Sistemul financiar international

'Ordinea nu este o restrictie impusa societatii din afara, ci este o stare de echilibru creata din interiorul ei.' Ortega y Gasset SISTEMUL FINANCIAR INTERNATIONAL
Dezvoltarea economiilor nationale, formarea economiei mondiale ca sistem, expansiunea si diversificarea formelor de comert si cooperare internationala, amplificarea si diversificarea relatiilor Financiare si financiare internationale au condus la aparitia Sistemului Financiar International. Dezvoltat cu precadere dupa cel de-al doilea razboi mondial dupa ce a luat amploare fenomenul de institutionalizare, Sistemul Financiar International evoluat continuu, confruntandu-se de nenumarate ori cu crize si reformari profunde, care au dus in cele din urma la aparitia si proliferarea unor aranjamente Financiare regionale, ca alternativa la acest sistem.

Evolutia Sistemului Financiar International Pana dupa cel de-al doilea razboi mondial relatiile financiare intre tari aveau un caracter preponderent bilateral, neputandu-se vorbi deocamdata de un Sistem Financiar International si de necesitatea adoptarii unor reglementari in domeniu universal aplicabile tuturor tarilor participante la acest sistem. Odata cu infiintarea Fondului Financiar International si al Bancii Mondiale (Bretton Woods – 1945) s-a adus in discutie de catre tarile participante si necesitatea adoptarii unor reglementari comune in domeniul relatiilor financiar –valutare internationale. Practic din acel moment Sistemul Financiar International era creat prin adoptarea primelor reglementari comune. Sistemul Financiar International poate fi definit generic ca fiind ansamblul de norme si tehnici, convenite si acceptate pe baza unor reglementari institutionalizate menite sa coordoneze si sa organizeze comportamentul tarilor membre in domeniul fluxurilor financiare si monetare internationale generate de derularea unor operatiuni comerciale sau necomerciale internationale. Sistemul Financiar International poate fi privit si ca ansamblul de piete, institutii si fluxuri financiare menit sa asigure deplasarea in timp si in spatiu a resurselor de capital de la cei care le detin (creditorii sau investitorii internationali) catre cei care au nevoie de acestea.

In momentul initial principiile care au stat la baza functionarii acestui sistem erau: .1%. . acest realizarea acestui obiectiv a avut in prim plan interesul si pozitia dominanta a Statelor Unite care si858h79i a asumat un rol central in configurarea si dezvoltarea acestuia.2.Sistemul a pornit cu o convertibilitate deplina a dolarului. marindu-se apoi la +/. celelalte monede putand fi schimbate numai prin intermediul dolarului („crossing rate”).Fiecare stat membru al acestui sistem era obligat sa asigure o stabilitate a monedelor aflate in circulatie.In plus de conditia legata de activele de rezerva. .Etalonul care sta la baza acestui sistem era aurul (mai exact pretul in dolari a acestuia). se intervenea activ si generalizat pentru stabilizarea situatiei si readucerea monedei in interiorul benzii de variatie. Interventia presupunea cumpararea sau vanzarea de dolari pe piata valutara sau retragerea / emisiunea de moneda nationala. Atunci cand apareau dezechilibre majore la nivelul uneia dintre tarile membre. . armonioasa si echitabila a relatiilor economice intre statele lumii. urmand ca in timp evolutia cursului de schimb intre moneda tarii respective si etalonul ales sa se incadreze intr-o banda de variatie cu marja ingusta (initial +/.Obiectivul esential al Sistemului Financiar International a fost sa asigure prin intermediul mecanismelor valutare evolutia echilibrata. Inca de la crearea SMI. .Statele participante erau obligate sa-si creeze o rezerva internationala corespunzatoare cu nevoile de valuta de pe piata interna.25%). . in scopul dezvoltarii economice a fiecarei tari in parte si a economiei mondiale in ansamblul sau. Aceasta stabilitate generalizata presupunea definirea paritatii monedei nationale in raport de o cantitate determinata de aur sau fata de dolar. in asa fel incat sa fie asigurata o deplina stabilitate a sistemului. . tarile membre trebuia sa urmareasca in permanenta obtinerea unei balante echilibrate care sa reduca din presiunile asupra cursului de schimb care ar putea destabiliza sistemul.Sistemul Financiar International era un sistem deschis tuturor statelor lumii care in prealabil recunosteau si acceptau drepturile si obligatiile inscrise in statutul FMI (cu alte cuvinte calitatea de participant la acest sistem era legata de calitatea de membru FMI).

.Desi a rezistat mai bine de douazeci de ani in aceasta forma configurata initial. Ca urmare. au fost introduse drepturile speciale de tragere (DST) ca etalon al sistemului. amenintand pozitia dolarului. Faptul ca sistemul era legat de dolar si fiecare tara cauta sa-si consolideze activele de rezerva. s-a introdus posibilitatea adoptarii unei convertibilitati depline sau partiale in raport cu celelalte valute. Sistemul Financiar International s-a confruntat cu crize profunde in preajma anilor ’70. a generat masive acumulari de dolari la nivelul bancilor centrale (in special cele europene). incepand cu 1971 statele participante la Sistemul Financiar International au renuntat la fixitatea cursului de schimb. Criza aurului care a scindat piata financiara internationala si a dus la aparitia unor piete paralele puternic dereglementate – piata eurovalutelor – a constituit un alt factor destabilizator al sistemului creat la Bretton Woods. Aceste banci. influentate de politica monetara fragila promovata de SUA. instituind dupa aceasta perioada devalorizarea monedelor nationale. Africa) sau au dezvoltat o serie de regimuri valutare „hibride” care combinau caracteristici ale cursului fix cu cele ale cursului liber. In conditiile flotarii libere a cursului de schimb. In plus. au preferat schimbarea in timp a dolarilor contra unor active de rezerva mai sigure (aur). In prezent aceste aranjamente monetare la nivel local sau regional coexista Sistemului Financiar International care a suferit intre timp o serie de modificari si reformari: a fost eliminat aurul si dolarul din pozitia de etalon a sistemului. astfel ca SUA s-a confruntat intr-o perioada relativ scurta de timp cu o scadere dramatica a rezervelor sale de aur (care in mai putin de 20 de ani s-a diminuat la jumatate). s-a introdus libertatea fiecarei tari de a-si alege regimul monetar / valutar propriu (inclusiv flotarea libera). monedele europene au devenit din ce in ce mai puternice. aceste crize fiind generate fie de principiile care stateau la baza functionarii sistemului fie faptului ca acesta nu mai raspundea la modificarile structurale din economia mondiala. fapt ce a condus pana la urma la o reconsiderare a optiunii pentru cursul liber. Astfel ca dupa caderea acestui sistem unele tari au incercat diferite aranjamente la nivel regional (Europa. foarte multe tari s-au confruntat cu puternice dezechilibre in balanta de plati. In felul acesta s-a ajuns (in mare parte din cauza SUA) la situatia in care masa de dolari emisa de-a lungul timpului sa se localizeze in bancile centrale europene (nevoite sa sustina prin cumparare de dolari paritatea constanta a monedei lor nationale fata de moneda americana). pe fondul unei politici monetare „relaxate” promovate de SUA (care de multe ori a preferat finantarea deficitelor interne sau externe prin emisiunea de moneda fapt ce a diminuat treptat increderea participantilor la sistem in moneda americana).

total sau partial moneda emisa de tara ai carei rezidenti sunt cu o alta moneda straina. masura a valorii etc. Motivatiile care stau la baza dolarizarii vizeaza. ca proces. acestia se vor orienta spre alte monede. un atribut al suveranitatii statului respectiv. Acest fenomen este cunoscut sub denumire de dolarizarea. a altei tari si participarea la drepturile de „segniorage”. in principal: Situatia economica nefavorabila a multor state. instabilitatea pietelor valutare si nivele ridicate ale inflatiei dintr-un numar mare de state (in special tari in curs de dezvoltare si in tarile in tranzitie) erodeaza puterea de cumparare a monedei nationale si diminueaza increderea rezidentilor in propria moneda. consta in utilizarea si detinerea de catre rezidentii unei tari de active si monede straine (inclusiv depozite in moneda straina ale rezidentilor la bancile autohtone). in interiorul tarii de emisiune a acesteia. Realizarea de avantaje din utilizarea monedei. De regula moneda substituent este o moneda puternica care detine un rol semnificativ pe plan international. Aceste monede straine preiau o parte din atributiile monedei locale. In principiu. existenta acesteia este considerata. Cu toate acestea. sunt frecvente situatiile in care rezidentii unei tari utilizeaza alte monede (mai puternice) decat moneda nationala pentru achizitionarea de bunuri. - Analiza determinantilor dolarizarii nu ar putea fi completa fara luarea in considerare si a urmatorului aspect: modul in care a fost conceput sistemul monetar international de la Bretton Woods a incurajat dolarizarea. de catre autoritatile competente cu o moneda forte. Ilustrativa in acest sens este America Latina. pentru autoritatile statelor in curs de dezvoltare este 'mai comod' sa evite sau sa elimine efectele negative ale anumitor conjuncturi economice.calculat ca raport intre detinerile de devize ale rezidentilor si masa monetara a unei tari (agregatul M2 sau M3). devenind astfel mijloc de schimb. Gradul de dolarizare se apreciaza printr-un indicator – rata de dolarizare . Dolarizarea. De cele mai multe ori. Dolarizarea vizeaza toate situatiile in acre rezidentii unei tari substituie. ca moneda de denominare activelor lor financiare sau depozitelor bancare. in mod oficial. unitate de cont. legarea tuturor cursurilor monedelor participante la sistem de dolar. (nu numai cu dolarul american asa cum s-ar putea intelege din denumirea acestui fenomen). Dolarizarea poate imbraca forme diferite si amplitudini diferite in cadrul unei economii nationale. mai puternice. instabilitatea / crizele financiare sau valutare. rata de dolarizare masoara gradul de substituire a monedei nationale cu monede straine. moneda de rezerva. obligatia statelor participante de a interveni pentru evita variatii ale cursului monedelor lor fata de dolar sunt tot atatea elemente care au sustinut artificial importanta dolarului pe plan mondial si l-au propulsat ca moneda centrala a .Dolarizarea in cadrul Sistemului Financiar International Fiecare tara are propria sa moneda nationala. realizarea investitii sau economisire in interiorul tarii ai carei rezidenti sunt. Utilizarea dolarului american ca principala moneda de rezerva. Diversificarea portofoliului (frecvent intalnita in tarile dezvoltate). nu prin masuri de ajustare structurala. ci prin inlocuirea oficiala a monedei nationale cu o alta moneda forte (acesti determinanti se afla la baza dolarizarii oficiale). cresterea valorii si importantei monedei unei tari prin inlocuirea sa totala sau partiala. mai stabile. adesea.

dolarizarea neoficiala nu mai este un fenomen specific doar tarilor in curs de dezvoltare.). Detineri de sume 'cash' in moneda straina . Dolarizarea neoficiala este un fenomen determinat de motivatii specifice fiecarui individ sau firma si nu este rezultatul unei decizii oficiale adoptate de autoritatile statului in care se manifesta acest proces. 18 state membre FMI se confruntau cu nivele extrem de ridicate de peste 30% ale dolarizarii neoficiale (nivelul mediu de dolarizare pentru aceste state fiind de 45%). Dolarizarea neoficiala se poate manifesta sub urmatoarele forme: - Active financiare (obligatiuni. 22%. actiuni etc. Aceste cifre referitoare la circulatia bancnotelor americane in afara granitelor SUA sunt confirmate de un studiu realizat in 1996 si 1997 de catre FED. desi locul sau a fost serios amenintat de alte monede puternice care au reusit sa se impuna pe plan mondial.) si active nemonetare denominate in moneda straina. Dolarizarea neoficiala este frecvent intalnita si amploarea acestui fenomen este considerabila.Dolarizarea neoficiala. ci afecteaza si tari dezvoltate: in Grecia rata dolarizarii neoficiale a atins. In aceste conditii tot mai multe state si rezidentii lor s-u orientat spre utilizarea dolarului american ca un substituent eficient al monedei lor oficiale. in viitor moneda europeana EURO. . Un studiu realizat de FMI in 1999 indica faptul ca: - In 1995.Dolarizarea oficiala. cum ar fi: Marca Germana. dolari SUA in circulatie. Dolarizarea neoficiala se manifesta atunci cand rezidentii unei tari au o parte din activele lor financiare si monetare denominate intr-o moneda straina care nu este considerata moneda nationala. - - . iar in Marea Britanie aprox. oficiala tarii respective ('Legal tender'. circula in afara granitelor SUA. si probabil. Chiar si dupa caderea sistemului de la Bretton Woods. in 1996. lira sterlina. Dolarizarea poate imbraca doua forme: . circa 300 mld. acest studiu constata ca dintr-un volum de 480 mld. in 1995. yenul japonez.sistemului. Depozite in moneda straina la bancile locale. 15%. orig.o rata medie a dolarizarii de 16%. intre 50% si 70% din stocul de dolari americani circulau in afara SUA. 34 de state inregistrau nivele moderate ale dolarizarii . Depozite in moneda straina la banci din afara tarii ai carei rezidenti sunt posesorii acestora. engl. dolarul american a continuat sa fie 'motorul' dolarizarii in multe state.

statul X neavand acest drept. tara a carei moneda oficiala este dolarul american. Sistemele bi-monetare care presupune adoptarea de catre autoritatile unui stat a monedei altui stat care devine moneda oficiala alaturi de moneda nationala a statului respectiv. pot primi drepturi de segniorage[1] de la tara care emite moneda respectiva. dar emite dolari americani. Emisiunea de moneda de catre tara a carei moneda este utilizata ca moneda oficiala in alt stat se va face la cererea acestuia din urma pe baza activelor de rezerva (valuta. dar acest proces este strict supravegheat de autoritatile SUA. dar emisiunea celeilalte monede oficiale (moneda straina adoptata ca moneda oficiala) este responsabilitatea altui stat. Dolarizarea oficiala presupune adoptarea de catre un stat a unei monede straine ca moneda oficiala a statului respectiv. in mod oficial. chiar daca nu pot emite moneda oficiala si nu isi pot conduce independent politica monetara. Dolarizarea oficiala se poate materializa sub doua forme: • dolarizarea oficiala completa care presupune eliminarea. tarile cu economii dolarizate. In mod normal. moneda statului X fiind complet eliminata.Alte studii realizate de FED arata ca tarile cu nivele cele mai ridicate ale dolarizarii neoficiale sunt (1995-1998): Bolivia (circa 80%) si Rusia unde nivelul detinerilor de dolari se ridic la 40 mld. circuland in paralel si avand aceleasi roluri si statut legal. DST. de catre un stat X a monedei sale nationale si inlocuirea sa cu o moneda statului Y care devie astfel moneda oficiala a statului X.) detinute de statul care dolarizat si depuse ca garantii la baca centrala de emisiune a monedei respective. Aceste studii indica faptul ca dolarul america continua sa detina un rol esential in procesul de dolarizare neoficiala. Din acest punct de vedere acest sistem functioneaza intr-o maniera similara cu Consiliul Monetar: emisiunile monetare se vor face numi pe baza si in limita rezervelor valutare oficiale ale tarii solicitante (statul cu economie dolarizata). pot exista si exceptii de la aceste principii: astfel. In cadrul acestei forme de dolarizare oficiala. sunt extrem de frecvente situatiile in care nu intervine partajarea . emisiunea monetara este realizata doar de statul Y (a carui moneda devine moneda oficiala a altor state). In functie de acordul intervenit intre statele participante la acest mecanisme. De asemenea. statul care adopta o moneda straina ca moneda oficiala nu dobandeste dreptul de emisiune al acesteia. are dreptul sa emita moneda. de asemenea statul care se dolarizeaza nu poate conduce independent politica monetara. Cele doua monede sunt considerate monede oficiale. Aceasta forma de dolarizare mai poate fi definita ca realizarea de catre statul X a unei uniuni monetare complete cu un alt stat Y a carui moneda devine moneda oficiala in cadrul acestei uniuni. etc. Emisiunea monetara se face astfel: statul care se 'dolarizeaza' isi pastreaza dreptul de emisiune pentru propria moneda. Panama. in 2000. • Indiferent de maniera in care se realizeaza dolarizarea oficiala. cifra care depaseste detinerile in ruble (bancnote in circulatie si depozite). ci aceste responsabilitati sunt preluate total sau partial de catre statul emitent al monedei respective. Aceste drepturi de segniorage pot fi calculate ca procent din valoarea fiecarei noi emisiuni de moneda sau ca procent numai din valoarea emisiunilor de moneda realizata la cererea si pe contul sau.

In 1999. limitand astfel dimensiunea dolarizarii oficiale. lira sterlina. au luat in considerare posibilitatea dolarizarii economiilor lor. este estimat la circa 8% din PIB in 11976 si la circa 4. Lichenstein. Ile Marshall. Panama si San Mrino. Monaco din 1865. conform datelor FMI. intreaga valoare a acestora fiind retinut de catre tara a carei moneda este utilizata ca moneda oficiala in alt stat. Brazilia etc. In termeni de fluxuri. francul elvetian. San Marino. In unele dintre aceste 28 detari. Cipru. cuprinzand costurile efective aparute ca urmare a inlocuirii efective. cu o populatie totala de 10. Interesul pentru cest tip de dolarizare (si totodata decizie de politica monetara) a crescut dupa crizele financiare din America Latina din 1998-1999. costurile dolarizarii oficiale (calculate ca pierderi . Liberia. Costuri ridicate si pierderea drepturilor de segniorage de catre statele cu economii dolarizate ca urmare a inlocuirii monedei lor nationale cu o alta si a pierderii drepturilor de emisiune a noii monede oficiale. Lesoto. Singura situatie de acest gen a fost intalnita in Andora. Tarile in care exista dolarizare oficiala. etc. sunt in general economii cu grad ridicat de deschidere spre exterior. Brunei. coroborata cu faptul ca dolarizarea oficiala este o decizie de natura politica. dolarul american. Palau. Guam. Principala explicatie a acestei evolutii diferentiate a dolarizarii oficiale fata de cea neoficiala deriva din ratiuni politice: moneda nationala este considerat un atribut important al suveranitatii unui stat. Bhutan. Aceasta.5 milioane locuitori. cand tari ca Argentina. Kiribati. a vechii monede cu nou moneda oficiala. Tadjikistan. Pnma.drepturilor de segniorage. unde a functionat dolarizarea oficiala completa pana in 1999 cand au avut statut de moneda legala doua monede: francul francez si peseta spaniola (din 1999 au fost inlocuite de EURO). monedele utilizate de aceste tari ca inlocuitor oficial al monedelor nationale sunt: francul francez.6 %. in care se intalnea dolarizarea oficiala completa: Andorra. insulele Marshall. Andora din 1278. Bosnia Hertegovina. Puerto Rico din 1899. adoptata de autoritatile unui stat. in circulatie. reticenta acestora in a inlocui moneda nationala este mult mai pronuntata decat la nivelul indivizilor. Namibia. dimensiunea dolarizarii oficiale este relativ redusa comparativ cu cea dolarizarii neoficiale. ci chiar doua sau mi multe ca monede oficiale. Asa cum se poate observa din situatiile statistice prezentate mai sus. Costul total in termeni bruti ai dolarizarii oficiale. Luxemburg. in medie intre 19911997. Groenlanda. In 1999 existau dolarizarea oficiala sub forma sistemelor bi-monetare exista in 13 state: Bahamas. In prima categorie se includ: • • Pierderea independentei conducerii politicii monetare si a politicii cursului de schimb. dolarul australian. Cambodgia. Costurile dolarizarii oficiale includ costuri pentru tara care adopta dolarizare oficiala si costuri pentru tara a carei moneda este adoptata ca moneda oficiala a altui stat. Dolarizarea include si situatiile in care au stat adopta nu doar o moneda straina. dolarizarea oficiala este o realitate inca din secolul 19 sa chiar din secolul 13: Guam din 1898. Insulele Cook. erau 28 de tari. Micronesia. Laos. Sase dintre aceste tari erau membre FMI: Kiribati.

globalizarea financiara presupunand crearea unei piete unice a capitalurilor care sa functioneze la nivel planetar.anuale din segniorage si devierea acestor venituri din segniorage dinspre autoritatile tarii dolarizate catre o autoritate monetara straina) sunt estimate la un nivel mediu. • • Costuri legate de diminuarea sau pierderea de catre banca centrala a tarii dolarizate a rolului de creditor de ultima instanta. Costuri politice legate de posibilitatea exercitarii de catre economiile dolarizate de presiuni politice asupra sa. Extinderea importantei monedei lor pe plan international. Costuri legate de legarea ciclului economie dolarizate de ciclul economic din tara a carei moneda este adoptata ca moneda oficiala. dolarizarea reprezinta un fenomen natural dictat de increderea sporita a oamenilor intr-o moneda straina cu un impact deosebit asupra adancirii gradului de integrare a pietelor monetare si valutare internationale.. globalizarea a fost mai 'brutala' si mai importanta in domeniul financiar. cum ar fi: partajarea drepturilor de segniorage. . Reducerea riscului de tara. de 2. Fiind strans legata de procesul globalizarii schimburilor de bunuri si servicii. dificultati legate de controlul monedei care circula in afara granitelor nationale. Globalizarea pietelor financiare internationale Originalitatea anilor '80 rezida in integrarea financiara mondiala care permitea capitalurilor sa aiba un grad ridicat de mobilitate intre toate pietele financiare din lume. sensibilitate crescuta la evolutiile nefavorabile inregistrate in exterior. Pentru tarile a caror moneda este adoptata ca moneda oficiala in alt stat principalele beneficii rezida in: • • Controlul asupra mecanismelor economice ale altor state. • Avantajele dolarizarii oficiale pentru economiile dolarizate includ: • • • • Reducerea riscului valutar si a riscului de inflatie (sau chiar eliminarea lor). In ciuda criticilor si a masurilor luate pentru a limita acest fenomen. intre 1991-1997.3% din PIB. posibilitatea c tarile dolarizate sa renunte la moneda straina adoptata ca moneda oficiala si sa revina la vechea moneda (posibilitatea aparitiei de presiuni inflationiste ca urmare a volumului mare de moneda care se va reintoarce di economia dolarizata) etc. Eliminarea sau reducerea crizelor legate de balantele de plati. Pentru tara a carei moneda este adoptata ca moneda oficiala a altui stat apar urmatoarele categorii de costuri: • Costuri economice. Reducerea presiunilor de crestere a rezervelor valutare.

Astfel. daca nu irational. Dupa al doilea razboi mondial. fapt care slabeste increderea detinatorilor de dolari. avand rol de moneda etalon. isi schimba statutul. marca germana. lumea risca sa nu mai aiba lichiditati si sa apara deflatia. sub un 'regim financiar administrat': paritati fixe in jurul dolarului convertibil in aur. sistemul monetar si financiar international ale carui coordonate au fost stabilite la Bretton Woods a reprezentat un ansamblu coerent de norme si tehnici. De decenii intregi. rezervele de schimb detinute de cele mai mari cinci banci centrale (SUA. in special in imperiile coloniale si in Rusia. importanta avuta in secolul XIX de capitalurile engleze si franceze in lume. sa-i plaseze in operatiuni speculative sau sa cumpere aur. pe care se sprijina globalizarea economiei. el raspunzand cererii mari de dolari pe plan international. aparea urmatoarea dilema: daca balanta de pltti a SUA . Are loc afirmarea altor monede: yen. Acest lucru provoaca valul seismic al inovatiilor financiare. Este suficient sa amintim rolul bancherilor italieni in Europa Renasterii. Din 1945 si pana la sfarsitul deceniului '60. In timpul deceniului '70 fluxurile de capitaluri au atins noi dimensiuni. deficitul balantei de plati americane era deci un rau necesar. dominate de banci. USD in 1944 la 16. care consacra hegemonia SUA. precum si influenta miscarilor de capitaluri americane in urma crizei din 1929. In acest context. in 1968 („fuga aurului”). La originea acestei schimbari stau numeroase cauze: mai multe rupturi in sistemul monetar si financiar international. Se produce astfel o diminuare a rezervei oficiale de aur de la 24. de rezerva si de plata pe plan international . prima ruptura se produce odata cu suspendarea oficiala a convertibilitatii in aur a dolarului (15 august 1971). acceptate de state. ca reactie la dezordinea din anii '30.este deficitara. deficitul inregistreaza valori foarte mari. Japonia si Elvetia) erau inca de trei ori mai mari decat volumul zilnic al tranzactiilor. statele au pierdut controlul monedelor. Astazi insa raportul s-a inversat.6 mld. precum si cu abandonul paritatilor fixe si adoptarea cursurilor flotante (1973). dolarul. indatorarea tarilor dezvoltate - . dezechilibrele comerciale care au urmat acestor socuri. socul dolarului.socurile petroliere din 1973 – ‘74 si 1979 – ‘80. devenind un activ oarecare schimbat pe piete. Este momentul cand se amplifica solicitarile bancilor centrale adresate Sistemului Federal de Rezerve al SUA de convertire in dolari a sumelor detinute. planeta a trait.6 mld. Deoarece comertul mondial si economia mondiala cereau un volum crescand de semne monetare. Fluctuatia monedelor va da curs liber miscarilor speculative de capitaluri in cautarea de plasamente temporare remuneratoare. Sistemul de la Bretton Woods poarta de la inceput germenii esecului sau viitor datorita caracterului sau inadaptabil.Globalizarea nu este un fenomen contemporan. Germania. Treptat.moneda acesteia. surse de noi incertitudini: . piete financiare compartimentate si cu acces restrans. in 1983. Regatul Unit. dar cresterea masei monetare care rezulta nu putea decat sa compromita increderea initiala in dolar. tarile si firmele occidentale isi desfasoara activitatea intr-o economie planetara. Acestor probleme institutionale li s-au adaugat grave dezechilibre. inovatiile financiare. Totusi. o miscare generalizata de liberalizare si globalizrea economiei. este dificila identificarea inceputurilor globalizarii financiare. determinandu-i sa-i converteasca in alte monede. Abandonarea sistemului de la Bretton Woods provoaca o alta ruptura care tine de natura insasi a monedei: aceasta devine o simpla marfa. Treptat.

Dezintermedierea consta in posibilitatea operatorilor internationali de a actiona direct pe pietele financiare (finantare directa) fara a recurge la intermediari bancari si financiari pentru efectuarea operatiunilor de imprumut si de plasare. Computerizarea si telecomunicatiile au contopit pietele financiare ale lumii intr-un singur sistem mondial in care o persoana individuala. de exemplu. un terminal poate fi tot timpul la curent cu . Deschiderea pietelor corespunde abolirii frontierelor intre piete. Doua categorii de inovatii au favorizat procesul de globalizare financiara: inovatii in domeniul tehnologic. fiind deci cazul armonizarii conditiilor de functionare si concurenta ale pietelor. criza datoriei externe in multe tari din Lumii a treia. Aceasta ultima remarca arata caracterul paradoxal al procesului care consta in stabilirea unor reguli mai deschise de concurenta: suprimand o parte sau toate constrangerile.datoria lor publica a crescut cu 9% pe an intre 1980 si 1982. dezintermediere.rata dobanzii. Este vorba. piata de capital (pe termen lung). cursul de schimb. in acelasi timp. dereglementarea frana un alt fenomen: dezintermedierea. Deci dereglementarea stimuleaza si franeaza in acelasi timp dezintermedierea. sa impuna limite-cadru operatiunilor de imprumut dupa natura lor. deschidere. rolul intermediarilor pe pietele financiare in noul context poate fi pus sub semnul indoielii (in foarte multe sectoare ale intermedierii financiare. Aceasta limitare deturnase un mare numar de operatori la banci pe masura ce perioada de rate ridicate ale dobanzii persista. sa reglementeze strict rolul si libertatea de actiune a intermediarilor financiari. Datorita acestor dezechilibre. piete la termen etc. Decizia cea mai cunoscuta care a dat tonul dereglementarii in domeniul bancar si financiar a fost abolirea reglementarii 'Q' care din 1933 fixa un plafon al ratelor dobanzii creditoare pentru bancile americane. de a prefera finantarea prin emisiuni de euroobligatiuni pe piata din Londra decat de a imprumuta de la banca. durata. cursul valorilor mobiliare . In conditiile in care globalizarea este inteleasa prin liberalizare iar liberalizarea nu este posibila fara o transparenta a informatiei deci o eficienta mai mare a pietelor. dar se permite si bancilor sa actioneze mai liber si sa aiba acces la toate produsele si serviciile. care erau separate. regim fiscal sau obiect. variabilele financiare . piata de schimb (schimbul monedelor intre ele). este vorba de deschiderea spre exterior a pietelor nationale dar. Liberalizarea financiara se bazeaza pe regula celor trei 'D': dereglementare. in interiorul acestora. mai ales in domeniul informaticii si telecomunicatiilor si inovatiile financiare. Astfel. pentru trezorierul unei intreprinderi. globalizarea a impus un ritm alert al schimbarii activitatii de intermediere orientata spre diversificarea serviciilor financiare si spre integrarea acestora).au cunoscut fluctuatii importante. prin atenuarea sau suprimarea reglementarilor autoritare care tindeau: sa reglementeze strict functionarea si accesul la diferite piete de capital. se permite agentilor economici sa opereze fara ajutorul bancilor. suprimarea granitelor intre compartimentele existente: piata monetara (pe termen scurt). Dereglementarea este o reactie si un raspuns la noile nevoi manifestate in conditiile mondializarii pietelor bancare si financiare. La sfarsitul anilor '70 apare in SUA fenomenul de dereglementare care avea ca obiect largirea libertatii de a inova si de a intreprinde intr-un sistem de o concurenta pura. diversele constrangeri nationale par din ce in ce mai anacronice.

cat si din necesitatile si dorinta de a aduce o solutie riscurilor legate de instabilitatea ratelor de schimb. Joel Kurtzman. fara limite geografice sau de alta natura.care vor sa se protejeze impotriva riscurilor ratei dobanzii si de schimb. Sfera financiara se extinde astfel dincolo de frontiere. In primul rand. In anii '70-'80 un proces de modernizare are loc in cadrul marilor piete financiare ale lumii. noile produse rezulta atat din nevoi financiare ale economiei (deschiderea Europei spre lume si. Aceasta este logica mondializarii. In caz de crestere a ratelor. de o maniera mai generala. imprumutatorul nu este penalizat. ratelor dobanzii. gratie retelelor informatice. aceste instrumente s-au dezvoltat mai intai in SUA. euroactiunile (euroequities). pot fi enumerati si alti factori sau imprejurari care au favorizat fenomenul de globalizare in general. Ca si pe celelalte compartimente ale pietei de capital. intre 20 si 50 de dolari circula in cea pur financiara. redactor la publicatia 'Harvard Business Review'.bancile au propus imprumuturi in devize cu rate ale dobanzii variabile. companii de asigurari . euro . acest lucru favorizeaza economia. Pe langa aceste premise ale globalizarii financiare. Alte importante inovatii financiare sunt valorile mobiliare utilizate pe piata internationala de capital: euroobligatiunile (eurobonds). Functia esentiala a produselor derivate este permiterea transferului riscului intre parti. inflatie. apelul masiv al statelor la piata pentru acoperirea enormelor deficite bugetare). Aparute la inceputul anilor '80. In al doilea rand. In aceasta formula. simetric. Pe hartie. In al treilea rand sunt speculatorii -cei mai cunoscuti fiind gestionarii asa-numitelor 'hedge-funds' -care isi asuma constient riscuri pentru a incasa plus-valori. dupa cum se va vedea in continuare. Ele permit acoperirea impotriva riscurilor de dobanda si valutar. intreprinderile. Noile piete. ratele imprumuturilor urmaresc evolutia pietei. certificatele de depozit emise de banci (ADR. optiunile si contractele se swap. EDR si GDR). inca de la inceputul anilor '70. Astfel. care poarta in ea ideea unei piete fara constrangere. dar sunt utilizate si pentru speculatii si arbitraj. Un factor il constituie fara indoiala esecul si disparitia singurului mare sistem care concureaza capitalismul liberal: comunismul. desi nimeni nu stie cu precizie care sunt raporturile. in special la Chicago. Produsele derivate reprezinta inovatiile majore ale perioadei recente. Dilatarea sferei financiare se explica astfel usor: daca o investitie productiva cere construirea de uzine si recrutarea de personal. un plasament financiar la celalalt capat al lumii se realizeaza intr-o secunda. In practica insa aceasta putere a finantelor a devenit atat de mare incat poate provoca adevarate catastrofe. De altfel. Un singur model de dezvoltare pare astfel sa . marile banci) al caror scop este sa gaseasca contrapartida pentru clientii mentionati anterior si sa incaseze comisioane.fluctuatiile de preturi pe pietele majore si poate executa schimburi aproape instantaneu in oricare dintre ele sau chiar in toate. trei actori principali efectueaza tranzactii cu produse derivate. Azi. imprumutatul beneficiaza de reducerea ratelor de piata. Aceste produse derivate sunt: contractele futures. in afara statelor. utilizatorii finali . case de pensii. fonduri de investitii. Inovatiile financiare au fost numeroase in ultimii 20 de ani pentru a satisface nevoile celor care se imprumuta si ale investitorilor internationali. investitorii pot sa-si procure in timp real si la cel mai bun pret capitalurile de care au nevoie. intermediarii (curtieri. statele. estimeaza ca pentru fiecare dolar care circula in economia mondiala productiva.marile intreprinderi.

In primul rand. acest fapt putand fi interpretat ca un semnal clar ca aceasta componenta a pietei financiare este una dintre cele mai dinamice si in acelasi timp. in 1999. De asemenea. Valoarea acestor tranzactii atinsese. Astfel. concurentiala. din anii '90 pietele emergente din Asia. Aceasta tripla revolutie a permis tarilor si firmelor sa-si finanteze nevoile si a ajutat intreprinderile sa investeasca. acestia intalnindu-se mai usor si cu cost scazut (dereglementare). Daca a avut loc o reducere a costurilor de finantare. Dupa 35 de ani de schimburi si miscari de capitaluri administrate. Achizitiile si fuziunile internationale. nu este cert faptul ca a avut loc o ameliorare a eficientei de alocare a capitalurilor. valoarea record de 2300mld. crearea unei piete mondiale a capitalurilor.2 miliarde de indivizi (azi. ne putem . depasind orice alta rata de crestere di orice sector al pietei financiare sau al economiei reale.prevaleze: cel fondat pe liberul schimb si concurenta universala si care nu recunoaste decat un singur criteriu. Un alt important factor al globalizarii il reprezinta faptul ca la inceputul anilor '90 noile tari industriale din Asia si America latina au devenit importanti actori ai finantelor internationale. trebuia sa stimuleze cresterea eficientei sistemului financiar permitand o reducere a costului de finantare si o mai buna alocare a capitalurilor intre tari si sectoare de activitate. de unde sa rezulte o mai rapida cresterea economiei mondiale. iar rata anuala de crestere a fost de 20% intre 1987-1999. ceea ce favorizeaza diversificarea riscurilor investitorilor internationali. In aceiasi ordine de idei pot fi incadrate si alte evenimente: descoperirea de catre China a capitalismului a determinat intrarea in economia de piata a 1. in ultimii zece ani. Finantele veneau in ajutorul dezvoltarii. se credea ca s-a gasit remediul: liberul joc intre detinatorii de resurse si cei care au nevoie de finantare. rata medie de crestere achizitiilor si fuziunilor internationale a fost de 42%. ceea ce reprezinta ceva mai mult de 1/3 din valoarea comertului international cu marfuri si servicii. par a fi simptomul cel mai evident al globalizarii financiare. Partea pietelor acestor tari in capitalizarea bursiera mondiala a trecut de la 2. acest ultim imperiu rosu atrage multe din investitiile internationale). faptul ca sunt putin corelate cu pietele tarilor dezvoltate. de aceasta au beneficiat marile intreprinderi multinationale si institutiile financiare.5% la 9% intre anii 1983 si 1993. Ultimii 'intrati' in sistem sunt tarile Europei de Est. utilizand din ce in ce mai putin intermedierea bancilor (dezintermediere) si circuland mai usor de la un tip de activitate la altul (deschiderea pietelor). ca forma particulara a investitiilor internationale. Achizitiile si fuziunile cu caracter tranfrontalier au detinut peste 25% din aceasta piata in perioada 1980-1999. cu un grad si capacitate ridicata de globalizare. USD. America latina si Europa de Est erau incorporate in sistem. singurele in masura sa acceada la noile instrumente financiare si mai putin multitudinea de intreprinderi mici si mijlocii ce reprezinta tesutul productiv. functionand fara piedici. De asemenea. Succesul lor se explica prin randamentele ridicate (anumite piete din Asia au oferit randamente cuprinse intre 50% si 100% in 1993). binomul cost-eficienta. abandonarea autarhiei de catre India a impins alte milioane de consumatori in aceasta economie globala. Observarea realitatii conduce insa la concluzii mai nuantate. Aspecte negative ale globalizarii: crize si instabilitate financiara Teoretic.

Un alt motiv de ingrijorare al autoritatilor este acela ca produsele derivate pot atenua eficienta politicii monetare. $ la sfarsitul lui noiembrie 1997) s-a multiplicat de 4 ori in 10 ani. Produsele derivate constituie un instrument eficient de gestiune a riscurilor. transformarea lui in angajament cu rata fixa. Astfel. ratelor dobanzii. tarile in curs de dezvoltare 'varsau' tarilor dezvoltate cu titlu de rambursare a datoriei lor mai mult decat primeau de la acestea. iar pe de alta parte. Se poate spune chiar ca exista o relatie dialectica intre instabilitatea financiara si globalizare. valoarea tranzactiilor financiare . Pietele la termen ating azi o amploare si o complexitate ce par incontrolabile. a volatilitatii cursurilor titlurilor. cea mai mare parte a inovatiilor financiare au ca obiect protejarea agentilor economici impotriva instabilitatii ratelor de schimb. Speculatia s-a dovedit facilitata pe pietele produselor derivate datorita efectului de levier. Astfel. de 7 ori mai mult decat in 1986. contractele la termen cu instrumente financiare permit luarea de pozitii speculative imobilizand decat o mica parte de lichiditati sub forma de depozite de garantie (3% pe MATIF. tari din Europa Centrala si de Est si se poate spune ca stat la baza declansarii unei serii de crize financiare pe pietele latino-americane. Pe de alta parte. pe pietele organizate. fiind unul din instrumentele favorite ale speculatorilor. devize sau active financiare. Incepand de la criza datoriei Lumii a treia. Aceasta deoarece.intreba daca noul sistem financiar international a condus intr-adevar la o mai buna alocare a capitalurilor intre regiunile lumii. Franta). Acelasi lucru se intampla si in cazul optiunilor asupra devizelor. globalizarea financiara determina o instabilitate crescanda a pietelor ce pare sa devina cronica si accentuarea speculatiei. In ceea ce priveste actiunile. dar in acelasi timp un factor de instabilitate. Aceasta constatare se verifica mai ales pe pietele produselor derivate unde. Unul din exemplele adecvate in acest sens este criza financiara asiatica din 1997 care a afectat nu numai continentul asiatic. dolari. ci si o mare parte a tarilor dezvoltate. marile intreprinderi. companii de asigurari. ratelor de schimb si cursurilor titlurilor financiare. Dupa estimarile BRI. noile instrumente sunt ele insele factori de instabilitate. intreprinderile care constata inasprirea politicii monetare sunt de acum in masura sa limiteze impactul acesteia planurilor de finantare: operatiunile de swap le permit modificarea caracteristicilor imprumutului. Problema majora pusa de produsele derivate este urmatoarea: de fiecare data cand este incheiat un contract. pentru a acoperi riscurile fluctuatiei. La inceputul anilor '90. Procesul de globalizare financiara s-a produs in acelasi timp cu cresterea instabilitatii ratelor dobanzii. cea mai mare parte a finantarilor internationale se concentreaza in tarile dezvoltate. Aceasta explozie a tranzactiilor pe pietele financiare nu mai este in raport direct cu finantarea productiei si a schimburilor internationale. pe de o parte. Se creeaza astfel premisele ca viteza de propagare si aria geografica se cuprindere a crizelor sa creasca semnificativ. ci este numai transferat unui alt participant la sistemul financiar. riscul inerent al activului acoperit nu dispare. Globalizarea financiara a presupus de asemenea o uriasa dilatare a sferei financiare: pe piata valutara se schimba zilnic 1500 mld. numai la New York capitalizarea (8700 mld. cand prima platita de cumparatorul optiunii poate fi intr-un raport de 1 la 100 cu castigul sperat. schimba contracte avand ca obiect rate ale dobanzii. case de pensii etc.

atunci sanctiunea este rapida si adesea brutala. Prin risc sistematic se intelege un risc de instabilitate globala care rezulta din disfunctionalitati in sistemul financiarbancar. isi exprima neincrederea si dezaprobarea. o masura de sprijinire a consumului li se pare costisitoare si ineficienta. pietele sunt cele care decid daca politicile economice nationale sunt eficiente. Paris . Criza valutara care a facut sa explodeze Sistemul Monetar European in 1992 si 1993 sunt o perfecta ilustrare.Tokyo.intre activitatea financiara si cea reala. Procesul de criza sistemica se desfasoara in doi timpi. adica perfecta mobilitate a capitalurilor sunt incompatibile. cand interactiunea comportamentelor individuale nu determina ajustari corectoare. Wall Street) sunt imediat repercutate asupra celorlalte piete financiare. Aceasta propagare se realizeaza prin fenomenul de contagiune deoarece pietele financiare sunt puternic interconectate.internationale este de 50 de ori mai mare decat valoarea comertului international cu bunuri si servicii. investitori din lumea intreaga . Londra. Ele alimenteaza zilnic analizele evolutiilor economice internationale. Rezulta deci acest decuplaj . Globalizarea financiara presupune de asemenea un risc sistematic crescut. Singapore. ci agraveaza dezechilibrele. Altadata. Redresarea americana va determina o relansare in Europa ? Sau dimpotriva cresterea ratelor dobanzii in SUA va opri elanul relansarii europene? Aceste exemple ar putea continua. acestea devenind din ce in ce mai interdependente. a carei putere s-a amplificat prin noile instrumente financiare. New York. Acest proces de propagare si repercusiuni in lant este amplificat de comportamentele de 'contagiune . Acum. dereglementarea si internationalizarea pietelor financiare au avut drept consecinta plasarea sub o stricta supraveghere a politicilor economice ale statelor. variabilele financiare sunt cele care joaca rolul determinant in transmiterea conjuncturilor. Astazi.alertati in timp real de terminalele Reuters. transmiterea internationala a conjuncturilor economice se realiza prin fluxurile de schimburi de bunuri si servicii. Apoi intervine propagarea undei de soc pe ansamblul sistemului financiar planetar.in crestere . Daca o anumita orientare a politicii bugetare le ingrijoreaza. dezbaterile de politica economica si previziuni. Fiecare piata este influentata de informatii comune tuturor pietelor. Reactiile operatorilor pe o piata considerata directoare (ex. In primul rand este vorba de declansarea turbulentei prin speculatie. o crestere a salariilor bugetarilor li se pare excesiva. In alta ordine de idei. informatia se difuzeaza aproape imediat de la o extremitate la alta a planetei. De asemenea. reflectand intensitatea si complexitatea interdependentelor economiilor nationale si consecintele lor asupra marjelor de manevra a politicilor economice ale statelor. Integrarea financiara mondiala si mobilitatea internationala a capitalurilor au modificat profund natura relatiilor existente intre diferite economii. S-a constatat cu aceasta ocazie ca fixitatea schimbului si piata unica a capitalurilor. Pe baza mijloacelor moderne de comunicare. Frankfurt. autoritatile monetare ale tarilor nu pot face prea mult pentru a-si apara monedele in fata speculatiei: rezervele valutare ale tarilor dezvoltate (principala arma de aparare a monedelor) reprezinta de 2 ori mai putin decat valoarea zilnica a tranzactiilor pe piata valutara. In cateva momente.

supraindatorare a intreprinderilor si bancilor private intr-o regiune care contribuie cu numai 3. fara a se preocupa de slabiciunea tarilor economiilor locale. Pe data de 2 iulie bahtul. Pe fondul tuturor acestor consecinte ale globalizarii financiare. intr-un timp record (au determinat ca aceasta sa devina practic incontrolabila). a pierdut 80% din valoarea . dovedindu-se existenta unor relatii financiare nefiresti: 3600 mld. toate pietele (actiuni. Dupa declansarea crizei. si tendinta ei de a genera 'baloane speculative'. cu doi principali factori: dimensiunile atinse de sfera financiara. obligatiuni. Criza asiatica din 1997 este unul din exemplele cele mai elocvente pentru efectele distructive care insotesc globalizarea pietelor financiare. moneda nationala a Thailandei.5% la PNB mondial a fost suficienta pentru a declansa un risc planetar.) au suferit cel putin o zdruncinare m cursul ultimilor 15 ani. In ceea ce priveste Japonia. apoi pietele financiare interconectate au amplificat socul. Ca si in Mexic. Crizele mai recente din Argentina sau Chile reflecta acelasi lucru.prin mimetism'. adesea plasate pe termen scurt in scop speculativ. Indonezia. aceasta miscare vasta declansata la sfarsitul anilor '70. Intreprinderile si bancile asiatice au inceput sa cumpere dolari si yeni pentru a-si onora obligatiile scadente. In 1982 a fost nevoie de declararea in incetare de plati a mai multor tari in dezvoltare pentru a ingrijora lumea. Enorma masa de capitaluri care s-a indreptat spre Sud . imobiliara. a riscurilor pe care aceasta le presupune. au plecat la fel de repede precum au venit. bancile straine au cerut rambursarea imprumuturilor pe termen scurt. Capitalurile au inceput atunci sa paraseasca tara. 47 mld. moneda legata de dolar. criza a atins rapid Coreea. Malaezia. dolari excedent comercial pentru primele 11 luni din 1997. provocand crizele. pe care inainte le reinnoiau foarte usor. Indonezia. Philippine si celelalte tari asiatice.Estul Asiei. Astfel. a pierdut 25% din valoarea sa fata de dolar. se constata o grava slabiciune a noului sistem financiar international. rupia. primul furnizor de fonduri pentru tarile emergente din Sud . capitalurile. Liberalizarea financiara. Acest scenariu catastrofa s-a reprodus in iulie in Thailanda. Declansata in iulie 1997 in Thailanda. ea a fost de asemenea atinsa de criza. a patra putere demografica a globului. in decembrie 1994. a fost in acelasi timp factorul si vectorul de difuzare a crizei. in special datorita sistemului ultraspeculativ instaurat la sfarsitul anilor '70. evenimente care nu au nici o legatura cu situatia financiara a unei tari sau firme pot provoca aici o criza. Deficitul curent al Thailandei (tara in care s-a declansat criza) era de 8%. tara a ajuns in ruina. aparea ca un rai pentru investitori: 6% crestere anuala de 30 de ani. in noiembrie in Coreea si la inceputul lui ianuarie in Indonezia. 'Balonul' imobiliar si bursier acumulat in anii de crestere devenea amenintator. ci luand in considerare pe cele ale altora. iar speculatorii internationali au inceput sa mizeze pe caderea bahtului. derivate. s-a prabusit. In 1997. de la criza datoriei Lumii a Treia din 1982. Astfel. Spirala crahului fusese declansata. De aceasta data. Celelalte monede asiatice au inceput atunci sa se deprecieze. inclusiv Japonia. la cea din Rusia. Acest balon a explodat brutal. Crizele sunt din ce in ce mai frecvente si mai variate. bancile centrale si-au sacrificat rezervele valutare. foarte frecvente pe pietele financiare: „traderii” isi fundamenteaza deciziile nu pe baza propriilor lor criterii. Pentru a le ajuta sa.Estul asiatic a format un 'balon speculativ'. Intr-o luna. Moneda sa. dolari creante indoielnice si un sistem financiar dominat de mafie.

drept 'cea mai grava criza din anii '30 pana in prezent'. al carei PIB a revenit in 100 de zile de criza la nivelul din 1987. interventii organizate pana acum de FMI in conditii foarte criticate. presedintele Rezervelor Federale propunea 'modificarea practicilor si institutiilor pentru reducerea riscurilor sistemului'. Totusi. Seoul. Absurda in urma cu un an. Daca aceasta liberalizare stimuleaza investitiile directe sau imprumuturile pe termen lung.Est a fost un amestec exploziv de crize ale devizelor. presupuse ca alimentand economia mondiala. Bursele din Hong Kong. economist la Deutsche Bank din Tokyo. dolari datorie pe termen scurt in marci germane. Primul seism major al erei mondializarii. in toate tarile din zona. era calificata de Kenneth Courtis. Asia a oferit aceeasi imagine: o economie distrusa. incat nici interventia FMI in Thailanda. ea este rezonabila. Aceasta stare de fapt. In 1997. dupa criza. Altii. fata de 2% in 1998. armonizarea normelor . Din iunie in decembrie 1997. cum ar fi analistul francez Michel Aglietta. intreprinderilor si bancilor. Cel putin doua certitudini par sa nu fi supravietuit in 1997: Asia in calitate de campioana de necontestat a cresterii economice si atotputernicia pietelor financiare. dolari au fost alocati pentru Asia.Est. in Malaezia. era in posesia investitorilor straini. 25% din capitalizarea bursiera la Kuala Lumpur. Rezervele Federale ar lua in mod sigur masuri. inclusiv Japonia. pe care FMI o promoveaza in toate programele sale. Djakarta si Bangkok au pierdut valoric mai mult de 1200 mld. Daca sistemul bancar american avea de exemplu 1500 mld. al carei nivel de bogatie s-a diminuat de 2 ori din noiembrie 1997. aceasta suma este proportionala cu cea a datoriei pe termen scurt in moneda straina a Thailandei sau Coreei. parasita de investitorii straini. in Thailanda. Din Coreea de Sud. chiar si pe cei mai pesimisti. Alan Greenspan. Problema care se pune consta in masurile ce trebuie luate in ceea ce priveste liberalizarea miscarilor de capitaluri. Care ar fi misiunea acestei institutii? Pentru George Soros. poate provoca un adevarat dezastru. considera ca trebuie mers si mai departe: stabilirea unor reguli clare (un control mai bun al operatorilor financiari. Dupa grava criza produsa in tarile Asiei de Sud . analistii financiari. atenuata partial in ianuarie 1998. marea dificultate se refera la insa la miscarile de capitaluri pe termen scurt. Coreea si Indonezia nu a fost suficienta pentru a stopa criza. prin amploarea si rapiditatea cu care s-a propagat din Thailanda. de la inceputul lui iulie. Se impune astfel o reglementare prudentiala permanenta a imprumuturilor externe. ea ar avea un rol de asigurator: pentru creditori. Se pare deci ca ceea ce a izbucnit in Asia de Sud . in special a imprumuturilor pe termen scurt ale bancilor comerciale.sa fata de dolar. de doua ori mai mult decat pentru Mexic in 1994-1995. aceasta criza a surprins observatorii. dupa cum s-a vazut. dolari. dar care. Comunitatea Internationala a jucat rolul de 'pompier' pentru a preveni un dezastru planetar: 100 mld. problema devine de mare actualitate. publicarea de date fiabile despre diferite piete. Economistii si analistii financiari din intreaga lume se pronunta tot mai mult asupra necesitatii unei reforme a sistemului financiar mondial. se pune problema unei reforme a pietelor financiare pentru a nu cunoaste o noua recesiune mondiala. Si de aceasta data. Dezastrul a fost atat de mare. iar 90% din societatile cotate la Bursa din Djakarta erau in stare de insolvabilitate.

Dezideratul unui sistem financiar supus unor reglementari uniforme si transparente. Care sunt principalele efecte ale globalizarii financiare? . Evolutia fluxurilor financiare internationale din ultima perioada confirma interesul operatorilor pentru implicarea pe pietele monetare si de capital. care in nenumarate cazuri a dovedit ca este insuficient pregatit pentru a face fata noilor provocari ale globalizarii. domeniile atinse de proiectele finantate prin contributia lor fiind foarte diverse si de o importanta deosebita. Nu trebuie exclus din discutie nici iminenta reformare a sistemului institutional actual. respectiv liberalizare si dereglementare financiara? Implicarea organismelor financiare internationale in procesul de transformare si restructurare a sistemului economic mondial este ampla. Daca nu se vor lua din timp masurile adecvate de reformare institutionala putem asista la escaladarea unor crize cu efecte devastatoare chiar si pentru cele mai avansate economii.  Intrebari de sinteza 1. Un asemenea sistem international ar fi oare capabil sa stapaneasca pietele ?. investit cu autoritate suficienta pentru a-si implementa pana la capat deciziile si politicile sale. care sunt principiile care au stat la baza functionarii acestuia si care a fost evolutia sa in timp? 2. De asemenea astfel de masuri nu sunt incompatibile cu ideea de globalizare financiara. Care sunt premisele globalizarii financiare? 5. Efectele economice si sociale ale socurilor de pe pietele financiare internationale tind sa fie tot mai mult diminuate de integrarea acestora intr-un sistem global de piete care nu pot exista insa fara un sistem institutional articulat. motivata fiind de existenta unui excedent de capital (pe fondul cresterii economice sau a gradului ridicat de economisire) si de nevoia acuta de resurse financiara (mai ales pentru restructurare economica). Dezvoltarea durabila a economiei mondiale nu poate fi conceputa fara un sistem financiar capabil sa orienteze eficient si rapid fluxurile de capital. Ce reprezinta Sistemul Monetar International. Ce reprezinta dolarizarea si de cate tipuri este aceasta? 3.prudentiale). Este vorba de un sistem de acreditare al operatorilor obligandu-i sa-si organizeze propriul lor control intern. menite sa sporeasca eficienta alocarii resurselor de capital. supraveghind aplicarea lor si chiar sanctionand institutiile care nu le respecta. Care sunt trasaturile definitorii ale dolarizarii oficiale? 4. capata contur prin suportul institutiilor create in acest sens (Fondul Monetar International sau Banca Mondiala).

Analizati fenomenul dolarizarii in tara noastra si comparati situatia de la noi cu cea din celelalte tari est . tiparire etc.europene. Care sunt avantajele si dezavantajele fenomenului de dolarizare?  De studiat 1. .monetare o consecinta a globalizarii financiare? 7. valoarea acesteia pe piata este un dolar. daca SUA decide sa emita o bancnota de 1 dolar.6. iar costurile de realizarea a bancnotei (hartie. Identificati principalele directii de urmat pentru reformarea Sistemului Financiar International. Sa se studieze daca crizele financiare sunt un efect sau un atribut intrinsec al globalizarii? 2. Sunt crizele financiar . [1] Rata de segniorage reprezinta castigul realizat de o banca centrala prin emisiunea de moneda si se calculeaza ca diferenta intre valoarea unei monede masurata prin puterea sa de cumparare si costul emiterii acelei monede (conform regulilor FMI). 3. atunci castigul FED este de 90 de centi (rata de segniorage fiind de 90%). procesare. De ex.) sunt de 10 centi.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.