Coperta: Vasile Socoliuc Ilustratia copertei

:

Vermeer ~ Concert

MILAN KUNDERA

Redactor: Dianil Bolen

INSUPORTABILA USURATATE

.

A FIINTEI

.

~1iIan Kundera ,\'eslJesitcJmi i.enkost Hyti cD .'o1iIan Kundera. 19~4

Teate drepturile asupra acestei versiuni apartin Editurii CNIVERS.

79739 Bucuresti. Plata Preset Libere nr. 1.

Traducere de JEAN GROSU

Cuprins

PAHTEl\. I\,TII: Lsuratatea si greutatea PAHTEA A DOL1A: lrupul si sufletul PARTEA A TRElA: Cuvintc neintelese PARTEA A PATRA: Trupul si sufletul PAUTEA A CI\"cEA: Isuratatea :;i grrutaicil PARTEA A SASEA: Marele marl'

PARTEA A SAPTEt\: Surisul lui Karenin

SBN 97:;-34-0635-X

.7 .10 .77 .126 .166 .2:17 .272

PARTEA INTII Usuratatea si greutatea

1.

Eterna reintoarcere e 0 idee misterioasa cu rare Nietzsche i-a pus in incurcatura pe multi filosofi: a !!Jndi ca, intr-o buna zi. toate se vor repeta asa cum le-arn trait. ca nina si aceasta rcpetare se va repeta la nesfirsit:

Ce vrca sa spuna acest mit uluitor?

:'t it ul eternei reiutoarceri afirma. prin ne aatie. Cfl viata care dispare 0 data peutru totdeauna. carl' nu mai revine. se aseamunf ell 0 u rnbra, e lipsita de grcutate . e dinainte moarta si daca a Iost atrocc. Irumoasa. splendida, aceasta atrocitate. aceasta splenduare sau frumusete nu insearnna nimic. .\U trebuie sa tincm searna de ell' mai mult dedi de un razboi intrc doua tar! africuue din secolul al paisnrezecelea. care n-a schimbat ell nimic fata lumii. in ciuda faptului ca in el sf-au gasit moartea, in chinuri de nede scr!s. trei sute de mii de 1H.·~rL

Se va schirnba cu ceva fata razbniului dintre cele duua tarl africanc din secolul al paisprezecelea, dad} el SI.! va repeta de nenumarate uri in etema intoarcere?

Da, se va schimha: va deveni un bloc. care se va ridica si va dainui. iar stupiditatea lui va fi irernediabila (ireparabila).

Daca Revolutia franceza ar trebui sa se repete la ncsfirsit, istoriografia franceza ar fi rnai putin mindra de Rcbesnierre. Dar. intrucit accasta vorbeste de un lueru ce nu mai revine, anii singerosi n-au rarnas decit simple vorbe, teorii si discutii, au devenit mai usori ca Iulgul. s! nu mai stirnesc teama nimanui, E 0 diferenta inco-

7

mcnsurahilf intre un Robespierre care a aparut in istorie o .sin~ura data si un Robespierre care ar reveni mcreu ca ,'ia reteze capetele francezilor.

Sa spouem. asadar. di ideea eternei intoarcert indica n anumita perspcctiva. din care lucrurile n! se inf:itiscaza altfel dccit le cunoastern: ele ne apar fara circurnstauta atvnuantf a efemerttatii lor. Jar aceasta circumstanta ateIlU<lntj ne impicdica. de fapt. ... ;1 prnnuntam un verdict. CIIIll pnaf e fi condnmnnt efemcrul? Roscata amurnulul lurniueazn totul cu farmer-ul nostal~iei: chiar si uhilotina.

,\l-am surprins. nu de mult. prada unci senzufii incHdihill': rasfoind 0 carte des pre Hitler. m-am trezit \'mntionatin Iata citorva fo tcrarafii alp aces tuia: imi uninb-au (I.' anii ('opilariei mele. pe rare l-am trait In fim pul ravboiului: mal multi membri ai familiei mele si-uu ~!,isit mnartea in lag;lrcle de concentrare naziste: dar l'\' IIlSemJ1,1 moartea lor PI;' ling.l fotourafla ui Hitter. ,';II"l' mu evoca 0 vreme apus a ;1 vietii mele. n vrcmv cc uu va mai rcve ni?

\ccasta imnac.ue cu Hitler tradeaza profunda pervcr-"Hlnl' men-ala. inercnta unci [umi intemviate e senttal pe iu e xi s t ent a intoarc erii. caei in acens ta lurne tntul I! din.untc iert.it, SI, III ron."l'(inLt. tnrul e ing;iduit cu cinis m.

2.

Dacii Iiecare secunda a victii nnastre trebuie sa se repdl' Iii nvsfirsit, in seumna C<l suntem rastigniti (tintuiti) ~n vtemitate GI Iisus Hnstos pe cruce. (umplita imagine, In lumen eternei reveniri , fiecare ge~t poarta greutatea unci poverl insuportahile. Acesta cste motivul care 1-<1 determinat pe victzsche f-a spu na fa ideea eterne i reve niri este cea mai urea povara (des scbwerste Gewicht).

Daca e terna revenire este povara cea mal gre~l. at unci. vietile nuastre. proiectate pe uce st fundal. pot aparea in toata splendoarca us uratatii lor.

Dar este , intr-adevar , ~reutatea cumplita !',i usuratatea frumoasa?

Povara cca mai grea ne strlve ste. ne face sa ne iucovoiern sub ea. ne Hpeste de parnint, Dar. In poezia de dragoste a tuturor veacurilor, femeia doreste sa fie impovaruta de ~teutatea trupului barbate sc. Asadar. cea mal ~rea povara cste, in acelasi fimp. irnaainee celei mai intense impliniri vitale. Cu cit mai ~rea e povara. (\.1 atit mai apropiata de parnint e data noastra, si cu atit e mai reala s i mai adevarata.

in schimb. absenta t otala a povcr!l face l'a ffinta umaria sa devma mai usoara ca aerul. sa zhour e spre inaltirni, s~i se indeparteze de pamint. de fiinta terestra. sa fie dour pe jumatate reala. iar mis.car-ile sale S[l fie deupof riva libe re si nesemnificative.

Si.atunci. IT :';~l alege m? Orcutatea sau usuratatea?

Aceasta mtrcbare st-a pus -o Pnrme nide In secolul a! saselea inainte de Hrixtos. Bup;) el. universul s e imnarte in cupf uri de contrarii: lumina-intune rir: ~in~;1!-iil'~gros()- 1,-111 ie: caldura-friu: f'iinta-ncfiinta. Ln pol al cont rudictier era pentru .:1 pozitiv (lumina. caldura. gingiisia. flinun. ai doilea negativ. Aceasta impartire In doi poli. unul pozttiv si celalnlt ncuativ. He poate aparea ca fimd de 0 facilitate pucri!a. ell excepfia unui sinaur GIZ: ce e poxiliv. gn:utatea sau usurututea"

Parmenide a raspuns: usurul e pozitiv. ereul c neuatlv.

A avul dreptate sau nu? Aceasta-i Intrebarea. Ln singur lucru c sigur: contradicfia greu-usor e ste cea mai mistcrioasa ~i cea mal plinti de sernnificatii dintre toate contradictllie.

3.

Ma gillliesc de multi ani la Tomas. dar abia acu m. In lumina acestor retlectii. l-am vazut, cu claritate. pentru Intiia oara. L-am vazut stind in dreptu! unei ferestre a

9

apartamentului sau. co ochii flxaf spre partea opusa a curtl! interioare , spre zidul din spate al imobilului din Iata sa. sl nu stia ce sii faca,

o cunoscuse pe Tereza. co vreo trei saptamini In u~ma. intr-un mic orasul din Cehia. Petrecusera impreuna eel mult 0 ora. L-a condus 13 A"3ra si a stat acolo cu el pin a s-a ureat In tren. Zece zile rnai tirziu, a venit sa-l vada la Pra~a si au facut draaoste 111 aceeasi zi. Peste nnapte i-n crcscut temperatura si a ramas la el n saptamin;i inlrea~a. bolna\!ii de ~ripa.

L-a iucercat atunci un sentiment de dragost« inexpli~~hila fata de- aceasta fata. pe care aprnape 11-0 cunostea. Ii narea un coni! pe carl' cineca il depuscsc lntr-un COSt.tld de nuiele sfropit cu srnoala si-I lasase pe firul UI1CI ape pentr u ra Tomas sa-J pescuiasca si sa-I traga pe tunuul patului stili.

A z;\ho\,\! 1.1 l'I 0 .... 'lpt:llnina intreaaa. nina s-a insanatosit. ,tpl)i a pk-cat inapo! in oraselul ei. aflat la doua s ute de kilnnu.h-i lil'parlare de Praga. Aid sc situcaza mornentu! lI":-;pre care va vorbcam si care mit' mi St.' pare a fi cheia vii:.'tii lui Tomas: sti'i In dreptul fe res trei, eu ochii fixati in partea upusa a curfii, spre xiduf din spate <II imohiluluj dln fata su. si reflecteaza: E cuzul s<a-i pr0J1l1n~1 sj vina si sa St.' instaleze definitiv la Praga? Se temea lit tiCC<lsta n:.'ponsabilitatt.'. Daca ar invifa-o arum. Te rezu ar vcni fa .s;t-i of ere tuata viata ei.

SaLl:., III a I hine. sa renunte si sa nu-i mai dea nici un scmny In cazul ace-ta Tereza ar ramine 0 stmnla chelnerita intr-un local pierdut undeva. in ~;lUra unui orasel de pruvincie. $i el n-ar mai revedea-o niciodata.

\'rea S-o cheme sa stea ell el. snu nu vrea?

Priveste curtea interioara cu ochii atinfif sprc z idu! din fata lui si cauta un raspuns, Revine UH.'H'lI. inca c data si int':i 0 data. la imaginea acestc! femci zacuid pc patul lui; nu-i aminteste de nimeni din viata sa de pina atuncl. :\ U-I era ntci amanta. nici sotie. Era un copil pe care-l scose se dintr-un cosulet de nuie le s t rop it cu

if)

smoala si-l asezase pe tarmul patului sau, Adormise. si el se lasase in genunchi linga ea. Rasuflarea ei fierbinte se accelera si el auzea un geamat firav. Si-a lipit obrazul

"de obrazul ei si i-a spus, In soapta. cuvinte miuaiietoare ca sa-i aline somnul. Peste citeva clipe i s-a parul cil respira mai linistit. si Fata ei se rididi. involuntar, spre fata lui. Simtca razbind din gura ei izul dulce-acrisor 31 febrei. si-l aspira cu ne sat, de parca ar fi vrut sa se irnpregneze ell intimitatea trupului ei. in clipa aceea i-n dat prin minte ca Tereza se afla la el de multi ani si acum tragca sa moara. Si. deudata. a simttt. eu toata claritatea, ca n-ar putea sa-i supravietuiasca. S-ar intinde Ii'ng;'i ea ca sa moara odata cu ea. induiosat de accasta Inchipuire, isi cufunda obrazul in pe rna. 5i-1 lipi de obrazul ei, ~i ramase asa rnulta creme.

Acum sUi in picloare in dreptul ferestrei si invnca aceasta clipa, Ce putea fi altceva daca nu draaostca. care venise sa i se infatiseze in felul acesta?

Dar era. Intr-adevar. dragostea? Sentimentul CJ voia sa moara alaturi de ea, era. de buna scuma. excesiv: 0 vedea atunci pentru a doua uara in viata lui! Nu era asta rnai curlnd rcactia isterica a unui om rare. dindu-st searna In adincul sufletului sau de incanacitatea sa de a iubi. a Inceput sa sj muleze. peutru sine. comedia dragos. tci? in acelasi limp, subconsticntul sau era atit de las, 'incit 0 alegea pentru cornedia sa tocmai pe aceasta hiata chelnerita de proviucie care. practic. n-avea nici o sansa de a patrunde in viata lui!

Privea zidurilc rnurdarc din cur-tea interloara. constient de faptul c.5 nu stia daca era vorba de dragoste sau de un acces de Isterie.

Si-i parea diu ca. intr-o asernenea situatie. cind un barbat adevarat ar sti pe lor sa actloneze. el eztta. pagubind astf'el de orin semnificatie cea mai frumcasn clipa a vietii sale (sta in genunchi la capatiiul tinerel femei. incredintat ca n-ar putea sa-i supravietuiasca),

11

Era suparat pe sine, se coplesea cu reprosuri, dar. in cele din urrna, i~i spuse in sinea lui ca, de fapt, era cit se poate de firesc ca el sa nu stie ce vola,

OmuI nu poate sti niciodata ce trebuie sa vrea, in-. truclt nu are decit 0 singura viata si n-are cum 5-0 compare eu niste vieti anterioare, nici 5-0 corecteze in niste vieti ulterioare,

Ce e mai bine. sa fie cu Tereza sau sa ramiDa tara ea? N u exista nici 0 posibilitate de a afla care hotarire era mai buna, mtrucit nu exista nici un termen de comparatie, Omul traieste totul pe loc, penlru intila oara ~i fara nici un fel de pregatire, ca un actor care ar intra in seena si ar juca, lara sa fi repetat vreodata, Dar ce valoare poate avea viata, daca prima repetitle a vietli e insasi viata? De aceea viata se aseamana intotdeauna ell 0 schita. Dar nici ,.schita" nu e cuvintul potrivit, caci schita e intotdeauna conceptul formal al unui lucru. pregatirea unui tablou, in tirnp ce schita vietii noastre e 0 schita a nimicului, un concept fara tablou.

Tomas isi repeta in sinea lui proverbul german:

Einmsl ist keinmsl, 0 data nu inseamna nimic, e ea si cind nu s-ar fi intimplat niciodata, Daca nu poti trai decit 0 singura viata, e ca sl cind n-ai tr~li deloe.

4.

Apoi, intr-o ZI, III pauza dintre doua operatii, 0 infirmiera il anunta ca e cautat la telefon. In receptor auzi vocea Terezei. II chema de la gara. Se bucura. Din pacate, in seara aceea era prins; avea 0 intilnire, drept care 0 invita sa vina la el abia a doua zi, Dar n-apucase bine sa aseze receptorul 'in furca, si isi IaCU reprosuri eel nu-i spusese sa vina imediat. In fond, mai era destul timp ca sa contramandeze amintita intilnire! Se framinta, intrebindu-se ce va face Tereza in decursul celor treizeci $i sase de ore pina la intilnirea lor, si ii venea sa se

12

uree in rnasma ~i sa piece imediat in diutarea ei pe strii.zile erasului.

Sosi in seara zi1ei urmatoare. Avea 0 peseta cu un cordon lung petrecut peste umar si i se paru m~i elegantii decit ultima oara, Tinea in mina 0 carte groas~:

Anna Ksrenine de Tolstoi. Era bine dispusa, de 0 vesehe un pic zgomotoasa, si se straduia sa dem?~strez~ ~a daduse pe la el, cu totul intlmplatur, datorita unet imprejurari speciale: se afla la Praga din motive ~rofe~ionale, eventual (aluziile ei erau foarte neclare), In eautarea unui alt loc de munca.

Apoi se trezira pe divan, Iungiti unul linga altul. 'in pielea goala si epuizati. Intre tirnp se lasase _noaptea. 0 intreba unde locuieste, gindindu-se s-o duca acolo c~ masina, Ii raspunse, ell un aer jenat. di abia urrneaza sa-;i caute un hotel, iar ealiza ei se afla la gara. in depozilul de bagaje,

In ziua precedenta se mai temea di dad. ar chema-o sa stea cu el, la Praga, ar veni sa-i of ere toata vi~ta ei. Acum cind 0 auzi spunindu-i ea caliza ei se afla 10 depozit~1 de bagaje, ii fulgera prin m~nte ca in valiz"a aceea era depusa viata ei, pe care 0 lasase, deocamdata.

in garli, inainte de a i-a oferi. _ " .

Urea Impreuna eu ea in masina parcata III fata nnobilului, se duse la gam, scoase din depozit valiza (era mare si nespus de greal si 0 aduse la el eu Tereza cu tot.

Cum se face ca s-a decis atit de repede. de vreme ce ezitase aproape cincisprezece zile, $i nu fusese in stare sa-i trirnita macar 0 carle po~laIa ilustrata?

Era el insu$i surprins de acest comportament. Actiona impotriva propriilor sale pri~cipii: C~ .zee~. ani !n urma cind divortase de prima lUI sotie, 1~1 traise divortul int;-o dispozitie de samatoare. asa cum altii i$i se~bea:a disUoria. A inteles atunci ca nu se nascuse ca ~a traiasca alituTi de 0 femeie, Indiferent care ar fi~ $1 poate fi, intr-adevar. el insU$l numai ca celibatar. In conseciltta. Sf straduia sa-$i faureasca si s3.-$i organizeze, cu

13

toata grija, un sistem propriu al vietii sale. asa fel, in cit niei 0 femeie .sa nu se mai poata instala vreodata in casa lui, eu valiza eu tot. Asa se face ca n-avea decit un singur divan. in ciuda faplului ca era un divan deslul de lat, Tomas Ie spunea amantelor sale ca nu era in stare sa adoarma alaturi de 0 alta persoana pe acelasl pat. drept care, dupa miezul noptii, le conducea la casele lor. De altfel. atunci cind Tereza a ramas I. el penlru intiia oara, bulnava de gripa. el n-a dormit linga ea. Prima noapte si-a petrecut-o Intr-un fotoliu vnluminos, iar in noptile urrnatoare s-a dus la spital. unde avea, in cablnetul sau de consultatil, 0 canapea pe care 0 folosea in limpul garzilor de noaple.

De data aceasta, insa, adormi Iinga ea. Dimineata, dud se trezl. constata cit Tereza, care mai dormea, 11 tinea de mina, Se tinusera de mina toata noaptea? Asa ceva i se parea greu de crezut.

Respira adinc in somnul ei netulburat si-l tinea de mina (cu atita putere, incit nu izbutea sa se elibereze din strinsoarea ei}, iar valiza aceea, nespus de grea, era asezata de-a lungul palului.

Xu se incumeta sa-si smulga mina din strinsoarea ei, de tearna sa n-o trezeasca, si, cu mare grija, se lntoarse pe 0 parte ca s-o poata examina mai bine.

Si i~i spuse din nou, in sinea lui, ca Tereza era un copil pe care cineva il depusese intr-un cosulet de nuieIe slropil cu smoala si-I lasase pe firul apei. Poate fi lasat sa pluteasca in deriva, pe apele furioase ale unui riu, un cosulet ce adaposteste un copil?!! Dad fiica faraonului n-ar fi pescuit din valuri cosuletul cu micutul Moise, n-ar fi existat Vechiul Testament si inlreaga noastra civilizatiel La originea atitor mituri antice se afla, intotdeauna, cineva care salveaza un copil abandonat. Daca Polybes nu l-ar fi ocrotit pe micutul Oedip, Sofode n-ar fi scris cea mal frumoasa dintre tragediile sale!

Tomas nu-si dadea seam a, atunci, ca metaforele sunt un lucru prirnejdios. Cu metaforele nu-i de joadi.! Drago.tea se poale naste dintr-o singura metafora,

5.

Traise cu prima lui sotle mai putin de doi ani, $1 zamislisera impreuna un fill. La judecarea divortului, tribunalul a incredintat copilul mamei, iar pe Tomas I-a condamnat sa Ie plateasca acestora 0 treime din salariul sau, in acelasi limp i s-a garantat ca va putea sa-si vada fiul de doua ori pe luna.

Dar, de fiecare data cind trehuia sa-l vada, mama gasea un pretext ca sa amine intilnirea, Daca i-ar fi coplesit eu daruri scumpe, ar fi putut, de buna seama, sa-l vada mai usor. A inteles di trebuia sa-i plateasca mamei

• dragostea flului. si asta cu anticipatie. hi imagina cum va sadi mai tirziu in mintea fiului sau propriile sale idei, opuse, in toate privintele, ideiJor mamei. A fost des lui sa se gindeasca la asta, si era gata obosit. lotr-o duminlca. dupa ce mama il irnpiedicase. din nou, In ultima clipa sa iasa cu fiul sau, Tomas se hotari pe loc s5 nu-J mai vada niciodata,

in definitiv, de ce s-ar atasa de acest copil mai mull decit de oricare altul? in fond, nu-l lega de el nimic, in afara unei nopti imprudente, Va depune banii cu scrupulozitate, dar sa nu vina cineva sa-i ceara, in numele nu sfiu carer senti mente paterne, sa se bata pentru dreptul de a-si vedea fiul!

Fireste, nimeni nu era dis pus sa accepte un asemenea rati~nament. Propriii sai parinti I-au condamnat, declarind ca daca Tomas va refuza sa se intereseze de fiul sau, vor inceta si ei. la rindul lor, sa se intereseze de soarta lui Tomas. in conseclnta, au continuat sa intretina relatii cordiale, ostentative, cu nora lor. laudindu-se in fata celor din jur eu atitudinea lor exemplara si cu simtul dreptatii de care erau animati.

15

Asa se face tii, in putin timp, Tomas a reusit sa se descotoroseaseg de 0 sotie, de un fiu, de 0 mama si de un tata, I-a ramas, it.! schimb, frica de femei. Le dorea, dar se temea de ele, Intre team a si dorinta, trebuia gasit un compromts: era ceca ce el numea .,prietenia erotica". Metreselor sale Ie spunea: numai 0 relatie scutita de sentimentalitate, In care nici unul dintre parteneri nu-si aroga drepluri asupra viefll si llhertatii celuilalt. poate aduce fericirea amindurora.

Pentru a avea eertitudinea ca prietenia erotica nu va eeda niciodata in fata agresjvitatii arnoroase, se intilnea ell fie Care dintre amantele sale permanente la intervale de limp foarle lungi, Considera perfecta aceasta metoda, pe care 0 Iauda ~i 0 raspindea printre amicii sai: .. Tre~ buie respectata, cu strictete , regula de trei. Te poti vedea cu aceeasi femeie la intervale foarte apropiate, dar. in cazul acesta, niciodata mai mult de trei ori, Sau poti avea legaturi cu ea ani inde]ungati. dar numai cu conditia ca intre fiecare infilnire sa treaca eel putin trei saptamini",

Acest sistem ii of ere a lui Tomas posibilitatea de a nu se desparti de amantele sale permanente, .$i de a avea, in acelasi fimp, numerease amante pasagerc. Nu era intotdeauna inteles, Dintre toate prieteneie sale. eel mai btne 11 intelegea Sabina. Era pictorita . .,Te iubesc, ii spunea ea. fiindca esti exact opusul kitschului, in imparatla kitschului ai fi un monstru. N u exista nici un scenariu de film. american sau rusesc, in care ai putea fi altceva decit un exernplu respingator." Drept care. ei i s-a adresat atunci cind a avut nevoie sa-i gaseasca Terezei un loc de munca Ia Praga, Si, asa cum cereau regulile nescrise ale prieteniei erotice, Sabina i-a promis sa fad! tot ee-l va sta in putlnta si, intr-adevar, n-a intirziat sa descopere un post in lahoralorul fotograflc al unei publicatii saptaminale, Postul acesta nu necesita 0 calificare speciala, dar pe Tereza a avansat-o, trecind-o de la slatutul de chelnertta, la statutul breslei gazetaresrj .

16

Sabina a tinut 5-0 prezinte ea insas! redactlei si, in clipa aceea, Tomas si-a SP"S ca in viata lui n-a avut 0 prietena mai buna,

6.

Cnnventta nescrisa a prieteniei erotice presupunea excluderea dragostei din viata lui Tomas. In clipa in care ar fi incalcat aceasta conventie , celelalte amante soar fj trezit intr-o pozitie inferioar5. si soar fi revoltat.

De aceea ii facu rost Terezei de 0 camera cu chirie unde trebui sa-s! duca valiza aceea nespus de grea. Voia s-o supravegheze, s-o protejeze, sa se bucure de prezenta ei, dar nu simtea deloc nevcia sa-si schimbe modul de viata, Totodata, nu vola sa se stie ca Tereza dormea la el, . did somnul impreuna era socotit corpul delict al dragostei.

Cu celelalte femei nu dormca niciodata. Cind se ducea la ele, era usor. putea sa plece cind poftea. l\1ai complicat era rind vcneau ele la el ~i trebuia sa Ie sp~na ca dupa miezul noptii va trebui sa le conduce acasa. intrucit suferea de insomnie ~i nu era in stare sa adoarrna linga 0 alta persoana. Povestea nu era departe de adevar. dar motivul principal era mai rau ~i ~u se incurneta s3.-1 marturiscasca nimanui: in clipa urmatoare actului amoros, it incerca 0 dorinta insurmontabila de a ramine slngur. Nu-i placea sa se trezeasca in toiul noptii alaturi de 0 flinl. straina: desteptatul matinal al cuplului il dezgusta: n-avea chef sa fie au~it cum i~i. pe.riaza dintii in camera de baie, ~i nu-l ispitea deloe lntimitatea micului dejun in doi.

Asa se explica de ce era atit de surprins cind s-a trezit· si Tereza 'ii stringea mine cu atita putere! Se uita la ea. $i cu greu izbutea sa inteleaga ce i se intimp~ase: h;i amintea de ceasurile care tocmai se scursesera ~I avea senzatia ci inhala din ele parfumul unei femei neeunoscute.

17

De atund au Inceput sa se bucure si unul si altul, asteptind cu nerabdare somnul In doi. As fi aproape lentat sa spun ca, pentru ei, scopul actului amoros nu era voluptatea, ci somnul care-i urma, Ea, mai cu searna, nu putea sa doarma fara el. Dad. se Intimpla. uneori, sa ramina singura in garsoniera ei (care devenea, din ce in ce mai mult, un simplu alibi), nu izbutea sa inch ida ochii toata noaptea. In hratele lui adormea intotdeauna. oricit de tulburata ar f fost. EI Ii spunea In soapta povesti de tot felul, inventate, anume pentru ea. nimicuri. cuvinte linistitoare sau hazoase, pe care Ie repeta cu 0 voce monotona, in min tea Terezei cuvintele acestea se transformau in viziuni confuze, care 0 transportau in bratele primului vis. Tomas era intotdeauna stapin pe sornnul ei, ~i ea adormea in secunda aleasa de el.

Cind dorrneau, Tereza il tinea de mina ca in noaptea dintii: ii stringea Cll putere purnnu!. un deget sau cotul, Cind voia sa se indeparteze de ea. rara s-o trezeasca .. trebuia sa procedeze eu viclenie, i$i elibera incet degetul (pumnul sau cotul) din strinsoarea el; asta avea darul 8-0 trezeasca, intotdeauna, pe jumatate, did pina si In sornn il supraveghea cu strasnicie, Ca s-o linisteasca, ii strecura in rnina, in loeul pumnului, un obiect (0 haina de pijarna facuta sui, un pantof, 0 carte) pe care ea II stringea apoi ell energie, de parca ar f fost 0 particica din trupul lui.

I ntr-o zi, cind tocmai 0 adorrnise si ea se afla in anticamera primului sornn, de unde mai putea sa raspunda la intrebarile lui, Tomas ii spuse:

Bine, acum am plecatl Unde? il intreba ea.

Departe, ii raspunse eu 0 voce aspra,

Merg cu tine! rosti ea, saltindu-se in capul oa-

selor,

Nu se poate, Plec pentru totdeauna, relua el, pe acelasi ton, parasind camera. Iesi in vestlar,

18

Se dadu jos din pat si porni dupli el, clipind din ochi. Purta pe ea doar 0 cama.$uta scurta, sub care i se vedea goliciunea trupului, Avea 0 fata rigidli, lara expresie, dar miscarile ei erau energice. Din vestiar T~mas iesi pe culoar (cuioarul cornun al unui. bloc de loc~mte) si trase usa dupa el. Tereza 0 deschise cu 0 ml~car~ violenta si-l urma, incredintata. in huirnaceala sornnului ei 'injumatatit, ca el voia sa plece pentru totdeauna, si ea trebuia sa-l retina. Tomas cohort un eta], se opri pe palier si acolo 0 astepta. Tereza ajunse ling •• 1, il lua de mina si-l trase inapoi in pat. tinga ea.

Si Tomas lsi spuse in sinea lui: sa fad dragoste cu

o femeie si sa dormi eu ea in acelasi pat - lata doua pasiuni nu numai diferite, ci aproape eontradictorii. Dragostea nu se manifesta prin dorinta ~e a face .dragoste (aceasta dorinta se aplica la un numar nesfirsit de femel), ci prin dnrlnta somnului in doi (dorinta ce se refera la 0 aingura femeie).

7.

In toiul noptii incepu sa geama in somn. Tomas 0

trezi, dar, vazlndu-i chipul, Tereza spuse cu ura:

- Pleacal Pleaca!

Apoi ii povesti ce visase: erau amindoi undeva eu Sabina. Intr-o incapere imensa, in mijloeul careia se afla un pat ce aducea eu 0 scena de teatru. Tomas ii poruneise sa stea Intr-un colt, iar el facea dragoste eu Sabina. Privea acest spectacol infiorator, care-l pricinuia 0 suferinta lnsuportabila. Vrlnd sa inabuse durer~~ sufletului ell durerea fizica, i$i infigea ace sub unghii.

_ 1\1a durea ingrozitor, spuse ea incle$tindu-si pumnii ca si cind miinile i-ar fi fast intr-adevar ranite.

'0 imbrati$a si, ineet-ineet (neincetind sa trernure l, Tereza adormi In bratele lui.

A doua zi, gindindu-se la acest vis, Tomas i~i aduse aminte de ceva. Deschise sertarul biroului sau si scease

19

de aeelo un pachet cu scrisori primite recent de la Sabina. Curind d •• coperi pasajul cu pricina: . .As vrea sa fae dragoste eu tine, in atelierul rneu, ca pe 0 scena de teatru, in fata unor spectatori, carora nu le-ar fi ingaduit sa se apropie de noi, Dar nici sa De scape din priviri n-aT putea ..• "

Partea mai proasta era cii scrisoarea purta 0 data.; Era 0 scrisoare recenta, scrisa pe vremea cind Tereza 10- cuia de mult la Tomas.

- Ai cotrobait prin scrisorile mele! se ratoi la ea.

- Asa e, riposta, fan a incerca sa tagaduiasdi. Go-

neste-ma daca vrei!

Dar n-o goni. 0 vedea lipita de perete In atelierul Sabinei, inflgindu-si acele sub unghii, Ii lua degetele In mina lui. Ie mingiie, Ie duse la buzele sale si Ie saruta, de parca ar mai fi ramas pe ele urme de singe ce trebuiau sterse.

Din elipa aceea ins-a. totul parea a fi un complot impotrica lui. Nu trecea aproape nici 0 zi fara ca ea sa atle ceva nou despre aventurile sale clandestine.

Mai intii, a negat totul. Cind dovezile erau prea evidente, se straduia sa demonstreze ca nu exista nici 0 contradictie intre viata lui poligama $i dragostea lui pentru Tereza. Nu era consecvent: 0 data isl taga.duia infidelitatea, alia data 0 justifica.

Intr-o zi, ii telefona unei prietene spre a stahili 0 intilnire cu ea. Cind terrnina convorbirea, auzi din camera alaturata un zgomot ciudat aidoma unui clantonit zgomotes de dinti inclestati,

Intimplarea a Jacot ca ea sa vina spre el, rara stirea lui. Tinea in mina 0 sticluta cu un calmant lichid. 50rbea din el cu lacornie si, cum mina ii trernura, gitul sticlutei i se izbea de dinti provocind zgomotul cu pricina.

Se napusti asupra ei, de pard ar fi vrut 5-0 salveze de la inec, Sticluta Cll valeriana cazu pe jos, faclnd 0 pata mare pe eovor. Tereza se zbatea, incercind sa se smulga din striosoarea lui, dar Tomas 0 tinu un sfert

20

de ora lipita de el, ca intr-o ciima~a de forti, pina se linisti,

i$i dadea seama ca se afla intr-o situatie nejustificata, ce se intemeia pe 0 totala inegalitate, inainle ca ea sa fi descoperit corespondenta lui cu Sabina, fusesera intr-un cabaret impreuna cu citiva prieteni sarbatoreau avansarea Terezei, care parasise laboratorul fotografic si devenise fotografa oflciala a revistei. Cum lui nu-i placea sa danseze, unul diotre tinerii sai colegi de spital avea grija de Tereza, Alunecau pe parchet nespus de frumos si Tereza i se parea mai frumoasa ca oricind. Urmarea, de-a dreptul uimit, cu cita precizie si cu cita docilitate devansa ea, intr-o fractiune de secunda, intentia partenerului sau... Dansul acela proclama, parca, faptul ca abnegatia ei, dorinta ei arzatoare de a face tot ceea ce vedea in ochii lui Tomas nu erau legate de persoana lui Tomas, ci erau gata sa raspunda la chemarea oricarui a1t barbat pe care l-ar fi intilnit in calea ei. Nimic nu era mai user decit sa si-o 'inchipuie pe Tereza amanta tinarului sao coleg. Pina ~i facilitatea acestei inchipuiri avu darul sa-l raneasca, i~i dade a seama ca trupul Terezei putea fi lmaginat, fara nici 0 diflcultate, intr-o 'impreunare amoroasa cu trupul oricarui barbat !;ii asta Il facu sa-~i piarda buna dlspozitie. Abia noaptea, tirziu, cind au ajuns acasa, i-a marturisit ca e gelos,

Aceasta gelozie absurda, nascuta dintr-o poslbilitate pur teoretica, era dovada ca el considera fidelitatea ei drept 0 conditie sine qua non. Si-atunci, cum putea sa-i ;a In nume de rau faplul de a fi geloasa pe amantele lui absolut reale?

8.

Zilla se straduia (chiar daca nu reusea decit in parte) 'Sa creadain spusele lui Tomas si sa fie vesela, asa cum 'fusesepina acum. Dar gelozia, imblinzita peste zi, se mauifesta tot mai s~Hbatic in visele ei, care se terminau

21

intotdeauna cu un geamat violent caruia, spre a-i pune capat, Tomas frebuia s-o trezeasca din somn.

Vise Ie se repetau ca niste teme eu variatiuni, sau ea niste episoade dintr-un serial de televiziune. Adeseori Ii revenea, de pilda, un vis eu niste pisici care sareau pe ea si W lnfigeau ghearele in obrajii ei. La drept vorbind, aeest vis poate fi expllcat eu usurinta: in limha ceha, pisica este 0 expresie argotica, semn lflcind 0 femele foarte tinara si frumoasa, Tereza se simtea amenintata de femei, de toate femeile. Toate femeile erau, potential, amantele lui Tomas, si ea se temea de ele.

In alt ciclu de vise, era trimisa la moarte. Intr-o noapte, dupa ce 0 trezise din somn In timp ee urla de groaza. ii povestise ee visase:

- Se intimpla intr-o piscina mare, acoperita, Eram aeolo vreo douazeci. Numai femei. Toate in pielea goala, ~i trebuia sa marsalulm asa in jurul hazinului. Din plaIon atirna un CO$ mare si in el se afla un barbat, Purta o p.aJarie cu borul lat, care-t ascundea fata. dar eu stiarn ea erai tu. Ne dadeai niste comenzi. Tf pai. Jar noi trebuia sa cintarn marsaluind si sa executam genuflexiuni. Dad. una gresea genuflexiunea, trageai in ea cu pistolul si ea cadea moarta in bazin, in momentul aeela, toate celelalte izbucneau in hohote de ris, sl incepeau sa cinte si mai tare. Iar tu nu ne scapai din ochi, si dad vreuna facea din nou 0 miscare gresita, 0 impuscai. Bazinul era plin de cadavre, care pluteau usur, la mica distanta, sub luciul apei, Eu stiam ca nu voi mai avea putere sa fac urrnatoarea genuflexiune $i tu rna vei lmpusca!

AI treiJea ciclu de vise povestea despre ce se intimpla dupa moartea ei.

Zacea intr-un dric mare cit un camion de mutat mohila, In jurul ei nu se aflau decit cadavre de femei. Erau atit de multe, incit usa din spate trebuia sa ramina deschisa si picioarele citorva dintre ele atirnau in afara.

22

"Dar ell nu sunt moartal racnea Tereza. De vreme ee ml-am nastrat toate simturile!"

.. Si noi ne-arn pastrat toate simturile", i$i bateau joe

de ea cadavrele,

Avea"u exact acelasi ris ca femeile vii care-i spuneau, odinioara, cu vadita placere, ca si ea va avea odata dintii stricati, ovarele bolnave si fata zbircita. ca acest lucru e cit se poate de normal. intrucit si ele au di.nti~ stric~ti. ovarele bolnave ~j Iata zbircit •. Cu acelasi rrs batjocoritor, 'ii explicau ele ca acum era moarta $i c5 totul era 'in perfects ordine!

Apoi, deodata, ii veni sa faca pipi. Si striga: .,Dar mie imi vine sa fae pipit Asta-i dovada e3 nu sunt moarta"

Si din nou, izbucnira toate in hohote de ris: .. E normal sa-ti vina sa fad pipit Senzatiile astea iti vor ramine multa vrerne de-acum Ineolo. E cu atunci cind i se amputeaza culva 0 rnina ~i hietul om 0 mai slmte multa vrerne dupa aceea. Noi nu mai avem urina ~i tutus! ne vine mereu sa faeem pipl".

Lipiudu-se ell putere de trupul lui Tomas. Tereza

continua:

_ Si toate rna tutuiau. de pares m-ar fi cunoscut de

cind lumen. de parca ar fi fost prletenele mete, iar eu ma gindeam ca voi fi obligate sa ramin eu ele pentru totdeauna!

9.

Toate limbile ee se trag din latina alcatuiesc euvintul

compasiune din prefixul .. corn-" 5i r~dacina ,:pas~io". care, la orlgine , Inseamna .. suferinla". In alte~ lImbl~, de pilda in ceha, poloneza, gerrnana sa~ sue~ez~, c~\lmtul acesta se traduce printr-un substantiv alcatuit dintr-un prefix echivalent, urmat de cuvintul •. scntimen_t" (i? ee~~: sou-cit: in poloneza wspo!-czuzie: In ~ermana: J'lllt-geful; In suedeza: med·kiinsJo~.

23

in limbile ce se trag din latina cuvintul eompasiune inseamna a nu putea privi eu singe reee suferinta altuia; altfel spus: participare cu simpatie la suferinta altuia. Un alt cuvint, avind aproape aceeasi sernniflcatle, frantuzescul pitie (in engleza pity, in italiana piets etc., etc.), sugereaza chiar un fel de indulgenta fata de filnta suferinda. ilvoir de fa pitie pour une femme (a-U fi mila de 0 femeie) inscamna a fi rnai favorizat decit ea. a te inclina in fata ei, a cobori pina la ca.

Acesta-i rnotivul pentru care cuvintul compassion sau pitie inspira, in general. ueincrederea, sugerind, se pare. un sentiment de ordin secundar. ce nu are aproape nici o legatura cu dragostea. A iuhi pe cineva din compasiune inseamna a nu-I iubi cu adevarat.

in limbile ce alcatuie sc cuvintul compasiune nicidecum din radacina ,.passio suferinta", ci din substantivul .. sentiment". acesta e folosit aproape in acelasi sens: cu toate acestea nu se poate spune ca ar sugera lin sentiment urit, sau de ordin secundar. Puterea secreta a etimologle! sale scald a cuvintul intr-o alta lumina. conferindu-i a semnlficatie mai larga; a avea compasiune (co-sentiment) Inseamna a trai cu cineva nenorocirea lui. dar, totodata, a impartasi ell el orice a11 sentiment: bucuria, spairna, fericirea, durerea. Aceasta compasiune (ell sensul de soucit, wspolceucie . .i.1litgefiil. medkiimilo) determina. asudar, capacitate a maxima a imaginatiel afectivc. urta telepatiei ernotionale. in ierarhia sentimentelor. acesta e sentimcntul supremo

Atunci cind Tereza a visat ca-si infige ace sub unghii, ea s-a tradat, dezvaluindu-i lui Tomas faptul de a fi cotrobait in taina prin sertarele sale. Dad. aceasta isprava ar f facut-o oricare alta femeie, Tomas n-ar mai fi vorbit niciodata cu ea. Tereza stia acest lucru si, de aceea. i-a spus: •• HaL da-rna afara!" Dar el, in loc 5-0 dea afara, a apucat-o de rnina $i i-a sarutat virfurile degetelor. caci in clipa aceea simtea el insu~i durerea de

24

sub unghiile ei, ca $i cind nervii degetelor Terezei ar fi fost legati direct de propria-i scoarta cerebrala.

eel care nu-i inzestrat eu darul diabolic al compasiunii (co-sentiment), nu poate decit sa condamne, eu raceala, comportamentul Terezei, dici viata intima a altuia e sfinta $i nu se cade sa-i deschizi sertarele in care el Isi pa5treaza corespondenta personala, Dar. Intrucit compasiunea devenise destinul (sau blestemul) lui Tomas, acestuia i se parea ea el insusl ingenuncheaza in fata sertarului deschis al hiroului sau, si nu era in stare sa-si desprinda ochii de pe frazele scrise de Sabina. 0 intelegea pe Tereza si nu se simtea doar incapahil sa se supere pe ea, ct. dimpotriva, din clipa aceea a inceput 5-0 indrageasca si mai mult.

10.

Gesturi1e el deveneau tot mai violente si mar mcoerente. Trecusera doi ani de cind dcscoperise infidelitatile lui. si treburile mergeau din rau In mai rau, Situatia parea fara iesire.

Cum adica.?! Ku putea el sa renunte la prieteniile sale erotice?! Nu, nu putea. Asta I-ar fi dat peste cap. I-ar fi distrus. Nu avea puterea sa-si stapineasca pofta de alte femei. Si-apoi, toata povestea i se parea inutila. Nimeni nu stia mai bine ea el ca aventurile sale n-o arnenintau ell nimic pe Tereza. Si-atunci, ce rost avea sa se lase de ele? Aceasta eventualitate i se parea la Iel de absurda ca aceea de a renunta la meciurile de fotbaJ.

Dar mai putea fi yorba acum de placere? Nicidecum.

Din clipa in care pleca sa se vada cu una dintre metresele lui. iI incerca dezgustul fata de ea si se jura in sinea lui ca aceasta va fi ultima lor intilnire . Avea mereu in fata oehilor chipul Terezei si trebuia sa se imbete repede ca sa nu SI! mai gindeasdi la ea. De cind o cunostea, nu mai era in stare sa se culce eu alte femei tarn ajutorul alcoolului! Numai ca rasuflarea lui.

25

marcata de alcool, era semnul dupa care Tereza descoperea, cu mai multa usurinta, infidelitatea lui.

Capcana se inchisese deasupra lui: de indata ce se ducea sa Ie infilneasca, nu mai avea nici un chef de ele dar era de-ajuns sa le duca Iipsa 0 slngura zi si, gata, forma un numar de telefon spre a stabili 0 intilnire,

eel mai bine se sirntea tot cu Sabina. ea era 0 femeie discreta si nu trebuia sa-i fie teama di va f descoperit. Atelierul ei il intimpina ca 0 amintire placuta a vietii sale de odinloara, a vietii idilice de tinar celibatar.

S-ar putea ca nici ea, nici el sa nu-s! fi dat seama cit de mult se schirnhase: se temea sa se intoarca tirziu acasa, fiindca Tereza il astcpta, 0 data, Sabina a observat ca, in timp ce faceau dragoste, Tomas se uita la ceas si se straduia sa puna capat cit mai repedc actului amoros.

Apoi. ~()ala-pusca, s-a plimbat alene prin tot atelierul. si, in cele din urma, oprindu-se in fata unci pinze neterminate, prinsa pe un sevalet, a tras ell coada ochiului spre Tomas, care se imbraca in mare graba.

Curind fu gata imbracat, dar un picior ii rarnase se des cult. Se uita citeva clipe in jurul lui. pe urma se lasa in patru labe ~i ineepu sa caute ceva sub masa.

Sabina ii spuse:

- Cind rna uit la tine, am impresja ca esti pe cale sa te transformi in tema etema a tablourilor mele, intilnirca dintre doua Iumi. () dubla expunere. in spatele siluetei lui Tomas - Iibertinul, transpare chipul incredibil al indragostltulu! romantic. Sau, poate, contrariul: prin silueta lui Tristan. care nu se gindeste decit la Tereza lui. se intrevede frumosul univers, tradat, al Iibertinului.

Tomas se ridicase si asculta absent vorbele Sabinel. - Ce cauti? il intreba.

- Un ciorap.

Cercetara impreuna incaperea, apoi el se lasa din nou in patru labe sl se apuca iar sa caute sub masa,

26

- Nu vad mel un ciorap aici, spuse Sabina. Cu siguranUi ai venit rara el. ..

- Doar n-oi fi vrind sa spui ca am venit eu un singur ciorap! striga. Tomas. uitindu-se Ia ceas,

- Exclus n-ar fl. in ultima vreme esti atit de imprastiat! Vesnic grahit, te uifi mereu la ceas, $i nu e de mirare cit. ai uitat sa-ti pui un ciorap,

Era hotarit sa-si trag. pantoful pe piciorul descult, - E frig afara, ii spuse Sabina. iti imprurnut un ciorap de-at meu.

ii intinse un ciorap lung de culoare alba, crosetat ell ochiuri mari, dupa ultima moda.

i$i dadea seama foarte bine di era vorba de un act de razbunare, pentru faptul de a se f uitat la ceas in timp ce Iaceau dragoste, ai-i ascunsese ciorapul Intr-un loc unde nu putea sa-l gaseasca, Afara era intr-adevar frig, asa ca nu-i raminea altceva de facut, decit sa i se supuna sl, astfel. porni spre casa intr-un picior eu un ciorap barbatcsc, iar in celalalt eu un ciorap ferneiese de culoare alba, rulat deasupra gleznei.

Ajunsese intr-o situatie fara iesire: in ochii amantelor era marcat eu pecetea infamanta a dragostel sale pentru Tereza, iar in ochii 'I'erezei eu pecetea infarnanta a aventurilor sale amoroase.

11.

in dorinta de a-si usura suferinta, se casatori cu ea (in sfirsit, au putut sa renunte la garsoniera in care, de fapt, ea nu mai locuia de rnult), si-i facu rost de un catel,

Era 0 corcitura, a carui mama era cateaua Saint-Bernard a unui coleg de-al lui Tomas, iar tatal, ciinele-lup al vecinului acestuia. Nimeni nu-i dorea pe micutii bastarzi, iar colegului ii era mila sa·i ucida.

Tomas trebuia sa aleaga unul dintre ei, stiind ca ceilalti puisori pe care nu-i va alege aveau sa moara, Se

27

simtea in postura unui presedinte de republica avind in fata sa palru condamnati la moarte, dar n-avea puterea sa gralieze decit unul. In cele din urma se hotari pentru o catelusa al dire; Irup parea a fi de ciine-Iup si al carei cap ii aminl ea de cateaua Saint-Bernard a colegului sau. '-0 aduse Terezei, 0 lua in brate si-o strinse la pieptul ei, iar micutul animal Ii umezi pe loc bluza cu pipi.

Apoi incepura sa-i caute un nume. Tomas tinea mortis sa se stie ca, pina si dupa nurne, catelul Ii apartinea Terezei. i$i aduse aminte de cartea aceea pe care ea 0 tinea la subsuoara in ziua cind venise la Praga fara sa-l anunte, si propuse sa i se spuna Tolstoi,

- Cum 0 sa-i spunem Tolstoi unei fetite? obiecta Tereza, Putem sa-i spunern Anna Karenina.

- Nici vorba, De unde pina unde Anna Karenina, riposta Tomas. 0 femeie nu poate avea nlciodata un botic atit de nostim. E mai curind Karenin. Da. Karenin! Exact asa mi l-am imaginat eu intotdeauna,

- Si nu i se va perturba sexualitatea daca 0 sa-i spunem Karenin?

- Exclus n-ar fl, spuse Tomas. ca 0 catelusa careia stapinii i se adreseaza mereu ell un nume de catel sa aiba incllnatii lesbiene.

Partea cea mai proasta era ca previziunea lui Tomas se adeveri. De obicei catelusele se ataseaza mai rnult de stapin decit de stapina lor, dar la K~renin se intimpla contrariul. Hotari sa se .ndragosteasca de Tereza, si Tomas ii era pentru asta indatoritor, II mingiia pe cap si-i spunea: "Bine fad, Karenin, Ai dreptate, E tocmai ce asteptam de la tine. Trebuie sa rna ajuti, did singur nu sunt in stare sa rna descurc ell ea."

Dar nici ell ajutorul lui Karenin nu izbutea s-{) Iaca fericita, A inteles acest lucru zece zile mai tirziu, dupa ocuparea tarii sale de tancurile rusesti. Era in august 1968, directorul unei clinici din Zurich, pe care Tomas il cunoscuse cu prilejul unui colocviu international, ii

28

telefooa do acolo zilnic, interesindu-se de soarta lui. S. temea. pentru el si-i of ere a un post.

12.

Dad Tomas refuza mereu, faTa sa ezite, oferta medicului elvetian, asta se intlmpla din cauza Terezei, crezind d ea nu va fi dispusa sa piece. De altfel, Tereza i~i peM trecuse primele sapte zile ale ocupatiei intr-o stare euforica, vecina ell fericirea. A stat in strada ell aparatul do fotografiat si a distribuil peliculele sale jurnalistilor straini care se imbulzeau care mai de care, hatindu-se sa Ie ohtina, i ntr-o zi, clod s-a aratat prea cutezatoare. fotografiind un of iter cu revolverul indreptat spre manifestanti, a fost inhatala si tinuta peste noapte la comandamentul rusesc, Au arnenintat-o ca va fi Impuscata. dar de indata ce i s-a dat drumul, s-a dus inapoi in strada si a inceput din nou sa fotografieze.

De aceea, eu atit mai mare a fost surpriza lui Tomas

cind, in a zecea zi de ocupatie. l-a intrebat:

~ in fond, de ce nu vrei tu sa pleci in Elvetia? _ Si de ce-ar trebui sil plee?

_ Aici, ai avea multe de platit,

_ Si cine n-ar avea? replica Tomas. cu 0 miscare a miinii ce trada resemnarea. Dar ia spune: tu ai putea sa traiesti in strainatate? se grabi sa adauge ,

- De ce nu?

_ Dupa ce te-am vazut gata sa-ti sacrifici viata pentru aceasta tara. rna intreb cum ai putea s-o parasesti. _ De la intoarcerea lui Dubcek totul s-a schimbal, spuse Tereza.

Acesta era adevarub euforia generala tin use doar in primele sapte zile ale ocupatiei. Oamenii de stat cehi au fost dusi cu forta de armata rusa, ca niste criminali, nimeni nu stia unde. Toata lumea tremura pentru viata lor. iar ura impotriva rusilor Ii ametea ca un" alcool. Era betia sarbatoreasca a urii. Orasele Cehiei se impodobeau

29

cu. mii de afise pictate de mina, incarcate cu inscriptii. eplgra~e ~i. versuri batjocoritoare la adresa lui Brejnev, ell caricaturi ale acestuia si ale armatei sale, de care tcata lumea ridea ca de 0 trupa de eire a analfabetilnr, Dar nici 0 sarbatoare nu poate dura 0 vesnicie. in acest timp rusii ii sflisera pe oamenii de stat arestati sa sernneze la Moscova un cornpromis. Cu acest compromis Dubcek s-a inlors la Praga, unde si-a citit curnplitul sau discurs la posturile de radio. Cele sase zile de sechestrare il distrusesera in asemenea hal, incit abia era in stare sa vorbeasca, se bilbiia, respira din greu iar frazele lui erau intrerupte de pauze interminahile, ce durau aproape 0 jumatate de minut.

Compromisul a salvat tara de tot ce putea fi mai rau: de execufii si deportari in masa in Siberia, de care toti erau inspaimintati. Un lucru insa devenise cit se poate de clar: Cehia va trebui, de-acum in colo, sa se plece in fata cueeritorului.. Sa se bilhiie, sa gifiie, sa-si piarda rasuflarea, sa respire din greu, ca Alexandr~ Dubcek. Sarbatoarca se sfir~ise. Urmau zilele umilintel.

Teate astea i le-a spus Tereza lui Tomas, $i el stia ca acesta era adevarul, dar mai stia ca sub acest adevar se ascundea un alt motiv, mai fundamental, care determina dorinta Terezel de a parasi Pragae viata ei aid era nefericita, Cele mai frumoase zile ale vietii sale Ie traise in limp ce-i fotografla pe slriizile pragheze pe soldatii rusi si se expunea primejdiei, Au fost singurele zile in care serialul televizat al vise lor ei se intrerupsese si noptile ei fusesera linistite, Odata cu care Ie lor blindate, rusii ii adusesera seninatatea, Acum, rind sarbatoarea se sfirsise, incepuse din nou sa se teama de noptile el, sl ~oia sa fuga de ele. Descoperise ca existau circumstante ID care putea sa se simta puternica si multumita si, de aceea, dorea sa plece in lume, cu speranta eli va regasi acolo circumstants asemanatoare,

- Si nu-ti pasa eli Sabina a emigrat si ea in Elvetia? Intreba Tomas.

30

- Geneva nu e Zurich, spuse Tereza. sunt sigura ca acolo rna va deranja mai putin dedi la Praga.

Cel care doreste sa-si paraseascii locul in care traieste nu e un om fericit, Asa se face ca Tomas a acceptat dorinta Terezei de a ernigra, asa cum accepta un vinovat verdictul judecatoresc, I se supuse si, astfel, Sf trezi intr-o buna zi, cu Tereza si Karenin, in eel mai mare oras al Elvetiei.

13.

Curnpara un pat, ca sa arnenajeze 0 locuinta goaHi (pentru alta mobila n-aveau deocamdalii bani) si se avinta in munca ell toata frenezia omului ce 'incepe 0 viata noua 10 patruzeci de ani trecuti.

ii telefona de citeva ori Sabinei la Ceneva. Spre noroeul ei, deschisese aeolo, Cll opt zile lnuintea invaziei rusesti in Cehia, 0 expozitie, si amatorii de arta elvetieni. anirnati de valul de simpatie pentru tarisoara ei, 'ii cumparasera toate tablourile.

- Datorita rusilor am devenit 0 femeie bogata, izbucni ea in hohote de ris la telefon, dupa care il invita sa vina sa-i vada noul atelier, care. II asigura ea, nu se deosebeste cu nimic de eel pe care Tomas il cunostea la Praga.

S-ar fi dus cu pia cere sa-i faca 0 vjziUi, dar nu gasea un pretext penru a justifica in fata Terezei necesitatea acestei calatorii, Asa se face ea veni Sabina la Zurich. Trase la un hotel, sl Tomas se duse s-o vada dupa programul de lucru. 0 suna de la receptie , apoi urea spre camera ei. Ii deschise si se posta in fata lui pe frumoasele sale picioare lungi, despletita, avind pe ea doar chilotii si sutienul. Pe cap isi indesase 0 gambeta neagra. il pr'ivi pe Tomas indelung, lara sa rniste, fara sa-i spuna ceva. Tomas statea si el neclintit si tacut. Dupa un timp isi dadu seama ca era foarte emotional.

31

Ii trase garnbeta de pe cap si 0 asesa pe masuta de dip.tli. Apo] (.cura dragoste far. sa-s! spuna 0 vorba.

Plecind de la hotel spre noul sau camin din Zurich (unde mai adusese, de curind, 0 masa, citeva scaune, citeva fotolii si un covor) I$i spunea In sinea lui, eu un sentiment de fericire, ca purta cu el modul sau de viata, asa cum lsi poarta melcul cochilia sa. Tereza si Sabina reprezentau cei doi poli ai vietii sale; poli iudepartati. ireconciliabili, frumosi insa, si unul si altul.

Dar tocmai pentru faptul ca-s] purta peste tot sistemul vietii sale. ca pe un ependice al trupului sau, Tereza era coplesita mereu de aceleasi vise.

Se aflau la ZUrich de sese sau sapte saptamini, dud, intr-o seara, intorcindu-se tirziu acasa, Tomas gasi pe rnasa 0 scrisoare, Tereza 11 anunta ca plecase la Praga, Plecase fiindca n-avea taria sa traiasca in strainatate. Stia ca aid ar fj trebuit sa-i fie lui Tomas un sprijin, dar mai stia ca nu-i in stare de asa ceva, Crezuse , in naivitatea ei, ca viata in strainatate 0 va face sa se schimbe. I:;;i imaginase ca dupa cele traite in timpul zilelor de invazie, nu va mai fi meschina, se va maturiza, va devenl inteleapta. puternica, dar se supraestimase. Era pentru el 0 povara sl tocmai asta nu dorea sa fie. Vola sa-sl asume toate ccnsecintele, inainte de a fi prea tirziu. Si Isi cerea iertare ca-l luase cu ea pe Karenin.

inghiti citeva somnifere puterniee, dar nu izbuti sa aduarma decit spre dimineata. Din fericire era simhata si putea sa ramina acasa. Pentru a 0 suta cincizecea oara recapitula intreaga situatie: frontierele intre Cehia si restul lumii nu mai erau deschise cum erau in momentul plecarii lor. Nici telegramele, nici apelurile telefonice n-ar mai putea 8-0 fad! pe Teresa sa vina inapoi. Autoritatile nu i-ar mai ingadui sa iasa in strainatate, Nu-i venea sa creada, dar plecarca Terezei era definltiva.

32

14.

Constiinta totalei sale neputinte avea asupra lui efeetul unci lovituri de maciuca in moalele capului, dar. in acelasl limp, avea darul sa-I linisteasca, Nimeni nu-l silea sa i~ 0 hotarire, Nu era obligat sa priveasca zidurile caselor din fata lui si sa-si puna intrebarea daca vrea sau nu sa traiasca impreuna cu ea. Tereza hotarise totul de una singura,

Se duse sa ia prinzul intr-un restaurant. Se simtea trist - dar. in tirnp ce mind, disperarea initiala pare a ca slabeste, pierzindu-si parca vigoarea si lasind in urma ei doar melancolia. Arunca 0 privire ina poi spre anii petrecuti alaturi de ea. si iS1 spuse, in sinea lui. di povestea lor nu putea sa se sfirseasca altfel:

Tereza a venit la el, intr-o zi. fara sa-l anunte. Si. tot asa a plecat, intr-o alta zi. A venit ell 0 valiza area. Cu 0 valiza grea a plecat,

Plaf ~i, parasind restaurantul. porni sa se plirnbe pe strazile orasului, coplesit de 0 melancolie ce devenea din ee in ce rnai placuta. Avea in urma sa sapte ani de data ell Tereza, si facea acum constatarea ca acesti ani erau mai frumosi in amintire decit in clipele in care i-a trait.

Dragost~a dintre el si Tereza era. fha doar $i poate, frumoasa, dar, totodata, obositoare: era nevcit mereu sa ascunda ceva, sa tainuiasca, sa slmuleze. sa repare, sa-i ridiee moralul, s-o consolcze. sa-i mentina buna dispnzltie, sa-i dovcdeasca neincetat eli 0 iubeste, sa fie acuzut de reprosurile geloziei sale, de suferinta sa, de vise le sale, sa se simta vinovat, sa se justifice $i sa-~i ceara scuze. Acum, oboseala aceea disparea si nu raminea decit frumuselea.

Se apropia seara de simbata si el se plimba pentru prima oara singur pe strazile Ziirich-ului, tragind adine in piept parfumul libertatii sale. Aventura piudea la fiecare colt de strada. Viitorul redevenea un mister. Se Intorcea 'inapoi la viata lui de celibatar, la aeea viata

33

careia era incredintat, cindva, ca-i fusese destinat, caci era singura in care putea fi el asa cum era cu adevarat,

Traise sapte ani priponit de Tereza si flecare pas al sao era urtnarit de ochii Terezei. Se simtea de parca i-ar fi atirnat de picioare niste bile grele de fler. Acum, pasul lui devenise, pe neasteptate, mult mai usor. Avea senzatia eli pluteste. Ajunsese in cimpu] magic al lui Parrnenide: se bucura de dulcea usuratate a fiintei.

(Ave. chef sa-i telefoneze Sabinei la Geneva? Sa reia legatura cu vreuna dintre ferneile pe care Ie cunoscuse la Zurich in ultimele luni? Cltus! de putin. Avea sentimentul ca daca s-ar intilni, indiferent cu care dintre ele, amintirea Terezei i-ar pricinui pe loc 0 durere insuportabila.)

15.

Aceasta bizara incintaro melancolica n-a durat decit pina duminica seara, Luni dimineata totul s-a schimbat, Tereza daduse buzna val-virfej In min tea lui: sirntea prin ce trecuse in tirnp ce-i scria scrisoarea de despartire: simtca cum Ii tremurau miinile; 0 vedea tinind intr-o mina valiza grea si, in cealalta, lesa lui Karenin; isl imagina cum rasucca cheia in broasca Iocuintel lor pragheze, si simtea. in inima lui. sufIul dezolant al singuratatii care i-a sftchiuit obrajii clod a dat usa de perete,

In decursul celor doua minunate z11e de melancolie, compasiunea lui (acest blestem al apatiei sentimentale) se odihnise. Cornpasiunea dormea asa cum doanne minerul duminica, dupa 0 saptamina de munca grea, pentru ca luni sa poata cobori din nou in sut,

Tocmai examina un bolnav. dar in locul acestula 0 vedea pe Tereza, Sl in sinea lui se dojenea spunlndu-si:

N u te gindi la ea! Nu te gindl la ea!... sunt bolnav de cornpasiune, e bine dt a plecat, $i n-am 5-0 mai viid niciodata, Nu de ea trebuie sa rna eliberez, ci de

34

compasiunea mea, de aceasta maladie pe care n-am cunoscut-o inainte $i ell care m-a inoculat eat

Simbata si duminica sirntise dulcea usuratate a fiintei venind spre el din adincul viitorului, Luni se simtea cotropit de 0 povara pe care n-o mai cunoscuse pina atunci. Toate tone Ie de fier ale tancurilor rusesti nu insemnau nimic fata de aceasta greutate, Nimic nu cintareste mai greu decit compasiunea. Nici propria noastra du~ere nu ne apasa atit de greu ca durerea imparti'isita cu altul, pentru altul, in locul altuia, multiplicatii de imaginatie si prelunglta in sute de ecouri.

Se mustra, atragindu-si atentia sa nu cedeze in fata compasiunii, si compasiunea it asculta cu capul plecat, de parca s-ar f simfit vinovata, Compasiunea stia cil facea abuz de drepturile sale, dar, cu discretie, 0 tinea mortis pe a ei, si, astfal, in a cineea zi dupa plecarea Terezei, Tomas n anunta pe directorul clinicii (acelasi care ii telefonase zi de zi la Praga, dupa invazia rusa) , ~a trebuie sa se intoarca acasa imediat. ii era rusine, Is! dadea seama ca directorul vedea in comportamentui lui un act iresponsabil si de neiertat. Avea un chef nebun sa i se destainuie $i sa-i povesteasca totul despre Tereza si des pre scrisoarea pe care i-a Iasase pe masa inainte de a pleca, Dar 0-0 facea, Un medic elvetian n-ar fi in stare sa vada, in felul de a actiona al Terezei, nimic altceva decit 0 dezagreabila manifestare de isterie. lar Tomas nu putea ingadui ca cineva sa gindeasca ceva urit des pre Tereza.

Directorul se simtea intr-adevar of ens at. Tomas ridica din umeri $i spuse:

- Es muss sein. Es muss sein.

Era 0 aluzie. Ultima miscare din ultimul evartet de Beethoven e compusa pe aceste doua motive:

,'fuss es sejn? (l'rebuie?)

35

Es muss setn:

Es muss sein! (Trehuie!)

Pentru ca sernnificatia aces tor cuvinte sa fie cit se poate de clara, Beethoven a intitulat ultima miscare cu urmatoarele cuvinte: •. Der schwer gefasste Entschluss" ~ decizie luata cu greu.

Prin aceasta aluzie la Beethoven. Tomas se si afla in preajma Terezei, did ea fusese aceea care-I silise sa cumpere discurile cu cvartetul si sonata lui Beethoven.

De altfel, aceasta aluzie se dovedi a fi mal mult decit cportuna. caci directorul era un marc iubitor al muzicii. Cu un zimbet senin, spuse, imitind. cu 0 voce domoala, melodia lui Beethoven:

.- Muss es sein? (Trebuie?) Si Tomas mai repeta 0 data:

- Da, trebuie! Ja, es muss sein!

16.

Spre deosebire de Parrnenide, greul era pentru Beethoven, de buna seama, un lucru pozitiv. .Der schwer gefasste Entschluss". decizia luata ell ~reutate e asociata cu vocea Destinului (,.es muss sein!"}; greutatea. necesitatea si valoarea sunt trei notiuni legate 'intre ele, intrinsec: tot ee-l necesar e greu, iar valoros e tot ce are greutate.

Aceasta convingere s-a nascut din muzica lui Beethoven si, in ciuda faptului ca e posibil (daca nu probabil], ca responsabilitatea 5-0 poarte mai curind cxe~etii lui Beethoven decit eompnzitorul insusl, astazi 0 impartasim, mai mult sau mai putin, cu totii: maretia omului consta, pentru noi, In faptul ca-si poartii destinul asa cum purta

36

Atlas. pe umerii sai, bolta cereasca, Eroul lui Beethoven e un halterofil ridicator de greut.li metafizice.

Tomas gonea eu masina spre frontiera elvetiana, $i eu imi imaginez cum insusi pletosul si posaeul Beethoven dirljeaza fanfara pompierilor locali cinfindu-i. la despartirea de emigratle, un mars intitulat Es muss sein!

Mai tirziu insa, dupa ce trecu frontiera ceha, se trezi nas in nas eu un sir de taneuri rusesti. Trebui sa opreasca mas inn la 0 intretaiere de drumuri si sa astepte o [umatate de ora pina cind avea sa se scurga toata coloana. Un tanehist in fiorator, in uniforrna neagra, statea protapit in mijlocul interscctiei si dirija circulatia, de parca toate drumurile Cehiei ar fi fost proprietatea lui.

Es mw.s sein! Trebuie! repeta Tomas in sinea lui. dar peste putin timp incepu sa se indoiasca: a trebuit. intr-adevar?

Da. a trebuil - n-ar f suportat sa ramina la Zurich, imaginindu-si cum traieste Tereza singura la Praga. Dar cit limp va mai fi ehinuit de cumpaaiuuc? Toata viata? Un an intreg? 0 luna? Sau numai 0 saptamina?

Cum putea sa stie? Cum putea sa vertfice? in orele de fizica, orice elev pnate sa faca exneriente spre a verifica exactitatea unei ipoteze stiintifice. Omul insa, pentru faptul ca dispune doar de 0 singura viata, nu are nici 0 posibilitate sa verifice ipoteza prin experienta. drept care nu va afla nlciodata daca a greslt sau dad a facut bine dind ascultare sentimentelor sale.

Cu aceste reflectii deschise usa apartamentului sau.

Karenin Ii sari in brate si asta avu darul sa-l usureze clipa revederii. Dorintei de a se arunca in bratele Terezei (dorinta aceasta il incercase din momentul in care se urease in rnasina la Zurich) disparuse cu desavirsire, Acurn i se parea di stateau fata in fata, in mijlocul unei vaste cimpii inzapezite, si tremurau amindoi de frig.

37

17.

Din prima zi a ocupatiei, avioanele mlhtare rusesti brazdau noapte de noapte eerul Pragai. Tomas isi picrduse obisnuinta acestui zgomot si nu izbutea sa adoarrna.

Se rasucea de pe 0 parte pe alta, linga Tereza adorrnita, si lsi aducea aminte ce-i spusese ea cu mult timp 10 urrna, In toiul unei discutii nesemnificatiee. Vorbeau despre prietenul lui Z_ sl ea Ii declarase: "Daca nu te-as fj intilnit pe tine, m-as fj indragostit de el, lara doar sl poate".

De pe atunci mea, aceste cuvinte avura darul sa-l arunce pe Tomas in bratele unei bizare melancolii. jntelesese. pe neasteptate , ca Tereza se Indragostlse lntimplator de el si nu de prictenul sau Z. Cit in afara iubirii sale rcalizate cu Tomas. mai exista in imensul posibilului un numar infinit de iubiri, nerealizate. co alti barbati,

Suntem cu totii incredintati ca e de neinchipuit ca marea dragoste a vietii noastre sa fie ceva usor, ceva lips it de orice greutate: ne imaginam ca insuai posacul Beethoven, ell pletele sale cumpllte, cinta al sau .Es muss sein!" spre a cinsti marea noastra dragoste,

Tomas lSi amintea de observatia Terezei ell privire Ja prietenui Z. si constata ca din povestea dragostei vietii sale nu rasuna nici un .. Es muss sein", ci. mai curind, "Es konnte auch anders sein", adlca, putea fj si altfel.i.

Cu sapte ani In urma, in spitalul orasului in care locuia Tereza fusese declarat, intimplstor, un caz grav de meningita si seful lui Tomas fusese chemat acolo pentru o consultatie de urgenta. Dar, intimplstor. seful {acuse atunci 0 criza de sciatica. nu era in stare sa se rniste si, drept urmare, il trimisese in locul lui pe Tomas la spitalul acela de provincia. Orasul avea cinci hoteluri, dar, intimplstor. Tomas trasese la hotelul un de lucra Tereza. intimpiiifor. ii rnai prisosea un pic de timp pina la plecarea trenului $i se dusese sa ai-l petreaca in braserie. Tereza era, Intimpletor, de serviciu sl.

38

intimpi5tor, masa la care se asezase Toma~ ~e a~~ in raionul ei. A fost nevoie, asadar, de sas.e ~nhmpl~n c~ sa-I 'impinga pe Tomas spre Tereza, ca Sl cind el tnSU~1

n-ar fj avut chef 'de asa ceva. .._

Se intorsese in Cehia pentru ea. 0 decizie atit de fatala se interneia pe 0 dragoste alit de int!Olplatoare, care, de fapt, nici n-ar fj existat daca seful lUI _ n-ar fi facut ~ criza de sciatica, in urma ell ~~pt~ ~m ...• ~ar aceasta Iemeie, aceasta intrupare a ,unel ,mtll~1Plar! a?solute, statea acum intinsa linga. el, .$1 res pira din ad me 10 som-

nul ei linistit. "-

Se facuse tirziu de tot. Tomas simtea ca I~c~peau sa-I supere durerile de stornac, asa cu~ I ~e. ~nttmpla intotdeauna in momentele sale de depresie psihica. ~

Rasutlarea Terezei se transforma 0 data sau de doua ori intr-un sforait usor, Pe Tomas nu-I mai 'incerca ~cum nici un fel de compasiune. Tot ce simtea era 0 apasare in cavitatea abdominaUi si disperarea pentru faptul de a se fi intors.

PARTEA A DOUA Trupul si sufletul

l.

Ar fi 0 pros tie din partca autorului. dad! ar incerca sa-l faca pe cititor sa crcadti ca personajele sale au existat in realitate. Acestea nu s-au nascut din trupul unci marne. ci din citeva fraze sugestive, sau dintr-o situatie-cbe!e. Tomas s-a nescut din fraza einmal bit keinmul: Tereza S-3 nascut din chioraitul rnaruntaielor.

Cind a trecut pentru intiia oara pragu! locuintei lui Tomas. au inceput sa-l chioraie matele. Fantvl nu trehuic s;1 ne mire - nu luase masa de prluz, nici masa de senra. multumindu-se doar ell un sandvis pe care-I mincase diminentu. in mare graba. pe peronul garii, inainte de a se urea 111 tren. Concentrate in intregime asupra temerarei sale caiatori]. uitase sa mai manince. Dar eel care I1U are ~rija de trupul sau devine mult mal usor 0 victhna a ucestula. CI;' chin pentru ea sa-si auda rnaruntuiele luind cuvintul. exact in mornentul cind se afla fata III faUi cu Tumas! Ii venea sa plinga. Din fericire, peste zcce secunde, Tomas 0 cuprinse in bratele sale si, astfel, izbuti sa uite de vocile pllnaarete ale burtii.

2.

Asadar, Tereza s-a nascut dintr-o situatie ce scoate la iveala, ell brutalitate, dualitatea de neimp~cat a trupului si a sufletului - experienta umaria fundarnentala.

Cindva, omul asculta ell uirnire bataile ritmate ale carer ecouri razbeau din adincul pieptului sau $i se Intreba ce pot fi, Nu se putea identifica, el insusi, ell ceva

40

atit de strain ~i de necunoscut cum e trupul omenesc. Trupul era 0 cusca si Inlauntrul lui se afla ceva ce privea, asculta, se ternea, gindea si se minuna; acest eeva, acest rest, rezultat dupa scaderea trupului, era sufletul.

Ftreste. astazi trupul a mcetat sa mai fie un mister: acurn stirn di bataile din piept inscamna inima, si nasul nu-i altceva decit capatul unui tub ce rasare din trup ca sa aduca uxigenul In plamini. lar fata nu-i decit un tab lou de hord. in care se rasfring toate mecanisme Ie trupului: digestia, vazul. auzul, respir~\tia. gindirea.

De cind a invatat s5 dcnumeasca toate partile trupului. acesta Il nelinisteste mai pulin pe om. Tot de atunei a Inceput sa st ie ca sufletul nu-i decit acfivitatea matcriei cenusii a scoartei ccrebrale, Dualitatea trupuIui sl a sufletului s-a ascuns In spatele unor termeni stiintifici si astazi nu rnai e dccit 0 prejudecata de moda vcche, care ne face sa zimhim.

Dar. e de-ajuus sa iubesfi la nchunie si sa auzi chioraitul matelor, pentru ca unitatea dintre trup ~i suflet. aceasta iluzie lirica a erei sfiintifice, sa se des trame pe lac.

3.

[ncerca sa se vada prin trupul ei. De aceea zahovea

adeseori in fata oglinzii. Si, 'intruclt se ternea sa nu fie surprinsa In aceasta postura de mama ei, aceste priviri in oglinda aveau caracterul unui viciu secret.

Nu vanitatea 0 atragea spre oglinda. ci uimirea de a-si descoperi prupriul cu. Uita ca in fata oehilor sai se afla tabloul de bard al mecanismelor trupesli. Credea ca-si vede sufletul, ce i se infatisa sub trasaturile chipului· ei. Uita ca nasul nu-i decit capatul unui tub ce conduce aerul In plamini. Vedea in oglinda expresia fidela a firii sale.

41

Se contempla indelung si, din cind in cind, 0 deranja faptul ca descoperea pe chipul ei Irasalurile mamei, Si atund Incepea sa se cerceteze cu 0 indirjire invcrsunalA, straduindu-se, din rasputeri, sa stearga, sa faca sa dispara fizionomia materna, in asa fel incit pe chipul ei sa nu ramina decit ea insasi. Cind reusea, era cuprinsa de o incintare euforica: sufletul tisnea pe suprafata trupului, asemenea unui echipaj ce se avinta din pintccele unei nave, invadind puntea si cintind ell bratele inaltate spre cer.

4.

j n afara faptului ca se asernana ell mama ei din punct de vedere fizic, am uneori impresia di viata ei n-a fost decit 0 prclungtre a vietii mamei sale, asa cum trascul unci hile de biliard nu-i decit 0 preiungire a miscarii executate de bratul jucatorulul.

Unde sl dod a luat nastere aceasta miscare , ce s-a transformat mai tirziu in viata Terezei?

Fara indoiala, in clipa in care bunicul ei, un negustor din Praga, a inceput sa laude in gura mare frumusetea fiicei sale (mama Terezei}. Aceasta avea ne-atunci trei sau patru ani ~i ei le spunea tuturor eft seamana ell madona lui Rafael. Pustoalca a retinut acest lueru si, mai tirziu. dod se afla pe bancile lieeului, in loc sa-l asculte pe profesor, isi punea intrebarea cu ce tablouri se aseamana,

La vremea rnaritisului avea noua pretendenti, si toti ingenuncheau facind roata in jurul ei. Statea In mijlocul lor ea 0 printesa, nestiind pe care sa-l aleaga: primul era mai frumos, al doilea mai spiritual, al treilea mai bogat, al patrulea mai sportiv, al cincilea se tragea dintr-o familie mai buna, al saselea ii recita versurt, al saptelea strabatuse toata lumea, al optulea cinta la vioara si al noualea era eel mai viril, Dar toti, lara deosebire, stateau in genunchi, sl toti aveau genunchii Ja fel de basicati.

42

L-a ales, In cele din urma, pe al noualea, nu pentru ca era, dintre toti, eel mai viril, ci pentru ca in timpul aetului amoros, cind ea ii soptea la ureche: .,Fii atent! Fii foarte atent!" el renunta dinadins la prudenta, drept care. fu nevoita sa-l ia repede de barbat, fiindca nu izbutise sa gaseasca la timp un medic care sa-i faca raclajul. Asa s-a nascut Tereza. Numeroasa familie se aduna din toate colturile tarii. se apleca deasupra diruciorului $1 SIsiia. Mama Terezei nu sislia. Tacea, Se gindea la ceilalti opt pretendenti s! toti i se pareau aeum a fi mai buni decit al noualea.

La fel ea fiieei sale. ii placea sa se priveasca in oglinda. [ntr-o zi, constata ca e plina de riduri In jurul ochilor. s i i~i spuse, cu amaraclune. ca menajul ei era 0 pros tie. [ntilnl un barbat mai putin viril, care avea in spate citeva fraude si doua dlvorturi. Detesta amantli cu genunehii plini de basici si avea un chef nebun sa logenuncheze la rindul ei. Cazu in ~enunehi in rata escroeului si lsi parasl sotul sl odrasla.

Cel rna; viril barbat deveni eel rnai trist barbat. Era atit de trist Incit nu-i mai pasa de nimic. Spunea peste tot, in gura mare, tot ce gindea. sl politia cornunista, socata de dcclaratiile lui. l-a ares tat. l-a condamnat si l-a bagat in puscarie. Scoasa cu forte din loculnta sfgilata. Tereza a fost dusa la mama d.

Peste putin timp. eel rnai trist barbat muri in puscaric. si mama. imboldita de Tereza s! de eserocul el. accepta sa se mute intr-un orasel de provlncie aflat la poalele unui masiv muntos. Tatal vitreg lucra ca functionar de birou, iar mama era cinzatoare intr-un magazin, A mal nascut trei copii: apoi, intr-o zi, uitindu-se din nou in oglinda, a constatat ca imbatrlnise si se uritise.

5.

Constatind ea pierduse totul. cauta un vinovat. Tot! erau vinovati: vinovat era primul sot. eel viril si neiubit.

43

care nu-i daduse ascultare atunci cind ea ii soptea la u.r~che sa _fie. atent: vinovat era al doiJea sot, mai putin vl~I, dar !Ublt., ~are 0 tirise departe de Praga, intr-un orasel de provmcre. unde se tinea dupa toate fustele si e? nu mai c.ontenea cu gelozia. In fata amlndurora s'e s~mtea .neputlncioasa. Singura fiinta urnana care-i aparh~ea s~ nu putea sa-i scape. ostaticuJ care putea sa plateascf pentru toti ceilaJti. era Tereza.

De altfel. nu era exclus ca tocmai ea sa fi fost res~o~sabila de soarta mamei sale. Ea. adica absurda intilnire a unui spermatozoid al celui mai vh-il barbat cu un ovul al celei mai frumoasc fcmei. In secunda aceea f~ti~.ica. nurnita Tereza a inceput. de fapt. maratonul vietii ratate a mamei.

Ii explica In permanentj, Terezei ca a f marna In~eamn:1_ a sa~rifica totul. Cuvintele ei sunau convingator. IlltruCit. exp~l~lau experienta unei femei care pierduse totul din pncma copilului, Tereza asculta si credea ca calcarea suprema a vietii este maternitatca. cit maternitatea inseamna un mare sacrificiu. Dad. maternitatea ~cprezintii Intruchiparea sacrificiului, atunci destinul fiicei mtruchipeaza Finul'atia, pe care nirneni si nimic n-o va putea rascumpara vreodata.

6.

Fireste. Tereza nu cunostea episodul noptii in care mama ii soptise la ureche celui rnai viril harbat sa fie atent. V!n~vatia ~e care 0 resimtea era neclara. ca pacatul orunnar. Facea totul ca sa- I rascumpere. Marna a retras-o din liceu cind avea paisprezece ani. si de atunci a.lucrat ca picolita. sl tot cistigul i-l aducea mamei. Era dispusa sa faca orice, ca sa merite drag os tea ei. Se ?~upa de gospodarie. avea ~rija de fratii si surorile sale, lSI petrecea toate duminicile dereticind si spalind. Pacat, cad la Iiceu era cea mai inzestrata din intreaga ciasa. Voia sa se ridice, tintea mai sus, dar in micutul orasel

44

de provincie nu exista pentru ea nici un mai sus. Spala rufele si, in timpul asia, linga cada era asezata intotdeauna 0 carte. [ntorcea filele si pe carte cadeau ptcaturi de apa,

Acasa nu se tinea seama de pudoare. Mama umbla prin toata cas a doar In furou, uneori fara sutien , alteori. in zilele de vara, chiar goala-pusca. Tat51 vitreg nu se plimba despuiat pina la pie Ie, In schimb, astepta In totdeauna momentul in care Tereza se atla In cada, ca sa dea buzna peste ea. Intr-o zi. pentru faptul de a se fi incuiat in camera de baie, mama i-a facut 0 scena cumplita: .• Ce-s mofturile astea?! Cine te crezi?! Ti·e teama c·o sa-U muste frumusetea?!

(Accasta situutie demunstreaza. cu claritate. di uta mamei fata de fiica era mai puternica decit geloaia pe care i-o pricinuia sotul ei. Vinocatia fiicei era fara margini, inglobind in ea chiar si lnfidelitatile sotului, Faptul di fiica voia sa se ernancipeze ~i sa-s! revendice anumite drepturi - ca. de uilda, sa se incuie in baie - era. pentru mama. mai putin acceptabil decit un eventual interes sexual al sotului pentru Tereza.]

Intr-o zi de iarna, mama se plimba goa]a-pusca intr-o camera cu lumina aprinsa. Tereza s·a repezit sa traga jaluzelele ca mama sa nu poata f vazut~ din casa de peste drum. 0 auzi rizind in spatele ei. In ziua urrnatoare, mama primi In vizit5. clteva prietene, 0 vecina. 0 colega din magazinul unde lucra, 0 institutoare din cartier sl Inca doua sau trei femei, care obisnuiau sa Sf adune Cll regularitate, Tereza veni sa petreaca in cumpania lor citeva clipe, insotita de fiul uneia dintre doamne, un baiat de paisprezece ani. Mama profita numaidecit de acest prilej pentru a povesti cum incercase Tereza sa-i apere pudoarea In ziua precedenta. Ridea. si celelalte i se alaturara In cor. Cind se linistira, mama relua: ..Tereza nu vrea sa se irnpace cu gtndul ca trupul ornenesc se pi:)a si trage pirturi", Tereza se rumenise la fata, dar mama inststa: "Ce rau e in asta?" Si,

45

grabindu-se sa raspunda ea insas! la propria-i intrebare slobozi citeva pirturi zgomotoase. Femeile se tavaleau de ris.

7.

. l\'la~a i~i sufla nasul zgomotos, Ie povesteste oamenilor, 10 gura mare, despre viata ei sexuala. [e arata prot~za den~ar~. Se pricepe 5-0 scoatf din gura ell dexter~tatea Ull~ltoare a unei miscari a lirnbii, astfel ca un z~m~.et m~1 la~g face sa-i cada maxilaru] superior peste dintii de lOS ~I chipul ei capata, pe loc, 0 infatisare de-a dreptul infioratoare.

. Tot c.ornportarnentul ei nu-i de cit un gest violent. umcul pnn care se descotnroseste de tineretea ::;i de frumusetea sa. La vrernea cind cei noua pretendenti ingen~nchiau roa~a in jurul ei i$i pazea ell mare grija nuditatea, socotind, de buna seama, ea masura pudorii ~xpri~a_ adevarata valoare a trupului sau, Acum, devenind impudica, face acest lucru la modul radical. ea si cind ar vrea, prin lipsa de pudoare, sa traga 0 Hnie solemna in urma vi:tii . sale trecu~e :;;i sa proclame, strigind in gura ma~e. ca tineretea ~l frumusetea pe care le-a supraeshmat n-au de fapt nici 0 valoare,

. Am impresia diA Tereza este prelungirea acelui gest prm care mama azvirlea, departe de ea, viata ei de ferneie Irumoasa.

(Si daca Tereza are, la rindul ei, atitudini nervoase daca gesturil~ ei su~t lip site de ginga~ie sl gratie, faPtui nu treb~le sa ne nure: acel gest maret al mamei, violent si autodistructic, a ramas in Tereza, e insasi Tereza.)

8.

Mama pretinde sa i se faca dreptate si vrea ca vino~'atul sa fie pedepsit. Insista ca flica ei sa ramina cu ea In lumea lipsita de pudoare. in care tineretea si fru-

46

muse tea nu inseamna mrmc, in care intregul univers nu-i decit un urias lagar de concentrare al unor trupuri ce se aseamana intre ele ca doua picaturi de apa, si ale carer suflete sunt invizibile.

Acum putem intelege mai bine semnlflcatla viciului secret al Terezei, a indelungatelcr si repetatelor sale priviri in oglinda. Era 0 lupta cu mama ei. Era dorinta de a nu fi un trup - precurn celelalte trupuri -. ci de a vedea pe suprafata chipului ei echipajul sufletului tisnind din cala navel. Nu era usor, cad sufletul, trist, timid si timorat, se ascundea in adincul rnaruntaielor ei, sfiinduse sa se arate.

Exact asa s-a intimplat in ziua cind l-a intilnit pe Tomas pentru intiia oera. Se strecura printre betivii din braserie, cu . trupul incovoiat sub greutatea halbelor de bere pe care le ducea pe 0 tava, si sufletul ei se afla undeva in cavitatea abdorninala sau in pancreas. Si tocmai in clipa aceea auzi vocea lui Tomas. Aceasta chemare era importanta, fiindca venea de la 0 persoana care nu-i cunos tea mama, nu-i cunostea niei pe hetivii din gurile ciirora auzea mereu tot soiul de expresii obscene. Statutul de necunoscut il ridica pe Tomas deasupra celorlalti.

Dar mai era si altceva, ce avea darul sa-l inalte peste ceilalti: pe mas a lui se atla 0 carte deschisa. in aceasta circiurna nimeni nu mai des chi sese vreodata 0 carte pe masa lui. Pentru Teresa. cartea era semnul de reCUn03$tere al unci confrerii secrete. impotriva lumii grosolane care 0 inconjura, nu dispunea, de fapt. decit de 0 singura anna: cartile, pe care Ie imprumuta d. la biblioteca municipala: cu predilectie, romane: citise 0 multime - incepind cu Fielding si sfirsmd cu Thomas Mann, Aceste carti ii of ere au sansa unci evadari imaginate, care 0 smulgea dintr-o viata ce nu-i aducea niei 0 satisfactie: dar mai avea pentru ea si 0 alta semnificatie, si anume, de simplu obiect: ii place. sa se plimbe pe strada cu 0 carte la subsuoara. Pentru ea aceasta carte avea aceeasi

47

importantg pe care 0 avea bastonul elegant pentru un dandy din secolul trecut. Pe scurt, 0 deosebea de ceilalti.

(Cornparatia cartii cu bastonul elegant .1 unui dandv nu e cea mai pctrivita. Bastonul era semnul distinctiv ~I dam(v·ului, dar, in acelasi timp, facea din el un personaj modern si la moda. Cartea 0 deosebea pe Tereza de alte tinere. dar facea din ea 0 fiinta de moda vechc, Ftreste. era prea tinara ca sa-si dea searna ca avea caracteristicile unei persoane demodate. Adolescentii care rnisunau prin preajma ei, c~ tranzistoarele lor asurzitoare, i se pareau niste prosti. Ii scapa faptul ca crau mudcmi.)

Asadar. barbatul care tocmai 0 che mase era un necu!l0seut si, deopotriva, mcmbru al unci confrerii secrete. Ii vorbea cu 0 voce placuta. si Tereza i::;i simtea sufletu! tisnind fa suprafata, prin toate vcnele, prin toate vasele capilare si prin toti porii. spre a se face vazut de ochii lui.

9.

Dupa intoareerea sa din Elvetia, Tomas cazu prada unci indispozitli apasatoare, provocata de gindul ca intJInirea lui cu Tereza fusese rezultatul a sase intimplari neverosimile. Dar. oare, un cveniment nu e ell atit mai important si rnai incarcat de semnificatii cu cit depinde de un numar mai mare de intimplari?

Numai intimplarea ne poate aparea COl un mesaj. Tot ce se petrece ca 0 necesitate, tot ce e de asteptat si se repeta zi de zi nu-i decit un lucru mut. Numai intimplarea ne spune ceva, Iar noi ne straduim sa citim in ea, asa cum citesc tigand]e in flgurile desenate de zatul

cafelei pe fundul cestii. .

Aparitia lui Tomas in braserie a fast pentru Tereza 0 manifestare a intimplarii absolute. Statea Ia masa, aplecat asupra unei carfi deschise. Si-a ridicat privirea spre Tereza si a zimhit: .. Un coniac. \'a rog!"

48

in elipa aceea se auzea la radio 0 melodie. Tereza se duse spre tejghea sa ceara coniacul si, cu acest prilej, invirti hutonul aparatului ca sa arnplifice volumul. Recunoscuse muzica lui Beethoven. 0 cunostea de pe vremea cind venise in oraselul lor un csartet din Praga, Tereza (care. asa cum stim, tin tea •. mai sus") a fost la concert. Sala era pustie. S-a trezit acolo singura, in compania farmacistului si a sotiei acestuia. Asadar, se ana pe sccna un cvartet de muzicieni, iar in sala un trio de auditori. dar muzicienii au fest atit de amabili, incit n-au contramandat concertul si au cintat tnata seara, numai pentru ei, uHimele trei cvartete de Beethoven.

Dupa aceea. farmacistul i-a invitat pe muzicieni 1a dna si a rugat-o pc necunoscuta auditoare sa vina cu ci. De atunci. Beethoven a devenit pentru ea imaginca lumii .. din cealalta parte", imaainea lumii spre care tinjea. Acum. in timp ce revenea dinspre tejghea, aducind pe tava coniacul lui Tomas. se straduia sa citeasca in aceasta Intimplare: cum e eu putinta ca tocrnai in clipa cind se pregatea sa-t serveasca un coniae acestui necunoscut care-i placea, sa-l auda la radio pe Beethoven?

Plina de asemenea vraji e intimplarea, nicidecum necesitatea. (a 0 dragoste sa ramina de neuitat, intimpiarile trebuie sa se adune in juru1 ei din prima clipa, ca pasarile. cohorind din zbor. pe umerii Sfintului Francisc de Assisi,

10.

o cherna sa-i faea nota de plata. inchisc cartea (acest sernn de recunoastere al unci fratii secrete) si ea era dornica sa afle ce citea.

Putetl s-o treceti in contul camerei? intreba el. ~ Bineinteles , raspunse ea. Ce numar de camera aveti?

Ii arata 0 cheie agatata de capatul unei placute de lemn. pe care era pictata, cu TO~U. cifra sase.

49

- Ce ciudat, spuse ea. Dumneavoastra sunteti la camera sase!

Si ce-i ciudat in asta? intreba el, plin de curiozitate.

hi aduse aminte ca pe vremea cind statea la Praga cu parintii ei, inainte ca acestia sa divorteze, cladirea in care locuiau se afla la numarul sase, ii spuse insa ell totul altceva Oar noi nu putem decit sa 0 admiram pentru viclenia ei}:

Dumneavoastra aveti camera cu numarul sase, si eu , la sase, termin programul.

lar eu pice eu trenul de sapte, spuse necunos-

cutul.

Nu stia ce sa-i mai spuna: ii intinse nota ea s-o semneze $i se duse s-o predea la reeeptie. Cind term ina serviciul, strainul nu mai era la rnasa lui. Sa fi inteles, oare, mexajul ei?

Iesind din local. se simti tulburata. Peste drum, in inima acestui orasel murdar, se afla un parculet. 0 rariste mohorita care, pentru ea, fusese intotdeauna 0 oaza a frumusetii: pajistea cu patru plopi, citeva bancute, 0 salcie ptingatoare si citeva tufe de Forsythia.

Necunoscutul statea asezat pc 0 banca vopsita in galben, de unde se putea vedea intrarea in braserie. Era aceeasi band pe care sezuse ea. in ziua precedenta, eu 0 carte pe genunchi! in elipa aceea a inteles (pasarile intimplarilor se adunau pe umerii ei) cit acest barbat necunoscut ii era predestinat. 0 chema si-c invita sa ia loc Iinga el. {Tereza shntea echipajul sufletului sau navalind pe puntea trupului.) Peste putin limp ll conduse pe necunoscut la gara si. inainte de-a 0 paras], acesta ii intinse 0 carte de vizita cu numarul lui de telefon:

- Daca intirnplator venlti intr-o zi la Praga ...

50

11.

Mull mai mull decit acea carte de vizila, pe care necunoselltul i-a inminat-o in ultimul moment, a insemnat acel impuls al intimplarilor (cartea, Beethoven, nurnarul sase, banca galbena din pare) care i-a insuflat Terezei curajul sa piece de acasa si sa-si schimbe destinul. S-ar putea ca aceste citeva intimplari (de altfel, destul de modeste si banale, demne, mtr-edevar. de ace I orasel lipsit de lrnportanta). sa fi pus In rniscare dragostea ei si sa fi devenit izvorul de energie din care se va adapa si nu-l va epuiza pina la sfirsttul vietii sale.

Viata nnastra de zi cu zi e bnrnbardata de intimplari. mai exact de intimplari imprevizibile intre oameni si evenimente, carora Ii se spune eoincidente. Coincidenta se produce atunci cind doua evenimente neasteptate apar in acelasi timp, $i se intilnesc: Tomas apare in braserle in momentul In care la radio se au de 0 muzica de Beethoven. in irnensa lor majoritate, aceste evenimente tree absolut neobservate. Daca In braseria amintita ar fi venit sa se aseze la masa. in locul lui Tomas, macelarul din colt, Tereza nu si-ar fi dat searna ca la radio se auzea 0 muzica de Beethoven (in ciuda faptului ca intilnirea dintre Beethoven si macelar este ~i ea 0 coincidenta interesanta), Dar dragostea, pe calc sa se infiripe , a avut darul sa stimuleze in sufletul ei simtul frumosului s i ea nu va mai uita niciodata aceasta muzica, Ori de cite uri ii va [i dat s-o auda, va fi emotionata. Tot ceca ce se va intimpla In jurul ei In asemenea momente va fi aureolat de stralucirea acestei muzici si va fi frumos,

La 'inceputul romanului pe care Tereza II tinea la subsuoara cind venise pentru intiia oara la Tomas, Anna II intilneste pe Vronski in imprejurari ciudate. Se ana amindoi pe peronul unei gari, unde, toemai atund, cineva se arunca inaintea trenului. Aceasta compozitie simetrica, in care acelasi motiv apare la ineeput si in final. poate lasa 0 impresie foarte "romanesd.... Da. sunt de acord, dar numai

51

cu conditia ca acest "romanesc" nu sernnifica pentru dumneavoastra un lucru .. inventat", .artificial", .,lara asemanare Cll viata". Cad tocmai asa sunt alcatuite vietile omenesti,

Da, sunt alcatuite intocmai ca 0 compozitie muzicala.

Omul, animal de simtul frumosulul, transforrna evenimentul imprevizibil (0 muzica de Beethoven. moartea cuiva intr-o gara) intr-un motiv ce se inscrie si ramine in alcatuirea viefii sale. Revine asupra lui. il repeta, il modi fica sl-l dezvolta, asa cum face compozitorul ell terna sonatci sale. Anna ar fi putut sa-si puna capat z.ile lor c u totul altfel, Dar. in momentul disperarii. mctivul garii ~i al mortii, acest motiv de neuitat. asocial ell iufiriparea dragostei, 0 atragea cu frurnusetea sa intunecata, Omu!. fara sa-xi dea searna, lsi compune data potrivit legllor frurnosului, chiar si in clipelc cele rnai adinci ale disnerarii.

Asadar. romanului nu i se poate rcprosa faptul ca e fascinat de rnisterioasele intilniri ale intimplarilor (cum c. de pilda, Iufilnirea Vronsky-Anna ell peronul si moartea, sau intiinirea Beethoven-Tomas si eoniacul). in schimb i s e poate reprosa ornului, pe buna dreptate , faptul cit e orb la aceste intimplari cotidiene. pa~ubind III felul acesta data de dimensiunile frumusetii sale.

12.

Insufletita de pasarile intimplarilor care se adunasera pc umerii sai, Tereza isi lua 0 saptamina de concediu si, fara sa-sl anunte mama, urea in tren, In timpul calatoriei se ducea mereu 1£1 toaleta, sa se priveasca in oglinda s! sa-si implore sufletul sa nu paraseasca nici 0 clipa puntea trupului ei, in aceasta zi hotaritoare a vietii sale. Si. tot privindu-se asa, simti deodata 0 iritatie in git si se ingrozi. Sa-i fie dat sa se imbolnaveasca tocmai in aceasta zi decisiva a vietii sale?

Dar calc de intoarcere nu mai era. Ii telefona din gara sit in momentul cind ii deschise usa. pintecele ei

52

incepu sa ernita. ca din sen in. niste chioraituri infioratoare. Se rusina, Era ca s! cind ar fi avut-o 'in pintece pe mama ei eare se hlizea. ca sa-i strice intilnirea cu Tomas.

La inceput crezu ca din pricina aces tor sunete dez~ustrltoare avca s-o dea afara, dar el 0 cuprinse In brate si 0 strinse la pieptul lui. lar ea. recunoscatoare pentru fapl ul ca nu-i pasa de chioraiturde el, II imbratisa cu mai multa pasiune, si ochii i se incetosara de lacrimi. Nu trecuse niei msrar un minut si faceau dragoste. ] t1 toiul actului amorcs, Tcreza tipa. ineepuse sa-i creasca temperatura. Avca fehra, Cripa se instalase. Capatul tubului care duce aerul in plamini era rosu si infundat.

Apoi veni pentru a doua oara, cu 0 valiza grea, in care isi indesase toate luerurile personale, hotaritn sa nu se mai intoarca niciodata in micul orasel de provincie, () invita sa vina la el in scara urmatoare. I$i petrecu noaptea intr-un hotel ieftin: dirnineata i~i depuse valiza la depozitu1 de bagaie al ~arii. dupa care hoinnri toata ziua pe strazile Pr~gai. eu Anna Karenina la subsuoara. Seara suna la usa lui. el ii deschise si ea tinea in mina cartea, ell atita strasnicie, de parca aceasta ar fi fost hiIetul de intrare in universul lui Tomas. hi dadca searna ca n-avea alt pasaport decit accst bilet amarit, si-i veuea sa pllnga. Ca sa evite plinsul. deveni colubila. vorbea co voce tare si ridea. Dar n-apucasc sa treaca bine pragul sl, la fel ea ultima oara, Tomas 0 lua in brate si facura dragoste, lar ea patrunse intr-a ceata in care nu se vcdea nimic, nu se auzea nlmic. decit strlgatul ei.

13.

No era un oftat ~i aiel un gearnat nu era ~ era. Intr-adevar. un strigat. Si strtgatul ei era atit de puternic, incit Tomas lsi indeparta capul de fata ei, de parca i-ar fi fest tearna ca aceasta voce tipatoare sa nu-i sparge timpanul. Acest strigat nu era 0 expresje a senzualitatii.

53

Senzualitatea reprezinta mohilizarea maxima a simturilor: un partener il urrnareste cu incordare pe celalalt si-i aude cele mai firave sunete pe care Ie emile. Strigatul Terezei vola tocmai contrariul: sa inabuse shnturile spre a le impiedica sa vada si sa auda, eel care striga in adincul ei era idealismul naiv a] dragostei sale, care voia sa suprime toate contradictiile, sa suprime dualitatea trupului si a sufletului. sa suprime, eventual. existenta limpului.

Tinea ochii inchisi? Nu, dar nu se uita eu ei nicaieri: fixau pustietatea plafonului, si ea h;i rasucea, din cind in cind, capul dintr-o parte in alta, cu 0 miscare violenta.

Cind strigatul ei amuti, Tereza adormi Ijnga Tomas, si toata noaptea il tinu de rnina,

Asa nbisnuia sa adoarma. de cind avea opt am: 151 sttingea 0 mina iutr-alta. incbipuindu-si caw I tine asa pe barbatul iubit. pe barbatul vietii sale. E lesne de inteles de ce stringea ClI atita Inversunare rnina lui Tomas, in timp cc dormea: se pregatise si se antrenase pentru asta din anii copilariei,

14.

o tinara fata care. in loc sa tinjeasca spre .. ceva mai sus". e nevoita sa serveasca bere unor betivi si sa-si petreaca duminica spalind rufele murdare ale fratilor si surorilor sale. acumuleaza In ea 0 imensa rezerva de vitalitate, care nu poate fi conceputa de eel ce frecventeaza cursu rile universitare st casca aplecati asupra cartilor. Tereza citise mai multe carti decit ei, si stia despre viata mai mult decit ei, dar niciodata nu va fl constienta de aces I lucru. Ceea co II deoseheste pe autodidacl de eel cu studii facute nu este amploarea cunostintelor, ci nivelul diferit al vitalitatii si al increderii In sine. Ardoarea cu care swa avintat Tereza in viata, odata sosita la Praga, era deopotrlva vorace si fragita. De parca s-ar fi asteptat ca. intr-o buna zi, sa i se spuna: •. Locul tau nu-i aid!

54

[ntoarce-te de unde ai venit!" Toata pofta ei de viata atirna de un singur fir: vocea lui Tomas. care facuse sa urce spre inaltirni sufletul ascuns cu sflala in maruntaiele Terezei.

Obtinuse un post in lahoratonll fotograflc .1 unei revis te ilustrate, dar nu se multumi cu atit, Voia sa fotografieze ea insasi. Prietena lui Tomas. Sabina. 'ii imw prumuta ea insas! citeva monografli ale unor fotografi celebri. se intilni cu ea intr-o cafenea si se apuca sa-i explice in fata cartilor deschise ce anume i se parea interesant in acele fotografii. Tereza 0 asculta intr-o concentrate muta, rareori intilnita de un profesor pe fetele elevilor sai.

Datorita Sabinei a inteles inrudirea fotngraflei eu pictura, st-l obllga pe Tomas s-o insoteasca la toate expozitiile, Reusi, curind, sa pub lice propriile sale Iotografii in saptarninalul amintit si, intr-o buna zi. paras] labcratorul. alaturindu-se fotografllor profes ionisti ai revistei,

In seara aceleiast zile, s-au dus eu niste prieteni sa sarbatoreasca avansarea ei intr-un bar de noapte: si au dansat. Tomas a cazut prada unei proaste dispozltii si, la insistentele ei de a-l spune ce swa intimplat, Ii marturisl. abia cind au ajuns acasa, ca era gelos fiindca 0 vazuse dan sind cu unul dintre colegii sai.

- E adevarat ca te-am facut gelosr! izbueni ea, si repeta aceste cuvinte de zece ori, de parca i s-ar n adus la cunostinta ca i se decernase premiul Nobel, ~i ei nu-i venea sa creada,

Pe urma, il apuca de mijloc si incepu sa danseze Cll el prin toata cas a, Nu mai era dansul acela monden pe care-I prezentase, ell putin timp in urrna, pe parehetul barului de noaple. Era un fel de dans popular. un sir de topaieli extravagante. I$i ridica pe rind picioarele. tot mai sus, executind cu stingacie niste salturi mari sl-l tragea pe Tomas dupa ea, prin toata incaperea.

55

Din pacate, curind dupa aceea deveni si ea geloasa, iar gelozia e! nu era pentru Tomas un prerniu Nobel, ci o povara de care nu avea sa scape decit eu un an sau dol inainte de a muri.

15.

Defila guala-pusca in jurul hazinului, impreuua eu 0 multime de alte femei despuiate. Tomas se afla sus. intr-un CO~ agatat de holta piscinei acoperite. si urla de zor. poruncindu-Ie sa cinte si sa execute aenuflextuni. Clod una dintre femei facea (J miscare gresita, () dobora ell un foc de revolver.

Vrenu sa mai revin 0 data asupra accsrui vis: oroarea nu incepea in clipa in care Tomas descarca primul glout. Yisul era de la bun inceput Inspaimin tator. Sa marsaluiesti goala-pusca. in rind cu alte femei in pie lea goala era pentru Tereza irnaginea cea mai elernentara a groazui. Pe vrernea cind locuia fa mama ei, i se interzicea sa sc incuie cu chela In camera de baie, Prin asta. mama ei spunea: trupul tau nu se deosebestc de celelalte trupuri. Tu n-ai dreptul la pudoare: si nici un moth' ca sa ascunzi ceva ce exista sub 0 forma identica in rnilioane de alte exemplare. in unlversul rnarnei sale toate trupurile erau la fel si rnarsaluiau In sir, unul in spatele ccluilalt. Ccliciunea trupului era pentru Tereza, din copiIarie. semnul uniformitafii ohligatorfi a lagarului de concentrare: semnul urnilintei.

Dar mai era inca 0 oroare, si tot la inceputul acestui vis: toate femeile trebuiau sa dote! In afara faptului ca trupurile lor erau identice, depreciate si reduse la conditia de mecanisme sonore fara suflet. rnai trebuia, pe deasupra, sa se veseleasca. sa se bucure! Era bucuria celor fara suflet. Erau ferieite cit se descotorosisera de povara sufletului - aceasta iluzie a unicitatii, aceasta trufie caraghioasa - se bucurau de perfecta lor asemanare, Tereza cinta 10 cor ell ele, dar nu se bucura. Cinta

56

fiindca se temea sa nu fie ucisa de aceste femei dati n-ar fl cintat.

Dar ce sernnificatie avea faptul ca Tomas Ie debora cu focuri de revolver si ele cadeau moarte, una cite una. in bazinul de inot?

Femeile care se bucura de asernanarea si nediferentlerea lor lsi sarbatoresc, de fapt. viitoarea lor moarte. care va face ca asernanarea lor sa fie absoluta. Focul de revolver nu era. deci, pentru ele, nimic altceva decit fericita implinire a marsului lor rnacabru. De aceea rideau dupa fiecare impuscatura si risul lor era plin de voiosie. iar atunci dod cadavrul se cufunda sub o~linda apei.

cintau eu sl mai rnulta insufletire. -

Si de ce tocmai Tomas era eel care tragea. si de ce voia s-o lmpu ste ~i pe ea?

Pentru ca el era eel ce 0 trimisese printre aceste femei! Si locmai asta era ceca ce voia sa-i transmita lui Tomas acest vis. intrucit Tereza nu stia cum sa i-o spuna. venise la el. ca sa scape de universul mamei, in care toate trupurile erau egale. Venise la el pentru ca trupul ei sa devina unic si de neinlocuit. ~i iata ca. aeum. desena $i el un semn al e~alitatii dintre ea si celelalte:

Ie saruta pe toate la fel. le mingiia la lei si nu facea niei II deoseb ire. dar absolut niei una, intre trupu! Terezei ~i alte trupuri. in felul acesta 0 expediase inapoi in lumea din care credea ca scapase, 0 expediase. ca sa marsaluiasca. goala-pusca, alaturi de alte femei In pie lea goala.

16.

Avea, cu alternanta, lrei serii de vise: primul, 'in care I$i faceau de cap niste pisici. ii aducea aminte de toate suferintele vietii: al doilea ii dezvaluia, in nenurnarate variante , imaginile executiei sale: al treilea Ii vorbea despre viata ei de apoi, unde umilinta devenise 0 stare permanen ta,

57

in aceste vise nu era mrmc de descifrat. Acuzatiile pe care aceste vise i Ie adresau lui Tomas erau atit de clare, Incit nu-i raminea nimic rnai hun de facut decit sa taca mile si, cu capul ple cat, sa mingiie mina Terezei.

in afara faptului ca erau alit de elocvente, aceste vise erau frurnoase. E un aspect care i-a scapat lui Freud in a sa teorie a vise lor. Visul nu e doar 0 comunicare (eventual 0 cornunicare cifrata): e. totodata, 0 activitate estetica, un joe al imaginatiei, iar acest joe este, el insusi, 0 valoare, Visul reprezinta dovada ca a-ti irnagina, a visa des pre ceva ce nu s-a intimplat. constituie una dintre cele mai profunda nevoi ale omului. Aici e radacina perfida a prfmejdiei ce se ascunde in adincul visului, Daca visul n-ar f frumos. ar putea fi repede uitat, Dar Tereza revenea mereu la visele ei, Ie repeta in gind, transformindu-le in legende. lar Tomas traia sub vraja hipnotica a sfisietoarei frumuseti a viselor ei.

- Tereza, Tereza, unde mi te pierzi, scurnpa mea?

Unde vrei sa ajungi? Visele tale, seara de seara, numai despre moarte, rna fac sa crcd ca vrei. intr-adevar, sa dispari, .. ii spuse el, intr-o zit cind stateau fata in fata la 0 masa, 'intr-o cafenea. Era ziua in amiaza mare, ratiunea si vointa erau, din nou. la putere. 0 picatura de vin rosu se prelingea, Incet. pe sticla paharului si Tereza

spunea:

- Eu n-am niei 0 vina, draga Tomas. inteleg totul.

Stiu ca rna iubesti, Stiu ca infidelitatile tale nu sunt 0 tragedie ...

Se uita la el cu drag. dar se temea de venirca noptii, se ternea de visele sale. Viata ei era taiata in doua, Noaptea ~i ziua l$i disputau puterea asupra ei,

17.

eel ce tinde sa urce mereu .. rnai sus", trebuie sa se astepte ca, intr-o buna zi. 53-1 cuprinda ameteala, Ce inseamna ameteala? Teama de a cadea? Dar cum se face

58

ca DC cuprinde arneteala chiar si alunci dud ne aflam pe o belvedere prevazuta cu 0 balustrada solida? Ameteala e altceva decit teama de a cadea. E vocea golului de sub noi, care ne atrage, ne ispiteste. trezind in noi dorinta caderii, careia ne impotrivirn apoi,' cu teama,

Defilarea femeilor goale In jurul bazinului, cadavrele din carul mortuar, care se bucurau ca Tereza era moarta ca si ele, erau acel inspaimintator .. in [os" din care evadase 0 data, dar care continua s-o atraga in taina, Aceasta era ameteala ei: auzea 0 chernare foarte calda (aproape vesela) care 0 indemna sa renunte la destinul s! la sufletul ei. Era un apel la solidaritate cu cei fara suflet si, in momentele de slabiciunc, Ii venea sa raspunda. sa dea ascultare acestui apel, $i sa se intoarca inapoi la mama ei. ii venea sa recheme echipajul sufletului de pe puntea trupului: sa cobuare, sa se aseze printre prieteuele mamei si sa rida cind una dintre ele va slobozi un pirt zgomotos, sa defileze cu ele, goale-pusc5... in jurul hazinului. si sa cinte.

18.

E adevarat ca, inainte de a-si parasi familia. Tereza se lupta mereu cu mama ci, dar sa nu uitam ca, In acelasi timp, nutrea pentru ea 0 dragoste bolnavicioasa, Ar fi fost in stare sa faca orice pentru ea dad i-ar f ccrut acest lucru eu vocea duioasa a dragostei. Numai datorita faptului ca n-a auzit niciodata aceasta voce a izhutit sa gaseasdi in ea acea fol1a de a pleca de acasa.

Cind mama a inteles di agresivitatea ei nu mai avea nici 0 putere asupra fiicei, a inceput sa-i scrie la Praga scrisori lacrirnogene. Se plingea de sotul ei, de patronul ei, de sanatatea ei. de eopHi d. si-i spunea Terezei ca ea era singura fiinta apropiata pe care 0 rnai avea pe lumea asta. Tereza crezu ca aude in sfirsit vocea dragostei materne, la care nvruse cu nostalgie douazeci de ani. si 0 cuprinse deodata dorinta sa Sf intoarca la ea. Dorinta ei

59

devenea Cll atit mai mare, cu cit mai slaba se simtea. Infidelitatile lui Tomas ii dezvaluira curind neputinta ei, iar acest sentiment al neputintei dadea nastere acelui vertij, ace lei imense dorinte de a cadea,

o data. mama ei i-a telefonat. Zicea ca a facut un cancer. Cit mai avea de trait doar citeva luni. Vestea aceasta avu darul sa trans forme disperarea Terezei, pricinuita de infidelitatile lui Tomas. in revolta, si incepu sasi fad. reprosuri ca-si tradase mama pentru un barbat cafe n-o iubea, Acum. era dispusa sa uite toate ehinurile pe care i Ie pricinuise mama ei, si era ~ata s-o si inteleaga. in fond, erau amindoua in aceeasi situatie: mama isi iubea sotul. asa cum il iubea Tereza pe Tomas. iar infidclitatile tatalui vitreg 0 faceau pc mama ei sa sufere. asa cum suferea Tereza pentru Infidelitatile lui Tomas. Daca mama era rautacioasa cu Tereza, asta se intimpla numai fiindca sc simtea atit de nefertcita.

Ii vorbi lui Tomas despre boala mamei, si-i spus e ca-si ia 0 saptamina de coneediu ca sa menrga s-o vada. Vocea ei trada 0 incapatinare inversunata.

Presimtind parca, in adincul sufletului sau, cit. firul care () atragca pe Tereza spre mama ei era vertijul. Tomas se impotrivi ncestet calatorii. Telefona la spitalul din micutul orascl, si lua legatura ell fisierul. in Cehia, evidenta dosarelor cu privire la examenele oncologice e fuarte temeinica ~i nu-l fu greu sa afle ca mama Terezei nu fusese banuita niciodata de vreun simptom canceros , ba, mai rnult, de mai bine de un an nu mai fusese examinata de nici un medic.

Tereza ii dadu ascultare si nu se duse sa-si vada mama. Dar, in aceeasi zl. cazu in plina strada si isi zdreli genunchii. l\"lersul ei deveni nesigur si, aproape in fiecare zi, cadea, se luvea de ceva sau. in eel mai bun caz, scapa obiectul pe care-l tinea in mina.

o incerca acea insurmontabila dorlnta de a cadea, Traia intr-o permanenta stare de ameteala,

60

eel care cade, spune: .Ridlca-ma!" Si, ell rahdare, Tomas 0 ridica.

19.

.. As vrea sa fae dragoste ell tine in atelierul meu, ca pe 0 scena de teatru in fata unor spectatori carora nu le-ar fi ingaduit sa se apropie de noi, dar nici sa ne scape din priviri o-ar putea ... "

Cu treeerea timpului, aceasta imagine isi pierdea din cruzimea initiala, si incepea s-o tulbure. s-o excite. De citeva ori, in toiul actuJui amoros, 'ii soptise lui Tomas la ureche. evocind aceasta situatie.

lsi spunea, in sinea ei, ca exista 0 modalitale de a scapa de condamnarea pe care o citea in infidelitatilc lui: 5-0 ia cu ell Sa mcarga impreuna la amantcle lui! Aceasta Intorsatura ar putea face ca trupul el sa devina iar unicul si primul dintre toatc, Trupul ei ar fi pentru Tomas un alter ego. aghiotantul si asistentul lui.

Se stringeau. lipi'[i unul de altul. ::;i ea ii murmura la ureche: "Eu le vui dezbraca, eu le voi baga in cada si ti le voi educe gata lmbaiate ... " hi dorea sa se transforme amindoi in fiinte hermafrodite, sl trupurile alter femei sa devina pentru ei 0 jucarie comuna.

20.

Sa-i serveasca de alter ego in viata sa poligama!

Tomas refuza s-o inteleaga, dar ea nu se putea debaras~a de aceasta idee si incerca 0 apropiere de Sabina. Ii propuse sa-i faca niste fotoportrete.

Sabina 0 invita in atelierul ei si Tereza deseopcri, in sfirsit. spatioasa incapere in mijloeul careia trona un divan mare ::;i lat, in forma patrata, aducind eu 0 estrada. - .\'tai mare rusinea ca n-ai fost pina acum niciodata la mine, ii spuse Sabina. in tirnp ce-i arata tablourile insirate de-a lungul peretelui,

61

in cele din urma, scoase dintr-un ungher 0 pmza veche, pictata de ea Inca in anii studentiei. infatisa un santier cu furnale inalte in constructie. 0 lucrare de pe vrernea dod Institutul de arte plastice irnpunea eel mai drastic realism (arta nerealista era considerate la vremea respectiva 0 tentative de subminare a socialismului] , si Sabina, animata de spiritul sportiv at pariului, se straduia sa fie in aceasta privinta mai riguroasa decit profesorii. Cu maniera sa de a picta in anii aeeia, trasatura penelului era imperceptihila si, astfel, piuzele sale se asernanau eu niste fotografii in culori.

- Tabloul asta I-am stricat. Mi s-a prelins pe el vopseaua rosie. La inceput am fost nefericita, pe urrna insa. pata asta a inceput sa-rni placa, fiindca aducea eu o fisura, lar santierul parca n-ar fi fost un san tier adevarat, ci un vcchi decor de teatru coscovlt. pe care santierul era pictat doar asa, ca sa insele ochiul lumii. Si, uite asa, am inceput sa rna distrez eu fisura asta, s-o largesc si sa-mi imaginez cam ee s-ar putea vedea in spatele ei, in felul esta - am pictat primul meu ciclu de tablouri , pe care l-am intitulat .. Decorur!". Ftreste, nimeni nu trebuia sa le vada, Altfel m-ar f dat afara din sccala. in fata, era intotdeauna 0 lume perfect realista, iar in spate. adica in spatele pinzei desirate a deeorului de teatru, se vedea altceva, ceva enigmatic sau abstract.

Amuti 0 clipa, apoi se grabi sa adauge:

- in fata era minciuna inteligibila, iar in spate adevarul neinteligibil.

Tereza 0 asculta din nou cu acea incredibila concentrare pe care, rareori, 0 poate surprinde un profesor pe chipul unui student, st constata ca toate tablourile Sabinei, dinainte $i de acum, vorbeau, de fapt, despre unul si acelasi lucru, ca toate sugerau intilnirea simultana a doua teme, a doua lumi, ca adueeau cu niste fotografii nascute dintr-o dubla expunere, Un peisaj, in spatele caruia se intrezareste 0 tampa de capatii aprinsa,

62

o mina, ce rupe din spate pinza, 0 idilica natura moarta co mere, cu nuci si cu un porn de Craciun iluminat.

Deodata 0 cuprinse un sentiment de admiratie pentru Sabina si, intrucit comportamentul artistei era foarte amical, aceasta admiratie nu era" insotita de teama sau de neineredere, transformindu-se, incet-incet, in simpatie,

Uitase aproape ca venise aid sa faca niste fotografii. $i Sabina trebui sa-i aminteasca aeest lucru. Desprinzindu-si privirea de pe tablouri, Tereza revazu divanul instalat In mijlocul incaperii, ca 0 estrada.

21.

Linga divan se afla 0 noptiera, si, pe aceasta noptiera, era asezat un soelu avind forma unui cap omenesc aidoma acelor calapoade folosite de coafori spre a-si expune perucile. La Sabina, falsul cap nu purla peruca, ci 0 palarie melon.

- Aceasta gambeta, spuse Sabina zimbind, rni-a ramas de la bunicul meu.

Asemenea palarii, negre, rotunde si tari, Tereza nu vazuse decit In filme, Nelipsita palarle a lui Charlie Chaplin. Lua gambeta de pe calapod, 0 cerceta 'indelung. apoi, zimbind la rindul ei, spuse:

- Vrei sa te fotografiez cu ea pe cap?

in loc de raspuns, Sabina izbueni Intr-un hohol de ris nestavilit. Tereza liisa gambeta pe mas. si, luind aparatul, incepu sa fotografieze de zor.

Treeuse aproape 0 ora cind, deodata, 0 intreba: - Ce-ai zice sa te fotografiez in pie lea goala? in pielea goala?! se mira Sabina.

Da, spuse Tereza, repetind cu bravura propunerea

sa.

Pentru asta. trebuie mai intii sa bern ceva, relua Sabina. si se duse sa desfunde 0 sticla de vin.

Pe Tereza 0 incerca un fel de slabiciune trupeasca.

Tacea mile. in timp ce Sabina, eu paharul de vin In

63

mina, hatea incaperea in lung si-n lat, si vorbea despre bunicul ei care fusese primar intr-un mic orasel de provincie: nu-l vazuse niciodata, tot ce ramasese de pe urma lui era aceasta palarie melon si 0 fotografie in care se vedeau insirate una linga alta pe 0 tribuna imponderabila, niste notabilitati provinciale: una dintre aceste notabilitati era bunicul Sabine]: nu se deslusea prea hine ce faceau pc tribuna aceea, participau, poate, la desfasurarea unci serbari, sau la dezvelirea unui monument pentru einstirea altai notabilitati, care purta 0 palarie melon la ceremoniile solemne,

Sabina vorhi iudclung despre palaria melon si des pre bunieul ci. Inainte de a goli a) treilea pahar, spuse:

- Asteapta 0 clipa, si disparu in camera de baie. Reveni doar cu halatul de baie pe ea. Tereza apuca aparatui de fotografiat el-l duse la ochi. In clipa aceea, Sabina is i de sfacu halatul.

22.

Aparatul Ii servea Terezel ca ochi mecanic pe ntru cercctarca amantei lui Tomas si. in acclasi timp, ii servea drept veal ca sa-si ascunda fata ina in tea ei.

Sabine! Ii trebui un timp pina se hotari sa-5i scoata halatul. Situatia in care se trezise era, totusi, mai dificila decit 'isi inchlpuise. Dupa ce poza citeva minute. se apropic de Tereza si-i spuse:

- Acum 0 sa te fotf)~rafiez eu pe tine. Dezbraca-tel Cuvintele "dezbraca-tc" le auzise Sabina de multe ori din gura lui Tomas. sl au ram as intiparite in mintea e i. Era. asadar, pcrunca lui Tomas pe care amanta i-o adresa acum sotiei sale. in felul acesta, cele doua femei erau legate Intre ele de aceeasi fraza rnaglca. Era un procedeu folosit de el pentru a face sa tisneasca, pe neasteptate. dintr-o conversatie inofensiva. () sltuatie erotica: nu cu mingiieri, cu atingeri usoare. ell maguliri sau ell rugaminti. ci cu 0 porunca rostita, ca din se nin. cu 0 voce

sc1zuta, si, totusi, energica si autoritara si eu detasare fizici; niciodata, in asemenea momente, nu se atingea de femeia careia i se adresa. Chiar si Terezei, ii spunea, adeseori, pe acelasi ton: "Dezhradi-te!" Si indiferent daca spunea asta eu 0 voce calda sau i11 soapta, era un ordin, si e. se simtea intotdeauna excitata de faptul ca-l dadea ~seultare. Au~ise, cu 0 clipa in urrna, aceleasi cuvinte si pofta ei de a i se supune era, poate, si mai mare, cad a da ascultare unui strain e 0 nehunie neobisnuita, in cazul de fata 0 nebunie cu atit mai frumoasa, eu cit ordinul nu era rostit de un bam at, ci de 0 femeie.

Sabina ii lua aparatul din mina $i Tereza se dezhraca. Statea in fata Sabinei goala-pusca $i dezarmata, Literalmente dezannafii, caci era lips ita de aparatul de care se folosise ea sa-si ascunda fata, ai-l tinea atinfit asupra Sabinei ca 0 anna. Cazuse acum prada bunului plac al amantei lui Tomas. Aceasta frumoasa supunere avea darul s-o ameteasca. hi dorea ca aceste secunde, cind statea despuiata in fata ei, sa nu Sf termine niciodata.

Cred ca Sabina slmtea si ea farmecul insolit al acestei situatii, in care 0 avea 'inaintea ei pe sotia amantului el, ciudat de docila sl sfielnica. Apasa de doua sau de trei ori pe declansator, apoi, speriata parca de aceasta vraja si vrind 5-0 risipeasca cit mai repede, izbucni in hohote de ris,

Tereza incepu si ea sa rida, si cele doua femei se imbracara.

23.

Toate crimele anterioare ale imperiului rus s-au petreeut la adapostul unci umbre discrete. Deportarea unci jumatati de milion de lituanieni, as as ina rea sutelor de mii de polonezi, Iichidarea tatarilor din Crimeea, toate acestea au ramas in memorie. lara probe fotcgrafice, cu aile cuvinte, ca un lucru nedernonstrabil ce va fi declarat, mai devreme sau mai tirziu. drept 0 mistificare.

65

Invazia Cehoslovaciei In 1968 • fost, dirnpotriva, fotografiata, filmata, iar documentele au fost depuse In arhivele din intreaga lume. Fotografii si cameramanii cehi si-au dat seama de ocazia ce Ii se of ere a, de a face singurul Iucru care se mai putea face. de a pastra, pentru viitorul indepartat, imaglnea actului de violenta. Sapte zile in sir si-a petre cut Tereza pe strazile orasului, fotograflindu-i pe soldatii si ofiterii rusi In tot felul de situatii compromitatoare, Rusii nu stiau ce sa faca, Erau luati pe nepregatite.

Fusesera instruiti, ell precizle, ce atitudine trebuiau sa adopte in cazul in care s-ar fi tras asupra lor focuri de arme, sau ar fi fost atacati ell proiectile, dar nimeni nu Ie indicase cum anume trebuiau sa reactioneze atunci cind cineva ar indrepta spre ei obiectivul aparatu1ui de fotograflat,

Tereza a facut numeroase fotografii, consumind sute de filme. A distribuit aproape jumatate din ele, c. negative nedevelopate, jurnalistilor straini (frontierele continuau sa fie deschise, jurnalistil se repezeau din strainatate pentru un simplu dus-intors. ~i acceptau, cu recuncstinta, orice document). ~Iulte dintre fotograflile ei au aparut In publicatiile cele mai diferite ale strainatatii. Se vedeau pe ele tancuri, pumni amenintatori, imobile deteriorate, morti acoperiti cu un steag tricolor inslgnifiant. tineri pe motociclete, gonind cu toata viteza in preajma carelor blindate si agitind drape le In culorile nationale , prinse la capatul unor bete lungi, si fete foarte tinere, ell niste fuste mini incredibil de scurte, provocindu-i pe nefericitii soldati rusi, infometatl sexual, si sarutindu-se, sub privirile acestora, ell niste trecatori necunoscuti. Invazia rusa - s-o mai spunem 0 data - n-a fost doar 0 tragedie, ci, totodata, 0 sarbatoare a urii. a carei ciudata euforie n-o va intelege nimeni, niciodata.

66

24.

Adusese In Elvetia vreo cincizeci de fotografii, developate de ea insas! cu toata grija si cu toata arta de care dispunea. S-a dus sa Ie of ere unei reviste ilustrate de mare tiraj. Redactorul-sef 0 prim"i cu amahilitate (loti cehii purtau atunci, in jurul capului, aureola nenorocirii care avea darul sa-i induioseze pe bunii elvetieni), 0 pofti sa ia loc intr-un fotoliu, examina ell atentie fotografiile, avu pentru ele cuvinte de lauda, c. In cele din urma sa-i explice ca n-aveau nici 0 sansa de a fi publicate ("in ciuda faptului ca sunt atit de frumoase!"), intrucit evenimentul era, de acurn, prea indepartat.

- Dar la Praga nimic nu s-a terminat! riposta Tereza eu indignare, straduindu-se sa-i explice, intr-o germana strlcata, ca. in ciuda tuturor impedimentelor, in tara ei ocupata iau ffinta tocmai acum, in numeroase intreprinderi, consilii muncitore sti, ca studentii se afla in greva pentru a protesta imnotriva ocupatiei, si intreaga tara continua sa traiasca in legea ei. Acesta e, intr-adevar, un fenomen incredibil! Si nimeni nu se mai intereseaza de el!

Redactorul-sef avu un sentiment de usurare in clipa in care 0 femeie cnergica i~i IaCU aparitia in mcapere, intreruplnd astfel discutia lor. ii intinse un dosar si spuse:

- Ti-am adus reportajul despre plaja nudistilor. Redactorul-sef era un om delicat si se temea ca nu cumva aceasta tinara ceha, care fotografiase tancuri, sa socoteasca frivolii imaginea unor oameni U'ifaindu-se pe plaja in pielea goala, De aceea, impinse dosarul cit mai de parte spre margine a biroului, si se grabi sa-i spuna nou-venitei:

- iti prezint 0 colega din Praga, Mi-a adus niste fotografii superbe.

Femeia ii strinse mina Terezei si-i lua fotografiile.

67

Intre timp, uitati-va dumneavoastra la ale mete!

Tereza se apleca asupra dosarului, si scoase din el fotografiile cu pricina.

Usor iritat, redactorul-sef se adresa Terezei, si cuvintele lui sunara aproape ca 0 scuza:

- Sunt exact contrariul imaginilor fotografiate de dumneavoastra.

- Da' de unde, replica Tereza! sunt unul S1 acelasi

lucru.

Nimeni nu a inteles semniflcatla acestor cuvinte si, va marturisesc, pina !}i mie mi-e destul de greu sa-mi explic ce voia sa spuna Tereza comparind 0 plaja de nudisti cu invazia rusa, Cerceta imaginile cu atentie si se opri, indelung, asupra uneia dintre ele, care infatisa 0 familie de patru persoane alcatuind un cere: mama, goala-pusca, vazuta din fata, statea aplecata spre copiii ei, si titele ii atirnau in jos, asa cum atirna titele caprei sau ale vacii, iar, din spate. aplecat in aceeasi pozitie, se vedea sotul, ale CarUL boase aduceau cu niste ugere miniaturale.

- Nu va plae? intreba, cu oarecare sfiala, redactorul-sef.

- Mai curind 0 socbeaza subiectul, interveni foto-

grafa. Se vede pe chipul dumneavoastra ca nu v-ati duee pe 0 plaja de nudist], nici in ruptul capului.

- Asa e. Categoric nu, 0 asigura Tereza.

- Niste trupuri goale. 5i? Ce-i eu asta? E un lucru

normal! Tot ee-i normal e frumos! se grabi sa adauge fotografa, cu 0 amabilitate male rna.

Tereza lsi aduse aminte de mama ei care se plimba prin cas a in pie lea goala, Auzea si acum risul acela care o insotea in timp ce se repezea sa traga storurile, pentru ca mama ei sa nu fie vazuta, de afara, goala-pusca,

25.

Fotografa 0 invita pe Tereza la 0 cafea intr-un histrou. - Fotografiile dumneavoastra sunt foarte interesante.

Am remarcal ca aveti un fantastic simi al trupului

68

il

f.minin. Stili la ce rna gindesc! La fetele acelea tinere, in pozitii provocatoare.

- Va referiti la cuplurile care se saruta in fata tancurilor rusesti?

- Da. Ali fi 0 stralucita fotografa d~ moda, Bine[nteles, pentru asia ar trebui rnai intti sa luati legatura cu un model. De preferinta cu 0 tinara incepatoare, care vrea sa se afirme intocmai ca dumneavoastra, Pe urma ati putea face citeva poze spre a Ie pre zenia unci agentii, Flreste, va Irebui sa aveti putina rabdare, pin. veti reusi sa va lansati, intre limp as putea sa fac ceva pentru dumneavoastra: sa va prezint redactorului care conduce rubrica Cradina Voastra, S-ar putea sa aiba nevoie de Iotografii cu cactusi, trandafiri, Iii alte chestii din astea.

-, Va rnultumesc foarte mult. spuse Tereza cu sinceritate, dindu-si seama ca femeia din fata ei era plina de bunavointa.

Pe urrna, isi zise in sinea ei: de ce sa fotograflez cactusl? Si, deodata, se sirnti cuprinsa de dezgust, la gindul ca ar trebui sa reinceapa ceea ce facuse cindva la Praga: sa se bata pentru un post, pentru cariera, pentru fiecare fotografle publicata, Nu fusese niciodata anirnata de vreo ambitie vanitoasa, Tot ce vola era sa scape din lumea marnei sale. Da, acum vedea totul cit se poate de Iimpede: a fotografiat cu mult zel, dar acest zel putea sa-l consacre oricarei aile activitati, caci fotografiatul n-a fost pentru ea decit un mijloc de "a se ridica" sl de a trai in preajrna lui Tomas.

- Stlti, incepu ea, sotul meu c medic si poate sa rna intretina. N-am nevoie sa fac fotografii.

- Nu inteleg cum puteti renunta la Iotografiat, de vreme ce ati facut fotografii atit de frumoasel ii replica fotografa.

Dar fotografiile din zilele invaziei au insemnat cu totul altceva. Nu le-a fiicut pentru Tomas. Le-a facut din pasiune. Dar nu din pasiunea de a fotografia, ci din

69

pasiunea urii. Aceasta situatie nu se va repeta, De altfel. fotografiile pe care le facuse din pasiune nu Ie mai voia nirneni, fiindca nu mai erau actuale. Numai cactusul era vesnic actual. Iar cactusii n-o interesau,

- Sunteti foarte draguta cu mine, relua ea. Dar prefer sa ramin acasa. N-am nevoie sa muncesc.

- Si ali fi satisfacuta stind acasa? intreba fotografa,

- Mai curind decit sa fotografiez cactusi, raspunse

Tereza.

- Chiar daca fotografiati cactusi, asta e viata dumneavoastra. Sa traiti numai de dragul sotului, asta nu e viata dumneavoastra, spuse fotografa,

Tereza se sirnti deodata agasata,

- Viata mea e sotul meu, nu cactusii, spuse cu 0 voce iritata.

- Vreti sa spuneti ca sunteti 0 femeie Iericita? riposta fotografa, la fel de iritata,

- Bineinteles ca sunt fericita, aflrma Tereza (ell aceeasi voce iritata).

- Asta poate 5-0 spuna numai 0 ferneie foarte ... Incepu fotografa. dar prefera sa nu-si rosteasca gindul pina la capat, - Vreti sa spuneti: fuarte rnarginita, se grahi Tereza

s-o completeze.

Fotografa se stapini si spuse: - N u margin ita. Anacronlca,

- Aveti dreptate, Incuviinta Tereza, ingindurata. E

exact ce spune des pre mine sotul meu,

26.

Dar Tomas isi petrecea zile intregi la spital si ea statea acasa singura, Noroc ca-l avea pe Karenin, si iesea cu el sa faca niste plimbari indelungate! Clod revenea, se aseza in fata unui manual de limba germans sau franceza. Dar era prost dispusa si nu izbutea sa se con-

70

centreze. Adeseori se gindea la discursul rostit de Dubcek la posturile de radio, dupa inloareerea sa de la Moscova. Nu-si mai amintea nimic din spusele lui, dar ii mai rasuna si acum in ureche vocea aceea trernuratoare. Se gindea la soarta lui: niste soldati straini l-au arestat In propria sa tara, pe el, seful unui stat suveran, I-au ridicat, I-au tinut sechestrat timp de patru zile, undeva jn muntii Ucrainei, I-au facut sa mteleaga ca va fi impuscat, asa cum fusese impuscat. cu doisprezece ani In urma. precursorul sau maghiar, lmre ~agy. apoi l-au transferat la Moscova, i s-a poruncit sa se unbaleze, sa se barbiereasca. sa se imbrace, sa-si puna cravata, I-au anuntat ca nu mai era destinat -plutonului de executie, ca trebuia sa se considere in eontinuare seful statului, l-au asezat la 0 masa fata in fata cu Brejnev si I-au constrins sa negociezc,

S-a inturs acasa umilit, si se adresa unui popor umilit, Era uruilit in asernenea hal incit abia mai pUtC3 sa vorbeasca, Tereza nu va uita niciodata acele pauze ingrozitoare pe care le Iacea in tolul frazelor. Era la capatul puterilor? Bolnav? Fusese drogat? Sau I. mijloc nu era decit disperarea? Daca nu va ramine nimie de pe urma lui Dubcek, vor ramine, totusl, acele prelungite taceri infioratoare in timpul carora incerca sa-si traga sufletul in fata unui popor Intrcg. ce statea lipit de aparatele de radio. In aceste taceri se regasea toata oroarea care se abatuse peste tara.

Era in a saptea zi a invaziei: ascultase acest discurs in redactia unui ziar care! in acele zile, devenise purtatorul de cuvint al rezistentei, in clipele acelea, loti eei de fata, care-I ascultau, il detestau pe Dubcek, Ii luau in nume de tau compromisul-Ia care consimtise, se simteau urniliti de umilintele lui. iar slabiciunea lui avea d~rul sa-i jigneasea_

Acum, la Zurich. gindindu-se la acele clipe, n-o mai incerca nici un sentiment de dispret fata de Dubcek,

71

Cuvintul slabiciune nu mai suna ca un verdict. Suntem intotdeauna slahi atunci cind ne confruntam cu 0 forta superioara, ehiar daca avem un trup de atlet, ca Alexander Dubcek, Aceasta slabiciune ce i se parea la vremea aceea insuportabila, respingatoare. si care 0 izgonise din lara ei, incepu deodata s-o atraga, isi dadea searna ca apartinea categoriei eelor slabi, di facea parte din tabara celor slahi, ca era dintr-o lara a celor slabi, si trebuia sa le fie credincioasa, tocmai pentru faptul ca erau slabi, si se cazneau sa-si traga sufletul la mijlocul frazelor.

Era atrasa de aceasta slabiciune ca de un vertij. Era atrasa fiindca ea insasi se simtca slana. Si miinile incepura din nou sa-l tremure. Tomas ohserca acest lucru s l facu acel gest, pentru ea atit de familiar: 'ii lua miinile in miinile lui. vrind sa le calmeze cu presiunea deget elor sail'. dar ea se srnulse din strinsoarea lor.

Ce-i cu tine'?

- Nimic.

- Ce vrei sa fae pentru tine?

- Vreau sa fii batrin, Cu zen ani mat batrin. Cu

douazeci! ...

Prin asta coia sa spuna: vreau sa fii slab. Sa fli la fel de slab ca mine.

27.

Karenin n-a vazut niciodata cu ochi buni plecarea in Elvet ia. Karenin detesta schimbarile. Tirnpul ciinelui nu se de sfasoara in linie dreapta, cursul lui nu e 0 rniscare continua, mergind mereu inainte, de la un lucru la altul. EI descrie 0 miscare circulara, la fel ca timpul aceler . unui ceasomic, Cad acele nu merg nici ele nebuneste inainte, ci fac zi de zi roata in jurul cadranului, potrivit aceleiasi traiectorii. La Praga, era de ajuns ca stapinii sa cumpere un fotoliu nou sau sa mute un vas de flori de la 10(u1 lui, ca s3-1 faca pe Karenin sa-si manifeste indigl1area. Sensul timpului sau era perturbat. E ceea ce

72

s-ar intimpla si cu aceleceasornicului. daca 1i s-ar schimba mereu cifrele de pe cadran.

Cu toate acestea, Karenin reusi curind sa restabileasca, in apartamentul din Zurich, vechea folosire a tirnpului si a vechilor obisnuinte. Dirnineata, intocrnai ca la Praga, sarea in patul lor, pentru a intimpina ziua Impreuna, apoi 0 insotea pe Tereza la prime Ie cumparaturi matinale si, tot ca la Praga, lsi revendica plimbarea cotidiana.

Karenin era orologiul vietii lor. in momentele de disperare. Tereza lsi spunea In sinea ei ca trcbuie sa reziste din pricina ciinelui. pentru ca el era mult mai slab decit ea. poate chiar mai slab decit Dubcek ,i decit patria ei abandonata.

Se intorceau de la plimhare ~i tocmai atunci se auzi zbirniitul telefonului. Ridica receptorul si intreba cine e la aparat.

Era 0 voce de femeie care vorbea ne rnteste 5i-1 cerea pe Tomas. Vocea deveni nerabdatoare, $i Terezei i se paru eft se desprmde din ea 0 nota de dispret. Cind spuse cit Tomas nu-i acasa si nu stie cind se intoarce. femeia de la cclalalt capat al firului izbucni in hohote de ris, dupa care lasa receptorul in furca, fara sa mai rosteasca un cuvint de pulitete.

Tereza stia ca nu trebuia sa dea importanta acestui fapt. Putea sa fie 0 infirmiera de la spital, 0 bolnava. a secretara, indiferent cine. Cu toate acestea, era tulburata si nu izhutea sa se concentreze. Atunci si-a dat seama ~a pierduse si putinul acela de putere pe care-I mai avusese cindva la Praga, ~i era absolut incapabila sa suporte acest incident f ipsit de once semnificatle.

eel ce traieste printre straini se misca Intr-un spatiu vid, deasupra pamintului, lara acea piasa de protectie pe care i-o intinde oricarei flinte umane propria-i tara, unde se afla familia sa. colegii sai, prietenii sai, si unde se face lesne inteles in limba pe care 0 cunoaste din copilane. La Praga, Tereza depindea de Tomas. dar numai cu

73

inima. Aid, depindea de el eu totul. Daca ar parasi-o, ce s-ar intimpla ell ea aici? Trebuia sa traiasca toata viata terorizata de ideea e5-1 va pierde? i~i spuse ca inti1nir~a lor s-a intcmeiat, de la bun inceput, pe 0 eroare. Anna Kereninn, pe cafe 0 stringea la subsuoara in ziua cu pricina, a fosl 0 falsa carte de identitate, de care s-a folosit pentru a-I pacali pe Tomas, Si-au faurit unul altuia un infern, in ciuda faptului ca se iubeau. Se iubeau cu adevarat si asta era dovada ca eroarea nu sala~Iuia in ei, In comportamentul lor sau in simtamintele lor labile, ci in incompatibilltatea lor. fiindca el era tare si ea slaba, Ea era ca Dubcek, care facea 0 pauza de 0 jurnatate de minut in rnijlocul unei Fraze. ea era ca patria ei, care se b ilbila, ahia tragindu-st sufletul. si nu putea sa corbeasca.

Dar tocmai eel slab trebuie sa fie tare si sa piece atunci cind eel tare c prca slab ca s5-1 poata rani pe eel slab.

Asa aindeu ca si, lipindu-si fata de capul paros al lui Karenin, spuse:

- :\Ju te s upara. Karenin. dar va trebui sa te mai muti 0 data.

28.

Sedea ingbesuita Intr-un colt al cornpartimentului cu valiza grea asezata in raft deasupra capului. cu Karenin ghemuit la picioarcle ei. Se gindea la bucatarul localului unde fusese angajata pe vrernea rind locuia la mama ei. Acesta nu scapa nici 0 ocazie de a-i da 0 palma peste fund, si, nu 0 data, i-a propus de fata ell toata lumen sa se culce cu el. Era ciudat ca tocmai la el Sf! gindea. Bucatarul intruchipa pentru ea tot ceea ce 0 dezgusta, Acum insa. n-avea in minte decit un stngur gind: sa-l regaseasca si sa-i spuna: •• Spuneai eli vret sa te culei ell mine. lata-rna. aiei sunt!"

74

Avea chef sa faca ceva care sa-i taie calea de intoarcere, Avea chef sa distruga cu brulalilale 101 Ireculul ultimilor sapte ani. Acesta era vertijul. Dorinta ametltoare, insurmontablla, de a cadea,

Am mai putea numi vertijul "betia slabiciunii", Ne dam seama de slabiciunea noastra si nu vrem sa-i opunem rezlstenta, cl, dimpotriva, sa ne pred5m. ~e imbatam de propria slabiciune, vrern sa fim si mai slabi, sa eadem in plina strada sub privirile tuturor, vrem sa fim pe jos si chiar mai jos de cit jos.

Cauta sa se convinga sa nu mai revina la Praga si sa re nunte la profesia de fotugraf, Se va intoarce in mieutul orasel de unde 0 srnulsese, cindva, glasul lui Tomas.

Dar, odata ajunsa la Praga, se vazu nevoita sa-s! mai petreaca un timp acolo, ea sa puna la punet niste treburi practice. Drept care lsi amina plecarea.

Se scursera asa cinci zile. la capatul carora Tomas l!iii facu aparitia acasa, pe neasteptate, Karenin nu mai contenea sa sara pe el scutindu-i astfel pe amindoi, pret de citeva minute indelungate, de nevoia de a-s! vorbi.

Se simteau de parca ar fi slat fata In fal. In mijlocui unci cimpii inzapezite si tremurau de frig.

- Ai ajuns cu bine? Totul e III regula? intrcba el.

Da, raspunse ea. - Ai fosl la redactie?

- Am telefonal.

Si?

- Nimic. Asteptarn.

- Ce?

Nu-t raspunse, Nu putea sa-i spuna ca-l astepta pe

el.

75

29.

Sa De intoarcem un pic la acea dipa pe care 0 cunoastern deja. Tomas era disperat si-l durea stomacul. A adormit foarte tirziu.

La 'citeva clipe dupa aceea, Tereza s-a trezit (avioanele rusesti continuau sa se invirteasca pe cerul Pragai $1, In zgomotul lor asurzitot, somnul era anevoios). Primul ei (1nd fu: So-a 'inters din pricina ei. Din pricina ei si-a schimbat destinul. De-acum Incolo nu va mai fi e) responsabil de soarta ei, ci ea va fi responsahila de soarta lui.

Aceasta responsabilitale i se parea peste puterile ei. Apoi, deodata, lsi aduse aminte ca, in ziua precedenta, la citeva clipe dupa aparitia lui in pragul apartamentului. orologiul unei biserici din Praga hatuse ore le sase. Cind s-au intilnit penlru prima oara, ea terminase serviciul la ora sase, it vedea in fata ei. si in acest limp auzea rasunind clopoteie din turnul orasului,

Nu. nu superstitia, ci simtul frumosului 0 elibera, pc neasteptate, de spaima ce 0 apasa si-i stimula dorinta de a trai 0 viata noua. 0 data in plus. pasarile intimplarilor coborau din zbor si se asezau pe umerii ei, Ochll i se inecau in lacrimi si ea era nespus de fericlta sa-l auda respirind in preajma ei,

PARTEA A TRElA Cuvinte neintelese

1.

Geneva e un oras al havuzurilor si al fintinilor arteziene. Mai pot fi ~'azute si azi i~ gradinile publice chioscurile in care cintau, odinioara, fanfare Ie. Pina si universitatea se pierde printre coroanele bogate ale arborilor. Franz, care tocmai i~i terminase cursul de dimineata, paras! cladirea. Ana pulverizat5. tisnea din furtun uri irnproscind pajistea, iar el era intr-o dispozitie de zile mari. De la universitate se duse direct la prietena lui. care locuia cu citeva strazi mai i-ncolo.

Se oprea adeseori la ea. dar, intotdeauna ca un prieten atent, niciodata ea amant. Daca ar fi facut dragoste ell ea in ate1ierul ei din Geneva. ar fi insemnat sa tread}, in decursul aceleiasi zile, de la 0 femeie la alta, de la sotie la arnanta si viceversa, si intrucit, la Geneva, sotii si sotlile dorm. dupa moda franceza, In acelasi pat, ar fi insemnat sa tread .• in decursul citorva ceasuri, din patul unci femei in patul alteia, 1 se parea ea in felul acesta si-ar f urnilit deopotriva amanta si sotia si, in eele din urma, s-ar fi umilit pe el insusi,

Iubirea lui pentru femeia de care se indragostise in urma cu citeva luni era pentru el un Iueru atit de pretios, in cit se straduia sa-i faureasca in viata lui un spatiu autonom, un teritoriu de puritate inaccesibil, Era invitat adeseori sa tina conferinte in diverse universltati din strainatate si acum accepta, pIin de zel, toate invitatiile.

Si cum aces tea nu erau suficiente, Ie completa ell niste congrese si colocvii imaginare, ca sa-si poata

77

justifica plecarile in fata sotiei lui. Prietena sa, care dispunea la discretie de timpul ei, il insotea. in feIul aces. ta, i-a inlesnit sa cunoasca, intr-o perioada de timp relativ scurta, multe orase europene si un nras american.

~ Peste zece zile, daca n-ai nimic impotrlva, putem pleca I. Palermo, incepu el.

- Prefer Geneva, li replica ea, postata In rata sevaletului si cercetind, cu atcntie, 0 plnza neterminata,

- Cum poti trai lara sa cunosti Palermo? incerca Franz sa glumeasca.

- Cunose Palermo, spuse ea.

~ Cum as a? intreba 121. pe un ton tradind aproape gelozia,

-- 0 prietena mi-a trirnis de acolo 0 carte postala ilustrata, N-ai vazut-o? Am lipit-o cu scotch pe usa closetului.

Dupa care tinu s5 adauge:

- Asculta povestea unui poet de la lnceputul secolului. imbatrinise de tot si secretarul lui il scotea 13 plimbare, Intr-o zi acesta i-a spus: ,.l:itati-va in sus, maestre! Astazi zboara deasupra orasului nostru primul aeroplan!" ,,~li-I pot imagina!" i-a raspuns maestrul secretarului sau, fara sa-si ridice privirea, Pre cum vezi, si eu pot sa-rni imagincz cum arata Palermo. Aceleasi hoteluri, aceleasi masini, ca in toate orasele, in atelierul meu, eel putin, tablourile sunt mereu altele.

Franz se intrista. Era atit de obisnuit cu aceasta legatura intre viata sa amoroasa si diiatoriile in strainatate, incit investise in propunerea lui: "Pledim la Palermo!" un mesa] erotic fara echivoc. Raspunsul:

"Prefer Ceneva" nu putea sa aiba pentru 121 decit 0 singura semnificatie: prietena lui nu-l mai dorea ca amant.

Cum e eu putinta sa fie atit de nesigur in fata ei? ~ -avea nici un motiv de indoiala, in ceea ee-l priveal in definitiv nu el. ci ea facuse prime [e avansuri erotice, la put in timp dupa ce se cunoscuserar era un barb at frumos, in culmea carierei sale stiintifice, temut ehiar de

78

colegii sai, pentru orgoliul si incapatinarea de care dade a dovada in timpul discutiilor pole mice dintre specialisti, Si-atunci, de ce i~i repeta el, in flecare zi, ca prietena lui il va parasi?

in ceea ce rna priveste, nu pot gasi pentru asta decit 0 singura explicatie, si anume di dragostea nu era pentru el 0 prelungire a vietii sale publica, ci antipodul acesteia, Dragostea era pentru el dorinta de a 512 lasa prada hunului plac al femeii iubite, de a fl la cheremul ei. eel ce se preda altuia, soldatul care devine prizonier e dator, mai tirziu, sa arunce toate armele de care dispune. Si, vazindu-se lips it de aparare, nu se poate stapini sa nu intrebe cind anume se va produce lovitura, Pot spune, asadar, ca dragostea era, pentru Franz, 0 asteptare neincetata a loviturii.

in timp ce el se lasa prada ingrijorarii sale. prietena lui depusese penelul st parasise atelierul. Reveni curiud. eu 0 sticla cu vin. 0 desehise fara sa-i adreseze 0 yorba si umplu doua pahare.

Simf cum i se ia 0 piatra grea de pe inima si ii venea sa rida de el insusi. Cuvintele ei "Prefer Geneva" n u 'insemnau ca ea nu voia sa faca dragoste cu el, ci tocmai contrariul: ca n-o mai amuza, di. s-a saturat sa limiteze momentele lor de intimitate la niste scurte vizite in orase straine,

Ridica paharul 5i-1 goli pina la fund. Franz ,I ridica pe al lui, si trase si 121 0 inghititura. Era, de buna searna, foarte bucuros sa cons tate ca refuzul ei de a pleca la Palermo nu era de fapt decit 0 invitatie de a face dragoste, dar. in clipa urrnatoare, 11 .incerca 0 mica parere de rau: prietena lui se hotarise sa incalce prescriptiile puritatii pe care el le introdusese in relatia lor: n-a tnleles stradania lui grijulie de a feri dragostea de banalitate si de a 0 izoia intru totul de caminul conjugal.

Abtlnerea de a nu face dragoste eu iubita sa la Geneva era, in fond, 0 pedeapsa pe care si-o aplica lui insusi, pentru faptul de a fi casatorit eu alta femeie.

79

Traia aceasta situatie cu sentimentul culpabilitatii sau al unei defectiuni, Despre viata amoroasa cu sotia lui o-avea, practic, mare lucru de spus, dar, oricum. dormeau in acelasi pat, se trezeau noaptea unul pe celalalt ell suflarea lor hiriita si respirau mirosul trupului celuilalt. Fireste, ar fi preferat sa doarma singur, numai ca patul conjugal raminea simbolul casniciei, iar simbolurile, precum stim, suot intangibile,

De fie care data dod se intindea Iinga ea. ii venea in minte ca iubita lui 11 vedea lungindu-se in pat alaturi de sotia sa. Si, de fie care data, acest gind il facea sa se rusineze: tocmai de aceea voia sa intinda cit mai mult cu putinta spatiul ce despartea patul in care dormea cu sotia de patul in care facea dragoste cu amanta sa.

Pictorita umplu din nou paharul eu vin, bau un pic, apoi. fara sa scouta 0 vorba, incepu iucet-incet, cu 0 stranie indiferenta, de parca Franz nu s-ar fi aflat acolo. sa-s] scoata bluza de pe ea. Se comporta asa cum se comporta. in timpul unui exercitiu de improvizatie, un student la Conservatorul de arta teatrala, care vrea sa demonstreze ce poate, atunci cind e singur si nu-l vede

nimeni.

Avea pe ea numai fusta si sutienul. Pe urma (ca si cind si-ar fi adus aminte ca in incapere se mai afla cineva) il fixa pe Franz cu 0 privire indelungata,

Aceasta privire 11 stinjenea, nefiind in stare 5-0 inteleaga. intre toti amantii se stabilesc, cu rapiditate, niste reguli de joe, de care nu-si dau seama, dar care au putere de lege. ~i nu pot fi incalcate cu nici un pret, Privirea ell care 11 rnasura acum ocolea insa aceste reguli: n-avea nimic comun cu actul lor amoros. Nu se regasea in ea nici provocarea, nici cochetaria, ci, mai curind, un anume gen de intrebare. Dar Franz habar n-avea la ce se referea aceasta intrebare.

hi scoase fusta si, apucindu-I de mina, il rasuci in directia unci oglinzi mari sprijinite de perete, la cit iva pasi de ei. Fara sa-i elibereze mina, se uita in oglinda,

80

cu aceeasi pnvire indelungata si intrebatoare, indreptata cind spre ea, cind spre el,

Pe jos, in dreptul oglinzii, se afla un cal. pod pe care staten infipta 0 palarie-rnelon de culoare neagra, Se apleca, 0 ridica si si-o puse pe cap. Irnaginea din oglinda se schirnba ca prin farmec: acum se vedea acolo 0 femeie in lenjerie de corp, 0 femeie frumoasa, inaccesibila, indiferenta, purtind pe cap 0 palarie-melon nepotrivita, de-a dreptul necuviincioasa. Tinea de min a un barbat intr-un costum gri si eu cravata la gil.

Si, din nou se minuna cit de putin 0 intelegea pe amanta sa. Pictorita nu Sf dezbracase ca sa-l imbie la actul arnoros, ci pentru a-i prezenta 0 ciudata farsa zburdarnica, un happening intim pentru dol. ii zimbi cu un aer ce trada intelegerea si ingaduinta.

Astepta sa-i zimbeasca la rindul ei, dar asteptarea lui fu dezamagita, II tinea mereude rnina, si privirea ei se plimba in oglinda de la unul la altul,

Durata happening-u/ui depasea limitele. Franz socotea

di. aceasta farsa (chiar daca era di5PUS 5-0 considere fermecatnare) se prelungea prea mult. Apuca usor. ell doua degete, palaria-melon, 0 trase eu delicatete de pe capul pictoritei si, zimbind, 0 aseza inapoi pe calapodul ei. Era ca si cind ar fi sters eu radiera mustata desenata de un copil neastimparat pe imagine a Sfintei Fecioare.

Mai ramase nemiscata citeva secunde, conternplindu-se in oglinda. Pe urma, Franz 0 coplesi eu sarutari duioase, Si 0 ruga, inca 0 data, sa-I insoteasca zece zile la Palermo. De data asta ii fagadu), fara ocolisuri, si Franz pled satisfacut,

Era, din nou, intr-o dispozitie excelenta. Geneva, pe care 0 blestemase toata viata ca pe 0 metropola a plictisului, i se parea acum frumoasa si plina de aventuri reconfortante. Ajuns in strada, i~i intoarse privirea in sus, spre fereastra larg deschisa a atelierului. Erau ultimele zile de primavara, caldura mare, si toate vitrinele erau umbrite ell storuri din pinza reiata. Franz ajunse in

81

dreptul unui pare deasupra caruia pluteau. in departare, cupolele bisericii ortodoxe, aducind cu niste ghiulele de tun aurite, pe care 0 forta invizibila le-ar f oprit eu putin timp inainte de impact ca sa famina inflpte in aero Frumoasa priveliste, Franz cobori spre tarm, pentru a se imbarca pe vaporasul transportului orasenesc, care avea sa-I duca pe malul opus al lacului. unde loeui a,

2.

Sabina ramase singura, Se posta din nou in Iata oalinzti. asa cum era, in chtloti si sutien. h;i puse pe cap palaria-melon si se cerceta indelung. Se minuna ca dupa atita amar de ani. mai urrnarea una sl aceeasi elipa pierduta.

Cindva, cu multi ani in urma. Tomas venise la ea si se aratase captivat de aceasta palarie. Si-o pusese pe cap si se contemplase intr-o oglinda mare, sprijinita, ca si aid, de un perete al atelierului ei din Praga, VOla sa vada ce figurli ar fi facut ca primar al unui mic orasel din secolul trecut. Pe urma, cind Sabina incepu sa se dezbracc cu incetinitorul, lsi scoase palaria $i 0 puse pe capul ei. Stateau amindoi in picioare inaintea oglinzii (asa stateau intotdeauna in timp ce ea se dezbraca) si se examinau. fa era numai in lenjerie de corp $i eu melonul pe cap. Apoi, deodata, Sabina isi dadu seama eli aceasta imagine ii excita pe amindoi deopotriva.

Cum era cu putinta acest lucru? [nainte cu citeva clipe, palaria-melon de pe caput ei i se paruse 0 gluma. De la comic la excitant sa nu fie decit un pas?

Da, Privindu-se in oglinda, nu vazuse la lnceput decit o situatie caraghioasa. Dar. imediat dupa aceea, cornicul fu inecat de valul excitantului: palaria-mefon nu mai era o gluma. ci semnifica violenta: violenta exercitata asupra Sabinei, asupra demnitatii sale de femeie, Sabina se vedea cu picioarele dezgolite, in chilotii subtiri prin care i se intrezarea pubisul. Lenjeria sublinia farmecul

82

ferninitatii sale, iar palaria barbateasca, din fetru tare, 0 tagaduia, 0 viola, 0 ridiculiza. Tomas statea linga ea imbracat din cap pina-n picioare, de unde reiesea cit esenta eelor vazute de ei nu era 0 gluma (in cazul acesta ar fi trebuit sa fie si el numai in lenjerie de corp si cu melonul pe cap), ci umilinta,

in loc sa refuze aceasta umilinta, ea 0 etala, mindra si provocatoare, de parca soar fi las at violata de buna voie si in public, ca. in cell' din urma, nemaiputind sa continue. sa-l insface pe Tomas si sa-l doboare la pamint. Palaria-rnelon se rostogoli sub masa: trupurile lor se zhateau pe cover in dreptul oglinzii.

Sa mai revenim 0 data la palaria-melon.

In primul rind. era 0 amintire neclara despre un bunk uitat. care fusese primarul unui mic orasel din Cehia secolului treeut.

in al doilea rind. era 0 amintire des pre tatal Sabinei.

Dupa inmormintare, fratele ei Lsi insusise toata averea parinteasca si, din orgoliu, ea refuzase cu 0 incapatinare inversunata sa se bata pentru drepturile sale, declariud. pe uu ton sarcastic. ca va pastra paHi.ria-melon ca unica mosteuire de la tatal ei.

in a1 treilea rind, era un accesoriu al jocurilor erotice eu Tomas.

In al patrulea rind, era un simbol al originalitatii sale. pe care ea 0 cultiva in mod deliberat, Multe lucruri n-a putut sa duca cu ea in emigratie, si, pentru a se incarca cu acest obiect vulumlnos $i lnutilizabil. a trebuit, de buna seama, sa renunte la alte lucruri mai folositoare.

in al cincilea rind: palaria-melon devenise in strainatate un obiect sentimental. Cind se dusese sa-l vada pe Tomas la Zurich 0 luase cu ea si, inainte de a se duce sa-i deschida usa camerei sale de hotel, si-o pusese pe cap. S-a intimplat atunci un lucru la care nu se asteptase: palaria-melon s-a aratat a nu fi hazlie, nici excitanta - devenise un vestigiu al timpurilor treeute.

83

Amindoi erau emotionati, tndulosatl, Au facut dragoste, cum nu mai facusera niciodata pina atunci: nu mai era loe pentru joeuri obscene, caci intilnirea lor nu era 0 prelungtre a jocurilor erotice, cind nascoceau de flecare data .ceva nou, un mic viciu necunoscut, ci era 0 recapitulare a timpului, un cint inchinat trecutului lor comun, 0 recapitulate sentimcntala a unei povesti nesentimentale, ce se pierdea in departari.

Palarta-melon devenise motivul partiturii muzicale care era viata Sabinei. Acest motiv revenea mereu, 'inca o data si inca 0 data. capatind de fiecare data 0 alta semnificatie: toate aceste sernnificatii treceau prin nalaria-melon ca apa prin albia unui riu, si pot spune ca aceasta albie era albia lui Heraelit: .. Nu te scalzi de dcua ori in apa aceluiasi riu!" Palaria-rnelon era albia unui riu si Sabina vedea de fie care data curgind prin ea apa unui alt tiu. a unui alt riu semantic: acelasi obiect suscita de fiecare data 0 alta semnificatie. dar aceasta sernnificatie repereuta (ca un ecou, ca 0 inlantuire de ecouri] toate sernnificatiile anterioare: fiecare traise, In parte. tradind 0 armonie din ce in ce mai bogata. La ZUrich, III camera de hotel, Tomas si Sabina erau Induiosati de vederea melonului si se iubeau aproape plinglnd. did acest obiect negru nu era un lucru ce le amintea doar de jocurile lor amoroase, ci era, totodata. un sernn rarnas de la tatal Sabinei si de la bunicul ei, care traise pe vremea cind nu se stia de automohile si aeroplane.

Acum putem intelege, lara indoiala, prapastia eare-i despartea pe Sabina si Franz: el 0 asculta eu nesat povestindu-i despre viata ei si ea asculta, cu aeelasi nesat, povestea vietii lui. Inteiegeau amindoi, ell exaetitate, semniflcatia Ioglca a cuvintelor pe care si le spuneau, dar fara sa auda murmurul riului semantic ce curgea prin aceste cuvinte.

Asa se explica de ce atunci cind Sabina si-a pus pe cap palaria-melon de fata cu el, Franz s-a simtit jenat,

84

de parca i 8-ar fi vorbit, in dipa aceea, intr-o limba necunoscuta, Nu socotea gestul ei niei obscen, niei sentimental. era pentru .1 un gest, pur si simplu, neinteligfbil, care avea darul sa-l descumpaneasca prin absenta semnificatiei,

AUla limp cit oamenii sunt, mai mult sau mai putin, tineri si partitura muzicala a vietii lor se afla abia la primele mas uri, acestia pot s-o scrie impreuna S1 sa-i schimbe motive Ie (asa cum Tomas si Sabina au schimbat motivul melonului). dar. at unci cind se intilnesc I. 0 virsta mai coapta, partitura lor muzicala e, mai mult sau mai putin, terminata, si fie care cuvint, fieeare obiect sernnifica altceva In cornpozitia fiecaruia in parte.

Daca ar fi sa reiau toate discutiile dintre Sabina si Franz, as putea alcatui din neintelegerile lor un dictionar voluminos, Sa ne multumim cu un lexic restrins,

3.

MIC LEXIC DE CUVINTE NEiNTELESE (partea intii}

Femeia:

in conceptia Sabinei, a fi ferneie inseamna a avea un destin pe care nu $i I-a ales ea. Ceva ce nu am ales noi insine nu poate fi considerat nici meritul, nici esecul nostru. in fata unei situatii ce ne-a fost impusa, gindesle Sabina, trebuie sa adoptgm 0 atitudine corespunzatoare. A te revolta impotriva faptului de a te fi nascut femeie sau a-ti face din asta un titlu de glorie i se pareau doua atitudini la fel de absurde,

o data, la una din primele lor intilniri, Franz i-a spus pe un ton neobisnuit: .. Dumneata esti femeie. Sabina!" r\-a inteles de ce-i comunicase aceasta noutate arborind aerul solemn al unui Cristofor Columb care tocmai apucase sa zareasca tarrnul Americii. Abia mai

85

tirziu a inteles ca acest cuvint - femeie - pe care Franz II rostise cu un accent atit de apasat, nu insemna pentru el denumirea unuia dintre sexele speciei umane, ci reprezenta 0 vslosre. Cu alte cuvinte, toate femei1e erau . demne de a fi denumite femei.

Dar daca pentru Franz femeia este Sabina. ce poate fi pentru el Marie-Claude, adevarata lui sotie? in urma cu peste douazeci de ani (se cunosteau, pe atunci, de citeva luni) aceasta II amenintase ca se va sinucide daca o va paras], Amenintarea avu darul sa-l vrajeasca pe Franz. Marie-Claude nu-i placea pre. mult, in schimb, dragostea ei i se parea sublima, Se considera nedernn de o dragoste atit de mare si se socotea ohligat sa se incline cu smerenie in fata ei.

Drept care s-a inchinat pina la parnint si a luat-o de nevasta, Si. in ciuda faptului ca Marie-Claude incetase sa manifeste aceeasi intensitate a sentimentelor ca in c1ipa in care II amenintase cu s inuciderea, acest imperativ raminea adinc intiparit in constiinta lui: sa 11-0 supere niciodata pe Marie-Claude si sa respecte in ea femeia.

Accasta fraza mi se pare ciudata si interesanta, deopotriva. EI nu-s! spunea. s-o respecte pe ;\larie-Claude. ci: sa respecte in Marie-Claude femeia.

Dar daca Marie-Claude e ea insasi femeie, cine e cealalta femeie care se ascunde In ea si trebuie respectata? Sa fie. oare, aceasta imaginea platonica a femeii?

N u. E mama lui. Niciodata nu i-ar fi dat prin minte ca ceea ce respecta ella mama lui era ferneia. i~i adora mama, nicidecum 0 femeie oarecare ce salasl uia in ea. Imaginea platonica a femeii si mama erau unul sl acelasi lucru.

Abia implinise doisprezece ani cind, intr-o buna zi, tatal lui 0 paraslse pe neasteptate, Franz banuia ca se intimplase ceva neobisnuit de grav, dar maid-sa invaluia drama in cuvinte neutre si ponderate, ca sa nu-l traumatizeze. in ziua aceea, inainte de a apuca sa iasa din casa, spre a face irnpreuna 0 plimbare prin oras, Franz

86

observa ca maica-sa isi pusese in picioare niste pantofi desperecheati, Era descurnpanit si voia sa-i atraga atentia, dar totodata se temea sa n-o raneasca. Batuse cu ea pret de doua ceasuri strazile orasului, fara sa-si poata dezllpi ochii de pe picioarele marnei. Abia atunci a inceput sa inteleaga ce inseamna suferinta,

Fidelitstee si trsdsre«

o iubise din copilarie pina in clipa in care a insotlt-o la cimitir, si continua 5-0 iubeasca in amintirile lui. De aid s-a nascut in el ideea ca fidelitatea e cea dintii dintre toate virtutile: [idelitatea confers unitate vietii noasIre. care. altfel, s-ar rislpi in mii de impresii efemere.

Franz ii vorbea adeseori Sabinei des pre mama sa, si, poate, in mod inconstient, dintr-un anurne ealcul: di. Sahina va fi incintata de Inclinatia lui pentru fidelitate. sl asta ar fi un mijloe de a 0 cistlga.

.~u sfia insa ca pc Sabina 0 Inciuta tradarea, nicidecum fidelitatcu. Cuvintul fidelitate ii arnintea de tatal ei. un provincial puritan, care picta duminica, pentru propria-i placere. apusul soarelui deasupra padurii sl vaze ell trandafiri. Datorita lui a inceput sa deseneze de mic copil, La paisprezece ani s-a indragostit de un baiat de virsta ei, Inspaimintat. taticul i-a interzis un an intreg sa iasa din casa, Intr-o zi i-a aratat niste reproduceri din opera lui Picasso si pe ea a pufnit-o risul. Daca n-avea voie sa iubeasca un prietcn de virsta ei, putea, eel putin, sa-! fie drag cubismul. Dupa bacalaureat, a plecat Ia Praga, eu sentimentul reconfortant ca, in sfirs it, va putea sa-si tradeze al sau .acasa",

Tradarea. De cind cram copii, tata si invatatorul ne spuneau ca acesta e lucrul eel mai cumplit pe care ni-I putem inchipui. Dar ce este tradarea? Tradarea inseamna sa iesi din rind. Tradarea inseamna sa iesi din rind si

87

sa pled in necunoscut, Sabina nu cunostea nimic rnai frumos decit sa pled in necunoscut.

S-a inscris la Academia de Arte Frumoase, dar nu-i era ingaduit sa picteze ca Picasso. Pe vremea aceea era obligatorie practicarea asa-numitului realism socialist, si, la Academia de Arte Frumoase Sf fabricau. in serie , portretele oarnenilor de stat cnmunisti. Dorlnta ei de a-si trada tatal rarninea nesatisfacuta, did comunismul nu era altceva decit un alt tata, la fel de sever si la fel de marginit. care interzicea dragostea (era perioada puritanismului) si-l interzicea si pe Picasso. S-a rnaritat eu un actor rnediocru. praahez, pentru simplul motiv ca se hucura de reputatia unui scandalagiu excentric si era inacceptabil pentru ambii tatici,

Pe .urma i-a murit mama. 1\ doua zi dupa inmorrnintare. cind s-a inters la Praga. a prim it 0 telegrama: indurerat de moartea mamei, tata s-a sinucis.

Au cotropit-o remuscarile: ce rau era in faptul di tata picta vaze cu trandafiri si nu-i placea Picasso? Era atit de eondamnabil faptul di se temea ca fiiea lui sa nu rarnina insarcinata Ill. paisprezece ani? Era atit de ridicol faptul ea n-a fost in stare sa rnai traiasca lara sofia sa?

Si 0 cunrinse din nou dorinta de a trada: de a-si trada propria tradare, hi anunta sotul (nu mai vedea in el scandalagiul excentric. d. rnai curind, un betiv stinjeniter] ca-l paraseste.

Dar daca tradam B-ul, pentru care am tradat A-ul. asta nu inseamna ca ne impacarn cu A-ul. Viata pictoritei divortate nu se asernana cu viata parintilor tradati. Prima tradare este ireparabila. Aceasta provoaca, prin reactia ei 'in lant, un sir 'intrcg de alte tradari, si fiecare dintre ele ne indeparteaza. din ce in ce mai mult, de punetul tradarii initiale,

88

illuzica

Pentru Franz este arta care se apropie eel mai mult de frumusetea dionisiaca, inteleasa ca betie. Ornul nu se poate imbata prea bine ell un roman sau cu un tab Iou. dar se poate imbata foarte usor cu Simfonia a Noua de Beethoven. cu Sonata pentru douii piane si percutie de Bartok. sau eu un eintec al formatiei Beatles. Franz nu face disfinctie intre marea rnuzica si muzica usoara, distractiva, Aceasta distinctie i se pare ipocrita si de mo-

d. veche, Ii plac, deopotriva, rock-ul si Mozart.

Pentru el muzica este eliberatoare: II elibereaza de singuratate si de inchistare, de praful bibliotecii; muzica deschide in trupul lui 0 usa prin care sufletul se poate strecura afara spre a fratemiza. Ii place sa danseze si-i pare rau ca Sahina nu-i impartaseste aceasta pasiune.

Iata-i luind impreuna masa de seara intr-un restaurant, si difuzoarele raspindesc in sala 0 muzica ritmata, zgomotoas •.

Sabina ii spune:

- Asta-i un cere vicios, Oamenii asurzesc fiindca pun muzica din ce in ce mai tare. Dar. asurzind. nu Ie ramine altceva decit s-o puna $i mai tare.

- Tie nu-ti place muzica? intreaba Franz.

- Nu, raspunde Sabina, grabindu-se sa adauge: Poate

daca as trai in alta epoca ... si se ginde$te la epoca lui Johann Sebastian Bach, cind rnuzica se asemana eu un trandafir inflorit, pe imensa cirnpie inzapezita a tacerii.

Zgomotul ascuns sub masca muzicii 0 urmareste din anii fragedei sale tinereti, Ca studenta la Academia de arte plastice, era nevoita sa-si petreaca vacante intregi pe asa-numitul santier al tineretului. Tinerii erau cazati in baraci colective, sl se duceau sa munceasca la construetia unor intreprinderi siderurgice. De la cinci dimineata plna la cinci seara, megafoanele raspindeau 0 muzica de-a dreptul asurzitoare. Ii venea sa plinga. dar muzica era vesela, si nu puteai sa scapi de ea nicaieri, nici la

89

closet, nici in pat cu patura in cap. cad megafoanele erau plasate pretutindeni. Muzica aceea urlatoare aducea ell 0 haita de ciini asrnutita impotriva ei.

hi spunea, atunci, ca numai in lumea cornunista domini' aceasta barbarie a muzicii. in strainatate constata ca transfonnarea muzieii in zgornot constituie un proces planetar, ce determina omenirea sa patrunda in faza istorica a uritenii totale. Caracterul fatal al uriteniei s-a rnanifestat, in primul rind, prin omniprezenta uriteniei acustice: automobile le, motocicletele, chitarele electrice, ciocanele pneumatice, megafoanele, sirenele. Omniprezenta uriteniei vizuale nu va intirzia sa se arate.

Terminara masa, urcara in camera lor sl facura drago,te. Pe urrna, inainte de a-I fura somnul, gindurile Incepura sa se invalmaseasca in capul lui Franz. ii reve nea in minte muziea zgomotoasa din restaurant si isi sp unea in sinea lui: "Zgomotul of era un avanta]: te impiedica sa auzi euvintele." Uin tinerete nu facea altceva decit sa vorbeasca, sa scrie. sa tina rursurl. sa inventeze fraze, sa caute forrnulari, sa le corecteze, ca. pina la urma, sa cons tate ca nici un cuvint nu era exact. ca semnificatia lor se estompa, ca-si pierdeau continutul, ca deveneau firlmituri, pleava, firicele de praf ori de nisip ce rataceau prin creierul lui. pricinuindu-i migrenele, insomniile sl bolile sale, in dip a aceea II incerca dorinta confuza si irezistibila sa asculte () muzica imensa, un zgcmot absolut, un vacarm vesel si nestavii it, care sa imbratiseze, sa inunde, sa inabuse, sa asurzeasca totul, ~i sa faca sa dispara, pentru totdeauna, din acest tot, durerea, zadarnicia si nimicnicia cuvintelor. Muzlca este negatia frazelor, muzica este anticuvintul! isi dorea sa ramina intr-o Junga imbratisare ell Sabina, sa taca, sa nu mai rosteasca niciodata macar 0 fraza, si sa lase placerea sa se contopeasca, sa se imperecheze eu racnetele desfrinate ale rnuzicii. in accasta harmalaie imaginara adormi.

90

Lumh1a si intunericul

Pentru Sabina. a trai insernna a vedea, Viziunea e limitata de 0 dubla frontiera: lumina intensa, care orbeste, si intunericul total. De aid se trage, poate, dezgustul ei pentru orice manifestare a extremismului. Extremele marcheaza frontierele in spatele carora viata inceteaza, iar pasiunea extremismului, In arta $i in politica, este dorinta camuflata de a muri.

Lui Franz, cuvintul .Jumina" nu-i evoca imaginea unui peisaj pe care se odihneste stralucirea gingasa a ailei. ci izvorul luminii In sine: soarele, becul, reflectorul. Lui Franz li vin in minte niste metafore cunoscute: soarele adevarului, sclipirea orbitoarc a ratiunii etc., etc.

Lumina si intunericul il atrag deopotriva. in anii nostrio a stinge larnpa in timpul actului amoros pare ridieol: stie acest lucru, de aceea las a aprinsa 0 luminita deasupra patului. Dar. in clipa in care patrunde in Sabina, inchide ochii. Voluptatea care-l copleseste solicita Intunericul. Acest intuneric e pur. e intreg, fara imagini, fara viziuni, acest intuneric n-arc sfirsit. n-are frontiera ~ aceasta frontiera e infinitul purtat in adincul nostru de fiecare dintre noL (Celul ce cauta infinitul nu-i ramine decit sa inchida ochii!)

in momentul cind aimte voluptatea raspindindu-se in trupul sau, Franz se desface, se descompune si se topeste in infinitul intunericului sau, devenind el insusi infinit. Dar ell cit creste barbatul in intunericul sau launtric, cu alit S~ micsoreaza in infatlsarea sa exterioara. Un barbat ell ochii inchisi nu-i decit 0 epava de barbat. Sabinei ii displace aceasta priveliste, nu vrea sa-l vada pe Franz, drept care inchide si ea oehii. Acest intuneric nu inseamna 'insa. pentru ea, infinitul, ci pur si simplu, dezaeordul eu tot ce se vede, negarea viziunii, refuzul de a vedea,

91

4.

Sabina se lasase convinsa sa participe la 0 .intrunire a cornpatriotilor saL Se discuta acolo, pentru a nu still cita oara, daca ar fi trebuit sau nu sa-i infrunte pe rusi co arma in mina, Fireste, aid, la adapostul emigratlei, toata lumea declara ca ar fi trebuit sa se bata, Sabina interveni, spunind:

- Atunci. intoarceti-va si luptatil

N-ar fi trehuit s-o spuna. On domn cu parul inearuntit si ondulat cu fierul, i~i indrepta spre ea un aratator neobisnuil de lung.

- De ce vorbiti asa? incepu el. Avem cu totii 0 parte de responsabilitate pentru ceea ce s-a intlmplat acolo. Ce-ati facut dumneavoastra, in tara. impotriva regimului comunist? Pictura, si atita tot. ..

in tarile comuniste, controlul, veriflcarea si aprecierea cetatenilor sunt activitati sociale predominante si permanente. Daca un pictor vrea sa obtina aprobarea de a expune, daca un cetatean vrea sa dobindeasca 0 viza ca sa poata pleca in vacant a la mare. dad un fotbalist urrneaza sa devina jucator in echipa nationala, trebuie adunate mai intii tot soiul de rapoarte si referinte in ceea ee 11 priveste (din partea porlarilor de bloc. a colegilor de munca, a politiei, a organizatiei de partid, a comitctului de intreprindere}, dupa care aceste aprecieri sunt aditionate, cintarite, recapitulate de niste functionari investiti anume cu aceasta misiune. Tot ce se spune in aceste referinte nu are nimic de-a face ell aptitudinea cetateanului de a picta sau de a suta, sau cu starea sanatatii sale, ce ar impune 0 vacanta pe malul marii. E verba in ele de un singur lucru, caruia i se spune "profilul politic al cetateanului" (cu aile cuvinte, ce vorbesle cetateanul, ce gindeste, cum se comports. daca participa sau nu I. sedinte ~i la demonstratllle de I mai). Si. intrucit totul (viata de toate zilele, avansarea in serviciu si vacantele) depinde de felul In care cetateanul este notal, fiecare (daca vrea sa fie selectat in echipa nationala, sa

92

expuna lablouri sau sa-si petreaca vacanta la mare) e dalor sa se poarte In asa fel inclt sa oblina 0 nota favorabila,

La asia se gindea Sabina, In limp ee-l asculta pe domnul cu parul carunt, Putin ii pas a acestui domn daca cornpatriotii sai joaca bine folbal sau dacii picteaza cu talent (nici un ceh nu S-3 interesat vreodata ce anume picteaza Sabina); un singur lucru il interesa: sa stie dad acesti compatrioti au fost opozanti activi sau pasivi ai regimului comunist de la bun inceput sau in ultima clipa, de-adevaratelea sau numai de ochii lumii.

Fiind pictorita, stla sa cerceteze bine fetele oamenilor si cunostea, de la Praga, fizionomia acelor persoane a caror pasiune este aceea de a-i veriflca $i a-i nota pe altii. Acesti oameni aveau, fara exceptie, aratatorul putin mai lung decit degetul mijlociu, si ohisnuiau sa-l indrepte, intotdeauna, spre cei carora Ie vorbeau, De altfel. presedintele Novotny, care a domnit in Cehia limp de paisprezece ani, pina in 1968, avea si el exact acelasl par carunt, ondulal cu fierul de frizer, si eel rnai lung aratator dintre toti locuitorii Europei Centrale.

Cind auzi din gura pictoritei - ale carei tablouri nu le vazuse niciodata - ca seamana cu presedintele cornunist ~ovotny, emigrantul emerit facu fete-fete - Sf imbujora, pali, si iar se imbujora $i iar pali - ar fi vrut sa spuna ceva, dar nu spuse nirnic si amuti de-a binelea. Toata lumea tacea odata cu el, pina cind Sabina se ridica si iesi.

Era necajita de cele intimplate, dar de indata ce ajunse pe trotuar i~i spuse: in deflnitiv, de ce trebuia sa se vada cu cehii? Ce-i lega de ei? Un peisaj? Daca fiecare dintre ei ar fi sa raspunda la intrebarea ce anume le sugereaza numele Cehia, imaginile ce Ii s-ar ivi in fata ochilor ar fi disparate, neomogene, lipslte de orice unitate.

93

Ori. poate. cultura? Dar ce inseamna cultura? Dvorak sl Janacek. Da. Dar daca unui ceh nu-i place muzica? Dintr-o data identitatea ceha se risipeste In vint,

Ori, poate, marii barbati? Jan Hus? Acesti oameni n-au citit. In viata lor. un rind din serierile lui. Singurul lucru pe care puteau sa-l inteleaga, tn unanimitate, erau flacarile, gloria flacarilor in care Jan Hus a fost ars pe rug ca eretic. gloria cenusii in care s-a transformat, astfel ca esenta spiritului ceh - reflects Sabina - nu era pentru ei decit ccnusa si nimic mai mult. Pe acesti oameni nu-i leaga altceva decit infringerea lor ~i reprosurile pe care si Ie adreseazf unul altuia,

~Icrgea repede. Mai mult decit cearta cu emigratii 0 tulhurau acum propriile sale ginduri. SUa ca erau nedrepte. Existau. totusi, printre cehi si alt fel de oamcni decit acel individ cu aratatorul exagerat de lung. Tacerea stlnjenitoare ce a urmat dupa cuvintele ei n-a insernnat. nici pe departe, ea toti 0 dezaprobau. Erau. mai curind. descumnanif de acea izbuenire a urii, de ace a lipsa de intelegere. careia toata lumea 'ii cade victima in cunditiile ernlgratiei. si-atunci, de ce nu i-ar fl, mal degraba. mila de ei? De ce nu l-ar vedea induio~atori sl pariisiti?

Noua ne e dat sa cunoastern raspunsul: cind si-a tradat tatal, viata s-a deschis inaintea ei ca un drum lung al tradarilor si fiecare noua tradare 0 atragea ea un viciu si, deopotriva. ca 0 victorie. N u vrea sa ramina aliniata si nu se va alinia vreodata! Nu va sta In rind, mereu eu aceiasi oameni si cu aceleasi vorbe de claca! De aceea e atit de tulhurata de propria-i nedreptate. Aceasta tulburare nu e neplacuta: Sabina are, dimpotriva, senzatia ca. obtine, in clipa aceea, 0 victorie si cineva, invizibil, 0 aplauda.

Dar euforia ceda numaidecit locul ingrijorarii: drumul acesta trebuie, totusi, sa se sfirseasca undeva! jntr-o zi va trebui. totusi, sa puna capat tradarilor! Sa termine cu ele 0 data pentru totdeauna!

94

Se inserase si ea mergea cu pas grab it pe peronul garii. Trenul de Amsterdam era tras in statie, Cauta vagonul, il gasi si urea in el, Deschise usa compartimentului spre care 0 eonduse un conductor amabil si-I zari pe Franz asezat pe un pat gata pregatit, Se ridica 5-0 intimpine, 0 cup rinse in brate si-o cnplesi cu sarutar] patimase,

Avea un chef nebun sa-i spuna, aidoma celei mai banale dintre toate femeile: .. Nu rna parasi. pastreaza-ma llnga tine. Subjuga-ma, fii tare!" Dar erau cuvinte pe care ea nu putea si nu stia sa le rosteasca,

Cind 0 slabi din strinsoarea lui, spuse doar atlt:

- Sunt nespus de bucuroasa ca rna aflu cu tine. Cu discretia ei fireasca, nu putea sa-i spuna mai mult.

5.

.II1IC LEXIC DE ClJT/NTE NEiNTELESE (URMARE)

Convosiele

in Italia sau Franta solutia e usor de gosit. Cind po· rintii te obliga sa rnergi la biserica, te razbuni inscriindu-te intr-un partid (comunist. trotkist, rnaoist etc.) Numai ca tatal Sabine! a trimis-o mai intii la biserica si. pe urma, de teama, a silit-o sa adere la Uniunea Tineretului Comunist.

Cind inainta in coloanele demonstratiei de I :\lail nu prididea sa tina cadenta, drept care tinara din spatele ei o apostrofa si-o calca, dinadins, pe calciie. lar atunci dud lrebuia sa cinte, nu cunostea niciodata textul, $i deschidea gura de florile marului, Dar colegele ei observau acest lucru si 0 denuntau. Din frageda tinerete avea oroare de toate convoaiele.

Franz isi (acuse studiile la Paris si, intrucit era neobisnuit de inzestrat. avea in fata sa 0 cariera stiintifica

95

asigurata de la virsta de douazeci de ani. De pe atunci stia ca-s] va petrece toata viata intre peretii unui cabinet universltar, in biblioteci publice ~i in doua sau trei amfiteatre; gindul acesta avea darul sa stirneasca in el senzatia sufocarfi. Voia sa iasa din viata lui, asa cum se iese din casa in strada,

Asa se explica de ce, atita limp cit a trait la Paris. participa cu atita bueurie la tot felul de manifestatii. Era o placere pentru el sa mearga sa serheze ceva, sa reve ndice ceva, sa protesteze fata de ceva, sa nu fie singur, sa fie cu altii afara, sub cerul liber, Convoaiele ce se scurgeau de pe bulevardul Saint-Germain sau din Piata Republicii. indreptindu-se spre Bastilia, 11 fascinau. ~Iultimea in mars, scandind slogan uri. era pentru el imaginea Europei si a istoriei accsteia, Europa e un Mars Grandios. Ln Mars din revnlutie In revolutie, din batiilie in batalie, mereu inainte.

As putea spune asta si altfel: Franz socotea ireala viata sa intre carti, Aspira la viata reala, la contactul cu alte fiinte omenesti, care sa inainteze cot la cot cu el. tinjea dupa strigatele lor entuziaste, ~u-si dadea seama ca ceca ce cnnsidera el a fi real (munca lui in izolarea bibliotecilor) era viata sa reala, in timp ce coloanele de demonstranti, care pentru el insemnau realitatea, nu erau altceva decit un spectacol, un dans, 0 serbare, cu alte cuvinte: un vis.

in anii studentiei, Sabina a locuit intr-un campus universitar, De 1 Mai, toata lumea era obllgata sa se adune, din primele ore ale diminetii, in locurile de incolonare a demonstrantilor, Ca sa nu lipseasca nimeni, niste studenti-activisti, eu retributie, verificau daca toti locatarii caminului au parasit cladirea, in asemenea momente Sabina se ducea sa se ascunda 121 toaleta, si n u revenea in camera decit atunci cind toata lumea era de mult plecata. Era 0 liniste cum nu mai cunoscuse creodata. De departe razbeau pina la ea. In surdina, acordurile unui mars. Avea senzatia ca statea ascunsa intr-un

96

ghioc ~i auzea, din departare, vuietul talazurilor involburate ale unei lumi ostile,

La un an sau doi dupa ce parasise Cehia, se afla, cu totul intimplator, la Paris, exact in ziua comemorarii invaziei rusesti, in ziua aceea avea loc 0 manlfestatie de protest, si ea nu se putea abtine sa nu participe la accasta dernonstratle. Tinerii francezi agitau in aer pumnii strinsi, si strigau lozinci impotriva irnperialismului sovietic. ii placeau aceste lozinci, dar, deodata, constata cu surprindere di ea nu era in stare sa le strige in cor cu ceilalti, Nu reusea sa reziste in coloana mai mult de citeva minute.

Le destainui aceasta experienta unor prieteni francezi.

Acestia se minunara: ,.Vasazidi tu nu vrei sa Iupf impotriva ocupatiei tarii tale?" Voia sa le spuna ca in spate le comunismului. al fascismului, al tuturor ocupatiilor $i invaziilor se ascunde un TaU mai fundamental si mai universal; imaginea acestui rau era pentru ea coloana in mars a oamenilor care defileaza cu bratul ridicat s i striga. la unison, aceleasl silabe, Dar "i$i dadea seama ca nu stia cum sa Ie explice acest lucru. Se s imtea stinjenita. si prefera Sa schimbe subiectul.

Frumusetea New York-ului

Se plirnbau prin New York, ceasuri in sir, fara intrerupere; spectacolul se schimba la tot pasul, de parca ar fi rners pe 0 poteca intortocheata intr-un fascinant peisaj muntos: un tinar se ruga ingcnuncheat in mijlocul trotuarului, la citiva pasi de el, 0 frumoasa negresa motaia sprijinita de un copac; un barbat in costum inchis traversa strada, dirijind, cu miscari grandioase, 0 orchestra invizibila: apa susura In havuzul unei fintini arteziene, in jurul careia sedeau niste zidari si luau masa de prinz. Niste scari metalice escaladau fatadelc unor case urite din caramida rosie, iar aceste case erau atit de

97

urite, incit deveneau frumoase in vecinatatea unui urias zg1rie-nori din sticla, in spatele caruia se inalta un all zgi'rie-nori, pe al carui acoperis era construit un mic palat arabesc cu turnuri, cu galerii $i coloane aurite.

-Se gindea la pinzele ei: si in ele se intilneau lucruri ce nu se potriveau unul cu altul: un santier de coostructie a unei uzini siderurgice, si in spatele lui 0 tampa eu gaz: sau 0 alta tampa, al carei abajur desuet, din sticla pictata, explode in cioburi marunte ce plutesc usor deasupra unui peisaj modrlos, intristator,

Franz: ..in Europa frumosul a avut iototdeauna un caracter international. S-au regasit in el, intotdeauna, 0 orienlare estetica si un plan de lunga durata, A fosl nevole de seeole intregi pentru a inalta, potrivit aeestui plan. 0 catedrala goUd sau un oras in stilul Renasterii. Frumusetea New York-ului are 0 origine cu totul diferita. E 0 frumusete neintentionata. S-a nascut fara 0 premeditate omeneasca, asa cum se naste 0 pestera de stalactite, Niste forme, hidoase din fasa, se regasesc, la intimplare, fara un plan anume, in niste vecinatati atit de nenotrivite incit, pe ncasteptate, ajung sa straluceasca, pur si simplu, ea 0 poezie magica,"

Sabina: .Frumusetea neintentionata, Bineinteles, S-ar putea spune insa $i asa: frumusete din eroare, inaintea disparitiei totale de pe fata parnintului, frumusetea va mai exista citeva clipe, ca 0 eroare. Frumusetea ca eroare e ultimul stadiu al istoriei frumusetii."

Se gindea la primul ei lablou, intr-adevar reusit: culoarea rosie se prelinsese pe pinza dintr-o eroare, Da. Tablourile ei se intemeiau pe frumusetea erorii, iar New York-ul era patria secreta si adevarata a picturii.

Franz: "S-ar putea ea frumusetea neintentionata a New York-ului sa fie mult mai bogata si mull mai variata decit frumusetea prea austera ~i prea elaborate, nasccta dintr-un proiect omenesc. Dar asta nu mai este o frumusete europeana, E 0 lume straina,"

98

Cum a~a?! Exista, totusi un lucru asupra caruia sunt amindoi de acord?!

Nu. Chiar si aici gasim 0 diferenta, Straniul frumusetii newyorkeze 0 atrage nebuneste pe Sabina, Pe Franz il fascineaza, dar, in acelasi limp, il inspaiminta, trezind in el nostalgia Europei,

Patria Sabinei

Sabina intelege reticenta lui in privinta Americii, Franz e intruchiparea Europei: mama lui se tragea dintr-o familie vieneza, tatal era francez, iar el e elvetian.

La rindul sau, Franz admira patria Sabinei, Cind ii vorbeste despre tara ei si despre prietenii din Cehia, si aude cuvintele: inchisori, persecutii, tancuri pe strazi, ernigratie, fluturasi, literature interzisa, expozitii interzise, e cuprins de un ciudat sentiment de invidie, asociata cu nostalgia,

ii marturiseste Sabinei: • .lntr-o zi, un filosof a seris despre mine ca tot ce spun nu sunt decit speculatii nedemonstrabile si, in final. m-a calificat drept «un Socrate aproape neverosimil», M-am simtit umilit, din cale-afara, si i-am raspuns pe un ton furios. Imagineaza-ti ca acest episod caraghios e cel mai grav conflict pe care l-am trait vreodatal Viata mea a atins acolo cui mea posibllitatilor mele dramatice, Noi doi traim pe scari diferite. Tu ai intrat in viata mea ca GuJiver in tara piticilor."

Sabina protesteaza, Dupa ea, conflictele, dramele, Iragediile nu inseamna absolut nimic, n-au nici 0 valoare si nu merita niei respectul, niei admiratia cuiva, Singurul lucru de invidiat la Franz este munca pe care si-o poate indeplini in liniste si pace.

Franz dalina din cap: "lnlr-o societate bogata, oamenii n-au nevole sa munceasca din greu cu bratele si se pot consacra unei activitati intelectuale, in aceste tari apar tot mai multe universitati, $i tot rnai multi stu-

99

denti, Ca sa absolve 0 facultate, studentii sunt nevoiti sa-si gaseasca singuri subiectele lucrarilor de diploma. Subiectele sunt cu nemiluita, fiindca se pot face disertatii des pre orice pe lumea asta. Filele de hirtie innegrite se . ingramadesc in rafturile bibliotecilor ce sunt mai triste decit cirnitirele. nefiind vizitate de nimeni. niei rnacar de Sarbiitoarea tuturor sfintilor. CuI lura dis pare intr-o multitudine de pruductii. intr-o avalansf de Fraze, In dcmenta cantitatii, Crcde-ma, 0 singura carte interzisa in tara ta de origine inseamna infinit mai mult decit milioanele de cuvinte pe care Ie scuipa universttatile noastre.'

in Ielul acesta ar putea fi inteleasa slabiciunea lui Franz pentru to ate revolutiile. Cindva. a simpatizat ell Cuba, apoi ell China, ca. in cele din urmil, dezgustat de cruzimea regimului din aceste taxi. sa se Impace, mel ancolic. ell gindul ca nu-i rnai raminea decit acest ocean al cuvintelcr care n-au nici 0 greutate sl nu reprezinta "lata. Deveni profesor la Geneva (unde nu-i loc de man ifestatii) si, cu un soi de abnegatie (intr-? insingu~art' fara Iemei si fara coloane de dernonstranti l, a puhlicat citeva lucra~i stiintifice care s-au bucurat de un succes rcmarcabil. Apoi, intr-o zi, s-a ivit Sabina, ca 0 aratare: venea dintr-o tara unde iluziile revolutionare se ofilisera de mult, dar unde domnea ceea ce admira el eel mai mult la revolutii: viata ce se desfasoara pe scara grandioasa a riscului, a curajului si a amenintarii iminente a mortii. Sabina ii inspira incredere in maretia destinului omenesc. Si era cu atit mai frumoasa, ell cit in spate le siluetei sale se intrezarea drama dureroasa a tarii sale.

Dar vail Sabinei nu-i place aceasta drama. Cuvintele: 'inchisorl, persecufii, carti interzise, ocupatie. care blindate sunt pentru ea cuvinte urite, lipsite de orice parfum romantic. Singurul cuvint ce rasuna placut in urechea ei, ca 0 amintire nostalgica despre tara ei, e cuvintul "cimitir."

100

Cimitirul

Cimitirele Boemiei se aseamana cu niste gradini.

Mormintele sunt acoperite cu gazon si flori de toate culorile. Mormintele modeste se pierd in verde Ie frunzisului din preajma lor. Seara, cimilirul e plin de luminarele aprinse, lasind impresia ca mortll organizeaza un bal pentru copii. Da, un hal pentru copii, did mortii sl copiii sunt la fel de nevinovati. in ciuda faptului di viata era cumplit de grea, la cimitir domnea intotdeauna linistea si pacea. Chiar si in timpul razbolului. sub Hitler, sub Stalin, sub to ate ocupatfile. Cind se sirntea coples ita de tristete, se urea in rnasina si pleca departe de Praga. spre a se plimba Intr-unul din cimitirele sale preferate. Aceste cimitire rurale, pe fundalul albastru al coline lor Inconjuratoare. erau frumoase ca un cintec de leagan,

Pentru Franz, cimitirul nu-i decit un depozit hidos. de pietris si oserninte omenesti.

6.

N-as merge cu masina niciodata. Nici in ruptul capului! Mi-e teama de accidente! Chiar daca nu mori, ramii traumatizat tot restul vietiil spunea sculptorul. tlnindu-si, faTa voia lui. aratatorul. pe care nu lipsise mult sa sl-l reteze in timp ce cioplea 0 statuie de lemn. Printr-un miracol, medicii reusisera sa i-l salveze.

- Da' de unde! lntercent. cu vocea-i cristalina, Marie-Claude. intr-o dispozitie de zile mari. Eu am avut un accident si totul a fost minunat! Nu m-arn simtit niciodata mai' bine ca la spital! Nu puteam inchide ochii sl citeam non-stop, ziua si noaptea,

Toti se uitau la ea cu uimire, si se citea pe fata ei ca uimirea lor avea darul s-o unga la inima. in sufletul lui Franz (care stla eli dupa amintilul accident sotia lui fusese foarte deprimata si nu mai contenea sa se vaicareasca), dezgustul se imbina cu un soi de admiratie

101

(darul ei de a metamorfoza tot ceea ce traise demonstra o vitalitate impunatoare, demna de respectul oricui).

Marie-Claude continua:

- Acolo, la spital, am inceput Sa clasez cartile in doua categorii: nocturne si diurne. [ntr-adevar, exista carti de zi si carti ce nu pot fi citite decit noaptea.

Toata lumea 0 privea ell 0 uimire admirativa, numai sculptorul, care-si linea mereu degetul salvat, era cu fata incruntata din pricina unei amintiri neplacute.

Marie-Claude se intoarse spre el:

- in ce categorie I-ai incadra tu pe Stendhal? Sculptorul nu asculta si stringea din umeri descum-

panit. Un critic de arta, aflat in picioare lioga el, tinu sa declare ca, dupa parerea lui, Stendhal e 0 lectura de noapte.

Marie-Claude rasuci din cap $i spuse ell voce tare:

- Da' de unde! Te inseli! Te inselil Nici vorba de asa ceva! Stendhal e un autor nocturn!

Franz urmarea foarte distrat discutia despre arta nocturna si diurna, gindul lui fiind acaparat doar de clipa in care Sabina avea sa-si faca aparitia in sala, Se gindisera amindoi, pret de citeva zile, dad. trebuia sau nu sa accepte invitatia la acest cockteil, oferit de Marie-Claude In onoarea tuturor pictorilor si sculptorilor care expuneau in galeria sa particulara, Din ziua cind it cunoscuse pe Franz, Sabina 0 evita pe sotia sa. Dar. de teama sa nu se tradeze, cazura in cele din urma de acord ca ar fi mai firesc si mai putin suspect dad ar veni,

Aruncind mereu priviri discrete spre infrare, observa ea, in celalalt capat al salonului, perora, neobosita, vocea fiicei sale de optsprezece ani. Marie-Anne. Parasi grupul In care oficia sotia, si se apropie de cercul dominat de fiica sa. 0 persoana era tnstalata intr-un fotoliu, altele stateau in picioare, Marie-Anne statea jos, Franz era sigur ca, la extremitatea opusa a salonului, Marie·Claude avea sa se aseze si ea, la rindul ei, pe cover. La vrernea aceea a te aseza pe jos in fata invitatilor era un gest ce sugera naturaletea, dezinvoltura, spiritul progresist, 50-

102

ciabil si panzran, Marie·Claude punea atita pasiune in faptul de a se aseza pe jos, oriunde, incit Franz adeseori se ternea sa n-o gaseasca asezata asa in magazinul in care se ducea sa-sl cumpere tigari.

- La ce lucrati aeurn, maestre Alan? il lntreba Marie-Anne pe barbatul la ale carui picioare se asezase,

Alan, naiv si cinstit, voi sa·j raspunda ell sineeritate fiicei proprietarei acestei galerii, in care i se oferise prilejul sa-si expuna lucrarile, Incepu prin a-i explica noua sa maniera de a picta, care combina fotografla cu pictura in ulei. Dar abia apucase sa rosteasca trei fraze, cind Marie-Anne scoase un fluierat prelung. Pictorul vorbea incet si eoncentrat $i nu auzise fluieratul ei.

- Poti se-mi spui de ee fluieri? 0 intreba Franz In soapta,

- Piindcf detest discutiile politice, replica fiica in gura mare.

intr-adevar, doi barbati ce stateau in picioare, in acelasi grup, vorbeau despre apropiatele alegeri din Franta. Marie·Anne, care se simtea obllgata sa conduca sindrofia. ii intreba pe cei doi barbati dad aveau de gind sa se dud. saptamlna viitoare la Grand-Theatre, unde 0 trupa lirica italian a urma sa interpreteze 0 opera de Rossini. in acest timp, Alan, pictorul, se straduia sa gaseasea formulari din ce in ce mai precise pentru a explica noua sa maniera de a picta, iar Franz se rusina de atitudinea fiicei sale. Ca s-o fad sa taca, spuse ell voce tare ea el se plictiseste de moarte la speetacolele de opera.

- Esti de-a dreptul ingrozitor! Habar n-ai de nimic! riposta Marie-Anne, incercind sa se ridice, ca sa-i arda taticului un pumn zdravan In burta, Interpretul principal e frumos! E nespus de frumos! L-am vazut de doua ori, m-arn Indragoatit de el, ~i de atunci il iubesc la nebunie!

Franz constata eu mihnire ca fiica semana cumplit de mult cu maid-sa. De ce nu-i semana lui?! Nu era nimic de facut: n-avea cum sa-i semene, st pace. 0

103

auzise de nenumarate ori pe Marie-Claude declarind ca-i indragostita de cutare sau cutare plctor, de cutare cintaret sau scriitor, de cutare om politic. iar 0 data chiar de un ciclist de performanta, Fireste, asta nu era decit 0 retorica a dineurilor si cockteilurilor mondene, dar, uneori, lsi aducea aminte ca, in urma cu douazeci de ani. Ii spusese exact acelasi lucru despre el, amenintindu-I. in acelasi timp, co sinuciderea.

Exact in clipa aceea l.rsi facu aparitia in salon Sabina.

Marie-Claude 0 zari si porni numaidecit in intimpinarea ei. Anne-Marie conducea mai departe 0 discutic des pre Rossini, dar Franz n-avea urechi pentru asa ceva, fiind interesat in momcntul acela doar de convorbirea dintre cele doua femei. Dupa citeva fraze de politete si hun venit, l"larie-Claude apuca pandantivul de ceramica ce atirna de j(ttul Sabinei si spuse cu 0 voce puternica, vrind, desigur. sa fie uuzita de toata lumea:

--- Ce-i asta? Nu-mi place! E oribil!

Pe Franz il captiva aceasta fraza, Nu fusese rostita pe un ton agresiv, dimpotnva. risul zgomntos, ce i-a urmat. era de natura sa scoata la iveala faptul ca respingerea pandantivului nu schimba eu nimic sentimentul de prietenie al arnfitrioanei fata de pictorita, dar. oricum, era o frnza ce contrazicea tonul obisnuit ell care Marie-Claude se adresa celorlalti,

- E facut de mina mea. spuse Sabina.

- E oribil, crede-ma. repeta cu voce tare Marie-Claude,

Ti-c spun eu toata sinceritatea, ~-ar trebui sa-l porti.

Franz stia ca pe sotia lui n-o interesa, citusi de putin, daca 0 bijuterie era urita sau frumoasa, Lrit era pentru ea ceca ce voia sa vada ca-i urit, iar frumos ceca ce voia sa vada ca-i frumos. Bijuteriile prietenilor erau frumoase (1 priori s], chiar daca le gasea ur'ite, ascundea cu ~rija acest lucru, caci lingusitul devenise, de multa vreme. a doua sa natura.

Se pune deci intrebarea: de ce s-a decis ea sa gaseasca urila bijuteria pe care Sabina 0 facuse eu mina ei?

104

Pentru Franz. povestea deveni, pe loe, cit se poate de clara: Marie-Claude a declarat ca bijuteria Sabinei era urita pentru simplul fapt dl-si putea permite acest lucru, Mai precis: Marie-Claude a declarat cii bijuteria Sabinei era urita pentru a scoate in evidenta faptul ca-si poate perrnite sa-i spuna Sabinei ca bijuteria ei era urita,

Cu un an in urma, expozitia Sabinei nu s-a bucurat de un sucees aparte, si .\tarie-Claude nu tinea prea mult sa-i cistige simpatia. in schimb, Sabina, aeea toate moticele s-o cistige pe Marie-Claude de partea sa, Atitudinea ei nu lasa Insa sa se intrcvada acest lucru.

Da, Franz vedea totul, cit se poate de limpede.

Marie-Claude a profitat de ucuzie, spre a-i demonstra Sabinci (st celurlaltil care era adcvaratul rapurt de forta dintre ele.

7.

sue ucac DE CUrINTF: ,\'Ei.vrELESE tsrinstr,

Biserics \'cch(' din Amsterdam

intr-o parte se Iusira casele, prin ale carer ferestre mari de la parter, ce aduc eu vitrinele unor magazine, se vad odaitele mid ale curvelor, Acestea, imbracate sumar, in chiloti si sutien. stall lipite de geam, instalate in niste fotolii garnisite eu peme. Privindu-Ie. iti vin in minte niste pisici uriase, plietisindu-se de moarte. Cealalta parte a strazii e ocupata de 0 gigantica biserica gotica, din secolul al paisprezecelea.

intre lumea curvelor ~i lumea DomnuJui se 'intlnde, ea un flueiu ee separa doua regate, un miros intepator de urina.

in interiorul bisericii n-au mai ramas din vechiul stil gotie decit peretii inalti si grosi, coloanele, bolta .'$i ferestrele. Pe pereti nu se afla nici 0 pictura. nicaieri nu se vede 0 statuie. Biserica e pustie ca 0 sala de gimnas-

105

tica. Tot ce se poate vedea sunt nlste rinduri de seaune alcatuind un patrat mare in mijloeul lacasului in jurul unui podium miniatural pe care se inalUi rnasuta predieatorului. In spatele seaunelor se an au niste boxe de leinn; sunt lojele rezervate familiilor cetatenilor bogati.

Seaunele si lojele sunt etalate aiei, fara a se tine seama, citusi de putin, de configuratia zidurilor sl de plasarnentul coloanelor, vrind parca sa-sl manifeste indiferenta sl dispretul lor fata de arhitectura gotica. Cu seeole in urma, credinta calvinista a transformat biserica intr-un simplu hangar, neavind aWl. functie decit aceea de a feri rugaciunea credinciostlor de ploaie si zapada,

Franz era fascinate prin aceasta sala uriasa a treeut Marde Mars al istoriei.

Sabina isi aminti ca dupa lovitura de stat a cornunistilor din 1918. toate castelele din Cehia au fost nationalizatc si transformate in centre de invatamint pentru ucenici, In carnine de batrini. dar si in grajduri pentru cresterea vitelor, Vizitase. 0 data, 0 asemenea crescatorie: in zidurile cu stucaturi erau Iufipte niste cirlige mari eu inele metalice, de care erau legate niste vaci cc priveau visatoare prin ferestre, spre parcul castelului, unde alergau, de colo-colo, cirduri de gaini,

- Pustletatea asta rna fascineaza, incepu Franz. Oumenii aduna altare, statui, tablouri, scaune, covoare , carti, ca pe urma sa vina acea clipa a bucuriei eliberatoare, cind matura toate as tea, asa cum se matura fitimiturile sl resturile de pe masa. iti poti imagina maturoiul lui Hercule, care a maturat aceasta biserica?

Sabina Ii arata 0 loja de lemn si spuse:

- Saracii stateau in picioare, iar bogatil se lafaiau in loje, Dar exista ceva ce-i unea pe bancheri si sarantoci: ura fata de frumos.

- Ce este frumosul? intreba Franz ~i in minte ii veni, pe neasteptate, vernisajul unei expozitii recente, la care fusese nevoit sa participe alaturi de sotia S3: va-

106

nitatea fara de margini a discursurilor $i a vorbelorgoale, vanitatea culturii, vanitatea artei.

Cind luera, ea students, pe un santier 01 tineretului $i sufletul ei era otraeit de aeordurile vesele ale fanfarelor ce nu mai conteneau sa tisneasca din megafoanele urlatoare, Sabina si-a incalecat motociclela si a plecat departe, evadind din vacarmul lor. Strabatuse kilometri de padure si se opri intr-un satuc necunoscut, ce se pierdea printre coline Ie impadurite, isi sprijini motocicleta de zidul bisericii si intra tocmai In clipa cind se savirsea serviciul divino La vremea aceea, religia era persecutata de regirnul comunist si majoritatea oamenilor evitau bisericile. Pe bancl nu se vedeau decit niste batrini. carora nu Ie era tearna de regim. Acestia nu se temeau decit de moarte.

Preotul rostra, cu 0 voce melodioasa, cite 0 fraza pe care credinciosii 0 repetau in cor. Erau litaniile. Aceleasi cuvinte reveneau mereu, aidoma unui pelerin ce nu-si poate dezlipi ochii de peisaj, sau unor fiinte ornenesti ce nu Sf pot desparti de viata, Sabina se a~eza pe 0 banca in fundul bisericii; din cind in cind inch idea ochii, doar pentru a auzi acea muzica a cuvintelor si, dod ii deschidea, vedea deasupra ei bolta vopsita in albastru si, pe aceasta bolta, niste stele mari, aurii. Era de-a dreptul fermecata.

Ceca ce intilnise ea, pe neasteptate, in aceasta biserica, nu era Dumnezeu, ci frumosul. in acelasi timp. stia prea bine ca aceasta biserica $i litaniile pe care le ascultase nu erau frumoase In sine, ci datorita veclnatatii lor imateriale eu santierul tlneretului. unde lsi petrecea aile intregi in vacarmul asurzitor al fanfarelor. Slujba era frumoasa, fiindca ii aparuse, ca din senin si tainic, ca 0 lume tradata.

Din ziua aceea stia ca frumusetea e 0 lume tradata, pe care u putea descoperi doar atunci cind persecutorii ei 0 uitau undeva, din greseala. Frumusetea se ascundea

107

in spatele decorului manifestatiei de I Mai. Daca "rem S~O gasim, trebuie sa sfisiem pinza decorului.

- E pentru prima oara cind rna fascineaza 0 biserica, spune Franz.

. Nu erau nici protestantismul, nici asceza cele care stirneau in eI entuziasmul. Era altceva, ceva foarte personal. des pre care nu se incumeta sa-i vorbeasca Sabinei. Avea senzatia ca aude un glas care-l indemna sa apuce maturoiul lui Hercule si sa mature din viata sa vernisajele lui Marie-Claude, cintaretii Mariei-Anne, congresele $L simpozioanele. discursurile desarte, cuvintele desarte. Uriasul spatiu pustiu al hisericii din Amsterdam se parea a fi imaginea propriei sale eliberari.

Forta

in patul unuia dintre numeroasele hotel uri in care faceau dragoste, Sabina se amuza jucindu-se cu bratele lui Franz:

- Ai 0 musculatura nernaipomenita, spuse ea.

Franz se bucura auzind aceste laude. Cobori din pat. s i, apucind de jos piciorul unui scaun greu, din lemn de stejar, incepu sa-l ridice cu incetinitorul. in acest timp 'ii s punea Sabinei:

- Vezi, nu trebuie sa-ti fie teama de nimic, as putea sa te apar in orice sltuatie. Pe vremuri, am practicat judo-ul de performanta, Izbuti sa intinda bratul la verticala. fara sa scape scaunul din mina, ~i Sabina ii spuse:

- E 0 placere sa te stii puternic ...

Dar in adineul sufletului ei mai adauga urmatoarele:

Franz e puternic, dar puterea lui se indreapta doar spre exterior. in fata oamenilor in preajma carora traieste, pe care-i iubeste, e slab. Slabiciunea lui Franz se numeste bunatate. Franz n-ar fi in stare sa-i porunceasca niciodata. Nu i-ar porunei nictodata, asa cum ii poruneea

108

Tomas, odinioara, sa aseze oglinda pe jos $i sa umble pe ea incolo si incoace, in pie lea goala. Nu fiindca ar fi lipsit de senzualitate, ci flindca-i lipseste forta de a porunci. Sunt lucruri c. nu pol fi infaptuite altfel dedi prin violenta, Dragostea trupcasca e de neinchipuit fara vlolenta ...

Sabina il urmarea pe Franz cum se plimba prin camera cu seaunul ridicat sus de tot; spectacolul i se parea grotesc .$1 avea darul sa stirneasca in ea un ciudat sentiment de tristete,

Franz las a scaunul din mina si se aseza pe el cu fata indreptata spre Sabina.

- ~~a~ putea spune ca-rni displace sa fiu puternic. incepu el. dar la ce-rni Ioloseste aceasta musculatura, la Geneva"? 0 port ca pe un ornament. Asa cum 'isi poarta paunul penajul infoiat. De dod rna stiu, nu m-am batut eu nimeni si n-am mutat falcile nirnanui.

Sabina lsi continua reflectiile sale melancolice. $i daca ar avea lioga ea un barbat care i-ar porunci? Care ar vrea s-o dornine? Cit timp I-ar suporta? Nici cinci minute! De unde reiesea ca nici un barbat nu era hun pentru ea. Nici puternic, nici slab.

- De ce nu-ti folosesti din ciud in cind furta impotriva mea? II intreba.

- Pentru ca a iubi inseamna a renunta la forta, il raspunse Franz, cu blindete in glas.

Sabina isi dadea seam a de doua lueruri: in primul rind, ca aceasta fraza era frurnoasa ~i veridica, in al doilea rind, ca, rostind aceasta fraza, Franz se descalifica in viata sa erotica.

Viata in adevar

E 0 formula folosita de Kafka in jurnalul sau, intr-una din scrisorile sale. Franz nu-si mai aminteste exact unde anume. E sedus de aceasta formula: ce inseamna sa

109

traiestl in adevar? 0 definitie negativa e usor de gasil: inseamna sa nu rninti, sa nu te ascunzi, sa nu tainuiesti nimic, De cind a cunoscut-o pe Sabina, Franz traieste in minciuna, Ii povesteste sotiei sale despre congresul ·de la Amsterdam, despre conferintelc de la Madrid, care n-au avut loc niclodata, si se leme sa mearga cu Sabina pe strazile Genevei. il amuza sa se ascunda si sa rninta, filndca nu mai facuse asta niciodata, Povestea il tulbura sl-l gidila la inima, ca pc un fruntas al clasei care s-a hotarit, in sfirsit, sa chiuleasca de la scoala,

Pentru Sabina, a trai in adevar, a" nu rninti pe nimeni, nid pe sine, e posibi1 doar ell conditia de a trai lara public. Din clipa in care exista un martor al comportamentului nostru, De adaptam, vrind-nevrind ochilor care ne privesc, sl nimic din ceca ce facem nu e autentic. A avea un public, a te gind! 1a acesl public inseamna a trai in minciuna. Sabina dispretuieste literatura in care aulorul dezvaluie toate intlmltatile sale si ale prietenilor sai. Cel ce-si pierde intimitatea, pierde tot. lar eel ce renunta la ea de bunavoie e un monstru. De aceea, Sabina nu sufera, citusi de putin. ca-si tainuieste iubirea. Dimpotriva, numai asa poale sa traiasca "in adevar",

in schimb, Franz e incredintat ca in separarea vietii inlre domeniul privat si domeniul public se afla izvorul tuturor minciunilor. Penlru el. .. a trai in adevar" inseamna desfiintarea barierei ce des parte viata intima de viata publica. Clteaza cu placere fraza lui Andre Breton in care poetul spune ca ar vrea sa traiasca 1ntr-o casa de sticla, in care nimic nu-i secret, $i care e deschisa tu turor privirilor.

Auzind-o pe sotia sa spunindu-l Sabinei: .. Orlbila hijuterie", si-a dat seama ca nu mai putea sa continue viata in rninciuna, in momentul acela ar fi lrebuit sa-i ia apararea Sabinei. Daca nu 0 facuse, asta se datoreaza numai faptului eli se ternea sa nu tradeze dragostea lor ascunsa,

IlO

A doua zi dupa cocktail Irebuia sa piece cu Sabina la Roma, sa petreaca acolo impreuna doua zile. Cuvintele: .. OribiHi bijuterie!" ii reveneau in minte tara incetare, iar pe sotia sa 0 vedea cu alii ochi dedi 0 vazuse pina atunci, Nu mai era aceea pe care 0 cunostea de-o viata, Agresivitatea ei invulnerabila, zgomotoasa, dinamica it usura de povara bunatatii pe care 0 purtase, cu rabdare, de-a lungul celor douazeci de ani de viata conjugala, hi aminti de spatiul imens al interiorului bisericii din Amsterdam. si se simti din nou coplesit de acel straniu si neinteles entuziasm, pe care-I stirnea in sufletul lui pustietatea acestui spatiu,

isi facea valiza. cind Marie-Claude veni spre el din camera alaturata: ii vorbi despre invitatii din ziua precedenta, aprobind energic unele opinii pe care Ie auzise de la acestia sl condamnind. eu vehernenta, allele, pe un ton batjocoritor.

Franz 0 privi indelung, apoi spuse:

La Roma n-are loc niei 0 conferinta,

- Si-atunci de ee pled? intreba ea, eu nedumerire.

- De noua luni am 0 iubita si nu vreau sa rna In-

tilnesc cu ea la Geneva. De asta calatoresc atit de mult. M-am gindit ca ar fi mai bine sa fii in cunostinta de cauza,

Dupa ce rosti primele cuvmte se sperie; curajul initial incepu sa-l paraseasca. i.~i rasuci capul intr-o parte, evitind astfel sa citeasca pe chipul ei disperarea pe care, credea el, aveau sa i-o pricinuiasca vorbele lui.

Dupa 0 scurta pauza, ii fu dat sa auda:

- Da, ai dreptate, ~i eu soeot ea ar fl mai bine sa. fiu in cunostinta de cauza,

Vocea ei rasuna cu atita fennitate, incit il IaCU pe Franz sa-si indrepte din nou prrvirea spre ea: Marie-Claude nu parea ca se prabuseste. Dimpotriva, era rnereu aceeasi femele care spunea, cu glasu-i rasunator: "Oribilii bijuterie!"

111

- Daca tot ai avut curajul sa rna anunti ca rna mseli de noua luni, ai putea sa-rni spui $i cu cine? relua

ea.

hi spusese intotdeauna di nu trebuia s-o jigneasca pe Marie-Claude. sa nu-i faca vreun rau, ea trebuia sa respecte in ea femeia. Dar ce devenise femeia din ea? Cu alte cuvinte. ce devenise imaginea mamei sale pe care el 0 asocia cu sofia sa? Mama sa, mama sa trista si ranita, incaltata eu pantofi desperecheati, plecase din Marie-Claude. si, cine stie, poate nu plecase, fiindca nu

fusese niciodata in ea.

- ~-am nici un rnotiv 5-0 ascund. raspunse Franz. Daca 11U era ranita de infidelitatca lui. Franz era Incredintat ca avea s-u raneasca, fara doar $1 poate, spunindu-i cine e rivala ei. Pronunta numele Sabinei, uitindu-se fix in ochii ei.

La putin timp dupa aceea se intilni ell Sabina la aero port. Avionul prindea iualtime si el se simtea din ce in ce mai usurat, spunindu-si in sinea lui ca. in sfirsit. dupa noua luni. inccpea din nou sa traiasca in adevar,

8.

Sabina avea senzatia ca Franz fortase usa intirnitatii sale, si, prin deschizatura ei, vedea capul lui Marie-Claude, capul lui Marie-Anne. capul pictorului Alan si al sculptorului care-si tinea mereu degetul salvat, capetele tuturor cunoscutilor sai din Geneva. impotriva vointei sale urma sa devina rivala unei femei care 0-0 interesa, cltusi de putin. Franz va divorta si ea va ocupa linga el locul ramas Iiber pe largul pat conjugal. Toata lurnea va urrnari spectacolul, de aproape sau de departe, iar ea va fi obligata sa [oace aceasta come die in fata tuturor; in loc sa fie Sabina, va fi silita sa interpreteze ro1ul Sabinei, si sa gaseasca, ea insasi, maniera de a-I interpreta, Oragostea divulgata creste in greutate si va deveni 0 povara,

112

Numai gindul la aceasta situatie facea sa i se incovoaie spinarea.

Luau rnasa de seara intr-un restaurant din Roma si stropeau dumicatul cu 0 inghititura de vin, Sabina n-avea chef de vorba,

- Hal, spune drept, chiar nu esti suparata? 0 intreba Franz. dorind sa spar~a tacerea.

n asigura ca nu e suparata, dar nu stia daca trebuia sa se bucure sau nu. Se gindea la intilnirea lor din vagonul de dormit al trenului de Amsterdam. Ar fi vrut in seara aceea sa cada in genunchi in fata lui si sa-l roage s-o tina )jnga el cu forta, sa n-o mai lase sa piece niciodata, Ar fi dorit in scara aceea sa termine. 0 data pentru totdeauna. ell aceasta prirnejdioasa calatorie dintr-o tradare in alta. Dorea sincer sa puna capat acestei povesti.

A.cum Sf straduia sa-si reprezinte. cu maximum de intensitate, dorinta ei de atunci. 5-0 invoce. sa se sprtjme pe ea. In zadar. sentimentul dezgustului era rnai putemic.

Se intorceau la hotel pe strazile animate ale serii. In jurul lor, italienii exuberant! vociferau, tipau de zor, zbierau, gesticulau si explodau in huhote de ris atit de zgomotoase, incit cei doi puteau sa mearga linistiti unul linga altul, fara sa-si vorbcasca, fara sa auda propria lor tacere, Apoi, Sabina zabovi multa vrerne in camera de baie, Imbaindu-se si facindu-si toaleta, in limp ce Franz o astepta intins sub patura largului pat matrimonial. Ca de obicei, 0 lampita midi. era eprinsa pe masuta de capatii.

Revenind din camera de baie, Sabina rasuci comutatorul. Era pentru prima oara cind proceda asa, Franz ar fi trebuit sa sesizeze gestul ei. [\ u i-a acordat insa nici o atentie, caci precum stim, pentru el lumina era lips ita de orice importanta. in timpul actului amoros ii placea sa tina ochli inchisi,

113

Dar tocmai din pncma aces tor ochi inchisi stinsese Sabina lampa. Nu mai vola sa vada, nici macar 0 clipa, aceste pleoape inclestate, Ochii, spune proverbul, sunt fereastra sufletului. Trupul lui Franz, care se zbatea intotdeauna deasupra ei cu ochii inchisi, era, pentru ea, un trup fara suflet, Aducea cu un pui de animal, inca nevazator, care scoate niste sunete jalnice si neputincioase, fiindca-i insetat. Cu musculatura sa superba, Franz parea in timpul actului arnoros un catel urias ce se alapta la sinul ei, Si, intr-adevar, avea intotdeauna in gura un sfirc, de parca ar fi supt de zor la sinul ei. Ideea ca jos e barbat in toata firea, iar sus un sugar, .$i ca ea se culca aici eu un bebelus necuvintator, i se parea a fi la Iimita abjectului. ~u, nu voia sa-l mai vada niciodata zbatindu-se eu disperare deasupra ei, si nu-i va mai intinde niciodata srnul, asa cum il intinde cateaua lauza puiului ei - azi e pentru ultima oara, definitiv si irevocabill.,

Bineinteles, stia cit decizia ei era 0 culme a injustitiei, ca Franz era eel mai barbat dintre toti barbatii pe care i-a avut vreodata, cii era inteligent, ca intelegea alia ei, ca era bun. cinstit. frumos, dar cu cit mai mult isi dadea seama de acest lucru. cu atit mai mult 0 ispitea dorinta de a viola aceasta inteligenta, aceasta bunatate a sufletului, de a viola accasta forta neputincioasa.

il iubi in noaplea aceea eu mai multa ardoare decit oricind, excitata de constiinta di era pentru ultima oara, II iubea, dar cu gindul era de acum in alta parte. Auzea din nou sunind in departari trompeta de aur a tradarii si stia ca nu va fi in stare sa rezlste acestei chernari, I se parea ca in fata ei se mai deschide sl acurn spatiul imens al libertatii si intinderea lui nemarginita avea darul s-o tulbure si s-o excite $i mai mult, Se iubea cu Franz ca 0 nebuna, eu salbaticie, cum nu se mai iubise cu el niciodata,

Franz plingea eu suspine pe trupul ei ~i era Incredintat ca intelege lot: in timpul cinei, Sabina tacuse si

114

nu-i spusese nimic in legatura co decizia lui; acum msa, ii raspundea voioasa, manifestindu-si bucuria, pasiunea, consimtarnintul, dorinta ei de a trai mereu alaturi d. el,

Se simtea ea un calaret gonind nebuneste intr-un vid superb, intr-un vid lara sotie, ram fiica, lara menaj, un vid superb, maturat de maturoiul lui Hercule - un vid superb, pe care-I Irnplinea cu dragostea lui.

Se calareau un ul pe celalalt, gonind amindoi spre dep3rtarile dorite. Amindoi erau ametiti de tradarea care-i eHberase. Franz 0 calarea pe Sabina. tradindu-si sofia, Sabina 11 calarea pe Franz, tradindu-l pe Franz,

9.

Timp de dcuazeci de ani 0 vazuse in sotia sa pe mama sa, 0 raptura. slaha ce trebuia ocrotita: ideea aceasta era pre a Inradacinata in min tea lui, ca sa se poata descotorosi de ea in doua zile. Cind se intoarse acasa, ave a remuscan: se ternea ca, dupa plecarea lui, Marle-Claude facuse 0 criza si putea s-o gaseasca acum coplesita de tristate. Rasuci, cu sfiala, cheia in broasca si se indrepta spre camera sa. Avu grija sa nu faca zgomot, si i~i ciuli urechea: da, Marie-Claude era acasa. Dupa citeva clipe de ezitare, se duse sa-i dea hinete, potrivit obiceiului lncetatenit Intre ei,

- Ai revenit aici? spuse ea. incruntindu-si sprincenele, spre a simula surprinderea.

"Unde ai fi vrut sa rna due?" ii venea sa-i raspunda (cu sincera mirare), dar se riizgindi si nu spuse nimic. - Ca sa fie clar, relua Marie-Claude, eu, una, n-am nimic Impotriva, daca vrei poti sa te muti la ea imediat; nu vad in asta nici un inconvenient.

Cind Ii marturisise totul in ziua plecarii, n-avea un plan precis. Era pregatit sa discute cu ea la intoarcere, in termeni foarte arnicali, domic sa rezolve lucrurile in asa fel incit sa n-o supere eu nimic, N u prevazuse ca ea

lIS

va insista, cerindu-i, eu 0 perseverenta ~Iaciala, s-o para-

seasca imediat. -

in ciuda faptului ca aceasta atitudine era de natura sa sirnplifice lucrurile, se simti dezamagit. Toata viata se ternuse sa n-o raneasca, si acesta era unicul motiv de a-si impune disciplina voluntara a unei monogamii prostesti si agasante. Ca acum. dupa douazeci de ani de disnicie, sa eonstate. cu surprindere, ca menajamentele lui fusesera absolut inutile, si el se lipsise de alte fernei din cauza unei neintelegeri!

hi tinu cursul de dupa-arniaza si, parasmd universitatea, se duse direct 1a Sabina. Vola sa-i ceara perm isiunea de a ramine peste noapte la ea. Suna, dar nu-i deschise nimeni. Cobori. intra in cafeneaua de peste drum si se ascza la 0 masa, de unde privi mult timp spre intra rea imobilului in care locuia Sabina.

Timpul trecea. Sf inserase de-a binelea, ~i el nu stia ce sa faca. Toata viata dormise in acelasi pat eu ~larie-ClaUlle. Daca s-ar intuarce acum acasa, ar trebui sa se intinda Iinga ea. cum facea inainte. Fireste. ar putea sa-si faca patul pe canapeaua din camera alaturata. Dar n-ar fi oare asta un gest prea ostentativ? l\'-ar putca sa vada in gestul lui 0 manifestare ostila? Vola sa ramina prieten cu sotia sa! Dar sa mear~a sa doarrna in acelasl pat cu ea nu mal era cu putinta. Auzea, in sinea lui, glasul ei ironic. .intrebindu-I de ce nu prefera patul Sabinei, Asa se face ca, in cele din urma. opta pentru 0 Camera de hotel.

in ziua urmatoare, suna din nou, de dimineata pina seara, la usa Sahinei. in zadar.

A treia zi, se duse sa stea de verba co intendenta imobilului. Aceasta nu stia nirnie; ii spuse sa se intereseze la proprietara care-i inchiriase Sabine! atelierul de la mansarda. Ii telefona, si afl. de la ea ca Sabina reziIiase eontractul ell doua zile inainte, platindu-i chiria pentru urmatoarele trei luni, asa cum fusese prevazut in amintitul contract.

116

Citeva zile mai incerca s-o gaseasca pe Sabina acasa, pina cind descoperi usa apartamentului ei deschisa si, inauntru, trei barbati in salopeta albastra, care ridicau mobilierul si tablourile, pentru a Ie incarca intr-un autocarnion ce stationa in fata easel.

Ii intreba ~nde transporta mobilierul.

ii spusera ca li se interzisese cu desavirsire sa cornunice adresa.

Era gata-gata sa le streeoare in huzunar citeva banenote ea sa-i determine sa-i divulge secretul, dar, deodata, simti ca n-are putere pentru asa ceva, Era paralizat de atita tristete. Nu intelegea nimic, nu era in stare sa gaseasca niei 0 explicatie, stia doar atit: C3 se astepta la acest deznodarnint din clipa cind 0 cunoscuse pe Sabina. Se in tim pia ceca ce trebuia sa se intimple. Franz nu se impotrivea.

hi gasi un mic apartament in orasul vechi. Trecu apoi pe la cecbea sa Iocuinta. intr-un moment cind era sigur ca sotia sl fiiea nu erau acasa, ea sa-si ia imbracarnintea ~i citeva carti absolut necesare. Avu grija sa nu ia cu el nimic din ceea ce ar fi putut sa-i lipseasca lui Marie-Claude.

intT-o zi () surprinse in spatele vitrinei unui salon de ceai. Sedea acolo la 0 rnasa cu inca doua doamne si, pe fata ei, in care mimica exacerbata sapase de multa vreme numeroase riduri, se citea 0 insufletire exuheranta. Doamnele 0 ascultau si nu mai conteneau sa rida, Franz nu putea sa-si stapineasca gindul ca vorbea des pre el. Marie-Claude aflase, fara doar si poate, eli Sabina disparuse din Geneva exact in momentul in care el se hotarise sa traiasca eu ea. Era, intr-adevar, 0 poveste comica.! Nici nu e de mirare, isi spunea in sinea lui, col ajunsese de risul prietenilor sotiei sale.

Se intoarse in noua sa locuinta, de unde auzea, la toate orele, rasunind clopotele eatedralei Saint-Pierre. in ziua aceea i se adusese 0 masa, pe care 0 comandase nu de mult; uita de Marie-Claude si de prietenele ei si,

117

pentru 0 clipa, uita si de Sabina. Se aseza la masa, Se bucura eli 0 alesese el singur. Timp de douazeci de ani traise printre piese de mobilier pe care nu Ie alesese el, Marie-Claude se ocupa de toate. Era. de fapt, pentru prima oara cand inceta sa rnai fie un baietandru si se simtea independent. A doua zi trebuia sa-i vina un timplar, COl sa-si comande 0 biblioteca. I$i petreeuse citeva saptarnini desenindu-i forma, dimensiunile si amplasamentu!.

Atunci, pe neasteptate, si-a dat seama, eu mirare, ca nu era nefericit. Prezenta fizidi a Sabinei conta mult mai putin decit lsi inchipuise.

Ceea ce eonta era firul de aur, firul magic pe care-I imprimase in viata lui si de care nimeni nu va putea sa-l pagubeasca vreodata. inainte de a fl disparut din orizontul lui. epucase sa-i strecoare in mina maturuiul lui Hercule , eu care el maturase din existenta sa tot ce-i displacea,

Aceasta fericire inopinata, aceasta liniste sufleteasca, aceasta bucurie de libertate si de viata noua erau darul pretios pe care ea i-l Iasase,

De altfel, Franz preferase intotdeauna irealul realului.

Se simtea mai bine in coloanele de manifestanti (care, asa cum am mai spus, sunt doar spectacole de vis) decit in spatele catedrei de unde Ie tinea cursuri studentilor, dupa cum era mai ferieit cu Sabina transformata in zeita invizibila decit eu Sabina cu care calatorea prin lume si pentru a carei dragoste tremura la tot pasul, de teams sa n-o piarda. Ea ii daruise neasteptata Iibertate a barbatului solitar, ea 'il ineununase cu aura stralucitoare a seductiei: devenea tot mai atragator pentru femei: curind, una dintre studentele sale se indragosti de el.

Si astfel. ca din senin, intr-un interval de limp incredibil de scurt, decorul vietii sale se schimba eu desavirsire. Pina nu demult, locuise intr-un vast apartament burghez, cu servitoare, co 0 fiica si 0 sotle, si iata-l, deodata, ocupind 0 garsonlera In orasul vechl, unde isi

118

petrecea aproape toate noptile cu frumoasa sa prietena! Nu-i obligat sa frecventeze cu ea hotelurile din lumea largo; pot face dragoste in apartamentul lui, in patul lui, in prezenta eartHor sale, si a scrumierei sale asezate pe mas uta de capatii,

Fata nu era niei urita, nici frumoasa, in schimb era mult rnai tinara decit el! Si-I adrnira pe Franz asa cum o admirase Franz. pina nu demult, pe Sabina. Povestea nu-i displacea, Dimpotriva, Si daca putea, eventual, sa eonsidere drept 0 usoara retrogradare inlocuirea Sabinei eu 0 studenta eu ochelari, bunatatea lui avea ~rija ca noua sa iubita sa fie intimpinata cu bucurie $1 sa-l faca sa nutreasca pentru ea acea dragoste paterna, pe care inainte n-avusese prilejul s-o satisfaca niciodata in deplinatatea ei. intrucit Marie-Anne nu se comportase ca 0 fiica adevarata, ci ca 0 a doua Marie-Claude.

intr·o zi se duse sa-si vada sotia, si-i spuse ca ar vrea sa se recasatoreasca,

Marie·Claude rasuci din cap, dezaprobator.

- Dace divortam. nu vei avea nimic de pierdut! iti

las totul! relua Franz.

Pe mine nu rna intereseaza averea, replica ea. Si atund ce te intereseaza?

Dragostea.

Dragostea'i! se minuna Franz.

- Dragostea e 0 lupta, raspunse Marie-Claude, simbind. 0 sa rna Iupt multa vreme pentru ea. Pina la capat,

- Dragostea e 0 lupta?! Eu, unul. n-am nici un chef sa lupt pentru ea, spuse Franz. !;ii pleca ..

10.

Dupa patru ani petrecuti la Geneva, Sabina locuia la Paris si nu izbutea sa-si revina din melaneolia 53. Daca ar fi intrebat-o cineva ce i s-a intirnplat. n-ar fi fost in stare sa gaseasca un raspuns.

119

Drama unei vieti poate fi exprimata intotdeauna prin metafora greutatii apasatoare. Obisnuim sa spunem ca ni s-a pus pe umeri 0 povara. Povara aceasta 0 suportam sau n-o suportam, ne incovoiem sub ea, ne luptam cu ea. pierdern sau cistigam, Dar, la drept vorbind, ce i se intimplase Sabinei? Nimic. Parasise un barbat, fiindca a vrut ea 5a-1 paraseasca. A urrnarit-o el dupa aceea? I-a facut mizerii? A incercat sa se razbune? Nicidecurn. Drama ei nu era drama greutatil, ci a usuratatii. Peste Sabina nu cazuse povara ~reutatii. ci insuportabila lISUratate a fiintei.

Pina aid, clipele tradarii 0 exaltau si 0 umpleau tie bucurie, la gindul ca in fata ei se deschidea un nou drum si la capatul acestuia 0 noua aventura a tradarii. Dar daca, Intr-o buna zi. acest drum se va sfir~i'! De tradat iti poti trada parintii, sctul. dragostea. tara. dar ce-ti mai ramine de tradat atunci cind nu mai ai nici parinli. niei sot. nici dragoste. nici tara'!

Sabina simtea un vid in [urul ei, Sa fi fost tocmai acest vid tinta precisa a tuturor tradarllur?

Fireste, pin a aici n-anucase sa-si dea seama de ace . st lucru, si e lesne tie inteles pentru ce: tinta spre care se avinta omul e intotdcauna coalata. 0 tinara dornica sa s~ marite nazuieste spre ceva cc nu cunoaste eu desavirsire. T'inarul insetat de glorie habar n-are ce-i gloria. Elementul care da un sens comportamentului nostru ne este, Intotdeauna. total necunoseut. Nici Sabina nu stia cc anume se ascuudea in spatele dorintei sale de a trada, Insuportabila usuratate a flintei, aceasta sa fi fast tinta ei? Dupa plecarea din Geneva. se apropiase foarte mult de ea.

Se afla de trei ani la Paris, cind primi 0 scrisoare din Cehia. 0 scrisoare de la fiul lui Tomas. Auzise vorbindu-se de ea, obtinuse adresa ei si i se adresa ca "celei mai aproniate prietene" a tatalui sau. Ii anunta moartea lui Tomas si a Terezei. Potrivit celor spuse in scrisoare, cei doi isi traisera ultimii ani intr-un sat,

120

unde Tomas lucrase ca sofer de camion. Se duceau adeseori intr-un orasel invecinat. unde-si petreceau de fiecare data noaptea intr-un hotel modest de provincie. Soseaua serpuia printre coline si, la 0 cotitura, camionul s-a rasturnat si s-a pravalit ell ei intr-o prapastie, Trupurile lor au fost zdrobile. Ulterior politia a constatat di frinele masinii erau inlr-o stare deplorabila.

Stirea aceasta avu darul 5-0 rascoleasca in asernenea hal. incit nu izbutea sa-si revina, Singurul fir care 0 mai lega de trecut se risipise,

Potrivit vechiului sau obicei, voia sa se calmezc facind 0 plimbare intr-un cimitir. eel mai apropiat era cimitirul ~1ontparnasse, un cimitir alcatuit din niste plapintle casute de piatra si dintr-o seama de capele minlaturale, ce se inalta in preajma mormintelor. Sabina nu intelcgea de ce-si doreau raposatii sa aiba deasupra lor aceste imitatii de palate. Ace st eimitir era vanitatea preschimbata in piatra. In loe sa devina mai rational! dupa rnoartea lor. locuitorii eimitirului erau mai prosti ~i mai nesabuiti decil in timpul victii. lsi etalau importanta pe rnormintele lor. Aid nu se odilmeau. intru ves nicie , parinti, frati, fii sau hnnicute, ci tot felul de notahilitati si functionari ai adrninistratiei de stat. persoane incarcate cu tot soiul de titluri sl onoruri; plna si un fost sa lariat al poste i i~i expunea aiei. adrniratiei pub lice. rangul, gradul. pozitia si importanta sa suciala - pe scurt. demnitatea sa.

l"lergind pe una dintre aleile cimitirului observa ca. nu departe de ea, avea loe 0 inmormintare, Maestrul de ceremonii. cu bratele incarcate de flori, impartea tuturor apropiatilor s i prietenilor raposatului, cite un fir. ii intinse unul si Sabinei, care se alatura cortegiului, Ocolira multe statui si monumente, pina sa ajunga in dreptul morminlului eliberat de pia Ira funerara, Sabina se apleca asupra mormintului. Groapa era foarte adinca, Ui.sa sa-i carla din mina floarea, care pluti un limp, usor, inscriind citeva spirale scurte, ca apoi sa cada vertigines

121

pe sicriu. Morminte atit de adinci nu exista in Cehia. La Paris mormintele sun! atit de adinci, pe cit de inalte sunt casele. Privirea Sabinei cazu pe piatra funerara ce zacea in dreptul mormintului. Aceasta piatra avea darul '-0 ingrozeasca, drept care isi lua tillpa.ita, grabindu-se sa ajunga cit mai repede acasa,

Toata ziua fu obsedata de aceasta piatra, De ce-o inspaimintase in asernenea hal?

Gasi raspunsul. Din morrnintul inchis ell piatra, mortul nu mai poate iesi niciodata.

Dar. oricum ar fi, mortu1 tot nu mai iese din mormintul lui! Si-atunci, nu e tot una daca-i acoperit ell piatra sau eu Uinna?

~u e totuna: daca astupam mormintul cu piatra. inseamna ca nu vrem ca mortul sa se mai Intoarca. Piatra grea ii spune: .Rarnii acolo unde esti!"

Sabina Isi aminti de mormintul tatalui sau, Peste sicriu, un strat gros de pamlnt, pe acest pamint cresc flori, se ina Ita un artar ce-si rasfira radacinile spre sicriu, $i putem spune ca, prin aceste flori si aceste radacini, mortul iese afara din mormint. Daca tatal ei ar fi fost acoperit eu 0 piatra, o-ar mai fi putut sa stea de verba cu el niciodata dupa moartea lui, niciodata n-ar mai fi putut sa auda, in fosnetul fruuzelor de artar, \'0- cea lui care 0 ierta.

Cum 0 fi aratind cimitirul in care se odihueau Tereza si T omas?

Si din nou incepu sa se gindeasca la ei. Plecau uneori in orasul invecinat ~i ramineau peste noapte 10'1 hotel. Aceste rinduri din scrisoare ii retinusera atentia si 0 interesau eel mai mult. Asta inseamna ca erau fericiti, il vedea pe Tomas ca pe unul dintre tablourile sale: in prim-plan, Don Juan. ca fals decor pictat de mina unui pictor naiv: printr-o fisura a decorului se vedea Tristan. A pierit ea Tristan, nu ca Don Juan. Parintii Sabinei murisera amindoi in aceeasi saptamina. Tomas· si Tereza

122

s-all stins in aceeasi secunda. Deodata, 0 cuprinse un dar nebun sa fie cu Franz.

intr-o zi, cind Ii vorbise despre plimbarile ei prin cirnitir, il apucase tremuriciul si, dezgustat, ii spusese eli cimitirele se aseamana ell 0 groapa de gunoi, plina de oase si pietroaie. in elipa aceea s-a deschis intre ei prapastia neintelegerii. Abia acum, la cimitirul Montparnasse, a inteles ce voia sa spuna, Si-i pare rau ca a fast atit de nerabdatoare. Daca ar fi ramas impreuna mai rnulta vreme, ar fi inceput, eventual, sa Inteleaga, incetul cu incetul, cuvintele pe care le rosteau. Vocabularele lor s-ar fi apropiat incetisor $i cu sfiala unul de celalalt, ca niste indragostiti timizi, iar muzica lor. a fiecaruia in parte, ar fi inceput sa se contopeasca. Acum insa e prea tirziu.

Da, e prea tirziu, si Sabina stie prea bine ca ea nu va ramine la Paris, ca va merge mai departe, mult rnai de parte, fiindca. murind aici. ar insemna Sa zaca inchisa sub 0 piatra, si. pentru 0 femeie ce nu cunoaste estimparul. ideea de a se opri definitiv din cursa sa e de-a dreptul insuportablla.

U.

Toti prietenii lui Franz stiau ce s-a int'implat eu Marie-Claude, si toti stiau ce se intimpla cu studenta lui ochelarista. Povestea Sahinei, insa, n-o stia nimeni. Franz se Inselase crezind ca Marie-Claude le vorbise atunci despr~ ea prietenelor sale. in salonul de ceai. Sabina era 0 femeie frumeasa, si lui Marie-Claude nu i-ar fi convenit ca amicele ei 5-0 compare, in sinea lor. cu chipul Sabinei.

De teama sa nu se tradeze, Franz nu-l ceruse niciodata Sabinei vreun tab lou sau vreun desen facut de ea, ba, mai mult. nu-i ceruse nici macar 0 fotografle de dimensiuni reduse, Asa se face ca disparuse din viata lui lara a lasa vreo urma, Nu exista, asadar, niei 0 dovada

123

palpabila ca-si petrecuse eu ea eel rnai frumos an al exlstentei sale.

De aceea, cu atit rnai mare era placerea lui de a-i ramine credincios.

. Cind sunt singuri in camera lor. tinara sa prietena isi ridica uneori ochii de pe cartea ei ai-l intreaba. fixindu-I cu 0 privire cercetatoare: •• La ce te gmdesti?"

Franz sta intr-un fotoliu, cu ochii atintiti in plafon.

Indiferent ce raspuns ii da, se gindeste, fara doar si poate, I. Sabina.

Cind publica un studiu Intr-o revista de specialitate, studenta cu ochelari e cea dintii cititoare a lui si vrea sa discute cu el. Dar el Sf gindeste la ce-ar spuue Sabina In legatura cu textul respectiv. Tot ce face, face numai pentru Sabina. ~i face in 3Sa fel incit sa-i plad Sabinei.

E 0 infldelitate absolut nevinovata, croita exact pe masura lui Franz. care n-ar fi in stare niciodata sa-i faca vreun rau studentei sale cu ochelari. Cultul Sabinei. pe care-I intretine cu sflntenie, e mai curind religie decit iubire.

De altfel, din teologia aces tei religii reiese di tinara sa prietena i-a fost trimisa de Sabina. De aceea, .intre dragostea paminteas ca Si dragostea suprapaminteasca dornneste 0 intelegere perfecta sl. dad dragostea suprapaminteasca contine, In mod necesar (prin Insusi faptul ca e suprapaminteasca}. 0 putemica doza de inexplicabil si neinteligibil (sa ne amintim de lexicul de euvinte neintelese, de ace I pomelnic de interpretari gresitel), dragostea lui paminteasca se lntemeiaza. intr-adevar, pe 0 intelegere autentica,

Studenta e mai tinara decit Sabina: partitura muzicala a vietii sale e abia schitata, si, de aceea, introduce cu recunostinta in aceasta oartitura rnotivele preluate, inspirate de Franz. Marele Mars. eonceput de Franz. face 5i el parte din profesiunea sa de credinta, Muzica e pentru ea aceeasi betie dionisiaca, asa cum 0 percepe Franz. Se due, adeseori, sa danseze. Traiesc arnindoi in adevar.

124

Cauta societatea prietenilor, a colegilor, a studentilor si a necunoscutilor. se asaza bucurosi la aceeasi masa cu ei, beau si se distreaza impreuna, sporovaind vrute si nevrute. Adeseori fac excursti in Alpi. Franz se apleaca, tinara fata ii sare in spinare, si el goneste cu ea pe pajisti, declamind in gura mare 0 poezie lunga, invataUi de el de la maica-sa in anii copilariei, Tinara ride. il tine cu bratele pe dupa git, si-i adrnira picioarele, urnerii si plarninii sai nenbositi.

Singurul lucru al carui sens ii scapa tinerei studente este aceasta simpatie neobisnuita pe care 0 nutreste Franz penlru toate larile aflate sub jugul imperiului rus.

in fie care an, 0 asociatie a emlgrantilor cehi din Geneva organizeaza. de ziua invaziei, 0 ceremonie comemorafiva, In sala se afla putina lume - prea putina, Yorbitorul e un barbat cu parul carunt, ondulat cu fierul de frizer. Citeste 0 cuvintare fara sfirsit, avind darul sa plictiseasca pin a s i hruma de e ntuziasti, veniti aici anume ea sa-l asculte, Vorbeste 0 franceza fara cusur. dar cu un accent infiorator, Din cind in cind, pentru a-si sublinia ideea rostita. Impunge aerul cu degetul aratator. de parca ar vrea sa-i arneninte cu ceva pe cei prezenti in sala,

Tinara cu ochelari, asezata linga Franz, se lupta sa-si inabuse cascatul, in schimb, Franz zimbeste arborind 0 mina fericita, Se uita la barbatul cu parul carunt, pe care-I gaseste simpatico chiar 5i cu ciudatul sau aratator, iSi spune, in sinea lui, ca acest barbat este un mesager secret. un Inger care mentine legatura de comunicare intre el si zeita lui. jnchide ochii si viseaza. inchide ochii. asa cum Ii inchidea pe trupul Sabinei, in eele cincisprezece hcteluri din Europa si unul american.

PARTEA A PATRA Trupul ~i sufletul

1.

Tereza se intoarse acasa la unu si [urnatate dimineata, intra in camera de baie, i~i trase la iuteala pijamaua pe ea si se intinse linga Tomas. Acesta donnea. Se apleca spre obrazul lui, ~i in clipa cind it saruta, simt! un miros ciudat, lsi cufunda, 0 data si inca 0 data, nar'ile in parul lui ,si' adulmeca un limp ca un ciine: in cele din urma, intelese: era un miros de ferneie, mai precis. un mires de pubis femeiesc.

La sase suna clopotelul desteptatorului, Era mcmentul lui Karenin. Se trezea intotdeauna mult mai devreme decit ei, dar nu se incumeta sa Ie tulbure somoul. As tepta cu rabdare zbirniitul desteptatorului, care-l indreptatea sa dea buzna peste el sa-i framinte zdravan, pe 101 corpul, cu labutele lui si sa-i impunga de zor cu boticul sau neastimparat. La ineeput incercasera sa i se impctriveasca, gonindu-l din pat cu toata inversunarea, dar ciinele se dovedi mai incapatinat decit stapinii sai, si, pina la urma, izbuti sa se impuna si sa-si cistige drepturile ce i se cuveneau, De a1tfel, Tereza constata de la 0 vreme ca era cit se poate de placut sa inaugureze 0 noua zi la invitatia lui Karenin. Pentru el, rnomentul desteptarfl era curata fericire: se min una, eu 0 prosteasca. naivitate, de faptul eli se mai afla pe aceasta lume, si se bucura co toata sinceritatea, in schimb Tereza se trezea calctndu-sl pe inima, cu dorinta de a prelungi noaptea, de a rarnine cit mai mult ell ochii inchisi.

Acum, Karenin astepta in vestiar, ell ochii atintiti spre cuierul in care erau agatate zgarda ~i lesa, Tereza ii

126

puse zgarda si plecad. impreuna la cumparaturi. Cumpara lapte, piine, unt si, ea de obieei, un corn pentru el, in drum spre casa, Karenin mergea cuminte lioga ea, eu ~ornul in gura, $i privea cu mindrie in jurul lui incintat, fara doar si poate, de faptul ca se facea remarcat si aratat cu degetul de trecatori.

Ajuns acasa, se aseza cu botul pe labe in pragul usii pindind momentul in care Tomas avea sa-j simta prezenta, se va ghemui $i va incepe sa miriie ca un catel, prefacindu.se ca vrea sa-i smulga cornul din gura. Scena aeeasta se repeta in fiecare zi, petreceau asa cinci minute bune, fugarindu-se prin tot apartamentul, pina cind Karenin se refugia sub masa ca sa-si infulece cornul in mare grab5.

De data aceasta insa,- Karenin astepta in zadar obisnui.ta cerernonie matinala. Tomas avea pe masa, in fata lui, un radiotransmitator .si asculta.

2.

La radio se transmitea un program des pre emigratia ceha. Era un montaj de eonvorbiri particulare ascultate si inregistrate, in secret, de un spion ce se infiltrase in ~indurile ernigrantilor, ca apoi, cu mare vilva, sa se mtoarca in tara acoperit de glorie. Era verba de niste !,eca~eli Iipsit~ de ori~e importanta, Intrerupte din ci~d In cind de citeva cuvmte dure la adresa regimului de ocupatie din Cehia, dar si de fraze in care emigrantii se ~ratulau reciproc, spunindu-si uoii altora cil sunt niste imbecili sau impostori. Emisiunea insista, mai ales, pe aceste fraze ce aveau menirea sa demonstreze nu numai faptul c5 oamenii de acolo vorbeau urit des pre Uniunea Sovietic.a (ceea ce nu indigna pe nirneni in Cehia), ci, deopotriva, faplul ca se calomniau intre ei, folosind cu acest prile], lara sfiala, cuvinte triviale, Partea curioasa e ci oamenii rostesc asemenea cuvinte cit e ziua de mare dar atunci cind aud la radio 0 persoana cunoscuta $1

127

stimata, spunind msts-n cur, sunt, fara sa vrea, usor dezamagltl.

- Povestea asta a inceput cu Prochazka, spuse Tomas. fara a inceta sa asculte.

Jan Prochazka era un romancier ceh, cuadragenar, cu

o rob us tete de taur, care, cu mult inainte de 1968. se apucase sa critice in gura mare situatia din tara. Era unul dintre barbatli eel mai populari ai primaverii pragheze, ai aeelei vertiginoase liberalizari a comunismului, al carul fatal deznodarnint a fost invazia ruseasca in Cehia, Curind dupa aceea, intrcaga presa a inceput impotriva lui 0 campania de denigrare nemiloasa, dar ell cit mai mult era intaritata lumea impotriva lui, cu atit mai in drag it era de semenii sai.

Asn se explica de ce a inceput radioul (se citea anul 1970) sa difuzeze un serial tip foileton, cu toate convorhirile particulare pe care Ie avusese Prochazka in urrna ell doi ani (rnai precis, in primavara anului 1968) Cll un anume profesor univeraltar. Mci unul nu banuia ca in apartamentul profesorului fusese instalat un sistern ascuns de ascultare, si ca orice manifestare a lor era urmarlta. pas ell pas, de multa vreme! Prochazka i~i amuza intotdeauna pr ietenii cu hiperbolele ~i neobrazarile sale. Acum, aceste neobrazarl puteau fi auzite intr-o serte de emisiuni radiodifuzate. Politia secreta, care redada acest program, avu grija sa sublinieze un pasaj in care romancierul i~i batea joe de prietenii sai, cum ar fi. de pilda, Alexander Dubcek. in ciuda faptului co nu pierd nici 0 ocazie de a-si ealomnia prietenii, oamenii erau, in mod ciudat, mai indignati de adoratul lor Prochazka decit de detestata politie secret •.

Tomas inchise radioul si spuse:

- in toate tarile lumii exist. 0 politle secreta. Dar. ca la noi, la nimenil Da, numai la noi i~i poate permite politia sa difuzeze la radio asemenea inregistrari! Asa ceva nu s-a mai pomenit!

128

- Ba da! interveni Tereza, Cind avearn paisprezece ani, tineam un jurnal intim, si muream de frlca sa nu mi-l citeasca cineva, II ascundeam in podul casei, intr-o zi, mama l-a dibuit, 0 data, la masa de prinz, in timp ee ne aplecarn eu totii deasupra farfuriei cu supa, l-a seos din buzunar $i a spus: .Ascultati, oameni buni!" si a inceput sa citeasca, in gura mare. tavalindu-se de ris la fiecare fraza. lntreaga familie ridea in hohote si nu mai era in stare sa manince.

3.

Se straduia mereu 5-0 convinga sa nu ia eu el mieul dejun sl sa ramina in pat sa se odihneasca. Dar ea nu voia sa auda de asa ceva, Tomas lucra de la sapte dirnineata pina la patru dupa-amiaza, iar ea de la patru dupa-amiaza pina la miezul noptii, Daca n-ar fi luat mieul dejun impreuna. n-ar fi apucat sa stea de yorba ell el decit duminica. De aceea se dadea jos din pat 0 data cu el si, dupa plecarea lui. se intindea din nou si dormea.

De data asta insa, se temea sa atipeasca deoarece voia sa se duca la ora zeee sa fad. 0 sauna la baile de pe insula Sofia. Amatori erau cu duiumul, locuri puline ~i nu puteai sa intri acolo decit cu protectie, Din ferieire, casiera era sotia unui profesor exclus din Universitate, Profesorul era prieten eu un vechi pacient de-al lui Tomas. Tomas vorbise cu pacientul, pacientul vorbise cu profesorul. profesorul ell sotia sa si, astfel, Tereza avea locul ei, rezervat 0 data pe saptamina.

Porni pe jos. Detesta tramvaiele, vesnic aglomerate, in care oamenii se inghesuiau intr-o imbratlsare vraimasa, se calcau pe picioare, i,!1i smulgeau nasturii de la paltoane si se injurau in gura mare.

Burnita, Trecatorii grabiti isi ridicau deasupra capului umbrelele deschise sl pe trotuare se nasteau, ca din senin, busculade. Boltile umbrelelor se loveau una de alta.

129

Barbatli erau amabili si curtenitori si, trecind prin dreptul Terezei, i.i inaltau umbrelele sus de 101 fadndui loc sa treaca. in schimb, femeile nu soar fi dat intr-o parte pentru nimic in lume. Se uitau co inversunare inaintea lor, asteptind fie care ea cealalta sa se recunoasca mai slaba si sa capituleze. Intilnirea umbrelelor era 0 demonstratie de forta. La inceput, Tereza se arala mai docila, facindu-le loc celorlalte, pe urrna, vazind di amabilitatea ei nu era rasplatita. strinse $i ea umbrela cu mai multa tarie, asa cum faceau si celelalte. U mbrela ei se ciocni de citeva ori cu umbrelele ce veneau din directia opusa, dar nici 0 femeie nu catadicsea sa spuna "pardon". Mai toate ciocnirile se petreceau in tacere: numai de doua sau trei ori ii fu dat sa auda cuvinlele: •• vaca incaltatal" sau .,du-te-n cur!"

Prinlre femeile inarmate cu umbrele se aflau tinere $i mai putin tinere, dar, dintre cornbatante, cele mai inversunate si mai intreprinzatoare erau tinerele. Tereza isi aduse aminte de zilele invaziei, cind tinere fete in fuste mini umblau, de colo colo, arborind cu ostentatie drapelul national. Era un alenlal sexual irnpotriva soldatilor sovietici, constrinsi la multi ani de abstinenta sexuala. La Praga se credeau, de buna seama, pe 0 planeta nascocita de un aulor de literatura stilntificofantastica, 0 planeta populata de niste femei nernaipomenil de elegante, care-si afisau dispretul cocotate pe niste picioare lungi si frumoase, cum nu mai vazuse intreaga Rusie in ~Itimele cinci sau sase secole.

Tereza faeuse in acele zile nenumarate fotografii ale aceslor linere fete, pe fundalul carelor blindale rusesti. Cil de mull Ie admirase ea alunci! Si erau exact aceleasi femei pe care Ie vedea aC1!m inaintind din directia opusa, obraznice si rautacioase, In loe de drapele, tineau acum in min. niste umbrele, dar le tineau la fel de trufase ca atuncl, dispuse, parca, sa infrunte cu aceeasi indirjire 0 armata straina si, deopotriva, umbrelele ce refuzau sa se dea la 0 parle din calea lor.

130

4.

Ajunse in plata Orasului vechi slrajuila de vechea catedrala Tyn si de casele in slil baroc, insirate intr-un patrulater neregulat. Veehea primarie, datind din secolul al paisprezecelea, care ocupase odinioara 0 latura Intreaga a pietei, era de douazeci si sapte de ani 0 ruina. Varsovia, Dresda, Kdln, Budapesla, Berlinul au fost mutilate inflorator de urgia ultimului razboi, dar locuilorii le-au recladit, restaurind, In genera, cu cea mai mare grija, vechile cartiere istorice. Praghezii aveau cornplexe de inferioritate in fata aces tor orase, Singura cladire celebra pe care le-o deteriorase razbolul, era Primaria Orasului Vechi. in consecinta, au decis sa pastreze, lntru vesnica amintire, 0 ruina, de teama ca nu cumva primul polonez sau primul german venit in capitala lor sa le poata reprosa eli au avut putin de suferit, in fata glorioaselor maldare de rnoloz, menite a fi pentru etemitate actul de acuzare impohiva razhoaielor, se inalta acum 0 tribuna construita din tuburi metalice, in vederea unei manifestatii la care partidul comunist minase ieri, sau va mina miine populatia pragheza.

Tereza privea prtmaria darimata si, rara voia ei, acest spectacol Ii arninti, deodata, de mama ei: nevoia perversa de a-tl expune ruina, de a Ie fali eu uritenia ta, de a-ti arata mizeria, de a-li dezveli ciotul bratului amputat si de a constringe intreaga omenire sa-l priveasca, Toate acestea ii aminteau, in ultima vreme, de mama ei, ca si cind universul matern, din care evadase in urma cu zece ani, soar intoarce spre ea asaltind-o si incercuind-o din toate partite. De aceea ii spusese lui Tomas la micul dejun povestea cu mama el, care-I citise jumalul intirn in fata familiei ce se lavale. de ris. 0 discutie Intre prieleni la un pahar de vin, difuzata public la posturile de radio, nu poate sa insemne decit un singur lucru, si anume, eli lumea s·a transformat intr-un (agar de concentrare,

131

Tereza folosea acest cuvint inca din anii copilariei, atunci cind voia sa spuna cum i se parea ei viata in familie. Lagarul de concentrare era 0 lume in care oamenii traiesc tot timpul inghesuiti unul liog. altul, zi si noapte. Cruzimile si adele de violenta nu reprezinta decit 0 trasatura secundara (si nicidecum necesaral. Lagarul de concentrate 'insemna lichidarea totala a vietii intime. Prochazka, scriitorul care nici macar In intimitatea casei sale nu fusese ferit de indlscretia securitatii atunci cind statea de vorba cu un prieten la un pahar de vin, traia (fara sa-si dea seama, si asta era 0 eroare fatalal) intr-un lagar de concentrare, Tereza traise intr-un lagar de concentrare pe vremea clod locuia la mama ei. De atunci stia ca lagarul de concentrare nu e ceva exceptional. menit sa ne trezeasca uirnirea, ci. dimpotriva, un dat fundamental. in care ornul se naste si de unde poate evada numai cu pretul 'incordarii extreme a f ortelor sale.

5.

Pe trei bancute. dispuse in trepte. femeile so inghesuiau strins lipite uncle de altele. Linga Tereza transpira o dnamna de vrec treizeci de ani, cu 0 fata foarte frurnoasa, Sub urnerii ei atimau doi sini incredibil de vuluminosi. ce se Ieganau la cea mai midi miscare. Cind se ridica. Tereza constata di pina si fundul ei adueea cu doua tolbe, neavind nimic comun cu fata-i Irumoasa.

Nu-i exclus ca accasta femeie sa-$i petreaca si ea elipe iudelungate in fata oglinzii, privindu-si trupul si incercind sa-st intrezareasca sufletul prin transparenta lui, asa cum incearca Tereza de cind era copila, Fireste, odininara erezuse si ea, in prosteasca-i naivitate, ca trupul putea sa-i foloseascil de blazon sufletului sau, Dar cit de monstruos trebuie sa fie acest suflet. daca se aseamana cu acest trup, cu acest cuier de care atirna patru sacose incarcate?

132

Tereza se ridica si se duse sa-si faca dusul, Pe urma iesi la aer curat. Afara, burnita nu mai contenea. Cobori pe podisca de lemn aruncata peste citiva metri patrati ai Vltavei, ingraditi cu niste panouri inalte de scinduri, spre a feri doamoele de privirile indiscrete ale orasulul, Aplecindu-si capul, surprinse in oglinda apei chipul femeii la care se gindise cu citeva clipe in urma,

Femeia ii zimbi. Avea un nas fin, ochii mari, caprui, $oi 0 privire de copil.

incepu sa urce treptele si, sub fata-l delicata. se ivira din nou cele doua tolbe ce sc leganau, 'improscind in jurul lor picaturi de apa reel'.

6.

Se duse la vestiar. Inainte de a S~ imbraca. zabovi citeva clipe in fata unei oglinzi mari.

Nu. pe corpul ei nu se vedea nimic monstruos. N-a\'ea sub umeri niste sacose, d. mai curind. nistc sini micuti. Mama i$i ba.te"a joe de ea, spunindu-i ca nu erau destul de mari, asa cum s-ar cuveni sa fie: din pricina asta avea niste cornplexe de care numai Tomas reusise s-o descotoroseasca. Acum insa, in ciuda faptului ca era in stare sa se impace cu dimensiunile lor. le reprosa cearcanele prea marl sl prea intunecate din jurul sfircurilor. Daca ar fi putut sa-si deseneze singura schita-portret a trupului sau, ar fi avut niste sini eu sfircuri discrete si delicate. astfel incit sa strapunga usor de tot bolta sinllor, cu 0 nuanta greu de deslusit de restul pielii. Aceasta tinta mare. de culoarea rosului inchis, i se parea a fi Iucrarea unui pictor de tara, dornic sa confedioneze niste tablouri erotice, obscene, destinate saracilor.

Se uita in oglinda, intrebindu-se ce s-ar intimpla d~aca. nasul ei s-ar lungi cu un centimetru in fiecare zi. In cite zile fata ei n-ar mai fi de recunuscut?

Si daca fiecare particica a corputui ei ar incepe sa creasca si sa descreasca pina acolo, incit sa-si piarda ori-

133

ce asemanare cu Tereza, ar mai continua sa fie ea ins~~i, ar mai fi ea Tereza?

Bineinteles, Chiar daca am presupune ca Tereza n-ar mai sernana deloc cu Tereza, in adincul sufletului ei ar fi mereu aceeasi, si n-ar face nimic altceva dectt sa priveasca, plina de uirnire, ce se Intimpla cu trupul ei,

Si-atunci, se pune intrebarea: ee legatura exlsta intre Tereza si lrupul ei? Are Irupul dreplul de a purta numele Terezei? Si daca nu are acest drept, la ce se refers acest nume? La nimic altceva decit la un lucru netrupesc si imaterial?

(Aces tea sunt intrebarile ceR1 tree mereu prin minte Terezei, inca din anii copilattei. intrebarile cu adevarat serioase sl grave sunt acelea pe care numai un copil poate sa sl Ie puna $i sa le formuleze. Numai intrebarile cele mai naive sunt, cu adevarat, serioase 5i grave. Acestea sunt intrebarile la care nu exista raspuns. Dar. intrebarea la care nu exista raspuns C 0 bariera de nCR trecul. Altfe! spus: intrebarile la care nu exista raspuns rnarcheaza limitele poslbllitatilor umane sl traseaza frontierele existente! noastre.)

Tereza sta ca vrajita in fata oglinzii si isi priveste trupul, de parca ar privi un trup strain; strain si, totusi, distribuit ei si nimanui altcuiva. Acest trup 0 dezgusta, Acest trup n-a avut puterca sa devina pentru Tomas unicul trup al vietii sale. Acest trup a dezamagit-o, a tradat-o. 0 noapte intreaga a fost nevolta sa respire din parul lui Tomas mirosul strain, emanat de pubisul altei femei.

Si, deodata, are un chef nehun sa concedieze acest trup, fad preaviz si farli menajamente, ca pe ° servitoare. Sa nu mai ramina eu Tomas decit pe post de suflet, iar trupul sa-l alunge, sa plece, departe in lume, si acolo sa Sf corn porte asa cum se comporta alte trupuri ferneiesti cu trupurile masculilorl Daca trupul ei n-a fost in stare sa devina pentru Tomas unicul trup,

134

pierzind In felul acesta cea mai mare Mtalie din viata Terezei, asa-i trebuie! Duca-se unde-o sti!

7.

Se intoarse acasa, intra 'in bucatarie si mmca ceva 'in mare graba, Hira porta, fara sa se aseze, La trei si jumatate Ii puse lesa lui Karenin si porni cu el (ca intotdeauna pe jos) spre hotelul unde lucra, aflat, undeva, intr-un cartier periferic al Pragai, i*i gasise acolo un post de barmanita, la putin timp dupa ce fusese data afara din redactia revistei unde fusese angajata ca fotograf, Asia s-a intimplat la citeva luni dupa intoarccrea sa din Elvetia: in cele din urma, nu i s-a iertat faptul ca fotografiase timp d. sapte zile care Ie blindate rusesti, Ohtinuse postul amintit cu ajutorul unor prieteni; i~i gasisera acolo refugiul, odata eu ea, si alti oameni care-si pierdusera locul de munca. La contabilitate luera un fost profesor de teologie, la receptie un fost ambasadnr.

lncepuse din nou saRi fie tearna pentru picioarele ei.

Odinioara, cind lucra ca ospatarita in restaurantul unui hotel de provincie, se uita cu groaza la picioarele colegelor sale, napadite de varice. Aceasta era hoala tuturor chelneritelor. obligate sa-~i petreaca viata mergind, alcrgind sau stind pe IDe. cu bratele vesnic Impovarate. Munca pe care 0 facea acum era, totusi, mai putin obositoare decit odinioarli in mieul oras de provincie, Ce-i drept, inainte de a incepe serviciul. propriu-zis. trebuia sa care niste lazi grele incarcate cu stide de here si apa minerala. in schimb, restul timpului si-l petrecea in spatele tejghelei, umplea cu aleool paharele clientilor sau spala paharele murdare intr-o chiuveta mica, instalata la extrernitatea barului. Pe toata durata serviciului, rabdatorul Karenin statea ghemuit la picioarele ei.

Trecuse mult de miezul noptii cind incheiase socotelile si predase banii directorului hotelului. Se duse apoi saRi spuna la revedere ambasadorului, care era de serviciu

135

in noaptea aceea. Dincolo de tejgheaua lunga a receptiei era 0 usa ce ducea spre 0 midi odaita unde, pe 0 canapea ingusta, se putea trage un pui de somn. Deasupra canapeJei se vedeau niste fotografli inramate: in toate se afla el, ambasadorul. impreuna ell citeva persoane, uncle zimbind spre obiectivul aparatului, altele stringindu-i min a sau sezind Iinga el in juru] unei mese si semnind ceva. Mai toate erau inzestrate ell cite 0 dedicatic. Pe una din ele, agatata pe pereta asa fel incit sa iasa in evidenta cit mai bine, putea fi rccunoscut linga chipul lui, chipul surizator al presedintclui John F. Kennedv.

In seara aceea insa fostul ambasadcr nu statea de verba ell presedintele Statelor Unite. ci ell un sexaganar necunoscut care, la aparitia Terezei, amuti,

E 0 prietena, spuse ambasadorul: poti vorbi linistit. Apoi, intorcindu-se spre Tereza, adauga: Chiar azi i-au condamnat baiatul la cinci ani de inchisoare.

Terezu afla ('[I. in primele zile ale invaziei. fiul sexagenarului supraveghease impreuna cu un grup de prietcni intrarea unui imobil in care fusese instalata 0 sectie speciala a anuatei rusestl. Pentru el era limpede ca buna ziua ca cehii care intrau si ieseau de acolo nu puteau f altceva de cit agenti informatori ai securitatii rusesti, Ii urrnarea cu atentie ajutat de prietenii sat, identifica numele de iumatriculare a rnasinilur acestor indivizi si le comunica jurnalistilur unui post de radio clandestin. care, la rindul lor. atrageau atentia populatiei spre a se feri de ei. Pe unul dintre acestia il batuse mar, cu sprijinul prfetenilor sai,

- Fotografia aceea i-a pus capacul, a fost unicul corp delict, spuse sexagenarul, grabindu-se sa adauge. a tinut-o mortis pe a lui. tagaduind totul, pina in clipa in care i-au aratat-o,

Si. scotind din buzunar 0 taietura de ziar, relua:

- Asta a aparut Intr-un numar din Times in toarnna lui '68,

136

in imagine se vedea un tinar cu mina infipta in beregata cuiva, in preajrna lui. niste oameni care priveau. in josul fotografiei se putea citi: Pedepsirea unui colsborationist.

Tereza se simti usurata, de parca i s-ar fi luat 0 piatra grea de pe inima, Nu, totografla asta n-o facuse ea.

Pomi apoi spre casa cu Knrenin. strabatind strazile intunecate ale Pragai. Se gindea la acele zile and fotografiase tancurile rusesti, Ce naivi au fest cu totii, crezind ca-si risca viata pentru patria lor! Si. in lee de asta, Iucrau, fara sa-si dea seam a, pentru politia ruseasca,

Ajunse acasa la unu si jumatate, Tomas dormea. Parul lui emana un miros de pubis femeiesc.

8.

Ce este cochetaria? S-ar putea spune ca-l un cnrnportament ce trebuie sn-i sugereze partenerului ideea ca apropierca scxuala e posibila, fara a nercepe uceasta eventualitute ca pe 0 certitudine. Cu alte cuvinte: cochetaria este 0 prornis iune [ara garantie a impreunarii sexuale,

Tereza sta in picioare in spatele tejghelei si clientii carora le serveste alcoolul il fae avansuri. Altfel spus: cocheteaza, I se pare neplacut acest neintrerupt asalt de complimente masulitoare. de aluzii ell subintelesuri, de bancuri deocheate. de propuneri, de zimbete si priviti aluzive? Xicidecum. Dimpotriva, 0 incearca 0 durfnt a nestavilita de a-si expune trupul (acel trup strain pe care voia sa-l izgoneasca si sa piece cit mai departe) acestor talazuri involburate,

Tomas se straduieste mereu s-o faca sa inteleaga ea dragostea si actul amoros sunt doua lumi diferite. dar nu reuseste 5·0 convinga, Tereza refuza aceasta idee. Acum, e Inconjurata de niste barbati ce nu-i inspira nici un dram de simpatie. Ce soar intimpla daca ar face dragoste ell ei? E dornica sa incerce, sub forma acelei promisiuni lara garantie. careia i se spune cochetarie.

137

Sa nu ne inselam: ea sa fie c1ar: ea nu incearca sa se razbune pe Tomas, ci cauta 0 solutie spre a iesi din labirint. Stie ca a devenit pentru el 0 povara: ia lucrurile prea in series, facind din toate 0 tragedie: nu-i in stare ·sa inteleaga usuratatea si Irivolitatea distractlva a dragostei fizice. Ar vrea sa .nvete usuratateal E dornica 5-0 invete de la cineva, ca sa nu rnai fie anacronica!

Daca pentru alte femei cochetarla este 0 a doua natura, 0 rutina lipsita de orice sernnificatie, pentru Tereza e, de-acurn 'incolo. 0 zona de lnvestigatii importante, ce trebuie 5-0 faca sa deseopere si 5-0 invete ce poate. Dar loemai pentru faplul de a fi atit de importanta si atit de ~ra\"a. cochetaria ei e lips ita de crice usuratate, e fortata, voita, excesiva. Echilibrul intre prornisiune si absenta garantiei (In asta consta, de fapt, adevarata virtuozitate a cochetarieil] e. in cazul ei, incalcat, E ~ata sa promita, cu prea mult zel. fara a arata ell destula claritate ca promisiunea ei e Iipsita de garantie, drept care n-o angajeaza cu nimic. Cu alte cuvinte, toata lumea 0 socoteste foarte accesibila, Pe urma, insa, cind barbatii Ii solicita indeplinirea eelor ce Ii se parusera 0 fagaduinta. se izbesc de 0 rezistenta neasteptata, pe care nu si-o pot explica decit prin rafinamentul plin de cruzime al Terezei,

9.

Un adolescent. sa fi acut saisprezece ani. veni si se aseza pe un taburet neocupat din fata harului. Rosti citeva fraze provocatoare, care se inscriau in convorbire asa cum se inscrie intr-un desen 0 linie grestta ce nu mai poate fi cuntinuata, nici stears a:

- Aveti picioare frurnoase. spuse 121.

- Soar ziee cit dumneata vezi prin lemnul tejghelei.

i-o reteza scurt Tereza.

138

_ Eu va cunosc, Va stiu de pe strada, incerca sa-i explice adoleseentul, dar, in c1ipa aceea, Tereza se 'indepartase de el, ocupindu-se de alti clientl.

Apoi tinarul eeru un coniae. Tereza il refuza,

_ Am irnplinit optsprezece ani, protesta adolescentul. - Dal?, arata-mi huletiuul, spuse Tereza.

- Nici nu rna gindese, replica adoleseentul.

- Atunci bea 0 limonada!

Fara a mai seoate 0 vorba, adolescentul se ridica de pe taburetul sau si parasi localul, Cam peste 0 jumatate de ora reveni si se aseza din nou in fata barului. lsi desfacea bratele eu miscari violente, s,( mirosul de alcool duhnea din gura lui de la trei metri.

_ 0 limonada' rosti el pe un ton poruncitor. - Dumneata esti beat! spuse Tereza.

Baietandrul isi Indreptf aratatorul sure 0 inscriptie agatata pe perete, in spatele Terezei: Se interzice eu strictete servirea beuturilor slcootice minorilor sub douszeci si unu de ani.

_ Vi se interzice sa rna serviti cu alcool, spuse el, aratind spre Tereza ell 0 miscare larga a miinii: dar nicaieri nu serie ca n-am dreptul sa fiu beat.

_ Unde te-ai facut In halul asia? 'intreba Tereza,

_ in circiuma de peste drum, raspunse el si, izbucnind in hohote de ris, ecru, din nou, 0 Iimonada.

- Si de ce n-ai ramas aeolo?!

_ Piindca vreau sa va "ad pe dumneavoastra.i. Eu va iubesc,

Rostind aceste euvinte, chlpul i se schimonosi, capatind 0 infatisare ciudata. Tereza nu intelegea: i.i hatea joc? Cocheta'? ii Iacea avansuri? Clurnea? Sau, pur si simplu. era beat si nu stia ce spune?

Ii puse in fata 0 limonada si incepu sa se oeupede alti clienti, Cuvintele: "Eu va iubesc!" pareau a-I fi epuizat pe impe rtiuentul adolescent. Nu mai spuse nimic, Iasa, pe tajghea, fara zgomot, banii pentru consumatie $i disparu, fara ea Tereza sa mal apuce sa-l vada,

139

Dar abia iesise, cind se facu auzit glasul unui ornulet cu chelie, care bause pina atunci trei pahare co votca .. - Doamna, dumneavoastra stiti prea bine ca n-aveti dreplul sa serviti aleool minorilor.

Dar eu nu i-am dat alcool! I-am dat 0 limonadal - Lasatil Am vazut eu ce i-ati turnat in limonada

aia!

- Astea-s nascociri! izbueni Tereza.

- inca 0 vodca, porunci chelbosul, grabindu-se sa adau-

ge: va urrnaresc de mai multa vreme si ....

- Da?! Atunci socotiti-va fericit ca puteti privi 0 ferneie frumoasa, si incetati ell trancaneala, interveni un barbat inalt. care se asezase cu citeva clipe in urma in fata barului si urrnarise lntreaga scena,

~ Dumneata sa nu te amesteci, Povestea asta nu te priveste! Iti bagi nasul unde nu-ti fierbe oala! racni chelbosul.

- Si-ai putea sa-rni spui, intrucit te priveste pe durnneata aceasta poveste? intreba barbatul inalt.

Tereza ii servi chelbosului votea pe care 0 eomandase. Acesta 0 dadu pe gil dintr-o inghititura, pliiti si isi lua talpasita,

- Va multumesc, ii spuse Tereza barbatului inalt,

- ~-aveti pentru ee. raspunse acesta, dupa care

paras! si el localul.

10.

Peste citeva zile isi IaCU din nou aparitia in fata barului. Zartndu-l, Tereza Ii zimbi ea unui prieten,

- ~Ia sirnt obligata sa va rnultumesc inca 0 data. Plesuvul asta vine mereu pe aid si e al dracului de nesuferit,

- Vilali-I.

- De ce a vrut sa-mi faca rau?

- Va rog, inca 0 data, nu va mai ginditi la el: e un

beth.' nenorodt, uitati-l!

140

- Bine, asa voi face, fiindcii rna rugati dumneavoastra,

- Promiteti-mi, spuse barbatul inalt, privind-o drept

in ochi.

- Promit.

- Ce placere pentru mine sa va aud promitindu-mi

ceca. relua el, fara a inceta sa se uite tinta in ochii ei,

Cochetaria era in plina desfasurare: comporlamenlul menit sa sugereze 0 apropiere sexual a e posibil, in ciuda faptului ca nu-i decit 0 eventualitate fara garantil, $i pur teoretica.

- Cum e ell putinta sa dai peste 0 femeie ea durnneavoastra in eel mai urit cartier al Pragai? intreba el. - Dar dumneavoastra? ... Dumneavoastra ce cautati in acest eel mai urit cartier al Pragai?

Ii spuse ca locuieste undeva prin apropiere. ca-i de profesie inginer, ca data trecuta se oprise aid, eu totul intimplator, in timp ce se intoreea de la lucru,

11.

Se uita la Tomas, dar privirea ei nu era atintita spre ochli lui. ci eu zece centimetri mai sus, spre parul care emana un miros de pubis apartinind altei femei.

Spuse:

- Eu, una, nu mai pot. Stiu ca n-am dreptul sa rna piing. De cind te-ai intors la Praga pentru mine, mi-am interzis sa mai fiu geloasa, Nu vreau sa fiu geloasa, dar, pur si simplu, nu mai am putere sa rna stapinesc. Te rog, ajuta-mal

o lua de brat sl , 0 eonduse intr-un pare unde se duceau adeseori sa se plimbe, ell ani in urmii. Aleile parcului erau strajuite de niste bancute multicolore: albastre, galbene, rosii. Cind se asezara, Toma ii spuse:

- Te inteleg, Tereza. Si stiu ce vrei. Acum Ie dud pe dealul Pelrinului.

141

- Pe dealul Petrinului? Ce sa fac eu pe dealul Petrinului? intreba ea, cuprinsa brusc de 0 spalma infioratoare,

- Vei intelege cind vei ajunge sus de tot, ii raspunse.

N-avea niei un chef sa mearga acolo; trupul ei era atit de slablt, incit nu CTa in stare sa se ridice de pe banca, dar nu putea sa nu-i dea ascultare lui Tomas. Facu un efort si se ridica,

isi intoarse privirea. Tomas statea mereu pe aceeasi banca, si-i zimbea aproape ell voiosie, Ii flutura din mina ~i gestul lui era, lara indoiala. ca un semn de incurajare.

12.

Sosind la poalele Petrinului, aceasta colina plina de verdeata ce se Inalta in mijlocul Pragai, constata. cu SUTprindere, cit nu se vedea aeolo tipenie de om. Ciudata poveste, caci, de obicei, se plimbau aici, lara incetare, grupuri numeroase de praghezi, ] se stringea inima de ~roaza, dar potecile erau atit de linistite, st linlstea lor era atit de mingiietoare, incit nu se feri sa se lase prada, cu toata increderea, bratelor imbietoare ale eolinei. Urea. oprindu-se din cind in cind spre a privi inapoi: vedea sub ea 0 multime de turnuri si poduri; sflntii arnenintau cu pumnii iuclestatl, flxind, Cll ochii lor impietriti, zdrentele norilor. Era cel mai frumos oras din lurne. Ajunse sus de tot. in spatele tonetelor unde se vindeau de obicei inghetata, carti postale ilustrate si biscuiti (vinzatorii lipseau, in ziua aceea), se intindea, pina hat-departe, 0 pajiste presarata ici-colo cu cite un arbore razlet, Surprinse acolo citiva barbatl, Pe masura ce se apropia de ei, isi incetinea pasul. Erau sase, State au nemiscati sau umblau, foarte incet, de colo-colo, cam asa cum se rnisca jucatorii de golf cind cerceteaza terenul,

142

i$i cintaresc in rnina crosele $i .sci fac incalzlrea inainte de a incepe competitia,

Ajunse, in sfirsit, in imediata lor apropiere. Printre eei sase barbatt, avea certitudinea ca recunoaste trei care venisera aici sa joace acelasi rol ca ea: erau intimidati, nesiguri, lasind impresia ca voiau sa puna multe intreban, dar se temeau sa nu deranjeze, si astfel preferau sa taca si sa se uite in jurul lor, cu 0 privire intrebatoare.

Ceilalti trei iradiau 0 lndulgenta binevoitoare. Unul tinea in rnina 0 pusca, Zarlnd-o pe Tereza, ii facu un semn, si-i zirnbi cu ingaduinUi:

- Da, aici e, ati nimerit unde trebuie.

il saluta dind din cap, si se simtea ingrozitor de stinjenita.

Barbatul relua:

- Ca sa nu savirsim 0 eroare: e vointa dumneavoastra?

Era usor de spus: .. Nu. nu e vointa mea": dar pentru ea era de neconceput sa insele increderea lui Tomas. Ce scuza ar putea sa invoce, daca s-ar intoarce acasa? Drept care spusee

- Da. Bineinteles. E vointa mea.

- Trebuie sa Intelegeti de ce va pun aceasta Intra-

bare, continua barbatul eu pus ca. Noi nu facem asta decit atunci cind sun tern slguri ca cei ce ne viaiteaza au decis, ei insist, sa moara. ~oi nu le facem decit un serviciu, si atita tot.

Privirea lui intrebatoare staruia asupra Terezei, care

se vazu nevoita sa-l asigure inca 0 data: - Da, nu va fie teama! E vointa mea.

- Doriti sa treceti prima? intreba,

Tereza voia sa amine macar eu citeva clipe executia. si spuse:

- Nu. va TOg frumos, nu. Dad se poate as vrea sa fiu ultima.

- Cum dcriti, spuse barbatul co pusca, apropiindu-se de ceilalti doi asistenti ai sai, neinarrnati, care se aflau

143

acolo doar cu misrunea de a se oeupa de cei ce trebuiau sa moara, ii luau de brat ~i mergeau ell ei pe pajiste, ca niste insotitori grijulii, Era 0 pajiste inverzita, a carei intindere nu putea fi cuprinsa cu ochiul. Candidatii la executie puteau sa-si aleaga singuri copacuJ. Se opreau, se uitau indelung in jurul lor, si nu erau in stare sa se hotarasca. Doi dintre ei izbutira, in sfirslt, sa aleaga doi platani, al treilea insa continua sa mearga mereu, tot mai departe, de parca niei un arbore nu se potrivea pentru moartea sa. Asistentul, care-l tinea de brat cu toata hlindetea. il insotea fara a-si pierde rabdarea: in cele din urma, candidatul la moarte i~i pierdu curajul sa mearga mai departe si se opri in dreptul unui artar cu coroana stufoasa,

Asistentii ii legara la ochi pe cei trei candidati.

Pe imensul platou se aflau. asadar. trci barbati ell spatele lipit de trei arbori. toti trei leaati la ocbi. si cu capul ridieat spre cer.

Barbatul eu pusca ochi si trase. Nu se auzi OlmIC. in afara de cintatul pasarilor, Pusca era prevazuta cu un dispozitiv sileutios. Se vedca doar atit, ca berbatul sprijinit de artar incepca sa se prabuseasca.

Fara a se .indeparta de locul unde se afla, barbatul cu pusca se intoarse eu fata in alta directie, si. in clipa urmatoare, candidalul lipit de platan so prabusi Ia rindul lui. intr-o tacere desavirsita, ca apoi, eu 0 Intirziere de numai citeva secunde (barbatul cu pusca se invirtea pe lac). sa cada pe iarba si al treilea candidal la executie,

13.

Unul dintre asistenti se apropie de Tereza, tara sa scoata 0 vorba: tinea in mina 0 panglica de culoare albastru deschis,

Tereza intelese ca voia sa-i lege ochii. Scutura din cap si spuse:

Nu, eu vreau sa vad.

144

Dar acesta nu era adevaratul motiv al refuzului ei.

N-avea in ea nimic din eroismul eelor hotaritl sa se uite eu bravura in ochii plutonului de executie. Voia, pur si sirnplu. sa amine momentul mortii sale. I se parea ca in clipa in care ar fi legata la oehi va fi cu un picior in anticamera mortii. fara speranta intoarcerii,

Asistentul nu incerca s-o constringa sl. luind-o de brat. incepu sa mearga cu ea pe pajistea nesfirsita, in cautarea unui capac; Tereza nu se putea hotari la care sa se opreasca. Nimeni n-o zorea, nimeni nu-i dadea ghes sa se grabeasca, dar ea stia ca orice-ar face. n-avea cum sa scape. Zarind in fata ei un castan inflorit. se apropie de el si, lipindu-se cu spateie de trunehiul lui. isi indrepta capul in sus: vedea razhind. prin coroana stufoasa a castanului, sulitele aurii ale raze lor de soare, si auze a din departare murmurul usor si duios al orasului. de parca ar fi rasunat din el mii de viori in surdina,

Barbatul .. executor" duse pusca la ochi.

Tereza simtea e-o paraseste curajul. Era disperata de slabiciunea ei. dar nu era in stare s-o stapineasca. Spuse: - Nu! Nu e vuinta mea .

• .Executorul" lasa in jos teava pustii si spuse foarte linistit:

- Daca nu-i dorinta dumneavoastra, ne pare rau. dar n-o putem face. r\-avem drcplul S-II facem, si giasul lui era amabil, atit de amabil de parca i-ar fi cerut iertare Terezei ca n-o poate impusca, de vreme ce ea insasi nu-si dorea acest lueru. Accasta amahilitate avea darul sa-i" sfisie inima; se Intoarse eu fata spre scoarta copacului si izbucni intr-un hohot de plins, cu sughituri,

14.

Stringea in brate copacul. iar trupul ii era scuturat de sughituri, de parca n-ar fi fost vorba de un arbore, ci de tatal el, pe care-I pierduse, de bunicul ei, pe care

145

nu-I cunoscuse, de strabunicul ei, de stra-strabunicul ei, de un barbat nespus de batrin, venit din cele mai indepartate adincuri ale timpului ca 5a-i in linda obrazul sau, in chip de scoarta aspra a copacului.

_ Se intoarse. inlre limp cei Irei barbat! se indepartasera - umblau acum, de colo-colo, pe verdele pajistii, ca niste jucatori de golf, iar pusca, in mina celui inarmat te facea sa Ie gindesti la 0 crosa de golf autentica,

Cobora pe polecile Petrinului, pastrind in adincul suflelului nostalgia barbatului care Irebuia s-o impuste si n-o impuscase, Ii lips ea. Stmtea, totusi, nevoia s-o ajute cineva! Tomas n-o ajuta! Tomas 0 trimite la moarte! Numai un altul 0 pr-ate ajula!

Cu cit mai mult se apropia de oras, eu atit mai mult ii dueea dorul acestui barbat si cu atit mai mult se temea de Tomas. Tomas n-o va ierta ca nu s-a tinut de promisiune. :'\l'-o va ierta di n-a fost destul de curajoasa si l-a tradal. Ajunse pe strada unde loeuiau si stia ca, din clipa in clipa, avea sa dea ochii cu el. La gindul acesta fu cuprinsa de 0 tearna atit de cumplita, in cit sirnti, deodata, un gol in stomac si-i venea sa vomite.

15.

Inginerul 0 invita la el acasa, De doua ori il refuzase. De data aceasta accepta,

Minca de prinz, ca de obicei, in bucatarie, luind ceva la repezeala, lara sa se aseze, apoi iesi, Era abia ora doua,

Pe masura ce se apropia de casa lui, simtea picioarele incetinindu-si pasul fara vola ei.

Pe urma, ii veni in minte ea, de fapt, Tomas era eel ce 0 trirnitea la acesl barbat, Nu cauta el sa-i explice mereu ca dragostea si sexualitatea sunt doua lueruri diferite ce n-au nimie cornun intre ele? Aeum ea se ducea, pur si simplu, sa verifice si sa confirme cuvintele sale. h auzea vocea, care-i spunea: •• Te inteleg, Tereza, si stiu

146

ce vrei. Am aranjat totul. Te urci, $i cind vei ajunge sus de lot vei intelege",

Intr-adevar, ea nu facea altceva decit sa execute ordinul lui Tomas.

Intcntiona sa ramina doar citeva clipe in cas a inginerului, atit cit sa bea impreuna 0 cafea; atit cit sa-si poata da seama ce inseamna sa ajungl la ultima frontiera a infidelitatii, Voia sa-si impinga trupul pina la aceasta limita, sa-l lase sa stea acolo citeva c1ipe ca pe stilpul infamiei ca. pe urrna, cind inginerul va incerca s-o imbratiseze, sa-i spuna, asa cum ii spusese barbatului eu pusca, pe dealul Petrinului: .. Nu, nul Nu e vointa mea!"

Barbatul va lasa in jos teava pustii • si va spune cu 0 voce blajina: "Dadi. nu e vointa dumneavoastra. nu pot s-o fae. Nu am dreptul s-o fac".

Si ea se va intoarce cu fata spre trunchiul copacului. si va izbucni Intr-un hohot de plins eu sughituri.

16.

Era un hloc de loculnte, construit la inceputul secolului, intr-un cartier muncitoresc al Pragai, Patrunse pe un culoar eu peretii murdari, spoiti eu var, Scara, cu treptele uzate, prevazuta cu 0 balustrada metalica, 0 conduse la etajul intii. Aid 0 coli la slinga. Se opri la a doua usa; 0 U$a Hid carte de viaita, lara sonerie. Ciocani.

Ii deschise.

Toata locuinta era alcatuita dintr-o singura incapere, despartita, la doi metri de U$a, de 0 perdea groasa, menita sa dea impresia unui antreu; aid se aflau 0 masa, un resou si un frigider micut, Cind intra in apartamentul propriu-zis, vazu in fata ei dreplunghiul vertical al fereslrei aflale la capatul unei camere lungi si slrimte; .intr-o parte, 0 hiblioteca, in cealalta, un divan lipit de perete si un fololiu (singurul).

147

- Casa mea e foarte simpla, spuse inginerul, Vreau sa sper eli nu sunteti dezamagita.

- Nu, nicidecum, raspunse Tereza, eu ochii fixati pe peretele imbracat In intregime cu rafturi pline de carti. Omul acesta n-avea 0 masa demna de acest nume, in schirnb avea sute de carti. Tereza se bucura: teama care o insotise. venind aici, incepea sa se risipeasca, Din anii copilariei vedea In carte se mnul unei tainice fraternltati. Un om care avea In casa lui 0 asemenea biblioteca nu putea sa-i faca nici un rau,

o intreba eu ce s-o serceasca. Un pahar de vin?

Nu, nu: nu voia vin, Dad. e sa ia ceva, atunci sa fie o cafea.

Inginerul disparu in spatele perdelei si Tereza se apropie de biblioteca. Una dintre carti 0 captiva. Era Oedip al lui Sofocle, In traducere ceha. Ce ciudat i se parea sa gaseasca aceasta carte in casa unui nccunoscut! Cu multi ani in urma, Tomas i-a daruise Terezei. vorbindu-i indelung despre ea, ~i rugind-o 5-0 citeasca cu atentie. hi publicase apui reflectiile intr-un ziar si, din pricina acelui articol, viata lor se intorsese ell dosul in sus. Se uita la cotorul acestei carti, ~i privelistea aceasta avea darul s-o linisteasca. Parea ca Tomas isi lasase aici, in mod deliberat, 0 urma a sa, un mesaj semnificind ea totul fusese aranjat de el insusi. Lua cartea si 0 deschise. Cind se va intoarce inginerul. il va intreba de ce are aceasta carte, dad. a citit-o si ce crede despre ea.

Prin acest viclesug va transfera discutia din zona primejdioasa a unei locuinte straine In universul familiar al ideilor lui Tomas,

Pe urma simtl 0 mina pe umarul ei. Inginerul ii trase cartea din mina, 0 puse, fara sa scoata 0 vorba, Inapoi in raft si 0 conduse pe Tereza spre divan.

Ii veni din nou In minte fraza pe care i-a spusese executorului pe colina Petrinului. si 0 TOSti cu voce tare:

Nu, nul Asta nu-i vointa mea!

148

Era incredintata ca aceasta era formula miraculoasa ce avea sa rastoarne imediat situatia, dar In aceasta camera cuvintele lsi pierdeau puterea magica, A~ zice ca, dirnpotriva, aveau darul 53-1 indemne pe barbat sa fie mult mai hotarit: 0 strinse ell putere la pieptul sau si-i atinse sinii cu mina,

Ciudat lucru; acest contact 0 elibera pe loc de toata ingrijorarea. Ca si cind, prin acest contact inginerul arata spre trupul ei $i ea i:~i dadea seama ca miza jocului nu era ea (sufletul ei). ci trupul ei, si atita tot. Trupul ei, pe care ea il tradase, trupul pe care ea II izgonise. trimitindu-I 'in lume, departe de ea. printre alte trupuri.

17.

ii desfacu un nasture de la bluza, facind-o sa 10- teleaga ca era cazul sa-l descheie singura pe ceilalti, Dar ea nu se sup use aces tui sernnal. lsi alungase trupul de parte de ea, dar nu voia sa-si asurne nici 0 responsahilitate asupra lui. ~u se dezbraca, dar nici nu i se 'impotrivea. Sufletul ei vola sa demonstreze in felul acesta di. desi dezaproba cele ce erau pe cale sa se intimple. se hotarise totusi sa pastreze 0 atitudine neutra.

lnginerul 0 dezbraca si, in ace st timp, ea staten aproape ne miscata. Cind 0 saruta, buzele ei nu raspunsera la atingerea buzelor sale. Apoi, pe neasteptate. constata ca. sexul i se umezise, sl asta 0 inspaiminta.

i~i simtea excitatia, care era cu atit mai mare ell cit era excitata impotriva vointei sale. Sufletul ei consimtise. in taina, Ia tot ceea ce se petrecea, dar mai stia ca pentru prelungirea acestei intense tulburari. sentimentul trebuia sa rarnina tacit. Daca ar fi rostit cu voce tare al sau da, daca ar fi "rut sa participe de bunavoie la scena amoroasa, excitatia ar fi batut in retragere, Cad sufletul era lulburat tocmai de faptul ca trupul 11 trada, actionind lmpo!riva vointei sale. oblig.ndu,l. to todata, sa asiste la aceasta tradare.

149

Pe urrna, inginerul trase de pe ea chilotii si Tereza se trezi goala-pusca, Sufletul vedea trupul despuiat in bratele necunoscutului, si spectacolul i se parea incredibil, de parca ar fi contemplat de aproape planeta Marte. in lumina incredibilului. trupul lui i~i pierdea, pentru prima oara, banalitatea; pentru prima oara era vrajit de privelistea lui; personalitatea, originalitatea, unicitatea de neimitat a trupului sau apareau in prim-plan. Nu mai era eel mai comun dintre toate trupurile (asa-l vazuse el pina acum), ci, dimpotriva, eel mai iesit din comun.

Sufletul nu putea sa-si desprinda ochli de pe alunite maronie. plasata chiar deasupra peticului pares al pubisului: ave a senzatia ca semnul acesta era pecetea pe care el insusi (sufletul) 0 aplicase pe trup, si socotea 0 blasfernie faptul ca membrul unui necunoseut se misca in apropierea acestei sacrosancte peceti.

Cind Isi ridica privirea si-i surprinse chipul, Tereza i~i aminti ca nu consimtise niciodata ca trupul, pe care sufletul Isi pusese semnatura. sa ajunga in bratele unei persoane necunoscute, si pe care nu voia s-o cunoasca. Si. deodata, cotrcpita de 0 ura arnetitoare. incepu sa-si adune in gura saliva, ea 5-0 scuipe in obrazul necunoscutului. Se cercetau unul pe altul cu aceeasi aviditate: necunoscutul sesiza furia ei si miscarile sale devenira din ce in ce mai precipitate. Teresa, simtind voluptatea ce venea de de parte, gata s-o asalteze, incepu sa tipe:

- Nu, nu, nu, ~i se impotrivi placerii ce incepea sa puna stapinire pe ea; pe masura ce i se impotrivea, plaeerea rctinuta se impra~tia, incet-incet, in tot corpul, neavind niei 0 portita de scapare: voluptatea 0 cuprindea, raspindlndu-se ea morfina injectata intravenos, Tereza se zbatea in bratele necunoscutului. izbea orbeste eu pumnii, in dreapta si-n stinga. si-l seuipa in obraz.

150

18.

in baile moderne, vasele closetelor rasar din podea ca florile albe de nufar, Arhitectul face tot ce-i sta in putinta ca trupul sa uite mizeria sa, si omul sa nu stie ee se intimpla cu dejectiile maruntaielor sale, atunci dod apa trasa din rezervor Ie goneste cu zgomot g11g1itor. Tevile instalatiei de canalizare, in ciuda faptului ca-si intind tentaculele in locuintele noastre, sunt ascunse cu grija privirilor noastre, iar noi nu stirn nimic despre toate cacaturile invizibile ale Venetiei, peste care sunt cHidite baile noastre, dormitoarele noastre, salile de bal si parlamentele noastre,

Baile acestui vechi imobil, situat intr-un cartier muncitoresc al Pragai. se dovedeau a fi mai putin ipocrite: dusurneaua era acoperita eu placi de [aianta cenusie, din care rasarea, solitara si amarita, oala closelului. Forma acesteia nu aducea citusi de putin eu floarea de nufar, d. dlmpotriva, sernana cu ceea ce era in realitate: gura largita a unei tevi, ii lipsea pina $i seaunul de lemn, si Tereza se vazu silita sa se aseze pe tabla rece, ernailata. care-o facea sa trernure de frig,

Statea pe oala closetului, si dorinta de a-si goli rnaruntaiele, care 0 asaltase pe neasteptate, era dorinta de a merge pina In capatul umilintei, dorinta de a fi trup, nimic altceva, decit ace I trup despre care mama ei spunea intotdeauna ca exista numai pentru a digera si a evacua. Tereza isl goleste maruntaiele si in aceasta clipa e cuprinsa de sentimentul sfisietor al unei tristeti si insingurari rara margini, Nimic nu i se pare mai arnarit decit lrupul ei dezgolit, asezat pe gura liirgita a unei tevi de scurgere a latrinelor.

Sufletul ei si-a pierdut curiozitatea de spectator. rnalitiozitatea si trufia sa neinduplecata: se afla, din nou, undeva in adincul trupului, retras in cele mai sinuoase ascunaisuri, asteptind ell disperare sa fie rechemat,

151

19.

Se ridica de pe oa1a closetului, trase apa si treeu in vestibul, Sufletul trernura In trupul despuiat si respins. Mai simtea si-acum pe orificiul anal atingerea aspra a hirtiei ell care se stersese.

Si, iata, in elipa aceea se Intirnpla un lucru nemaipomenit: ii veni un chef nebun sa se dud. la el, sji-i auda ~lasul adresindu-i citeva cuvinte. Dad. i-ar vorbi ell o voce calda, profunda, sufletul ar prinde curajul sa iasa la suprafata trupului, iar ea ar izbucni in hohote de plins si l-ar imhratisa. asa cum imbratisase in vis trunchiul gros al castanului inflorit.

Statca in vest ihul facind eforturi sa-51 stapineasca aceasta imensa dorinta de a plinge in rata lui.

Dad. nu va izbuti sa se stapineasca, stia prea bine ca se va intimpla ceca ce nu voia, Se va indragosti de d.

in momcntul acela S~ auzi din adincul incaperii VOCClI lui. Asculfind acum aceasta voce descarnata (fara a vedea in acelasi timp statura inalta a ingiuerului}. 0 cuptinse rnirarea: era 0 voce ascutita, pitigaiata. Cum de nu-si daduse searna de acest luau pina acum?'

Numai datorita acestei impresii surprinzatoare si dezagreahile. pe care i-a pricinuise aceasta voce. reusi, fara doar si poate, sa reziste ispitei si s-o respinga. l'etrunse in camera, se apleca sa-Sl adune imbracamintea risipita pe jus. se imbraca si lest.

20.

Se 'intorcea de la curnparaturi insotita de Karenin, care, ea de obicei, tinea in gura cornul sau eel de toate allele. Era 0 dimineata rece, usor geroasa. Trecea prin preajma unui cvartal de locuinte noi, unde, pe niste parcele mai mario oamenii isi amenajasera straturi cultivate eu legume s i. linga ele; niste gradinite eu florl. Deodata, Karenin se opri eu pnvrrea atintita intr-acolo. Se uita si ea in aceeasi directie, dar nu observa nirnic

152

deosebit. Karenin 0 tragea dupa el, si ea se lasa eondusa. in cele din urma, zari, pe parnintul inghetat al unui razor pustiu, capsorul negru al unei stancute cu ciocul lung. Capsorul, rara trup, se rnisca incetisor st. din cind in cind, cioeul scotea cite un sunet trist si ragu$it.

Karenin era atit de aaitat incit lasa cornul sa-i cada din gura. Tereza fu nev~ita sa-l lege de un copac de teama sa nu-i fad. vreun rau sarmanei stancute. Pe urrna. se i5sa in genunchi si incerca sa sape pamiutul batatorit din jurul pasari! ingropate de vie. Nu era U$Of. hi rupse 0 unghie si singera,

j n momentul acela cazu, in apropierea ei. () piatra. hi intoarse privirca $i surprinse. In coltul unci case. doi pustant. s5. fi avut fiecare eel mult zece ani. Se ridica. Vazind reactia ei. ~i ciinele lcgat de copac, cci doi () rupsera I. fuga.

Se lasa din nou in genunchi sl continua sa riciie pamintul argiles: reusi, pina 13 urma, sa elibereze stancuta din murmlntul ei. Dar biata pasare era schilodita si intepenita de frig. nefiind in stare nici sa mcarga, nici sa zboare. 0 iufasura in esarfa rosie pe care 0 purta in jurul gitului si, ell min a stinga, o stringea la pieptul ei. Cu dreapta 11 dezle~5. pe Karenin de copacul eu pricina si trehui s5. Iaca uz - de toata forta ca sa-l Irnblinzeasca $oi sa-l faca sa se tina apruape de piciorul ei.

Ajuusera acasa, Suna, intrucit nu avea nici o rnina libera ca sa scoata cheia din buzunar. Tomas ii deschise. si ea ii lntinse lesa lui Karenin.

. - Ttne-l bine! ii spuse pe un ton poruncitor si se duse ell stancuta in camera de baie. 0 aseza pe jos, sub chiuveta. Pasarea se zbatea. dar nu izbutea sa se miste din loc. Din corpul ei se prelingea un lichid gros, de culoare galbuie. Tereza ii asternu sub chiuveta un patuc incropit din niste zdrente vechi, ca sa nu simta frigul pardoselii de faianta. Pasarea dade. cu disperare din

153

aripile sale schilodite si ciocul ei se indrepta 'in sus ca 0 dojana,

21.

Sedea pe margine a cazii si nu putea sa-si desprinda ochii de pe stancuta rnuribunda, Vedea in insingurarea ei glaciala imaginea propriului sau destin si isi repeta in (lnd, de citeva ori: n-am pe nimeni pe aceasta lume, in afara de Tomas.

o invatase, oare, povestea ell inginerul ca aventurile amoroase n-au nimic comun cu dragostea? Ca sunt usoare si nu cintaresc nimic? Devenise mai calma?

Nicidecurn.

in mintea ei staruia mereu aceasta scena: iesise de 13 closet si statea in vestibul. despuiata si respinsa, Sufletul tremura infricosat, undeva in adincul maruntaielor sale. Daca in clipa aceea barbatul, care se afla dincolo de perdeaua despartitoare, e-ar fi adresat sufletului ei, ar fi izbucnil in hohote de plins si soar fi aruncal in bratele lui.

I$i imagina ca una dintre amantele lui Tomas ar fi stat acolo in locul ei, $i Tomas s-ar fi aflat in locul inginerului, Tomas i-ar fi adresat tinerei fete un singur cuvint, unul si nimic mai mult, si aceasta l-ar fi Imbratisat plingind in hohole.

Tereza stia deja cum arata clipa in care se infiripa dragostea: femeia nu rezista glasului care-i recheama sufle'ul inspaimintat; barbatul nu-i rezista femeii al carei suflet devine receptiv la auzul glasului ei. Tomas nu e ferit niciodata de capcana primejdioasa a dragostel si, ceas de ceas, clipa de clipa, Tereza trebuie sa tremure de grija lui. Ce arma poseda? Fidelitatea sa. si alila lot. Fidelilalea pe care i-a oferit-o de la bun incepul, chiar din prima zi, de parca ar fi stiut pe loe d n-avea nimic altceva sa-i daruiasca, Dragostea lor e 0 ciudata arhitectura asimetrica ce se spriiina pe certitudinea absoluta a

154

fidelitatii T erezei, asa cum se sprijina un palat gigantic pe 0 singum coloana de sustinere,

Stancuta incelase aproape sa mai dea din aripi: abia ii mai zvicnea, din cind in cind, piciorusul frint si strivito Tereza nu voia s-o paraseasca. de parca ar fi stat de veghe la capaliiul unei surori muribunde. in cele din urrna se duse, totusi, in bucatarie sa manince ceva in mare graba.

Cind reveni, stancuta era moarta.

22.

In primul an at legaturii lor, Tereza tipa in limp ce faceau dragoste, si acest tipat, asa cum am mai spus, incerca sa orbeasca si sa asurzeasca simturile, Pe urma, tipa mai putin, dar suffetul ei era intoldeauna orbil de dragoste si nu vedea nimic. Abia cind s~a culcat cu inginerul, absente dragostei a lacut ca sufletul ei sa-si recapete vederea.

Se afla din nou la sauna ::;i state a in pieioare in fata oglinzii. Se privea si revedea in gind scena amoroasa cu inginerul,

Ceea ce-si amintea nu era amantul. La drept vnrbind, niei n-ar fi fost in stare sa-l descrie: poate n-apucase macar sa-::;i dea seama cum arata in pielea goala. Tot ce-si aducea aminte (si la ce se uita acum, tulburata, in ogllnda) era Irupul ei; pubisul ei pufos si pala aceea rotunda, plasata chiar deasupra lui. Aceasta pata, care pin a atunci nu fusese pentru ea decit 0 banala defectlune a pielii, se intiparise adinc in mintea ei. Voia 5-0 vada, $i s-o revada, inca 0 data si inca 0 data, in incredibila apropiere a membrului apartlniud unui barbat necunoscut.

in ceca ce rna priveste, nu pot decit sa mai subliniez

o data: Tereza n-avea nici un chef sa "ada sexul necunoscutului. Voia sa vada, in apropierea acestui sex, pubisul ei si atita tol. Nu tinjea dupa trupul celuilalt.

155

TInjea dupa trupul ei, care, pe neasteptate, i se infatisa eu atit mai excitant si mai atragator cu cit ii era mai apropiat ai, totodata, mai strain.

hi privea trupul napadit de picaturi marunte, ramase -pe el in urma dusului, si se gindea ca. dintr-o zi in alta. inginerul avea sa-si faca din nou aparitia in fata harului. hi dorea sa vina si s-o invite la el! isi dorea acest Iucru. nespus de mult! Din toata inima!

23.

Zi de zi, se temea de aparitia lui in fata tejghelei si ca ea nu va fi in stare sa-i spuna .mu". Pe masura ce zilele treceau, ternerile ei de a-l vedea faceau loc ternerilor de a nu-l vedea.

Trecuse 0 luna si inginerul nu dadea nici un scm" de viata. Terezei i se parea inexplicabila tacerea lui. 00- rinta dezarnagita batu in retragere. cedind locul nelinistii: de ce nu venea?

I::;i servea clientii, Printre acestia se afla din nou barhatul ell chelle. eel care () acuzase in seara cu pricina ca serveste bauturi alcoolice minori1or. Rostea cu voce tare o poveste porcoasa, aceeasi pe care Tereza 0 mai auzise de sute de ori din gura betivilor carora Ie aseza in fata halbele de bere, odinioara. in micul orasel de provincie. Si, simtindu-se din nou asediata de universul mamei sale, il intrerupse pe chelbos cu brutalitate.

Acesta se considera jignit:

Dumneata n-ai ce sa-rni poruncesti mie! Te poti socoti fericita cii noi te lasam sa lucrezi in acest local.

Cine not! Care not! intreba Tereza.

Noi, raepunse chelbosul, cerind 0 alta vodca. Si tine minte ca n-arn de gind sa rna las insultat de 0 femeie ca dumneata, se grabi sa adauge,

Pe urma, aratind cu degetul spre gitul Terezei, in jurul caruia se vedea un colier de perle ieftine, spuse:

156

- De unde ai perlele astea? N-o sa-mi spui ea ti le-a daruit sotul dumitale, care-i spalator de geamuril De unde sa aiba el atitia bani ca sa-ti cumpere perle?! Le ai de la clienti, nu-i asa? Si ce le dai in schirnb, hai?!

- Taca-ti fleanca, 0 vorba sa nu mai aud! suiera Tereza printre dinti,

Chelbosul se straduia sa apuce colierul cu degetele. - Tine minte ce-ti spun, si nu uita ca Ja noi prostitutia e interzisal

Karenin se ridica si, sprijinindu-si labele din fata. pe tejghea, incepu sa miriie.

24.

- Era un copoi. un turnator, spuse ambasadorul.

- Daca e asa, ar trebui sa fie mai discret, obiecta

Tereza. La ce-i buna politi a secreta, daca nu-i secreta!?!

Ambasadorul se aseza pe canapea si isi strinse picioarele sub el. asa cum invatase la cursu rile de yoga. Deasupra lor, Kennedy inramatul zirnbea, conferind spuselor ambasadorului 0 consacrare aparte.

- Doamna Tereza. incepu acesta, pe un ton parintesc, copoii au citeva functii, Prima e clasica: sa asculte ee spun oamenii si sa-si informeze superiorii despre tot ce aud.

A doua e 0 functie de intimidare. Ne dau a intelege ca sunt stapinii nostri, cii suntem supusi bunului lor plac, cu scopul de a ne infricosa. Asta incerca sa faca chelbosul dumitale.

A treia functie consta in inscenarea unor situatii, menite sa ne compromita. Nimeni nu mai are interes sa ne aeuze de complot impotriva statului, did asta n-ar face altceva decit sa ne atraga noi simpatii din partea populatiei, De aceea, dumnealor prefera sa descopere in buzunarele noastre hasis, sau sa ne demonstreze ca am violat 0 fetita de doisprezece ani. 0 pustoaica dispusa sa depuna marturie gasesc dumnealor oricind,

157

Terezei ii veni din nou in minte inginerul ei. Cum se explica faptul ca n-a mai revenit la ea niciodata?

Ambasadorul conflrma:

- Treaba lor e sa-i prinda pe oameni in capcana, ca . sa-i aiba la cheremul lor si sa-i foloseasca, facindu-i sa lntindii si ei, I. rindul lor, alte capcane altor oameni sl, in felul acesta, sa transforme, incetul cu incetul, intregul pop or intr-o uriasa organizatie de informatori.

Tereza nu se mai g1ndea acum decit I. un singur lucru: ca inginerul fusese trim is la ea de politia secreta. Si cine era acel baietandru ciudat, care se dusese sa se imbete in circiuma de peste drum ~i revenise ca sa-i faca declaratii amoroase?l? Din pricina acestui pus tan 0 atacase tumaturul chelbos. si lnglnerul ii luase apararea. Toti trei jucasera un rol intr-un scenariu dinainte pre~atitj harbatul acela avea misiunea sa-i cistige simpatia, 5-0 seduca.

Cum se face ca nu i-au dat prin minte toate astca?

Locuinta cu pricina avea ceva suspect si nu se potrivea citus! de putin cu omul in cauzal De ce sa locuiasca un inginer atit de bine imbracat, intr-o casa atit de amarita? Era, intr-adevar, inginer?! Si daca era inginer, cum putea sa lipseasca de la lucru la ora doua dupa-arniaza? De unde pina unde, un lnglner care-l citeste pe Sofocle? Nu, nici verba, biblioteca aceea nu apartinea nici unui inginer! Inca perea aceea aducea, mai curind, cu locuinta confiscata a unui intelectual nevoias, aflat acum in PU$carie. Cind avea patru ani, fusese arestat tatal ei, si, cu acest prilej. i se ccnfiscasera ::;1 lui apartamentul $i toata biblioteca! Cine mai poate sti in ce seep a fost folosjta dupa aceea locuinta sa?!

Acum intelegea si-i era cit se poate de lim pede motivul pentru care inginerul nu i se mai aratase niciodata, isi indeplinise misiunea, si atita tot, C. misiune? Copoiul chelbos 0 divulgase, fara vola lui, cind spusese: .Acum prostitutia e interzisa in tara noastra, tine minte acest lucru!'' Inginerul imaginar va depune marturie eli

158

se culcase cu ea, sl ea ii ceruse in schimb 0 suma de bani! Va fi amenintata cu scandalul, si va fi santajata si silita sa ciripeasca, denuntindu-si clientii care veneau sa se imbete la tejgheaua barului unde servea,

- Aventura dumneavoastra nu mi se pare citusi de putin periculoasa, incerca s-o linisteasca ambasadorul.

- Se poate, spuse ea eu 0 voce strangulata, sl iesi ell Karenin pe strazile inlunecate ale Orasului de aUT.

25.

Ca sa scape de suferinte, oamenii se refugiaza, de cele mai multe ori, in viitor. hi imagineaza, pe raga$ul timpului, 0 lin ie, dincolo de care suferintele de azi se sting. Dar Tereza nu vedea inaintea el aceasta linie, Numai privirea inapoi putea sa-i aduca 0 consolare. Era duminica, 0 noua duminica, Urcara impreuna in masina si plecara de parte de Praga,

Tomas era la volan, Tereza in fata, linga el, si Karenin, instalat pe bancheta din spate, isi intindea din cind in cind boticul sa I. Iinga urechile, Peste doua ore ajunsera intr-o mica statiune balneoclimaterica, unde, in urma cu cinci sau sase ani, petrecusera citeva zile impreuna. Intentionau sa innopteze aiel.

Trasera masina pe locul de parcare din piata principala, si coborira, Nimic nu se schirnbase. In fata lor se afla hotelul in care locuisera in anul acela, si batrinul lei dinaintea intrarii, in stinga hotelului se intindea vechea colonada de lernn: la capatul ei susura apa aceluiasl izvor ce se scurgea in havuzul de marmura deasupra caruia se aplecau, ca odlnloara, oameni ttnind in mina un pahar,

Pe urma, Tomas aratil din nou spre hotel. Ceva, totusi, se schimbase, Cindva acesta se numise Grand Hotel, iar acum, potrivit inscriptiei, se numea Baikal. Se uitara la tablia din coltul cladirii. Piata Moscova! Facura apoi un tur pe toate strazile pe care Ie cunosteau (Karenin ii

159

insotea liber, fara lesa), urmarind denumirile acestora: strada Stalingrad, strada Leningrad, strada Rostov, strada Novosibirsk, strada Kiev, strada Odesa; pe aceste strazi intilneau Cas a sanatoriala pentru convalesceutl, "Ceaikovski"! -Casa sanatorlala pentru convalescenti "Tolstoi", casa sanatoriala pentru convalescenti .Rlmskl-Horsakov", hotelul .. Suvorov", cinernatograful .. Gorki" si cafeneaua Puskin. Aceste denumiri se trageau, toate, din Rusia si din istoria acesteia.

Tereza isi amintea de primele zile ale invaziei. in toate orasele oamenii dadeau jos tablitele eu denumirea strazilor, iar pe sosele inlaturau panourile indicatoare. pe care erau iuscrise numele localitatilor, intT-o singura noapte Cehia devenise 0 tara fara nume. limp de sapte zile. armata rusa ratacise pe soselele Cehiei, fara sa stie unde se afla. Ofiterii cautau de zor cladirile redactiilor, ale radioului si televiziunii, spre a Ie ocupa, dar nu izbuteau sa Ie gaseasca. Se adresau oamenilor, dar, la intrebarile lor, acestia dadeau din umeri, sau le indicau adrese s! directii false. Se pare insa ca, 0 data eu trecerea anilor. acest anonimat nu fusese lips it de primejdii pentru tara. Nici strazile, niei cladirile nu si-au putut redobindi denumirea originara, Asa se face ctl 0 statiune balneoclimaterica a Boemiei devenise, de pe 0 zi pe alta, o mica Rusie imaginara, si Tereza constata, ell amaraciune, ca trecutul pe care venisera sa-l ceute aid Ie fusese confiscat,

26.

Se intorceau tacuti la masina lor. Tereza lsi spunea in sinea ei ca toate lucrurile si toti oamenii se prezentau aid in travesti: vechiul oras al Boerniei se acoperise cu nume rusesti: cehii care fotografiau in timpul invaziei lucrau, de fapt, pentru politia secreta ruseasca: barbatul care 0 trirnisese la moarte purta pe fata masca lui Tomas; politistul se prezentase ca inginer, si inginerul

160

voia sa joace rolul barbatului de pe Dealul Petrinului. Simbolul cartii, in locuinta cu pricina, era un semn fals. menit s-o abata pe un drum gresit,

Acum, gindindu-se la cartea pc care 0 tinuse in mina, ii sdipara in minte 0 idee cumplita, si obrajii i se Impurpurara: cum s-au petrecut lucrurile? Ingineru! Ii spusese ca se duce sa puna de cafea. Ea se apropiase de biblioteca si trascse din raft Oedip al lui Sofccle. Pe urma, inginerul a revenit, dar fadi. cafea!

Analiza situatia inca 0 data si inca 0 data, intorcind-o pe toate felele: cind a iesit. pretextind ca se duce sa prepare cafeaua, cit timp a zabovit in spatule perdelci? Cel putin un minut, asta fara indoiala, d~lCa nu doua sau chiar trei minute. Ce putea s5 faca atita timp in vestibulul acela minuscul? Se dusese. poale, la closet? Tereza se straduia sa-si aduca arninte daca auzise zaumotul de u~a trintita sau bolboroseala de apa trasa, Nu. categoric. apa n-o auzise, asta si-ar fj adus aminte, Si era aproape sigura ca n-auzis€ nici zgomotul de usa trintita. Si-atunci, ce facea el acolo, in vestibul?

Deodata. totul i se paru cit se poate de clar, Ca s-o prinda in cape ana. dumnealor nu le ajungea simpla marturie a inginerului. Aveau nevoie de 0 dovada palpabila, de netagaduit, in timpul acelei iudelungate si suspecte absente. inuinerul instalase in ves tibul u camera de luat vederi. Sau. mai plauzibil, introdusese in vestibul un tip eu un aparat de fotograflat, care, apoi, i-a surprins pe pelicula fotografica,

Cu numai citeva saptarnini in urrna, i~i bat use joe de scriitorul Prochazka, care nu stia ca traie ste intr-un lagar de concentrare, unde nu exista viata intima. Dar ea? Cind paras ise casa parinteasca, isi inchipuise in naivitatea ei ea devenise, 0 data pentru totdeauna, stapina asupra vietii sale intime. Dar casa materna se intindea in toata lumea, si 0 ajungea din urma, oriunde se atla.

Coborau 0 scara, printre gradini, indreptindu-se spre piata unde parcasera rnasina,

161

- Ce-i cu tine? 0 intr L ::5 Tomas.

Dar pin a sa apuce sa-i raspunda, cineva ii dadu binete lui Tomas.

27.

Era un barbat de cincizeci de ani, cu fata smeada, b5tuta de vint - un taran pe care Tomas ~. "jJerase cindva. De atunci era trimis in fiecare an sa faca 0 cura de ape in aceasta statiune balneoclimateridi. ii invita pe amindoi la un pahar de vin. Ciinii n-aveau acces in 10- calurile publice. Tereza se duse sa-l de puna pe Karenin in masina sl, intre timp, cei doi se asezara la 0 masa intr-o cafenea si () asteptau,

Cind sosi la masa lor, taranul ii spunea lui Tomas: - La noi e liniste si pace. Acum doi ani am fost ales presedintele cooperativei.

- Felicitari, spuse Tomas.

- La noi, la tara, stiti cum e. Toata lumea pleaca,

Cei de sus se pot socoti fericiti atunci cind cineva acce~ta sa ramina, Asa se face ca nu-si pot ingadui sa ne puna, cum soar zice, pe tiber.

- Asta ar fi un loc ideal pentru noi, interveni Tereza.

- Dumneavoastra v-ati plictisi acolo, tinara domnita,

Acolo n-aveti nimic. Absolut nimic. Nid 0 distractie, nimic ...

Tereza se uita la fata batuta de vint a plugarului. Omul, in sine, i se parea foarte simpatie si dragut, in sfirsit, dupa atita arnar de vrerne, descoperea din nou 0 persoana draguta! In fata ochilor i se perindau niste imagini rurale: un sat, turnul unei biserici, ogoare.' pad uri, un brigadier silvic, un iepure gonind peste brazde, un vinator cu palarie verde. Nu traise niciodata loll tara. Imaginile acestea Ie stia din auzite, sau din lecturi, sau, poate, erau inscrise in subconstientul ei de niste neamuri indepartate. Si, totusi, aeeste imagini staruiau

162

in mintea ei ca 0 fotografie a striihunicii in alhumul de familie, sau ca niste gravuri de odinioara.

- Mai aveti dureri? intreba Tomas.

- Uneori rna doare aici, raspunse taranul, ducind mina

la ceafa, acolo unde eraniul se imbina eu coloana vertebral a,

Fara sa se ridice de pe scaun, Tomas palpa locul indicat. si-i mai puse citeva intebari fostului sau pacient. Apoi spuse:

- Eu nu mai am dreptul sa eliberez retete. Dar spuneti-i farmacistului dumneavoastra, de-acolo din sat. ca ati stat de vorba ell mine si v-am recomandat sa luati asta ...

Si, scotind un camet din buzunarul interior al hainei, rupse din el 0 fila $i scrise pe ea, cu majuscule, denumirea medicamentului.

28.

Goneau inapoi spre Praga,

Tereza se gindea la fotografla in care trupul el despuiat se afla in bratele inginerului necunoscut. Incerca sa se linisteasca: admitind ca ar exista 0 asemenea fotografie, Tomas n-avea cum s-o vada. F.. :u acei oarneni, aceasta " tografle n-avea alta utilitate decit aceea de a 0 sili pe Tereza sa ciripeasca. in clipa in care i-ar trimite-o lui Tomas, si-ar pierde orice valoare.

Dar ce soar lntimpla daca acesti copoi ar decide ca.

Tereza nu prezinta, pentru ei, nici un interes? in acest caz fotografia n-ar mai fl pentru ei decit un obiect de bascalie, si nimeni n-ar mai putea sa-l impiedice pe vreunul s-o puna intr-un plic si s-o expedieze pe adresa lui Tomas, fie si din simplu amuzament.

Ce soar intimpla dac., Tomas ar primi 0 asemenea fotografie? Ar alunga-o? Poate ca nu. Mai curind nu. Dar fragilul edificiu al dragostet lor soar prabusi din temelii. Cad acest edificiu se spriiinea pe 0 singura coloana, pe

163

coloana fidelitatii ei - iar iubirile sunt ca imperiile: daca piere ideea pe care au fast intemeiate, pier si ele odata cu ca.

In fata ochilor ii staruia aceasta imagine: un iepure . alcrgind peste brazde, un vinator ell palarie verde si 0 turla de biserica rasarind deasupra unci paduri,

Voia sa-i spuna lui Tomas ca ar fi bine pentru ei sa paraseasca Praga, sa piece impreuna departe de copiii care ingroapa de vii stancutele, departe de copoi :$i de turnatori, de parte de fetele inarmate ell umbrele. Voia sa-i spuna ca ar fi bine sa piece la tara. sa traiasca acolo, intrucit aceasta era singura calc a salvarii lor.

bi intoarse capul spre el, dar Tomas tacea, cu prjvirca atintita pe asfaltul soselei, ai ea nu se sirntea in stare sa sparga zidul tacerii ce se ridica intre ei. Avea acee asi scnzatie ca in ziua aceea cind cobora de pe dealul Petrinului. 0 durea stomacul si-i venca sa vomite. Tomas 0 infricosa. Era prea puternic peutru ea. si ea era prea sfnha ca sa-t faca fata, ii dadea ordine, pc care ea nu Ie intelegea. Se straduia sa Ie execute, dar nu stia cum.

Dorea sa se Intoarca pe dealul Petrinului. sa-i ceara h5rhatului ell pusca permisiunea sa-si lege ochii eu min a e i, sa se sprijine cu. spatele de trunchiul castanului int1orit. lsi dorea moartea.

29.

Se trezi ~i constata ca era singura in casa, Iesi pe strada si porni spre chei. Voia sa vada Vltava, Sa se opreasca pc malul ei si sa priveasca indelung apa, did privelistea apei curgatoare are darul sa Iinisteasca si sa vindece, Riul curge aid de secole .$i povestile oamenilor se infiripii la mal. Se infirlpa, ca a doua zi sa fie uitate. iar riul sa i.$i vada mai departe de cursul lui.

Sprijinita de balustrada, se uita in jos. Povestea se petrecea intr-un cartier rnarginas al Pragai, Vltava stra-

164

batuse orasul, lasind in urma ei splendoarea Hradsinului $i a bisericilor, aidoma unci actrite iesite de la spectacol, obosita si ingindurata, inainta printre mal uri murdare. strajuite de garduri din lemn sau zidarie, in spate Ie carora se vedeau niste fabrici si locuri de joaca pustii,

Privi indelung apa care, aid. parea mai trista si mai intunccata: deodata surprinse in mijlocul riului un obiect ciudat. un obiect rosu: 0 bancuta. 0 bancuta din lernn cu picioare metalice, asa cum se pot vedea cu duiumul prin gradinile si parcurile pub lice ale Praaai. Plutea incet in mijlocul Vltavei, in spatele ei venea -0 alta bancuta, Pe urma inca una, si inca una. Tereza lsi dadu seama, in sfirsit, ca vedea parasind orasul bancutele din gradinile publice ale Pragai, purtate de curent pe firul apei: ca erau multe, din ce in ce mai multe. alunecind pe apa ca frunzele toamnei. duse de ape departe de padurea in care cazusera, si erau multe si de tnate culorile: $i rosii, $1 galbene, si alhastre.

Se intoarse, co gindul sa-i intrebe pe trecatori ce vola sa insernne aceasta poveste. De ce pluteau pe firul apei bancutele din parcurile pragheze? Dar oamenii treceau prin preajma ei cu a mina indiferenta, cad putin Ie pasa lor de cursul unui riu care curgea dintr-un seeol in altul prin mijlocul orasului lor efemer.

Contempla din nou apa, cuprinsa de a tristete fara margini. hi dadea searna ca ceca ce vedca aducea a despartire, Despartirea de viata, ce se ducca eu alaiul ei de culori.

Bancutele disparusera, in cea mai mare parte. din cimpul ei vizual; se mai ivira doar citeva intirziate, apoi inca una, galbena, si inca. una. albastra, ultima.

165

PARTEA A CINCEA Usuratatea si greutatea

1.

Clod venise 53.-1 viziteze la Praga pe nepusa masa, Tomas Iacuse dragoste cu ea, asa cum am mai spus-o in prima parte, in aceeasi zi sau in aceeasi ora, dar imedial dupa aceea Tereza a facut un puseu de febra. lacea pe patul lui. si el states Ia capatiiul ei, incredintat ca avea in fata un prune ce fusese depus intr-un cosulet de nuiele ~i lasat pe firul apei ca sa ajunga la el,

De atunci ii devenise draga imaginea copilului abandonal !;Oi, adesenri, se gindea la vechile mituri, in care aparea, Acesta a fost, lara doar si poate, motivul ascuns care I-a incitat, intr-o buna zi, sa caute in biblioteca Oedip al lui Sofocle, in Iraducere ceha,

Povestea lui Oedip e foarte cunoscuta: un pastor gaseste un nou-nascut abandonal si il duce 10 regele sau Polybe; acesla il creste ca pe fiul sau, Adoiescenlul Oedip se intilneste pe un drumeag de munte cu 0 caleasca in care calatorea un print necunoscut. Se iau la cearta, se incaiera, si Oedip il ucide pe print . .Mai tirziu, se casatoreste cu regina Iocasta si devine regele Thebei. Nu banuieste eli barbatul pe eare-I omorise cindva pe drumul de munte era tatal sau, si femeia cu care se culea era mama sa. lntre timp destinul se arata neindurator cu supusii sai, napastulndu-i cu tot felul de boli. Cind i$i da seama ca el era vinovat de suferintele lor, Oedip se mutileaza infigindu'$i ace in ochi sl, orb pentru totdeauna, paraseste Theba.

166

2.

Cei ce ered ca regimurile comuniste din Europa centrala sunt in exclusivitate -opera unor criminali pun in umbra un adevar fundamental: regimurile criminale n-au fost create de eriminali, ci de entuziasti convinsi di au descoperit singurul drum spre paradis. lsi aparau acest drum cu vitejie. executind, in virtutea acestei credinte, oameni cu nemiluita. Cu timpul, a devenit clar ca buna ziua ca paradisul nu exista si, in consecinta, entuziastii erau niste asasini.

Atunci toata lumea s-a luat de comunisti, spunindu-le de la obraz: voi sunteti vinovati de toate nenorocirile tarii (saracite si pustiite), d. pierderea independentei sale (cazuta in robia ruseasca), de toate asasinatele judiciare!

Cel carora Ii se adresau aceste acuzatii raspundeau:

Nu stiarnl Am fosl mselatll Am crezut! In adincul sutletului suntem nevinovatil

Drept care. disputa se rezuma la aceste intrebari: Intr-adevar nu stiau? Sau se prefaceau ca nu stiu nimic?

Tomas urmarea aceasta disputa (asa cum 0 urrnareau zece milioane de cehi} si i~i spunea in sinea lui ca. printre comunisti, existau, cu slguranta, oameni care nu erau atit de ignoranti (era, totusi, imposibil sa nu fi auzit vorbindu-se despre ororile savirslte si care se mai savirseau inca in Rusia postrevolutionara), Nu-i exclus insa ca cei mai multi dintre ei sa nu fi sfiut. intr-adevar, nimie.

Si i$i spunea ca. intreharea fundarnentala nu era: stlau sau nu stiau? Ci: esti nevinovat, fiindca nu stii? E scutit. oare, prostanacul instalat pe tron de orice responsabllitate, pentr t simplul fapt ca e prostanac?

Sa admitem ca procurorul ceh care, la inceputul anilor cincizeci, a condamnat la pedeapsa cu moartea un nevinovat, fusese indus in eroare de politia secreta ruseasca $i de guvernul tarii sale. Acum insa, cind se stie cli acuzatiile erau absurde si executati nevinovatii, cum e cu putinta ca acelast procurer sa-si apere puritatea

167

sufletului sau si sa se hata cu pumnul in piept spunind: cugetul mel! e nepatat, nu stiam - credeam! Oare nu in al sau .. nu sfiam, credeaml" rezida greseala sa ireparabil.l?!?

Atune! i-a venit in minte povestea lui Oedip. Oedip nu stia ca se culca Cll propria sa mama si, totusi, cind a lnteles ce se inlimpla, nu s-a simtit nevinovat, N-a fust In stare sa suporte jalnicul spectacol al nenarocirii pe care 0 pricinuise. si-a scos ochii ~i, nevazator, a parasit Theba.

Tomas asculta strigatele cumunistilor care-si aparau puritatea sufleteasca si in sinea lui isi spunea: Din cauza ignorautei voastre aceasta tara si-a pierdut, poate, pentru citcva scenic. Iihcrtatea, si voi strigati In gura marc ca va simtiti nevinovati? Cum mai puteti privi in jurul vostru? Cum de nu sunteti inspaimintati de ceca ce vedeti? Uri. pnatc, v-ati pierdut vederea?! Daca nu, ar trebui sa \'a scoatetl ochii s i sa plecati din Theba!

Aceasta cornparatie ii placea atit de mult, incit adescori 0 Iulusea in timpul discufiilor cu prietcnii si, cu timpul, incepu s-() expr'ime in formulari din ce in ce rnai precise si din ce in ce mai elegante,

Citea pe vrernea ace ea. ea tuti intelectualii, 0 revista saptaminala editata in circa trei sute de rnii de exernplare de L'niunea scriitorilor cehi, care-si dobindisera 0 autonomic coruiderabila In interiorul regimului, permitlndu-sf. astfel, sa vorbeasca des pre anumite lueruri care altora nu le era ingaduit sa le exprime in fata opiniei publice. A::;a se face ca in revista scriitorilor apareau artic ole in care se punea intrebarea cine era vinovat, si in ce masura era vinovat de asasinatele judiciare, comise in perioada proceselor politice din primii ani ai comunismului.

Aceasta intrebare revenea mereu in toate discutiile. ca un Iaitmotiv, Stiau sau nu stiau? Considerind aceasta intrebare u chestiune secundara, Tomas se apuca intr-a zi sa astcarna pe hirtie reflectiile sale des pre Oedip ~i

168

expedie articolul pe adresa amintitei publicatii. Peste 0 luna primi raspunsul: era invitat sa se prezinte la redactie. Ajuns acolo, fu primit de un redactor marunt de stat si drept ca 0 lurninare, care-i propuse sa modifice topica unei fraze, si atita tot. Textul aparu ceva mai tirziu in penultima pa~ina a publicatiei. la rubrica: ,.Scrisori de la cititori".

Tomas nu era multumit. Socotisera cu cale 55.-1 invite Ia redactie spre a-si da consimtamintul pentru 0 sehimbare de tonica, ca apoi. fad sa-l intrebe, sa-i dopirteasca textul 'in asernenea hal, 'incit reflectiile sale erau reduse la 0 sin~ura teza fundamentals (oarecum schcmatica si agresiva) si lui nu-i mai placea citusi de putin,

Asta se petrecea in jirimavara anului 1968, Alexandru Dubcek era la putere si era inconjurat de comunisti care se socoteau vinovali si se aratau dispusi sa repare. 'intr-uu fel. greselile savlrsite. in schimb, ceilalti cornunisfi. care-si strigau in gura man purttatea. nevinovatia, se temeau de furia uatiunii. care-i putea aduce, in orice clipa, In f'ata completulul de judecata, Acestia se duceau zilnic sa se plinga ambasadorului rus $L sa-i ceara ajutorul. La aparitia "scrisorii" lui Tomas, au izhucnit intr-un racnet de protest: lata unde am ajuns! Sa se scrie deschis ca trebuie sa ni se s coata ochii!

La doua sau trei luni dupa aceea, rusti au hotarit intreruperea discutiilor Hbere in gubernia lor. si. in decursul unci singure nopti, armatele lor au ocupat tara lui Tomas.

3.

Cind s-a inters de la Zilrich, Tomas si-a recapatat postul la acelasi spital din Praga, Apoi, intr-o buna zi. seful sectiei I-a invitat in biroul sau.

- La drept vorblnd. domnule coleg, incepu acesta, dumneavoastra nu suntett scriitor, nici jurnalist, nici

169

salvatorul poporului, cl medic si om de stiinta. N-a5 vrea sa va pierd, si 3$ face orice ca sa va pastrez aid. Dar. pentru asta, e nevoie sa retractati arlicolul acela pe care l-atl scris despre Oedip, E chiar atit de important pentru . existenta dumneavoastra?

- Domnule medic primar, spuse Tomas. amintindu-si ca i se taiase 0 treime din textul initial. e ultimul lucru la care tin pe aceasta lume.

- Stiti despre ce-i vorba, nu-i asa? spuse medicul primar.

Stia: doua lucruri atirnau in balanta: intr-o parte onoarea lui (care impunea sa nu dezavueze ceea ce scrisese), de cealalta parte ceca ce obisnuia sa considere a fi sensul vietii sale (munca lui de medic si de om de stiinta).

Medicul primar continua:

-- A cere oamenilor sa retracteze ce-au spus in public e. Intr-edevar. 0 treaba ce se practica in Evul Mcdill. in fond ce inseamna ,.a retracta"? in epoca moderna. 0 idee nu poate fi retractata: ea poate fl. eel mult, eOIDbatuta, nicidecum retractata. Si intrucit, scumpe coleg, a retracta 0 idee e un lueru imposlbil. pur verbal. formal si magic, nu vad de ce n-ati face ceea ce vi se cere ... intr-o societate guvemata de teroare, declaratiile verbale nu angajeaza eu nimic, fiindca sunt obtinute prin violenta, sl ornul cinstit e dator sa n-o ia in seama, pur s i simplu, sa n-o auda. Va spun, domnule coleg, in interesul meu si in interesul bolnavilor, cit locul dumneavoastra e aid, printre noi.

~ Aveti dreptate, incuviinta Tomas. arborind 0 mina

nef'ericita.

- Dar? intreba. medicul primar, incercind sa-i ghiceasca gindurile.

- Mi-e teama sa nu-mi fie rusine,

- in fata cui? Aveti 0 parere alit de buna des pre

oamenii din jurul dumncavoastra incit sa va pese ce gindesc?

170

- Nu, n-am despre ei 0 parere atit de buna, raspunse Tomas.

- De altfel, tinu sa precizeze medicul primar, mi s-a dat asigurarea ca nu va fi vorba de 0 declaratie publica. Dumnealor sunt birocrati, si au nevoie sa existe in dosarele lor ceva din care sa reiasa cli nu sunteti impotriva regimului, ca apoi sa se poata apara, daca cineva le-ar reprosa faptul eli v-au lasat sa lucrati pe postul dumneavoastra. Mi-au fagaduit ca aceasta declaratie va rarnine 0 chestiune inchisa intre dumneavoastra si autoritati, si in niei un caz nu se gindese s-o dea publicitatii,

~ Aeordati-mi 0 saptlimina de gindlre, spuse Tomas. incheind discutia.

4.

Tomas era socotit eel rnai bun chirurg al spitalului.

Se vorbea, chiar, cii medicul primar, care se apropia de virsta nensionarii. avea sa-i cedeze eurind po stu) de sef al sectiei. Cind se raspindi zvonul ca organele superioare ii solicitau lui Tomas 0 declaratie autocritica, nimeni nu se indoia ea el se va supune.

A fost primul lucru care a avut darul sa-l surprinda: in ciuda faptuiui ca nu facuse niciodata ceva care sa justifice aceasta supozitie, oamenii mizau mai curind pe necinstea lui decit pe echitatea lui.

Al doilea lucru surprineator era reactia lor fata de presupusul sau comportament. A$ putea s-o impart in doua categorii fundamentale,

Primul tip de reactie se manifesta la eei care, ei insisi (sau fiinte apropiate lor) retractasera ceva, care fusesera ccnstrinsi sa se declare de acord in mod public cu regimul de ocupatie sau se pregateau s-o fad (desigur. calcindu-si pe inirna, caci nimeni nu facea acest lucru cu drag. inima).

171

Acesti oameni il tratau cu un zimbet aparte, pe care nu-l mai vazuse la ei pina atunci: un zirnbet jalnic, ce trada consimtarnintul, consfintirea unei tainice complicitati. Era zimbetul schimbal intre doi barbati care s-au intilnit intimplator la intrarea unui bordel; se rusineaza un pic. dar. in acelasi limp, le face placere ca rusinea lor e reciproca: se naste intre ei 0 anurne legatura ce aduce eu adeziunea la 0 confrerie secreta.

ii zimbeau eu atit mai bucurosi cu cit stiau ca nu fusese socotit niciodatf un conformist. Presupusa acceptare a propunerii pe care i·o facuse medicul primar constituia. eu alte cuvinte. dovada di lasitatea devenea, incet dar sigur, 0 regula de conduita si c·urind va inceta sa mai fie considerata ceca ce era. Acesti oameni nu fusesera nicioilata prietenii sai. Tomas isi dadea seama. ell spaima. ca daca ar confectiona, cu adevarat, dcclaratia solicitata de medicul primar. acestia I-ar invita la ei acasa la un pahar ell vin si ar dori sa-i devina prieteni.

Al doilea tip tie reactle era reactia ace lor uameni care. ei in~i~i (sao cei apropiati lor) erau urmariti. persecutati, care refuzau s5 accepts orice compromis cu puterea ocupatlel. sau carora nimeni nu le-a cerut vreun compromis sau vreo declaratie (poate pentru faptul ca erau prea tineri si nu apucaserii sa se implice ell nimic) ~i care erau convinsi ca n-ar consirnti.

Unul dintre ei, S •. un medic tinar foarte dotal. 1'1 Intreba intr-o zi pe Tomas:

- Vasazica, le-ai scris comedia aceea?

- Nu te supara, dar nu inteleg la ce te referi. ras-

punse Tomas.

- La retractarea aia, stf tu, spuse S.

Nu rostise aceste cuvinte cu rautate. Era chiar surizator. in bogatul ierbar al zimbetelor, era un zirnbet cu totul deosebit: aimbetul superioritatii morale satisfacute, - Asculta. relua Tomas. ce stii tu de.spre aceasta re-

tractare? Ai citit-o?

Nu. raspunse S.

172

- Atunci de ce trancanestlr! i-o reteza Tomas. S. continua cu acelasi zimbet satlsfacut:

- Vite ce, n01 stim, ell totii, cum e cu treburile astea. Declaratiile sunt redactate· sub forma unor scrisori adresate directorului, sau ministrului, sau mai stiu eu cui - acesta promite ca scrisoarea nu va fi data publicitatii, ca autorul sa nu se simta umilit. E asa, sau nu?

Tomas nu raspunse. ridica din umeri si continua sa asculte.

- Pe urma, declaratia e depusa, ell grija. intr-un sertar, dar autorul stie ca poate fi data oricind publicitatii. in aceste condit ii, el nu va mai putea spune niciodata nirnlc, nu va mai putea niciodata sa critice, sa protesteze, altminteri declaratia lui va fi publicata ~i el va fi dezonorat in ochii tuturor. La drept vorbind. e 0 metoda elegantav., Ne putern Imagina si altele , mai drastlce.

- Da, e, Intr-adevar, 0 metoda foarte eleganta, spuse Tomas. dar pe mine m-ar interesa cine ti-a spus ca. am acceptat-o.

Colegul strinse din urneri, dar zimbetul nu se risipi de pe chipul lui.

Si Tomas i~i dadu seama de un lucru ciudat: Toata lumea Ii zimbea, [oata lumea nutrea tainica dorinta ca el sa-si scrie declaratia de retractare, spre marea bucurie a tuturor! Cei din prima categoric a tipului de reactie se bucurau pentru faptul ca inflatia de lasitate ba~aliza propriul lor comportament si le restituia onoarea pierduta. Ceilalti. din categoria a doua, erau obisnuiti sa considere onoarea lor drept un privilegiu, la care nici prin gind nu le trecea sa renunte, De aceea nutreau fata de lasi 0 dragoste ascunsa: lara acestia, barbatia lor n-ar fi fost decit un cfort banal ::;i inutil, ce n-ar fi stirn it adrniratia nimanui,

Tomas nu putea sa suporte aceste zimbete si avea impresia ca le vedea pretutindeni, chiar si pe fetele trecatorilor necunoscuti. Nici sa doarma nu putea. Cum

173

adid?! Le acorda el atita importanta acestor oarneni?! Nicidecum, Nu avea despre ei 0 parere buna si se supara pe el insusi de faptul eli privirile lor aveau darul sa-l irite ln asernenea hal. Povestea asia era Ilpsita de orice 1ogica. Cum e ell putinta ca 0 persoana ell 0 parere atit de jalnica despre altii sa depinda in asernenea masura de judecata acestora?

S-ar putea ca profunda sa neincredere in privinta oamenilor (indoiala referitoare Ia dreptul aceslora de a decide asupra destinului sau si de a-I judeca] sa fi jucat un rol important in optiunea lui pentru 0 meserie care exclude posibilitatea de a-I expune privirii publice. Cel ce-si alege, de ptlda, cariera de om politic, face, de bunavoie. din opinia publica propriul sau judecator, cu credinta naiva si marturisita ca-i va cistiga favorurile, Eventuala ostilitate a multimii il incita apoi la niste performante din ce in ce mai exigente, tot asa cum il stimula pe Tomas dificultatea stabilirii unui diagnostic core ct.

Medicul (spre deosebire de omul politic sau de actor) nu e judecat decit de bolnavil sai, si de confratii cei mai apropiati: cu alte cuvinte, intre patru pereti si de la om la om. Confruntal cu privirile celor ee-l judeca, el po ate sa raspunda in aceeasi clipa, sa se explice si sa se apere pe loc. Acurn insa, Tomas se afla (pentru prima oara in viata lui) intr-o situatie in care asupra sa erau atintite mai multe priviri decit era in stare sa inregistreze, Nu putea sa le raspunda niei ell propria-i privire, niei prin viu grai, Cazuse prada bunului lor plac. Se vorbea despre ella spital si in afara spitalului (la vrernea aceea Praga era de 0 nervozitate excesiva, si toate stirile despre cei ce dezamageau, denuntau sau colaborau, circulau si se raspindeau cu viteza extraordinara a tam-tamului african) si Tomas stia ca n-avea cum sa Ii se opuna, Era el ins US,) surprins sa cons tate cit de insuportabiladevenise pentru el aceasta poveste si in ce panica il scufunda. Interesul pe care i-I purta atita lume avea

174

darul sa-l indispuna, ca 0 mare inghesulala sau ca atingerile unor oameni ce smulg hainele de pe noi, in toiul vise lor noastre cele mai infloratoare.

Se duse la medicul primar si-i spuse ca nu va semna nimic.

Seful ii strinse mina cu mai multa putere decit 0 facea de obicei, si-l asigura ca se asteptase la aceasta decizie din partea sa.

- Domnule medic primar, nu s-ar putea sa rna pastrati aici si lara aceasta declaratie? intreba Tomas. vrind sa-i sugereze eli ar fj de ajuns ca toti colegii lui sa ameninte cu demisia in cazul in care Tomas ar fi obligat sa piece.

Nimeni insa nu s-a aratat dispus sa-sl de puna demisia si, astfel, la putin timp dupa aceea, medicul primar i-a strins mina cu si mai multa putere decit ultima oara (de i-a ramas toata numai vinatai) si Tomas a fost silit sa paraseasca spitalul.

5.

Mai intii lsi gasi un post intr-o clinica de provincie, aflata la oplzeci de kilometri de Praga, Facea zilnic naveta cu trenul si seara se intorcea acasa frint de oboseala, La un an dupa aceea, reusi sa obtina un loc de munca mai comod, dar inferior celui prec~dent, la un dispenser aflat intr-o suburbie a Pragai, Aid nu mai putea sa se cons acre chirurgiei si lucra ca medic generalist. Sal a de asteptare era vesnic aglomerata si el abia dispunea de dod minute pentru tie care dintre bolnavii sai, prescriindu-le tablete de aspirina, intocmindu-le certificate de boala pentru angajatorii lor sl fac1ndu-Ie trimiteri pentru consultatii la servieii medica Ie specializate,

intr-o zi, dupa orele de consultatli, primi in cabinetul sau vizita unui domn de vreo cincizeci de ani, a carui infatisare, usor retofeie, ii conferea aerul unei persoane

175

serioase, Se prezenta ca sef de hirou in Ministerul de Interne si-l pofti pe Tomas la un pahar in circiuma de peste drum.

Cornanda 0 sticla de vin. Tomas se impotrivi:

- Nu va suparati, sunt ell masina, Daca rna agaUi nolitaii, imi ridica permisul de conducere.

- Daca vi se intirnpla ceva, spuse eu zimhetul pe buze barbatul de la Ministerul de Interne. e suficient sa va referiti la persoana mea, si-i intinse lui Tomas 0 carte de vizita cu numele siiu (fara doar ~i poate fals) si cu numarul de telefon de la minister.

Pe urma. ii vorbi indelung. spunindu-i cit de mult ll pretuieste. La minister toata lumea deplingea faptul ca un chirurg de anvergura lui e redus la conditia unui facator de retete, menit sa prescrie tablete de aspirina in dispensarul unui curtier periferic al Pragai, Indiscret, ii dadu a intelege <::1 politia. in ciuda faptului cit n-o poate spune cu voce tare. regreta nespus ca specialisfii sunt Inlaturati din pcsturile lor. prin procedee atit de drastice,

Cum nu mai auzisc de rnulta Heme atitea cuvinte de magulire la adresa sa. Tomas il asculta eu toata atentia si constata, cu surprindere. ca rotofeiul domu era foarte blue informal - chiar in amanuntirne - des pre succesele sale profesionale, Cit de dezarmat si Iipsit de apfirare e omul in fata lingusirii! Tomas nu se putea stapini sa ia in serios spusele omului de la minister.

Dar nu facea asta doar din simpla vanitate, ci, mai cu seama. din lipsa de experienta. Cind stai fata in fata cu 0 persoana amahila, respectuoasa. curtenitoare. e foarte greu sa-ti dai seama, clipa de clipa, ca nimic din ceea ce spune nu-i adevarat, ca nimic din ceea ce spune nu-i gindit cu sinceritate. Pentru a reusi .'ia nu crezi (fara intrerupere si sistematic, fara 0 clipa de ezitare), e nevoie de un efort urias si de un antrenament sustinut - cu alte cuvinte, de frecvente interogatorii politienesti. Ori, toemai acest antrenament ii Iipsea lui Tomas.

Barbatul de la minister continua:

176

- Noi stim, domnule doctor, ca ali avut la Zurich 0 situatie excelenta, Si apreciem faptul ca v-ati intors. A fost un gest frumos, Stiati ca locul dumneavoastra e aid si nu in alta parte. Si se ~rabi sa adauge, de parca i-ar fi adresat lui Tomas un repros: Dar locul dumneavoastra este, totusi, in sala de operatii!

- Sunt de acord cu dumneaeoastra, incuviiuta Tomas. Se asternu 0 pauza, dupa care omul de la minister relua eu 0 voce intristat5.:

- Spuneti-mi, domnule doctor. dumneavoastrf eredeti, eu adevarat, ea ar trehui sa Ii se scoata ochii comunistilor? ~u vi se pare curios ca tocmai durnneavoastra, care ati redat sanatatea atitor oameni, sa facet! asemenea afirmatii?

- Dar asta-i un nonsens, riposta Tomas. Citili bine ce-arn scris $i vef vedea ca n-aveti dreptate,

- Am citit, replica omul de la minister. eu 0 voce ce voia sa tradeze o profunda amaraciune.

Si? Am scris eu, cumva, ca ar trehui sa li se scoata ochii comunistilor?

-- Asa a inteles toata lumea, spuse ernul de la minister. s i vocea lui incerca 55. tradeze 0 arnaraciune din ce in ce mai profunda.

- Dad. ati fi citit textul in intregime. asa cum l-am scris. n-ar fi putut sa \'a treaca prin minte un asemenea gind.

~ Cum a~a·!!. se mira omul de la minister. ciulind urechile , Oumnealor nu v-au puhlical textul asa cum l-ati seris'!!

~ L-au scurtat, - Cu mult?

- Aproximativ cu 0 treime.

Omul de la minister parea sincer indignat:

- ~-a fost un joc cinstit din partca lor. nu credeti?! Tomas strinse din umeri,

- Trebuia sa \'a impotriviti! Sa \'a aparati: Sa fi cerut pe lac 0 rectificare!

177

- Cum era 5-0 fac, cind imediat dupa aceea au venit rusii $i aveau cu totii aile griji? spuse Tomas.

- De ce lasati sa se creada ca dumneavoastra, medic si om de stiinta cu reputatie, doriti sa li se ia vederea altor fiinte umane?

. - Asta-i buna! Articolul meu a aparut undeva, in coada ziarului, prinlre alte scrisori. Nimeni nu I-a bagat in seama, in afara Ambasadei sovietice, careia, fireste, i-a convenit si i-a picat de minune.

- :\Iu spuneti asia, domnule doclor! Eu insumi am diseutat eu multi oameni despre articolul dumneavcastra. si toti se mirau ca ati putut sa-l scrieti, Dar, pentru mine, totul e acum mult mai clar, dupa ce mi-ati explicat ca articolul cu pricina, asa cum a fost publicat. nu corespunde intru totul eu eel pe care I-aU scris, Vi s-a sugerat sa-l serieti?

- Nu, raspunse Tomas. I-am trimis din proprie initiativa,

Ii cunoasteti pe acesti oameni?

- Ce oameni?

Cei ce v-au publicat articolul. Nu, nu-i cunose.

N-ati stat de vorba cu ei niciodata?

o data. cind m-au invitat sa vin la redactie.

- Pentru ce?

Pentru articolul acela. ~i eu cine ati vorbit? Cu un redactor.

Cum se numea?

Abia aeum pricepu Tomas ca era vorba de un interogatoriu: isl spuse, in sinea lui, ea fiecare dintre cuvintele sale putea pune pe cineva in primejdie. Cunostea, fireste. numele acelui redactor, dar lagadui:

- Nu stlu.

- Nu va suparati, domnule doctor! spuse ornul de la

minister, pe un ton plin de indignare in fata acestei nesinceritati. A trebuit, totusi, sa se prezinte!

178

E de-a dreplul tragicomic faplul c1i locmai buna noastra crestere devenise aliata a politiei secrete. Nu ne pricepem sa mintim. imperativul "Spune adevarul" pe care ni I-au inoculat parintii din anii copilariei, actioneaza asupra noastra in virtutea unui automatism ereditar, care ne face sa ne rusinarn de 0 minciuna restita in rata unui eopoi care ne interogheaza. E mai usor si mai simplu, pentru noi, sa ne certam eu el, sa-l insultam (lara nici un rost) decit sa-l minlim (simplu si cu rost).

Auzindu-l pe omul de la minister cum ii reproseaza nesinceritatea, Tomas se simti aproape vinovat: trebui sa biruie in el un fel de blocaj moral, ea sa poata persevere in minciuna sa.

- De prezentat, s-a prezentat, fara indoiala, ineepu el, dar. intrucit numele lui nu-mi spunea nimic, I-am uitat pe IDe.

- Cum arata?

Redactorul ell care statuse de vorbii atunci era rnarunt de stat si avea un par blond, tuns foarte scurt, si zbirlit ca un ariel. Tomas se straduia sa aleaga niste caracteristici cu totul opuse.

Era inalt. S! avea un par lung $i negru ca taciu-

nele,

Asa?! spuse omul de la minister, grabindu-se sa inlrebe: ~i barbia lunga, proeminenta?

Exact, incuviinta Tomas. - Si usur adus de spate ...

- intocmai, incuviinta Tomas. inca 0 data, dindu-si

seama ca, in clipa aceea, omul de la minister identificase pe cineva anume. Si, colae peste pupaza, in afara faptului ca denuntase un redactor amarit, Tomas mai savirsise un denunt mincinos.

~ De ce v-a convocat? Si des pre ce-ati vorbit? - Voiau sa schimbe topica unei fraze.

Raspunsul aeesta avu efectul unui subterfugiu caraghlos. Omul de la minister se arala din nou revoltat de faptul eli Tomas refuza sa-i spuna adevarul.

179

- Nu va suparati, domnule doctor! Dar. eu citeva clipe in urma, ati afirmat ca vi s-a taiat 0 treime din textul prezentat, si acurn imi spunefi c5. ati discutat despre 0 schimbare de topica! E 0 poveste lipsita de orice logica:

Lui Tomas ii veni raspunsul pe loc. cu mai multi! usurinta: did ceca ce avea sa spuna era purul adevar:

- Da. intr-adevar, povestea e lipsita de logica, dar asa stau lucrurile, se grabi sa spuna, cu zirnbetul pe buze. Mi-au cerut vole sa schimbe topica unei fraze, ca. pe urrna. sa-mi taie un sfert din articol.

Omul de la minister dadu iar din cap, cu aerul ca nu-i In stare sa inteleaga un comportament atit de imoral, si spuse:

-- Oamenii acestia n-au avut 0 atitudine corecta fata de dumneavoas tra.

Si, rostind aceste cuvinte. goli paharul si Incheie:

- Constat, domnule doctor, ca ati fost victima unci manipulart. Ar fi mare pacat ca oalele sparte sa le platiti durnneavoastra, si. flreste. pacientii dumneavoastra. in ceca ce ne priveste. domnule doctor. noi suntern foarte constienti de calitatile dumneavoastra, Sa vederu ee se poate face.

Ii strinse mina lui Tomas si i-o scutura cu toata cordialitatea. Apoi, luiudu-si ramas-bun, paras ira lucalul. indrentindu-se fie care spre masina sa.

6.

[ntilnirea aceasta avu darul sa-l cufunde pe Tomas Intr-c stare de indispczitie infioratoare, i~i facea reprosuri ca se lasase furat de tonul jovial al convorbirii, Dad nu refuzase sa stea de vorba ell politistul (nu era pregatit pentru 0 asemenea situatie si nu stia ce ingaduie legea si ce anume interzice), ar fi trebuit, eel putin. sa refuze invitatia de a merge ell ella circiuma

180

sa bea impreuna un pahar de vin, de parca ar fi mers eu un prieten! Si daca-I vedea cineva? Cineva care-l cunostea pe acest individ!?! Ar f tras, ell siguranta, eoncluzia c50 Tomas se afla in servlciul politiei secrete! Si de ce s-a apucat sa-i spuna acestui copoi ca articolul sau fusese redus cu 0 treime!?! De ce i-a oferit. hodorone-tronc, fara niei un motlv rational, aceasta infermiltie!?! Era nernultumit de el, pina in adincul sufletului.

La cincisprezece zile dupa aceea, omul de la minister reveni. Ii propuse iar sa mearga la circiurna de peste drum. ca ultima data. dar Tomas prefera sa ram ina In cabinetul sau de consultatii.

~ Va inteleg. domnule doctor, spuse copoiul, zirnbind. Fraza aceasta II captiva pe Tomas. Omul de la minister se exprimase ca un jurator de sah, care-i confirm a adveraarului sau ea la mutarea precedenta acesta savirsise 0 greseala,

Sedeau pe seaune fata in fata, despartiti de biroul lui Tomas. Cam peste zece minute, in limpul carora vorbtsera despre epidernia de gripa, care facea ravagii la vremea ace ea. ornul de la minister spuse:

- Ne-am g1ndit s! am judecat, in chip si Iel, cazul dumneavoastra, domnuJe doctor. Daca ar f vorha numai de dumneavoastra, lucrurile ar fi simple. Dar datoria noastra e sa tinem seama de opinia publica. Fie ca ati vrut, sau n-ati vrut, articolul dumneavoastra a contribuit la izbucnirea isteriei anticomuniste. 1\;-0 sa va ascund faptul ca ni s-a sugerat chiar ideea de a va aduce in fata justitiei, din pricina acestui articol. Exista pentru asta un paragraf anume in codul penal. Incitare publica la violenta,

Omul de la minister amuti, cu privirea atintita In ochii lui Tomas. Acesta ridica din umeri. Omul nostru adopta din nou un ton linlstiter si spuse:

181

- Indiferent care ar fi responsabilitatea dumneavoastra, interesul societatii impune sa flti folosit acolo unde capacitatea si competenta dumneavoastra pol fi valorificate eel mai bine. Foslul dumneavoastra sef va apreciaza foarle mult. Avem referinte si din partea pacientilor dumneavoastra, Sunteti un mare specialist, domnule doctor! in fond, nimeni nu-i poate pretinde unui medic sa. se priceapa in treburile politice, V-atl lasat tras pe sfoara, domnule doctor. Problema asia trebuie rezolvata, De aceea, am vrea sa va propunem textul unei declaratii pe care dumneavoastra ar trebui, dupa parerea noastra, s-o puneti la dispuzitia presei. Pe urma, noi ne vom ingriji ea accasta declaratie sa fie publicata la momentul potrivit, Si. in timp ce rostea ultimele cuvlnte, Ii Intinse lui Tomas 0 foaie de hirtie.

Tomas citi textul si se inspaiminta. Era mult mai rau decit ceea ce-i solicitase ell doi ani in urma fostul sau sef. Acum nu mai era vorba de 0 simpla. retractare a articolului despre Oedip. Textul prezent continea fraze privind dragostea fata de Uniunea Sovietica si fidelitatea fata de partidul comunist: mai eon tinea $i 0 condamnare la adresa intelectualilor, care voiau - a$a glasuia textul - sa impinga tara spre razboiul civil, dar. mai eu seama, continea un denunt impotrlva redactorilor revistei saptaminale a Uniunii Scriitorilor, eu numele coneret al ziaristului inalt eu spinarea usor incovoiaUi. (Tomas nu-l intilnise niciodata, dar ii cunostea numele ~i fotografla), care au abuzat de articolul sau, deformindu-l in mod deliberat spre a-i da 0 alta semnificatie !;i a-I transforma Intr-un apel contrarevolutionan acestia erau, chipurile, prea lasi, ca sa serie singuri un asemenea articol, si au vrut sa se ascunda in spatele unui medic naiv,

Ornul de la minister citea spaima din ochii lui Tomas.

Aplecindu-se, Il batu prieteneste pe genunchi, pe sub masa: - Domnule doctor, acesta nu-i decit un project.

Dumneavoastra veti reflecta. ~i daca doriti sa schimbati 0

182

formulare sau alta. vom gasi, cu slguranta, 0 cale de intelegere -. La urrna urmei, e iextul dumneavoastral Nu?!

Tomas ii restitui politi stu lui foaia de hirtie, de parca i-ar fi fost teama s-o mai tina 0 secunda in plus in mina sa, lasind, aproape, impresia ca se gindea la posibilitatea de a i se cauta, pe aceasta hirtie, arnprentele digitale,

in loc 5-0 i a, omul de la minister isi deslacu bratele eu un gest exprimind 0 mirare bine jucata (era gestul papei, hinecuvintind multimile de la 'inaltimea balconului), si spuse:

- Se poate, dornnule doctor? De ce mi-o restituiti?

Nu-i niei 0 ~raba. Pastrati-o, Si reflectat! acasa, in liniste.

Tomas scutura din cap, tinind ell rabdare hirtia "in mina intinsa, Omul de 'la minister iuceta sa-l mai imite pe Sfintul Parinte binecuvintind multi mea. trebui sa se resernneze si, in cele din urrna, sa ia inapoi hirtia.

Tomas voia sa-i spuna, eu toata fcrmitatea, ca nu va serie :>i nu va semna niciodata nimic, dar, in ultima elipa, se razgindi si, adoptiud 0 atitudine moderafa, spuse pe un Ion blajin:

- ~u va suparati, totusi. nu sunt un analfabet. De ce ar trebui sa semnez ceva ce n-am scris cu mina mea?

- Foarte bine, dornnule doctor. putem alege procedeul invers, l\lai 'intii serieti dumneavoastra ceva si, pe urma, revedem textul impreuna, Ce ali citit acum, va poate servi, eel putin, ca model.

De ce nu refuzase pe loe, eu toata energia, propunerea politislului?

in minte ii scaparase , ca prin farrnec, urmatorul rationament: in afara Iaptului eli declaratiile de acest gen aveau drept scop demoralizarea intregii natiuni (strategia generala a rusilor se indrepta, de buna seama, in aceasta directie}, politia mai urmarea, cu toata probabilitatea, in cazul lui Tomas. un obiectiv mai precis. si anume: sa pregateasca, eventual. un proees irnpotrica gazetarilor din

183

redactia revistei saptaminale, careia Tomas Ii trimisese arlicolul cu pricina. Daca asa stau lucrurile, declaratia lui Tomas le-ar servi ca proba convingatoare in fata instantei judecatoresti si, totodata, ca element. de baza in campania de presa pe care 0 "or declansa, fara doar si poate, impotrica amintitilor gazetari. Refuzind pe loc, cu fermitate ~i la modul categoric, propunerea copniului, se expunea primejdiei de a vedea textul pregatit de politic dat publicitatii, eu scm natura lui falsificata, Nici un ziar nu \'3 cuteza sa publice, vreodata, dezmintirea lui! Nimeni in lumea asta nu va crede ca n-a scris si n-a sernnal aceasta declaratie! A inteles, in sfirsit. ca oamenii se delecteaza prea mult cu umilinta morala a altuia. incit prefera sa nu-si strice placerea cu explicatiile napastuitului.

Oferind politiei speranta ca va redacta el insusi textul snlicitat, ci~ti~a timp. A doua zi, la prima {Ira. lsi prezenta demisia- din postul pe care-l ocupa. presupunind (coreet) ca din clipa in care va cobori. de bunavuie, pe Ircapta cea mai de jos a ierarhiei sociale (pe care fusesera nevoiti sa coboure la vrernea aceca mii de iutelectuali din alte domenii). politia isi va pierde puterea asupra lui ~i va inceta sa se mai intcreseze de soarta sa. In asemenea Imprejurari. dumnealor n-ar mai putea sa puhlice asa-zisa declaratie, semnata, chipurilc, de cl, did intrcaga poveste ar fi aparut absolut incredibila, intrucit rusinoasele declaratii pub lice sunt insotite, intotdeauna, de avansari, nicidecum de caderea semnatarlhrr.

in Cehia insa. medici! sunt salariati ai statu lui si statui ii poate elibera din funetii. dar nu-i obligat 5-0 faca, Functionarul cu care Tomas discuta In legatura cu demisia sa auzise de el , ii cunnstca reputatia si-l pretuia, inccrca sa-l convinga sa nu-s i paraseasca postul. Si Tomas intelese, deodata. ca nu mai era si~ur, citusi de putin. daca decizia pe care 0 luase era cea mai potrivita, Se sbntea insa legat de ea. printr-un fel de juramint de credinta ce nu Ingaduia sa dai ina poi. 0 tinu mortis pe a lui. si, astfel. deveni spalator de geamuri sl vitrine.

184

7.

in urma eu ani. cind gone a cu masina de la ZUrich spre Praga, Tomas I.$i repeta mereu, cu ° voce scazuUi.: .. Es muss scin!", j(Indindu-se la dragostea sa pentru Tereza. Dar, in aceeasi zi. dupa trecerea frontierei. incenu sa se indoiasca dad. trehuia sa net cu adevarat: isi dadu seama ca fusese impins spre Tereza doar de 0 serie de intirnplar! ridicole, petrecute eu sapte ani inainte (la inceputul lor fiind criza de sciatica a sefului saul. si numai datorita lor se reintorcea acum Intr-o colivie din care nu va izbuti sa scape niciodata.

Sa Insemne asta ca in viata lui nu exista nici un .. Es muss sein" de necesitate majora? Dupa mine, exista unul, lar acesta nu era dragostea. ci profesiunea. Spre medicina nu I-a jmpins niei 0 intimplare, nici un cnlcul rational, ci 0 profunda dorinta launtrica.

Dad ar fi sa clasificam flintele umane In categorii, impartirea ar trebui faclIta potrivit aces tor dorinte profunde. care Ie indeamna spre cutare sau cutare activitate. pe care apoi 0 practica toata viala. Ftecare francez e altfel. Dar toti actorii din lumea intreaga se aseamana - la Paris. la Praga, s i asa mal departe, pina la eel mai modest teatru de provincie. Actor e eel ce accepta, din fragcda copilarie, 55-$i expuna intreaga viata in fata unui public anonim. Fara acest consirntarnint fundamental. ce n-are nici 0 legatura eu talentul - fiind chiar mai profund de cit talentul - nu poti deveni actor. La fel si un medic: medic e numai eel care accepta sa se oeupe toata viata, s i pina la ultimele consecinte, de suferintele curp ului omenesc. Acest cons imtamint fundamental {n icidecum talentul sau dexteritatea}, ii permite din primul an de studii sa patrunda in sala de disectii ~i peste sase ani sa devina medic.

Chirurgia e in stare sa inalte imperativul fundamental al nrofesiunii pina la limita extrema. unde umanul atinge divinul. Daca lovirn pe cineva in moalele capului eu toata puterea, folosind bas tunul de cauciuc, sarrnanul Sf

185

prabuseste si inceteaza sa mai respire pentru totdeauna. Dar, oricum, 0 data si-o data, tot ar fi incetat sa respire. Acest asasinat nu face decit sa anticipeze un pic ceea ce Dumnezeu ar fi aranjat El insusi, ceva mai tir·ziu. E de presupus ca Dumnezeu a prevazut omuciderea, dar n-a prevazut chirurgia, nebanuind, fireste, ea cineva va indrazni vreodata sa-sl vire mina lnauntrul mecanismului pe care EI I-a inventat, I-a impachetat cu grija in invelitoarea pielii, I-a sigilat si l-a ascuns vederil omului. Cind Tomas a atins pentru prima oara cu bisturiul sau pie lea unui pacient adormit sub narcoza, ca apoi, cu 0 miscare energica, sa sectioneze si sa descoasa aceasta piele cu 0 Iriisatura dreapta si precisa (de parca ar fi descusut 0 bucata de stofa neinsufletita, un palton, 0 fusta sau 0 perdea), I-a Incercat sentimentul scurt, dar intens, al savirsirli sacrilegiului, Dar tocmai asta avea darul sa-l atraga. sa-l captivezel Acesta era ace I .,es muss sein"], adinc inradacinat in el spre care nu-l impinsese nici 0 intimplare, nici 0 criza de sciatica a medicului primar, nirnic din afara,

Si-atunci, se pune intrebare,« cum a putut sa se desparta atit de repede. alit de categoric si alit de usor, de ceva atit de profund? Ne-ar raspunde ca a facut-o ca sa impiedice politia sa abuzeze de persoana lui. Dar, sincer vorbind, chiar daca, teoretic, acest lueru ar fi fost cu putinta (asernenea cazuri s-au intimplat ell adevarat}, nu era deloc probabil ca politia ar fi dat publicitatii 0 declaratie falsa, insotita de semnatura lui.

De buna seama, omul are dreptul sa se teama chiar si de primejdii putin probabile, Sa adrnitem acest lucru, Sa admitem si faptul ca Tomas era suparat pe el insusi, pe propria sa stingacie, si voia sa evite alte contacte cu politia care n-ar fi facut decit sa-i exacerbeze sentimentul neputintei sale. Si sa mal admitem ca, in reaIitate, isi pierduse adevarata profesiune, caci, la Jlrept vorbind, munca lui la dispensarul cu pricina, umle le prescria pacientilor tablete de aspirina, n-avea nimie

186

comun cu cnnceptia lui des pre medicina, Cu toate acestea, decizia sa impetuoasa mi se pare bizara, Oare, nu ascundea ea ceva mai pro fund, ceva ce scapa re[lectiei sale rationale?

8.

Tomas il indragise pe Beethoven ca sa-i faca placere Terezei, dar la muzica nu se pricepea prea mult si rna indoiesc ca ar fi cunoscut adevarata poveste a celebrului motiv beethovenian: "Muss e sein? es muss sein!"

Lucrurile s-au petreeut asa: un oarecare domn Dembscher ii datora lui. Beethoven cincizeci de forinti si compozitorul, ves nic lefter. i-a eerut sa-i restituie suma amintlta, "Muss es sein? I'I'rebuiev)". suspina sarmanul Dembscher si Beethoven ii raspunse cu un zimbet plin de voiosie: .Es muss sein! (Trebuie!)", dupa care nota in carnetul sau aceste cuvinte cu melodia lor, si compuse. pe . acest motiv realist, 0 mica piesa pentru patru voci: trei voci cinta .Es muss sein, es muss sein, ja, ja, ja" _ Trebule, trebuie, da, ds, ds, iar a patra voce adauga: ,.Heraus mit dem Beutel!" - Scoste odatii portmoneuJ!

Acelasi motiv deveni mai tirziu simburele frazei a patra din ultimul sau cvartet opus 135. Atunci Beethoven nu se mal gindea deloc la portmoneul lui Dembscher. Cuvintele .Es muss sein!" capatau pentru el o tonalitate din ce in ce mai solemna, de parca le-ar fi rostit Destinul in persoana. in Iimba lui Kant pin. si :,bu~a ziua", pronuntat cum se cuvine, poate capata infatisarea unei teze rnetafizice. Germana e 0 limba a cuvintelor grele. HEs muss sein!'' nu era citusi de putin o gluma, ci .. Der schwer gefasste Entschuss" - decizia grava, bine cintarita.

Asadar, Beethoven transforrnase 0 inspiratie comica intr-un cvartet serios, 0 gluma intr-un adevar metafizic. E un exemplu interesant de schimbare a usorului in greu (cu alte cuvinte, potrtcit teoriei lui Parmenide: a

187

transforma pozitivul in negativ). Curios e ca. aceasta schimbare nu are darul sa ne surprinda, Am fi. dimpotriva, indlgnati, daca Beethoven ar fi trecut de la gravitatea cvartetului sau la gluma usoara a canonului pe -patru voci despre portmoneui domnului Demhscher. Asta ar fi Inserrmat sa actioneze, intru-totul, in spiritul lui Parmenide: ar fi transformat greul in usor, deci negativul in pozitiv! La iuceput ar fi avut (sub forma unci schite imperfecte) un mare adevar metafizic. iar In final (ca opera termiuata) 0 ~Iuma cum nu se poate rnai usoaral Nurnai di noi nu ne rnai pricepem sa gindim ca Parmenide.

Am impresia ca ace) agresiv, solemn sl auster •• Es muss sein!" il irita de multa vrcme pc Tomas, si nutrea, in sinea lui, 0 dorinta profunda de a schimba. in spiritul lui Parmenide, ~reul in usor, Sa ne amintim ca, odinioara, refuzase Intr-o sfngura clipita sa-si mai vada vrcodata prima sotle si flul. si cu ce sentiment de usurare rasuflase af'lind ca parintii lui rupsesera orice legatura cu el. Ce altceva fusese aceasta atitudine, dccit un gest pripit, impetuos si putin rational, cu care respingca, de fapt, ceca ce voia sa i se afirme ca 0 obligatie grea. apasatoare. ca un ,.Es muss s ein!"?

Deaigur. era vorba atunci de un "Es muss sein!" exterior, impus de conventiile sociale, in limp ce .. Es muss sein!"-ul dragostei sale pentru medicine izvora dintr-o necesitate launtrica, Era. in fond, ell atit mai rau. Impcrativul launtrtc e mult mai puternlc sl, implicit, incita mult mai puternic la revolta,

A fi chirurg inseamna sa despici invelisul lucrurilor si sa te uiti ce se ascunde Inauntrul lor. S-ar putea ea tocmai aceasta dorinta sa-l fi Indemnat pe Tomas sa mearga si sa vada ce se afla dincolo de .• Es muss sein!": altfel spus: sa mearga si sa vade ce mai rarnine din viata, atunci cind ornul se descotoroseste de tot ceca ce considerase. pina atunci, a fi menirea sa.

ISS

Totusi, cind se prezenta in fata inimoasei ~i binevoitoarei directoare a intreprinderilor pragheze pentru spalarea geamurilor ~i vitrinelor. rezultatul deciziei sale ii aparu, pe neasteptate, in toata realitatea sa. si se trezi aproape inspairnintat. in aceasta spaima ii fu dat sa traiasca primele zile ale noii sale ocupatii. Dar, odata depasita descumpanitoarea bizarerie a noii sale vieti (aproximativ la capatul unci saptamini}, lsi dadu seama pe neasteptate ca, de fapt, se afla inlr-o vacanta prelungila,

Facea lucruri dirora nu Ie aeorda nici 0 importanta, ~i asta era cum nu se poate mai binc si mai frumos. Incepuse sa Inteleaga fericirea oamenilor (pina atunci ii cornpatirnea) care se indeletniceau cu 0 munca spre care nu fusesera indcmnati de un "Es muss sein!" launtric. o munca ce putea fi uitata dupa tcrminarea programului stabilit. ~u eunoseuse nicindata. pina acum. aceasta binecuvintata fericita nepasare. Altadata, cind se intimpla s5 nu-i reuseasca ceva in sala de operatii, asa cum ar fi "rut. il cuprindea disperarea ~i nu putea sa doarrna. Adeseori ii pierea chiar si pofta de femei. "Es muss sein!"-ul profesiunii sale era ca un vampir care-i sugea singele.

Acum. strabatea strazile Pragai cu praiina de spalat vitrinele, si cnnstata, cu surprindere. ca se simtea mai tinar cu zece ani. Vinzatoarele din marile magazine i se adresau eu apelativul "domnule doctor" (tam-tamul praghez functiona fara eusur) si-i cereau sfaturi in legatura cu guturaiul Jar. eu durerile de sale ~i eu intirzierile ciclului menstrual. Se slrnteau aproape rusinate vazindu-l cum stropea eu apa vitrinele. cum infigea peria in virful prajinii sl incepea sa spele. Daca ar fi putut sa-sl lase balta clientii, in fata tejghelei, i-ar fi smuls cu stguranta prajina din mina si ar fi spalat ele geamurile in locul lui,

Tomas lucra. mai cu seama, In rnarile magazine, dar intreprinderea lui 11 trirnitea si la casele particulare. Pe

189

vrernea aceea oarnenii mai traiau persecutiile masive impotriva intelectualilor intr-un fel de euforie a solidaritatii. Cind aflara eli Tomas era spoUltor de geamuri si vitrine , fostii sai pacienti incepura sa telefoneze la "intreprinderea cu pricina. cerind in mod expres sa fie trimis la domiciliile lor. il primeau cu 0 sticla de sampanie sau de sllbovita, ii scriau pe foaia de evldenta ea spalase treisprezece ferestre, ca apoi sa petreaca doua ore stind la taclale ~i docnind paharele pentru noroe si sanatate. Apoi, plecind spre alta casa particulara, sau spre alt magazin universal. Tomas era intr-o dispozitie de zile mari. Familiile ofiterilor rusi veneau sa se instalaze in tara. radioul difuza discursuri arnenintatoare ale functionarilor Ministerului de Interne care-i inlocuiau pe redactorii concediati, iar el, clatinindu-se, strabatea strazile Pragai, eu senzatia omului ce merge din petrecere in petrecere. Aceasta era vacanta sa Indefungata.

Se intorcea la perioada vietii sale de celibatar. Era, deodata, fara Tereza, Nu se vedeau decit noaptea, atunci cind ea revenea tirziu de la restaurantul unde luera, $1 el se trezea un pic din primul somn. pe urma, dim ineata, cind ea era somnoroasa si el se grabea sa piece la serviciul sau, Avea la dispozltie saisprezece ore numai pentru el, ceea ce insemna un spatiu de Iibertate ce i se oferea pe nepusa rnasa, lar pentru .1, spatiul de libertate reprezenta, din prima tinerete. femeile.

9.

Cind se intimpla sa fie intrebat de prieteni cite fernei a avut la viata lui, ocolea raspunsul si daea acestia insis tau, Ie spunea: "Cu aproximatie, vreo doua sute". Unii, invidiosi, pretindeau ca exagereaza, Si el se apara; "Vi se pare mult?! Relatiile mele cu femeile dureaza de aproape douazeci si cinci d. ani. Impartiti doua sute cu douazeci si cinci si veti vedea di. va ies, cu aproximatie,

190

opt femei noi de fiecare an, Mi. nu mi se pare atit de mull."

Dar, de cind traia cu Tereza, activitalea sa erotica se izbea de dificultati organizatorice: nu putea sa-l rezerve (intre sala de operatie si caminul conjugal) decit 0 fisle ingusta de tirnp, pe care, ce-i drept, 0 exploata intensiv (asemenea agricultorului Muntean ce-si prelucreaza, Cll asiduitate, bucatica ingusta de parnint) , dar aceasta nu se putea compara cu spatiul celor saisprezece ore care-i picase, pe neasteptate, ca un dar venit din eer.

(Spun saisprezece, intrucit cele opt, in timpul carora spala geamurile, ii of ere au. in permanenta, noi prilejuri de a face cunostinta cu alte vinzatoare, functionare sau cuconite casniee, cu care l$i putea aranja oricind intilnirile sale amoroase.)

Ce cauta ella aceste fernei? C.-I atragea la ele? Sa fie, care, dragostea fizica doar eterna repetitie a unuia si aceluiasi lueru?

Nicidecum. in paves lea asta ramine, intotdeauna, un mic procent de imaginabil. Cind vedea 0 femeie imbracata din cap pina-n picioare, putea, fireste, sa-s! imagineze, mai mult sau mai putin, cum va arata goala-pusca (aid experienta de medic venea sa completeze experienta amantului). dar, intre aproximatia imaginii st precizia realitatii dainuia 0 midi. lacuna de imaginabil si aceasta lacuna it incita ~i nu-I lisa in pace. Numai ca urmarirea imaginabilului nu se incheie cu descoperirea nuditatii, ci merge mai departe: ce expresie va avea in timp ce se va dezbraca? Ce va spune in toiul actului amoros? Cum vor suna suspinele ei? Ce grimasa se va inlipari pe chipul ei in momentul orgasmului?

Unicitatea "eului" se ascunde exact in existenta acestui imaginabil in sinul fiintei umane. De inchipuit ne putem inchipui numai ceea ce-i identic si comun la toti oamenii. .Eul" individual e ceea ce se deosebeste de general, cu alte cuvinte, ceea ce nu poate fi dinainte

191

ghicit. niei ealculat, ceea ce trebuie mai intii dezvaluit, descoperit si cucerit la celalalt.

Tomas, care in ultimii zece ani de activitate medicala se ocupase, in exclusicitate, eu ereierul omenesc, stia ca .nimic nu-i rnai greu decit sa pui mina pe •. eul" uman. intre Hitler ~i Einstein, intre Brejnev si Soljenitin exista mult mai multe asernanari decit deosebiri. Daca povestea ar putea fi exprimata in termeni matematici, intre acestia exista 0 milionime de neasernanare si noua sute noua zed si noua de milionimi de asemanare,

Tomas e obsedat de dorinta descoperirii si euecririi aeelei milionimi. socotind ea in asta consta semnlficatia obsesiel sale in privinta sexului slab. Nu e ohsedat de femei. e obsedat de ceea ce-i irnaginabil in flecare dintre ele. altfel spus, de acea rnilionime de neasemanare ce deosebeste 0 femeie de alta.

(S-ar putea ca pasiunea de chirurg sa se fi logeman at aici cu pasiunea lui de fusfangiu. nelasind din min a bisturiul imaginar nici atunci cind se atla cu metresele sale. Dorea sa puna stapinire pe ceva adinc, cuibarit inlauntrul lor. ceca ce presupunea, in mod obligatoriu, destrarnarea invelisului lor superficial.)

Ne putem intreba, pe buna dreptate, de ce se ducea sa caute acea milionime de neasemanare toemai in sexualitate. N-o putea gasi, de pilda, in mersul lOT. in gusturile lor culinare, sau in preferintele lor estetice?

De buna seama, milionimea de neasemanare e prezenta In toate domeniile vietii umane, numai col aceasta milionime e pretutindeni dezvaluita public, drept care nu e nevoie sa fie descoperita prin folosirca bisturiului. Daca 0 ferneie prefera brinza in locul prajiturii, iar alta nu suporta eonopida. asta e, ee-l drept, un sernn al originalitatii sale; dar tocmai aceasta originalitate are darul sa ne convinga, pe IDe. cit e de nesemniflcativa ~i de inutila. neavind niei un rost sa ne pierdem timpul acordindu-i atenfia si cautind in ea 0 valoare oarecare,

192

Numai in sexualitate milionimea neasemanarn apare ca un lueru pretios, did aeolo nu e accesjhila oehiului public. ci trebuie cucerita, Cu 0 jumatate de secol in urrna. acest gen de cucerire mai cerea inca 0 cheltuiala de timp indelungat (saptamini, uneori chiar luni in sirt}, iar valoarea cuceririi se masura cu durala timpului consacrat acestei cuceriri. Si azi. in ciuda faptului ca durata cuceririi s-a scurtat considerahil, sexualitatea apare mereu ca 0 caseta de argint in care se ascunde misterul eului feminin.

Asadar, nu dorinta de voluptate (voluptatea este, sa spunem asa. un fel de prima). ci dorinta de a pune stapin ire pe lume (de a deschide cu bisluriul trupul lungit al lumii). il indernna pe Tomas sa se avinte in urmarirea femeilor.

10.

Barbatii care alearga dupa multe fcmei pot fi Impartiti. eu usurinta, in doua categorii, Lnii cauta la toate ferneile propriul lor vis - ideea lor. subiectiva, despre Iemete. Ceilalti sunt minati de dorinta de a pune stapiuire pc infinita diversitate a lumii feminine objective.

Obsesia primilor e 0 obsesie romuntics: in femei acestia se cauta pc ei insisi, dornici sa-si ~aseasdi prin ele propriul ideal. drept care sunt vesnic deceptionati, caci, precum stlm, idcalul nu poate fi gasit niciodata, Deceptia, care-i mina de la 0 femeie la alta, confera nestatorniciei lor un fel de scuza melodramatica, si, astfel, multe doarnne sentimentale se lasa .induiosate de poligamia lor inversunata,

Cealalta obsesie este 0 obsesie libertine, in care ferneile nu vad nimic induiosator: prin faptul ca barbatul nu proiecteaza asupra lor niei un ideal subiectiv, Intrucit pc el il intereseaza totul si nimic nu-l poate deceptiona. Si tocmai aceasta incapacitate de a fi deceptionat enprinde in sine ceva de natura sa scandalizeze. in ochii

193

lumii obsesia fustangiului libertin e un pacat lara iertare (fiindca nu e rascumparat prin deceptie],

La fustangiul romantic, care urmareste mereu acelasi tip de femeie, niei nu se remarca faptul ca-s] schimha amantele; prietenii ii pricinuiese in permanenta nedumeriri, nefiind in stare sa-l desluseasca prietenele si adresindu-li-se mereu eu acelasi nume.

in goana lor dupa cunoastere, fustangii Iibertini (si tocmai In aceasta categorie trebuie 'incadrat. de buna seama, Tomas) se indeparteaza tot mai mult de frumusetea feminine conventionala (de care se satura curind) J;;i terrnina prin a deveni, in mod inevitabil, colectionari de curiozitati. Ei stiu acest lucru, se simt pe chestia asta U$Of stinjeniti. si pentru a nu-si pune prietenii in incurcatura. nu se arata niciodata in public cu metresele lor.

Era spalator de geamuri si vitrine de aproape doi ani. dod fu solicitat de 0 noua clients. Cind () vazu pentru prima oara in pragul apartamentului sau, fu captivat. pe loc, de ciudatenia ei, Era 0 ciudatenie discreta, rezervata, men tin uta in limitele unei placute $i amuzante banalitati (preferinta lui Tomas pentru curiozitati n-avea nimie comun cu afectiunea felinlana pentru monstri): era neobisnuit de inalta, un pic mai inalta decit el, avea un nas delicat si foarte lung. iar chipul ei era alit de insolit, incit era cu neputinta sa spui di e frumoasa (toata lumea ar fi protestatl), in ciuda faptului eli nu era total lipsita de [rumusete (eel putin dupa parerea lui Tomas). Purta pantaloni si 0 bluza alba, se putea spune ca era 0 sinteza bizara intre un baietandru pHipind, 0 girafa si un cocos tire.

Se uita la el eu 0 privire atenta ~i cercetatoare, din care nu lip sea chiar 0 scaparare de ironie Inteligenta.

- Intrati, domnule doctor. ii spuse.

lsi dadu seama ca femeia stia cine este, Nevrind sa reactioneze, 0 intreba:

De unde pot sa iau putina apii?

194

Femeia deschise U$3 spre camera de baie. Tomas vazu in Iata lui chiuveta, cada si vasul c1osetului; in dreptul cazii, 3 chiuvetei sl a closetului erau intinse niste carpete micute, trandafirii.

Femeia, asemhnatoare girafei sl cocostircului. zimbea mljindu-sl ochii, si tot ee spunea sugera ideea unei ironii disimulate.

- Camera de baie e la dispozitia dumneavoastra, domnule doctor. Puteti face aici ce doriti,

- Pot sa rna si irnbaiez? intreba Tomas.

- Va place Sa va imbaiati? ii raspunse tot ell 0

Intrebare.

lsi umplu galeata cu apa calda si reveni in salon. - De unde vreti sa incep?

- Asta depinde de dumneavoastra, spus e ferneia.

ridicind din umeri.

- As putea sa vad ferestrele celorlalte incaperi?

- Vreti sa-mi cunoasteti locuinta?

Zimbea, vrind parca sa spuna ca spalatul geamurilor ar fi un capriciu aJ lui Tomas, ~i pe ea acest capridu 0-0 intereseaza,

Tomas patrunse in camera alaturata. 0 incapere eu 0 fereastra mare; era dormitorul, ell doua paturi Iipite unul de altul, iar pe perete atima un tablou reprezentind un peisaj de toarnna cu mesteceni Iuminati de aurul soarelui in amurg.

Cind reveni, pe masa se aflau 0 sticla de vin des fundata si doua pahare,

- Nu vreti sa prindeti un pic de putere inainte de a va apuca de 0 munca atit de grea? tntreba femeia-cocostire.

- Cu multa placere, raspunse Tomas, asezindu-se pe un scaun.

- Cred ca e un lueru interesant pentru dumneavoastra sa mergeti prin casele oamenilor, nu-i asa?

- Rau nu e, spuse Tomas.

195

_ Peste tot sunteti intimpinat de femei, ai caror soti sunt la lucru.

- De cele rnai multe ori de bunicute si de soacre, replica Tomas.

~ Si vechea dumneavoastra rneserie nu va lipseste? _ Spuneti-mi, mai bine , unde ati auzit vorbindu-se despre vcchea mea meserie?

_ Actualul angajator e foarte mindru de dumneavoastra, raspunse femeia-cocostlrc.

- Sl-acurn? TOSti Tomas ell mirare.

- Cind am telcfonat sa mi se trimita un om ca

sa-rni spele geamurtle. am fost intrebata daca n-as vrea sa fiti dumncavoastra, sDunindu-mi-se ca s untef un mare chirurg care a fost dat afara de la spital. Hineinteles ca povestea rn-a intcresat!

Suutctl de 0 curiozitate de-a drcptul incintatoare.

spuse Tomas.

Se vede asta pe mine? Da. din felul cum prlcifi. Si cum privesc?

Cu oehii iutredeschlsi, si punind mereu intrebari,

Daturita ei, conversatia dipatase de la bun Inceput farmerul cochetariei. Nimic din ceea ce spunea nu se referee la lumea exterioara - toate cuointele sale erau adresate lor si numai lor. St. intrucit convorbirea Inscaunase din primele clipe, ca terna principala, persoana lui si a ei , nimic nu era mai usor decit intregirea cuvi~telor cu niste atingeri discrete, lar Tomas, vorbindu-i despre oehii ei Intredeschisi, nu se sfia, in acelasi timp, 53.-i si mingiie, La rindul ei, femeia raspundea la toate atlngertle lui eu propriile sale mingiieri. Nu reactiona insa spontan, ci, mai curind, eu un fel de peraeveranta voita, de parca s-ar fi jucat amindoi de-a "ee-mi fad tu mie. iti fae si eu tie". Stateau asezati fata in fata, fiecare cu miinile pe trupul celuilalt.

Abia in momentul in care Tomas incerca sa-t atinga coapsele. femeia (nccpu sa se impotriveasca. Nu era in

196

stare sa aprecieze in ce masura impotrivirea ei era serioasa: treeuse 0 buna bucata de timp de cind se afla aiel, $i peste zeee minute trebuia sa se prezfnte la un all client.

Se ridica si-i explica, pe scurt, ca trebuie sa plece, - Sa ..,a semnez borderoul, spuse Iemeia, cu fata aprinsa.

- Dar n-am facut nimic, protesta Tomas.

- Din vina mea. replica ea, grahindu-se sa adauge

ell 0 voce blinda, domoala, ee trada vinovatia: trebuie sa cer sa va mai trimita 0 data, ca sa puteti termina ceea ce n-ati apucat sa incepeti din vina mea.

[ntrucit Tomas refuza sa-i dea horderoul spre a-I sernna, femeia ii spuse cu tandrete pe un ton ce aducea eu rugamintea de a i se face un serviciu:

~ Va rog; frumos, dati-mi-l, Si mai adauga, mijindu-si ochii: In fond, nu platesc cu. ci sotul mcu. Iar eel platit nu sunteti dumneavoastra, ci 0 intreprindere de stat. Tranzactia asta nu ne priveste pe noi. citusi de putin,

11.

Bizara disproportie a ferneii asemanatoare unci girafe si unui eoeostirc avea darul sa-I tulbure, fie si gindlndu-se la ea: cochetaria imbinata ell stingacia: 0 dorinfa sexuala marturisita ell naivitate, insotita de un zimbet ironic; vulgara banalitate a apartamentului si a comportamentului neconventional al proprietarei acestuia, Cum va fi cind vor face arnor? Incerca sa si-o imagineze, dar nu era deloc usor. Aceasta fu, de altfel, singura lui preocupare pre! de citeva zile.

Cind il invita pentru a doua oara, sticla de vin si cele doua pahare erau gata pregatite pe masa, In asteptarea lui. Numai ca, de data asta, totul a mers foarte repede. Curind se aflau fala in fata in dormitor (soarele asflntea in tabloul cu mesteceni) si ei se sarutau. Ii

197

spuse obisnuitul sau: .Dezbracati-val" dar. In loc sa-i dea ascultare, ea ii riposta pe un ton poruncitor: .. Nu, mai intii, dumneata!"

Nu era deprins cu aceasta atitudine si ramase un pic descumpanit. Incepu sa-i descheie pantalonii.

_ Dezbracati-val, ii mai porunci de citeva ori leu un comic insucces), dar, pina la urrna, nu-i ramase nimic mai bun decit sa accepte un compromis: potrivit regulei jocului pe care ea 0 impusese inca la prima lor intilnire ("ce-mi fad tu mie, 'iti fae ~i eu tie"). ea ii trase pantalonii si el ii trase fusta, apoi ea ii scoase camasa si el Ii scoase bluza, ca, in sfirsit, sa stea fata in fat5., In pie lea goala. Mlna lui se afla pe sexul ei umezit, strecurindu-si degetele incet spre orificiul anal ~ punetul eel mai indragit de el pe trupul tuturor femeilor. AI ei era de 0 proeminenta neobisuuita, si asta ii sugera tmaginea ncobisnuita a unui lung tub digestiv ce se term ina aid printr-o protuberanta domoala. Pipaia inelul acela tare si sanatos, eel mai frumos dintre toate verighetele. denumit in limbajul medical sflncter, cind. deodata, simti degetele femeii atingindu-i acelast loc al posteriorului sjiu si repetind toate gesturile lui, eu precizia unei oglinzi.

in ciuda faptuiui ca, asa cum am spus, cuncscuse vreo doua sute de femei (si. de cind devenise spalator de geamuri se mai adaugasera inca multe allele), nu i se mai intimplase niciodata, pina acum, ca 0 ferneie mai inalta decit el sa se posteze in fata lui, sa-si mijeasca ochii si sa-i palpeze orificiul anal. Ca sa-si biruie descumpanirea, 0 impinse repede $i cu putere spre pat. Spontaneitatea vlolenta a acestui gest avu darul s-o ia prin surprindere. Trupul ei inalt se prahusi pe spate $i fata ei, presarata eu pete rcsiarice. avea aerul speriat al unei Iiinte ce si-a pirdut echilibrul. Cum statea in picioare, aplecat inaintea ei, 0 apuca pe sub genunchi si-i salta sus de tot picioarele us or rascracarate. incit aces tea aduceau. deodata, cu miinile ridicate ale unui

198

soldal care. de frica, se preda in fata unei anne indreplate asupra lui.

Stingacia ingernanata cu fervoarea, fervoarea in~emanata ell stingacia il tulburau si-l excitau pe Tomas la nehunie. Facura dragoste indelung, Se uita la chipul ei presarat cu pete rosii, cautind pe el expresia speriata a unci femei careia i s-a pus 0 piedica si ea cade - expresie inimitabila care, cu putin limp in urrna, facuse ca fluxul nestavilit al excitatiei sa-l asalteze capul,

Cind p,?vestea se sfirsi, porni spre camera de baie sa se spele. II insoti pina acolo si-i explica Indelung, unde se ana sapunul, un de se aflil buretele, st cum se d. drumul la apa calda, I se parea curios faptul ca-i explica. atit de ama1!untit. niste lucruri atit de simple si atit de elementare, In eele din urma. ii spuse ca a inteles totul $1 ca dorea sa rarnina singur in camera de baie.

- N-ati vrea sa rna lasati sa asist la toaleta dumnea~oastra? spuse femeia. pe un ton rugater.

In fine. reusi 5-0 convinga sa iasa. Se spala, urinu in chiuveta (practica obisnuita a medicilor cehi). avind tot timpul impresia ca femeia umbla nerabdatoare de colo-colo, prin dreptul carnerei de baie, cautind un pretext pentru a da buzna peste el. Cind .inchise robinetele. isi dadu seama ca in apartament domnea 0 tacere desavirsita, si-i veni in minte ca ferneia iI urmareste. Era aproape sigur ca in usa exista 0 gaura de care ea isi lipea, pe rind, frumosii sai ochi intredeschisi,

Pleca de la ea Intr-o dispozitie de zile mari. Se stratuia sa rememoreze esentialul, sa condenseze amintirea intr-o formula chimica ce permitea definirea unicitatii (milionimea neasemilnilrii) acestei femei. in cele din urma ajunse la 0 formula compusa din trei elemente:

1. Stingacia imbinata cu fervoarea:

2_ Chipul speriat al unei fiinte ce-si pierde echilibrul si cade;

3. Picioarele ridicate, ca bratele unui soldat ce se preda in fata arrnei indreptate asupra sa.

199

in limp ce repeta in sinea lui aceasta formula, il incerca un sentiment de nespusa fericire, pentru faplul de a fi pus stapinire. inca 0 data. pe a particica de lume: de a fi decupat cu scalpelul sau imaginar 0 minuscula fisic de tesut din pinza infinta a universului,

12.

lata ce i s-a mai intimplat cam in aceeasi pcriuada: avusese mai multe intilniri cu 0 tinrlra femete. intr-o 10- cuinta pe care un vcchi prieten i-a punea zilnic la dispozitie, pina la miezul nuptii. Peste 0 luna sau doua, femeia cu pricina Ii aminf una dintre aceste intilniri: facusera dragoste pe covor in dreptul ferestrei, spunea ca. si afara fulgerele scaparau si tunetele bubuiau. Fiicusera dragoste pe toata durata furtunii si. sounea ea. totul fusese de 0 frumusete neasernuita, de neuitat.

Ascultindu-I povestea. Tomas se min una: da, is! aducca aminte cil facusera dragoste pe cover (in garsoniera prietenului nu se afla decit un divan ingust pe care nu se virntea in vuia lui). dar uitase cu desavirsjre de arnintita furtuna! I se parca ciudat: izbutea sa-si aduca aminte de cdc cite va intilniri amoroase avute cu ca. isl amintea chiar, cu exactitate, cum anume se desfasurase actul amoros (ferne ia refuza sa faca dragoste pe la spate). i!$i amintca pina si cell' citeva fraze rostite de ea in timp ce se iubeau Iii cerea de fiecare data sa-i stringil cu putere suldutile, si prutesta atunci cind 0 priveal. iai amintea chiar si de eroiala lenjeriei sale, dar nu-s! amintea de loe de furtuna cu pricina.

Din aventutile sale amoroase, memoria lui nu inregistra nimic altceva decit traseul ingust al cuceririi sexuale: prima agresiune verbala, prima atlngere, prima obscenitate pe care i-o spusese el ei $1 prima pe care l-o spusese ea lui. toate perversiunile marunte, la care 0 indemnasc si 0 detcrminase incetul eu incetul, pina la

200

cell' pe care ca Ie refuzase. in rest. totul era sters si eliminat din memorie (cu 0 grija vecina eu pedanteria}.

Uita pina si locul unde se intilnise cu eutare sau cutare femeie pentru intiia oara, cad aceste c1ipe se petreceau si se consumau inaintea cuceririi sexuale propriu-zise.

Tinara femeie ii vorbea des pre furtuna cu fata sealdata de un zimbet visator, si el 0 privea cu uimire si aproape rusinat: femeia aceasta traise ceva frumos pc care el nu-I traise ndata cu ea. React/a dihotomica a memcrie i lor la furtuna nocturne exprima Intreaga deosebire ce poate exista intre dragoste si ne-dragoste.

Prin ne-dragoste. nu vreau sa spun ca Tomas s-ar fi comportat ca un cinic fata de aceasta tinara femeie. di n-ar fi vazut in ea. cum se spune, 0 prietena: dimpotrlva. o iubea ca pe 0 prietena, aprecia caracterul si inteligenta ei, si era gata s-{) ajute ori de cite ori ar fi uvut nevoie. Xu el se comporta urit tOU ea. ci memoria care. fara voia sau stradania lui. 0 eliminase din sfera dragostei.

Se pare fa exista in creier 0 zona anume. cu totul aparte, ce ar putea fi denumita memoria poetics. si care iuregistreaza tot ceea ce De-a incintat. ne-a emotionat - tot ceea ce confera frumusete viefii noastre. Din clipa in care a cunoscut-o pe Tereza, nici 0 alta femeie n-a mai avut dreptul sa lase vreo ampreuta, nici macar efernera, in aceasta zona a creierulul sau,

Tereza era ocupanta despotica a memoriei sale poetiee si maturase din ea toate urmele celorlalte ferne]. Nu era drept, caci, de pilda, tinara eu care faeuse dragoste in timpul furtunii nu era mai putin demna de poezie decit Tereza. Cind se iubeau, tinara 'I'i striga: ..inchide oehii. apuca-rna de sokluri. stringe-rna. stringe-rna cu putere", Ea nu putea sa-l suporte pe Tomas eu ochii deschisi, aruncindu-i priviri atente, cercetatoare, in timpu1 actului arnoros, nici trupul lui usor saltat deasupra trupului ei, fara a se lipi de pielea ei. Nu vnia sa fie studiata, Voia. pur si simplu, s5-1 captiveze, sa-l atraga In viltoarea in-

201

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful