UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -

CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului
Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta: - carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol; - blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.; - parul este utilizat in industria de fetru; - animal de laborator excelent;

2

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie; - pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine; - se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an; - au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%). In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri
Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD. Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural. Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial. Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

3

costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

4

Modul de constituire a societatii Denumirea: S. 16.R.E.: .1. Vlatis S. Are punct de lucru in satul Mastacan. Obiectul de activitate conforma C.Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) 151 .activitati secundare:          013 .Prepararea si vopsirea blanurilor. prelucrarea si conservarea carnii 1571 . Nr.Productia. Forma juridica: Societate cu raspundere limitate. 50% Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica Durata societatii: nelimitata 5 . total de parti sociale: 100%.activitate principala: 0125 – cresterea altor animale . comuna Borlesti.Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5222 . Izvoras nr.CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII SI ADMINISTRARII AFACERII 2. cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica. si s-a infiintat in data de 20 mai 2006.Transporturi rutiere de marfuri 0142 . Emblema: Prezentarea generala a organizatiei: S. are sediul in Piatra Neamt.C.Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne 6024 .Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor Capital social: Tip de participare: Capital social subscris varsat: 1000 RON. Vlatis S.A. fabricarea articolelor din blana 191 .L.N.L.Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma 183 . str.C. valoarea unei parti sociale 50%.Tabacirea si finisarea pieilor 521 .R.

situat in plin camp agricol. 33% Avram Mihai. extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor. 2. cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. 2. Resursele necesare Este necesara o finantare de 300. in o zona usor colinara. iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje.000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor.2.2. iar 50% din fonduri proprii: 20% (60. Precizari tehnice si tehnologice.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai .sat.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei. pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei.000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD. Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad. ferita de vanturi puternice. 33% Armanu Dorica. a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica.4. Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri. 3000 mp vor fi alocati constructiilor. achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere. modernizarea structurii informatice. Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150. Elemente specifice procesului de productie. a) Cusca Modalitati de crestere 6 . Alegerea amplasamantului Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha. Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata. la distanta de zona locuita .3. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor.specialist in marketing si negociere. si a accesoriilor aferente muncilor agricole. Utilizarea capacitatii de productie. achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator. iar 30% (90.

In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis. daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure. pentru a-si toci dintii. cu 3 nivele. ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar.plasa de sarma. Indiferent insa de acest lucru. in afara faptului ca absorb urina si umezeala. In acelasi timp. Custile din lemn mai au un dezavantaj. sudata sau impletita . astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp. sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una. Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante. sub streasina sau sopron. este indicat ca pardoseala sa fie mobila. de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire. datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii. De aceea. de evitare a unei imbolnaviri etc. De asemenea. Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis. se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri. in boxe sau pe asternuturi. 7 . Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata. In plus.acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. in spatii inchise si combinat. in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul. trebuie avut grija sa se curete foarte usor. care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca . ca o tavita. in spatii ingradite. Material Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa. datorita rezistentei in timp. rezultatele economice sunt nemultumitoare.In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber.

Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1. Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn. Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. O incapere cu podea plata va fi mai murdara. se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm. ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea. Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi. O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. care se fixeaza pe unul din peretii laterali. 90 cm lungime si 50 cm inaltime. Deoarece cusca va sta afara. intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des.Dimensiuni De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime. 8 . In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm. In cazul in care cusca va fi tinuta afara. tabla etc). Intre niveluri. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. incet. pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma.5-2 cm intre ele. Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat. apa proaspata. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta.

Cand incaperea este uscata. Altfel spus. Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc: 9 . Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%. numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie. sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare. practicand reproductia. femele si masculi. cel putin o data pe luna.Scoateti iepurii si mincarea din casuta.Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta. b) Efectivul de reproductie In orice crescatorie de iepuri.Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. exista un numar de animale. . chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie. Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii. Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si. . Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: . puteti sa dati iepurii inapoi. indiferent de marime.Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche. Este foarte important sa curatam casutele cit mai des. precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca.

monta si caldurile.fatarea. se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. Se constata ca. pentru stabilirea momentului primei monte. la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului. iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar. daca au greutatea aratata mai sus.maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca. diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni. Ca si in cazul altor specii de animale. . Tineretul devine apt pentru a se reproduce. . Subliniem insa faptul ca.gestatia. iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni. deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri. respectiv monta dupa fatare.reluarea ciclului de reproductie. adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi. Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt: 10 . Monta si caldurile Dupa instalarea maturitatii sexuale. Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda. . Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi. . hotaratoare este greutatea corporala. in principiu.. atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. . dar nici batrane. desi apar in tot cursul anului. caldurile la iepuroaice.alaptarea si intarcarea. in mod ciclic. nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere. Altfel spus.

Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe o parte. in timp ce scoate un tipat scurt. rascolesc asternutul. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata.daca este introdusa in cusca masculului. in cazul cand nu este in calduri. iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. . Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi. in medie. Daca el este mai mare. respectiv un mascul la 8-10 femele. Daca acesta nu ajuta.la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi. fac cuib.. sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. dupa care va scoate femela tinand-o. Monta e bine sa se faca dimineata sau seara. pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai in siguranta. Caldurile dureaza. timp de 2 saptamini inainte de inmultire. 3 zile. doar cateva secunde. Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie. . iepuroaica accepta monta. in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite. isi smulg par de pe abdomen. va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta. in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe. inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri. Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers. de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. Actul imperecherii trebuie supravegheat. Crescatorul.iepuroaicele se agita in custi. fuge prin cusca. se tranteste si deci nu se lasa montata. cu atentie. tine coada lipita de corp. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta. dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului. 11 .

asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine. de exemplu). Morcovul.mame. iepurasii pot fi intarcati . Suplimentar la aceste plante. putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor. iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei . Vetrice . dar numai de doua ori pe saptamina. saptamini sau chiar luni. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor. se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri. sfecla rosie .La 15-20 de zile dupa nastere. Va impiedica aparitia balonarii. Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri.Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina . Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase. Dupa 8 saptamini. cit si cele toxice. Plantele cu efect pozitiv Lucerna .Poate fi dat uscat. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi. care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor.Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate.Poate fi data in cantitati nelimitate. dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. Podbalul . Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv.Este o planta bogata in proteina si calciu. Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile. c) Hrana Iepurii sint animale erbivore. deorece si ea are unele calitati medicinale pentru 12 .

deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. de obicei ca nutret combinat. Fan putem facedin iarba cosita vara. ˇ Hrana se da in principala seara. ˇ Plantele conifere ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita. Plantele cu efecte negative De retinut: ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp.diaree. Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau. ˇ Varza (verde. diaree 13 . ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata. alba si rosie) ˇ Trifoiul rosu ˇ Conopida Balonare. iepurii maninca mai linistit in timpul serii. porumb si orz. voma. ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila ˇ Ceapa ˇ Sparanghelul ˇ Arpagicul ˇ Prazul Boli gastrointestinale ˇ Cartofii cruzi ˇ Frunza de cartofi ˇ Resturi de planta de rosii ˇ Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. pentru a hrani iepurii in timp de iarna. cind nu este masa verde. De obicei. astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova. moarte.iepuri. Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante.

lizina 0.15% . . PB 15%.PB > 18% si CB 12 -15% .5%.9%.6%.EM 2400 kcal/kg.PB mai mic de 16% si CB 12 . celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi: .EM 2400 kcal/kg.CB 14%.75%. argina 0. metionina + cistina 0.EM 2400 kcal/kg. metionina + cistina 0. . triptofan 0. proteina bruta(PB). Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB. deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori). dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete.tineret 4-12 saptamani .6%. Se pot face si furaje negranulate. GB 3%. dar securitate ridicata pentru diaree.9%. -PB16 . argina. argina 0. se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : .risc de diaree.7%. iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat.risc de diaree. PB 17%. cistina.22%. CB 12%. triptofan 0.6%. metionina.Concentrate In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje. . impedimentul major reprezentand printre altele si praful.triptofan 0. astfel : .diaree in majoritatea cazurilor.5%.CB 14%. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot.femele gestante si reproducatori . argina 0. GB 3%.9%. aminoacizi (lizina.EM 2600 kcal/kg. se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi.GB 5%. Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat. precum pasteureloza.reteta ideala pentru productie intensiva.18% si CB 12 -15% . triptofan 0. 14 . Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate. dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate. respectand parametrii furajului. CB 14%.PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% .PB > 18% si CB mai mic de 12% . . cerintele in energie metabolizanta(EM).18%. argina 0. metionina + cistina 0. lizina 0. PB 15%.6%.femele in lactatie .8%. lizina 0. .2%. GB 3%.productie scazuta. metionina + cistina 0. PB 18%.18%. lizina 0. triptofan).

datorita carentelor ce apar. 15 . sau infectioasa. bacteriana.O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara.

D si E. De asemenea. Mixomatoza . Dermatomicoza . splinei si ficatului. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei. creierului. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului. Maladiile nutritionale Maladii digestive . gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita. la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna.d) Boli In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: A. D sau E. 16 . deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1.Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora. iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica.Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus.Balonarea. locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. voma. Scabia.Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav.5 m. Maladiile infectioase: Hemoragie Septica . Animalele infectate se nimicesc. apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A. B. in jurul nasului si ochilor. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A.

dar nu suntem siguri. aruncam toata mincarea care a ramas. Ingrijirea iepurilor bolnavi Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi. Rahitul . Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D. se pot imbolnavi. ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare. lumina solara. altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. sau ambele. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi. Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu.Osteoperoza. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. se spala bine mainile. Dam mai putin plante bogate in calciu. 17 . nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Cand cumparam iepuri noi. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor.sfecla rosie si morcov. Altfel si urmatorii iepuri. Hypercalcimie . Pentru a preveni aceasta maladie. Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav.Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. Hypoavitaminoze . Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe.Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. pusi in aceeasi incapere. cu lucerna sau orz. mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii. ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile. ne adresam medicului veterinar. Dam mai multa mancare bogata in vitamina A. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. ca lucerna. trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta. de exemplu. de exemplu.Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. de exemplu .

salba aproape enexistenta la masculi. . aguti roscat. unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi). puternice. Caractere de exterior: . de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa . incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile). . ochii mici. Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare. Rasa a fost preluata si iar prin selectie. Uriasul Alb 18 . piept ingust. in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). alba. parul lung sau lanos. precum Uriasul German. crupa tesita. Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg. Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni. mobile si tinute in forma de V. iar masculii la 9 luni. pete la ochi. dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg. cap berbecat. urechi ascutite sau lasate in jos. linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata. cu pietul si crupa larga. fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume. s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri.capul este relativ mare. la femele salba este usor dezvoltata. care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg. Uriasul Maghiar. factorii de mediu.membrele sunt musculoase. intinzandu-se pe membrele anterioare. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare. O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului.-culoarea blanii poate fi : neagra. . blana de nuanta galbuie. cu varfurile rotunjite.urechile lungi (20-24 cm).corpul este cilindric. albastru-cenusiu si baltata.e) Rase de iepuri Uriasul Belgian Rasa a fost formata in jurul anului 1825.gatul este relativ gros.

verticale.capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit.Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine. cu varfurile rotunjite. unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF.culoarea blanii este alba cu par des. ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis).corpul cilindric. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. in “Scrisori din calatorii in Belgia”-1896. piept si picioare. Caractere de exterior . . scurt si matasos. standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii. . Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra. dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte. Uriasul gri german Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. Unele date culese din ezpozitiile organizate 19 . Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia. un insemn de rasa. Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei. rar 6 kg. iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului. la femele insa se poate intalni o usoara salba.urechile au o lungime de cca 118-20 cm. . s-au scurtat si transformat in urechi drepte. exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg. iar pielea nu prezinta pigment. Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez. De altfel. K. O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri. Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore. In Germania apare intre 1880-1890. cu temperaturi mai scazute). Blana avea o culoare gri. Schultz. insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. . greutatea medie fiind de 6-7 kg. J. altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. voluminos si bine legat.gatul la masculi este fara salba . fara pete.

Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului. a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor. prin obtinerea de blanuri mari si dese.Este 20 . Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels. grosimii si in general.in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi. un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. mai delicata. provenind din iepurele de casa “Roscat de Bourbogne”. Dupa cel de-al doilea razboi mondial . Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice. desenul fluturelui si punctele maxilarelor. in anul 1910. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de “Nas alb”. in favoarea latimii. raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German. fiind insa cea mai fina. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior. La noi in tara. Amsterdam. crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice. S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor. dar avind inele din jurul ochilor. primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. prezentand petele de culoare specifice rasei. Fluture urias german Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian. Neozeelandez rosu S-a format in America de Nord. Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent. renuntindu-se la lungime. datorita capului alb. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa. fara a avea desenul specific al capului. evidentiate prin marimea si conformatia corpului. Brno etc. in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa. In felul acesta. Leipzig. colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele. dar cresterea in greutate era mica. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei.

pentru muncile agricole in special. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit. cu virfurile rotunjite. Corpul de marime mijlocie.o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati. purtate drept.5. asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri. si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului. lat. gitul scurt si gros. bondoc. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie. Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt: plata concediului medical asistenta medicala gratuita Se asigura transportul salariatilor la locul de munca. 21 . Aveam nevoie si de un specialist in marketing. 2. capul mare. mai rotund la mascul si mai alungit la femela. spinare. la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. Resursele umana. recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca. Recrutarea sezoniera. iar Armanu Dorica este medic veterinar. cu capete late si musculoase. Politica de personal Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant. ochii rosii. Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie. Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste. se face din randul populatiei din satele din jur. urechile de maxim 13 cm lungime. Trunchiul este cilindric. destul de late. Are greutatea medie de 4 kg. Selectia. interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului.

Iasi.Abilitatea de a relationa si intelege animalele. Piatra Neamt. .1967 Experienta profesionala: .1990.R. nr. perseverenta. dinamism. . Windows . Traian. 108 Telefon: 0741403582 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. Bd. propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt Post ce il va ocupa la S.absolvent liceului Petru Rares. responsabilitate.prezent.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: ARMANU DORICA Adresa: Piatra Neamt.nivel avansat: engleza. strictete. spirit de echipa.administrator si medic veterinar Educatie si formare: .1981 .absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie. Vlatis S. pragmatism. tenacitate.cunostinte MS Office. 1986.1990 . medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti.2000 – sustine cu succes teza de doctorat Aptitudini si competente sociale: .L.03. . flexibilitate. . Limbi straine: . receptivitate.nivel incepator: franceza Aptitudini si competente tehnice: .: .Integritate. ordine. .C.permis de conducere categoria B mai 2007 22 . .Aptitudini foarte bune de comunicare. specializarea medicina veterina. 1990.Modestie .

Iasi). spirit de echipa.cursuri de “Marketing” (prof. perseverenta. ordine.2 Telefon: 0741790908 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.03. Nistor.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . Universitatea "Al.administrator si director de management Educatie si formare: . . Limbi straine: .Aptitudini foarte bune de comunicare. Aptitudini si competente sociale: .1967 Experienta profesionala: . Aptitudini si competente tehnice: . 1986. Bacau. receptivitate. flexibilitate. nr. Cuza".prezent. tenacitate. inspector de calitate in magazinele agroalimentare. Windows. manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine. jud Neamt Post ce il va ocupa la S. responsabilitate. Dr. I. .absolvent Facultatea de Agronomie. Iasi. Piatra Neamt.permis de conducere categoria B mai 2007 23 .L.C.Integritate. .CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: RADU VLAD Adresa: Piatra Neamt. A. dinamism.R.1998. pragmatism. Emil Costinescu.absolvent liceului Calistrat Hogas.cunostinte MS Office. I.2000 . Cuza". Universitea "Al.: . utilizarea echipamentelor de birou. Vlatis S.nivel avansat: engleza. strictete. str. .1998 . . 1990.1990 .Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei ferme de animale . .

tenacitate. Nistor.1990 . ordine. agent comercial la S.R. Iasi). Agricola S.permis de conducere categoria B mai 2007 24 . . . . grafica.1992 -1994.R.absolvent liceului Calistrat Hogas.C.R.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . Limbi straine: .C.C. responsabilitate.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: AVRAM MIHAI Adresa: Piatra Neamt.L.Aptitudini foarte bune de comunicare. utilizarea echipamentelor de birou. Windows. str. . Piatra Neamt.03. flexibilitate. 1990.Puternice negociator . I.absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al.cunostinte MS Office. pragmatism. . 1988. dinamism. Simba Invest S. nr. Universitea "Al. pe zona Moldovei . Cuza".1969 Experienta profesionala: .1994 .Integritate. filiala Piatra Neamt. receptivitate. Vlatis S. Iasi. .administrator si director de marketing Educatie si formare: . responsabil aprovizionare la Lactama 4.nivel avansat: engleza.cursuri de “Marketing” (prof.1992.2000 . strictete. Savinesti. Aptitudini si competente sociale: . perseverenta.2004.2004 – prezent. I. A. specializarea Management si marketing. director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei . 45 Telefon: 0741220922 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. Castanilor.: . Cuza".2000.nivel avansat: italiana Aptitudini si competente tehnice: .L. director general al firmei Reneau Romania Post ce il va ocupa la S. supervisor la aceeasi firma.L. .1988 . director zonal al firmei S. Bacau.Leader innascut . . spirit de echipa. 2004 .1990.

Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special. proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori. Blanita Blana poate fi folosita ca subprodus. porcul). iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate. dietetica si cu putine grasimi. Produsele realizate Carnea Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca. ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu.7. ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca. papuci. Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent.6. In plus. care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. 2. carnea de iepure este o carne usoara. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli. intindere si uscare la umbra in mediu uscat. deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor. Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. In primul rand. Gustoasa. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat. ornamente etc. se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase. 25 .2. mai ales in perioada de vara cand este cald afara. haine... in jurul ei miroase a excremente de iepure. Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural. La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire. Impactul ecologic al activitatilor firmei Ferma are un important impact ecologic.

Desfacerea si comercializarea productiei. acest aspect. pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism. am detaliat la capitolul 2. de data aceasta cu banca. pentru a incheia un al doilea contract.8. in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii. de echipamente diverse.Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie . Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. avand contractul cu SAPARD. Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana. Relatii de import – export. atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. incheierea unui contract cu banca este simpla. de rase superioare de iepure.august. 2. fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare.7. Banca Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte.9. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului. 26 . 2. de utilitati. Relatiile cu colaboratii Furnizori Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare. Elemente specifice de marketing Cel mai important procent din productie va merge catre export. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata. iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci. Beneficiari Beneficiarii sunt interni si externi. Practic.

din diferite motive. Primul contract este pentru jumatate din suma. 27 . iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma.pana la 10 ani. iar al doilea este pentru toata suma.exista o diferenta. cu jumatate din bani. in functie de domeniul investitiei. urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. fermierul va lua de la banca intregul credit. pe baza de chitante si facturi. Astfel.primul cu SAPARD si al doilea cu banca . in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca. Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza. Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare.Intre cele doua contracte . Dupa aceasta perioada. cand ferma sau afacerea incepe sa produca. cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani. fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit. Creditul se acorda pe termen lung .

Pretul de vanzare al produselor Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18.000 to in crescatorii de tip rural.000 la 92.000 tone de carne de iepuri de casa.000.000. efectivele de iepuri de casa (tab. In anii urmatori.000 iepuri de casa.fao. Dupa anul 1990.000 capete (tab.000 iepuri.300. efectivele cunicule au fost lichidate. Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI. Tabelul 1 Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003 (dupa FAO 2003) Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 * Sursa: www.2.10. efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei. 1). Acest fapt se datoreaza. reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta Efectivul (mii capete) 1000 1330 1000 640 771 800 1000 1000 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Efectivul (mii capete) 1000 1200 1300 1300 1300 1300 1300 28 . ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1. 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94. din care 8000 to in crescatorii specializate si 10. Concurenta si relatiile de piata. care a ramas constant pana in anul 2003.330. cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1. satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare.org In tarile din Uniunea Europeana. odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat. in principal.

Romania (1. care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete. Germania (9. efectivele de iepuri de casa (tab.S. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia.cu aproape 2. Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane).I. 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare.8 milioane). Tabelul 3 Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C. Franta (11 milioane). Tabelul 2 Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) Tara Austria Belgia-Luxemburg Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Uniunea Europeana 1998 300 1480 13603 9800 1545 66000 443 2080 93951 1999 300 180 13464 9800 1585 67000 410 2000 94739 Anul 2000 300 13366 9800 1538 67000 392 2200 94596 2001 300 11110 9800 1500 67000 383 2100 92193 2002 300 11042 9800 1500 67000 380 2000 92022 2003 300 11000 9800 1500 67000 380 2000 91980 In tarile din Europa de Est.5 milioane). dar neinsemnata cantitativ.3 milioane). Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane). in perioada 1998-2003. Polonia si Slovacia (1 milion).6 milioane capete. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Bulgaria Cehia Ungaria 1998 9693 460 5000 931 1999 9771 466 5000 1005 2000 9643 431 5000 912 Anul 2001 9497 418 5000 779 2002 9370 400 5000 670 2003 9500 500 5000 700 29 . Spania (2 milioane) si Grecia (1.

Ucraina 5. Portugalia. Olanda.840. Moldova Federatia Rusa Tajikistan Ucraina Uzbekistan * Sursa: www.I. Franta. Franta. Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone.000 iepuri de casa crescuti in tarile C. Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania. pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone. In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro.). Tajikistanul 25 milioane. 30 . Kazakhstanul 62 milioane.S. Uzbekistanul detine 80 milioane. in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro.fao. Exprimate procentual.8 milioane. Italia si in ultimii ani Danemarca. efectivele de iepuri de casa. Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. 5) Belgia. Belgia. Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab.org In Comunitatea Statelor Independente (C. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone. In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana. Din cei 179. au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete.Polonia Romania Slovacia Comunitatea Statelor 1100 1200 1000 16711 6 4800 12 56000 40 340 1201 11300 5423 88000 1000 1300 1000 17699 1 4900 13 58000 35 320 1150 16900 5673 90000 1000 13000 1000 17667 5 5000 17 60000 25 320 1213 24500 5600 80000 1000 1300 1000 18888 0 5000 17 61500 70 340 1296 25100 5557 90000 1000 1300 1000 17983 6 5100 17 62000 70 350 1699 25000 5600 80000 1000 1300 1000 179840 5000 20 62000 70 350 1800 25000 5600 80000 Independente Armenia Georgia Kazakhstan Kyragyzstan Rep. exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa.S. uneori cu valori apropiate de 3900 tone. Danemarca si Germania. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana. de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana.6 milioane..I. exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari. variind intre 1400 si 3800 tone.

org 31 .fao. In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103. Tabelul 4 Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003) Specificare 1992 292 1 276 6 174 97 190 18 1993 3329 1688 1704 6 1121 1 1994 3891 1805 1786 9 1286 8 Anul 1995 1996 1997 1998 CANTITATIV (in tone) 3247 1464 3415 1842 3034 1925 3449 2023 1999 3441 1921 1688 1 1143 0 2000 2621 2440 1397 3 8258 2001 3751 3881 1676 9 1128 5 2002 3893 3164 1595 6 1323 1 Import Export Import Export VALORIC (in 1000 USD) 1943 1837 1515 1804 7 1178 0 6 1377 1 3 1171 8 9 1213 0 * Sursa: www. 6) doar Cehia si Macedonia. iar export a facut Cehia. Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru.000 euro.In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab.

org 32 .fao. anul 2000 2001 2002 1999 8 7 19 0 933 1389 1611 0 0 0 0 285 0 241 20 109 0 0 0 0 708 707 671 261 2 2 9 82 0 1 2 0 0 0 0 1 125 115 72 10 0 1 7 0 0 0 0 344 843 1283 1461 0 2 5 15 829 0 0 0 0 0 0 6 0 2621 3751 3893 1921 VALORIC (in 1000 USD) Import. anul 2000 2001 2002 1999 2000 2001 331 276 376 0 0 0 6237 6677 6606 0 837 1141 0 0 0 1752 0 0 17 19 92 186 156 201 14 36 0 6 0 0 2954 3124 3221 2329 2024 2316 116 126 210 868 797 646 7 10 14 2 0 0 6 0 0 58 24 0 908 1178 449 159 145 106 9 14 32 0 0 0 2 2 0 1840 864 1191 3269 5093 4850 0 0 0 100 214 86 4183 3248 5659 1 0 0 18 27 6 2 0 20 29 136 19 13973 16769 15956 11430 8258 11285 Tara Austria Belgia Belgia-Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Uniunea Europeana 1999 10 0 1808 0 0 846 8 1 11 86 0 0 666 5 0 0 3441 Export. anul 2000 2001 0 0 1135 1661 0 0 103 123 0 0 212 213 104 100 0 0 0 0 8 4 0 0 170 288 0 0 709 1450 0 0 0 42 2440 3881 2002 0 292 0 3 0 69 115 0 0 39 0 1087 0 1539 0 20 3164 1999 387 0 7995 5 22 3799 276 11 105 1036 0 28 2967 239 9 2 16881 2002 0 1429 0 4 0 1545 1148 0 0 329 0 3928 0 4840 0 8 13231 * Sursa: www. anul Export.Tabelul 5 Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) CANTITATIV (in tone) Import.

Tabelul 6 Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C.S. anul 2000 9 9 0 0 0 2760 0 2760 0 150 45 2 0 103 74 0 74 0 2001 18 15 3 0 0 0 0 0 0 85 77 8 0 0 0 0 0 0 2002 25 0 3 22 0 31 0 1 30 15 0 8 7 0 140 0 0 140 * Sursa: www.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina 1998 60 60 0 0 0 66 50 16 0 272 272 0 0 0 8 0 8 0 1999 104 69 35 0 0 48 48 0 0 355 303 52 0 0 0 0 0 0 Import.org 33 .I. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.fao.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp. anul 2000 2001 CANTITATIV (in tone) 86 97 84 95 2 2 0 0 0 0 1063 0 50 0 1013 0 0 0 VALORIC (in 1000 USD) 375 392 346 376 29 16 0 0 0 0 34 0 0 0 34 0 0 0 2002 2 0 2 0 0 378 0 0 378 16 0 16 0 0 396 0 0 396 1998 46 22 24 0 0 41 0 41 0 185 75 110 0 0 6 0 6 0 1999 4 3 1 0 0 0 0 0 0 19 16 3 0 0 0 0 0 0 Export.Jug.Jug.

000 tone (tab. Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China.000. In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3.) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta. ceea ce denota o piata neconsolidata.000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5.8 kg/an/locuitor). cu 315. Tabelul 7 Productia si consumul de carne de iepure de casa (dupa FAO 2001) Consum mediu anual pe locuitor (kg) 0. dar in care consumul este de doar 0.I.00 2.07 5.90 4. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina.80 3.7 kg/an/locuitor. Italia produce 221. Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C.78 Continentul Productia Tara anuala (in to) China Italia Spania Franta Malta Cipru Egiptul Maroc 315000 221000 135000 85000 1350 830 69600 - Productia anuala (to) Europa Africa America de Sud America Centrala America de Nord 570051 85782 16317 4364 35000 .Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul.000 tone/an.S. Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1. 7). iar in anul 2002 numai Ucraina. dar care dispune de un potential productiv mare. aflata in cautari.07 kg/locuitor/an.30 0.

652.68 dolari US.117. 9) au variat extrem de mult. 85. Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab.840 1.000 510.680 6.685 3.633 Tara Austria Bulgaria Cehia Franta Germania Grecia Ungaria Italia Polonia Moneda Silingi Leva Coroane cehe Franci Marci Drahme Forinti Lire Zloti 1998 65.091.296. In Romania.140 6. potential subestimat pana acum”.025 4.Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570.149.978 15. preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab.628 12.850 1.476 1. 1000 dolari.016 66.189.71 dolari US in anul 1999.87-4.190 432. FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea.65 dolari US in anul 1997 la 4129.960 8. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau.65-959. in perioada 1998-2001.127.138 1.921 . in general.072 2. 8) au fost stimulative in tarile din Europa.177 76.245 14.990 607. de la 441. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998. Analizand evolutia acestora in Germania.230 481.870 76. cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441. este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale.51 dolari US.782 4.871 1.417. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001.47 marci/kg carne.480 3.140 3. in tarile din Europa Anul 1999 2000 59. La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma. se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3.110 77.882 13. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord. de 2442. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta.740 3.051 tone in Europa.146 35 2001 70.242 6.213 3. Tabelul 8 Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator.782 tone in Africa si 55.062. intre anii 1991-2001.030 4.313 2.681 tone in America.103 80.150 1.

cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat. Sicilia.922 365.288 15. extrem de util tarii noastre.Portugalia Romania Federatia Rusa Slovacia Slovenia Spania Elvetia Escudo Lei Ruble Coroane slovace Dinari sloveni Peseta Franci elvetieni 412.900 70. Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei. iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent.783 323.472 391.757 75.740.894 37.451 447.260 15.296 23.747 666.320.981. Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania.427 339.789 76.500 336.500 42.206 5. 36 .972 15.092 686.797 26.210 14.496 443.605 622.734 15.256.630 76. sanatos.968 78.879 In 29 septembrie 2001 la Ragusa.456 63. inclusiv a tarii noastre.186 697. a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.

08 1995 1.21 1999 63.Tabelul 9 Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania Specificar e Pret carne iepure Paritatea Pret carne iepure Anul 1991 97.711.71 2000 42.90 1997 3.981. Lei/tona Lei/dolari Dolari/tona .68 1996 2.60 803.51 U.490 76.951.500 15332.55 592.86 2442.09 1034.210 8875.65 1998 5.100 3082.28 959.69 1993 745.165.88 1992 329.29 2001 70.M.94 441.900 21692.478.410 307.78 1994 1.320.740.256.01 980.300 2033.490 1655.74 1970.296 29060.47 1274.93 4129.730 7167.95 1069.400 760.

dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei.400 kg de carne de iepure anual.000 RON (acesta este pragul minim de incasari). adica 86. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an. cat si o rata a imbolnavirilor. apreciem o medie minima de 6 pui. Avem cheltuieli cu: utilitatile personalul transportul furajarea realizarea lucrarilor agricole achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei vaccinurile. Incasari rezulta si din vanzarea pielor. vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72.000 iepuri x 3kg carne = 86. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari. tratamentele prelucrarea si tabacirea pielor cheltuieli de protocol piese schimb de intretinere si modernizare permanenta asigurare taxe si impozite rata la banca etc .11. Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 . 400 femele x 6 pui x 12 luni = 28. Analiza rentabilitatii Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON.2.800 iepuri anual 28. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui.4 kg.

In final trebuie rambursata suma de 420.000 Euro.500 euro.De la banca am imprumutat 150. estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile. 39 . cu o rata lunara de 3. cu o perioada de rambursare de 10 ani.5 RON/Euro = 12.000 Euro.250 RON lunar Analizand toate aceste incasari si cheltuieli. adica cam: 3500 euro x 3.

facilitatea cresterii 4.programarea actiunilor de iesire din afacere . supraestimarea resurselor productive ale fermei 3. falimentul Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere.anagajarea expertilor necesari .stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere . Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi: .determinarea valorii afacerii . transformarea in societate pe actiuni 5. acceptarea unei oferte tentante de vanzare 3. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD 2. Cauze Dintre posibilele cauze amintim: 1.se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere . trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective.CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII 3. calamitati naturale (ex: foc) 6. membri fondatori etc) .1.2.stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci. vanzarea 2. fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure 5. absorbtia 4. fuziunea 3.stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere . neintelegeri intre asociati 7. Modalitati de incheiere 1. lichidarea 6.

inceperea demersului final In tot acest timp. si acest fapt se datoreaza experientei noastre.. Suntem in pas cu.3. activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal 3. dar si studiului de poata realizat. cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala. Desi este o piata mica. Singura problema cu. 41 . concurentii nostri.modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere .anunatarea iesirii catre salariatii cheia . care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa. putem afirma ca nu intalnim probleme majore. dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte. producerea si comercializarea carnii de iepure in principal. Concluzii finale Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre.

.......................................................... Relatii de import – export......40 3.......................................3.............................. Utilizarea capacitatii de productie... Concurenta si relatiile de piata..................................1...........................................................................9..........................................................24 2.....................................................................2 1...................................................... Precizari tehnice si tehnologice............................................................................................................................................................... Politica de personal................................1................... Alegerea amplasamantului................................................... Desfacerea si comercializarea productiei.6................................................. Modul de constituire a societatii.................................26 2................................ Elemente specifice procesului de productie............. Relatiile cu colaboratii....................28 2.......................................................6 2......................5........6 2............................................................... Analiza rentabilitatii...................41 ......... Pretul de vanzare al produselor........................ Modalitati de incheiere...................40 3...............................................2 1....5 SI ADMINISTRARII AFACERII.3 CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII....6 2.................. Concluzii finale........ Resursele umana................................................................................2.................................2........................................................ Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent.............1.....................................................2....................10..................... Impactul ecologic al activitatilor firmei.............................. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri............ Motivatia alegerii domeniului..............................................7.3.............. Elemente specifice de marketing...................11...................... Resursele necesare.....22 Experienta profesionala:...2 1..........................21 Experienta profesionala:..............CUPRINS CAPITOLUL I: INTRODUCERE.................38 CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII................5 2.......... Cauze.........8...4..............40 3...........3.................................................26 2.................................................................................................................................................................................................5 2...............................................23 Experienta profesionala:...........................................................................................25 2....................... Produsele realizate...25 2...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful