Istoria comunismului romanesc

VOLUMUL II.

Articole publicate in “Jurnalul National” in anul 2006

Editorial: Cine vrea politica LAVINIA BETEA As spune ca perioada cea mai grea pentru cercetatorul preocupat de comunism este etapa tulbure de dupa razboi. Aceasta si pentru ca documentele de arhiva si presa vremii invalideaza opiniilor istoricilor si eseistilor cu prestigiul consolidat de productii propagandistice. Contravin apoi imaginilor de "victime" si "calai" prin care oamenii s-au deprins sa clasifice personajele trecutului. Si nu in cele din urma, analizele sunt excesiv concentrate pe prim-planul scenei politice. Desi cheie a deznodamantului pot fi si actori din rolurile secundare ori "corul" multimii. Spre exemplu, guvernarea Radescu (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945) are din perspectivele expuse lacune esentiale. Lucrarile de specialitate sunt focalizate pe demonstratia organizata de comunisti in Bucuresti, la 24 februarie si pe replica discursului rostit de seful guvernului. Discurs prin care Radescu apeleaza la "neamul care a stiut totdeauna sa-si apere fiinta" spre a se ridica impotriva celor "fara neam si Dumnezeu" in frunte cu "doi venetici, Ana Pauker si ungurul Vasile Luca". Ce se intampla intre "mana de insi" (cum ii numeste Radescu pe comunisti) si "neamul romanesc"? Tara n-avea multi muncitori, insa dintre ei se recruteaza "nucleul dur" al mitingurilor si demonstratiilor. Iar multimea este atrasa de sloganurile si lozincile comuniste. Oricate acte de binefacere ar face, bogatii nu sunt iubiti de saraci. O realitate care a motivat, pretutindeni in lume, elitele epocii moderne in adoptarea reformelor economice si masurilor de protectie sociala. Astfel ca "agitatia si propaganda" comunistilor din februarie 1945 dau impresia dorita de initiatori: tara "fierbe" de dorinta unui guvern al Frontului National Democrat. Stirile (cu date exagerate) despre mitingurile din tara si telegramele de adeziune, publicate sub semnatura unor organizatii si "colective" muncitoresti sau satesti au efectul scontat al manipularii numite "fabricarea consimtamantului". Nici manifestantii nu sunt lasati la voia intamplarii. Dupa cum relateaza fostul sef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej, Paul Sfetcu, pe atunci muncitor sindicalist la CFR Grivita, demonstrantii erau dublati de "rezervistii" care asteptau intr-un anumit loc, pregatiti de interventie in cazul unor "atacuri" ale opozitiei. Chiar dintru acest inceput al practicilor comuniste, spontaneitatea si creativitatea oamenilor au fost anihilate. Lozincile se strigau pe baza "cuvantului de ordine" primit de la "seful coloanei". Sfetcu a auzit prima oara de Gheorghiu-Dej cand s-a cerut coloanei sa strige ca vrea intrarea lui in guvern. Ca exemplu relevant al apolitismului si ignorantei manifestantilor, in ancheta sa din 1948-1954, Belu Zilber relateaza o intamplare (prezentata ulterior de Silviu Brucan ca achizitie a memoriei sale). Calcat pe picior in inghesuiala, un participant isi ameninta tovarasul "agresor" ca-i va da cu "portretul lui Iorga" in cap. Portretul il reprezenta insa pe Marx, "parintele proletariatului mondial" necunoscut muncitorilor romani la acea data. Din arhive ies la lumina si actiunile altor "personaje secundare" – agentii sovietici ce fusesera incarcerati pe teritoriul Romaniei. Din chiar declaratiile unuia dintre cei mai bogati oameni ai vremii, antreprenorul in constructii si comunistul Emil Calmanovici, aflam ca in casa sa a fost pregatita "contramanifestatia lui Radescu". Organizatori au fost Pantelimon Bodnarenko si Serghei Nikanov, care aveau ca "legatura superioara de partid" pe Emil Bodnaras. Iar miscarile generalului Radescu – sef al guvernului Romaniei si secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne! – erau supravegheate si cunoscute prin intermediul unuia dintre membrii familiei sale, pacient al psihiatrului Egon Weigl al carui cabinet fusese casa conspirativa a comunistilor. O privire de ansamblu iti lasa si gustul amar ca Radescu era, in vremea guvernarii sale, singurul notabil in conflict deschis cu comunistii. Cu o zi inaintea manifestatiei de la Bucuresti, in 23 februarie este facut public apelul unor "personalitati national-taraniste in frunte cu Anton Alexandrescu" catre ceilalti taranisti de a adera la FND. La 26 februarie, alt grup – "de generali si ofiteri in frunte cu generalul de divizie Constantin Vasiliu-Rascanu" – se desolidarizeaza public

-2-

de actiunile si declaratiile lui Radescu. Iar in ziua urmatoare, "membri ai Academiei Romane, profesori universitari si sfetnici ai tronului" inainteaza Regelui un protest impotriva "reprimarii manifestatiei pasnice" de catre Radescu. Semneaza Parhon, Sadoveanu, Hortolomei, Mitita Constantinescu, Traian Savulescu, D. Mezincescu, S. Stoilov, N.Gh. Lupu. Astfel, se aleg viitorii stalpi ai institutiilor "democratizate" din Romania. Prin 1946 abia au incercat vechii politicieni "sa-i sparga" pe comunisti. Veriga mai slaba le-a parut Patrascanu. Lui ii placea sa repete si maxima atribuita lui Radescu: "Cine vrea sa faca politica trebuie sa se deprinda in fiecare zi sa inghita o soparla vie". Legat precum Ulisse de catargul corabiei sale, Patrascanu a rezistat. Dar in cercul de fier al disciplinei comuniste, insusi faptul de-a fi fost incercat de sirene se pedepsea ca o "crima de inalta tradare"!

Agonia opozitiei democratice CRISTINA DIAC "Trebuie sa facem azi un pas inapoi, ca sa putem face doi inainte maine", spunea Gheorghiu-Dej in ianuarie 1945, intr-o sedinta a conducerii Frontului National Democrat. Pasul inapoi, in decembrie 1944, s-a numit Guvernul Radescu. Comunistii se declarau insa decisi sa termine cu aceia datorita carora ajunsesera la guvernare. Sub pretextul indeplinirii defectuoase a prevederilor Conventiei de Armistitiu, reprezentantii Frontului National Democrat (FND) au sabotat prin toate metodele cele doua guverne Sanatescu. La capatul uneia din multele crize guvernamentale, generalul Constantin Sanatescu si-a inaintat demisia la sfarsitul lunii noiembrie 1944. Reprezentantii Partidului Comunist reclamasera instalarea de urgenta a unui guvern al FND-ului, alianta dominata de partidul sprijinit de Moscova. Lucrurile curgeau inevitabil catre acapararea de comunisti a puterii depline in stat. Acest lucru nu s-a intamplat insa in decembrie 1944. Ocupata cu operatiile militare, Moscova a mai acordat o perioada de respiro partidelor "burgheze", regelui, vechiului sistem politic din Romania in genere. Vremea clarificarilor nu sosise deocamdata. La putere a fost adus un nou guvern de coalitie, girat de asemenea de un general in calitate de premier – Nicolae Radescu. IMPROVIZATIE. Nu a trecut proba timpului nici noua solutie gasita de regele Mihai (factorul constitutional abilitat sa numeasca primul-ministru, conform Constitutiei din 1923 repusa in vigoare la finele lui august 1944). Guvernul Radescu s-a nascut si si-a desfasurat activitatea sub semnul provizoratului. Si asta nu neaparat din cauza unor determinari de natura obiectiva, cum ar fi razboiul aflat in plina desfasurare, perspectiva indepartata a semnarii tratatelor de pace, posibilitatea organizarii de alegeri in care cetatenii sa-si exprime optiunea pentru o formatiune politica sau alta. Guvernul Radescu a fost tot o improvizatie, confruntandu-se cu exact aceleasi probleme ca si precedentele de dupa 23 august 1944. Guvernul instalat la 6 decembrie pastra aceeasi structura de coalitie ca si cel de-al doilea Guvern Sanatescu. La fel cu precedentul cabinet, nici Guvernul Radescu nu a "marcat prea multe puncte" la capitolul longevitate. Instalat in decembrie 1944, si-a incheiat existenta in februarie 1945. In numai sase luni, Romania schimbase trei guverne. Deosebirea principala dintre Guvernul Radescu si cel care l-a precedat a constat in faptul ca partenerii de guvernare FND-isti au devenit mai nerabdatori. Au trecut la folosirea pe scara mai mare si mult mai frecvent a metodelor violente. Atacurile asupra prefecturilor si primariilor au devenit mai dese si mai dure, numarul mitingurilor cu mai multi participanti a crescut de asemenea. Atacurile in presa la adresa adversarilor politici au devenit si mai dure. FIGURI VECHI. Gheorghe Gheorghiu-Dej a sintetizat intr-o sedinta a FND-ului politica dusa de comunisti in perioada imediat urmatoare lui 23 august astfel: "Daca e nevoie sa facem un pas inapoi, ca sa putem face doi inainte, asa trebuie sa procedam". In noul guvern, partidelor zise

-3-

istorice le-au revenit sapte ministere, iar coalitiei dominate de comunisti opt. Au mai fost numiti si 15 secretari de stat, dintre care trei militari de cariera la Ministerul de Razboi. FND-ul nu a obtinut nici de aceasta data mult solicitatele Ministere de Interne si de Razboi. Teohari Georgescu a fost insa mentinut ca subsecretar de stat la Interne, portofoliu detinut pentru mai multa siguranta de insusi primul-ministru. De asemenea, Petru Groza, presedintele Frontului Plugarilor, "bratul armat" al comunistilor in lumea rurala, si-a pastrat postul de vicepremier. MINISTRII FND In cel de-al treilea guvern al Romaniei de dupa 23 august, coalitia dominata de comunisti a obtinut portofoliile Justitiei, Educatiei Nationale, Muncii, Asigurarilor Sociale, Lucrarilor Publice, Sanatatii si Asistentei Sociale, Comunicatiilor si pe cel al Nationalitatilor Minoritare. Dintre "vedetele" Partidului Comunist care figurau si in continuare pe lista guvernamentala se numarau Lucretiu Patrascanu la Justitie si Gheorghe Gheorghiu-Dej, la Comunicatii.

In absenta legii CRISTINA DIAC Abuzurile infaptuite de comunisti in iarna 1944-1945 aveau motivatii precise. Stenogramele sedintelor conducerii FND elucideaza mai multe "mistere". De ce doreau cu atata inversunare o reforma agrara imediata? In ce scop erau schimbate autoritatile locale? In spatele haosului aparent se ascundeau ratiuni practice. Instalarea Guvernului Radescu a constituit aparent o infrangere pentru comunisti, care nu reusisera sa instaleze in decembrie 1944 un guvern FND si nici sa obtina ministerele de Interne si de Razboi. Cabinetul Radescu a fost de fapt o prelungire a celui de-al doilea Guvern Sanatescu. In situatia tarii nu survenise nici o modificare. Romania era angrenata in razboiul din Vest, de data aceasta de partea Natiunilor Unite. Trebuia sa faca fata obligatiilor asumate prin Conventia de Armistitiu si sa se confrunte cu realitatea prezentei Armatei Rosii pe teritoriul national. Clasa politica era obligata sa accepte in scena un nou "actor" – Partidul Comunist. Aflati la guvernare sub ministeriatul lui Radescu, demnitarii comunisti s-au comportat la fel ca si pe timpul lui Sanatescu. Este greu de apreciat daca reprezentantii Partidului Comunist au avut un plan minutios, ticluit pana in cele mai mici amanunte, pe care sa-l fi urmat in actiunea de comunizare a Romaniei. Este mult mai probabil ca echipa ai carei lideri erau Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Lucretiu Patrascanu a avut in vedere obiective clare de actiune, lasand gestionarea concreta a evenimentelor la nivelul principului "vazand si facand". "Nu putem crea o norma generala. Aceasta nu depinde de noi", spunea Petru Groza in ianuarie 1945. Una din optiunile pe care Partidul Comunist le-a pastrat si dupa decembrie 1944 a fost aceea de a destabiliza prin orice mijloace guvernul ai carui membri erau. Dar asta nu s-a intamplat imediat. "Mariajul din interes" intre FND si partidele "burgheze" a parut sa functioneze cam o luna si jumatate. La mijlocul lui ianuarie a survenit insa un eveniment care a dat semnalul despartirii. SURSA DE "INSPIRATIE". In ianuarie 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej a efectuat prima sa vizita la Moscova, unde trebuia sa discute in principal chestiuni economice. La revenirea in tara, le-a povestit colegilor sai din conducerea FND-ului, al carui presedinte era Vasile Luca, ce discutase in capitala sovietica si, de asemenea, a facut propuneri referitoare la caile pe care trebuia sa mearga, cel putin in urmatoarea etapa. Obiectivul numarul unu ramanea rasturnarea Guvernului Radescu si instalarea unui Guvern FND. Metodele prin care trebuia atins acest obiectiv ramaneau in linii mari aceleasi folosite si pentru a forta in doua randuri demisia lui Sanatescu. Dupa revenirea lui Dej de la Moscova s-a alcatuit programul de guvernare al Frontului

-4-

in ianuarie 1945. acest program incorpora punctul de vedere moscovit referitor la principalele chestiuni care se puneau acut in Romania acelei perioade: reforma agrara. din moment ce de-a lungul anilor a avut girul acestora ori de cate ori a transat conflictele din partid in favoarea sa. nu putea fi decat unul al Frontului.National Democrat. Gheorghiu-Dej a pus pentru prima data piciorul in "orasul sacru" al comunismului mondial. sfarsitul razboiului nu mai parea un eveniment atat de indepartat. Nu numai FND si-a lansat programul politic. Gheorghiu-Dej a facut o buna impresie. pentru a nu da de banuit opiniei publice. De exemplu. In programul FND se spunea clar ca Ardealul nu va fi retrocedat Romaniei atata timp cat la Bucuresti nu va fi instalat un guvern bine vazut la Moscova. Astfel. "Noi suntem izolati. acolo unde rivala sa Ana Pauker era deja o vedeta. "mobilizarea tuturor fortelor in vederea intensificarii efortului de razboi". care ii indemnau pe locuitorii satelor la calm. democratizarea tarii. victimele Holocaustului. In 1945. VREMEA SPERANTELOR. Peste tot in Europa. extrema stanga a decis in iarna lui 1945 sa atace acolo unde credea ca ar avea mai mari sorti de izbanda. "Sa se dea o forma mai delicata. privatiunilor inerente anilor de razboi. i-a iesit in intampinare ministrului inca de la Ploiesti. o delegatie a PCR. Partidul Comunist le-a oferit alternativa actiunii imediate. in asa fel incat sa nu se lase impresia ca a fost sugerat de unele cercuri". Prin promisiuni de improprietarire gratuita si cu "ajutor muncitoresc" la infaptuirea reformei. Mai aproape de realitate este ca in acei ani optimismul ii insufletea pe supravietuitorii razboiului. care a fost efectuata in principal in scopuri economice. BOTEZUL MOSCOVIT La finele lui 1944 si inceputul lui 1945. Probabil ca la prima confruntare cu sovieticii. refacerea economica a tarii "cu participarea tuturor fortelor creatoare". -5- . Difuzului mesaj al partidelor "istorice". intre noi muncitorii si tarani si ceva intelectuali pe ici pe colo". chiar si in absenta legii. De ce erau in fond atat de interesati oamenii Moscovei de o reforma agrara? Din stenogramele discutiilor purtate in interiorul conducerii FND si la nivelul PCR reiese ca. respectarea angajamentelor luate prin Conventia de Armistitiu. la 16 ianuarie 1945. Partidele politice au incercat cu mai mult sau mai putin succes sa-si adapteze oferta electorala noii situatii create de inerentul sfarsit al razboiului. liderii comunisti isi apreciau corect aderenta si popularitatea in randul multimii. Diferenta era aceea ca PNT dorea sa astepte sfarsitul razboiului pentru legiferarea ei. Cei interesati de vizita. erau amintiri puternice. In Gara de Nord. Pe fond. problema retrocedarii Ardealului de Nord. Dupa cum declara insusi Gheorgiu-Dej intr-o sedinta a FND-ului. Cateva zile mai tarziu. Gheorghiu-Dej a fost asteptat de Ana Pauker si de Vasile Luca. PNT si PNL si-au publicat la randul lor proiectele. evident. Sursa de inspiratie a mesajului politic comunist trebuia insa camuflata. oamenii voiau sa creada intr-un nou inceput. Acel guvern. au putut afla detalii din coloanele ziarului comunist Scinteia. puternic controlata de serviciul de cenzura instituit de Comisia Aliata de Control. Stiind ce s-a intamplat. VIZIUNE REALISTA. in cadre inca si mai radicale decat cele preconizate de Partidul Comunist. Programul FND a ocupat spatii ample in presa scrisa. in ziarul Romania libera. cel putin in estul Europei. Astfel ca scopul principal al FND-ului in ianuarie 1945 era ca mesajul comunist sa "ajunga la tara". rezuma realist situatia partidului Ana Pauker. spunea Gheorghiu-Dej. reforma agrara era dorita si de PNT. economistul Costin Murgescu scria referitor la acelasi subiect ca "relatiile economice romano-sovietice sunt inaugurate in felul acesta sub cele mai fericite auspicii". avem astazi tendinta de a considera perioada ulterioara lui 23 august si pana la abolirea monarhiei ca pe una cenusie si trista. taranii puteau fi usor transformati in masa de manevra. Soldati decedati si raniti. rabdare si legalitate. In 1945. condusa de Emil Bodnaras si Iosif Ranghetz. la fel ca si sensibila problema a revenirii Ardealului de Nord la Romania. oamenii voiau si aveau dreptul sa spere. Comunistii au folosit problema reformei agrare in scop propagandistic si pentru a lovi in adversarii politici.

Pentru a evita cenzura. Constantin Bratianu (foto). banuite a apartine Partidului Comunist. Cele mai frecvente erau protestele in paginile propriilor ziare de partid. scria Schuyler la 2 februarie 1945. care indeplinea printre altele si servicii de cenzor al informatiilor destinate publicului. Uniunii Patriotilor si Madosz-ului (grupari satelite ale comunistilor – n. pentru a putea ajunge la cititori. Erau suspectati de a fi fascisti si reactionari toti opozantii Partidului Comunist. si in timpul regimului Antonescu a functionat un Minister al Propagandei. Asupra presei scrise. sectia a II-a a Marelui Stat Major ii comunicase primului-ministru identificarea unor depozite de arme. Intr-o sedinta a Consiliului de Ministri. in care sa-si exprime punctul de vedere referitor la situatia tarii in general si la masurile pe care intentiona sa le intreprinda pentru restabilirea ordinii. dl Bratianu m-a dezamagit ca lider politic". In ianuarie. Constantin Bratianu a mai inaintat un protest primului-ministru. s-a dat semnalul clar pentru inlaturarea de la putere a guvernului de coalitie.PROTESTE In timpul Guvernului Radescu. cenzura presei a continuat sa existe in Romania si dupa 23 august 1944. Cei doi au refuzat. acesta i-a acuzat pe vicepremierul Groza si pe generalul Stanescu. ca nu sunt straini de constituirea respectivelor depozite si le-a cerut sa-si dea demisia.n. Dreptatea si Viitorul." Ultimul discurs public anticomunist CRISTINA DIAC Iesirile publice ale premierului Radescu au ramas in istorie ca fiind asociate cu postul public de radio. dar si pentru a sonda opiniile diplomatilor anglo-americani. si-a notat in jurnal impresia pe care i-a produs-o seful PNL. In primele zile ale lui februarie. Discursul sau a fost ultimul rostit liber de la microfonul Radiodifuziunii. reprezentantii FND au trecut la atacuri frontale. Comisia Aliata de Control exercita o atenta supraveghere. Primul-ministru a mai decis sa organizeze o adunare populara. O alta metoda agreata erau periplurile la reprezentantii diplomatici ai SUA si Marii Britanii la Bucuresti. deoarece si in timpul regimului de autoritate monarhica instituit de regele Carol al II-lea. O noutate absoluta in Romania a fost faptul ca sindicatele tipografilor. pentru a se plange de diverse abuzuri. De la inceputul lui februarie 1945. "In general. de la care asteptau sprijin. dominate de comunisti. "Are aproape 80 de ani si pare a-si risipi energia. in afara unei opozitii generale fata de ceea ce numeste cererile exorbitante si nedrepte ale Rusiei. in doua momente tensionate. -6- . Nu ca o noutate de inspiratie sovietica. Nimic nu razbatea fara aprobarea sovieticilor. generalul s-a adresat natiunii prin intermediul acestui mijloc de informare in masa. un constant vizitator al generalului. Conform Conventiei de Armistitiu. este de la sine inteles ca orice mesaj. trebuia sa treaca in prealabil de filtrul cenzurii. cu ocazia deportarii etnicilor germani in URSS. subsecretar de stat la Interne. In aceste conditii. refuzau sa tipareasca stiri referitoare la "fascisti si reactionari". Liderii celor doua partide ii vizitau sistematic pentru a le prezenta propriul punct de vedere asupra situatiei tarii. reprezentant al SUA in Comisia Aliata de Control intre noiembrie 1944 si septembrie 1946. Teama lui Radescu era ca urmau sa fie folosite pentru indepartarea prin forta a guvernului. DE DRAGUL OPOZITIEI Generalul american Cortland Van Rensselaer Schuyler.) la Bucuresti si in mai multe orase mari din tara. PNT si PNL si-au manifestat opozitia fata de ascensiunea comunistilor prin diferite metode. nu a oferit nici un program constructiv de redresare. Desi este extrem de nefericit din cauza situatiei actuale.

generalul Radescu a decis sa schimbe sala cu una aflata in apropiere – sala Cinematografului ARO (astazi Patria). populatia trebuia sa ceara venirea la putere a unui guvern "de larga concentrare democratica".I. in eventualitatea ca ar fi atacate. dar si asupra colaborarii dezastruoase cu comunistii. ci dupa terminarea razboiului. Cu o seara inainte. care sunt si trebuie sa ramana organizatii profesionale si nu instrumente de presiune politica. ca ar fi sabotori si reactionari si ca obstructioneaza judecarea criminalilor de razboi. calificandu-le ca nedemocratice. Comisia insarcinata cu anchetarea cazului a conchis ca gloantele extrase din corpurile victimelor nu erau identice cu cele utilizate de trupele care asigurau paza ministerului.CACEALMAUA. a acuzat Radescu. Radescu a criticat actiunile muncitorilor tipografi. cu misiunea clara de a crea dezordine. generalul a spus ca el si Armata isi vor face datoria pana la capat. cauta prin teroare sa supuna neamul". acesta din urma i-a cerut demisia lui Radescu si a incercat gasirea unei solutii care sa multumeasca pe toata lumea. suveranul era factorul constitutional abilitat sa numeasca si sa demita premierul. in seara de 24 februarie. in sala Cinematografului Scala. Varianta lui Radescu a fost contrara: anumiti manifestanti. "Sindicatele sa se ocupe cat mai putin de politica si cat mai mult de treaba". In contextul sfarsitului de razboi. "Cei fara neam si fara Dumnezeu. Armatele Natiunilor Unite avansau spre Germania. La finele lui februarie. in conditii de ordine si legalitate. Visinski. In Capitala a avut loc un miting. In expunerea sa. adica unul cu mai multi comunisti. Ana Pauker si ungurul Luca. Si-a expus punctul de vedere referitor la menirea sindicatelor. Conform Constitutiei in vigoare la acel moment. condusi de doi venetici. 11 februarie. au pornit sa aprinda focul in tara si s-o inece in sange. Incidentele s-au soldat cu mai multi morti si raniti. primul ministru a apelat din nou la postul public de radio. vicecomisarul sovietic pentru afaceri externe. S-a referit de asemenea la necesitatea infaptuirii reformei agrare. Radescu a trecut in revista o serie de actiuni destabilizatoare intreprinse de coalitia de extrema stanga si in alte orase din tara. In urma presiunilor exercitate de emisarul Moscovei asupra suveranului. In final. in organizarea FNDului. dar nu imediat. si-a inaintat demisia. A. ci doar sa someze si sa traga in aer foc de avertisment. ULTIMUL DISCURS. Radescu a anuntat ca intentioneaza sa se adreseze opiniei publice in ziua de duminica. fiind astfel auzite de un auditoriu incomparabil mai numeros decat cel pe care il putea cuprinde o sala de cinematograf. in timp ce coloana de manifestanti trecea prin fata Ministerului de Interne (astazi fosta cladire a Senatului) s-au tras focuri de arma. Europa -7- . A fost ultimul discurs rostit liber de la microfonul Radioului. la cererea regelui. Discursul rostit de primul-ministru in Sala ARO nu a fost preluat de nici un ziar. trase de oamenii de ordine. cuvintele acestuia au fost radiodifuzate. Peste numai patru zile. GAFA LUI RADESCU In discursul rostit de Nicolae Radescu la radio. A protestat fata de invinuirile care se aduceau frecvent colaboratorilor sai. In cursul dupa-amiezii. Conform planului comunist. a indemnat Radescu. a revenit la Bucuresti. Varianta comunista a fost ca primele focuri au venit dinspre Minister. Radescu a facut un joc de cuvinte. "Orice agitatie trebuie sa inceteze. unde a fost primit in mai multe randuri de rege. Numai ca acesta si echipa din jurul sau au reusit sa dejoace planurile fenediste. In ultima clipa. asa cum i-a botezat poporul. fiindca altfel se pune in primejdie insasi fiinta tarii". Radescu a sustinut ca trupele din Ministerul de Interne nu primisera ordin sa traga in manifestanti. cu toate ca mii de oameni aflasera despre existenta lui de la radio. O mana de insi. El a prezentat opiniei publice propria versiune asupra evenimentelor de peste zi. Evenimentul care a condus la demisia generalului Radescu din postul de premier s-a inregistrat la 24 februarie 1945. Mai mult decat atat. lasand sa se inteleaga ca abrevierea FND ar proveni din prescurtarea sintagmei "Fara Neam si Dumnezeu". au vrut sa atace cladirea si au tras pentru a crea o diversiune si a putea astfel sa dea vina pe guvern. cinematograful a fost insa ocupat de simpatizantii FND. In seara aceleiasi zile. se poate considera ca premierul a facut o greseala tactica. Venisera decisi sa bruieze discursul premierului. el i-a acuzat pe comunisti de crearea si escaladarea incidentelor. regizate in fapt de Partidul Comunist.

Acesta nu a fost insa unicul ei scop. referirile la etnia liderilor comunisti nu au fost nici pe placul Comisiei Aliate de Control dominate de sovietici. in special. Populatia se confrunta cu o criza acuta a alimentelor si a articolelor de prima necesitate. aceasta regiune fusese o vreme izolata de restul tarii. invocand ilegalitatea partidelor de tip ciuperca. Guvernul Radescu a emis la inceputul lui ianuarie o lege prin care se impuneau conditii de studii celor care voiau sa acceada la functii in administratia locala.. Iata cum se produceau inlocuirile de primari si de prefecti. doua femei antifasciste. si transporturile. MARTOR OCULAR. de lagarele de concentrare. Avocatul Adriana Georgescu.afla de ororile nazismului. estul tarii fiind cel mai expus actiunilor de razboi. zece scaune frumos aliniate isi asteapta ocupantii. a lasat posteritatii impresiile sale de participant la evenimente.) raspunde aducand mesajul guvernului. nereprezentate in guvern. sub titlul "La inceput a fost sfarsitul". Sensibilitatea fata de problema evreiasca era mult sporita. Comunist. Se prezinta singuri.n. care se laudau cu prigoana si inchisorile la care fusesera supusi. In astfel de situatii se demonstra abilitatea reprezentantilor FND in guvern. Discursul oficial este rostit de prefectul legal. publicat pentru prima data in Franta. Emil Bodnaras. "Asaltul prefecturilor" CRISTINA DIAC Cele trei luni ale guvernarii lui Radescu au ramas in memorie ca perioada in care "asaltul prefecturilor" a atins cote ingrijoratoare. Frontul Plugarilor. Stradania a fost insa in zadar. Avocatul Adriana Georgescu. (. Un articol al legii lasa loc de interpretari. Comisia s-a deplasat in Moldova pentru a examina situatia. Practic. nationalist si fascist. Iar cei care apreciau aceasta erau in general comunistii. justificarea dezordinilor prin originea etnica a Anei Pauker a dat apa la moara celor care considerau ca Romania este un stat antisemit. permitand practic continuarea inlocuirilor abuzive. Comisia se instaleaza in spatele unei mese mari. Comisia – cu exceptia. in fata mesei. pe fondul internationalismului sovietic. n. a comunistilor – protesteaza. De asemenea. prin ochii sefei de cabinet a premierului Radescu. Dar. Liberal. De vreme ce alegeri judetene nu sunt posibile pentru moment. Reprezentantii acestor noi partide sunt instalati in fata comisiei. puteau modifica "pe ici. Socialist. Articolul ambiguu spunea ca se pot face exceptii de la conditiile de studii pentru "persoanele care s-au distins printr-o activitate publica remarcabila". cate doi membri din fiecare partid reprezentat in guvern sunt invitati sa discute cu oaspetii de la Bucuresti. prin punctele esentiale" proiectele de lege care ii interesau in mod direct. a insotit respectiva comisie in periplul ei prin Moldova. sefa de cabinet a primului-ministru Nicolae Radescu si jurnalist la ziarul liberal Viitorul.. Amintirile sale legate de acea perioada din istoria Romaniei pe care a trait-o nemijlocit se regasesc si intr-un volum memorialistic. fusesera total dezorganizate. care tindea sa devina din ce in ce mai grava. Serviciile publice. Dimitrie Nistor (subsecretar de stat la Interne. In decembrie a fost constituita o Comisie Interministeriala pentru examinarea situatiei din Moldova. Martorii oculari au constatat abuzurile si le-au interpretat din propriul punct de vedere. de formele aberante de antisemitism pe care le-au cunoscut acei ani. fireste. cate doi reprezentanti din fiecare partid: National-Taranesc. "Oprire la Focsani. -8- . doi reprezentanti ai Confederatiei Generale a Muncii. sefa de cabinet a lui Radescu. niste cetateni cu scaune in mana isi fac aparitia. incercand sa acopere cu vocile lor vacarmul general care a pus stapanire pe sala la sosirea lor: doi reprezentanti ai Tineretului Comunist. in ultimul minut. In aceste conditii. Prefectul comunist nu se arata la fata. prima capitala de judet unde trebuia sa restabilim ordinea. La nivel administrativ domnea haosul. in general. Prin prezenta lor. Pentru a limita inlocuirea abuziva a autoritatilor locale. doi reprezentanti ai Uniunii Patriotilor. pe colo.).

cum se misca satele. Si sub semnul Radioului. 4. activand in exil in Statele Unite ale Americii.reprezentantul PC in comisie. Dupa ce a petrecut o vreme sub protectia britanicilor. Mitingurile in piete publice. iar pe strada auzim pasii patrulelor rusesti.n. Se trage asupra noastra. Aceeasi scena. ELITE NOI -9- . avea reputatia unei persoane severe. inclinata spre ordine si rigoare.. o alta serie de mitinguri la tara. Traiasca gloriosul ei conducator. a caror cifra era si mai mult amplificata de ziarele procomuniste. Radescu parea a fi omul potrivit pentru gestionarea situatiei interne.. A doua escala: Botosani. se inscriau in nota discutiilor dintre membrii conducerii FND. Destabilizarea si dezordinea. "Important este la tara. activistii nu faceau altceva decat sa transpuna in practica "indicatiile" primite. ale carei laitmotive sunt Stalin si glorioasa Armata Rosie. Adevarati papagali. ta ta ta. In decembrie 1944. Nu putea fi acuzat de colaborare cu "fascistii" antonescieni. sub semnul adunarilor din diverse sali bucurestene. generalul Radescu s-a refugiat la Ambasada Marii Britanii. De asemenea. Stalin. insotite de o puternica propaganda prin mass-media." Alta metoda indicata de "tovarasa Ana" a fost organizarea de mitinguri. incepe sa strige: «In numele partidului comunist . a fost reluata aceeasi tactica. Comunistii au organizat numeroase asemenea intruniri. Domnul Rautu. national-taranist. insarcinate sa vegheze asupra. maresalul Stalin... utilizand si salile particulare. Capitala Moldovei. n. La fel au stat lucrurile si in timpul guvernelor Sanatescu. impotriva legilor reactionare?. spunea Ana Pauker. Nu este posibil sa numim la Iasi. indicand in general persoane mai degraba neutre. pentru ca sa vina sa-si spuna cuvantul cei care pana acum nu si l-au spus".ta ta ta.). opina aceasta.. SCANDAL. domnule Bodnaras. dar pregatite in acest sens. "Cred ca duminica (in prima duminica din februarie 1945. ATUURILE LUI RADESCU Primul-ministru Nicolae Radescu era cunoscut ca un opozant al regimului de dictatura militara al Maresalului Antonescu. un prefect care n-are decat patru clase primare si e strain de judet. (. se ridica speriat... Ultimele zile ale Guvernului Radescu au stat. iar in conditiile haosului sfarsitului de razboi. E impotriva tuturor legilor noastre. A parasit Romania in 1946.. Comunistii si adeptii lor recita o lectie invatata pe dinafara.. Dupa o scurta pauza.... In numele Comitetului Central al Partidului Comunist. reactiunea burghezo-mosiereasca. Dupa ce a pierdut sefia guvernului. reprezentantii partidelor democratice isi exprima punctul de vedere asupra reorganizarii judetului....) trebuie sa facem o serie de mitinguri mari. Mitinguri si manifestatii populare.. niste gloante sparg geamurile si se infig in pereti. identica pana ti se face greata: in fata comisiei.... propun pe X ca prefect si pe Y ca primar». printr-o pura intamplare parca. sedinta se suspenda fara sa fi intervenit nici un acord".. Totusi.» «Vrei sa spui. de asemenea. Bodnaras propune pentru functia de prefect pe dl Alexiuc. personalitatea hotarata a lui Radescu parea o garantie ca lucrurile vor intra pe un fagas normal. leagan al intregii culturi romanesti. nu mai putem continua asa. Mai important este ca tot ce avem noi ca forta sa aruncam la tara. cele din centrul orasului. la inceputul lui decembrie. Comunistii scandeaza: Stalin. Si deodata. In fond. sa zgandarim totul acolo si ecoul sa vina la Bucuresti. ta ta ta. comisiei. cu numar mare de participanti. «Asculta. ta ta ta .» Toata lumea incepe sa urle. Datorita acestei pozitii a fost internat in vremea razboiului in lagarul de la Targu Jiu. prima voce a Moscovei. cu care intrase in conflict la un moment dat. i s-a fixat domiciliu obligatoriu in locuinta sa din Strada Clopotarii Vechi nr. Scena continua in fiecare judet. Nu sunt raniti. Traiasca Armata Rosie. In timpul discutiilor nu reusim sa scoatem de la comunisti altceva decat vesnicele lozinci pe care le cunoastem acum pe dinafara. IASI.. de teama represaliilor. precum si intalnirile cu public in diverse sali din Capitala erau o moda a vremii..

ca vor fi necesari cel putin inca cinci ani pentru "desavarsirea revolutiei burghezo-democratice in Romania. in Romania. desi cunoscator si adept al teoriei "tovarasilor de drum". Astfel. politician cu vechi "merite in lupta impotriva comunismului". Editorial: Frate cu dracul LAVINIA BETEA Pana la "guvernul de larga concentrare democratica" condus de Petru Groza (in timpul caruia au fost promovate masurile de sovietizare a tarii si manipulate alegerile parlamentare din 1946). incidente care au condus peste cateva zile la caderea Guvernului Radescu. cultura lor politica se reducea la "Cursul scurt de istorie al PC(b) al URSS" publicat de Stalin in 1938. datorita originii sociale "nesanatoase". Desi traise un timp la Moscova ca functionar al Cominternului. izoland pe cei mai seriosi adversari ai nostri: pe Maniu si acea parte a conducerii PNT care il urmeaza. conform teoriei "luptei de clasa". In aceeasi zi. la izolarea si slabirea pozitiilor lui Maniu – pe atunci adversarul nostru Nr. "Numai cine nu este sigur de el insusi se poate teme de aliante vremelnice. "Si propuneam – mai declara el in 1949 – sa se faca o distinctie in burghezie. Conform ideologiei leniniste. "A precizat ca este gata sa faca declaratii scrise in presa. nu reusise sa sesizeze "linia justa" a aplicarii tacticii "tovarasilor de drum" in Romania. le-a devenit "tovaras de drum". si cu cea provenita de la national-taranisti. Cativa dintre comunistii intelectuali citisera sporadic din scrierile lui Marx. o bucata de drum. declara Gheorghiu-Dej.10 - . Documentele de arhiva sunt in masura sa ne lamureasca de ce tocmai Gheorghe Tatarescu. Dupa parcurgerea etapelor intermediare din planul de distrugere a vechilor structuri a urmat randul "tovarasilor de drum" sa fie aruncati la "groapa de gunoi a istoriei". Cine putea sa cunoasca asemenea teorii. Trecut pe listele criminalilor de razboi. si-a facut in acest sens autocritica in ancheta premergatoare condamnarii sale. i se adresase cu dorinta intrarii in FND. Lucretiu Patrascanu. intr-un document cerut de Secretariatul Biroului Politic. pentru a accede la putere trebuiau incheiate aliante vremelnice si reversibile cu alte partide. Nicolae Celac. timp in care politica de colaborare cu o parte din burghezie trebuie continuata". . Am propus deci o colaborare cu liberalii care sa duca. el apreciase. la finele razboiului? Dupa marturiile unor fosti lideri comunisti. "Aliatii tactici" pot parcurge in folosul comunistilor. ii sfatuia Lenin. Eficiente au fost tacticile "compromisului" si "tovarasilor de drum" teoretizate de Lenin inca inainte de revolutia bolsevica. 1". insusi Tatarescu. De exemplu. sa inceapa campania" (impotriva lui Maniu). in frunte cu Anton Alexandrescu. Cel mai cultivat dintre ei. intr-un stadiu. Printre manevrele politice propuse de Patrascanu era si aceea a "utilizarii din plin a guvernelor de colaborare pentru a patrunde mai ales in masa micii burghezii satesti dar si a celei orasenesti". in numele "moralei proletare". in noiembrie 1944. in sedinta Consiliului FND din 31 ianuarie 1945.Ziua de 24 februarie a ramas asociata cu incidentele aparute la manifestatia FND. la Craiova a fost instalat cu forta un prefect agreat de comunisti. Dupa victorie. acesti "tovarasi de drum" vor fi condamnati la disparitie. fie chiar si cu oameni nesiguri. pe adeptii sai. informeaza Dej cantarind castigul manevrei: "reprezinta o grupare in stat" iar "in cercurile Partidului Liberal are destui prieteni si spera ca acestia sa vina la dansul". nici un partid politic nar putea exista fara asemenea aliante". "Linia justa" fusese insa colaborarea comunistilor cu fractiunea desprinsa din PNL. condusa de Gheorghe Tatarescu. in tara continua "asaltul prefecturilor". alaturi de ei. nucleul partidului comunist a utilizat o serie de tehnici de influenta asupra multimii si de amorsare a opozitiei. cu insusi acordul (comunistii spun "la propunerea"!) lui Iuliu Maniu. Primul prefect comunist al Craiovei este tatal translatorului de limba engleza al lui Ceausescu. cel care a condus "asaltul". Cele doua grupari "progresiste" au condus insa la izolarea si eliminarea partidelor din care se desprinsesera. Sergiu Celac.

guvernele postbelice au asistat si sustinut. ci fabricantilor. procesul de sovietizare. a ascensiunii la putere a PCR sprijinit de Moscova si a unei populatii infometate. "Puntea" insa n-a trecut-o. 50 de milioane in produse petroliere. Dupa utilizarea sa ca "fatada" pentru "elementele burgheze" din tara si din strainatate. Luca asociaza tactica lui Lenin binecunoscutului proverb romanesc: "Trebuie sa te faci prieten cu dracul pana treci puntea".. Cat despre perioada cuprinsa intre 1945 si 1948. Dintre acestea. atunci sa tratam cu el. 54 de milioane reprezentand cherestea. la care se adaugau 15% majorare pentru materialul feroviar. sa impuna in tara un guvern comunist si prosovietic. Propagandistic. Dar daca (sic!) cu Tatarescu putem sparge Partidul Liberal. in perioada 12 septembrie 1944 – 12 septembrie 1950. printre care se afla si Romania. Tentativele de modernizare ale Romaniei n-au dat rezultatele scontate de reformatorii epocii moderne. Ajuns ministru al Afacerilor Straine si vicepresedinte al Guvernului Groza. Romania a fost obligata sa plateasca URSS. Toti stim cine a fost. Preturile luate in calcul erau cele din 1938. Il putem si aresta daca incearca sa danseze in alta parte. Extensia URSS prin intermediul sferelor de influenta va duce la crearea unor state-satelit. primit cu unanima apreciere de participanti.2 miliarde de dolari. ea a fost numita si timpul "reformismului demagogic". DESPAGUBIRI DE RAZBOI.11 - . si nu .) Si linia lui Tatarescu o putem combate maine. PROPAGANDA. fortelor economice din tara. In conditiile ocupatiei Armatei Rosii. Pentru reusita actiunii lui au conlucrat mai multi factori: prezenta pe teritoriul Romaniei a Armatei Rosii ocupante. probabil. Aceste forte isi vor spune ca daca este vorba de Tatarescu nu poate fi vorba de confiscarea averilor. fluvial si mecanic si 10% pentru restul de produse. starea deplorabila economica in care se inecase tara. intrarea in guvernele postbelice a sustinatorilor Moscovei. si a consilierilor sovietici. Conform punctului 11 din Conventia de Armistitiu si potrivit Acordului economic sovieto-roman semnat la Moscova la 16 ianuarie 1945. i se paruse. Romania a trebuit sa plateasca despagubiri de razboi URSS. La avantajele "fratiei cu dracul" va fi tintit si liberalul Gheorghe Tatarescu. Stalin a reusit. vite. URSS a fost prezentata ca "fratele mai mare" al Romaniei. in decursul a doi ani. grau.000 de oameni si 1. 300 de milioane de dolari americani. mai mult sau mai putin constient. Reformismul demagogic PAULA MIHAILOV Romania a pierdut in cel de-al doilea razboi mondial 170. (. si astfel vor avea mai mult curaj sa lucreze cu noi". Pretentiile sale de tara invingatoare le-a raspandit propaganda prosovietica pentru a mentine la putere PCR. Tara noastra s-a numarat printre statele invinse in cel de-al doilea razboi mondial. sa se bata in lupta noastra. Prin intermediul membrilor PCR. instruiti la Moscova. 96 de milioane in vase maritime si fluviale. Din cauza statutului sau de invinsa. partidul-"purtator de cuvant" al Uniunii Sovietice in spatiul politic romanesc.. material mecanic si feroviar. Vasile Luca analizeaza astfel cazul: "Noi nu trebuie sa ne speriem de ceea ce a fost Tatarescu.In aceeasi sedinta. Lenin se dovedise mai viclean decat dracul. Sovieticii si membrii PCR au excelat in utilizarea tacticii discursului demagogic pentru atragerea multimii. Dar daca el astazi vrea sa intre. a fost aruncat in inchisoare. sa dea un cadru burghez. acest fapt va da o incredere imediata nu Partidului National Liberal sau Partidului National Taranist. daca Tatarescu intelege ca singura cale este prietenia cu Uniunea Sovietica – si el pare serios a intelege ca nu este alta cale –. Presa comunista. In finalul expozeului sau. ca reusise.

carnea. dupa razboi. PLATITI LA METRU "Domnilor. si nu de rezolvare a problemelor interne: Legea reformei agrare (23 martie 1945). guvernele postbelice au impus populatiei ratii la produsele de maxima necesitate. transporturilor pe apa si aeriena. aceste bogatii – promiteau ei – vor ajunge "in mainile poporului muncitor si harnic". cuvintele de ordine care au insotit traiul romanilor in anii postbelici au fost rationalizare. Ascultat de o populatie infometata. din el reiese o demagogica pledoarie pentru bunastarea care-i va cuprinde pe toti atunci cand vor fi condusi de Partidul Comunist Roman. saracita. In zilele de luni si joi. a exploatarilor minereurilor metalifere. bancara. eu va inteleg si stiu ca nu numai dorinta dumneavoastra de-a demonstra muncitorilor ca lupta de clasa se ascute pe zi ce trece va face sa cereti aceste mariri de salariu. Recitit insa. astfel. ci ca marinimos "Generalissim" care oferea ajutoare pentru cei napastuiti de seceta sau inundatii. restaurantele serveau mamaliga. pentru a se mentine pe linia de plutire. ci si grija sincera pentru muncitorii de la ITA. Cand foametea din 1945-1947 facea ravagii. in realitate. a comunistilor. declansarea nationalizarii (11 iunie 1948) si a colectivizarii (1949) se desavarseste experimentul sovietizarii. cartele. liderii PCR descriau in discursul lor o tara plina de bogatii nepretuite. care proclama principiul exproprierii tuturor proprietatilor mosieresti care depasesc 50 de hectare. Cu sau fara ajutor sovietic. "DULCELE" GRAI COMUNIST. Cu reforma monetara (1947). numea armata sovietica "armata eliberatoare". rechizitionare. guvernantii romani au fost nevoiti sa ia unele masuri pentru depasirea crizei economice. metalurgica. Ideile sovietice aveau ecou intr-o Romanie agrara. saraca. Sub conducerea lor. In afara promisiunilor insa. spunea ministrul Comunicatiilor si Lucrarilor publice. Dar toate reformele adoptate – purtatoare ale pecetii Moscovei – au fost. masuri de comunizare a tarii. industrie si educatie. A fost sesizata de contemporani actiunea de sovietizare? Se pare ca in aceasta prima etapa doar cei care se simteau direct amenintati s-au manifestat ca rezervati si potrivnici. "REMEDIEREA" CRIZEI.. inundatiilor si epidemiilor. etatizarea Bancii Nationale a Romaniei (prin legea din 20 decembrie 1946) sau infiintarea (8 mai 1945) intreprinderilor mixte romano-sovietice. Gheorghe Gheorghiu-Dej. speculanti. Ca si in alte tari.) Eu pot sa va . ziua de distributie sau de consum. portie. cand erau strict interzise producerea si comercializarea painii. agricultura. unde dupa distrugerile razboiului au urmat cele ale secetei. CARTELE Cei care au trait sa povesteasca si generatiilor urmatoare greutatile pe care le-au intampinat in timpul razboiului si in perioada imediat urmatoare nu-si pot sterge din memorie amintirea dureroasa a cartelelor. ea va scadea la 200 si apoi 100 de grame in urmatorii doi ani. Incetul cu incetul societatea este penetrata de elemente sovietice si sovietizante. Romania devenea. uleiul sunt doar cateva dintre alimentele de baza pe care oamenii le primeau pe cartela. (. discursul comunistilor era unul datator de speranta. Stalin nu aparea ca dictator. in timp ce pretul crestea si el invers proportional. faina. Painea. a sticlei. mai intai in industriile petrolifera. arta. Daca in 1945 ratia de paine integrala pentru locuitorii oraselor era de 300 grame/zi/persoana. doar in anumite zile ale saptamanii. grame. unde productia scazuse la jumatate fata de perioada interbelica.12 - . le-a spus baronul Neumann intr-o zi. O alta masura luata in perioada de rationalizare pentru restaurante era restrangerea meniurilor la maximum patru feluri de mancare. limba. decat prin "intarirea organizatorica si cresterea influentei Partidului Comunist". asa-numitele sovromuri. complet subjugata Kremlinului. distruse sau furate de fosta clasa exploatatoare a mosierilor si capitalistilor. RATII. necultivata. orezul. Rezultatele eficiente in orice domeniu al societatii nu se pot obtine. Modelul sovietic se voia copiat in cultura. in 1945.. forestiera.numai.

Soldatii de pe campul de lupta au devenit somerii de pe piata posteblica a muncii. teritoriul lor nefiind teatru de razboi. Valuta este panza. infrangerea sau mangaierea orgoliilor. accidentate sau sufera de boli incurabile.000 de ostasi. La un an dupa incheierea ostilitatilor. Statele Unite ale Americii au avut cel mai putin de pierdut la nivel economic si social.000 locuinte distruse. adica . adica aproximativ 20 de milioane de oameni. cu un buget neafectat. fiecare muncitor va primi lunar 4 metri de panza. la finele razboiului.000 de victime cazute prada epidemiilor si lipsei de hrana. 300. a fost foarte afectata. Ce-am rezolva? (.000 de miliarde de franci. INVINGATORII. In afara de salariul in milioane sau miliarde de hartie. in schimb. fostele Mari Puteri au apelat la femei. dar indeosebi cele europene. In schimbul ei. pe timp de pace..000 de combatanti soldati. VIATA DE DUPA RAZBOI." Titus Popovici. sunt batrane. iar dolarul isi mentinuse puterea pe care o inregistrase inainte de conflagratie.. francezii sau nemtii au suferit de pe urma epidemiilor izbucnite in Europa sau a lipsei de hrana. va lua. Pierderile lor umane au fost de 400. statele europene trebuie sa-si reconstruiasca industria. Sacrificarea si consumul lor trebuie sa poarte avizul primarului. In contabilizarea pierderilor umane. adolescenti si chiar batrani. numaratoarea victimelor. Cuvantul de ordine al politicilor acestora. Atat pe timp de razboi. federatia sovietica a pierdut 10% din populatia sa totala. Astfel ca. alimente de la tarani. Intr-o perioada de peste 5 ani. 7 aprilie 1945 Europa isi vindeca ranile razboiului PAULA MIHAILOV Dupa incheierea ostilitatilor. Astfel ca nu au inregistrat distrugeri de infrastructura sau locuinte. iar zilele in care se consuma sunt sambata si duminica" Universul. avand in vedere faptul ca detineau doua treimi din rezerva mondiala de aur. din piata.) De aceea. sunt in mod cert cea mai mare putere economica si politica a lumii de la acea vreme. chiar daca mi le prezentati din ora in ora. rusii. milioanele de franci pierdute de stat in perioada ocupatiei germane si produsele rechizitionate de nazisti. La aceste dezastre se adauga compromiterea celor peste trei milioane de hectare de teren arabil. englezii. orfanii. partial distrusa. SUA. In plus. Pentru a suplini deficitele de pe piata muncii si pentru a putea finaliza intr-un timp multumitor reconstructia economica. SUA au incheiat razboiul cu o economie stabila. Urmare a masivelor pierderi umane. populatia civila sufera profund de pe urma deciziilor politice si economice ale guvernelor tarilor beligerante. toate tarile angrenate in razboi. guvernele au fost nevoite sa despagubeasca o mare parte a categoriilor care au avut de suferit de pe urma razboiului – vaduvele.13 - . In afara de mortii din transee. sa refaca drumurile.satisfac cererile. plus forta de munca din vechile colonii. crizele succedandu-se intr-un ritm ametitor. tarile batranului continent isi fac planuri de viitor. In razboi pierduse 600. agricultura si locuintele. este cooperarea. asinilor si catarilor. autoritatile franceze estimau ca suma necesara pentru revenirea la normalitate a economiei se situa undeva la 5. Puterea financiara a Statelor Unite era stabila. scadere a natalitatii si a sperantei de viata. la care se adaugau si alte 500. cat si in perioada ce urmeaza conflagratiei. m-am gandit sa va platesc in valuta. s-au confruntat pe termen lung cu o acuta lipsa a fortei de munca. "Disciplina dezordinii" DECIZIE "Prin decizia subsecretariatului de stat al aprovizionarii s-a aprobat sacrificarea si consumul cailor. invalizii – secatuindu-si economiile distruse. Victorioase ori invinse. "fruntasul" clasamentului a fost Uniunea Sovietica. Franta. doar in conditiile in care aceste animale nu mai sunt de folos in gospodarii.

victorioasa la un moment dat in istorie. Austria (5.3%). a propus tarilor europene.000 de oameni. UNESCO s-a ocupat de problemele muncii. mobilizarea si eforturile cetatenilor statelor enumerate au contribuit la renasterea lor postbelica. la 5 iunie 1947. Sta in puterea oricarei tari mari. este catalogarea anului 1945. La Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite. Marea Britanie. sigura pe victoria asupra Germaniei naziste. Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare. mai putin puternici. In consecinta. URSS-ul a adus Romania la masa negocierilor economice. In consecinta. care. In finalul luptelor. Unul dintre ele a fost considerat "izvorul sovromurilor". Belgia (4. Jaful organizat de sovromuri PAULA MIHAILOV Dupa ce si-a asigurat dominatia politica. dintr-o populatie de 20 milioane. Desi din punct de vedere ideologic si politic renuntase la un sistem totalitar. la Moscova s-au semnat doua acorduri economice. Fapt evident al dificultatilor marelui invins in cel de-al doilea razboi mondial. avea distrusa flota comerciala – mandria coroanei britanice – si o mare parte din fondul de locuinte. Italia (11. Republica Federala Germania (10. iar o jumatate din muncitorii italieni lucrau in agricultura. Tarile de Jos (7. comunistii romani au sustinut o colaborare pe termen lung. secretarul de stat american. caile de transport feroviar si rutier distruse. EUROPA STRANGE RANDURILE.8 miliarde dolari au fot impartite intre Marea Britanie (24. in perioada aprilie – iunie 1945. ca "anul zero" al economiei nationale. cu economii prospere si societati evoluate.8%). INVINSII. 8 mai 1945. porturile daramate. iar la nivel economic i-au fost afectate cu predilectie industriile textila si siderurgica.de doua sau chiar de trei ori bugetul antebelic. Grecia (5.7%). desi dispunea de potential industrial si forta de munca. sa decida regulile jocului politic sau economic si sa le impuna altora.5 miliarde lire sterline. Natiunile Unite se aratau preocupate de soarta postbelica a tarilor europene. generalul George Marshall. Loiali sovieticilor. economia distrusa trebuia refacuta.5 milioane de cetateni ramasesera fara locuinte. incearca si reuseste. Dupa bombardarea atomica a oraselor Hiroshima si Nagasaki. Cu doar o zi inainte de finalul razboiului. mentinandu-se in topul statelor dezvoltate pana in zilele noastre. Este si cazul URSS-ului. Din pacate insa. Peste 7.5%). sa se . in vreme ce datoria externa catre Statele Unite se ridica la peste 3. in perioada aprilie 1948 – iunie 1952.4%) – tari care au ramas in afara Cortinei de Fier "cazute" dupa izbucnirea "razboiului rece" dintre URSS si SUA.8%). reconstructia lor va fi incredintata mai multor organisme internationale: Fondului Monetar International i-au revenit problemele monetare. Japonia a pierdut peste 250. prin intermediul PCR-ului. Inflatia in 1945 era de 132%. 2 milioane erau someri. Din expunerea ofiterului american reiesea ca ar avea de castigat atat cei care solicitau ajutorul. Germania. un plan de ajutor economic. care prevedea acordarea de catre Statele Unite a unor subventii statelor afectate de razboi. in lucrarile de specialitate. PLANUL MARSHALL Intr-o conferinta tinuta la Universitatea din Harvard (Marea Britanie). care va intra in vigoare la 24 octombrie acelasi an. Franta (21.9%). desfasurata la San Francisco (SUA). Cu toate acestea. 12. cat si Statele Unite. Italia a avut de luptat in afara scenei razboiului cu mostenirea fascista. Germania avea aproape in totalitate infrastructura. a fost adoptata Carta ONU. Rezervele monetare ale tarii erau de 500 milioane de lire. inclusiv URSS. avantul economic postbelic cel mai indraznet l-a inregistrat tot Tara Soarelui Rasare.14 - . Alaturi de acest ajutor initial. cele pentru ajutorarea tarilor afectate de razboi. Astazi sunt membre ale Uniunii Europene.2%).

15 - . Mihai Durma." Cei mai interesati ca sovieticii sa fie multumiti de rezultatul tratativelor erau comunistii din Guvernul Groza. ministrul Industriilor si Comertului – Tudor Ionescu – a pus "pe tava" sovieticilor un raport asupra posibilitatilor de productie ale Romaniei. grea. in 1949. a unei serii de negocieri. Si a continuat prin initierea. Durma va fi condamnat la inchisoare dupa preluarea puterii de catre acestia. trebuia sa o dea URSS-ului ca despagubire de razboi. In Romania. s-au infiintat 19 sovromuri. Situatie care va determina redactia revistei britanice Lumea azi. CE ERAU SOVROMURILE? Pentru Stalin. Astfel ca timp de sapte ani industriile romanesti extractiva (petrol. pumnul lui Vasinski a decis instaurarea guvernului pro-sovietic prezidat de dr.impuna in Romania. Petru Groza. una dintre modalitatile inventate de ei pentru a controla sectoarele de baza ale economiilor tarilor central-europene a fost infiintarea de "intreprinderi mixte". la nevoie si personalul de specialitate (capitalul rusesc a fost extras din materialele furate de la nemti). acestea au luat nastere in urma acordului de la Moscova. semnat pe o perioada de cinci ani. Primul a fost Sovromtransportul. sa afirme. carbune). In conditiile in care caile de transport catre URSS au fost afectate de bombardamente. in Conventia de Armistitiu. Bihor) devenisera mai valoroase ca aurul. unica prioritate a economiilor "statelor fratesti" era slujirea intereselor URSS. SOVIETICII. apartinand Institutului Regal pentru Afaceri Internationale. trasa liniile definitorii ale schimburilor comerciale dintre cele doua tari. deschiderea de care beneficia tara noastra la mare si Dunare erau cai foarte utile rusilor. A livrat pana in ." Despre pierderile inregistrate de tara noastra in perioada functionarii acestor sovromuri vorbesc cifrele care ilustreaza activitatea doar a doua dintre ele – Sovromquartit si Sovromlemn. dominatia sovietica a inceput prin stabilirea. majoritari in delegatia romaneasca trimisa la negocieri. Controlul absolut asupra sovromurilor era detinut de sovietici.I Mikoian. renumitele sovromuri. care si-au numit oamenii in conducerea intreprinderilor mixte si au interzis accesul romanilor in contabilitatea sau pe exploatarile sovromurilor. la 8 mai 1945 – cu doar o zi inaintea capitularii Germaniei si a incheierii razboiului – a doua acorduri economice: primul. sovieticii controlau si cea mai intinsa si bogata zona petrolifera. Stenogramele discutiilor purtate in capitala URSS dovedesc faptul ca delegatii romani manifestau multa obedienta. pe o perioada de un an de zile. "Tovaras de drum" al comunistilor din aceasta perioada. gaze. ca "singurul capitalist din industria romaneasca este Rusia comunista. in ramurile industriale de cea mai mare importanta economica si strategica pentru Romania. din iunie 1945 pana in prima jumatate a lui 1946. la 27 aprilie 1945. Si beneficiile de pe urma acestei "colaborari" urmau a se imparti tot pe jumatate. Acordurile uneau. INCOLTESTE IDEEA. doar pe hartie. ca tara invinsa. cu profil de societate de navigatie. Inca din timpul razboiului. al caror scop era incheierea unor acorduri economice pe termen lung cu "marele vecin de la Rasarit. Practic. Sovromquartitul adunase un numar de 15. condusa de ministrul de Finante. transporturile altele decat pe calea ferata si distributia filmelor au "inflorit" in mainile rusilor. SINGURII "CAPITALISTI" DIN ROMANIA. Din chiar inceputul activitatii sale (1952). constructiile. prin care sovieticii s-au declarat dispusi sa "investeasca" in cateva dintre intreprinderile romanesti de stat sau private 50% capital. In plan economic. Negocierile s-au terminat prin semnarea. LA MASA NEGOCIERILOR. chimica si navala. Partea romaneasca trebuia sa contribuie la randu-i cu 50% capital si forta de munca. doi "parteneri" inegali: o Uniune Sovietica invingatoare si o Romanie invinsa si slabita. rezervele de uraniu din exploatarile romanesti de la Baita si Stei (jud. a sumei de 300 milioane de dolari pe care Romania. Al doilea. de exploatare a lemnului.942 de angajati. Comisarul Poporului pentru Comert Exterior. Astfel. In conditiile in care Rusia aspira sa construiasca bomba atomica. sovieticii s-au dovedit extrem de interesati in bogatiile tarilor ocupate. Dupa 1945. la Moscova. Al doilea decret-lege semnat de Regele Mihai I a vizat infiintarea Sovrompetrolului de la Ploiesti. constand in special din utilaje. sa asigure. conduse din partea sovieticilor de A. prevedea constituirea intreprinderilor mixte romanosovietice. Spre exemplu. Pe plan politic.

prin intermediul ziarelor sau al mitingurilor.C.16 - . Comunistii. Urmasul lui Stalin. In 1947. comerciantii au profitat din plin. Bratianu. "State in stat".000 de tone de minereu de uraniu. deoarece ele "erau niste bataturi pe degetele de la picioare si raneau sentimente nationale producand neintelegeri in lagarul nostru. lipsa de control asupra propriilor resurse si a procesului de productie. preluarea efectiva a mai durat cateva luni. 1945 Specula face ravagii in Romania postbelica PAULA MIHAILOV Una dintre problemele serioase cu care s-au confruntat populatia si autoritatile romanesti dupa razboi a fost specula. au rupt inetelegerea cu sovieticii si au rascumparat Sovyug-urile (doar doua – transporturile fluviale si cele aeriene) inca din 1948." Si. peste 17. la nivelul conducerii statului s-a pus problema gasirii unei modalitati de control a acestor intreprinderi. Motivele formale invocate de romani pentru cererea de desfiintare a sovromurilor erau necesitatea subordonarii acestor intreprinderi statului roman si respectarea legislatiei romanesti. Daca la inceputul lui 1946 la Sovromlemn se lucra doar cu trei gatere care defrisau 355 mc de padure pe luna. chestiunea a fost discutata abia in sedinta Biroului Politic al PMR din 24 februarie 1953. dar se folosea de forta de munca locala. a pus pentru prima data problema infiintarii comisiilor mixte de verificare a activitatii sovromurilor. in conditiile in care pana si ofiterii de Securitate romani aveau nevoie de permise speciale pentru a patrunde in unele sovromuri. Nikita Hrusciov.1960 URSS-ului. Ion Gheorghe Maurer. masini. pierderile inregistrate de unele intreprinderi mixte. Spre deosebire de nemti. ele aveau planuri proprii de productie si dispuneau in profitul URSS de intreaga productie pe care o trimiteau in Uniunea Sovietica sau vindeau in Germania doar o parte infima." ALTI PACALITI Peste 200 de intreprinderi germane (din sectoarele de baza ale economiei – energie. iugoslavii au realizat ca acordurile de colaborare economica propuse de sovietici aveau ca scop transformarea Iugoslaviei "intr-o veritabila colonie ruseasca. adjunctul ministrului Industriilor. indepartarea uneia dintre practicile de dupa razboi. a blocarii multora dintre caile de transport. peste doar un an se lucra cu 47 de gatere care distrugeau peste 1. in consecinta. COMPARATIE "In timp ce germanii ne-au luat toate ouale de la gaini. Astfel cerea opinia publica. metalurgie) au fost transferate in 1948 in "Societati Sovietice pe Actiuni" – SAG. Celelalte intreprinderi mixte au revenit Romaniei in decursul urmatorilor doi ani. Demersurile de desfiintare a sovromurilor au fost incununate de succes. prin ministrul Justitiei. SOVIETICII SPARG "BATATURILE".200 mc de teren impadurit pe luna. industrie chimica. Dar. desi actele erau facute. protocolul de preluare a primelor opt sovromuri in patrimoniul statului roman a fost semnat abia la 31 martie 1954. Lucretiu Patrascanu. ROMANII SCHIMBA PLACA. "Dusmanul" lor a fost legislatia introdusa de Lucretiu Patrascanu. a recunoscut necensitatea desfiintarii intreprinderilor mixte in toate statele satelit ale URSS. timp suficient ca sovieticii sa mai profite de statutul lor de ocupant. Odata cu trecerea timpului. dificultati in asigurarea fortei de munca. rusii au mancat mai intai gainile si acum insista sa le dam oua" Constantin I. Conducerea lor era exclusiv sovietica. Dupa inceperea tratativelor (7 martie 1953). au luat diverse . Din cauza lipsei de alimente si produse de prima necesitate. Oficial.

din ordinul temutului ministru de Interne. "Guvernul va lua o serie de masuri menite a duce la stabilizarea preturilor si a salariilor. introducerea preturilor maximale si limitarea castigurilor. specula a fost la randul ei speculata de politicieni pentru atragerea adeziunii populatiei. ziarul Universul reda un discurs al ministrului Comunicatiilor si Lucrarilor Publice – Gheorghe Gheorghiu-Dej. Scanteia publica anteproiectul "Decretului-lege privitor la combaterea speculei cu produse alimentare". anunta adoptarea a patru legi economice. care prevedea pedepse aspre – de la amenzi in valoare de milioane si zeci de milioane de lei pana la munca silnica pe viata pentru cei care "cu stiinta distrug in total sau in parte produsele care servesc ca hrana. ministrul recurge la metoda exemplului. sunt insotite de legi si de masuri concrete luate de ministerele implicate in eliminarea speculantilor. rostit in fata delegatilor Sfaturilor Negustoresti. a promis Dej. special organizata pe langa Prefectura Capitalei. Dupa razboi. FAPTELE VORBESC. dar si de ziaristi. Lucretiu Patrascanu. DUSMANUL SPECULANTILOR La una dintre desele conferinte de presa pe care le-a organizat ministrul Justitiei. moment in care intra in actiune Brigada Speculei. Cei care veneau in ajutorul autoritatilor in descoperirea lor primeau. Popularitatea comunistilor care voiau sa oblige pe comercianti sa vanda la preturi mici creste insa. Teoharie Georgescu. La 7 aprilie 1945. LA NIVEL TEORETIC. Referitor la noua lege. printre care si cea numita a "speculei si sabotajului". Patrascanu declara: "Este o datorie cetateneasca de a ajuta la punerea ei in practica! Cetateni. cota-parte din valoare marfurilor confiscate. Pentru a sublinia importanta demersului. adoptata in aprilie 1945. normalizarea transporturilor pentru aprovizionarea industriei cu materii prime si apararea monedei nationale. Datorita proportiilor pe care le-a capatat in perioada imediata razboiului. iar in Marea Britanie. cei care dosesc produsele pentru hrana" si alte categorii de speculanti. Opinia publica cerea. rubrica ce o depasea uneori pe cea despre realitatea economica. carnea). cerand comerciantilor sa dea tot sprijinul pentru infrangerea speculei. Editorial: "Porcii patati" . care au gasit in ea subiectul zilei. Printre masurile propuse de autoritatile din Romania pentru combaterea speculei erau imbunatatirea si intensificarea productiei. reducerea si rationalizarea consumului prin rationalizarea unor produse de prima necesitate (painea. erau mijloacele la indemana presei. acestia trebuiau indentificati si arestati. prin care se incerca sprijinirea Guvernului in rezolvarea acestei probleme. Caricaturile si bancurile. inlaturarea productiei de lux. la care se adaugau impresionante amenzi si confiscari de bunuri. controlati si supravegheati aplicarea legii!". conform legii. In Bulgaria si in Franta s-a introdus pedeapsa cu moartea pentru speculanti. si in celelalte tari specula facea ravagii. hotarare si mai ales dezinteresare" in combaterea speculei. povestioarele cu talc si infiintarea unei rubrici dedicate prezentarii celor vinovati de specula. Ziarele au dus la randu-le o campanie acerba pentru "demascarea" speculantilor. Discursurile si declaratiile guvernantilor. cei dovediti necinstiti erau considerati si ei "dusmani ai poporului" si pedepsiti ca atare. cel mai potrivit mod de a face propaganda. incunostiintand populatia ca "in Franta s-a introdus pedeapsa cu moartea pentru specula si ea se aplica din plin".17 - . DISCURSURI INCURAJATOARE. Lucretiu Patrascanu. atat de odioasa si apasatoare pentru publicul consumator". el anunta declansarea in Romania a "razboiului contra speculei" prin inasprirea "la maximum a pedepselor existente". In octombrie 1946. ministrul Justitiei. La 12 aprilie 1945. Dar pentru ca speculantii sa fie pedepsiti. "initiativa.decizii si masuri de pedepsire a negustorilor care cresteau preturile peste cele prevazute de noile reglementari. prin intermediul editorialistilor din ziare. iar masurile erau drastice. Pedeapsa maxima pe care o putea primi un negustor dovedit speculant era internarea in lagar.

Si-au blestemat. care. ci negri. cand sa-l felicite.. comunitatea germana din Transilvania era numeroasa. Si unii. In 1945. O treime din programul lor zilnic era ocupat de indoctrinare nazista. Dupa spusele lui. cu prilejul lansarii cartii sale autobiografice. In tara sovietelor insasi pacea a fost aducatoare de nenorocire pentru soldatii prizonieri returnati. nemtii de-aici s-au comportat "mai germani ca germanii". Au fost cu totii transportati in vagoane de vite. Urmarile acestei situatii au fost diferite. Patru ani a lucrat Anton Ferenschutz in mine si in taigaua Siberiei sovietice. pedepsele aplicate de sovietici unor mari grupuri de populatie civila pentru "vini colective" s-a facut in tacere. ajunsese la concluzia ca ideologia nazista e mai concreta decat cea comunista. dupa schimbarea ideologiei staliniste cu comunismul national.18 - . in directia est spre destinatii necunoscute. dupa contabilizarea pierderilor.LAVINIA BETEA La sfarsitul razboiului in Europa. Si. acesta priveste ochii baiatului care – oroare! – nu erau albastri ca ai "rasei pure". In chiar vremea razboiului. Barbati pana in 48 de ani si femeile intre 18 si 40 de ani au fost trimisi la "reconstructia" tarii distruse de razboi. propaganda nazista si. "Porc patat!". Nu si pentru el. iar ei ajunsesera sa-si doreasca "moartea de erou" pentru implinirea idealului nazist. intorcandu-i scarbit spatele. amintindu-si acestea. in urma cu cativa ani. si ceilalti interziceau amestecul dintre indivizi destinati puterii cu cei predestinati sclaviei ori exterminarii. Ca si ceilalti copii nemti de varsta lui fusese acceptat in "Tineretul hitlerist". a avut loc si deportarea etnicilor germani din Romania in Uniunea Sovietica. iar ceilalti s-au mutat din lagarele naziste in lagarele Gulag-ului. sunt pedepsiti "criminalii de razboi" si "colaborationistii" de catre tribunale speciale dupa o legislatie adaptata momentului. dupa "legilor obiective istorice". Prima amintire dureroasa din viata sa tulburata de comandamente politice a fost prilejuita de inspectia unui oficial nazist la organizatia hitlerista a tineretului din Resita. l-am cunoscut pe Anton Ferenschutz. Rasa ariana (evidenta prin anumite caracteristici fizice) avea menirea divina de a stapani lumea. paradoxal. Intai ca membru al "Tineretului hitlerist". in functie de personalitatea si evolutia de viata a fiecaruia.. Mai tarziu. Pe centurile copiilor era inscriptionata deviza "sange si onoare". deportatii au acceptat sa participe la "Scoala de lupta antifascista" cu program de "denazificare" si indoctrinare comunista. In 1941. Daca mediatizarea acestei categorii de procese este de rasunet. conform conventiilor dintre Aliati. il catalogheaza inspectorul. In ianuarie 1945. Localnicii ii priveau cu ura pe "porcii nazisti" ingaduiti de Stalin sa lucreze in tara distrusa de armatele lor. Politica de rasa este inlocuita in ideologia comunista cu teoria clasei proletariatului. grupul etnic dintr-o tara avand sentimentul identitatii nationale mai pronuntat decat comunitatea sa de origine. O organizatie paramilitara cu regim asemanator unei tabere de soldati in pregatire. soarta supravietuirii: aceia care luptasera impreuna cu armatele naziste impotriva Armatei Rosii au fost executati in masa. La intoarcere in orasul natal urmele razboiului pareau sterse. Cu asemenea . va conduce mapamondul. Originea sa resiteana se afla in primele opt familii de colonisti adusi in aceste locuri ca mesteri in metalurgie si minerit. care avea "dosarul patat". sub patronajul comandamentului sovietic de la Bucuresti. unul dintre acesti fosti deportati. Stalin deportase sase comunitati etnice pentru vina de a nu se fi impotrivit ocupantului nazist. in loc sa-i ucida. Istoria rescrisa a Germaniei. "stiinte rasiale". au muncit (cel putin patru ani) la ce-a fost mai greu si au trait in lagare situate in conditii extreme de mediu. ancorata in bornele razboinicilor vikingi si ale "genialului Hitler". cand au fost trimisi in deportare. patriei lor. cand armatele naziste au ajuns in Romania. Pentru o jumatate de litru de lapte supliment la ratia de hrana. probabil. ca "filosovietic" dupa stagiul din lagarul siberian. Avea doar 12 ani si era trist ca fratele mai mare i-o luase inainte incadrandu-se in trupele SS. La Resita. nemtii din Romania mai credeau minciunile propagandistice care promiteau victoria lui Hitler prin miraculoase noi arme. Remarcandu-se prin rezultatele examenului la care fusesera supusi de specialistul in "stiinta raselor".

evenimentele din timpul razboiului si perioada imediat urmatoare s-au derulat pe un fond de neincredere intre principalii aliati: Statele Unite si Marea Britanie."pete". ele au sporit continuu in vremea razboiului. Puterile occidentale suspectau URSS-ul de intentia de a-si extinde influenta in intreaga Europa. Statele Unite ale Americii se confruntau cu o criza de supraproductie si aveau nevoie de piete de desfacere. Dar. Ca sa se elibereze. analistii au lansat mai multe teorii. SUA au promis URSS acordarea unui mare imprumut postbelic. Suspiciunile intre "imperialistii" occidentali si reprezentantii "dictaturii rosii" existau inca de la venirea la putere a bolsevicilor. Nerisipite niciodata. Neincrederea si suspiciunile dintre cele doua parti vor spori dupa terminarea razboiului. doctorii i-au recomandat sa-si scrie memoriile. Una dintre ele poarta numele de "bulgarele de zapada". A rezultat o carte-document despre traumele "ciumei brune" si "ciumei rosii" in Romania. Dar. au existat si nenumarate puncte de divergenta. CONVERGENTE IN COALITIE. pe de alta parte a secatuit rezervele economice ale Uniunii. de cealalta parte. pe de-o parte. SUA si al Marii Britanii. Amanarile succesive. Acestea vor avea rolul de a creste suspiciunile privind intentiile postbelice ale fiecarei parti. URSS a fost nevoita sa poarte aproximativ doi ani singura lupta militara pe vechiul continent impotriva Germaniei naziste. Cooperarea dintre aceste state s-a putut realiza. Deschiderea celui de-al doilea front de lupta in Europa a constituit primul punct de divergenta intre Aliati. vor fi aliati de conjunctura impotriva Germaniei naziste. Si din acest punct de vedere. pentru anul 1943. se temea de tendintele expansioniste ale puterilor democratice. Molotov in mai 1942. Imensa piata sovietica era o solutie viabila pentru rezolvarea crizei americane. interesele de ordin politic. Pentru a dovedi ca este "un bun aparator al cuceririlor poporului" i se cere sa devina informator. si URSS. strategic si economic au adus de aceeasi parte a baricadei adversari ideologici declarati. In afara acestor interese comune. Pentru a explica cauzele razboiului rece. mondiale. V. Uniunea Sovietica de cealalta parte. De cealalta parte. atunci cand Hitler ameninta sa cucereasca intreaga Europa. rezultatul fiind ruptura intre fostii "amici" si crearea celor doua blocuri politico-militare. pe de-o parte. la randul ei. Rezultatul va fi crearea celor doua "blocuri" politico-militare. Promisiunile SUA facute ministrului sovietic de Externe. Singurul lucru pe care l-a obtinut Roosevelt din partea Senatului american a fost ridicarea . Anton Ferenschutz a emigrat in locurile de unde plecasera stramosii sai spre Transilvania in urma cu doua sute de ani. Editata si prezentata in locurile unde autorul traise si unde a revenit adesea dupa 1990 ca organizator al unei asociatii de sprijin a batranilor si a copiilor abandonati. Premise ale razboiului rece CRISTINA VOHN Instalarea "cortinei de fier" a fost rezultatul unui proces indelungat. economic. Cosmarurile si depresia i-au impovarat apoi viata. Conform acesteia. in timpul vizitei acestuia la Washington. l-au determinat pe Stalin sa adopte o atitudine extrem de rezervata fata de Aliati. SUA si Marea Britanie. ce i-au coalizat pe aliati in timpul razboiului. Acestia au fost nevoiti sa coopereze in ciuda temerilor si a suspiciunilor dintre ele. DIVERGENTE INTRE ALIATI.19 - . Acest lucru a contribuit la cresterea enorma a prestigiului sovieticilor. "Gestapoul rosu" ce era Securitatea il convoaca la sediul din Resita. Astfel. In 1971. erau pentru crearea celui de-al doilea front de lupta inca in cursul anului respectiv. Uniunea Sovietica. concretizate abia in primavara anului 1944. Uniunea Sovietica avea nevoie de ajutorul material al Americii pentru a continua cu succes razboiul. Strans legat de acesta se aflau interesele economice. Infrangerea militara a Germaniei naziste a reprezentat interesul major comun al URSS. calculele finantistilor americani s-au dovedit a nu fi in acord cu promisiunea politica facuta lui Stalin.

maresalul Stalin a vorbit linistit si simplu. In numele interesului national au fost "sacrificate" si impartite teritorii si natiuni intregi intre sovietici si occidentali. Si tot in numele "democratiei". Eden. In schimb. Fiecare parte a incercat sa obtina cat mai multe garantii de securitate pentru perioada postbelica. Dar forma acestor materiale era de genul cat mai putina informatie. Unul dintre momentele care dezvaluie cel mai bine acordurile si dezacordurile dintre aliati il reprezinta Conferinta de la Yalta.. Articolul respectiv nu facea referinta asupra discutiilor dintre I. MITUL YALTEI. Tot timpul. cat mai multa propaganda. multi dintre ei fiind jertfiti pe "altarul democratiei".V. 75% in Bulgaria. Intalnirile directe dintre Roosevelt si Stalin nu le-au diminuat. Conducatorul de razboi sovietic a tinut un toast pentru presedintele Roosevelt si dl. Intelesul de baza al ideii democratice este astfel total denaturat. presa comunista publica in permanenta articole despre evenimentele internationale de actualitate. Asadar. Discutiile importante s-au purtat in jurul unor procentaje: Churchill a propus ca influenta sovietica sa fie de 90% in Romania. ziaristul se oprea indelung asupra descrierii lui Stalin. s-a deplasat la Kremlin pentru o intrevedere cu Stalin. CONFERINTA DE LA MOSCOVA. Micile imprumuturi primite astfel au fost total nesatisfacatoare pentru refacerea postbelica a URSS. Harriman si Kerr.20 - . maresalul Stalin se gasea inca la ambasada britanica.. Aceasta impartire a fost insa rezultatul unui sir de evenimente care au avut ca rezultat formarea celor doua "lagare" – "capitalismul" si "comunismul". Winston Churchill. Stalin va impune regimul sovietic in statele din centrul si estul Europei ocupate deja de Armata Rosie. In conditiile in care sfarsitul razboiului devenise previzibil. Yalta reprezinta locul in care lumea a fost impartita in sfere de influenta. la despagubirile de razboi pe care Germania urma sa le plateasca si la teritoriile pe care le revendica URSS in Extremul Orient. Prima conferinta in care s-a pus transant aceasta problema a fost cea de la Moscova din octombrie 1944. "Tarziu dupa miezul noptii. In numele acesteia. fara ca ei sa aiba macar cunostinta de acest targ. Facuta fara asentimentul SUA. Churchill a dorit sa "reglementeze" influenta fiecaruia in Europa. Roosevelt si Churchill au ajuns la intelegere in stabilirea granitei estice a Poloniei (pe linia Curzon). in favoarea URSS. 50% in Ungaria si Iugoslavia si 10% in Grecia. Stalin si Winston Churchill. Stalin. De asemenea este specificat dreptul popoarelor de asi stabili forma de guvernamant prin alegeri libere si obligatia desemnarii democratice. Harriman a raspuns". dupa ce se retrasese din sala dineului in biroul ambasadei. ea i-a reunit pe cei trei lideri ai SUA. facand din cand in cand gesturi pentru a sublinia punctele mai importante. Destinele a milioane de oameni erau astfel pecetluite. SUA vor ocupa teritoriile din Vestul Europei. Primul ministru al Marii Britanii. PROPAGANDA Dupa 23 august 1944. Declaratia dezvaluie dezacordurile dintre semnatari si compromisul minim la care au reusit sa ajunga. Astfel. maresalul Stalin a stat in mijlocul domnilor Churchill. Documentul prevede "coordonarea politicii celor trei puteri si actiuni comune pentru rezolvarea problemelor politice ale Europei eliberate". Toate acestea au intarit si mai mult suspiciunile lui Stalin cu privire la "caracterul imperialist" al statelor democratice. aceasta impartire a lumii europene in sfere de influenta va fi depasita de evenimente. ziarul Romania libera a publicat un articol despre Conferinta de la Moscova desfasurata in octombrie 1944.interdictiei de acordare de imprumuturi catre Uniunea Sovietica. Cetatenii din statele ocupate nu aveau nici un cuvant de spus despre viitorul lor. a "calitatilor" lui de lider. . Aici. Intalnirile directe dintre liderii statelor membre ale coalitiei antinaziste au avut un caracter extrem de pragmatic. scria Romania libera. Dar documentul cel mai important a fost "Declaratia asupra Europei eliberate". Desfasurata intre 4 si 11 februarie 1945. URSS si Marii Britanii. Stalin a cerut in schimb ca influenta sovietica sa creasca la 90% pentru Bulgaria si 75% pentru Ungaria. compromisul s-a realizat in jurul cuvantului "democratie".

incapabile sa gestioneze singure situatiile de criza si sa preintampine declansarea razboiului. Pe masura ce evenimentele i-au permis. ci in intreaga lume. Daca pentru SUA democratia insemna sistemul democratic de tip occidental. libertatea religioasa. INTERESE "In acest razboi. cu cat puterile europene se dovedisera. Dar aceasta zona nu a fost stabilita dinainte. Principii generoase. In opinia lui. Roosevelt exprimase in fata Congresului. nu exista literalmente nici un fel de probleme. Atat statele occidentale. Marea Britanie. nu in ultimul rand. Tarile invinse ca si tarile mici nu aveau decat sa se supuna deciziei invingatorilor. cat si al statelor. in opinia liderilor americani. pe care era convinsa ca si aliatii ei. Pentru aceasta el a folosit un arsenal intreg de mijloace. pentru URSS ea avea o expresie formala. folosirea comunistilor din interiorul fiecarui stat. cat si Uniunea Sovietica isi arogau acest drept in numele democratiei. URSS trebuia sa isi creeze singura o "zona-tampon". Si Stalin.presedintele SUA. Acestea erau libertatea de expresie. OBIECTIVELE SOVIETICE. atat la nivelul individului. strategice sau economice. Asta cu atat mai mult. Dupa razboi nu mai trebuiau sa existe sfere de influenta la care Statele Unite sa nu aiba acces. STRATEGIA AMERICANA. nici Uniunea Sovietica nu a avut de la inceput o strategie clara pentru perioada postrazboi. America afirma ca intentioneaza sa promoveze in intreaga lume valorile democratiei. Este vorba fie de o strategie bine pusa la punct sau numai de anumite obiective pe care urmaresc sa le atinga. octombrie 1944 . Aceasta din urma a fost si situatia in perioada celui de-al doilea razboi mondial.Pace vs razboi CRISTINA VOHN Inainte de sfarsitul razboiului. SUA au urmarit mai multe obiective prin implicarea lor in conflagratia mondiala. de care SUA sa nu fie interesate" Franklin Delano Roosevelt . eliberarea de teama si de necazuri. Fiecare mare putere incerca sa isi promoveze cat mai bine propriile interese politice. marile puteri au elaborat planuri pentru organizarea postbelica a lumii. Ca si Statele Unite. ce i-au permis sa impuna sistemul socialist pana la Berlin. in functie de evolutia evenimentelor internationale. promovat propagandistic ca o democratie de tip superior tuturor celorlalte forme existente in istoria omenirii. Pe de o parte. patru principii care ar fi putut calauzi America spre razboi. Washington sau Londra. El a cautat sa evite situatia de izolare si incercuire in care s-a aflat Rusia sovietica dupa preluarea puterii de catre bolsevici.21 - . dar si Uniunea Sovietica. pentru URSS democratia nu putea fi decat regimul totalitar sovietic. politicienii planuiau cum va arata lumea dupa razboi. de la actiunea diplomatica la propaganda. Si. a profitat de victoriile si de inaintarea Armatei Rosii. le impartasesc. Prin aceasta implicare. Tarile implicate intr-o confruntare militara isi fac intotdeauna planuri de victorie si castig. In timp ce Armatele Aliate si cele ale Axei se aflau in conflict. isi justifica actiunile de ocupare a teritoriilor prin impunerea in statele inamice a democratiei. Numai ca intelesul cuvantului democratie erau percepute diferit de cele doua mari puteri. in cabinetele de la Moscova. Dar daca pentru SUA democratia insemna un anume sistem de organizare sociala. nici de natura politica. Strategia si-a adaptat-o permanent de-a lungul razboiului. ale libertatii si egalitatii intre state. inca din ianuarie 1941. ca si Roosevelt. care sa o protejeze de eventuale agresiuni venite dinspre Vest. nici de natura militara. iar soldatii mureau pe campurile de lupta. America dorea sa aiba un cuvant de spus nu doar in ceea ce privea continentele americane (America de Nord si America de Sud). Stalin a urmarit si el anumite obiective prioritare pentru URSS. iesirea din izolarea pe care si-o autoimpusese. Stalin a impins "cordonul protector" spre centrul Europei.

(deci) singura posibilitate este sa ne folosim influenta pentru a ne ameliora situatia" Franklin Delano Roosevelt. Responsabile de indeplinirea misiunii au fost politia si jandarmeria. cum ar fi deportarea etnicilor rromi din 1941. sterilizata in deportarea din URSS CRISTINA DIAC Pentru unii dintre concetatenii nostri. fiind pe front in Armata Romana. intr-o nota informativa referitoare la incheierea arestarii svabilor din judetul Timis-Torontal se spunea: "Toti care se gaseau depusi provizoriu prin camine si parcuri in Timisoara au fost pusi in masini sovietice inchise. De exemplu. episodul deportarii germanilor nu reprezinta numai un fragment din istoria recenta a tarii in care s-a nascut. tanara a ajuns inapoi in comuna din care plecase. unde avea domiciliul stabil. imbarcati in vagoane de marfa." . erau vizati barbatii germani cu varste cuprinse intre 17 si 45 de ani si femeile intre 18 si 30 de ani. aflat atunci la putere. Nici un membru al familiei nu facuse vreodata politica. Fragmentele din cartea de istorie se suprapun astfel cu propriile lor amintiri. S-a refugiat la o matusa. istoria tarii se intretaie dureros cu propria viata. Speriata. De plilda. Pentru contemporanii unor evenimente. Multi dintre ei urmau a fi deportati in URSS. au durat mai multe zile si s-au desfasurat pe tot teritoriul tarii. Dora Dumitru. In ianuarie 1945 au inceput arestarile. Arestatii au ramas o scurta perioada in centrele de incartiruire. Teoretic au fost stabilite anumite criterii in functie de care urma sa se faca deportarea. Ca si in alte cazuri. au luat drumul spre URSS. a venit pe lume in 1924. La sfarsitul lui 1944 – inceputul lui 1945 a inceput sa circule zvonul ca germanii urmau sa fie deportati in Uniunea Sovietica. in comuna Cinu de langa Fagaras. ASCUNZATORILE. Dora Dumitru (Kenzel) si verii ei au trait o vreme in beciul matusii.INFLUENTA "Rusii detin puterea in Europa de Est. Cererea a fost indeplinita. unde locuia bunica dinspre mama a tinerei Dora. SUA si ai Marii Britanii la data de 12 septembrie 1944. Nimeni nu putea locui la ele fara sa atraga atentia.22 - . ianuarie 1945 Dora Dumitru. a raspuns solicitarii presedintelui sovietic al Comisiei Aliate de Control – solicitare facuta insa in numele tuturor celor trei aliati. si-a amintit ea. desi se incadrau in diversele categorii exceptate. "pentru a ajuta la efortul de reconstructie" a URSS. prin care se putea ajunge usor in beci. Dupa un drum cu multe peripetii. Guvernul Nicolae Radescu. gazdele erau ele insele persoane cunoscute. Gaura a fost camuflata cu un sifonier. nascuta Kenzel. familia Kenzel a plecat din orasul Busteni. Dupa aceea. la Sibiu. "Parintii mei veneau seara. Arhivele pastreaza numeroase dovezi de persoane deportate "din greseala". Familia a incercat sa-si protejeze singurul copil pe care il mai aveau acasa – celalalt – un fiu. Astfel ca. intr-o familie de etnici germani stabiliti insa de multe generatii in Ardeal. reprezentantii sovieticilor din Comisia Aliata de Control au solicitat Guvernului roman lista cetatenilor de etnie germana. Numai atunci puteam iesi din ascunzatoarea noastra. Dora Dumitru (Kenzel) a fost ascunsa la niste rude in Agnita. In ultimele luni ale lui 1944. escortati de santinele si dusi la gara pentru a fi imbarcati in vagoane de marfa bine inchise". criteriile stabilite pe hartie nu au fost intotdeauna si transpuse in practica. pe intuneric. Venirea parintilor mei seara de seara era singura bucurie. Barbatii facusera o gaura in podeaua camerei. Arestarile au inceput in noaptea de 10 spre 11 ianuarie 1945. Comisia Aliata de Control fiind structura abilitata sa supravegheze indeplinirea de catre Romania a prevederilor Conventiei de Armistitiu semnata la Moscova cu reprezentantii URSS. la acel moment de numai 20 de ani. Proprietari ai fabricii de mobila din localitate.

eram o stafie neagra. a devenit realitate. spune Dora Dumitru (Kenzel). numai ochii si gura se mai vedeau". dupa cinci ani de lagar. Se ridica o cladire administrativa.DE DRAGUL VERISOAREI. Venisera cu speranta ca ne vor mai zari o data. deoarece de multe ori se stingea lampa si riscai sa ramai izolat in intuneric. procurorul a spus ca acuzata. Mislea. Impreuna cu alte noua fete. pana in decembrie 1949. Li s-a permis sa coboare. din pricina frigului". deoarece nu ma stiam vinovata cu nimic". . sloganul rusesc "skoro damoi" – "in curand acasa". barbatii intindeau mana si ne dadeau. in cotul Donului. Cu toata supararea. CORVEZILE. Nu se indepartase niciodata de casa. in care a lucrat la bucataria lagarului. despica si taia la dimensiunile date trunchiurile unor copaci uriasi. pe rand. si-a amintit Dora Dumitru (Kenzel). apoi au fost dusi la gara si imbarcati in vagoane de marfa. si numai aplecate puteam inainta. Toamna tarziu. la zece ani dupa intoarcerea din deportare. lunga de 40 si lata de 20. adanca de 10 metri. In mina. in momentul acela am avut o licarire de multumire. A reusit sa treaca insa cu bine peste vizita inopinata a unor soldati sovietici. Insetati peste masura. O vara a sapat fundatia. vantul care nu se oprea niciodata in imensa stepa ruseasca. Pana la urma a abandonat ascunzatoarea din proprie initiativa: cum autoritatile nu o gasisera pe ea. "Mirarea mea a fost imensa. i s-a dat drumul". "De-a lungul traseului – si-a amintit interlocutoarea noastra – erau insiruiti cunoscutii si rudele noastre. Ca sa contribuie pe deplin la "reconstructia" unei tari de a carei distrugere nu era direct vinovata. lucrul pe santier a fost sistat.23 - ." DRUMUL SPRE NECUNOSCUT. dar atunci nimanui nu-i pasa de consecinte. "Iesind de acolo. Dupa alte doua saptamani au ajuns la Petrovka. fiind de origine etnica germana. tanara a ajuns pe un santier de constructii. fara conditii minime de igiena – cu inca cinci femei si treizeci de barbati. tarandu-ne pe burta". In 1959. Dora Dumitru (Kenzel) a fost arestata pe neasteptate si dusa la Securitatea din Ploiesti. Si-a ispasit condamnarea in inchisorile de Jilava. nu poate nutri decat sentimente ostile fata de regim. "O STAFIE NEAGRA". Ancheta a durat cateva luni. timp in care a fost cercetata pentru "legaturi cu persoane subversive si tentativa de trecere frauduloasa a frontierei". Joagarele mari si grele de manuit de niste tinere neobisnuite cu un astfel de efort. Tanara de 20 de ani a fost repartizata intr-o brigada care fasona stalpi de sprijin pentru subteran. Deseori am fost obligate sa ne strecuram in locuri foarte inguste si joase. cate un bulgaras de zapada. In decembrie 1949. Deportatii germani au fost dusi sa lucreze intr-o mina de carbuni aflata la doi kilometri departare de lagar. Asa ne amageam setea. Numai acest drum pe sub pamant dura o ora si jumatate. dar. atunci cand nu se lucra pe santier. Nepotilor mei le-a fost redata mama. degeraturile de la mani si picioare "tratate" prin frecare cu zapada – toate acestea sunt "amintirile" primului "loc de munca" al Dorei Dumitru (Kenzel). aflati in cautare de bauturi alcoolice. Coborarea in mina se facea cu un lift. deportatele trebuiau sa incarce carbunele si sa cupleze vagonetii astfel incat sa poata fi transportati la suprafata. pana la locul de munca. oamenii s-au apucat sa manance zapada murdara. mama a doi copii minori. "Prin gratiile de la ferestrele vagonului. ARESTATA. gerul cumplit. In cele din urma. daramite sa fi fost in apropierea vreunei granite. iar ei libertatea. DIN NOU. povesteste Dora Dumitru (Kenzel). Multi s-au imbolnavit ulterior. povesteste ea astazi." Vagoanele au fost desigilate abia in momentul cand trenul a ajuns pe teritoriul Uniunii Sovietice. A asteptat doua zile intr-o cazarma din Fagaras. Dora Dumitru (Kenzel) s-a intors acasa. din care a executat trei. duminca. Afara inghetau pe noi. Cei plecati din Romania in ianuarie 1945 si-au dus zilele in lagarul de munca din aceasta localitate mult prea indepartata de casa. In timpul procesului. Dupa o perioada mai buna. Pana atunci fusese folosit doar pentru a mentine moralul deportatilor la niste cote acceptabile. fara apa. deportatii erau dusi la muncile campului. au arestat in loc o verisoara. Mergeam in grupuri mici. "In momentul cand m-am prezentat. Hainele ne erau in permanenta imbibate cu apa care curgea din rocile de deasupra noastra." A impartit calvarul unui drum de o saptamana – fara alimente. a povestit fosta deportata. Arad si Oradea. "Gangurile pe care trebuia sa le parcurgem erau foarte joase. Pentru "crima de uneltire contra ordinii socialiste" a primit o condamnare de noua ani temnita grea si cinci ani interdictie civica. mai aveau de parcurs alti cinci kilometri prin subteran.

Cea mai mare parte fusese oricum executata. nu acuza pe nimeni. stomacele noastre. nu erau victime numai in Rusia. toti deportatii s-au umplut de paduchi. neinvatate de atat timp cu mancare mai consistenta. Noi." Instinctul de conservare i-a obligat pe deportati la multe. in lagarul de la Petrovka nu a sosit nici o stire din Romania. am primit o scrisoare de acasa. AU MANCAT CAINI SI PISICI Foamea i-a impins adesea pe deportati la gesturi disperate. Intr-o zi. Portia servita era mare. unde traia o verisoara de-a mea. Autoritatile de la Bucuresti au dorit sa sugereze astfel ca plecarea trupelor "marelui frate" nu punea deloc in pericol stabilitatea regimului comunist din Romania. D-na Dora Dumitru (Kenzel) traieste astazi la Ploiesti. iar noi. astfel ca o purta in zilele de sarbatoare. In general. Explicatia pentru noile valuri de arestari dintre anii 1958-1958 este de cautat in alta parte. "Barbatii isi prindeau cate un caine sau o pisica. "Pentru mine. vanduse unei rusoaice o camasa de noapte brodata. PREA TRIST Pentru deportati. foamea indemna pe multi sa caute in gunoi coji de cartofi. mai fierbeam cate o foaie de dafin sau faceam o fiertura din frunze de maturica. Motivele pentru care a stat trei ani in inchisoare pare acum de domeniul fantasticului. in spatele carora interlocutorul poate ghici cu greu nenorocirile prin care a trecut. Teama populatiei trebuia sa ramana intacta. La un moment dat. nu a suportat despartirea de mine. pentru a-si elibera sufletul. s-au obisnuit atat de tare cu starea de permanenta insatietate. care erau devorate in particular – chiar cu mare placere – isi deapana supravietuitoarea groaznicele amintiri. probabil arpacasul se mai umfla in stomac. Aceasta stire m-a afectat enorm. Cu timpul. care nu vazusem in viata mea un paduche – si-a amintit Dora Dumitru – socul a fost mare. femeile. lacome. incinsa cu centura de la uniforma. pe care le mancau crude si nespalate. astfel ca noi siruri de "vinovati" au luat din nou drumul inchisorilor. MARTURII PENTRU CEI DE AZI. "La sfarsitul lui 1948 – povesteste Dora Dumitru (Kenzel) – eu am fost prima fericita care. au inceput sa ne doara. ramasite de varza sau de castraveti. In viziunea epocii. Noua proprietara a fost incantata peste masura de achizitie. foamea sau o munca istovitoare in conditii inumane era si lipsa vestilor de acasa." PREA TARZIU. au ajuns chiar sa se amuze de pe urma dezagreabililor paraziti.24 - . iar eu aveam senzatia ca plesneste. Armata sovietica s-a retras din Romania in 1958. la fel de greu de suportat ca frigul. Evenimente tragice se petreceau si acasa. prin intermediul Crucii Rosii din Elvetia. "Insiram cativa si faceam un cros. Asadar. pedeapsa reducandu-se de la 12 la trei ani. un functionar al lagarului le-a trimis pe tinerele nemtoaice sa-i ajute soacra la muncile agricole. "Seara. pariind pe cei ce alergau mai repede. Timp de patru ani. denigrase omul sovietic. In chiar anul arestarii povestise unor apropiati cate ceva din cele intamplate in lagarul de la Petrovka. Pana la urma. Foamea ne chinuia vesnic pe toti. astfel ca in scurt timp a fost eliberata. Murise. Am plans mult." IN BAZA LEGII Baza legala invocata pentru deportari au fost articolul 2 din Conventia de Armistitiu semnata de . Lasa impresia distinctiei si a unui echilibru perfect. Doreste insa ca drama conationalilor ei sa fie cunoscuta de cat mai multi oameni." Cu timpul." Bucuria i-a fost insa repede umbrita de continutul asteptatei scrisori. am mancat tot." "CROSUL" Pe drum. Sotul ei ajutat-o sa uite acele vremuri si a sfatuit-o mereu sa scrie. care era suferind de inima. aceste animale au disparut cu totul din jurul lagarului. la plecare – si-a amintit interlocutoarea noastra episodul – soacra ne-a servit cu arpacas fiert cu dovlecei. "Tatal meu. la foarte scurt timp dupa deportarea mea.In octombrie 1962 i s-a revizuit procesul. incat stomacul nu le mai tolera decat putina hrana pe care o primeau zilnic. PENTRU O CAMASA. Dupa atatia ani. Nici prea saturata nu a fost bine. Pe drumul de intoarcere spre lagar.

uneori se legau si prietenii. A fost deportata intre 20 si 25 de ani si amintirea acelor ani nu s-a sters niciodata. intre decembrie 1944 si ianuarie 1945. Conform anexei. frigul rusesc. "Nu vreau sa invinovatesc pe nimeni.Romania cu puterile invingatoare URSS. la cererea sovieticilor. niciodata nu am mai putut sa indeplinesc menirea femeii pe pamant. Fiul de preot roman ortodox care facuse scoala confesionala evreiasca. Vasinski comisarului pentru Afaceri Straine al URSS V. pentru a le evita in viitor si a scuti astfel pe semenii nostri de enorme suferinte". dintre care mai mult de jumatate din Romania. Molotov referitor la aceasta chestiune. «fara graba». impreuna cu Comisariatul Poporului pentru Afaceri Straine. SUA si Marea Britanie si anexa corespunzatoare. A fost bine. Din fericire. a fost rau? Ca sa ma consolez. autorul a adaugat si rezolutia pusa de destinatarul memoriului: "Viaceslav Mihailovici a aprobat (n. foamea permanenta sau dorul de cei dragi relateaza totdeauna supravietuitorii lagarelor sovietice.000 de etnici germani deportati din Romania. Trebuie transpusa in practica. cazul Petru Groza este o exceptie in istoriografia romaneasca. prevederile articolului referitor la deportari nu se aplica si evreilor.n. temperatura mare si o tumefiere rapida a sanilor. asa cum a indicat Viaceslav Mihailovici. colegiul evanghelic maghiar si invatase . fetelor. din Romania. imi spun ca poate a fost mai bine asa. Acest document de drept international preciza ca "Guvernul si Inaltul Comandament al Romaniei se obliga sa ia masuri pentru dezarmarea si internarea fortelor armate ale Germaniei si Ungariei. pentru a ne feri de modele de gandire care au facut posibile asemenea nedreptati. ca si pentru internarea cetatenilor celor doua state care isi au resedinta acolo". personajului fiindu-i consacrata o biografie care avertizeaza asupra complexitatilor acelui timp. In total.25 - . care cu timpul devenisera destul de serioase. Si un trecut marcat de datele de exceptie ale trecerii spatiului Transilvaniei de la starea de provincie austro-ungara la tinut al Romaniei Mari. In ele s-au petrecut insa si lucruri inimaginabile. In 1945. – deportarea germanilor). Dupa aceea. fiind avansate mai multe variante.M. "Fiind in lagar atat fe-te cat si baieti. nu a fost stabilit cu precizie.I. Dupa prima injectie am avut o reactie puternica. cand fusese numit premierul guvernului ce va planta pilonii de constructie ai regimului comunist.000 de persoane. de a perpetua specia. spune Dora Dumitru (Kenzel). noua. O astfel de drama este si cea prezentata de d-na Dora Dumitru (Kenzel)." Numarul cetatenilor romani de etnie germana deportati in 1945. Iugoslavia. cinci dintre anii care ar fi putut fi cei mai frumosi din viata unui om au fost petrecuti in URSS. Vreau doar sa atrag atentia asupra unor fapte. in gratia lui Stalin. ni s-au administrat niste injectii foarte dureroase in piept. Polonia si estul Germaniei au luat drumul URSS-ului peste 110. aflate pe teritoriul Romaniei. Pentru a evita eventuale sarcini. initiatorul si conducatorul unei mici formatiuni regionale si cu baza rurala. Groza avea 61 de ani. ca n-am mai expus inca o fiinta la suferintele vietii". Pe un memoriu trimis la 26 februarie 1945 de A. In conditii foarte grele. ajunsa azi la varsta intelepciunii. care l-a sustinut pentru functia de premier al "guvernului de larga concentrare democratica" din martie 1945? Aceasta este o intrebare asupra careia se concentreaza indeobste analiza ascensiunii si indelungatei cariere politice facute in regimul comunist de catre un nemembru al partidului ce devenise omnipotent in ultimul deceniu al vietii sale. Editorial: "Prietenul Groza" LAVINIA BETEA Cum a intrat Petru Groza. Ungaria. care i-au nenorocit pentru toata viata pe cei care le-au suportat. Cifra care apare cel mai frecvent este cea de aproximativ 70. POVARA DE NEUITAT A STERILITATII Despre munca istovitoare. Si totodata distruge cliseele "tovarasului de drum" ori ale "burghezului rosu" care restrang viziunea traseului sau biografic la aventura comunista.

voi juca dara eu dupa fluierul ei. "tot mai conturat in doua: dreapta si stanga". hoteluri. cinematografe. La capatul vietii a cerut si pentru el o derogare de la cutumele comuniste ale "prietenilor": sa i se oficieze. magazine. cum spune el. Omul cu pofta de viata – si mai ales de placerile ei. izvoare de ape minerale. Intr-adevar.. "Groza este ceva aparte" – il caracterizase fruntasul taranist Ghita Popp cu o ambiguitate pe placul reginei Elena care a preluat expresia. banci. Coruptia "lumii bune" de la Portile Orientului ii apare insa ca atingand superlativul absolut al viciului. din mai toate punctele de vedere. cum scrie Groza in 1935. Petru Groza – finantator al PCdR LAVINIA BETEA Episodul care l-a consacrat pe Groza ca "democrat antinazist" si "prieten al Uniunii .26 - . El se numea "dacul din umbra Sarmisegetusei". nici nu-i ingradeste spiritul ingrijorat de viitorul colectivitatii.ca bursier al Fundatiei "Gojdu" la Budapesta. Iar ca bilant al anului 1932. romanii si vecinii lor din aceasta zona a Europei intrasera in "era multimilor" despicandu-se. Iar pe ardeleni ii va dispretui pentru clicile de veri si nepoti "descalecati" in politica Romaniei. prezice el in 1931 intr-un interviu acordat unui ziar maghiar. Din avocat de succes ajunsese om de afaceri. la inmormantare. fratelui sau Victor. El alesese stanga desi fondase "Frontul Plugarilor" ca organizatie cu caracter profesional. isi noteaza: "Lumea se avanta in incercari disperate pentru a salva o ordine veche". ci "prietenul Groza". Multe s-au spus despre el. ajungeam mult mai departe pe drumul imbogatirii. Capitala ii va produce insa. "Solidaritatea burgheza a murit" iar in locul ei va veni "o lume noua" in care cetatenii vor fi "tovarasi". "Ce sa faci. cu sau fara voie. "Boiernasi fanarioti" isi va numi colegii de parlament cu pretentii de aristocrati autohtoni. in 1927 se retrage. Cu amintirile inca vii ale promenadelor budapestane si vieneze... deziluzii. chiar dupa asocierea la putere. In documentele comunistilor. "Daca as fi trait in America. Amintirile celor care au lucrat cu Groza in anii puterii comuniste sunt presarate cu episoade de interventii facute indeosebi prin intermediul unor "cucoane" frumoase. ii scrisese Groza in tinerete. starnise amuzamentul chelnerilor cand refuzase sa-i creada ca localul in care intrase era Capsa. Groza fusese primul orator ce se adresase multimii la Alba-Iulia anuntand Unirea. dintru-inceput. s-ar fi justificat el inainte de moarte. dupa marturisirea rabinului Mosen Rosen. Al bisericii ortodoxe si al celorlalte culte recunoscute in tara. sfidand opiniile lui Maniu care pleda pentru o autonomie administrativa a provinciei de cel putin zece ani. "in barlogul meu din Deva". cu ceea ce-am spune azi. Si «jocul vietii» continua. La 1 decembrie 1918. timp in care Vechiul Regat urma sa mai recupereze din "inapoiere". scandalizase si inainte "cumintenia" politicienilor si dintr-o parte si din cealalta a Carpatilor cu ideile sale potrivnice oricarui fel de "sovinism". ajungand la Viena ca o exceptie a interdictiei aplicate romanilor de a studia in afara Ungariei.. Intrerupsese impetuos dezbaterile incinse ale "corifeilor ardeleni ai Unirii" despre viitorul statut al Transilvaniei.". Groza fusese si cel mai tanar ministru din primul guvern al Romaniei Mari. actiuni. Cumpara mosii. la Capsa.. cum povestesc aceia care l-au cunoscut – poposise. Ori "Zacheul taranilor din Apuseni" asociindu-se vamesului bogat care la chemarea lui Hristos si-a impartit avutul cu sarmanii. cu gand sa cugete si sa traiasca dupa rosturile lumii. intregul ritual religios. fabrici. lumea nu vrea sa joace dupa cum fluier eu. Dezamagit. vorba e ca «jocul vietii» tot va merge". "Eu nu stiu ce-i acolo sus si vreau sa ma asigur jucand si pe culoarea dumneavoastra". mari calitati manageriale (la un moment dat facea parte din nici mai mult nici mai putin de 45 de consilii de administratie!). ofteaza el fara regret caci cresterea averii nu-i copleseste.. nu i se zicea "tovaras". Adica etalonul luxului bucurestean. La 35 de ani. iar membrii sai apareau la festivitatile locale in formatii si cu saluturi asemanatoare legionarilor.

In amintita scriere memorialistica. astfel ca va fi retinut la intoarcere. aparuta in anul 1945. sa aflu indeosebi ciudatele motive care l-au determinat pe "seful conspiratiei" sa lase in dormitorul lui. In 1954 a fost executat in "procesul Patrascanu". cu vorbe cifrate. 15. ascultand stirile la radio si-a dat seama ca "i-a sunat ceasul". NR. instructor CC si responsabil al editarii "Romaniei Libere" din partea CC al PCdR. L-a povestit public intr-o carte memorialistica. Cu o zi inainte. secretar al Comisiei Centrale Financiare. Remus Koffler era membru al Secretariatului condus de Foris. CRANGULUI. PNT si PNL refuzasera sa coopereze pentru crearea "frontului" antifascist." din procesele-verbale ca fiind initialele numelui Groza si respectiv Frontul Plugarilor. a avocatului Mihai Magheru si a profesorului Vladescu-Racoasa (alti sustinatori comunisti de "familie buna"). adevarate hieroglife" la care sunt anexate foi din Romania libera. sub pat. . Groza tine insa anchetatorilor o tirada care. oamenii politici romani dovedisera simpatii si comportamente de "dreapta" se afla plasat la finele lui 1943. a fost descoperita de agentii Sigurantei "arhiva partidului". De adaugat: inainte de a disparea. Crangului. Printre ele erau si acele hartii atestand colaborarea PCdR cu alte formatiuni care au dus la identificarea si arestarea lui Petru Groza. cu putine exceptii. Groza a ajuns la inchisoare in imprejurari lunga vreme neclare. LA ATHENEE PALACE. Koffler avusese in acel loc o sedinta cu "tehnicii" PCdR. casa servind si ca ascunzatoare pentru documentele de partid. "IN ETAPA". P. facand sa cada toti acei pe care i-a «incondeiat» in procesele lui verbale. In 1945. ii impresioneaza pana intr-atat incat il elibereaza. Dupa 1944 a fost insa unul dintre primii ilegalisti arestati de fostii tovarasi.Sovietice" intr-o vreme cand. Cu sprijinul ARLUS. "dovada" cea mai grava a "crimelor" sale referindu-se tocmai la episodul soldat cu arestarea lui Petru Groza in 1943. A doua zi dupa Craciun va fi insa readus la Bucuresti. toata arhiva. Intors la Bucuresti. in casa locuita de sotii Etta si Paul Wexler din Str. avea o camera retinuta in permanenta. capii PCdR astfel: "As vrea sa patrund tainele. In 1943. de pe orizont. dupa spusele lui. Miroase de la distanta a provocare. Temuta institutie ezita insa sa-l aresteze in Capitala. va fi interogat de comisarul Tanasescu si inspectorul Taflaru ("soarecele care-mi sta in fata" – il descrie el in cartea memorialistica pe acela care. Groza ii incrimineaza ca membri ai "conspiratiei" care au condus la arestarea sa pe Remus Koffler si implicit pe Stefan Foris. marea taina. "CONSPIRATIA" DIN STR. Din declaratiile date de Koffler in 1949-1954 reiese ca spre sfarsitul lui 1943. 15 (actualul cartier Primaverii). la resedinta sa din Deva. Petru Groza relateaza cum. "Spre a intampina inamicul" a plecat spre Bucuresti. La 15 decembrie 1943. "MIROS DE OM POLITIC". cu documente si dosare ticluite cu atata minutiozitate. Si – am mai spus-o – mirosul meu de om politic nu ma prea insala".27 - . nr. de un sfert de veac. minusculul PCdR aflat in clandestinitate ajunsese la stabilirea unor contacte de colaborare si sprijin financiar cu formatiuni fara prea mare importanta politica – Frontul Plugarilor si Uniunea Patriotica –dupa ce PSD. In ea sunt relatate peripetiile zilelor petrecute in inchisoarea Malmaison intre 26 decembrie 1943 si 30 ianuarie 1944 datorita faptului ca avea legaturi cu comunistii si finantase PCdR. Anchetatorii ii prezinta ca dovezi "o cutie de lemn lustruita in care se afla un dosar voluminos" cu "procese-verbale scrise marunt. I se cere insistent sa recunoasca literele "G" si "Fr. la Editura Cartea Rusa si-a publicat Petru Groza. Dupa o confruntare cu femeia care-l condusese la casa conspirativa unde se facuse intelegerea cu comunistii (identificata de agentii Sigurantei ca fiind Ernestina Lichtig-Rosen) a fost inchis la Malmaison. limpezite cu ajutorul fostilor ilegalisti si comisari de Siguranta arestati dupa 1948. pentru a disparea apoi. dosarul acesta e cusut cu ata alba. directia Athenee Palace unde. in 1945. va contribui si la lamurirea acestui episod). In tot cazul. pe peronul garii din Deva. Acolo il viziteaza prieteni care-l instiinteaza despre masurile luate de Siguranta impotriva sa. cartea "In umbra celulei". arestat la randu-i sub comunisti. nu a uitat sa lase in urmai cheia cifrului cu care retinem diferitele nume.

efectele imediate ale inchisorii n-au fost in masura sa-i intareasca crezul "lumii noi". am visat ca toti oamenii din toate colturile pamantului sunt liberi". Au fost predate Sigurantei de baiatul care spalase masina. judetul Hunedoara. trimisa de comunisti. deputat si ministru "burghez". "mirosul sau de om politic" l-a indemnat sa refuze cererea de gratiere de la pedeapsa cu moartea a nevinovatului Koffler printr-un subaltern. Foris si Koffler nu fusesera agenti ai Sigurantei. (executantul asasinarii lui Foris. MALMAISON. unde "prietenii" sai. Parvulescu a devenit seful Comisiei de verificare a partidului care a decis. Dupa cum dovedesc episoadele urmatoare. Prin casa lui au trecut cam toti politicienii "lumii vechi". Prima noapte dupa iesirea de la Malmaison o petrece la Athenee Palace. capitala Imperiului Austro-Ungar din care Transilvania facea parte la acel moment. acesta a divulgat adresa casei conspirative. Chemat la Bucuresti in preajma pregatirii evenimentelor de la 23 august 1944. hunedoreanul a obtinut titlul de doctor in Drept al universitatii budapestane. astfel ca la 10 ianuarie 1944 noteaza ca tocmai s-a asezat la biroul care i se instalase in celula "tolanit si doborat dupa o masa buna (cu placinte)". iar Anuta Toma . uitasera intr-un taxi un plic cu documente de partid. O alta achizitie de durata a tanarului Petru. EROI SI VICTIME La casa conspirativa din Str. Crangului. dupa unii cu o masina a lui Auschnitt. desigur. . dupa altii cu o limuzina a Regelui.28 - . A revenit in Capitala. sunt membrii "Misiunii Autonomus". pentru a se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte Economice. Decretul de decorare a anchetatorilor care obtinusera asemenea rezultate l-a semnat Groza insusi. Se intalneste in voie cu ceilalti membri arestati ai "conspiratiei" si cu fruntasii Frontului Plugarilor. Batut. ceea ce a dus la perchezitionare cu rezultatul capturii arhivei PCdR. Nu duce lipsa de nimic. incheie autorul naratiunea eroica a suferintei pentru cauza comunista. sotia unuia dintre apropiatii maresalului Antonescu) datorita carora fusese eliberat. Groza a ramas o "ciudatenie" si in lumea comunista. Petru Groza a refuzat. in familia preotului ortodox Adam Groza. absorbiti de-o scurta idila amoroasa. epurarea lui Koffler si Foris. CELULA 43. Alte personaje interesante. Petru Groza – "printul Devei" CRISTINA DIAC Inlocuitorul lui Radescu in fruntea guvernului era fiu de preot ardelean ortodox. Nu scrie. chelnerii. Considerat de acestia un naiv si un excentric. Cat despre Groza. care l-a identificat pe Mircea Biji. Dupa patru ani. A facut clasele primare in localitatea natala – Costei si la Lugoj.sotia generalului Pintilie. in cartea din 1945 cine au fost protectorii si vizitatorii sai din inchisoare (printre care Lucretia Barbul. ii fac la miezul noptii surpriza unui ospat. dupa care a fost inscris la Colegiul Maghiar Reformat din Orastie. Abia in septembrie 1944 s-a decis sasi paraseasca resedinta din Deva. aflate in inchisoare. printre altele. mare proprietar supranumit "printul Devei". parasutate de englezi pentru a lua legatura cu Maniu si a-l convinge sa actioneze de partea Aliatilor. presedintele Marii Adunari Nationale. Dupa 1945. Petru Groza s-a nascut la 7 decembrie 1884 in comuna Bacia. Siguranta ajunsese datorita neglijentei lui Constantin Parvulescu si Anutei Toma care. EFECTE IMEDIATE. "Spre dimineata adorm. Viata de inchisoare nu-l deprima si nici nu-l plictiseste. dar vor plati cu viata asemenea banuieli. ulterior seful Securitatii care l-a anchetat pe Koffler cu rezultatul condamnarii la moarte).L-a inselat insa. Miron Belea si Gheorghe Micle. In 1903 a plecat la Budapesta.

la Lugoj si Deva. care nu facuse politica in Romania Mica si care in plus se mai si distinsese pe campul de lupta. Doi ani mai tarziu s-a asezat in fruntea organizatiei de anvergura locala numita Frontul Plugarilor. dar si cu literati si artisti. Alexandru Vaida Voievod. In 1931 s-a intalnit pentru prima data cu doctrina comunista. Groza si-a vazut de afaceri. aduce din nou la putere partidul lui Averescu. in opozitie fata de Partidul National Liberal aflat la guvernare. continuand sa-si viziteze destul de des prietenii din Capitala. Era cel mai tanar membru al guvernului. in care i s-a parut ca a gasit ceea ce cauta. La intoarcerea acasa. Figura emblematica a razboiului. Groza fusese coleg de scoala cu fratele demnitarului antonescian. cu urzelile si intrigile de palat. simultan citind si meditand la "decadenta lumii burgheze". Petru Groza s-a alaturat Partidului National Roman (PNR). socrii lui Groza fusesera nasi. Hunedoreanul a primit portofoliul Lucrarilor Publice. Groza a fost ales deputat din partea Partidului Poporului. si Partidul Poporului a trecut din nou in opozitie. Primii ani de dupa Unire au fost marcati de o mare instabilitate. acesta s-a bucurat de o mare popularitate in primii ani de pace. Groza a decis sa o rupa total cu Capitala. Groza si-a practicat meseria de avocat. Pentru eliberarea sa din inchisoare a intervenit la maresal Lucretia Barbul.datorata anilor de scoala. Pe unii dintre ei ii admirase la Budapesta in anii studentiei. Partidul lui Averescu a castigat alegerile. dr. seful Miscarii Legionare dupa moartea lui Corneliu Zelea Codreanu. RETEAUA Petru Groza nu s-a cunoscut personal numai cu liderul PNT. Intre 1922 si 1926. Vasile Goldis. despre care a crezut toata viata ca este leaganul romanismului autentic. intr-un exil autoimpus. vedea si pleca inapoi in tinutul Hunedoara.29 - . cu marea politica. Manevrele lui Ionel Bratianu. de familie si de cultivarea relatiilor personale cu mai toti oamenii politici ai vremii – de la extrema stanga la extrema dreapta. de sapte ani. originar din Banat. Pana in toamna anului 1944. a fost buna cunoastere a limbii maghiare. EXILUL "BIBLIC". FIU DE PREOT. actioneaza din nou. care il adusesera la guvernare. Traditia familiei l-a indemnat probabil sa se implice si in viata bisericii ortodoxe. in momentele dificile pentru tara din timpul primului razboi mondial. in sens invers. Venea. Multe sperante s-au indreptat atunci spre Averescu. Din punct de vedere politic. Primul guvern Averescu n-a rezistat nici macar un an. TIRADA "Nu uitati ca eu sunt dac: traiesc din mosi-stramosi pe malurile Streiului care izvoraste in umbra . DE DOUA ORI MINISTRU. Groza a ajuns sa cunoasca bine mai toate "vedetele" politice ale momentului: Stefan Cicio Pop. A fost o perioada in care si-a consolidat averea. In 1927 a plecat la Deva. Dezamagit de lumea politica. Iuliu Maniu. avocatul si deputatul sinodal. iar Petru Groza a fost numit ministru al Nationalitatilor Conlocuitoare. La nunta lui Horia Sima. pe care-i suspectase in decembrie 1918 ca vor sa intarzie unirea administrativa a Transilvaniei cu Romania. Groza s-a inscris in 1920 in formatiunea politica fondata de generalul Alexandru Averescu. George Pop de Basesti. Facand politica inainte de Unire. al carei presedinte a devenit. provincie a Imperiului Dualist. In tot acest rastimp nu a incetat sa se intereseze de mersul treburilor politice. ca deputati ce reprezentau pe romani in parlamentul maghiar. Cu ajutorul Veturiei Goga. Dezamagit de optiunea fruntasilor transilvaneni. sotia lui Gheorghe Barbul. La jumatatea deceniului trei. cand a fost adus oarecum fortat la Bucuresti si ulterior facut vicepremier. asemenea celui biblic. A avut toata viata o camera rezervata pe numele lui la Athenee Palace. deveanul a obtinut o audienta la Ion Antonescu. Iuliu Maniu. sotia lui Octavian Goga si prietena cu Maria "Maresal" Antonescu. Era perceput ca un om nou. Din 1911 si pana la moarte a fost unul din membrii laici ai Sinodului Mitropoliei Sibiului. Acesta s-a intalnit la Bucuresti cu Sima in chiar lunile in care Miscarea se afla la putere. "politica de zi" dupa cum o numea Groza. partid constituit de ceea ce atunci era considerat in mod oficial minoritatea romaneasca din Transilvania.

zidurilor Sarmisegetusei. Sunt om politic si voiu ramane. Fiecare strop de sange din mine ma indruma spre datorie, imi striga sa nu ma supun fatalitatii, sa nu fiu bicisnic" Petru Groza

"Groza – oportunist sau consecvent?" CRISTINA DIAC "Prietenul Groza", cum ii spuneau comunistii, a fost vazut ca oportunist, naiv, versatil, cu un umor debordant, vandut rusilor, pragmatic, jovial, foarte sensibil la "eternul feminin". Despre trasaturile care fac din el un personaj unic ne-a vorbit Dorin Liviu Bitfoi, autorul biografiei lui Groza, una dintre putinele scrieri de gen din istoriografia contemporana. Jurnalul National: Spuneati in prefata cartii dumneavoastra despre Petru Groza ca ati lucrat la ea doi ani si jumatate. Ce motive v-au determinat sa abordati un asemenea subiect, a carui dificultate presupunem ca o intuiati de la inceput? Dorin Liviu Bitfoi: Am acceptat sa scriu o carte despre Petru Groza din mai multe motive. O data, pentru ca nu am nimic de-a face cu epoca respectiva. Eu nu fac parte din acea epoca, nu am trait acele timpuri, nu am nimic de castigat sau de pierdut, eu stiu cine sunt. Pe de alta parte, am intuit potentialul subiectului. Daca despre Patrascanu, despre Gheorghiu-Dej sau alti lideri comunisti se mai stia cate ceva, despre Groza nu se stia mai nimic sau ce se stia erau numai clisee. Era poate unul din cele mai cliseizate personaje. De asemenea, am constatat ca acest gen – al biografiei, care presupune poate si o tratare mai literaturizata a subiectului – este aproape inexistent la noi. Unii mi-au spus ca sunt comunist, altii ca am vrut sa fac pe plac familiei, ori ca e un subiect tampit, sau ca am mare curaj. In realitate, lucrurile au fost mult mai calculate si mai lucide. M-a tentat ideea de a scrie o biografie, nu o carte de istorie propriu-zisa. Biografia poate fi incadrata in genurile istoriografice. Dumneavoastra cum ati gandit-o pe aceasta? Nu mi-am propus o istorie obiectiva, din contra, a vrut sa scriu asumat subiectiv. Am incercat de la inceput sa intru in pielea personajului, sa-i inteleg psihologia. Mi s-a parut interesant sa ajung la epoca prin intermediul personajului. Groza a fost fara indoiala un personaj complex. Poate ca intelegandu-l pe el suntem mai aproape si de intelegerea epocii in sine, care a fost la randul ei extrem de complexa. Poate ca temperamentul lui Groza o sa limpezeasca si epoca. Pe mine nu ma intereseaza sa fac din el un personaj pozitiv sau negativ. Am incercat sa inteleg situatiile in care sa aflat, fara sa ascund laturile negative, dar in acelasi timp fara sa trec sub tacere partile lui bune. Nici sa-l scot erou, dar nici antierou. In timpul cand ma documentam pentru carte am cerut diverse opinii. Mi s-a spus, de exemplu, sa ma ocup de perioada de dupa 1945, ca aceeea este partea interesanta a biografiei sale. La final, mie mi s-a parut poate inca si mai interesant Groza cel din perioada interbelica. Care era bagajul dvs. de informatii inainte de a incepe documentarea pentru carte? Nu stiam foarte multe. O serie de anecdote care circulau si ii erau atribuite, ca au fost tiparite niste timbre, ca a avut o statuie, ca a existat un oras care i-a purtat numele si cam atat. Ce anume din personalitatea lui Groza v-a atras totusi atentia in mod deosebit? Ceea ce mi s-a parut mie extrem de interesant la Petru Groza a fost faptul ca avea o gandire foarte supla. Asta ar putea sa sune bine pentru cei care sustin ca a fost un personaj foarte versatil. Poate a fost si versatil, e un punct de vedere, insa eu n-am incercat sa dau judecati de valoare, ci sa inteleg psihologia omului. Or Groza chiar are, in opinia mea, o gandire de tip dialectic, are tot

- 30 -

timpul tendinta aceasta de armonizare a contrariilor. Poate suna putin ciudat, tinand seama ca era un burghez, mare proprietar, finantist, dar i-a placut intotdeauna sa impace anumite contrarii. De exemplu, el a fost un fel de "self made man", un mare proprietar care a facut o mare avere. Simtind ca a cam epuizat, daca nu din punct de vedere cantitativ macar calitativ, cam toate posibilitatile pe care le avea in Romania Mare, se gandea chiar sa plece in America. Visa la asta mai mult ca o posibilitate teoretica, nu era neaparat o dorinta de a acumula si mai mult, era cam ceea ce astazi am numi o provocare. Ce trasaturi il individualizeaza pe Groza in peisajul politicii romanesti dintre cele doua razboaie? Avea un stil de a-si masura fortele in situatii grele, situatii care altora li se pareau poate chiar imposibile. In 1927, dupa caderea guvernului Averescu, din care si Groza facea parte, prin manevrele Bratienilor, a fost scarbit de toate. Ceea ce il face unic ca personaj este faptul ca a fost scarbit de intregul sistem politic interbelic, de ceea ce el numea "politica de zi", adica acel tip de politica ce nu-si propune decat alternanta la putere, schimbarea guvernului si a partidului de guvernamant. S-a retras sapte ani la Deva, a renuntat la politica, desi fusese deputat in mai multe randuri si de doua ori ministru. In 1927 a simtit acut nevoia de prefacere. Si din punct de vedere temperamental avea nevoie de prefacere continua, simtea nevoia sa schimbe fie tara, si sa emigreze in America, fie sistemul. In 1931 a avut prima intalnire cu comunismul, care i-a produs o revelatie. In 1933 si-a facut o formatiune politica – Frontul Plugarilor. Din acel moment si pana in 1945, a afirmat ori de cate ori a avut ocazia, a profetit intr-un fel, covarsitoarea influenta pe care sovieticii o vor avea in aceasta parte de lume. Poate a fost o coincidenta... Dincolo de aceasta, cert e ca din 1933 si pana in 1945, Groza a sustinut in permanenta acest lucru, si sunt zeci, poate sute de citate in care el se exprima explicit in acest sens. In epoca se credea fie ca e un naiv – asa credea Maniu –, fie ca este un om vandut rusilor, si rusii livreaza bani prin el, fie amandoua la un loc. Clasa politica nu a fost interesata sa dezvolte relatii cu URSS in perioada interbelica. Foarte interesant mi s-a parut si faptul ca, privind lucrurile din aceasta perspectiva, acela despre care s-a spus in nenumarate cazuri ca a fost un oportunist a avut in realitate o conduita foarte consecventa cu sine, din 1927 si pana in 1945. A intuit rolul pe care avea sa-l joace Uniunea Sovietica, motiv pentru care se poate spune despre el ca a fost un vizionar. Coincidenta sau nu, a avut permanent aceasta intuitie, acest fler, pe care cei care au avut de suferit dupa 1945 nu cred ca i-l pot reprosa. Pur si simplu, Groza asta crezuse incepand din 1927 sau poate mai corect, dupa cei sapte ani de exil autoimpus la Deva. Care au fost asii din maneca lui Petru Groza dupa 23 august 1944, de ce tocmai el a fost preferat pana la urma sa conduca guvernul instalat la 6 martie 1945? Dupa impresia mea, e un concurs de cauze. Sovieticii nu aveau o politica externa batuta in cuie. Au luat in calcul mereu diverse variante, poate si de aceea politica lor externa a fost formidabila. Nu aveau niste cadre fixe, asa cum intr-o oarecare masura clasa noastra politica avea – ideea de a nu face aliante cu URSS de exemplu. Il aveau la un moment dat in calcul si pe Maniu. Cautau niste figuri care sa le convina dintr-un punct de vedere sau altul. De ce Groza? Nu cred ca cineva facuse o fixatie pentru Groza. In afara de linia generala de politica externa a URSS, care la acel moment conta in fond cel mai mult, ce merite personale avea Petru Groza? Avea un trecut bun, colaborase cu comunistii in perioada interbelica, chiar daca fusese ministru. Avea si eticheta ca facuse inchisoare, pe care el a exploatat-o in folosul lui. Pe de alta parte, erau si niste considerente mai generale. In acel moment de tranzitie de la un sistem la altul, sovieticii nu ar fi vrut sa puna un comunist suta la suta, nu era tactic. Cautau o persoana care putea fi o

- 31 -

garantie pentru opinia publica, pentru clasa politica, pentru aliatii anglo-americani ca lucrurile nu sunt de fapt atat de periculoase. Cautau un om care va linisti spaimele vechii clase. Intr-o sedinta de Birou Politic, Ana Pauker spune foarte clar: "E foarte bine ca-l punem pe Groza, pentru ca astfel oamenii nu vor fi atat de speriati". Foarte interesant si foarte important este ca nu doar comunistii l-au chemat, in toamna lui 1944, dar foarte staruitor l-au chemat si taranistii. Trebuie spus foarte clar ca in toata vremea asta si dupa, el se vedea constant, mergea la mese cu taranistii si cu liberalii, ceea ce nu ii bucura foarte tare pe partenerii comunisti. Dupa 1945, au existat momente in care il batea gandul sa se retraga. Nu o putea face, ar fi foat amenintat poate cu disparitia fizica. Dupa mai multe surse, se pare ca taranistii il sfatuiau sa ramana. "E rau, spuneau, dar daca pleci tu va fi si mai rau". Era vazut de comunisti ca un fel de legatura a lor cu vechea clasa politica. Incercand sa vad cum s-au petrecut lucrurile, impresia mea e ca el chiar a incercat sa medieze intre unii si altii. A inteles in acelasi timp foarte bine ca nu-i poti pacali pe rusi. Cel mai adesea despre el se spune ca era foarte oportunist. Desigur, exista culpe si culpe. Insa si clasei politice i se poate reprosa o mare naivitate, era obisnuita cu diferite masinatiuni, cu jocuri de culise. Toti oamenii politici fusesera de acord in 1941 cu invadarea URSS pentru recuperarea Basarabiei si a Bucovinei. Se poate vorbi de o oarecare timorare, de un sentiment al culpei fata de fostul dusman la nivelul clasei politice? Opozitia era naiva si foarte dezorganizata. Nu vreau sa-l eroizez, dar Groza spunea de 15 ani ca acea politica nu mai poate merge. Spunea ca va veni o falie istorica, o catastrofa si ca politicienii vor avea mult de suferit. Foarte important, datorita exilului autoimpus, datorita faptului ca iesise de la guvernare relativ repede, in 1927, el nu se simtea absolut deloc responsabil de situatia in care era Romania atunci. Dimpotriva, a reprosat acest lucru si taranistilor, si clasei politice in ansamblu, ca au adus Romania in pragul dezastrului. Parerea lui era ca noi am fost pur si simplu invinsi de rusi in razboi, ca nu a existat nici un fel de armistitiu. El, in general, nu se simtea vinovat de dezastrul in care ajunsese Romania, pe care, de altfel, il si prezisese. Exista zeci de citate care demonstreaza asta. In 1945, ce sens avea organizatia lui Groza in raport cu Partidul National Taranesc? Intr-adevar, si prin aceasta putea fi de mare folos Partidului Comunist. Partidul sau trebuia sa inlocuiasca PNT-ul, sa distruga popularitatea taranistilor in lumea satelor. In ce raporturi s-a aflat cu Maniu? Groza spune ca l-a contrat pe Maniu si in episodul Unirii, tot timpul l-a contrazis, pe parcursul intregii cariere. In acelasi timp, nu trebuie uitat ca erau si prieteni. Coposu povesteste ca Maniu la vizitat destul de des la vila din Deva. Dupa 1945 s-a oferit sa-l ajute sa se retraga la Badacin, sal ajute si logistic, dar si sa-i asigure securitatea. Era inainte de revenirea Ardealului de Nord la Romania si Badacinul era in zona maghiara. Exista si unele indicii ca ar fi incercat sa-l scoata si din inchisoare. Cred ca e o ambivalenta. Maniu era un senior si in Partidul National Roman, se afirmase si in parlamentul de la Budapesta. Groza spune in memoriile sale ca, in perioada studiilor, el si alti tineri erau fericiti daca puteau sa fie pentru o zi secretarii lui Maniu sau ai lui Vaida. In alegerile partiale din perioada interbelica, a facut si el "politica de zi", a facut o alianta cu taranistii care, dupa ce au castigat pe spezele Frontului Plugarilor in Hunedoara si in Mehedinti, l-au lasat de izbeliste. Groza a facut acea alianta si din ratiuni sentimentale, pentru ca era vorba de Maniu. CONTRA LUI MANIU In preajma Unirii din 1918, Groza s-a situat pe pozitii diferite de Iuliu Maniu, lider al PNR si viitor presedinte al Partidului National Taranesc in Romania Mare. Vechii lideri ai PNR au argumentat ca Transilvania are nevoie de o perioada de tranzitie de la statutul de fosta provincie a

- 32 -

Imperiului la cel de teritoriu al statului roman. La 2 decembrie 1918, la propunerea lui Iuliu Maniu, a fost creat Consiliul Dirigent – un fel de guvern local al Transilvaniei menit sa asigure functionarea institutiilor din provincie pana la unirea efectiva cu Vechiul Regat. Groza a fost prezent la adunarea de la Alba-Iulia ca delegat al Cercului Teritorial Deva. In memoriile sale a relatat ca personal se opusese constituirii Consiliului Dirigent, sustinand intr-un discurs unirea imediata si neconditionata cu Romania si respectarea vointei populatiei, fara nici un fel de amanare. Pe termen scurt, castig de cauza a avut punctul de vedere sustinut de Iuliu Maniu – respectiv acela de a se infiinta un guvern provizoriu al Transilvaniei. Noua structura nu a functionat insa zece ani, asa cum si-ar fi dorit initiatorul sau, ci numai pana in aprilie 1920, cand a fost desfiintat.

Editorial: "Noi vrem pamant!" LAVINIA BETEA Dupa cea de-a doua conflagratie mondiala, conceptia bolsevica a razboiului ca "moasa a revolutiei" si-a dovedit iarasi eficienta. Succesele decretelor lui Lenin "asupra pacii" si "asupra pamantului", prin care fusesera speculate trebuintele fundamentale ale oamenilor – de siguranta si hrana –, au fost repetate in Europa de Est si Asia. Intr-un ritm mult mai alert decat in urma cu un sfert de veac au fost parcurse insa toate etapele de comunizare. Stenogramele sedintelor Frontului National Democrat dovedesc eforturi de o surprinzatoare concentrare (pentru un partid atat de mic si cu lideri fara experienta de guvernare) asupra multimii rurale. "Important este la tara cum se misca satele, spunea Ana Pauker la finele lui ianuarie 1945. Mai important este ca tot ce avem noi ca forta sa aruncam la tara, sa sgandarim totul acolo, iar ecoul sa vina la Bucuresti." Prin reforma agrara, Partidul Comunist a castigat noi membri si popularitate in mediul cel mai conservator, dar si cel mai bine reprezentat al populatiei Romaniei. Astfel, dorinta de a avea pamant ca sursa de baza a prosperitatii a aparut ca implinita de comunisti. "Literatura angajata" din anii ’50 abunda in opere care redau "framantarile" impartirii pamanturilor de tarani. Capul de lista al noilor eroi este Mitrea Cocor, prototip al taranului dezinhibat dupa periplul sovietic. Brazda de plug sfasiind mosia sacrosantului personaj care fusese pana atunci pantecosul boier este o imagine-simbol a primelor filme produse de cinematografia romaneasca dupa razboi. Arta militanta (si pentru buna intelegere dintre etniile conlocuitoare) ocoleste insa situatiile mai deosebite ale Transilvaniei, unde marile proprietati apartinusera grofilor maghiari si cele mai prospere asezari, comunitatilor germane. Multe istorii de familie transilvanene isi descalcesc sensurile abia de cand istoria secolului trecut incepe sa se limpezeasca. O poveste de viata (despre "ce-nsemna soarta") care nu-si gasea atunci cadrul si semnificatiile in marea istorie ascultasem in copilarie si eu. Narata de protagonista ei, bunica mea. Intr-o zi, la putina vreme dupa razboi, in satul ei din Apuseni "batuse duba" a "instiintare". Veteranii de razboi au drept sa primeasca pamant, gradina si casa ("din cele mai bune") in satele nemtesti din vecinatatea Aradului. Nemtii, li se spusese, revenisera in tara lor impreuna cu armata germana. Barbatii satului cunosteau Glogovatul, Zabranii si Santana din drumurile facute in fiecare toamna cu caruta incarcata cu mere si alcool de prune. Sate si locuri bogate, fara termeni de comparatie in pamantul arid al Apusenilor, unde schimbau repede marfa lor pe grau si porumb. Ea-si indemnase barbatul sa plece. Cu vaca legata in spatele carutei ca sa hraneasca fetita de 7 ani (care va fi peste ani mama mea) s-au pornit la drum. Mai curand in recunoastere, decat crezand intr-o atat de miraculoasa schimbare. La Primaria din Glogovat (rebotezat Tudor Vladimirescu) fiecarei familii din convoiul "motilor colonistilor" i s-a repartizat cate-o gospodarie. Insa in curtea unde intrasera ei cu reprezentantul

- 33 -

liderii partidelor National-Taranesc si National-Liberal propuneau ca politicienii Romaniei sa astepte sfarsitul razboiului si abia dupa aceea sa hotarasca noua politica a tarii. . Cand povestea acestea. avutul si locul omului?" – se explica ea. singurii care se agitau in jurul problemei unei noi reforme agrare erau comunistii. Exceptie au facut familiile "indreptatitilor" (etnici germani mobilizati in razboi cu armata romana). Ceilalti "colonisti noi" au ramas si-au trait dimpreuna cu "colonistii vechi" nemti. Probabil aceasta invitatie facea parte din tacticile de destabilizare a celui de-al doilea guvern Sanatescu de catre comunisti. Mai precauti. El a lansat ideea alcatuirii unei comisii pentru studierea reformei agrare. Prin anii ’70. probabil. pentru o vreme. "care au colaborat cu Germania hitlerista". COMISIA. Expropriate au fost. Romulus Zarnoi (Frontul Plugarilor). dintre care nume cunoscute erau doar economistul Gheorghe Zane (PNT). deoarece initial propunerea nu a avut notorietate. si dupa ea. In expresia de actuala circulatie: nu fusese capabila sa raspunda la provocare. prin FND. Astfel ca in ziarele coordonate de PCR oamenii politici ai tarii erau chemati sa se constituie intr-o "comisie pentru studierea reformei agrare". Iar in casele lor. In a doua jumatate a lunii decembrie 1944. in fapt. Institutului de Cercetari Argonomice al Romaniei si Casei Padurilor. comunistii nu doreau dezbateri reale. PNL si FND si-a desemnat cate patru delegati. fiecare partid din guvern si delegati ai institutiilor de profil si-au desemnat proportional membri. Dupa mai multe serii de articole dedicate problemei in presa de stanga. "E casa voastra de-acum. Academiei de Agricultura. Tulburat de negandita situatie. Desi noul organism nu avea obiective clar definite. Apoi iar au schimbat. Colectivele infiintate pe roditoarele pamanturi au fost inzestrate prioritar cu utilaje si transformate in CAP-uri model si momeala propagandistica pentru "inapoiatii" in credinta improprietaririi. ci capital de imagine. povestea bunica mea. 187 de la 23 martie 1945. incat tinerilor care-l mai citesc pe Cosbuc li se pare. le-a spus nou-venitilor omul de la Primarie. barbatul a intors caruta spre casa. nemtii s-au repatriat in locurile de unde le plecasera stramosii in urma cu mai bine de 200 de ani.34 - . Au mai luat parte la dezbateri cate un reprezentant al Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole din Romania. Primele sate colectivizate au fost asemenea asezari fara "chiaburi". la 30 noiembrie 1944 subsecretarul de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor. bunica se aseza sub semnul neputintei de-a se fi adaptat la schimbare. comunistii. in care partidele guvernamentale sa-si desemneze delegati. au fost adusi oameni de prin Moldova. Au invatat meserii si-au navetat ori s-au mutat in Arad. s-a pornit pe bocet si fetita din Apuseni. In toamna anului 1944. toate casele si proprietatile agricole din satele transilvanene nemtesti. pruncutii ei". "Colonistii" moti si bihoreni se stabilisera in Banat si Campia Aradului ca urmare a articolului 3 al Decretului-lege nr. sa lucreze pamantul la CAP. acceptand sa intre in respectiva comisie. prin urmare fara "lupta de clasa". Dar de-atunci vremea s-a scurs in ritm atat de alert. au lansat o dezbatere publica pe tema reformei agrare. colectivisti si unii. Contaminata de jalea lor. Prin el au fost confiscate toate pamanturile si proprietatile agrare apartinand cetatenilor germani si cetatenilor romani de origine etnica germana. "Cum sa iei.autoritatii locale au aparut "nemtoaia si pruncii". ca dorinta taranului de a-si lucra propriul ogor tine de preistorie. In realitate. Pe ei ii lasati sa mai stea daca si unde vreti!" "Gazdoaia incepuse sa planga. le-a cerut partenerilor de guvernare o pozitie clara. I-au dat apoi lacrimile si mamei ei. fara frica. Vasile Luca si Romulus Zarnoi (FND). si altii. PNT. S-au facut. Joaca de-a democratia ILARION TIU Pentru a arata cat sunt de "democrati". PNT si PNL au decis sa se implice in dezbaterea problemei agrare.

Dupa intoarcerea lui Gheorghiu-Dej de la Moscova si Congresul Confederatiei Generale a Muncii. prin Ion Hudita. mari proprietari de altfel. Paralel cu "joaca de-a democratia" din comisia pentru studierea reformei agrare. propunand sa se studieze cat pamant disponibil era pentru improprietarirea taranilor. sustinand infiintarea obstilor satesti care sa administreze domeniile rurale. . a fost primul care a contestat utilitatea sa. Liderii liberali. Acesta a venit la prima sedinta. Nu comunistii au criticat cel mai dur proiectul.35 - . cand. FND. Acesta era intocmit de Ion Mihalache. tocmai procedeele blamate de propaganda comunista. Astfel ca. printul Scarlat Calimachi si avocatul Petru Groza erau mari proprietari de pamant. prin constituirea in "comitete satesti" care sa imparta "drept" pamantul. In sedinta acestui organism din 10 februarie 1945. lucrarile comisiei au fost compromise definitiv. in Scanteia a fost publicat programul de guvernare al FND. pozitia "partidelor istorice" fata de reforma agrara era prezentata in culori sumbre: "Calomniile. prin publicatiile sale. care prevedea si reforma agrara. Ion Hudita a venit cu un proiect de lege al PNT. PUNCTE DE VEDERE. Negocierile au fost tensionate inca o data de FND la sfarsitul lui 1944. Toate celelalte formatiuni guvernamentale. prin publicarea "Manifestului de Anul Nou". cui sa se dea si cum trebuiau impacati cei care ramaneau neimproprietariti. ci prin "invoieli" si "dijme" cu taranii. nationaltaranistii au cautat s-o contracareze. "DEZERTAREA" FND. Comunistii propuneau confiscarea terenurilor agricole ale "criminalilor de razboi" si ale proprietarilor care posedau peste 50 ha. din 16 decembrie 1944. atat din punct de vedere al conditiilor de expropriere. PROPAGANDA In paginile publicatiilor editate de FND sau in brosurile comuniste. Hudita a reluat liniile programatice interbelice ale national-taranistilor. lovea direct in interesele sale. dar voiau sa actioneze primii in legiferarea lui. cu exceptia FND. promiteau exproprierea si improprietarirea in primavara anului 1945. cat si de plata a pamantului. propuneau improprietarirea taranilor pe terenurile necultivate si parasite. Propunerea lui s-a lovit de opozitia lui Vasile Luca. liderul FND acuzandu-l ca urmareste tergiversarea lucrarilor. Singurii care au luat in serios dezbaterile din comisia pentru studiul reformei agrare au fost national-taranistii. activitatea comisiei s-a blocat. Acestia detineau presedintia organismului. Desi initiase ideea unui astfel de organism. comunistii duceau "lupte" si pe alte fronturi pentru ascensiunea la putere. Improprietarirea era prevazuta sa se faca cu despagubire catre stat. venit din partea unui partid "istoric" si democratic. ci Uniunea Centrala a Sindicatelor Agricole din Romania. Aceste prevederi loveau chiar in interesele unor lideri ai frontului. zvonurile ticluite de mosieri se tin lant: soldatii de pe front cer ca reforma agrara sa fie amanata pana la incheierea pacii. La inceputul anului 1945. Dupa aceasta ultima "runda" de discutii in contradictoriu. Proiectul. asa ca rezultatul dezbaterilor era previzibil un esec. ei au declansat ofensiva finala pentru inlaturarea guvernului Radescu. prin formularea pozitiei PNL. in zece rate anuale. sustinuta de Uniunea Centrala a Sindicatelor Agricole din Romania (reprezentanta a marilor proprietari). excludea principiul exproprierii. la 29 ianuarie 1945. El sustinea ca taranii puteau sa faca singuri reforma agrara. care urmau sa fie inevitabil atinsi de prevederile unei legi in spiritul programului de guvernare FND. Gazetarii Frontului sustineau ca liderii sai sunt prezenti acolo pentru "demascarea reactiunii deoarece PNT urmareste sa tergiverseze". Spre exemplu.Fiecare formatiune participanta la comisie avea obiective diferite. Aceste domenii nu erau lucrate direct de proprietari. Aceasta formatiune. considerau ca reforma trebuia facuta dupa incheierea pacii. cu un plan de lucru. Singura deosebire era reprezentata de propunerea infiintarii "obstilor satesti". care era ministru al Agriculturii si Domeniilor. deoarece acest proiect al PNT esuase ani de-a randul. Comunistii aveau si ei un contraproiect de lege agrara. PROIECTUL DE REFORMA AL PNT In fata ofensivei propagandistice a PCR. fiind in mare parte asemanator cu cel al PCR.

pentru punerea in functiune a aparatului propagandistic a mai fost necesara o vreme. Dupa 23 august 1944. Acest mesaj a fost repetat la toate congresele PCdR din perioada interbelica. al cincilea. a fost atinsa si problema reformei agrare ca "urgenta" a democratizarii tarii. MODEL MOSCOVIT. sa infaptuiasca marele act istoric pentru care au luptat si s-au jertfit de veacuri mosii si stramosii lor". apoi au fost pregatite cateva tipografii controlate de PCR. Ulterior acestui mesaj. se revarsa din sat in sat sa imparta mosia boiereasca. Nu intamplator reprezentant al FND in "Comisia pentru studiul reformei agrare" era Vasile Luca. In primul numar legal al Scanteii. sa nimiceasca pe stapanii fascisti ai tradatorilor de tara. rezolutia acestuia sustinea: "Lichidarea proprietatii agrare boieresti este o lovitura data imperialismului". Modelul era oferit de primele masurile luate de Lenin in 1917. la indemana PCR. Desi comunistii au inceput sa-si faca simtita prezenta in viata coditiana a Capitalei imediat dupa lovitura de Palat de la 23 august 1944. "necesitatea improprietaririi taranilor saraci" a fost difuzata pe toate canalele de propaganda ale comunistilor. Dupa primul razboi mondial. si cu mic. taranimii romane i se pregatea acelasi scenariu. pentru a crea impresia ca masele cereau o guvernare comunista. comunistii au facut promisiuni nelimitate. . fiind sursa de credibilitate si pentru bolsevici in anii instalarii puterii lor. colectivizand agricultura. cu mare porneste la camp. Cand si-au consolidat puterea. Acestea au fost "Decretul asupra pacii" (prin care Rusia era scoasa dintr-un razboi costisitor si nepopular) si "Decretul pentru pamant" (prin care taranii au beneficiat de o reforma agrara la care n-ar fi visat niciodata in regimul tarist). astfel ca propaganda de partid sustinea inca din anii ’20 necesitatea reformei agrare. impusa de la Moscova. sustinand necesitatea rezolvarii "problemei taranesti" prin exproprierea "mosierilor". Liderii PCR pregateau acelasi scenariu si pentru Romania. dupa castigarea puterii.36 - . Spre exemplu. Ostasii lui Stalin le asigurau protectia in manipularile operate. si striga in numele soldatilor ca acestia vor ca fratii lor sa ramana robi mai departe la boieri. deoarece "in Romania problema nationala este in mare parte o problema taraneasca". comunist care activase in URSS in perioada razboiului.Auziti ce indrazneala de banditi. din mai 1921. ei promiteau exproprierea domeniilor mai mari de 30 ha. Cel mai seductiv mesaj dintre ele. nu era noua. la ultimul congres. taranii au fost deposedati de pamanturile obtinute de la bolsevici si transformati in "proletari agricoli". sovieticii au "rupt" alianta lor cu taranii saraci care fusesera improprietariti. Mai intai au venit liderii partidului din URSS si din inchisori. lucrand in colhozuri. liderii PCR au omis acest aspect. El cunostea bine tactica sovietica de castigare a sprijinului taranimii. ORIGINI Graba Partidului Comunist de a prezenta taranimii un proiect de reforma agrara era bine orchestrata de "centrala" de la Moscova. din septembrie 1944. in Rusia sovietica avusese loc cea mai insemnata reforma agrara din Europa prin cuantumul exproprierii si a improprietari-rilor. Se asaza in dosul bravilor soldati care isi dau viata pe frontul din apus. Propaganda de tip sovietic printre tarani ILARION TIU La cateva zile dupa intrarea Armatei Rosii in Bucuresti (30 august 1944). nici de indemnul lui Radescu la asa-zisa cumintenie. schimbandu-se nuantele in functie de linia Cominternului. Taranimea insa nu tine seama nici de sfaturile fatarnice ale lor. Insa dupa cativa ani. desfasurat in decembrie 1931 langa Moscova. La congresul intai al partidului. cele ale bisericii in totalitate si improprietarirea gratuita a taranilor. Desi in Uniunea Sovietica functiona la acea data o agricultura colectivizata. era promisiunea reformei agrare. Tactica.

i-au incurajat pe tarani sa ocupe abuziv loturile mai mari de 50 ha. acuzandu-i insa pe oponenti ca incercau sa distraga atentia taranilor de la proiectele PCR. fiind prost platiti. Scanteia trata astfel acest aspect: "Reforma agrara din 1921 a fost facuta numai pentru a arunca praf in ochii taranimii. aceasta marca primul pas insemnat al PCR in consolidarea reala a pozitiei in randul electoratului romanesc. decembrie 1944 O lege inselatoare ILARION TIU Dupa mai bine de jumatate de an de propaganda in favoarea unei reforme agrare radicale. Astfel ca.37 - . cu reintoarcerea la normal in materie de productie . in teritoriu. liderul Frontului National Democrat. Taranii erau "compatimiti" de agentii Moscovei pentru statutul lor aproape medieval. Un alt tip de discurs sugera ca "taranul roman va lupta cu hotarare pentru eliberarea Ardealului daca va sti ca pamantul va fi al lui". prin "Frontul Plugarilor". adapostindu-se la Ambasada Marii Britanii. se specifica ca un guvern al acestei formatiuni va milita pentru "satisfacerea celei mai arzatoare cerinte a taranimii romane. in dorinta perpetuarii "clasei mosieresti". parasit de toti potentialii "aparatori ai democratiei". atragand atentia ca PCR facea promisiuni de reforma doar din oportunism. Comunistii au evitat polemica. in Platforma de constituire a FND de la 24 septembrie 1944. stabilind ca prim obiectiv legiferarea reformei agrare."COMPATIMIRE". Prezentata ca un mare "act democratic" al comunistilor. Acest tip de discurs a fost precedat de mai multe "miscari" ale comunistilor de asumare a rolului de avocati ai taranilor nevoiasi. liderii frontului sustineau insa ca guvernul Radescu arunca tara in haos prin incapacitatea de a asigura ordinea. GUVERNUL GROZA. La 6 martie 1945. spre a o deposeda apoi din nou. deoarece din cauza saraciei lucrau "in dijma" loturile marilor proprietari. Metoda de exploatare semifeudala – dijma – a ramas forma principala. Oficial. Despre colectivizarea agriculturii scriau doar gazetele de partid ale national-taranistilor si liberalilor. generalul Nicolae Radescu. Marea proprietate agrara n-a fost lichidata" Vasile Luca. la 29 ianuarie 1945. Sub semnatura lui Vasile Luca. de ziarul Scanteia. care impiedica taranimea sa devina un factor economic pozitiv in dezvoltarea tarii noastre". Erau vizati de expropriere in primul rand cei considerati "criminali de razboi" si posesorii unor domenii mai mari de 50 ha. noul Consiliu de Ministri s-a intalnit in prima sedinta de lucru. PRAF IN OCHI "Reforma agrara din 1921 a fost facuta numai pentru a arunca praf in ochii taranimii. Deja schita acesteia fusese prezentata public in programul de guvernare din ianuarie. A doua zi. Marea proprietate agrara n-a fost lichidata. Punctul programatic era purtat mai departe. la punctul al treilea. Pregatiti ideologic in "laboratoarele" Cominternului. comunistii. si anume infaptuirea unei largi reforme agrare prin exproprierea marii proprietati agrare de la 50 hectare in sus si improprietarirea pe aceste terenuri a taranilor fara pamant sau cu pamant putin". Propaganda privind reforma agrara a prezentat una din principalele arme ale comunistilor in destabilizarea guvernului Radescu. a abandonat conducerea guvernului. comunistii au legiferat in martie 1945 improprietarirea taranilor saraci. liderii comunisti romani au tratat reforma agrara in concordanta cu teoriile luptei de clasa. spre a o deposeda apoi din nou. Dupa publicarea programului de guvernare al FND. care in paginile sale sustinea ca reforma agrara era o veriga in "lupta pentru democratizarea tarii". Petru Groza sustinea ca legea era "in stransa legatura cu linistea la sate.

Dupa reforma din 1921. insa ministrul Justitiei. Lucretiu Patrascanu. Comunistii s-au preocupat si de aspectele constitutionale ale legii. date in arenda sau ipotecate. Pentru a evita faramitarea terenurilor primite la reforma agrara. La ultimul punct se specifica faptul ca posesorii unor terenuri mai mari de 50 ha vor fi si ei expropriati. taranul roman trecuse prin mai multe crize financiare. Erau inclusi ulterior si cei care in ultima perioada nu-si lucrasera pamantul sau care erau plecati din tara. Dintre cei care urmau sa fie expropriati. legea din martie 1945 a specificat ca loturile primite nu puteau fi vandute. astfel ca foarte curand s-a ajuns la procese in justitie si conflicte de interese. Guvernul Groza a prezentat reforma agrara drept cea mai insemnata lege pentru tarani de cand exista statul modern roman. unde taranii urmau sa inchirieze la "preturi cinstite" utilajele necesare unei agriculturi performante. proiectul a fost depus la Presedintia Consiliului de Ministri. Comunistii sustineau ca taranii aveau de aceasta data alte conditii decat dupa reforma agrara din 1921. "dezertorul" liberal mentinandu-si unele principii. fiind desemnat sa se ocupe de redactare un grup de "ingineri agronomi democrati". Toate aceste bunuri au trecut fara despagubire in proprietatea statului. Programele PCR preconizau infiintarea unor statii de masini agricole.38 - . La 12 martie 1945. Inca din primele articole. deoarece se infiintasera statiile de masini agricole. Romania trecea printr-o faza temporara de improprietarire. masinile agricole erau putine in agricultura romaneasca inainte de razboi (reducandu-se in general la batoze). a mosiilor si a impartirii lor catre plugari". MASURI DE PRECAUTIE. in partea administrata de URSS din Germania (viitoare RDG) a fost adoptata o lege aproape identica. Aceasta categorie a inclus un numar insemnat de familii. Au fost facute unele mici modificari. afirmand ca "satele noastre sunt in fierbere. ulterior exproprierii pentru pedepsirea lor s-au infiintat "tribunalele poporului". Nu era pentru prima data cand se recurgea la aceasta metoda. astfel ca se inglobase in mari datorii catre banci. Insa prin aceasta prevedere fostii proprietari de masini agricole au ajuns in situatia sa inchirieze fostele lor bunuri. Dupa 1945. liniile legii erau trasate de la Moscova. In realitate.agricola". care au activat pana in 1946. respectiv "marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesti existente care au mai putin de 5 ha". in octombrie anul precedent facandu-se si unele rectificari necesare starii de razboi. guvernul comunist a expus scopul propagandistic al legii. care fierbere in unele locuri a dus la confiscarea pamantului. pentru a nu calca in picioare in nici un fel "democratia". Colegul sau din "Frontul Plugarilor". Singurul care a depus amendamente de fond a fost Gheorghe Tatarescu. Erau urmati de cei desemnati "criminali de razboi" si "responsabili pentru dezastrul tarii". in capul listei au fost etnicii germani. ca si in Rusia anilor ’20. Terenurile puteau fi instrainate numai cu avizul Ministerului Agriculturii si Domeniilor. Guvernantii comunisti tinteau spre viitorul plan de colectivizare a agriculturii. a propus modificarea legii fundamentale. PREVEDERI LEGALE. marii proprietari au fost deposedati in 1945 si de utilajele si masinile lor agricole. Spre deosebire de reforma din 1921. Nu erau specificate foarte clar tipurile de exproprieri si cazuri particulare. Aceasta categorie era cea mai insemnata. inclusiv in formulari. Desi aceasta categorie nu era stabilita clar de vreo lege. Dar. Pe langa masini au fost impartite si animalele de tractiune. proportional cu intinderea lotului expropriat. Insa prevederile sale extreme au faramitat si mai mult loturile cultivabile. ministrul Agriculturii Romulus Zarnoi. Singura diferenta a fost ca in Germania de Est limita de expropriere a fost fixata la 100 ha. LEGIUITORI "DEMOCRATICI". REFORMA DIN TREN . Natura exproprierii legiferata in martie 1945 incalca Constitutia din 1923. dezbaterile avand loc la 13. Proiectul de lege a fost finalizat in scurt timp. considerati niste paria ai societatii in contextul razboiului antinazist. In realitate insa. 19 si 20 martie. l-a completat. fierbere pentru dreptul la pamant. Singura solutie fusese vanzarea pamantului. dublate de lipsa utilajelor mecanizate. care le redistribuia taranilor improprietariti. responsabil fiind Romulus Zarnoi.

va suporta cu patriotism – asa ca si in 1918 – reducerea pamantului ei pentru a putea mari si consolida patrimoniul tarii romanesti" Gheorghe Tatarescu. Insa. din dorinta de a publica cat mai repede legea in Monitorul Oficial. prin intermediul "Frontului Plugarilor". chiar daca membrii lor facusera parte din "partidele istorice". reforma agrara a fost apanajul exclusiv al Partidului Comunist. In stenograma sedintei guvernului din 19 martie 1945 se fac des referiri la discutii anterioare pe marginea proiectului de lege. cea a reformei agrare. care abia in ianuarie 1948 le-a trecut la Ministerul Agriculturii si Domeniilor. In perioada 1945-1946 au functionat "tribunale ale poporului" care i-au clasificat pe "vinovatii de dezastru". Mai mult. EXPROPRIATII. La nivel superior exista un comitet de plasa care se subordona Comisiei centrale pentru reforma agrara. In termen de zece zile. guvernul Groza a urmarit si acumularea unui alt capital de imagine: revenirea Transilvaniei de Nord-Vest la Romania. in graba cu care s-a facut. se legitimau drept reprezentanti ai "Frontului Plugarilor". cat si a . nespecificate intr-o alta intrunire stenografiata. PNT si PNL au militat pentru restrangerea categoriilor de "vinovati" sau "colaborationisti". atat din partea statului. aceasta operatiune a fost marcata de numeroase nereguli. In urma sentintelor "tribunalelor poporului". Legea reformei agrare a fost publicata in Monitorul Oficial la 23 martie 1945. etnicii germani si cei considerati vinovati de dezastrul tarii sau "colaborationisti" erau deposedati complet de proprietatile rurale. a preluat conducerea majoritatii comisiilor locale de improprietarire. Din acestia se alcatuia un comitet local de improprietarire compus din cinci-sapte membri. deoarece multi membri ai lor puteau intra in respectiva categorie. scapand de confiscarea averii. El se realizeaza cu jertfa unei clase care. Daca in privinta etnicilor germani "partidele istorice" si comunistii s-au inteles. MONOPOLUL COMUNISTILOR. Acesta. Distribuirea actelor de improprietarire crestea credibilitatea Partidului Comunist in ochii taranilor. Pe de alta parte. domeniile confiscate acestor expropriati nu au intrat in fondul de improprietarire. Partidul Comunist controla aplicarea celei mai importante legi. Astfel ca.Paralel cu adoptarea legii reformei agrare. 24 martie 1945 Haosul exproprierii ILARION TIU Principalul scop al comunistilor dupa legiferarea reformei agrare a fost sa-i puna cat mai repede pe tarani in posesia titlurilor de proprietate. De acolo. Desi in Romania guvernul Groza functiona intr-un cadru pluripartid. Deoarece membrii Consiliului de Ministri trebuia sa se deplaseze la Cluj. in cazul unor neintelegeri. care au eliberat economiceste taranimea noastra si au facut-o stapana pe pamantul pe care il munceste.39 - . nu acelasi lucru se poate spune despre cealalta categorie. In unele cazuri. procesul de expropriere si improprietarire trebuia sa se faca imediat. primarii localitatilor aveau datoria sa-i convoace in adunare generala pe toti taranii care urmau sa primeasca pamant. Prin lege. Multi proprietari care-si vedeau avutul amenintat sau apropiat de Partidul Comunist. loturile de pamant au ajuns in mica masura in fondurile de improprietarire. sunt convins. Conform prevederilor sale. Cei cu peste 50 de hectare au fost victime ale multor nereguli. medierea era facuta de organizatiile locale comuniste si ale Frontului. insa de multe ori sentintele au fost subiective. fiind ulterior integrate direct in gospodariile agricole colective. Astfel ca. acestea au intrat in posesia Ministerului de Justitiei. guvernul FND a tinut sedinte de lucru si in tren! "PATRIOTISM" "Actul acesta desavarseste seria marilor reforme. intr-un stat inca democratic. primul-ministru a propus ca legea reformei agrare sa fie discutata si pe tren la dus si la intors.

au existat mult mai putine cazuri in care marii proprietari au putut mitui autoritatile pentru a scapa de expropriere.740 de ha teren arabil. asa cum ei insisi ii indemnasera. Acestia din urma au intrat inainte de martie 1945 pe unele loturi.taranilor. Deoarece exista o stare de incertitudine privind soarta pamanturilor arabile. liderii comunisti sustineau ca taranii se pot constitui "democratic" in comitete de reforma legale. sefii acestora si-au distribuit loturile cele mai fertile. In perioada 1945-1948. pasuire inexistenta la reforma din 1921. Din euforia generala. guvernul a dat mai multe circulare prin care anunta ca va pedepsi orice fel de intrare ilegala pe proprietatile mai mari de 50 ha. REGELE A SCAPAT! Printre prevederile curioase ale reformei agrare a fost exceptarea exproprierii Domeniilor Regale si ale Bisericii. Prin aceasta lege. Casa Regala era cel mai mare proprietar funciar al Romaniei. in comisiile locale au intrat tarani care nu aveau dreptul sa primeasca pamant in baza legii din martie 1945. Dupa consolidarea puterii. martorul decupeaza urmatoarele episoade: "siruri nesfarsite de romani in haine de sarbatoare. Partidul Comunist a acumulat un capital insemnat de popularitate in randul taranilor saraci si nu numai.. Domeniile silvice ale Coroanei se intindeau in 20 de judete. guvernul Groza a facut apel la Biserica in mai multe randuri sa-i incurajeze pe tarani. despre care legea spunea ca aveau intaietate in primirea de pamant. Fata de reforma din 1921 insa. Si Biserica poseda loturi insemnate. Ulterior au urmat procese intre tarani si proprietari. cu steaguri. cu nunti. in primavara anului 1945.40 - . cu cantec. reforma agrara din 1945 sa aplicat rapid. GUVERN RESPONSABIL. reforma din 1921 nu se incheiase la izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial. cel putin pana la preluarea fraielor puterii. cu care. cu chiuituri improvizate. la sfarsitul anilor ’50 inca se mai distribuiau titluri de proprietate in unele judete. prilejuite de revenirea Ardealului in administrarea Romaniei. Deoarece se legiferase Legea reformei agrare. comunistii nu s-au mai aratat incantati de ocuparile abuzive de terenuri din partea taranilor. intrand in contact direct cu marea masa a populatiei si raspandind mesajul comunist.. Spre exemplu. Apoi. comunistii au renuntat la amabilitati. Editorial: Miza Transilvaniei LAVINIA BETEA Despre festivitatile care au avut loc la Cluj. Comunistii au recurs la o astfel de strategie pentru a conserva relatiile cu institutiile traditionale ale statului.000 de asemenea litigii in justitie. istoricul le-a "savurat" printre oficialitatile de la tribuna. respectand previziunile guvernului. Dupa venirea la putere a guvernului Groza. Fusesera expropriati 155. In martie 1948. Spre exemplu. Graba cu care s-a aplicat reforma agrara a creat conditiile ideale pentru abuzuri in distributia loturilor expropriate. fara ca proprietarii sasi poata alege pamanturile pe care le pastreaza. sa cultive pamantul. cu muzica. Aceste loturi erau cultivate prin invoieli agricole cu taranii. CINE IMPARTE. guvernul a declarat ca reforma agrara s-a incheiat. chiar daca colectivizarea era in plina desfasurare.823 de proprietari. De multe ori. in vara anului 1947 existand peste 2. In realitate. Activistii sai au cutreierat satele. Ei aveau nevoie de o imagine buna in ochii acestora. posedand 151. in predicile duminicale. dispunem de marturia lui David Prodan. pe unele domenii existau ferme de animale si intreprinderi de prelucrare a lemnului. se intarziase mult campania de insamantari. Domeniile Regale si Bisericesti intrand in fondul de protocol si la GAC-uri. De asemenea. Pagubitii acestui sistem au fost soldatii aflati inca pe front sau vaduvele de razboi. Deoarece se numarase printre putinii socialdemocrati dintre intelectualii romani ardeleni. . Totusi.

l-a intrebat pe un ofiter rus: «Dar asta cine-i.. maica? Stalin. prin insusi ordinul liderului lor! Periculoase "invataturi ale istoriei". aduse la cunostinta soldatilor de comandantii lor si intarite prin binecuvantari de preotii regimentelor.. Soldatii tarani care-au ajuns la Stalingrad iar apoi la Budapesta nu stiau citi o harta. langa cea mai puternica armata a lumii" – "Armata Marelui Reich si neintrecutul ei comandant. de circumstanta: «Doamne tine pe Stalin / Ca ne-o facut tara deplin / si-l tine si pe Mihai / Sa ne-o faca ca un rai. Neam. Iata. "Opinca" si deopotriva capetele luminate ale neamului par lovite de amnezie in zona unor amintiri precum redobandirea Basarabiei si Satana de la Rasarit. reprezentarile multimii despre marile evenimente prin care trecea tara. armata. cateva detalii discursive sunt demne de reconsiderare. . Dupa retragerea trupelor sovietice din tara. maicuta.) pe care le-am conceput asupra rostului nostru ca neam. Obiectivul principal al armatei si implicit al natiunii il anunta ca fiind redobandirea "gliei strabune a Basarabilor si codrilor voevodali ai Bucovinei". insesi manifestatiile de la Cluj exprima "recunostiinta ce o purtam Aliatilor. omenire. Regelui si Generalului Vostru".» Facandu-si cruce: «Tine-l doamne sa ne scape si de rusii astia»". Succesul e asigurat deoarece "veti lupta cot la cot. Astfel ca trecerea in numai trei ani de la "patriotismul" exprimat prin zdrobirea "hidrei iudeo-bolsevice" la nimicirea "fiarei fasciste" a fost usoara. isi imbarbateaza comandantul ostirea. In acele spatii vidate ale mintilor a inundat dorul de Transilvania si dorinta recuperarii ei. a bunastarii datorita Regelui Mihai.41 - . aburul iscat in sufletele oamenilor de asemenea discursuri s-a risipit. Nu-l uit pe functionarul sovietic care sta langa mine si cu care comunicam prin talmaci. In discursul premierului Petru Groza din prima sedinta a Consiliului de Ministri. Cum populatia era alcatuita majoritar din tarani a caror educatie se rezuma in buna masura la deprinderile muncilor gospodaresti si agricole si insusirea cutumelor etice derivate din ortodoxie. Elitele ca si multimea asteapta redobandirea Basarabiei cu ajutorul lui Hitler. Acestea si alte texte tipice propagandei lui Antonescu. reintregire – cateva neschimbate cuvinte la care multimile se entuziasmeaza. contextul in care sunt folosite amintitele cuvinte in discursurile politice din Romania da de gandit asupra unor semnificatii. Curand multumirile ii vor fi adresate exclusiv lui Stalin. ordinul lui Antonescu de trecere a Prutului (in 1945 se va numi "atacul miselesc asupra Uniunii Sovietice") este dat in numele "Neamului. vor fi fost rostite si comentate de intregul cler ortodox in timpul slujbelor religioase din bisericile Romaniei. suflet de suflet. In iunie 1941. Adolf Hitler". In 1941 ca si in 1945 implinirile sunt conditionate de ajutorul altuia. Din perspectiva psihologiei multimilor. iar eliberarea de sub sovietici. vitejie. vazand chipul lui Stalin.o explozie spontana. ca popor in omenire". condusa de. care in planul mentalului colectiv au ca efect ceea ce psihosociologii numesc "sindromul neajutorarii invatate". asadar. comunisti. ne-au scapat de regimul de dictatura si au facut posibil sa respiram liber in plina democratie (. O credinta a neamului greu de vindecat. a Transilvaniei prin Stalin.. inca alimentata copios in lectiile de istorie ale scolarilor cu exemple prost comentate. locul "salvatorului" Hitler a fost luat de Aliati. care ne-o scapat de fascisti. Cu retorica adecvata din care nu va fi lipsit "Satana bolsevica" – sintagma bine conservata in memoria individuala. neregizata. indiferent de timp si loc. promisiunile ori tranzactiile politicienilor romani. gloria de-a fi recucerit Transilvania "palma cu palma" va fi atribuita Armatei Romane.. care prin vitejia armatelor lor. Intr-o prima etapa. "Miza Transilvaniei" va fi prezenta in toate concesiile. de bucurie pentru marea revenire. prilejuita de revenirea Transilvaniei de Nord sub administratia Guvernului roman. e indoielnic ca acestia sa fi avut despre conceptele politice de care se facea mare caz in epoca imagini mai clare decat asupra lui Stalin. cum se lasa si el antrenat de atata veselie. Daca aceasta este o constanta a reactiei multimii. Mai ales cand au auzit si numele lui Stalin din gura unui grup de femei care chiuiau improvizat. precum in scena evocata de istoricul Prodan. indiferent de culoarea ideologica.» O batranica. renuntarile. nu aveau minimele repere spatio-temporale pentru "orientarea in istorie". Dupa august 1944.

cu privire la Transilvania. Acesta avea rolul de a participa la administrarea civila a teritoriului. contra Germaniei si Ungariei". ca nula si neavenita. ceea ce insemna intrarea Armatei Romane in nord-vestul Transilvaniei. Decizia politica implica declararea razboiului fostilor aliati. Dupa actul de la 23 august 1944 si semnarea Conventiei de Armistitiu la 12 septembrie. ministrul de Interne. conjugate cu Romania. ungurii credeau ca au sanse mari de a pastra acest teritoriu intre granitele Ungariei. in operatiuni militare. Generalul Sanatescu. ELIBERAREA ARDEALULUI.Sub administratia sovietica CRISTINA VOHN Contrar promisiunilor facute in Conventia de Armistitiu. Autoritatile romane au considerat atunci ca se poate reveni la situatia de dinaintea razboiului mondial. statul roman a trebuit sa-si retraga reprezentantii din structurile administratiei locale. Visinski. Romanii sperau ca Transilvania va reveni Romaniei. Dar asa cum au aratat evenimentele. In consecinta. Asa cum se angajase. indiferent de nationalitate. Romania a iesit din razboiul pe care il purta cu Germania nazista si aliatii ei si s-a alaturat Puterilor Aliate. se parea ca problema nord-vestului Transilvaniei fusese rezolvata. Romania trebuia sa joace dupa voia Moscovei pentru a-si intregi granitele sale nord-vestice. Romania a declarat razboi atat Germaniei naziste. Ea a fost confirmata de semnarea Conventiei de Armistitiu. Ciuc si Odorhei. El a inceput sa emita acte prin care garanta drepturi civile si politice egale pentru toti locuitorii Ardealului.42 - . Trei Scaune. sub conditia confirmarii prin Tratatul de Pace iar Guvernul sovietic este de acord ca fortele sovietice sa ia parte. in acest scop. TRANSILVANIA. supervizorul sovietic al aplicarii conditiilor de armistitiu de catre Romania. cat si Ungariei horthyste. A. Aflat la Bucuresti. SURPRIZE. considerand problema Transilvaniei definitiv rezolvata. La 23 august 1944.I. Astfel ca a instalat autoritati locale romanesti in judetele Targu-Mures. l-a informat ca "de la comandamentul rusesc s-a dat ordin ca toate autoritatile romane instalate in Ardeal sa se retraga imediat". Sub controlul sau a fost infiintat un Front National Democrat pentru Nordul Transilvaniei. in Transilvania de Nord a fost instalata o administratie militara sovietica. Precum o vicleana pisica. i s-a plans lui Sanatescu de "actele criminale ale Detasamentului Maniu" in Ardealul eliberat. "Guvernele Aliate socotesc hotararea Arbitrajului de la Viena. La solicitarile lui Sanatescu pentru o prelungire a termenului de evacuare. Paranteza "cea mai mare parte a ei" a fost introdusa in textul Conventiei la solicitarea lui Churchill. care apartinea atunci Ungariei. Intregul teritoriu al Transilvaniei fusese eliberat de trupele nazisto-horthyste. Astfel. aceasta s-a jucat cu sperantele Romaniei si Ungariei. Se . Guvernarea Transilvaniei de Nord a fost preluata de Comandamentul militar sovietic. Acest fapt a creat o stare intensa de tensiune interetnica. pana la adoptarea unei decizii definitive. Primele masuri pe care guvernul de la Bucuresti le-a luat au fost de reintegrare a teritoriului in structura administrativa a Romaniei. primministru la acea data. Romania s-a trezit in fata unui nou ultimatum in problema Transilvaniei: de aceasta data URSS ii cerea evacuarea administratiei romanesti. SUB ADMINISTRATIE SOVIETICA. si sunt de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) sa fie restituita Romaniei. de integrare a Transilvaniei intre granitele lor. Dar politicienii romani nu au dat mare atentie acestei specificari. Dar planurile romanesti nu se incadrau in cele sovietice. Termenul fixat pentru aceasta operatiune era de 24-48 de ore. La 25 octombrie operatiunile militare ajung la granita pe care Romania o avea in anul 1939. format numai din politicieni de stanga romani si maghiari. consemneaza in jurnalul sau ca la 11 noiembrie: Nicolae Penescu. Visinski i-a raspuns cu un refuz categoric. PREVEDERILE CONVENTIEI DE ARMISTITIU. Armata Romana a trecut la eliberarea teritoriului pierdut. primul ministru al Marii Britanii. FND-ul pentru nordul Transilvaniei era un instrument de propaganda in favoarea sovieticilor si al comunizarii acestui tinut. Conform acestui document. Astfel.

Cazuri asemanatoare au fost semnalate si in alte localitati. Maghiarii. ACUZAT Partidul Comunist din Romania a dus in perioada anterioara revenirii Transilvaniei de Nord la Romania o adevarata campanie impotriva lui Iuliu Maniu. In primul rand au fost deportati cetatenii de origine etnica germana din regiune. SARACIE SI INFLATIE. care "au retezat capetele oamenilor cu securea la Aita Seaca (judetul Trei Scaune) si au asasinat muncitorii la Aghires (judetul Cluj)". Intrarea Transilvaniei de Nord sub administratia sovietica a condus la cresterea tensiunilor interetnice. Romanii asteptau revenirea administratiei de la Bucuresti. DEPORTARI. ceea ce a creat un haos financiar. dar le-a atribuit "garzilor de voluntari. Dar propaganda de stanga a acreditat in permanenta ideea ca represiunile contra maghiarilor din Transilvania sunt facute de PNT. intocmita de Directia Generala a Politiei. barbati intre 16 si 46 de ani si femei cu varste intre 18 si 35 de ani. In numeroase articole publicate in Scanteia. pentru multi dintre locuitorii de aici. Si. aveau acum sperante mai mari ca teritoriul va reintra sub administratia guvernului de la Budapesta.n. Uniunea Sovietica a profitat de administrarea Ardealului pentru a proceda la deportari masive. situatia devenise critica. in plus. Urmele razboiului erau vizibile la tot pasul. dupa ce au fost imbarcati in trenuri impreuna cu sasii. conflicte si stari de tensiune intre locuitorii celor doua nationalitati. Administratia militara sovietica nu a luat nici un fel de masuri pentru a rezolva problemele tinutului. De aici.). VINOVATI "A fost tot opera comunistilor (retragerea administratiei romanesti din Transilvania de Nord – n. numai in comuna Sanislau-Salaj au fost ridicate un numar de 414 persoane. In tara sovietelor s-a constituit o comisie care a elaborat mai multe variante privind viitorul nordului Transilvaniei. scria tot Scanteia. cat si cea romaneasca. MANIU. De pe urma administratiei militare sovietice cel mai mult au avut de suferit oamenii de rand ai provinciei. a recunoscut actiunile criminale din Ardeal. Iuliu Maniu a dezmintit faptul ca respectivele organizatii actionau in numele sau la indicatia lui. se "contracarau" si "detasamentele Iuliu Maniu". Cu toate ca pe teritoriul Transilvaniei circulau deja atat moneda maghiara. Astfel. situatia din nordul Transilvaniei era deosebit de dificila. Dar au fost deportati in URSS si romani. Din punct de vedere economic. in planurile URSS CRISTINA VOHN Inainte de terminarea razboiului. Intr-o nota informativa din 4 martie. fiindca nu vedeau cu ochi buni intrarea manistilor in Ardeal" generalul Constantin Sanatescu Primul-ministru al Romaniei 12 noiembrie 1944 Transilvania. care nu au nimic comun cu administratia romaneasca". Scanteia sustinea ca Maniu era "camaradul gardistilor". Cea mai interesata s-a dovedit a fi Uniunea Sovietica. Maniu. Din contra. intreprinse de legionari. se preciza ca "in ziua de 8 ianuarie. majoritatea romani. . au fost transportati cu destinatie necunoscuta". aceasta ca moneda oficiala. care isi luasera numele liderului Partidului National Taranesc si organizau acte de razbunare contra maghiarilor. marile puteri si-au pus problema administrarii teritoriului pierdut de Romania in favoarea Ungariei in vara anului 1940. Salariile functionarilor de stat au ramas in cea mai mare parte neplatite.43 - .dadea astfel un raspuns acuzatiilor aduse administratiei romanesti de "discriminare fata de nationalitatea maghiara". Iuliu Maniu era acuzat ca ar fi stat in spatele actiunilor criminale impotriva minoritarilor maghiari. care. a fost introdusa si moneda ruseasca. in schimb. Acestea erau organizatii paramilitare.

O astfel de solutionare a problemei ar corespunde si mai mult principiului autodeterminarii popoarelor". a unui stat independent. (. Mai mult. Statele Unite si Marea Britanie nu recunosteau nici o schimbare teritoriala care nu a fost "in acord cu vointele liber exprimate ale popoarelor interesate". in care tatal sau se exprima pentru integrarea Transilvaniei de Nord in cadrul Romaniei. dupa ce ocupase parti din Cehoslovacia si Polonia. Argumentul cel mai puternic in favoarea independentei Transilvaniei era rezumat astfel: "Cu o populatie de peste 5 milioane de locuitori si cu o suprafata de peste 100. VARIANTE DE LUCRU. PRO SAU CONTRA? Comisia Litvinov a solicitat parerea despre viitorul statut al Transilvaniei si unora dintre membrii PCdR. Ele au elaborat mai multe variante posibile privind soarta transilvanenilor. Recomandarea Comisiei Litvinov a ramas desigur la stadiul de propunere. la fel ca si Germania nazista.000 km2. Iar evolutia evenimentelor il va determina pe Stalin sa adopte o solutie favorabila Romaniei.. El a sustinut existenta unui alt document. Transilvania.M. girat de marile puteri Uniunea Sovietica. in felul acesta. Dar autenticitatea acestui document nu a fost probata nici pana astazi. in cazul de fata. POZITIA SOVIETICA. numita Litvinov. care.Z. VALTER ROMAN. care. de catre Petre Roman. Manuilski. a fost o tema aflata in atentia Puterilor Aliate inca inainte de terminarea razboiului. Printre ei s-a aflat si Valter Roman. situat in apropiere. Atat Marea Britanie. Iar Transilvania devenise un teritoriu de granita al URSS-ului.44 - . Prima prevedea revenirea Transilvaniei de Nord la Romania. care are cu ea o granita comuna. Comisia Litvinov recomanda crearea statului independent Transilvania. fost lider al Cominternului. Ea a propus trei variante posibile pentru viitorul postbelic al acestui teritoriu.Statutul nord-vestului Transilvaniei. Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. Comisia Litvinov a luat in dezbatere in prima parte a anului 1944 si problema Transilvaniei. conform unor documente publicate de istoricul sovietic T. Oricum decizia finala apartinea liderului de la Kremlin.M. OPINIE "Arbitrajul de la Viena privind Transilvania trebuie reexaminat in concordanta cu principiul national. dar mai ales Uniunea Sovietica au fost preocupate de viitorul provinciei. Potrivit acestuia.. academicianul E. fiul lui Valter Roman. fost ambasador al Uniunii Sovietice la Londra.V. In favoarea acestei variante s-au exprimat I. Aceasta afirmatie a fost contestata. sub patronajul Uniunii Sovietice. trebuie sa incheie un pact de ajutor reciproc cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste si. Acesta. Intr-o nota informativa din 5 iunie 1944. Uniunea Sovietica a vazut in acest teritoriu o oportunitate de "a jongla" intre Romania si Ungaria. Cea de-a doua propunea ramanerea Ardealului de Nord intre granitele Ungariei. Tarle. Cele doua state considerau ca optiunea optima este rezolvarea tuturor litigiilor si diferendelor teritoriale in cadrul Conferintei de Pace. teritoriu cedat de Romania Ungariei prin Dictatul de la Viena. ar fi URSS. Chestiunea Transilvaniei urma sa fie transata la sfarsitul razboiului. ar fi pledat in fata membrilor Comisiei Litvinov pentru crearea statului independent Transilvania. Statele Unite ale Americii. Pentru fiecare varianta existau argumente si sustinatori. Iar cea de a treia varianta stipula crearea. D.) dupa razboi. Pozitiile celor doua puteri occidentale referitoare la viitorul nord-vestului Transilvaniei se incadrau in principiul stipulat de Carta Atlanticului. Sovieticii au infiintat in timpul razboiului o comisie. OPINII AMERICANE SI BRITANICE. Islamov. Aceasta comisie era insarcinata sa se ocupe de elaborarea pozitiei Uniunii Sovietice fata de viitoarele tratate de pace si sa propuna un model de organizare postbelica a lumii. in functie de propriile sale interese. Maiski. Transilvania nu ar putea exista fara protectia unui stat puternic. dupa numele presedintelui ei. dar cu o anumita inclinare in folosul Romaniei. . Uniunea Sovietica era direct interesata de viitorul vecinilor. dupa publicarea ei in anul 2000.

Sunt primiti de Stalin. in loc sa fie cu adevarat democratica si sa respecte drepturile egale ale tuturor nationalitatilor din Transilvania. Gheorghe Gheorghiu-Dej. caracterizata ca un stat "multinational". PCdR nu a ezitat sa-si modifice discursul despre Ardeal in perioada 30 august 1944-6 martie 1945. Partidul Comunist din Romania a actionat in privinta problemei transilvanene in conformitate cu indicatiile trasate de Moscova. Dupa indepartarea lui Antonescu de la putere. Ca instrument si beneficiar al comunizarii Romaniei. ACUZAT DE DEJ. a fost. Printre acestea s-a aflat si "problema Transilvaniei". Acesta idee reiese din jurnalul lui Gheorghi Dimitrov. URSS si-a reglementat si in cadrul Coalitiei influenta pe care urma sa o detina in Romania. Faptul este confirmat de un raport din decembrie 1944 al secretarului Comitetului regional Cluj. Dintr-o data insa. Nicolae Goldberger. prin actiunile ei o administratie colonizatoare..M. dupa intrevederea cu Stalin. Maiski fostul ambasador al URSS la Londra. dupa cum se stie. era un partid fara influenta asupra populatiei. Armata Rosie a ocupat rapid intreg teritoriul Romaniei. neindeplinind chiar si cele mai elementare cerinte ale acestui armistitiu. MANIU. Ana Pauker si Gheorghe Apostol au fost convocati la Moscova pentru a primi indicatii privind activitatea partidului. PCdR a ajuns sa condamne decizia lui Hitler si a lui Mussolini din 30 august 1940 de la Viena. Retragerea administratiei romanesti a adus si schimbarea pozitiei oficiale a PCdR. ianuarie 1944 PCdR si Transilvania . a regelui si a populatiei. in functie de imprejurari. Redobandirea provinciei a devenit un subiect de santaj a opozitiei politice. Scopul era instalarea la Bucuresti a unui guvern FND. Aceasta a fost transmisa membrilor si simpatizantilor comunisti de catre Vasile Luca. El arata ca activitatea organizatiilor de partid comuniste din Ardeal se calauzeste dupa tezele formulate de Vasile Luca: "Transilvania de Nord nu apartine in acest moment nici Ungariei. Scopul lui Stalin era acela al instituirii in Romania a unui regim sovietic. in octombrie 1944. calificand-o drept "dictat fascist si imperialist". reactionara si facsita.n. Militasera inainte de razboi pentru "autodeterminarea pana la despartirea de statul roman a popoarelor asuprite din Transilvania. Dupa revenirea delegatiei in tara. VOCEA LUI VASILE LUCA.45 - . Dupa incheierea faimoaselor Acorduri de procentaj dintre Churchill si Stalin. La inceputul lunii ianuarie a anului 1945.. la 24 ianuarie are loc sedinta Consiliului Frontului National Democrat. trimisa de guvernul de la Bucuresti. si prezentat de acesta CC al PCdR.) va fi format. ceea ce armata sovietica eliberatoare nu putea permite". Aici Gheorgiu-Dej tine un discurs .sa devina un factor important al apararii noastre in sud-est" I. Faptul ca guvernul Blocului Democratic (din care faceau parte si reprezentantii partidelor istorice) nu a respectat conditiile armistitiului. daca (guvernul Petru Groza – n. SCHIMBARI DE DIRECTIE. nici Romaniei. Administratia. aceasta va ajuta Transilvania de Nord sa fie romaneasca". Actul de la 23 august 1944 a creat un cadru favorabil Uniunii Sovietice pentru promovarea intereselor sale. Basarabia. De aceea. comunistii romani si-au schimbat pozitia pe care o aveau fata de Transilvania. INTERESELE LUI STALIN. Inainte de razboi infierau "politica asupritoare si expansionista a Romaniei". instrumentul politic pe care il avea la dispozitie. a dus la actuala situatie din Transilvania de Nord. Bucovina si Dobrogea". care s-a intalnit cu delegatia PCdR. care le traseaza ca sarcina faptul ca "trebuie sa propage teza ca.Tactica de cucerire a puterii CRISTINA VOHN Atitudinea pe care PCdR a adoptat-o fata de problema Transilvaniei a fost dictata de Moscova. URSS a utilizat toate mijloacele pe care le avea la dispozitie pentru a-si atinge scopul. favorabil Moscovei. devenit un stat aflat la discretia lui Stalin. Dar PCdR.

ci intereseaza intreg poporul nostru si ar da o satisfactie sentimentului national al poporului nostru. ianuarie 1945 PROMISIUNI "Infaptuirea unei politici democratice. Daca insa regele va accepta instalarea Guvernului Petru Groza. atunci Transilvania de Nord va reveni Romaniei. n-a revenit complet Romaniei. in care ii acuza pe liderii partidelor istorice de gafele care au condus la retragerea administratiei romanesti din Transilvania. cum sunau declaratiile facute de Visinski sau de factori responsabili ai Uniunii Sovietice. Pana acum Transilvania.. CORESPONDENTA OFICIALA ROMANO-SOVIETICA La 8 martie 1945.. Ardealul de Nord va reveni la corpul national. in Transilvania. este investit de Regele Mihai. Acestea au constituit un prilej de confirmare a . Daca nu era instalat un Guvern FND." Dej continua cu acuzatiile la adresa lui Maniu. Aceasta ar da satisfactie ardelenilor si intregului popor roman" Gheorghe Gheorghiu-Dej.46 - . care a preluat actualmente guvernarea tarii. Imediat dupa scrisoarea lui Petru Groza si Gheorghe Tatarescu catre Stalin se aproba reinstalarea administratiei romanesti in Ardealul de Nord. SANTAJ. ce ne va asigura incadrarea Transilvaniei de Nord.. precum si a conditiilor pentru functionarea regulata a tuturor institutiilor locale ce deservesc nevoile frontului. Interesant este faptul ca textul scrisorii a fost publicat cu o zi inainte. va intra practic administratia romaneasca si aceasta ar da satisfactie si ardelenilor si intregului popor roman". afirma Dej. Manipularea a dat roadele asteptate. Ardealul de Nord va reveni la corpul national. Guvernul sovietic a hotarat sa satisfaca cererea Guvernului roman si in conformitate cu Conventia de armistitiu din 12 septembrie 1944 sa consimta la instaurarea in Transilvania a administratiei Guvernului roman. Concluzionand ca "imediat dupa constituirea unui Guvern de Front National Democrat. In aceasta se afirma ca "Guvernul roman are onoarea a adresa guvernului Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice si Inaltului Comandament Sovietic rugamintea de a implini aceasta dorinta a poporului roman (instalarea administratiei romanesti in Transilvania de Nord s n. la 7 martie. La 6 martie 1945 Guvernul FND. ca noul guvern roman. datorita atitudinii politice a lui Maniu si a cercurilor politice care il sprijina pe Maniu. asa cum de altfel sunt si stipulatiile conventiei de armistitiu. pentru ca acesta era singurul partid care asigura intoarcerea la Romania.n..referitor la problema transilvaneana. Locuitorii erau indemnati sa se inscrie in PCdR. despartita de restul tarii din pricina politicii sovine a elementelor fasciste" Punctul 4 din programul de guvernare al FND Guvernul Petru Groza sarbatoreste CRISTINA VOHN Pentru a marca revenirea Transilvaniei de Nord la Romania. guvernul Petru Groza a organizat o serie de manifestari la Cluj." SANTAJ "Imediat dupa constituirea unui guvern FND. Transilvania devenise un subiect de santaj la adresa politicienilor romani. in ziarul oficial al PCdR – Scanteia. Aceste idei au fost preluate si propagate de intreaga presa comunista oficiala si neoficiala.. "Avand in vedere. noul prim-ministru Petru Groza si ministrul de Externe Gheorghe Tatarescu ii trimit lui Stalin o scrisoare. isi asuma raspunderea pentru cuvenita ordine si liniste pe teritoriul Transilvaniei si asigurarea drepturilor nationalitatilor. in 9 martie.)". atunci ea putea fi din nou pierduta. Acest santaj a fost practicat de PCdR si in alta forma. Raspunsul lui Stalin soseste cu promptitudine. scria Stalin. nu este numai o problema care intereseaza numai pe ardeleni. "Problema Transilvaniei. condus de Petru Groza.

a avut loc o defilare: cateva trupe ruse si romane. Acestea au fost sintetizate de presedintele organizatiei FND din nordul Ardealului. Iuliu Maniu. "Daca s-a instituit un guvern pe placul rusilor. generalul I. si C. Gara din Cluj. Dar divergentele politice si istorice dintre romani si maghiari nu au disparut dupa 9 martie 1945. membrii Cabinetului. Revenirea Transilvaniei de Nord la Romania a constituit prilej de manifestatii si solemnitati. Visinski. In "Jurnalul" sau. OMAGIU PENTRU REGE SI VISINSKI Scinteia a relatat pe larg. ni s-a dat voie sa ocupam Ardealul – si asa am plecat cu un tren special la Cluj. reactionare si fasciste".legitimitatii noului cabinet. in care este redata atmosfera in care s-au desfasurat festivitatile. La Prefectura are loc o sedinta la care sunt prezentate autoritatile Regelui. Noul guvern de la Bucuresti a dorit sa dea grandoare revenirii Transilvaniei la Romania. generalul Constantin Sanatescu consemneaza concis momentul revenirii Transilvaniei la statul roman. Visinski. scria Scinteia." A doua zi isi noteaza impresiile despre solemnitatile de la Cluj: "La ora 10 primim pe Majestatea sa regele si mergem la catedrala. presedintele Partidului National Taranesc. Partidele istorice au fost si ele prezente la festivitati. Prin specularea intereselor romanilor fata de Transilvania. unde a domnit multa buna dispozitie. Teofil Vescan. dar si agenti NKVD.I. o mare masa comuna. loctiitor al . au fost organizate solemnitati la care au participat Regele Mihai. in mai multe articole. LA FATA LOCULUI. fel de fel de comentarii. iar Visinski tine si un discurs. urmate de populatia romana si maghiara din judetele de nord ale Transilvaniei. Dar absentele cele mai notabile au fost cele ale reprezentantilor misiunilor Marii Britanii si Statelor Unite ale Americii la Bucuresti. au refuzat sa participe.Z. de unde. Dar dificultatile locuitorilor de aici. La dejun. Sunt invitati foarte multi rusi. Cele doua state isi exprimau astfel dezaprobarea fata de Guvernul Petru Groza si fata de "actiunile reprezentantilor sovietici in Romania". cu un aspect de prospetime si indemn la viata. scrie generalul la 12 martie 1945. Alta problema spinoasa era aceea a Universitatii din Cluj. De fata se aflau si reprezentantii sovietici. cu ocazia revenirii Transilvaniei de Nord la Romania. fie ei romani sau maghiari. pentru rusi si guvern". Seara plecam din Cluj si sosim la 14 martie dimineata in Bucuresti. dar si reprezentantii Uniunii Sovietice. Susaikov. incadrarea in legislatia de stat a "actelor ministeriale eliberate in lipsa de guvern. s-a reusit instaurarea unui guvern favorabil URSS. la Te Deum. Dar revenirea teritoriului romanesc presupunea rezolvarea multitudinii de probleme ale romanilor si maghiarilor care locuiau aici. era impodobita cu flori si brazi. de prefecti". apoi in piata centrala. Clujul. Acestia au intocmit rapoarte despre "grandioasa serbare populara". "Gara din Cluj. mare manifestatie chiar in gara. Populatia Ardealului a sarbatorit ieri integrarea Ardealului de Nord. ATITUDINI SI INTERESE. avand pe fatada tablourile majestuoase ale maresalului Stalin si ale suveranului. liderul Partidului National Liberal. "O zi istorica. au participat si inalte oficialitati sovietice. pentru solemnitatea ce va avea loc. despre manifestarile desfasurate la Cluj-Napoca. caci misiunile engleza si americana au refuzat sa participe la aceasta solemnitate. Teofil Vescan se plange de "vestigiile unei legislatii vechi.C.I. in prima sedinta a noului Cabinet. In capitala Ardealului. A. Pentru a intari girul pe care URSS l-a dat guvernului Petru Groza. comisarul A. care mai poarta urmele stricaciunilor suferite de pe urma vandalismelor naziste. dar nu prin liderii lor. Vescan propunea ca aceasta "sa se confirme si sa se aprobe printr-un decret-lege ca Blocul Universitatii din Cluj sa fie format din trei institutii autonome din punct de vedere cultural care sa se foloseasca in comun de cladirile si averea actuala a Universitatii". Festivitatile fastuoase nu au rezolvat insa nenumaratele probleme cu care se confrunta populatia din nord-vestul tarii. Bratianu.I. a primit astfel ieri aceste vizite inalte. PROBLEME NEREZOLVATE. nerezolvarea problemei finantelor. din 13 martie.47 - . ramaneau sub semnul intrebarii. O manifestatie mareata" este titlul articolului din 15 martie publicat pe mai multe pagini.

Invocand spiritul intelegerilor de la Yalta. puse in circuitul romanesc.48 - . Nu stia ca in anii "marii terori staliniste" Vasinski fusese procurorul general al Uniunii Sovietice. care intoneaza imnul sovietic si imnul regal roman. A. putem avea acum o imagine de ansamblu asupra lor. si autorul regiei. Cu ajutorul documentelor din arhivele Moscovei. regele si-a exprimat dezacordul asupra compozitiei democratice a guvernului Romaniei. a tinut sa onoreze cu prezenta sa savarsirea acestui mare act istoric. actiunile partidelor democrate. este tanar si nu straluceste prin calitati intelectuale deosebite" e inceputul deloc magulitor al portretului Suveranului. La ora 10:20 garnitura soseste si suveranul coboara din vagon. In traditie comunista. situatia nu a fost in aceasta etapa a luptei politice din Romania in favoarea noastra. "Regele Romaniei. pe el il alesese Stalin ca misionar pentru imbogatirea imperiului sovietic cu noi teritorii. Impresionantul raport este rezultatul evident al actiunilor mai multor agenti corespunzator instruiti. Pe peronul garii stau intr-o disciplina perfecta o companie sovietica si una romana. mai ales. I. Periodic. a pus apoi punct sonor intalnirii. In esenta. acesta a petrecut o zi intreaga printre aviatorii sovietici. Trantind usa in urma. printre care doua automobile (unul fiind «Willy’s») si altele". critica este completata de autocritica: "Tinand seama ca noi nu am lucrat cu regele. Sub lupa lor critica se afla deopotriva liderii comunisti. a semnat decrete si legi pe care inainte refuzase sa le promulge. in sunetele muzicii militare. Mihai." INDEMN SOVIETIC "In calitate de reprezentant al Guvernului sovietic. fara indoiala insa ca regele nu cunostea palmaresul sinistrului personaj in a face unelte din oameni. In 20 mai 1945.Comisarului Poporului pentru Afaceri Straine.. "Yalta sunt eu!" s-ar fi maniat demnitarul sovietic. Si. Vasinski. "Procurorul de trista faima" era. Susaikov. informa Moscova despre situatia politica interna din Romania. I.. 13 martie 1945 Editorial: Coroana si pumnul LAVINIA BETEA Atmosfera tensionata a anului 1945 este adesea redata prin finalul uneia dintre intalnirile regelui Mihai cu adjunctul ministrului de Externe al URSS. loctiitorul presedintelui Comisiei Aliate de Control. analiza datelor culese prin intermediul unor personaje plasate in anturajul liderilor politici si al regelui se expedia la Moscova.I. in asteptarea trenului regal. Dovada a influentei exersate asupra regelui. Conform raportului. Visinski. intarindu-si afirmatia cu un pumn in masa de discutii. as dori ca aceasta zi semnificativa sa exprime urarile mele fierbinti de munca frateasca a popoarelor Transilvaniei sub conducerea propriilor lor autoritati" A. Cand pumnul lui Vasinski clatinase temeliile tarii. "Nu are pareri ferme si convingeri personale in probleme de principiu" – slabiciuni care-l fac si mai vulnerabil in raport cu interesele sovieticilor. Pedeapsa (in cazul expus – comportamentul jignitor si absolut neobisnuit in fata unui rege) ori recompensa (in extrema – decorarea regelui cu "Ordinul Victoria") erau dozate si administrate functie de recomandarile unor observatori "in teren". bunaoara. "face mai putine greutati". proceselor publice incheiate cu sentinta condamnarii la moarte a membrilor "vechii garzi leniniste". Identificarea defectelor adversarului – pe linia supraestimarii lor chiar – este un prim pas al algoritmului de constructie a unui plan de masuri pentru scopurile dorite. se spune. "Regele si camarila" se intituleaza pasajul care reda relatiile si posibilitatile de influenta in Palatul Regal. membrii guvernului Groza si regele. se lauda Susaikov: "In toate . cand englezii si americanii au inceput sa-l copleseasca pe rege cu cadouri.Z. situatia e pe punct de remediere. Dupa asemenea succese. Periculoase sunt insa "partidele istorice" care-l tin sub control. comisar sovietic. Pumnul lui Vasinski era insa efectul surpriza al diversitatii si subtilitatii metodelor utilizate de sovietici.

meritau impuscati. . nu-i mai avantaja sa evoce nici ajutorul pumnului lui Vasinski. de vreme ce Susaikov propune "sa nu se economiseasca mijloace pentru activitatea cu regele". Susaikov. Tacerea si neimplicarea diplomatilor de la Bucuresti in sustinerea actiunii lui au dus la dejucarea planurilor de demitere a Guvernului Groza. la discretia lor. sa fi avut?" – intreaba retoric Gheorghiu-Dej. De aceea. Prima parte a "prizonieratului" autoimpus al "grevistului" Rege Mihai s-a consumat la Palatul Kiseleff (actualmente sediul unei importante institutii bancare). Mihai I a asteptat sprijinul anglo-americanilor in lupta sa indirecta cu URSS. sarbatorind Revelionul cu tovarasii sai. Documentul se aseamana rapoartelor redactate de ofiterii serviciilor speciale cand descriu succesele actiunilor de invaluire in anihilarea ori manipularea unui pretins colaborator.Z. URSS cucerea treptat teren. nici un caine n-a latrat macar (si-atunci) noi am continuat". asemenea momente intrate in memoria colectiva prin marturiile unor participanti. asa-numita greva. "Ce sprijin sa aiba. Iar ofiterii sovietici ce urmeaza a fi alesi pentru aceasta. liderii comunisti refuza sa-si aminteasca tensiunea provocata de "greva regala". Din document reiese ca simultan. aghitantul sau. sa fie bine pregatiti (cunoscatori de franceza si engleza. adjunctul Comisiei Aliate de Control. Totodata. sarcina se dovedeste grea. Sovieticii considerau Romania o tara invinsa. culti si manierati in societate). In cazul regelui Romaniei. consilierii Susaikov si Pavlov l-au vizitat pe Rege insistand sa faca o declaratie publica prin care sa "demaste" amestecul SUA si Marii Britanii in treburile interne ale tarii si sa recunoasca faptul ca nu are nimic de obiectat Guvernului. secretarul personal al Suveranului. Armatele sovietice fiind retrase din tara. etc". interesele ori simpatiile autorilor. Cand "zaharelul" acestor manevre n-a mai dat rezultate. Regele parasit PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa declansarea "grevei regale". unde tanarul monarh s-a retras impreuna cu mama sa. la 23 august. In ciuda declaratiilor de sustinere a Regelui si actiunii sale.49 - . Cei doi "aliati" faceau practic un joc dublu – il incurajau pe Rege sa actioneze contra sovieticilor.problemele personale mi se adreseaza mie. Alaturi de ei au ramas si aghiotantii regali. Regina Elena. In consecinta. "nu doreste sa dea nici un fel de sfat sau incurajare Regelui. fumeaza numai tigari rusesti. La 21 august. Ministerul de Externe britanic si Departamentul de Stat al SUA au cerut reprezentantilor lor la Bucuresti sa nu se implice in politica interna romaneasca. PRESIUNI SOVIETICE. cu referire la rege. In nota trimisa Regelui de la 19 august. relatii asemanatoare au fost cultivate si cu personajele apropiate regelui: maresalul Palatului. Astfel mi-a cerut pentru el cauciucuri si cand le-a primit. a trimis pe aghiotantii sai pentru a-mi explica multumirile sale. Din pacate. "A declarat greva – zice el –. intrucat nu ar fi in stare sa-l protejeze pe Rege si pe liderii opozitiei de urmarile unei incercari de a rasturna Guvernul Groza". opina generalul. pumnul lui Vasinski a zguduit masa tratativelor. Foreign Office-ul scria negru pe alb: guvernul britanic nu recunoaste Guvernul Frontului National Democrat. Mircea Ionitiu. Va constata ca declaratiile comune ale celor doi aliati erau formale. capitanul Vergotti. dar cine. Negel. Iar productiile memorialistice sunt amprentate de uitare. nu se regasesc in documentele oficiale ale timpului cand s-au petrecut. Profitand de neimplicarea occidentalilor. Mai tarziu. care-i considera vinovati pentru deciziile Suveranului. JOCURI POLITICE. dar totodata nu se angajau cu nimic concret. generalul I. in spiritul comunismului-national care propaga versiunea instaurarii regimului prin forte proprii. in noaptea din cumpana anilor 1960-1961. amenintati cu moartea de insusi presedintele adjunct al Comisiei Aliate de Control. primite de la mine.

In perioada petrecuta in Romania (pana la 30 noiembrie). In concluzie oferea Statelor Unite doua alternative: fie sa se mentina pe pozitiile exprimate la Yalta si . Prima intrunire a Consiliului Ministrilor Afacerilor Straine a avut loc la Londra intre 11 septembrie si 20 octombrie 1945. FARA EFECT Pentru a obtine o "evaluare obiectiva" a situatiei interne din Bulgaria si Romania.generalul Susaikov. In mesajul de Anul Nou. Regele a cerut tuturor sa dea uitarii luptele din trecut si sa se uneasca pentru binele natiunii. "fara presiune de afara". la initiativa generalului Susaikov. scoate din maneca "asul" decisiv. comisarul sovietic a laudat "realizarile" guvernului Groza. Dar acesta nu se lasa intimidat. a dominatiei politice indirecte prin Partidul Comunist. La revenirea in SUA. dar catastrofal pentru Romania: raportul Ethridge. Ultima intrunire a celor trei Mari Puteri a avut loc la Moscova intre 16 si 26 decembrie 1945. Din punctul sau de vedere. "Generalissimul" fiind de acord cu solutia americana de largire a guvernului Groza cu doi reprezentanti ai partidelor de opozitie. La 23 august. si Clark – Kerr. sovieticii. cu participarea Frantei si Chinei. comisarul national pentru Afaceri Straine. Suparat pe incapatanarea lui Mihai I. I. BND nu era un guvern de coalitie. Dupa noua zile de negocieri. ambasadorul Marii Britanii. Byrnes a propus reorganizarea guvernelor roman si bulgar. Intocmit de un ziarist american la cererea presedintelui american Truman. secretarul de stat american. Molotov a preferat insa sa discute chestiunea Romaniei cu presa. Molotov. deloc reprezentativi ca numar. Statelor Unite si URSS ajung la un acord privind organizarea Conferintei de pace in 1946. cine ii va conduce. Contrazicandu-i. Auzind de la Radio Moscova despre decizia Conferintei. revine la Palat declarand ca "Guvernul sovietic se pronunta in modul cel mai categoric impotriva demisiei guvernului Groza". "FINAL" DE GREVA. La finalul Conferintei s-a decis trimiterea la Bucuresti a unei Comisii alcatuite din Vasinski. ACORD CU STALIN. Molotov s-a opus cu tarie. de la 20 august. Prima escala a jurnalistului va fi la Sofia. anglo-americanii. Raportul sau arata clar cum "URSS. Ethridge are numeroase intalniri cu Regele. care cerea ca fiecare decizie luata sa aiba acordul tuturor celor trei componenti ai sai. Molotov afirma ca "guvernele Romaniei. urmata de cea de la Moscova. intocmeste la 7 decembrie 1945 un memorandum in care isi expune concluziile vizitelor din Europa de Est. Harriman – ambasadorul SUA. refuzand apoi cu obstinatie discutarea problemelor interne ale celor doua tari.V. Susaikov ameninta: "Se va lasa cu lacrimi". atragerea de partea lor a Regelui". patrunderea economica extensiva. guvernele american si englez s-au declarat impotriva recunoasterii guvernului Groza. INCA O BATALIE PIERDUTA. in special tinerea la ordine a "clicilor reactionare" ale lui Maniu si Bratianu. in cadrul careia sovieticii le-au reprosat anglo-americanilor "caracterul incorect al actiunii lor" de a cere Regelui sa demita Guvernul. in realitate. In ceea ce priveste Romania. a fost convocata sedinta Comisiei Aliate de Control. fapt care urma a fi demonstrat prin organizarea de alegeri in care oamenii vor decide. presedintele american Harry Truman (foto centru) a trimis in cele doua state un jurnalist. calatoreste prin tara. sovieticii raspundeau acum scrisorii lui Mihai. a declarat ca in Romania si in Bulgaria exista guverne "reprezentative si democratice". Astfel motiva Burton Byrnes (dreapta) alegerea lui Mark Ethridge (Louisville Courier Journal) pentru aceasta misiune: "Este un om cu un bogat palmares de investigare si raportare". Practic. Regele Mihai isi intrerupe exilul si revine la Bucuresti de la Sinaia (unde se mutase intre timp). al carei rol era sa convinga guvernul Groza sa accepte largirea cabinetului sau prin includerea a doi reprezentanti ai liberalilor si taranistilor. In incheiere. Byrnes. ci unul dominat de comunisti. a urmarit mentinerea ocupatiei militare in Romania. raportul dezvaluia masinatiunile URSS pentru cucerirea puterii in Romania. Intr-un interviu oferit jurnalistilor straini.50 - . Se ajunge la negocierea directa intre Byrnes si Stalin. Rusii au invocat chiar Regulamentul Comisiei. In privinta Romaniei. liderii politici romani. La Bucuresti avea sa ajunga abia la 19 noiembrie. Bulgariei si Ungariei se bucura de increderea majoritatii covarsitoare a populatiei acestor tari". reprezentantii Angliei.

Cu aceleasi doleante vor apela si la sprijinul diplomatilor Marii Britanii si Statelor Unite. Bratianu (PNL). instaurarea prin "forta pumnului sovietic" a primului guvern pro-comunist. iar notele lor nu valorau mai mult decat "o hartie igienica". diplomatic. Sah mat regal la Petru Groza PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa al doilea razboi mondial. Concluzia echivala cu infrangerea Regelui Mihai si victoria URSS. Cum premierul Petru Groza a refuzat sa demisioneze. sa sprijine autoritatea Regelui si sa pastreze procedura constitutionala in tara. Ingrijorarea sovieticilor in privinta liberalilor si taranistilor era intemeiata. Imediat dupa impunerea Guvernului Groza. temandu-se ca Romania sa nu cada prada comunizarii. deschizand posiblitatea demiterii guvernului pro-comunist. Mihai I a ales solutia "grevei regale".C. ministrii Afacerilor Straine ale celor trei puteri aliate s-au reunit intr-un Consiliu care a decis ca tara noastra si Bulgaria vor obtine dreptul sa semneze tratatul de pace si sa devina membre ONU abia dupa ce vor avea un guvern democratic reprezentativ. A doua zi. fie sa abandoneze Europa Centrala si de Sud-Est in sfera de influenta sovietica. La 6 martie 1945." Sovieticii transmit Moscovei semnele de "bunavointa" ale Regelui si camarilei sale. in care totusi. a deschis calea unor insemnate schimbari interne si externe pentru Romania. Ioannitiu asigura la randu-i: "Acum Regele este cu rusii si noi nu ne vom opune. conditia ceruta Romaniei de SUA si Anglia pentru semnarea tratatului de pace a fost impunerea unui guvern democratic si reprezentativ. Simtind din ce in ce mai presanta prezenta sovieticilor in politica interna. fondatoare a Blocului National . Le Rougetel si respectiv Burton Berry. Regele il invita la Palat. "mai omogen". la Conferinta de la Postdam din vara lui 1945. raportul nu a sosit in timp util la presedintele Truman. Dar Regele nu se lasa intimidat. pe Petru Groza. Regele Mihai I face o miscare tactica: se declara "un partizan infocat al apropierii de rusi". sarcini ce reveneau Comisiei Aliate de Control. liderii opozitiei depun memorii la Rege. Conditia impusa de aliati convenea Regelui Mihai si liderilor opozitiei. dar si pe sefii misiunilor diplomatice ale Marii Britanii si Statelor Unite la Bucuresti. spunand: "Guvernul e mai solid ca oricand si are intregul sprijin sovietic. s-au angajat sa mentina ordinea in Romania. MISCARILE OPOZITIEI. alaturi de raportul secretarului de stat Byrnes asupra deciziei de la Moscova de "largire a Guvernului Groza" cu doi reprezentanti ai partidelor istorice. El spera sa paralizeze astfel activitatea guvernului pro-sovietic. PRIMUL PAS. Anglia si SUA aratau clar ca nu recunosc Guvernul Groza. Ii explica situatia creata de nerecunoasterea Executivului de catre puterile democratice si ii cere sa-l "ajute" sa iasa din impas. gen. Secretarul personal al Regelui. cerandu-i demiterea lui Groza si formarea unui "guvern de concentrare". la 19 august.Potsdam. Din pacate. REGELE ACTIONEAZA. PASUL DECISIV. Incurajat. CHESTIUNEA ROMANIEI PE PLAN EXTERN." Recunoasterea sa de catre SUA sau Anglia are "putina importanta". cele doua Puteri Aliate. ci dimpotriva. nu se poate avea deplina incredere. condus de Petru Groza. Pentru "raceala" relatiilor dintre guvernul lui Groza si Curte. Astfel ca.51 - . si reprezentantii partidelor istorice. alaturi de URSS. dandu-si demisia. in care sa intre. pe pozitii egale. Documentul a ajuns la Casa Alba abia la 11 ianuarie 1946. Groza refuza. spun ei. la care astfel si SUA era partasa. ii invita la consultari individuale pe toti cei patru reprezentanti ai partidelor politice din Romania. Pavlov dadea vina pe liderii partidelor istorice Iuliu Maniu (PNT) si Constantin I. Premierul era convins ca URSS se va ingriji sa obtina acordul anglo-americanilor pentru ca Romania sa poate semna tratatul de pace sub guvernarea sa. Cu atat mai mult. cu cat prin doua note diplomatice trimise Regelui. La nivel declarativ.

la 24 august 1945. intre fortele politice din tara erau continue disensiuni. Mihai I aduce la cunostinta sovieticilor existenta ei si le "cere sfatul". La 20 august 1945.Democratic: Lucretiu Patrascanu (PCR). Spera ca fara semnatura lui. Raspunsul negativ a venit prompt: sa nu trimita scrisoarea. activitatea Guvernului sa paralizeze. NOI TENTATIVE ESUATE. Ultimul act parafat de el a fost acreditarea ambasadorului URSS la Bucuresti – Kavtaradze. unde s-a abtinut sa laude Guvernul. Inainte de a expedia scrisoarea." REGELE NU ASCULTA "SFATUL" RUSILOR. Cei doi lideri le-au solicitat participantilor sustinere pentru inlaturarea guvernului Groza. In Piata Palatului. Maniu aprecia ca politica romaneasca de dupa instalarea guvernului procomunist se confrunta cu o problema "delicata si complicata". loja regala a ramas pustie. Vasiliu-Rascanu. considerand ca a uzat de toate prerogativele legale si invocand necesitatea primirii unui raspuns la epistola sa. A urmat calatoria acelorasi doi oameni politici la Conferinta Ministrilor de Externe ai Aliatilor de la Londra (toamna lui 1945). motivand ca nu putea accepta o invitatie din partea Guvernului caruia ii ceruse demisia. A asistat totusi la decorarea unor ofiteri romani de catre autoritatile sovietice si la dineul oficial. Mihai refuza sa conlucreze cu Guvernul Groza sau cu sovieticii. Constantin-Titel Petrescu (PSDR). Intr-o convorbire cu diplomatul american Roy Melbourne.52 - . Maniu si Bratianu – declarandu-se . Partidul Comunist avea in Moscova un aliat prezent chiar pe teritoriul Romaniei. Iuliu Maniu (PNT) si C. el era constient ca primul-ministru nu va fi demis decat daca rusii i-ar "ordona asta". Urmatorul pas facut de Maniu si Bratianu a fost deplasarea in Germania. oferindu-i astfel Regelui sprijinul lor. BOICOTUL SOVIETICILOR Primul semn al "grevei regale" a fost refuzul Regelui de a participa la demonstratia din 23 august 1945. unde din 17 iulie incepuse Conferinta de la Postdam. Cu toate ca Maniu ii ceruse Regelui demiterea lui Groza. ca "nereprezentativ". Sansele comunistilor au fost considerabil marite din cauza sciziunilor care s-au produs intre taranisti. Doar ultimii trei sunt de acord cu schimbarea Guvernului. "Greva regala" incepuse. a toastat in onoarea Regelui. Cum Groza a ramas neclintit. In scopul pastrarii Romaniei in afara tendintelor de comunizare si sovietizare. Trimite o scrisoare comuna reprezentantilor celor trei Mari Puteri. Bratianu si National-Taranesc – Iuliu Maniu au trimis anglo-americanilor numeroase apeluri si memorandumuri. conform hotararii Conferintei de la Postdam. Opozitia pierde teren PAULA MIHAILOV CHICIUC In timp ce Marile Puteri Aliate – Statele Unite. Spre deosebire de PNL sau PNT. MANIU SI BRATIANU. reuniti in Romania in Consiliul Ministrilor Afacerilor Straine. liberali si social-democrati.I. CONTRA LUI GROZA. Doar ministrul de Razboi. (Bebe) Bratianu (PNL). Actiunile concrete ale "manistilor" si "bratienistilor" au fost putine si slabe ca ecou.C.C. Suveranului nu-i mai ramanea decat o singura solutie: sa apeleze la ajutorul aliatilor. In fiecare dintre tabere – cea a aliatilor externi si cea a fortelor interne – existau disproportionalitati care au inclinat balanta in favoarea URSS si a PCR-ului. Mihai I s-a retras in Palat. Dupa sarbatoare. In memoriul adresat Conferintei. Marea Britanie si URSS – hotarau soarta Romaniei pe scena politica internationala. cerandu-le ajutorul in crearea unui guvern reprezentativ si recunoscut de acestea. ba chiar sa dea o declaratie despre "necesitatea ca Guvernul Groza sa-si continue indeplinirea functiilor. refuzand orice contact cu Executivul. liderii Partidelor National-Liberal – Constantin I. cuvintele sale fiind insotite de ovatiile a peste o suta de ofiteri.

cea mai vehementa a fost Ana Pauker: "Greseala noastra este ca am fost prea domoli. liberalul Gheorghe Tatarescu si taranistul Nicolae Lupu i se adreseaza Regelui. implicit fortarea lui sa paraseasca tara. Dupa ce ministrii de Externe ai celor trei puteri aliate au hotarat la Conferinta de la Moscova largirea guvernului Groza cu doi membrii apartinand partidelor istorice. pentru a pastra puterea obtinuta prin lovitura de la 23 august. pentru semnarea tratatului. Gheorghiu-Dej o completeaza: "Trebuie sa stiti ca nu va tolera URSS un regim. In acest sens. contrat repede si puternic de Dej. organizata la Londra. SCINDAREA SOCIAL-DEMOCRATILOR. "BAIATUL ASTA!" Imediat dupa declansarea grevei regale. conducerea PCR a "slabit" atacurile fata de opozitie. convocand la Bucuresti o alta intalnire cu ziaristii. In fata jurnalistilor. Tactica asteptarii a dat roade. Lucretiu Patrascanu califica gestul Regelui drept "o simpla incercare de santaj". in tara au inceput negocierile. La urmatoarea sedinta a FUM-ului. au preferat sa-l sprijine pe Rege. iar Pauker stia acest lucru. desemnarea unui reprezentant roman "legitim". Maniu ii raspunde cu aceeasi moneda. In identificarea greselilor care au dus la aceasta situatie. Numai ca timpul se scurgea in defavoarea Regelui si in favoarea rusilor si a comunistilor. in favoarea includerii taranistilor. In acest timp. La randul sau. supara-se englezii si americanii". sa-l convinga pe Vasinski sa acorde social-democratilor inca un post de . Constantin-Titel Petrescu.C. lucru confirmat prin comunicatul remis presei de Radaceanu: "PSDR da tot sprijinul guvernului Groza". care-i scrie lui Molotov. cu sovieticii. liderul taranist respinge laudele adresate de Molotov activitatii Executivului condus de Groza si dezvaluie cateva dintre manevrele facute de rusi in Romania. Din informatiile generalului. Din luarile de cuvant reiese ca reprezentantii celor doua partide erau speriati de actiunea Regelui si furiosi. dar sa procedeze la o remaniere. decat unul in care are deplina incredere. dar fara acelasi ecou. Singurul care i-a luat apararea Regelui a fost liderul social-democrat Titel Petrescu. un tratat de pace cu Romania care sa nu fie transcrierea Conventiei de Armistitiu. Bratianu (PNL). la granita ei. Constantin-Titel Petrescu. Petru Groza afirma "ca monarhia este esentiala pentru existenta continua a Romaniei". DUELURI DE CULISE. Iuliu Maniu i-a cerut Regelui sa nu accepte reconcilierea cu Groza si. comunistul Lucretiu Patrascanu. exprimandu-si ingrijorarea in ceea ce priveste atitudinea binevoitoare a lui Groza fata de Maniu. ceilalti. NEGOCIERI PIERDUTE. In apropierea Conferintei de la Moscova (iarna anlui 1945). Miscarea e observata de generalul Susaikov. refuzand discutarea cazului romanesc in cadrul oficial. pretendentii la fotoliul de prim-ministru l-au "bombardat" pe Regele Mihai cu diverse mesaje. Primii doi candidati propusi au fost Ion Mihalache (PNT) si Constantin I. asigurandu-l de sprijinul pe care sovieticii l-ar acorda fiecaruia dintre ei pentru a-i lua locul lui Groza. in frunte cu presedintele partidului. adica neapartinand guvernului Groza. prea indulgenti cu toata banda lui Maniu si Bratianu". dand chiar semne ca ar colabora cu ea. Pe rand. Dintre toti.53 - . Din pacate. In acelasi timp. la 21 august 1945 are loc sedinta Frontului Unic Muncitoresc. a incercat. La o asemenea situatie se ajunsese din cauza impartirii parerilor membrilor Biroului Politic: Stefan Voitec (ministrul Educatiei in guvernul Groza) si Lothar Radaceanu (titular la Ministerul Muncii) inclinau balanta in favoarea sustinerii Executivului. in zadar. pe motiv ca miscarea ar avea urmari fatale pentru Suveran. Ana Pauker cerea timp. Molotov. implicit."purtatori de cuvant ai opiniei publice" democratice din Romania – au solicitat punctual: un raspuns la scrisoarea de ajutor a Regelui din 20 august. aflandu-se intre "ciocan si nicovala". memoriul lor nu a avut ecou nici la Londra. Adica sa-i elimine din Executiv pe Tatarescu si grupul liberalilor. care-l aprotrofeaza: "A ramas socialism la tine doar lavaliera". Partidul Social Democrat avea cea mai nefasta pozitie de pe scena politica interna. liderul taranist i-a propus premierului sa-si pastreze postul din fruntea guvernului. "Tabara" lui Titel Petrescu a pierdut. la care participa reprezentantii PCR si ai PSDR. ministrul sovietic al Afacerilor Externe. Comisarul rus a preferat sa sustina guvernul Groza intr-o conferinta de presa. presedintele PSDR.

au acceptat ca Mihail Romniceanu sa intre in guvernul Groza din partea PNL. s-au intalnit si au pus la cale un plan de actiune pentru "zadarnicirea demonstratiei" care prevedea: arestarea organizatorilor manifestatiei. Il lasam sa se mai gandeasca" Ana Pauker Lupte de strada si actori politici . S-a hotarat. Gheorghe Tatarescu. Organizatorii intentioneaza sa scoata in strada circa 5.000 de oameni. La inceputul lui august 1945. din partea taranistilor.c. Constantin (Bebe) I. soldata cu morti si raniti.). Dar actiunile lor nu si-au atins scopul decat partial si uneori cu pretul unor vieti. Comunistii. iar Emil Hatieganu. Desi sustinuti de occidentali. Molotov. ministru de Externe. La fel procedau si autoritatile statului. Primului i se imputa participarea ca voluntar in razboiul contra URSS si sustinerea guvernarii Antonescu. la clubul central al liberalilor va avea loc o adunare ai carei participanti de asemenea vor lua parte la demonstratia lui Maniu. premierul Groza le-a prezentat membrilor Comisiei Interaliate de Control motivele pentru care Mihalache (foto) si Bratianu nu "meritau" sa intre in guvern. Peste doua zile. a avut loc intalnirea Comisiei Interaliate de Control cu guvernul roman privind reorganizarea acestuia. care reprezentau autoritatile statului. La 4 ianuarie 1946. liderii partidelor de opozitie au ales strada ca loc de manifestare a pozitiei lor antiguvernamentale. dar neacceptati de Vasinski. Alte modalitati prin care . fapt pentru care nu va putea colabora cu acesta. In final. COMUNISTII PUN PIEDICI TARANISTILOR."Banda lui Maniu si Bratianu" PAULA MIHAILOV CHICIUC Inlaturati de pe scena poltica. "CONTRA" PENTRU MIHALACHE SI BRATIANU In 4 ianuarie 1946. In plus. generalul Susaikov a trimis Comisarului National pentru Afaceri Straine al URSS. cenzurati in presa. nerecunoscandu-se oficial infrant. in acord cu URSS-ul. organele statului au ramas in alerta. Mihalache si Maniu nu au intrat in componenta noului guvern. exceptandu-l pe Maniu si efectuarea in ziua de 16 august a unui "control mai riguros al actelor". pentru care includerea lui Bebe Bratianu in executiv ar constitui "un act de agresiune morala".r. o demonstratie in Bucuresti. Regele a pus capat grevei regale.C. indreptata impotriva guvernului Groza. Bratianu a fost gasit vinovat pentru organizarea manifestatiei din 8 noiembrie 1945. in general. Suveranul a semnat la 7 ianuarie decretele regale de investitura. organizarea unei serii de demonstratii pana la 20 august. Dar daca evenimentul din 16 august nu a avut nici un ecou. In acelasi timp. SUA si Anglia au cedat si.ministru si unul de ministru fara portofoliu." Acuratetea informatiilor primite de sovietici demonstreaza atentia cu care sovieticii urmareau miscarile partidelor de opozitie. gest prin care. Premierul a calificat includerea taranistului in guvern ca "o provocare fata de opinia publica democratica din tara". o telefonograma cu urmatorul text: "S-au primit informatii ca Maniu organizeaza la 16 august a.54 - . Lovitura de gratie impotriva liberalului a dat-o adversarul sau politic. poate-l convingem. au reusit sa-i infranga. si vom vedea ce gandeste baiatul asta si vorbim. chiar daca se lasa greu si chiar daca pe moment nu da un raspuns pozitiv. PNL si PNT au prezentat Comisiei o noua lista de candidati. TIMP DE GANDIRE "Eu zic sa vorbim cu el (Regele – n. Mihalache a mai fost acuzat ca desfasoara o "activitate dusmanoasa impotriva guvernului roman". Reprezentantii Ministerului de Interne. a Prefecturii si a Serviciului Secret – care incepuse a fi controlat de Emil Bodnaras.

au reactionat prompt. biograful sau personal. Iata cum descrie Arthur Gould Lee." REGELE MIHAI. Groza tine sa-l asigure pe Negel ca "as fi demisionat demult daca rusii n-ar fi considerat un asemenea act ca o ofensa adusa lor". viata Suveranului departe de Capitala si de evenimentele politice: "Deoarece nu parasea deloc perimetrul Palatului. au rescris povestea demonstratiei astfel incat ei apareau eroii salvatori. Pentru ca lumea sa "afle adevarul". In timp ce la Ambasada se sarbatorea "Marea Revolutie". la a caror procesiune. In rest. Intuind miscarea. La ordinele sovieticilor. Este pentru prima data cand membrii camarilei regale se intalnesc cu ministrii cabinetului Groza si cu premierul insusi. comitetele muncitoresti si-au mobilizat fortele pentru reusita manifestatiei. pentru o .PCR-ul. "banda lui Maniu si Bratianu" – cum era numita in presa comunista opozitia – a fost scoasa vinovata pentru moartea unor nevinovati. Regele primea telefoane de felicitare. poporul s-ar rascula din nou. presa. La 23 august 1944. Comunistii. Regele Mihai astepta raspunsul aliatilor anglo-americani in linistea Palatului de la Sinaia. Negel. Dinspre Ministerul de Interne s-a deschis foc. In discutiile din timpul receptiei. populatia a sustinut instalarea lui Groza in fruntea Guvernului. iar liderii partidelor erau dezbinati. Teohari Georgescu. Peste doar un an. De aceea. restul ramanand in arest pentru cercetari. Dintre cei retinuti. Regele incepuse sa sufere din cauza inactivitatii. a reusit sa reduca la tacere vocea liberalilor si taranistilor au fost instaurarea cenzurii in presa si inchiderea redactiilor ziarelor oficiale ale opozitiei. Z. CONTRAMANIFESTATII PROPAGANDISTICE. incendiind doua dintre camioanele muncitorilor. acelasi Rege se afla. Din partea URSS. autoritatile romanesti au primit urari de la sovietici "cu ocazia sarbatorii nationale a Romaniei. Mai multe grupuri de muncitori si-au facut aparitia in Piata Palatului pentru a-i imprastia pe manifestanti. Situatia tulbure a fost in favoarea PCR-ului. numarul ranitilor a ramas inca necunoscut. dornici sa-l aclameze pe Rege cu ocazia onomasticii. in spatele carora se aflau sovieticii. liderul comunist Miron Constantinescu a jurat sa-i razbune pe cei declarati post-mortem "martiri ai libertatii cazuti sub gloantele lui Maniu si Bratianu. Violentele din strada au ucis si au ranit oameni. Daca misiunea SUA din Bucuresti a numarat 11 morti (cifra raportata neoficial si de Teoharie Georgescu). ii cere lui Negel sa-l convinga pe Rege sa renunte la greva si sa-l imputerniceasca pe Groza sa organizeze alegerile. pe 12 noiembrie. In fata Palatului regal. Atat opozitia cat si comunistii au ales strada ca loc de manifestare a ideilor lor. Bucurestenii au asistat cu bucurie la defilarea soldatilor intorsi de pe front. reusise lovitura de stat instrumentata de Rege si de fortele politice din tara. i-a adresat lui Mihai I felicitari cu ocazia numelui. generalul A. presedintele Prezidiumului Sovietului Suprem. s-au adunat in jur de 10. Susaikov aminteste aceluiasi reprezentant al Casei Regale ca in martie 1945.I Kalinin. Frontul National Democrat.000 de manifestanti. estimandu-se la 75. care a aniversat cu fast evenimentul din august ’44. Manifestantii regalisti au reactionat. primul-ministru si-a declarat loialitatea fata de Rege. asumandu-si toate meritele in infaptuirea lui. daca acum Groza ar demisiona. majoritar in guvernul Groza. dupa o saptamana au fost eliberati jumatate. EXILAT TRUP SI SUFLET In timp ce la Bucuresti opozitia se lupta in strada sau pe taramul diplomatic al declaratiilor. autoritatile comuniste. in afara vietii politice. secretarul Comitetului judetean de partid Ilfov. Intervenind in discutie. in jurul pranzului. Ulterior s-a aflat ca acestia au fost trimisi de Gheorghe Stoica (Moscu Kohn). Din cand in cand pleca cu masina in afara domeniului Pelesului. detinand controlul cana-lelor de comunicare. transmitandu-i-le prin maresalul Curtii." SARBATOARE INSANGERATA. era o manifestatie proguvernamentala. Era o demonstratie indirecta impotriva Guvernului Groza si una prin care opozitia incerca sa obtina sprijinul americanilor si englezilor pentru rezolvarea crizei. In zilele urmatoare s-au operat peste 300 de arestari. In Bucuresti s-a organizat o receptie prilejuita de aniversarea Revolutiei bolsevice din 7 noiembrie 1917. Cifrele difera de la o sursa la alta.55 - . doar M. voluntar. Telul organizatorilor festivitatii. sau organizat funeralii nationale pentru doar sase victime. in frunte cu ministrul de Interne.

nu se putea duce la lacuri pentru a se plimba cu barca sau a se scalda. In timpul lui Antonescu nu se putea pronunta numele lui Titulescu.R. locul unde-i placea cel mai mult sa-si petreaca timpul liber. ignorand puterile binelui. concentrate asupra "Jurnalului" lui Mihail Sebastian." Editorial: Timpul denunturilor LAVINIA BETEA O perspectiva interesanta asupra studiului comunismului ar fi raportul intre programul unei societati desavarsite in egalitate. fara sa-i pese de soarta altuia". Mai presus de toate.56 - . tovaraseasca iubire si mijloacele recomandate pentru infaptuirea lui.n. In consecinta. reintregitorul de tara! Poimaine: Traiasca Stalin. Pe adresele comisiilor de epurare nou-numite au inceput imediat sa curga denunturile. Lucretiu Patrascanu. Vanitatea si invidia fusesera bunaoara pacatele omenesti speculate de Stalin in instituirea "marii terori". Si-a indreptat atentia catre pian. Spre exemplu "Revizuirile si adaugirile" – facute de Radulescu-Motru din 1943 si pana la moartea sa (1957) – este o cronica a schimbarilor vremii. Cat despre Legea privind combaterea speculei. dupa ’90. liberatorul! Poimaine: Traiasca din nou alt liberator. Asa se face. Practica denuntului ridicata la rangul de datorie de onoare a aparut curand dupa intrarea sovieticilor in Romania. aproape neobservata. pe care il neglijase multa vreme. autorii unor valoroase insemnari de epoca a caror publicare a trecut. asteptand sa afle daca Anglia si America actionasera.. Lipsa continua de miscare incepea sa-i chinuie spiritul. in genere. ca "publicarea listelor (cu criminalii de razboi – n. Prea putin s-a scris insa despre acestea. academice ori redactionale precum filosoful Constantin Radulescu-Motru. grosul denuntatorilor era multumit de "cota-parte" si mai ales de satisfactia prin raul produs semenului "mai bine situat". ci si cei "care prin cuvantul lor au constituit un suport moral al regimurilor dictatoriale trecute". spectaculoase sunt cazurile din elita intelectuala. Teoreticianul "personalismului energetic". . "prostitutia constiintelor se rasfata fara nici o rusine". Peste numai o luna. denuntatorii urmand sa primeasca o cota-parte din valoarea marfurilor confiscate cu ajutorul lor. Pentru denuntatori. declara ca trebuie pedepsiti nu numai autorii materiali ai subjugarii Romaniei fata de Germania nazista. scrie Radulescu-Motru la 1 februarie 1945. dupa cum spun statisticile. iar in 1945 acesta nu mai poate fi pronuntat fara laude excesive".) n-a produs mare emotie.scurta plimbare. Isi umplea timpul conducand masina. calvarul condamnatilor la moarte ori inchisoare si lagar (aproximativ 5% din populatie) declansandu-se printr-un denunt. Daca in saracia de dupa razboi. ministrul Justitiei. 15% dintre sovietici fusesera denuntati de apropiati si cunoscuti ai lor. unul dintre rarii romani creatori de sistem filosofic. fara echivoc. fraternitate. dar nu putea merge mai departe. faptul conta ca argument al vigilentei si atasamentului comunist. In privinta ultimelor. se scandaliza astfel la 9 ianuarie 1945 dupa lectura ziarelor zilei: "Astazi: Traiasca Regele Culturii.. fiecare este multumit ca a scapat el. Carol II! Maine: Traiasca maresalul Antonescu. nu putea merge la aerodrom pentru a zbura. S-ar parea ca in anii sai de pregatire pentru preotie staruise indelung si cu placere in cunoasterea ispitelor diavolesti asupra urmasilor Evei. Stalin a manuit desavarsit pornirile rele din abisul sufletesc.. fiindca romanii in genere nu sunt intre ei solidari. a aparatului de stat central si a administratiei locale de elementele considerate fasciste si profasciste. nu se putea duce la Savarsin.) Dar mare parte a timpului si-o petrecea la biblioteca de la Foisor. La 30 septembrie 1944 s-au publicat decretele cu privire la epurarea justitiei. Paraschivescu. Scriitorul boem nu se afla insa in jocul mizelor universitare. "calitati" obligatorii in afirmarea politica si profesionala. pedagogul Onisifor Ghibu ori poetul M. presedinte al Academiei (19381941) si autor al "Psihologiei poporului roman".. In haotica evaluare a productiei editoriale actuale. (. Cu rezultatul ca la sfarsitul anului 1938. sau facand fotografii si incerca sa gaseasca ceva cu care sa-si ocupe atat mintea cat si mainile. prin prevederile ei aceasta incita la denunt. marturiile asupra timpului provenite din mediul cultural au fost.

noul presedinte al SUA. sovieticii vor fi declarati vinovati pentru toate "suferintele neamului". e insa mai sumbru. care au apelat la masuri dure. Caracal – 1945". in acelasi timp pregatindu-si cadrul legislativ. UN TRIBUNAL SPECIAL. Propunerea a fost introdusa in agenda discutiilor pentru prima data la Teheran in 1943. la Conferinta Aliatilor din Quebec. Todoran si Emil Petrovici. Cand (si cu sprijinul vrajbei lor) comunistii aveau puterea deplina. Deoarece razboiul nu se terminase. . El a propus un Proces al criminalilor de razboi din Europa. in afara intelegilor anterioare privind desfasurarea ostilitatilor. cruzimile si incalcarile legilor razboiului au fost facute si de nazisti. publicat sub titlul "Ziar de lagar. denuntandu-si "dusmanii". PEDEPSIREA CRIMINALILOR DE RAZBOI. La presiunea Statelor Unite. multi denuntati se vor regasi in aceeasi celula cu denuntatorii. Acest moment se intrevedea la inceputul anului 1944. ci "democratul" Churchill. a initiat proiectul constituirii unui Tribunal special pentru liderii nazisti si aliatii acestora.57 - . si de Aliati. Prelungirea conflagratiei a dus la cresterea nervozitatii combatantilor.Jurnalul lui Onisifor Ghibu. Istoviti de lagare si puscarii. Numai ca. supravietuitorii iarasi cad prada perfidului joc al puterii. Daicoviciu fusese inlocuit din functia de decan al Facultatii clujene de Litere cu filosoful D. Dupa aceasta. Unindu-se. Pedagogul nationalist. Dupa moartea lui Roosevelt (12 aprilie 1945). Paradoxal. Dupa retragerea Armatei Rosii din tara. Decizia finala privind organizarea unui proces judiciar pentru cei considerati criminali de razboi din tabara Axei s-a luat in septembrie 1944. Rosca. Venerabilul profesor fusese si mai grabit in ajutorarea comisiei de epurare. dezbaterea a fost amanata pentru momentul cand va fi sigura victoria. a devenit un sustinator puternic al procesului judiciar pentru nazisti. Primul – istoricul Constantin Daicoviciu. ctitor al universitatii romanesti clujene. cel mai vehement adept al pedepsirii sumare a liderilor nazisti nu a fost "tiranicul" Stalin. Stimson. Ca dupa orice razboi. se afla intr-o (prima) detentie in lagarul din Caracal. "dusmanii" il "infundasera" pe Ghibu. Astfel ca principalii demnitari nazisti au ajuns in boxa acuzatilor Tribunalului de la Nürnberg. Discutia s-a purtat in Cabinetul de Razboi britanic in imprejurarile luptelor crancene de la Stalingrad. Din documentele de arhiva publicate in ultima perioada reiese ca acesta a pus problema pedepsirii liderilor nazisti inca din decembrie 1942. Churchill propunea sec executarea liderilor germani imediat ce erau prinsi. Dupa niste conflicte profesionale ii denuntase pe D. Atunci s-a format o echipa de juristi care a strans documentatia privind crimele de razboi naziste. Ghibu il denuntase apoi pe istoricul Silviu Dragomir pentru politica din 1938-1940 ca ministru al Minoritatilor. in toamna anului 1945. Cu toiagul tocit al nationalismului-legionar vor sprijini si ei "inalt patriotismul" nationalismului comunist.D. Pe motiv ca "imbracase camasa verde".. pana la capat. Harry L. "fratele" Petru Groza. al carui "sprijin" se dovedeste a fi. trasi la raspundere si pedepsiti au fost numai invinsii. Reiese din insemnarile sale din aprilie-octombrie 1945 ca denunturile confratilor universitari il adusesera acolo. invingatorii au organizat un proces public.. In anii celui de-al doilea razboi mondial. Treptat a aparut ideea constituirii dupa razboi a unei Curti de judecata pentru liderii Germaniei si ai aliatilor acesteia. Opina pentru electrocutare. Churchill si-a temperat ulterior tonul. Vigilent. Dupa acest model au fost judecati si colaboratorii nazistilor din statele aliate Germaniei. secretarul de razboi al guvernului de la Washington. Conducatorii Germaniei naziste. cand germanii si aliatii lor erau in defensiva pe toate fronturile. Harry Truman. Dupa respectivul denunt. la Nürnberg ILARION TIU Dupa sase ani de la izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial.

Procesul generalilor ILARION TIU In contextul planurilor Aliatilor de a organiza tribunale speciale pentru criminalii de razboi din tabara Axei. Tribunalul urma sa fie alcatuit din reprezentantii celor trei puteri Aliate care au luptat in Europa: URSS. SUA si Marea Britanie. deoarece era in zona lor de ocupatie. Partidul Nazist isi tinuse congresele an de an. majoritatea . alti responsabili din tarile cu care a colaborat Germania. cat si in Romania. vinovati de crime erau si liderii politico-militari care au initiat un razboi de agresiune. procese pentru "criminalii de razboi" din tarile foste aliate ale Germaniei ocupate de Armata Rosie. deoarece orasul se afla in zona lor de ocupatie. Au fost alcatuite Tribunale ale Poporului. In cele din urma negocierile au dat castig de cauza pozitiei americane. Pentru inceput trebuia judecati marii responsabili de razboi din guvernul german. Alfred Rosemberg etc. Puterea sovietica. Sovieticii au sustinut ca acesta sa se tine la Berlin. in Romania a avut loc procesul conducatorilor militari din Basarabia si Transnistria. iar acolo exista un Palat de Justitie incapator si neafectat de bombardamente. Tot atunci s-a hotarat ca procesul sa inceapa la 20 noiembrie 1945. In perioada interbelica. desi a ramas in istorie prin crimele facute de Stalin. Ei au ales Nürembergul. sau bombardamentele atomice de la Hiroshima si Nagasaki nu au fost niciodata judecate. La baza lui a stat un dosar riguros intocmit. la inceputul anului 1944. sau in paralel. sovieticii au initiat. Pe langa motivele "practice" ei au avansat si unul ideologic: la Nüremberg. Conform actelor de acuzare intocmite. nu numai cei care au incalcat legile de razboi. crime de razboi si crime impotriva umanitatii. Atat in Bulgaria si Ungaria. fiind judecati peste 200 de inculpati. Ultima pledoarie pentru democratie a facut-o cu cateva zile inainte ca Germania sa atace Polonia si sa declanseze al doilea razboi mondial (1 septembrie 1939).Ultimele detalii au fost stabilite in august 1945 la Londra. Asadar. SENTINTELE. Acuzatiile expuse aici au fost modelul pentru celelalte procese ale conducatorilor Axei: crime impotriva pacii. iar ulterior. Aproximativ 1. Diplomatii rusi. A existat o disputa intre Aliati privind locul unde se va desfasura procesul. DEFINIREA CRIMELOR DE RAZBOI. rezolutia cerand "pedepsirea marilor criminali de razboi ai tarilor europene ale Axei". razboi de agresiune. au propus noi teorii privind definirea "razboiului de agresiune".58 - . cu toate ca masacrase trupele "albilor" in razboiul civil sau isi condamnase la moarte conducatorii de partid in "Marea Teroare". nu numai germanii erau vizati de sentintele noului Tribunal pentru crimele de razboi.600 de germani responsabili de crime de razboi au fost judecati de instante militare. unde a fost adoptata o Charta privind pedepsirea criminalilor de razboi. prin intermediul partidelor comuniste. plus cei ai Frantei (stat desfiintat de Hitler in iunie 1940). care au judecat in noul spirit "democratic popular". aflati la o conferinta la Londra alaturi de omologii englezi si francezi. Crimele de razboi ale Aliatilor. Acestia erau plasati exclusiv in tabara invinsilor. cum ar fi masacrarea armatei poloneze de sovietici la Katyn. dezbaterile fiind insa influentate de amintirea imediata a razboiului. a sustinut permanent principiile democratice. a avut mare grija de imaginea sa pe plan international. LA NÜRNBERG. Tribunalul de la Nüremberg a functionat pana in 1949. Inainte de a se termina razboiul in Europa. Principalii demnitari nazisti au primit pedeapsa capitala: Joachim von Ribbentrop. Procesul criminalilor de razboi nazisti s-a desfasurat in perioada septembrie 1945-octombrie 1946. incepand din 1923. Herman Goring. Astfel ca sovieticii au imbracat in forme juridice abil construite avertismente pentru potentialii lideri ai opozitiei care ar fi exagerat in protestele fata de prezenta Armatei Rosii in tarile ocupate.

fostul "razboi sfant" era prezentat ca razboi de agresiune impotriva "pasnicilor" muncitori si tarani sovietici. cate cinci din partea fiecarei formatiuni reprezentate in "guvernul de larga concentrare democratica". legea fiind "sifonata" de ministrii necomunisti. Majoritatea erau avocati sau functionari. Acuzarea a adus numeroase marturii scrise ale populatiei care a asistat la represiune. In baza acesteia au fost judecati demnitarii regimului Antonescu in perioada functionarii Tribunalului Poporului (aprilie 1945-iunie 1946). agitarea responsabilitatii pentru pierderea razboiului in Est era bine orchestrata de comunisti. comunistii detineau controlul Tribunalului Poporului. Conform proiectului din ianuarie. Noutatea adusa de proiectul de lege al lui Patrascanu era componenta "democratica" a tribunalului crimelor de razboi. Imediat dupa rasturnarea lui Radescu si venirea la conducerea guvernului a lui Petru Groza. fie din motive de redobandire a unor teritorii cedate. "partidele istorice" neavand reprezentare. Ca si propaganda pentru reforma agrara. De asemenea. sustinand ca. nu de catre sovietici. comunistii s-au miscat cu rapiditate. Seful "acuzatorilor publici" a fost numit avocatul Avram Bunaciu (viitor ministru al Justitiei dupa arestarea lui Patrascanu). prin masacrarea cu cruzime a populatiei civile. numiti direct de ministrul Justitiei. Era prevazuta si pedeapsa cu moartea. Presa de partid elogia in repetate randuri rolul lor de muncitori care participa la treburile tarii prin "demascarea fascistilor". fie din motive de expansiune teritoriala. insa cu jumatate de gura. pe criterii politice. Primul lot de "criminali de razboi" a fost adus in instanta la 14 mai. Macici era acuzat ca pregatise si executase represiunea populatiei din Odessa. rolul procurorilor era preluat de "acuzatorii publici".59 - . de asemenea. Pedeapsa capitala pentru criminalii de razboi fusese propusa inca din decembrie 1942. deoarece liderii lor puteau fi oricand acuzati ca l-au sprijinit ori ca nu i s-au opus lui Antonescu. inexistenta in Codul Penal in vigoare la acea data (dupa 23 august 1944 fusese repus in functiune vechiul Cod Penal. In . Proiectul de lege a fost discutat in guvernul condus de generalul Nicolae Radescu. Interne si Justitie. Comunistii nu s-au descurajat de acest "incident". PCR urmarea si obtinerea unui capital de imagine. La Bucuresti. prin Legea nr. propunand la inceputul lunii ianuarie 1945 un proiect de lege pentru pedepsirea criminalilor de razboi. prin prevederile legii. "Acuzatorii publici" lucrasera la strangerea materialelor inca din ianuarie 1945. ca si in cazul Legii agrare. TRIBUNALUL POPORULUI. Acesta a fost prezentat de ministrul Justitiei. Tribunalul criminalilor de razboi si-a inceput activitatea. Bine coordonati de la Moscova. Lucretiu Patrascanu a prezentat o noua propunere legislativa. dupa aruncarea in aer a Comandamentului roman din localitate la 22 octombrie 1941. Si celelalte partide politice acuzau razboiul in Est (respectiv la est de Nistru). In propaganda de partid. urmat de ofiteri care detinusera functii in Transnistia si Basarabia. O LEGE SPECIALA. deoarece in guvern erau prezente si organizatii-satelit ale acestora. comunistii obtinusera inca din 1944 ministerele-cheie necesare condamnarii responsabililor razboiului din Est: Armata. Imediat dupa reorganizarea din aprilie 1945. Aceasta a fost adoptata de Consiliul de Ministri la 21 aprilie 1945. anterior dictaturii carliste).politicienilor sustinusera razboiul. Astfel ca. Pentru "crima de razboi de agresiune impotriva URSS" si incalcarea legilor de razboi. Acestia din urma au avut un rol foarte important in propaganda privind activitatea Tribunalului. iar "acuzatorii publici" din randul "oamenilor muncii" n-au fost aprobati. Comunistii au castigat majoritate de locuri. Razboiul din Est fusese un dezastru. Prin propaganda pentru pedepsirea "criminalilor de razboi". Lucretiu Patrascanu. insa au fost inclusi si doi muncitori: Alexandru Draghici si Dumitru Saracu. ci "Tribunalul special". trimiterea in judecata a "criminalilor de razboi" a fost initiata inainte ca Partidul Comunist sa preia conducerea guvernului. In capul listei se afla generalul Nicolae Macici. Atunci s-a decis ca Tribunalul Criminalilor de Razboi sa nu se numeasca "Tribunalul Poporului". 312/1945. Astfel ca ancheta penala urma sa fie condusa de "acuzatori publici" si nu de procurori. initiatorii proiectului cereau sanctiuni aspre. GENERALII SI "POPORUL". Macici incalcase toate legile razboiului. Judecatorii Tribunalului erau numiti. numeroase fiind familiile indoliate din cauza lui.

In boxa acuzatilor au ajuns in special gazetarii publicatiilor care sustinusera fatis regimul Antonescu. la Craiova. "mase muncitoresti" erau scoase pe strazile oraselor pentru a protesta fata de guvern. Procesele de la Tribunalele Poporului nu s-au sustras acestor practici. moarte ucigasilor!". Hotararile de parid erau puternic sustinute de ministrii din guvern. "Profesionistii condeielor". GEN. generalul Macici a sustinut ca nu facuse altceva decat sa execute ordinele venite de la Antonescu.000 de localnici. dupa cateva luni de "libertate democratica". 21 mai 1944 "Ziaristii fascisti". Sentinta nu s-a executat. Nicolae Macici a primit pedeapsa capitala. fiind judecat de Tribunalul Poporului din Bucuresti. Comandamentul Sovietic de la Bucuresti a cerut arestarea sa pentru crime de razboi. MACICI Nicolae Macici s-a nascut la 7 noiembrie 1886. cu imperativul "Moarte criminalilor de razboi. Cand a izbucnit cel de-al doilea razboi mondial avea gradul de general de divizie. la propunere guvernului. ori pentru schimbari "adevarat democratice". Moarte criminalilor de razboi! Moarte ucigasilor! Moarte lor!" Aurel Baranga Romania Libera. chiar cand comunistii nu aveau controlul Executivului. . Insa in toamna aceluiasi an. Chiar daca in timpul razboiului numara cateva sute de membrii. La interventia conducatorilor Armatei Romane a fost "pasuit" o vreme. in timpul primului razboi mondial avand gradul de capitan si luptand in Valea Jiului (1916). deoarece la 1 iunie regele Mihai I. daca ar fi refuzat. o singura dorinta. Presa de partid informa "la zi" privind linia partidului si activitatea ministrilor. le-a comutat pedeapsa cu moartea in munca silnica pe viata. cu suportul Armatei Rosii. Macici a raportat uciderea a 13. micul Partid Comunist a excelat prin impresionanta sa organizare. un singur strigat. Dupa 23 august 1944. Astfel a fost posibila preluarea controlului sindicatelor. La sfarsitul lunii mai. Tribunalul Poporului a emis repede sentinta in "lotul Macici". rasturnarea guvernului Radescu si legiferarea reformei agrare. La 25 octombrie 1941. la Tribunalul Poporului din Bucuresti a inceput "procesul ziaristilor vinovati de dezastrul tarii". S-a aparat sustinand ca.apararea sa. dar in primavara anului 1945 a fost arestat. Generalul Macici a murit in inchisoarea Aiud in 1950.60 - . Tribunalul Poporului din Bucuresti si-a indreptat atentia spre "ziaristii fascisti". in boxa acuzatilor ILARION TIU Dupa condamnarea ofiterilor din "lotul Macici". PROPAGANDA "Din mii de guri. generalul Macici a primit misiuni pe frontul de vest. parea o structura bine cladita. zilnic apareau informari despre mersul anchetelor sau proceselor. Numele lui Nicolae Macici se leaga de masacrul de la Odessa din din 22-24 octombrie 1941. insa acesta a fost respins la 28 mai. impreuna cu alti 28 de ofiteri. ORGANIZARE SI PROPAGANDA. prin formulari patetice. Ei au facut recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In Scinteia si Romania Libera. Imediat dupa 23 august 1944. Sub comanda sa a fost pus in aplicare ordinul lui Ion Antonescu de represalii contra evreilor si comunistilor in urma aruncarii in aer a Comandamentului Armatei Romane din localitate. La nevoie. conform legilor militare era pasibil de legea martiala. Din mii de piepturi. A facut studii militare. ii prezentau pe "criminalii de razboi" in culori sumbre. Au fost invinuiti totodata si directorii ziarelor de mare tiraj din Romania interbelica. La 22 mai.

61 - . In acest proces. Procesul "ziaristilor fascisti" din Romania s-a desfasurat inaintea celui de la Nüremberg. Nume sonore in "lotul celor 14 ziaristi" erau Pamfil Seicaru (fostul director al ziarului Curentul) si Stelian Popescu (fostul director al ziarului Universul). Oficial. principala vina adusa ziaristilor judecati se referea la aservirea lor fata de propaganda regimului Antonescu. Toate procesele Tribunalelor Poporului au fost bine instrumentate juridic. Dupa 23 august 1944. tot astfel gazetarii si publicistii adusi in fata Tribunalului Poporului picurau zi de zi. in brosurile lor. Au mai fost acuzati cunoscutii Nichifor Crainic (ideolog al nationalismului) si Radu Demetrescu-Gyr (legionar). DIN REDACTIE IN BOXA. publicatiile de stanga (in primul rand Adevarul si Dimineata) fusesera suspendate partial sau total. ziaristii comunisti au intrat zgomotos in scena publicisticii. . Chiar in primul lot judecat de Tribunalul de la NurImberg (al capilor regimului nazist: noiembrie 1945-octombrie 1946) s-a aflat si un director de ziar. presa romaneasca nu mai avusese independenta editoriala. fiind o prezenta zilnica in paginile ziarelor. asemenea lui Nicolae Ceausescu in anii ’80. cand Regele Carol al II-lea instaurase un regim personal. tainuirea "crimelor antonesciene" etc. Ioan si Avram Bunaciu erau acuzatori publici. Ambii fugisera insa in strainatate.PRESA SI REGIMURILE DICTATORIALE. in corpul "acuzatorilor publici" erau si "muncitorii si taranii". Publicatia. cu toate ca. Erau acuzati ca. OTRAVA DUPA OTRAVA. "convinse" ca sistemul politic traditional falimentase. aliment a carui toxicitate ii era cunoscuta. sovieticii au solicitat comunistilor sa nu lase vreun semn de indoiala privind respectarea procedurilor standard. politica ce trebuia sa aiba drept consecinte antrenarea Romaniei intr-o aventura dezastruoasa si prabusirea politica si militara a tarii". Alexandra Sidorovici (sotia lui Silviu Brucan). VECHI RAFUIELI. care aparuse sub forma de tabloid. Streicher a fost condamnat la moarte de Tribunal si executat. Julius Streicher fiind judecat pentru "intreaga activitate". precum urmatoarea comparatie existenta in actul de acuzare: "Dupa cum faimosul comandant de la Vapniarka ii otravea pe detinuti prin alimentarea lor cu mazare furajera. Incepand din 1938. Dupa prabusirea regimului carlist. denuntand "comportamentul slugarnic" al gazetarilor de la publicatiile de dreapta. Multe publicatii incurajasera demersurile autoritare ale regelui. ele nu erau decat «ultimile svarcoliri». In mod sistematic invariabil. format din articole de ziar si diverse marturii. "Procesul ziaristilor fascisti" a judecat si contributia inculpatilor la "dezvoltarea fascismului". la declansarea si continuarea razboiului in est. dar se apreciase insa ca Der Strümer servise mai eficient propaganda nazista. MODELUL NÜREMBERG. brosuri sau conferinte. de asemenea. a servit regimului nazist mai ales prin caricaturile antisemite publicate. Erau acuzati de a fi instigat la ura rasiala. Nici procedeul acesta nu era o inovatie locala. ziarul regimului fusese Völkischer Beobachter. creand un precedent in tarile invinse. otrava urei si toxinele felurite ale propagandei hitleriste". Condamnarea publicistilor era prevazuta in cadrul proceselor "crimelor de razboi". Nu comunistii romani creasera modelul de proces contra "ziaristilor fascisti". de fatada. Spre exemplu. Julius Streicher condusese saptamanalul "Der Strümer" ("Atacatorul") in perioada 1923-1945.. Cele mai importante capete de acuzare le-au fost aduse pentru propaganda de dupa 22 iunie 1941 in favoarea razboiului in est. gandite de aliati inca inainte de sfarsitul conflagratiei mondiale. Constantin Vicol. Ei intocmisera un dosar consistent. De altfel. "Cand au inceput puternicele ofensive ale glorioasei Armare Rosii si armatelor aliate. Acuzatiile erau prezentate. Ion D.. pentru a putea justifica aliatilor occidentali "democratismul" pe care-l propaga in fostele "state fasciste". s-au pus in slujba propagandei fasciste sau hitleriste sau au contribuit prin actiunea lor la sustinerea unui regim odios si a unei politici externe nefaste. "prin articolele de ziare. In toata aceasta perioada. ziaristii s-au dedicat altui "idol": Ion Antonescu (pana in ianuarie 1941 insotit si de Horia Sima). in maniera jurnalistica. In 1939-1940 Carol al II-lea devenise "idolul" gazetarilor. cititorul afla ca ofensivele «esueaza»". insa pe aceleasi principii. la Nüremberg. Universul dedica zilnic o pagina telegramelor de felicitare la adresa regelui si "adeziunilor" functionarilor statului.

Restul a primit condamnari intre 12 si 20 de ani.62 - . la legionari. In inchiere.). Cezar Petrescu (fost director la ziarul Romania. Instanta clujeana a avut menirea sa cerceteze si sa judece abuzurile si atrocitatile administratiei maghiare horthyste asupra romanilor si evreilor intre 1940 si 1944. fostul director al publicatiei. Sentinta a fost data la 2 iunie 1945. "oamenii muncii" din Bucuresti au fost in permanenta "interesati" de cursul "procesului ziaristilor fascisti". circula in epoca zvonul ca era facuta dupa principiul "santajul si etajul". Transilvania de Nord- . ci pe Mussolini si Hitler". semnat printre altii de: N. Pentru un mai mare efect. care denuntau tirania "exploatatorului" Stelian Popescu. mai cu seama a celor tinere. In preajma Tribunalului s-au regizat demonstratii in care se "cerea" moartea acuzatilor. "TOXINE" "Dupa cum comandantul de la Vapniarka ii otravea pe detinuti cu mazare furajera. cu oferta ca in schimbul unei mite substantiale sa renunte la publicare. Cocea. cu adaugirea acuzatiei ca primise mita de la Mussolini si Hitler pentru a le sustine interesele in Romania. Antecedentele lui Pamfil Seicaru au fost transformate in proba la dosar. publicatia oficiala a regimului carlist). tot astfel gazetarii adusi in fata Tribunalului Poporului picurau zi de zi. PETITIA Ca si la procesul "lotului Macici". La 14 Iulie (ziua Frantei. Desi eliberata de armatele romano-sovietice inca din toamna anului 1944. Rol mai important l-a avut protestul Sindicatului Ziaristilor Profesionisti. in brosurile lor. mai 1945) Procesul horthystilor ILARION TIU Pe langa Tribunalul Poporului format la Bucuresti s-a constituit unul si la Cluj. Il acuzau si ca in 1916 tratase cu "nemtii" vinderea ziarului (Muntenia era atunci ocupata de Germania. deoarece ca profesor universitar avea putinta influentei asupra tineretului". Eugen Jebeleanu. Seicaru se remarcase in perioada interbelica si prin santajurile sale politice. in paralel. pe adresa Tribunalului Poporului a venit un alt protest. "acuzatorul public" Alexandra Sidorovici ii reprosa lui Nichifor Crainic (judecat in lipsa) ca "a dus o campanie de otravire a sufletelor. Acestia au "luat act cu satisfactie de trimiterea in judecata Tribunalului Poporului a primului lot de ziaristi tradatori ai intereselor populare si de stat". "petitionarii" cereau: "La ocna cu agentii hitleristi din presa romaneasca!". n. otrava urei si toxinele felurite ale propagandei hitleriste" (Din actul de acuzare al "ziaristilor fascisti". n. iar Nichifor Crainic si Stelian Popescu – munca silnica pe viata.D.n.) el nu saluta caderea Bastiliei. cu atributii in judecarea "criminalilor de razboi". osciland de la legionari la cuzisti. functionarilor si ziaristilor" de la "Universul". ca in 1924 aplaudase si elogiase represiunea de la Tatar Bunar si ca ani de-a randul purtase "cea mai mincinoasa campanie" contra Uniunii Sovietice.Printre altele. Aceeasi Alexandra Sidorovici il invinuieste pe Stelian Popoescu deoarece: "In 1940 a pregatit dictatura antonesciana si aservirea noastra lui Hitler. Despre cladirea ziarului Curentul. apoi inapoi. promovand "ura de rasa".n. pe urma la Antonescu si iar la legionari". Tot ea il caracterizeaza pe Crainic ca "un adevarat cameleon politic. al "muncitorilor. Marii acuzati ai acestui proces au fost cei judecati in lipsa: Pamfil Seicaru si Grigore Manoilescu au primit pedeapsa cu moartea. Dupa intocmirea unui dosar de presa. il prezenta omului politic sau industriasului vizat. printr-o avalansa de articole. Lui Pamfil Seicaru "acuzatorii publici" i-au facut la proces un adevarat dosar al activitatii de presa.

Vest a fost folosita de URSS in jocurile diplomatice cu Bucurestiul si Budapesta.63 - . iar in 1952 in Statele Unite. Pentru "crimele de razboi" ce trebuia judecate acolo era nevoie de o documentatie mai minutioasa. TRIBUNALUL POPORULUI. Tribunalul Poporului si-a stabilit o sectie si la Cluj. In total. In mai acel an. cel al "Ghetoului". Decizia finala de incorporare la Romania a fost luata dupa constituirea guvernului Petru Groza. doar 51 se aflau in sala Tribunalului. Insa cei mai multi dintre condamnati fusesera judecati in lipsa. Atat autoritatile de la Budapesta. Primul a fost "rezervat" abuzurilor contra romanilor si evreilor pe perioada administratiei horthyste. in orasele nord-transilvanene s-a reinstalat administratia romaneasca. imediat dupa Dictatul de la Viena si instalarea administratiei Budapestei. O mare parte din ei pierise in camerele de gazare. O parte din "informatori" fusesera romanii expulzati de administratia horthysta in toamna anului 1940. Alt inconvenient era si retragerea multor functionari si militari care comisesera abuzuri o data cu administratia maghiara in toamna anului 1944. Cei 195 de invinuiti au fost totodata acuzati si de degradarea civica si persecutia evreilor. Ulterior. Cluj). avand ca model institutia similara din Bucuresti. 52 de munca silnica pe viata si alte cateva zeci de pedepse mai mici. in frunte cu protopopul romano-catolic Laszlo Ignatiu. Autoritatile mai puteau face insa anchete in localitatile unde se comisesera abuzuri. Spre exemplu. Sentinta capitala nu s-a aplicat pentru nimeni. Deoarece fusesera deportati in lagarele din Polonia. asa cum se intamplase la Bucuresti. Atunci au inceput si cercetarile privind abuzurile si atrocitatile autoritatilor maghiare horthyste. la 6 martie 1945. Din 185 de invinuiti. la inceputul lunii februarie 1946. condamnat la moarte de aceasta institutie in 1946. In cazul evreilor. deportari si suprimari ale drepturilor civile. In timpul anchetei s-au produs si revolte. in prezenta lui Avram Bunaciu. copiii si batranii. In acest caz au fost puse sub acuzare 63 de persoane. deoarece s-a judecat deportarea populatiei evreiesti din nord-vestul Transilvaniei la Auschwitz. tensiunile romano-maghiare s-au mai aplanat. Wass a fugit in Germania. unde s-a afirmat ca om de cultura. O razbunare pentru Dictatul de la Viena – au acuzat propagandistic unele voci. Procesele nu au aparut imediat dupa crearea Tribunalului. Astfel ca abia in primavara anului 1946 s-au putut intocmi primele rechizitorii. NEMULTUMIRI ALE MAGHIARILOR. Primele victime au fost romanii. LA CLUJ. Fusese acuzat in principal ca la intrarea armatelor horthyste a dispus omorarea unor sateni din Sucutard si Muresenii de Campie (jud. In primavara anului 1944. mai multe scoli maghiare din Romania au primit numele . La sfarsitul anului 1940. au fost pronuntate 30 de sentinte capitale. guvernul de la Budapesta a cedat presiunilor Berlinului si a dispus deportarea populatiei iudaice in lagarele de exterminare din Polonia. nu era cunoscut numarul supravietuitorilor. a avut notorietate mai mare. incepute in prima jumatate a lunii mai 1946. acesta si-a deschis "portile". Dupa 1989. Au existat doua perioade mai importante in care autoritatile maghiare horthyste au luat masuri contra etnicilor romani si evrei din regiune. regimul de extrema dreapta din Ungaria a deplasat prigoana catre evrei. Acolo se aflau detinuti cinci suspecti de crime de razboi. Dupa judecarea primelor "loturi" de "criminali de razboi". Cel mai cunoscut caz este acela al aristocratului Albert Wass. Nemultumirile fata de deciziile Tribunalului Poporului din Cluj se manifesta si astazi. situatia era mai complicata. La 22 iunie 1945. Au fost judecate doua procese. Al doilea proces. aproximativ 600 de maghiari au protestat in fata sediului Politiei din Gheorghieni (jud. intrand cu forta in imobil. CRIME CONTRA ROMANILOR SI EVREILOR. cat si maghiarii din Romania au fost profund nemultumiti de faptul ca sentintele Tribunalului Poporului se pronuntasera cu precadere impotriva etnicilor maghiari. Marturii ale romanilor fusesera stranse inca din 1940. in perioada cedarii teritoriului (septembrie 1940-octombrie 1944). care dadusera declaratii la posturile de jandarmi de la granita. Timp de doua luni au fost inregistrate masacre etnice. fiind inca dispersati prin Europa. Barbatii apti de munca fusesera mutati in lagare de munca pe teritoriul administrat de armata germana. ABUZURI HORTHYSTE. mai ales cei pedepsiti cu moartea. Cluj). pedeapsa fiind comutata la munca silnica pe viata. mai ales femeile.

Dupa ce ajungeau pe pamantul Rusiei. descriu momentul ca pe-un miracol. Dar "cine este Stalin?. TRIBUNALUL CRIMELOR DE RAZBOI Conform legii din aprilie 1945. ar fi intrebat-o fiul ajuns in culmile puterii. bine. "Ei. Bucovinei de Nord si Transnistriei. Astfel ca in februarie 1946 s-a dat o noua lege. au fost imediat executati ca "tradatori". Legea a mai fost modificata si in 1948. s-a dovedit neindurator cu ofiterii si soldatii sovietici din momentul invaziei tarii de catre trupele germano-romane pana la sfarsitul tratativelor de pace. la ce i-au servit ideile? Ce credea el despre propria opera. Fara putinta de tagada insa.64 - . a raspuns femeia. legenda lui Stalin s-a extins din tara sovietelor in intreaga lume. Insa detentia lui Ion Antonescu in URSS si nepredarea lui la Tribunalul de la NurImberg au impus modificarea legii. Dintr-un prezumtiv dialog cu mama sa deducem ca Stalin fusese constient de natura puterii sale aidoma celei tariste. ca putinii oaspeti pe care i-a avut din Romania. Un mare om de stat. o victima a dogmei sau un maniac si un criminal care a pus mana pe putere? Ce a insemnat pentru el ideologia marxista. Competentele sale in judecarea "criminalilor de razboi" au fost preluate de Tribunalul Capitalei. Sfarsitul razboiului a fost o tragedie pentru alte cateva milioane de sovietici. in orasul Sfantu Gheorghe ridicandu-i-se o statuie. . Tribunalul Poporului judecase 15 "loturi". O campanie de reabilitare a grofului Wass este pusa in prezent de liderii UDMR. imbogatindu-se si cu calitatea de aparator al Rusiei si strateg al victoriei impotriva nazistilor.sau. Nu putine au fost polemicile intre liderii PRM si ai UDMR pe tema "crimelor de razboi" de care este responsabil Albert Wass. Dupa judecarea "lotului" Ion Antonescu.. se intreba comunistul cominternist Milovan Djilas. eu sunt acum un fel de tar. precum si conducatori militari de pe frontul de est sau administratori ai Basarabiei. pentru ca in septembrie 1955 sa se dea un decret de gratiere in favoarea condamnatilor pentru "crime de razboi" care aveau pedepse pana in zece ani. Ceilalti il elogiau insa pe Stalin "eliberatorul" si "parintele popoarelor" (deocamdata numai ale Uniunii Sovietice). prin care activitatea Tribunalului Poporului se prelungea pana la 1 iunie 1946. "Mai bine te faceai preot!" – ar fi oftat atunci mama. un «geniu diabolic». ti-l mai amintesti pe tarul nostru?". Intalnirile cu el erau considerate evenimente memorabile de catre oricare interlocutor. Decizia sa de-a nu parasi Kremlinul nici cand armatele germane ajunsesera la portile Moscovei ii impresionase profund pe contemporani. ce credea despre sine si locul sau in istorie?". Tribunalul Poporului din Bucuresti trebuia sa functioneze pana la 1 septembrie acel an. Sectia I Penala..". Editorial: "Mancatorul de oameni" LAVINIA BETEA Dupa razboi. Stalin a decis si stramutarea a sase natiuni ale Uniunii Sovietice de pe meleagurile natale pentru vina dea fi "colaborat" cu ocupantii nazisti. Pana la incetarea activitatii. Nu-si crutase de la moarte nici macar propriul fiu cazut prizonier la germani. Cei mai multi inclusi in rechizitoriile "acuzatorilor publici" fusesera lideri militari sau inalti functionari de stat din perioada septembrie 1940-august 1944. Nu-i de mirare. asadar. soldatii rusi eliberati din lagarele naziste erau trimisi direct in lagarele de munca ale patriei lor. luati prin surprindere s-au retras. "Mama. care-l intalnise in mai multe randuri. pastratoare a credintei ortodoxe in satul ei georgian. prin care sarcina revenea Curtilor de Apel din Bucuresti si Cluj. Toti ofiterii care avusesera nenorocul sa comande unitati situate in vara lui 1941 in calea invadatorilor si care. patrunsi de emotia de a-l fi cunoscut. a fost desfiintat definitiv la 22 iunie 1946. neacceptand schimbul propus de acestia. "Desigur". In august 1947 s-a dat o noua lege pentru pedepsirea "criminalilor de razboi". Desi masura in care Stalin coordonase operatiunile militare era si este imposibil de precizat. La finele razboiului.

. cuantificata. "tarul rosu" al Kremlinului notase adesea "invatatorule". PARTID LEGAL. in aceleasi proportii (de la unu la doua cazuri la 10. Ceferistul ajuns la portile Kremlinului PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa castigarea razboiul. El a devenit principalul decizionar in politica interna a tarilor-satelit. cu ei exemplificandu-se psihopatologia puterii. fostul sef de cancelarie al lui Dej. la nivelul supradotatilor. schizofrenia se intalneste. Altii cred in efectele sechelelor unei encefalite.000 de locuitori). in vremea eroului. Stalin i-a cerut regizorului Eisenstein sa faca un film despre tarul Ivan si ispravile sale din urma cu patru secole. gandirea sa urmand o logica personala. o diversitate de tulburari. Patologie definita imprecis ca ruptura de contact cu lumea inconjuratoare.Printre cartile care-au alcatuit lecturile haotice ale dictatorului s-a descoperit si o biografie a lui Ivan cel Groaznic. in frunte cu Ana Pauker. Calitatile de personalitate istorica si trasaturile de "capcaun" conferite de simptomatica unui dezechilibru psihic alcatuiesc insa si acum "mitul lui Stalin". care sa-si asume rolul de paratrasnet al politicii staliniste. radacinile puterii lui Ivan cel Groaznic si ale lui Stalin par ingemanate.65 - . De acelasi Stalin a depins soarta PCR si a viitorului sau conducator. care pentru metafora stralucita prin care il desemnase pe Stalin – "mancatorul de oameni" – s-a stins intr-un lagar. Boala exista pe fondul unei inteligente care. importanta Uniunii Sovietice in politica mondiala a crescut aproape concomitent cu intensificarea cultului personalitatii lui Stalin. Uneori boala evolueaza prin pusee. in toate climatele. Un asemenea caz este poetul Osip Mandelstam. Cominternist cu state vechi. egocentrica. Printre care si aceea ca bolnavul traieste intr-o lume arhaica. Partidul Comunist din Romania va iesi din subteranele clandestinitatii in care fusese doua decenii o data cu lovitura de la 23 august 1944. biografiile lor au multe puncte de congruenta. alteori in mod continuu. pentru unele adevaruri. desi nu s-au evidentiat leziuni specifice maladiei. Explicatiile etiologice sunt numeroase si imprecise ca si tulburarile ei. caracterizat de idei delirante de persecutie. de un conducator politic autohton. Este momentul in care grupul comunistilor "moscoviti". magica. Dej focaliza asupra lui si iluzia conationalilor sai ca partidul pe care-l reprezinta e alcatuit din eroi pedepsiti cu inchisori pentru ca luptasera pentru drepturi sociale si impotriva fascismului. Dupa vizionare. PCR. se ridica. Forma de baza a schizofreniei clinice este tipul paranoid. nici criminal – cum il calificau "istoricii burghezi" –. Pe marginea filelor ei.. in ansamblu. Termenul de schizofrenie grupeaza insa.. a ridicat cateva obiectii privind semnificatiile atribuite de regizor personajului principal.. In culmea puterii. vizitele pe care le-a intreprins la Moscova liderul comunist roman. ci un mare si intelept conducator in spiritul traditiilor Rusiei. Despre asemenea tirani s-a spus deseori ca erau niste neoameni. Atinsi ori nu de aceeasi patologie psihica.. pe langa «fanariotii» sai ce se intreceau in a-i urma neabatut dispozitiile si a depasi rezultatele cerute de el. Deciziile si comportamentele tarului Ivan cel Groaznic ca si ale lui Stalin au fost explicate prin apelul la simptomatica personalitatii schizofrene. Separate de peste 400 de ani si de startul diferit in viata. retragerea din realitate precum si printr-o gandire autista. S-au scris multe carti si s-au spus multe despre Stalin. grandoare ori gelozie." Astfel interpreteaza Paul Sfetcu. "Stalin avea nevoie in fiecare tara de democratie populara. In optica lui Stalin. autorii platind cu libertatea sau cu viata. Unii psihologi incrimeaza proasta functionare a uneia sau mai multor gene situate pe un anume cromozom. Dej. tarul nu fusese nici paranoic. revine in tara. Indeplinind rolul de paratrasnet. in general. Psihanalistii o relationeaza cu proasta calitate a relatiilor interumane datorata unor carente afective precoce.

In plin razboi. A fost si la Stalin. A fost pe la americani. Intr-un interviu din 1991. Transilvania pe veci va fi a Romaniei!» Asta a spus Stalin. Triumviratul alcatuit din Parvulescu. care avea ca scop convingerea lui Stalin ca Transilvania trebuia sa ramana intre granitele romanesti. al carei purtator de cuvant era Dej. comunistii vor ajunge la guvernare. Dupa eliminarea ultimului secretar general al PCdR numit de Comintern. unele dintre ele contrazicandu-se. Ultima oara a fost acum doua saptamani. ziaristul Pamfil Seicaru. era de origine romaneasca si petrecuse peste unsprezece ani in inchisoare. La presiunea ministeriabililor comunisti din al doilea guvern Radescu – Gheorghiu-Dej. Printre acestia sau numarat acuzatii din "lotul Antonescu". Cele doua acte prevedeau ca Romania va livra URSS timp de sase ani produse industriale si agricole in valoare de 300 de milioane de dolari. nu a fost pe placul Anei Pauker. Tovarasii de partid au lasat putine marturii.66 - . pe la englezi. in calitatea sa de ministru al Comunicatiilor si Lucrarilor Publice." A FOST DEJ NUMIT? Afirmatiile lui Gheorghe Apostol sunt sustinute arhivistic numai de faptul ca intr-adevar la finele lui 1944 si inceputul lui 1945 Gheorghiu-Dej a fost la Moscova pentru a discuta chestiuni economice. Stalin a hotarat "alegerea" conducatorilor partidelor comuniste din tarile de democratie populara si comuniste. Probabil stiti ca nu o data a fost Rakosi la mine in legatura cu problema Transilvaniei. Stalin l-a oprit (pe Dej – n. "STRIVITI-I PE FASCISTI!" Una dintre principalele urmari si actiuni politice initiate de viitorul lider al Partidul Comunist – Gheorghiu-Dej – dupa finalizarea vizitei sale la Moscova din decembrie 1944-ianuarie 1945 a fost inceperea unei campanii de epurare a "fascistilor" din viata politica si de stat. Stefan Foris. istoria Transilvaniei. "Dupa zece minute de prezentare. oamenii politici Mihail Manoilescu. Rakosi umbla peste tot si insista sa se acorde Ungariei Ardealul de Nord si chiar toata Transilvania. prilej cu care s-ar fi decis viitorul lider al Particului Comunist. Lucretiu Patrascanu. nu mai vreau sa-l vad. inca o data. numit la 23 august 1944. I-a spus: «Dej." Pentru ca liderul comunist ungur sa nu aiba castig de cauza. cultura si alte domenii de interes national. eu nu cunosc asa de bine istoria poporului roman. Si Stalin s-a tinut de cuvant. scriitorul Radu Gyr. Ca reprezentant principal al intereselor URSS in Romania. Stalin. Ceva cunosc totusi din istoria poporului roman. Ion Gigurtu. Chestiunea care a pus pe drumuri o delegatie din care Apostol face parte a fost problema Transilvaniei. I-am spus ca daca mai vine. comunistii au decis sa trimita la Moscova o delegatie. Teoharie Georgescu – in sedinta Consiliului de Ministri din 29 ianuarie 1945 s-a luat hotararea arestarii a peste 150 de oameni. "se departasera granitele Romaniei si luptele impotriva trupelor hitleriste si horthyste se duceau pe teritoriul Ungariei. probabil. Ranghet si Bodnaras. semnase la Moscova primul acord economic romano-sovietic si Conventia privind executarea punctului 11 al Conventiei de Armistitiu. Valer Pop. partidul suferea un vid de putere. LA PUTERE. avand sprijinul neconditionat al Moscovei si al Armatei Rosii. de pedepsire a "criminalilor de razboi" si a celor "vinovati de dezastrul tarii".). urmatoarele date din "dosar": provenea din randurile clasei muncitoare. In cazul PCR. Partidul Comunist a ramas in vizorul Kremlinului si a stapanului sau absolut. prozatorul Ioan Alexandru Bratescu- . cu problema Transilvaniei. La 16 ianuarie 1945. Apostol afirma ca prima intalnire a lui Dej cu Stalin a avut loc in decembrie 1944. Dej. Pe tot parcursul vietii sale. Prin diferite manevre si aliante politice. nu se poate afirma cu dovezi ca Stalin ar fi luat decizia de numire a lui Dej in fruntea partidului. Singurul martor care afirma cu certitudine prezenta lui GheorghiuDej la Moscova si intalnirea sa cu Stalin este Gheorghe Apostol. povesteste Apostol.n. De ce Stalin l-a preferat pe Dej? Au contat.Ana Pauker conta ca principal reprezentant al politicii URSS in Romania si conducator al comunistilor din aceasta tara asa cum fusese trimisa de la Moscova. Generalissimul a primit delegatia. "PE VECI A ROMANIEI!". La venirea ei si a lui Vasile Luca se instituia o alta conducere provizorie – un Secretariat largit in componenta caruia vor intra Gheorghiu-Dej si cei doi emisari ai Moscovei. din armata.

isi aminteste Sfetcu. pentru altii – caderea in dizgratie sau. PCDR a fost unul dintre ele. "Din cele povestite in diferite prilejuri cu el. inca o data. prilejul a echivalat cu urcarea in ierarhia partidului. Asa s-a nascut legenda "calatoriilor la Moscova". Biografia sa corespundea intr-o mai mare masura functiei de conducator al partidului muncitoresc din Romania. nu mai vreau sa-l vad. Ultima oara a fost acum doua saptamani. Gheorghe Gheorghiu – Dej. Reactiile la ceea ce i se spunea erau imprevizibile. MOSCOVA ORDONA! Toate formatiunile de stanga afiliate Internationalei aveau printre obligatiile lor raportarea periodica a succeselor sau a greselilor inregistrate in activitatea lor. Nevoia de a supravietui si a pastra nestinsa "flacara revolutionara" a indreptat mereu privirile comunistilor catre Kremlin. n. cu problema Transilvaniei. Transilvania pe veci va fi a Romaniei!» Asta a spus Stalin. Pe tot parcursul Cominternului (1919-1943). Dupa infiintarea Uniunii Sovietice. in special pentru partidele comuniste care activau in clandestinitate. Ceva cunosc totusi din istoria poporului roman. Vizitele in capitala Uniunii Sovietice reprezentau unul dintre principalele canale de comunicare. iar in hotararile sale nu dadea explicatia logica a obiectivului urmarit. Stalin l-a oprit (pe Dej. cu personalitatile politice si conducatorii altor state sau ai partidelor comuniste si muncitoresti era foarte sensibil la vorbele ce-i recunosteau autoritatea si prestigiul." ULTIMUL CUVANT "Dupa zece minute de prezentare. moartea. I-a spus: «Dej. inteligenta si spiritul de adaptare la situatie prin care se remarca Dej in relatiile sale sociale.n. constient fiind de imensa forta materiala si umana de care dispunea statul sovietic pe care-l conducea.67 - . Pentru unii. de unde veneau toate indicatiile si sarcinile de partid. Moscova a devenit capitala internationalismului proletar. Nu era greu ca Stalin sa-si dea seama de farmecul personal deosebit. consfintita prin Constitutia sovietica (1924). Probabil stiti ca nu o data a fost Rakosi la mine in legatura cu problema Transilvaniei. In discutiile pe care le avea cu colaboratorii sai. Sfetcu isi aminteste opinia lui Dej despre "genialul ganditor si parinte al popoarelor oprimate din intreaga lume" ca avand "un caracter suspicios si autoritar. Toti erau "banuiti a fi comis crime de razboi" si vinovati de starea dezastruoasa a Romaniei postbelice. acesta a aflat ce impresii i-au lasat liderului comunist roman intrevederile cu "marele Stalin". Multe dintre deciziile care au pecetluit soarta istoriei s-au luat in "barlogul lui Stalin". dar si numele persoanei care urma sa ocupe locul de frunte din conducerea unui partid. ca Stalin l-a simpatizat de la prima lor convorbire. am dedus. Inainte de a numi pe vreunul dintre conducatorii partidelor .). uneori. eu nu cunosc asa de bine istoria poporului roman. istoria Transilvaniei. spre Moscova veneau ca spre o "Mecca a comunismului" "apostolii rosii" din intreaga lume.Voinesti si fostul presedinte al Centralei Evreilor din Romania – Radu Lecca." Totodata. Si Stalin s-a tinut de cuvant" Gheorghe Apostol “Tatucul” Stalin hotara din birou soarta lumii PAULA MIHAILOV CHICIUC Toti liderii partidelor comuniste din lagarul sovietic considerau o "onoare" nesperata intalnirea cu Stalin. decat celorlalti candidati la locul din fruntea tarii. AMINTIRI DESPRE DEJ SI STALIN In discutiile pe care le-a purtat Paul Sfetcu cu seful sau. care au ocupat un loc important in existenta oricarui lider si partid comunist din lagarul sovietic. I-am spus ca daca mai vine. Stia insa sa se faca placut interlocutorilor sai si nu lasa in stadiul initial impresia ca ar avea pareri preconcepute.

fara alte ordine in afara de steaua de aur. cu pas si tinuta calculate.importante. abia acum si aici toate aratau saracacios si primitiv. In tinuta lui nu era nimic artificial si nici o poza. traducatorul sau personal de limba engleza si germana. Valentin Berejkov. isi aminteste Djilas. insa nu fara rafinament si profunzime. Cand a vazut opincile a spus «lapti». Intalnirile cu Stalin ale comunistilor romani au fost putine si pline de emotii. Dupa propriile socoteli. Stalin cerea sa-l cunoasca personal pe viitorul lider si sa se asigure de loialitatea acestuia. Cu acest prilej. A fost o miscare strategica a sovieticilor. Parhon. BRUTAL SI. pentru ca apoi sa-l stearga cu linii oblice. Nu statea linistit nici o clipa. teama si respect. respectul. Parerea impartasita de toti cei care l-au vazut in carne si oase pe Stalin a fost ca. doar prin simpla lui prezenta. si-a amintit ca la prima intalnire a fost socat sa vada un individ mic de statura. De pilda." ROMANII. nici cel din filmele documentare: teapan. iar modul lui de exprimare. PLIN DE UMOR! "Stalin era in uniforma de maresal si incaltat in cizme moi. invartea capul incoace si incolo si se rasucea pe scaun. ordinul «Erou al Uniunii Sovietice». pe masura ce discutia asupra lui se apropia de sfarsit. dar care inspira. OBLIGATII "La urma i-am predat lui Stalin cadourile. Insa vocabularul lui rusesc era bogat. incercuia cu creionul albastru cuvantul principal al temei in discutie. Stalin cunostea bine limba rusa. Intr-o singura privinta nu am fost surprins: Stalin avea simtul umorului. cu folosirea din abundenta a zicalelor si proverbelor rusesti. Printre comunistii romani care au trecut pragul Kremlinului pentru a se intalni cu Stalin au fost Gheorghe Gheorghiu-Dej si Petru Groza. Pentru publicarea lucrarii "Intalniri cu Stalin". M-a surprins si pronuntarea lui: se simtea ca nu e rus.. Insa el nu a lasat prin nimic sa se inteleaga ca le-ar dispretui. Djilas a dedicat subiectului o carte intreaga. date fiind personalitatea puternica si temperamentul imprevizibil al "parintelui popoarelor". Dupa cum m-am convins mai tarziu. care. as putea spune chiar adoratia pentru Stalin" Constantin I. dizgratios. el fusese primul comunist din Iugoslavia primit la stapanul Kremlinului. Acesta nu era acel Stalin maiestuos din poze. isi facea de lucru cu luleaua care avea punctul alb al firmei engleze «Dunhill». spre exemplu. a fost "rasplatit" cu cinci ani de inchisoare. membru al Academiei Romane Stalin a binecuvantat Guvernul Groza PAULA MIHAILOV CHICIUC "Omul de otel" l-a primit cu surle si trambite pe premierul roman Petru Groza.. Stalin a transat disputa dintre ea si Gheorghiu-Dej pentru locul prim in candidatura pentru alegerile din 1946. Iar pusca a deschis-o si a inchis-o. Unul dintre "norocosii" care au avut "onoarea" mai multor intrevederi cu Stalin a fost iugoslavul Milovan Djilas. presedintele ARLUS. insa numai pe aceasta.68 - . acesta nu semana cu maiestuosul personaj din pozele de propaganda. ENERGIC. de fapt. era foarte pitoresc si plastic. ceea ce in rusa inseamna «opinci». LA KREMLIN. Impresionat de intalnirile cu "tarul rosu" si efectele acestora. Ana Pauker. a fost si ea o singura data in fata lui Stalin. a cantarit-o in mana si a remarcat: «A noastra e usoara»" Milovan Djilas IMPRESII "Am fost viu impresionat de cultul pe care intregul popor il are in fata pe Lenin si dragostea deosebita. REALITATEA BATE PROPAGANDA. au recunoscut . sigur de sine. in partea stanga a pieptului. in plina criza politica din Romania. in timp ce cunostintele de istorie politica erau singurele lui cunostinte care depaseau cadrul rusesc. un umor brutal.

desfasurata in toamna anului 1945. Cu binecunoscutu-i stil pompos de a prezenta lucrurile. sunt fericit ca am pasit astazi pentru prima oara pe pamantul Moscovei. ministrul Educatiei Nationale – Stefan Voitec. pentru a-i primi "inchinarea". parea a nu se fi intamplat nimic iesit din tiparele unei vizite de stat. In cinstea primului ministru. i s-au acordat largi spatii in presa si in istoria oficiala a partidului. Trebuie sa spun ca aceasta glorie a costat multe jertfe si sange varsat de viteaza armata rosie. Din ea au facut parte.000 de tone de grau si porumb oferite de Stalin. Regele Mihai si-a folosit orice prerogativ constitutional de a-l demite pe primul-ministru. Stalin a oferit un dineu la 4 septembrie. (. parca asumandu-si meritele. Generalissimul Stalin. "Marinimia" lui avea puternice accente politice: ajuta o populatie invinsa in schimbul cresterii popularitatii sale. Ca dovada a sustinerii pe care Uniunea Sovietica o oferea premierului Groza si mai ales PCR a fost vizita pe care o delegatie guvernamentala a intreprins-o la Moscova intre 4 si 13 septembrie 1945. ca tara invinsa. comisarul general al Preturilor – Bucur Schiopu si comisarul gerenal al Comertului exterior – Mircea Solacolu. EMOTII PROPAGANDISTICE. presedintele Comisiei Romane pentru aplicarea Armistitiului – Mihail Ghelmegeanu. era obligata prin Conventia de Armistitiu sa dea despagubiri de razboi Uniunii Sovietice. Iata ce declara el pe aeroport in ziua sosirii: "Dragi prieteni.69 - . pe langa premierul Groza. loviti de razboi si seceta. vicepresedintele Consiliului de Ministri si ministrul de Externe – Gheorghe Tatarescu. acceptul dat de Kremlin pentru o intrevedere Stalin – Groza era o nota proasta data Regelui si liderilor de opozitie din tara. Dupa ce toate formalitatile au fost indeplinite. Pe parcursul celor doua saptamani petrecute de romani in URSS. Erau deja doua intalniri cu "Generalissimul" care au contat pentru Guvernul Groza ca o legitimare a acestuia in fata Romaniei si a partenerilor anglo-americani din Alianta. in aceste zile de glorie. Emotia mea este amestecata cu bucuria ca ne-am intalnit astazi. La 6 martie 1945. ignorati in favoarea reprezentantilor comunisti. intalnirii dintre Stalin cu reprezentantii comunisti romani. Dar. TOAMNA SOVIETICA. Daca despre vizita la "Mecca socialismului" intreprinsa de Gheorghe Gheorghiu-Dej nu avem prea multe relatari.. cat si de cea sovietica. Desi Romania. am gandit mult la aceasta metropola a maretelor miscari. MOSCOVA BATE DIN PINTENI. in urma presiunilor sovietice.) Gandurile mele se indreapta spre marele conducator al Uniunii Sovietice." DARNICIE CU IZ POLITIC. Inca din copilarie am citit si ascultat multe despre tara dumneavoastra. ministrul Comunicatiilor si Lucrarilor Publice – Gheorghe Gheorghiu-Dej. Lumina vine de la Rasarit..suprematia unui guvern promoscovit dominat de comunisti peste capul incoronat al conducatorului legitim – Regele Mihai. al carui Guvern nu era recunoscut de Marea Britanie si Statele Unite. Rezultatele oficiale ale diverselor intrevederi dintre membrii delegatiei romane cu reprezentanti ai conducerii sovietice au reprezentat o serie de acorduri economice. comandantul suprem al Armatei rosii in razboiul care s-a sfarsit. deloc pe placul Regelui Mihai si al liderilor partidelor National Taranesc si National Liberal. Stalin chema "la raport" un guvern al unei tari invinse. delegatia romaneasca ia drumul Moscovei. Intreaga vizita a fost descrisa in cele mai optimiste culori. In plina greva regala si criza politica. remarca premierul cu mandrie. Era primul guvern procomunist. iar la 7 septembrie a invitat delegatia la un pranz oficial. imbibata cu semnificatii propagandistice si laudata atat de presa din tara. nici macar in presa vremii. Toate incercarile opozitiei antiguvernamentale de a convinge aliatii an. In acest fel protocolar. condus de Petru Groza. s-a format un nou Executiv.glo-americani si sovietici sa demita Guvernul Groza si sa formeze unul "reprezentativ" s-au soldat cu un esec. Groza a facut mare caz de importanta intalnirii cu Stalin si a vizitei in ansamblu. Nici actiunea sa grevista nu a dat rezultatele scontate. sprijinul pe care Groza il primea din partea URSS fiind imposibil de contrabalansat. Despre cele 300. Stalin a oferit romanilor. Groza isi amintea ca s-a oferit sa le plateasca din rezerva Bancii Nationale. cereale. "Generalissimul" a raspuns: "Nu va atingeti de aurul Bancii .

"Mana puternica de ajutor" a gatuit insa viitoarele doua decenii economia romaneasca. Deocamdata informez ca Gheorghiu-Dej si Emil Bodnaras sunt comunisti. Vasinski si altii. de a nu fi rigid. insa eu simteam ca ne aflam undeva unde puteam sa-mi permit luxul de a nu respecta formele protocolare. dar a recunoscut ca ar fi vrut ca glasurile lor sa fie auzite tocmai la Moscova. mai formalisti. Eu nu sunt prietenul formalitatii. Groza elogiaza tara sovietelor si pe conducatorul Stalin: "N-a fost o poveste. urmand sa le restituiti in natura. catre Stalin1945 Despre Stalin. povesteste el entuziasmat. pot fi nelimitate»". cu o dobanda de 5%. Mihail Ghelmegeanu este omul lui Tatarescu. Stefan Voitec – social-democrat. cel in carne si oase PAULA MIHAILOV CHICIUC Generatii intregi l-au ridicat in slavi pe Stalin. Traiasca prietenia romano-sovietica! Traiasca Guvernul de concentrare democratica Petru Groza!". Eu va dau cu imprumut aceste cereale pe timp de doi ani. Kavtaradze face o scurta caracterizare membrilor acesteia: "Maine comunic telegrafic date despre persoanele incluse in lista. Din prima clipa s-a creat o atmosfera de buna intelegere. premierul Groza a fost invitat de Asociatia Romana pentru Strangerea Legaturilor cu URSS (ARLUS) sa sustina o conferinta. desi numele lui Emil Bodnaras apare in aceasta lista. In discursul sau. Am batut la hambarele lor si ni s-au deschis". "CERETI TOT CE VRETI!" Dupa intoarcerea de pe taramul sovietic al fagaduintei. Generalissimul Stalin insista: «Spuneti tot. De mentionat ramane faptul ca. Pe langa detaliile de protocol. Cu Stalin. cereti ce aveti de cerut.70 - . ci o realitate: ne-am gasit la masa cu Generalissimul Stalin si intregul sau stat major: Molotov. pentru ca veti avea nevoie de el pentru refacerea tarii. Transmitand scrisoarea Kremlinului. intinzandu-ne mana lui puternica de ajutor". pentru ca cererile voastre – si a accentuat – cererile Guvernului Groza. care a starnit ilaritate si care l-a facut pe insusi Generalissimul Stalin sa rada sanatos. apropiindu-ne desigur de problemele care ne interesau. intr-un loc unde puteam sa fiu asa cum sunt si sincer. fiindca trebuie sa ma justific si eu in fata popoarelor Uniunii Sovietice". El a rezumat vizita in acelasi stil "inflorit": "Am batut la inima lor si ni s-a deschis. TELEGRAMA "Inapoiati in Romania. membrii delegatiunei guvernamentale indreapta prin mine gandul catre Excelenta Voastra pentru a va exprima intreaga multumire pentru deosebit de calduroasa primire de care s-au bucurat pe tot parcursul sederii la Moscova si pentru marea bunavointa si permanenta solicitudine aratate de guvernul sovietic fata de interesele si nevoile poporului roman" Petru Groza. Multimea adunata in Baneasa a aclamat minute in sir membrii Guvernului. o atmosfera deosebit de calda. Tatarescu anunta si componenta delegatiei. In cadrul ei. Am stat cateva ceasuri. el nu va ajunge la Moscova. ceilalti sunt persoane neimportante". Unii dintre colegii mei.Nationale. Mi-am permis de aceea o anecdota. ziarul Universul titra pe prima pagina: "Veniti cu totii la aeroport sa-i intampinam cu bucurie. In ziua intoarcerii in patrie a delegatiei. Groza le-a multumit bucurestenilor. INFORMARI PRELIMINARE Pentru pregatirea plecarii delegatiei guvernamentale romanesti la Moscova. chiar daca setea lui de sange le-a ucis . au cazut in panica. "am stat la sfat si ne-a inteles greutatile care ne apasa. ministrul de Externe – Gheorghe Tatarescu – a trimis o scrisoare ambasadorului URSS la Bucuresti – Kavtaradze.

taranesc. era numita in varfurile sovietice – «kremliniana». nascuta la Iasi. mi se parea ca Stalin indica sensul istoriei. in timpul adolescentei mele militante. Stalin avea un fix al sau in judecarea presupusului vinovat: cel care nu avea curajul sa i se uite in ochi sau se «pierdea» cand i se imputa ceva conta ca «dovedit»". incepuse sa ocupe intregul spatiu afectiv al copilariei mele. multi l-au iubit cu patima. Milovan Djilas. nici nu era nevoie sa fie informat de altii. incapabila fiind sa depisteze un reper la fel de puternic precum a fost "Generalissimul". parea chiar a nu face caz de el. mai tarziu. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Motiv pentru care au fost nevoiti sa-i teasa manecile de la vestonul de maresal. FIXIST. mitificat pana la a deveni ireal. isi aminteste ca intreaga ei copilarie a fost marcata de "mitul Stalin". Stalin hotara soarta unor oameni pe baza unor informatii nefundamentate. i-a impartasit sefului sau de cabinet – Paul Sfetcu – impresia ce i-a ramas pecetluita despre firea "marelui parinte al popoarelor": "In fata lui Stalin – spusese el (Dej – n. El a devenit. Cercetatoarea Lilly Marcou. reproducem cateva dintre marturiile contemporanilor si istoricilor. sa-si imbunatateasca in nici un fel aspectul fizic. care era foarte suspicios din fire. de gospodar. pregatindu-i cadavrul pentru ceremonia publica. liderul comunist roman care a avut mai multe prilejuri de a-l vedea pe Stalin. referinta suprema. Dar cine a fost Stalin cel din spatele pozelor propagandistice? Spre edificare. De mentionat este faptul ca. Fata ii era alba. Iar picioarele si mainile prea lungi. SCUND. in cartea sa despre intalnirile cu "omul de otel". imi parea mai ales ca un tata protector. desi nu era total chel nici in crestet. DISCRETIONAR. Totusi capul lui nu era urat: avea ceva de om din popor. Ce se ascunde in spatele imaginii de om adorat de milioane de oameni. Cred ca." PREA-SUPUSII DE LA KREMLIN Aparatul functionaresc care lucra pentru Stalin cuprindea cateva personalitati marcante incapabile sa tina piept personalitatii lui complexe. mana stanga si umarul ii erau putin intepenite. pe parcursul a trei decenii.n. legendar. indoiti spre inauntru. BURTOS SI CHEL. intr-o prima instanta. pe scurt. PERICULOS. In Romania.) –. Astfel ca la moartea sa. Se spune chiar ca niciodata in timpul vacantelor petrecute la malul marii Stalin n-a fost vazut dezbracat. omul istoric. ca si in toate statele din fostul lagar sovietic pana in 1956. deschizandu-mi o lume in care nu mai exista frica. Intai. aveau succes doar cei care nu se lasau intimidati de el si raspundeau cu curaj invinuirilor. plecand de la aceasta iubire. "REFERINTA SUPREMA". "Stalin. iar daca se vorbeste despre caracter. incat a pastrat poza ucigasului intre paginile Bibliei. Nici tinutei vestimentare nu-i dadea importanta. Printre "oamenii lui Stalin". Alteori. iar parul i se rarise. cei din anturaj au constatat cu stupoare ca nu au cu ce sa-l imbrace pe "Generalissim". Dincolo de aparente. Avea o burta destul de proeminenta. principalele atribute ale lui Stalin sunt "suspicios si autoritar". Unul dintre istoricii care i-au dedicat dictatorului sovietic mai multe lucrari de specialitate – Roy Medvedev – marturisea ca mama sa.persoane dragi. iar altii il apreciaza si acum. Ea este reprezentanta acelei generatii care a deplans cu adanca amaraciune moartea lui Stalin. caracteristica pentru cei care petrec mult in birou. asemenea pareri nu au fost contrazise decat de opiniile voit magulitoare ale propagandistilor. cu ochi galbeni si vioi si un amestec de severitate si pisicher". probabil din teama de a nu-si etala handicapul unui brat mai scurt. Din cauza suspiciunii sale. Dintii ii erau negri si neregulati. mai tarziu am aflat ca aceasta culoare. povesteste Lilly Marcou. ii contureaza un portret: "Era scund de statura si avea un corp urat. si nici chiar mustatile nu-i erau stufoase si puternice. care au marcat si soarta . Stalin nu incerca. in particular. totul s-a ordonat intre mitul lui Mos Craciun si cel al printului fermecat. a caror soarta a stat in mainile lui? Cand vine vorba de descrierea fizicului sau.71 - . pur si simplu i se nazarea dintr-o data ca vreuna dintre persoanele anturajului sau era tradatoare. functionarii de la sectiile de Agitatie si Propaganda erau obligati sa prezinte imagini idilice infatisand un Stalin ireal. Stalin a reprezentat sensul vietii si fortele binelui. autoare a numeroase lucrari despre istoria comunismului. cuvintele de ordine sunt "scund si urat". cu pometii rumeni. o femeie credincioasa. Dar admiratia ei pentru Stalin a ramas nestirbita. si-a pierdut sotul in timpul marii terori staliniste.

72 - . Despre Comisarul National pentru Afaceri Straine. Pentru scopurile de atunci ale Kremlinului. Sa-ti aduci aminte de ce ti-am spus in acest moment. Viciata de interpretari straine contextului istoric este decizia privind secretarul partidului. Dar viclenia sa proverbiala forma un cuplu indestructibil cu forta. chiar si in discutiile particulare". Se intareste astfel iluzia disparitiei Cominternului si a identificarii comunistilor cu un anume curent national. comunistul iugoslav Milovan Djilas scria ca "nu era un tip deosebit de vorbaret. Valoarea de intrebuintare a comunistului din Romania ori dintr-o alta tara se masura tocmai dupa apropierea fata de sovietici. in memoria colectiva a romanilor fiind inca prezente acuzatiile aduse comunistilor pe parcursul perioadei interbelice de agenti platiti ai Moscovei si militanti ai dezmembrarii statului roman. cand strategia Moscovei viza pozitii cat mai profitabile pentru comunistii din tarile europene invadate de Armata Rosie. Andrei Vasinski. Molotov. Vasinski a cerut. printre tehnicile de manipulare utilizate in acest scop a fost si scoaterea unor lideri charismatici in prim-planul scenei. Lamuritoare este insasi schimbarea denumirii partidului din Partidul Comunist din Romania in Partidul Comunist Roman. Cumpanind intre Ana Pauker – "eroina" a comunismului international si Gheorghiu-Dej – obscur militant sindical. cu certitudine Stalin n-a stat pe ganduri. Daca Molotov era "executantul". Nimic mai fals decat teoria de larga raspandire ca "grupul moscovit" reprezentat de Ana Pauker a pierdut in favoarea "nationalistului" Gheorghiu-Dej. contactul era usor si direct. daca se afla in buna dispozitie si cu persoane care-i impartaseau conceptiile. s-au numarat Viaceslav Molotov si Andrei Vasinski. Exemplul cel mai elocvent este episodul in care. S-au interzis si declaratiile ori referirile publice la stagiile moscovite ale acestora. ci intolerantei regimului fata de protestele sindicale. "Dezvaluirile" din postcomunism au condus la generalizarea respectivelor falsuri. Felul sau de a fi i-a adus lui Molotov caracterizarea de "un desavarsit robot modern" facuta de Churchill. incat tencuiala din jurul tocului usii a crapat. batand cu pumnul in masa Regelui Mihai. viclenia se afla intruchipata in loctiitorul sau. Nu degeaba in 1945 se adoptase si o lege de schimbare a numelui datorita careia ilegalistii de etnie evreiasca. Molotov ramanea impenetrabil. Vasinski a plecat trantind violent usa. VORBE PARINTESTI "Intr-o zi. Si in timp ce cu Stalin.Intr-o zi imi vei da dreptate" tatal lui Lilly Marcou catre fiica Editorial: Culisele “alegerii” LAVINIA BETEA Pentru istoria partidului din anii ’40 avem multe teorii si explicatii false rezultate din ideologia comunismului national careia i-au cazut victime deopotriva istoricii si liderii comunisti dintr-o a doua generatie a regimului. Si totodata cu biografii corespunzatoare cliseelor propagandistice: dusmani ai fascismului si luptatori pentru "drepturile si bunastarea poporului". adica de la apropiati ai actorilor acelui joc politic. Acestea si alte cutume ale teoriei si practicii de partid explica desemnarea lui Gheorghiu-Dej (caci nu alegere fusese) ca si conducator al partidului. o mai fericita solutie decat Dej nu prezenta nici o alta tara in curs de sovietizare. In anii ’40 insa.Romaniei la un moment dat. a carui lunga condamnare se datora nu faptelor de vitejie comunista. Pentru culisele relatiilor Moscova-Bucuresti nu avem decat marturii provenite din surse de mana a doua. demiterea generalului si numirea lui Petru Groza. rusa ori maghiara si-au romanizat numele. La finalul conversatiei cu Suveranul Romaniei. Fara drept de apel este constatarea ca . nemultumit de mentinerea generalului Radescu la conducerea guvernului roman. iti va fi rusine ca ai iubit un criminal.

despre altii. care au fost criteriile de selectie pentru cel mai inalt for de conducere a partidului. Greutatea faptelor de a fi sovietic si intelectual putea insa atarna mai greu in balanta decat celelalte. organisme de conducere. o improvizatie CRISTINA DIAC In teorie.Stalin facuse alegerea.73 - . Cat despre conditia de intelectuala (istorici nedocumentati vor innegri mii de pagini despre intaietatea lui Patrascanu de a accede la conducere. Intrebat despre componenta acestuia. Ilie Popa. Logic. unii vor avea o lunga si o bogata cariera politica – Gheorghe Gheorghiu-Dej. Comitetul Central. Dintre acestia. apreciindu-i in schimb pe "revolutionarii de teren". Ana Pauker mersese la Moscova. astazi. Pentru neinitiati s-ar putea ca unele argumente sa para fara deosebite semnificatii. Pentru aceasta fusese obligata "sa-si faca autocritica" in fata celulei de partid a detinutelor comuniste de la inchisoarea Dumbraveni. fostul demnitar comunist . Peste un an. Statutul avea prevederi referitoare la drepturile si indatoririle membrilor. Constantin Parvulescu. Conform marturiei fiicei sale mai mari. unde se afla atunci inchisa. Nicolae Ceausescu. Marcel Pauker. Stalin ii dispretuia profund pe teoreticieni. Printre altele despre viitoarea conducere comunista a Romaniei. astazi se stiu mult mai putine lucruri – Vasile Marza. principii.. Este cetateana sovietica si intelectuala s-ar mai fi "scuzat" ea. Elena Tudorache. partidul era condus de Comitetul Central. CC-ul ales in toamna lui ’45 a fost facut insa "pe coltul mesei". pentru pregatirea conferintei din octombrie 1945. Andrei Patrascu. altul mai bun nu avem!". E greu de spus. in vremea lui Stalin studiile superioare insemnau tocmai anihilarea sanselor politice. femeia prin definitie are o pozitie de inferioritate.. adica a Romaniei. Este evreica – zisese fara a insista cu trimiteri la evenimentele anilor ’30. deoarece fusese intelectual). acestia au ramas necunoscuti chiar si unor demnitari comunisti. altii au pierdut prim-planul scenei dupa nici macar un an. pentru ca este roman si pentru ca. oare? Probabil de vreme ce l-a prezentat adunarii cu urmatoarea recomandare: "Pentru ca este muncitor. Ion Gheorghe Maurer. care stabilise tiparul viitorilor conducatori. nici in tara sovietelor nu fusesera promovate femei in varfurile conducerii. Cu invidie. fusese executat in procesele staliniste ca "spion in favoarea unei puteri straine". Primul Comitet Central al PCR. Evenimentele notabile petrecute la prima Conferinta Nationala a PCR din octombrie 1945 au fost votarea unui nou statut al partidului si alegerea primului Comitet Central dupa reintrarea in legalitate. numara 27 de membri plini si sapte supleanti. Dupa perfidele obiceiuri de partid. "Ubnitai". Pentru Stalin. Unii membri au facut cariera. la Moscova. Dupa obicei. cetateana sovietica Ana Pauker era si vaduva de "dusman al poporului". Cand relatam acestea trebuie insa sa amintim ca in septembrie 1944 Ana Pauker revenise in tara ca reprezentantul la Moscova al tuturor comunistilor romani. ales in ultima zi a Conferintei. Gheorghe Radnev. conducatoarea Ana Pauker incepuse prin a-i argumenta lui Molotov de ce nu poate fi ea desemnata public secretar general. Functie care din acel moment devenea publica. printre care se numarase si el. desi locul sau era la mult prea mare inaltime pentru a interveni la modul direct. in conferinta din octombrie 1945 Anei Pauker i-a revenit sarcina de a-l propune pe Gheorghiu-Dej conducator al partidului. barbatul ei. In primul rand pentru ca este femeie si intr-o tara predominant agrara. Iar militanta cominternista care ii fusese sotie nu-i demascase "actiunile dusmanoase". unde a vorbit cu Molotov. O IMPROVIZATIE. Ca si precedentele. la Bucuresti cu totii i s-au subordonat. adica) i-ar fi laudat Molotov realismul. tot ea trebuia "sa faca propuneri" pentru viitorul secretar general. ("esti desteapta". Emil Bodnaras. Petre Ion. In paranteza fie spus. structura partidului. Dumitru Focsaneanu. Promovati pe baza de simpatii si pentru ca nu existau altii mai buni.

S-a stins din viata in noiembrie 1975. fusese seful atelierului de tamplarie din inchisoarea Caransebes. Dintre membrii primului CC. unde a desfasurat "munca de partid". De meserie brodeza. an in care a obtinut si titlul de doctor. VEDETE. era prietena cu Lica. povestea Barladeanu. Constanta Craciun.Alexandru Barladeanu a afirmat ca tot Comitetul Central din 1945 a fost o improvizatie. Din august 1948. "tovarasa Ana" a spus: "Toate caracterizarile au fost un scandal. S-a nascut la 10 februarie 1912. timp de patru ani. Alexandru Barladeanu si-a amintit ca a fost un intelectual nu prea stralucit.. ELENA TUDORACHE. Din 1930 a devenit sef de lucrari la Facultatea de Medicina din acelasi oras. Multi se cunosteau din anii de detentie la Doftana. Gheorghe Vasilichi se intorsesera din URSS dupa 23 august 1944. In februarie 1948. Despre el. care nu jucase un rol prea mare in viata politica.) Mai mult ca sigur ca nu exista nici o stenograma de la alegeri. in 1943 si pana la evadarea din august 1944. iar Sabina. S-a nascut in anul 1902. Dupa 1952 s-a dedicat activitatii didactice. au aparut ceilalti. Este o rusine cum s-a facut". In prima sedinta plenara a CC-ului ales. in 1929. judetul Orhei. Alt membru al CC-ului din 1945 a fost Elena Tudorache. fiica sa. lagar in care Gheorghiu-Dej a petrecut un an. la Iasi. CC-ul era forul suprem de conducere in partid. mai putin cunoscuti astazi. Alexandru Draghici. Vasile Luca. Cel care propunea prezenta si o scurta caracterizare a celui propus. a intrat in partidul comunist ilegal. mama lui nu a fost. A lucrat ca medic la Spitalul "Sf. facusera parte din conducerea PCdR in timpul lui Stefan Foris. La revenirea in tara a lui Alexandru Barladeanu. unii se puteau lauda cu stagii mai lungi sau mai scurte in inchisoare. precum Constantin Parvulescu sau Iosif Ranghetz. Accesul in structurile de conducere se facea pe baza de propunere..74 - . SI ILUSTRI NECUNOSCUTI. In 1925 devenise membru al partidului comunist. Din 1947 fusese numit ambasador extraordinar si ministru plenipotentiar al Romaniei in Belgia. S-au asezat cativa la o masa si. viitor ministru al Agriculturii si seful Comitetului regional Cluj al PCR. a fost ministru al Sanatatii. unii membri ai CC-ului din 1945 au fost si au ramas niste ilustri necunoscuti. Vasile Vaida. VASILE MARZA. Alexandru Moghioros. de care nici macar nu auzise. Si nu de unul oarecare. In practica insa. Conform statutului. devenisera deja niste necunoscuti. Chivu Stoica. Pana in 1931 a lucrat la Chisinau ca educatoare. Fiul sau a fost seful de cabinet al lui Maurer. in comuna Hartop. Emil Bodnaras. la Institutul de Histologie al Facultatii de Medicina din Lyon si in laboratorul de Anatomie Patologica al Facultatii de Medicina din Paris. Anumite elemente din biografiile membrilor CC. dar banuiala sa este confirmata de un participant direct la evenimentele din toamna anului 1945. dar un om cinstit. in comuna Sipote din judetul Iasi. (. Mihai Rosianu era invatatorul care ajutase la evadarea lui Gheorghiu-Dej din lagarul de la Targu-Jiu. in august 1944. data la care a pierdut calitatea de membru al CC. Spiridon" din Iasi. Altii. Iosif Chisinevschi. lucrand ca profesor la Facultatile de Medicina din Iasi si Bucuresti. cea de la 22 octombrie. "Celebritatile" erau: Gheorghe Gheorghiu-Dej. una dintre fiicele lui Gheorghiu-Dej. A ramas toata viata un apropiat al acestuia." Barladeanu era la Moscova in octombrie 1945. pe baza unei liste alcatuite ad-hoc. Caransebes sau Targu Jiu. "A fost acolo un grup de oameni. Pentru demnitarul comunist amintit. se numara si Vasile Marza. La unii tovarasi s-a facut caracterizarea asa: «Tatal lui a fost taran. Ana Pauker. conduceau Biroul Politic si Secretariatul. Constantin Campeanu fusese inchis in lagarul de la Targu-Jiu. Nicolae Ceausescu. Miron Constantinescu. Din 1932 a lucrat in Franta. tinand cont de simpatiile si adversitatile ce le aveau. unii dintre cei alesi cu numai un an inainte. S-a mutat la Bucuresti. in 1946. Din 1948 a fost membru al Academiei. A fost responsabila a Sectiei Industrie Usoara a CC al PCR . s-a nascut atunci si deci il recomandam sa fie membru in CC». Teohari Georgescu. A absolvit Facultatea de Medicina de la Iasi in 1927. Vasile Marza nici nu se mai afla in tara. dupa expirarea pedepsei. Printre "alesii" din octombrie 1945 care nu mai spun astazi mare lucru nici macar istoricilor sau oamenilor sistemului. dupa care delegatii votau. ci chiar de liderul informal al comunistilor romani la acel moment – Ana Pauker. indreptatesc opinia ca intr-adevar fusesera cooptati pe baza de simpatii. care s-au cunoscut intre ei si s-au introdus unii pe altii in CC.

Prima Conferinta Nationala a PCR CRISTINA DIAC In toamna lui 1945. In fata lumii. ci si oamenii. (. cel mai important moment din viata partidului dupa reintrarea in legalitate la 23 august 1944. fusese inlaturat de la conducere in imprejurari pastrate secret pentru comunistii din afara cercului de initiati. PCR nici macar nu-si desemnase o conducere. Se schimbasera insa nu numai vremurile. Ilie Popa..) In al doilea rand. In spatele usilor inchise. Teohari Georgescu. In primul rand. a povestit in volumul sau de memorii: "A fost o experienta interesanta. desi cu efect intarziat. structurile de conducere precum Secretariatul sau Comitetul Central. Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Vasile Luca straluceau din ce in ce mai tare. Alexandru Moghioros. Teohari Georgescu. partidul era condus teoretic de un trio format din Constantin Parvulescu. Leontin Silaghi. in Biroul Politic au intrat: Gheorghe Gheorghiu-Dej. Constantin Parvulescu. "Stele" precum Ana Pauker. Iosif Ranghetz. Andrei Neagu. ei erau "comunistii". fusesera aproape simbolice. La vremea respectiva am inregistrat numai atmosfera sufocanta. Vasile Luca. Ana Pauker. Iosif Chisinevschi. Vasile Marza. Lucretiu Patrascanu. Ana Pauker. Egon Balas. sala de festivitati a Liceului Mihai Viteazul din Bucuresti gazduia Conferinta Nationala a PCR. pe care in marea lor majoritate ii vedeam si ii auzeam acum pentru prima oara. 16 octombrie. Gheorghe Vasilichi si Miron Constantinescu. Dupa 23 august.75 - . Vasile Vaida. Vasile Luca. Chivu Stoica. precum si alte fenomene negative. Emil Popa. CLARIFICARI NECESARE. la acea vreme tanar comunist. Constanta Craciun. Constantin Campeanu. Secretariatul si Comisia de Control. participant la eveniment in calitate de delegat al Regiunii Cluj. Emil Bodnaras si Iosif Ranghetz. CC-ul a ales in prima sa sedinta Biroul Politic. inca din aprilie 1944. Dumitru Coliu. Nu ni s-a permis sa vizitam Capitala sau sa luam legatura cu orice prieteni sau cunostinte pe care le-am fi avut in oras. situatia interna a partidului nu era clara. Emil Bodnaras. pe toata durata conferintei (cinci sau sase zile). Gheorghe Vasilichi. Partidul Comunist era in conflict deschis cu Regele aflat in greva la Sinaia. La jumatatea lunii octombrie a anului 1945. Dupa indepartarea lui Foris.intre 1950 si 1952. Comisia de Control il avea ca presedinte pe Constantin Parvulescu. data de la care nu a mai ocupat nici o functie. Andrei Patrascu. lucrurile erau mai neclare decat s-ar fi putut banui din exterior. iar ca membri pe Iosif Ranghetz si Liuba Chisinevschi. mi-au facut o impresie amestecata. Nicolae Ceausescu. Miron Constantinescu. Elena Tudorache. Provizoratul instituit dupa mazilirea lui Foris nu mai putea dura. In ciuda ascensiunii in viata politica a tarii. Masivul grup din inchisori fusese eliberat. care in anumite privinte mi-a deschis ochii. DIN INTERIOR Tonul cu care unii dintre delegati au rememorat zilele conferintei este cu totul altul decat triumfalismul gazetarilor de la Scanteia. Gheorghe Gheorghiu-Dej. partidul beneficiase de o "infuzie" de comunisti cesi petrecusera anii razboiului la Moscova." PRIMUL CC Membrii Comitetului Central ales in octombrie 1945 au fost: Gheorghe Apostol. fara permisiunea de a iesi. conducatorii partidului.. Conferinta si-a deschis lucrarile in dupa-amiaza zilei de marti. intreaga delegatie a fost tinuta sub cheie intr-o casa de oaspeti. Gheorghe Maurer. In ultimii ani ai razboiului. si s-a incheiat . primii patru fiind alesi si membri ai Secretariatului. Chivu Stoica. Ultimul secretar general – Stefan Foris. Astfel. dar avea sustinerea "fratelui cel mare" de la Moscova.

ilegalist. dar si Sanda Stoica. a luptatorului. Prin glasul lui Patrascanu. PCR avea din acel moment o noua conducere. ilegalistul Nicolae Goldbergher. sarcinile de viitor. in persoana lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Un taran inalt ca bradul – primul care a impartit o mosie boiereasca. In onoarea eroilor comunisti s-a tinut un minut de reculegere. pentru liderii comunisti. taranca din judetul Romanati. multele victime ale Marii Terori Staliniste au fost omise din enumerare. Gheorghe Vasilichi. Si parca cupola inalta a salii sta sa se darame. printre altele. acesta a fost arestat "de partid". In alta parte. care a expus "situatia jalnica a taranimii in timpul regimului antonescian". In sala au luat loc "reprezentanti ai guvernului. Patrascanu a turnat gaz pe foc. Secretariatul si secretarul general al partidului. istoria partidului. in celula". acest raport a fost tiparit intr-o brosura. pentru a relua a doua zi dimineata. al partenerilor de guvernare – Partidul Social Democrat. Lucretiu Patrascanu a solicitat.76 - . Dupaamiaza. In sedintele urmatoare delegatii au luat cuvantul la sectiunea "discutii la raport". principalul organ de presa al partidului. OMAGII SI BILANTURI. In toamna lui 1945. Dupa aceea. SILVIU BRUCAN RELATEAZA Scanteia a "informat" pe larg cititorii despre mersul lucrarilor Conferintei. oameni care au deschis partie noua in viata tarii. Desfasurarea Conferintei a fost amplu redata in Scanteia. Punctul culminant al Conferintei a fost atins duminica dimineata. Ulterior. ai Armatei.duminica. CC-ul a ales din randurile sale Biroul Politic. in sala. Sedinta de a doua zi dimineata s-a deschis cu intonarea Interna-tionalei. In interventia sa facuta imediat dupa deschiderea primei sedinte plenare a Comitetului Central abia ales. dar partidul nu stia cum sa procedeze cu el. pe atunci tanar gazetar la ziarul amintit: "«Declar deschisa Conferinta Generala a Partidului nostru!» Este vocea dura. . La acel moment." Foris – o problema nerezolvata CRISTINA DIAC Aducand vorba de Foris in fata "tovarasilor" sai. secretarul Comitetului Regional Cluj. a fost ascultat salutul organizatiilor. sa fie trimis "la munca de jos. Printre vorbitori s-au numarat Vasile Vaida. In prima zi a fost ales prezidiul. tinut de Ana Pauker. si discutiilor referitoare la acest act fundamental al partidului. E intr-adevar coplesitor. a ceferistului Vasile Luca. emotionant. Ziua de sambata a fost rezervata raportului referitor la viitorul statut al partidului. a adus un omagiu eroilor comunisti cazuti in diferite imprejurari. Acestia sau simtit profund jigniti de comparatia cu "provocatorul". dupa cum consemna Scanteia. Numara in jur de 80 de pagini si avea structura tipica unor astfel de documente: situatia internationala. 22 octombrie. liderul comunistilor care facusera inchisoare. Evident. In ultima zi a fost ales primul Comitet Central legal. PNT-Anton Alexandrescu. luptator in Spania si in Rezistenta Franceza. ai partidelor si organizatiilor politice". Frontul Plugarilor. cand cei 320 de delegati au ales Comitetul Central al PCR. Foris era o problema in suspensie. in care razbate vigoarea de stejar puternic. In prima sedinta plenara de luni. auditoriul a luat cunostinta de continutul a zeci de telegrame adresate Conferintei. Gheorghe Gheorghiu-Dej a inceput citirea raportului politic. dupa cum suna relatarea de la fata locului. adanc infipt in pamant. atat de violent izbucnesc aplauzele. (…) Sunt acolo. S-a intrerupt. unul dintre muncitorii care si-a ridicat glasul impotriva regimului antonescian. Silaghi Leontin (viitorul ministru al Apararii Leontin Salajan). Iata cum a fost vazut inceputul evenimentului de Silviu Brucan (foto). Uniunea Patriotilor. muncitoare din Braila sau Ioana Smarandache. situatia economica. Vineri a vorbit Lucretiu Patrascanu despre situatia economiei postbelice si despre tactica de urmat in alegeri.

vechea conducere a lui Foris a luat o astfel de hotarare si am fost sase luni de zile la munca de jos. La un moment dat. a argumentat Patrascanu. Nu numai ca exista neconcordante intre declaratiile a doua persoane diferite. din indicatia lui Dej l-am luat pe Foris de pe strada.77 - . Cu un an si jumatate inainte. Victoria Sarbu. Patrascanu nu facea . nu mai tin minte cine. a replicat Apostol. In aprilie. la comunisti. declara Gheorghe Pintilie. nu mai stiu ce. Reconstituirea traseului urmat de acesta este astazi dificil. si Ana Pauker. cand sotul. Cand situatia a inceput sa se complice. fiind chiar de rau augur. dar nu se puteau decide ce sa faca cu el. Il "retin" din nou si il duc la Ministerul de Interne. a dat dispozitie sa-l aducem pe Foris inapoi la sediu. care se interesa insistent de soarta lui – era in plina desfasurare. ascuns de ochii sovieticilor. L-am scos de acolo si l-am dus pe o alta strada. In ianuarie 1945 i s-a spus ca a fost gasit nevinovat. noi toti nu avem dreptate si se duce jos ca sa sufere ca pe vremea lui Foris. Foris nu a mai fost eliberat niciodata. Foris s-a supus. e ca si cum ar vrea sa spuna ca parerea lui este justa. daca decidea trimiterea "la munca in celula". si Gheorghe Apostol. dar si alti membrii ai CC-ului. facand comparatia cu "istoria recenta". Apoi. in aprilie 1944." "CA PE VREMEA LUI FORIS". tinut intr-atatea locuri – la Ministerul de Interne. Patrascanu mai mult a pus paie pe foc. Teohari Georgescu de perioada Foris. "Comparatia ca vreau sa ma duc sa lucrez jos in celula. iar a intervenit ceva. "La 9 iunie. In momentul cand Lucretiu Patrascanu facea neinspirata comparatie.. dar si de cei ai familiei. L-am tinut sub paza in diferite locuri: la sediul partidului. la mina acasa si in alte locuri (. la o tovarasa care a muncit putin in ilegalitate. undeva pe langa un minister. Dupa 23 august. pentru el incepea o perioada agitata. Dupa "retinere" – practic rapirea din plina strada de un comando al partidului condus de Gheorghe Pintilie.A spus ca nu-i nici o nenorocire ca din postul de ministru si membru in CC sa se reintoarca la "munca" unui membru de partid obisnuit. "Tovarasii" erau convinsi ca era "provocator". La 23 martie insa.). a fost eliberat. aceeasi persoana declara lucruri diferite de la un an la altul. Astfel ca. liderii din acel moment se razgandesc." Ultimul secretar general al PCdR inainte de 23 august era vazut in octombrie 1945 ca unul dintre "baietii rai". Desi stia ca legatura cu "centrul moscovit" este rupta. care voia sa viziteze sediul in care il tineam pe Foris. A fost arestat si eliberat de atatea ori. din vointa Moscovei. Bodnaras se prezentase la locuinta conspirativa ocupata de secretarul general si il anuntase ca. Fara sa stie poate. este de mirare ca n-a realizat faptul ca incalca normele. Astfel ca solutionarea "problemei Foris" a tot fost amanata. Judecand in spiritul timpului si locului. Foris n-a avut o clipa de liniste. iar nu aveam unde sa-l ducem si l-am luat la mine acasa. ca poate locui unde vrea impreuna cu sotia sa. Spiritul de initiativa nu figura. Ana Pauker. Regula spunea ca entitatea numita "Partidul" stie cel mai bine ce trebuie sa faca si ce loc i se cuvine fiecaruia dintre membrii sai. eliberari si rearestari. Paza o facea cand ea. Declaratiile celor implicati in calvarul lui Foris sunt contradictorii. mai mult. si ca in curand va fi trimis de partid la Cluj. au sarit ca arsi. epopeea lui Foris – retinut. trebuie sa predea conducerea. La auzul comparatiei cu Foris. comunistului vizat nu-i mai ramanea decat sa-si faca autocritica si bagajele si sa se apuce de lucru acolo unde fusese trimis. DU-TE-VINO. Foris fusese "demis" din functie. la diferite sedii ale partidului. Ideea intereselor colective deasupra oricarui interes personal era unul dintre principiile vietii de partid. legaturile de partid si casele conspirative. cum s-a intamplat si cu Foris.. acasa la Gheorghe Pintilie incat singurul lucru care se poate afirma cu certitudine este ca din aprilie 1944 si pana la moarte. In curtea aceea mai locuiau sase familii. pe agenda PCR au aparut alte prioritati: o cat mai buna pozitie in guvern si pe scena politica in general. Abia iesit din inchisoare. pentru "lamuriri". in "fisa postului". cu arestari. "agent al Sigurantei infiltrat in randurile partidului". s-a pus chestiunea cu Comisia Aliata de Control. eu cu cativa oameni. in 1946. Din acel moment." CU MUSCA PE CACIULA. mutat dintr-un loc in altul. sub paza comunista in diverse locuinte conspirative. mi se pare pe Strada Popa Sapca sau pe Popa Soare. "Nu este prima oara cand fac acest lucru. Amintind in fata lui Gheorghiu-Dej. Erau convinsi de vinovatia lui. Obligatia oricarui comunist era sa fie permanent la dispozitia "Partidului" cu "P" mare. Gheorghiu-Dej sau Teohari.

"Gasesc la tov. Si-a pastrat "surprizele" pentru prima reunire a CC-ului proaspat ales. "Mie nu imi pasa. "Scanteia" a facut largi relatari de la Conferinta Nationala a Partidului." Dupa astfel de "semne". Ceea ce nu spune ziarul spun documentele de arhiva." Invinuitul s-a aparat spunand ca nu atitudinea lui a fost cea care a atras atentia Londrei. Gheorghiu-Dej spusese ca Patrascanu era inca o ramasita mic-burgheza in partid si ca ar avea unele "incurcaturi teoretice".altceva decat sa vorbeasca de funie in casa spanzuratului. JIGNIREA DE-A FI NUMIT DOMN SI NU "TOVARAS" Cea mai grava acuzatie care i s-a adus lui Patrascanu in cursul primei sedinte plenare a Comitetului Central a fost cea de fractionism. Patrascanu nu a ripostat in timpul Conferintei. "Interventia tovarasului Gheorghiu-Dej a fost mai grava. o buna parte a timpului a fost alocata "clarificarii" divergentelor dintre Lucretiu Patrascanu si ceilalti membri de baza ai conducerii. in ciuda celor 27 de ani in Partidul Comunist. Si nu de unul. Misiunea principala a acesteia era alegerea Biroului Politic.78 - . ca. Patrascanu le-a reprosat si ca Scinteia nu preia niciodata declaratiile pe care le dadea in calitate de ministru. lui singur i se spunea "domnul ministru Patrascanu". Inainte de aceasta. Patrascanu a probat zicala "Daca taceai. insa nu a scris chiar totul. in frunte cu tovarasul Patrascanu. ca am incurcaturi teoretice. el fiind complet nevinovat. ca un membru cu 27 de ani de politica continua sa fie o ramasita burgheza in partid. Patrascanu "calcase in strachini" inca o data. De asemenea. desi jucase un rol important in evenimente. luand forma criticilor formulate de Gheorghe Gheorghiu-Dej si de Gheorghe Apostol. se ghidase Radio Londra atunci cand identificase o aripa de dreapta in PCR. credea el. considerand o nedreptate faptul ca. ori de cate ori vine vorba despre el. dar a ajuns foarte repede acuzat. "SEDINTA ISTORICA". ci purtarea "tovarasilor" fata de el. fusese ales membru in Comitetul Central. ziarul partidului nu-i publica si fotografia. Cu toate acestea. Patrascanu: Singur impotriva celorlalti “tovarasi” CRISTINA DIAC Comitetul Central nou-nout s-a reunit a doua zi dupa terminarea Conferintei in sedinta plenara. dar toata lumea s-a legat de asta. A inceput prin a acuza. dar atitudinea gazetei a creat aceasta atmosfera in jurul meu. Unele izbucnisera chiar in timpul Conferintei. Lucretiu Patrascanu a fost "Subiectul zilei". Sper sa fi fost a afirmatie involuntara. Patrascanu a inceput prin a se plange de lipsa increderii pe care tovarasii o manifesta la adresa lui. intr-o insiruire a ministrilor comunisti facuta in aceeasi Scinteia. Apoi mai grav. Incercand sa se apere. Din voia lui. nu fusese cooptat in Secretariatul partidului. A doua zi dupa incheierea lucrarilor a avut loc "o sedinta istorica". Partidul il detinea sub arest pe fostul secretar al PCdR. Eu am spus ca nimeni nu are dreptul sa monopolizeze popularitatea partidului. s-a disculpat Patrascanu. Cand se afirma de un tovaras care are raspundere ca are devieri teoretice. Apostol criticase activitatea lui in fruntea Ministerului de Justitie. si nu "tovarasul ministru". s-a aparat Patrascanu. Demisia lui vine cand el stie bine ca Radio Londra vorbeste de o aripa dreapta a partidului. Cu astfel de argumente – ca in ultima vreme nu i se da poza la gazeta – nu a facut altceva decat sa intareasca opinia ca. declaratii care puteau fi insa citite in toate celelalte gazete. a Secretariatului si a Comisiei de Revizie. Patrascanu un fel de mentalitate asa. filosof ramaneai". spunea Gheorghe Apostol. dupa cum a fost ea catalogata de Teohari Georgescu. In dimineata de 22 octombrie. Desi nemultumit. dar soarta lui nu fusese inca decisa. Patrascanu a luat ca pe un afront personal faptul ca. De multa vreme se plangea in particular. fractionista. dupa 23 august. ci de toti. este un lucru deosebit de grav pentru . Patrascanu ramasese un "individualist mic-burgez".

orice membru de partid putea fi criticat. Potrivit canoanelor comuniste." Acuzatul a batut putin in retragere. si-a continuat Miron Constantinescu rechizitoriul. al reactiunii anglo-americane. Emil Bodnaras si Constantin Parvulescu au impins acuzatiile si mai departe: "Din initiativa cui a fost pus tovarasul Patrascanu in guvern? Din initiativa lui sau l-a trimis acolo partidul? I s-a incredintat aceasta mare onoare de a fi primul comunist in guvern?".. in celula". Patrascanu tinuse un discurs referitor la chestiuni economice si la tactica de urmat in perspectiva viitoarelor alegeri. trimisul lui Truman. si la ale liberalilor si singurul minister unde nu avem celula este Ministerul Justitiei". Ethridge avea misiunea de a cerceta situatia politica din Romania si Bulgaria si de a intocmi un raport pe baza celor constatate. de a-si inainta demisia din guvern. Miron Constantinescu l-a invinuit insa ca sustinuse niste teze care "constituie o linie cu totul straina de linia Conferintei si a partidului in acest moment". In luna octombrie. Si nu am vrut sa fac o situatie dificila tovarasului Gheorghiu-Dej daca l-as fi intrebat care sunt aceste incurcaturi. membru de partid. . sa-ti dai demisia? Inseamna in mod obiectiv sa ajuti mai mult reactiunea decat o ajuta manistii si bratienistii in tara noastra. ci modul in care s-a facut. tu. fiecare poate fi criticat. Comunistii si aliatii lor tineau cu dintii de un guvern pe care anglo-americanii si ulterior regele se incapatanau sa nu-l mai recunoasca. Conferinta Nationala a PCR avea loc pe fundalul "grevei regale". Conform logicii si cutumelor comuniste. cu conditia ca (sic!) critica sa fie obiectiva si partinica.79 - . "Nu exista exceptie. Ana Pauker l-a invinuit de nerespectarea obligatiei oricarui membru de a-si face o autocritica sincera. In legatura cu activitatea sa de ministru comunist al Justitiei.) In momentul cand vine in Romania Ethridge. demisia lui Patrascanu se potrivea ca nuca-n perete cu planurile si disciplina partidului din care facea parte. Mai poetic. La conferinta. a strarnit o gama larga de luari de pozitie. care nu era comunist. sustinand ca nu a contestat critica in sine. a opinat ca "tovarasul Patrascanu este un capital al partidului si partidul plaseaza acel capital unde crede de cuviinta". Andrei Patrascu. "Daca un ministru social-democrat sau liberal si-ar fi dat demisia in aceasta perioada. In aceste conditii. "Cred ca problema. asa cum se obisnuia. Voia sa-i prezinte demisia premierului. Vorbitorii au sustinut ca suprema dovada de incredere este insasi alegerea lui in CC. Trecand peste "amanuntul" cu Groza. ministrul Justitiei prezinta in fata CC-ului o scrisoare adusa de acasa. "daca are pareri proprii. "TI SE-OPRESTE MINTEA-N LOC" Ideea nastrusnica a lui Patrascanu. cu aprobarea Biroului Politic. asa cum se mai intamplase si in timpul lui Foris. propune sa fie desarcinat de orice raspundere in cadrul CC-ului si sa fie trimis "la munca de jos. In scrisoare anunta ca demisioneaza din guvern "din motive de sanatate". Mai grav. de la uimire la indignare. la Bucuresti era anuntata vizita ziaristului Mark Ethridge. a continuat Constantinescu. el ar fi facut jocul dusmanilor poporului roman.noi. riposta lui Patrascanu a atras dupa sine criticile in lant ale "tovarasilor". PCR era hotarat sa ramana la guvernare cu orice pret si sa demonstreze anglo-americanilor unitatea si coeziunea guvernului Groza. (. trebuia sa le supuna intai Biroului Politic al Partidului si dupa aceea. Dupa principiul bulgarelui de zapada. Venise cu demisia scrisa de acasa. un alt membru CC. DEMISIE "CA NUCA-N PERETE". "Avem celule si la ministerele social-democratilor. In afara de completa ignorare a situatiei internationale. gata redactata si adresata primului-ministru Petru Groza. De asemenea. "NU PRIMESTE CRITICA". In interventia sa la plenara." "CAPITAL AL PARTIDULUI". vorbitorii au remarcat ca resortul condus de tovarasul lor era singurul unde nu exista o celula de partid. De capul lui. fara sa se fi consultat in prealabil cu Biroul Politic. a spus Miron Constantinescu. Avand acceptul lui Stalin. Patrascanu se situase din nou in afara logicii de partid. ar fi trebuit sa le sutina sau sa nu le sustina in fata Conferintei".. Patrascanu facuse greseala dupa greseala. trimis special al presedintelui american Harry Truman. spunea Gheorghiu-Dej. tocmai pentru ca esti comunist. in felul in care a fost ridicata de tov." Ca raspuns la critica.

a uluit nu numai pe noi. istoricii nostri planeaza lin. ca un membru de partid sa vie sa faca lucrul acesta. dar un membru de partid nu era voie. sunt indeosebi "tratati" prin publicarea unor "colectii de documente". contextului si modului producerii documentului . Poate fi si aceasta o explicatie ca printre alte miracole petrecute la finele lui decembrie 1989. nu are dreptul sa-si dea demisia" Gheorghe Gheorghiu-Dej Editorial: Flautistul si orchestra LAVINIA BETEA Din pacate. cauta febril un citat lamuritor pe care il aducea la cunostinta auditoriului ca solutie la problema in discutie. membru in CC. dar si pe tovarasii incercati. In istoria comunismului (fascinanta prin faptul fara precedent al transpunerii unei utopii ideologice la scara unei treimi din populatia planetei) sunt insa multe aspecte care se sustrag analizei in cheia simplificatoare a succesiunii cauzale directe. Din relatarile lui Paul Sfetcu. influentei ori persuasiunii care origineaza puterea absoluta a ceea ce fusese cel mai mic partid comunist din Europa. Chisinevschi. Categorie la care. Iosca era unul dintre cei mai "evlaviosi" cititori ai clasicilor marxism-leninismului. ocupatiei sovietice si ale . in paranteza fie spus. rotindu-se in cercuri largi. Iar cronicarii care-i consemnasera pana atunci vitejia si istetimea s-au asternut iarasi la treaba – strangandu-si si ucenici imprejur – ca sa rescrie povestea in care personajele si faptele Raului schimbasera locul cu Binele in algoritmul vechiului scenariu. Este probabil ca vorbitorul nu si-a dat seama in acel moment ca viitorul lui Patrascanu va fi la fel de tragic ca al lui Zivoviev si Kamenev sau ca el. Anul 1946 se rezuma in analizele lor la temele alegerilor electorale. de unde revenea cu un volum gros din "operele alese". M-a uluit cum vii tu sa pui problema sa demisionezi din guvern. se ridica de la masa discutiilor. spunea Andrei Patrascu. din ele lipsind informarea cititorului asupra grilei de selectie.reguli carora metodologia le-a gasit de multa vreme si definitiv rostul. nestingheriti de fenomene precum sociabilitatile subterane. Atunci Lenin si Stalin au spus ca este o tradare". "Timpii incerti". Deasupra reliefurilor pronuntate ale "evenimentului". Asta intrece orice inchipuire omeneasca." PROFETIA In chestiunea demisiei s-a pronuntat si Iosif Chisinevschi. Scrieri care. precum perioada 1944-1948. sa vii sa pui problema sa demisionezi din guvern. cu cateva zile inainte de revolutia din octombrie. teoriile privind rolul minoritatilor active. Este acel caz in care Lenin si Stalin au considerat ca este tradare atunci cand. vom lua atitudine. REGULA" Daca partidul va considera ca nu este demn de a fi membru de partid. seful de cabinet al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. sunt in flagrant dezacord cu insasi cerintele genului.Patrascanu. va juca un rol determinant in condamnarea lui la moarte. se repezea la biblioteca. Ti seopreste mintea-n loc. inca se crede ca studiul trecutului apropiat este apanajul exclusiv al istoricilor. cei tineri. Asta intrece orice inchipuire. Zinoviev si Kamenev si-au dat demisia din CC si au publicat in ziar o declaratie ca nu sunt de acord cu rascoala. Nu fac comparatie. Auzi. Ori de cate ori aparea o problema. adaugandu-se expertii in socialism stiintific. La prima sedinta plenara a CC-ului. Fat-frumosul a fost dat peste cap si prefacut in Zmeul cel rau. Iosca si-a fundamentat argumentatia tot pe un recurs la "clasici": "In istorie se cunoaste un caz.80 - . fusese redusa in ultimul deceniu al "epocii Ceausescu" tagma specialistilor in disciplinele socio-umane. dar il amintesc.

guvernul de la Bucuresti s-a pomenit in fata unor inedite situatii care trebuiau rezolvate. Functie de tinta propusa. Maurer. pe rand. Sunt convins ca tovii vor gasi ca buna ideea sa organizam orchestra intreaga a BPD-ului si partidul sa fie acela care dirijeaza orchestra. In toata aceasta degringolada. Teohari Georgescu. Vasilichi. Stenograma sedintei Biroului Politic din 26 iulie 1946 este edificatoare in acest sens. Problema Transilvaniei CRISTINA VOHN Revenirea Transilvaniei de Nord la Romania constituie debutul politicii PCR de preluare a puterii la nivel local. armatele care-au ocupat-o nu sunt "eliberatoare". Neintelegerile dintre Aliati realimenteaza insa sperantele vechilor politicieni in ajutorul anglo-americanilor de a le reconfigura pozitiile si puterea. obligatiile armistitiului sunt mari. Dar 1946 este. seceta si foametea fac oamenii sa pribegeasca din Moldova. Vasile Luca. dar sa organizeze si sa indrumeze aceasta agitatie si propaganda". Oricat de maiestrit ar fi discursul oficial. asupra sarcinilor din sectoarele lor. Iar pentru naivii amatori de dezvaluiri si deconspirari se pregatesc noi si fierbinti episoade (cu "investigatori"!) din telenovela arhivelor Securitatii. Scopul PCR din acel moment este concis prezentat de Vasile Luca – "compromiterea si distrugerea partidelor istorice". se pregatesc de alegeri si cauta justificari in fata populatiei pentru prezenta Armatei Sovietice. iar noi sa fim aceia care tragem cu bagheta. Tensiunile interetnice. Ana Pauker. In sedinta Consiliului de Ministri din 13 martie 1945 sunt luate in discutie problemele Ardealului. "Cea mai buna agitatie e aceea de a face ca colaboratorii (sic!) nostri sa cante o muzica fara tonuri false in aceasta privinta. Contrar celorlalte partide care sufera implozii si dezintegrari. Razboiul s-a sfarsit. nucleul PCR i se infatiseaza cititorului de stenograme ca singurul grup eficient de decizie. politicienii asteapta Conferinta de Pace. probabil. Si indatoririle de "denazificare" asumate fata de Aliati sunt aproape imposibil de indeplinit: e greu de trezit dintr-o data resentimentele multimii fata de fostii aliati germani ori de explicat cum generalul Macici. Miron Constantinescu. autoritarismul liderilor comunisti (stilul de conducere autoritar fiind. trebuie stigmatizat "criminal de razboi". Sensul acestora este de instituire in teritoriu a unei administratii. dificultatile economice si financiare. pe termen scurt. reteta infailibila de succes) imprima in aceste conditii de criza directii precise de actiune. E actul de inceput al acestei istorii cu finalul magistral interpretat de urmasi care-si asuma "schimbarea". dupa expresia biblica. iar nazistii nu fusesera ocupanti. Patrascanu. ci aliati. Economia e distrusa de razboi. unde terenul de infruntare al fortelor politice e bine marcat. "eroul de la Odessa". Citind documentul. Aceasta inseamna ca si Partidul trebuie nu numai sa cante din flaut.Conferintei de Pace de la Paris. Fiecare dintre membrii sai e coordonatorul unui resort unde aplica deciziile colective. facand "lucruri de capul lui" si pentru "popularitatea personala"). "vezi" cum participantii – Gheorghiu-Dej. cel mai vlaguit din sirul "vacilor slabe". faptul ca intreaga administratie era formata numai din functionari de nationalitate . formata din elemente "democratice". Greutatile sale si cat de compatibile sunt fortele politice din tara cu rezolvarea lor lamuresc multe dintre cele care-au urmat. zice bunaoara Gheorghiu-Dej despre strategia in alegeri. Chivu Stoica – pun in scena spectacolul viitorului confundat mai apoi de inocentii spectatori cu implacabila realitate. problema Universitatii din Cluj Napoca. ceilalti raporteaza. Dupa incheierea manifestarilor prilejuite de intrarea Ardealului de Nord sub administratia Romaniei. Romania e o tara invinsa. Neimplinirile si ezitarile se sanctioneaza dur: cu pierderea functiei (cazul lui Agiu care nu da efectul scontat in manipularea Frontului Plugarilor) sau cu viata (cazul lui Patrascanu care se abate de la "hotararea Partidului".81 - . Nu degeaba scuturile Internelor si Armatei inca pazesc cele mai multe dintre "documentele partidului".

de la prefectura pana la ultima celula administrativa a comunelor si satelor. vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ministru al Afacerilor Externe. DISCUTII. ministrul de Interne.).82 - . muncitori de specialitate etc. nu va uita niciodata aramata glorioasa a popoarelor Uniunii Sovietice. Noul guvern condus de Petru Groza a luat in discutie toate aceste probleme in cadrul sedintei de guvern desfasurata la Bucuresti. afirma cu acel prilej. profesori. democratice si independente". Gheorghe Tatarescu. sustine Teohari Georgescu. Teohari Georgescu. FND-UL LA PUTERE!. intreaga populatie bucurandu-se de totala egalitate de drepturi si obligatii. Teofil Vescan a intocmit un memoriu. toate avand insa o evidenta conotatie politica. Tito si Aliatii anglo-americani . si reprezentantii FND si ai confesiunilor religioase din nordul Transilvaniei: Teofil Vescan. invatatori. prin a caror vijelioasa inaintare intreg poporul nostru a fost eliberat de sub jugul banditismului hitlerist si al regimului de dictatura antonesciana". Circulara incepe cu o incriminare a dictatului de la Viena si cu aplogia Armatei Rosii. episcopul reformat al Clujului. liniste si sa vegheze la apararea drepturilor nationalitatilor conlocuitoare. Hrusciov. episcopul Oradei Mari. culturala. Reprezentatul maghiarilor a solicitat cu acest prilej ca guvernul "sa binevoiasca a lua masuri ca preotii si profesorii care sunt interesati numai pentru motivul ca sunt unguri. iar pentru membrii Cabinetului traducea jurisconsultul Episcopiei Reformate din Cluj. In acest scop.. Mai mult. "Poporul roman. IPSS Iuliu Hossu. ELOGIUL SOVIETICILOR Imediat dupa revenirea Transilvaniei de Nord la Romania. Teofil Vescan afirma ca vorbeste "in numele intregii populatii din nordul Ardealului". presedintele FND din Transilvania de Nord. pe care Cabinetul le anuntase. PS Vasarhelyi Janos. Aceste cerinte reprezinta prologul preluarii puterii locale de catre Partidul Comunist Roman. Cererile pe care Vescan le face Cabinetului sunt de natura administrativa. in 13 martie 1945. in asa fel insa. fie de comisia de epuratie locala. sa poata reveni la parohiile si catedrele lor". Astfel el solicita "confirmarea individuala a reprezentantilor FND din administratie. IPSS Colan. dorea "cercetarea adanca a tuturor problemelor in legatura cu situatia locala". pe langa membrii guvernului. Cele 15 puncte ale documentului erau redactate in spiritul "vremurilor noi". Martonossy. mitropolitul grecocatolic al Ardealului. economica. ministrul de Interne traseaza subordonatilor sai linia de conduita pe care ar trebui sa o aplice: "Intreaga administratie. imbracarea lor in uniforma. toti functionarii trebuie sa fie patrunsi de datoria aplicarii cu horarare si fara nici o ezitare a principiilor de ordine. care au dovedit capacitatea lor de munca si au dat dovada de atitudine democratica". La sedinta participa. PS Vasarhelyi Janos.. memoriul "cere completarea acestei administratii cu elemente democratice (medici. Cabinetul. care sa fie incadrate in jandarmeria statului". Fenomenul va fi extins cu rapiditate la nivelul intregii tari. ca orice numire importanta sa se faca numai cu avizul FND-ului din nordul Ardealului". Apoi. care era "de parere ca aceasta reincadrare trebuie sa fie cel mai puternic imbold pentru crearea unei Romanii libere. precum si jandarmeriile locale. In privinta administratiei. transmite o circulara unitatilor administrative si politienesti din teritoriu. verificate de o comisie de epuratie din localitatea de unde vin. liderul FND din Ardealul de Nord cere recunoasterea "politiilor populare formate (din membri sau indivizi sub influenta PCR – n." DOLEANTE Cererile minoritatii maghiare au fost prezentate guvernului de catre mitropolitul greco-catolic al Ardealului. G.maghiara erau cele mai sensibile dintre ele.).n. Acesta si-a tinut discursul in limba maghiara.

Partidul Comunist a obtinut numai 17% din voturi. a sustinut desigur guvernul Groza si. El a fost sustinut de James Byrnes.620 de romani si 495. Unele state vecine au continuat sa deruleze o activitate diplomatica intensa. Acesta a propus ca o zona de 7. Cele mai multe revendicari au venit din partea Ungariei. ca intreg Ardealul sa faca parte din Romania. Opinia lui Stalin fata de propunerile ungare a fost ca "romanii nu vor consimti la o asemenea cedare teritoriala". Ungaria s-a simtit incurajata sa declanseze o ofensiva diplomatica pentru a obtine o parte din teritoriul transilvanean. care s-a dorit a fi integrat Ucrainei Subcarpatice. Molotov. CONFERINTA DE LA LONDRA. "Sfatul". Jocurile politice si diplomatice in privinta Transilvaniei au continuat pana la semnarea Tratatelor de Pace. Dar ramanea de studiat daca "acordarea unei mici parti Ungariei nu ar reduce numarul persoanelor aflate sub stapanire straina". sa "rezolve problema Transilvaniei". Din "inamic" Uniunea Sovietica s-a transformat in "aparatorul" Romaniei. s-a desfasurat la Londra. Conferinta de Pace (iulie 1946 – februarie 1947) urma sa stabileasca granitele definitive in Europa. Pentru aceasta. Premierul ungar i-a prezentat liderului sovietic doua variante care puteau.106 maghiari. Ungaria reprezenta un stat democratic. in urma alegerilor generale din noiembrie 1945.000 km2. In aceste conditii. la guvernare venind Partidul Micilor Agrarieni. SUA. In absenta reprezentantilor Romaniei si ai Ungariei. Pe de alta parte. Marii Britanii. Pentru SUA si Marea Britanie. ele au decis sa sprijine revendicarile Ungariei in privinta Transilvaniei. a fost acela de a purta convorbiri directe cu guvernul de la Bucuresti. reprezentantii URSS au sustinut solicitarile Romaniei privind frontiera de nord-vest. in Ungaria. INTERESE POLITICE.800 km2 cu 442. secretarul de stat american. carora li s-au alaturat sefii diplomatiilor din Franta si China. cei cinci au cazut de acord ca granita dintre Romania si Ungaria sa fie "in general" cea din 1938. Dar. Si dupa 9 martie 1945 au mai existat tentative de rupere a teritoriului Transilvaniei. Pe de alta parte. "cei cinci" si-au exprimat pozitiile fata de acest subiect. in Romania se derula greva regala.000 de romani. Si dupa 9 martie 1945 au mai existat tentative de rupere a teritoriului Transilvaniei. OFENSIVA DIPLOMATICA.M. In cadrul tuturor conferintelor desfasurate pe parcursul Conferintei de Pace. s-au inregistrat incidente si in Maramures si in Banat. pentru a obtine macar o parte din teritoriul romanesc. pe care delegatia Ungariei a reusit sa il obtina de la Moscova.000 de locuitori maghiari si 421. conferinta ministrilor de Externe ai URSS. in opinia sa. Delegatia a fost primita de Stalin. locuit de 865. V. In final. Guvernul de la Budapesta si-a dat seama ca revendicarile sale trebuiau sa aiba acordul URSS. In aceasta atmosfera. mai exact al guvernului Petru Groza.CRISTINA VOHN Revenirea administratiei romanesti in Transilvania de Nord nu a insemnat finalul recunoasterii internationale a apartenentei acestui teritoriu la Romania. Cazul cel mai cunoscut este al Maramuresului. implicit. In respectiva perioada.680 km2 de la frontiera romano-maghiara sa fie cedata Ungariei. Ernst Bevin. Revenirea administratiei romanesti in Transilvania de Nord nu a insemnat finalul recunoasterii internationale a apartenentei acestui teritoriu la Romania. care trebuia sustinut pentru a "lupta" contra influentei sovietice. Prima varianta prevedea cedarea de catre Romania a unui teritoriu de 22. In cea de-a doua varianta. intre 10 septembrie si 2 octombrie 1945. . ministrul de Externe britanic. in anul 1947. Reprezentatul sovietic. Cazul cel mai cunoscut este al Maramuresului. 9 martie 1945 nu a insemnat sfarsitul problemelor Romaniei relative la frontierele sale. care s-a dorit a fi integrat Ucrainei Subcarpatice. Ungaria solicita un teritoriu de 11. O delegatie condusa de primul ministru Ferenc Nagy s-a deplasat in primavara anului 1946 la Moscova. si-a exprimat optiunea pentru unele cedari in favoarea Ungariei. La aceasta reuniune a fost discutata si problema Transilvaniei de Nord.83 - .

manifestatii pentru a cere alipirea teritoriului banatean la Iugoslavia. Aici. in toamna anului 1945. in 1947. PCR a desfasurat o strategie complexa pentru preluarea si consolidarea puterii sale. nu a fost consultata si s-a opus ferm acestui act. care a scapat intelegerii contemporanilor. comisarul general al Belgradului este prezent la manifestatia desfasurata la Timisoara. deaorece atat Tatarescu. majoritara (conform datelor sovietice. Clujul dupa razboi CRISTINA VOHN Dupa intrarea in legalitate a PCdR. Sarbii de aici cereau sa nu mai fie inrolati in armata romana. Convorbirile nu duc la nici un rezultat. Acesta stabilea ca frontiera dintre Romania si Ungaria era aceea existenta in anul 1938. In aceasta situatie. Acesta este primit de primul ministru Petru Groza si de ministrul roman de Externe. O atentie aparte a fost acordata Ardealului de Nord-Vest. care va ramane nemiscata. Nikita Hrusciov. Rada populara. Era mult prea putin fata de ceea ce statul vecin spera sa obtina. sa instaleze administratia romaneasca in Maramures. PCR l-a trimis in teritoriu pe Vasile Luca. Demersurile acestuia s-au soldat cu un esec. Dupa planuri bine puse la punct. care reunea minoritari ucraineni din Romania. Dar. Nicolae Goldberger. reprezentantii unei asa-numite "rade populare" au proclamat unirea Maramuresului cu Ucraina subcarpatica. Toate aceste discutii vor lua sfarsit o data cu semnarea Tratatului de Pace la Paris. acesta a folosit un intreg arsenal de metode pentru a prelua puterea si a raspandi ideile staliniste. REVOLTA Dupa 6 martie 1945 au fost incidente si in Banat. a avut acordul liderului ucrainean de atunci. pentru actiunea pe care au intreprins-o. Populatia romaneasca. se deplaseaza la Belgrad. Ideea a fost respinsa de Budapesta. Era nevoie de asentimentul populatiei sarbesti pentru ca Banatul sa ramana in granitele statului roman. a reusit in cele din urma sa instaleze aici administratia romaneasca. Un exemplu al modului in care au actionat comunistii din Romania dupa razboi este capitala Transilvaniei. membru al Biroului Politic. Documentele asupra intrevederii TitoGroza nu ne stau inca la dispozitie. ci in armata lui Tito. Pal Sebestyen. unde are o intrevedere cu Tito. La scurt timp dupa intoarcerea delegatiei Ungariei de la Moscova. reprezenta 74% din populatie). O atentie aparte a acordat infiltrarii in orasele si comunele din Romania. Primul ministru al Romaniei a facut o singura concesiune reprezentantului Budapestei.CONVORBIRI ROMANO-MAGHIARE. si nu mai platisera impozitele catre statul roman. Cei doi transeaza problema granitei comune. Primul-ministru Petru Groza se deplaseaza la Timisoara pentru a vedea situatia la fata locului. cat si Groza au refuzat orice fel de negociere teritoriala. "Revolta" era sprijinita de oficialii statului vecin. in acelasi timp el. este trimis la Bucuresti secretarul general al Ministerului de Externe de la Budapesta. Organizatia ucrainenilor l-a impiedicat pe trimisul CC al PCR.84 - . comunistii si-au impus oamenii in pozitiile-cheie ale administratiei locale. MARAMURES La 4 februarie 1945. sarbii au organizat. Concluzia la care ajunge este ca solutia pentru rezolvarea crizei consta in aplicarea unei solutii similare celei a Ardealului de Nord. Gheorghe Tatarescu. . Ceea ce insemna ca intreg teritoriul transilvanean ramanea sub administratia Bucurestiului. Acesta. printr-o politica abila (a numit un ucrainean ca secretar al organizatiei de partid). El a avansat ideea crearii unei uniuni vamale intre cele doua state si eliminarea documentelor de calatorie pentru unguri in Romania si pentru maghiarii din Transilvania in Ungaria.

acestora li se vorbea ungureste. Particularitatea multor localitati din Ardeal. comert si finante. industrie. Comitetul Regional Cluj era condus de un vechi ilegalist. In aceasta atmosfera. Universitatea din Cluj a functionat pana in 1947 cu ambele sectii: romana si maghiara. in anul 1945. cum a fost verificat de partid. deoarece aici existau probleme deosebite de restul tarii. tensiunile au atins cote maxime in timpul grevelor studentilor si a muncitorilor. Un activist de partid. Trebuia sa ii instruiasca. nu trebuia nici sa-l afiseze in public. Capitala Transilvaniei. era existenta unei minoritati maghiare numeroase. Vechii adepti ai ideilor comuniste erau insarcinati cu racolarea si indoctrinarea celor noi. Ca etnic maghiar si totodata ca un om de incredere al sovieticilor. VIATA CULTURALA. Promisiunile de mai bine pe care le faceau locuitorilor romani sau maghiari aveau. comitetele orasenesti. Ungurii aveau institutii de cultura si invatamant proprii. Dupa razboi. era limpede de ce: Blatt prea suna a nume de evreu. un patronimic . Acesta ii raporta direct lui Vasile Luca. un impact mai mare. a trebuit sa ma supun unui proces de verificare de catre partid. Intr-un oras devastat de razboi. Dupa ce vazusem ca toti tovarasii mei de la Budapesta au facut la fel. deoarece numai acesta le putea satisface revendicarile cultural-administrative. promisiuni asemanatoare erau facute si romanilor. la randul lor. Cei care isi tradasera legaturile erau exclusi din partid. si nici suparat. O atentie aparte au acordat culturii si atragerii in partid a cat mai multor intelectuali cu influenta. Verificarea mea a durat cateva zile si s-a incheiat cu confirmarea mea ca membru de partid. bine reprezentata in cultura. Mi-am ales aliasul sub care jucasem ca adolescent in campionatele de ping-pong: Balazs. ce aveau in subordine. Erau folosite toate aceste mijloace pentru a fi atrasi cat mai multi minoritari unguri in PCR. care coordonau comitetele judetene. Rezultatul depindea de comportarea avuta in timpul procesului. Erau organizate in acest scop seminarii si consfatuiri. n-am fost nici surprins. daca era o intrunire a maghiarilor. Partidul il insarcinase cu conducerea activitatilor comuniste in teritoriul recent revenit la Romania.85 - .care a revenit dupa 9 martie 1945 la Romania. secretar al partidului si membru al Biroului Politic. Clujul. sa ii educe in spiritul ideilor comuniste. era distribuita presa comunista si literatura comunista. Sensibilitatile extrem de accentuate de razboiul abia incheiat au fost exploatate de comunistii din Romania in folosul propriu. invatamant. De altfel. PCR a gasit un teren prielnic pentru propagarea ideilor sale. conducatorul de fapt al PCR din Transilvania de Nord. era folosita limba romana. in acest context. povesteste Balas. Comunistii s-au ocupat indeaproape de toate aspectele vietii cotidiane din capitala Transilvaniei. In paralel. Luca era considerat un expert in problemele nationale. numit de CC. agitatorii de profesie trebuia sa le vorbeasca oamenilor pe limba lor. desi nu i se cerea sa ascunda faptul ca este evreu. imbracate acum sub forma a numeroase promisiuni. Egon Balas (nume real Egon Blatt). Multi au fost amagiti de ideile revolutionare pe care le auzeau si au ingrosat randurile partidului. Comitetul Central al Partidului Comunist Roman a stabilit o noua structura organizatorica locala. In acelasi timp am fost sfatuit sa-mi schimb numele. FILIALA CLUJEANA A PCR. uzina sau cartier din oras. regasita si in Cluj. gazete si reviste in limba maghiara. care in timpul grevei i-au atacat pe studentii romani de la Universitatea clujeana. Existau comitete regionale. la manifestarile comuniste. Cazul cel mai cunoscut este acela al muncitorilor maghiari de la "Dermata". Fara sa mi se spuna. a polarizat exemplar interesele si actiunile politice ale vremii. Vasile Vaida. Daca era o adunare a romanilor din Cluj. "Ca toti ceilalti membri de partid care fusesera arestati in timpul razboiului. care vizau intarirea partidului si cresterea numarului de membri. povesteste in lucrarea sa memorialistica "Vointa de libertate". El transpunea in practica indicatiile venite de la centru. dar si in comunele si satele invecinate. Mi se ceru sa lucrez pentru partid ca membru in Comitetul Judetean. Comitetul Judetean Cluj avea ca principala sarcina infiintarea organizatiilor de partid in fiecare fabrica. Presa comunista ii indemna sa se inscrie in partid. VERIFICAREA COMUNISTILOR Un ilegalist clujean. pe care o foloseau nestingheriti si in administratia locala.

Spectacolul Clujului. recunoscut dupa ani de pribegie si efort ca prestigios savant al contemporaneitatii." AMPRENTELE RAZBOIULUI "In 1945 am fost printre primii universitari reveniti la Cluj. adusa de la sate ca locul sa fie cat mai mult ocupat. "Ceea ce m-a frapat dupa armistitiu. In ianuarie si februarie am fost scos sa merg la manifestatii. Case devastate sau locuite de populatie improvizata. scrie fostul ilegalist. unde ne-am ales dupa plecarea lui cu o camera a noastra. Intr-o tendinta. a emigrat clandestin la Paris. Intr-o situatie profitabila ca aceasta sau nimerit putinii comunisti ilegalisti cu veleitati intelectuale din anii ’40. si momentele de surpriza si confuzie determinante in emigrarea sa. spatiile de afirmare pentru "oameni noi" erau de imensa potentialitate. Sentimentele ma impingeau cand sa particip alaturi de mase la protestele impotriva mizeriei. peste care trecuse si razboiul.. Scriitorii si artistii recunoscuti erau preocupati de adaptarea la noile realitati si reconfigurari ale valorilor si personajelor din zonele de putere. a fost faptul ca mai mult decat o doctrina. la varsta de 22 de ani. pe firescul trecutului de devotament partinic si pe masura vocatiei de "om de carte". "mi-am ordonat (scrie Moscovici peste ani): Du-te la Moscova!". in 1947. nu era deloc atragator. scolile noastre." Nici razboiul nu parea sa se fi sfarsit. "De altfel. la Uzinele "Malaxa" din Bucuresti. in vreme ce "rusii alternau amenintarile cu promisiunile. pareau si par nepotrivite tatonarile si alegerile facute atunci de unul dintre putinii membri ai PCdR din vremea razboiului. In bucuria noastra de a fi revenit la matca se amestecau mereu si momente penibile. uneori folosit si ca prenume. comunismul devenise o armata. Cum "raspunzatori de dezastrul tarii" se hotarase a fi facuti si publicistii de dreapta (intreaga presa aprobata in conditiile cenzurii de razboi putand fi considerata astfel).. Serge Moscovici s-a nascut si a trait in Romania pana cand. lucru despre care nu se scotea o vorba intre noi. rememoreaza psihosociologul. Cu greu am putut gasi adapost in spatiul unui invatator. Constata insa ca drumul spre Moscova e invaluit in mister.unguresc destul de comun." David Prodan Editorial: “La forza del destino…” LAVINIA BETEA In primii ani de dupa razboi n-au aparut opere de arta semnificative. Case locuibile din centru supralocuite. Prin asocierea cu posibilitatile nelimitate ale vremii. Din aceasta nisa sociala neutra reflecteaza asupra schimbarilor si cailor de urmat. culturale si tehnice ale tarii. aproape o Biserica. Admiratia pentru revolutie se stinsese. . ultimatumurile cu solicitarile fraterne". Lor si apropiatilor acestora li s-au deschis larg si dintr-o data toate portile catre fulgeratoare afirmari si succese. In povestirea autobiografica – tradusa de editura ieseana Polirom cu titlul "Cronica anilor risipiti" (si pe care nu ma voi retine s-o apreciez ca fiind cea mai tulburatoare scriere memorialistica ce mi-a fost dat s-o citesc pana in prezent) – a descris.86 - . iar spiritul liber al viitorului om de stiinta refuza calea de soldat in actiunile unui forte care face legile fara a le respecta. Primul lucru care-l distantase de fostii ilegalisti e "amanuntul" angajarii in toamna lui 1944. cand sa ma las calauzit de partidul care sustinea Moscova. politic de asta data. ca muncitor. Ingrijorati asupra prezentului si viitorului erau toti oamenii de cultura care in vremea regimurilor de dictatura si razboi ocupasera functii in guvernele acelor ani sau ca reprezentanti ai lor peste hotare. prestigiu si influenta. Mecca spre care erau indreptate viitoarele elite politice. N-am mai gasit institutiile. Acolo ("in epicentrul revolutiei") voia sa studieze "inconjurat de plamaditorii viitorului". printre altele." Duplicitatea comunistilor este generala: antifascismul "degenera fara vreo alta tranzitie in lupta pentru a-i colora pe fascisti in rosu si a-i recupera". asistam deja la preludiul unui alt razboi.

oameni de cultura luati individual – fiecare avea o parere. personaj influent prin reputatia de kaghebist. Dintre cei din urma. profesorii universitari. scriitorul Ilya Ehrenburg (la care patrunde cu o legitimatie ocazionala de gazetar) incearca chiar sa-l trezeasca la realitatea comparatiei Moscovei cu Parisul. sa am o indeletnicire din care sa rezulte o opera. Presa culturala..87 - . Zamislita din intamplari mai mult sau mai putin normale pentru oamenii obisnuiti. Si unele au cazut. sa prinda trenul spre "noua era".. dar si cea cotidiana. Ce noroc. cratitele ori sertarele! – dupa tipare. indiferent de originea si de formele lor de exprimare. multumea tuturor acelora care l-au ajutat in anii ’80 sa plece din Romania.) Peste tot aveam sa gasesc un acoperis. "Era noua" trebuia sa inceapa si pentru cultura romana. " Cand iti calauzesti viata pe cai necunoscute sau cand esti singur." Serge Moscovici “La vremuri noi. guvernul. Acestea insa abatute asupra marilor inzestrati cu talent si vocatie. inca din octombrie 1944. stiam ce vrea inima mea: sa devin un om de carte. in implinirea vocatiei de creator. in final. L-am inteles. Ziarul taranist Dreptatea sesiza. Datorita faptului ca intretinuse legaturi mai mult sau mai putin secrete cu reprezentantii extremei stangi. organizatiile profesionale ale artistilor. (. ALTA PIESA. oamenii de stiinta si arta romani au avut misiunea conferita de Stalin a "ingineriei" de suflete. Ce n-as fi dat ca sa-mi dovedesc contrariul! Si totusi este unica regula care raspunde nevoii de a trai in cinste si belsug. Ei bine. Aceeasi "la forza del destino" i-a consacrat pe Mircea Eliade. Suflete ce se doreau a fi confectionate – ca becurile. fara sa se prabuseasca cerul peste mine. prin imitatie sovietica.. cel care desfiintase sindicatele pentru a le inlocui cu breslele. Parisul care a primit si celebrat mintile si talentele exceptionale statornicite in el. ca Mihail Ralea. unii au platit optiunea politica anterioara.. in seara incununarii cu Premiul Cesar la Paris.. ACEEASI ACTORI. Exclusii de ieri devenisera peste noapte "vedetele zilei" si cereau pedepsirea celor care ii prigonisera. ajuns ministru al Artelor in guvernul Petru Groza. la Paris prin forta destinului. a fost spatiul lor de afirmare. traseaza biografii exceptionale. romanii care in anii ’44-’48 vor fi regretat neputinta revenirii in tara. era acelasi cu fostul ministru al Muncii din anii dictaturii Regelui Carol al II-lea. "Ieri cu nemtii. fiecare voia sa o exprime. asa cum cereau vremurile. In vizita la Bucuresti. dupa modelul fascismului italian. pentru noi. pentru ei si opera lor c-au fost obligati sa ramana ori sa emigreze departe de tara! Cu cateva luni in urma. Nu era unicul caz de intelectual care s-a reorientat dupa 23 august 1944. Pentru ca vreme de-o jumatate de secol. nu exista decat o singura regula: sa nu actionezi niciodata altfel decat iti dicteaza inima.desi la ambasada sovietica din Bucuresti iti puteai completa dorinta intr-un chestionar. cea independenta ca si cea de partid. Mitita Constantinescu (fost guvernator al Bancii Nationale sub guvernele liberale) a scos pe piata cu o rapiditate uimitoare.. solicita ajutorul pictorului suprarealist Perahim. regizorul francez Radu Mihaileanu. scriitorii. un tacam si tovarasi. observa Radulescu-Motru in jurnalul sau. intors cu armatele sovietice in tara. o carte . tot noi” CRISTINA DIAC Manuitorii "condeielor democrate" voiau numaidecat si neaparat sa cada capete de "fascisti". oferindu-si serviciile noului stapan. azi cu rusii". Rivalitati mai vechi au iesit la suprafata cu acest prilej. de pilda. Au fost insa si intelectuali care-au "adulmecat" repede dincotro bate vantul. precum Moscovici plecarea la Moscova. amintindu-mi memoriile lui Serge Moscovici. Eugen Ionescu ori Emil Cioran. Sfatuit de mai experimentatii tovarasi. asa la vreme dincotro bate vantul si au trecut rapid in tabara noilor invingatori. Artistul nu-l incurajeaza. A ajuns.

"CU PLECACIUNE. "Calculul directorului era de inteles. Daca citesti o gazeta de la Bucuresti si nu cunosti trista realitate. Mitita Constantinescu a fost desemnat presedinte al noului partid. Cel mai bun lucru e asteptarea. a asteptat cu multa nerabdare "ceasul eliberarii" si a avut chiar tentativa de a scrie la Romania libera. Universul si-a angajat o evreica pentru cronici rusesti!". Dupa cateva zile avea sa noteze: "E o imbulzeala teribila (de ordin moral) pretutindeni.intitulata "Continentul URSS". iubita lui Zaharia Stancu. Ieri cu germanii. cu vulgaritatea lui eterna. Am impresia ca se pregateste un nou 1848. ci dupa cea rusa. cronicarul teatral si omul de cultura Mihail Sebastian avusese de patimit in timpul regimului antonescian din cauza legislatiei antirasiale care interzicea evreilor sa mai publice. In trei zile. Acum era randul unui element de stanga. de data asta nu ca imitatie dupa revolutia franceza. decoratie remisa de Manfred von Killinger. cu nerusinarea. dramaturgul.88 - . BOLSEVIC DUMNEAVOASTRA!" Constantin Radulescu-Motru. Obisnuit al redactiilor inca din perioada interbelica. am inteles ca intru intr-o redactie terorizata de conformism. fapt care ii priva de dreptul de a-si mai practica meseria. ai crede ca nu este popor mai fericit ca poporul romanesc. . La aparitia ei. membru in Comisia de Epurare de la Politehnica. dupa navala lui Graur si a bandei lui (lingvistul Alexandru Graur – n. trebuia sa-si improspateze echipa cu oameni ai noii tendinte. avea si el un trecut interesant. membru al Asociatiei pentru Strangerea Legaturilor cu Uniunea Sovietica (ARLUS). un lucru era cert: presa acelor ani era una foarte dinamica si mai ales foarte zgomotoasa. am fost cooptat in redactie eu. ambasadorul Reich-ului la Bucuresti. mai nota Radulescu Motru in jurnalul sau. astazi sunt imbratisati si invitati sa scrie cat mai des. Universul o angajase pe Sorana Gurian. prin 1942-1943.). Scinteia isi exprima nadejdea ca este doar prima dintr-un lung sir de carti "pe care le vor scrie oamenii de buna-credinta de la noi". In vreme ce jaful se intinde in toata tara. agenta a Gestapoului. viitor ministru in guvernul Groza rezultat dupa alegerile din noiembrie 1946. bursa zvonurilor functiona bine la Bucuresti.n.). Ma felicit ca experienta mea cu Romania libera s-a terminat repede. asa cum cu o suta de ani in urma se faceau dupa cea franceza. sa valorifice titluri. Netea. inainte de a-mi fi angajat acolo semnatura. obtuz. Intr-adevar. avand in fata perspectiva alegerilor. Colaborase cu germanii la construirea soselei Bucuresti-Pitesti. PNP-ul era partidul intelectualilor "democrati"." Oportunista sau nu. acuzat atat in Dreptatea. s-a transformat in Partidul National Popular. Nicolae Profiri. redactor in acel moment la cel mai citit ziar din Romania interbelica: oficiosul burgheziei. asemenea evrei erau inchisi si batuti la Politie. cel mult urla. "Cu cati am vorbit. acuzat de conservatorism. cat si in Romania libera. Despre febrilitatea imediata datei de 23 august a consemnat in jurnalul sau si Mihail Sebastian. "Un spectacol dezgustator il ofera presa". Cand era pe tapet problema Ardealului. Vor incepe traduceri din literatura rusa. E drept ca ani de zile am asteptat clipa in care pot in sfarsit scoate un tipat de razbunare dupa atata scarba. funebru si triumfator". Tatonari pentru viitoarea orientare a revistei. dupa atata dezgust." Despre noua colaboratoare a Universului circulau in Bucurestiul acelor timpuri o sumedenie de zvonuri: ca e spioana sovietica. E tanarul Macovescu. In 1946. sa stabileasca drepturi. E Victor Eftimiu. gazetele noastre au coloanele pline de laude la adresa Moscovei si de critici la adresa Germaniei. de la o zi la alta. Pana mai ieri. gazetarii nostri si-au schimbat adresa propagandei lor. E Graur. toti mi-au scos in relief dezinvoltura cu care. Uniunea Patriotilor. Evreii care stiu rusa sunt la mare pret. scria in memoriile sale si Gabriel Tepelea. apoi V.n. iacobin feroce dupa ce a huzurit sub nemti. grupare-satelit a comunistilor. cu prostul gust. o creatie a comunistilor. semnase decizia de excludere a inginerilor evrei din asociatiile profesionale. Cei vechi incercau sa se "orienteze" dupa vremuri si sa intre in gratiile nou-venitilor. nota de asemenea in jurnalul sau referitor la atmosfera acelor ani: "Am avut astazi sedinta de comitet la redactia Revistei Fundatiilor Regale (18 septembrie 1944 – n. Acum nu se poate vorbi. Fusese decorat de Hitler. El. ca si altii. Toata lumea e grabita sa ocupe pozitii. azi cu rusii… (…). pe care l-ar fi ajutat la traducerea versurilor poetului rus Esenin.

«Ha! Ha! Ha!… ». nimeni. de pe scena Operei sau de la catedra. Concret. Erau vizati nu doar oamenii politici sau militarii. Guvernul a emis o serie de decrete-legi referitoare la epurarea aparatului de stat.Mi-am facut curaj de frica. In toate institutiile incepea vanatoarea "vrajitoarelor fasciste". profesori universitari. incredibil: o fiinta ciudata. Mi se pare o femeie. de statura liliputana. a aparatului central de stat si a administratiei locale. O fi vreun soarece? Numai ei se miscau in voie. Totusi. Sorana Gurian a emigrat in 1949 la Paris. Erau vizati nu numai oamenii politici care dadusera ordine sau militarii care le executasera.. dar si foarte categorice venite . dar si cele ale avocatilor. a justitiei. Dupa 23 august 1944 a inceput o perioada de efervescenta. preotilor sau inginerilor nu aveau cum sa ramana indiferente la "indemnurile binevoitoare". "condeiul democrat" cum se spunea in epoca – Sorana Gurian: "Pe strada era pustiu (in primele zile dupa 23 august– n. nimeni. muzicieni. par hirsut. Romania era obligata prin Conventia de Armistitiu sa demonstreze ca a rupt total cu trecutul regim de sorginte fascista. un ochi inchis. In atmosfera aceea de geamuri sparte. a cerut inca de la 14 septembrie 1944 epurarea aparatului de stat si a institutiilor de invatamant. cat si orice alte organizatii care duc propaganda ostila Natiunilor Unite si in special Uniunii Sovietice". Aici. fara frica. dramaturgi. Carare pe mijloc. artisti plastici. ci si ziaristi. Decrete similare au fost emise si pentru "purificarea" presei. Guvernul se angajase "sa colaboreze cu Inaltul Comandament Aliat (Sovietic) la arestarea si judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi". de sperante si entuziasm. scriitori.). La se-cretarul de redactie. Condeiele "fasciste". a celor ce sustinusera regimul in presa. militare sau paramilitare. care sustinusera regimul in presa. Ma orientez dupa zgomot si dau in camera unde erau colectiile. Eram curios sa vada daca nu scoatem vreo editie. Oamenii nu apucau sa iasa bine dintrun adapost si incepea un nou raid aerian.n. daca… daca… Urc treptele din redactie auzind ecoul pasilor mei. Se cerea si judecarea "autorilor morali". Romania libera. E inchis. de pustiu. la ora judecatii CRISTINA DIAC Dupa 23 august 1944. la fel de dezordonat si imprevizibil. Erau aratati cu degetul insistent nu doar oamenii politici. scriitorilor si ziaristilor. amplificat de scarile goale. isi indreapta ochii spre mine. O dictatura se sfarsise si se parea ca toate nedreptatile care o insotisera vor fi o trista amintire. Da. DE STATURA LILIPUTANA" Gabriel Tepelea (foto) a povestit in volumul sau de memorii "Amintiri" cum a cunoscut-o pe noua sa colega de la Universul. Ziarele gazduiau o campanie furibunda de identificare a oamenilor care sustinusera intr-un fel sau altul "regimul fascist". prin condeiul lui George Macovescu. e o femeie. "sa dizolve imediat toate organizatiile prohitleriste de tip fascist. atat cele politice. de un negru roscat. Incepuse vanatoarea "vrajitoarelor fasciste". rasucit. ACOPERIREA LEGALA. Cele doua articole din Conventie au deschis larg usa mazilirilor."O FIINTA CIUDATA. nu aveam cumva vreo vedenie? Nu ma rapusesera atatea nopti dormite pe apucate? Incep sa ma pipai sa vad daca sunt intreg. In camerele redactorilor. Oameni si legi isi dadeau mana sa-i infunde pe "fosti" pentru a face loc "oamenilor zilei".89 - . CULPE MORALE. de oameni care se ascund. ci se cerea insistent si judecarea "autorilor morali". prin care urmau sa fie revizuiti toti functionarii numiti incepand cu 10 februarie 1938 (data de inceput a dictaturii regale a lui Carol al II-lea). un fir de praf sau e chioara?. Breslele artistilor. Romania s-a grabit sa arate ca a rupt definitiv cu "trecutul fascist". Nedreptatitii de ieri cereau socoteala. murdare. se aude aratarea". de pe scena Operei sau de la catedra.. daca sunt o fiinta vie sau am devenit si eu o naluca. adica il tine inchis pentru ca o jeneaza ceva. parca auzeam undeva un fasait de hartii. in acest oras al nimanui.

FASCISTUL HAPLEA Un exemplu de "propaganda ostila Uniunii Sovietice" a fost identificat de vigilenta Scinteie pana si la revista Universul copiilor. care finanta . Calinescu a mai primit in grija o gazeta – "Natiunea" – "ziar de atitudine. s-a refugiat in Romania dupa primul razboi mondial. taranista. Cei doi copii-eroi ai povestilor din revista fusesera trimisi sa lupte impotriva "barbarilor sovietici" in timpul razboiului dus de Armata Romana pentru recucerirea Basarabiei. majoritatea pentru copii. zis Mos Nae. cum se spunea atunci. Cum Partidul Comunist nu avea intelectuali. "Tradatorul Batzaria.90 - . Au aparut "Orizont" – redactor-sef Sasa Pana. informatie si reportaj". A scris peste 80 de carti. Ulterior. catalogata drept "fascista si antisovietica". si-au reluat aparitia si au intervenit in dezbaterea de idei reviste culturale consacrate precum "Revista Fundatiilor Regale". urmata la scurt timp de sora ei mai mica "Scinteia tineretului". La 15 septembrie 1944 a aparut gazeta "Tribuna poporului". Membru in Partidul Junilor Turci care milita pentru modernizarea Imperiului Otoman. Conducerea revistei i-a fost incredintata lui George Calinescu. «de larga concentrare democratica». ministru in guvernul de la Istanbul in 1912. a aparut abia la 21 septembrie. Presa – foc incrucisat. Cocea. la Scanteia. Presa incepea sa se trezeasca dupa "iarna" dictaturii antonesciene. "era noua" incepea cu zanganit de sabii. Mai tarziu. in afara de cei cu trecut fascist – adica cei pe care toata lumea ii stia si ei insisi afirmau ca sunt fascisti. era unul dintre redactori. Practic vorbind. altele au facut o lunga cariera. Virgil Ierunca a povestit despre imprejurarile in care a aparut revista "Lumea". sa stie bine ca nu mai are ce cauta in presa romaneasca de azi. "saptamanal literar. Apareau noi cotidiene si saptamanale. de la Dreptatea. febra demascarilor s-a extins. in februarie anul urmator. facea cu generozitate si nominalizari. Artisti si ziaristi in febra epurarilor CRISTINA DIAC Presa opozitiei s-a luat la intrecere cu presa comunista ca sa puna mana pe premiul de "campion al demascarii colaborationistilor". dar si ziarele partidelor politice – "Dreptatea" taranista. "Viitorul" liberal. un erou indragit mult de copii in perioada interbelica. "Contemporanul". Si-a suspendat aparitia dupa numai cinci luni. Criticul literar a mai fost director si la revista "Lumea". Primul ziar comunist iesit pe piata a fost "Romania libera". a avut o biografie de exceptie. In Proclamatia catre tara rostita la Radio in seara de 23 august. Gazetarii intelegeau sa impulsioneze activitatea Comisiilor de Epurare care functionau in fiecare institutie." Cel incriminat de ziarul comunist – Nicolae Batzaria. dupa cum scria pe frontispiciu. "Viata Romaneasca". "Scinteia" – principalul organ de presa al partidului comunist. comunista. A fost creatorul personajului Haplea. Regele Mihai le-a spus ascultatorilor ca "noul guvern inseamna inceputul unei ere noi". condusa de George Calinescu. In martie 1946.D. Inceputul a fost facut la "Dreptatea" taranista. presa aparuta imediat dupa 23 august. revista o faceam eu cu Ion Caraion si cu un reprezentant al Partidului. Acesta informa opinia publica ca a sosit vremea ca "tradatorii fascisti sa plateasca". Debutand in septembrie 1945. "Universul literar". In memoriile sale. si-a incetat aparitia in iulie anul urmator. Unele au avut o aparitie meteorica. "Era o revista. scria Scinteia. Nici acesta nu a avut o viata prea lunga. La acea vreme. Probabil pentru a usura sarcina celor in drept. a sustinut prin scris regimul antonescian. artistic si social". CALINESCU – DIRECTOR "DE PAIE". Alt ziar care a intervenit adesea in disputele acelor ani era si "Victoria" lui N. Pentru cultura romana. a vrut sa faca o revista la care sa arate ca exista libertate si la care putea colabora oricine.dinspre presa.

(. A doua zi a fost data publicitatii prima lista cu ziaristi carora li se ridica dreptul de semnatura. Tonul razbunator inaugurat de Oscar Lemnaru in "Dreptatea" a fost preluat de "Romania Libera" si de "Scanteia". al celui carlist.). Un astfel de nume. UZPul a fost singura asociatie profesionala care a intentat procese membrilor exclusi. conferinta reluata o luna mai tarziu de revista "Glasul stramosesc". Nicolae Moraru. Radu Tudoran (fratele lui Geo Bogza). Miron Constantinescu. Calinescu era foarte nemultumit de propria lui revista pentru ca. si-a dat seama ca e un director de paie. "Dreptatea" invitau insistent toate breslele "sa faca curatenie" in randurile lor. Ion Marin Sadoveanu.. v-am convocat ca sa-mi dau demisia de la revista. de la Camil Petrescu. "Romania libera". Si-a ales un Comitet Director format din patru membri. Nici "Romania libera" nu s-a lasat mai prejos. cate unul de la PNT (Nicolae Carandino). DE FORMA "G. De la microfonul Radiodifuziunii. director al Filarmonicii si altii. Emil Socor. cand rubrica a incetat. fiind inteligent. In mai 1945 a inceput procesul impotriva gazetarilor "criminali de razboi" si "vinovati de dezastrul tarii". Constantin Radulescu Motru. s-a constituit o comisie de epurare din care faceau parte Emil Socor (presedinte). Iar raspunsul acestora nu s-a lasat prea mult asteptat. Pana in decembrie. Mihail Manoilescu. fostul ministru antonescian al Culturii Nationale si Cultelor. era cel al lui Emil Cioran. Cocea. Vom scotoci toate ascunzisurile presei si tiparului. din nou breasla gazetarilor fiind fruntasa: era prima care se sindicaliza. ca ideologi ai miscarii legionare. PSD (George Macovescu) si PCR (Nicoale Deleanu). La 28 noiembrie 1940. Si. Scarlat Callimachi (secretar).) Cu exceptia lui Iisus. Scarlat Callimachi (supranumit "Printul Rosu"). I-a avut ca "oaspeti" pe Ion Petrovici. Uniunea Ziaristilor Profesionisti a fost o organizatie profesionala care a intuit cerintele timpului. si-a dat seama ca e un director de paie. Nae Ionescu. PNL (Mihai Farcasanu). imi spunea un prieten de pe malurile Senei". N. CIORAN SI CAPITANUL Primele nume incrimate imediat dupa 23 august 1944 au fost cele ale fostilor demnitari din timpul regimului antonescian. intr-o zi. In conducerea sindicatului figurau N. in aceeasi zi in care Nicolae Iorga si Virgil Madgearu mureau asasinati de legionari. daca ar fi sa aleg intre Romania si Capitan. "FIGURI DE TRADATORI". nici un mort n-a fost mai prezent printre vii. v- . inaugurand rubrica "Figuri de tradatori". Altele ii vor urma. Calinescu era nemultumit de propria lui revista pentru ca..D. Evident. ne convoaca pe mine si pe Caraion si ne spune: «Domnilor." "ACELE «DREPTATII»". Colaborau la ea toti marii scriitori. In scopul epurarii presei de "elemente fasciste". cei ce semnasera articole in presa de extrema dreapta nationalista si antisemita in cursului deceniului patru. scriitorii Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti. intr-o zi. Cocea. Cioran a rostit la Radio o conferinta intitulata "Profilul interior al Capitanului". tara va fi condusa de un mort. Cioran a spus: "Pe plan absolut. Nicolae Rosu. care promitea in articolul inaugural al rubricii: "Prin fata acestui reflector vor trece raufacatorii. etnologul germanofil Alexandru Tzigara Samurcas. "Scinteia". G. ZIARISTII. ne convoaca pe mine si pe Caraion si ne spune: «Domnilor. La 2 septembrie. Cicerone Teodorescu.. Perpessicius si pana la Ion Marin Sadoveanu. ideologi ai Miscarii Legionare.D. Ion Pas. Autorul ei era Oscar Lemnaru. pentru ca sunt un director de paie». ziarul taranist "Dreptatea" inaugura in pagina a doua rubrica sugestiv intitulata "Perna cu ace". n-as ezita o clipa.. Em. Mircea Vulcanescu. (.91 - . fiind inteligent. Nicolae Carandino. ca la Politie (.revista – Simion Alterescu. George Georgescu – directorul Filarmonicii. ministru de Externe care semnase Dictatul de la Viena si scrisese carti despre corporatismul italian.. De aici incolo. La 15 octombrie 1944 a luat fiinta Sindicatul Unic al Ziaristilor. Emil Cioran. adus in fata opiniei publice de Oscar Lemnaru in "Dreptatea". vom cotrobai prin toate hrubele intunecate in care zac uneltele de lucru ale unei generatii de imbecili si le vom aseza la locul de onoare in muzeul acuzator al momentului de azi". dirijorul George Georgescu.). Mircea Eliade.. "acele" lui Lemnaru i-au prins in perna acuzelor. pe Constantin Noica. Serghie. Si. nu si-a dat-o. Nu mai vorbesc de Mihail Sadoveanu.

Printre acestia se numarau Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti (scriitor acuzat de antisemitism). ALTII INTRAU. Au fost invitati sa faca parte din organizatia scriitoriceasca poeta Maria Banus (care va face ulterior o frumoasa cariera ca poetesa a realismului socialist). Ion Calugaru (ulterior autorul unui roman de aceeasi factura "Otel si paine".am convocat ca sa-mi dau demisia. Artistii s-au afiliat apoi la diverse structuri controlate de PCR. ziaristul Teodor Teodorescu Braniste. ziarist la "Dreptatea" Clarificari si zazanii "artistice" CRISTINA DIAC Scriitorii." Virgil Ierunca. (…) Evident. Nici una dintre bresle nu a fost insa atat de zeloasa ca aceea a jurnalistilor. Cezar Petrescu. Ion Pas (viitor ministru al Artelor in guvernul de dupa alegerile din noiembrie 1946). deoarece. cel infierat de presa ca "tradator"). La finele lui martie 1945. acuzata de colaborare cu vechiul regim. In ziua anuntata nu se intampla insa nimic. Reuniunea se facea la initiativa unui grup de 30 de scriitori. Urmand "recomandarile" din "Scinteia". cel care il inlocuise pe Dimitre Caracostea la conducerea "Revistei Fundatiilor Regale"). In noile conditii create dupa 23 august.I.92 - . Zaharia Stancu. ziarele au anuntat convocarea unei Adunari Generale Extraordinare pentru data de 17 septembrie. comitetul de conducere al Societatii fusese descompletat prin fuga in strainatate a precedentului presedinte. Miron Radu Paraschivescu (poet. muzicienii au inceput "sa faca ordine". N. In lipsa majoritatii membrilor. care a intentat procese fostilor membri. un comitet de initiativa din cadrul Sindicatului Artistilor Dramatici si Lirici cerea inlaturarea vechii conduceri.D. Cocea a fost instalat . Alexandru Rosetti (sustinator al regimului carlist si chiar prieten al regelui Carol al II-lea. N. La presedintia forului scriitoricesc erau anuntate doua candidaturi – Mihail Sadoveanu si Victor Eftimiu. actorii. redactor la revista "Lumea" VIRULENTA "Vom cotrobai prin toate hrubele intunecate in care zac uneltele de lucru ale unei generatii de imbecili si le vom aseza la locul de onoare in muzeul acuzator al momentului de azi" Oscar Lemnaru. Lucia Demetrius) a anuntat ca Societatea adera la platforma Frontului National Democrat. scriitorul N. ACTORII. Printre semnatarii initiativei se regaseau Dina Cocea (fiica lui N. altii erau invitati sa intre. Hortensia Papadat Bengescu. conducerea SSR (din care mai faceau parte N. si Societatea Scriitorilor Romani (SSR) trebuia sa raspunda cerintelor vremii. artistii plastici. George Calinescu. Radu Gyr (poet legionar) si altii. Cocea – vicepresedinte. coalitie prin care Partidul Comunist a fortat "portile" guvernarii in toamna lui 1944. "Victoria" sau "Tribuna poporului". in luna noiembrie SSR-ul a exclus din randurile ei un prim lot de "tradatori". Astfel. Mihail Sadoveanu s-a retras din cursa. Cocea). adunarea este declarata nestatutara si este reprogramata peste o saptamana. Unii erau dati afara.D. La finele lui septembrie 1944. In urma unor lupte de culise.T. pentru ca sunt un director de paie». SCRIITORII. nu si-a dato. Intuind dincotro bate vantul. motivau ei. Alexandru Finti. Herescu. Oleg Danovski. caruia rautaciosii ii spuneau "Otel pe paine"). Radu Boureanu. Herescu (fostul presedinte fugit in strainatate). simpatizant al stangii). Beate Fredanov. Victor Eftimiu a fost ales cu 70 de voturi din cele 72 exprimate. Geo Bogza (fratele lui Radu Tudoran. care publicau necontenit liste de persoane alaturi de culpele aferente.D. Cum nici un alt contracandidat nu s-a mai anuntat. Mihai Beniuc. UNII IESEAU. peste numai trei zile.

obisnuit cu tehnica fachirica. Boris Caragea. de la Radiodifuzuine au fost epurate definitiv 24 de persoane si alte 14 pentru perioade mai mici. si-a ales indata si un comitet de conducere in care au intrat scriitorii Mihail Sadoveanu. Dupa tipic. artistii plastici s-au reunit si ei la Bucuresti. ca. scria ziaristul Petre Iosif in «Romania libera». variind intre 5 ani la o luna. autorul l-a prezentat ca eternul ministeriabil. pe langa invitatia la sindicalizare. a indrumat. Calinescu a fost mai putin generos. membru al Academiei Romane. n-a intrat inca in pamant de rusine" Oscar Lemnaru. In cursul anului 1945. cu perseverenta diabolica. Maxy a fost ales de altfel secretar general al Sindicatului Artelor Frumoase. A luat nastere cu acest prilej un comitet de initiativa. era o prezenta constanta in paginile ziarelor. "SUGESTII" "Mircea Eliade vrea sa se intoarca in tara. ARTISTII PLASTICI.93 - .n. 2) A reprezentat in strainatate hitlerismul romanesc. Sub pana lui George Calinescu. scria ca "nu se mai poate ca elemente otravite de legionarism sa mai apara pe scena Operei". in vederea formarii uni sindicat propriu. H. La inceputul lunii octombrie 1944. fostul ministru a ajuns si personaj de roman. Fireste ca noi nu-l putem opri. "EPURATI-L PE ION PETROVICI-POMPONESCU" Ion Petrovici. A fost arestat si condamnat de Tribunalul Poporului in 1946. Cezar Petrescu. Ion Petrovici si-a imprumutat trasaturile personajului numit Ion Pomponescu. alaturi de Ionel Perlea.director general al teatrelor iar criticul Tudor Vianu a devenit director al Teatrului National din Bucuresti. ca model de colaborationist ce trebuie epurat numaidecat. H. a dezonoarei si a mortii".) huliganismul. Pana la urma a fost epurat. fiindu-i teama sa mai traiasca intr-o lume "pe care n-o mai pricepi si care refuza sa te mai priceapa". Ligia Macovei. impins de la spate de o mama si o sotie dominatoare. Ela Cancicov. Personajul Pomponescu se sinucide catre finalul romanului. Marcel Breslasu si altii. Dirijorul George Georgescu. H. spre calea urii. (…) Poate ar fi mai bine sa plece in India. In iunie. S-a constituit un sindicat-mamut Uniunea Sindicatelor de Artisti. orientand prin scris si prin scris si prin viu grai lumea spre obscurantism. Din grup faceau parte M. In ultima zi a Congresului. M. ministru al Instructiunii Publice in guvernul Goga-Cuza si al Culturii Nationale si Cultelor in guvernul Antonescu. ziarist la "Dreptatea" Editorial: Moscova sau Londra? . al carei presedinte era Gheorghe Apostol. Petrovici a supravietuit temnitelor comuniste. "Ani de-a randul. profesor de istoria filosofiei moderne si de logica la Universitatea din Iasi. USASZ-ul a anuntat afilierea la Confederatia Generala a Muncii. Mihai Beniuc. Maxy. a fost o tinta predilecta a "condeielor democrate" imediat dupa 23 august. Scriitori si Ziaristi (USASZ) care si-a convocat primul congres in luna august. directorul Filarmonicii. Cateva zile mai tarziu. mii de studenti si elevi vrajiti de darul sau oratoric. Maxy a dat citire unui manifest in care. intelectualul bun sa serveasca toate guvernele. dominat de ambitii. Scanteia nu a iertat nici domeniul muzical. Invitatiile la sindicalizare facute de unii membri ai breslelor de artisti au fost onorate in cursul anului 1945. ARTISTII LIRICI. pentru o mie de binecuvantate motive: 1) A reprezentat in Criterion (societate culturala din Romania interbelica – n. Ne miram. dar nici «bine ai venit» nu-i putem spune. In "Bietul Ioanide" – o satira a vietii universitare din Romania interbelica. M. se mai recomanda eliminarea din randurile artistilor plastici a celor considerati hitleristi. de altfel. uniunea sindicala dominata de comunisti. Platind probabil pe cale literara polite mai vechi.

Beniuc s-a ocupat. pe de alta parte.94 - . admite Beniuc. erau istorici de bun renume. politica si cunoasterea de limbi straine. la Externe incepusera "epurarile" succedate implicit de numirile unor oameni ai "vremurilor noi". impreuna cu consulul . la final lustruindu-si dosarul prin casatoria cu o comunista evreica. "Fireste. s-a dovedit o zona minata si pentru aceia gasiti "demni de incredere". Dupa declansarea proceselor staliniste postbelice. si a altor diplomati care contribuisera la caderea guvernului Antonescu. "In penuria generala de comunisti ilegalisti si simpatizanti dovediti ai lor. a intereselor nationale. Szekfu. Anticul Varo considera. fost consilier la Londra. constituita dupa modelul celei sovietice. dinastia profesorilor s-a retras si au venit. La Moscova. atasatul economic Jac Berman (alt fost ilegalist). cu timpul. Daca intre Paris. ambasador al Romaniei fusese numit profesorul Iorgu Iordan. Mihai Macavei. in reprezentarea diferentei dintre "trebuinte" si realitatile romanesti de dupa razboi. bunaoara. la rechemarea in tara (in 1947." Constient ca el si toti ceilalti "tovarasi diplomati" trimisi la Moscova nu aveau vreo pregatire in domeniu. pentru ca diplomatia cere totusi o pregatire deosebita. Conducator efectiv era primul consilier. Ana Pauker). Constantin Visoianu (1944-1945). avocatul bogat care in anii ’20 isi impartise pamantul taranilor si pledase ulterior in procesele comunistilor. ziaristul George Macovescu. succesorul sau Vladescu-Racoasa a fost. "disidentul" liberal Tatarescu a fost o prima solutie temporara (1945-1947) de impacare a intereselor unui guvern prosovietic cu standardele diplomatiei. consilier cultural al ambasadei. aprecia istoricul Guggenheim. Cu insusirea limbii internationale a proletarilor petreceau mare parte din vreme si noii diplomati din spatiul occidental. Aceasta si pentru ca dintotdeauna diplomatia a fost un domeniu al competentelor si subtilitatii strategice si discursive. diplomatia cu pretentiile sale speciale de "calificare". Londra sau Moscova locul cel mai greu de "acoperit" in acea vreme parea capitala sovietica. Egon Balas va fi arestat in "ancheta Vasile Luca". de asemenea. multi dintre aceia care se bucurasera de a fi fost inclusi in elita diplomatica si trimisi in misiune tocmai in locurile sale de traditie vor fi obligati "sa se recunoasca" spioni ai capitalistilor. Nu degeaba. fusese asezat ca personaj decorativ in fruntea legatiei de la Londra. ambasadorul Cehoslovaciei. De unde insa atatia romani potriviti tiparului acestei elite si totodata cu trecut de antinazisti? Dupa ramanerea in strainatate a fostului ministru de Externe. in principal. ca diplomatii sunt "suma inteligentelor" si "elita valorilor" unui stat. dar neprofesionist – conduita reducerii "la maximum a intalnirilor cu oamenii pentru stabilirea de relatii". Cateva opinii despre diplomatie si diplomati ar fi utile. Barbu Zevedei. care in anii razboiului virase din scrisul de dreapta spre jurnalismul de stanga. universitar. Iorgu Iordan era lingvist. inteligenta si celelalte calitati native ale diplomatilor fiind dublate de o solida cultura generala. poate. Beniuc va fi unul dintre pivotii sistemului de control si gestiune a Uniunii Scriitorilor. presiunile momentului de incheiere a pacii si sustinerea. cand corpul diplomatic invinuit de a fi facut politica "distrugerii tarii" se dorea a fi "epurat". oameni de meserie.LAVINIA BETEA Printre dificultatile mari ale guvernului Groza a fost si "democratizarea" diplomatiei. cu invatarea limbii ruse si cunoasterea cercurilor si institutiilor culturale sovietice. evolutia relatiilor dintre fostii aliati si "razboiul rece" va fi fatala unora dintre trimisii romani in capitalele "lumii libere". Ambasadorul Franasovici decisese sa nu mai revina in tara. fusese adoptata – strategic. in calitate de tara invinsa in razboi. prin inlocuirea in functie cu ginerele noului ministru de Externe. dupa cum reiese din memoriile ilegalistului clujean Egon Balas. Imperiul Britanic s-a format si a supravietuit atatia ani "pentru ca a avut diplomatii si a practicat diplomatia impusa de epoca respectiva". la fel unul dintre consilieri. Dupa amintirile poetului Mihai Beniuc. pe de-o parte. garnitura de diplomati ai viitoarelor state comuniste trimisa la Moscova poate fi numita "dinastia profesorilor". ca sa zicem asa. fost asistent al lui Lucian Blaga. Ca-n toate celelalte ministere si compartimente decizionale ale tarii. amabasadorul Ungariei. Colegul sau de legatie. si Horak. din cauza varstei avansate.

Intr-un raport cosemnat de primul-ministru Petru Groza si ministrul de Externe Gheorghe Tatarescu se spunea: "Prin sfortarile intregului popor si al organelor statului. In septembrie 1944. Apoi. dat de guvernul Groza. 5 din 22 ianuarie 1946. cheltuielile pentru respectarea Armistitiului au crescut treptat. Romania trebuia sa-i . dupa cum se vede. Studiile din epoca ale Ministerului Finantelor releva faptul ca Romania cheltuia mai mult cu platile externe decat cu nevoile interne. realitatea economica a aplicarii Armistitiului era tragica. nu necesitau mari eforturi economice pentru Romania.Romaniei de la Paris. Obligatiile fostei "Comisiei Romane de Armistitiu" erau in primul rand economice. Toate atributiile fostei Comisii au trecut la ministerele responsabile cu aplicarea angajamentelor luate fata de Aliati. In primul rand. Guvernul roman a fost in masura sa faca fata executarii obligatiunilor ce decurg din Conventia de Armistitiu din 12 septembrie 1944". CONDITII GRELE. in paralel cu recunoasterea internationala. de exemplu. Cu toate ca la inceputul "carierei politice" guvernul condus de dr. deoarece "puctul dur" al Armistitiului era reprezentat de problema reparatiilor de razboi catre Uniunea Sovietica. Romaniei ii fusesera impusi termeni destul de duri pentru iesirea din starea de razboi cu Natiunile Unite. vor fi condamnati in "procesul Patrascanu". precum si pe cele ale Inaltului Comandament Aliat. a fost desfiintarea "Comisiei Romane de Armistitiu". guvernul Groza nu a dat prea multa importanta "luptei pentru legitimitate" initiate de liderii opozitiei. SPRE NORMALITATE. Incepand cu septembrie 1944. Practic. cum ar fi desfiintarea "organizatiilor fasciste" si "democratizarea" vietii politice si culturale. iar obligatiile Armistitiului puteau fi indeplinite si fara o "supervizare" centrala. Aceasta institutie era inlocuita cu "Comisia Romana de Legatura cu Comisia Aliata de Control". "descompunerea politica si morala". Guvernul de la Bucuresti a prezentat aceasta normalizare institutionala a guvernarii Romaniei postbelice in termeni joviali. pentru pagube de razboi. Herant Torosian (fosta gazda conspirativa a comunistilor). Primul semnal important adresat "tarii" din punct de vedere economic. Avand sprijinul Moscovei. Dupa razboi. depasind nivelul cheltuielilor interne ale statului. Pentru comunisti era mai presant sa reuseasca normalizarea relatiilor economice interne. Petru Groza a provocat tot felul de "patimi" printre "vechea elita". Romania "ingropata" economic ILARION TIU Desi in propaganda guvernul comunist condus de Petru Groza prezenta "colaborarea" cu Uniunea Sovietica in termenii cei mai "dulci". deoarece statul condus de Antonescu fusese considerat partener de baza al "masinii de razboi" germane. Insa realitatea statistica a economiei romanesti nu era la fel de optimista precum declaratiile oficialilor. legate de achitarea obligatiilor Armistitiului cu Natiunile Unite din 12 septembrie 1944. noul aliat roman al Natiunilor Unite trebuia sa achite toate costurile mentinerii trupelor Armatei Rosii. In vreme ce primul esalon al "diplomatilor democrati" la Moscova "se formase" pentru "munci de raspundere". prin Legea nr. treptat acesta a inceput sa-si intre serios in rolul administrativ ce-i revenea. Un semnal pozitiv de la Aliati privind respectarea angajamentelor luate de Romania la semnarea Armistitiului avea o importanta mult mai mare decat "dezbateri publice" pe tema grevei regale. Romania dadea un semnal ca institutiile statului incepusera sa functioneze firesc.95 - . printre trimisii in "lumea putreda" a capitalelor occidentale incepuse. Celelalte prevederi. printre cele mai importante fiind cele economice. Si avea multe probleme de rezolvat.

000 de tone. Mai mult. In primul rand. avand in vedere ca si economia fusese mobilizata pentru razboi. cerand unele modificari ale acestuia. in ianuarie 1946. Acesta era seful Statului Major al Comisiei Aliate de Control. in vederea bunastarii "oamenilor muncii". in 1946 in Moldova a fost o foamete teribila. termenii Armistitiului au fost respectati strict.plateasca Uniunii Sovietice suma de 300 de milioane de dolari SUA in marfuri: produse petroliere.2 miliarde de lei a luat drumul Uniunii Sovietice si nevoilor trupelor Armateii Rosii stationate in Romania. afectand veniturile necesare platii datoriilor catre URSS. Astfel ca.. un pas inainte spre statul roman". Despre ingrijorarile guvernului privind economia vlaguita de achitarea despagubirilor catre URSS. cat si a guvernului Petru Groza. cota cheltuielilor pentru aplicarea Armistitiului a crescut. care reprezentau majoritatea populatiei. Raspunsul sovieticilor a venit la 24 februarie 1946. Pentru a ameliora situatia. Astfel ca Trezoreria aplelase la emisiuni masive de moneda ale Bancii Nationale. Romania nu putea produce in anul 1946 pentru export. guvernul evalua o extractie de 360. presa de partid nu vorbea insa nimic! . de exemplu. taranii. alianta cu Uniunea Sovietica era prezentata ca benefica si absolut necesara. Productia era afectata de distrugerile de razboi din perioada bombardamentelor Aliate. PROPAGANDA SI REALITATE Desi guvernul condus de dr. nu aveau de unde plati taxele catre stat. In consecinta.96 - . doar o mica parte venea din impozitele contribuabililor. depasind procentul destinat nevoilor interne. facand putine concesii. Guvernul se plangea ca. nu a fost acceptata solicitarea privind revizuirea despagubirilor de razboi. din totalul cheltuielilor statului. gazetarii de la Scinteia au declansat masinaria propagandistica pentru ridicarea in slavi a realizarilor guvernului. guvernul Groza facand un apel public catre Stalin pentru un imprumut. Singurele concesii importante s-au legat de cheltuielile privind stationarea Armatei Rosii in Romania. Desi din punct de vedere politic guvernul Groza era din ce in ce mai stabil. fata de 1938. micsorandu-se cuantumul acestora. Astfel ca. guvernul a cerut prin acest raport revizuirea obligatiilor fata de URSS. care a afectat si mai mult nivelul de trai al romanilor in primii ani dupa "victoria finala".. in conditiile in care numai cotele obligatorii necesitau 370. ceea ce dusese la explozia inflatiei. standardul de viata al populatiei scazuse cu 39%. Petru Groza se confrunta cu o situatie economica dificila. Intr-un articol de la 24 ianuarie 1946.7 miliarde de lei pentru administratie si armata. Era chiar mai prost decat in anii razboiului. intermediarul oficial cu guvernul de la Moscova. Atat in perioada "guvernelor de tehnicieni" Sanatescu-Radescu. Un studiu al Ministerului de Finante realizat in primavara anului 1946 aprecia ca. nu a "rasuflat" nimic in afara. Astfel ca. Silviu Brucan caracteriza astfel evenimentul: "O evolutie spre normalitate. cereale. precum si prelungirea perioadei de sase ani a achitarii despagubirilor. iar din cauza lipsei materialelor de schimb nu se puteau relua exploatarile. Moscova nu s-a aratat impresionata de pledoaria guvernului roman. Din cauza dificultatilor economice ale razboiului. Incepand din septembrie 1944 si pana la desfiintarea "Comisiei Romane de Armistitiu".000 de tone. Romania ajunsese sa nu mai aiba nici macar cereale suficiente. dupa desfintarea "Comisiei Romane de Armistitiu". in domeniul productiei petroliere. Perioada de esalonare nu era deloc generoasa – doar sase ani. iar "razboiul sfant" din Est a fost o adevarata povara pentru economia postbelica. guvernul Groza a lasat deoparte discursul oficial privind "ajutorul netarmurit" al Armatei Rosii si Uniunii Sovietice si a intocmit la 11 martie 1946 un raport catre generalul Vinogradov. iar contravaloarea a 105. materiale lemnoase etc. In aceste conditii. Tema generala a raportului era incapabilitatea Romaniei de a respecta obligatiile economice ale Armistitiului. Se aprecia ca intreaga economie era mobilizata pentru respectarea clauzelor economice semnate in septembrie 1944. fiind apreciat la 1/3 fata de anul 1943. in ianuarie 1946. AJUTOR SOVIETIC. Romania a achitat prevederile economice ale Armistitiului "ad literam". Prin mijloacele de propaganda ale comunistilor. Romania a consumat 96. pe teren economic nu se putea lauda cu aceleasi performante.

Inca de atunci (septembrie 1944) devenea evident ca Bucurestiul urma sa "aleaga" calea socialista. cele doua blocuri politico-militare – Aliatii si Axa – si-au pastrat relatiile diplomatice. Formal se aflase in conflict pe toate fronturile – Antonescu declarase razboi si Marii Britanii. Dupa 23 august 1944. Statul roman avea pecetea de "fascist". Singurele negocieri "externe" se realizau cu Comisia Aliata de Control. se afla in razboi cu toate puterile Aliate care luptau in Europa. partile sunt de acord ca platile compensatorii pentru pierderile mentionate sa nu fie platite in intregime de Romania. Romania nu s-a limitat la starea de razboi doar cu acest stat. Razboiul nu se incheiase total. social. Pe langa prevederile economice. Astfel ca Romania se afla in izolare diplomatica completa. Intrucat la 9 mai 1945 la Bucuresti era deja un guvern controlat de comunisti. Chiar daca in Europa raz-boiul mondial incepuse la 1 septembrie 1939. dintre puterile Aliate ajunsese armata sovietica. Cu toate ca inca din august 1944 in guvern era un portofoliu al Ministerului de Externe. Desi "ciopartita" teritorial in vara anului 1940. Deoarece in Romania. Romania s-a inscris si ea in aceasta regula. trebuind sa intreprinda actiuni de "defascizare" in toate domeniile: politic. Desi declarase "terminate socotelile" cu nazistii. Imaginea . dar a declarat razboi si in fapt duce razboi contra Germaniei si Ungariei. care trimitea mai departe problemele la "centru". relatiile diplomatice lipseau. insa erau putine sanse de "rasturnare a frontului". Romania se afla intr-o "bezna totala". STATUTUL POSTBELIC. Chestiunea redeschiderii relatiilor diplomatice ale Romaniei nu putea fi pusa decat dupa incetarea conflagratiei mondiale. legate de "pagubele de razboi" pricinuite Uniunii Sovietice. Aceasta stare s-a mentinut pana la generalizarea conflictului european in 1940 si 1941. si anume 300 de milioane de dolari ai Statelor Unite" Conventia de Armistitiu septembrie 1944 Reintrarea Romaniei in diplomatie ILARION TIU Din punct de vedere diplomatic. Dupa atacarea Uniunii Sovietice in iunie 1941. la sfarsitul razboiului. Romania avea in consecinta un statut diplomatic incert. urma ca tot procesul sa fie supravegheat de Moscova. Conditiile Conventiei de Armistitiu nu au fost in consecinta deloc blande pentru Romania. prin atacarea Poloniei de catre Germania. IN AFARA LUMII. Ion Antonescu a declarat razboi si Marii Britanii. Pana la semnarea pacii. in Romania functiona o Comisie Aliata de Control care urma sa vegheze respectarea Conventiei de Armistitiu. publicistic etc. jucand exclusiv "cartea" Germaniei. La insistentele lui Hitler. economic.97 - . insa. si SUA. chiar daca angloamericanii nu-si puteau permite sa recunoasca. desi trimisese trupe pe frontul de vest. au fost incluse si unele clauze politice drastice. ci numai in parte. si Statelor Unite la sfarsitul anului 1941. luand in considerare ca Romania nu numai ca s-a retras din razboi. Dupa 23 august 1944. relatiile oficiale cu vecinii "agresori" nu au incetat pana la izbucnirea razboiului in est (22 iunie 1941). si cu vecinii de hotare. "destinul" a facut ca acestia sa initieze "reintrarea in lume" a Romaniei. Astfel ca Romania postbelica.CONDITII "Pierderile pricinuite Uniunii Sovietice prin operatiunile militare si prin ocuparea de catre Romania a teritoriului sovietic vor fi despagubite de Romania fata de Uniunea So-vietica. deoarece fusesera incetate in anii conflagratiei. poseda un statut diplomatic incert. guvernul incearca sa reinnoade legaturile si cu aceia care fusesera dusmani (acum aliati).

deoarece Cehoslovacia nu mai exista din 1938. DEMOCRATIE ORIGINALA. ocupand posturi fara portofoliu. Primul pas important pe care Romania l-a facut in reluarea relatiilor diplomatice a fost recunoasterea internationala de catre Uniunea Sovietica (6 august 1945). Astfel ca au cerut "remanierea" guvernului Groza. NORMALIZARE. prin includerea unor ministri din opozitie. Cei doi reprezentanti ai "partidelor istorice" au facut figura decorativa in guvern. Incepand din februarie 1938 si pana la 23 august 1944. cand fusese desfiintata de Hitler.98 - . prin intermediul Comisiei Aliate de Control. De altfel. oficialii occidentali au facut caracterizari memorabile exponentilor "clasei politice" traditionale romanesti. Asa procedasera si sovieticii in 1919. In ianuarie 1946. constienti ca acest domeniu nu poate fi gestionat de reprezentanti ai "oamenilor muncii" in etapa instaurarii puterii lor. acesti oficiali au prezentat si aspecte din "vanzoleala" politica specifica Romaniei interbelice. in Romania s-au perindat regimuri de dreapta. care persista si dupa razboi. Abia dupa Conferinta de la Moscova a Aliatilor din decembrie 1945 (foto) s-a reusit "remanierea" guvernului. Ulterior Conferintei de la Postdam (17 iulie-2 august 1945). Acest act era evident facut de Moscova in sprijinul guvernului Groza. Primul stat cu care Romania a restabilit relatiile diplomatice a fost Cehoslovacia (iunie 1945). programate pentru 1946.externa nu a fost lasata pe mana unui necunoscut. pentru a putea participa la negocierile Tratatului de Pace. DEMOCRATIZARE "In acest ceas solemn (Conferinta de Pace de la Paris. in primii ani relatiile diplomatice au fost administrate de diplomati de cariera. care sa monitorizeze respectarea clauzelor Armistitiului de la 12 septembrie 1944. in toate statele aflate sub "umbrela" Moscovei. In rapoartele lor catre guvernele tarilor care-i trimisesera in Romania. Ei se aratau mirati de diferitele "manevre si combinatii" cu care "operau" politicienii damboviteni. intre Aliati au aparut unele tensiuni privind cresterea puterii sovieticilor in Est.). ministru de resort fiind desemnat Gheorghe Tatarescu.n. in care Romania cauta colaborarea popoarelor iubitoare de pace si de libertate. in Executiv au intrat doi politicieni de la PNT (Emil Hatieganu) si PNL (Mihail Romniceanu). Astfel ca puterile invingatoare in al doilea razboi mondial au considerat ca Romania avea nevoie de asistenta pentru "democratizare" si "defascizare". guvernele de la Bucuresti au fost "supervizate" de Aliati. de aici desprinzandu-se imaginea clasica despre "traditia" de la Bucuresti. cu care au intrat in contact. care la inceputul anului 1945 tocmai trecuse in "barca" Frontului National Democrat. Primul moment semnificativ in care oficialii din Vest au facut . Executivul de la Bucuresti avea insa mare nevoie de recunoastere internationala. n. Pe langa Comisia Aliata de Control au fost trimisi mai multi diplomati si militari de cariera. considerate de Aliatii sovieto-anglo-americani drept "fasciste". iar anglo-americanii au recunoscut diplomatic guvernul de la Bucuresti. In rapoartele si lucrarile memorialistice. Comunistii s-au lasat cu greu "induplecati" sa accepte "partidele istorice" in guvern. principii adoptate si deja traduse in fapt" Gheorghe Tatarescu. ea tine sa aduca fara nici o intarziere adeziunea ei totala la principiile Chartei Natiunilor Unite. Insa din punct de vedere politic conta prea putin acest acord. Anglo-americanii "s-au lasat" mai greu convinsi sa recunoasca diplomatic Romania dupa razboi. 1946 Romania in viziunea diplomatilor straini ILARION TIU Dupa "intoarcerea armelor" contra nazistilor.

intuind venirea la putere a FND-ului. reprezentantul SUA in Comisia Aliata de Control. Nu ridicarea in slavi a lui Petru Groza de catre presa comunista i se parea neserioasa. neasumandu-si initiativa vreunei miscari de protest contra politicii lui Antonescu. Experienta traita in Romania a consemnat-o in paginile unui "Jurnal". In raportul sau catre Washington. Cu referire la aceasta. initiata de dr. cu Iuliu Maniu. El era ofiter de cariera. Nedumerirea oficialului american a fost sporita in acele zile de alta miscare similara in cadrul PNT. oficialii anglo-americani i-au spus lui Maniu ca nu pot sa se implice intr-un astfel de plan deoarece nu au mandat. in speranta ca va fi chemat la guvernare de catre Petru Groza. Limbajul dur si nepoliticos practicat de Dreptatea (ziarul de partid al PNT) il face pe diplomatul american sa descrie aceasta publicatie ca lipsita de profesionalism. Prudenti. Lupu. ofiterul american nu putea sa-si explice cum un politician al carui partid se declara pe pozitii profund anticomuniste – PNT – se alatura mult-hulitului (de catre presa de dreapta) Front National-Democrat. In martie 1945 a reluat polemica. Mai mult. Prima "impresie" pe care i-a lasat-o liderul national-taranist a fost "vorba lunga". Acelasi Schuyler in "Jurnalul" sau descrie o intalnire pe care a avut-o impreuna cu Burton Berry. cu care intrase deja in istoria locala. Printre cei care au lasat insemnari despre acest moment este si generalul CVR Schuyler. cat de atitudinea unor "politicieni traditionali" fata de evenimente. Imprejurarile declararii "grevei regale" au fost un nou prilej pentru oficialii occidentali si americani aflati la Bucuresti sa lase insemnari despre politicienii romani. dr.cunostinta cu deprinderile politicii romanesti a fost rasturnarea guvernului Radescu. Cu toate acestea. pentru a reorienta partidul spre stanga. Ca si Maniu in 1945. Acesta. dar actionau pe dos cu aceleasi "reusite". in februarie 1945. Prima experienta privind "mutarile politice" tip pe care o consemneaza Schuyler este desprinderea gruparii Anton Alexandrescu din PNT. cat si cel "fascist" cereau sfaturi. ci presa "opozitiei democrate". in Europa tocmai se incheiase razboiul mondial si nimeni nu avea dispozitie sa sprijine vreo miscare de revolta. nota Schuyler. mai initiase o ruptura in partid in anii ’30. Maniu aplica pentru diplomatii occidentali aceeasi procedura ca pentru politicienii din perioada interbelica sau din anii razboiului – discutii "politice" interminabile. Berry isi exprima nedumerirea despre cum arata presa romaneasca in acele zile. Nici principalul colaborator al lui Iuliu Maniu. Ion Mihalache. cerand demiterea actualului guvern". declansand in urmatoarele zile o serie de atacuri publice la adresa guvernului. O alta insemnare despre metehnele "politichiei" romanesti din jurul datei de 6 martie 1945 a fost facuta de catre diplomatul american Burton Berry. Practica lui Maniu de a fi o prezenta constanta la resedintele oficialilor occidentali semana frapant cu cea a lui Horia Sima din vara anului 1940 care se ducea frecvent la Legatia Germaniei din Bucuresti. In perioada razboiului luase atitudine de expectativa. Lupu uitase manevrele anterioare facand din nou front comun in jurul lui Iuliu Maniu. S-au mirat nu atat de "miscarile" comunistilor sprijiniti de Moscova. primul candidat propus de PNT. Lupu a renuntat la idee.99 - . in presa comunista era numit zilnic "fascist". in care cerea demisia lui Petru Groza. s-a lansat intr-o campanie de critici la adresa lui Iuliu Maniu. publicat la Bucuresti in anul 1996. Nicolae Lupu. "Cu americanii in spate". Lupu ii cerea presedintelui taranist sa se retraga de la conducerea organizatiei. OBICEIURI LOCALE. Maniu nu a tinut seama de discutie. intr-un raport catre Ministerul de Externe de la Londra din februarie 1946. a refuzat sa se compromita pana . Spre si mai marea suprindere a lui Schuyler. Chiar daca nu avea multe cunostinte despre puterea "aripii" Alexndrescu. partizanul liniei de stanga in PNT inca din perioada interbelica. lasandu-i lui locul. Maniu a lasat clar sa se inteleaga ca partidul sau este acum gata sa treaca la actiune. Sima cerea in vara anului 1940 aprobarea germanilor pentru a incepe "revolutia" contra lui Carol al II-lea. LIPSA DE PROFESIONALISM. nu-si poate stapani mirarea despre felul cum trata Mihalache posibila intrare in guvernul Groza: "Mihalache. Diplomatul britanic Holman. Atat politicianul "democrat". cand a vazut ca americanii nu sprijina guvernul Groza. in care se ocoleau subiectele "spinoase" si responsabilitatile: "Fara sa-si dezvaluie planul. nu "scapa" de critica oficialilor straini. Acelasi dr. Ceea ce nu parea a intelege Iuliu Maniu este faptul ca anglo-americanii nu se simteau cu nimic responsabili fata de el si de partidul lui.

) au avut unle greutati in a-l convinge sa-si infranga constiinta personala in interesul unei intelegeri". Altii au parasit tara ajutati de anglo-americani. nepotul presedintelui partidului.intr-atat sa intre in noul guvern. in care a expus motivele acestei optiuni. Convorbirea a durat trei ore. fondand miscarea exilului romanesc. ca Partidul Liberal fusese fondat de Bratieni si ca. este gata sa se retraga din FND provocand o criza. Criza l-ar determina pe rege sa ceara demiterea guvernului. Dl. dl Bratianu mi-a explicat. desi nepotul sau nu poseda vreo calitate deosebita. circa 20 de milioane de franci elvetieni au fost depuse in banci din Elvetia. liberalii numind un personaj secundar. In cele din urma Bebe Bratianu nu a fost acceptat in guvern de catre comunisti. Din partea Partidului National Liberal. s-au grabit sa ajunga pe lista si alte "personalitati" preocupate sa-si "scape pielea". La aflarea vestii. "FONDUL ELVETIAN". TRADITIE POLITICA DAMBOVITEANA O critica taioasa a "clasei politice" romanesti a fost facuta de catre Sir Archebald Clark Kerr (ambasadorul Marii Britanii la Moscova). Fara sa-si dezvaluie planul. dupa esecul de la Stalingrad. Vai! traditia avea sa fie rupta". in raportul sau catre Londra. cerand demiterea actualului guvern. A spus ca Petrescu.100 - . Remarcile ambasadorului britanic la Moscova sunt cel putin ironice: "Cand m-a informat ca va propune numele nepotului sau. Ideea fondarii unui exil romanesc in contextul intrarii sovieticilor in Romania nu a fost spontana. initial a fost nominalizat Bebe Bratianu. seful socialistilor. SPERANTE "Dl Berry si cu mine ne-am intalnit cu Maniu asta-seara. Dinu Bratianu. dar ca putem declara deschis ca.n. adjunctul lui Ion Antonescu in perioada razboiului in Est. putinel naiv. prilej de galceava ILARION TIU Dupa 6 martie 1945. imediat dupa incheierea razboiului. candidatura lui fusese propusa pentru ca era important sa se continue o traditie de familie. Mihai Antonescu intocmise deja o lista de circa 100 de persoane care sa se refugieze din calea Armatei Rosii. Rusia ar fi pe deplin indreptatita sa foloseasca masuri drastice pentru a anihila orice incercare de rasturnare a guvernului care sa implice o revolta sau un confict armat. In perioada 1943-1944. Maniu a lasat clar sa se inteleaga ca partidul sau este acuma gata sa treaca la actiune. vechii diplomati ai Romaniei au inceput sa-si puna sperantele de viitor in Occident. din ianuarie 1946. Mihai Antonescu s-a preocupat si de finantarea acestui exil. La inceputul anului 1943. primele vizate de ocupatia sovietica. Maniu a consumat o gramada de timp prezentand pericolul ce planeaza asupra Romaniei prin semnarea acordului de cooperare cu Rusia. Scoaterea . I-am explicat lui Maniu ca nu putem face afirmatii oficiale referitoare la atitudinea guvernului nostru fata de o astfel de miscare. Astfel ca aproximativ 200 de persoane isi "aranjasera" refugiul. Mihail Romniceanu. Initial au fost incluse personalitati politice si culturale din Basarabia si Bucovina. Harriman si Sir Archebald Clark Kerr (ambasadorii Statelor Unite si Marii Britanii la Moscova – n. Acesta a fost prezent la negocierile privind intrarea unor ministri PNT si PNL in guvernul Groza. O parte dintre cei care se aflau in afara granitelor nu s-a mai intors la "centrala" de la Bucuresti. dupa parerea noastra. Liderul PNL a avut inainte de anuntul oficial o intalnire cu Sir Clark Kerr. Initiatorul este Mihai Antonescu. Se convenise ca partidul poate sa-i dea toata indrumarea de care putea avea nevoie. Maniu a plecat foarte dezamagit si ne-a spus ca nu se gandeste sa provoace tulburari decat in cazul in care ar fi sigur de sprijinul SUA si al Marii Britanii" CVR Schuyleriunie 1945 Fondurile exilului.

Nicolae Radescu. Abia dupa moartea lui Cretzianu. Crescusera insa cota si prestigiul celor care negociasera cu Aliatii "intoarcerea armelor" contra nazistilor. Din cele 20 de milioane de franci elvetieni. Editorial: Cainele Stalin LAVINIA BETEA Odata cu intrarea Armatei Rosii in tara. Luat prin surprindere de lovitura de Palat de la 23 august 1944. Certurile s-au declansat la jumatatea anului 1946. Madrid si Berna. Mihai Antonescu n-a mai avut timp sa treaca peste granita si "lista". fondul a ajuns la dispozitia celorlalti. o data cu numirea lui Nicolae Radescu ca prim-ministru. redus substantial. La acea data. Insa banii isi asteptau intrebuintarea in conturi elvetiene. in contul lui Cretzianu au ajuns 6 milioane. desi tentativele de recuperare a banilor au continuat. ambasador la Ankara la acea vreme. printre care Alexandru Cretzinu (gestionarul "fondului elvetian") sau tanarul functionar Neagu Djuvara. In martie 1977 elvetienii au comunicat la Bucuresti ca nu mai sunt responsabili de fond. "Zgarcenia" sa i-a nemultumit pe ceilalti. Ei s-au alaturat diplomatilor care refuzasera sa revina la Bucuresti dupa 6 martie 1945. Constantin Visoianu. Dupa inlaturarea lui Ion Antonescu si incheierea armistitiului cu Natiunile Unite. Din suma initiala a "fondului elvetian" de 20 de milioane de franci elvetieni. in cadrul Ministerului de Externe au fost pastrati diplomatii vechi. Grigore Niculescu-Buzesti. Primele demersuri de recuperare a celor 6 milioane de franci elvetieni au fost facute de guvernul comunist in octombrie 1945. REACTII DE LA BUCURESTI. a adus si modificarea politicii guvernului fata de fond. fiind la curent cu existenta "fondului elvetian". Astfel ca fostii negociatori de la Ankara. deja parasisera Romania o serie de diplomati sau politicieni: Grigore Gafencu. Dupa terminarea lucrarilor Conferintei.101 - . Sprijinul sovietic era mai insemnat decat protestele lui Grigore Gafencu sau Nicolae Radescu. Stockholm sau Cairo din anii 1943-1944 au ajuns in fruntea ierarhiei. Noul titular de la Externe. Acestia. la 2 decembrie 1944. Guvernul Groza nu s-a agitat foarte mult din cauza demersurilor emigratiei romane la Conferinta de Pace de la Paris. i-au dat diverse destinatii.banilor din tara s-a realizat prin transferuri intermediare in capitalele tarilor neutre in razboi: Ankara. Schimbarea lui Niculescu-Buzesti din functia de ministru de Externe. S-a constatat cu acest prilej ca fostul gestionar facuse in nume propriu investitii financiare falimentare din acei bani. de cariera. Constantin Visoianu etc. cat si lui Alexandru Cretzianu. Demersurile guvernului de la Bucuresti n-au avut succes. presa si apoi literatura prezinta soldatul sovietic . dispune incetarea transferurilor de bani din Elvetia. Stockholm. S-au initiat procese in instanta atat bancilor elvetiene depozitare ale fondului. Cretzianu a "taiat" finantarea lui Gafencu si Radescu. Aceasta suma transferata in contului lui Alexandru Cretzianu pentru a alimenta actiunile exilului a fost ulterior o permanenta sursa de neintelegeri a emigratiei. UN EXIL SUBRED. omul care-i incredintase banii. Neagu Djuvara povesteste in memoriile sale ca ajunsese aproape sa se umileasca in fata lui Cretzianu ca sa-i dea bani pentru ajutarea romanilor refugiati in Occident. Banca Nationala a primit treptat mai mult de jumatate. momentul inceperii lucrarilor Conferintei de Pace de la Paris. intrad in conflict chiar cu Visoianu. Cu putin timp inainte de caderea guvernului Radescu. Emigratia a depus o serie de memorii la Conferinta de Pace prin care denuntau regimul instalat in Romania o data cu venirea la conducere a guvernului Groza. Cretzianu a distribuit putini bani celor care se aflau la Paris cu ocazia Conferintei. Initial. a dispus ca banii sa se intoarca in tara. Cretzianu s-a comportat ca unicul administrator al lor. Visoianu a trimis dipozitii catre Legatia romana de la Berna ca banii sa fie transferati pe numele lui Alexandru Cretzianu. ministru de Externe in guvernele Sanatescu. deoarece inca din anul 1955 Alexandru Cretzianu lichidase conturile. Dupa ce s-a vazut cu banii in cont. provocand dezbinarea diplomatilor exilati.

inzestrat cu spirit nemarginit de sacrificiu fata de patria socialista. In memoria varstnicilor contemporani razboiul a sedimentat in intamplari felurite de viata. la intrevederea "de prezentare" a lui Ceausescu dupa proaspata sa alegere in fruntea partidului. Dupa cateva ceasuri oamenii l-au gasit impuscat la marginea satului". 258 siluiri si violuri. pana la Stalingrad. printre ei aflandu-se si rude ale potentatilor de la Kremlin. incidentele provocate de ostasii sovietici pe teritoriul tarii se cifreaza la 2.) Intregul partid. Tusi Roncov din Dudestii-Vechi (Timis). Nimeni nu putea spune de ce impuscasera trei oameni din sat. Dupa semnele care anuntau un dulau de temut.532 dintre care: 334 omoruri cu jaf. Astfel ca in 1965. Pe parintele Kurt l-au urcat intr-o caruta anuntandu-l ca-l duc la comandamentul militar din Sanicolaul Mare. In toamna lui 1944 avea 24 de ani. Iar familiile lor. Spre exemplu.". comisiile de imputerniciti care au stabilit pierderile pricinuite de razboi la Odessa si Crimeea. incendieri. dupa caderea regimului s-au facut publice anumite date consemnate de autoritatile romanesti. Nu s-a scris in presa vremii si nu s-a spus in vreun discurs nici numarul soldatilor sovietici careau stationat in Romania in perioada 1944-1958. Prin sat treceau soldati sovietici. Cand baietii il adusesera mic si orb din vecini. Iar Berlinul e-aproape. nu cumva unul dintre copii sa se scape si sa strige cainele cu numele de Stalin in fata rusilor. ca "armate eliberatoare". Abia dupa destramarea imperiului sovietic au fost facute publice efectele masurilor luate de catre Stalin pentru a-i scoate pe barbatii tineri ai tarii sale din normalitatea functionarii instinctului de autoconservare. 822 devastari. Nu generalisimul de la Kremlin..102 - . Dintre marturiile de-atunci pe care le-am ascultat. Acesta stipula ca toti soldatii care. in 1941. sovieticii au avut si ei contabilizarile proprii. Dupa victorie. radeau satenii de geografia lor. In amintirea femeii cea mai naprasnica temere de rau din acea vreme ingrozitoare e-o mica istorie despre Stalin. nemtii botezasera puiul de animal cu numele dusmanului Stalin. Retorica finalizata cu alta intrebare: "Dar la Stalingrad ce-ati cautat?" Acestea si multe altele sunt date ale "istoriei mari" – istoria evenimentelor. In conditiile in care s-a reusit sa fie inlaturata amaraciunea provocata de cel de-al doilea razboi mondial – iar dvs stiti ca aceasta amaraciune a fost grea pentru noi – . imensa armata a serviciilor speciale fiind nu mai putin activa in vremea razboiului decat trupele "rosii". trupele noastre trecusera Prutul. Brejnev ii da urmatorul raspuns: ". Directia nu putea fi decat una – drumul ce iese din sat spre apus. aleg retragerea din fata dusmanului vor fi impuscati la locul faptei. "Tremuram toata ziua de frica. Prima victorie impotriva trupelor germane se datoreaza tocmai planului "Uranus" elaborat in biroul lui Stalin de a strapunge incercuirea orasului in linia unde se afla o divizie romaneasca slab pregatita si echipata. Marsul razboiului ii purtase pe soldatii romani. Oare pentru refacerea Crimeei si a Odessei au ajuns numai 300 milioane de dolari?. ci cainele botezat cu numele lui. 525 jafuri cu raniri.intrebau ei. ale dezertorilor si prizonierilor vor fi arestate. mult peste marginile Basarabiei. Milioane de oameni nevinovati au suferit. pierderile depasesc de o suta de ori ceea ce discutam noi astazi (. intregul popor stie ca reparatiile de razboi de 300 milioane de dolari platite de Romania au fost doar simbolice. distrugeri.. e amintirea ei. cand pune inaltilor demnitari sovietici chestiunea recuperarii tezaurului romanesc.. In casa lor fusesera incartiruiti doi tineri soldati nemti care se amuzau cu copiii de catelul lor. Nu stiau de gluma. anihilandu-le frica de moarte. In ce directie si cat mai e pana la Berlin? –. in locul luptei pana la ultimul om. Devenisera eroi care "prefera moartea" retragerii din fata dusmanului nu atat datorita sentimentelor proprii impotriva "fiarei fasciste". ci dupa faimosul decret din iulie 1941. Sovieticii luandu-si arhivele cu ei. precum si din documentele referitoare la actiunile trupelor romane. capetenie a amintirilor e relatarea unei femei. maltratari si loviri. . Adevaratul calvar al mamei cu barbat in razboi a inceput cand i-au fost incartiruiti in casa soldati sovietici. trei copii si trei ani de asteptare a barbatului trimis pe front. documentele existente in Arhivele Ministerului Apararii Nationale.. nici cheltuielile cu intretinerea lor.."eliberator" ca pe-un "om nou". provenite de la Comisia Romana pentru Aplicarea Armistitiului releva ca numai in perioada 1 septembrie 1944-31 ianuarie 1945.. era inceput de razboi. In cealalta parte a razboiului insa. Iar noi nu cunosteam la ce sa ne-asteptam de la ei.

" Conform aceleiasi surse. scria Timpul. poate ca mortii din amintirile sale nu exista in contabilizarile din "marea istorie".n. Strigatele multimii «URA!» au pornit intr-un ritm delirant. circa 160.) de adevarate paduri de drapele rosii si tricolore. primarul si prefectul Capitalei – generalul Victor Dombrovschi. Ziarul Timpul. Surprinsi de fetele obosite si inofensive ale soldatilor rusi. liderul Partidului Social Democrat – Constantin Titel-Petrescu.n.103 - . precum si copii de-ai nostri intalniti la margine de Bucuresti. sub directoratul omului politic si diplomatului Grigore Gafencu. Obligate sa se retraga. cat si pe front. Drept urmare. Un grup de soldati romani s-a apropiat de masinile rusesti si s-au imbratisat cu soldatii rusi. ziaristii au remarcat figurile politicii de stanga romanesti: liderii comunisti – Gheorghe Gheorghiu-Dej si Gheorghe Apostol. Toata lumea plangea de bucurie. preluand o stire din oficiosul armatei sovietice – "Steaua Rosie" –. delegati ai Blocului National Democrat. impreuna cu germanii. titra la 28 august 1944: "Drumul spre Bucuresti este deschis. soldatii romani au primit ordin sa opreasca lupta impotriva trupelor sovietice. rusii inaintau cu 60 km pe zi. Inca din noaptea de 23 spre 24 august. Armata Rosie a fost instiintata cu o intarziere de trei zile de ordinul de a-i primi alaturi pe romanii care le fusesera. trupele germane au inceput sa paraseasca teritoriul Romaniei. care trebuie curatata. au fost inundate ieri (30 august – n. Zilnic se dadeau comunicate oficiale care incurajau populatia civila din zonele pe unde urmau sa treaca trupele sovietice sa .) nu se mai afla decat o armata in deruta.Ca si groaznica temere de a-si vedea copiii impuscati pentru batjocorirea lui Stalin. Doar la o saptamana de la decizia intoarcerii armelor si "infratirea" cu Armata Rosie trupele acesteia paseau triumfal in Bucuresti.000 de romani au fost luati prizonieri de catre sovietici. in cele trei zile. La 30 august 1944 multimea a primit cu entuziasm trupele "rosii" ajunse in Bucuresti. FLORI. in numele multimii. ca operatiune de "eliberare". In acele timpuri. pana atunci inamice. romanii stiau ca soldatii sovietici erau trimisii Satanei pe pamant. Insa asemenea intamplari gravate in memoriile de martor confera consistenta si sens evenimentelor omenirii. STEAGURI SI ENTUZIASM. Gazetarii au schimbat repede macazul. insa. aflata in ofensiva spre Berlin. Bun venit Armatei Rosii! PAULA MIHAILOV CHICIUC Din propaganda nazista. Dupa ce. de blandetea "rosilor". actiunea prin care sovieticii au patruns in Romania si au ocupat marea majoritate a teritoriului a fost prezentata. Lovitura de stat de la 23 august 1944 a provocat semnificative schimbari atat pe scena politica a tarii. curiosii au pornit spre locul respectiv. (…) Fiecare avea un drapel rosu in mana. acum "se mirau". prezentau pe soldatii sovietici – conform propagandei naziste – drept "mancatori de oameni". dusmani. Din multimea de entuziasti. din ratiuni politice. romanii veniti sa-i aclameze se intrebau: "Astia sunt mancatorii de oameni?" Nici institutiile statului nu au pierdut prilejul de a "da bine" in fata schimbarilor survenite peste noapte. (…) Vagoane de buchete de flori au fost oferite sodatilor si ofiterilor rusi si romani. flori in alta si cu tot elanul ce-i da tineretea. inaintea noastra (a rusilor – n. cu numai cateva zile inainte." DRACU’ NEGRU ERA… ROSU. Devenita peste noapte – si fara stirea ei – aliatul Romaniei in batalia contra hitlerismului. (…) Motorizatele rusesti poarta pe ele ostasi tineri si mai in varsta. Presa vremii urmarea cu fervoare inaintarea trupelor sovietice spre capitala Romaniei. a inceput elogierea soldatului sovietic. Ziarele relatau despre "valurile de entuziasm" cu care au fost intampinati soldatii sovietici la sosirea in Bucuresti: "Strazile Capitalei. deschizand calea noului "aliat" – armata sovietica. Dupa ce Romania a intors armele impotriva hitlerismului si s-a aliat cu Uniunea Sovietica. SCHIMB DE ALIATI. in urma arestarii conducatorului statului – maresalul Ion Antonescu – si a intoarcerii armelor impotriva Germaniei.

in principal. Noi nu vom sta mult aici. sa plaseze pe cea mai inalta cladire dintr-un oras ocupat steagul cu secera si ciocanul. Si libertatea de miscare a fost afectata. replicand: "Viata poporului roman este legata de democratie. la sediul Apararii Patriotice din Strada Spatarilor. 10 februarie 1947).ramana calma. au fost primiti cu fast ofiteri si soldati sovietici. Ramane ca singuri sa va dati cea mai buna organizare. In mod oficial. sovieticii aveau obiceiul. Misiunea noastra este sa nimicim hitlerismul si nu ne amestecam in viata voastra politica. Distrugerea cailor de transport provocata de bombardamente a ingreunat aprovizionarea. incheiata o data cu semnarea Tratatului de Pace (Paris.104 - . Realitatea insa a fost cu totul alta. activitatea economica se derula anevoios din cauza razboiului." Dar trupele sovietice au ramas pe teritoriul Romaniei in urmatorii 14 ani. Sub pretextul protejarii populatiei. Populatia era "sugrumata" de lipsa alimentelor de baza. Venirea soldatilor "rosii" (august 1944) si prezenta lor pe teritoriul romanesc au ingreunat si mai mult starea economico-sociala cauzata de desfasurarea razboiului si a obligatiilor impuse prin Conventia de Armistitiu semnata in 1944. Pana in toamna .) deoarece nu voiam sa construim o societate dupa model sovietic. iar "organizarea" s-a facut dupa model sovietic. Ocupatia sovietica in Romania a parcurs." PROMISIUNI FARA ACOPERIRE La inceputul lunii septembrie 1944. pentru eliberarea tarii de armatele germane. zaharului sau uleiului au devenit o prezenta trista in peisajul urban. spre a urmari inamicul nostru comun si a-l distruge definitiv. Circulatia pietonilor si a mijloacelor de transport in comun si functionarea localurilor publice erau interzise dupa ora 23:00. Armata Romana a facut bloc cu Armata Sovietica pentru a distruge hitlerismul. Ion Gheorghe Maurer. satisfacerea necesitatilor frontului ramanand principalul obiectiv. STARE PRELUNGITA DE RAZBOI." Cei doi au convenit sa nu le permita sovieticilor sa "puna steagul sa fluture deasupra Capitalei. in detrimentul aprovizionarii civililor. I-A REFUZAT DEJ PE RUSI? Pentru a marca teritoriile cucerite. 15. fostul lider comunist. povesteste intr-un interviu din 1995 ca Dej a fost cel care a refuzat sa dea curs cererii "rosilor".. Comandamentul Militar al Capitalei a interzis stationarea pe strazi sau in piete publice si circulatia in grupuri mai mari de trei persoane. In Scanteia din septembrie 1944 este relatat un astfel de episod legat de cererea rusilor. Rememorand episodul. Incalcarea dispozitiilor se pedepsea cu inchisoare de la sase luni la patru ani." Jefuitori si jefuiti PAULA MIHAILOV CHICIUC Situatia Romaniei in perioada cuprinsa intre anii 1944 si 1946 a fost una dezastruoasa. specific oricarei armate invingatoare. ca si cum ei ar fi cucerit-o (. de a ridica steagul URSS intr-un loc vizibil din Capitala. ajunsi in bariera de nord a Bucurestiului. Unul dintre ofiteri a rostit un discurs in care dadea urmatoarele asigurari: "Astazi. SUB CIZMA RUSEASCA. Conform practicilor de razboi. nr. ci vom pleca mai departe. "deoarece unitatile armatei sovietice vin in tara noastra ca prieteni.. Cozile pentru cumpararea painii. sovieticii dezminteau intentiile de a-si impune regimul in tarile ocupate si dadeau asigurari publice de respectare a vointei popoarelor. La sfarsitul anului 1944 si inceputul anului urmator. rationalizate la maximum. doua etape: cea dintre 23 august si 12 septembrie 1944 – data semnarii Conventiei de Armistitiu si o a doua etapa. acela care ocupa un teritoriu era indreptatit sa-si impuna propriul sistem social.

In primul rand. Pentru inlesnirea transportului produselor din Romania. vicepresedintele Comisiei. E. Intr-un reportaj de la 30 noiembrie 1944. aici a fost instalata administratie militara sovietica. marturie a situatiei in care se afla Romania din cauza prezentei Armatei Rosii pe teritoriul ei stau cifrele. muiere guraliva. Tanar educat. cerealele. Trebuie sa punem mana pe o bata mare si sa izgonim pe acesti ticalosi.covina. Ei isi vor da silinta sa ne zapaceasca.) Noi intelegem ca Romania trebuie sa-si indeplineasca in mod cinstit obligatiile. Inaltul Comandament Sovietic a decis mai multe masuri. trupele sovietice erau si s-au comportat ca ocupante. infometati.lui 1944. uneltele.. organele militare si civile ale administratiei romanesti erau controlate de sovietici. a raspuns autoritatilor romane ca a luat masuri "prin triere" pentru rezolvarea reclamatiilor venite de la institutiile romanesti pe tot parcursul anului 1945. Nici macar rapoartele lor adresate Comisiei Aliate de Control nu au fost luate in considerare.A. PEDEAPSA SOVIETICA In cartea sa "Disciplina dezordinii". Ba chiar a reprosat faptul ca vraful de hartii inaintate Comisiei spre rezolvare ii ingreunau activitatea. Intretinerea trupelor sovietice pe teritoriul romanesc (1944. Popovici fusese folosit de locotenentul Gherson – comandantul unei trupe sovietice "asezate" pe langa Oradea – pe post de translator. editia in limba romana a ziarului Directiei politice de front al Armatei Rosii – Graiul nou – era intesata cu articole propagandistice prin care erau proslavite actiunile armatei sovietice si a "curajosilor ei soldati". Pentru a masca jaful sustinut al trupelor "rosii".105 - . Deciziile comandantilor militari romani de a evita conflictele nu aveau eficienta. au izolat zona de est de restul tarii. A . cu sufletul zdruncinat de traumele provocate de prezenta mortii. ca "voce a poporului": "Vreti sa stiti ce gandeste majoritatea poporului roman? Noi socotim ca conditiunile Armistitiului sunt foarte favorabile pentru Romania. autoritatile sovietice au invocat motive strategico-militare pentru a argumenta stationarea provizorie a trupelor lor aflate in ofensiva spre Berlin. Ca si in Basarabia si Bu. Cea mai afectata de prezenta lor a fost zona Moldovei. iar in restul tarii. utilajele si alte bunuri de larg consum erau luate de la populatie ca "prada de razboi". Marta lu’ Blotor. Pana la semnarea Tratatului de Pace de la Paris. lor adaugandu-li-se si cele 300 de milioane de dolari pe care Romania trebuia sa le dea URSS ca despagubiri de razboi. a cerut autoritatilor romanesti sa lase. prost imbracati. el a asistat la un episod tragic: "Alaturi de noi locuia o vaduva. pentru hranirea militarilor rusi sau trimise in URSS pentru salvarea altei populatii infometate. istoviti de lupte. Pe langa numeroasele si grelele acuze aduse soldatilor rusi de oamenii pe care-i jefuiau. scriitorul Titus Popovici a povestit cateva intamplari legate de trecerea trupelor Armatei Rosii prin Transilvania. valoarea cheltuielilor efectuate a depasit doua miliarde de dolari. Apoi. Romania era teritoriul de unde venisera dusmanii care le invadasera in iunie 1941 tara. Detinerea controlului absolut a transformat zona rasariteana intr-un "depozit" de aprovizionare la dispozitia soldatilor rusi. barfitoare. Pentru ei. Daca la nivel propagandistic cele doua armate erau aliate. Din aceasta postura. Sovieticii au confiscat totodata aparatele de radio si au blocat liniile telefonice. "POPORUL" CERE "BATA MARE". De aici. iar marfurile rechizitionate au costat 425 de milioane de dolari. Pe scurt. COSTURI. Micii antonesti vor incerca sa ne-mpiedice s-o facem. Spre exemplu. soldatii rusi erau niste oameni abrutizati de anii lungi de razboi. numeroase abuzuri fata de populatia civila si provocarea dezordinii in garnizoane. deschise si nepazite granitele de la est si nord-est. samanta de cearta a ulitei. ABRUTIZATI. Ierusalimski consemna parerea "sincera" a unui taran dintr-un sat din Oltenita. Privind lucrurile firesc si simplu.1946) a costat bugetul tarii 325 de milioane de dolari. generalul Vinogradov. mai ales ca Armata Rosie ne ajuta sa eliberam Transilvania de sub stapanirea ungurilor. pana in 1945. Nici una dintre aceste sume nu a fost inclusa in actele bilate-rale romanosovietice. Astfel ca vitele. s-a procedat la marirea ecartamentului cailor ferate care faceau legatura cu URSS. cunoscator de limbi straine. (. dar ca nu a gasit nereguli.. Atunci va fi ordine in Romania".

liderii PCR au analizat situatia. Imediat dupa sosirea in tara.. de erou. I s-a facut o inmormantare grandioasa. "lamuriti" in lagarele unde se aflau sa devina voluntari ai Armatei Rosii. sunt injurati soldatii rosii. se face propaganda surda impotriva BND. organizata de Primarie pe cheltuiala ei. Gherson a devenit foarte atent la scandalul provocat de femeie si i-a cerut lui Popovici sa-i traduca totul. Alexandru Draghici era de acord ca respectarea prevederilor Conventiei de Armistitiu "pretinde din partea noastra o atitudine fara echivoc". Romania nu intorsese armele impotriva Germaniei naziste. La doar o luna dupa iesirea din ilegalitate. s-a construit un obelisc care avea in varf steaua rosie de metal cu cinci colturi" Aurel S. la 31 august 1944 au intrat in Bucuresti si "pandurii" din Divizia "Tudor Vladimirescu" – unitate militara infiintata de Ana Pauker in URSS. stationarea si neregulile comise de soldatii lor au constituit o problema si pentru comunistii autohtoni. la mormantul sau. Afland de fapta subordonatilor sai. beat fiind.. Gherson a motivat astfel: "In primul rand. Militarii romani au ripostat cu foc si l-au impuscat mortal pe betivul rus. vorbind despre zvonurile lansate de "manisti si bratienisti". Este o armata a muncitorilor si a taranilor. sistemul de organizare al Armatei Rosii a fost copiat in Armata Romana si aplicat cu concursul ministrului de Razboi. plasat in parcul din centrul orasului. prilej cu care au inceput sa "curga" propunerile de remediere a situatiei. prima institutie sovietizata PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa instalarea. din ordinul Moscovei. impotriva Armatei Rosii. PCR parea "framantat" mai mult de imaginea proasta a Armatei Rosii in randurile populatiei decat de propria imagine. De retinut este faptul ca la momentul inrolarii lor. Dupa intrarea trupelor "rosii" in Romania.navalit intr-o seara la noi. astfel ca erau decisi sa lupte chiar impotriva armatei ai carei soldati fusesera inainte de caderea lor in prizonierat. De aceea cred ca atat partidul nostru. Dej a atins punctul sensibil. zberand ca rusii ii sparg capitele de fan. Intr-o sedinta a activului de partid (23-24 septembrie 1944). dar nu inseamna ca nu trebuie sa ne manifestam dragostea si sa popularizam Armata Rosie si prima divizie cu adevarat a poporului roman. general Constantin Vasiliu-Rascanu. fara sa stea pe ganduri a ordonat executarea vinovatului – un tanar soldat. a inceput sa traga in directia ei. impotriva partidului nostru. La randul sau. cum ca prezenta Armatei Rosii in tara era strans legata de activitatea Partidului: "Noi trebuie sa impiedicam sa se faca aceasta legatura. "PANDURII ROSII".106 - . Alaturi de trupele Armatei Rosii.). Cand marinarul a vazut o patrula militara romaneasca. BEAT "Am vazut la Zimnicea un marinar rus. ca principali sustinatori ai intereselor sovieticilor.. pentru imaginea Armatei Rosii. Din ea faceau parte militarii romani cazuti prizonieri pe frontul sovietic. Comunizarea si sovietizarea armatei pare sa fi trecut neobservate de politicienii epocii. MUNCI DE LAMURIRE." Executia soldatului sovietic i-a uluit pe tarani. MORT DE. Bunaoara. Marinescu Armata. in centrul orasului. cat si organizatiile de masa sa inceapa o munca de lamurire a maselor". alaturi de trupele sovietice. tragea mereu cu pistolul-automat in aer si teroriza pe toti negustorii (.. «Tudor Vladimirescu»". Cu ce-o sa-si hraneasca ea vacuta? La iarna o sa vina Stalin sa-i aduca branza?". La auzul numelui Generalissimului. Gheorghe Apostol a declarat: "Se face propaganda deschisa impotriva Uniunii Sovietice. Muncitorii si taranii din tarile pe care le eliberam trebuie sa vada in Armata Rosie principalul lor sprijin impotriva propriilor exploatatori. a Guvernului prosovietic condus de Petru Groza. conducerea Diviziei a intrat in contact cu Partidul . care.

Stalin a hotarat la 20 noiembrie 1944 redenumirea unitatii ca "Divizia 1 infanterie voluntari romani Tudor Vladimirescu – Debretin".107 - . fauritorul victoriei!". Pregatirea "lotului 1. ca ilegalist participant la grevele ceferistilor de la atelierele Grivita. echipa de politruci a fost incadrata prin decret regal in armata romana. In Romania. Astfel ca dintre "panduri" au fost selectionati 1. ofiterii romani incepusera o campanie de convingere asupra necesitatii educatiei militarilor in "spirit democratic". Avand terenul gata pregatit. Petrescu este acelasi personaj care. La festivitatea de la 25 aprilie 1945 a participat si Regele Mihai. rolul ecp-istilor era "democratizarea armatei". In ierarhia militara. adica "politrucul" ei. Divizia a fost trimisa pe front.000" avea ca obiectiv transformarea acestuia in nucleul de baza al "aparatului politic". cu acordul Guvernului. tatal viitorului prim premier al Romaniei democrate – Petre Roman. "CARTITA" PCR. Importanta existentei si bunei functionari a aparatului politic rezulta din numarul mare de ofiteri incadrati. membrii ei – avansati in grad si decorati. dupa exemplul Armatei Rosii. apoi scoasa de pe front si retrimisa in tara. colonelul Lucasievici indemna ofiterii ca acolo unde educatia nu va "prinde". 986 dintre politruci au fost trimisi pe front pentru a indeplini functiile de ajutori ai comandantilor pentru munca de educatie. eliberatoarea popoarelor! Traiasca maresalul Stalin. sub conducerea locotenent-colonelului Dumitru Petrescu. subofiteri si soldati de trupa si trimisi la Bucuresti. subordonat direct persoanei ministrului de razboi. voluntarii au ajuns abia in iulie 1945. sefii de la sectiile de cultura si propaganda erau similari "cu orice sef de serviciu din Cartierul armatei. Oficial. A luptat in Romania. ECP. Incepuse sovietizarea Armatei Romane. modelul sovietic al subordonarii armatei decizionarilor politici a fost importat si aplicat si in Armata Romana. dar si de Petru Groza. din partea Guvernului.Comunist. Divizia "Tudor Vladimirescu" a fost trecuta in rezerva. In ziarul Glasul armatei. cultura si propaganda. Closca si Crisan". Pentru succesele inregistrate pe teritoriul ungar. Sef al sectiei de educatie si cultura a "pandurilor". LOTUL CELOR 1.000 de ofiteri. cultura si propaganda. sustinuta in cadrul unui viitor serviciu de educatie. infiintate dupa model sovietic. cu o zi inainte de incetarea razboiului – 8 mai 1945 – s-a constituit Directia Superioara pentru Educatie. In Capitala. Mai multe unitati militare au afisat pancarte cu lozincile "Traiasca Armata Rosie. la sud de Debretin.) Luati exemplu de la Armata Rosie!" . cei o mie de militari au fost primiti de Gheorghiu-Dej si trecuti printr-un instructaj de partid. de unde a evadat in 1935 cu sprijin sovietic. generalul Lascar preciza ca cele doua divizii de voluntari "formeaza samburele noii armate democratice romanesti. general Constantin Vasiliu-Rascanu. ca si "comisari politici" lucrau 377 de ofiteri. indiferent de gradul pe care il avea". moment in care divizia din care faceau parte a primit denumirea de "Divizia Horia. In ordinul de constituire al diviziei. In numele acelorasi "principii democratice". Dupa instalarea Guvernului Groza (6 martie 1945). Seful Sectiei de Educatie si Cultura.. (. actiune care a trecut neobservata de spiritele luminate ale acelor vremuri. dar si in Ungaria.. POLITRUC La 12 aprilie 1945. a unei directii politice a armatei. adica sovietizarea si comunizarea armatei. pe langa materialele despre "victorioasa Armata Rosie eliberatoare". fusese condamnat la inchisoare (august 1933). in sensul impus de URSS. la Kotovsk (URSS) a fost infiintata a doua divizie de voluntari romani sub conducerea generalului Mihai Lascar. Cultura si Propaganda a Armatei – ECP. Scopul miscarii a fost infiintarea. era Valter Roman. 610 subofiteri si 853 de soldati de trupa. refugiindu-se in URSS. sustinut de activisti comunisti precum Lucretiu Patrascanu. In aprilie 1945.000 DE POLITRUCI. Integrata in Armata Rosie. cadrele ECP urmareau inocularea soldatilor cu teorii propagandistice comuniste. Printr-o propaganda bine organizata. ea sa se aplice "cu bisturiul". La nici o luna dupa instructajul politic. Deja din iunie 1945.

LIMBA DE LEMN La 6 iulie 1945, considerand ca "a face politica justa a regimului democratic in care traim este una din datoriile de frunte ale fiecarui ostas", Directia Superioara pentru Educatie, Cultura si Propaganda cerea Ministerului de Razboi abrogarea articolelor de lege care interziceau militarilor sa faca politica. Cererea a fost respinsa, ceea ce nu l-a impiedicat pe ministrul Vasiliu-Rascanu sa nu faciliteze propaganda comunista in armata. In conditiile schimbarilor politice, autoritatile comuniste apreciau ca armata nu mai facea "politica de partid sau personala, ci politica intereselor vitale ale tarii, alaturi de popor". CONTRA! "Democratizarea armatei in sensul vostru inseamna introducerea comunismului si eu sunt contra apropierii de URSS. Guvernul actual (Guvernul Groza – n.n.) este o sleahta de cioflingari care cauta sa roada un os. Pentru mine, Radescu si Maniu sunt oameni de valoare. Rusii trebuie sa plece din Romania, ca ei cara bunurile tarii. Nu voi putea suferi niciodata o prietenie cu bolsevismul rus care este atat de inapoiat" Capitan Buiuc, 1945, unul dintre ofiterii care au refuzat campania de sovietizare si comunizare a Armatei

Generalii, invinsi de inchisorile comuniste PAULA MIHAILOV CHICIUC Pentru a se asigura reusita actiunii de sovietizare a Armatei, guvernele de dupa 23 august 1944, la ordinul Comisiei Aliate de Control, au "curatat" efectivele de ofiteri "reactionari". Printre cei invinuiti de dezastrul tarii s-au numarat generalii romani care au luptat impotriva URSS. Multi au pierit fara macar sa stie de ce... "In istoria sa tulbure, Romania a trecut prin multe invazii, dar nici una n-a adus poporul intr-o astfel de stare de disperare si deznadejde ca actuala ocupatie a rusilor", scria la 18 august 1945 Roy Melbourne, reprezentantul SUA la Bucuresti. INCEPE EPURAREA ARMATEI. Conform Decretului nr. 1850 emis la 10 octombrie 1944, incalcandu-se principiul democratic al separatiei puterilor in stat, Consiliul de Ministri era imputernicit sa ia orice masuri "privative de libertate in vederea stabilirii responsabilitatii politice si penale impotriva autorilor si complicilor morali si materiali ai dezastrului tarii, in special in legatura cu razboiul purtat alaturi de Germania hitlerista impotriva Natiunilor Unite". Acest Decret si seria de acte normative ce i-a urmat (Legea nr. 50/20 ianuarie 1945 si Legea nr. 51 din aceeasi zi) erau dictate de noile "inalte ratiuni politice" ale statului roman, devenit dupa noaptea lui 23 august aliatul URSS in razboiul contra Germaniei naziste. In categoria inculpatilor mentionati in legile pentru "urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii" intrau comandantii si ofiterii care, din ordinul maresalului Ion Antonescu, au luptat impotriva URSS. Pentru a "da o mana de ajutor" autoritatilor romane, vicepresedintele Comisiei Aliate de Control, Vinogradov, a inaintat Guvernului Sanatescu o lista cu generalii care trebuiau si au fost arestati intre 15 si 31 octombrie 1944. Initiativa ofiterului sovietic venea in completarea avertismentului dat de el Guvernului roman ca nu ar fi luat toate masurile necesare de epurare a aparatului de stat si militar de "elemente legionare". Au urmat si alte denunturi si arestari in spiritul marii terori staliniste, sustinute cu fervoare de presa comunista care ii indemna pe muncitori si tarani "sa aresteze si sa predea autoritatilor civile si militare pe criminalii fascisti". Prin doua jurnale ale Consiliului de Ministri, datate 29 ianuarie 1945, s-a dispus arestarea si trimiterea spre cercetare a 89 de persoane "banuite a fi comis crime de razboi" si a altor 65 "banuite a fi responsabile de

- 108 -

dezastrul tarii". Datorita zelului ministrului comunist de Justitie, Lucretiu Patrascanu, nouinfiintatele Tribunale ale Poporului prin Legea 312/aprilie 1945 au judecat timp de un an un numar record de 15 loturi de inculpati, majoritatea ofiteri care au luptat pe frontul din Est sau au participat la administrarea Basarabiei, Bucovinei si a Transnistriei. In martie 1945 s-a dat Legea nr. 186 "pentru trecerea din oficiu in rezerva a personalului activ al armatei care prisoseste peste nevoile de incadrare". Actul normativ a creat cadrul prielnic ministrului de Razboi, Constantin Vasiliu-Rascanu, sa semneze trecerea in rezerva a peste 2.000 de ofiteri si 4.000 de subofiteri. JERTFITI PE FRONTUL INCHISORILOR. Victoriosi pe front, decorati cu inalte distinctii militare, comandantii Armatei Romane au fost infranti de justitia comunista aflata sub controlul sovieticilor. Cazurile unora dintre generalii romani care au sfarsit in inchisorile sau lagarele comuniste sunt cutremuratoare. Arestat la 21 octombrie 1944, generalul de brigada Radu Korne (1895-1949) a fost eliberat in februarie 1945 si declarat nevinovat de Tribunalul Poporului in 1946. Rearestat la 24 martie 1948, sub acuzatia de "uneltire contra sigurantei statului", a fost incarcerat la Jilava. A murit la Spitalul Central nr. 1 Vacaresti la 28 aprilie 1949. Pe "lista neagra" a Comisiei Aliate de Control s-a aflat si generalul Gheorghe Avramescu (18841945). La ordinul comandantului frontului 2 Ucrainean, R.I. Malinovski, generalul Avramescu a fost scos din fruntea Armatei 4 in ianuarie 1945. Readus la post de acelasi Malinovski, Avramescu a condus Armata 4 pe frontul din Ungaria, in Muntii Tatra si in Muntii Metalici Slovaci. De libertate, chiar si cazona, nu s-a bucurat decat o luna, caci la 2 martie 1945 era arestat de sovietici sub acuzatia de a fi membrul unei organizatii contrarevolutionare ce intentiona sa se alieze Germaniei. Pana in 1956, cand sotia Adela s-a adresat Justitiei sa ateste moartea "prezumata" a sotului, nu s-a mai stiut nimic de el. Numele lui va reaparea abia in 1963 pe o lista a Directiei coordonari juridice a Ministerului Justitiei, unde Avramescu figura ca "decedat" la 3 martie 1945, in Ungaria. Daca peste moartea sotului ei pluteste incertitudinea, nu acelasi lucru se poate afirma despre moartea fiicei sale, Felicia. La patru zile dupa disparitia tatalui, tanara s-a sinucis. Generalul Constantin Pantazi (1888-1958), supranumit "omul de paie in timpul regimului Antonescu", a fost arestat la 23 august 1944 si judecat in "lotul Antonescu". Gratiat prin decret regal, va muri in penitenciarul de la Ramnicu Sarat in 1958. In inchisoarea de la Aiud si-a gasit sfarsitul generalul Aurel Aldea (1887-1949), primul ministru de Interne de dupa lovitura de stat. Arestat in martie 1946 ca participant la complotul "intru distrugerea unitatii statului roman", la "razmerita" si "insurectie armata", a fost condamnat la munca silnica pe viata. Ajuns la Aiud, a caracterizat regimul de detentie ca "salbatic si criminal", menit sa-i "stoarca vlaga" si sa-i grabeasca sfarsitul. Suferind de inanitie, detinutul Aldea, identificat cu numarul K8 283, a murit in 1949. GENERALII, PROTEJATI DE "UMBRELA" PCR. Intamplator sau nu, in plina campanie de "defascizare" a Armatei, in toamna lui 1945, Biroul Politic al Comitetului Central al PCR a dezbatut cererea a 15 militari pentru a fi primiti in randurile partidului. Toti, fara exceptie, au fost acceptati. Printre ei s-a numarat si ministrul de Razboi, Constantin Vasiliu-Rascanu, considerat de Emil Bodnaras a fi "foarte atasat de noi" si cu "multa consideratie si respect fata de partid". Astfel se explica atitudinea vadit procomunista a generalului pe intregul sau mandat la Ministerul de Razboi (7 martie 1945-29 noiembrie 1946) si graba cu care a urgentat trimiterea in inchisoare a colegilor de arme. AIUDUL L-A INFRANT PE MACICI Norocul parea a nu-l fi uitat pe generalul de corp de armata Nicolae Macici (1886-1950) atunci cand, la interventia Comisiei Aliate de Control, a fost scos de pe lista criminalilor de razboi si pastrat la comanda Armatei 1. Cu toate acestea, la 28 aprilie 1945 a fost pus sub invinuire ca participant la "executarea ordinului de represalii dat de Ion Antonescu" la Odessa. Pledand in apararea sa, generalul Macici a cerut sa se tina seama de faptul ca fusese educat "in sentimentul

- 109 -

milei", de aceea nu putea avea un suflet de criminal. Prin sentinta data la 1 iunie 1945, generalul Macici era condamnat la "munca silnica pe viata", desi, initial, sentinta fusese condamnarea la moarte. Executarea pedepsei a inceput in inchisoarea de la Jilava, de unde a fost transferat la Aiud. Bolnav si neputincios, a cautat sa obtina bunavointa directorului inchisorii cerand o patura, o jumatate de saltea cu par de cal, haine groase si medicamente. Nu a primit nici un raspuns. La moartea sa, survenita in 1950, certificatul de deces mentiona cauza mortii: "paralizie cardiaca". INTENTII "Romania este actualmente principalul obiectiv rusesc. Rusii intentioneaza a fi necrutatori fata de clica nazista romana, dar vor intra in Romania ca armata de eliberare si asteapta sprijin nu numai de la populatie, dar si de la elementele politice liberale. Nu asteapta mare lucru de la clasa ofitereasca, identificata cu politica germana. (...) Prizonierii romani declara ca in satele romanesti este veche traditia care considera armata ruseasca puternica si prietenoasa" Corespondenta de la Moscova, Sunday Times, aprilie 1944

Editorial: Bancuri sovietice LAVINIA BETEA Putine au fost cartile citite cu atata placere precum aceea a lui Simon Sebag Montefiore, despre "curtea tarului rosu" ("Stalin, la cour du tzar rouge", traducere la Editions des Syrtes, Paris, 2005). Folosind documentele de arhiva si marturiile de epoca, tanarul istoric englez (inzestrat si cu harul rar printre oamenii de stiinta, al povestitorului) dezvaluie, printre altele, impactul nebanuit pentru istorie al capriciilor, simpatiilor, viciilor ori bolilor "stapanului" si curtenilor sai. Ca si Ivan cel Groaznic ori Petru cel Mare, Stalin ("seful", cum il numeau membrii Biroului Politic intre ei) fusese "stapanul" cuvantatoarelor si necuvantatoarelor din "maica Rusie". Se identificase pana-ntr-atat cu puterea, incat in propria reprezentare isi dedublase corporalitatea, adesea exprimandu-se despre sine la persoana a treia. Ii placea – fapt deosebit fata de ceilalti monarhi – sa povesteasca anecdote despre el insusi. Le inventa singur, oare? N-ar fi acesta lucrul cel mai de mirare dintre "ciudateniile" persoanei sale. Capacitatea de a reduce multimea detaliilor la esentialul unor relatii si categorii care favorizeaza decizia ferma si transanta a "binelui" de "rau" era, de altfel, una dintre calitatile sale politice. Expresii ale memoriei colective cu efecte pilduitoare, ca toate legendele, fabulele si anecdotele trecutului, bancurile lui Stalin sunt revelatoare acum asupra epocii sale. Si soarta de dupa razboi a Europei de Est le-a fost talmacita de Stalin "boierilor" sai sub forma de banc despre Yalta. Churchill, Roosevelt si Stalin (zisese "seful", plasandu-se modest in actiune!) merg la vanatoare si ucid un urs. Churchill se repede si zice: "Eu iau pielea ursului, Stalin si Roosevelt n-au decat sa-si imparta carnea intre ei!". "Nu, se supara Roosevelt, pielea e a mea, sa se certe pe carnea vanatului Churchill cu Stalin!" Pana cand americanul si englezul i-au cerut parerea, Stalin tacuse. "Ursul e-al meu, pentru ca eu l-am ucis", a inchis el discutia. Ursul mort era Hitler, iar pielea vanatului, Europa de Est, deja ocupata la inceputul lui 1945 de zece milioane de soldati sovietici. In timpul care s-a scurs de-atunci, Churchill si Roosevelt au fost acuzati de-a fi "lasat Europa de Est" lui Stalin. Oarecum inocenti si inofensivi prin uzajul practicilor democratice, s-ar fi dovedit incapabili in a contracara viclenia Satanei bolsevice. Istoricii care slujesc unei "magistra vitae" – sa iei totdeauna limpezi invataturi de la cei din urma invingatori, fiind unul dintre sfaturile lor implicite – gliseaza insa peste faptele contradictorii. In toamna lui 1943, la Teheran, Stalin facuse continue presiuni asupra aliatilor sai de a deschide un al doilea front, printr-o operatiune de debarcare pe coasta Atlanticului. Cand i-au spus ca pentru promisa actiune, botezata "Overlord", nu fusese inca numit un sef si precizata vreo data, de fata cu toti – politicieni, diplomati si translatori – le-a suierat poruncitor lui Molotov si Vorosilov:

- 110 -

"Nu mai pierdem timpul pe-aici! Avem destule de facut pe front acasa!". Presedintele Roosevelt a reusit sa-l calmeze. Œntre cei doi politicieni (in textura istoriei pastrati deosebiti unul de celalalt precum noaptea si ziua) aparuse deja o reciproca simpatie. Bazata nu pe afinitati politice ori preferinte spirituale, ci pe profunda intelegere si compasiune a nefericirii lor de parinti: aveau, fiecare, cate un fiu alcoolic si depravat. Œi uneau rusinea scandalurilor si complexul vinovatiei: ca si Roosevelt in America, Stalin era in Rusia un tata neputincios in ratarea urmasului care clacase si sub povara celebritatii numelui sau. Aflam de la Montefiore ca prima dintre disensiunile care pun capat marii aliante se refera tocmai la Romania. In iulie 1945, la Berlin, Churchill il critica pe Stalin ca izoleaza Europa Orientala de restul continentului, exemplificand cu greutatile misiunii britanice la Bucuresti. "O bariera de fier desparte aceste tari de restul Europei" – acuza premierul, folosind pentru prima data, in aceasta forma, metafora-simbol a razboiului rece – "cortina de fier." "Povesti de adormit copiii!...", a replicat nepasator Stalin, preocupat in acel moment de faptul ca, desi aliat, Truman, noul presedinte al Americii, nu-i spusese inca nimic despre bomba atomica de care aflasera serviciile sale speciale. In miezul lucrurilor, aici a sfarsit triumviratul invingatorilor. Contrar aparentelor, Stalin nu are ca prim interes stapanirea Europei de Est, ci producerea de bombe atomice. In prima zi dupa sosirea de la Berlin, cu numele de cod "sarcina numarul unu", decide proiectul nuclear. Iar Beria, numit sef al "comisiei speciale", creeaza, in cateva zile, o antrepriza nationala de 330.460 de oameni, dintre care circa 10.000 de specialisti de prima clasa. Deosebit de "velikii ruski boiari", la curtea lui Stalin lumea scria. Sotii si copii ai curtenilor au tinut jurnale. Insusi "tarul rosu" trimitea scrisori si mazgalea statornic marginile foilor celorlalti. Vlaguiti de lenea orientala a Bucurestiului ori poate cu mai scazut simt al istoriei, politicienii romani n-au prea ostenit cu insemnari. Nici macar despre fasaitul rece al coasei lui Stalin in ceafa, spre cunostinta urmasilor.

Distrugerea sistemului democratic est-european CRISTINA VOHN Finalul celui de-al doilea razboi mondial determina Europa Centrala si de Est sa parcurga un proces de transformari structurale. Comunizarea statelor din aceasta zona a inceput o data cu ocuparea teritoriilor lor de Armata Rosie. Ea s-a finalizat dupa ce partidele comuniste au reusit sa "confiste" conducerile tarilor respective. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, mai multe state europene au intrat in sfera de influenta sovietica. Romania, Ungaria, Bulgaria, Albania, Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia si o parte din Germania (ce se va numi ulterior Republica Democrata Germana) au fost tarile care au cunoscut transformari drastice ale sistemelor lor politico-sociale, in directia imitarii modelului sovietic. VISUL COMINTERNULUI. Comunizarea a fost un proces de dimensiuni internationale. Aceasta s-a produs nu numai in Romania, ci si in alte state din Europa Centrala si de Sud-Est, dar si in tari de pe continentele american si asiatic. Contextul in care s-a produs a fost sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Atunci, Uniunea Sovietica, singurul stat comunist la acea data, datorita contributiei sale la infrangerea Germaniei naziste, a profitat de situatie in favoarea intereselor sale. A ceste interese, URSS nu le-a dezvaluit niciodata Aliatilor sai, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. Principalul motiv consta in antagonismul structural dintre ideologiile reprezentate de URSS, pe de o parte, si de Aliatii occidentali, de cealalta parte. Uniunea Sovietica a speculat atunci la maximum oportunitatea de a "exporta" sistemul sovietic in cat mai multe state, punand acum in aplicare scopurile Cominternului. In concordanta totodata cu teoria lui Stalin, de aparare

- 111 -

comunistii au urmat intocmai directivele Kremlinului privind modalitatile de instituire a regimurilor sovietice in propriile state.a "patriei comunismului". ci a cunoscut particularitati de la tara la tara. Pentru a impune sistemul sovietic in statele europene. creata in timpul razboiului prin achizitionarea Europei de Est" Michael Lynch Limba de catifea si cizma sovietica CRISTINA VOHN Instituirea regimurilor sovietice in statele din Europa Centrala si de Est nu s-a petrecut brusc. pe care le-au folosit in scopul anihilarii opozantilor politici. Intr-o prima faza. Diplomatia a fost unul dintre argumentele forte pe care a mizat Stalin. Revin un an mai tarziu si lucreaza in special la radio. Pe acest fond. unde Partidul Comunist nu fusese scos niciodata in afara legii). Pe teritoriul lor au fost organizate puternice miscari de rezistenta.. al bulgarului Gheorghi Dimitrov sau al romanilor Ana Pauker si Vasile Luca. Ei au activat sub "steagurile" Cominternului. care functionau acum in legalitate (exceptie face Cehoslovacia. ci pe etape. Desi in timpul razboiului Stalin isi manifestase neincrederea fata de miscarea partizanilor din Iugoslavia. Statele din Europa Centrala si de Sud-Est au fost supuse in anii 1944-1945 unui proces de precomunizare. prezentate dupa razboi ca opera integrala si singulara a comunistilor. PRIN EI INSISI. partidele comuniste au reusit sa ajunga singure la guvernare. METODE SI MIJLOACE.. Este cazul maghiarului Matiash Rakosi. In statele ce vor fi comunizate. Stalin a calculat ca singura politica ce-i era la indemana dupa 1945 era sa retraga URSS in spatele noii sale bariere defensive. Instrumente fidele ale Moscovei. Fenomenul nu a fost unitar in zona. horatator in orice conflagratie – ocuparea Europei Centrale si de Sud-Est de Armata Rosie –. mai apoi a parut incantat de venirea la putere a lui Iosip Broz Tito. In schimb. miscarile de partizani s-au bucurat de o imensa popularitate in randul populatiei. URSS s-a folosit in primul rand de partidele comuniste. i-a permis sa negocieze de pe pozitii de forta si sa faca dure presiuni interne in statele ocupate. Enver Hodja. liderul comunistilor albanezi. Liderii sovietici si-au adaptat planurile din mers. in functie de evolutia razboiului si a evenimentelor internationale. PROTECTIE "Intrucat URSS nu putea spera sa concureze in termeni economici egali cu SUA. Ambele tari au fost ocupate in timpul razboiului de trupele naziste. Este cazul Iugoslaviei si al Albaniei. partidele comuniste (acum in legalitate) s-au aliat cu partidele democratice si au intrat la guvernare. Definitivarea ocupatiei sovietice s-a produs in perioada 1946-1948. fara ajutorul sovietic. liderii acestor partide isi gasisera adapost dupa 1939 in "patria comunismului". Datorita meritelor proprii in eliberarea statelor Iugoslaviei si Albaniei. facand propaganda in . OAMENII LUI STALIN. reuseste insa sa isi aduca partidul la guvernare din 1944. Ele au vizat si au obtinut posturile ministeriale cheie. Argumentul militar. Se pare ca nu a existat o strategie clara privind comunizarea Europei Centrale si de Sud-Est. Au existat insa si situatii in care Uniunea Sovietica a fost "inutila" procesului de comunizare. Stalin a reactivat partidele comuniste. Puterea sa nu va avea insa girul Moscovei decat in noiembrie 1945. atunci cand trupele naziste se apropiau de Moscova. Desfiintate in perioada interbelica in mai toate statele si interzise in timpul razboiului.112 - . fata de comunistii albanezi (cu care nu stabilise contacte directe in perioada razboiului) Stalin a manifestat o anumita atitudine de indiferenta. In timpul razboiului s-au deplasat in Asia Centrala (in toamna anului 1941).

Delegat de la cel de-al doilea congres al Internationalei Comuniste. conform datelor oficiale. in noiembrie 1944 se constituie Frontul National de Independenta format din reprezentanti ai Partidului micilor proprietari (cel mai influent in acel moment). Este cazul diviziilor poloneze. Closca si Crisan". Strucurile de putere locala puteau fi controlate si apoi preluate cu mai multa usurinta. constituite din ceea ce in plin razboi puteu fi numiti "tradatori de tara" – adica prizonierii trecuti in slujba dusmanului – . Aceste divizii.tarile lor in favoarea URSS. intr-un sat situat la sud-est de Sofia (Kovachevtsi). 4. ele vor forma noi forte armate dupa modelul si structura Armatei Rosii. Nascut in iunie 1882. In Bulgaria. au fost arestati multi opozanti ai comunistilor maghiari. Aceste miscari au fost infiltrate si mai apoi monopolizate de comunistii care activasera in ilegalitate si opozitie fata de ocupantii germani. structurile acestui minister au intrat cel mai usor sub controlul comunistilor din fiecare stat. Tinta era dobandirea unei puteri cat mai mari. se puteau face mai lesne presiuni asupra opozantilor politici. internele. Peste numai o luna. coordonate de Moscova. el avanseaza rapid in ierarhie. Pe de alta parte. Prin Ministerul de Justitie.000 de soldati) asemanatoare celor romanesti "Tudor Vladimirescu" si "Horia. Ei vor fi apoi raspanditi in celelalte unitati militare ca si "emisari politici". prin care vor face schimbari in favoarea lor. ai Partidului National-Taranesc. numarul celor arestati a ajuns la 12. Socialist-National. De asemenea. Operatiunile de epurare s-au desfasurat in toate statele la dimensiuni diferite. Cele doua componente (fostele miscari de rezistenta si diviziile sosite din Uniunea Sovietica) vor constitui nucleul viitoarelor armate nationale. ARMATE POPULARE! Armatele sunt un exemplu pentru rapiditatea si eficacitatea actiunii partidelor comuniste. In anii 1944-1945. In Bulgaria se constituie un Front al Patriei din Partidele Taranist. in martie 1945. sub masca epurarii colaboratorilor cu regimul horthyst. al celor cehoslovace (acestea din urma numarau nu mai putin de 20. El a reusit sa faca o "cariera" stralucita in cadrul familiei comuniste. dupa modelul Armatei Rosii. un Front national cuprinzand Partidele Popular.000 au fost executati). TACTICA "FRONTISTA". Socialist si Comunist. in 1923 este numit secretar al Biroului Federatiei Comuniste Balcanice – organizatie care coordona activitatea tuturor partidelor comuniste din Balcani. pe liste unice) castiga alegerile cu un procent record: 88% din sufragii. fenomenul epurarii a avut dimensiuni reduse. se formeaza. Dimitrov face parte din Partidul Comunist din Bulgaria inca de la infiintarea sa (1919). comunistii intra deja la guvernare in cadrul unor "guverne de uniune". In scurt timp. Inca din timpul razboiului. Sub regim militar (razboiul inca nu se incheiase). in URSS au fost constituite divizii formate pe criterii nationale. bunaoara. se vor intoarce luptand cu Armata Rosie impotriva propriilor tari. INTERNELE. JUSTITIA. din prizonierii capturati de Armata Rosie. Inainte de a fi trimisi pe front. in mai multe tari au activat in timpul razboiului forte militare de rezistenta antinaziste. In Cehoslovacia. Ei se alatura partidelor democratice si formeaza "fronturi democratice". Ministerul Apararii era de departe cel mai important. ARMATA. VIATA "ROSIE" Gheorghi Dimitrov este cel mai faimos lider comunist bulgar. Consiliate de comisarii sovietici (responsabili cu "educatia" stalinista a militarilor). De asemenea. partidele comuniste au strategii clare. acest Front va forma un cabinet de uniune nationala. puteau fi anihilati opozantii politici sub masca lozincii epurarilor antifasciste. ajungand pana la functia de secretar general al Internationalei Comuniste. Ei cauta sa controleze ministerele-cheie: armata. Prin Ministerul de Interne se putea obtine controlul asupra intregului aparat administrativ si a fortelor de ordine.113 - . In cadrul acestor cabinete. In relatiile instituite de conventiile de armistitiu si de cursul razboiului. justitia. in noiembrie 1945 aceasta coalitie (care prezinta candidati comuni. soldatii si ofiterii lor facusera adevarate scoli de "denazificare" si "democratizare". in Ungaria. In Ungaria. Implicat in diverse activitati .000 (dintre care. In Polonia insa. SocialDemocrat si Comunist. ai Partidului Socialist si ai Partidului Comunist.

Participa la revolutia bolsevica din Ungaria din 1919. Dinu Giurescu rememoreaza pentru Jurnalul National o serie de evenimente care au condus la comunizarea Romaniei. cati ani aveati in 1944? Dinu Giurescu: Implinisem 17 ani in februarie. Astazi. s-a nascut in martie 1892. Cand ati aflat de indepartarea lui Ion Antonescu din fruntea statului? Am aflat de schimbarea de la Bucuresti prin ziarele turcesti. Din vara aceea si pana in noiembrie 1945 ne aflam cu toata familia la Istanbul. Tata a sosit cu vreo cateva zile inainte de 23 august 1944 la Istanbul. la incheierea unui razboi din care ea a iesit devastata. in februarie 1971. in Ungaria. Gheorghi Dimitrov calatoreste in intreaga Europa. Activist in Partidul Social-Democrat. Data fiind apropierea frontului. in noiembrie 1918. activeaza doi ani in cadrul PCdR. Rakosi adera la Partidul Comunist inca de la infiintarea acestuia. numeric. unde conduce Biroul din strainatate al PCdU. Apoi. Revine in Ungaria dupa indepartarea regimului horthyst si conduce PCU pana in 1948. era paradoxala. Dimitrov actioneaza la indicatiile directe ale lui Stalin. in aprilie-mai-iunie 1944. Rakosi. si tatal au fost istorici importanti ai Romaniei. unde va inceta din viata. in toamna lui 1944. Dimitrov este numit prim-ministru. a carei armata era. la indicatia Moscovei. Tata primise o misiune atunci. faptul ca Armata Rosie se afla la nord de Iasi. acest paradox era o sursa de tensiuni" Nicolas Werth Interviu cu istoricul Dinu Giurescu CRISTINA VOHN Istoricul Dinu Giurescu provine dintr-o familie unde si bunicul.114 - . foarte sumar insa. functie pe care o detine pana la moartea sa. pentru ca Romania nu ocupa un loc central. tata a socotit ca e mai prudent sa ne stie undeva mai departe. se schimbase guvernul . survenita in iulie 1949. inainte de primul razboi mondial. Tarziu am aflat ca. in localitatea Ada. Pe de o parte. RAKOSI Liderul comunistilor maghiari dupa razboi. Jurnalul National: Domnule profesor. Doi ani (1952-1953) conduce guvernul de la Budapesta.cominterniste. doua elemente mi-au ramas intiparite in minte: primul. Dupa desfiintarea Internationalei Comuniste (1943). Pentru conducatorii sovietici. dupa care fuge la Viena. Dupa castigarea alegerilor de catre Frontul national (noiembrie 1946). intr-o totala obscuritate. pe de alta parte. Dupa eliberare pleaca la Moscova. de pilda. dar victorioasa. Revine in Bulgaria in noiembrie 1945 si face parte din Adunarea Populara. Este eliberat un an mai tarziu. Ajunge sa detina functia de secretar al Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste (1921-1922). unde activeaza in Comintern. In timpul revolutiei ungare din 1956. asa cum le-a trait la varsta majoratului. New Tork Times a acordat pagina I pentru schimbarea care s-a produs in Bucuresti. unde este arestat. Prindeam la Istanbul Radio Bucuresti. PARADOXURI "Situatia internationala a URSS. Matiash Rakosi. care experimentasera tocmai arma atomica. Razboiul il gaseste la Moscova. ea se manifestase ca o mare putere. aflat la o varsta venerabila. cea mai puternica din lume si ocupa jumatate din Europa. ea era mult surclasata in tehnologia militara de Statele Unite. emigreaza in URSS. de unde. In 1935 este numit secretar general al Cominternului. In 1933 este arestat in Germania si acuzat de a fi participat la incendierea Reichstagului. Cominternul il insarcineaza in 1924 cu reorganizarea Partidului Comunist din Ungaria.

Si mama. In familie. . Motonava "Transilvania" a fost trimisa in Mediterana. atitudinea foarte rezervata fata de rege si cu atat mai mult fata de prim-ministru. Auzeam la Radio atmosfera foarte animata a participantilor. Motonava era mare. De la Radio Bucuresti nu mai puteai sa afli decat despre "atacul miselesc al prim-ministrului impotriva demon-strantilor in Piata Palatului". se spunea ca in bagajele nu stiu cui au descoperit nu stiu ce si persoana respectiva a fost retinuta. Dupa schimbarea guvernului de la 6 martie. care a fost amestecat in greva de la Grivita si condamnat. istoricul Constantin C. In noiembrie a acostat la Istanbul. Familia dvs. era al doilea guvern Sanatescu. Ei ne spuneau sa nu ne intoarcem pentru nimic in lume. Aveam si trei prieteni care erau in serviciile speciale ale guvernului. Au aparut mici notite in ziare din Turcia. acestia erau liberali vechi. in anii ’20. era puntea sus. uitandu-se catre tata. Giurescu. era tovarasa Ana. El lucra la istoria romanilor. ne-am urcat cu totii la bordul ei si am sosit la Constanta. aceasta a fost confiscata de sovietici. ministrul Finantelor. Au ramas acolo pe teritoriu neutru. pe Mircea Durma. sentinta a fost executata" etc. Motonava se intorsese in portul Constanta impreuna cu motonava "Basarabia". pe Dumitru Alimanisteanu si pe inginerul Petre Bejan la Economie Nationala. Liuba Chisinevschi. era Chivu Stoica.Sanatescu. Al doilea element din toamna lui 1944 si care-ti dadea un fel de frison de teama erau executiile din Bulgaria. discutati aceste evenimente? Da. Cand ati auzit prima data despre liderii comunisti? In ianuarie 1945 am auzit la Radio Bucuresti despre Congresul Sindicatelor. dar uite ca mai sunt si reprezentanti ai clasei politice traditionale si poate ca lucrurile se aranjeaza. domnule. in virtutea armistitiului. discutii. probabil pentru ca se numea si "Basarabia". Motonava "Transilvania". Italia. si aparusera numele dr. Aceste nume erau total necunoscute pentru generatia mea. Nu mai intelegeam mare lucru din ce se petrecea. ca si motonava "Basarabia" erau doua vase de pasageri foarte noi. sa vedem". In Bulgaria. pentru ca intoarcerile in tara ale romanilor din strainatate erau conditionate de o aprobare prealabila a Comisiei Aliate de Control. L-am intrebat pe tata cine este Petru Groza. aplauzele in cinstea Armatei Rosii. La asta s-au adaugat imediat zvonurile. Cu alte cuvinte. Petru Groza si Gheorghiu-Dej. jos se vedeau docherii. tata a zis: "Stai. controlul bagajelor. Cu ce v-ati intors in Romania? Am venit cu motonava "Transilvania". discutam. ca poate nu este chiar asa de rau". rasturnarea patronata de Armata Rosie a avut un caracter violent. Nume noi.115 - . iar el mi-a explicat ca a participat la guvernarea Averescu. si ziceam: "Stai. a lui Stalin. Apoi vine schimbarea cu impunerea guvernului Groza. cu tatal dumneavoastra. Iar personalul care lucra jos avea cate o stea rosie in piept. Tata insa a zis ca se intoarce. Si in ziarele turcesti vedeai la fiecare doua zile: "Tribunalul extraordinar din Plovdiv a condamnat 15 insi la moarte. E adevarat ca sunt multi comunisti sau simpatizanti ai comunistilor (ne dadeam seama ca Frontul Plugarilor este de partea Partidului Comunist). Il vedeam insa si pe Gheorghe Tatarescu. Poate ca asta este situatia de moment. care in timpul razboiului din anul 1941 au ancorat in Bosfor. trimisi acolo din timpul razboiului. nu puteai sa te indoiesti de sentimentele lor. dorea sa revina in tara? Nu puteam reveni in tara. Portugalia ca sa-i culeaga pe romanii care voiau sa se intoarca in tara si care primisera autorizatie. lansate in 1938. zice: "Uite cum te trage ata spre Siberia". Despre Dej mi-a zis ca este un fruntas al muncitorimii. generalul Radescu. A intuit dintr-o data ca aici e comunismul. Tata a facut aceasta cerere si atunci au urmat diverse sfaturi. isi luase fisele cu el si redacta in continuare.

Pana la urma. Cand s-au naruit sperantele dvs. ca sa asigure legatura pentru aprovizionarea URSS cu materiale de razboi prin Orientul Mijlociu. de Informatii si de Culte au misiunea de a duce la indeplinire declaratia guvernului despre alegeri libere si despre libertatea cuvantului. Abia atunci am dat fata cu ceea ce se intampla in Romania in termeni reali. a intrunirilor. Erau vreo suta de sticle puse de parinti pentru momentul in care sora mea ar fi urmat sa se casatoreasca. tata a reusit sa negocieze. pe care o ascultam. din fericire. vorbeste cu precautie". In 1946. se adunau pe la statuile de la Universitate si-n alte locuri. Incepuse sa ne fie teama. sute de mii de tarani fusesera pe front si vazusera "fericirea" din colhozurile sovietice. ca pretutindeni. am zis din nou: "Stai ca lucrurile se mai pot indrepta". Pana am reusit sa reintram in casa din Berzei a mai trecut vreo luna si ceva. un fel de guvern popular comunist. SUA au presat foarte tare la ONU ca trupele sovietice sa se retraga din Iran. Auzisem desigur despre greva regala. mai citeam si articole. ca replica la Dreptatea. Aceste informatii de unde le aveati? Era Vocea Americii. venind misiunea condusa de Visinski la Bucuresti ca sa puna in aplicare hotararea de la Moscova. libertatea cuvantului. A reaparut Dreptatea. Cand am vazut ca au votat sa mearga pe liste proprii de candidati. nu lipseau prea multe lucruri. Dupa care a venit Conferinta de la Moscova a Ministrilor de Externe si am vazut acolo ca vor fi alegeri. a fost completat guvernul cu un reprezentant al liberalilor si unul al taranistilor. din care o parte au fost prinsi si executati de autoritatile iraniene. Si acolo. Aceste sperante erau alimentate si de faptul ca nu se cunostea in acel timp continutul intelegerilor dintre Churchill si Stalin cu privire la sfe-rele de influenta. asta era partea buna a lucrurilor. sa intram din nou in casa. Apoi dusul rece a venit in momentul in care. Justitie. exista speranta ca ocupatia sovietica a tarii avea sa inceteze. Prima etapa a fost "ai grija ce vorbesti. il arata cum ocupase o pozitie similara in timpul regimului Antonescu. cu convocator. Mai era si "radio sant". care replicau de multe ori dur la acuzatiile aduse de guvern. nu se bruiau pe vremea accea emisiunile. Ce amintiri aveti din campania electorala a anului 1946? Am fost martor la mai multe episoade. dintr-o data parca aveam sentimentul ca parca totusi lucrurile incep sa reintre in normal. Am asistat la campania violenta din presa impotriva opozitiei. ca atare. a reaparut Liberalul. Campania electorala v-a aparut la momentul respectiv ca fiind o campanie desfasurata in . unde. Blocul guvernamental publica neoficial un ziar Strambatatea.116 - . Erau manifestatii la comanda. Intai la manifestatiile organizate de Blocul Partidelor Democratice. Sigur ca in masura in care cenzura ingaduia. Dar a urmat comunicatul guvernului ca ministrii de Interne. a asocierii.? Total in 1956 la revolutia din Ungaria. tot prin stirile succinte din ziarele turcesti. fiindca antipatia fata de regimul comunist era universala aproape. de numeroasele arestari operate atunci. in decembrie 1945. tata ne zicea: "Vezi. atunci. Siau abandonat chiar oamenii lor acolo. Trei sferturi din populatie traia la sate. Si iar renastea speranta ca sovieticii se vor retrage. Lipsea numai vinul. mai ales din Dreptatea. Si unul din numere stiu precis ca il arata pe George Macovescu. director in Ministerul Informatiilor in guvernul Groza. Apoi a venit Conferinta Nationala a Partidului Social Democrat. care mai circulau inca. Britanicii si sovieticii intrasera in Iran in 1941. mai era BBC-ul in romaneste. Si. Dar din 1945 periodic veneau americanii. In aceasta atmosfera am aflat ce se intamplase la 8 noiembrie. Diplomatia americana a reusit sa puna problema evacuarii nordului Iranului in fata Consiliului de Securitate si nu stiu exact din ce motive sovieticii au dat inapoi. in forma unor ziare venite din Occident. o presiune diplomatica poate sa-i impinga pe sovietici inapoi".Care a fost atmosfera pe care ati gasit-o in tara? Ne-am intors la 10 zile dupa 8 noiembrie 1945. a intrunirilor. comunisti iranieni. trupele sovietice instaurasera.

Nu era nimic special. odata am luat tramvaiul sa ma duc la Drept. in special dinspre presa guvernamentala impotriva taranistilor – "calaii muncitorimii".117 - . la campania electorala pentru alegerile din 1937. Din toate capetele de acuzare care i-au fost aduse maresalului unul singur era intemeiat. erau cateva sute de persoane in jurul uneia dintre statui care cereau "moarte Antonestilor si sustinatorilor". era un climat cu care noi. fruntasii au reusit sa iasa din Ateneu si sa plece. raspunderea pe care o avea in moartea evreilor bucovineni. adica ocupatia sovietica. apararea poate sa se manifeste. Dar primul cap de acuzare a fost acela ca a declarat razboi Uniunii Sovietice. lu-mea era satula de razboi. cand s-a tinut o comemorare la Ateneu a revolutiei de la 1848. "moarte". Era vorba de persecutia. cu mare greutate. Ion Mihalache. nu le mai ajungea salariul. Editorial: Ca Fat-Frumos din poveste. "Moarte". Erau acuzatii asa de dure. nu eram obisnuiti. "moarte". Marea masa a salariatilor se intreba cum de s-a putut ajunge in situatia aceasta. nu erau acte de violenta foarte mari. dar nu in climatul politic. si cum este opinia publica. copil fiind. Marfuri se gasesc. in care acuzatia aduce probele ei. care au inceput sa se lupte cu batausii. Ceva insa mi-a dat de gandit: violenta limbajului. Am luat tramvaiul si se tinea un miting impotriva criminalilor de razboi. Poate ca in august 1944 sentimentele erau diferite. adusi cu camioane ale statului de la Confederatia Generala a Muncii. deci moartea pandea la fiecare pas. Au asistat fruntasi taranisti (Iuliu Maniu. Am avut asa sentimentul ca ceva nu e in ordine.limitele normalitatii.... Este adevarat ca Romania trecuse prin multe violente. dar sunt foarte scumpe. dar si ceilalti salariati.. Dar prin 1946-1947 care era situatia? Era invers. basarabeni si a celor din Transnistria.. Despre procesul lui Ion Antonescu mai pastrati amintiri? Procesului maresalului Antonescu care l-am trait indirect din facultate. erau vanati si caracterizati in toate felurile. situatia economica era din ce in ce mai grea. Afara au fost asteptati de echipe de batausi. Nu eram obisnuiti. pentru ca era o politica deliberata de inlaturare a ofiterimii din vechea armata. Contrastul era foarte mare. pierderile omenesti de pe front erau mari. Cam cum este si acum. aparati de studenti. Adversarii politici. Mihai Popovici) si cei liberali si multa lume din cercurile care erau de partea taranistilor si a liberalilor."asupritorii taranimii". isi puteau permite hrana din belsug si delicatese numai cei care aveau venituri mari. taranisti si liberali. bursa neagra era in floare. sentimentele impotriva lui Antonescu erau mai net desenate. LAVINIA BETEA . Dar condamnarea si executarea la moarte cum le-ati perceput? Ne-am dat seama din comunica-tul oficial ca numai patru persoane au fost vizate. care traiam in mediile astea carturaresti si studentesti. pentru ca un proces trebuie sa se desfasoare conform regulilor juridice. de aceea si executia maresalului Antonescu a fost un lucru la care oamenii nu se asteptau totusi. nu numai muncitorii. aveam 10 ani. Militarii erau foarte prost platiti. isi dadea seama si de raspunderea maresalului pentru ca angrenase tara in razboi. O manifestare directa am avut-o prin 1946. Sentimentul n-a fost acela de justitie. dintr-o data. Se adaugau vestile despre echipele de batausi care actionau prin teritoriu. Intre timp a venit eliberarea. In 1946 mi s-a parut initial o campanie electorala relativ normala. Salariatii nu mai faceau fata. carmuirea anterioara n-a mai fost privita cu ochi negri.. comparativ cu perioada interbelica? In perioada interbelica am asistat. In zilele in care s-a tinut procesul. Pe vremea aceea circula tramvaiul prin fata Universitatii si mergea pana unde este astazi rectoratul Universitatii.

Sansa "ridicarii saracului". Dupa aceleasi precepte. unde tinerii recrutati sa devina activisti politici cu solda si viitor stralucit invatau vreme de opt saptamani "bazele constructiei de partid" dupa metodele Scolii leniniste de la Moscova. desfiintarea lagarelor de concentrare. Il "influentase activ" apoi pe Teohari Georgescu sa negocieze pactul de neagresiune cu Nicolae Patrascu. urmand ca in viitor acesta sa devina "forta conducatoare". fara stagiu de pregatire si fara vreo verificare prealabila. Din pacate. Asa se face ca la conferinta partidului din octombrie 1945. aveau posibilitatea de a fi primiti intr-un partid. aceeasi Ana Pauker (cu autoritatea functiilor din Comintern si a anilor de sedere in Uniunea Sovietica) decisese in septembrie 1945. taranii care primisera carnetul de partid o data cu pamantul la reforma agrara din martie 1945 si nicidecum in ultimul rand oameni care intrezareau pentru prima oara sansa de a reprezenta ceva in viata publica a Romaniei. Campania de recrutare. In Romania. in noiembrie 1944. Ana Pauker si discipolul ei din acel moment. Grosul masei de partid il formau carieristii si oportunistii dintotdeauna. reiterate public in 1952 si 1961. unde se aflau inchisi fosti legionari. fosta instructoare a Cominternului in Franta a recurs la experienta partidelor comuniste francez si italian. Ca lucrurile sa fie si mai pe intelesul omului de rand. iar in Oradea. muncitorii ar fi trebuit sa detina primatul. In semn de buna-credinta. se trece prea usor cu vederea peste efectele propagandei comuniste care promitea (cum nici un partid politic n-o facuse pana atunci) satisfacerea uneia dintre trebuintele umane general valabile – nevoia de stima de sine a fiecarui individ. fara consultarea Secretariatului. au putut raporta cu . Daca in practicile consacrate in Uniunea Sovietica. la arhivele si marturiile contemporanilor. primirea in partid ar fi trebuit sa fie un moment indelung pregatit – termenul de proba fiind un an – si girat de recomandarile a doi comunisti cu vechime si prestigiu. Momentul se lumineaza acum prin studiul comparativ al istoriei partidelor comuniste. Pentru ducerea la bun sfarsit a actiunii care seamana cu performanta lui FatFrumos din poveste.118 - . va fi ajustata insa specificului local.Printre pacatele "deviatorilor de dreapta". termenul de indeplinire a ei fiind un singur an. Miron Constantinescu. coordonatoarea actiunii de "crestere si intarire a partidului" (aflat in situatia de a fi avut in august 1944 in Bucuresti circa 80 de membri. fost legionar.. a fost lansat zvonul ca Ana Pauker (decedata in 1960) o facuse pentru a favoriza intrarea in partid a sotului fiicei sale mai mari. partidului comunist era cel mai mic din Europa. Cum in miscare fusesera inscrisi multi muncitori. sporind pe deasupra "elementul muncitoresc". i-au eliberat pe "verzii" din lagare chiar inainte de intelegerea cu Patrascu. bunaoara. sapte!). isi asuma "sarcina de plan" de o jumatate de milion de membri.. egalitatea si dreptatea nu erau promisiuni de neluat in seama intr-o tara a carei ierarhie sociala prezenta flagrante disproportii intre baza extinsa si incremenita a "mamaligarilor" si cele cateva clanuri ale elitelor sale. care crestea intr-o saptamana cat alti copii intr-un an. Pentru prima data rromii.ritatile ideologice ale "democratiilor populare". comunistii au adunat oameni cu experienta si aptitudini de militanti. De teama unei organizari a legionarilor – singura miscare de masa din cate avusese pana atunci Romania – oferisera amnistia politica oricarui membru al Garzii de Fier ("fara crime la activ") care se preda de bunavoie. Ana Pauker insista ca "partidul sa-si deschida portile" oricui ar vrea sa vina intransul. Un ginere (oricat de scump si pretuit de puternica soacra!) nu putea insa schimba "politica de cadre" a partidului. In martie 1945 sa infiintat Academia Muncitoreasca a PCR. cu cei nici opt sute de membri ai sai la finele razboiului. In algoritmul pregatirii pentru putere a fost si "pregatirea cadrelor". care in anii ’30 dusesera campanii de recrutare in masa. declansata dupa cutume sovietice. trecerea acestora la comunisti s-a facut reciproc avantajos: fostii legionari au gandit sa se protejeze in "vanatoarea" adeptilor dreptei dupa razboi. strain de originile ideologiei si istoriei comuniste. O sarcina a liderilor comunisti din toate tarile europene in care intrasera armatele sovietice a fost primirile in partid in concordanta cu teoriile leniniste de creare a unui partid de avangarda. unul dintre capii Garzii de Fier. Dupa declaratiile date in anchetele serviciilor speciale de fostii secretari ai partidului epurati in 1952. prin apelul la particula. a fost si acela al "pactului cu legionarii" incheiat de Teohari Georgescu si Ana Pauker in scopul subminarii si compromiterii comunistilor. Ana Pauker.

mandrie depasirea "sarcinii de plan": partidul "crescuse" la aproape 800.000! Curand insa, in chiar toamna lui 1945, in nucleul de decizie "au fost descoperite abaterile" Anei Pauker privind tacticile de sporire a randurilor partidului si de stabilire a aliantelor sale pentru alegeri. Nu de "vigilentul" Gheorghiu-Dej, cum vor lasa sa se-nteleaga declaratiile oficiale, ci de insusi satrapul Moscovei la Bucuresti, A.I. Visinski.

Legionarii, baza de recrutare a bolsevicilor ILARION TIU Dupa intrarea armatei sovietice in Romania, fostii membri ai miscarii legionare au intrat in alerta, deoarece erau intaii vizati de arestare sub eticheta de "fascisti". In aceste conditii, prin inscrierea in "partidele istorice" sau "partidele democratice" reusesc pentru o perioada sa stea departe de salile "tribunalelor poporului". Pentru legionari, lovitura de Palat de la 23 august 1944 nu a reprezentat o rasturnare de situatie. Ei erau in alerta inca din 1943, dupa esecul de la Stalingrad, fiind constienti de prabusirea Germaniei naziste. "REZISTENTA" RATATA. In perioada razboiului mondial, liderii miscarii legionare s-au aflat in Germania, fugiti ca sa scape de represalii dupa rebeliunea legionara din 21-23 ianuarie 1941. In razboiul din Est, Hitler nu le-a dat prea mare importanta, mergand pe mana generalului Antonescu. Dupa "debarcarea" lui Antonescu de la 23 august 1944 insa, Hitler s-a vazut in situatia de a avea trupele incercuite in Romania. Atunci, liderii nazisti i-au mobilizat pe legionarii aflati in Germania, pentru a constitui o miscare de rezistenta in spatele frontului. Dar "capii" miscarii legionare pierdusera orice contact cu tara. Ei initial avusesera domiciliu obligatoriu in Germania, fiindu-le interzis orice fel de activitate politica. Dupa fuga lui Horia Sima in Italia, pentru a cere sprijin lui Mussolini in vederea relansarii miscarii (decembrie 1942) au fost internati in lagare de concentrare. In august 1944, germanii au alcatuit in graba o miscare anticomunista a romanilor cu sediul la Viena, compusa in majoritate din legionari. Instruiti in tabere speciale, acestia sunt parasutati in Romania pentru a intemeia "miscari de rezistenta". In munti, armata germana lasase in retragere cateva grupuri de rezistenta care lucrau indeaproape cu reprezentantii Grupului Etnic German din Romania. Legionarii parasutati trebuiau sa intre in contact cu germanii din munti si sa pregateasca o miscare in spatele frontului, in momentul unei preconizate contraofensive germane. In perioada octombrie-noiembrie 1944 au fost trimisi in Romania doi importanti lideri legionari – Constantin Stoicanescu si Nicolae Petrascu. Cu sprijinul altor legionari parasutati de avioanele germane au constituit "grupuri de rezistenta". Insa la inceputul anului 1945 miscarea lor se incheie fara vreun rezultat. Contraofensiva germana nu a mai avut loc, trupele sovietice se aflau in tara, Siguranta interceptase parasutarile de legionari si le-a taiat legaturile, iar colaborarea cu soldatii germani din munti nu a dat roade. Nicolae Petrascu s-a ascuns la Bucuresti, de unde a coordonat grupurile legionare fidele. De teama arestarilor, fostii rezistenti parasutati s-au ascuns in regiunile muntoase. TATONARI POLITICE. Nu toti legionarii au fost de acord cu organizarea unei rezistente progermane in spatele frontului romano-sovietic. Parte din fostii conducatori ai organizatiei au adoptat o atitudine neutra in contextul rezultatului razboiului, nedorind sa se mai implice in activitati politice. Alti legionari au initiat negocieri cu partidele politice care functionau legal dupa 23 august 1944. Inca din toamna anului 1944, printre legionari a circulat ideea inscrierii in Partidul National Taranesc, Iuliu Maniu bucurandu-se de prestigiu printre ei. Inainte de a muri, Corneliu Codreanu ii indrumase pe adeptii lui sa-i dea ascultare lui Iuliu Maniu in caz ca legiunii i-ar fi interzisa functionarea legala. Apropierea de PNT a fost initiata de Horatiu Comaniciu. In

- 119 -

toamna anului 1944, in presa au aparut schimburi de mesaje intre lideri national-taranisti si legionarii din gruparea Comaniciu (fara prea multi adepti printre legionari). Efectul a fost potrivnic taranistilor, consolidand imaginea de "fascist" pe care i-o pregateau comunistii lui Maniu. Fara rezultat, Comaniciu a incercat sa atraga de partea sa si pe unii legionari refugiati in Occident. Spre norocul sau, a reusi sa fuga din tara prin 1946, scapand de valul de arestari de dupa 1947. LEGIONARII ROSII. Integrarea in randul "partidelor istorice" nu le oferea prea mare siguranta legionarilor. O miscare mult mai profitabila pentru ei a fost inscrierea in partidele de stanga. Tonul a fost dat chiar de Horia Sima, printr-o circulara secreta din 16 februarie 1945. Le recomanda adeptilor sai ca in cazul pierderii razboiului de catre germani sa se inscrie in partidele de stanga. Scopul lui Sima era ca prin aceasta atitudine legionarii sa fie la curent cu politica guvernului, in vederea actiunilor ulterioare ale miscarii. Insa o buna parte dintre legionarii "comunizati" au uitat de misiunea data de seful lor, utilizand noul statut pentru a-si "scapa pielea". Faptul se petrece in conditiile in care comunistii aveau nevoie de membri noi. In preajma loviturii de Palat de la 23 august 1944, PCR avea mai putin de 1.000 de membri. Partidul SocialDemocrat, desi controla formal sindicatele, in alegerile din perioada interbelica nu depasise cateva procente din sufragii. Iar miscarea legionara furniza un numar important de membri. Desi scoasa in afara legii de catre Antonescu, conform rapoartelor Sigurantei, in august 1944 avea circa 32.000 de membri in tara. Multi dintre acestia traiau in ilegalitate si semilegalitate, iar incadrarea intr-un partid "guvernamental" le-sar fi conferit siguranta. Importanta lor crestea si datorita spiritului militant, fiind organizatori si demonstranti disciplinati. Comunismul putea sa le convina si prin activismul pronuntat prin care se manifestau adeptii sai, stare de spirit asemanatoare cu a legionarilor. PROPAGANDA SI DERUTA. Paralel cu orientarile "benevole" ale legionarilor spre partidele de stanga, propaganda guvernului Groza contribuia la aceasta atitudine. Dupa 6 martie 1945 au aparut "pe piata" o serie de publicatii cu caracter legionar, in care era laudata politica guvernului. In august 1945, la Bucuresti, se editeaza ziarul Glasul legionar, cu subtitlul "Organ al Comitetului Legionar de Refacere si Actiune Politica". Insasi titlul publicatiei ridica semne de intrebare, expresia "organ de presa" fiind tipica propagandei PCR. Ziarul lauda reforma agrara legiferata de guvernul Groza, precum si participarea muncitorilor la viata publica. DUPLICITATE Intrarea legionarilor in Partidul Comunist, cu toate ca a sporit numarul membrilor acestuia, nu lea adus un plus de putere. Noii membri "verzi" ai partidului erau urmariti indeaproape de Politie si Siguranta. In preajma alegerilor din 1946, autoritatile politienesti din judetul Teleorman au intrat in alerta, constatand pathosul suspect al "verzilor" vopsiti in "rosu". Cand se intalneau, fostii legionari ridicau in sus bratul stang, si cu pumnul inchis strigau cat mai tare: "Hai noroc, tovarase!", dupa care isi strangeau mana dreapta si in soapta isi spuneau: "Camarade, nu fi trist / Legiunea progreseaza prin partidul comunist". Dupa acest "incident", considerat un indiciu al primejdiei renasterii legionarismului, autoritatile au dispus urmarirea tuturor legionarilor inscrisi in "partidele democratice". Tot in alegerile din 1946 un numar important de legionari s-au implicat in campania electorala a Partidului National-Taranesc. Astfel, fostii camarazi au ajuns sa se confrunte "pe teren". TACTICA "Dupa esuarea planului Stoicanescu (ianuarie 1945), am facut o ultima incercare de a-l determina pe Generalul Avramescu sa treaca in liniile germane si sa se ataseze guvernului de la Viena. Generalul Avramescu sovaia sa faca pasul decisiv. Eu speram ca Ilie Sturdza, care era ginerele lui, il va putea convinge sa rupa cu trecutul si sa treaca in liniile noastre. Insa la 3 Martie 1945, Generalul Avramescu, cu intreaga familie, au fost arestati de catre rusi" Horia Sima

- 120 -

REZISTENTA "Dintre legionarii intrati in scolile speciale s-au format in total zece echipe care au fost parasutate in tara. Acestea erau alcatuite din doi specialisti TFF, care proveneau de la Breitenfurth, unde nu se invata altceva decat elegrafie fara fir. Fiecare echipa era formata din 56 persoane. In afara de telegrafisti, intrau in compunerea echipelor inca 3-4 legionari, iesiti de la alte scoli, unde se invata manuirea armamentului si a explozivilor" Horia Sima

Comunisti vs legionari ILARION TIU Atat in perioada interbelica, cat si in timpul razboiului, extremele politicii romanesti – comunistii si legionarii – s-au aflat in opozitie permanenta. Deznodamantul "rosu" al conflagratiei mondiale i-a plasat pe legionari in situatia de a incerca prin orice mijloace sasi "scape pielea". Dupa inceperea razboiului mondial in Europa, la 1 septembrie 1939, situatia extremelor politice din Romania a avut rasturnari de situatie. Initial, legionarii au fost "puternicii zilei" in competitia extremelor. Cu sprijinul germanilor, fondasera in septembrie 1940 un guvern "national-legionar", impreuna cu generalul Ion Antonescu. Deoarece au stat la guvernare doar cateva luni, nu au avut timp sa se "rafuiasca" cu adversarii comunisti. Dupa finalul violent al relatiilor miscarii cu Ion Antonescu – rebeliunea legionara, extremistii de dreapta au ajuns sa fie colegi de penitenciar cu militantii comunisti. Acesta este un alt paradox al istoriei noastre in punctul de intalnire al extremei stangi cu cea dreapta. DALTONISM POLITIC. Cu toate ca se aflau in opozitie ideologica, legionarii si comunistii au facut "schimburi de cadre" in perioada razboiului. Dupa pactul Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939, Cominternul trimisese dispozitii catre "filialele nationale" sa nu-i mai denunte pe extremistii de dreapta ca "dusmani ai pacii". Din rapoartele politiei si Sigurantei romane reiese ca unii comunisti locali au reactionat la aceasta dispozitie prin inscrieri in miscarea legionara, ajunsa la putere in septembrie 1940. "Traseul" ales de comunistii infiltrati in miscarea legionara a fost prin Corpul Muncitoresc Legionar. Dupa rebeliunea din ianuarie 1941, Ion Antonescu i-a acuzat pe adversarii sai ca au permis comunistilor sa se infiltreze in organizatie, adeptii Moscovei dedandu-se la excese pentru a sabota regimul de la Bucuresti. In perioada ulterioara rebeliunii, printre cei arestati au fost identificati si fosti comunisti, ceea ce a creat unele probleme interne in miscarea legionara, deoarece fusesera primiti in organizatie oameni neverificati politic. Dupa aceste evenimente, Siguranta a observat regruparea comunistilor din miscarea legionara in fostele celule de partid. COLEGI DE LAGAR. Asadar, in perioada razboiului – dupa 22 iunie 1941 –, nu doar comunistii erau considerati adversari ai regimului Antonescu. Inchisorile si lagarele erau "populate" si de legionarii care primisera pedepse aspre dupa evenimentele din ianuarie 1941. Pentru a evita disputele, comunistii si legionarii au fost cazati in celule separate in corpurile inchisorilor. In decembrie 1942, legionarii cunoscuti au fost pusi sub paza in lagarele de internare. In lagarul de la Targu-Jiu cele doua extreme erau separate de un gard de sarma ghimpata. Totusi, se puteau vedea plimbandu-se prin curte. Legionarii nu au fost tinuti in lagare pana la sfarsitul razboiului precum comunistii. Incadrati in batalioane speciale, au fost trimisi pe frontul de Est, pentru a se "reabilita". PERSPECTIVE POLITICE. Dupa cearta cu Antonescu din ianuarie 1941, legionarii fusesera scosi din scena politica a Romaniei. Desi sperau intr-o impacare cu "maresalul", pana la sfarsitul

- 121 -

razboiului in Est au fost urmariti de serviciile speciale sau inchisi. Daca sperau intr-o revenire la putere dupa victoria nazistilor, dupa esecul de la Stalingrad si-au pierdut increderea, vazand ca puterea Axei slabeste pe zi ce trece. La inceputul anului 1944, germanii au intrat in legatura cu unii lideri legionari, fiind clar ca modificarea atitudinii se datora apropierii sovieticilor de Prut. Unii legionari au incercat sa negocieze cu "partidele istorice", pentru a participa la "ruperea" aliantei cu Germania. Unul din liderii lor, Iosif Costea, a initiat contacte cu Iuliu Maniu pentru a intra in "gasca" care pregatea in secret semnarea Armistitiului cu Natiunile Unite. In principiu, Maniu a fost de acord sa-i coopteze si pe legionari pentru rasturnarea lui Antonescu. Insa datorita opozitiei comunistilor, intelegerea a cazut, in august 1944 legionarii fiind in mare deruta. Cea mai mare parte a lor a asteptat cu sufletul la gura evolutia evenimentelor politice dupa incheierea Armistitiului. Speriati de perspectiva ocupatiei sovietice, o alta parte se retrage cu armata nazista, alaturandu-se celor care se aflau in Germania din 1941. Cu pecetea de "fascisti" si in contextul "vanatorii" impotriva antisemitilor, dupa 23 august 1944 legionarii au apelat la diverse strategii de supravietuire politica, si mai ales de mentinere a libertatii. ANALIZA "La cativa metri de cabanele noastre (in lagarul de la Targu-Jiu – n.r.), dincolo de sarme, se aflau acelea ale comunistilor. In zile cu soare ii puteam vedea plimbandu-se de-a lungul sarmelor ghimpate, discutand problemele ce-i preocupau. Ei, cel putin, stiau pentru ce se gaseau in acest loc, noi insa, nu. I-am privit in repetate randuri: pareau linistiti si increzatori in viitorul ce-i astepta. Acolo i-am vazut pentru prima data pe Bujor, mi se pare, si pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, despre care am aflat ca era un lider al muncitorilor" Nicu Iancu, legionar

Se naste rezistenta din munti ILARION TIU Desi in cursul anului 1945 multi legionari s-au inscris in "partidele guvernamentale" din oportunism sau pentru protectie, "nucleul dur" al miscarii nu era totusi neutralizat. Astfel ca, la sfarsitul anului 1945, Ana Pauker si Teohari Georgescu au initiat tratative cu Nicolae Petrascu pentru a asigura "linistirea" legionarilor. Ca miscare politica, legionarii erau compromisi din cauza etichetei de "fascisti". Orice incercare publica de protest fata de ascensiunea fortata a comunistilor putea fi taxata conform legilor in vigoare dupa 23 august 1944 ca impotrivire la "democratie". Legionarii fiind "experti" in organizarea ilegala, liderii PCR decid sa negocieze cu ei in scopul nemarturisit al neutralizarii lor. NOI CONTINGENTE DE DETINUTI POLITICI. O buna parte din "nucleul dur" al miscarii legionare se afla in ilegalitate la sfarsitul razboiului. Dupa rebeliunea din ianuarie 1941 fusesera arestate cateva mii de legionari, o buna parte din ei fiind inchisa pana la 23 august 1944. De amnistiile ulterioare, acordate pentru detinutii politici, nu au beneficiat decat putini legionari. Prin prevederile Conventiei de Armistitiu cu Natiunile Unite, legionarii considerati responsabili pentru actiuni "fasciste" au reintrat din nou in vizorul autoritatilor. Printr-o lege de la 11 noiembrie 1944 s-a intreprins un nou val de arestari. Dupa formarea guvernului legionar in exil, la Viena (10 decembrie 1944), Miscarea legionara din tara a intrat intr-o noua faza de "hartuire". Din ordinul primului-ministru, generalul Nicolae Radescu, la 22 decembrie 1944, s-au infiintat in fiecare judet "comisii de punere sub paza a legionarilor". Acestea erau compuse dintr-un magistrat si reprezentanti ai partidelor din "blocul guvernamental": PNT si PNL cate un reprezentant de fiecare, iar FND doi reprezentanti. Aceste comisii judetene trebuia sa-i identifice pe legionarii locali, sa le cerceteze dosarele din arhiva

- 122 -

eliberandu-i din lagare pe legionari si permitand legalizarea celor dati disparuti. Apelul lui Petrascu a fost urmat de intrarea in legalitate a peste 1. Desi acesta se abtinea de la actiuni publice. PCR i-a desemnat pentru negocieri pe Teohari Georgescu si pe Ana Pauker. acesta se consultase si cu liderii "partidelor istorice". conducatorul "nucleului dur" al legionarilor. in primele zile ale lunii decembrie. fiind parasutat in noiembrie 1945 si avand de ispasit o condamnare de munca silnica pe viata data de regimul Antonescu pentru rebeliune. Cu toate ca initial gruparile legionare rivale "liniei" Horia Sima – Nicolae Petrascu au protestat fata de acord. orice cereri privind mutarea sau internarea in spital a lor fiind adresate catre aceasta. Petrascu a luat contact cu liderii Partidului Comunist.123 - . rivalitatea lor manifestandu-se prin incercari de a pune actiunile compromitatoare in carca grupului Petrascu. Dupa esecul organizarii rezistentei. promitandu-i ca-l va lasa liber in schimbul colaborarii cu regimul. O sursa de "ilegalisti" legionari erau si cei parasutati de guvernul din exil de la Viena in perioada noiembrie 1944-februarie 1945. acestia se ascundeau in munti. Din rapoartele Sigurantei reiese ca gruparea Petrascu si-a tinut in mare parte promisiunea de neutralitate. Nicolae Petrascu. Astfel ca elementele fidele lui Grozea din CML nu au facut "jonctiunea" cu gruparea lui Petrascu. Detinutii legionari erau in custodia Comisiei Aliate de Control. Acesta condusese Corpul Muncitoresc Legionar. Vasile Noveanu. Mai mult decat impotriva comunistilor. fiind acuzat de regimul Antonescu ca fiind unul din "capii" rebeliunii din ianuarie 1941. Primul pas spre "normalizarea" relatiilor cu regimul l-a facut Nicolae Petrascu. iar fata de organizatiile politice romanesti sa respecte in ele ce au si facut bun si folositor pentru viitorul tarii". Prin intermediul unui alt legionar cunoscut. guvernul a dat un comunicat prin care le permitea tuturor legionarilor sa se legalizeze. La 6 august 1945.900 de legionari dati disparuti in evidentele Sigurantei. de la care intelesese ca nu putea primi nici un ajutor. se adunase in juru-i "grupul macedonenilor". O ruptura insemnata a legionarilor s-a realizat prin atragerea lui Dumitru Grozea. a initiat negocieri cu autoritatile. noul guvern Petru Groza "s-a ingrijit" si el de "soarta" legionarilor. Din arest. intemeietor al miscarii. Obtinand colaborarea "nucleului dur" al organizatiei. Ca prim semn de clementa. gruparea Mironovici atata contra gruparii Petrascu. vechi de la moartea lui Corneliu Codreanu in noiembrie 1938. care i-a urmat "Capitanului". secundat de Vica Negulescu. a emis o circulara prin care-i indemna pe toti legionarii la liniste. Finalizarea "acordului" comunisti-legionari a avut loc dupa arestarea lui Nicolae Petrascu in noiembrie acelasi an. in conditiile predarii armamentului si a renuntarii la acte ostile statului. asa cum facuse cu PNT sau cu PNL. ii sfatuia sa recunoasca guvernul si sa se reintegreze in societate. nu fusese acceptat de la bun inceput de toti legionarii.Ministerului de Interne si sa propuna arestari. . Nu la fel a procedat gruparea reprezentata de Radu Mironovici. APEL LA "RESPECT". iar perioada razboiului accentuase neintelegerea. adancind dezbinarea Miscarii legionare. Dupa rasturnarea lui Radescu. Astfel ca in vara anului 1945. Alaturi de ei fugeau de autoritati si alti fosti lideri legionari care se stiau pasibili de intemnitare. treptat s-au impacat cu ideea lui. Horia Sima. Acestia urmau sa fie internati in lagarele de la Slobozia si Caracal. In aprilie 1945 au fost date noi dispozitii pentru arestarea legionarilor din teritoriul rural. guvernul a desfiintat lagarele de internare la 30 septembrie 1945. La 10 decembrie. prin care cerea ca "legionarii sa pastreze o pozitie de respect si de libertate fata de autoritatea de stat. Anterior. ostil acordului cu PCR. Munca le-a fost usurata de disensiunile existente intre legionari. Petrascu se afla si el in ilegalitate. Siguranta a intrat in legatura cu el. Motivati de faptul ca guvernul comunist initial s-a tinut de promisiuni. DEZBINA SI STAPANESTE! Comunistii nu s-au multumit cu acest acord in relatiile guvernului cu Miscarea legionara. el a emis o circulara pentru "legionarii dinauntru si afara inchisorilor". au inceput manevrele de dezbinare a organizatiei.

OPORTUNISM Politica de "spargere a legionarilor" a fost alimentata de comunisti si prin atragerea unor personalitati care colaborasera cu miscarea. Celebru este cazul filologului Petre P. Panaitescu. Acesta intrase in organizatie in perioada interbelica, pe fondul adeziunii tinerilor intelectuali la gruparea politica condusa de Corneliu Codreanu. In perioada dictaturii carliste se pusese in slujba miscarii ilegale, in 1939 fiind curier intre Horia Sima si gruparile radicale din tara care pregateau rasturnarea regelui-dictator. In lunile regimului legionar fusese rector al Universitatii din Bucuresti. Implicat in "procesul rebeliunii", s-a inspaimantat de perspectiva intemnitarii, facand apeluri disperate sa fie eliberat. Dupa 23 august 1944, pentru a nu fi inclus in vreo "lista neagra", a incercat colaborarea. In septembrie 1945 a usurat manevrele de dezbinare a legionarilor, propunandu-le camarazilor apropiati sa se inscrie in Uniunea Patriotilor. Dupa 1947 a fost "recuperat" de culturnicii comunisti, stergandu-i-se trecutul legionar. In lucrarile de specialitate despre Miscarea legionara din timpul comunismului, apartenenta lui Petre P. Panaitescu la organizatie era ascunsa sub formule de genul "un anume Panaitescu". TRADARE "Dupa capitularea Germaniei, la 9 mai 1945, diplomatii germani atasati guvernului de la Viena s-au desprins de grupul romanesc, dupa ce, in prealabil, avusesera grija sa comunice autoritatilor militare americane lista persoanelor care apartineau guvernului national si se gasesc la Bad Gastein. Misiunea guvernului national era internata intr-un hotel din Bad Gastein" Horia Sima

Dupa razboi, legionarii schimba tactica ILARION TIU Mircea Nicolau, fostul sef al organizatiei legionare Bucuresti in perioada 1947-1948, povesteste pentru Jurnalul National tacticile de opozitie a extremistilor de dreapta contra comunistilor, dupa razboi. Legionarii contau pe interventia Statelor Unite in Romania, pentru a inlatura pericolul comunizarii tarii de catre sovietici. Jurnalul National: Domnule Nicolau, unde va aflati la 23 august 1944? Mircea Nicolau: La acea data eram inchis la penitenciarul Aiud, ispasind o condamnare din iulie 1941. In timpul regimului national – legionar, fusesem inspector special de Politie, in regiunea Oltenia. Dupa "rebeliunea legionara" am fost condamnat la moarte, in lipsa, pentru asa-zisa "pregatire a rebeliunii". Fiind prins, s-a rejudecat condamnarea, primind o pedeapsa de sase ani. Pana in octombrie 1942 am fost detinut la Vacaresti, apoi la Aiud pana in septembrie 1944, cand am fost readus la Vacaresti, de unde m-am eliberat. Am ramas in inchisoare pana in martie 1946, cand s-a admis rejudecarea proceselor celor care n-au avut drept de recurs inainte de caderea lui Antonescu. In urma procesului am fost achitat. La Vacaresti ati reusit sa luati contact cu legionarii care se reorganizau dupa caderea lui Antonescu? Oficial, nu aveam voie sa iau contact decat cu familia. Insa, prin rude, reuseam sa mentin legaturile cu legionarii din afara, cunoscand eforturile lor de reorganizare. Primeam si ziare, de unde ma informam despre noua situatie politica dupa "intoarcerea armelor". Dupa eliberare ati reluat activitatea politica? In 1946 functiona inca o atitudine pe care o luase fata de noi Partidul Comunist in urma unei intelegeri din decembrie 1945, prin care legionarii se angajau sa nu se mai implice in dezbaterile

- 124 -

politice, in schimbul incetarii urmaririi lor. Comunistii se temeau ca, daca vor mentine regimul dur initiat de Antonescu impotriva noastra, s-ar putea sa devenim membri ai Partidului National Taranesc. A existat o anumita directie de apropiere de PNT initiata de Horatiu Comaniciu, insa nu a fost urmata de multi legionari. Majoritatea doreau sa faca politica noastra traditionala, deoarece nu aveam aceeasi doctrina ca taranistii, noi aveam alta schema de organizare, in cuiburi, sectoare etc. Eu dupa eliberare nu m-am mai implicat o perioada in activitati politice. Mi-am gasit cu greu o slujba in Bucuresti si am incercat sa reintru in viata de "civil". Insa constatand ca Partidul Comunist nu si-a tinut promisiunile luate in decembrie 1945 – respectiv "curatarea" inchisorilor de legionari si incetarea urmaririi lor –, am decis sa reincep activitatea politica militanta. In primavara anului 1947, noi, legionarii, ne-am reorganizat. Cum si de ce? Activitatea se desfasura pe doua planuri: intern si extern. Chiar Nicolae Petrascu, care conducea atunci Miscarea legionara din tara, venise de peste granita la sfarsitul lui 1944, parasutat impreuna cu o echipa. El mentinea prin curieri legaturi cu conducatorii legionari din Occident. In tara, ne-am organizat dupa vechiul nostru sistem: cuiburi, familii, sectoare. Eu am primit functia de conducator al organizatiei Bucuresti. Prin faptul ca facusem inchisoare, eram cunoscut. Aceasta organizatie era punctul concentric al tuturor organizatiilor din tara. Toate regiunile – Moldova, Ardealul, Oltenia, Muntenia, Dobrogea – veneau aici si raportau. Eu primeam curierii legionari la Bucuresti si apoi prezentam mai departe situatia lui Nicolae Petrascu. Aceasta avea sa ma coste o condamnare de munca silnica pe viata, dupa 1948. Cum realizati legatura cu Nicole Petrascu? Prin case conspirative sau locuri de intalnire? La inceput a existat o casa conspirativa, unde am pregatit activitatea de reorganizare. Insa curand, dupa ce a inceput activitatea noastra, am parasit casa, fiind siguri ca va fi descoperita. Foloseam locuinte necunoscute politiei, pe care le schimbam la fiecare intalnire. Mai aveam intalniri pe strada, in puncte stabilite anterior. Nu ma intalneam intotdeauna cu Nicolae Petrascu, ci cu oameni prin care acesta tinea legatura cu organizatiile, in special Valeriu (Vica) Negulescu, mana sa dreapta. Ulterior, am fost condamnat in acelasi lot cu Vica Negulescu, amandoi la munca silnica pe viata. Care a fost soarta Miscarii legionare, reorganizate in primavara anului 1947? In noaptea de 14/15 mai 1948 s-au produs arestari generale care s-au ridicat la cateva mii. M-au cautat si pe mine acasa, dar nu m-au gasit, asa ca m-am ascuns. Totusi, prin luna iulie am fost arestat, descoperirea datorandu-se mentinerii contactelor cu legionarii urmariti. Cea mai mare parte a detentiei am facut-o la Aiud, fiind eliberat la amnistia din 1964. SERVICIU SECRET LEGIONAR "Miscarea legionara era pregatita, in eventualitatea unei ofensive pe care armata americana ar fi declansat-o sa elibereze Romania de comunism. N-a fost o vorba in vant eventualitatea unei ofensive americane in perioada 1946-1948, pentru a elibera Romania de comunism. Ei aveau nevoie de o baza sigura aici, incercandu-se ca aceasta sa fie constituita de Miscarea legionara. S-a format un serviciu de informatii care sa reflecte situatia din tara sub toate raporturile – economic, politic, social – in asa fel incat, in eventualitatea unei ofensive, americanii sa stie pe ce teren calca. Existau niste canale de comunicare a informatiilor: veneau de peste granita legionari care preluau informatiile si le transmiteau dincolo. «Agentii» nostri nu aveau o pregatire speciala. Datele se refereau la infornatii cunoscute de cei care traiau in mijlocul lucrurilor: ce unitati militare sovietice exista, cam cu ce efectiv, cum se organizeaza Partidul comunist, unde erau punctele tari ale acestuia, care erau oamenii cu greutate in PCR, legaturile dintre partid si populatie, relatiile cu celelalte partide politice, etc." Mircea Nicolau

- 125 -

Editorial: Maria, dezmierdata Rica LAVINIA BETEA S-au facut interesante comparatii intre evenimentele din 22 decembrie 1989 si cele din 23 august 1944. Ambele situatii – s-a spus – prezinta caracteristicile unor lovituri de stat carora li s-a conferit ulterior titulatura de revolutie. Calendaristic, marcheaza inceputul unor etape tranzitorii numite "democratie populara" dupa cel de-al doilea razboi mondial si "tranzitie post-comunista" in zilele noastre. In amandoua datile a fost declarata oficial schimbarea unui regim de dictatura cu unul democratic. Cum in memoria colectiva situatiile politice complexe sunt reprezentate prin faptele si destinul conducatorilor, intre Antonescu si Ceausescu au fost gasite, de asemenea, similitudini. Amandoi, din lideri cu puteri si convingeri absolute in mesianismul lor, sfarsisera, in numai cateva ceasuri, prin a fi redusi la nimic. Antonescu, sechestrat intr-un fel de debara a Palatului Regal, Ceausescu facand autostopul pe-un drum laturalnic. Au murit in acelasi fel: executati, prin impuscare, dupa procese politice de factura stalinista. Apelasera, cu demnitate, in ultima clipa la simbolurile ce le consacrasera succesul politic: Antonescu s-a prezentat in fata plutonului de executie purtand o cocarda tricolor; Ceausescu cantand "Internationala". Amandoi dictatorii au fost si barbati notoriu atasati de nevestele pe care si le "ridicasera" in conul de lumina al puterii lor absolute. Lipsite de vreo inzestrare anume, fara fatala iubire a sotilordictatori, Elena Ceausescu si Maria Antonescu ar fi fost, cel mai probabil, niste femei oarecare. Dintre aceia care-au scris in ultimii ani despre Ion Antonescu, multi au ramas impresionati de scrisoarea pe care maresalul i-a adresat-o sotiei inainte de executie. Interpretate in cheie exclusiv afectiva, anumite fraze sunt folosite ulterior ca impresionante citate – proba a patriotismului lui Antonescu. Sub vraja cuvintelor expeditorului si solemnitatii momentului – ultime ganduri de viata – cititorul e putin inclinat sa-si inchipuie destinatara. Maria Antonescu a fost fiica de militar. De grad inferior, cu solda mica, betiv sau cartofor ori poate cu familie prea mare – caci aceasta fata a sa n-a avut, cum cereau obiceiurile vremii, zestrea cuvenita casatoriei cu ofiteri de rang superior. Cand s-a maritat cu Antonescu, avea si doua maritisuri anterioare. Dintr-unul ramasese cu un copil handicapat. In epoca, o mireasa cu asemenea date biografice era opusul unei "partide" pentru un ofiter si suparare mare in familia oricarui mire. Cand se-ntalnise cu Antonescu era inca nedivortata legal de cel de-al doilea sot, un negustor evreu care traia la Paris. In slabiciunea pentru Maria, dezmierdata Rica, fiinta puternica a ofiterului superior cu ambitii politice Antonescu e insa coplesita de preferintele barbatului Ionel. Intransigentul care-si clamase notoriu moralitatea prin refuzul de a se aseza la masa cu Regele Carol al II-lea acompaniat de Elena Lupescu, pe motiv ca nu sta la masa alaturi de-o... metresa (folosise, desigur, pe fata neaosul cuvant romanesc), isi alesese o femeie inca maritata! Fusese subjugat de ea pana-ntr-atat incat ajuns la putere, pe avocatul Mihai Antonescu care-l scosese curat din procesul de bigamie intentat la instigarea regelui, l-a facut sef de guvern si totodata ministru de Externe. Iar aceea care dupa canoanele publice era o sotie nepotrivita, devine un VIP al ziarelor vremii cu monopol mediatic asupra actiunilor caritabile in folosul frontului. In chiar ultimele clipe de viata, in scrisoarea adresata sotiei sale, ideile politice ale liderului Antonescu se-nvalmasesc printre gandurile indragostitului Ionel. Recunoscandu-se pe sine invins (caci "popoarele in toate timpurile si peste tot au fost ingrate"), cu retorica omului politic, spera in judecata istoriei. Istoria i-a pus pe toti la locurile meritate, in consecinta "ne va pune si pe noi" (pe el, maresalul... dimpreuna cu Rica!). Soarta femeii devenita prin hazardul judecatilor inimii "doamna maresal Antonescu" a fost cu adevarat tragica. La cateva ceasuri dupa arestarea sotului sau, Maria Antonescu a aflat cat de

- 126 -

"ingrati" sunt chiar fostii apropiati. Incercand sa se refugieze la familia regala, regina-mama Elena ii transmite refuzul de a o primi. Curand a fost arestata si, separat de sotul ei, transportata in Uniunea Sovietica. La aflarea vestii executiei tatalui vitreg, fiul handicapat al Mariei s-a sinucis. Anii care i-au mai ramas pana la deces (1964) au fost o lunga agonie. A trecut (in regim de "detinut la secret") prin cumplitele inchisori de femei lasand in urma-i imaginea-simbol a nefericitei care in scurta plimbare de noapte prin curtea temnitei aduna infrigurata chistoacele tigarilor aruncate de paznici. Crucificata apoi, prin domiciliu obligatoriu, in iernile geroase si verile caniculare ale Baraganului isi trece timpul tricotand manusi. Rar, atat cat regulile ingaduiau, a scris unei nepoate. Se bucura de primirea a doua sticle de bere, staruie pentru timbre postale ori n-a putut iesi din casa printre troiene – sunt vestile pustiului ei. Semneaza simplu, "Rica". Nenorocita prin intamplarea de a fi fost nevasta maresalului Ion Antonescu.

„Lotul Antonescu“, pe drumul dintre doua inchisori PAULA MIHAILOV CHICIUC Din arestul comunistilor romani, "lotul Antonescu" a ajuns, din ordinul lui Stalin, in arestul sovieticilor. "Sejurul" moscovit al arestatilor a durat un an si sapte luni, timp in care ei au fost anchetati, pentru a fi judecati. La 9 aprilie 1946, Guvernul sovietic a decis predarea grupului autoritatilor romane. Dupa arestarea survenita la 23 august 1944, "lotul Antonescu", format din Ion Antonescu si Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Mircea Elefterescu, Constantin Z. Vasiliu, Radu Lecca (fostul presedinte al Centralei Evreilor), Eugen Cristescu (fost sef al Serviciului Sigurantei), a ramas intro casa conspirativa a comunistilor din cartierul Vatra Luminoasa timp de opt zile. Pe timpul detentiei, arestatii au fost vizitati de doua ori de noul ministru de Interne – general Aurel Aldea – care le-a transmis: "Va vom preda rusilor sa va pazeasca, dar noi va vom judeca." GENERALISSIM SI MARESAL. La 2 septembrie 1944, generalii Rodion I. Malinovski (comandantul Frontului 2 Ucrainean) si I.Z Susaikov (membru in Consiliul Militar al Frontului 2 Ucrainean si viitor loctiitor al presedintelui Comisiei Aliate de Control de la Bucuresti) au intocmit un raport catre Stalin. Documentul este relevant pentru reconstituirea episodului preluarii arestatilor de catre soldatii "rosii". Totul a inceput odata cu sosirea in Bucuresti a Armatei Rosii (30-31 august 1944). Generallocotenent I.Z. Susaikov si Tevcenkov (seful Directiei Politice a amintitului Front) au primit, din partea Consiliului Militar al Frontului 2 Ucrainean, misiunea sa identifice locul unde se afla Ion Antonescu si sa-l ia sub paza sovietica. Cei doi ofiteri sovietici s-au prezentat la Comandamentul garnizoanei Bucuresti si au cerut, pe ton de comanda, generalului de corp de armata Iosif Teodorescu, primarului Victor Dombrovschi si ministrului de Interne Aurel Aldea sa li se spuna unde era Antonescu. Raspunsul l-au primit de la Emil Bodnaras, care le-a comunicat ca maresalul se gaseste in custodia comunistilor. La cererea expresa a ofiterilor sovie- tici – Tevcenkov si Burenin (comandantul sovietic al garnizoanei Capitalei) –, insotiti de 40 de soldati rusi, Bodnaras i-a condus la casa din Vatra Luminoasa. Invocand paza proasta a arestatilor – asigurata doar de un grup de zece civili inarmati cu pistoale –, Tevcenkov l-a informat pe Bodnaras ca va prelua lotul arestatilor si-l va transporta in dispozitivele proprii. Exprimand pozitia Guvernului, conform careia autoritatile romane ar prefera ca Antonescu si ceilalti arestati sa ramana in tara, Bodnaras a sugerat sovieticilor sa-i lase pe loc, dar sa intareasca paza cu soldati sovietici. DESTINATIA: LUBIANKA. La 31 august 1944, la ora 17:30, grupul, in frunte cu Ion Antonescu, a fost transportat la punctul de comanda al Armatei 53 Sovietica. La 1 septembrie au luat drumul Moscovei. Conform relatarilor fostului sef al Biroului III Operatiuni din Cabinetul Militar al lui Antonescu – colonelul Gheorghe Magherescu –, convoiul s-a oprit pentru prima data

- 127 -

La urmatoarea oprire. grupul detinutilor a calatorit spre Moscova cu un tren special. Maresalul "criminal" anchetat de sovietici PAULA MIHAILOV CHICIUC In istoriografia romaneasca s-au acordat spatii largi studiului ares-tarii Maresalului Antonescu si procesului "Marii tradari nationale". cu continutul: "Plec in necunoscut. in satul Tepu. in casa unde a dormit. exonerandu-i pe ceilalti arestati de raspundere. Cererea a fost imediat trimisa spre solutionare la cel mai inalt nivel al conducerii sovietice. Maria Antonescu a fost si ea dusa la Moscova. "aprovizionat din belsug". IN ACTIUNE. Aici au fost anchetati Maresalul si generalul Constantin Pantazi. Motivul? In arhivele rusesti nu exista la vedere. la 9 aprilie 1946. se spune ca Antonescu a lasat in spatele unei icoane un bilet semnat si datat. Lecca. CAPTIVITATE "DE LUX". reunite sub titlul "Cu Maresalul pana la moarte" (1999). Si dupa felul de a tusi. La 5 aprilie 1945. In februarie 1946. fondul NKVD. si procesele-verbale ale interogatoriilor lui Ion Antonescu. Acolo li s-a luat primul interogatoriu. Dupa ce a parasit teritoriul romanesc. dupa cum isi alinta el consoarta.128 - . cand lotul a fost transferat la Moscova si incarcerat in celebra inchisoare a NKVD-ului – Lubianka. care avea atasat un singur vagon de persoane. Perioada petrecuta de membrii "lotului Antonescu" la Moscova este inca invaluita in mister. a auzit o femeie tusind. Numai ca sotii nu au stiut nimic unul de celalalt pe tot parcursul existentei lor in acelasi spatiu sovietic. Interesanta este si pozitia adoptata de Statele Unite fata de arestatii din "lotul Antonescu". Prima data cand maresalul a realizat ca se afla in apropierea sotiei lui a fost cand. autoritatilor romane. Fara a astepta decizia procurorilor Tribunalului International. URSS a primit din partea SUA si a Marii Britanii acordul lor pentru aplicarea pedepsei capitale lui Ion Antonescu. isi aminteste generalul Constantin Pantazi. Singurele surse credibile la indemana istoricilor sunt memoriile generalului Pantazi. a aparut o cerere formulata de Gheorghe Tatarescu referitoare la decizia asupra lotului Antonescu. DECIZIE SOVIETICA. IDENTIFICAREA RICAI Arestata la 30 august. care nu considera necesara prezenta lor la Nürnberg. Lucretiu Patrascanu cerea lamuriri de la Moscova asupra "considerentelor guvernului sovietic privitoare la judecarea lui Antonescu si a clicei sale. si-a dat seama ca in acelasi tren cu el era si "Rica". si tot personalul necesar – . decat "documente nesemnificative". calatorind cu trenul in drum spre Bucuresti (aprilie 1946). alaturi de Antonesti." La capatul unui drum de trei zile. Consultandu-si aliatii. pastrate in Arhiva de Stat a Federatiei Ruse. care se afla sub paza armata in URSS". "ACUZATORII PUBLICI". Raspunsul Statelor Unite a venit sub forma unei sugestii ca Antonescu si ceilalti. Ambasada sovietica din Washington comunica Departamentului american de Stat ca guvernul sovietic a propus sa incredinteze Guvernului roman pe Cristescu. Despre perioada petrecuta de "lotul Antonescu" la Moscova s-au scris doar cateva articole. ei declarand ca unicul organ competent sa decida in cazul Maresalului Antonescu si a fostilor sai colaboratori este guvernul URSS. sovieticii i-au predat pe arestati.in satul Dobroiesti (jud. in care maresalul si-a asumat integral responsabilitatile guvernarii sale. Riposta sovieticilor a fost dura si directa. comuna Tutova. Traiul bun a luat sfarsit in iunie 1945. considerati "criminali de razboi". de marfa. pe masa Guvernului roman. Pantazi si Vasiliu. ar trebui judecati de Tribunalul International de la Nürnberg. Ialomita). care de altfel au negat necesitatea prezentei inculpatilor romani in boxa acuzatilor tribunalului cu acelasi nume. in acest moment. arestatii au ajuns la Galitin – o suburbie a Moscovei – unde au fost cazati intr-o luxoasa casa de vanatoare si tratati decent. Alexianu si Elefterescu. Intr-o nota din 5 aprilie 1946.

Pentru romanii de la Galitin insa avea sa inceapa calvarul. viata lui fiind in afara oricarui pericol. Misiunea ofiterului sovietic consta in a-l determina pe anchetat sa-si insuseasca concluziile raportului. Referitor la data la care lotul Antonescu a parasit vila. sampanie sau vin rosu."escorta. (Piki) Vasiliu. Conform documentelor pastrate in fondurile NKVD-ului din Arhiva de Stat a Federatiei Ruse si publicate de-a lungul timpului in Romania." Tratamentul privilegiat l-a facut pe fostul ministru de Externe. Mihai Antonescu. MARESALUL. Nu a dat insa cifre. razboiul contra URSS. Tema principala a fost. La 9 mai 1945 Germania a capitulat. Iar peste alte patru zile (17 iunie 1945) cei sapte romani au fost inchisi in celebra temnita a politiei politice sovietice. Si cum nu intentiona sa le dea. URSS-ul sarbatorind victoria. La cererea expresa a autoritatilor romane. povesteste Pantazi.129 - . hranindu-se zilnic doar cu ceai si cu paine. 7 ianuarie 1946 si 4 aprilie 1946 – au fost intocmite de catre ofiterii anchetatori si autentificate prin semnatura Maresalului. ministrul de Externe rus – Viaceslav Molotov – a semnat catre V. IN ANCHETA. Ion Antonescu a pastrat afirmatiile initiale. A vorbit si despre intalnirile sale cu Hitler si decizia de atacare a URSS. mai saracacioasa. de la cele mai bogate meniuri care cuprindeau adesea caviar. "Viata de la Galitin. Ele erau cuprinse intr-un raport al Comisiei de stat pentru cercetarea daunelor provocate de armatele germano-romane. fara nici o explicatie si considerandu-se nevinovat. coafor.Z. medic". In acelasi timp. invariabil. i-a marturisit lui Pantazi ca voia sa se sinucida. in care beneficiam de un repaus de vacanta placut. exista doua variante. Ofensat ca a fost adus la Moscova.rul – loctiitorul sefului biroului de cercetare al Directiunii generale (SMERS). paziti de sapte ofiteri cu grad de locotenent major si patruzeci de elevi ai scolilor militare sau ostasi. Generalul Constantin Pantazi afirma in cartea sa ca detinutii au parasit incinta de la Galitin la 13 iunie 1945. participarea Ungariei la actiune. Colonelul Elefterescu a refuzat sa se infrupte din ospitalitatea sovieticilor. date inca de la primele contacte cu autoritatile sovietice. Si-a asumat intreaga raspundere a guvernarii sale. fiul generalului. El era de parere ca bunavointa sovieticilor avea un singur scop: obtinerea de declaratii mincinoase. PE MANA LUI NICOLSKI. Ofiterii sovietici au tinut sa-l asigure pe Maresalul Antonescu ca in Rusia nu avea sa se teama de nimic. pe teritoriu sovietic. Ion Pantazi. in partea estica a Moscovei. Ion Antonescu a fost supus doar la trei anchete. acelasi Pantazi isi aminteste ca. Acesta din urma se temuse cel mai tare ca o eventuala sinucidere a lui Antonescu ar fi atras dupa sine considerarea sa ca principal vinovat. temutul sef al Directiei principale de . a declarat un fel de greva impotriva traiului bun. arestatii au fost vizitati de cateva ori de ofiteri rusi care au avut cu fiecare dintre ei doar discutii particulare. vagon de dormit. Abakumov. pana la tratament medical acordat de specialisti si o biblioteca foarte bine dotata. In fiecare dintre interogatorii. Aici nu le-a lipsit nimic. sa-si defineasca ironic tovarasii ca "rentieri capitalisti pe spezele Rusiei sovietice". vagon-salon. Date si cifre detinea anchetato. Ei au fost mutati din luxoasa vila in inchisoarea NKVD-ului. In capitala URSS au fost preluati de ofiteri superiori NKVD si dusi la o casa de vanatoare din Galitin – o suburbie a Moscovei. Stalin a decis sa-i trateze pe "oaspeti" ca si "criminali de razboi". locotenent-colonelul Lihacev. a devenit pentru noi un simpatic «domiciliu obligatoriu». abia dupa ce a avut asigurata victoria. In timpul petrecut la Galitin. Procesele-verbale ale acestora – datate 26 iunie 1945. sovieticii au avut grija de securitatea "oaspetilor". facandu-si o funie dintr-un cearsaf. Totodata. au fost executati sovietici la Odessa. spre bucuria si linistea lui Mihai Antonescu. SFARSITUL "VACANTEI". recunoasterea de catre Maresal ca Romania a facut un razboi de agresiune si de jaf impotriva Uniunii Sovietice. a recunoscut ca din ordinul lui s-au infiintat lagarele din Transnistria. pentru a fi incarcerat la Liubianka. Maresalul a incercat sa-si puna capat zilelor.S. Motivul invocat de sovietici a fost acela ca la Galitin se faceau pregatiri pentru intampinarea copiilor care urmau a-si petrece acolo vacanta de vara. fiind mutati la o alta vila. Argumentul pe care se baza era acela ca. Descoperit din vreme de generalul C. a fost salvat. Fostul comandant de armata-dusmana a sovieticilor nu avea cum sa se lase amagit. La 8 noiembrie 1944. dadea ca sigur momentul transferului 10 mai 1945. incepand cu sfarsitul lunii mai 1945.

care nu sunt provincii romanesti. Pentru "reusita" sa. care nu cunosteau bine limba romana si stenograma celor doua interogatorii este intocmita intr-o limba romaneasca jenanta. populatie. pe adevaratul sau nume Boris Grumberg. prin care termenul de 1 septembrie 1945 era prelungit pana la 1 iunie 1946. Interogatoriile sau luat de catre ofiteri rusi. conform legii in vigoare. Fapt pentru care un proces cu 24 de inculpati si nenumarate capete de acuzare a fost judecat in mai putin de o luna. Maria Antonescu si Radu Lecca. Conform articolului 14 din Conventia de Armistitiu (12 septembrie 1944). 61/1946. In ceea ce-l priveste pe Antonescu. si din partea romaneasca. Constantin Pantazi si Piki Vasiliu. ce a gasit referitor la caz: "Am cerut arhivistilor fondurile care-l privesc pe Maresalul Ion Antonescu si. acolo sunt doar doua sau trei interogatorii. Inca din februarie 1945. de Consiliul de Ministri (2 mai) si . semnat din partea rusilor de reprezentantul Comandamentului Armatei Rosii. Din arhiva fostului cabinet militar al lui Antonescu au fost niste volume nerestituite de sovietici romanilor intre 1956 si 1958. "SFORARUL" PATRASCANU. interogatoriile la Moscova". care a intreprins o calatorie de documentare la Arhivele de Stat din Moscova (1992). multi au fost mirati sa afle ca venise randul Maresalului Ion Antonescu si al apropiatilor sai. o nota in care scria ca: "Guvernul sovietic a adoptat hotararea de predare in cel mai scurt timp catre guvernul roman a criminalilor de razboi". Cele trei note din arhivele de la Moscova sunt nesemnificative. de seful Corpului Detectivilor. pe cand inculpatii se aflau la Moscova. nu era legala. Dar procesul-fulger a avut loc. 1946 si anii urmatori. fiind urmarit cu interes atat de guvernanti. in prima intrand Ion si Mihai Antonescu. cand neau fost predate unele documente. n. Despre restul documentelor putem imbratisa cea mai buna teorie. in art.) si acolo am descoperit cea mai insemnata parte dintre documentele capturate de sovietici la Bucuresti in 1945. Astfel. Ultimul. Eugen Cristescu. Predarea urma a se face in doua "transe". preocupat de perioada guvernarii Antonescu. in februarie 1946 s-a emis Legea nr. a devenit (30 august 1948) primul director adjunct al Directiei Generale a Securitatii Poporului. inspectorul Alexandru Nicolschi. a inceput redactarea actului de acuzare (avea nu mai putin de 200 de pagini). locotenent-colonel Rodin. cat si de ambasadele straine.contrainformatii NKVD (supranumita SMERS – prescurtarea in rusa a expresiei "Moarte spionilor!"). dupa unele evaluari. In plus. "Moarte Antonestilor!" PAULA MIHAILOV CHICIUC Desi teoria "aducerii la judecata istoriei a criminalilor de razboi" era la ordinea zilei. Multi il credeau mort. 3 din Legea 312/1945 se stipula ca urmarirea si judecarea celor vinovati de dezastrul tarii sau de crime de razboi se puteau face doar pana la 1 septembrie 1945. ierarhic. 18 alin. De aceea. "Criminalii" au ajuns in tara la 9 aprilie 1946. spion sovietic inchis in Romania. au fost operate si cateva modificari in textele legislative din acea vreme. moment in care s-a intocmit un procesul-verbal de predare-primire. data procesului s-a stabilit abia dupa ce actul de acuzare a fost aprobat. Romania s-a angajat sa actioneze in directia judecarii crimelor de razboi. unul care priveste atitudinea lui fata de problema Basarabiei si Bucovinei. in cea de a doua – Elefterescu. Pregatirea procesului in care "capul de afis" il tinea Ion Antonescu a avut loc mai degraba "in culise". am fost invitat la arhiva speciala (arhiva KGB.130 - . ca sovieticii stiu precis de ele si pot scoate oricand setul acesta de documente. in mai putin de o saptamana.000 de dosare.n. data care. colaborarea cu Germania. si al doilea priveste petrolul. in jur de 300. INTEROGATORII L-am intrebat pe istoricul Gheorghe Buzatu. Dar inceperea procesului Antonescu fusese stabilita la 6 mai 1946.

De ce se faceau vinovati inculpatii? "Ion Antonescu si cei care l-au sprijinit in politica sa. judecatorii au scris in actul de acuzare: "Cu mult inainte de lovitura de stat din 6 septembrie 1940. dupa cum o descrie Gheorghe Magherescu: "Atmosfera din timpul procesului (…) era supraincalzita si tensionata. declarat "in prezent disparut". Restul s-a grabit sa spuna ca unica lor vina a fost indeplinirea ordinelor maresalului. Gheorghe si Dinu Bratianu. Constantin Tiulescu – muncitor din partea Confederatiei Generale a Muncii. gata sa cada in genunchi". dar erau strans legati de politica de stanga: Vasile Nita – muncitor. tremurand din toate madularele. lasitate si viclenie in acelasi timp". Completul de judecata a fost alcatuit prin "tragerea la sorti" a numelor unor personaje care nu aveau pregatire de magistrat. s-au facut vinovati de dezastrul tarii si crime de razboi prin aceea ca au tradat interesele poporului roman. intrebau: "Dar pana la urma care dintre ei e Maresalul?". criminalul!»". avand grija sa selecteze din depozitiile martorilor doar pe cele incriminatorii. Editorialistii de la "Scinteia" ori "Rominia libera" s-au intrecut in a descrie jignitor chipurile condamnatilor: Ion Antonescu era "cainele rosu". fost chelner si bucatar la restaurantul "Capsa". procesul lui Ion Antonescu si a colaboratorilor sai a fost unul politic. "cu ochi de sobolan. nutrind ura si dusmanie fata de Natiunile Unite si in special fata de URSS". "IN NUMELE POPORULUI". printre huiduieli. singurii care au depus marturie in favoarea Maresalului Antonescu au fost Eugen Cristescu. Mihai Antonescu. Dintre inculpati. in dorinta de a servi interesele hitlerismului german. Ion Pauna – muncitor. cu zambetul mieros de caine batut gata sa linga mana. care "isi acopera mutra de asasin. Printre martorii chemati sa depuna marturie s-au numarat personalitati ale vietii politice. o privire nesigura care fuge de ici colo. la orice acuzatie adusa maresalului. "cri-minalul nr. oachesa. Jovita Dumbrava – plugar. fara succes.dupa definitivarea completului de judecata (4 mai). acuzatul Mihai Antonescu a pregatit si militat impreuna cu Ion Antonescu sprijinirea unei actiuni care sa duca la preluarea puterii. "DEZASTRUL TARII". acuzatorii publici si-au justificat astfel misiunea: "Rolul nostru este sa ridicam valul de minciuna cu care acesti oameni au cautat sa se acopere si sa-i aratam tarii si sa-i supunem judecatii in toata realitatea josniciei lor. Moraru ii imputa "ochii cenusii. Figuri dusmanoase si cu trasaturi straine de neam detinea majoritatea asistentei. Conform actului de acuzare din 29 aprilie 1946. reprezentant al PCR. De la inceput pana la sfarsit. 1". Despre Radu Lecca. Faptele care stau la baza definirii acestui proces ca unul politic sunt numeroase si flagrante. reprezentant al PSD. Presa. care s-a remarcat prin stalcirea termenilor juridici. Acestia. nu vrea sa fie filmat". . In deschiderea procesului. fost detinut la Targu Jiu. osanda lor sa fie aspra si sa exprime unanimitatea constiintelor poporului roman". Curios sau nu este ca unii dintre "agitatori". Ziaristul N. detinator al mai multor ministere in timpul guvernarii antonesciene. cel mai crud si cel mai cinic dintre colaboratorii guvernului criminal al lui Antonescu". Despre Mihai Antonescu sau Ica. si-a sustinut. a urmarit cu atentie derularea procesului. erau trimise in judecata 24 de persoane. pentru ca atunci cand ei vor fi osanditi. acuzatii au fost transferati de la Jilava in localul Judecatoriei Ocolului VIII din Strada Stirbei Voda. in special cea de stanga. propria aparare. La 4 mai. glas de comedian si miscari de triseur". printre care se numarau mai multi fosti ministri in guvernarea Antonescu si Horia Sima. Nicolae Mares – fost ministru al Agriculturii – si Radu Lecca. punand tara in slujba dusmanului fascist si hitlerist. Asistenta care umpluse pana la refuz sala de judecata era formata din "oameni ai muncii". Sub pana editorialistului care "observa" reactiile si comportamentul "canaliilor" au "cazut" pe rand Constantin Pantazi – "un Tandarica". la moarte. Tudor Arghezi. Piki Vasiliu – "cel mai odios. consemna actul de acuzare. reprezentat al PCR-ului. orice interventie a apararii fiind obstructionata. licentiat in Drept. In proces s-a auzit doar cuvantul acuzarii. tradatorul. vociferau in cor: "«La moarte. economice sau culturale precum Gheorghe Tatarescu." "CANALIILE" DIN BOXA ACUZATILOR. membru al Frontului Plugarilor. cititorii aflau ca are o "figura smochinita.131 - . prin organizare si desfasurare. O figura interesanta a fost acuzatorul public Dumitru Saracu.

CRATITA In conformitate cu regulamentul de infiintare al Tribunalelor Poporului. de data aceasta in randurile Armatei. din 25 mai 1946. s-a recurs la un subterfugiu: Tribunalul Poporului a fost alcatuit din reprezentantii partidelor care intrasera in Guvernul din martie 1945. Constantin Vasiliu. dupa formula comunistilor. Anterior. In urma "referendumurilor". dornici sa-i vada executati pe "criminali". Pe tot parcursul desfasurarii procesului. mai mult. ale caror rezultate au fost masluite. Se pare ca zvonul i-a atras atentia general colonelului I. loctiitorul presedintelui Comisiei Aliate de Control. de sase ori cu pedeapsa cu moartea.. Liderii partidelor de opozitie au fost prezentati in permanenta de comunisti ca si colaboratori ai lui Antonescu. Susaikov.132 - . PCR si Guvernul Groza au incercat si prin astfel de presiuni populiste sa influenteze actul de justitie. considerati de comunisti "nesiguri". organizatia comunista – Apararea Poporului –. Astfel ca un raport al Directiei Generale a Politiei. muncitorii silvici. Considerat a nu prezenta "garantii de obedienta". deci vinovati ca si el. fusesera organizate referendumuri prin care ofiterii si soldatii trebuia sa se pronunte referitor la executarea maresalului. ABDICAREA DUPA URECHE Cum se intampla in mai toate cazurile unor procese celebre sau a unor evenimente de mare importanta. nu-i mai ramane nimic de facut decat sa abdice. tesatorii din Pitesti. Gheorghe Alexianu. Ziarele comuniste relatau despre demonstratii si mitinguri sustinute de locuitorii Capitalei. Pedeapsa capitala s-a cerut si in cazul lui Mihai Antonescu. presa a relatat despre "agitatia" care a cuprins "oamenii muncii". 465/mai 1946). din guvern mai faceau parte si doi reprezentanti din partea PNL si PNT. Presiunile insa au continuat. Radu Lecca si Eugen Cristescu. CONDAMNATI LA MOARTE. CONSULTARI "DEMOCRATE". ceferisti. data la care s-a si hotarat infiintarea de astfel de tribunale ale poporului. despre care se exprima banuiala ca ar fi fost americani". JUDECATOAREA DE LA. nici un document oficial nu a vorbit despre pretentia ofiterului sovietic. l-a condamnat pe Ion Antonescu de trei ori la temnita grea pe viata si zeci de ani de degradare civica. reprezentantii vaduvelor si invalizilor de razboi din Targoviste. intr-atat de tare.. daca "rapirea" s-a comis cu stirea sa."POPORUL" CERE "EXECUTIA!". Cum in mai 1946. incat acesta s-a deplasat la Palatul regal si i-a cerut Regelui Mihai explicatii. In afara de raportul politiei. In final – pedeapsa cu moartea. componenta completului de judecata se stabilea prin tragere la sorti a numelui cate unui delegat din partea fiecarui partid politic reprezentat in Guvern. Constantin Lapusneanu (PNT) a fost inlocuit din completul de judecata cu Teodora Iorgulescu (PNT). pentru ca au trebuit sa dea un raspuns afirmativ fara voia si convingerea lor personala". Lapusneanu sia dat demisia. metalurgisti. Sentinta finala. in majoritate. dar contra executiei fostului ei comandant. a reiesit ca Armata romana s-a pronuntat pentru judecarea lotului Antonescu. informa ca printre comerciantii din Pitesti s-a auzit ca "marii criminali de razboi Ion si Mihai Antonescu ar fi fost rapiti din inchisoarea Jilava de necunoscuti. Constantin Pantazi. Dar "aranjamentele" nu s-au oprit aici. Exista marturii ale ofiterilor care au recunoscut ca situatia s-a dovedit pentru ei "extrem de dificila. a mai primit patru condamnari la temnita de 20 de ani. A doua zi dupa "tragerea la sorti". data la 17 mai 1946. de profesie casnica. Printr-un ordin intern (nr. zvonistica "infloreste". i-a spus Regelui ca. invocand "motive de sanatate".Z. Executia Maresalului PAULA MIHAILOV CHICIUC . s-a impus organizarea in toate garnizoanele de mitinguri de solidarizare cu sentinta data de Tribunalul Poporului. prof. Ba.

" Documentul existent in Arhivele Nationale rastoarna intreaga teorie. deoarece. (. Politicienii s-au aratat de acord ca Suveranul sa acorde gratierea. printr-o procura autentificata semnata cu propria mana.133 - . membrii acestor partide nu aveau drept de reprezentare. n-ar fi cerut-o. Al doilea viciu de procedura invocat a fost ca judecarea crimelor de razboi nu era de competenta unui tribunal romanesc.. pentru inalte ratiuni de stat. Cristescu. Z. Lita Baranga. si-au intemeiat cererile de recurs pe doua elemente. dar decretul regal nu s-a mai dat.. au sustinut avocatii. MARESALUL A CERUT RECURS. Pantazi. Si daca i s-ar fi acordat. conform caracterului sau inflexibil. C. ci a unuia international. R. Ion Antonescu a declarat la proces ca nu va face recurs si nu va cere gratierea. insotite de o cerere de gratiere pentru Ion Antonescu. n-a fost chip. Vasiliu si Gh. Si acum. "autoritatile sovietice m-au amenintat ca in cazul gratierii armata sovietica va interveni brutal cu tancurile. patru dintre cei sapte condamnati la executie in "procesul Antonescu" au fost impuscati la 1 iunie 1946. isi aminteste Mihai de Hohenzollern. am onoarea de a propune Majestatii Voastre. Prin anii ’90. Executivul a intocmit o recomandare pe care Groza personal a scris cu stiloul in dreptul fiecarui condamnat pedeapsa "recomandata". respingerea cererilor de gratiere facute de I. precum si prezenta cerere de gratiere in numele meu. Fostul Rege Mihai insa relateaza peste ani ca Antonescu "nu a cerut gratierea. Regele Mihai a respins cererile de gratiere. scrisa de mama lui.Desi Codul Penal nu prevedea pedeapsa cu moartea. pentru ei. deoarece in martie 1945. Patrascanu se conformeaza si formuleaza tot la 31 mai urmatoarea recomandare: "In numele si din insarcinarea Guvernului. Intr-o telegrama datata 15 mai 1946. Dupa pronuntarea sentintei din 17 mai 1946. totodata. Inainte cu doar trei zile de pronuntarea sentintei definitive la Inalta Curte de Casatie si Justitie (31 mai). Alexianu si comutarea in munca silnica pe viata a pedepsei cu moartea aplicata condamnatilor C. La recomandarea Guvernului Groza. intrebat despre evenimentele din acele vremuri. Pentru ceilalti s-a admis comutarea pedepsei. Lecca si E. care a respins ca nefondate cererile de recurs. Avocatii Constantin Paraschivescu – Balaceanu si Titus Stoika. Regele a dat la 1 iunie 1946 un decret regal prin care pedeapsa cu moartea celor trei inculpati "recomandati" era comutata in munca silnica pe viata. Asadar. ar fi refuzat-o!" Dincolo de jocurile politice. Primul se referea la stabilirea gresita a componentei Tribunalului Poporului din reprezentanti ai partidelor politice care au format Guvernul pro-comunist din 6 martie 1945. MEMORIA REGELUI MIHAI. Gratierea a cerut-o avocatul lui. Burton Berry transmitea Departamentului de Stat informatia ca sentinta in cazul lui Ion Antonescu era condamnarea la moarte. Maresalul si-a imputernicit avocatii sa "redacteze si sa sustina motivele de recurs impotriva sentintei de condamnare a subsemnatului data de Tribunalul Poporului. Dar in chiar ziua pronuntarii sentintei. Statelor Unite si Angliei. Guvernul isi ingaduie sa solicite Majestatii Voastre aprobarea in intregime a acestui raport. avand in vedere necesitatea satisfacerii marilor interse ale tarii noastre. ca opinia Comisiei Aliate de Control sa fie garantata de Guvern. ultimele momente traite de fiecare dintre acesti oameni au fost . Urmand "inaltele ratiuni de stat". N-a cerut-o! Nici daca ar fi stiut ca o va obtine. diplomatul ame-rican stia acest lucru cu doua zile inainte ca sentinta sa fie pronuntata oficial. In plus. La cererea Regelui. ca Antonescu nu a facut recurs si nici nu a cerut gratierea. Am incercat tot ce se putea incerca sa-i scot din mainile comunistilor atat pe el. reprezentantul SUA la Bucuresti. cat si pe Mihai Antonescu. Ca Maresalul a cerut gratierea." COMUTARE DA. Regele Mihai a declarat ca el a discutat despre gratiere cu Groza si cu Patrascanu. sustinuta inclusiv de fostul monarh Mihai I." Dupa pronuntarea Inaltei Curti de respingere a recursurilor celor sapte inculpati. GRATIERE NU. M. Regelui Mihai i-au fost inmanate de avocati cererile de gratiere ale condamnatilor la moarte. acele formatiuni politice nici macar nu existau ca partide. reprezentand apararea. toti acuzatii au cerut in sedinta publica recurs.) Decizia fusese luata inca inainte de aducerea Maresalului la Bucuresti. unii vor sa spuna ca eu l-am omorat. Antonescu. decizia Guvernului trebuia prezentata in scris si. Executia a avut girul Uniunii Sovietice. Antonescu.

Toti cei patru au traversat in liniste Valea Piersicilor de langa inchisoarea Jilava. Ion Antonescu a ordonat jandarmilor propria moarte: "Suntem gata. printre care si Eugen Cristescu. Maresalul Antonescu ar fi implinit 64 de ani. Lucretiu Patrascanu. de asemenea. care in vremea Cominternului fusese un desavarsit discipol al lui Stalin. Editorial: Trandafirii lui Tito LAVINIA BETEA Printre legile care guverneaza memoria colectiva se afla si aceea de reprezentare a fenomenelor de mare complexitate prin anumite personaje cu personalitate si merite resemnificate in functie de interpretarile prezentului. SALVAT DE SOTIE In raportul pe care l-a prezentat Regelui Mihai ministrul Justitiei. Intr-o prima declaratie. fostul sef al serviciilor speciale. el a avut ocazia sa filmeze toate momentele importante la care a participat Maresalul. analizata la nivelul personajelor principale. in timpul guvernarii antonesciene. se afla semnatura lui!). Din acel moment. Ion Antonescu a cerut sa nu fie legat la ochi in timpul executiei. dimpotriva. a ramas in istorie exclusiv ca opozant al magistrului sau.134 - .impresionante. Generalul Gheorghe Magherescu a povestit in cartea sa de memorii despre drama operatorului care a filmat executia. Ovidiu Gologan fusese. Patrascanu nu a comunicat nimanui despre acest angajament. va rog. Cel mai patimas a fost Gheorghe Alexianu: "Doresc neamului meu sa-si indeplineasca idealurile pentru cari cad eu astazi aici. Antonescu se ridica si revine catre jandarmi: "Nu m-ati nimerit." Dar nici dupa a doua salva nu au murit toti condamnatii. Tot lui i-a revenit sarcina de a filma scena executiei de la Jilava. De ce a propus Patrascanu comutarea pedepsei pentru Cristescu? – a fost intrebarea care i-au adresat-o anchetatorii fostului ministru in 1951.. cerea comutarea pedepsei cu moartea a patru dintre cei sapte condamnati. Datorita pozitiei sale. Schisma Tito-Stalin este. Insinuarile anchetatorilor referitoare la eventualele legaturi dintre Lucretiu Patrascanu si Eugen Cristescu nu au fost confirmate de primul. bine! Traiasca Romania! Foc!" Dupa prima salva. Prin Radu Xenopol. Legat la stalpul de executie. Ajunsese sa-l venereze pe conducatorul Romaniei de atunci. asa cum am procedat si cu ceilalti"." In timp ce condamnatii isi luau ramas bun de la rude si viata. ceea ce a impus executarea lor prin impuscare in cap cu pistolul. Rareori. A doua zi. domnilor! Ochiti. argumentand ca propunerea "am facut-o din proprie initiativa. Mihai Antonescu a rugat sa i se aduca hartie pentru a scrie familiei. Astfel. Patrascanu a dezvaluit motivul gratierii. denuntandu-si cu sarg propriii tovarasi (chiar si in dosarul uneia dintre nevestele sale. OPERATORUL Executia Maresalului a deschis multe rani in sufletele celor care l-au cunoscut si l-au respectat. pentru ca se . domnilor! Ochiti va rog mai bine si terminati odata. Tortura suportata pe parcursul imortalizarii executiei unui om apropiat l-a marcat pe viata. apa involburata a trecutului scoate la iveala din vartejurile politicii. executate dupa un proces stalinist. CRISTESCU. sotia lui Cristescu a intervenit la ministrul Justitiei cu solicitarea ca sotul ei sa fie salvat din fata plutonului de executie. destinele unor barbati si femei cu vieti frante numai pentru ca trezisera antipatia vreunui zelos slujbas ori. ambasadorul URSS la Bucuresti – Kavtaradze – s-a grabit sa trimita la Moscova o telegrama cu confirmarea Regelui Mihai ca pedeapsa cu moartea a fost pusa in aplicare. Gologan a fost pe cale sa-si piarda mintile de durere.. Tito. operatorul pe langa Comandamentul Armatei. la 2 iunie. Gologan a ramas insa in continuare operator la armata si si-a facut "cu abnegatie" meseria. promitand ca in schimbul salvarii lui "isi ia angajamentul sa dea pe mana organelor Statului aparatul Intelligence Service-ului care lucreaza in Romania".

Violata de Beria cu putina vreme inainte de arestare. un imens buchet de trandafiri. O intampina. Prin anii ’30. inghetata si murdara. Insasi vedeta cinematografiei sovietice din timpul celui de-al doilea razboi mondial disparuse dintr-o data. N-ar fi stiut nici macar ea sa spuna cu precizie unde se afla. primele plecari in strainatate. Dupa ce Cominformul l-a declarat pe Tito "agent al imperialismului". Maresalul o primeste in noua sa resedinta.. speriat de comunism. In 1945 – scrie ea in memoriile publicate in anii perestroicii lui Gorbaciov – "s-a deschis poarta raiului". ci si batista. o imensa esarfa de nailon rosu. fusese dusa intr-un birou unde toti ofiterii "in tura" o asteptau asezati ca la spectacol. Spectacolul se termina apoteotic cu imnul partizanilor lui Tito. ridicat. Filmul este difuzat soldatilor sovietici de pe front intr-un turneu la care participa si actrita. Dupa cateva zile de carcera. "Dezbracati-va!" – i-a ordonat anchetatorul ei. Dupa indicatiile regizorului..aflasera – fie si-o singura zi! – in preferintele unui om al puterii. laureat al premiului Stalin. mi se luase nu numai vata. exceland in descrierile unor torturi de rara cruzime prin contrastul cu situatia reala. filmele in care jucase fiind retrase din circuit. S-a maritat cu un alt produs stralucitor al realismului socialist. Masa. dintre colegi. In anii care-au trecut pana la impacarea urmasului lui Stalin cu "tradatorul Tito" a taiat lemne in padurile inghetate ale Siberiei. vesela si scaunele unde iau pranzul sunt si ele "exproprieri ale dusmanului". In camerele de ancheta. dezlantuind delirul spectatorilor. parea ca tocmai frumusetea si gloria de-odinioara ii erau marile pacate. Planul Marshall . bunaoara. fata mi-era murdara. strans. jurnalistul si scriitorul Boris Gorbatov. din gradina regala. n-a avut parte nici macar de firescul ingaduintei ce sta in obiceiul barbatului care se-nfrupta din trupul unei ravnite femei. inarmata in iesirea peste hotare cu "artileria grea" a delegatiilor de artisti si ansambluri folclorice. "Mesagera prieteniei sovietice" a platit cu varf si-ndesat regeasca primire. slavi. Eram naclaita de sange". negri! Flori nemaivazute si niciodata uitate de femeia care le va asocia raritatea culorii cu nenorocirea vietii ei. cariera si popularitatea fetei au fost fulgeratoare si ametitoare intr-o lume unde multimile de milioane aveau putine alegeri de facut in privinta filmelor si spectacolelor. incheind cu distractia hoardei de "neghiobia lui Tito". Intre memoriile altor victime ale stalinismului ale sale sunt de neuitat. aclamata cu putina vreme in urma si de anchetatori (oameni sovietici si ei!). povesteste memorialista. la masa de insusi Tito. numele actritei sovietice Tatiana Okunevskaia a disparut din presa. diplomatia sovietica repurtand insemnate succese. cu ocazia unei astfel de deplasari.. in poarta. desfasura din pumnul drept. un regizor o remarcase pe strada. Tito poarta pe mana un diamant negru si este insotit de un superb caine (de asemenea. cazut in dizgratie. de parc-ar fi inghitit-o pamantul. Okunevskaia joaca rolul principal in filmul "O noapte deasupra Belgradului" dedicat partizanilor iugoslavi. Spre sfarsitul razboiului. Vedeta. Colac peste pupaza aveam menstruatie. Receptii oficiale si. O "dusmanca" starnind sentimente ambivalente printre celelalte detinute: "femeile din popor" o ajutau din admiratia pentru trecutul de populara actrita. aurora e-aproape!". "Nu mi se daduse voie sa ma spal. negru!). O mica dar incapatoare istorie a calvarului de "detinuta politic". ajunsese o desfatare printre lugubrele lor indeletniciri. pe versul final "La lupta. palatul regelui care fugise din tara. evaluarile oficiale fiind impuse si ca succes de public. topografia tenebroaselor inchisori unde petrecuse mai bine de un an in ancheta. cunoscuti si familie. Vedeta filmului sovietic care glorifica eroismul partizanilor iugoslavi este invitata. cand Okunevskaia era o foarte frumoasa studenta la Arhitectura.. in ipostaza de curtezan galant care tocmai taiase pentru ea. nevestele fostilor potentati zdrobiti de morile fara ragaz ale justitiei staliniste se fereau de "tiitoarea calaului Tito". fosta proprietate a unui ofiter neamt.135 - . ramanandu-i pentru totdeauna necunoscuta. interpretat "life" de Okunevskaia. Cinematografia fiind arta utilizata predilect in educatia comunista a maselor.

Marshall a lansat aceasta propunere dupa intoarcerea de la Conferinta ministrilor de Externe de la Moscova. in opinia lui. inclusiv Uniunii Sovietice. Rostit la 5 martie 1946. Asa cum a declarat ulterior intr-o conferinta de presa. care rezolva totodata diferendul franco-german. avanseaza acest plan comun pentru reconstructia Europei. Marshall. DISCURS FULMINANT. discursul a lansat pentru prima data oficial ideea impartirii Europei de o "cortina de fier" ("iron curtain"). razboiul rece este declarat de Churchill in 1946. DIVERGENTE. pe baza conceptului de "ajutor economic reciproc" acordat statelor europene. ele refuza participarea la reconstructia Europei datorita Moscovei. Secretarul de stat american George Marshall vine cu o propunere ingenioasa. "Ceea ce doresc ei (sovieticii – n. planul se adresa tuturor statelor europene. Churchill a criticat in termeni duri politica sovietica si si-a exprimat dorinta realizarii unei aliante intre SUA si Marea Britanie pentru oprirea expansiunii sovietice. In timp ce in Europa Centrala si de Est partidele comuniste isi consolidau pozitiile de putere. sunt roadele razboiului si extinderea neingradita a puterii si doctrinei lor.n. redactata in februarie 1946. Marea Britanie si URSS." "INGRADIREA" AMERICANA. In acest climat. George Marshall vine cu o propunere de nerefuzat. In principal.CRISTINA VOHN Neincrederea sporita dintre marile puteri isi pune decisiv amprenta in anii 1946-1948 asupra statelor din centrul si estul Europei. metodele folosite de URSS in statele ocupate de Armata Rosie incep sa dezvaluie occidentalilor intelesul sovietic al cuvantului "democratie". creste pe masura ce dezacordurile se inmultesc. De aceea. afirma primul ministru britanic. Anul urmator. SUA. Discursul sau din 5 iunie 1947. cunoscut ulterior ca Planul Marshall. la Universitatea Harvard. "in intregime ideologice". Aici el face o descriere amanuntita a politicii externe a URSS ale carei baze erau. Cea mai accentuata era aceea dintre Franta si Germania. PLANUL GENERALULUI. Simbolic. in Statele Unite ale Americii. Iar lansarea celor doua bombe atomice asupra Japoniei ii intareste lui Stalin convingerea ca este necesara o zona cat mai intinsa inspre estul Europei si in Asia pentru a proteja "patria comunismului". propunea ajutorarea de catre SUA pentru refacerea economiilor distruse de razboi. Atragator pentru toate statele din zona. Termenul de "politica de ingradire" a devenit ulterior caracteristica mandatului lui Truman. Neincrederea dintre ele. pe plan international. suspiciunile si neintelegerile dintre Aliati cresteau. diplomat care lucrase la Ambasada de la Moscova si autorul unei "telegrame lungi". la nivelul fiecarui guvern din statele ce erau de acord sa participe la proiect. . inspirata din ideile lui Kennan. Moartea presedintelui american Franklin Delano Roosevelt si venirea la putere a lui Harry Truman (12 aprilie 1945) marcheaza abandonarea politicii de concesii promovata in timpul conflagratiei mondiale. Dar SUA s-au gasit la finele razboiului in situatia de a gestiona o Europa Occidentala distrusa economic si macinata de rivalitati nationale. Franta se opunea cu virulenta oricarui program de dezvoltare economica pentru vecinul sau. Exponentul acestui grup era George Kennan. Momentul simbolic care a ramas in istorie ca inceputul razboiului rece a fost discursul pe care primul ministru al Marii Britanii l-a rostit la Fulton.136 - . Pe de alta parte. SUA lanseaza Planul Marshall. unde se discutasera probleme legate de reorganizarea postbelica a lumii. Conditia era "integrarea si coordonarea programelor economice" ale acestor tari. Marile puteri aliate in timpul razboiului. incep din 1945 sa aiba numeroase divergente privind organizarea postbelica a lumii.). estompata pana acum datorita intereselor comune. Pe de alta parte. de fata fiind si presedintele Truman. Noul presedinte american a optat in politica fata de URSS pentru doctrina propusa de asa-numitul "grup de la Riga" din cadrul serviciului sau diplomatic. SUA trebuia sa riposteze pe masura prin promovarea unei politici "de ingradire" a statelor din "lagarul socialist". Marea Britanie avea nevoie de resursele naturale ale Germaniei si forteaza cresterea productiei anuale in regiunea Ruhr.

ministrul sovietic de Externe. oficiosul sovietic Pravda califica Planul Marshall ca un "amestec in treburile interne ale altor state". De cealalta parte a baricadei. sefii diplomatiilor franceza si britanica au sustinut un program de reconstructie economica coordonat care sa includa si Germania. Nemultumit de evolutia evenimentelor. Molotov nu se opunea reconstructiei Germaniei. presedintele F. MOTIVATII "O Europa impartita in neumarate mici unitati economice nu va putea prospera. Ungaria isi manifesta si ea dorinta de participare la programul american de reconstructie a Europei. In discutiile purtate la Paris. Dupa razboi indeplineste diverse misiuni in China si in SUA. In 1939. Ca tanar ofiter participa la primul razboi mondial. Astfel. unde se remarca prin calitatile sale. Asupra primului ministru si ministrului de Externe al Cehoslovaciei.137 - . Ministrul de Externe al Poloniei l-a informat pe ambasadorul american la Belgrad ca guvernul sau va trimite o delegatie la Paris. in septembrie 1951 isi prezinta demisia si se retrage din viata publica. desi Stalin nu luase inca decizia finala privind Planul Marshall. chemati la Moscova pentru a discuta aceasta situatie. dar era mult mai interesat de despagubirile pe care aceasta urma sa le acorde URSS. De mic insa a aratat inclinatii spre o cariera militara. Peste doi ani (1953) primeste Premiul Nobel pentru Pace. FIRUL ROSU. Ea solicita tuturor guvernelor din sfera sa de influenta sa-si retraga acordurile de participare la discutiile pe marginea Planului Marshall. dupa care refuza net propunerile omologilor sai si paraseste lucrarile conferintei. Hotararea a fost luata in timpul discutiilor care continuau la Paris.STALIN SE OPUNE. Trebuie folosite toate posibilitatile de dezvoltare ale Europei. Viaceslav Molotov. la 9 iulie guvernele Bulgariei si Iugoslaviei anunta neparticiparea la Conferinta de la Paris. iar piata europeana trebuie sa devina suficient de mare. la Washington. Detine functii importante in administratia de la Washington: secretar de stat (1947-1949). acelasi lucru fac Cehoslovacia si Ungaria. Statele occidentale au fost in totalitate de acord cu propunerea americana. Cehoslovacia a anuntat ca trimite un reprezentant la Paris pentru a discuta despre participarea la Planul Marshall. in URSS. La 1 iulie. el urmeaza cursurile Institutului Militar din Virginia. In 1945 isi inceteaza cariera militara. intrand in serviciul diplomatic. pentru a justifica metodele moderne de productie ieftina pentru un consum de masa" John Foster Dulles Apusul democratiilor din estul Europei CRISTINA VOHN . Explicatia oferita a fost ca propunerile Planului Marshall duc la "pierderea independentei economice si erau incompatibile cu pastrarea suveranitatii nationale". Molotov negocia ferm si nu era dispus la concesii. Romania si Polonia. In consecinta. Molotov primeste o scrisoare de la Stalin. Roosevelt il numeste sef al Marelui Stat Major cu gradul de general. proiectate a se desfasura la Paris. iar la 11 iulie.D. ministru al Apararii in timpul razboiului din Coreea (1950-1951). A incetat din viata in 1959. Statele din Europa Centrala si de Sud-Est s-au aratat entuziasmate de propunerile americane. pe care le absolveste in 1901. In perioada celui de-al doilea razboi mondial se remarca in special ca membru al comisiei care a supervizat studiile asupra bombei atomice. reactiile sunt confuze. La 16 iunie. accepta propunerea omologilor sai britanic si francez de a discuta despre prevederile Planului. PORTRET George Marshall s-a nascut in decembrie 1880. Dorintele lor vor fi zadarnicite de interventia Moscovei. in familia unui prosper om de afaceri din Pennsylvania. Stalin profereaza printre alte amenintari si pe aceea de reziliere a acordului de colaborare intre Cehoslovacia si URSS din 1943. Dar peste numai doua zile.

Discursurile promit aparitia unei "lumi noi". este arestat in februarie 1947 sub acuzatia de "complot pucist". EXEMPLUL POLONEZ. in Ungaria. trecerea in proprietatea statului a unor intreprinderi si uzine. PCC s-a folosit de sindicate si organele politienesti pentru a-l forta pe presedintele . Dupa un razboi indelungat si istovitor. ei adopta masuri populiste pentru atragerea populatiei. pe care le vor abandona in cativa ani. comunistii adoptasera deja masuri populare: reforme agrare. Acum va fi desfiintat pluripartidismul. unde opozitia a fost rapid inlaturata. Acum este lichidata complet opozitia. a unui real sistem democratic. noua adunare legislativa adopta o constitutie asemanatoare celei din URSS. precum Bulgaria. Bela Kovacs. din contra. ASALTUL FINAL. Prin cuvantari pline de promisiuni. presedintele republicii. Rezultatele. procesul a fost definitivat inca din anul 1946. Aprobarea distribuirii pamanturilor agricole catre tarani si nationalizarea industriei grele. Fenomenul se petrece in toate statele in curs de sovietizare. Noile frontiere vestice si nordice ale Poloniei. Desfiintarea Senatului (o institutie cu traditie democratica indelungata). Sperantele unora si temerile altora incepusera sa prinda contur. devin piedica pentru instaurarea "dictaturilor proletare". Cea din urma propunere specula sentimentele patriotice ale polonezilor. 2. mai mult sau mai putin falsificate. Partidul Comunist Polonez s-a raliat rapid acestor propuneri pe care le-a exploatat in folosul propriu. In Cehoslovacia. in care traditiile democratice si interesele occidentale erau mai accentuate.Anii 1946-1948 au fost cei in care comunistii din tarile in care intrasera armatele sovietice si-au radicalizat metodele de actiune. Sovietizarea definitiva a Europei estice s-a petrecut intre anii 1946-1948. Cetatenii sunt indemnati sa ia parte la edificarea "lumii noi". partidele comuniste trec la ceea ce a fost numit "asaltul final". Astfel. sunt "castigate" alegerile parlamentare si inglobate partidele social-democrate. asigurarea libertatilor si instituirea egalitatii intre oameni. In alte state. Aceste masuri au convins ca partidele comuniste vor produce mari schimbari. Comunistii polonezi au speculat bine toate evenimentele din aceasta perioada. LOVITURA DE LA PRAGA Preluarea puterii de catre Partidul Comunist Cehoslovac s-a petrecut intr-un climat intern deosebit de tensionat. Totodata. Vor fi desfiintate prin diverse mijloace: anihilarea liderilor sau scoaterea in afara legii. multi au crezut cu adevarat in promisiunile partidelor comuniste. In Ungaria. Aceasta dupa ce socialistii ostili comunistilor fusesera trecuti pe linie moarta. prin care sunt proclamate oficial "republicile populare". referendumul s-a soldat cu aprobarea celor trei propuneri. el a continuat pana in 1948. Alegerile generale desfasurate in toate statele au dat castig de cauza coalitiilor conduse de partidele comuniste. anul urmator fiind adoptata constitutia "sovietica". au legitimat noile conduceri. In tot acest timp. In unele tari. 3. In paralel. In anii 1946-1948. FINALUL UNEI EPOCI. prin care taranii primesc pamant. In Romania. Regele Mihai este silit sa abdice la 30 decembrie 1947. obligati sa se resemneze cu pierderea teritoriilor estice in favoarea URSS. Din pozitia de guvernanti. este silit sa isi prezinte demisia (30 iulie 1948). Zoltan Tildy. liderul Partidului Micilor Proprietari. Partidele democratice nu mai sunt de folos in ascensiunea comunistilor. Aceasta este perioada in care aliantele. sistemul monarhic inlaturat si adoptate noi constitutii dupa modelul sovietic. partidele s-au preocupat de obtinerea sprijinului popular. dupa Lovitura de la Praga.138 - . partidele comuniste se consolideaza prin fuziunile pe care le fac cu partidele socialiste sau social-democrate. ("fronturile") pe care partidele comuniste le-au realizat cu partidele democratice iau sfarsit. POPULISM. Asa s-a intamplat si cu ocazia propunerii pe care socialistii au lansat-o in 1946 de organizare a unui referendum prin care li se cerea polonezilor sa-si exprime optiunea fata de trei probleme: 1. Organizat in iunie 1946. ele au reusit sa creeze pentru populatie iluzia unei "vieti mai bune". Cu acestea se trece prima faza a instaurarii a ceea ce in concordanta cu ideologia comunista s-a numit "dictatura proletara".

un tratat semnat in 1934 de Iugoslavia. In perioada interbelica au existat numeroase asemenea intentii de realizare a unor Federatii Balcanice. in Comintern. Sprijinit de liderul cominternist bulgar Gheorghi Dimitrov. de pe vremea in care lucrau impreuna sub "faldurile" cominterniste. In scurt timp. Nici sprijinul (niciodata recunoscut) pe care Tito l-a acordat comunistilor din Grecia in confruntarile din razboiul civil nu au fost pe placul lui Stalin. FRATIA IUGOSLAVO-BULGARA. ocupat de trupele de partizani la 1 mai 1945. Iosip Broz Tito s-a remarcat in perioada interbelica. In 1948.5 milioane din cei 8 milioane de votanti. Ideea a fost privita la Moscova drept o initiativa de prea mare anvergura. pentru care ar fi votat aproape 6.139 - . sprijiniti de Tito urmau sa preia puterea). Iugoslavia semneaza tratate de colaborare cu statele din sud-estul Europei. Liderul iugoslav isi promova politica externa pe mai multe directii.Eduard Benes sa numeasca un nou cabinet format in majoritate din comunisti. Liderul iugoslav il cunostea foarte bine pe liderul comunistilor din Bulgaria Gheorghi Dimitrov. El a fost calificat chiar ca fiind "cel mai bun elev al lui Stalin". Singura concretizare atunci a fost Intelegerea Balcanica. cei doi. Ungaria. Ulterior insa. care putea modifica raporturile dintre statele comuniste. unde s-au produs unele incidente intre sarbi si autoritati. in dizgratie! CRISTINA VOHN Incepand din anul 1945. liderul iugoslav propunea realizarea unei mari federatii balcanice. intre cei doi se produce o ruptura definitiva. planul lui Tito se marginea la realizarea unei federatii intre Iugoslavia si Bulgaria. de care insa Tito nu avea cunostinta. la initiativa lui Tito. problema a fost discutata la intalnirea pe care Tito a avut-o cu primul ministru al Romaniei. care sa-i reuneasca pe slavii de la sud de Dunare. Deveniti lideri de stat. pun la cale realizarea unei federatii iugoslavo-bulgare. la 25 februarie 1948. Proiectele nu erau noi. Aici. intalnire despre care nu se cunosc prea multe din cauza lipsei accesului la documente. dr. Moscova a considerat-o ca o provocare gratuita la adresa aliatilor anglo-americani. Initial. . Nici nu se terminase razboiul si Tito a inceput sa emita pretentii asupra statelor vecine si sa sustina proiecte de federalizare a Balcanilor. Klement Gottwald (foto). Unul dintre motive l-au constituit proiectele lui Tito privind constituirea unei "federatii a statelor balcanice". Ideea lui Tito viza aducerea in cadrul aceluiasi stat federal a slavilor din sud-estul Europei. noul cabinet organizeaza alegeri legislative (30 mai). acesta a provocat o reactie pozitiva a Moscovei. proiectul se va izbi de refuzul lui Stalin. A fost si cazul Banatului romanesc. Aceasta manevra surprinzatoare. Romania. presedintele accepta sa numeasca. in numai cativa ani de la terminarea razboiului. ca unul dintre cei mai fideli si mai supusi sustinatori ai lui Stalin. O alta directie a constat in tentativa de alipire a orasului italian Trieste. Dar. Initiativa nu s-a bucurat de sprijinul sovietic. Bulgaria. Petru Groza. Grecia si Turcia. care a inclus Cehoslovacia intre regimurile de "democratie populara" a fost denumita Lovitura de la Praga. care voiau alipirea provinciilor in care locuiau la Iugoslavia. planurile lui Tito au luat amploare. REVENDICAREA BANATULUI ROMANESC. Polonia. Tito. inaintea Uniunii Sovietice. Acum. Albania si chiar Grecia (dupa ce comunistii de aici. Sub presiunea strazii. Mai ales ca popularitatea lui Tito si tendinta acestuia de a se sustrage controlului Moscovei incepusera sa-l deranjeze pe Stalin. la Timisoara. Romania. O prima directie viza sprijinirea subversiva a revendicarilor minoritarilor sarbi din statele vecine. ca prim-ministru pe liderul PCC. liderul iugoslav Iosip Broz Tito a relansat proiecte din perioada interbelica referitoare la realizarea unei "federatii balcanice". care sa cuprinda aproape toate statele comuniste din Europa Centrala si de Sud-Est: Iugoslavia. Datele oficiale au dat castig de cauza guvernului. Faptul reprezenta o incalcare a "Acordurilor de procentaj".

el stabilise legaturi cu partizanii albanezi. Tito a solicitat Albaniei sa-si plaseze armata sub comandament iugoslav. Acestea erau "economiile" unuia care venise. Amanuntul a fost. experti si a facut investitii. Astfel ca. el i-a ajutat pe liderii comunisti albanezi. Alarmati de asemenea propuneri. care erau net avantajoase Iugoslaviei si cresteau dependenta Albaniei fata de vecinul sau mai mare. Jocurile fiind facute intre marile puteri. ca multi altii. de importanta minora sau de nebagat in seama printre ceilalti "romani trimisi sa reprezinte interesele tarii la Paris". de la Bucuresti (iunie 1948). dar pot fi intarite legaturile comerciale si culturale dintre statele din zona. la Moscova. A trimis spre Albania hrana. chiar si atunci. finantele tarii secatuite de razboi fiind. scapati de prigoana Sigurantei.n. ele vor atrage suspiciuni din partea lui Stalin fata de intentiile reale ale lui Tito. cu Milovan Djilas i-a declarat acestuia ca "(noi – n. au fost semnate in iulie si noiembrie 1946.000 de franci elvetieni. decat in delegatie. care la o intalnire. din banii primiti ca diurna. Justificarea era aceea de a-i apara pe albanezi de "fascistii greci". facuta in reuniunea Kominformului.) a aratat calitati de om de stat care au adus Iugoslaviei un prestigiu pe care nu il cunoscuse vreodata de la fondarea sa ca stat si a castigat pentru sine respect si admiratie in intreaga lume" Phyllis Auty Editorial: Pielea pe bat LAVINIA BETEA Seful comunistilor din componenta delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris a fost Gheorghiu-Dej. Din 1945. Patrascanu ramasese la intoarcerea in tara cu 8. insotit si de-o nevasta cheltuitoare. Din contra. prefera sa-si trimita colaboratorii. daca Dimitrov raspunde afirmativ. Interventia Moscovei va conduce la "condamnarea" politicii lui Tito. Dupa o intalnire intre Stalin si Dimitrov din iulie 1947 se decide ca proiectul federativ mai poate sa astepte. Pentru a discuta aceste aspecte.140 - . In paralel. Liderul de la Belgrad nu s-a multumit insa cu atat. pe care i-a sustinut prin diverse mijloace. desigur. Stalin ii convoaca la Moscova pe liderii Bulgariei si Iugoslaviei. fara mila mulse. vamale si de cooperare economica. Grecia era la acea ora in plin razboi civil. in beneficiul "reprezentantilor".Aceste initiative ale liderului de la Belgrad nu vor avea nici o finalizare. Inca din timpul razboiului. De asemenea. Respectivele acorduri. Cu atat mai mult cu cat acesta nu s-a sfiit sa-l sfideze pe liderul de la Kremlin. In consecinta. liderul iugoslav a inceput sa faca presiuni asupra Tiranei pentru semnarea unor acorduri monetare. ar fi gresit sa ne inchipuim ca fostii ilegalisti. PRESTIGIU "El (Tito – n..) nu avem nici un interes special in Albania". Dar. el si-a manifestat si dorinta de a trimite trupe ale armatei iugoslave pe teritoriul albanez.n. liderii de la Tirana au instiintat Moscova de planurile lui Tito. El a facut o tentativa al carei scop final era integrarea Albaniei in cadrul Federatiei Iugoslave.. dupa propriile sale declaratii. Se bucura chiar de sprijinul lui Stalin. Tito. In primele luni ale anului 1948. gustau nestingheriti bucuriile libertatii si placerilor . Daca delegatii de "moda veche" se regaseau in largul lumii lor. eleganta si ifosele Elenei Patrascanu mergand pana la a-l face pe Gheorghiu-Dej sa-i atraga sotului atentia ca "spiritul mic-burghez" al "tovarasei sale" ii poate cauza mari neplaceri. romanii trebuie ca s-au simtit mai curand intr-un luxos sejur turistic. CAZUL ALBANEZ Tito a incercat sa realizeze o "federatie" si cu Albania. Stalin a intervenit la Belgrad si a stopat intentiile titoiste. Iugoslavia va fi de acum marginalizata in cadrul "familiei" comuniste pentru mai multe decenii.

seful Departamentului de stat American care in 1943 avusese sarcina de a conlucra cu Kremlinul. vom adopta fata de statele mici. delegatii romani la Conferinta de la Paris. despre Barladeanu ca-si intalnise sora si cumnatul stabiliti in Elvetia. cu agentul sovietic Pantelimon Bodnarenko. Asa ajunge Zilber in componenta delegatiei economice. La conferinta insa. si informator al americanilor. in mare parte fara stiinta lor. Belu Zilber. unde lucra. Supravegheri erau insa din toate partile. La Bucuresti. Chemat in tara de Ana Pauker si Vasile Luca. pentru pregatirea alegerilor. atitudinea "nu te-ngrijora daca te inghite leul. Despre Patrascanu se stia. Cum au zis. cu care locuieste in aceeasi casa. In cercul puterii comunistii vor pastra fata de toti. cu liderul acestuia. de a ramane in strainatate pentru "a sparge partidului"."capitalei luminii". La sfarsitul razboiului – i-a spus Hull lui Molotov – veti putea continua politica dv. In memoriile sale. despre Dej ca statuse de vorba. cu misiunea expresa de a-l informa asupra oricaror amanunte privind nu neaparat cursul conferintei. Ce face si cum traieste Ana Pauker este raportat amanuntit din cel putin doua parti – sotul prietenei sale Liuba Chisinevschi. insa. asa au facut. dezvaluie alte capcane in care se aflau. cand la indemana istoricului se afla si telegramele secrete dintre Molotov si Stalin. desemnat sa preia conducerea Ministerului Justitiei pe timpul desfasurarii Conferintei de pace de la Paris. Constantin Visoianu. fusese introdus in delegatie la cererea expresa a serviciilor sovietice de informatii ca "om al sovieticilor". Gheorghiu-Dej il desemneaza ca inlocuitor al sau pe Ion Gheorghe Maurer. Teohari Georgescu aduce un grup de subordonati de la Ministerul de Interne carora le ordona sa perchezitioneze in amanunt toate birourile. ca in ilegalitate. considerate secrete de sovietici si comunistii romani si obtinute de la Institutul de Conjunctura Economica. simultan. pare a se vorbi numai in sfera cea mai inalta a diplomatiei. cat "miscarile" din interiorul grupului romanesc. Richard Franasovici. celelalte mari puteri. Cunoscator al cutumelor. prin intermediul ambasadorului Romaniei la Londra. de Sorin Toma si casatorita. O lume nebuna a supravegherii si conspiratiei! – esti tentat azi a spune. bunul prieten al lui Patrascanu din acea vreme. spiritul conspirativ si suspiciunea "vigilenta". nu se stie cand. ulterior. nu se stie cum. fara ascunzisuri. si amica Anuta Toma. Ion Christu. Protocolul ei prefigureaza viitoarele intalniri de lucru si vizite prietenesti care vor face obiectul multora dintre activitatile "partidelor fratesti". cererea fiind formulata sub forma de "indicatie" transmisa de Patrascanu. iar noi. condusa de nepotul lui Titulescu.. In corespondenta Moscova – Paris. intrate in stapanirea dv. de izolare. stapanul incontestabil al "patriei sovietelor" semna depesele catre seful diplomatiei sale cu nume conspirativ! O lume unde.141 - . vinovatul de "scurgerea de informatii" fiind identificat de Maurer atunci in persoana lui Christu (decedat mai tarziu in "temnita ministrilor" de la Sighet) si. cu Auschnitt si Malaxa.. Reiesea ca acestea depaseau sumele prevazute de armistitiu si recunoscute de guvernul roman. Prin intermediul lui Christu transmite acestora date despre reparatiile de razboi platite de Romania catre URSS. in timpul respectiv. ca fiind Zilber. dar fusese refuzat de Dej.. inghitindu-va vecinii. Cordel Hull. la cererea lor. Datele au aparut in ziarul New York Herald Tribune. ca-i punem noi pielea pe bat". Arhivele serviciilor secrete. Zilber este insa. magnatii romani care emigrasera la vreme in strainatate. rememoreaza o discutie cu Molotov. cel mai putin de partea romanilor este delegatia americana care sustine ca o parte din teritoriul Transilvaniei sa ramana in componenta Ungariei. ca primise aici. Gheorghiu-Dej si Patrascanu au avut o intalnire la sediul Partidului Comunist Francez. Din arhivele cu documente oficiale aflam ca. propunerea fostului ministru de Externe. bunaoara. Maurice Thorez. divortata. in "ancheta Patrascanu". Patrascanu se oferise din proprie initiativa pentru acelasi rol. Conferinta de Pace de la Paris . din respectiva perioada.

cobeligeranta ba". dar numai punctual.CRISTINA DIAC Pentru "examenul" ce urma a fi sustinut la Paris. care aveau dreptul sa formuleze observatii si propuneri la Tratate. PARTICIPANTII. Marea Britanie. Proiectele Tratatelor fusesera elaborate de ministrii de Externe ai SUA. Franta si China. Din prima grupa faceau parte SUA. URSS-ului si Frantei. A doua grupa reunea 16 state. nici pentru invingatori. vicepremier si ministru al Afacerilor Externe. Sefia oficiala a grupului roman i-a revenit in aceste conditii lui Gheorghe Tatarescu. Tratatele de Pace cu statele invinse reprezentau "certificatul de nastere" al noii ordini europene. la Palatul Luxembourg din capitala Frantei. delegatii romani aveau emotii la trei "materii": recunoasterea oficiala a apartenentei intregului Ardeal la Romania." Petru Groza VISE DESARTE "Pe baza contributiei militare si economice pe care a dus-o incepand cu 24 august 1944. impartite in mai multe grupe. Tarilor invinse in razboi. Numai statele din aceste doua grupe. al doilea razboi mondial se terminase. "bucataria" Conferintei a fost una complicata. Si Moscova a decis: "Ardealul da. ca sa intru sa ma intrebe cand vor voi dumnealor". reducerea cat mai mult posibil a cuantumului reparatiilor si despagubirilor. PATAGONEZI SI AUSTRALIENI Premierul Petru Groza a refuzat sa faca parte din delegatie.142 - . CE SPERAU ROMANII. Ca si dupa primul razboi mondial. faptul ca sovieticii aveau ultimul cuvant de spus nemaifiind un secret pentru nimeni. doua evenimente au tinut capul de afis al agendei politicienilor romani: pregatirea alegerilor si participarea Romaniei la Conferinta de Pace de la Paris. La putine zile dupa deschiderea lucrarilor s-a dat publicitatii textul oficial al Tratatului de Pace cu Romania. care nu aveau obligatia de a se consulta intre ei. aveau drept de vot. lider era insa Gheorghe Gheorgiu-Dej. anul urmator. Cu aceste obiective. Li s-a permis totusi sa-si exprime punctul de vedere. Dupa capitularea Japoniei in septembrie 1945. reducerea cat mai mult posibil a cuantumului despagubirilor. Peste aproape un an. In a doua jumatate a anului 1946. si la solicitarea "celor mari". Marii Britanii. obtinerea statutului de cobeligerant. prim-secretar al partidului comunist. obtinerea statutului de cobeligerant. In vederea "examenului" ce-l aveau de sustinut la Paris. Discutiile au avut loc in comisii. denumite "Puterile Aliate si Asociate". Scopul acesteia era sa discute si sa semneze Tratatele de Pace cu Italia. se deschideau lucrarile Conferintei de Pace. Neoficial. Romania si Finlanda. SI CE VOIA STALIN. motivand intr-o sedinta a Consiliului de Ministri ca: "Eu n-am sa ma pretez sa stau sa astept pe la usile tribunalului de la Paris ca sa ma cheme magistratii din Patagonia si din Australia. delegatia Romaniei a parasit Bucurestiul la 11 august 1946. Ungaria. din initiativa puterilor invingatoare. printre care se numara si Romania. delegatii romani aveau emotii la trei "materii": recunoasterea oficiala a apartenentei intregului Ardeal la Romania. URSS. Bulgaria. emotiile erau insa ceva mai mici. REFUZ "Eu n-am sa ma pretez sa stau sa astept pe la usile tribunalului de la Paris ca sa ma cheme magistratii din Patagonia si din Australia. Romania este in drept sa ceara si sa obtina recunoasterea calitatii sale de tara cobeligeranta de . Lucrarile Conferintei n-au adus surprize nici pentru invinsi. ca sa intru sa ma intrebe cand vor voi dumnealor. nu li s-a acordat drept de vot. subcomisii si apoi intr-o Adunare plenara. In privinta Transilvaniei. La lucrari au fost prezente delegatiile a 32 de state. dar Tratatul in sine a fost semnat abia la 10 februarie.

PACATE DE NESTERS. spre amuzamentul trecatorilor. Nu s-a recunoscut nici ca. Cei care dictau erau americanii si rusii. Altii petreceau pana-n zori de zi si declansau scandaluri in plina strada. la mijlocul lunii august. credea peste ani Alexandru Barladeanu. Odata ajunsi acolo. in realitate. chiar unul dintre membri acesteia.143 - . Insa "cartile" erau deja facute in momentul plecarii delegatiei spre Paris. La Conferinta Pacii. participant la Conferinta de Pace de la Paris. In ochii altora. Ca si mine erau si ceilalti. Si intrucatva l-a sters. reprezentantii Romaniei au incercat sa salveze ce se mai putea salva. Barladeanu se intorsese in Romania abia in vara lui 1946. La acea ora nu conta desigur ce spera Bucurestiul ci decizia lui Stalin. In inchisoare le-a povestit colegilor din detentie atat detalii referitoare la propria activitate cat si "picanterii" din timpul Conferintei de Pace despre alti membri ai delegatiei. Astfel. Unii si-au omorat timpul facand shopping prin magazinele din "capitala modei". "Nu prea aveam habar de economia Romaniei. "Comisia economica la Conferinta de Pace nu a facut nimic. Comisia Politica si Teritoriala pentru Romania a furnizat romanilor o mare dezamagire. reprezentantii Ungariei au cerut ca "macar" 4. Stalin a fost marinimos cu romanii. delegatul Belu Zilber a ajuns peste cativa ani detinutul Belu Zilber. Peste cateva zile insa. DISTRACTII PE BANII TARII. La Conferinta de Pace. Romania a participat la efortul de razboi al Natiunilor Unite. Cum viata are suisurile si coborasurile ei. Conferinta de Pace consacra de drept ceea ce de fapt se petrecuse in martie 1945. Uniunea Sovietica a fost de partea romanilor contra maghiarilor in problema transilvana. unii dintre ei au constat ca nu prea au mare lucru de facut. inculpat in procesul Patrascanu." In timpul sederii la Paris a vizitat muzee. marturisea peste ani. nerecunoscand statutul de cobeligerant. delegat ca si mine. personal. dupa sase ani de sedere in URSS. protagonistii cancanurilor ajunsesera foarte sus in ierarhia "de partid si de stat". problemele care interesau partea romana s-au solutionat dupa principiul "una da-una ba". unul dintre statele invinse in razboi. nu mi s-a cerut sa fac nimic. lasandu-le impresia ca sase luni de razboi alaturi de URSS au valorat mai putin decat cele 38 ca adversar. O parte dintre povestile lui Zilber ne-au . Astfel ca multi s-au plictisit in lunile "participarii la conferinta". incepand cu 23 august. "Stalin nu le-a iertat ungurilor participarea pana la capatul razboiului alaturi de Hitler".partea Natiunilor Unite" Petru Groza Romanii la Conferinta Pacii CRISTINA DIAC La plecarea din tara a delegatiei romane. s-a dus la teatru.000 de kilometri patrati sa le revina. Transilvania revenea Romaniei. Intre timp. a recunoscut Alexandru Barladeanu. Comisia Politica si Teritoriala a decis ca Ardealul sa revina in intregime Romaniei. seful acelui grup sau in Belu Zilber. Mie. In timpul Conferintei. Am fost numit in grupul de experti economici pe considerentul ca cei din conducerea partidului aveau mai multa incredere in mine decat in Ion Christu care era. Delegatii romani s-au amagit pana in ultimul moment ca actul de la 23 august si participarea efectiva a Armatei Romane la campaniile din Vest vor sterge macar in parte "pacatul" participarii la razboiul impotriva Uniunii Sovietice." SPIONAJ PENTRU SOVIETICI. Guvernul de la Bucuresti si-ar fi dorit ca Romania sa nu fie considerata stat invins in al doilea razboi mondial si sa evite astfel toate consecintele ce decurgeau din aceasta. s-a plimbat si a facut cumparaturi pentru sotie. Comisia Economica pentru Balcani si Finlanda a Conferintei de Pace a acceptat reducerea cu 25% a sumei pe care Romania urma sa o plateasca drept despagubire de razboi. Cu zece voturi pentru si doua abtineri. Asta insemna ca sunt acolo de forma. "cartile" erau de mult facute.

"MARFA" PENTRU PAPARAZZI. 13 delegati principali. care misunau in jurul cladirii. De la intrarea in tara a trenului oficial prin punctul de frontiera Valea lui Mihai si pana la Bucuresti. care ii avea printre membri pe Ion Gheorghe Maurer si Lothar Radaceanu (ministrul Muncii). Elena Patrascanu si Lila Maurer). Membrii delegatiei s-au organizat in patru comisii. Intre timp. 22 de consilieri tehnici carora li s-au adaugat secretari. sotii ale politicienilordelegati (de pilda. In fata hotelului se oprise un taxi din care coborase cu greu. Epuizand argumentele verbale. Maurer a vrut sa-l loveasca pe sofer. Astfel. Tratatul avea sa fie semnat abia la 10 februarie 1947 dar ce fusese mai rau trecuse. cum s-ar spune astazi. platind cursa soferului si ducandu-l. La pretentia soferului de a-si primi banii. Dupa glorioasa activitate sustinuta la Conferinta Pacii. Ion Gh." O amintire care s-a pastrat prin vremuri. care nu voia sau nu avea bani sa-i plateasca cursa. Mai exista o Comisie Militara si Juridica dirijata de generalul Dumitru Damaceanu si o Comisie Informativa din care faceau parte matematicianul Simion Stoilov. mai intai intr-o franceza aproximativa iar mai apoi in cea mai pura si expresiva limba romana. al carei farmec. in dreptul hotelului in care era gazduita delegatia romana s-a iscat un scandal care nu numai ca i-a alarmat pe locatarii din vecinatate si pe trecatori. atrasi de zarva din cartier. mai mult sau mai putin reala. in strada si cativa din membrii delegatiei romane care s-au grabit sa inabuse scandalul. ne spune Belu Zilber reprodus din memorie de Ioanid. Petrecuse toata noaptea si se intorcea la hotel sa se culce. social-democratul Serban Voinea si viitorul ministru al Sanatatii Florica Bagdasar. In schimb. decat sa-si piarda echilibrul si sa-i cada in brate. Gheorghe Gheorghiu-Dej era seful Comisiei Economice. In timp ce incercau sa-i imprastie pe curiosi si sa lamureasca cauzele incidentului. . Un episod care i-a atras atentia lui Ion Ioanid se referea la "viata si activitatea. in fiecare gara. la 22 septembrie o parte a delegatiei romane s-a inapoiat la Bucuresti. nu avea nici un interes sa permita scurgerea de valori dintr-o tara cazuta in sfera ei de influenta. ziaristi. mama sa fiind frantuzoaica iar tatal neamt. Si astfel se mai incheia un capitol de istorie. lumea care se adunase pe strada nu-l putea aprecia. avand in vedere ca franceza era pentru Maurer limba materna.144 - . Poate faptul ca umbla clatinandu-se si ca nu prea-si putea tine echilibrul ar fi trecut neobservat. in fine. mai putin diplomatica". In cele din urma au aparut si doi politisti. in hotel pe Maurer. N-a reusit. Neoficial. care continua sa vocifereze. DELEGATIE CU SUTE DE MEMBRI Romania a deplasat la Paris o delegatie formata din 73 de membri. Lucretiu Patrascanu conducea Comisia Politica si Teritoriala din care mai faceau parte Stefan Voitec (ministrul Educatiei Nationale) si Richard Franassovici (ambasadorul Romaniei la Londra). Probabil ca oficial nici Zilber nu facea mai multe decat Barladeanu. cat mai repede si mai sus. pe langa diversi delegati occidentali pentru a-i determina sa renunte la sprijinirea pretentiilor evreilor emigrati din Romania in Occident. dimineata. A atras insa atentia cearta care s-a incins intre soferul taxiului si Maurer. dar le-a oferit reporterilor si fotografilor presei. in functie de problemele ce urmau sa fie discutate in cadrul Conferintei. insa. Acestia cereau despagubiri pentru proprietatile care le fusesera nationalizate in timpul regimului Antonescu dar Moscova. Maurer ii raspundea cu agresivitate si pe ton ridicat. un spectacol pe gustul ziarelor de bulevard. abia tinandu-se pe picioare. a povestit Zilber colegilor de inchisoare. poeta stabilita la Paris Elena Vacarescu. cartografi. la vanatoare de vreun fapt senzational. dusa la Paris de viitorul prim-ministru Ion Gheorghe Maurer. strada se umpluse de gura-casca iar peste tot fulgerau luminile aparatelor de fotografiat ale reporterilor. gusta din plin bogatia de imagini a argoului parizian. care imortalizau scena din diferite pozitii. explicand politistilor situatia. pe care soferul de taxi il vorbea la perfectie.parvenit Ion Ioanid – o vreme coleg de detentie – care le-a consemnat in volumele de amintiri dedicate experientei carcerale. inaltii demnitari au fost primiti cu cele mai mari onoruri in toate orasele de pe traseu. el primise o misiune precisa din partea Moscovei: sa faca "lobby". au iesit. "Intr-una din zile. Maurer.

In al doilea rand. S-a facut peste capul lui – desi ministru de Finante era Alexandru Alexandrini din partidul lui – o reforma monetara. si-a dorit sa readuca intre fruntariile tarii vechile teritorii pierdute. nu mai ai nimic. In al treilea rand. care era o hodoroaga. camera lui era cea mai mica din casa. vorbeam limbi straine – tata vorbea frantuzeste si nemteste. Era realmente pasionat de politica. de a se autodistruge. Dar ce spera sa obtina intrand la guvernare alaturi de comunisti? Intrand la guvernare. a fost "omul lui Carol al II-lea". si-a dorit sa apere granitele tarii. Mergea cu masina noastra. nu cu masina oficiala. daca toata lumea ar fi facut ca el. al doilea – al tatalui meu. nu mai ai prieteni. Aretia Tatarescu. dar nu si cobeligeranta – ceea ce era foarte important. O alta obsesie a lui era sa-i uneasca pe toti oamenii politici. Ca om. facand pe cat se poate apropieri cu tarile occidentale.Gheorghe Tatarescu si guvernul Groza CRISTINA DIAC Cariera lui Gheorghe Tatarescu a acoperit mai bine de doua decenii din istoria Romaniei. a incercat sa apere cat se poate economia tarii. Ce credeti ca l-a determinat sa accepte colaborarea cu Partidul Comunist? Convingerea lui era ca lupti mai bine din interiorul cetatii decat din exterior. Cand faci politica. dar nu vorbea englezeste – si avea nevoie de cineva care sa-i traduca repede cate ceva. Jurnalul National: Cum era in familie politicianul Gheorghe Tatarescu. si in locuinta de la Bucuresti si in cea de la Poiana. a obtinut Transilvania.145 - . dar fara sa-i supere pe rusi. A incercat sa mai salveze ce se mai putea salva. de ce a acceptat sa colaboreze cu comunistii. si Iuliu Maniu? Iuliu Maniu reprezinta un mit care ne face cinste. A doua zi a intrat in domiciliu obligatoriu. Caci in definitiv ce avea tata de aparat? In primul rand apara Coroana. Dupa 23 august erau doua feluri de a vedea atitudinea romaneasca. A fost un om integru. A pierdut toate trei lucrurile. toate cele trei au fost pierdute. deoarece credea cu tarie ca Romania nu poate exista decat prin monarhie. care s-a sacrificat stiind foate bine ca va fi criticat. In privinta granitelor si a situatiei internationale a Romaniei. ingrijorari si chiar tragedii pe care tata le-a trait. a intrat in guvernul Groza. Maniu a avut un atu din faptul ca nu avusese familie. ar fi reusit sa domine PCR. nu mai ai familie. ca fiind la putere ai in mana anumite parghii pe care din opozitie nu le ai. cum vorbea acasa despre ei. vorbea politica acasa cu mama dvs. Tata insa nu era iubit din cauza ca fusese prim-ministrul lui Carol al II-lea. a mers la Paris.? Sanda Tatarescu-Negroponte: Eu am avut ceva vreme privilegiul sa fiu secretara lui. Ce alte diferente vedeti intre tatal dvs. Astfel am ajuns sa cunosc anumite amaraciuni. poate ar fi temporizat lucrurile si poate ar fi influentat mai mult evenimentele politice. Rand pe rand. Credea ca. cu dvs. S-a certat cu Bratienii. pentru ca le-am suferit alaturi de dansul. dar pentru o linie. In noiembrie 1947 i s-a cerut sa plece de la Ministerul de Externe. in urma careia au fost arestati liderii Partidului National . Doamna Sanda Tatarescu-Negroponte a acceptat sa explice ce fel de om era tatal domniei sale. sa scape o anumita clasa si sa incerce cat de cat sa temporizeze dezastrul care avea sa vina. ca va fi neinteles pana intr-o anumita epoca. Unul era al lui Maniu – acela de a fi intransigent. Tata a fost scos din guvern cu cateva luni inainte de abdicarea Regelui. nu aprecia averea in mod deosebit. Dupa inscenarea de la Tamadau. de a se sacrifica. Aveam deja o varsta. a avut o linie si s-a gandit mai mult la linia aceasta decat la necesitatile tarii.

s-a intalnit cu ei. peste preoti. Spera ca anglo-americanii vor da balanta din nou in favoarea noastra. E drept ca. Mama era foarte amarata si foarte reticenta. Tata intelegea ce faceau artistii. dar am avut noroc cu moartea lui Stalin. am intrebat: "Tata. dar erau asa de obtuzi. prin Societatea "Liga Nationala a Femeilor Gorjene" in care mama a bagat banii ei. Masa Tacerii. Brancusi a venit la Targu-Jiu si a facut un monument eroilor din Gorj cazuti in primul razboi mondial (Coloana infinitului – n. s-au admirat. este o masa de mamaliga olteneasca. de ce sa ma intorc eu?". La noi in casa. Si tata. Dar cum viata are neprevazutele ei. Personal. nu numai el. asa cum intalneam in toate casele oltenesti. a trebuit sa ma intorc in tara. cand tata a plecat la Paris. Cu ce impresii a ramas de pe urma colaborarii cu liderii comunisti? Era impresionat de vederile lor foarte "partinice". Dar dincolo de colaborarea politica. un timp. incat cateodata se cutremura. I s-a propus sa ramana in Franta si a fost chiar impresionat cand Grigore Gafencu i-a spus: "Daca ramai. Iar pe Brancusi. Am fost condamnata 5 ani. Eu fusesem lasata zalog in tara. In naivitatea lui. Trebuie sa recunoasc naivitatea tatalui meu. la o cura si. S-au inteles. care si-a canalizat viata mondena in opere de binefacere si in tot ce e artistic. noi eram la Poiana. Plecasem cu sotul meu la Karlovy Vary. si fratele . Tatal dvs. tata era amarat si s-a trezit cu Gheorghiu-Dej venit sa-si sarbatoreasca onomastica alaturi de tata. In noaptea arestarii lui au fost arestati toti cei patru frati Tatarescu. am fost 11 arestati in familia noastra. si daca s-a intors. tata domina casa complet si aveam toti un cult pentru el – si eu. Gheorghe Gheorghiu-Dej si Ion Gheorghe Maurer. date fiind relatiile dintre acesta si familia dvs? In casa noastra erau doua personalitati – mama. cu anii. cu politica lui. De Sfantul Gheorghe. Apoi. Nici macar cand a vazut ca fusesera arestati Maniu. daca ramane in strainatate. de putin romani. Se gandea ca. M-am suparat. era arestata si sotia. A discutat si cu celalalt grup – cel al fostilor diplomati din emigratie – care desfasura o actiune diplomatica paralela cu cea a guvernului de la Bucuresti? I-a vazut. dar a fost o masa la care stateau trei sarbatoriti: tata. era om politic cu state vechi.n. Eu l-am cunoscut foarte putin pe Gheorghiu-Dej. Nu si-a imaginat ca vom fi pierduti pentru atatea zeci de ani. e grav. Raspunsul tatei a fost: "Nu fac eroism prin procura". in 1947. momente de mari apropiere nu au existat. de la Hobita. de internationalisti. mult mai tarziu am dat lectii de franceza ca sa-mi castig existenta. Si Brancusi era gorjean. Eu am fost arestata cu tot felul de femei.146 - . ce se intampla. Dumnezeu sa ma ierte. dar nu interferau deloc. Mi-a spus ca trebuie sa ma intorc.) pe un teren donat de mama mea. S-a intalnit cu Brancusi la Paris. te facem presedintele nostru". Poate ca pentru imaginea lui era mai bine sa fi ramas in strainatate. nepoata lui Dej – fiica fiicei. Una dintre elevele mele a fost Mandra. care mi-a fost foarte draga. de la sotia lui Gheorghe Bratianu la sotii de chiaburi sau sotii de mai mari ai tiganilor – daca un tigan era mai instarit. desi era o Mecena. cultural. n-a crezut. Asa e viata. imi amintesc de unul. nu l-a inteles deloc. Gheorghe Tatarescu a fost seful delegatiei oficiale care a re-prezentat Romania la Conferinta de Pace de la Paris. a intuit ca va veni si randul lui? Nu. spera sa gaseasca o coarda care sa-i apropie de Romania. Mihalache si ceilalti lideri taranisti? Nu. Bineinteles ca un om politic face politica lui. tot grav a fost. Dupa ce au plecat l-am vazut pe tata stand pe o banca in parcul de la Poiana si intrebandu-se: "Oare cati Iuda am stat azi la aceeasi masa?". peste mai marii satelor. Nu si-a putut imagina ca tavalugul acesta teribil va trece cu atata putere peste tot ce avea Romania politic. de care se vorbeste prea putin. dar nu era foarte adept al lor. au avut un cuplu minunat.Taranesc. Cea care a avut dorinta de a-l aduce in Gorj sa faca un monument a fost mama mea. Poate ca spera ca nu se va ajunge asa departe.

si lucrasem cu el o vreme. acum am ajuns sa cred ca tot ce va ramane durabil de pe urma familiei mele este legat de numele de Brancusi. ii dau dreptate. A suferit ingrozitor. dl Enescu. Problema lor trebuie pusa in felul urmator: cine este in strainatate fara sa aiba vreun rost trebuie sa dea socoteala fata de statul roman. batut. in campaniile electorale de dinainte de razboi. Acele alegeri au fost un simulacru. El oricum mai cazuse o data. pentru ca avea la dispozitie intreg aparatul administrativ. Intre cele doua razboaie. pentru ca isi imagina ca asa ar fi cazut tot regimul comunist. ar fi vrut sa cada de la putere. Au fost momente atunci cand mi-am permis sa-l dezaprob. M-am intalnit multi ani dupa revolutie cu unul dintre deputatii tatei. ai o alta perspectiva asupra lucrurilor. ungurii cerusera ca macar o parte din Ardeal sa le revina. El va fi simbolul epocii aceleia. revenite de curand la Romania. Tata a acceptat si laudele. a facut bine Gheorghe Tatarescu cand a ales sa colaboreze cu comunistii? Desigur. putini oameni l-au inteles si atunci. erau castigate de partidul care le organiza. Am regretat. asa ca a aflat destul de repede. pentru ca istoria se judeca in clipe. dar mai ales criticile. Azi incep sa-l inteleg foarte bine si acum. si Satu Mare intra in zona dorita de vecinii nostri. dar numai in sinea mea. Viorel V. pentru ca opera lui Brancusi este arta care domina chiar spiritul mondial la ora actuala. Cand te lansezi in politica trebuie sa accepti ideea ca te expui la critici si ai datoria sa le accepti. deoarece acesta fusese judetul cel mai oropsit. dar nu mi-a dat voie si am ramas in Bucuresti. La Paris a fost desigur sprijinit de rusi. Ei au incetat de mult de a mai fi romani. postum. Sa recunoastem. Tilea. ca orice politica. cine stie ce s-ar fi intamplat. Visez sa nu mor pana ce tata nu va fi inteles de oamenii care vor studia cu atentie activitatea lui politica. Tata ramasese in relatii cu ungurii. pentru ca. avea si el oamenii lui in judete. printre care se distingeau Grigore Gafencu. Dar asta se intampla si inainte. DESCREIERATI Dupa intoarcerea in tara. Vedeti. Tatal meu reprezenta totusi guvernul Groza si se intampla ca era atacat. A dorit sa fie deputat de Satu Mare. Premierul Groza a dorit sa afle detalii suplimentare despre activitatea desfasurata la Conferinta de grupul diplomatilor emigrati din Romania. Chiar in timpul Conferintei. Eu am fost foarte apropiata de el. Opera Brancusi e unica opera in aer liber. o clipa. in alegerile din 1937. as fi vrut sa merg. Asa ca nu m-a luat cu el. In afara de Conferinta de Pace. daca nu voiau rusii. al doilea eveniment major al anului 1946 l-au reprezentat alegerile din noiembrie? Ati participat la campania electorala? Tata a facut un turneu electoral in judetele din nord-vestul Transilvaniei. Alexandru Cretzianu. in pericol de a ramane la Ungaria. se arunca si cu pietre. Poate de aceea l-am inteles mai bine ca altii. A fost criticat si in timpul vietii. si cea facuta de tatal meu poate fi criticata. A fost singurul premier din Romania care a organizat alegeri si le-a pierdut. cand ajungi la varsta mea. Din perspectiva istorica. Ei nu. constient fiind cat de expus este un om public. In opinia lui Groza.147 - . A dorit neaparat sa reprezinte in parlamentul tarii unul din judetele pentru care luptase la Conferinta de Pace. asa cum am spus. Actiunea lor este o . acestia erau "un grup de delincventi romani in cearta cu Codul Penal si delincventi fata de statul nostru". Tatarescu a spus: "Intreaga actiune dusa de ei este o actiune de defaimare a tarii. Insasi prezenta lor in strainatate fara nici un rost este o atingere a prestigiului nostru. Brancusi este un nume mare in arta contemporana. Paradoxal.meu si mama. N-am fost cu el in turneul electoral. intai se numea guvernul si apoi se organizau alegeri. Intrebat despre acelasi subiect. Am crezut o lunga perioada ca toate actiunile tatalui meu vor domina un moment istoric al Romaniei. A stiut ca rezultatele fusesera trucate? A aflat imediat. Gheorghe Tatarescu a povestit intr-o sedinta de guvern ce se intamplase la Paris. Invariabil.

In lunga istorie de pana la 21 aprilie 1944. Lucretiu Patrascanu a ramas cu echivalentul a 8. datorita Legii electorale din 1946 s-a produs insa una dintre schimbarile numite. a povestit Barladeanu. Si mobila mi-am cumparat din ce mi-a ramas. Mi-am cumparat din ea haine. peste noapte. Aceasta succesiune de date ilustreaza bine progresia lenta si de data recenta a acordarii de drepturi femeilor. In 1983 se aproba Legea asupra egalitatii profesionale intre cele doua sexe. cand femeile din Franta au obtinut dreptul de a vota si de a fi alese. faptul ca in fata legii femeile si barbatii au drepturi egale reprezinta o schimbare foarte recenta. Trebuie sa vedem ce mijloace au. DIURNELE Alexandru Barladeanu. si-a amintit peste ani ca pentru zilele petrecute la Paris li se fixase o diurna in franci elvetieni de-a dreptul impresionanta. Stiu ca la Paris scot o fituica imunda. "Accederea femeilor la egalitatea perfecta ar fi dovada cea mai sigura a civilizatiei noastre si va dubla fortele intelectuale ale umanitatii". incapacitatea juridica a femeilor maritate a fost suprimata. autoritatea paterna asupra copiilor se transforma in "autoritate parentala" si e admis principiul de egalitate al remunerarii pentru munci de valori egale. fara exagerare. epocale: toate femeile din Romania au primit drept de vot. O parte din delegati a stat la Paris numai o luna. fie al istoricului. iar in 1987 se elimina si restrictiile muncii de noapte pentru femei. am trait ani de zile. Din punct de vedere al istoriei mondiale. din 1966 femeile maritate sunt libere sa exercite o profesie fara consimtamantul sotului. "Fusese secretar de stat la Interne. a explicat Barladeanu. La nivelul cotidianului. Statul este atacat in prestigiul lui si el trebuie sa se apere." Editorial: Fara sufragete. fara miscari de sufragete.actiune criminala. Compromis putea fi socotit in acel timp si.000 de franci elvetieni. fie ca discursul este unul comun. Acei bani multi de diurna faceau parte din metodele lui Tatarescu de a-si face acoliti. COMPROMIS Barladeanu considera de asemenea ca de Gheorghe Tatarescu s-a putut scapa usor atunci cand comunistii n-au mai avut nevoie de el. intr-o "Lettre ouverte aux hommes".. mitinguri si demonstratii. sotul pastrandu-si insa dreptul deciziei asupra locului de rezidenta al familiei si autoritatea asupra copiilor. afirmand ca oricine se opune guvernului Groza inceteaza sa mai fie roman. Cazul Frantei – un etalon al democratiei europene – poate servi ca reper in evaluarea conditiei femeii din Romania. Majoritatea lor nu apucasera macar sa viseze la "egalitatea dintre sexe"! Fara militantism anterior. pleda romancierul Stendhal in favoarea lor. Cu presiuni." Gheorghiu-Dej.148 - . in momentul in care a fost reprimata revolta comunista de la Tatar Bunar. pentru ca a fost multa vreme prim-ministrul lui Carol al II-lea. frantuzoaicele casatorite obtin dreptul de a dispune liber de salariul lor. in opinia caruia diplomatii expatriati erau "o banda de descreierati si declasati politic care fac jocul dusmanilor intereselor superioare ale tarii". delegat la Conferinta. Represiunile au fost foarte dure. altii au ramas chiar mai mult. in urma cu aproape 200 de ani. i-a dat dreptate lui Tatarescu. care este actiunea lor si care sunt metodele lor de lucru. deoarece era un om politic compromis. focalizarea se face asupra falsificarii rezultatelor acestora in favoarea comunistilor. Dupa inca trei decenii.. s-au inscris nume ilustre de militanti pentru egalitatea de gen. In deceniul opt al secolului precedent. LAVINIA BETEA Cand se vorbeste de primele alegeri de dupa razboi. Abia la inceputul secolului al XX-lea insa. romancele s-au pomenit inzestrate. intr-o tara unde democratia are faimoasa istorie. "Din aceasta diurna. cu toate drepturile cetatenesti." De pe urma sederii la Paris. Cat despre suratele romance…! Bucurestenii ridiculizau in plin secol al XX-lea "feminismul" unei Mite care .

introducand dreptul de vot pentru femei. prin toate obligatiile ei. dupa 1946? In raport cu mitul biblic al alungarii cuplului primar pe pamant. comunistii s-au preocupat de chestiunea instalarii monopolului in administratie si nu de alegeri. divorteaza dupa voie. se angajeaza la lucru pretutindeni. cele mai importante evenimente politice in tarile foste combatante au fost noile alegeri legislative. dupa razboi noua orientare politica in vestul Europei a fost spre stanga. Fetita numita "taca" trecea repede catre starea de "muica". Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. iar "rezultatele" au fost totdeauna cele decise "la varf". Evei i-au sporit poverile vietii. Dupa formarea Cabinetului Groza. femeia in regimul comunist e musai "mai egala" decat barbatul. Aliatii au ales momente diferite in care sa-si cheme cetatenii la urne: Marea Britanie – 1945. de curand. defavorizate prin insesi recomandarile politicului. Au dobandit femeile drepturi egale cu barbatii. nici un parlament ales democratic inainte de 1940 nu mai avea legitimitate. Blestemului de-a naste in chinuri si creste copii i s-a adaugat si greutatea de-a castiga traiul cu truda si sudoare. Uniunea Sovietica si Statele Unite – 1946. chestiunea fixarii datei alegerilor a provocat dispute aprinse intre comunisti si "partidele istorice". spre hazul multora dintre mirii si nuntasii prezenti la cununiile religioase in stil ortodox. preiau responsabilitati in afara familiei. Intr-o tara unde biserica a-ncremenit pana-n zilele noastre cu predicarea fricii si supunerii femeii in fata barbatului. printr-o drama in anii razboiului. cetatenii au pus in urne niste buletine de vot. deopotriva pentru femei si barbati. statutul femeii nu era mult deosebit de cel al copilului. isi cheltuiesc salariul dupa plac. Populatia trecuse. In Romania. repartizata initial exclusiv lui Adam. In viata privata. TOAMNA. cu mult inainte de ziua votarii. bicicleta. in unele locuri nu era nici macar strigata pe nume. datorita extremei drepte. prin apelativul monosilabic "fa" al tatalui sau al barbatului ei. Neindreptatita de obiceiurile vechi din satele sudice ale Romaniei la mersul in rand cu barbatul. fiind atrasa de socialisti si comunisti prin promisiunile privind protectia sociala. In general. zootehnista sau deputat in MAN. O imagine-cliseu e cina de seara – cu seful familiei in capul unei mese. cu un scandalos curaj. tema de varf a cinematografiei din ultima etapa a regimului. femeile au continuat sa ramana inferioare barbatilor. e rezolvata in clasica cheie a tihnei traiului de familie. lenea. Femeia "cetatean si om al muncii" avea simultan obligatii de "minunata sotie si mama". Prin noua Lege electorala. Ca pentru prima Eva. In . din frontul unei glorioase zile de munca. vor cuvanta in intrunirile publice. datorita careia femeile se duc la scoli. la toate alegerile din anii regimului comunist. cu cel putin trei copii. Prin legislatia democrata adoptata in contextul unei economii precare. La alegerile din 1946 se introduce vot universal ILARION TIU Primele alegeri de dupa al doilea razboi mondial au avut loc in noiembrie 1946. Ca si in 1946. au raspuns – dac-au fost intrebati – prin sintagmele consacrate propagandistic (gen "am votat pentru mai binele nostru"). asupra ei se arunca vina pentru betia. destrabalarea ori "greselile politice" ale barbatului. la mijlocul secolului trecut. DUPA RECOLTA. in Europa. exista totusi o egalitate formala. cresc singure copii. Romania s-a aliniat "modei europene". la mai bine de un an de la terminarea conflagratiei.149 - . la 6 martie 1945.incalecase. Insasi "problema fericirii". Nu trebuie insa sa faci studii amanuntite asupra fostului regim ca sa ajungi la concluzia ca. impiedicata deopotriva de lungimea poalelor si "scurtimea mintii". servit din castronul aburind (pregatit nu se stie cand) de sotia intoarsa ca si el. risipa. Aceasta prevedere a provocat vii dispute intre liderii comunisti si national-taranisti. democratia e doar pe hartie. Directoare de combinat industrial. Datorita duratei razboiului in Europa (sase ani).

guvernul a devenit unicul legiuitor al Romaniei. locurile in Adunarea deputatilor urmau sa fie distribuite proportional cu numarul de voturi. unicameral. Insa Romania anului 1946 era intr-o situatie speciala. fiind insa dizolvata de Carol al II-lea la scurt timp. cu unele modificari). Astfel. democratia traditionala din Romania. Maniu si Bratianu opinau ca acestea trebuia tinute imediat. Prin tablete in ziarul de partid Dreptatea. Parlamentul devenind. organizand alegerile toamna. Si o utilizau pe Ana Pauker: "Tova. Emil Hatieganu si Mihail Romniceanu. satirizau interesul comunistilor pentru emanciparea femeilor. In 1946. fara a obtine promisiuni clare. seceta cumplita care bantuise tara aducand saracie si foamete. Insa guvernul a aplicat "tactica" folosita de PNL si PNT in perioada interbelica. Ei puneau in antiteza imaginea femeii in timpul lui Alecsandri si Ana Pauker astfel: "Purtand cofita cu apa rece / Pe ai sai umeri albi-rotunjori. votand guvernul. IN AFARA PARLAMENTULUI. "partidele istorice" au iesit din inertie. In orice stat constitutional. 1946 – ultimul an al societatii traditionale ILARION TIU Dupa trucarea alegerilor din 1946. noul suflu care cuprinde omenirea" (corespondenta de la o intrunire cu femeile a Anei Pauker). dupa 23 august 1944. Aceasta practica avusese succes deplin in cei 22 de ani de democratie interbelica. nu avea un Parlament. pentru a nu permite comunistilor sa mai castige noi pozitii in administratie. dispare. Iuliu Maniu si Dinu Bratianu au facut numeroase proteste catre angloamericanii din Comisia Aliata de Control pentru urgentarea alegerilor. Insa nu acestea erau inovatiile "strategice" ale noului sistem de vot. dupa recolta. il citau ei pe Vasile Alecsandri. mai ales in estul ei. Abia dupa Conferinta de la Moscova. Asadar. FARA FEMEI! National-taranistii n-au fost incantati de prezenta femeilor la vot. fondata prin institutiile de la 1859. incepand sa-si inlature prin intimidare adversarii. in premiera. De indata ce guvernul si-a manifestat intentia de a organiza alegeri. Se presupunea ca atunci taranii vor fi intr-o mai buna stare de spirit din punct de vedere economic. deoarece. au avut insa un rol decorativ in guvern. Acestia din urma fusesera "feriti" de "patime politice" in perioada interbelica. atu bine exploatat. cei doi ministri ai "partidelor istorice". In cei doi ani ulteriori "loviturii de Palat" de la 23 august 1944. comunistii si-au stabilit nestingheriti strategia electorala. conducand prin decrete. Insa "partidele istorice" erau deja la acea data in mare . din decembrie 1945. comunistii avusesera grija sa-si plaseze oameni proprii in posturi de varf ale administratiei locale. prin intrarea in guvern a unui reprezentat al PNT si PNL. Senatul era desfiintat. Astfel ca. Competentele acestora au fost transmise factorilor politici si administrativi locali.150 - . legile sunt facute de Parlament. Numai ca in 1946 strategia s-a dovedit ineficienta. prevederile noii legi electorale tineau exclusiv de vointa guvernului. / Juna Rodica voioasa trece / Pe langa junii semanatori". Ultima reprezentanta nationala fusese aleasa in 1937. Reprezentantii PNT si PNL au fost ignorati in timpul alcatuirii legii. De asemenea. in scopul neimplicarii lor in politica. Duguria Adela. Partidul Comunist devine forta dominanta. plina de darzenie si de elanul tineretii. Comunistii si-au asigurat controlul urnelor prin limitarea controlului magistratilor asupra procesului electoral. Dreptul electoral al femeilor se inscria intr-o atitudine generala in Europa dupa razboi. care dupa 1926 permitea partidului care castiga 40% sa detina majoritatea in Parlament. s-au reluat contactele dintre Putere si Opozitie. desi avea o constitutie "democratica" (cea din 1923.vara anului 1945. a aratat dorinta femeilor de la sat de a cunoaste noile probleme care i se adreseaza. prin instaurarea regimului sau personal. Noua Lege (intrata in vigoare la 15 iulie 1946) acorda pentru prima data in istoria Romaniei drept de vot femeilor si militarilor activi. era abolita si "prima electorala".

Pana la 10 august organizatiile judetene aveau obligatia sa-si trimita listele de candidati. Insa in ianuarie 1946 relatia celor doi s-a incheiat. nationaltaranistii din teritoriu erau indrumati sa pregateasca si strategii pentru apararea corectitudinii votului. national-taranistii au abandonat ideea participarii la guvernare si s-au mobilizat spre refacerea structurilor de partid locale. Vazand atitudinea comunistilor. Ruptura deloc neinsemnata. Ultimul eveniment politic anterior anuntarii alegerilor in care national-taranistii s-au remarcat a fost manifestatia proregala de la 8 noiembrie 1945. In privinta femeilor. liderii national-taranisti s-au preocupat cu prioritate de controlul asupra parghiilor guvernarii. Lupu. pentru a reintra in politica. Conducerea centrala pierduse contactul cu masele. membrii din teritoriu asteptau pasiv renasterea institutiilor constitutionale. National-taranistii si liberalii nu dusesera "activitati subterane". activitatea locala a PNT-ului a incetat. care acuza PNT-ul ca se pregateste de "revolutie fascista". IN IMPAS. protejati de Armata Rosie. Prin remanierea cabinetului Groza de la 7 ianuarie 1946.declin. pentru a contrabalansa metodele folosite de guvern. Pentru "partidele istorice". membrii de rand ai organizatiilor fiind in fapt inactivi. Partidul National Liberal a fost mult mai afectat decat PNT-ul de . Atat Carol al II-lea. de la nivelul de organizatie sateasca pana la Congres judetean. ci Ion Mihalache. cat si Ion Antonescu tolerasera activitatile politice ale liderilor implicati in "jocuri de culise". NOI RUPTURI. prin intermediul sindicatelor. cum sustineau liderii "aripii" Maniu. a trimis dispozitii ca pana la 15 martie liderii locali sa refaca vechile filiale. Dar comunistii au refuzat prezenta lui Mihalache in executiv. "renasterea democratiei" ulterioara loviturii de la 23 august 1944 a insemnat in realitate doar reactivarea politica a liderilor. asemenea legionarilor si comunistilor. Responsabilii misiunii erau tinerii din "garzile Maniu". taranistii erau indrumati sa puna accent pe organizatiile de muncitori. In pas cu "moda" timpului. romanii care nu fusesera in perioada interbelica adeptii lui Maniu ii acordau credit politic datorita pozitiei anticomuniste. Dupa 6 martie 1945. Iuliu Maniu a fost singurul national-taranist vizibil. Maniu a primit o "palma" de la dr. la 15 iulie 1946. Nu el fusese insa omul pregatit de partid. vazand ca Maniu era sprijinit de anglo-americani. deoarece din februarie 1938 partidele nu mai functionasera legal. abia putand sa-si intocmeasca liste electorale complete. LIBERALII. Constienti de viitoarele abuzuri ale guvernului. Dupa publicarea Legii electorale in Monitorul Oficial. care ii insoteau pe liderii locali pe teren. Existenta acestor "garzi" a fost exploatata de guvern. dar si a campaniei electorale. Trebuia sa aiba in vedere si includerea unor muncitori si femei.151 - . Nicolae Penescu. Razboiul nu a adus normalizarea mult asteptata. au sabotat refacerea structurilor judetene ale PNT si PNL. iar comunistii. Acesta din urma s-a desprins din organizatie. In activitatea de reorganizare. La indicatiile liderilor. vechi opozant al sau in PNT. secretarul general Nicolae Penescu a trimis instructiunile de campanie. de tineret si de femei. Bazandu-se pe simpatia interbelica fata de organizatie si pe suportul masei de cetateni ostili prezentei Armatei Rosii in tara. Muncitorii fusesera in mare parte integrati in structurile procomuniste. deoarece Ion Mihalache fusese desemnat initial pentru a intra in guvern. dr. in partid a existat reticenta. Intocmirea listelor nu era o operatiune facila. deoarece partidul nu se mai afla la guvernare. TARANISTII. Acesta solicitase chiar sefia partidului in februarie 1945. IN AGONIE. dar renuntase. Lupu reusind pana in vara sa aiba filiale in 51 din cele 58 de judete ale Romaniei. deoarece autoritatile locale politienesti faceau presiuni asupra simpatizantilor PNT. Secretarul general al organizatiei. In perioada guvernelor Sanatescu si Radescu. national-taranistii considerand politica exclusiv apanajul barbatilor. Insa replica dura a autoritatilor a descurajat manifestatiile publice viitoare. Reorganizarea nu era deloc facila. N-au dus o campanie de "racolare" de noi membri in partid. PNT-ul a intrat din nou la guvernare prin Emil Hatieganu – ministu fara portofoliu. STRATEGII DE CAMPANIE. controlate in intregime de PCR prin Confederatia Generala a Muncii. fondand Partidul Taranesc-Democrat. si nu dr. Lupu. prin modalitatea deselor sale vizite la reprezentantii diplomatici anglo-americani de la Bucuresti.

Prin teroare si zecile de morti. nu a readus mobilizarea asteptata. IN ALEGERI. Desi opozitia cerea insistent fixarea datei alegerilor. dar activau "pe tenen" pentru refacerea filialelor. dupa publicarea legii electorale PNL-ul nu a putut sa intocmeasca liste complete in toate judetele tarii. "Ziua cea mare" a fost stabilita pentru 19 noiembrie 1946. Astfel ca in alegerile din noiembrie 1946 opozitia s-a prezentat pe liste separate. guvernul mizand pe votul taranilor dupa strangerea recoltei. au fost impinse in iarna. La Bucuresti s-a format un Birou Electoral Central. guvernul a amanat decizia pana la 15 octombrie. fara a putea sa-si invinga vechile disensiuni in fata unor alegeri care se anuntau fara precedent. DEZBINATA Cu toate ca. Ion Mihalache. A avut de toate: denigrarea adversarilor. PNT-Anton Alexandrescu si Partidul National Popular. PNL-Tatarescu. lupta pentru voturi din 1946 seamana cu cea din 1933 a liberalilor. Insa reintrarea la guvernare in ianuarie 1946. GARZILE "IULIU MANIU". Grigore Niculescu-Buzesti. parasind discutiile. Atmosfera in campania electorala din 1946 nu a diferit prea mult de competitiile politice din alegerile interbelice. propaganda electorala a inceput la 15 iulie 1946. Dupa 23 august 1944. dar fara mari beneficii. din care faceau parte: PCR. Insa nici liderii partidului acesta n-au acceptat ideea cartelului cu "burghezii". dupa publicarea noii legi electorale in Monitorul Oficial. care sa culeaga date despre strategiile guvernului. singurul care reusise sa-si refaca toate organizatiile judetene. primele tulburari ale campaniei au fost legate de fixarea datei alegerilor. Cu ranga si pistolul in campania electorala ILARION TIU Campania electorala a alegerilor din 1946 a fost deosebit de violenta. prin Mihail Romniceanu. fiind la fel de precipitata. Frontul Plugarilor. suspendari de ziare. Vechiul partid liberal a ramas sub conducerea lui Dinu Bratianu. sustinand ca partidul trebuia sa se indrepte spre stanga si nu sa sustina interesele "oligarhiei liberale". Guvernul a cautat prin toate mijloacele sa intimideze opozitia. denumit Blocul Partidelor Democratice. prin atragerea lui Gheorghe Tatarescu in FND (februarie 1945). Cel mai important partid din opozitie era Partidul National Taranesc. constienti ca puterea lor nu mai era aceea din anii 1920-1930. fara sa se ajunga la crearea cartelului.suspendarea activitatii in timpul regimurilor lui Carol al II-lea si Antonescu. Liberalii au primit cu bucurie aceasta perspectiva. violentele si calomniile asupra adversarilor fiind la ordinea zilei. Deoarece "partidele" istorice nu s-au putut intelege privind formarea unei liste unice pentru participarea la scrutin. Insa liderii PNT din Vechiul Regat (gruparea Ion Mihalache) nu au acceptat propunerea. care sa coordoneze activitatea de campanie. batai "pe teren" si. pierderi de vieti omenesti. din pacate. In discutii fusese angrenat si Constantin Titel-Petrescu. Iuliu Maniu si Dinu Bratianu (foto) au decis sa se organizeze si ei intr-un bloc electoral. liderul Partidului Social-Democrat Independent. comunistii au reusit sa produca o spartura puternica in organizatie.152 - . Negocierile au continuat si in luna octombrie. Oficial. Tocmai de aceea. In septembrie 1946. format din membri de toata increderea. au inceput campania pe cont propriu. nau reusit sa treaca peste orgolii si sa candideze pe liste comune. PSD. . care a facut tandem cu Iuliu Maniu pentru "apararea democratiei". din punct de vedere al activitatii pe teren. Doar ca in 1946 "caracteristicile" acestea au fost mai insemnate decat in trecut. sub conducerea liderului national-taranist. "Traditional". Simpatizantii de la nivel local ramaneau fideli principiilor liberale. Guvernul formase la 17 mai 1946 un cartel electoral. partidele din opozitie nu erau puternice. OPOZITIA. Pentru contactul cu teritoriu au organizat un serviciu de curieri. Ca de obicei. format din personalitati ale sale precum: Nicolae Carandino. S-a incercat si formarea unui "serviciu de informatii".

In general. Ion Gheorghe Maurer au strabatut toate zonele tarii. sperau sa-i atraga pe romanii care se temeau de sovietizarea Romaniei. Liberalii n-au reusit sa se organizeze la fel de bine ca national-taranistii. au fost scoase din lucru si mobilizate pentru "lupta electorala". Guvernul a participat la alegeri in cartelul electoral format la 17 mai 1946. Principalul sau scop si al echipelor electorale pe care le coordona era sa popularizeze in toata tara semnul electoral al Blocului – soarele. De fapt liberalii au sperat continuu ca vor participa la alegeri intr-un cartel cu national-taranistii. iar dupa castigarea alegerilor va infiinta colhozuri. fara realizari concrete. Astfel ca. liderii national-taranisti si liberali au avut un discurs de negare a promisiunilor guvernului. formate din sindicalisti. PROPAGANDA . La Bucuresti s-a format un Birou central pentru a coordona propaganda de partid. Desi aveau destui simpatizanti. Petru Groza. candidatii BPD au fost in permanenta pe teren. PNL – Tatarescu. In acest demers au fost ajutati si de fortele Ministerului de Interne (condus de Teohari Georgescu). "MARSUL COMUNIST". De cate ori auzeau ca era vreo intrunire a opozitiei. au avut suportul deplin al institutiilor statului. electorii intrand in contact vizual si comunicare directa cu ei. Erau prezentate realizarile guvernului in refacerea liniilor de transport. topoare sau chiar arme de foc imprastiau manifestatia adversarilor. sustinand ca vor sa instaleze teroare in populatie. Astfel. acestia nu se implicau activ in campanie. unde se intalneau periodic cu populatia. Ana Pauker. sustinand ca guvernul ii amagea cu reforma agrara. confruntarile soldandu-se cu raniti grav si chiar morti. prezentat ca un "apostol al neamului". PNT-ul a renuntat la intrunirile publice. reforma agrara etc. tinand discursuri in fata a mii de oameni mobilizati de comunisti.Organizatiile din teritoriu au primit dispozitii sa constituite echipe de 9-10 tineri fideli organizatiei care sa mearga in localitati pentru a-i incuraja pe simpatizantii partidului sa nu cedeze presiunilor guvernului. comunistii din teritoriu au primit ordine stricte sa-i saboteze orice intrunire publica a opozitiei. care stateau nepasatoare la agresiunea comunistilor asupra "democratilor" sau participau uneori la represiuni. Vasile Luca. diminuarea somajului. dar si al Armatei Rosii. Din punct de vedere al mesajului electoral. Propaganda pe teren a candidatilor BPD a fost sustinuta de Scinteia si de celelalte ziare ale Blocului. Pe langa vizitele in provincie. PSD. sub denumirea Blocul Partidelor Democratice (BPD). care n-au putut organiza manifestatii publice. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Este pentru prima data in istoria Romaniei cand un partid participant la alegeri isi trimite toti liderii in localitatile tarii. Gheorghe Apostol. Spre deosebire de liderii opozitiei. Temele centrale folosite in discursuri publice sau oferte electorale scrise erau lupta contra dictaturilor si apararea integritatii si independentei tarii. la Hotelul Continental din Bucuresti s-a format un Comitet central de campanie al BPD. Inca inainte de a incepe oficial campania electorala. dar Ion Mihalache s-a opus proiectului. se mobilizau in cateva zeci de minute si inarmati cu rangi. organizand sedinte in carciumi sau case particulare. In campania din 1946. care va reusi sa "scape tara de comunisti". infiintarea cantinelor muncitoresti. Lucretiu Patrascanu. din care faceau parte PCR. CU BATA SI BAIONETA. pe langa membrii de partid recrutati in ultimii doi ani. Taranistii s-au concentrat preponderent spre mediul rural. PNT – Anton Alexandrescu si Partidul National Popular. echipele taranistilor se ciocneau adesea cu echipele electorale ale BPD. Autoritatile au botezat aceste grupuri "echipe de soc". opozitia nu a excelat.. Dupa emiterea legii electorale. cu promisiunea ca un guvern BPD va spori reformele. Si aceste forme de propaganda au fost interceptate de echipele electorale ale comunistilor care "spargeau" intrunirile opozitiei. Frontul Plugarilor.153 - . Cunoscute si cu numele de "garzile Iuliu Maniu". incepand din luna august 1946. candidatii Blocului au infiintat "case ale alegatorului" in circumscriptiile lor. Echipele muncitoresti din orase. PNT-ul a glorificat permanent personalitatea lui Iuliu Maniu.

sectia a III-a – Cazangerie. Insa despre campania electorala putine marturii. posturile de jandarmi aveau misiunea sa lamureasca populatia rurala asupra Platformei BPD. In mediul rural. A venit campania electorala din 1946. Le difuzam pe furis. in adevar. Activam si in organizatia muncitoreasca de la Atelierele CFR Grivita. Glasul armatei. care au supravietuit comunismului. care prin munca depusa au asigurat mijloacele de trai ale poporului. pentru a combate zvonurile lansate de opozitie despre colhozuri. aparuta la Editura Ramida. guvernul GROZA a vrut sa semene de la inceput GROAZA in popor" Dreptatea . de la Podul Grant. Subtitlurile ne apartin. faceam parte din organizatia de tineret a Partidului National Taranesc din comuna Voievodul Mihai.14 iulie 1946 Politica si gloante ILARION TIU In marile orase. au fost transformati in "agenti electorali". Printre acestea este si interviul realizat in 1992 de scriitorul Mihai Radulescu cu Victor Raducan.Printre tintele principale ale campaniei din 1946 au fost soldatii.) cere adep. se afla pe listele electorale pentru Adunarea deputatilor. Acest interviu se regaseste in agenda lucrarii lui Mihai Radulescu. nu aveam libertatea s-o facem.tilor ei sa nu-si mai tina RANGUL. Comunistii erau cu ochii pe noi. la Giulesti-Sarbi. periodic apareau "pareri" ale soldatilor despre campania electorala. au scris despre falsificarea scrutinului.n. am hotarat cu comitetul meu sa difuzam manifeste si sa incepem campania electorala. Aveam in jur de 500-600 de tineri in circumscriptie. Nu numai Armata a fost implicata in campania electorala pro-BPD. "BEPEDICE" "Dogma bepedista (a BPD – n. Printre putinele marturii scrise despre acea atmosfera se numara cea a PNT-istului Victor Raducan. asa cum se numea atunci actualul cartier Crangasi – Giulesti din Bucuresti. cartierul Crangasi pana la capatul tramvaielor 11 si 2. Campania se ducea greu. am inceput sa lipim manifestele. publicata in 1992. de la Podul Grant. TARANISTII IN CAMPANIE. In general. daca unitatile lor nu vor vota in unanimitate lista BPD-ului. Ne era foarte dificil sa tiparim manifeste. In revista ostirii. fiecare trebuind sa invete sa-si tina RANGA. eu raspund cu toata convingerea ca partidele care reprezinta interesele poporului sunt acelea care s-au dovedit pana acum ca merita sprijinul poporului. Iata ce "scrie" soldatul Constantin Hangu la 3 octombrie 1946: "Ca ostas si ca cetatean constient. fortele guvernamentale s-au bazat in campania electorala mai ales pe sindicalistii organizati in Confederatia Generala a Muncii. Memorialistica despre campania electorala din 1946 este destul de saraca. Scosi din productie. Ofiterii din aceasta regiune au fost avertizati ca. pe . Caracterele esentiale ale bepedelei sunt SINCERITATEA si SIMBOLISMUL. In organizatia de tineret am primit si o raspundere: eram sef in comuna. foarte active au fost legiunile de jandarmi. "Tragedia lui Lucretiu Patrascanu: convorbiri cu omul politic Corneliu Coposu". nationaltaranistii si liberalii participanti la alegerile din 1946. membru in organizatia de tineret a PNT in 1946. Insusi domnul Maniu ne daduse dispozitie: «Nu riscati. Constantin Vasiliu-Rascanu. Tot ei trebuia sa mobilizeze echipe de tarani care sa faca propaganda in favoarea guvernului. Sunt acele partide care s-au unit intr-un singur Bloc. acele partide care au format actualul guvern.154 - . au infaptuit reforma agrara". Asa si era. Dovada sta ceea ce mi s-a intamplat mie. spune Victor Raducan. La data de 30 septembrie 1946. In seara aceleiasi zile. la Dolj. Conform instructiunilor Inspectoratului General al Jandarmeriei. pentru ca riscati sa va pierdeti viata». Insusi ministrul Armatei. vor fi desfiintate. iar ei – imprastiati in toata tara. pe la orele 18. Formasem o puternica organizatie de tineret in cartierul meu. "In 1946.

Eram urmariti. Zaceam intr-o sala. Poate ca m-a impiedicat elanul tineresc. peste vreo doua-trei ore – cand incepuse sa se intunece. care a cerut medicilor sa ma externeze de indata." FARA TRATAMENT. . sincer sa va spun. Aproape in dreptul strazii unde locuiam. N-am vazut cine a tras. Pe de alta parte. Dupa cum stabiliseram. de altfel. Lucrau la Grivita. la postul de jandarmi. aparuta in 1945. ca si in zilele noastre. il aprecia ca fiind incompetent. Patrascanu il acuza acolo pe fostul primministru liberal ca in perioada guvernarii sale suspendase toate publicatiile PCdR. ca nu voiam sa-mi reneg credinta. In situatia in care ma aflam. dupa vreo 10-12 ore. Am stat astfel pana la 15 ianuarie 1947. De indata ce s-au format sindicatele. Biserica Maniu le va ap». Pe acesta din urma. pentru ca eram cu spatele la strada. care. pe ciment. In legatura cu acestea. Au vociferat. demult. Constatand ca nimeni nu miscase un deget in favoarea mea. In cele din urma. Gloantele nu mai puteau fi scoase. mi-au spus: «Tu n-o sa mai traiesti!». Acestia. mai ales o tara. in campanie taranistii au "scos" si "documente senzationale" despre Alexandrescu. sa le dezvaluie adevarul. au amenintat sa strige trecatorii de pe strada. am fost nevoit sa ma duc acasa. un marunt functionar de banca." DEMOCRATI SI FASCISTI Deoarece din cauza cenzurii national-taranistii nu puteau "exagera" cu criticile la adresa PCR. Dar doi prieteni ai mei au vazut un jeep sovietic din care au coborat trei insi. Ma angrenasem in aceasta lupta impotriva comunismului si socoteam ca nimic nu era prea mult pentru idealul meu. "S-a constatat ca fusesem lovit de trei gloante. cu citate din cartea "Sub trei dictaturi". am scris personal cu vopsea: «Regele. altii decat insii care ma impuscasera. Nu venea nimeni sa-mi dea vreun ajutor. Voiam sa scriu: «apara». fiindca n-am terminat ce aveam de scris acolo. al Cailor Ferate. Ii cerusem asentimentul. Conducerea sindicatelor era compusa din elemente neproductive. Stiau limpede de pe atunci ca urmareau sa ma distruga. n-am luat asta in considerare. Sigur. national-taranistii "l-au lasat sa vorbeasca" pe Lucretiu Patrascanu. Dar a venit un grup de comunisti de la Grivita. Au sosit acei doi tineri care fusesera cu mine. mi s-a comunicat ca nu puteau fi scoase (posibilitatile tehnicii medicale de atunci nu reuseau sa se confrunte cu o operatie atat de fina). le am si acum in mine. cand au constatat ca nu ma puteau capta. In momentul acela am fost secerat de gloante. Durerile ma faceau sa gem." DIN GIULESTI LA SPITAL. cu toate greutatile intampinate. a venit Salvarea si m-a dus la Spitalul Witting. n-am simtit durere. Mi-a fost extras acela din omoplatul drept. Toate elementele acestea de baza erau scutite de munca. Dreptatea. Erau scosi din productie. ii scosesera pe toti din productie. Mai mult. Vorbisem cu el inainte. arata a nu mai fi. siau indreptat tirul ironiilor spre necomunistii din arcul guvernamental Gheorghe Tatarescu si Anton Alexandrescu. pentru ca incepuse prigoana membrilor nostri si fiecare dintre ei isi risca libertatea. Faceau parte din garda personala a lui Gheorghiu-Dej. dar nu de tot –. Am simtit un regret parca. au insistat sa fie chemata o masina a Salvarii. nou. Deci ma cunosteau din Ateliere. aflat mai la suprafata. Cand am cazut. Partidul National Taranesc avea posibilitati foarte restranse de a ma ajuta. Patria. Mai existau doua: unul in coloana vertebrala si altul in bazin. Abia atunci mi s-a ingaduit o internare. Abia venisem din razboi: viata n-avea importanta pentru mine.Soseaua Giulesti inainte. cinci luni de la agresiune.155 - . care nu putea conduce un birou. Despre Tatarescu. "M-am trezit. nu mai lunga decat trei zile. m-am oprit in fata unui gard foarte frumos. Mi-au spus ca ei ma luasera-n spinare. conform carora fusese agent de Siguranta in timpul lui Antonescu si colaborator al hitleristilor. Singura sansa de tratament mi-a dat-o PNT-ul. Va imaginati cu ce dureri. ziarul de partid al PNT. Proprietarul era penetist. cum eram – cu sangele suvoi – si ma adusesera la postul de jandarmi. I-au recunoscut: era unul Gica Barjac si unul Ion Vartic. pierderea sangelui timp de 10-12 ore ma facea inapt de o operatie de o astfel de anvergura. in timp ce aproba "pe banda" ziare de dreapta si extrema dreapta. Dar acestea nu mai contau. Mai departe nu stiu ce s-a petrecut. Au gasit acel prilej. cand m-au amenintat.

Adica "se trage" din "parinti muncitori" care. anii pe care ii petrecusera la Moscova. "Amanunte" sarite de gazetarii Scanteii! Din copilarie. dupa 1965. La modul general. Constantinescu povesteste cititorilor Scanteii dilema politica a tineretii sale: legionar sau comunist?. In mod exceptional. Modificarile operate in asemenea "povestirile eroice" s-au facut dupa canoanele preluate din presa sovietica de gazetarii romani care-si facusera acolo ucenicia in anii razboiului ori fusesera ulterior trimisi "in schimb de experienta". Certurile dintre ei in competitia pentru primele locuri n-au razbatut. subliniaza insa ziarul. Emil Bodnaras sau Constantin Doncea –. "exploatati si exploatatori"– acesta fiind motivul angajarii lor in "lupta impotriva nedreptei oranduiri". aceste sabloane biografice sunt completate cu relatari care induc fariseic populatiei convingerea ca nu exista pericolul comunizarii Romaniei dupa model sovietic nici in cazul cand Blocul Partidelor Democrate castiga alegerile. Iar Patrascanu sustine discursurile cu puternice accente patriotice la Cluj si Sibiu declarand mai tarziu ca o facuse "pentru a lua din mana manistilor" arma nationalismului. rezultand astfel ca steaua rosie cu cinci colturi ii fusese calauza trimisa de insusi Dumnezeu. Rasfoind Scanteia verii si toamnei anului 1946 atrage atentia rubrica intitulata "Cui dam votul si increderea noastra". accentul in biografiile comunistilor romani se pune pe "ridicarea poporului la lupta" prin greve si demonstratii. Emil Bodnaras isi face campanie electorala participand la hramuri si sfintiri de biserici in Moldova. Cititorii "Scanteii" n-aveau cum banui suferinta orgoliosului Patrascanu trimis sa candideze intr-un oras neinsemnat precum . Pentru organizarea acestor activitati revolutionare. In conformitate cu indicatiile transmise de Stalin prin Visinski ("Poporul roman trebuie castigat politiceste. Cele cateva colectii pastrate in fondurile speciale sunt insa astazi un bun prilej de comparatie intre adevarul din arhive si falsul propagandistic. traiau in saracie. pentru ca guvernul Groza si comunistii le-au dat pamant. "fiii clasei muncitoare" simtisera nedreptatea lumii impartite in "bogati si saraci". articolele sunt construite pe o schema repetitiva in cateva note esentiale. in exteriorul cercului lor. fusesera prigoniti si inchisi de autoritatile burghezo-mosierimii. bunaoara. cu toata harnicia lor. pentru a-si alege calea se retrasese sa mediteze timp de cateva saptamani intr-o manastire."). Fiecare personaj este prezentat ca avand o origine sociala adecvata teoriei "luptei de clasa". teoretician si militant comunist Ana Pauker. Astfel ca. Vasile Luca sau Chivu Stoica. insesi articolele oficiosului partidului au devenit "nepotrivite" spiritului vremii. Scinteia omite – ca si in cazul lui Vasile Luca. In spatiile generos acordate sunt prezentate biografiile romantate ale candidatilor comunisti in alegerile electorale. in acele vremuri. Datorita "credintei" sale fusese "tinuta in bezna intr-o celula de cinci pasi" de "regimul burghez din Romania". iar pe frontul din Spania. Astfel. In consonanta cu preferinta lui Stalin pentru "revolutionarii de teren" in raport cu teoreticienii intelectuali (al caror efect il asemuia furtunii intr-un pahar cu apa). cerandu-le votul. Trecutul Anei Pauker. Luca face apel la instinctul de proprietate al taranilor. Prezentand-o pe "invatatoare iubita".Editorial: “Votul si increderea noastra” LAVINIA BETEA Exagerate si eliptice in scopul unei imagini pozitive despre comunistii internationalisti si prietenia romano-sovietica. din fondurile bibliotecilor publice a fost scoasa si data la topit colectia ziarului Scanteia. candidatii comunisti apar ca grupul monolit al "conducatorilor incercati" care-si jertfisera tineretea pentru binele poporului. la tara ori la oras. ea apare si ca "eroina a miscarii comuniste internationale". este prezentat generic ca "ani de lupta si inchisori".156 - . Daca in saracie crescusera Gheorghiu-Dej. brigada de tancuri condusa de maiorul Valter Roman purtase nu-mele ei. deosebit stateau lucrurile in cazul Constantei Craciun (fiica de bancheri din Constanta) ori a lui Miron Constantinescu (fiul nelegitim al savantului Murgoci si al unei profesoare din Arad). Din paginile Scanteii. Se aminteste ca i-au fost dedicate poeme si articole elogioase de comunisti din lumea intreaga. dupa instaurarea regimului cu tenta nationalista si succesiunea la putere a unei noi generatii de conducatori.

"Democratii" nu au ratat nici acest prilej pentru a se "afirma"." Adevarata batalie electorala s-a dat in afara redactiilor si a paginilor gazetelor. LA VOT. majoritatea in Guvernul Petru Groza era formata din PCR si PSD. si-au lasat rosturile pentru cateva ceasuri pentru ca sa se inroleze in marea armata a celor care vor sa apere cu votul lor cuceririle democratiei. ministrul Justitiei dorindu-se deputat de Ploiesti ("oras cu mai bogate traditii revolutionare").credinta a condeierilor reactionari («Dreptatea noua» taranista si «Liberalul» – n. 560 din 15 iulie 1946). "Cetateni. cu care erau incurajati sa voteze cetatenii. CETATENI. ministrul comunist al Justitiei – Lucretiu Patrascanu – a fost initiatorul unui pachet de legi care sa favorizeze ascensiunea si mentinerea PCR la putere. dupa cum titra Scinteia din 11 septembrie: "Femei. "Tarani! Ascultati acum cuvantul/ BPD v-a dat pamantul/ Daca vreti sa vi-l pastrati/ Soarele toti sa-l votati!". ii incurajau "democratii" pe tarani. sustinand mitinguri electorale si intalniri cu alegatorii. Maniu si Bratianu v-au lipsit de orice drepturi! Votati Soarele descatusarii voastre! Soarele viitorului copiilor vostri!" SUB SEMNUL SOARELUI. bunaoara. Au colindat zonele urbane. femeile. date tehnice referitoare la organizarea si desfasurarea scrutinului. "50% dintre cetatenii Romaniei. scria Brucan. militarii si functionarii publici au primit drept de vot. comunistii si aliatii lor din Blocul Partidelor Democratice au inceput campania electorala cu o luna inaintea promulgarii prin decret regal a noii legi electorale (15 iulie 1946). Ori "neprincipiala" sfada dintre "iubitii fii ai poporului" Ana Pauker si Dej pentru primul loc din listele electorale ale Capitalei. Sindicatele Unite) campania electorala chiar cu o luna inaintea promulgarii Legii electorale prin decret regal. sa le ofere votul. biografiile oficiale ale candidatilor BPD in alegeri. fara a crea probleme autoritatilor. inaccesibile tuturor romanilor. (…) Pana si reaua.r. LA VOT! Dupa 6 martie 1945. nota in 19 septembrie victoria reusitei campaniei dusa de Scinteia si liderii BPD. In 1946. in urma careia jumatate dintre romanii cu drept de vot s-a inscris pe liste. Pentru prima data in istoria Romaniei democrate.157 - .Aradul. Frontul Plugarilor. PCR voia sa-si largeasca aria de votanti. reprezentantii primului partid detinand cele mai importante ministere. dar si cele rurale. Noutatea adusa de lege a constat in acordarea dreptului la vot femeilor. asigurandu-si un numar cat mai mare de voturi din partea unor categorii sociale ignorate in regimurile anterioare. militarilor si functionarilor publici. . de o vasta retea de agitatori si de sprijinul sindicatelor. In paginile ziarului au fost inserate liniile directoare ale programului BPD – trasate de editorialisti precum Silviu Brucan sau Sorin Toma – . Dispunand de mai multe fonduri. membrii de seama ai Blocului s-au deplasat in tara. Semnul electoral ales de reprezentantii BPD a fost Soarele. Printre noile acte normative s-a numarat si Legea electorala (nr. Organul de presa oficial al PCR – Scinteia (redactor-sef Miron Constantinescu) – a reprezentat unul dintre principalele instrumente de propaganda electorala comunista. cetatenii trebuia sa se inscrie pe listele electorale in perioada 1-15 septembrie 1946. unde mizau pe voturile muncitorilor. Prima campanie electorala a PCR PAULA MIHAILOV CHICIUC Dornici sa acapareze puterea. Uniunea Patriotilor. cei care votau cu Maniu si cu Bratianu fiind "speculantii". Silviu Brucan. de proteste etc. PSD.) a fost pur si simplu silita sa recunoasca inexistenta pretextelor de scandal. moarte si prapad poarta cu ei Maniu si Bratianu! Votati Soarele vietii si al pacii!" Cu astfel de sloganuri a inceput Blocul Partidelor Democratice (alcatuit din PCR. unde sperau ca taranii. multumiti de aplicarea reformei agrare din 1945. Astfel. sloganurile electorale. Pentru a putea sa-si exercite dreptul de vot.

absolut toate biografiile candidatilor BPD trecute la rubrica speciala "Cui dam votul si increderea noastra?" si care au umplut paginile ziarelor de stanga au respectat acest tipar. FIUL TROTUSULUI. personale si familiare (sic!). fiu al Trotusului. fost primministru al Romaniei (iulie-septembrie 1940). prezentate de Scinteia. de clasa muncitoare. Era acuzat de favorizare a ocupantului nazist. biografi oficiali ai comunistilor PAULA MIHAILOV CHICIUC Blocul Partidelor Democratice a "aruncat pe piata" electorala din vara lui ‘46 figurile proeminente din partidele fondatoare ale formatiunii. crescut intre mine si uzine. in urma careia ar fi obtinut avantaje materiale sau de sustinerea legionarilor prin colaborarea cu Nichifor Crainic. ION GIGURTU FARA DREPT DE VOT O alta aventura din perioada inscrierilor pe listele electorale l-a vizat pe Ion Gigurtu.c. Primau insa candidatii comunisti. saltat de acestia pe o catedra universitara". Astfel. "Capii de lista manisti si bratienisti" erau prezentati in cele mai defavorabile culori. Criteriile de selectie ale activistului exemplar le-a popularizat "ideologul" Silviu Brucan intr-un editorial din Scinteia (19 octombrie 1946): "Cine sunt acestia? (candidatii BPD . invulnerabili sub raportul vietii civice. cautand sa profite de iuteala cu care lucreaza unele figuri destul de bine cunoscute pentru trecutul lor tradator de tara se fofileaza si reusesc – calcand legea chiar – sa se inscrie pe listele electorale. era descris ca "frate de cruce incarligata cu Mihai Antonescu si Ion Petrovici.r. Biografiile romantate ale multora dintre ei. Trecut nepatat de lupta. sub aripile mereu noi ale codrilor Moldovei". cei care lucram «afara». In timpul campaniei electorale. Patrie si de poporul ei. Gheorghiu-Dej: devotament absolut fata de partid. Pentru noi. ale carei conditii au fost fixate de insusi secretarul general al Partidului. Miron Constantinescu. pe listele din 5 septembrie a. Urmeaza descrierea momentelor de inceput ale carierei lui Dej – liderul ..) Toti sunt esiti din adancimile poporului. biografia "revolutionarului de profesie" trebuia sa fie impecabila pentru opinia publica si sa respecte un anume tipar.. (. cunoasterea aprofundata a principiilor politice de care este calauzit Partidul nostru. populare. el insusi fost ilegalist. ale Sectorului IV Rosu s-a strecurat si numele lui Ion Gigurtu si sotia. fost ministru in Guvernul Radescu. Ion Hudita.) Inca nu s-a scris. ziaristii Scinteia au incercat sa provoace scoaterea lui de pe liste: "In aceasta imbulzeala. vor fi pentru mai putin de 20 de ani interzise marelui public. Gh. CAP DE LISTA IN BUCURESTI. dedicata candidatilor opozitiei. un simbol.. Printr-un articol defaimator. in ilegalitate. Conform teoriei comuniste. Astfel. SABOTOR SI LEGIONAR In paginile Scinteia s-a creat o rubrica noua. Cinstea de a insera in paginile Scinteii viata "primului candidat al Capitalei" – Gheorghe Gheorghiu-Dej – a revenit chiar directorului oficiosului comunist. ziaristii extragand din biografia acestora doar fapte incriminatoare. legatura indisolubila cu masele largi.. dar ar trebui sa se scrie cronica ce a luat aspect de legenda – cronica luptei duse de muncitorul de Galati.n.) Ei au avut de trecut o suprema verificare. o temeinica si multilaterala pregatire pentru a putea contribui cu competenta si autoritate la solutionarea tuturor problemelor de Stat". Fostul ministru de trista amintire incearca sa patrunda in randurile cetatenilor ce au drept de cuvant in tara asta. Gheorghiu-Dej devenise o figura legendara. tov. (.ION HUDITA. Iata cum isi prezenta liderul "tov-ul Miron": "Sunt mai bine de 12 ani de cand am auzit pentru prima oara numele sau.158 - ." Ziaristii Scinteii. acest fiu si fruntas iubit al poporului.

inalt. de unde. si pe cea a sotiei. s-a retras pentru un timp la manastire.) Abia in noiembrie 1942 la Curtea Martiala din Bucuresti. cu aspect de om cult. A trecut prin inchisorile de la Vacaresti si Mislea si a fost eliberata la 30 august 1944. in tinerete. Miron Constantinescu ne-a oferit Alexandru Barladeanu (1997): "Despre Miron Constantinescu nu pot spune lucruri bune tocmai datorita faptului ca l-am cunoscut foarte bine. dupa examenul de bacalaureat. Episodul culminant al vietii lui Dej era. semnat cu initialele T. Pentru "primul candidat". Parvulescu. cel in care era elogiata Constanta Craciun abunda de "fapte marete": "Dupa 1934. informata de presa ilegala. slabut. de fapt.. Bodnaras si Patrascanu a fost indeplinirea directivelor precise date de tov. detentia: "Nu voi uita niciodata ziua aceea din iunie 1941. (. cenzuratA.O. dar in jurul ei e intregul tineret doritor de paine si de pace. a revenit cu hotararea de a deveni comunist". Miron Constantinescu sarcina de mare raspundere politica a redactarii organului central al Partidului. Jiu. ce parea simpatic (asa l-a cunoscut. E arestata de mai multe ori. caracterizat prin "pricepere. rar intalnite. care ne-a facut sa vedem o alta caracteristica a personalitatii sale – increderea desavarsita in mase – in popor... Era de un calm si de o siguranta in victoria fortelor progresiste ale lumii.) Un baiat blond. Dorinta de a urca necontenit in ierarhia de partid l-a obligat pe Constantinescu sa suporte moartea celor doi fii. suferintelor si persecutiilor crude ale dusmanului de clasa - . cand l-am vazut intai in curtea inchisorii din Caransebes. Dupa ce nareaza faptele de activist legal si ilegal." Ana Pauker. la Odessa.) Statea in bataia puternica a Soarelui de vara si figura lui parca iradia lumina intre zidurile temnitei.r.. "PARINTELE" INVENTAT AL SCINTEII. cand tara intreaga.. desigur.. s-a nascut in 1917. (. Scinteia a practicat autocenzura. scris la repezeala. la intrevederile secrete pe care le-a avut in 1943 si 1944 cu Emil Bodnaras. In ceea ce priveste biografia Anei Pauker. alaturi de Miron Constantinescu si Grigore Preoteasa. energie si consecventa de neinfrant". care venea acolo in mod conspirativ". care in conditiunile cele mai grele nu cedeaza in fata greutatilor..) Mi-a povestit ca. Constantinescu a rescris.) Tov. El. (. plasandu-l pe Dej in centrul actiunii: "Putini cunosc astazi rolul pe care l-a avut tov. istoria lui 23 august 1944. ziaristul l-a transformat pe "tov..(. (.". la numai doi ani distanta.ceferistilor de la Galati si apoi a celor de la Grivita. dupa doua saptamani..) Este timpul sa se stie ca tot ceea ce au facut in vederea lui 23 August tov. Cuvintele ei au plesnit in obrajii vanzatorilor de tara.159 - . cu un elan si o putere de a mobiliza oamenii. (Tudor Olaru). O adevarata proba de falsificare a biografiei unui personaj o ofera chiar articolul dedicat lui Miron Constantinescu. UN ALTFEL DE MIRON CONSTANTINESCU Aspecte ascunse opiniei publice din biografia lui. Gheorghiu-Dej in pregatirea rasturnarii dictaturii antonesciene..) Ulterior. osciland intre o cale politica sau alta – legionar sau comunist –. ucisa cu un satar de propria fiica. cunostea adevarul. Pentru acest "rol" a fost aleasa Constanta Craciun – "o romanca inimoasa si neinfricata". am aflat ca era fiul nelegitim al savantului Murgoci si al unei profesoare din Arad. CC al PCR incredinteaza tov. ANA "PASSIONARIA" "Viata Anei Pauker este viata splendida a femeii revolutionare.. Dej de la Caransebes sau in spitalul de la Tg. MISTIFICAREA ISTORIEI. in toate poparele lumii".. in 1936 – n. Spre deosebire de articolul dedicat Anei Pauker. se afla in fruntea Frontului Democratic Universitar. cu ochelari. Constanta Craciun a vorbit. care candida la Brasov. (. Miron a dat dovada de o nemaipomenita putere de munca (lucra 14-16 ore pe zi dupa atatia ani de inchisoare). Miron" in eroul Scinteii: "Imediat dupa 23 August. Deoarece era fapt stiut ca Ana Pauker venise de la Moscova in setembrie 1944. era greu de fabricat o biografie a ei in care sa fie prezentata ca "fiica a Romaniei muncitoare".

precizeaza acelasi . "Chivu Stoica. Vasilichi. povesteste Brucan. care-l introduce in partid. Acolo. intocmit dupa participarea la greva ceferistilor de la Grivita. "creste cu cartea in maini". uceniceste ziua si studiaza noaptea. Ascultandu-l pe Gheorghiu-Dej. Ucenic la CFR. devenind conducatorul acestui aparat. In urma judecatii." Impreuna cu ei ii organizeaza pe ceferisti. "Atitudinea sa este semnalata ca «subversiva» si incetul cu incetul se pregateste marsava inscenare care avea sa-l aduca in fata Consiliului de Razboi. Vacaresti. multi au capatat importante functii in partid si in stat. Motiv pentru care. Gheorghiu-Dej. CHIVU STOICA. Aici cunoaste pe tov." Dolores Ibarruri . sarman plugar. La Caransebes "intalneste pentru prima oara pe tov. a carui unica mostenire a fost mestesugul bodnarilor de a "manui ciocanul si dalta si a fauri butoaie". devine membru al PCR si primeste ca sarcini de partid organizarea evadarii lui Dej. Lucreaza cazangiu la "Vulcan". Silviu Brucan incepea povestirea "eroica" prin evocarea "tinutului voevodal al Sucevei" si al familiei lui Ion. Chivu Stoica. Caransebes. l-au "pus in lanturi. (. La 12 ani. dar omul acesta era mai tare chiar decat otelul din care erau facute lanturile cu care il ferecasera". pe Doncea. avand adanca incredere in justetea cauzei sale. Doftana. in teribila Sing Sing a Romaniei. al saselea copil al unui plugar umil din comuna Smeieni. Aiud. Patetic. Gazetarul Victor Russu a gasit o alta formula de prezentare a unui candidat – Chivu Stoica – folosind datele din dosarul lui penal. Dupa alegeri. Conform aceleiasi surse oficiale. Teohari Georgescu. Bodnaras s-a decis sa urmeze o cariera militara. pe Luca. In primavara lui 1931 trece la Grivita. Buzau. In 1921 vine la Bucuresti. Ca tanar ofiter. de unde "se trage numele Bodnarasenilor. Invatand greu si intretinandu-se anevoie. Respectand "traditia" copilului sarac. Jiu." Evident ca gazetarul nu a amintit nimic despre faptul ca in inchisoare Bodnaras devenise cetatean sovietic. intrerupt insa de lipsa mijloacelor de a se intretine. Aiud. tovarasul Bodnaras primeste de la neinfricatul fruntas al partidului un sprijin hotarator in desavarsirea formatiei de luptator comunist. Ii cunoaste pe Gheorghiu-Dej. Stoica a cunoscut regimurile de detentie din inchisorile Ocnele Mari.care gasea forte noi si energie noua pentru continuarea luptei. Parasind inchisoarea (7 noiembrie 1942). pregatind greva. baiatul pleaca de acasa. "La regiment nu isi poate stapani indignarea si asa este luat la ochi". "TARE CA OTELUL".." ARTA FICTIUNII. "Dupa 23 August." Verdictul – "demult pus la punct" – 10 ani de inchisoare! Timpul petrecut in inchisorile Galati. "Lemaitre" si "Malaxa". Una dintre cele mai elaborate si mai romantate biografii care au umplut paginile "Scanteii" a fost cea a lui Emil Bodnaras.160 - ." Urmeaza descrierea "maretelor fapte" pe care le-a intreprins Bodnaras la 23 august. a "sesizat" falsificarea scrutinului din 1931 de catre autoritati. Emil Bodnaras ajunge student la Drept la Universitatea ieseana. Emil..) Curajul cu care infrunta Consiliul starneste valva si cei numiti sa acuze se simt mai rau ca in boxa. "vrednic fecior. Studiile i-au deschis drumul catre marxism. dar mai ales dupa aceea. Brasov. motiv pentru care partidul l-a numit candidatul sau la Campulung. "Scaparile" au avut rolul de a-i prezenta pe acestia ca pe cei mai destoinici "alesi ai poporului". dar dornic sa invete. al lui Ion. organizarea "aparatului de rezistenta armata impotriva ocupantilor nemti si a slugilor antonesciene.Passionaria "Adevaruri" trucate PAULA MIHAILOV CHICIUC Toate biografiile inserate in paginile ziarelor de stanga – "Scanteia" sau "Romania libera" – au cuprins numeroase si flagrante minciuni despre liderii comunisti. jud. Tg. el se identifica cu lupta Partidului si cu viata sa. Actiunea insa se soldeaza cu arestarea lor. Doftana l-a apropiat de tovarasii ilegalisti.

Ion Bodnaras nu a putut fi inmormantat decat din colecta publica. mi-a descoperit una din nenumaratele pagini intunecoase ale regimului de sclavie si exploatare. Cu astfel de "merite" a ajuns Bodnaras dupa 1945 ministru de Razboi. Nici in cazul lui Doncea nu se spune vreun cuvant despre anii detentiei in URSS. Dupa 32 de ani de serviciu. el organizeaza muncitorimea in marea Confederatie a Muncii." "Scanteia". o limuzina trecea cu mare viteza pe soseaua Brasov – Bucuresti. in alegeri ii reprezenta pe concetatenii lui din capul listei BPD. sotul ei fredona un cantec la moda.161 - . relata ziaristul episodul evadarii. Doncea se avanta intr-o noua lupta. Dupa aceasta data si-a ajutat teleormanenii (el fiind originar din Arges.26 octombrie 1946 Oamenii de cultura.) In limuzina trei calatori: o tanara se pudra. Revenit clandestin in Romania.. teologul Gala Galaction.) Alaturi de tov. Libertatea l-a dus insa pe frontul din Spania. o data cu participarea la greva ceferistilor din 1933. arhivele au dezvaluit adevarul despre vietile si carierele "stralucite" ale liderilor comunisti. Doncea a reusit sa evadeze alaturi de Dumitru Petrescu si Gheorghe Vasilichi. printre care s-a numarat si Doncea. (. De pilda. a dezertat si s-a retras in Uniunea Sovietica. Prizonierii. ca ulterior sa fie numit si in fruntea Ministerului Fortelor Armate. unde s-a alaturat voluntarilor romani... Aventura lui prin viata a inceput. Acolo a urmat cursurile Scolii speciale a politiei politice (NKVD). La revenirea in tara. in speranta ca va opri "hoardele fasciste" sa ajunga si in Romania. "Ofiterul curajos". Judecat si condamnat la 20 de ani de munca silnica.. Bodnaras in declaratia data la Consiliu de Razboi. com. Drept multumire. de data aceasta dusa de partizanii din muntii Gorjului. proslavit de gazetarul "Scanteii". construindu-le dispensare si o fabrica de cherestea.. astfel ca nu apucase sa duca vreo lupta. au sfarsit intr-un lagar din sudul Frantei. nemtii au ocupat Spania. MINISTRUL ARMATEI Abia dupa ce a cazut regimul comunist. omniprezent in cercurile studentimii progresiste.Russu. el revenise in tara parasutat gresit de sovietici in 1944. Gh. ceea ce nu a spus Silviu Brucan in articolul dedicat candidatului Emil Bodnaras a fost motivul pentru care fostul sublocotenent.. scriitorii George Calinescu si Mihail Sadoveanu. a fost recunoscut de un coleg. agenti electorali PAULA MIHAILOV CHICIUC Pentru a demonstra puterea pe care o exercitau asupra societatii ideile comuniste. "Intr-o dimineata din februarie 1935. liderii BPD au cooptat pe listele electorale ale formatiunii cativa reprezentanti de seama ai culturii romanesti. dupa ce zidurile inchisorilor s-au naruit. predat autoritatilor romanesti. . absolvent "ca sef de promotie" (cum altfel!) al Scolii speciale de artilerie." DIN SPANIA IN MUNTII GORJULUI. A primit o condamnare de zece ani munca silnica pentru dezertare in timp de pace si sustragere de acte. Printre ei s-au numarat muzicianul George Enescu." Asa a "reusit" Doncea – "domnul care fuma" – sa evadeze. Cocu). care l-au si arestat. Constantin Doncea este personajul care in "saga" comunismului romanesc indeplinea rolul luptatorului pe fronturile internationalismului. "SURSA" RAZVRATIRII "Moartea tatalui. (. Dar la sfarsitul iernii. "sterse" si ele din memoria si biografia "tov-ului". a sfarsit in fata Consiliului de Razboi. va scrie mai tarziu tov. conform "Scanteii". tov. Apostol si ceilalti tovarasi caliti in lupte grele. ci statuse ascuns pana la 23 august 1944. Chivu Stoica a iesit la lumina si a pornit mai departe lupta. DEZERTORUL BODNARAS. iar un domn cu ochelari fuma vesel si nepasator. In 1932 a fost degradat si exclus din armata sovietica. In realitate.

care i-au ars cartile in perioadele negre strabatute de tara noastra. el activeaza tumultuos in domeniul cultural si politic. SADOVEANU. Egalitatea pe care evangheliile o declarau. un democrat convins. pianist. (…) Atitudinea lui antifascista si opera strabatuta de o inalta constiinta umana. editorialistul Balaci a descoperit si in cazul lui o relatie dintre scris si ideile de stanga: "Parintele si scriitorul Gala Galaction a inteles crestinismul in valabilitatea sa eterna: socialul. Enescu a emigrat in Franta dupa 1948. poeti si muzicieni. liderii BPD s-au folosit de renumele lui. au provocat furia huliganilor fascisti. Nu s-a pomenit nicaieri insa originea "nesanatoasa" a scriitorului. pentru aderarea deschisa la programul comunist. "In opera sa scrisa in graiul sanatos al poporului. "ANTIFASCISTUL". s-a aflat si prozatorul si criticul George Calinescu. dar de data asta din judetul Botosani. Membru in Biroul Politic al Partidului National Popular. declara in 1946 candidatul BPD de Bucuresti Mihail Sadoveanu. GEORGE CALINESCU. Gala Galaction a fost distins cu Medalia "Meritul Cultural" in grad de comandor (1947).r. Cariera lui George Enescu a fost ridicata exlusiv pe talentul si geniul acestuia. fara nici o legatura cu domeniul politic. au figurat si renumiti prozatori. ci si un valoros sustinator al ideilor de stanga: "George Enescu este totodata un mare iubitor al poporului. Cariera politica a scriitorului Mihail Sadoveanu alaturi de "partidele democratice" a inceput o data cu includerea lui pe lista BPD din Capitala. in timpurile antonesciene profesorul era in contact cu Uniunea Patriotilor la ale carei publicatii ilegale a inceput sa colaboreze cu mult inaintea lui 23 August.Sta in puterea oricarui partid politic aflat in plina ascensiune sa atraga de partea sa nu doar pe cei mai de seama politicieni. Dupa ce cronicarul gazetei PCR i-a trecut in revista cele mai importante lucrari. conduce ziarul Natiunea. dirijor s-a nascut in 1881 la Liveni (azi comuna George Enescu). in goana dupa imagine. Tot pe lista BPD. in plina teroare. Transferat la Bucuresti. de lipsuri fiziologice si de boli sociale. ci si personalitati din lumea culturala. pacea si infratirea intre oameni au fost propovaduite permanent de acela care nu putea uita marile nedreptati ale lumii". supravegheat de aproape si "sfatuit" sa-si dea demisia. Balaci avea sa inventeze o legatura directa intre aparitia "regimului democratic" si apogeul carierei muzicianului: "De-abia dupa ce tara noastra a pornit pe drumul progresului si al democratiei. "PROPOVADUITORUL" IDEILOR SOCIALE. toate aceste lucruri trebuie puse in seama . iubirea universala. In ciuda presupusei legaturi cu lumea politica romaneasca. economisti sau oameni de stiinta. Editorialistul Scinteii – Alexandru Balaci – avea sa-l prezinte in campania electorala nu doar ca pe un muzician desavarsit. Ca si in cazul celorlalti oameni de cultura. Sadoveanu participa activ la toate manifestarile vietii culturale romanesti si este unul dintre conducatorii ARLUS-ului". Dupa 23 August. violonist. Astfel ca.) ca dusman al Legiunii. Iata insa ca. MIHAIL SADOVEANU.". apar contrastele sociale si nedreptatea unei lumi cu mentalitate retrograda. O alta figura care a imbogatit listele electorale ale BPD din judetul Valcea a fost Gala. trambita Scinteia din noiembrie 1946. "ILEGALISTUL". De aceea a refuzat categoric orice contact cu fascismul. Copilul din flori al unei menajere – Maria Visan – Gheorghe Visan (numele de nastere al lui George Calinescu) a fost infiat de Constantin Calinescu in 1907. Sadoveanu a contat in campania din 1946 ca om de litere care a oglindit in literatura ideile libertatii si egalitatii sociale. In prezentarea conceputa in binecunoscutul stil propagandistic din Scinteia. activitatea maestrului s-a desfasurat in intreaga ei amploare". George ENESCU. CONTRA OPOZITIEI "Faptul ca poporul sufera crunt de seceta. dusman al libertatii si progresului si s-a ridicat cu tot prestigiul lui de creator genial impotriva dictaturilor hitleristo-antonesciene". munceste la catedra etc. a scos la lumina latura corelata cu trecutul "glorios" al "fortelor democratice": "Notat de catre Traian Braileanu pe fisa Ministerului (Educatiei Nationale – n. "DEMOCRAT CONVINS". in judetul Dorohoi. Renumitul compozitor. La comanda politica. pe listele cu care BPD s-a prezentat in alegeri.162 - . incluzandu-l pe lista candidatilor din Dorohoi.

de asemenea. In urma unui conflict cu muncitorii din portul Constanta. Nu luase in seama spiritul timpul. Cat de pasionala va fi fost relatia lor e imposibil de stiut. l-ar fi criticat Gheorghiu-Dej. unde era mai usor de "pierdut urma". In aceeasi seara. fara indoiala. Vorbitorul nefiind inca in vreun loc de putere. Celui de-al doilea i-a servit si de magistru in anii inchisorii "in tainele marxism-leninismului". probabil ca venise direct in Bucuresti. lui ii revine meritul de a-i fi "ridicat" pe Vasile Luca si Gheorghiu-Dej. primsecretar fiind numit Gheorghe Stoica si adjunct al sau cu probleme organizatorice tanarul Ceausescu. bine "inflorita" si garnisita cu eroism revolutionar. deputat LAVINIA BETEA Probabil ca printre particularitatile singulare ale biografiei lui Ceausescu in raport cu ceilalti lideri comunisti se afla si aceea ca din 1946 si pana in 1989 a fost. pana la moarte. la mitingul consacrat evenimentului. din 25 octombrie 1946. Lipsesc. Gheorghe. de vreme ce si in ultimele sale clipe s-a prevalat de institutia Marii Adunari Nationale ca unica instanta indreptatita sa-i ceara socoteala. viata sa a inregistrat doua schimbari importante: alegerea ca membru supleant al CC al PCR si casatoria cu Lenuta Petrescu. N-a fost insa amestecat si nici n-a avut contacte cu organizatorii comunisti ai arestarii generalului Antonescu. care-I va pastra. prozatorul l-a transferat in modul sau de a scrie. tine un discurs. pe numele sau adevarat – s-a scris si vorbit prea putin in istoria comunismului romanesc. organizarea manifestatiei de la 1 Mai 1939. bunaoara. Drept multumire pentru serviciile aduse "culturii democrate". discursul nu i-a fost consemnat. referintele la rolul lui Ceausescu in crearea Comitetului National Antifascist. a fost publicata si biografia candidatului Ceausescu. cum emisarul va fi dat bune referinte la Moscova despre primii ucenici ai sai.celor care in atatia zeci de ani nu au facut nimic pentru ridicarea acestui popor. . va fi fost foarte mandru. conducerea Regionalei PCR este schimbata. Petre Constantinescu-Iasi si Constantin Agiu – trupele sovietice la intrarea in Bucuresti. incadrat dupa 1947 in tiparele realismului stiintific. Idila va fi inceput ca intamplatoare intalnire intre doi tineri debusolati veniti de la tara sa-si caute un rost in Capitala. In ziarul local "Inainte". Rezultatele "transferului" au fost romanul "Mitrea Cocor" si volumul de reportaje din URSS – "Lumina vine de la Rasarit". conducerea comunistilor din inchisori ori savarsirea "revolutiei de la 23 august 1944". inchis in lagarul din Tg. amanuntele privind habitatul de inceput al cuplului nefiind evocate pana acum.163 - . fara intrerupere. Avantajele materiale si sociale unei asemenea functii politice erau numeroase si deloc de ignorat. Editorial: Ceausescu. Se reintalnisera in mediul proscrisilor. Demnitate de care. "debutul oficial" in politica Romaniei sil face intampinand – alaturi de Gheorghe Apostol. deputat in forul legislativ suprem al tarii. Jiu." Discursul propagandistic. printre altele. Responsabil cu constituirea organizatiei comuniste de tineret (cu existenta "metaforica" in perioada ilegalitatii) se pare ca n-a inregistrat randamentul managerial scontat. importat de la sovietici. a facut. Sadoveanu a fost ales presedinte al MAN. In octombrie 1945. Jiu pentru aderente comuniste. Despre rosturile lui Gheorghe Stoica (1900-1976) – Moscu Kuhn. Fondator al PCdR si slujbas al Cominternului cu misiuni de baza in organizarea "sindicatelor rosii" in Romania. In cateva din biografiile consacrate lui Ceausescu este mentionata episodic si functia sa de secretar la Regionala PCR Olt. si "reabilitarile" din 1968). Cert este ca el acolo a candidat in alegerile din 1946 si a fost ales pe listele BPD. ca unul dintre ajutoarele sale pentru misiuni mai aparte (cu sprijinul versatului Stoica. Tot astfel. actionand ca in conditii de clandestinitate. a facut-o desigur si despre tanarul Ceausescu. unul dintre fratii tinerei muncitoare textiliste fiind. cea mai inalta functie detinuta vreodata in intreaga perioada comunista de un scriitor. bunaoara. Dupa cum dovedeste o fotografie din epoca. in 1946. Ce facuse din 23 august 1944 pana la deputatia sa Ceausescu? Eliberat la inceputul lunii august din lagarul Tg.

Dar ce fericit si-mplinit s-ar fi simtit proaspatul "ales" – inca nebagat bine in seama – in mirifica lume de-acum! Seara de seara. Sovieticii au discutat cu partea romana. Infuriat. atunci putem sa obtinem 70-75% din totalitatea mandatelor". "Tranzitia" urma sa se realizeze prin desfasurarea de alegeri legislative care sa lase aparenta unui proces democratic. V. venit sa voteze impreuna cu sotia ar fi protestat impotriva abaterilor de la regulamentul electoral. modelul conceput la Moscova pentru sovietizarea statelor din Europa de Est urmarea trecerea la un regim concentrat in mana comunistilor. Ca si faptele de glorie puse in seama lui Ceausescu in anii puterii. comunistii isi propusesera sa castige alegerile. "disident" de succes. secretarul Comitetului Central al PCUS au dorit sa stie cam la ce rezultate se asteapta liderii PCR. Dupa etapa coalitiei asa-zis democratice. Dupa solutionarea crizei politice. despre toate si despre nimic. crima de care este facut vinovat. aveau de infruntat si presiunea Moscovei. Pentru aceasta nu s-a limitat la sfaturi si incurajari tovarasesti. imediat urmatoare discutiei cu . Gheorghiu-Dej se plansese ca "finantele noastre se afla intr-o stare jalnica. 347 de mandate au costat un milion de dolari. Gheoghiu-Dej si Teohari Georgescu s-au prezentat la Moscova. este neconfirmata. ca sa vada intai pe ce dau banii.164 - . in timp ce social-democratii si partidul lui Gheorghe Tatarescu detin importante mijloace". a raspuns Gheorghiu-Dej. care a intrat in istorie cu numele de "greva regala". In 9 ianuarie 1990. Apoi au bagat adanc mana in buzunar. tanarul Ceausescu ar fi fost. La 26 de ani. Alegerile trebuia sa fie castigate cu orice pret si cu o majoritate covarsitoare. Molotov – ministrul de externe al URSS si G. "Daca vom reusi sa mobilizam toate fortele. "RUSUL PLATESTE". Directorul unei banci din Slatina. care se interesa indeaproape despre pregatirile facute de "prieteni" (dupa cum apar comunistii romani in documentele sovietice) pentru alegeri. la 9 ianuarie 1946 A. Ceausescu. ar fi glasuit si el. cotidianul judetenei de partid Olt.Si presa post-decembrista trece. La inceputul lunii aprilie.I. adjunctul ministrului de externe al URSS. rebotezat cu cateva zile in urma "Glasul Adevarului" scria despre crima infaptuita in ziua alegerilor din 1946 de candidatul comunist Ceausescu. Moscova voia sa stie iar "prietenii" n-aveau de ales si trebuia sa ofere raspunsurile asteptate. interlocutorul roman a cerut un miliard de lei. si de frizerul Ionescu. Cum temele predilecte ale discursului comunist din acei ani erau blestemul trecutului apropiat si "prigoana" organelor statului ("burghezo-mosierimii") contra potrivnicilor sai.M. scria Vasinski la Moscova. a avut o discutie cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. bine mersi (si cu dovezi!). Liderii sovietici voiau sa stie pe ce dau banii si probabil ca raspunsurile i-au multumit. prin talk-show-uri. In acest sens. l-ar fi injunghiat pe la spate. un anume Lupu. Malenkov. hotarat si raspicat. Vasinski. Din documentele iesite la iveala in ultimii ani din arhivele ex-sovietice rezulta insa ca expresia "cu orice pret" a avut in epoca si un sens prim si prozaic al banilor. transparent si in spiritul legii. Anton. dupa moartea lui. ajutat de soferul sau. Ca orice partid.M. Intrebat de inaltul oaspete cam de ce suma ar avea nevoie. Scrutinul din toamna lui 1946 CRISTINA DIAC Din arhivele ex-sovietice stim astazi ca Moscova a depus toate eforturile ca PCR sa castige alegerile din 1946. Arhivele romanesti si marturiile participantilor la evenimente ne spun ca "prietenii" nu s-au dat in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopul. de altfel. "Prietenii au nevoie de resurse financiare pentru desfasurarea campaniei electorale". In sedinta Biroului Politic al PCUS. Printre chestiunile abordate in cursul discutiilor s-a aflat si problema alegerilor. LA FUNDUL SACULUI. Nicolae Ceausescu era probabil cel mai tanar membru din Adunarea Deputatilor. in contul tanarului Ceausescu multe fapte pe-alaturi de adevar.

6. acest lucru nu se putea realiza de catre guvern.000 afise electorale. Prin Legea electorala promulgata in iulie 1946 s-a hotarat desfiintarea Camerei Senatului. procesul de votare a decurs relativ normal. Prin tot felul de metode s-a asigurat ca rezultatul ii va fi favorabil. Nu a putut vota. cum de altfel fusesera mai toate in Romania. Ion Mihalache. In ceea ce priveste "universalitatea". s-au restrans considerabil drepturile suveranului. curieri speciali au fost intr-un continuu dute vino intre Moscova si Bucuresti. deoarece fusesera implicati in procesul intentat de autoritati organizatiei . in urna a intrat "Ochiul". direct. Pornind de la cele doua semne. Cu banii sovietici si cu aparatul de stat la dispozitie. legionari) – aproximativ sase mii de votanti. Mai mult decat atat. s-au construit lozinci dar si glume. Cu incidente cu tot. dar a iesit "Soarele". VOT "UNIVERSAL". votul era declarat universal. da’ daca n-ai «Ochi» cum il votezi. repusa in vigoare dupa 23 august 1944. Spre exemplu.000 de brosuri. pe intuneric?" Ajutorul de primar din comuna Poiana Sibiului. probabil elevat vorbitor al limbii franceze. si-a amintit ca la indemnul primarului de a face printre sateni propaganda pentru Soare. a venit in sfarsit "ziua cea mare". le plus grand des astres!".165 - . Conform Constitutiei din 1923. Un creator anonim. a raspandit un slogan care. aceasta era oarecum "limitata". Dar suveranul era neputincios. Conform aceleiasi legi. Documentele sovietice ne spun ca in lunile urmatoare. partidul comunist a asteptat ziua alegerilor fara prea mari emotii. Astfel. iar Maniu sa domneasca". "DOMNUL GROZA SA TRAIASCA!" Principalele forte care s-au confruntat in alegerile din 1946 au fost PNT si BPD. deoarece nu s-a regasit pe liste. respectiv Soarele. fiica fruntasului taranist Ion Hudita. Unii membri marcanti ai partidelor de opozitie au fost impiedicati sa-si depuna candidatura. platise 800 de echipe de teatru si 397 de echipe artistice pentru a convinge electoratul sa voteze Soarele. avand ca semne electorale Ochiul. vicepresedintele PNT. reiese ca BPD-ul tiparise pana in ziua alegerilor 4. Martea neagra CRIATINA DIAC Dupa o campanie agitata. Ioana Hudita-Berindei. judetul Falciu. ar fi putut vota in 1946 pentru prima data.189. au fost opriti sa voteze cei despre care se banuia ca vor sustine partidele de opozitie. campania capatand pe alocuri si aspecte hazlii. dintre care 200. ca voluntar. asocia ideea castigarii alegerilor de catre Soare cu un dezastru: "Votez le soleil. presedintele aceluiasi partid la Hunedoara. 28 de milioane de fluturasi.000 de dolari eliberati pe loc. Insa una scria pe hartie si altfel se intampla in practica. in ziua alegerilor nu si-au putut exercita dreptul de vot cei considerati a fi "dusmani ai poporului" (fascisti. s-a asezat in fruntea unui cor ad-hoc format din sateni care a improvizat pe o melodie versurile "Domnul Groza sa traiasca. hitleristi. gratie jocului de cuvinte si pronuntiei frantuzesti.673. La final. Un taran din comuna Stanilesti. acesta nemaiputand dizolva Camera Deputatilor.partea romana. s-a decis repartizarea sumei de un milion de dolari la dispozitia PCR pentru desfasurarea campaniei electorale. egal. presedintele organizatiei PNT – Turda si Ilie Lazar. Kremlinul daduse bani – si nu putini. secret. ar fi raspuns: "Dom’ne primar. pentru ca participase de bunavoie la razboiul antisovietic. iar acum astepta rezultatele. Ionel Pop. dupa ce-si facuse curaj la carciuma din sat. Conform datele furnizate in legatura cu materialele de promovare. votez Soarele. Ultima speranta a opozitiei s-a indreptat atunci spre Rege. Justificarea oficiala a interdictiei era acuza de colaboratori sau simpatizanti ai regimului antonescian.

tiparirea cartilor de alegator. Tot intr-o zi de 19 noiembrie Armata Romana suferise o infrangere usturatoare in fata Stalingradului. iar atribuirea semnelor sa se faca in ordinea cererilor inregistrate ulterior. cei tineri. O alta chestiune problematica sub aspectul legalitatii a constituit-o atribuirea semnelor electorale. Somesul era traditional "fief electoral" taranist. Dupa incheierea votarii." Nici in perioada interbelica campaniile electorale nu fusesera mai pasnice. Stabilirea datei alegerilor – 19 noiembrie 1946 – a reprezentat o alta neregula. aceasta operatiune trebuie definitivata in 30 de zile de la publicarea legii. Aurel Ungur era in 1946 secretar al organizatiei PCR din judetul Somes si unul din principalii organizatori ai alegerilor din acest judet. afisajul. ne-a spus cand s-a intors ca este ceva in neregula. Asa ca. povesteste Constantin Ticu Dumitrescu. Sentinta s-a pronuntat chiar in ajunul alegerilor. ori de cate ori mergeau la W. Toti. Conform decretului-lege. Ultima speranta a opozitiei s-a indreptat spre Rege. fusesera batuti violent de catre politruc si soldati. Se pare ca data nu fusese aleasa intamplator. legislativul trebuia deschis de suveran. nefiind sigur daca Regele va veni sau nu. inclusiv tata. victime ale conceptiilor «burgheze».166 - . Pentru a putea fi legal constituit. Regele a . spre a impune numaratoarea cinstita a voturilor. ideea de a dezarma un ostas era de neconceput. ne-a dat ordin sa plecam acasa. iar la 1 decembrie 1946 s-a intamplat sa stea in Parlament chiar in preajma lui Petru Groza. magistratul. Haina militara. taranistii si liberalii s-au acuzat succesiv de frauda si falsificarea alegerilor. Ionel Pop a fost achitat. 19 noiembrie a cazut in 1946 intr-o zi de marti. am propus sa intram cu forta in localul de vot. A aflat ca paza sectiilor de votare cadea in sarcina ofiterilor si soldatilor din diviziile "Tudor Vladimirescu" si "Horia. Nici unul dintre cei trei nu putuse sa-si depuna candidatura. comandantul garzii. REGELE SI ALEGERILE. dupa ce ispasise sapte luni de inchisoare. Fusesera evacuati cu totii din sala de vot. iar Ilie Lazar pus in libertate. De-a lungul timpului. elev de liceu si fiu de candidat taranist pe listele din judetul Prahova.. dupa ce decretul-lege a fost publicat. au parasit localitatea. In acest fel. in 1946. Dar. Aurel Ungur a relatat ca in cursul anului 1946 fusese initiat in tainele unei campanii electorale de succes de chiar Ioan Bunea. Acest fapt. Mama. De altfel. Opozitia l-a sfatuit pe Mihai I sa nu gireze intrarea in legalitate a unui Parlament ales prin frauda. Cele doua formatiuni reprezentau dizidente desprinse din PNT. un locotenent din Divizia T. bataile si scandalurile fiind la ordinea zilei. care gazuia legislativul. Noi. "Dupa ora 7 a inceput votarea. nu a facut decat sa creeze confuzie in ochii alegatorilor. Closca si Crisan". A doua zi insa.V. fiul singurului deputat de Somes pe care PNLul reusise sa-l aiba vreodata in citadela taranista a Somesului. lucrul acesta il patisera inca de la ora 10 dimineata. Martori oculari au relatat intamplari din ziua alegerilor. ALT PARTID. respectiv PNL si erau membre ale coalitiei guvernamentale – BPD. vechile insemne ale PNT si PNL au fost atribuite de catre Comisia Electorala Centrala gruparilor PNT – Anton Alexandrescu. reprezentau institutiile statului si legea.C. desigur deloc intamplator. votarea – la vedere – a decurs normal. Constantin Ticu Dumitrescu era. ca tata este ingrijorat. Decretul-lege care anunta cand urma sa fie convocat corpul electoral s-a facut cu foarte putin timp inainte – mijlocul lunii octombrie –. Dezamagit de experienta "grevei regale" s-a achitat de obligatiile constitutionale si a deschis sesiunea legislativa a noilor "alesi". facuta cunoscuta in presa la 10 zile dupa aceasta. netinandu-se astfel cont de timpul prevazut legal in ceea ce priveste contestatiile. S-a linistit cand a fost anuntat prin telefon ca suveranul parasise Palatul si se indrepta spre cladirea din Dealul Patriarhiei. sovieticii puneau intrebarea "Ce-ati cautat la Stalingrad?" POVESTI DIN ZIUA ALEGERILOR. Ne-am strans cu totii in curtea avocatului Capitanescu. respectiv PNL – Gheorghe Tatarescu. care a votat cu prima serie. lasand in mainile mistificatorilor cea mai frumoasa victorie electorala. A participat alaturi de tatal sau la campania electorala. Citirea Mesajului Tronului semnifica actul de nastere al noului Parlament. Peste ani a povestit ca premierul era foarte nervos. Dupa un timp a aparut si delegatia noastra. Totusi. ACELASI SEMN."Sumanele Negre". Dan Amedeo Lazarescu era la acea vreme reporter la ziarul "Liberalul". pentru tatal meu sau pentru avocatul Capitanescu.

Uniunea Populara Maghiara. nu va lasati inselati de Soare!" sau chiar unele in versuri "Jos Groza bumbac/Scoate foaia din tabac" – era o aluzie la averea considerabila a premierului filo-comunist. In judetul Cluj. cartiere. Starea de spirit a populatiei Transilvaniei. "Jos regele!". cladiri sau pur si simplu casele alegatorilor – au fost folosite ca structuri de "iradiere politica". Aceasta situatie fusese stimulata de sovietici. Toti functionarii publici au fost inregimentati in BPD. S-a instituit un monopol me-diatic. Organizatiile partidului comunist de la toate nivelurile – din intreprinderi. "Traiasca parintele patriei. prin controlul exercitat asupra presei scrise si a radioului. prin manifestatii de amploare in favoarea BPD. BATALIA LOZINCILOR ELECTORALE Din rapoartele Jandarmeriei. "Fiecare vot dat lui Groza este o caramida pentru colhoz". de la ultimul exercitiu electoral democratic trecusera mai bine de opt ani. Maniu!". zona era fieful electoral traditional al PNT. care a conferit competitiei electorale si o importanta tenta etnica. institutii. dar si altele ceva mai elaborate.167 - . S-au pus in miscare caravane cinematografice. aparent apatica la eforturile propagandistice ale BPD. Care au fost "culisele" acestora. orasele. ce metode de manipulare au folosit. din Cluj-Napoca. era intrucatva diferita de ceea ce se intampla in restul tarii. conferentiar la Facultatea de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai. Daca zona rurala ramanea calma. Explicatia se cuvine cautata in trecutul recent al regiunii. De asemenea. "Jos hitleristii!". in discutia cu domnia sa. pe micul meserias. Rolul lor. Ce metode de atragere a electoratului a folosit alianta guvernamentala? Opozitia a fost impiedicata sa se manifeste electoral. alti reprezentanti ai comunitatii maghiare gasindu-si in paralel locul si in listele BPD. strazi. sa prezinte liste proprii de candidati. pe primele doua pozitii ale listei electorale a BPD au candidat liderul comunist Vasile Luca si premierul Groza. "Jos Groza tradatorul!". Prin ce era diferita situatia din Ardeal de restul tarii? In Ardeal exista problema nationala. Pe parcursul anului 1946 comunistii au . Astfel. erau arene ale unei intense lupte politice. s-a optat ca formatiunea politica ce ii reprezenta pe maghiarii din Romania. in preajma alegerilor? Virgiliu Tarau: In toamna lui 1946. Strategia electorala a PCR a avut in atentie distantarea sa de imaginea de partid dominat numeric de nationalitatile conlocuitoare. care au fost rezultatele exacte – acestea si multe altele. "Deschideti bine Ochii. In acest sens. si in special Clujul.validat astfel un Parlament care peste numai un an avea sa voteze Republica. Simpatizantii comunismului sau activisti de partid strigau lozinci cu "Jos Maniu!". in special a celei din judetul Cluj. Consistenta si vizibila a fost ocuparea intregului spatiu public al oraselor. care monitorizau atent starea de spirit a populatiei. era "sa lamureasca prin forme dibace pe femeia casnica. precum "Jos dictatura comunista!". De cealalta parte se remarca antisemitismul. chemat in fata urnelor CRISTINA DIAC Unul dintre istoricii care s-au ocupat de tema alegerilor din 1946 este Virgiliu Tarau. pe bacanul din colt" sa voteze BPD. asa cum il definea Miron Constantinescu. sintetizat de lozici precum "Jos evreii. Noiembrie 1946 – Electoratul din Ardeal. Jurnalul National: Care era atmosfera din Transilvania. a carei rezolvare era vazuta diferit de romani si de maghiari. jos porcii comunisti!". opozitia a uzat atat de lozinci simple si usor de inteles. care au amanat deliberat recunoasterea apartenentei Transilvaniei la Romania. putem afla astazi cam ce fel de lozinci s-au vehiculat in Romania anului electoral 1946.

nu in ultimul rand. din rapoartele confidentiale elaborate de instructorii regionali ai PCR cu privire la rezultatele reale ale alegerilor din regiune. s-a procedat la corijarea cifrelor. Cum s-a facut numaratoarea voturilor? Virgiliu Tarau: Potrivit legii electorale. Delegatii partidelor politice istorice – acolo unde acestora li s-a permis prezenta – au consemnat aceste evenimente. Ce incidente mai deosebite au avut loc in ziua de 19 noiembrie? Ziua alegerilor a debutat calm. deplasarea activistilor pe teren – 250 milioane. In diferite orase din tara au avut loc mai multe atentate la viata liderilor PNL si PNT. uneori violent. Doar in judetul Cluj BPD a cheltuit peste 1 miliard de lei in activitatile de campanie electorala. Nicolae Penescu. atunci cand au aflat despre masluirea rezultatelor acestora. Pe fondul derularii procesului de vot au inceput sa fie observate si raportate neregularitati: sigilarea urnelor inainte de sosirea reprezentantilor opozitiei. ca starea de spirit in mediul rural a ramas favorabila partidelor istorice.000 de exemplare doar la nivel regional). existau premisele unei atragatoare oferte electorale pentru sate. au facut campanie electorala "de la om la om". violentarea alegatorilor. scoaterea delegatilor opozitiei din localurile de vot. peste 200 milioane au fost acordate pentru cei care au fost delegati in sectiile de votare. Pentru o zi de munca au primit salariul unui magistrat pe un an. au semnat procese-verbale in alb. potrivit documentelor vremii. cu largul concurs al presedintilor sectiilor de votare. Emil Hatieganu. Chiar daca legea nu permitea. primarii – efectuarea unor adevarate sondaje de opinie in care sa fie evaluate sansele BPD in alegeri. In schimbul banilor. date fiind masurile de ordine impuse de autoritati. Aceste neregularitati (cele mai multe datorate excesului de zel al unor activisti comunisti locali) au condus la tensionarea atmosferei electorale astfel incat inspre seara au inceput sa apara incidente mai serioase. Printre cei vizati s-au aflat Dinu Bratinau. mai apoi ele facand obiectul unor memorii adresate puterilor occidentale. afisele si manifestele electorale – alte 200 (fiind tiparite in peste 330. Ion Mihalache. votul plural. activistii BPD continuau campania electorala inclusiv in incinta salilor de vot. S-a avut in vedere si zona rurala? Cel putin din perspectiva financiara si logistica.comandat constant diferitelor structuri ale administratiei de stat – politie. Cu toate acestea. Rezultatele au fost trucate la nivelul Comisiilor Electorale Judetene. localnicii s-au adunat in jurul sectiilor de vot in asteptarea numararii voturilor si au protestat. Fara sa fi fost pana atunci manifesta. din care subventiile de presa au reprezentat 200 milioane. numirea de presedinti si grefieri in mare parte infeudati comunistilor. Mai ales in mediul rural. Una dintre aceste metode a fost reactivarea cadrelor de conducere locale care. Partidele traditionale au gasit metode pentru a evita presiunile de natura politica si politieneasca. s-a ajuns la procente apropiate de ceea ce au dorit comanditarii lor. Reiese din rapoartele jandarmeriei si din cele ale unor reprezentanti ai Misiunilor diplomatice americane si britanice in Romania si.168 - . in noiembrie 1946. aceasta atitudine de rezistenta pasiva a locuitorilor din mediul rural s-a transformat in ziua alegerilor intruna fatisa. Cum s-au masluit rezultatele alegerilor? Alegerile din toamna lui 1946 au dovedit o data in plus ca banii nu au miros. . rezistenta zonei rurale din Transilvania la uriasul efort propagandistic al BPD a fost extrem de consistenta. astfel incat. jandarmerie. Cum rezultatele celor initiale nu au fost satisfacatoare. Mihail Romniceanu. numararea voturilor era facuta in localul sectiilor de vot. Opozitia cum a contracarat ofensiva BPD-ului ? Liberalii si National-Taranistii s-au confruntat cu manifestari violente la orice incercare de a organiza mitinguri si vizite electorale.

centralizate la nivelul Biroului Electoral Judetean. prefabricarea rezultatelor in Comitetele Electorale Judetene fac aproape imposibila o astfel de reevaluare. daca nu existau contestatii. presedintii si grefierii care urmau sa conduca sectiile de votare au fost retribuiti cu sume mari de bani – dupa unele evaluari egale cu salariul pentru un an al unui magistrat. In opinia mea. dintre care doua in alb.in prezenta delegatilor si asistentilor partidelor politice. Aceasta comisie nationala primea de la structurile judetene subordonate procesele verbale incheiate la sectiile de votare. dupa victoria din 19 noiembrie 1946". Pe ce anume credeti ca se bazeaza estimarile celor care dau partidele istorice drept castigatoare ale alegerilor? Din considerente practice s pentru a cunoaste adevarata stare de fapt si pentru a putea identifica nucleele opozitiei – reprezentanti mandatati ai PCR au elaborat documente confidentiale prin care indica victoria opozitiei. Care credeti ca au fost rezultatele reale? Cu siguranta rezultatele reale ale scrutinului din 19 noiembrie 1946 nu vor mai putea fi reconstituite cu exactitate. fie din cauza neregulilor au refuzat sa semneze procesele verbale. la nivelul prefecturii. masluirea proceselor verbale din sectiile de votare. Se cuvine in acest sens subliniat faptul ca. Alaturi de informatiile mai sus mentionate – provenite din arhive romanesti – se cuvin amintite si cele provenite din arhivele occidentale. Cele peste 80% din voturile obtinute de PCR. Aici sunt pastrate informatii provenite de la reprezentantii diplomatici ai puterilor occidentale. si. care poarta titlul "Invatamintele alegerilor si sarcinile PC. Cele doua seturi de informatii comparate ne indica o frauda masiva. semnate de membrii biroului. ultimul trebuind sa fie predat judecatoriilor locale. destinat strict conducerii PCR. Rezultatele alegerilor urmau a fi comunicate de Comisia Electorala Centrala. au fost in cel mai bun caz doar dublate. Arderea buletinelor. El se refera la faptul ca. In raportul ce analiza situatia reala in judetul Cluj se spunea ca cifra de 80% era data pe baza informatiilor luate de la presedintii si grefierii sectiunilor care uneori exagerasera. atunci cand am realizat o cercetare comparativa asupra primelor alegeri desfasurate in statele din aceasta regiune dupa a doua conflagratie mondiala. Nu ne ramane decat sa speram ca o eventuala deschidere a arhivelor comuniste vor aduce mai multe precizari in acest sens. cum s-a raportat oficial. publicat de Petre Turlea in anul 2000.169 - . . pe baza proceselor verbale transmise de sectiile de votare. Si atunci. Mai multe informatii arhivistice sau memorialistice indica aceasta stare de fapt. am putut constata ca informatiile referitoare la scrutinul din Romania depaseau cantitativ si calitativ cu mult pe cele referitoare la alte tari. voturile urmau sa fie depozitate si arse. au fost incheiate patru. create de catre instructorii CC din judetele Cluj. Probleme au aparut acolo unde reprezentantii opozitiei fie nu au fost primiti la operatiunea de numarare. care au monitorizat cu multa atentie procesul electoral din Romania. Este vorba de doua seturi de documente. cate ar fi trebuit sa fie incheiate la sfarsitul operatiunii de numarare a voturilor. poate sa spuna doar atat cat izvoarele epocii indica. respectiv. pentru a-si fi marit meritele de a fi favorizat BPD-ul. Turda si Somes. operatiunea de numarare si raportare a voturilor pe teren nu a avut o importanta in elaborarea rezultatelor oficiale. acolo de unde trebuiau trimise rezultatele spre Comisia Electorala Centrala. Un exemplu poate fi ilustrativ in acest sens. Acestea trebuia sa fie intocmite in doua exemplare. Altfel spus. un document ultrasecret. Orice demers de reconstituire si analiza istorica. inaintea desfasurarii alegerilor. unde s-a facut frauda? Operatiunea de masluire a rezultatelor a fost realizata mai ales la nivelul Comisiilor Electorale Judetene. Dupa semnarea proceselor verbale. coroborarea tuturor informatiilor documentare sau orale descoperite pana in prezent converg in a indica victoria PNT in alegerile din noiembrie 1946. profesionist realizat. In loc de doua procese-verbale.

Alte doua mandate au fost acordate Partidulului Taranesc-Lupu. este situatia relatata intr-o scrisoare venita de la portareii Tribunalului Putna. le-a achitat diurna de deplasare si le-a luat semnaturile in alb pe procesele verbale de dare a rezultatului. fiecare dintre noile state de "democratie populara" isi platesc "cotele" stabilite de Stalin. INTR-O ZI. 259. Patrascanu fiind declarat seful unei organizatii armate. transformate in 347 locuri parlamentare. la putina vreme dupa victoria asupra coalitiei naziste.170 - . fiindca rezultatul este asigurat pe aceasta cale. Patrascanu a fost arestat in contextul proceselor postbelice declansate de Stalin. in final. In 1948. REZULTATE OFICIALE Rezultatele oficiale. comunicate la 23 noiembrie. Patrascanu nu calcase vreodata in acel loc. Le-a comunicat ca s-a decis ca in tara sa nu fie lasate decat 26 de locuri pentru PNT si 11 pentru PNL". poate fi urmarit prin raportul cu adevarurile exprimate in insesi declaratiile lui Lucretiu Patrascanu. au fost castigate in mod real de partidele istorice.304 voturi si 33 de mandate. Patrascanu fusese arestat sub acuzatia de incercare de fuga in strainatate.Putem afla astazi care au fost rezultatele reale? Raspunsul la aceasta intrebare este dificil de dat. Bulci (Arad). Banii de la comunisti erau la fel de buni ca oricare altii. plasati sub comanda lui. orasului "revolutiei proletare" revenindu-i "onoarea" de a mentine treaz spiritul disciplinei de partid si al obedientei absolute a multimii. Inceputul lor. moartea. UPM – 538. In documentul mentionat se preciza: "Prefectul judetului a convocat pe toti presedintii sectiilor de votare. au zacut in inchisori fara a sti ca fusese vreun "proces Patrascanu". i-ar fi cauzat.068 voturi. Fapt este ca alegerile. cu sediul intr-o mica asezare de pe Mures.773. Patrascanu si ceilalti comunisti din lotul sau fiind obolul romanilor pe altarul noii "religii proletare". Cap de acuzare in procesul sau a fost "complotul impotriva statului". O estimare ar fi un exercitiu relativ si subiectiv. marturiile mincinoase fiind dobandite cu ajutorul unor agenti ai serviciilor speciale sovietice. Editorial: Nationalismul lui Patrascanu LAVINIA BETEA Dintre toate acuzatiile ce i-au fost aduse fostului ministru comunist al Justitiei in ancheta (19481954) si au fost facute publice prin sentinta procesului. AU CASTIGAT. SALARIUL PE UN AN Pentru a-si atinge obiectivele.862 voturi si 29 mandate. respectiv 3 mandate. iar ei erau victimele lui. Rand pe rand. . In 1968 a fost confectionata imaginea unui "comunist luminat" ale "carui convingeri patriotice" il detasau de tovarasii sai. a falsului. In fapt. coroborate cu ideologia si evenimentele epocii in care se incadreaza drama sa. in acest sens. Cat de reale sunt aceste reprezentari sociale care persista in istoriografia contemporana. Ilustrativa. Asemenea atitudini ce i-au atras popularitatea maselor si totodata invidia lui Gheorghiu-Dej. care in opinia mea nu ne-ar face decat sa ne certam pe cifre.689 voturi. instruita de ofiteri englezi si americani. PNT – 881. Cu ajutorul unor sume importante de bani au convins pe multi sa le faca jocurile. PNL-Bratianu. aratau astfel: BPD obtinuse 4. in legatura cu Tito. iar "sefii de ceata" localnici. Magistratiipresedinti ai sectiilor de votare n-au stat mult pe ganduri. reprezentantii partidului comunist au stiut pe ce pedale sa apese. zvonurile vremii si propaganda comunista au relansat in ultimele trei decenii ale regimului doar pe acelea de "nationalism" si "antisovietism". Le-a cerut sa lase cea mai mare libertate in alegeri. ca si in seria celor puse sub semnul "marii terori staliniste" din anii ’30 se afla intr-o alta "afacere Leningrad". asa cum o indica sursele.

Declaratia o face in contextul acuzatiilor de nationalism. alti trei la munca silnica pe viata si inca 23 la ani grei de detentie si domiciliu obligatoriu. liderul absolut al comunistilor – este acela care e gata sa apere neconditionat URSS-ul. Belu Zilber. in ale carui declaratii pulseaza speranta instaurarii unui regim de democratie in maniera occidentala (desi era inregimentat in NKVD!). au fost condamnati doi oameni la moarte. pentru ca URSS este baza miscarii revolutionare mondiale si aceasta miscare nu poate fi aparata si promovata decat aparand URSS-ul." Spre deosebire de prietenul sau. cea mai mare parte a liderilor comunisti din "imperiul exterior sovietic" au devenit insa "nationalisti". Argumentul adus era fraza pe care ar fi rostit-o acesta. se situeaza impotriva revolutiei si se alatura inevitabil dusmanilor revolutiei. in partidul lor se infruntasera doua curente – partizanii Moscovei si "comunistii nationali". Trecutul. Ceausescu s-a erijat in promotorul comunismului national romanesc. Oricine crede ca apara miscarea revolutionara mondiala. "bratul inarmat al partidului" care "in numele poporului" a fabricat declaratii si marturii mincinoase. a falsificat si plastografiat. O superproductie a Securitatii. in 1945 si 1946. separat de sau impotriva URSS. cu subtextul eliminarii aservirii fata de sovietici. Comunist si roman LAVINIA BETEA Prezentam in cele ce urmeaza cateva fragmente din cartea "Lucretiu Patrascanu.. Din franturi de conversatii – mai ales cu sotia si cu cei mai apropiati prieteni –. antisovietismul era sinonim cu incalcarea principiului internationalismului proletar. Dupa moartea lui Gheorghiu-Dej.. devenise neconvenabil. reeditata recent de Editura Curtea Veche Bucuresti intr-o versiune adaugita cu documente provenite din Arhiva Cancelariei CC a PCR. Aceasta si nu alta a fost menirea institutiei ale carei arhive sunt crezute astazi a fi temeiul limpezirii trecutului. a urmarit. premiata de Academia Romana in 2003. din fapte si intamplari al caror sens a fost deviat functie de "necesitatile" anchetei. eu nu ma consider nationalist sau ca unul care am parasit internationalismul proletar.171 - . a fost fabricata statura unui dusman al regimului comunist in Romania si implicit al comunismului mondial. fara sovaiala si fara frica. Moartea unui lider comunist". in iunie 1946. argumentata cu discursurile sale sustinute in Ardeal. dupa cum insusi Patrascanu declara in ultimul cuvant din proces. In urma unor acuzatii "in intregime inventate".La cativa ani dupa moartea lui Stalin. "Internationalistul – il defineste Stalin. Pentru a avea legitimitate in fata multimilor au rescris ori eliminat etapa cominternista din istoria partidelor comuniste pe care le reprezentau. motiv pentru care fusese ucis. prin toate straduintele mele la tot ce apartine si reprezinta URSS". "Daca atasamentul sincer si total fata de Uniunea Sovietica este piatra de incercare a atitudinii internationale – aceasta afirmatie o fac iarasi dupa o lunga si sincera cercetare a constiintei mele – am ramas acelasi comunist legat prin toate gandurile si aspiratiile mele. Dupa 1968. FRAZA-CHEIE. A fost Patrascanu "antisovietic"? In deceniul cinci al secolului XX. la Cluj: . "Scrutandu-mi adanc constiinta. afirma el. principiu fundamental in elaborarea doctrinei comuniste. scrie el. cand orice partid comunist european nu era altceva decat o filiala a Cominternului. O solutie pentru inducerea naivilor in eroare a fost schema conform careia in chiar anii de inceput. Patrascanu a fost prezentat ca precursor al lui." Si-atunci?. O schema pe baza careia a fost construita si reprezentarea de antisovietic si nationalist a lui Patrascanu. inscenat si acuzat. s-a afirmat in mod oficial ca Patrascanu a dorit un "comunism national". in toti cei sase ani de ancheta nu exista nici un moment in care Patrascanu sa declare ostililitate ideologiei de factura sovietica.

pe cand cu ministrul Justitiei te intalnesti la gara. Prezenta a doua declaratii ulterioare pe tema efectelor nocive generate de cuvantarile lui Patrascanu. Nicaieri insa in documentele vremii – nici in sedintele Biroului Politic din iunie si iulie 1946.. Oradea. Nascut in Arad. Cum ajunge cuvantarea de la Cluj obiect de critica? In momentul in care discursul urma a fi paginat in "Scanteia". cei mai nemultumiti de efectele in plan local ale cuvantarii lui Patrascanu s-au aratat Vasile Vaida si Leontin Salajan. Nici laudatorii sai din opozitie nu mentioneaza insa amintita fraza. printr-un denunt. fost asistent al lui Lucian Blaga si ulterior decan al Facultatii de Istorie din Cluj. ANCHETA In ancheta Securitatii (1948-1954). In realitate. Dupa discursul de la Cluj. NICI SECURITATEA. Patrascanu a rostit-o. iar in 1948 Rautu "urca" la randu-i in functia de sef al "agitprop-ului". La sesizarea lui Sorin Toma ca in discursul lui Patrascanu sunt "anumite pasagii care provoaca dubii". in 1946."Inainte de a fi comunist. si Rautu lucrasera in presa din Uniunea Sovietica in timpul razboiului. ne indreptateste sa credem ca.. VIGILENTA PROPAGANDISTILOR. Stilul de lucru al lui Patrascanu – il critica Vaida – este in opozitie cu cel al lui Teohari Georgescu care le-a dat "ajutor de nepretuit" si are autoritate deopotriva in cercurile romanesti si unguresti din Ardeal. In fata anchetatorilor atribuie discursurilor sale urmatoarele scopuri: "1. asadar. sint roman". pe tema discursurilor sale cu tenta nationalista sustinute in Ardeal in 1945 si 1946. PLANGERILE COMUNISTILOR LOCALI. Declaratiile sale din 1952 (cand se afla el insusi anchetat sub acuzatia de sionism) sunt un model de oportunism politic. 3. respectiva fraza nu este mentionata. Mi-a convenit sa ridic chestia Ardealului de Nord pentru popularitate personala". dupa practicile vremii. De altfel. de nationalitate evreu. 2. Sorin Toma (redactorul-sef adjunct al ziarului) il sesizase pe Leonte Rautu (adjunct al sectiei propaganda si agitatie a PCR in acel moment). Speriat de asemenea laude. Si Toma. In sedinta de partid. Patrascanu a fost obligat sa dea numeroase declaratii.172 - . "Vigilenta" lui Sorin Toma este laudata cu acest prilej de catre participantii la sedinta Biroului Politic cu activul de partid. cand vine la Cluj sta de vorba cu conducatorii locali. peste numai un an Sorin Toma devine redactor-sef al oficiosului partidului. percepute de tovarasii sai ca o incercare de "a sparge unitatea partidului". unde Patrascanu a fost criticat pentru discursul sau – nici in textele discursurilor sale din ancheta Securitatii. – daca asa va fi fost! – . Problema nationala . spontan la sfarsitul discursului din 1946. ca experimentati propagandisti. Aurel Vijoli pune greselile lui Patrascanu pe seama faptului ca "a cazut victima faptului ca atunci cand s-a dus in Transilvania a luat contact cu burghezia romaneasca". in "Dreptatea" a aparut un articol scris de Carandino care-l lauda pe Patrascanu. ei ii "arata greutatile". Lider clujean atunci. Ca Patrascanu ar fi spus ca inainte de a fi comunist prevaleaza calitatea de roman nu mentioneaza nici unul. ea fiind adusa la cunostinta conducerii partidului cu interpretari tendentioase. texte integral anexate dosarelor de ancheta. Pavel Apostol a ramas in constiinta intelectualitatii clujene ca prototip al delatorului. fraza citata nu este continuta in textul cuvantarilor rostite de Patrascanu in 1945 si 1946 la Cluj si Sibiu. Patrascanu intervenise prin cunostintele sale ca sa-i roage pe taranisti sa nu-l mai elogieze. respectiv. Incalzit de succesul oratoric. date de Pavel Apostol la Securitatea din Cluj in 1952 (intruna din ele aflandu-se si unica mentiune a afirmatiei incriminate). Sa iau arma Ardealului din mana manistilor. LAUDELE TARANISTILOR. Sa raspund campaniei revizioniste. Rautu trage semnalele de alarma cuvenite. tocmai el fusese autorul denuntului. secretarul regionalei de partid Cluj si. Ministrul de Interne. Venind in Romania contau.

promite el. Altul a spus: "Dar ce tov. Primii care l-au considerat nepotrivit au fost liderii comunisti din Ardeal. Gheorghiu-Dej invoca responsabilitatea tuturor acelora care favorizeaza asemenea "devieri". Patrascanu nu e roman. Patrascanu isi face autocritica.. reprosandu-i greutatile create prin discursul lui.173 - . Dimpotriva. fapt adus la cunostinta ministrului de Interne prin intermediul unor informatori.. Plecase la Cluj. Cum la Craiova tocmai fusese ucis un capitan sovietic. Cel care pare a dori semanarea vrajbei este Teohari Georgescu. Dimpotriva. Nu rezulta sanctiuni pentru Patrascanu. "DEVIERI". zice el. AUTOCRITICA. Liderii comunisti locali ii sunt insa cei mai inversunati critici. Dupa ce se da citire materialului critic facut de Secretariat la adresa cuvantarii lui Patrascanu de catre Miron Constantinescu. cuvantarea fiind "pe trei sferturi improvizata". Gheorghiu-Dej pune in discutie "devierile" acestuia. Deschis de. Gheorghiu-Dej ii reproseaza si criticului Rautu lipsa de vigilenta in cele ce s-au petrecut. Din autocritica sa sunt de retinut cateva dintre detaliile care conduc la perceptia mecanismelor vietii de partid. Altul a raspuns: "Patrascanu e cel mai bun roman. nu si pe "sovinistii romani". Dupa obicei. inaintea semnarii Tratatului de Pace de la Paris care va reglementa definitiv apartenenta Transilvaniei la statul roman. ale carei abateri de la canoanele comuniste fusesera sesizate de Sorin Toma si Leonte Rautu. INDISCIPLINA. HAITA DE PARTID.LAVINIA BETEA In iunie 1946. Din nou. Apoi. Gheorghiu-Dej pare interesat de a imparti vina lui Patrascanu cu altii. Riposta tovarasilor de partid fata de textul cuvantarii sustinute de Patrascanu la Cluj. nu intarzie sa apara. fusese trimis la Cluj cu "insarcinarea" "sa ia atitudine impotriva dezordinelor de la Cluj. faptul ca acorda credit "regimurilor reactionare" din trecut prin afirmatia ca transilvanenii au cunoscut sub stapanirea ungureasca si sub cea romaneasca interbelica o anumita "stare". Este momentul in care Gheorghiu-Dej solicita sa fie informat despre felul in care si-a tinut Patrascanu angajamentul in sedinta cu activul de partid ce dezbatuse in urma cu o . "Fiecare dintre noi are o taruca de sovinism". Dar Gheorghiu nu e asa bun". O greseala care. In fata unei asemenea situatii. fara un text revizuit de Secretariat". Cu o seara in urma. In primul rand. La 22 iunie 1946 are loc sedinta Biroului Politic cu activul central de partid cu scopul anuntat de Gheorghiu-Dej "pentru a lamuri punctul de vedere principial al partidului nostru cu privire la problema nationala". Lucretiu Patrascanu a tinut un discurs la Cluj. Sedinta este inchisa dupa luarile de cuvant ale Anei Pauker si Gheorghiu-Dej. aceea de a-i fi criticat doar pe revizionistii si nationalistii maghiari. Alt argument ca Patrascanu a gresit sunt laudele aduse discursului sau de "cercurile politice ale istoricilor". De nicaieri din acest document nu reies interpretarile ce vor fi atribuite dupa 1968 rivalitatii dintre Patrascanu si Gheorghiu-Dej. zice la un moment dat Dej. Miron Constantinescu si temperat fariseic de Gheorghiu-Dej. Mai grav inca: "Secretariatul nu daduse insarcinare tovului Patrascanu sa faca declaratii politice de asemenea anvergura cu pozitia internationala a partidului si a guvernului". Gheorghiu-Dej nu e roman?". Si urmeaza iarasi atacul dezlantuit al haitei de partid. nu se va mai repeta. Gheorghiu-Dej ii traseaza ca sarcina (dupa elaborarea si publicarea unui document privind pozitia partidului) sa-si pregateasca "1-2 articole si vreo doua declaratii". Se intalnise cu fostii ilegalisti Andrei Patrascu si Vasile Vaida (lideri comunisti regionali in acel moment) carora le spusese ca punctele principale ale discursului le stabilise in Secretariat. provocate dupa cum stim cu totii de sovinistii romani". In iulie are loc o alta sedinta a Biroului Politic. printre altele Biroul Politic pune in discutie situatiile deosebite pe care le ridica in aceste imprejurari exprimarea nationalismului. "Unul a spus ca in Partidul Comunist nu sunt romani. "Haita" s-a dezlantuit asupra lui in sedinta la Bucuresti. Cand Rautu il critica pe vorbitor ca se adresase in nume personal multimii. zice Patrascanu. O NOUA RUNDA. "cu simple note. la Cercul Militar fusesera discutate problemele ridicate de Patrascanu in Ardeal.

Lucretiu Patrascanu. sa spuna adevarul "fara nici o rezerva". " Sfat al lui Gheorghiu-Dej catre Patrascanu Cuvantarile din vara lui 1945 LAVINIA BETEA In vara lui 1945. dupa cel de-al doilea razboi mondial. familia Bajeu se mutase de la Tg. Indraznise sa afirme. in Bucuresti si primise un apartament in Strada Vasile Lascar nr. pentru care familia sa avea o mare admiratie. unde tatal lucrase ca medic. . Se afla in Ardeal – subliniaza el – "ca trimis al Guvernului pentru a strange legaturile intre acest colt de tara si Romania. In sala Colegiului Academic.. semnat de Dej." Materialul. ci sa arati cum spune tov. ministrul Justitiei in Guvernul Groza se adreseaza unui auditoriu alcatuit din intelectuali. printr-un discurs construit dupa toate regulile retoricii. prieteni. CLUJ. Se angajeaza.. in fata auditoriului. intre Guvern si Ardeal". 1945. D. de bunavoie. la propunerea Anei Pauker (pentru a vedea reactiile si a spori popularitatea secretarului general. doamnelor si domnilor. fusese arestat pentru nationalismul sau. Ana. in 13 iunie.luna greselile ce le facuse in discursul de la Cluj. ZVONURILE VREMII In 1948. Inainte de a pleca. Copil fiind. Patrascanu motiveaza insa ca expunerea ce-o tinuse nu fusese la o intrunire de partid. asteptam pana ce tu pregatesti material si pe baza aceasta luam atitudine. Nu inseamna sa-ti tragi parul de pe cap. ca noua nu ne e rusine de o greseala facuta. Patrascanu nu-si tinuse insa promisiunea. pentru ca "numai asa vom putea rezolva problemele noastre generale si problemele noastre locale". Locuia impreuna cu parintii sai in acelasi imobil cu ministrul Justitiei. Cum incepusera "devierile nationaliste" ale lui Patrascanu? Acuza este importanta si ea trebuie contextualizata deopotriva in "problema Transilvaniei". mostenit de Lucretiu Patrascanu de la tatal sau. deoarece menajera familiei Bajeu se afla intr-o relatie amoroasa cu unul dintre insotitorii ministrului Justitiei. dar in fata opiniei publice nu tine sa apara ca un disciplinat soldat al partidului. cand a fost arestat Lucretiu Patrascanu. Reiese insa ca. dupa zvonurile vremii. el isi facuse autocritica in fata tovarasilor de partid. astfel: "Tovarasi. ca el nu e obisnuit sa-si scrie conferintele. Patrascanu. timp de opt zile am vizitat Ardealul de Nord". a sustinut "in inima Transilvaniei" – la Cluj (sala Colegiului Academic) si Sibiu (Teatrul Municipal) – discursuri care l-au consacrat in istoriografia comunista din ultimele trei decenii ale regimului ca dusman al sovieticilor si nationalist.174 - . inginerul electronist George Bajeu (foto) avea 13 ani. ca "inainte de a fi comunist sunt roman…". Insusi Patrascanu se angajase s-o faca. prof. de fapt. zisese ea). George Bajeu a aflat din zvonurile auzite acasa ca Lucretiu Patrascanu. ministrul comunist al Justitiei. si in importanta pe care i-o acorda Stalin. O atitudine contrara disciplinei de fier a lumii unde el. care se considera un expert in problemele nationalitatilor. Aflasera imediat despre arestarea vecinului lor de la apartamentul 7. aparuse in Scanteia. recunoscand sub forma abila greseala. Dupa 1944. sa-ti faci harakiri. discutata in cadrul partidului si de lovit cu toata puterea in istorici. a tinut ca la Cluj ("in inima Transilvaniei") sa expuna observatiile si concluziile calatoriei. Jiu. pregatit de Secretariat. D. desi Ana Pauker ii dictase telefonic ce urma sa contina discursul. Prima manifestare taxata ca nationalista a fost discursul din vara lui 1945 tinut la Cluj. "Tovarase Gheorghiu – il citeaza Dej –. FORMA ABILA "Trebuie neaparat luata atitudine in legatura cu problema nationala. intrase. 100.

venite dupa 1940 in sprijinul lui Horthy". cea dintai se refera la "o stare de spirit plina de neliniste si nesiguranta" in Ardealul de Nord. "EXPERTUL" PARTIDULUI In "problema Transilvaniei". Patrascanu mai relateaza auditoriului ca in regiunea secuiasca nu a gasit steagul tricolor romanesc care trebuia sa fie insotit de steagul rosu sovietic. In judetul Trei Scaune. spune raspicat Patrascanu. "Sunt dator – accentueaza el – sa spun aceste lucruri si ca ministru si ca comunist" (sic!). Patrascanu afirma ca "s-a nascut impresia ca exista o stare de complicitate intre organele nou create si elementele vinovate ale trecutului regim maghiar". "De frica teroarei pe care acestia o exercita". 1945. Va ajunge la Bucuresti – promite ministrul Justitiei – si va forma. nu o singura data. exploatate. "Nu ne gandim sa romanizam maghiarimea pe cai ocolite – afirma oratorul – dar legile statului sint unice si in mod unic si uniform trebuie aplicate. imbratiseaza acest punct de vedere si incearca prin toate mijloacele sa transforme prietenia romano-maghiara in realitate".STAREA DE FAPT. dar intreg Guvernul. au fost condamnati doar trei faptasi. "REFORMA JUSTITIEI" anuntata atunci e. prilej de nelinisti. claritatea ideilor si remarcabila frazare. inclusiv partidul liberal si cel national-taranesc. SIBIU. Problemei limbii oficiale in statul roman ii este. populatia romaneasca si cea maghiara "au fost framantate de curente sovine. reprezentate in formatia guvernamentala de astazi. un tribunal al poporului la Cluj. I. Patrascanu a sustinut conferinta "Ideea nationala si democratica". A doua zi. au pe constiinta crime si faradelegi comise impotriva romanilor". reclamatii. Sute de ani. A observat chiar "rezerve din partea populatiei romanesti fata de Guvernul Groza". in decursul a trei luni. de minoritati profitoare".175 - . sa-i fi nemultumit mult pe comunistii maghiari. marturii in fata justi. Referindu-se la crimele savarsite asupra populatiei romane sub regimul horthist. pentru indreptarea starii constatate. in decembrie 1944: 1. Limba oficiala in statul roman este limba romana. Cererea ce i-a fost facuta insa in tinuturile secuiesti – dosarele si sentintele din institutiile justitiei sa fie formulate in limba maghiara – nu este cu putinta. O alta observatie a lui Lucretiu Patrascanu trebuie. unii romani se gandesc sa-si paraseasca ei locurile de bastina. sunt atinse in discursul lui Patrascanu. intr-o parte a populatiei maghiare si in special in secuime". drept care aduce salutul si multumirea sa Statului Sovietic si Armatei Rosii. la Teatrul municipal din Sibiu. "o rezerva dusa pana la adversitate fata de aparatul administrativ si fata de Statul roman. deoarece "pe strazile Clujului si ale Oradei se plimba nestingherite acele elemente care. Aceasta. instrumente ale regimului trecut. LIMBA OFICIALA. ca si acum. Intr-un oras transilvan a fost intampinat doar cu imnul sovietic. faptul fiind un "mijloc de atatare la sovinism" si combatut de insusi A. ministrul Justitiei se pronunta pentru refuzul dreptului de sedere in Ardealul de Nord a "elementelor sovine. Printre constatarile expuse de Patrascanu. de asemenea. Bunaoara. Zvonurile ca Transilvania "va deveni stat autonom" ori "de incadrare a Ardealului de Nord intr-un stat sovietic federativ" le considera o "opera direct criminala". consacrata o buna parte a discursului. declara ca are in vedere reforma justitiei si operatia de epurare a aparatului functionaresc la toate departamentele. In numele guvernului din care face parte afirma "definitiva incadrare a Ardealului de Nord intre granitele statului roman". de asemenea. "nu numai partidul comunist. Vasile Luca daduse urmatoarele directii propagandistice. Pentru a nu mai repeta vechile stari de lucruri. Transilvania de Nord nu apartine in acest moment nici Ungariei.tiei – limba maghiara. Vasinski. un discurs care exceleaza in logica expunerii. unde s-au comis cele mai multe asemenea crime. nici . Argumenteaza cu "vointa ferma si generoasa a Guvernului Sovietic de a reda Romaniei Ardealul de Nord"." Alte chestiuni care trebuie sa fi displacut multora. pentru aceasta fiind necesara infiintarea in instantele de judecata a unui corp de traducatori-jurati. Populatia maghiara poate folosi in contactul direct cu administratia – petitii. Se declara a nu fi de acord cu cei care arboreaza doar steagul sovietic. in contextul in care inca era considerata incerta apartenenta Transilvaniei la granitele Romaniei. Datoria guvernului actual este sa combata sovinismul.

fapt intolerabil armatei sovietice. populatiei nu-i puteau fi trezite resentimentele dorite impotriva "criminalilor de razboi": armatele germane fusesera armate aliate pentru ei. caminele lor sunt atacate de muncitori maghiari de la fabrica "Dermata". tovarasul Andrei Visinski. Incheiate cu nepotrivitul final (in raport cu practicile discursive comuniste unde nu se vorbeste decat la persoana a doua. ascultat cu emotie. Razboiul se terminase. Periculosul conflict este stins in acel moment de o patrula sovietica. 2.Romaniei desi armistitiul incheiat de Aliati cu Romania nu recunoaste Dictatul de la Viena si fagaduieste Transilvania sau cea mai mare parte a ei Romaniei. da bataie de cap tuturor politicienilor. iar romanii aveau de suferit in multe feluri din cauza lor. respect si dragoste de noi toti cei prezenti. Armatele sovietice stationau in Romania ca armate de ocupatie. iar economia "platea" datoriile de razboi. Administratia romaneasca trimisa de la Bucuresti. cand s-a coborat din tren a fost salutat cu imnul sovietic. CONFLICT ETNIC. Conferinta de Pace de la Paris. Tovarasul Visinski a cerut insa mai intai sa fie cantat si imnul statului roman. in loc sa fie democratica si sa respecte drepturile nationalitatilor s-a dovedit "colonizatoare. DISCURSUL LUI PATRASCANU. EXEMPLU SOVIETIC "Imi aduc aminte de o intamplare petrecuta acum trei luni la Cluj. tara era ocupata de trupele sovietice. care ia act de senzationalul momentului si evenimentului. Relevant este. Vara lui 1946 este un timp de pregatire a alegerilor electorale. Urma sa treaca apoi in revista trupele. "in numele guvernului roman". In atmosfera tensionata a orasului. reactionara si fascista". care stabileste ca vinovati incitatorii din partidele liberal si taranesc si pe profesorii universitari care iau educat prost pe studenti. In plus.176 - . Excelenta Sa. "Transilvania a apartinut si va apartine Romaniei". la 5 iunie soseste ministrul de Interne Teohari Georgescu. faimosul sau discurs. In 28 mai 1946 au loc "incidentele de la Cluj". iar generalii romani care fusesera acoperiti de laude pentru campania din Est nu puteau fi discreditati pentru "crimele infaptuite in Uniunea Sovietica". fapt ce alimenta sperantele politicienilor ca raporturile de forte se vor regla in favoarea anglo-americanilor. Ideile sale principale vor aparea subliniate de presa. La greutatile de dupa razboi se adaugasera efectele dezastruoase ale secetei. In acelasi timp. talentul oratoric al vorbitorului. cand. plural): "in numele guvernului si al Partidului Comunist ma ridic impotriva . Lucretiu Patrascanu (subliniindu-si calitatea de profesor universitar) va sustine. La trei zile distanta de vizita lui Teohari Georgescu (ale carui opinii vor fi larg propagate de presa maghiara). "a cere revizuirea frontierelor este un amestec in treburile noastre interne". este un timp care electrizeaza spiritele in Ardeal. era un imbold si o pilda" Lucretiu Patrascanuiunie 1945 1946 – vara fierbinte a lui Lucretiu Patrascanu LAVINIA BETEA Anul 1946. dar izbucnisera neintelegeri intre Aliati. "revizionismul de azi al guvernului maghiar il continua pe cel de ieri". Gestul era mai mult decat o formula protocolara. Remarcabila din lectura lui este maniera transanta de exprimare a unor opinii care electrizau atmosfera timpului si locului. ministrul adjunct de Externe al Uniunii Sovietice. faptul ca Guvernul de la Bucuresti nu a respectat conditiile armistitiului a dus la aceasta situatie. de asemenea. "nimeni n-are drept sa puna in discutie granitele noastre". unde se decide apartenenta provinciei si alegerile electorale. "poporul roman este un popor intelegator" – sunt cateva dintre ideile exprimate de Patrascanu cu acest prilej. cand Patrascanu sustine incriminata cuvantare de la Cluj. in urma unor demonstratii nationaliste ale studentilor romani.

Am ocupat aceasta pozitie nationalista tradatoare si pentru ca in mentalitatea si ideologia mea au ramas unele ramasite si prejudecati mic-burgheze. demnitarii comunisti din Romania se deprinsesera deja cu stilul de viata derivat din natura puterii lor.. Patrascanu incepuse a fi urmarit inca dupa prima sa cuvantare sustinuta la Cluj. fusese "plantat" de Bodnaras pe langa el cu misia de informator si provocator. din ordinul lui Teohari Georgescu. Intre prieteni. problema Ardealului de Nord era problema centrala care cuprindea atentia intregii opinii publice romanesti si am urmarit si popularitatea mea personala. agent al serviciilor speciale sovietice. va fi criticat pentru cele spuse. din iunie 1945. in urma cu un an. fostii ilegalisti trecusera printr-o etapa de acomodare in imitarea obiceiurile de viata de la Kremlin. nu trebuie sa se intoarca. asemenea casnicii . foarte putine. "Reprezentantii poporului" isi afisau munca. Betea este cel care-i procura documentatia discursurilor sale si il insoteste pretutindeni "ca prieten". Ascunsa si bine pazita de ochii oamenilor de rand era insa existenta lor particulara. modestia.177 - . ascunzand Partidului o parte din aceasta cuvantare. in multe declaratii cerute de anchetatorii Securitatii. Nicolae Betea. Dupa arestarea sa. Patrascanu declara: "Deviatiile mele pe linie nationalista au inceput cu prima cuvantare a mea de la Cluj. Isi legalizasera mai intai convietuirea cu tovarasele din perioada ilegalitatii. Patrascanu nu stie insa ca mai ostili decat maghiarul Vasile Luca ii sunt tovarasii romani Emil Bodnaras si Teohari Georgescu. Din declaratiile altor ofiteri din serviciile speciale..schimbarilor de frontiera". refuzul imbuibarii si celorlalte "pacate lumesti". Patrascanu afla ca Betea. in preajma lui aparuse "un admirator". Lucretiu Patrascanu si-a facut. Trecutul nu se poate intoarce. folosind cuvantarea de la Cluj din iunie 1946.. Regreta. Avand o situatie subreda in partid. Aceste deviatiuni n-au fost intamplatoare si m-au dus si m-au situat pe o linie nationalista tradatoare. Putine. Falimentul este definitiv. deoarece prin aceasta a dat "un certificat de buna purtare guvernelor burghezo-mosieresti care au guvernat in acest timp". La iesirea din inchisori ori revenirea din Uniunea Sovietica. de asemenea. PREA TARZIU. tocmai spre binele populatiei romanesti din Ardeal.. In vara lui 1946. DECLARATIE IN ANCHETA In ancheta. amanuntele vietii private a conducatorilor comunisti fiind considerate inalte secrete de stat.Cuvantarea de la Cluj Editorial: Obiceiurile Kremlinului LAVINIA BETEA Prin 1946. CE NU STIE ORATORUL. spre binele Romaniei" Lucretiu Patrascanu iunie 1945. Mult dupa arestarea sa. am urmarit intarirea situatiei mele in Partid prin crearea unei popularitati personale – ridicand unele chestiuni pe care le-am ascuns Partidului. reiese si ca. FALIMENT "Oamenii trecutului au dat faliment. autocritica pentru ca ascunsese partidului ca "va ascuti atitudinea antirevizionista" in cuvantarea din 1946. Inca de la primul sau discurs sustinut la Cluj. Revenit la Bucuresti. prea tarziu afirmatiile referitoare la faptul ca in 19181940 – timpul in care Transilvania a reintregit Romania – s-au facut mari progrese. Patrascanu crede ca Vasile Luca fusese instigatorul "care ii sustine pe ungurii care vor sa faca Stat in Stat". care in numele pretuirii ce-o avea pentru ministrul Justitiei il instiga sa acutizeze notele nationaliste ale discursurilor.

Indiferent cat de tarziu s-ar fi culcat ei si cand s-ar fi trezit Stalin. chiar lui Stalin. In majoritatea cazurilor insa. . producand parintilor "probleme de imagine" (cazul lui Chivu Stoica). Se datora. Se mutasera. adolescenta si-a injunghiat mama adoptiva mortal. emigrat in strainatate. afisat stahanovism birocratic si idealuri umanitare la scara globala lipsita de concretete a omenirii a fost viata celor aflati in varfurile puterii comuniste. intr-atat de pronuntata le este schimbarea. simbioza dintre cercul puterii si cel al artei proletcultiste rodind in savuroase amoruri si aventuri difuzate prin singurele forme credibile ale comunicarii de masa – zvonul si barfa. "Paloarea Kremlinului". sefii de cabinet ai lui Stalin fiind curtati asiduu de insisi seful serviciilor speciale sovietice pentru a i se face cunoscute orele cand Stalin incepe si sfarseste lucrul din biroul sau. incheiat cu sinuciderea sotiei sale. unul dintre fostii secretari ai "tarului rosu". Insomniac. afirmase optimist Lenin. Insusi Stalin adoptase unul. fara intrerupere. Comparand. Cunoasterea ei. si mai rau. Dupa principiile formarii "omului nou". cat expresia stereotipa asternuta uniform pe chipurile particularizate prin paloare este surprinzatoare. cate 12-14 ore pe zi.intemeiate pe "idealuri revolutionare" vor dura. Ambasadorii sovietici aflati acolo dadeau semnul sfarsitului zilei. mai multe familii in acelasi imobil. iar a doua zi isi incepea activitatile la ora pe care-o gasea de cuviinta. in general fosta proprietate a vreunuia declarat colaborationist sau criminal de razboi. "Dati-mi orice copil de 7 ani si voi face din el un bun bolsevic". pleca din biroul sau catre si dupa miezul noptii. au provocat tragedii precum fata adoptata de Miron Constantinescu. amprentele retardului mental dobandit in orfelinate sau in situatiile de foamete si promiscuitate suportate vreme indelungata n-au putut fi indepartate. o data cu seceta din Moldova. In 1946.178 - . liderii comunisti nu si-au facut probleme asupra mostenirii ereditare a fiilor adoptivi. Unii dintre copiii adoptati au devenit delincventi juvenili. acest semn al apartenentei la elita stalinista. in grija personalului de serviciu al resedintelor sale aflandu-i-se toti copiii: baiatul din prima casatorie. transand definitiv raportul educatie si zestre genetica in favoarea celei dintai. adesea ti-este greu sa-i identifici. Desi au avut parte de o elevata educatie – profesorii de limbi straine si meditatorii la domiciliu fiind uzante comune –. se preia alt neobisnuit obicei kremlinian – adoptiile de orfani de catre liderii comunisti. cum numeste Boris Bajanov. Pana la moarte a lucrat. de altfel. Un ritm care-i obliga pe inaltii demnitari moscoviti sa nu-si paraseasca birourile pana nu se stingea lumina in cabinetul liderului de la Kremlin. nici a fiilor adoptivi nu s-a soldat cu prezicerile lui Lenin. Pentru ca fosta ilegalista Sulamita Constantinescu ii interzisese participarea la o distractie. Altii n-au avut nici un fel de recunostinta si ingaduinta pentru aceia care le schimbasera viata (cazul celor cinci orfani adoptati de Vasile Luca). bunaoara. Inceputul il facusera conducatorii bolsevici cand luasera in familiile lor copii orfani dupa decesul altor fosti tovarasi in razboiul civil. Nu rotunjimea obrazului (fireasca sub raportul trecutului de detentie). Practica aceasta si celelalte obiceiuri ale Kremlinului se prelungisera in toate capitalele Europei aflate in curs de sovietizare. Dintru-inceput insa dusmanii exploatarii omului de catre om – exploatare pe care-o vor identifica la cei din popor prin lucrul cu argati (taranul din mediul rural care i-ar fi angajat fiind declarat chiabur si pedepsit ca atare) ori al slujnicelor si bucatareselor din casele de oras – vor adopta solutia personalului de menaj si paza ca atribut firesc al cotidianului. cel adoptat si cei doi copii din cel de-al doilea mariaj. a doua zi subalternii trebuia sa-si reinceapa lucrul conform programului fixat. Ori. nu este insa deloc lipsita de surpriza unor amanunte care nuanteaza tusele de sumbra principialitate ale "romantismului revolutionar". a carui mare putere de munca a fost o marca a personalitatii sale. la inceput. datorata memoriei acelora care li s-au aflat in apropiere. nici educatia progeniturilor naturale. fotografiile ilegalistilor facute in libertatea dobandita in vara lui 1944 cu fetele lor la numai doi-trei ani distanta. Un amestec de ascunsa opulenta burgheza si duplicitate de reprezentare a proletariatului.

inaintand administratiei un memoriu cu revendicari. cu o seara inainte de izbucnirea grevei de la Atelierele CFR Grivita Bucuresti. la inceputul anului 1947 nu avea aceeasi simpatie pentru solicitarile angajatilor cailor ferate. pro-testele au fost aplanate. declansand protestul.. Lucratorii industriali au constientizat ca prin sindicatele oficiale nu vor putea sa-si prezinte revendicarile. Fiecare muncitor vrea sa primeasca zilnic 1 kg porumb pentru el si inca 300 g pentru fiecare membru al familiei sale. cand aproximativ 200 de persoane au incetat lucrul. Atitudinea autoritatilor locale comuniste seamana perfect cu cea a guvernului taranist din februarie 1933. cand fusesera arestati GheorghiuDej. precum si ratii de alimente pentru ei si familiile lor. guvernul Groza s-a lovit de realitatea unei economii in declin. valul de greve nu a putut fi controlat. In "spiritul" timpului. unde sase muncitori au ajuns in arestul politiei cu o zi inaintea declansarii unei greve. asa ca au format "comitete de fabrica" independente de acestea. In unele cazuri. Deoarece conducerea fabricii nu intervenise. Panait Bogatoiu s. iar comunistii erau incapabili sa ofere muncitorilor "raiul socialist" descris in propaganda de partid. au reusit totusi sa-si elibereze colegii din arestul politiei. Desi partidul facuse un adevarat cult pentru miscarile de protest ale ceferistilor in perioada interbelica (unul din liderii acestora fiind Gheorghiu-Dej). asumata prin Conventia de Armistitiu. Constantin Doncea. "febra" bucuriei electorale a fost de scurta durata. "PARADISUL" COMUNIST. In toate regiunile tarii au izbucnit miscari greviste. solicitand majorari salariale consistente. Se cerea majorarea salariilor cu 300%. PROMISIUNI ELECTORALE. Izbucnirea unei crize economice era evidenta inca din vara anului 1946. muncitorii de la "Astra" Arad nu s-au lasat intimidati. tara a fost bantuita de o seceta cumplita. fara a analiza obiectiv tragedia sociala previzibila dupa un an secetos.. Presa de partid a celor doua "tabere" era preocupata exclusiv sa-si "demaste" adversarii. Insa atat guvernantii. Asa cum se intamplase in 1933 la Grivita. Desi in randul muncitorilor ceferisti spiritele au fost "calmate". "Tonul" a fost dat de lucratorii ceferisti din orasele sudice ale Moldovei. muncitorii asteptau sa guste din binefacerile si drepturile fagaduite de guvern. Multe fabrici fusesera dezasamblate de sovietici si trimise peste Prut. Prin intermediul sindicatelor afiliate la Confederatia Generala a Muncii (condusa de Gheorghe Apostol). care doreau sa compromita noul regim "al poporului". . in persoana unor muncitori "fascisti". Peste toate acestea.179 - . Desi revendicarile lor economice n-au fost satisfacute in totalitate.Grevele din 1947 ILARION TIU Curand dupa publicarea rezultatelor oficiale ale alegerilor din noiembrie 1946. Aveam mai intai de platit o datorie enorma catre URSS. Mai ales in regiunile afectate de seceta.a. autoritatile au gasit repede vinovatii protestului. VINOVATI.. care au refuzat sa mai porneasca locomotivele pana nu primeau majorari salariale. fara ca presa de partid sa "sufle" ceva despre vreo greva. in anul 1946. dublata de consecintele unei secete cumplite. Dupa anuntarea oficiala a rezultatelor. cat si opozitia erau preocupati de lupta electorala din toamna. Toti politicienii s-au intrecut in promisiuni care mai de care mai fanteziste privind "bunastarea" romanilor. O greva de durata mai lunga a avut loc la intreprinderile forestiere din judetul Campulung (Bucovina). Din punct de vedere economic. dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. greva a durat pana la 3 februarie. "comitetele de fabrica" au initiat actiuni de protest. ca pedeapsa a "ororilor" Armatei romane in razboiul din Est. Romaniei i-a mers rau pe toate planurile. TOT FASCISTII. Asa s-a intamplat la fabrica de vagoane "Astra" din Arad. care s-a manifestat mai ales in Moldova. "agitatorii fascisti" au fost "neutralizati" anterior izbucnirii miscarilor de protest si arestati. Pentru guvern. Protestul a inceput la 18 ianuarie 1947. lasand in plan secund problemele reale ale romanilor. rezultatele protestului fiind nesemnificative din punct de vedere al salarizarii muncitorilor. regiune si asa destul de saraca.

situatia taranilor din estul tarii devenise critica. Incepand cu luna decembrie. Pe acest fond apar si primele zvonuri alarmiste privind "sovietizarea" Romaniei. Scinteia. In ziarele de partid apareau harti in care era trasat proiectul executivului pentru ameliorarea foametei. Proletariatul. jandarmii aveau obligatia de a cobori din trenurile spre Bucuresti pe orice locuitor din regiunile infometate care nu avea bilet sau ordin special de calatorie. Propagandistic. printr-un ordin special. aceasta problema nu a fost prioritara pe "agenda" guvernului. Guvernul comunist a reactionat destul de sovaielnic acestui prim "soc" al guvernarii pe cont propriu. In luna ianuarie 1947. "Miscarea proletara este miscarea independenta a imensei majoritati. Se spunea ca dupa modelul URSS. Grevele din iarna 1946-1947 au atins toate regiunile tarii. Scinteia acordand spatii largi prezentarii colectelor facute de "oamneii muncii" pentru Moldova. Pentru a evita haosul. insuficiente insa. Ministerul de Interne a cautat sa stopeze prin orice mijloace exodul taranilor din regiunile afectate de foamete spre judetele unde se mai gaseau cereale. Abia dupa "victoria democratiei" in scrutinul de la 19 noiembrie 1946. prapastia economica in care se gasea Romania a fost adancita de o cumplita seceta. Totusi. APELURI UMANITARE. cabinetul Petru Groza a preluat propagandistic gestionarea crizei. oamenii nu vor mai avea voie sa de deplaseze in localitatile invecinate. Cumpararea biletelor era de altfel imposibila.. Economia agrara a Romaniei era subordonata la acea data platii datoriei de razboi catre URSS. care sa aline foamea familiilor.. In realitate. dupa trecerea iernii. acestia plecand de la casele lor spre judetele "excedentare"."DEZGHET" IN PRIMAVARA. guvernul reusea sa stranga alimente pentru cei afectati de foamete. in interesul imensei majoritati. PROMISIUNI. care a afectat mai ales regiunile estice ale tarii. insa nu au capatat aspect de masa. in speranta cumpararii unui sac cu porumb sau cu grau. Pentru a-si spori popularitatea. plecand spre judetele "excedentare". nu se poate ridica si elibera fara sa arunce in aer intreaga suprastructura a paturilor care alcatuiesc societatea oficiala" (Marx si Engels. Guvernul a distribuit cereale din fondul de rezerva al statului. lucrand in folosul cetatenilor afectati de aceasta calamitate. In iarna. au fost afectate de protestele muncitorilor. Ministerul de Interne parea mai preocupat de aceste zvonuri decat de situatia . Insa in prima perioada a iernii 19461947 guvernul nu reusise sa asigure conditii minime de trai celor in cauza. deoarece statiile CFR primisera dispozitii sa nu mai vanda legitimatii de calatorie in satele bantuite de foamete. criza sociala cauzata de foamete fusese previzibila inca din vara.180 - . In raportele interne. Manifestul Partidului Comunist) Foametea din Moldova ILARION TIU In vara anului 1946. patura cea mai de jos a societatii actuale. in speranta colectarii de cereale pentru a-si intretine familiile infometate. ziarul oficial al Partidului Comunist. cabinetul Groza a initiat masuri de asistenta a regiunilor infometate. Chiar si industrii "de varf" ale economiei romanesti. cand seceta prelungita compromisese recolta. cum ar fi IAR Brasov. precum si prezentari de inalti oficiali "pe teren". Intensitatea acestora a scazut insa in martie 1947. cautand sa gaseasca "vinovati fascisti" pentru nemultumirile muncitorilor. care se anunta la fel de dura precum consecintele secetei. iar cotele pentru regiunile infometate s-au epuizat repede. din cauza campaniei electorale. Pentru autoritati. GUVERNUL CAMPION. pentru a primi numai stirile oficiale si a fi mai usor controlati. taranii au ajuns la limita subzistentei. lansa apeluri umanitare pentru ajutorarea populatiei din judetele afectate de seceta.

care slabisera atat de mult. in vederea specularii preturilor. Ministerul de Interne a permis transportul de porumb si grau spre Moldova numai cu autorizatii speciale. cat si imbracaminte si incaltaminte. sindicatele au organizat ajutorarea regiunilor infometate. Dr. inainte sa intre in regiunile infometate. Dr. Dezolanta era si imaginea oamenilor. Cu bilete sau facand "blatul". La Bacau. decat din legume. IASIUL. compus mai mult din apa. Curand. Posturile rurale de jandarmi s-au dovedit incapabile sa stopeze aceste actiuni ale moldovenilor. Deoarece capitala Moldovei fusese evacuata la sfarsitul razboiului. Frecvent. In numeroase cazuri. In Scinteia apareau fotografii cu speculanti "demascati" de oamenii muncii. pentru a fi distribuie "just" spre toate regiunile afectate de foamete. Spre Moldova au fost trimise atat alimente (provenite din regiunile sudice). Cantinele sociale abia daca puteau incropi un meniu.000 de tarani care cumparasera cereale si asteptau sa gaseasca o locomotiva pentru a se deplasa spre locurile de origine. ajungandu-se uneori la adevarate batalii intre tarani si jandarmi. autoritatile au renuntat la interdictiile de transport ale cetatenilor. PE CONT PROPRIU.181 - . mii de tarani au cutreierat judetele Dolj. Cu lacrimi in ochi. La inceputul lunii februarie 1947. populatia din garile in care se realizau confiscarile de cereale sarea in ajutorul moldovenilor. Acestia aveau atarnate de gat pancarte cu "infractiunea" comisa si cu indemnul: "Nu faceti ca el". in 1946 era depopulata. "capturarea" lor se facea in zona Ploiesti-Buzau. SABOTAJE "FASCISTE". Din aceasta cauza au fost numeroase cazuri in care grupuri de tarani au oprit trenuri de persoane sau de marfa. Argumentand ca dorea sa preintampine specula. Prin intermediul Confederatiei Generale a Muncii. acuzat fiind ca detine ilegal cantitati insemnate de cereale. taranii moldoveni s-au indreptat spre regiunile sudice.critica a taranilor infometati. mai ales pentru copii. marile intreprinderi au infiintat puncte de colectare a ajutoarelor. Liderii locali ai opozitiei au fost acuzati de presa de partid ca saboteaza economia prin "dosirea" cerealelor. Ionita isi aminteste bucuria procurarii unui sac cu grau in urma unei calatorii in Oltenia. cumparand porumb la preturi peste nivelul pietei. SINISTRAT Supravietuitorii foametei din 1946-1947 din Moldova rememoreaza cu tristete acele timpuri. regiune mai putin afectata de seceta. Romanati si Teleorman. cerealele cumparate de tarani cu fonduri proprii au fost confiscate de jandarmi. incat pareau niste schelete mergatoare. avocatul Grigore Marza (presedinte PNL-Bratianu) a fost arestat. La sfarsitul lunii ianuarie. Aflati la . Inca din decembrie 1946. "Peripetiile" transporturilor "ilegale" de cereale nu se terminau aici. busculadele incheindu-se in unele situatii cu dezarmarea soldatilor si schimburi de focuri. i-au sechestrat pe mecanicii CFR si i-au obligat sa ataseze locomotivele la trenurile lor de cereale. existand sute de astfel de "rapiri" de locomotive in perioada ianuarie-martie 1947. SOLIDARITATE MUNCITOREASCA. Nicu Ionita era in acel moment student in anul patru la Facultatea de Medicina. mama sa (care locuia in judetul Galati) i-a spus ca de luni in sir nu mai reusise sa aiba pe masa un ceaun cu mamaliga. intrucat multi ieseni nu se mai intorsesera acasa. Drama copiilor din regiunile bantuite de foamete ILARION TIU Cei mai afectati de seceta din vara anului 1946 au fost copiii din judetele Moldovei. Insa guvernul nu le-a permis sa transporte "marfa" spre locurile de origine. De obicei. de unde se puteau cumpara cereale. El isi aminteste ca pe atunci Iasiul parea un oras rupt din romanele apocaliptice. numai in gara Craiova erau 2. regimul nu s-a indepartat de la "linia" prezentarii cauzelor ca "sabotaj fascist". In ciuda situatiei critice din Moldova. Jandarmii aveau ordin sa opreasca din drum vagoanele cu porumb si grau.

Uneori au sosit din Moldova sugari cu mamele lor. Guvernul suedez a facut numeroase donatii in bani. unii insotiti de mame ramase vaduve. cazand "loturile" venite din estul tarii in caminele proprii. La Bucuresti. de unde erau repartizati spre judetele "excedentare". Dupa "trierea" si asistarea medicala. dupa care era repartizati la CARS-urile din judetele cu posibilitati. Primii care au cazut victime foametei din iarna anului 1946-1947 au fost copiii. De asemenea. deoarece copiii fusesera infiati de alte familii sau parintii decedasera in acele imprejurari cumplite. care organiza colecte de imbracaminte. De cele mai multe ori sufereau de boli ale pielii sau digestive. fiind numai "osul si pielea". Iesit din "febra" alegerilor. Principalele judete in care au fost mutati acestia erau Dolj. cand 450 de copii. fie suportau efectele subnutritiei. TRANSPORTURI DE SUFLETE. CARS-ul prelua copii de la familiile ramase fara posibilitati sau pe cei ajunsi orfani. copiii sositi din Moldova trebuia sa ajunga in grija familiilor cu posibilitati. . Sub deviza "Faceti loc in casa voastra unui copil din Moldova". deoarece altfel mureau de foame. presa facea apeluri disperate catre cetateni sa trimita ajutoare in Moldova pentru a salva vietile acestora. care erau rugati sa se ingrijeasca de soarta "copiilor tarii". Aceasta institutie avea filiale in aproape toate judetele tarii. Un rol important in gestionarea situatiei dificile l-au avut si organizatiile-satelit ale PCR. au plecat spre judetul Arad. bani si alimente in acest scop. precum si in Bucuresti. Crucea Rosie elvetiana a trimis personal medical si echipamente pentru asistenta copiilor romani. guvernul Groza a intocmit in luna decembrie 1946 un plan de ajutorare a copiilor din zonele infometate. sub conducerea lui Mihail Sadoveanu. DESTRAMARI FAMILIALE. Inca din luna decembrie 1946. La fel de activa a fost si Uniunea Femeilor Democrate din Romania. familiile nu s-au mai reintregit. regiuni denumite oficial "excedentare". fiind adoptati de familii din Capitala sau de diverse institutii ale statului. aglomerand spatiile de cazare. Guvernul a incercat pe cat s-a putut sa-i scoata din zona calamitata. pe care Stalin i-a lasat sa moara cu zile. copiii erau controlati medical. Tot la Arad a sosit la 15 martie acelasi an un alt transport cu 201 copii adusi din regiunea infometata a Botosaniului. Spre deosebire de copiii ucraineni din anii ’30. pe care-i lasau in grija statului. medicamente si imbracaminte. Situatia critica din judetele Moldovei a determinat consumarea unor drame familiale. Situatia critica a copiilor moldoveni a depasit granitele tarii. trimitand chiar si personal specializat ca voluntari de la organizatia "Salvati copii". Apararea Patriotica a actionat cel mai "energic". macar pana va trece perioada de foamete. plasandu-i la familii din sudul si vestul tarii. "SALVATI COPIII TARII!" CARS-urile nu functionau insa ca niste centre de plasament. aflati la varste fragede. guvernul a organizat curse speciale de tren pentru a duce copiii infometati in regiunile "excedentare". Cel mai mare "centru de triere" se afla la Bucuresti. In regiunile cele mai afectate de seceta. Timis-Torontal si Arad. AJUTOARE INTERNATIONALE. Aici.182 - . la centrele CARS-urilor veneau mame cu copii mici. fie au ramas orfani si in voia sortii. Imaginile publicate in presa vremii sunt de-a dreptul socante. provocand compasiunea unui intreg oras. In numeroase cazuri. Astfel ca in presa si in pietele oraselor apareau apeluri disperate ale autoritatilor catre cetateni. Multi dintre ei au ramas in Bucuresti. Dupa ce se forma un grup insemnat numeric. copiii moldoveni erau "intampinati" in Gara Grivita-Traiaj. Astfel ca a luat fiinta Comitetul de Ajutorare a Regiunilor afectate de Seceta (CARS). la jumatatea lunii martie. denumite in limbajul epocii "excedentare".varsta dezvoltarii fizice. CENTRE DE ASISTENTA. In numeroase cazuri. ei erau trimisi spre regiunile tarii mai putin afectate de foamete. abia se mai puteau tine pe picioare. Un astfel de "convoi" a fost alcatuit la 30 ianuarie 1947 in gara Sfantu Gheorghe (judetul Trei Scaune). Aceasta situatie se datora si faptului ca saptamanal soseau alte transporturi de copii din Moldova. numarul celor transportati se ridica la aproximativ 500. Uneori. cum s-a intamplat la Turnu-Severin. Copiii. cei romani au putut primi asistenta din afara granitelor. "Centrul de treiere" se afla pe Strada Vergului.

guvernul a intocmit un plan de hrana zilnica a copiilor din regiunile infometate. dupa ce au sosit primele ajutoare umanitare internationale de cereale. Fotografii Scinteii l-au "vanat" pe Groza in toate momentele vizitei. Raia. Tutova – 1. dna Elena Teohari Georgescu. In numeroase ocazii. Domnul Andrei Lupu apreciaza ca acea casa era cea mai impunatoare din zona. Vaslui – 1. din Str. care au avut parte de acelasi tratament si educatie ca si copiii naturali. cand multi copii din judetele estice ale Romaniei au ramas pe drumuri. AJUTOR REGAL Nu numai guvernul s-a aratat interesat de soarta tragica a copiilor moldoveni. Bacau – 400. Dr. Putna – 1. prezenta sustinut contributia membrilor guvernului la stoparea foametei.000. avand si locatari "de seama". Cei mai multi nomenclaturisti au atasat familiilor unul sau mai multi copii infiati. Scinteia. insotit de sotie. Putin timp dupa inaugurarea "centrului de treiere" al Comitetului de Ajutorare a Regiunilor afectate de Seceta (CARS).000. locuind in cartierul Primaverii (tatal sau era atunci secretar al CC al UTC). primulministru dr. precum si alti membri ai conducerii. acesta nu a evoluat pe "scara . confectionand haine sau colectand alimente. "Cutuma" a fost continuata ulterior. Andrei Lupu. A fost intampinat de presedintele CARS-ului. Petru Groza. imortalizand imagini cu inspectia primului-ministru in dormitoarele institutiei. Liderii comunisti. printre care presedinta Uniunii Femeilor Democrate. Tecuci – 1. 51-53.000. parinti adoptivi prin excelenta ILARION TIU Printre obiceiurile insusite de nomenclatura comunista a fost si adoptia de orfani. presa de partid prezenta zilnic apeluri umanitare la cetateni de a infia copii proveniti din regiunile infometate. Baia – 500.183 - . Desi a crescut intr-o familie "sus-pusa". a facut o "vizita de lucru". au infiat in 1950 un baiat pe nume Mircea. astfel: Buzau – 1. Regina-Mama Elena a aparut pe prima pagina a ziarelor alaturi de micutii orfani. de secretarul institutiei. Tulcea – 1. Mihail Sadoveanu. liderii comunisti incepand sa infieze orfani. Cele mai instarite depuneau si sume de bani pentru a fi trimise in judetele infometate. doamnele din inalta societate lucrau voluntar pentru nevoile sinistratilor. "Cutuma" a ramas valabila si dupa ameliorarea consecintelor secetei din vara anului 1946. Leonte din Capitala. Covurlui – 1. la sala de mese sau jucandu-se cu copii veniti din regiunile infometate. Despre copiii adoptati ai nomenclaturii comuniste a avut amabilitatea sa ne vorbeasca domnul ing. majoritatea liderilor comunisti romani avand copii infiati. Braila – 500. Pana in 1962. La parter statea familia ilegalistului Vadea Didenco (care-si spunea dupa razboi Vidrascu).GUVERNANTII.500. ASISTENTA La sfarsitul lunii ianuarie. Domnul Andrei Lupu s-a nascut la Bucuresti in anul 1946.500. familia dumnealui a stat intr-o vila pe Bulevardul Aviatorilor la nr. AMINTIRI DIN PRIMAVERII. Impreuna cu sotia sa. "Tonul" a fost dat de imprejurarile foametei din iarna anului 1946-1947. Aceste solicitari s-au transformat in interiorul conducerii PCR in dispozitii de partid. La "Asezamantul Principesa Elena" din Soseaua Vergului din Bucuresti. prin participarea lui Petru Groza la o sedinta a "comitetului de directie". In iarna anului 1946-1947. Vizita de lucru s-a incheiat sobru. Ramnicu-Sarat – 600. fiul ilegalistului Petre Lupu (Presmann). A fost intocmit un grafic pe judete. LA DATORIE! Ziarul oficial al Partidului Comunist.500. Maria Rosetti.500 mese zilnice.

Domnul Lupu relateaza ca si Silviu Brucan s-a "aliniat" uzantelor epocii de a face adoptii. Si ea a avut doi copii infiati. Da. de unde. Pantelimon Bodnarenko si Ana Toma. Anca si Vlad. in Israel. LEGENDELE CEAUSESTILOR. Traind si invatand alaturi de copii infiati ai liderilor de partid. fara sa faca vreo discriminare intre ei. fostul primministru Ion-Gheorghe Maurer lanseaza afirmatia ca doua dintre odraslele "cuplului prezidential" nu le apartin natural. adjunct al ministrului de Externe la acea data". considerat omul cu inima de caine al regimului. in persoana lui Nicolae Ecobescu. Nu va uitati cum ii seamana lui Ceausescu? Toti trei sunt copiii lor". parca ar fi responsabili copiii pentru faptele parintilor. Milea. Intr-un interviu cu doamna Lavinia Betea. Insa acestia refuza astazi sa vorbeasca din cauza «vanatorii» de comunisti care nu mai inceteaza din 1989. Isi aminteste de copiii infiati ai lui Chivu Stoica. desi era constient ca nu are nici o vina copilul pentru "pacatele" parintilor. Vecinii de strada din copilarie ai domnului Andrei Lupu faceau parte si ei din "high-life"-ul timpului. Ion Iliescu. Insa de descendentii legionarilor s-a ferit tot timpul. au circulat diverse zvonuri ca cel putin unul dintre copiii familiei Ceausescu este infiat. Chiar si Pantelimon Bodnarenko. TIMPURILE NOASTRE "Sunt atatea lucruri interesante pe care le-ar putea spune descendentii liderilor comunisti. domnul Andrei Lupu a cunoscut si odraslele adoptive ale "marilor granzi" ai timpului. Dintre liderii mai tineri ai partidului. Copiii nomenclaturistilor intrau inevitabil in contact cu fiii fostilor lideri ai "partidelor istorice". Si familia Lupu a infiat prin 1954 o fata. DESPRE "DUSMANII DE CLASA" Domnul Andrei Lupu vorbeste cu nostalgie despre clipele copilariei. rememoreaza povestea adoptiei facute de Ion Iliescu la sfarsitul anilor ’60: "In timp ce se deplasa de la Targu-Mures catre Bucuresti. comunista ilegalista care printre functiile importante detinute dupa razboi a avut-o si pe aceea de ministru al Culturii. El ne-a relatat ca trei din cei sase copii ai sai sunt orfani la origine. cate basme s-au spus despre sotii Ceausescu. Desi in mod oficial parintii lor reprezentau muncitorii si taranii. ILIESCU SI BRUCAN.sociala". Unul dintre acestia traieste si astazi. Dupa 16 ani. generatia a doua incropise o "casta" care convietuia in jurul unui sistem de relatii interne. care era prieten cu Bujor Sion.. Toti cei trei copii ai sai. care a fost tratata la fel de bine ca si fiul lor de parintii adoptivi. Nu era prea placut momentul cand afla parintele ca are un prieten de joaca al carui tata e "dusman de clasa".. l-a adoptat pe fiul sau. Andrei Lupu vorbeste cu admiratie. impacata cu trecutul" Andrei Lupu. De multe ori era indrumat sa stea departe de el. Sustine ca se simtea oarecum privilegiat. Despre adoptiile facute de Paul Niculescu-Mizil. facand parte din "gasca" odraslelor celor mai inalte "cadre" de partid. Ca si prin anii ’50.. Amintirile domnului Andrei Lupu nu se restrang numai la "vechii" nomenclaturisti. a primit in familia sa doi copii orfani. Dupa acest eveniment nefericit. insa i-a privit intotdeauna cu egala grija. vorbind frumos de parintii adoptivi. cu care s-a purtat ca si cum le-ar fi fost mama. Si copiii pilotului au fost adoptati de un lider comunist. Domnul Andrei Lupu infirma aceste zvonuri: "Domnule. societatea romaneasca inca nu este asezata. Dutu si Ani sau de baiatul adoptat de Iosif Chisinevschi. Pana la urma a reusit sa treaca peste aceasta "bariera". Am auzit si eu ca se spune ca Valentin nu este fiul lor natural. PARINTI ADOPTIVI. Cea mai buna prietena a mamei era Constanta Craciun. ilegalistul Mihai Bujor Sion a avut un accident mortal de avion.. Dupa 1989. inginer Editorial: Arta supunerii fara lupta . au fost infiati.184 - . fiind casier la Cinematograful "Luceafarul" din Bucuresti. Dinu. in scoala sau in afara ei. acceptand apropierea de urmasii fostilor lideri. Domnul Lupu ne-a mai relatat ca si Alexandru Moghioros a infiat un copil.

Dupa cum reiese din documentele de arhiva. motivatiile incercarii clandestine de emigrare a grupului de lideri taranisti s-ar restrange la proiectul lor de a se constitui intr-un nucleu contestatar si o alternativa de guvernare in cazul cand anglo-americanii vor declara asteptatul atac contrasovietic. Cu toate ca multi reiterau originea asiatica a lui Stalin ca fond al vicleniei. cum isi botezase Sun Tzu tehnicile care asigura temelia diplomatiei si serviciilor speciale. cu mentiunea "strict secret". cat si cel Liberal ca "oficine ale spionajului strain" si "bastioane ale dusmanului de clasa". "tehnica agentului provocator" si alte "combinatii informative" au dat rezultatele in eliminarea "opozitiei". iar condamnarea se pronunta in temeiul unei . declansata prin "afacerea Tamadau". Actul de nastere a Securitatii Poporului nu fusese elaborat. cat si celelalte personaje care contribuisera la pregatirea actiunii clandestine erau lucratori neoficiali ai Serviciului Special de Informatii.185 - . cand liderii taranisti au fost pentru totdeauna striviti de bolovanii unor acuzatii precum cele aduse lui Iuliu Maniu ("crima de complot. razvratire. directivele precizeaza: "Trebuie ca reprezentantii opozitiei sa fie inchisi. aceleasi pentru Romania). tentativa la surparea ordinii constitutionale. In procesul din noiembrie 1947. se datoreaza in mare parte serviciilor speciale. trebuie compromisi prin campaniile de denigrare. O mare campanie de presa a fost declansata in scopul sugestionarii si intimidarii populatiei. expertul chinez in manipulare care traise mult inainte de Hristos. emis la Moscova la 2 iunie 1947. Daca ne-am lua dupa marturiile contemporanilor. au fost desfiintate si interzise atat Partidul Taranesc. Atat pilotul avionului cu care voiau sa plece." Lui Stalin insa nu-i pasa de occidentali sau de americani. Numai in cazuri cu totul speciale se admit procese politice. intitulat "Directivele de baza ale NKVD pentru tarile din orbita sovietica". fapt ce poate fi urmarit cu ajutorul unui document de uz intern. Cu referire expresa la eliminarea si compromiterea "opozitiei". Astfel ca. Dupa ce se tesuse imprejurul membrilor marcanti ai PNT o plasa deasa de "informatori" si "provocatori". in vremea vietii sale fusese putin cercetata natura relatiilor si tehnicilor sale de putere. Inainte ca ei sa se intipareasca in constiinta maselor. Se va incerca prin toate mijloacele racolarea acelor opozanti care se bucura de stima populatiei bastinase. dupa indelungi preparative ale serviciilor speciale romanesti indrumate de cele sovietice. Reprezentarile ce le aveau chiar oamenii politici ai timpului confirma dificultatile de evaluare corecta a semnificatiilor "afacerii Tamadau". Prevederile documentului. care vor fi tinute sub acuzatia de «inalta tradare»". insurectie armata. Daca nu inceteaza.LAVINIA BETEA "Fuga de la Tamadau" a fost unul dintre evenimentele verii lui 1947. "mana sovieticilor" e nevazuta. trebuie lichidati prin asa-numite «intamplari neprevazute» sau inchisi prin acuzatia de crima de drept comun. Urmare a acestora. inchisi sub diverse acuzatii. iar membrii lor marcanti. coordonat si infiltrat de agenti sovietici. finalizata cu intensa mediatizare a "Procesului conducatorilor fostului Partid National Taranesc" din noiembrie 1947. inalta tradare. atat de comod. a fost inlaturata si "opozitia" din viitoarele tari comuniste. Eliminarea "opozitiei". unii dintre liderii partidului fusesera manipulati sa-si pregateasca fuga in strainatate. dezvaluie manevrele invizibile ce-au generat haosul necesar implementarii relatiilor politice si sociale preconizate de ideologia comunista. Ca si contributia comunistilor romani in faptele care au condus la proces. atat cat sperau ei ori romanii. incat sa nu intervina asupra regimului de ocupatie sovietica de la noi. Asa se face ca in dimineata plecarii fusesera "surprinsi de autoritati" chiar pe locul prevazut pentru decolare. preconizat de fondatorii Internationalei I ca mijloc de realizare a comunismului mondial si transformarea tarilor europene intrate in sfera de influenta sovietica in "sateliti" ai Moscovei. Cu "arta de a supune adversarul fara lupta". difuzat in Polonia (cu certitudine. Inspiratia lor se afla in "Arta razboiului" a lui Sun Tzu. tehnicile de supraveghere si manipulare precum "capcana unsa cu miere". instigare la inalta tradare prin necredinta si participare la tentativa de trecere frauduloasa a frontierei"). "Nici macar Stalin – afirma dupa 1990 Ion Diaconescu (fost lider al tineretului PNT) – nu a putut crede ca Occidentul va fi atat de poltron. oamenii lui Stalin pregatisera temeinic "exportul de revolutie".

988 din 11 noiembrie 1947 prin care liderii taranisti au fost condamnati. In Bulgaria se formase un Front al Patriei. Viata politica din statele central si est europene in anul 1947 comporta multe asemanari. Pe de alta parte. spanzurat. asadar. dar considerau acest fapt ca un act al jocului democratic ce le va aduce din nou la putere. ci si-au luat aliati din randul partidelor de opozitie. privind desfasurarea alegerilor din noiembrie 1946. Este judecat rapid in luna august. de care se vor detasa mai tarziu. protesta? Desfiintarea partidelor traditionale din Europa de Est CRISTINA VOHN Situatia politica din Romania anului 1947 nu este singulara. Nicola Petcoff. Iosif Broz Tito a "scapat" relativ usor de "povara" vechilor politicieni. ce reunea partidele national-taranesc. iar trupul sau aruncat intr-un mormant necunoscut. Aceste coalitii se vor destrama pe masura ce partidele comuniste se consolideaza si obtin controlul statelor respective. Ele nu au guvernat insa singure.. A doua zi. dupa Conferinta de Pace de la Paris. majoritatea in coalitii cu alte partide. comunistii locali multumindu-se cu preluarea totala a puterii (in Polonia. Mai mult inca de-atat! Sentinta nr. Sentinta este executata la 23 septembrie. Asemanari pot fi intalnite si in alte tari intrate in sfera de influenta a Uniunii Sovietice. semnat la 10 februarie. secretar general al Partidului Agrar. act ce marcheaza. unde. Cazul cel mai dur este probabil al bulgarului Nicola Petcoff. In Iugoslavia. de exemplu). Peste numai trei luni este judecat si. era sustinut de Marea Britanie si Statele Unite. Partidele democratice. in Cehoslovacia exista Frontul National. In toate statele. "Mihai I-iu.. TOVARASI DE DRUM. inceputul totalitarismului in Romania –." este inceputul documentului elaborat cu viclenia "artei supunerii fara lupta". FARA BURGHEZI! Pe parcursul anului 1947. Mai cu seama in Bulgaria. Pentru a fi recunoscut de occidentali. format din partidele popular. care inainte de razboi dominasera scenele politice. prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala. social-democrat si comunist.constitutii democrate. . 1. Tito a facut echipa cu fostul prim-ministru al Guvernului din exil. Dar. In alte state insa. al micilor proprietari. socialist-national. lasand o regenta in locul sau. socialist si comunist. Nicola Petcoff fiind spanzurat. La toti de fata si viitori sanatate. Regele Petru a abdicat la sfarsitul anului 1944. ale caror rezultate au fost mai mult sau mai putin falsificate. partidele comuniste au ajuns pentru prima data in istoria lor la guvernare. Tratatul de Pace cu Bulgaria. in fapt. dar si deosebiri. Urmare a alegerilor desfasurate dupa razboi. partidele comuniste incep sa-si elimine adversarii politici. este arestat. "razbunarile" sunt de mai mica amploare. Acesta adresase numeroase critici Guvernului condus de comunistul Gheorghi Dimitrov. altele recurg chiar la condamnari la moarte executate (cazul Bulgariei). dupa ratificarea Tratatului de Pace de catre SUA. Rege al Romaniei. principalul lider al opozitiei. din partidele taranist. cand nu le vor mai fi de folos. se pronunta in numele Regelui Romaniei. Petcoff este arestat chiar in sediul Parlamentului de la Sofia. partidele comuniste se aflau la guvernare. a fost ratificat de Senatul SUA la 4 iunie. se aflau in opozitie.186 - . Cine si pentru care incalcari sovietice ale democratiei romanesti ar fi putut. Unele se multumesc sa-i scoata in afara vietii publice (cazul Poloniei). Este gasit vinovat si condamnat la moarte.. socialist si comunist. Ivan Subasic.. principalul cap de acuzare fiind "conspiratie criminala pentru rasturnarea guvernului". sustinatorii si-au schimbat pozitia. Oficial. iar in Ungaria Frontul National de Independenta. in mai toate statele. actiunile represive impotriva liderilor de opozitie capata o amploare deosebita in acest an. Arestarile si condamnarile la ani grei de inchisoare sau chiar la moarte (de exemplu Bulgaria) devin de acum din ce in ce mai dese.

in februarie 1947. Toate acestea fara sprijin prea mare din partea sovieticilor. insa trebuie gasita o solutie pentru a nu iesi stirbita din aceasta situatie marea putere de la rasarit. pe numele sau real Pantelimon Bodnarenco. Pentru a nu avea surprize la alegerile din noiembrie 1945. iar Regele Mihai se afla inca in fruntea statului.187 - . simtind "suflul vremurilor noi". comunistii i-au scos pe simpatizantii opozotiei de pe listele electorale. Astfel. Oficiosul PCR isi exprima "satisfactia" fata de arestarea lui Petcoff. De exemplu. este relatata o convorbire pe care Iuliu Maniu a avut-o la inceputul anului cu profesorul Ioan Lupas. au ramas in strainatate (cazul diplomatilor) sau au reusit sa plece clandestin. iar "in luna martie sau aprilie vor avea loc noi alegeri". Subasic a demisionat in semn de protest. Dar dupa semnarea Tratatului de Pace. Dar in aceeasi perioada se produc marile schimbari ce vor culmina cu instituirea regimului stalinist. argumentand ca fusesera colaborationisti ai Germaniei naziste. in care partidele de opozitie aveau un cuvant de spus. nestiind dupa ce criterii s-au facut aceste ridicari.Treptat. PCR-ul a mai avansat un pas spre impunerea regimului totalitar. "In acest sens. PCR. Din aceasta cauza. Atunci. Maniu a primit asigurari din partea anglo-americanilor. O nota informativa a Inspectoratului de Jandarmi Cluj comunica Bucurestiului ca "in randurile national-taranistilor din Cluj si raza Inspectoratului exista o mare panica in urma arestarilor ce s-au facut. iar Frontul Popular condus de Tito a obtinut 90% din voturi. pentru ca unii dintre ei. care era acuzat de "complot contra sigurantei statului". ca un veritabil specialist in "lichidarea dusmanilor de clasa". CU CE SE OCUPA SIGURANTA. Astfel. Ele au reusit sa-l atraga de partea lor pe fostul prim-ministru liberal Gheorghe Tatarescu. Dupa alegerile din noiembrie 1946. El asista Ministerul de Interne in toate operatiunile privind opozitia. PCR-ul trece la arestarea masiva a membrilor partidelor democratice. prin intermediul Blocului Partidelor Democratice. Toate aceste fapte lasau impresia unui joc democratic. Partidul Comunist si opozitia CRISTINA VOHN 1947 a ramas in istorie ca ultimul an in care organizatii democratice se mai regasesc in Romania. Maniu i-a comunicat profesorului ca "alegerile din noiembrie nu vor fi recunoscute de anglo-americani". ACUZATII Scanteia isi informa prompt cititorii despre arestarile in randul liderilor partidelor din opozitie din statele central si est-europene." Informatorii furnizau. Cel insarcinat cu actiunea de suprimare a adversarilor politici era agentul sovietic Gheorghe Pintilie. s-a aliat la guvernare si cu partidele desprinse din Partidul National Taranesc si din Partidul National Liberal. de asemenea. Dupa tactica binecunoscuta a "tovarasilor de drum". multi chiar dintre simpatizantii national- . Anul decisiv avea sa fie 1947. continua informatorul. cand opozitia politica va fi inlaturata. Nicola Petcoff. Partidele politice fusesera infiltrate de agentii Sigurantei. comunistii au ocupat toate pozitiile-cheie. Aceleasi acuzatii au fost aduse o luna mai tarziu si liderilor Partidului National Taranesc din Romania. chiar rusii sunt de parere ca noi alegeri sa aiba loc. care purtau acelasi nume. si date despre starea de spirit a membrilor partidelor de opozitie si a populatiei in urma arestarilor care incep sa fie operate. A celor care se mai aflau inca in tara. caruia i-au oferit postul de ministru de Externe. Este anul in care mai exista partide de opozitie. la 5 iunie 1947. a relatat in mai multe randuri despre arestarea si apoi despre procesul si condamnarea fostului secretar general al Partidului Agrar din Bulgaria. din notele informative ale organelor politienesti rezulta faptul ca acestea erau la curent in amanuntime cu activitatile desfasurate de opozitie. COALITII DE CONJUNCTURA.

ULTIMELE NUMERE ALE DREPTATII. Iuliu Maniu a luat in considerare ideea sustinuta de unii colegi de partid privind plecarea in strainatate. fie ea mare. Inscenarea de la Tamadau CRISTINA VOHN 14 IULIE 1947. desigur. a refuzat sa plece. "la loc de frunte stau excesele regimului de exceptie care mai dainuieste inca" si "in primul rand excesele arestarilor preventive". Elena. pierdute la nivel oficial de taranisti. Nu intelege si nu respecta acest drept". faptul era "o datorie morala". Pentru Iuliu Maniu. fie ea mica. oficiosul national-taranesc Dreptatea scria: "Desigur. in unul din ultimele sale numere.. se pregateste sa urce in doua avioane pentru a pleca in strainatate. Destinatia finala urma sa fie Marea Britanie. Nicolae Penescu – secretar general al PNT – si sotia sa. Nicolae Carandino – directorul ziarului Dreptatea – si sotia sa. Liderii PNT-ului incepusera sa discute despre o eventuala emigrare in strainatate inca de la sfarsitul anului 1946. Dupa alegerile din noiembrie. ULTIMELE PREGATIRI. MEMORIUL LUI TATARESCU Dupa semnarea Tratatului de Pace de la Paris (februarie 1945). Arestarile masive operate in lunile anterioare in randul membrilor partidelor de opozitie si semnarea Tratatului de Pace l-au determinat pe Maniu sa puna la punct planul plecarii. suntem adversarii Partidului Comunist Roman. Sunt arestati oameni absolut nevinovati si din considerente care n-au nici o legatura cu linistea si ordinea publica. care creeaza o atmosfera de nemultumire si chiar de ura crescanda impotriva intregii noastre guvernari. de ratiuni majore. sa conduca grupul care urma sa paraseasca tara. adresat membrilor guvernului (mai 1947). apar mai multi indivizi care ii aresteaza. pentru a-i informa pe oficialii din statele occidentale despre ceea ce se petrecea cu adevarat in tara. ORA 7:00. Ilie Lazar – membru in Delegatia Permanenta.188 - .taranisti au fugit de la domiciliu". considerandu-se "prea batran". Gheorghe Tatarescu constata ca situatia din tara nu se imbunatateste deloc in ceea ce priveste respectarea drepturilor si libertatilor democratice prevazute de Constitutie. Un grup de fruntasi national-taranisti. El nu vrea sa fim adversari in lupta de intrecere pentru slujirea intereselor tarii. a poporului nostru. s-a convenit ca Ion Mihalache. Se afla la mana Uniunii Sovietice si a Partidului Comunist Roman. A fost stabilita delegatia. Dar Partidul Comunist Roman este dusmanul Partidului National Taranesc. Lily Carandino. Motiv pentru care scrie un memoriu privind masurile ce se impun pentru instaurarea ordinii si legalitatii in tara. Desi stie ca avem si noi o oarecare aderenta in popor. afirma Tatarescu. Este momentul inceputului sfarsitului opozitiei politice din Romania. dar. dar modul cum se executa duce la abuzuri si instaureaza in intreaga tara un regim de neliniste si de nesiguranta. Democratia noastra intelege si respecta dreptul unei parti din poporul nostru. fie ea mica. condusi de vicepresedintele Ion Mihalache. El doreste disparitia noastra. Astfel. In acel moment. PLANURI MAI VECHI. De fapt. De cealalta parte." Gestul lui Gheorghe Tatarescu a impresionat puterea comunista care-si consolida puterea cu fiecare zi. de a crede si urma Partidul National Taranesc. doctorul . de a crede si urma Partidul Comunist. care bagasera groaza in vechile elite din perioada interbelica. sunt dictate. din care faceau parte Ion Mihalache. si rolul lui Tatarescu se incheiase. vicepresedintele partidului. Toate promisiunile pe care le primise din partea anglo-americanilor nu luasera nici o forma concreta.. Partidul Comunist Roman intelege altfel democratia decat noi. opozitia politica incepe sa constientizeze faptul ca schimbarile petrecute in Romania merg in sensul dictaturii staliniste. Astfel. Intre nemultumirile pe care le exprima. Partidul Comunist nu intelege dreptul unei parti. "Aceste arestari. lasandu-si mai tinerii colegi sa duca la indeplinire misiunea...

afirma Scinteia. Au urmat si alte confiscari.". Locul ales pentru decolare a fost Tamadau. BLANURI SI BIJUTERII Propaganda comunista nu a ratat momentul pentru a-i instiga pe cei saraci (Romania traversa o profunda criza economica) impotriva celor arestati. unde se refugiase. secretar general adjunct al partidului. Agentii erau dotati inclusiv cu aparate de fotografiat.160 de dolari si 100 de napoleoni de aur. De asemenea.. apoi in Franta si Marea Britanie. A fost asigurata si pregatirea diplomatica a actiunii.. Dupa punerea la punct a tuturor detaliilor misiunii. In noaptea de 13 spre 14 iulie. episod la care a asistat si Corneliu Coposu. Toti cei 14 au fost arestati si dusi intr-o carcera a Ministerului de Interne. isi incheie relatarea Scinteia. RECUNOSTINTA PENTRU STALIN "PNT profita de acest prilej pentru a exprima popoarelor prietene si aliate ale Uniunii Sovietice si personal Dumneavoastra. devize si valori straine. instigatorul de la Dreptatea n-o sa mai minta/ Ai vazut cum i-a prins pe Mihalache. diplomatii din statele in care delegatia urma sa ajunga fiind informati despre plan. care au tras mai multe focuri de arma in aer.189 - . inginerul Gheorghe Popescu. Marelui Conducator. in zilele urmatoare. somandu-i pe fugari sa se predea. ARESTAREA LUI IULIU MANIU. ascunsa in comuna prahoveana Potigrafu. s-au gasit asupra lor doua pusti-mitraliera". Urmare a articolului. localitate situata la 46 km de Bucuresti. care s-au adunat in grupuri si au cerut. Peste cateva zile. Agentii Sigurantei. Excelentei Voastre. comunistii au inceput sa-i instige pe muncitori. horarasera sa-i aresteze chiar in momentul decolarii pentru a avea "justificari legale" pentru scoaterea in afara legii a PNT-ului. Dumitru si Eugen Borcea. 23 august 1946) . agentii infiltrati in PNT (unul dintre aviatori fusese racolat de Siguranta) au furnizat informatii Ministerului de Interne despre proiectul plecarii taranistilor in Occident. Un amanunt pitoresc il constituie faptul ca isi pregatise in bagaj hainele de gala si jobenul. pentru a putea prezenta poporului imaginea celor surprinsi in "flagrant". Atunci au aparut mai multi lucratori ai Ministerului de Interne. printre care arhiva secreta a lui Victor Radulescu-Pogoneanu. ajunsi la Tamadau. Si continua sa prezinte dialoguri care ar fi avut loc intre muncitorii revoltati: "Ei gata. Iuliu Maniu este ridicat de organele Ministerului de Interne din sanatoriul doctorului Ion Jovin din Bucuresti. Ei urmau sa fie ajutati de aviatorii Lustig Romulus si Gheorghe Preda si de soferii Aurel Popa si Petre Rusu. de acolo sa ajunga in Elvetia. Incepea perioada de calvar a liderilor opozitiei din Romania. pana in momentul cand. intreaga sa recunostinta pentru rolul hotarator al Glorioasei Armate sovietice in cauza nimicirii hitlerismului. Delegatia ar fi trebuit sa se indrepte spre Turcia. ca speculantii/ Bine zici! Niste speculanti de tara!". ai vazut ca nu mai merge cu comploturile!/ A primit-o «Voluntarul»! Sa-si primeasca pedeapsa. In aceeasi zi. "sa continue demascarea dusmanilor poporului". Mihalache si Carandino s-au indreptat spre Tamadau. Presedintele PNT le prezinta ultimele detalii ale plecarii. isi urcau in avioane bagajele. "Si masa fierbea.Constantin Gafenco. si dus in secret direct la celebra inchisoare Malmaison din Capitala. a eliberarii si integrarii teritoriului Ardealului romanesc in granitele Tarii. Natiunea romana este recunoscatoare Uniunii Republicilor Sovietice si Natiunilor Aliate pentru ca i-au asigurat independenta si restaurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti" (Scrisoare adresata de Iuliu Maniu lui Stalin. JOBEN. Astfel i-au lasat pe "complotisti" sa-si urmeze planul. bijuterii. Numai asupra lui Ion Mihalache s-au gasit 1. sub coordonarea comunistilor. Scinteia a publicat un articol in care afirma ca asupra celor arestati "s-au gasit blanuri. Iuliu Maniu se intalneste in locuinta sa cu Ion Mihalache si Nicolae Carandino. Penescu si ceilalti/ Cu blanuri. devize. Astfel. agentii Sigurantei au descins la sediul PNTului. OCHII SI URECHILE POPORULUI! In tot timpul pregatirii planului. de unde au confiscat intreaga arhiva./ Carandino.

este si ramane dizolvat la data publicarii in Monitorul Oficial". Niculina. unde se solicita scoaterea in afara legii a PNT. Consiliul Politic al Blocului Partidelor Democratice a hotarat sa se treaca la dizolvarea PNT. comunale ale mentionatului partid.National-taranistii. Precedata de un comunicat al Ministerului de Interne. fiind amestecati in actiunile criminale ale unor elemente dusmane poporului si temandu-se de raspunderi in fata justitiei si a maniei populare pentru nelegiuirile savarsite. ferind astfel tanara noastra democratie de suferintele unei noi tradari". "PNT de sub presedintia lui Iuliu Maniu. Aceasta decizie include si toate organizatiile judetene. este eliberata in primavara anului 1956. se afirma in comunicat. organizatiile militare. pentru care scop au corupt piloti din aviatia militara. SCOATEREA IN AFARA LEGII A PNT. institutiile statului au intrat in functiune pentru definitivarea "problemei Partidului National-Taranesc". Si familiile acestora au cunoscut persecutii pentru simplul motiv ca erau rude cu unul sau altul din liderii politici. La 17 iulie. "Patrunsi de ura impotriva regimului democrat. sotia lui Ion Mihalache." In zilele urmatoare. Aiud si Mislea. neimplicata in vreun fel in viata publica. Ilie Lazar si Grigore Niculescu-Buzesti. mai multi conducatori ai Partidului National-Taranesc. Emil Ghilezan. In aceeasi sedinta. PRIETENII LA NEVOIE SE CUNOSC . Detinuta timp de noua ani fara a fi judecata in inchisorile din Craiova. Dar in toamna este arestata din nou si condamnata la 20 de ani de inchisoare. si Adunarea Deputatilor si-a dat acordul prin adoptarea unei "Motiuni". Din plan guvernamental. au incercat in ziua de 14 iulie sa fuga intr-o tara straina. se afirma in document. De asemenea. a fost si ea arestata in anul 1947. cu 294 de bile albe si numai o bila neagra. se intruneste si Adunarea Deputatilor. Este adoptata o "Motiune privind dizolvarea Partidului National-Taranesc". prezinta "Jurnalul" privind dizolvarea celui mai important partid de opozitie. de plasa.190 - . In consecinta. La 19 iulie. Teohari Georgescu. cei sase erau "implicati intr-o actiune care urmarea rasturnarea regimului democratic din Romania". si urmarind rasturnarea acestui regim. care sub presedintia lui Mihail Sadoveanu dezbate "Jurnalul" Consiliului de Ministri. Motivul. trimisi in ilegalitate CRISTINA VOHN Momentul Tamadau le-a oferit organelor statului motivul pentru dizolvarea Partidului National-Taranesc. Din ziua arestarilor operate la Tamadau. in sedinta Consiliului de Ministri de la 29 iulie. urmand ordinul direct al lui Iuliu Maniu. Totodata Adunarea Deputatilor solicita "instituirea unor tribunale populare care sa judece pe acei care au tradat interesele poporului" si "dizolvarea Partidului National-Taranesc al lui Iuliu Maniu". La cateva zile dupa "cererea" parlamentarilor. Adunarea Deputatilor raspunde afirmativ adresei Ministerului de Justitie prin care cere ridicarea imunitatii parlamentare a national-taranistilor Iuliu Maniu. scoaterea in afara legii a fost decisa in Consiliul de Ministri. Adunarea a adresat guvernului si lui Petru Groza "calduroase felicitari si multumiri pentru vigilenta de care au dat dovada organele guvernului descoperind la timp complotul antinational al grupului manist in frunte cu Mihalache si Penescu. actiunea trece in cel parlamentar." In aceeasi zi. Astfel. Vasile Serdici. Aurel Leucutia. PCR organizeaza "adunari de protest ale muncitorilor revoltati". de tineret. ACTIUNI PREMERGATOARE. SUB CUPOLA PARLAMENTULUI. VICTIME Comunistii din Romania nu s-au "multumit" cu arestarea opozantilor lor politici. ministrul de Interne. Ministerul de Interne da un comunicat cu privire la actiunea de la Tamadau. de femei si orice alte organizatii sau asociatii conduse de acest partid.

putea fi rastalmacit maine ca "incercare". trateaza economicul drept "baza" a "suprastructurii" politicului. au fost de acord cu scoaterea in afara legii a PNT-ului." PROPAGANDA "Dizolvarea Partidului National-Taranesc si pedepsirea celor care s-au facut vinovati de complot impotriva statului nostru. nu poate sa aprobe pe de-a intregul acest Jurnal. Dar in afara acestora si-a dat acordul si PNL. sa-mi ingaduiti sa remarc ca Partidul National Liberal. consecvent cu politica urmata in cursul istoriei sale multidecenale. Cum "recomandarile" sovietice nu se faceau prin documente oficiale. zona de interfata dintre lider si multime. reiese ca "sprijinul si indrumarea sovietica" nu erau fara pericole. Samanta de vrajba intre bolsevicii cazuti dintr-o data in exercitiul guvernarii fusesera insa pragmaticele chestiuni economice.In cadrul discutiilor din Adunarea Deputatilor pe marginea dizolvarii PNT. Martorii si documentele de arhiva ne fac sa-ntelegem ca lucrurile stateau cam pe dos. Astfel. Leonte Salageanu – PCR. 1947 Editorial: Taranul si osia carutei LAVINIA BETEA Desi teoriile marxiste. iar "centralismul democratic" al comunistilor nu admitea opinii contrare. Ghizi de desavasita competenta si claritate in initierea si aplicarea ei sunt imaginati a fi fost consilierii lor sovietici. Din nelamuririle pe care le pastrau pana la capatul vietii aceia care fusesera "sfatuiti" de insusi sibilicul Stalin. Cziko Laurentiu – Uniunea Populara Maghiara. "albul" se putea preschimba in "negru" oricand. au luat cuvantul reprezentantii tuturor partidelor parlamentare. Printre dificultatile de totdeauna ale . putea ajunge oricine. care-si revendica paternitatea tuturor legilor de apararea ordinei si sigurantei statului. isi gaseste in acest Jurnal al Consiliului de Ministri inca o data confirmata politica de exploatare a celor ce muncesc dusa de liderii sai de atatia zeci de ani" Stefan Iorgovici PNL. care fundamenteaza ideologia comunista. Alexandru Popescu – Partidul National Popular. In viziunile asupra comunismului romanesc redate de istoriile sale politice. conflictele si solutiile privind proprietatea.191 - . Reprezentantul liberal Stefan Iorgovici a declarat in plenul Camerei ca "PNL. in folosul celor ce muncesc cu sudoarea fruntii" Leonte Salageanu 29 iulie 1947 CONSECVENTA "Aproband acest Jurnal. fusesera declansate de propaganda. fiindca PNL s-a dovedit totdeauna aparator al ordinei si sigurantei statului. Spinoasele lor realitati au condus si la decizia "perestroicii" ca inceput al sfarsitului comunist. dat astazi. in vremuri ca acelea. si reforma monetara din 1947 apare ca decizie limpede si unanima a Biroului Politic. Toti. Dupa cum scrie in amintirile ziaristului Sorin Toma. in analizele istorice asupra epocii este evitata cu dezarmanta candoare profesionala referinta la dezbaterile. da noi forte de lupta clasei muncitoare din tara noastra si tuturor fortelor democratice. Iar dupa gratii ori in fata plutonului de executie. in frunte cu liderii lor Iuliu Maniu si Ion Mihalache. fiscalitatea ori relatiile preturi si putere de cumparare ale diverselor categorii sociale. "Sfatul de bine". Ca alte griji de "viata materiala" ale anului 1947. Anghel Dascalu – minoritatea evreiasca sau Achile Saraga – Partidul Taranesc Democrat s-au intrecut in a "infiera" activitatea taranistilor. si reforma monetara suscitase aprinse dezbateri in Biroul Politic al PCR. fara nici o exceptie.

diluate la nivelul intelegerii omului de rand. Asa facuse si Stalin dupa teoriile economistului Preobrajenski ("trotkist" aruncat intre timp "la lada de gunoi a istoriei"). fusese scanteia dezbaterii liderilor comunisti. Desi comunistii erau majoritari in Executiv. in calitatea sa de membru al Secretariatului partidului. personajul imaginar al articolului e un taran. sa punem capat batjocoririi si maltratarii taranilor in piete" si "sa-i ajutam pe muncitori sa inteleaga ca preturile prea joase il descurajeaza pe taran sa-si aduca produsele in piata". Abia dupa o jumatate de secol de la intamplare. nepasandu-i de fratia cu muncitorul pe care-l privase de lactate ("demagogie desantata!". dominata de o inflatie galopanta. fiind lasate (deocamdata) sa se formeze liber. "Noi ne taiem craca de sub picioare. dupa parerea lui Dej). Gheorghe Tatarescu. Ceva mai altfel decat o simpla "lupta pentru putere"! Tatarescu preia initiativa reformei PAULA MIHAILOV CHICIUC Principala problema cu care se confrunta Guvernul Groza era economia. Vasile Luca si Ana Pauker. pline . stiintei. Pentru lamurirea a "cum se pune problema" preturilor. Isi hraneste cu lapte purceii. imaginandu-si viitoarele recolte ca pe un sir nesfarsit de "vaci grase". cand in 1938. "Trebuie – zisese Luca dupa amintirile gazetarului –. Iar muncitorul lacatus (care peste putin va fi numit ministru al Finantelor!) emite surprinzatoare opinii. Revoltat de preturile ridicate ale marfurilor industriale si de banii putini pe care el este obligat sa-si vanda produsele proprii in piete. pe atunci. le-a dictat articolul de fond al ziarului de-a doua zi. In intuitiva consonanta cu imaginile socante si limpezi recomandate de Cicero pentru vrajirea multimii pe calea oratoriei.. Romania anului 1947 pare a nu-si mai reveni: urmarile razboiului erau resimtite de la cancelariile diplomatice – care n-o recunoscusera ca tara invingatoare – pana la buzunarele romanilor. o unge cu unt. Nu era pentru prima data cand. prin vocea presedintelui lor. comisia de coordonare a reformei monetare din Romania dublase preturile la produsele industriale. in pietele agroalimentare se suspenda mercurialul. Sorin Toma avea sa afle scandalul iscat in sedinta Biroului Politic din 11-12 septembrie 1947 de respectivul articol. in loc de pacura. care poate sa ne dea peste cap daca nu o castigam politiceste si economiceste". taranul cu 70 de kilograme de lapte putea cumpara un costum. membru al Biroului Politic care "raspundea in partid" de probleme financiare. azi trebuie sa vanda 250 de kilograme ca sa si-l cumpere. prezice Ana Pauker. ca unii care stiau mai multe despre relatiile sovietice ale teoriei cu practica.. Luca facea asta. Toma si Stefan Voicu (amandoi. dar scumpise cu abia 30% marfurile agricole si alimentare. adjuncti de redactor-sef la Scinteia) s-au dus la Vasile Luca. omul nu mai merge la targ. Taranul care-si unge osia carutei cu unt.192 - . iar osia carutei. Si. "Sa umble taranul dupa leu cu limba scoasa" – sintetizase Gheorghiu-Dej efectul acestei foarfeci a preturilor. cu exceptia catorva. cei care au luat initiativa unui proiect de reforma economica au fost liberalii. Atunci. preturile la produsele agricole. Peste mai putin de o luna de la cearta din Biroul Politic. Insa "luari de cuvant" de felul untului irosit la osia carutei ori a cumpararii si imprumutului de cereale de la straini vor fi substratul viitoarelor acuzatii de "deviere" ori a denunturilor catre Kremlin. Luand ca baza de calcul anul 1938. deci costumul il costa de trei-patru ori mai mult". finantelor ori dreptului. Mai cu picioarele pe pamant sunt tocmai "emisarii Moscovei". Si cu neliniste amenintatoare incheie: "Nu ne preocupa indeajuns taranimea saraca. La indicatiile consilierilor sovietici adoptasera politica acumularii de capital in detrimentul taranimii.profesiei de gazetar se afla difuzarea continuturilor abstracte ale ideologiei.

aprovizionarea cu materii prime a industriei textile. Pentru iesirea din impas. colectarea si pregatirea impozitarii in natura din mediul rural. ridicarea productiei siderurgice cu pana la 80% in vederea respectarii acordului cu URSS. avand in fruntea lor pe liberalul Alexandru Alexandrini. In asemenea conditii. oficiosul comunist Scinteia a prezentat un comunicat prin care anunta ca documentul fusese discutat in cadrul sedintei Consiliului de Ministri din 13 iunie 1947.000 din Argentina). – a adresat (24 mai 1947) partenerilor politici din Blocul Partidelor Democratice (BPD) un memoriu prin care evidentia numeroasele disfunctionalitati si nerealizari ale Guvernului Groza. Dar efectul memoriului a fost invers decat preconizau initiatorii sai. Finantele. numite si insusite ca "masuri imediate" ce trebuiau aplicate pana la oficializarea stabilizarii: asigurarea aprovizionarii cu cereale (10. – Gheorghe Tatarescu. alte 30. prin stoparea arestarilor. nemultumiti de ofensiva liberalilor. in cautarea unui acoperis si a mancarii. de pilda. rationalizarea consumului. preluand o expunere a ministrului Industriilor si Comertului – Gheorghe Gheorghiu-Dej –. Dupa publicarea memoriului in presa de dreapta. criza economica prelungita putea fi macar incetinita. daca nu stopata. prin contractarea de catre Romania a unui credit de 600 milioane de dolari. marirea produc-tiei de carbuni. arata dezastrul din sectorul economic. In primul rand introducerea "relaxarii" pe plan politic. "ORIGINALITATEA" COMUNISTILOR. la productie. La 3 iulie 1947. Scinteia "trambita" victorios depunerea la Adunarea Deputatilor a proiectului de lege pentru infiintarea Comisiei pentru redresare economica si stabilizare monetara. abolirea rechizitiilor. Toate pregatirile au fost facute in secret. reducerea cu 30% a personalului bugetar. 1947 – ROMANIA CERE VALUTA SI PORUMB Ca martor al epocii. promiteau respectarea preturilor si stabilizarea salariilor. Armata si Justitia. Memoriul. ramasesera o "reduta necucerita". dupa opinia liberalilor. unde productia abia atinsese in 1947 pragul de 48% din totalul productiei inregistrate in 1938. statul cheltuia 50% din visteria sa. inflatia facuse ca o felie de paine sa coste 120. Starea proasta a natiunii se inrautatea din zi in zi. al carei secretar a fost numit nimeni altul decat directorul ziarului – Miron Constantinescu. Guvernul condus de Petru Groza era dominat de comunisti care detineau ministerele-cheie: Industriile. pregatirea stabilizarii monetare. realizarea unei bune campanii de insamantari. SOLUTIA LIBERALA. in schimb. La trei zile insa dupa comunicatul oficial referitor la memoriul PNL. Propunerile comunistilor erau mai degraba cereri imperative si faceau referire la nevoia impunerii unui control sever pe colectarea de cereale. pentru data mentionata nici un proces-verbal al vreunei sedinte de Guvern pe a carei ordine de zi sa se fi aflat si discutarea propunerilor liberale. presedintele PNL. Gheorghe Gaston Marin a redat in memoriile sale atmosfera de dinaintea . insa. A urmat emiterea.cu bani fara valoare. Cercetarile ulterioare in arhive nu au gasit. revizuirea situatiei detinutilor politici. lista de propuneri ale PCR-ului "in vederea imbunatatirii situatiei economice si financiare a tarii". In al doilea rand. oprirea subventiilor din bugetul statului catre administratiile locale. "Scanteia" a prezentat pe larg. incetarea abuzurilor administrative. RASPUNSUL "PARTENERILOR". treptat au actionat in sensul izolarii lor pe scena politica. – care indeplinea si functiile de vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ministrul de Externe. dar cu "ajutorul" si sub atenta supraveghere a consilierilor sovietici. In plus. se preconiza reducerea cheltuielilor pentru mijloacele materiale ale statului. Seceta din 1946 a distrus recolta si a obligat oamenii din zona Moldovei sa "migreze" unde vedeau cu ochii.193 - . Partenerii comunisti. Tatarescu a propus o serie de masuri. Comertul.000 lei. pentru sarcinile impuse de Conventia de Armistitiu (semnata cu URSS la 12 septembrie 1945). Internele. a unui document care cuprindea 28 de puncte. continuarea colaborarii cu capitalurile straine. TATARESCU CONTRAATACA.000 de vagoane de porumb din Orientul Apropiat. la consumul si circulatia de bunuri. doar pentru cercul restrans al liderilor comunisti.

. subordonata "specialistilor" sovietici.194 - . "In serviciul Romaniei lui Gheorghiu-Dej. s-a trecut la stabilirea componentei acesteia. Gheorghe Gaston Marin povesteste cine. ministrul Industriei si al Comertului. afirma fostul consilier. a fost ignorat pe parcursul intregului proces de pregatire a stabilizarii economice. in ajutor. de un grup de oameni de absoluta incredere si calificati. toate marfurile erau dosite si speculate pe piata neagra. au pus la punct si au efectuat intreaga operatie de mare anvergura. Gaston Marin. ne convinge Gaston Marin. martorul din "interior" PAULA MIHAILOV CHICIUC Aflat la ceasul amintirilor. Calculele trebuiau sa fie verificabile de cei interesati si acceptate de ei. precum si preturile bunurilor de consum si al produselor agricole. de un grup de specialisti sovietici condusi de Zlobin. cat si cum a pregatit stabilizarea economica. a depus eri dupa-amiaza pe biroul Camerei proiectul de lege referitor la constituirea Comisiei pentru redresare economica si stabilizare monetara. de asemenea. menita sa puna capat inflatiei galopante care lovea mai ales in interesele vitale ale salariatilor si pensionarilor." Interesanta este justificarea. in cel mai mare secret. SE PREGATESTE CEVA." Gaston Marin vorbeste la modul general despre stabilizare ca despre o operatiune de "mare . a fost Gheorghe Gaston Marin. cand in culisele conducerii comuniste se pregatea "reconstructia tarii"." Dupa votarea infiintarii Comisiei. ca vechi functionar in inalte structuri comuniste. care depanate au alcatuit o carte de memorii. in masura sa stranga datele necesare fara sa starneasca nici cea mai mica banuiala. Preturile au ajuns la cifre de sute de mii. "Inceputul redresarii economice..stabilizarii: "Preocuparea principala in domeniul economic o constituia procurarea de cereale pentru a putea aduce o anumita usurare la foametea care s-a abatut asupra populatiei." "Ajutorul sovietic" acordat de insusi adjunctul ministrului rus de Finante – Zlobin – este recunoscut de Gaston Marin: "Am fost ajutati.(. titra cu litere mari Scinteia la 3 iulie 1947. care impreuna cu expertii nostri. Preturile inca nestabilite ale unor produse de mai mica importanta trebuiau sa fie incadrate in anumite scheme stabilite de colectivul central.) O a doua preocupare era obtinerea de valuta forte pentru a face fata importurilor indispensabile unei tari cu o economie grav afectata de razboi si de urmarile sale.. salariile nu mai reprezentau practic nimic. Din comisie insa nu facea parte nici un functionar de la Ministerul Finantelor. Gaston Marin povesteste care au fost etapele pregatirii stabilizarii. Presedinte a fost numit Dej. nu putea fi conceput fara o reforma monetara. aflat sub conducerea unui liberal. mai spune fostul consilier. deoarece Ministerul de Finante era in mana liberalilor si toate lucrarile de pregatire trebuiau efectuate la Ministerul Industriei si Comertului. iar lui ii erau subordonati mai multi functionari din ministerul Industriei si Comertului. Intr-adevar. In cartea sa de memorii. Fostul consilier de pe langa Guvern a facut parte din Comisia de redresare economica si reforma monetara. tovarasul Gheorghiu-Dej. dar cantitatile procurate erau insuficiente". cu variantele lor. subsecretari de stat. printre care se numarau Aurel Vijoli si Ion Gheorghe Maurer. Insemnari din viata" (2000). URSS ne-a venit.. regasita si la alti vechi lideri comunisti implicati in "afacerea stabilizarii". adjunctul ministrului de Finante al URSS. Unul dintre martorii vremurilor. preturile unui volum impresionant de materii prime si materiale industriale din tara si din import. El indeplinea pe atunci (1945-1948) functia de consilier la Presedintia Consiliului de Ministri. "In aplauzele entuziaste ale Adunarii Deputatilor. trebuiau stabilite noile raporturi intre toate categoriile de salarii. a faptului ca tocmai Ministerul Finantelor – structura de importanta mare intr-o reforma monetara – a fost ocolit: "Operatiunea era complicata. care.

La aeroport. Pe langa dificultatile create de perioada postbelica. care au preluat incarcatura. sa nu raspandeasca panica in jurul monedei nationale. Nici ca se putea o mai mare cutezanta.) Nici stabilizarea nu le convine afaceristilor "istorici". spre deosebire de perioada "de dinainte de razboi. Realist si cu spirit critic a analizat Alexandru Barladeanu.. la care se mai adauga. si proasta conducere". .. bineinteles. Inflatia le convine de minune.. am fost asteptati de camionete. am obtinut deschiderea creditului gajat cu aur. Alexandru Barladeanu trece pe "lista neagra" si despagubirile platite sovieticilor si "faptul ca activau Sovromurile care transferau o parte din avutie in URSS. afirma Gaston Marin. Gheorghe Gaston Marin. Nu exista zi in care sa nu spumege in articole de gazeta. afara de cei patru membri ai echipajului.195 - . un alt martor important in ecuatia reformei din 1947. Pe locul si in locul fiecarui pasager. masura stabilizarii a fost una "de clasa". isi aminteste Gaston Marin. fara a oferi amanunte tehnice. asemanatoare celor din articolele de fond ale Scinteii. ba pentru ca roade la bazele regimului democrat. nu eram decat eu singur. Desi prelucrata in secret de comunisti si apropiatii lor. dupa stabilirea increderii in respectarea angajamentelor din partea Romaniei. problematica stabilizarii. nu exista cafenea si saloane in care contrabandistii de devize ai "opozitiei democratice" sa nu lanseze zvonuri. El rememoreaza ca pe un succes obtinerea din partea bancilor elvetiene a unor linii de credite pentru Romania. preturile crescusera de 100 – 150 de ori si viata economica era falsificata de aceasta inflatie". "Toata operatiunea a decurs normal." BANI ELVETIENI Una dintre misiunile cu care a fost insarcinat Gaston Marin in 1947 a fost "procurarea de valuta forte". "am plecat la Zürich cu un avion al Companiei Tarom. In mod concret. pana la primirea primului salariu. UBS a acordat treptat credite in volum dublu fata de valoarea aurului gajat.) – aidoma unui lup cu privire blanda – vorbea despre aceeasi "opozitie democratica" ce urmareste "binele obstesc". ba pentru ca-si umfla mai bine buzunarele cu cocosei si valuta forte. fara incidente. Opinia publica a fost informata de efectuarea reformei monetare. dar fara date si fara termen. era asezata o ladita cu cate 50 kg de lingouri de aur. (.anvergura". presarat de fraze propagandistice.) Stabilizarea i-a afectat serios pe detinatorii de mari sume de bani. a carei scop era "slabirea burgheziei". Discursul sau este din cand in cand." Reforma monetara – „groparul burgheziei“ PAULA MIHAILOV CHICIUC In opinia lui Alexandru Barladeanu. Totusi." CONDEIUL "REGIMULUI DEMOCRATIC" In "buna traditie" cu care ne-a obisnuit. foaia bratienista (Liberalul – n. automobile si politisti condusi de reprezentantii lui Union des Banques Suisses.. detinatorii de aur si de marfuri cautate s-au descurcat destul de repede si au continuat sa reprezinte o piedica in redresarea economica a tarii. Batranii inselatori isi imagineaza ca mai pot prosti pe cineva in tara romaneasca! (. inevitabil. care nu au mai fost preschimbati in moneda noua. In discutiile avute cu directorul general Schaffer. Brucan "tuna si fulgera" impotriva opozitiei: "Deunazi.n. concluzioneaza fostul secretar general in Ministerul Economiei Nationale. Silviu Brucan "profetea" in editorialul sau din oficiosul PCR – Scinteia – aparuta la 4 iulie 1947: "Nu vor putea opri refacerea tarii!" In articolul sau. unul dintre putinii specialisti in economie din conducerea comunista. In lunile urmatoare. "Intr-o zi de primavara". invocate de colegul sau. stabilizarii i s-a dat "nemascat" rolul de "spoliator al claselor avute". A limitat puterea de cumparare in functie de suma mica preschimbata.

Ministru era Alexandrini. precizeaza Barladeanu. cand lumea venea din vacanta si ramasese fara bani.LEUL STABILIZAT. La 11 august. Evident (cum altfel!). putem si trebuie sa producem mai mult si mai bine. Afland de "imparteala" banilor noi. Prin "vocea sa oficiala" – "Scanteia" – PCR isi etala "realizarile": "Sfortarile poporului au dat rod: leul a fost stabilizat! Asa a cerut PCR. Nu pentru aceasta. Conform unui plan complet centralizat. Pe speculanti. Li se dadea avans din salariu. Atunci s-a interzis detinerea valutei de catre cetatenii romani. (…) Nimeni dintre noi nu prea stia (cine ce trebuia sa predea. erau avertizati ca doar preturile anuntate pe cale oficiala erau cele legale. pentru ca nu mai aveau ce schimba. Oamenii au fost obligati sa declare tot ce aveau. incat a fost nevoie de prelungirea programului de lucru al functionarilor. sabotori si camatari.000 lei vechi. Barladeanu are o explicatie si pentru alegerea perioadei din an pentru implementarea procesului stabilizarii: "Masura asta a avut loc in august. bineinteles. dar cu un alt continut in aur". 1 leu stabilizat putea fi schimbat pentru 20. PUNCT OCHIT. "SPECULA SI SPECULANTI". PUNCT LOVIT: BURGHEZIA! Masura stabilizarii monetare luata de Guvernul Groza a fost una "cu un caracter net de clasa. omul lui Tatarescu. (…) Stabilizarea a fost o spoliere a claselor avute. Barladeanu era convins ca pe moment "se crea o anumita stabilitate a vietii economice. necamuflata. a independentei nationale! Pe temelii sanatoase. adica. Tot Comisia interministeriala condusa de Dej a mai stabilit si o grila sau o "scara a preturilor". afisarea si practicarea altor preturi. Intr-adevar. in primele zile dupa anuntarea reformei monetare (16 august 1947). data cu scopul de a slabi burghezia. au fost obligati sa predea totul bancii. Ei nu pierdeau nimic la schimb.5 milioane cei care erau neincadrati in campul muncii. Au fost cuvintele preferate ale comunistilor si sustinatorilor lor. oamenilor li se aduceau la cunostinta noile preturi ale produselor. Aceasta masura a fost primita mult mai pozitiv de clasele neavute decat nationalizarea. Cel putin pana la urmatorul salariu aveau din ce trai. La 29 august.5 milioane cei care-si platisera cotele la stat) si 1. agricultorii – 5 milioane (plus alte 2. directa si fatisa. metale pretioase si valuta. pe care se putea cladi ceva. "s-a introdus o moneda noua – tot leul. in august 1947 s-a facut stabilizarea monetara. Fara resurse. de la cele alimentare pana la textile sau sapun. s-a anuntat ca salariatii si muncitorii aveau dreptul sa schimbe 3 milioane de lei vechi. ii vor lovi fara crutare". Comisia interministeriala pentru redresare economica si stabilizare monetara a stabilit insa si sumele care puteau fi schimbate. organele statului. La preschimbarea banilor sunt avantajate paturile muncitoare de la sate si orase si sunt lovite averile ingramadite prin jaf si specula". Pentru a apara si mentine "succesul" reformei. "bombardata" cu lozincile propagandistice ale activistilor comunisti. Prin lungi liste publicate in "Scanteia" sau afisate in locuri publice. el a rostit la radio o cuvantare pretinzand ca reforma are ca-racter national: "Stabilizarea din 1947 este o stabilizare pe baza productiei nationale. "masele largi din toata tara" s-au unit pentru "demascarea" celor care incercau prin diferite mijloace "speculante" – ascunderea marfii. In afara de bijuteriile de familie.)". ci pentru a fi dupa recolta".196 - . populatia a sesizat o schimbare in bine. cand poporul a fost instiintat sa se prezinte la ghiseele de preschimbare a banilor. Desi pe termen lung procedura ducea la scaderea nivelului de trai al populatiei. Ba mai mult. avem astazi o stabilizare democratica in folosul poporului muncitor. cetatenii aveau la dispozitie trei zile pentru a-si primi "cota" de bani "stabilizati". «Cocoseii» si dolarii trebuiau predati sub sanctiunea inchisorii. Iar . A fost un succes". recunoaste Barladeanu. alaturi de mase s-a aflat intotdeauna "liderul lor" Gheorghiu-Dej.n. oamenii au navalit la ghisee intr-un numar atat de mare. mai mari. cu un leu stabilizat. Vedeau concret ca noul regim ii avantajeaza. s-a facut in august. iar ceilalti nu. cu sprijinul maselor muncitoresti. Dupa o pregatire de aproape o jumatate de an. Schimbul banilor vechi cu bani noi era foarte dezavantajos pentru cei care aveau bani. n. decat cele oficiale – sa stavileasca "drumul drept al democratiei populare". CINE E DE VINA? "Ministerul de Finante era in mana liberalilor.

Unii negustori au refuzat sa mai primeasca aceasta hartie. comunistii au colindat tara in lung si in lat. Liuba Chisinevschi. o definitie a stabilizarii. In schimb. cat si masura stabilizarii. Totodata. Marii rechini ai speculei trasesera obloanele pravaliilor si incepusera sa-si care marfurile in casa" "Scanteia". ci una democratica. aflati si ei la datorie. secretar al CC al PCR. ca o piatra de hotar. 16 august 1947 „Speculantii la scos sare!“ PAULA MIHAILOV CHICIUC Profitand de desfasurarea concomitenta a campaniei electorale pentru alegerea liderilor sindicali. a doua tema din campania electorala a fost mult trambitata reforma monetara.. inaintea datei de proclamare a reformei monetare (16 august 1947) au avut loc alegerile pentru desemnarea liderilor sindicali din tara. Ana Pauker a fost intampinata cu aplauze si flori de muncitorii de la Societatea de Transport Bucuresti. ultimul asigurandu-i pe muncitori ca: "Noi vrem sa nu fie o stabilizare in folosul marilor capitalisti. patent sovietic.. sub diferite pretexte. de pilda.) Dar pentru cealalta tabara. Iar Vasilichi il completa: "Astazi. material documentar nu puteai obtine de la Finante. pentru sleahta speculantilor si imbuibatilor de tot felul. Partidul a trimis-o la Filatura de Bumbac.Tatarescu era vicepresedinte al Guvernului. Prin diferiti agenti au lansat pe piata zvonul ca bancnotele de 1 milion de lei nu ar mai avea putere de circulatie si ca ar fi fost retrase. VANATOAREA DE SPECULANTI. Dintr-o intamplatoare sau voita coincidenta. care.000 lei". au fost ascultati Gheorghe Vasilichi si Vasile Luca. de la Finante.000-800. pe de o parte ii incuraja pe oameni sa munceasca. la Uzina "Vulcan" a vorbit Iosif Ranghetz. de asemenea. a vizitat Uzinele "23 August" (fostele Malaxa). Membrii de seama ai conducerii partidului sau din guvern au colindat uzinele si fabricile din Bucuresti si din tara pentru a-i convinge pe muncitori sa voteze comunisti ca lideri sindicali. Deci. (.. au "vanat" alaturi de cetateni. 1997 ZIUA CEA MARE "N-a fost cetatean caruia ziua de eri sa nu-i fi ramas in amintiri ca ceva neobisnuit. speculantii au inceput sa cumpere bancnote de 1 milion cu 700. promovandu-si atat candidatii. patriotismul e munca". iar pe Liuba Chisinevschi. Se obtinea prin oamenii partidului. Vasile Vaida vizitase Uzina de Gaz si Electricitate. promisa de Guvernul Groza. Toti liderii comunisti au facut "apel la clasa muncitoare sa-si incordeze fortele pentru redresarea economica si stabilizare monetara".) Nu putem imbunatati viata poporului fara a lovi in speculanti". Gazetarii "Scinteii". oricat de bine pazita se voia a fi actiunea guvernantilor de pregatire a stabilizarii. "Scinteia" din 8 august atragea atentia: "Ni se anunta din Braila ca un grup de speculanti a incercat o ticaloasa manevra de imbogatire rapida pe spinarea populatiei. Si revenea indemnul: "Cetateni! Dati pe mana politiei pe escrocii care lanseaza zvonuri false despre moneta!" Asadar. Ca toate celelalte masuri din acei ani" Alexandru Barladeanu. pe stadionul central. a panicei si a turbarii. IN MIJLOCUL CLASEI MUNCITOARE. Metoda era. Ca orice scrutin si cel sindical a fost precedat de o campanie electorala. ca la . La Ploiesti. (. ziua de eri a fost o zi a groazei. il puteau scoate. animata de comunistii de frunte.. Cine a cerut "masselor" sa voteze cu comunistii? Vasile Luca. pe de alta parte le promitea ca o sa fie platiti din banii "jefuitorilor". Discursurile pompoase au fost completate de campania de "demascare a speculantilor". la SAFFIN – Constanta Craciun. "speculantii". Fiecare avea pregatita din "bucataria" serviciului de propaganda al partidului.197 - .

credeam ca n-o sa faca nimic. incep sa tremure speculantii. initiatorul stabilizarii! Traiasca tovarasul Gheorghiu-Dej!»". se legitimau si-i aplicau "negustorului necinstit" amenzi sau il umileau in public.. Iata cum sunt infatisati cititorilor asemenea personaje: "Asezate in batatura pe iarba. Daca observau ca pretul nu corespunde cu cel oficial. depozitelor. vorbeau. ci a dispus imediat trimiterea pe teren a "sute de echipe de inspectori. anularea autorizatiei de functionare sau chiar radierea firmei. pravaliilor sau compartimentelor din piete. blocandu-se comertul. ca toata lumea din sat. rechizitionarea localului in care se exercita comertul". a lui Gheorghe Berindei. sa se framante". dar acu' vad si eu. piata a suferit modificari bruste: s-au inchis magazinele si pravaliile. au disparut marfurile.orice schimbare majora un rol important l-a jucat zvonul. "de la a patra mecanica". ca ramasesem desbracata.) A venit timpul nostru. Modalitatea de a actiona a "inspectorilor" era simpla: intrau intr-un magazin ca si clienti.. care asteptau "cu nerabdare" stabilizarea si reforma monetara: "Da. Dupa ce "secretul" a devenit public. LA ATAC! "Arma" principala cu care muncitorii ii deconspirau pe speculanti era.. iar lozincile tovarasilor din camioane se impleteau cu cele ale trecatorilor si de departe se auzea lozinca plina de forta si de incredere: «S-a facut stabilizare pentru clasa muncitoare! Traiasca Partidul Comunist. simt ca a inceput sa se schimbe treaba. (. gazeta oficiala patronata de comunisti. LA JUDECATA POPORULUI. incepand cu 11 august.. despre stabilizare: «Uite. si Alexandrina Aricu. masinile incarcate cu muncitori au tasnit pe poarta Atelielor CFR pe Calea Grivitei. "FANII" RURALI AI STABILIZARII Reporterii de teren ai "Scinteii" s-au intrecut in a fabrica "suporterii" si "ideologii" stabilizarii. precum si impotriva acelora care vor vinde marfurile la preturi superioare celor legale sau in alta moneda decat cea actuala se vor lua masuri drastice imediate: confiscarea marfurilor. Vand patru gaini in piata cu 61 de lei bucata si iau 244 de lei pe toate. Impotriva celor care vor contraveni acestei dispozitiuni. Floarea. Acolo se publicau in fiecare zi listele cu preturile oficiale sau indemnurile puse propagandistic pe seama "luptei de clasa". intreg satul fierbe in febra stabilizarii! Dar cati dintre taranii romani stiau intelesul unor cuvinte ca "stabilizare" sau "reforma"? Editorial: Testamentul lui Foris LAVINIA BETEA . magazinelor. sanatate comunistilor.. O alta interventie "de marca" a fost a ceferistului Nicolae Stanciu.198 - . etc. precum si sistarea sau intreruperea activitatii comerciale. iar cetatenii au fost chemati. de acum pot si eu sa-mi cumpar o fusta. "Scinteia". Alexandrino! Sa-l traiasca Dumnezeu pe al de-a adus schimbarea banilor!». Dupa prima zi de "razie" au fost sigilate 30 de magazine gasite in neregula si au fost intocmite 36 de procese-verbale de contraventie. aflat in fruntea unei coloane de "entuziasti": "«Gata. tovarasi! Da-i drumul!» Si cat ai clipi din ochi. De aceea. sunt vorbele puse pe seama unei batrane. maica. de comisari". "Scinteia" mai dadea glas diverselor "interventii" ale cititorilor. Ministerul Industriei si al Comertului s-a vazut nevoit sa dea o circulara prin care se impunea ca "este strict interzisa inchiderea intreprinderilor. sa-si preschimbe banii vechi. fa." Dupa "impresiile" reporterilor. carora li se atarna o pancarta improvizata de gat pe care scria "vina" de care era acuzat. Devenise o adevarata isterie printre "oamenii muncii" sa descopere "speculantii". Dar ministerul in fruntea caruia se afla Gheorghe Gheorghiu-Dej nu s-a multumit doar cu "vorba scrisa". se interesau de preturi. De cumpar un chil de fire de bumbac cu 225 de lei imi tes panza pentru toata casa si mai raman sa pun deoparte 39 de lei. se aude gura Floarei. speculantii la scos sare". O alta lozinca auzita pe strazile capitalei era "Leul la stabilizare.

"tovarasa sa" va fi eliberata din inchisoare abia in 1955. Fusesera insa mai multi ilegalisti executati. scrie revolutionarul (las. Verisoarei mele. pe altarele "cauzei". In urma varstei inaintate si a conditiilor cele mai grele ale vietii ilegale. Daduse socoteala asupra activitatii sale de lider ilegalist si isi recunoscuse "lipsurile si greselile" in rapoartele solicitate. despre ultimul secretar cominternist al comunistilor romani nu s-a scris si nu s-a vorbit. iar pe Patrascanu il sacrificase din invidie pentru popularitatea care si-o castigase. Nici macar adresa trecuta in buletin nu exista. si-au turnat netulburati. obiectele primite de la tovarasi din inchisori ca amintire. Koffler nu avusese nimic. ceasul meu mic. alta cutuma comunista conform careia banuitul trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia in fata acuzatorilor sai. el va trece la lupta victorioasa in fruntea poporului muncitor pentru eliberarea lui completa si pentru desfiintarea exploatarii omului de catre om si creand Romania socialista inaintand victorios spre societatea comunista. cand fusese schimbat de Bodnaras ("la ordinul Moscovei". care am pastrat organizatia partidului si am tinut sus steagul partidului in conditiile grele ale razboiului si ale teroarei sangeroase hitleriste. Matusei mele. pe locul atribuit domiciliului sau fiind un spatiu viran. Mamei. porttigaretul meu de alpaca si o fotografie. Gheorghiu-Dej il inlaturase pe Foris. Victoria Sarbu. ii las lantul de aur de la ceas si alte obiecte de amintire ce dansa isi va alege.). Las in urma mea o munca cinstita si cu devotament de un sfert de secol. incarcandu-si predecesorul cu intreaga povara a vinovatiei uciderii lor. cu exceptia celor de mai jos. fusese versiunea oficiala. ii las toate cartile mele in limba romana. Iar dupa victoria finala asupra fiarei hitleriste. Din declaratia de confiscare a averii. Ana Bune. Iar prietenul Koffler. cu diverse scopuri si motive. distrusa fizic si aproape nebuna. Reforma agrara va conduce in fruntea poporului Romania libera si democrata. Iar la vremea osandei fiecaruia. ii las increderea mea neclintita ca va stabili adevarul partinic in ce priveste munca mea in fruntea fostului Comitet Central. "Partidului raman toate documentele de baza ale Comitetului Central redactate de mine. Tovarasul Remus Koffler sa primeasca toate cartile mele in limba germana. Imprejurarile intocmirii actului ni le descrie insa chiar autorul: "Sunt in a 11-a zi de greva a foamei.n. n. care indrazneste sa-si caute fiul." Nici unuia dintre acestia nu i se va da ceva. de 16 spre 17 aprilie 1954. cenusa autocriticii in cap. din pura dorinta de putere. Caci numai cu partidul si dinauntrul lui poti avea dreptate. reiese ca in afara actelor de identitate (false!). dovezi ale dezechilibrului psihic ori efecte ale torturilor. ceasul de aur. dupa obicei. formarea Guvernului Democrat al Poporului. precum toate lucrurile personale. pastrat cu-ngrijire de tovarasii sai in arhiva Securitatii." . i se grabeste sfarsitul. Adevarata mostenire Foris o lasa partidului. Tovarasei mele de viata. matusa Vilma va avea in grija fetita sa si a Victoriei Sarbu. Mai tarziu. conform sentintei date. Mor cu incredere neclintita ca partidul nostru in frunte cu Comitetul sau Central dupa primele victorii mari ca reintegrarea Ardealului de Nord. de cinci ani. La 7 aprilie 1945 si-a scris insa pe doua foi dactilografiate testamentul. In 1968. ma simt foarte slabit. Ceausescu a "reabilitat" public doi fosti lideri comunisti – Foris si Patrascanu –. Intr-un memoriu adresat la o data apropiata tovarasilor sai rezumase de altfel neobisnuita situatie in care se afla: de la 4 aprilie 1944. petrecuse "sub stare de arest sapte luni fara nici o explicatie".Din 1945 si pana in 1968. Greva foamei si testamentul sunt asadar o initiativa personala a "punerii in proba". recunoscand greselile si slabiciunile mele savarsite in timpul muncii.199 - . cand "le-a cerut-o partidul". cat si cele cazute in Decembrie 1943. In cazul daca voi muri las urmatorul testament". singura mea mostenire si amintire de la tata. dorintele sale de om care-si banuieste apropiata moartea pot parea falsuri. Partidului. Pentru a-i lua locul. dupa comunicarea mincinoasa a acestuia). executat in aceeasi noapte. Vilma Arsenovici. sa se dea hainele ce mai pot fi folosite pentru fiul ei bolnav. Stefan. nu avusese nici macar ce lasa cu limba de moarte. Pentru neinitiatii in cutumele si mentalitatile revolutionarilor de profesie – cum isi intitulase Lenin "tovarasii de lupta si idei" –. dupa cum filozofase Trotki. oprit la Siguranta. probabil cel mai insemnat dintre proscrisii fondatori ai lui. nici unul dintre tovarasii aceluia n-avusese ceva de obiectat. in frunte cu CC. cu Patrascanu. Data mortii lui Foris a ramas nestiuta. si fotografiile mele pe care isi va alege. Ce apropiati si ce bunuri are un astfel de om? "Mamei mele.

Vasile Luca. Din acest motiv. dar si de cei ai familiei –. cei implicati direct in evenimente au dat declaratii contradictorii. Responsabilitatea deciziei a fost. De altfel.. in case conspirative inca la dispozitia partidului – ascuns de ochii lumii. cineva a decis sa taie nodul gordian. cand "troica Ana-Luca-Teo". cum. Stefan Foris a fost asasinat. La cativa ani dupa producerea crimei au disparut si osemintele. RAPIT IN PLINA STRADA. Sov. in intaia sedinta a primului Comitet Central ales dupa iesirea din ilegalitate – sedinta la care insusi ministrul Justitiei fusese cap de afis. este dificil de stabilit cine a avut de spus cuvantul decisiv. raman inca multe semne de intrebare. Locul "detentiei" nejustificate de nici o lege in vigoare la acel moment era cunoscut de un grup restrans de initiati. "Cineva" – pentru ca. Foris a fost vreme de doi ani o problema cu foarte multe necunoscute. nici soarta apropiatilor lui Stefan Foris nu a fost mai blanda. in clipele de dinaintea mortii. Ana Pauker. cu care nimeni nu stie ce sa faca exact si la ce destinatie sa o remita. Moartea lui Foris reprezinta unul din cele mai controversate momente din istoria comunismului romanesc. al carei castigator fusese Gheorghiu-Dej.200 - . Despre Stefan Foris se pomenise ultima data in cadru oficial la Conferinta Nationala a Partidului din octombrie 1945.. Foris isi cunostea sfarsitul.! Traiasca tovarasul Stalin!". Foris era sechestrat. eliberat. Soc. Miron Constantinescu si Iosif Chisinevschi. reconstituirea in cele mai mici detalii a mortii lui Stefan Foris este dificila. In ce for al partidului s-a discutat si s-a decis suprimarea lui Foris? Pentru ce culpe? Ce probe s-au adus in favoarea vinovatiei sale? Cand a avut loc asasinatul? La toate aceste intrebari raspunsurile au variat de la persoana la persoana si de la un an la altul. pasata. Candva.Nu stim – si cand se putea n-a fost nimeni interesat sa afle – daca. S-au contrazis intre ei si chiar fiecare pe sine insusi. In ciuda materialului documentar impresionant cantitativ. acasa la generalul Gheorghe Pintilie. fiind aratati cu degetul mai discret sau mai apasat cand Gheorghiu-Dej. "cineva". Ultimele sale dorinte asternute pe hartia testamentului fusesera insa acestea: "Traiasca partidul nostru in frunte cu Comitetul Central! Traiasca Uniunea Rep. pentru ce culpe si ce probe s-au adus in favoarea vinovatiei sale. rapit in plina strada si sechestrat din nou –. unde l-au ingropat. Enigmele mortii lui Foris CRISTINA DIAC Dupa doi ani de existenta aventuroasa – sechestrat. Comparatia cu ultimul secretar general al partidului din anii ilegalitatii a fost una cel putin neinspirata. Nici cine a decis suprimarea. Unde a disparut dupa un timp cadavrul? – o alta intrebare fara raspuns. Anchetati in diferite etape ale regimului. a fost prezentat de-a lungul timpului ca una din victimele "luptei pentru putere in PCR". de asemenea.. "Candva". Alaturi de Lucretiu Patrascanu. de asemenea. "Candva" – deoarece astazi este foarte greu de spus cand anume s-a transat situatia ultimului secretar general ilegalist in sensul dorit de puternicii zilei. Il adusese in discutie Lucretiu Patrascanu. Ca intr-un puzzle complicat. in functie de unde banuiau ca bate "vantul anchetei" si cam ce raspunsuri credeau ca vor sa auda anchetatorii. Se stie insa cine l-a asasinat. La acel moment – in toamna lui 1945 –. soarta lui Foris in ultimii doi ani ai vietii sale se aseamana cu a unei scrisori cu "adresant necunoscut". referitor la acest asasinat. Teohari Georgescu. Si alte necunoscute. Mutat de colo-colo – de la sediul partidului in sediul Ministerului de Interne si invers. Data exacta nu se cunoaste. Victoria Sarbu – "tovarasa de viata" a lui Foris si membru in Secretariat in ultimii ani ai razboiului. condus de generalul Gheorghe Pintilie in zona Pietei Universitatii. in cursul anului 1946. Remus . dupa ce fusese rapit in plina strada de un comando comunist.

Dumitru Neciu. soferul generalului de Securitate Gheorghe Pintilie. caruia apropiatii ii spuneau Pantiusa. anchetati. Aceste "precautii" au fost luate pentru ca Foris era inalt si altfel nu putea ajunge sa-i aplice lovitura fatala. SUB DUSUMEA. ministru de Intrene in vremea evenimentelor. comisia a concluzionat ca fusese vorba despre "o crima monstruoasa". se folosisera de o ranga. A parasit Romania in glorie. Autorii efectivi ai crimei au fost generalul de Securitate Gheorghe Pintilie. Teohari Georgescu." ASASINUL. iar la acea ora se afla in folosinta partidului. Cladirea respectiva fusese in anii razboiului sediu al Gestapo-ului. Nu paznicul il lovise pe Foris.). decorat cu o medalie. ci soferul sau. fostul sau sef membrilor comisiei de partid care anchetau imprejurarile in care decedasera Patrascanu si Foris. a precizat Pintilie. fostul spion sovietic Pantelimon Bodnarenko. Cadavrul. pe motivul ca sa nu se faca galagie. "Soferul meu i-a dat in cap o singura data". in vara anului 1946. CONCLUZIE "Studiul intreprins de comisia instituita de Prezidiul Permanent al CC al PCR scoate la iveala ca. mama lui Foris. (. Soferul si-a asteptat victima urcat pe un scaun. fusese prizonier in Romania si a plecat in tara de obarsie la o saptamana dupa asasinat. "Teroarea rosie" nu-si alegea victimele numai din randul "dusmanilor de clasa". Groapa care va adaposti pentru o vreme cadavrul ultimului secretar general al partidului din anii de ilegalitate fusese sapata cu o saptamana inainte chiar intr-una dintre camerele casei din Strada Aleea Alexandru. Asasinarea lui Stefan Foris s-a petrecut candva. Pintile va ramane insa autorul asasinatului. ci si dintre cei care o slujisera candva. pentru a duce lucrurile la bun sfarsit.. a povestit Georgescu. probabil. "Eu am sapat groapa – eu personal am facut totul – nu am vrut sa amestec pe nimeni. dupa stiinta sa. in 1968. si-a continuat Pintilie macabrele relatari.201 - . din cate le-a povestit. Persoana numita. a fost lovit cu un corp tare si nu a fost impuscat. In orice caz. a disparut dupa un timp. cand existau posibilitati de a se intreprinde investigatii obiective. Dumitru Neciu. "Bulgaru" ii condusese pana la usa camerei in care a avut loc asasinatul. torturati si unii dintre ei chiar ucisi. intervenita in conditiile cand partidul nostru era un partid de guvernamant. Pintilie a primit sarcina din partea lui Gheorghiu-Dej sa faca acest lucru. ingropat sub dusumea CRISTINA DIAC Despre imprejurarile in care s-a produs crima au existat mai multe variante. asasinatul il comisese un oarecare Bulgaru. a spus ca. dar ca o singura lovitura a fost suficienta. ASCUNS DUPA USA. In fata anchetatorilor din 1968. ajutat de soferul sau. Nu putea fi omorat cu o lovitura si a trebuit sa-i dea mai multe lovituri. Cea oficiala – Foris a fost omorat cu o ranga de Dumitru Neciu. temnicerul lui Foris: "Retin ca a fost omorat cu o ranga. prin suprimarea lui Stefan Foris. Mi-a ramas intiparit ca suprimarea s-a facut de Bulgaru in casa aceea.Kofler – de asemenea membru al aceleiasi structuri. ARMA CRIMEI. s-a comis o crima monstruoasa" Raport final al comisiei constituite de conducerea PCR pentru cercetarea cazului Stefan Foris Lovit cu ranga in cap. Si Pantiusa a spus in fata comisiei ca. Soferul era la randul sau cetatean sovietic. ascuns dupa usa pe care urma sa intre Foris. Petrea Nicolae si Constantin Carp – membri ai Comitetului Central pe vremea conducerii lui Foris –. In istoria nescrisa a partidului. ingropat sub dusumeaua camerei in care se produsese asasinatul. dupa un vechi nume conspirativ.. toti au fost arestati. Mi-a fost . Gheorghe Pintilie a prezentat propria versiune asupra crimei. Cu privire la acesta din urma. dar ramase afara.

a spus Pantiusa in fata comisiei de ancheta. "Neamtu". Imediat dupa 23 august 1944 sosise vremea rafuielilor. identificata doar dupa numele conspirativ. pierduse intr-un taxi o parte din arhiva partidului. soldata cu arestarea. Nu sau cerut amanunte despre identitatea lor. "Primul a fost Foris. "Anchetele interne" ale partidului. "Venind de undeva. GROAPA COMUNA. Intr-adevar. reiese ca oamenii legii infiltrasera bine minusculul Partid Comunist. unde si in ce imprejurari s-au straduit sa afle si membrii comisiei. MORTII DE LA AMBASADA POLONIEI Despre imprejurarile mortii lui Foris se discutase si inainte de 1968. Singura grija a fost ca sa se aseze pamantul. "Ce se stia dinainte". neglijentele soldate cu arestari. In 1947. Nu l-au intrebat pe Pintilie. (. Pe toti trei noi i-am omorat. Au fost bagati unul peste altul.) Groapa am facut-o mai adanca. Conducerea partidului voia sa afle unde se gaseste cadavrul. Demersul urmarea obtinerea . Mi-au spus ca este un demers la Ambasada Poloniei. nevopsita. Grupul din inchisori avea de incheiat socoteli mai vechi cu cei ramasi in libertate. "Am pus pamant. ca daca cineva va schimba podeaua. si o alta persoana. in intervalul cuprins intre asasinatul din 1946 si cercetarile din 1967-1968. cel care-l asasinase. fost ofiter de politie responsabil cu grupa "comunisti". preocupat de idila cu Ana Toma – devenita sotia generalului Gheorghe Pintilie. comunist ilegalist informator al Sigurantei. Uneori – cum s-a intamplat cu Foris – erau banuiti oameni nevinovati – sau in orice caz nu mai culpabili decat membrii comisiilor de control ale partidului. Vasile Luca se va dovedi ulterior informator. Asupra celorlalti morti declarati de Pintilie nu s-a facut insa nici o ancheta. turnatorii la Siguranta – puteau fi imputate dupa razboi multora dintre liderii partidului. Frustrari vechi. Ion Pargaru si enigmaticul "Neamtu" au reprezentat pentru anchetatori doar cadavrele care au impartit aceeasi groapa cu Foris.. In atmosfera revansarda creata dupa 23 august nu era nevoie de probe. dar n-am gasit vopsea si am lasat-o la fel. mai dadeau si gres. sa nu dea peste el. ca si din declaratiile date Comisiei de ancheta de Ion Taflaru. Din declaratiile lui Gheorghe Pintilie reiese ca in saptamana urmatoare mortii lui Foris. ieseau acum la iveala. Apa cu care udam locul era luata de la chiuveta". a lui Miron Constantinescu. Podeaua era de scandura alba. Cand. si-a incheiat Pantiusa povestirile. Suspiciunile aveau deci un oarecare temei. cladirea intrase in folosinta Ambasadei Poloniei. si nici scheletele nu se mai aflau in tainita stiuta de Pintilie. am lasat doua-trei zile pana s-a batut si iar am pus apa. printre altii.frica sa nu se afle numele lui Foris. Locul nu mai arata la fel. cele trei schelete ingropate sub podeaua unei camere din Aleea Alexandru disparusera. IMPUSCATI FARA ANCHETA. apa. a declarat peste ani Teohari Georgescu. SCHELETE "AMBULANTE"." Casa care-i fusese temnita lui Foris in ultimele luni de viata i-a devenit astfel si mormant. pe baza carora se stabilea cine toarna. am intrebat ce se mai intamplase in lipsa mea. cam doi-trei metri adancime.. "Au fost dovediti ca informatori?". Fostul ministru de Externe Corneliu Manescu a povestit dupa 1989 ca a aflat despre demersuri prin 1962. pe urma Pargaru si pe urma Neamtu (?). Candva. am sapat mai adanc. Obsesia informatorilor infiltrati de Siguranta in randurile partidului existase dintotdeauna. a raspuns Teohari. Multi dintre cei "cu functii de raspundere" treceau regulat pe la casierie sa-si incaseze leafa de informator al Sigurantei. si mam preocupat s-o vopsesc. In cei peste 22 de ani scursi de la evenimente. "Lipsa de vigilenta". nici macar cine era cu adevarat omul ascuns in spatele numelui conspirativ. Constantin Parvulescu. cladirea suferise mai multe reparatii si modificari – unele facute cu lucratori adusi din Polonia. nascute in anii lungi de inchisoare. Si anchetatorii tardivi au trecut repede peste "seria de informatori" impuscati fara judecata in primii ani de legalitate. nici despre posibilele motive ale drasticei pedepse. fusesera asasinate inca doua persoane: Ion Pargaru. In acele vremuri tulburi "au fost impuscati fara cercetare o serie de informatori".202 - . a sunat intrebarea unui membru al comisiei de ancheta. in acelasi fel. Cineva trebuia sa plateasca. fapt ce condusese la "caderea celulei de la Universitate". din documentele produse de respectiva institutie." Peste ei s-a turnat pamant si moloz.

Din acest motiv a fost mutata din nou la Oradea. Fusese dusa la Oradea. Interogand martorii. la indicatia lui Teohari Georgescu si a lui Gavrila Birtas – secretarul Regiunii de partid din Oradea. batrana a decedat in casa lui Fogel. este concluzia din 1968. dupa cum scria in raportul final al comisiei. "tovarasii" au luat decizia sa fie trimisa in secret la Oradea. Iosif Ranghet si Grigore Raceanu – au fost arestati si anchetati in "procesul Patrascanu". Cineva daduse in vileag faptul ca in curtea cladirii Ambasadei Poloniei din Aleea Alexandru se afla ingropat Foris. de asemenea membra de partid. tragica. In acest scop au decis sa-l arunce in raul Crisul Repede. au luat cadavrul fara nici un fel de imbracaminte. de asemenea. situatia celor doi a fost ambigua.. Din declaratiile date in ancheta se pot afla multe amanunte despre acea perioada din istoria Partidului Comunist. comisia din 1968 a deslusit ce se intamplase de fapt. Pentru ei." Gazdele au anuntat conducerea locala a partiului. dupa ce se certase cu Constantin Parvulescu. cerand eliberarea fiului ei". colaboratoarea. fara a ramane nici o urma. Sarolta. invelit intr-o patura si cu un autoturism l-au transportat la Cris in locul numit Silvas si l-au . OAMENII LUI FORIS. Impreuna cu Nicolae Petrea si Constantin Carp – tineri numiti in Comitetul Central de Foris. a gasit-o moarta. (. prea putin inclinate spre actiune. Foris a intrat rand pe rand in conflict cu mai toti membrii conducerii partidului din ultimii ani de ilegalitate. in locuinta lui Fogel Adolf. "tovarasa de viata" si mama copilului sau. cei de la Regionala de partid s-au temut ca secretul detinerii mamei lui Foris nu mai poate fi tinut si ca exista riscul sa afle cineva de existenta ei in statiune. Dupa debutul sezonului turistic. Daca personajele amintite avusesera tangenta cu viata partidului. Soarta apropiatilor lui Stefan Foris a fost. "Sotii Fogel au spus ca mama lui Foris era batrana (peste 70 de ani). O vreme a fost tinuta ascunsa in locuinta unui membru de partid din Baile Felix. scrie mai departe raportul.." Fostul ministru si-a amintit ca osemintele au fost gasite mai devreme de anul 1968. Sotii Fogel primisera misiunea de a avea grija ca batrana sa nu ia contact cu alte persoane. Atat colaboratorii din plan politic. cat si familia au suportat consecinte pentru "vina" de a se fi aflat candva in preajma "tradatorului". nu prea manca si postea des. Din cauza firii retrase. In respectivul imobil se putea asigura "izolarea ei completa". Secretariatul era format din Victoria Sarbu – tehnica si "tovarasa de viata" a secretarului general.203 - . suferinda de inima. Ambasada Poloniei a acceptat pentru a doua oara cercetarile noastre. deznodamantul avea sa vina mai tarziu. Foris disparuse "intr-o directie necunoscuta". lovirea "piesei" Foris a antrenat caderea unor membri de familie si a putinilor colaboratori. iar Victoria Sarbu avea la randul ei o "situatie neclarificata" in partid. Mama "tradatorului" si Remus Kofler au platit cu viata. si din Remus Koffler – ultimii fideli.aprobarii pentru o a doua incercare de a descoperi cadavrul lui Foris. mama lui Foris a platit doar pentru vina de a fi pus intrebari in legatura cu disparitia fiului ei. la capatul carora aproape isi pierduse mintile. Nici Kofler nu stia ce avea sa-i rezerve viitorul. Deranjati de insistente. In perioada 1944-1946. a ispasit cinci ani de inchisoare. "intrucat femeia se ducea pe la diferiti tovarasi din conducere si pe la unele ambasade. "In seara zilei cand a decedat. Sotia lui Fogel declara ca intr-o zi cand a intrat in camera la batrana.) Spre sfarsitul primaverii sau inceputul verii lui 1947. MAMA. Victime colaterale CRISTINA DIAC Ca intr-un joc de domino. activist in colectivul de cadre al Regionalei PCR Oradea si a sotiei sale. dar si traseele neobisnuite de viata ale protagonistilor acestei istorii. Victoria Sarbu." Motivatia unui atat de neobisnuit procedeu era ca o inmormantare intr-un cimitir nu ar fi fost posibila fara a se crea pericolul dezvaluirii identitatii femeii. Spre finalul razboiului. "Au hotarat cum sa procedeze la disparitia cadavrului.

Atunci s-a stabilit "in urma cercetarilor" ca mama lui Foris a murit la Oradea. in rapirea. "deodata a aparut tov. "Cand m-am dus a doua oara la Pantiusa. mutarile succesive dintr-o locuinta in alta in intervalul 1944-1946 s-au facut si din teama ca prizonierul sa nu fie detectat de Comisia Aliata de Control.n. Dupa disparitia definitiva a lui Stefan Foris in iunie 1946. "Ce rost are?"." In peregrinarile ei de la un lider al partidului la altul. Victoria Sarbu a facut nenumarate incercari de a-i da de urma.aruncat in apa. Revoltata. ca ar fi fost impinsa in apa de vie. care m-a trimis sa-l caut vizavi la sovietici pe Foris. iar dupa o vreme a venit dupa raspuns. in arhivele romanesti sunt mii de pagini. Acesta a "sfatuit-o" sa reclame disparitia la politie si chiar sa dea un anunt in ziar. La finele lui 1949 avea sa fie. "TOVARASA" LUI FORIS. cel care "il rapise" si care ulterior avea sa coordoneze si asasinatul. Victoria Sarbu a ajuns si la Gheorghiu-Dej. Gheorghiu-Dej si a strigat la mine cum indrazniti sa scrieti. Pentru a se putea intretine pe ea si copilul. La sfarsitul lui aprilie 1945 nascuse o fetita. a povestit ea ulterior episodul. Bodnaras. S-a adresat prima data lui Gheorghe Pintilie. te-ai agatat de gatul unui criminal si mergi cu el in prapastie".) la Legatia Sovietica. s-a angajat curier la o societate forestiera. moment in care si-a scris testamentul. am cerut atunci sa vorbesc cu tovarasa Ana. si chestiunea a ramas astfel in sarcina conducerii de la Bucuresti. ca Foris a fugit si eu l-am ajutat sa fuga si vin aici pentru mascarea acestui fapt. Desi Bodnaras i-a prezentat destituirea ca pe o dorinta a Moscovei si pe sine ca un transmitator al respectivei dorinte. singura Ana Pauker a fost de parere sa fie intrebata si Moscova. la randul ei. Cand s-a pus problema suprimarii. Luca si acesta m-a anuntat ca Foris este tradator. Dupa o vreme de zadarnice incercari. modelul suprimarii "tradatorilor" sau a adversarilor incomozi fusese aplicat in URSS de nenumarate ori. sechestrarea si suprimarea sa URSS-ul nu a avut o contributie directa. Nici unuia dintre liderii comunisti romani nu i-ar fi convenit amanuntite cercetari asupra activitatii lor din vremea razboiului. Am fost la tovarasa Ana. el mi-a spus ca tot ce povestesc eu este barba. o serie de scrisori prin care am ajuns la tov. m-am intalnit cu tov. sugerandu-se. Ii adresase o scrisoare. Chiar daca implicarea sovietica efectiva nu a existat. Familia Fogel a distrus prin ardere toate lucrurile personale apartinand batranei. Ba chiar exista teama ca sovieticii nu aveau cum sa fie prea incantati de indepartarea din fruntea partidului a unui om desemnat de ei in aceasta functie. Aceasta concluzie a ramas valabila si astazi. Victoria Sarbu a abandonat. Tot ce a reusit sa afle despre detentia lui Foris a fost ca la un moment dat facuse greva foamei.204 - . i s-a raspuns. arestata. cu un pietroi legat de gat. IMPLICAREA UNIUNII SOVIETICE In indepartarea lui Foris de la conducerea partidului. cu piatra legata de gat. realitatea era ca sovieticii nu prea aveau habar de ce se intampla in Romania inainte de 23 august. S-au petrecut o serie intreaga de lucruri – drumurile mele de la sediu (partidului – n." De ce era mai putin "batatoare la ochi" aruncarea unui cadavru in apele Crisului la miez de noapte? De ce nu au scapat de el ingropandu-l pur si simplu in alt loc decat cimitirul? Aceste intrebari nu i-au preocupat pe anchetatorii din 1968. Din pricina specificului practicilor comuniste si a caracteristicilor documentelor produse de institutiile reprezentative ale regimului. In timp ce astepta la usa. O istorie a comunismului nu poate fi conceputa fara utilizarea presei si documentelor arhivelor . Din cate au declarat ulterior cei implicati. adevarul este insa imposibil de stabilit. oarecum. cine v-a dat voie sa scrieti. Dificultatile studiului arhivistic CRISTINA DIAC Despre parcursul lui Stefan Foris in 1944-1946. iar cadavrul ei fiind aruncat in Crisul Repede.

functie de sugestia celui care solicita declaratia. Dupa aceasta i-am cautat pe Vasile Luca si pe Ana Pauker. Parerile lor sunt sustinute de ceilalti ilegalisti din libertate. Neavand interesul anchetarii lui Foris. "TRADATORUL". Desi avem multe declaratii de la fosta conducere despre aceasta decizie. deoarece s-a hotarat suprimarea lui. marturisise ca el avusese. fostul lider raspunde in 1954: "In timpul guvernarii lui Radescu. la prima intalnire cu trimisii partidului. Si mai contradictorii sunt declaratiile fostilor sefi si anchetatori ai Securitatii. sub aceleasi invinuiri de colaborare cu Siguranta in anii razboiului. Grupari din fosta Rezistenta franceza. "ADEVARUL PARTINIC". Anei Pauker si lui Vasile Luca cu propunerea executiei lui Foris. Impreuna cu Parvulescu si Ranghet ii luasera locul. Dupa cateva zile m-am dus la secretarul general al partidului si l-am intrebat: «Ce facem cu Foris? Il tinem de mult. il suprimam?». Agentii sovietici Bodnarenko si Didenko il retineau si "gazduiau". Foris nu fusese colaborator al Sigurantei. I-am gasit intr-o camera a Anei Pauker de la etajul I. anchetat in stare de arest. generalul Pintilie mi-a confirmat ca a fost executat". Dupa aceasta i-am comunicat lui Pintilie ca sa-l ridice pe Foris. Ana Pauker a propus ca ori sa-i dam drumul lui Stefan Foris. unul dintre adevaratii vinovati ai "caderii" din 1943). ori sa fie lichidat. Fata de propunerea mea. ci si ceilalti membri ai Secretariatului fusesera implicati in decizia executiei sale. secretarul general al partidului mi-a spus ca este de acord sa-l suprimam. In unanimitate s-a hotarat ca Stefan Foris sa fie lichidat. Bodnaras il "coborase" din functia de lider al partidului. Din Caransebes. reprezentativ este cazul mortii lui Foris. Ana Pauker si Teohari Georgescu. Cazul Foris se aflase in atentia tuturor persoanelor marcante din partid. Ajunsi in Inchisoarea Caransebes. La aceasta sedinta au fost de fata secretarul general. Fostul ministru de Interne. acelasi Teohari Georgescu declara: "In anul 1946 a venit la mine generalul Nicholschi si ma intrebat «Ce facem cu Foris? Sta de mult». eu. Vanatoarea de "colaborationisti" cu invinsii in razboi cuprinsese insa intreaga Europa. din initiativa sa. fara judecata si scrupule. respectiv atacarii sediului CC. Cu aceasta ocazie. certati cu Foris. Nu cunosc nici un amanunt in legatura cu modul in care a fost lichidat Stefan Foris". Dupa aceasta. isi suprimau. in sensul daca sa-l suprimam. legatura cu ei este tinuta de Pantelimon Bodnarenko (viitorul director general al Securitatii Poporului. tradatorii. Decizia execuTiei. De altfel. fostul agent sovietic a cerut sa scrie cineva . in 1952. existand pericolul ocuparii. careva dintre membrii Secretariatului a ridicat problema arestatilor aflati in sediul CC si indeosebi a lui Stefan Foris. Pentru dificultatile si limitele metodei studiului arhivelor speciale. lui Dej.205 - . POZITIA LUI VASILE LUCA. adica Foris. la randule. marturiile se bat cap in cap. la o sedinta a Secretariatului.speciale ca izvoare ale studiului ei. la cercetarile facute de organizatia de partid a inchisorii (condusa de Gheorghiu-Dej). inaintea lui Dej. Eu i-am raspuns ca am sa intreb si am sa comunic. intrucat tinerea lui in sediul CC prezinta un pericol permanent pentru partid. Nu doar Gheorghiu-Dej. POZITIA LUI TEOHARI GEORGESCU. Sub pretextul ca ii tremura mainile. Parerile lor se schimba de la o zi la alta. ideea impuscarii lui Foris. de teama ca acesta sa nu dezvaluie propria sa activitate tradatoare. Gheorghe Pintilie s-a eschivat de la a face o declaratie scrisa. in 1968. Cert este ca fatala acuzatie de tradare i-au adus-o lui Foris cei trei membri ai Secretariatului PCdR – Teohari Georgescu. Teohari Georgescu fiind insarcinat cu executarea acestei chestiuni. Amandoi au fost de acord. bunaoara. Iosif Chisinevschi si Gavrila Birtas – dupa "caderea" din 1943. anchetati in 1968. In 1953. Foris Stefan a fost dus intr-o casa si suprimat de o echipa condusa de Petre Bulgaru. Agentii serviciilor speciale par total nemarcati de amintiri personale. Gheorghe Pintilie) prin Ana Toma (cu care se va si insura dupa eliberare. La intrebarea anchetatorului "Cum s-a hotarat lichidarea lui Foris?". I-am intrebat ce facem cu Foris. acestia aduc "argumente" ca tradatorul nu poate fi decat singurul membru al conducerii care scapase nearestat. care putea fi scapat in eventualitatea unui atac indreptat contra sediului CC. Georgescu declara ca se adresase.

)? Tov. DIALOG LA DISTANTA La 30 octombrie 1967. Esti inapoiat. Cator dintre cei care-au auzit in anii viitori asemenea teorii. de asemenea. Va amintiti cuvintele poetului prerevolutionar: «Esti amarata. m-a intrebat din nou daca am terminat. asa ca poti fi infranta si jefuita fara teama de pedeapsa». tu nu ai cap?". Esti . Au infrant-o pentru a profita de ea si au facut asta scapand nepedepsiti. cu oameni harnici. Au infrant-o spunand: «Esti amarata si lipsita de forta. incat in numai cateva cincinale va atinge si depasi tarile cele mai avansate din lume.n. in stilul sau discursiv particularizat de elementele preluate din predicile preotesti deprinse in neispravita sa scoala de teologie. sistemul de invatamant si "cultura de masa". Toti au infrant-o din cauza inapoierii sale: inapoiere militara. deci esti «vinovat». dar plina de bogatii. O tara frumoasa si bogata. Acesti domni stiau foarte bine versurile vechiului poet. inapoiere politica. Nu puteam sa termin. Dupa doua-trei saptamani cand mi-a spus. liderul de la Kremlin prezentase un impresionant discurs de bilant si argumentare a colectivizarii si industrializarii fortate. pentru ca se putea face perchezitie de sovietici. Au infrant-o spunand: «Esti plina de bogatii. asa ca ne putem imbogati pe socoteala ta». Este posibila incetinirea ritmului acestora? – fusese intrebarea pe care Stalin isi centrase retorica. Pintilie a purtat urmatorul dialog cu membrii comisiei de ancheta: "Tov. esti slab. A fost infranta de feudalii japonezi. Pe negandite. bine ca ai terminat. ii vor nimici si zdrobi pe dusmanii si exploatatorii din interiorul si exteriorul patriei iubite. Ceea ce au semnat – el si ceilalti – se incadreaza intru totul conduitei sintetizate de fostul general NKVD Pavel Sudoplatov: "Parerea mea despre oameni si faptele lor este intotdeauna in concordanta cu linia partidului". la fiecare intersectie se putea face perchezitie. viteji si buni. Mai mult am fost speriat. narase Stalin. a fost infranta de beii turci. Gheorghe Stoica: Cine ti-a dat in primul rand sarcina ca trebuie sa-l lichidezi (pe Foris. le-ar fi venit sa creada ca aceasta reprezentare a Romaniei fusese zugravita de insusi Stalin ca portret al "maicii Rusii"? In 1931. imperativul "formarii constiintei patriotice" in spiritul "vremurilor noi" s-a extins repede si asupra unor "laturi ale existentei" precum pedagogia. prosperitatea Romaniei va creste atat de grabnic. inapoiere culturala. a fost infranta de capitalistii englezi si francezi. El mi-a spus: "Tie sa-ti dau sfat? Dar ce. Mi-a spus: "Bravo... Pintilie Gh. ce esti asa de prost?". I-am cerut un sfat. Dupa un timp m-a intrebat: "Ai terminat?". A fost infranta de hanii mongoli. prezentului si viitorului Rusiei sovietice. din scoala primara si pana la sedintele sindicale ori in romanele si filmele istorice. poti fi infrant si inrobit.: Intai Ghita si apoi Teohari. Asa am gasit singur solutia si i-am spus lui Ghita ca am terminat si m-a felicitat. maica Rusie». care din pricina asezarii "in rascrucea marilor furtuni" avusesera de facut fata nenumaratelor valuri de dusmani si exploatatori care o saracisera. Libera si guvernata de asemenea buni fii. Am spus ca nu. comunistii. in Romania deceniului cinci au aparut noi reprezentari ale chipului si istoriei patriei. pentru ca nu aveam cum. Este legea junglei instaurata de capitalism. Editorial: Chipul patriei LAVINIA BETEA In algoritmul creatiei si al difuzarii actului cultural. dupa cum ar parea la o prima impresie. Da-l in. n. Asta este legea exploatatorilor: sa-l infranga pe cel inapoiat si slab.ce trebuie sa declare ca el va semna. Ei. oferise o schema explicativa a trecutului. Sansa restabilirii dreptatii si echitatii sociale aparuse prin reprezentantii poporului muncitor de la putere. inapoiere industriala si inapoiere agrara. I-am spus lui Ghita si acesta imi spune: "Ma. masii". "O trasatura a vechii Rusii a fost aceea a continuelor infrangeri pe care le-a suferit datorita inapoierii ei. dar lipsita de forta. Prilej cu care. puternica.206 - .

" Note de puternic impact psihologic se regasesc in mentionatul discurs difuzat ulterior intr-o forma adaptata la istoria nationala a fiecarei tari din lagarul comunist. Trebuie sa strabatem distanta in zece ani. Chiar daca la nivel oficial. in Polonia (22-27 septembrie 1947) s-a organizat prima consfatuire postbelica a noua lideri comunisti. Pana dupa moartea lui Stalin. de altfel. au primit sarcini de partid in "institutele" speciale. O ironie a sortii poate fi socotit faptul ca redactorul principal al "Cursului scurt" este unul si acelasi Pospelov. scenariul ridicarii partidelor comuniste si muncitoresti la rang de partide de guvernare s-a repetat. iesirea din ilegalitate a Partidului Comunist din Romania si intoarcerea activistilor cominternisti de la Moscova. "moasele" Cominformului PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa desfiintarea Cominternului. sa piarda coordonarea partidelor comuniste din celelalte tari. Incetul cu incetul. Cadrele internationale. director al Institutului "Marx. aceasta era "biblia" comunismului mondial in toate tarile sovietizate si modelul de falsificare a istoriilor lor nationale. Ori facem acest lucru. fostele cadre sovietice ale Cominternului s-au regrupat intr-un Birou de informatii. aflata sub conducerea dictatoriala a lui Stalin. datorita calitatii de ilegalist. care atribuie un trecut fictiv partidului bolsevic din Rusia. S-a sinucis in 1958. Stalin n-ar fi acceptat. instalarea Comisiei Aliate de Control sovietice. Stalin". in fruntea autorilor sai fiind Mihai Roller. Engels. Motive pentru a considera ca Internationala a III-a a supravietuit avem deci destule. care va si specifica. peste o luna. Fara vreo pregatire de specialitate. in intreaga zona de rasarit a Europei. printre care se numara "grupul Anei Pauker". a aparut manualul de "Istoria Romaniei". dimpreuna cu altii ca el. a inceput a "sadi semintele" comunizarii si sovietizarii tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est. Dupa victoria in cel de-al doilea razboi mondial. dupa modelul "Cursului scurt". in mai 1943. ori vom fi zdrobiti. De aceea. actiunea de sovietizare a inceput dupa intrarea trupelor Armatei Rosii in Bucuresti. Dar faptul care a demonstrat cu prisosinta ca visul internationalist nu a pierit l-a constituit . intr-una din prefetele editiilor viitoare ca "se calauzise dupa invatatura lui I. Caci tot Stalin fusese girantul "Cursului scurt de istorie a PC(b) al URSS". la propunerea lui. Exclusiv pe baza "meritelor politice" fusese inclus si in Academia Romana. Datorita acestora. chiar si nesigur pe soarta razboiului fiind. prestigiul fabricat spulberandu-i-se meteoric. Suntem in urma cu 50 sau 100 de ani in urma tarilor avansate. Lenin.207 - . Roller fusese declarat istoricul numarul unu al Romaniei. In Romania anului 1947. la randu-i. care coordonase apoi si comisia de elaborare a "raportului secret" de denuntare a "cultului stalinist" (1956). Stalin a avut grija ca activitatea Internationalei sa nu dispara. cliseele verbale si explicative ale interpretarii istoriei nationale in spiritul maniheismului si militantismului stalinist se mentin si in prezent in memoria colectiva a multimilor din spatiul postcomunist. Uniunea Sovietica. care nu faceau altceva decat sa continue activitatea Internationalei a III-a. Biografia lui Roller este. in locul academicienilor epurati. In Romania. deci trebuie sa ne temem de timpul care trece. Stalin". Nu trebuie sa mai intarziem. disperat ca gresise "linia justa" de interpretare a grevelor de la Grivita. "MOARTEA" COMINTERNULUI. unde s-au pus bazele Biroului de Informatii al partidelor comuniste (Cominform). la nivelul conducerii superioare a PCUS. aparut la finele anului 1938. Asta ne dicteaza datoria noastra fata de muncitorii si taranii URSS.puternic – «tu ai dreptatea» –. reprezentativa pentru constructia si impunerea valorilor epocii sale. Cominternul a fost desfiintat din ordinul lui Stalin. Cat va mai trece oare pana la numaratoarea Roller-ilor din zilele noastre care pe temeiul "girului moral si etic" al partizanatului politic au monopolizat dezbaterile pe teme istorice? Stalin si Jdanov.V.

liderul PCR. in ideea in care. istoria acestuia este putin cunoscuta. singurele intruniri ale Cominformului au avut loc in septembrie 1947 (Polonia). de altfel. vor repeta si propaga involuntar lozinca. Sediul central al Cominformului se stabilea prin rotatie. cel care l-a ajutat in punerea in practica a ideii de Birou de informatii. Arhivele Kremlinului si istoria partidului PAULA MIHAILOV CHICIUC Pregatirea aparitiei Cominformului s-a facut de catre Kremlin in cele mai mici detalii. Iugoslavia. restul . O LUME. centralizarea informatiilor despre componenta sociala si activitatea lor. raportul sau a nemultumit sovieticii. Secretomania care a cuprins organizatorii acestei intalniri a mers pana intr-acolo. condus de URSS. La prima intrunire a Cominformului. pentru democratie populara" si redactia ei a supravietuit pana in aprilie 1956. In 1992. fost secretar al Cominternului – era acela de a se realiza un schimb de experienta intre statele socialiste si de coordonare a activitatii acestor partide. centralizarea deciziei miscarii comuniste internationale la Moscova. ci se semnau simplu –"oficiosul Cominformului". Raportul care a cantarit cel mai mult in ecuatia fenomenului de comunizare a Europei a fost cel al lui Jdanov. dar adus la cunostinta celorlalti conducatori invitati de Dimitrov – seful Partidului Comunist Bulgar. Gazeta oficiala a Biroului se numea "Pentru pace durabila. America si Africa. Franta si Italia. Ungaria. Astfel. Romania. a fost ultimul dintre raportori. Organizata in secret. Bulgaria. Apropiatul lui Stalin. Cele mai importante si. Dar sperantele iau fost naruite. Jdanov mai declara ca pozitiile celor doua state sunt ireconciliabile atat timp cat SUA sunt impotriva "democratiilor populare" si a constructiei socialismului. "NASTEREA" COMINFORMULUI. Secretariatul avea in subordine un alt "secretariat tehnic". Scopul initial al intrunirii liderilor comunisti. Dej.intrunirea celor noua lideri ai partidelor comuniste din URSS. caci citatele din gazeta Cominformului nu reproduceau si titlul ei. in iunie 1948 (Romania) si noiembrie 1949 (Ungaria). de unde au cules informatii pretioase despre istoria si activitatea Cominformului. a declarat clar ca din acel moment Europa s-a impartit in doua lagare: cel imperialist. La prima intrunire a liderilor celor noua partide comuniste – mai toate reprezentate ca majoritare in guvernele lor nationale –. ajutat de Jdanov – considerat in acel moment "ideologul" PCUS –. fiecare dintre participanti a prezentat rapoartele de activitate asupra partidelor pe care le reprezenta. declarat de Stalin. la propunerea lui Stalin. intre 22 si 27 septembrie 1947. Polonia. 1948. Contemporanii povestesc faptul ca titlul-lozinca fusese ales tot de Stalin. Desi prezenta Cominformului s-a prelungit timp de noua ani in Europa de Est. incat toti liderii comunisti fusesera transportati de la Moscova in Polonia cu avioane militare. apoi la Bucuresti. La randu-i.208 - . Documentele originale ale principalelor intruniri (1947. Cehoslovacia. 1949) se afla la Centrul de Pastrare si Cercetare a Istoriei Recente de la Moscova. atunci cand gazetarii straini vor cita din ziar. si cel socialist. primul sediu central a functionat la Belgrad. iar cuvantul hotarator era al Kremlinului si acceptat de toti ceilalti conform principiului centralismului democratic. o "cancelarie" si alte structuri ale aparatului. DOUA LAGARE. La Moscova s-au adunat date esentiale din activitatea fiecarui partid comunist "supus". Proiectul crearii Biroului de Informatii al partidelor comuniste si muncitoresti (prescurtat Cominform) presupunea strangerea legaturilor intre partidele comuniste din Europa. Inceputul arhivei Cominformului a ajuns si la Arhivele Nationale din Bucuresti sub forma de microfilme. in frunte cu SUA. profesorii Gheorghe Buzatu si Ioan Chiper au facut o vizita de documentare la arhivele de stat din capitala rusa. consfatuirea s-a desfasurat in orasul Szklarska Poreba (Polonia). Munca organizatorica a Biroului era condusa de un secretariat din care faceau parte reprezentanti ai partidelor comuniste si muncitoresti. Conform documentelor de arhiva.

in urma unui denunt semnat de Bodnaras la adresa lui Dej. adoptarea unei noi Constitutii prin care sa se limiteze prerogativele suveranului pana la aparitia posibilitatii abolirii monarhiei in Romania. a descins la Bucuresti (7-20 august 1947) Vladimir I. Lesakov. urmatorul "cartier general" al Cominformului a fost mutat de la Belgrad la Bucuresti. Desi lista realizarilor PCR era destul de lunga. PCR numara 703. inca inainte ca Biroul de informatii sa devina realitate (septembrie 1947). a administratiei. in ce au constat tactica si strategia Kremlinului in "opera de comunizare" a estului european. toate pregatirile fiind incheiate. Polonia si Cehoslovacia. cei doi reprezentanti ai URSS au transmis la Kremlin o radiotelegrama cu urmatorul continut: "Impresia generala cu privire la raport nu este prea buna". la 1 mai 1949. Cu toate acestea. a inceput consfatuirea liderilor politici comunisti. controlul si conducerea sectorului privat prin oficiile industriale. Kremlinul a radiografiat situatia PCR-ului pe baza Statutului partidului. In consecinta. Se pare insa ca pentru Jdanov si Malenkov din raportul lui Dej au contat mai mult nerealizarile decat succesele. Astfel.209 - . Diferite delegatii guvernamentale romanesti sunt invitate la intalniri de rang inalt in Iugoslavia. functionarii de la Kremlin au cerut conducerii fiecarui partid comunist din tarile ocupate de trupele Armatei Rosii date concrete privind activitatea lor..000 de membri. La capitolul succese a inclus stabilizarea monetara. la 22 de milioane. pe o perioada de un an (1948-1949). nationalizarea BNR. cum supraveghea "Centrul" de la Moscova operatiunea si efectele obtinute. Textul integral al raportului se afla in continuare in arhivele Cominformului de la Moscova. ca si programul de guvernare al Blocului National Democratic.000 de comunisti in momentul august 1944 si 700. Dej. cu rezultate efective in cadrul luptei impotriva dictaturii antonesciene si a razboiului Romaniei alaturi de Germania.000-710. Din documentele desecretizate de autoritatile rusesti inca din 1993 aflam. Datele stranse au ajuns. persoanele implicate. Dupa cum era prevazut in proiectul initial. INVENTARE SI STATISTICI. la Szklarska Poreba. cu propunerile pentru refacerea economiei nationale si pentru definitivarea reformei agrare.960 numarul comunistilor pe mapamond. la 1 iunie 1947. totodata. datorita schismei dintre Stalin si Tito.. precizeaza Gheorghe Buzatu in prefata lucrarii "Romanii in arhivele Kremlinului". aspecte atribuite slabiciunii partidului si a cadrelor sale de conducere. si a celor doua interne – "partidul din inchisori" si gruparea din jurul lui Foris. Ana Pauker. rezulta ca Dej s-a straduit in fata colegilor sai internationalisti si mai ales a celor sovietici sa evidentieze succesele intreprinse de Guvernul comunist. Un tabel strict secret datat 1947 contabiliza la 14. In privinta efectivelor. In final. Dej a evidentiat "lipsurile" si "cauzele" acestora in activitatea partidului. Vasile Luca si alti membri din . cresterea productiei industriale. "TARI FRATESTI"."moscovita" –. Susaikov. la Cancelaria Biroului. Din consultarea lui.000 in 1949.ramanand o necunoscuta din cauza lipsei fondurilor ANIC. dupa infiintarea Cominformului. Dej promitea. Informatiile evidentiau momentele de referinta din istoria PCR. ocazie cu care se stabileau conditiile incheierii de acorduri comerciale sau conventii culturale pentru intarirea relatiilor dintre tarile viitorului lagar socialist. iar peste doi ani. conform principiului autocriticii. dar si cauzele esecurilor din evolutia sa: imposibilitatea organizarii unor actiuni de amploare.Z. Ultimul dintre vorbitorii care a prezentat raportul de activitate al partidului sau a fost liderul PCR – Gheorghe Gheorghiu-Dej (23 septembrie). REFERINTE. reforma armatei. sub forma unei note informative atestand situatia politica si economica de atunci a Romaniei. insarcinat cu anchetarea reclamatiei. Relevante sunt si informatiile privitoare la Romania: circa 1. extinderea sectorului de stat in industrie. Aceeasi nota amintea de existenta celor trei grupari – cea externa . RAPORTUL LESAKOV Sovieticii isi infiltrasera in "partidele fratesti" oameni care le furnizau informatii despre acestea. Alta actiune intreprinsa inaintea consfatuirii celor noua partide comuniste din Polonia a fost miscarea diplomatica de apropiere intre tarile socialiste.971. a justitiei. la 22 septembrie 1947. El a purtat discutii separate cu general-colonelul I.

prin numirea unui guvern. in frunte cu premierul Petru Groza.conducerea PCR.. In raportul intocmit. in contextul respingerii de catre URSS a Planului Marshall" Milovan Djilas Romania si modelul cultural sovietic PAULA MIHAILOV CHICIUC Inaintea caderii definitive a "cortinei de fier" intre lagarul socialist si cel "imperialist". Incepand cu 1947 pana in 1958. MIHAI. insa. STALIN SI.210 - . Tito si Dimitrov. La festivitate participasera membri ai Consiliului de Ministri. Cu concursul Ambasadei URSS. mentinand vie. in sala Cinematografului Fantasio. Muzeului si Institutului de Studii. al reprezentantilor Comisiei Aliate de Control. pe motiv ca acestia nu erau romani. aceasta isi propunea sa familiarizeze poporul roman cu marea cultura a statului vecin. Dar ARLUS-ul nu a ramas singura oficina a Sovietelor in viata romaneasca. 1947 PRECIZARI "Cominformul a fost creat tocmai din necesitatea de a pune la punct parerile care se deosebeau de cele sovietice. ca ele nu vor putea avea grave consecinte pentru constructia Romaniei socialiste. Maurer. relatia Kremlin-Bucuresti a ramas batuta in "cuiele" Casei Prieteniei. Dar momentul prielnic a aparut abia in 1947. Bucurestiul avea sa devina in 1947 un real "bastion de cultura sovietica".S.Z. Regele Mihai I al Romaniei. Avand in vedere insasi menirea existentei ARLUS in societatea romaneasca – aceea de promotoare a culturii sovietice – era clara intentia manifestata de sprijinire a unui guvern prosovietic si. influenta politica si economica a Uniunii Sovietice.) Sarcina centrala a organizatiei noastre de partid este consolidarea organizata a crearii influentei partidului nostru si continuarea activitatii pentru eliminarea din partidul nostru a fostilor legionari si a elementelor necinstite care au patruns in randurile noastre" Gheorghe Gheorghiu-Dej. Lesakov a descris divergentele manifestate la nivelul conducerii intre "gruparea Dej" si "gruparea Pauker". la 12 martie 1947. ARLUS-ul a decis trimiterea unei delegatii la Palat. doua mari portrete: al Generalissimului Stalin si al M. Ideea nevoii infiintarii unui astfel de organism a aparut inca din vara lui 1946. procomunist. Dej urmarea scoaterea din partid a gruparii Pauker-Luca. Scopul ei era sa ceara Regelui Mihai I sa "redea tarii linistea". URSS si-a asigurat suprematia in viata socio-culturala a Romaniei. inaintea numirii Guvernului Groza (6 martie 1945). Pe scena.. La randul lor. concluzionand ca. chiar Dej a recunoscut existenta neintelegerilor dintre liderii PCR. Sirul aparitiilor de institutii create dupa chipul si asemanarea celor de la Moscova a inceput cu infiintarea Casei Prieteniei Sovieto-Romane. la o discutie dintre Stalin. Prin activitatea Asociatiei. iar in mijloc un bust al lui Vladimir Ilici Lenin". SARCINI "In partidul nostru exista lipsuri grave. "paratii" au contraatacat. LENIN. Susaikov . (. totodata.. evident "sovieto-romane". Desi se declara o organizatie apolitica. Una dintre primele copii ale institutelor si organizatiilor de factura sovietica in Romania a fost Asociatia pentru Strangerea Legaturilor cu URSS – ARLUS (1944). insistand pe erorile comise de Dej si consilierul sau. a activistilor comunisti din "gruparea moscovita" si a din ce in ce mai numeroase personalitati romanesti. Festivitatea de inaugurare era astfel prezentata de "Scanteia": "Sala era bogat impodobita cu steaguri sovietice si romanesti. La 19 august.. implicit. pentru a se impune. asigurand. reprezentatii Comisiei Aliate de Control in frunte cu general-colonelul de tancuri – I.

Teodosie. Constantin Daicoviciu si Constantin I.–. infiintarea Institutului? Cele cinci directii si 14 sectii din cadrul sau (stiinte tehnice. dar si tuturor acelora ce doreau sa lucreze pe relatia cu Uniunea So-vietica. Susaikov si ambasadorul URSS in Romania – S. literatura-jurnalistica. de tarii Aleksei Mihailov. Florica Bagdasar." La ce servea. Dupa intonarea imnurilor celor doua state. din initiativa Comandamentului acestor trupe. gratuite.Z. Solemnitatea deschiderii noului locas de stiinta si cultura s-a facut in prezenta a doua inalte fete bisericesti ruse – Patriarhul Alexei al Moscovei si al Intregii Rusii si Mitropolitul Grigore al Leningradului si al Novgorodului. in cladirea actualului Palat Kretzulescu (atunci locuinta profesorului Todor Stoianovici). ofiteri sovietici. membrii din conducerea ARLUS. in 28 martie 1947. oficial.211 - . Se subintelege ca profesorii si studentii dornici de cariera au dat navala.. Vasile Lupu. dupa cum anunta oficiosul "Scanteia". erau sustinute de profesori ca George Enescu. Cei doi prelati erau insotiti de premierul Petru Groza si membrii Consiliului de Ministri – Teoharie Georgescu. Dar cum "istoria de veacuri" a relatiilor dintre cele doua state nu este nici pe departe epuizata de obiectele si documentele deja prezentate. De la festivitate nu puteau lipsi generalcolonelul I. Alexandru Alexandrini. (. Mihail Sadoveanu. premierul Groza s-a adresat oamenilor de stiinta romani sa "afle cu ajutorul acestui institut noi izvoare pentru reconstructia si propasirea tarii.. In discursul sau.. chimiefizica-matematica. in care se va concentra o munca mare si rodnica de cunoastere a vietii din Statul Sovietic. Gala Galaction." CETATENII DE ONOARE AI ROMANIEI . loctiitorul Presedintelui Comisiei. Dosoftei. Petru cel Mare. personalitati politice. anul "Declaratiei de independenta.Z. se deschidea Muzeul Romano-Sovietic. dintr-o rau-inteleasa servitute fata de "patria eliberatoare" – Uniunea Sovietica – atat Romania. Din Consiliul de conducere al Institutului faceau parte Stefan Nicolae. Susaikov se adresase participantilor printr-un discurs pompos. Asadar. se deschide si in Capitala Romaniei Casa Prieteniei popoarelor noastre. Parhon. depozitarul a "peste 15. Aceeasi sursa detalia ca printre ele se afla tratate si scrisori semnate de domnitorii Gheorghe Stefan. cat si celelalte tari din lagarul socialist.000 de documente istorice originale. Emil Petrovici sau Alexandru Rosetti. Numai prin simpla prezenta a unor oficialitati de rang superior la asemenea manifestari putem deduce importanta de moment oferita "infratirii". arte plastice. "tovarasul Constantin Daicoviciu a schitat in fata asistentei planul de lucru care va permite inzestrarea Muzeului cu toate piesele doveditoare a stranselor relatii romano-ruse". Ecaterina a II-a si de generalul Kiseleff. drept.) In numele Comandamentului de Trupe al Armatei Sovietice. conducatori ai sindicatelor romanesti.) Ramane sa ne exprimam speranta ca aceasta Casa a Prieteniei Sovieto-Romane sa devina centrul cultural si social in Capitala Romaniei. casa acelei prietenii care. Mihai Viteazu. (. Lucretiu Patrascanu. dupa cum o confirma istoria Romaniei. oameni de stiinta si arta. Kavtaradze. geografie-geologie. Gheorghe Duca. Andrei Otetea. au ingaduit subjugarea culturii nationale celei sovietice. Vor fi aceeasi si la deschiderea altor institutii-simbol ale prieteniei dintre cele doua popoare. Dimitrie Cantemir. stiinte economice. ce sublinia "remarcabila coincidenta: tocmai in preajma celei de a treia aniversari a intrarii trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei. Parhon.. Peste alte doua saptamani. Un alt Palat de renume din Bucuresti – Cantacuzino (cunoscut ca si "Casa cu lei" – a devenit din 3 iunie 1947 sediul Institutului de Studii Romano-Sovietice. declar deschisa Casa Prieteniei Sovieto-Romane!" MUZEUL ROMANO-SOVIETIC. Cursurile. muzica) deserveau cadrele didactice si studentii care doreau sa-si insuseasca limba rusa si metodele de invatamant sovietice. mitropolitii Varlaam. care stau marturie a relatiei dintre popoarele roman si rus de-a lungul veacurilor". va fi chezasia independentei statului roman. Fenomenul de sovietizare prin cultura s-a mentinut pana in 1958 – cand trupele Armatei Rosii s-au retras din Romania – si s-a incheiat aproape de 1964. drama. filologie – teologie. general-colonelul I. agronomie. Constantin I. considerate superioare.

intr-o sedinta oficiala. rup afisele ARLUS-ului. pe frontispiciul ei. La inceperea cursurilor (1947). Universitatea PCR a avut o istorie destul de complicata." PIATRA DE TEMELIE – CC AL PCR. Spatii largi in ziarul oficial al partidului si cuvinte frumoase a primit festivitatea de inaugurare a Universitatii Muncitoresti (10 martie). "O emotionanta sarbatoare – titra Scinteia din 13 martie 1945 –. la Bucuresti. Este timpul sa le spunem clar si fara echivoc: mana la o parte! Prin astfel de acte huliganice. cat si pentru numarul impunator de elevi recrutati din muncitorii manuali si intelectuali. Consiliul de Ministri a hotarat conferirea titlului de "cetatean de onoare al Romaniei" lui Stalin. a fost inaugurata Universitatea Muncitoreasca a PCR. tara nu are decat de pierdut. SPERANTE "Ramane sa ne exprimam speranta ca aceasta Casa a Prieteniei Sovieto-Romane sa devina centrul cultural si social. 1947 AVERTISMENT "O mana de fascisti. aceiasi care de o buna bucata de vreme vor sa impinga tara spre prapastie indemnand la acte huliganice. In urmatorul an. precum si faptul ca la Conferinta Internationala si la Conferinta de Pace." Scinteia 1945 Universitatea PCR PAULA MIHAILOV CHICIUC In 1945. a fost prilejuita de inaugurarea Universitatii Muncitoresti a PCR. SCOALA NOUA.Z." Totodata. Consiliul Primariei Cluj a hotarat acordarea titlului de cetatean de onoare al orasului. LA VREMURI NOI. Despre menirea si rolul atribuite "inaltei scoli de pregatire muncitoreasca" aflam chiar din discursul inaugural al rectorului Lazareanu: "Vestindu-si ivirea in toiul asaltului formidabil contra fascismului si aparand imediat dupa o netagaduita biruinta impotriva coalitiei reactionare de la noi. ci si prin conferirea de inalte distinctii oamenilor politici din conducerea statului sovietic. "drept manifestare a recunostintei intregului popor roman pentru ajutorul dat in lupta de eliberare impotriva jugului hitlerist si de redobandire a independentei Statului Roman. in fruntea careia fusese numit profesorul de literatura Barbu Lazareanu – rector. in care se va concentra o munca mare si rodnica de cunoastere a vietii din Statul Sovietic.Romania a tinut sa-si arate "recunostinta fata de Uniunea Sovietica" nu doar prin infiintarea de institutii de cultura. Andrei Vasinki a primit Ordinul "Carol I" in grad de Cavaler Mare Cruce. Astfel. Conducerea de partid era reprezentata de Ana Pauker – membru in Comitetul Central al PCR. secundat de Ionescu Gulian – secretar.212 - ." I." Tot prin decret al Guvernului. ministrului de Externe sovietic – Viaceslav Molotov – pentru "meritele in lupta pentru pace si libertatea popoarelor si serviciile speciale facute Romaniei si indeosebi Ardealului prin cunoscuta declaratie din 3 aprilie 1944 care a contribuit la pregatirea evenimentului de la 23 August. atat pentru profesori. Copiata pana in cele mai mici amanunte dupa tiparul sovietic al scolilor pentru "propagandisti" si "agitatori". Susaikov. declarata ca initiatoarea ideii de infiintare a institutiei. "inalta scoala de pregatire muncitoreasca" se dorea a deveni izvorul de materialism dialectic pentru "fiii si fiicele poporului". Universitatea Muncitoreasca – pornita din initiativa CC al PCR si dupa indrumarile tovarasei Ana Pauker – nu are de gand sa devina un corp . peste trei zile. pe 18 martie 1947. casa acelei prietenii care va fi chezasia independentei statului roman. a aparut numele "precursorului" Stefan Gheorghiu. a sustinut interesele politice si teritoriale romanesti.

Din declaratiile lui Crainic aflam ca fostul publicist si profesor traia sub numele de "negustorul . Alexandru Buican. REBOTEZATA! Peste doar 11 luni (10 februarie 1946) Scinteia anunta. Sandu Babuci" –. Lenin. capabili. in februarie 1946.. a fost condamnat la moarte. studenti proveniti din adancul maselor. consta in continutul ei – "filosofia clasei muncitoare" si "materialismul dialectic". Daca la inaugurarea din martie 1945 rectorului i-a revenit sarcina de a vorbi despre institutia sa. jubiland de bucuria capturarii "odiosului criminal de razboi". in discursul rectorului. Pentru fapta sa. Prin intermediul acestora insa s-a incercat formarea "omului nou". si numai dupa ce se vor fi echipat cu acea teorie si tactica de neinfrant care este doctrina marxist-leninista. Tudor Vladimirescu pana la I. Leonte Rsutu. dornici de invatatura". mai degraba. de pricepere si de hotarare neaparat trebuitoare unor comandanti. in calitatea sa de conducator al Sectiei de Educatie Politica a CC al PCR: "In Universitatea noastra isi vor face educatia. directorul de studii Zina Brancu si profesorii Mihai Roller. Nicula si tov.) Mai bine zis: menirea ei consta in a implini – si a creste in acelasi timp – posturile de comanda ale batalioanelor proletare. cei peste o suta de "tovarasi muncitori. Ion Calugareanu. au avut prilejul intalnirii cu Chivu Stoica. Iosif Ranghes. a cantat "Internationala"! Au urmat interventiile reprezentantilor studentilor si studentelor – "tov. a asigurat el asistenta. din nou. Chisinevschi le atragea atentia sa puna in practica invatatura capatata. Engels. Scinteia anunta pe prima pagina "Arestarea lui Nichifor Crainic".. ai taranimii. Urma sa fie adus sub "o severa escorta" in Capitala. studenti de tip nou. promotie dupa promotie. CAPTURAREA LUI NICHIFOR CRAINIC La 28 mai 1947. rupt de marea batalie ce se da in jurul nostru.. reprezentantii viitorilor propagandisti si-au angajat la "sarcina de a intari Partidul nostru cu cadre pregatite politiceste ridicate prin cunoasterea teoriei marxist-leniniste si aplicarea ei in practica.) In fruntea celor cari predau la Universitatea muncitoreasca vor fi figura cei mai mari dascali ai omenirii: Marx. proiectul utopic al comunismului mondial. ne oprim asupra figurii luminoase a lui Stefan Gheorghiu". cu acele elemente care – inainte de a se fi avantat pe taramul scrisului si al vorbirii militante – isi vor dovedi pe teatrul bataliilor sociale insusirile de curaj. de altfel. DE CE STEFAN GHEORGHIU? Barbu Lazareanu a "lamurit". in lipsa. Stalin. De la cea de-a doua festivitate lipsea insa chiar initiatoarea ideii – Ana Pauker. care.213 - .carturaresc izolat. Iosif Chisinevschi. Din pacate. De ce a fost nevoie de redeschiderea universitatii. in maniera tipica propagandei comuniste.C. SCOALA PCR. astfel incat "victoria cauzei comuniste sa fie sigura". "deschiderea Universitatii PCR «Stefan Gheorghiu» intr-o atmosfera inaltatoare". incepand cu Doja. Ionescu Gulian si Ion PopescuPuturi. intelectuali. barbati si femei. ci calauza in actiune»". Tuturor acestor studenti. Engels. Liuba Chisinevschi. Din staful universitatii au onorat adunarea rectorul Barbu Lazareanu." Noutatea "primei scoli teoretice pentru muncitori". acompaniat de intreaga asistenta. Un alt discurs "de rezonanta" a fost cel tinut de Iosif Chisinevschi.. de ce au ales ca "patron" al institutiei pe social-democratul Stefan Gheorghiu: "Evocand trecutul de lupta al poporului nostru si pe eroii acestor lupte. "reinaugurarea" a fost. Closca si Crisan. fii si fiice devotate activitatii Partidului nostru". In schimb. tarani. Horia. subliniata. (. Momentul de culme al festivitatii l-a realizat corul Universitatii. un meeting electoral. Toti vor fi considerati in anii urmatori "marile personalitati" care vor dirija cultura romaneasca. insusindu-si cuvintele lui Marx si Engels ca: «Invatatura noastra nu e dogma. Gheorghe Apostol. ziarul nu da nici cel mai mic amanunt. Lenin si Stalin". Despre Crainic se spunea ca ar fi fugit din tara dupa 23 august 1944 si ar fi facut parte din "guvernul-fantoma" al lui Horia Sima. (. In sala s-au scandat lozinci pro-PCR si pro-Dej. Frimu. recrutati ca si cursanti dintre "cei mai buni activisti. fii si fiice ai clasei muncitoare. care au exprimat "in cuvinte clare si angajamente concrete dorinta arzatoare a acestei prime serii de studenti scosi din productie pentru a-si insusi mai temeinic invatatura lui Marx. acum denumita "Stefan Gheorghiu". In "limba de lemn" ce avea sa se instapaneasca peste tara. scrierile istorice despre asemenea institutii si rolul lor sunt putine.

primul ministru maghiar ii solicita cateva minute. Bodnaras consemneaza impresia buna pe care Groza o face deopotriva politicienilor. "El a tinut sa-mi explice – scrie Bodnaras – ca s-a acreditat in mod gresit parerea ca Ungaria primeste puternice ajutoare de la americani. ca in realitate lucrurile nu stau chiar asa. din satul Cerghid (judetul Mures). Urmeaza amanuntite detalii asupra intalnirilor si convorbirilor importante in contextul "planului Marshall" si inceputului de "razboi rece". scrie Bodnaras). la Petru Groza acasa venisera Ana Pauker si Gheorghiu-Dej. ca textele declaratiilor pe care eventual va fi in situatia sa le faca sa fie redactate impreuna cu mine. fost legionar. Respectivul banchet i-a prilejuit lui Bodnaras si o intalnire neoficiala cu generalul Sviridov ("caruia i-am putut face o scurta expunere asupra celor constatate"). Octav Livezeanu. Documentul nu are specificat destinatarul. si-a continuat perindarile. presedintele Consiliului de Ministri. Satisfacandu-i-se orgoliul unei intalniri cu fostii sai colegi budapestani de liceu. precum si rolul unor personaje creditate cu rang secundar in panteonul comunist. subsecretar de stat la Presedintia Consiliului de Ministri).214 - . deopotriva. Reiese si ca vizita "culturala" are ca prim scop informarea sovieticilor asupra orientarii si relatiilor din conducerea maghiara (sub raportul "politicii de compromisuri pe care guvernul ungar incearca sa o duca sub influenta si in favoarea anglo-americanilor si impotriva Uniunii Sovietice". sa pastram permanent contact informandu-ne reciproc asupra tuturor constatarilor facute. Ion Pas. ministrul Artelor. si "raportorul" Bodnaras (oficial. "Am mai stabilit in tren – scrie «subalternul» Bodnaras – ca la toate intrevederile politice pe care Groza le va avea sa fie insotit de mine. deghizat. Groza avusese "o atitudine neobisnuit de buna". ascunzandu-se in casa preotului Sanmarghitean Ion. la banchetul programat. ea fiind pusa astfel in imposibilitatea de a-si asigura reconstructia". Inca din primele randuri ale darii sale de seama. ministrul Informatiilor. Relevanta in reprezentarea lor este "Darea de seama privind vizita delegatiei Romaniei la Budapesta din 2-5 mai 1947". Componentii delegatiei fusesera Petru Groza. Nu uita nici simpatia ce-o inspira multimii primul ministru al Romaniei. Deducem insa din continut ca informarea este destinata sovieticilor si conducerii PCR. Din "constatarile si invatamintele" cu careBodnaras isi finalizeaza raportul reiese tratamentul de marioneta pe care i-l aplicau comunistii lui Petru Groza si profitul pe care il aveau. Crainic a marturisit ca nu parasise Romania si ca pana la 2 septembrie 1944 fusese ascuns la manastirea de maici din Pasarea. Se pare ca in cea de-a doua zi a vizitei. sa informam pe ceilalti ministri permanent. Pana si generalul sovietic . de pe urma slabiciunilor si carismei lui. sa nu acorde nici un interviu fara a se consulta in prealabil asupra oportunitatii lui. spre a apare in orice situatie ca reprezentand acelasi punct de vedere". Editorial: Pe fata si pe dos LAVINIA BETEA Abia dupa deschiderea arhivelor pentru anii "institutionalizarii bolsevismului" in tarile Europei de Est putem reconstitui mecanismele lacunare de putere si influenta.Vladimir Spanu din Radauti". prin aceea ca li se adreseaza gazdelor direct in limba maghiara pe care-o stapaneste perfect. Bodnaras mentioneaza ca. In continuare. inaintea calatoriei spre Budapesta. ungurii si-au dat seama de importanta subsecretarului de stat si de gafele politice facute in fata acestuia. Astfel ca. prin asezari din Banat si Mures. controlul oficial si cel subteran practicate de Kremlin. pentru a evita greseli. Dupa o perioada de internare intr-un spital din Sibiu. dar totusi Ungaria nu a putut refuza aceste ajutoare. agentul Bodnaras prezinta propria concluzie a faptului ("pareau scuze rostite fara convingere si in mod confuz"). scriitorilor si artistilor unguri la banchetele unde fusese invitata delegatia romana. Cei din urma ii facusera primului ministru (conducatorul delegatiei) instructajul de rigoare. Cu referire la ansamblul intalnirilor. intocmita de Emil Bodnaras.

"democratizarea" structurilor "burgeze" est-europene a intarziat pana in anii 1947-1948. Guvernul de la Moscova era sigur pe reusita acestei strategii. chestiunea sferelor de influenta s-a mutat de pe terenul militar pe cel diplomatic. comunistii s-au bazat pe asa-zisii "tovarasi de drum". In anii ’20. Restul concluziilor raportului ii priveste pe unguri. a iesit in evidenta si "marea popularitate a lui Groza". experienta lor fiind vitala negocierilor si inducerii in eroare asupra intentiilor viitoare ale Moscovei. Diplomatii de cariera. Diplomatii de cariera au fost pastrati pana dupa semnarea Tratatului de Pace. zice Bodnaras. La Budapesta. puterea agentului sovietic Bodnaras. Acestia au fost numiti sefi ai diplomatiei. neobisnuita fluenta si flexibilitate a discursului sau sunt un "regal". Comunistii din Romania. Desi comunismul s-a intins pana unde au ajuns tancurile sovietice. Pentru a avea sprijinul profesionistilor din diplomatie. Gheorghe Tatarescu. Rusia sovietica fusese reprezentata in exterior de diplomatii tarului. Bulgaria sau Ungaria aveau nevoie de aceste legaturi. are si sprijinul bisericii catolice ("sub conducerea unui reactionar notoriu si dusman al Uniunii Sovietice si al Partidului Comunist. "legendat" ca membru al conducerii PCR. "Figuri sterse" pareau in public. In Romania.215 - .Sviridov apreciase ca ungurii "din opozitie" cu care se-ntalnisera incercasera "sa-l vopseasca pe Groza alb. la Budapesta trebuie trimis "de la Moscova un ministru plenipotentiar bun"! Pentru cautatorii senzatiilor tari oferite de dosarele Securitatii. constatate in atatea randuri la Bucuresti. fugind din tara la jumatatea anului 1946. coordonand negocierile la Conferinta de Pace. deoarece o folosisera si bolsevicii dupa "revolutia" din octombrie 1917. ramane un element foarte util. Urmare a acestora. Situatia politica este mai grea decat in Romania. Liderii de la Moscova le-au recomandat comunistilor din tarile est-europene sa colaboreze cu diplomatii de cariera. consemneaza Bodnaras. unde au fondat miscarea exilului romanesc. capacitatea sa de infiltrare si interventie la nivelul zero al diplomatiei. scriitorii si oamenii . "remaniati" de comunisti ILARION TIU Guvernele comuniste instalate in tarile intrate in sfera de influenta a Uniunii Sovietice au fost atente cu "reformarea democratica" a Ministerului de Externe. ministrul fiind "anticomunist si antisovietic". din cauza Conferintei de Pace de la Paris. dar li s-au inrosit pensulele". propaganda de partid comunista declanseaza atacul asupra titularului de la Externe. "gloriosii soldati ai Armatei Rosii" nu le puteau face pe toate. deoarece "reactiunea" lor se gaseste si in guvern. Daca politicienii au "dezertat" uneori de la "tovarasia" cu protejatii Moscovei. presedintele si primul ministru ungar. Constantin Visoianu. in special cu Franta. recrutati din randul politicienilor interbelici. "Ce pacat ca Groza nu este al nostru!" – oftase intr-o seara la urechea lui Bodnaras unul dintre liderii comunisti maghiari. statele din sud-estul si centrul Europei avusesera lagaturi stranse cu democratiile occidentale. Conducerea Ministerului de Externe maghiar este "orientata spre Apus". Grigore Niculescu-Buzesti – nu au asteptat acest moment. Dupa semnarea Tratatului (1947). Dupa terminarea razboiului in Europa (9 mai 1945). In consecinta. cu toate lipsurile si greselile sale. rolul acestora s-a incheiat. TOVARASI DE DRUM. Unii diplomati romani – Grigore Gafencu. deoarece aveau nevoie de experienta si relatiile lor externe. Diplomatii lor se scolisera la Paris. MODEL SOVIETIC. In domeniul diplomatiei. reusind datorita acestora sa reintre cu brio pe arena internationala. stabilind contacte durabile cu diplomatia europeana. iar comunistii au inceput sa-i inlature prin diverse mijloace. Bodnaras apreciaza ca "Groza. In perioada interbelica. Mindszenthy"). de care Partidul va trebui sa stie sa se foloseasca". in conditiile in care statele lor erau considerate invinse. pe langa el. dupa incheierea pacii (februarie 1947).

Noi suntem singura tara in care nu am putut . la Paris. In concordanta cu ideologia marxist-leninista. Romania Libera si alte publicatii ale PCR sau apropiate Partidului "dezvaluie" anumite nereguli de la Ministerul de Externe. Dupa intoarcerea delegatiei romane de la Paris. ultima tara din lume. Debarcarea lui Tatarescu ILARION TIU Dupa alegerile din 1946. doar liberalii lui Tatarescu sau mentinut in principalele institutii ale statului. Drapelul. fiind epurati treptat si ei din ministere. Incepand cu 1945. cu titlul "Sub patru dictaturi: memorii: (1940-1975)". Guvernul Groza desavarsea astfel cea mai importanta misiune externa pe care o avea. La 10 februarie 1947 inceta oficial starea de razboi a Romaniei cu Natiunile Unite. condus de Tatarescu.216 - . situatia se schimba. Tensiunile au culminat la 24 mai 1947 prin publicarea unui memoriu adresat BND de Gheorghe Tatarescu. incep "demascarile" de la Finante. prezentandu-l in schimb pe Gheorghiu-Dej ca "fauritor de diplomatie". In a doua jumatate a lunii februarie 1947. Secretarul general al PCR anunta la 20 februarie semnarea acordului prin care Romania si URSS si-au acordat reciproc clauza natiunii celei mai favorizate. minister condus de colegul sau de partid – liberalul Alexandru Alexandrini. Mihai Beniuc (el insusi om nou aparut in diplomatie) relateaza situatia din ambasada de la Moscova astfel: "Cei nou-veniti erau in permanenta nemultumiti. nu avea sa fie la fel de jovial precum colegii sai de guvern. pe nume Horak. Gheorghe Tatarescu. publica mai multe articole critice la adresa politicii economice a Romaniei si tentativa de etatizare. DIPLOMATI-MUNCITORI. nu se subordonau bucurosi relatiilor si regulilor pe care le cere diplomatia si care domnesc in intregul corp diplomatic – pe care trebuie sa le respecti o data ce esti membru al acestui corp". ziarul de partid al PNL-Tatarescu. iar Cehoslovacia. prin semnarea Tratatului de Pace. In meomoriile sale. in reprezentantele diplomatice ale Romaniei si-au facut aparitia treptat oameni noi. Simultan. Gheorghe Tatarescu apare din ce in ce mai rar la festivitatile publice. Incepand din luna martie. misiunea acestora s-a considerat incheiata.de cultura au fost colaboratori de succes ai diplomatiei comuniste. Daca pana in 1947 comunistii se ingrijeau sa-l aiba alaturi pe reprezentantul "lumii vechi" (deoarece le dadea legitimitate). muncitorii trebuia sa preia conducerea in toate sectoarele societatii. insuficient pregatiti pentru o misiune de asemenea importanta. Ca reactie la aceste critici. dupa semnarea pacii. Gyula Szekfu. sub raportul productiei generale. Insa semnatarul Tratatului de Pace. reintroducand pe scena diplomatiei mondiale tara dupa razboi. Modificarea structurii corpului diplomatic nu s-a facut numai la nivel conducerii Ministerului de Externe. Primii ambasadori romani in Uniunea Sovietica au fost criticul literar Iorgu Iordan si profesorul Gheorghe Vladescu-Racoasa. Insa dupa semnarea Tratatului de Pace. Astfel ca Ungaria a trimis la Moscova ca ambasador un reputat istoric. IN UMBRA. La Belgrad a fost trimis ambasador de asemenea un reputat intelectual. Toate celelalte tari sunt in curs de a-si ridica puternic productia si au atins rezultate apreciabile. Propaganda de partid ignora calitatea lui Tatarescu de ministru de Externe. tot un istoric. o delegatie a guvernului roman se deplaseaza la Moscova pentru a definitiva prevederile acordului economic cu Uniunea Sovietica. Acesta critica astfel politica generala a guvernului Groza: "Am ramas. in persoana literatului Tudor Vianu. deoarece incepuse izolarea sa de catre colegii de Cabinet. Strategia atragerii intelectualilor in diplomatie a dat roade si in alte tari intrate in sfera sovietica. inclusiv in diplomatie. Scinteia. care "evaluau" pericolele "burghejilor". dintre vechii politicieni importanti. Tonul a fost dat de redactorii Scinteii.

Sorin Toma. Si mai este inca o vorba: «nu poti invata lupul sa manance iarba». acuzatii fiind invinuiti de "inalta tradare". Constantin Visoianu. strangand probe pentru compromiterea "retelei de spionaj". DEMISIA "DE ONOARE". Scinteia reda astfel stuatia: "Servicii din cele mai importante ale Ministerului Afacerilor Externe. Gheorghe Tatarescu si-a inaintat imediat demisia. Suntem apoi singura tara in care nu s-a putut incepe un plan de refacere".face un pas inainte. Situatia lui Tatarescu in fruntea ministerului de Externe s-a agravat cateva zile dupa lansarea memoriului. Tilea. au incercat sa intoarca politica actualului regim democrat spre apele sangeroare ale imperialismului". au incercat permanent sa duca in interiorul guvernului o politica a capitalistilor sabotori si speculanti. legate direct de titularul departamentului. La 6 noiembrie. "GATA CU BURGHEZII!". Ministrii liberali. Mult mai acid si categoric se manifesta Stefan Voicu. Desi Siguranta avea cunostinta despre scurgerile de informatii. guvernul s-a intrunit in sedinta de urgenta pentru "dezbateri". nu a luat masuri. guvernul comunist a desfiintat PNT la 30 iulie 1947. pe care le inainta ulterior fruntasilor taranisti. ci si cu spionii capitalisti. impreuna cu ceilalti sase membri ai Executivului din partidul sau. Grigore Niculescu-Buzesti. La sfarsitul anului 1946-inceputul anului 1947. de cea a adversarilor taranisti Iuliu Maniu si Ion Mihalache. "CABINETUL NEGRU". Cu ajutorul altor functionari din minister. Este o vorba veche romanesca: «lupul paru-si schimba. Astfel ca la 5 noiembrie deputatul Mihai Dragomirescu convoaca si Comisia de Afaceri Straine pentru discutarea situatiei. nu demisie": "De luni si luni de zile devenise evident ca ne apropiem de clipa in care corpul sanatos al guvernului va trebui curatit de putregaiuri. printre care si Victor Radulescu-Pogoneanu. Victor Radulescu-Pogoneanu obtinea copii ale unor documente strict secrete. redactorul-sef adjunct al oficiosului PCR. a doua zi dupa sedinta Comisiei de Afaceri Straine a Camerei. paradoxal.217 - . Acesta facea legatura intre Iuliu Maniu si diplomati emigranti cum ar fi Grigore Gafencu sau Viorel V. Astfel. ba». Soarta lui Gheorghe Tatarescu in fruntea diplomatiei romanesti a depins. "Cabinetul Negru" si-a incetat activitatea dupa incidentul de la Tamadau. limbajul nu era deloc conventional. Ei au servit ca organe de legatura intre gruparile tradatoare din afara si dinauntrul tarii. De data aceasta. condus de Victor Radulescu-Pogoneanu. Tararescu a fost criticat ca nu prevenise fuga din tara a unor diplomati. care prevedea reforme economice in spiritul celor propuse de Tatarescu. Acesta a inceput la 25 octombrie. IN ACTIUNE Epurarea ministerului de Externe de cadrele "vechi" a fost grabita si de "descoperirea unor scurgeri de informatii secrete" catre liderii "partidelor istorice". Siguranta a interceptat un serviciu de informatii paralel in interiorul ministerului. reprezentanti ai marilor bancheri si fabricanti. in articolul de fond "Demitere. Legati prin mii de fire de interesele imperialismului international. iar colaboratorii sai . soldat cu arestarea liderilor national-taranisti. Dupa fuga de la Tamadau. dar naravul. Pentru aceste fapte grave este raspunzator in fata parlamentului si a tarii titularul departamentului Afacerilor Straine". liberaul Tatarescu nu este acuzat doar de relatii cu "tradatorii" taranisti din interior. precum Grigore Gafencu. Sediul "retelei" se afla intr-o casa inchiriata pe numele unui diplomat polonez din Parcul Jianu (actuala zona Aviatorilor). Acesta a primit o sentinta de 25 de ani temnita grea. ulterior publicarii Planului Marshall (5 iunie 1947). Desi in discutie era un demnitar al statului. guvernul Groza a inlaturat si ultimele "urme" ale "partidelor burgheze" din componenta sa. numit "Cabinetul Negru". "Dezbaterea" se muta rapid din sala tribunalului in Parlament. In timpul dezbaterilor s-au facut numeroase aluzii la ineficienta ministerului de Externe in combaterea actelor de "tradare". au predat documente secrete spionilor din serviciul unor tari straine si indeosebi ai imperialismului american. Atmosfera "incinsa" privindu-l pe Tatarescu a fost intretinuta de criticile aspre ale redactorilor Scinteii. pregatind procesul fruntasilor taranisti. sustinea ca "putregaiul de la Ministerul de Externe trebuie extirpat cu toata hotararea si cat mai repede".

ministrul enumera noile repere externe ale Romaniei – URSS si tarile socialiste: "Relatiile de stransa prietenie cu Uniunea Sovietica constituie fundamentul intregii politici externe a statului roman democrat. Aceasta prezinta un contrast izbitor fata de politica imperialistilor anglo-americani. care nu ne precupeteste in toate ocaziile ajutorul material si diplomatic. care fusese principalul inamic al Romaniei in perioada interbelica. ECOURI. Acest discurs anunta modificarea fundamentala a relatiilor externe ale Romaniei moderne. Tovarasa Ana. In primul sau discurs. ambasade si legatii. Suntem chemati sa contribuim in mod activ la consolidarea acestei prietenii pe care o privim ca una din garantiile fundamentale ale pacii". acest sistem de politica externa este "abandonat". publicate in coloanele Scinteii pe prima pagina. atat inainte. In departamentele ministerului. se afla inca in stare de razboi cu Natiunile Unite. Pentru a evita "incidentele". Albania. care datorita caracterului profund democratic al politicei sovietice sunt constituite pe scrupuloasa respectare a suveranitatii si independentei noastre. In toamna anului 1947. De aceea stim ca vom fi exponenti ai vointii intregului popor. In consecinta. Polonia. Ungaria. . cat si dupa primul razboi mondial. model al viitoarelor telegrame si adeziuni ale "oamenilor muncii": "Noi. sunt dictate de insasi interesele nationale ale tarii noastre. Investirea Anei Pauker si a celorlalti comunisti intrati in Guvern ca si ministri secretari de stat s-a facut in cadru festiv. Reproducem in cele ce urmeaza un astfel de "ecou". Insa dupa semnarea si ratificarea Tratatului de Pace (prima jumatate a anului 1947). Experienta istorica a ultimilor ani a confirmat pe deplin convingerea impartasita de toti democratii si toti iubitorii de tara din Romania ca relatiile de prietenie cu URSS. principalul aliat fusese Franta.. Dupa debarasarea de Tatarescu (6 noiembrie) si condamnarea fruntasilor taranisti la pedepse grele (11 noiembrie). muncind pentru strangerea si consolidarea continua a acestor relatii. intra reprezentantii "clasei muncitoare". Partidul Comunist Roman cucereste si ultima "reduta" din guvernul Groza. pe parcursul vizat de sovietici si de PCR.pedepse cuprinse intre 2 si 15 ani de inchisoare. pe fondul "relatiilor fratesti" intre statele socialiste. Cehoslovacia. De asemenea. iar modelul "democratiei" devine Uniunea Sovietica. La terminarea conflagratiei mondiale (9 mai 1945). singurul obstacol mai ramanea regele. Gheorghe Tatarescu. guvernul s-a "intarit" prin plasarea a doi lideri importanti ai Partidului Comunist la Externe (Ana Pauker) si Finante (Vasile Luca).. pentru prima data in istorie Ungaria devine "tara prietena" a Romaniei. Au fost totodata folositi ca martori si acuzati in alte procese politice ale vremii. politica externa a Romaniei a fost redefinita. la Externe ILARION TIU Prin indepartarea lui Gheorghe Tatarescu de la Ministerul de Externe. Dupa 1947. Romania avea putine contacte externe. Din punct de vedere al dreptului international. Ultimii diplomati de cariera care nu facusera inca "trecerea" la comunisti sunt indepartati. titularul de la Externe. a fost inlocuit cu "Tovarasa Ana". Evenimentul s-a suprapus cu ample manifestatii pregatite din timp pentru a serba "Marea Revolutie Socialista din Octombrie 1917". politica de pace si independenta nationala. Bulgaria. Inca de la infiintarea statului.218 - . la 7 noiembrie 1947. O stransa comunitate de interese si nazuinti ne leaga de tarile democrate din vecinatatea noastra: Iugoslavia. NOUA STRATEGIE EXTERNA. toate eforturile se indreptasera spre negocierea statutului sau la Conferinta de Pace. Vestea numirii Anei Pauker la Ministerul de Externe a "provocat" manifestatii de bucurie pentru muncitorii si muncitoarele din fabrici. comunistii pregateau asaltul final asupra controlului deplin al puterii. fosta reprezentanta a PCdR. Comitetele acestora au trimis scrisori de felicitare. Inainte de acest moment. pana la semnarea pacii. in 1859.

Institutul Cultural Francez. Spre exemplu. ministere care au fost pana acum cuiburi de tradare a intereselor tarii si al poporului". Experienta istorica a ultimilor ani a confirmat pe deplin convingerea impartasita de toti democratii si toti iubitorii de tara din Romania. ni se refuza acest drept ce a fost acordat unor tari al caror aport la victoria Natiunilor Unite este mai mult decat indoielnic. "DIPLOMATIA MUNCITOREASCA". fiind actorii unor incidente neplacuta in primii ani ai "republicii populare". in vara anului 1948 s-au luat mai multe masuri in acest sens. Wolff SAR. ironic. Evenimentul a fost relatat si de presa europeana de stanga. vedeta pe coperta revistei „Time“ ILARION TIU . In locul lor sunt trimisi oameni noi. Totusi. Ana Pauker a atins si probleme sensibile ale politicii externe in 1947. surori sau cunostinte ale fostilor ilegalisti. Noi dorim sa asiguram tarii noastre locul ce i se cuvine intre natiunile libere si egale in drepturi. guvernul comunist a luat masuri pentru ruperea totala de Occident. care a participat glorios la alungarea trupelor germane. In departamentele ministerului Ana Pauker a plasat foarte multe femei. care functiona din mai 1924. Sangele varsat pe frontul antihitlerist de ostasii celor 14 divizii romanesti constituie cel mai puternic argument in favoarea primirii Romaniei in randul Organizatiei Natiunilor Unite. a fost scos in afara legii prin abrogarea acordului romano-francez din 1939. "Ministerul de Externe al Femeilor" din Romania. Dupa obtinerea controlului total al puterii prin abdicarea regelui. Astfel. considerat de unii. Ulterior va fi acuzata ca exagerase cu numirea tovaraselor in functiile de conducere din minister. Romania nu primise dreptul de a face parte din Organizatia Natiunilor Unite. Unele erau foste ilegaliste. MINISTERUL FEMEILOR. diplomatii de cariera incep sa fie chemati in tara de la misiunile din strainatate. trimitem salutul nostru fierbinte Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si felicitari entuziaste pentru numirea unor incercati. fara pregatire de specialitate.salariatii intreprinderii E. datorita rezistentei opuse de anumite state. ziarul italian Unita prezinta pe larg "trecutul glorios" al Anei Pauker in timpul razboiului: "O faza importanta din viata Anei Pauker se plaseaza in anii grei ai razboiului actual. scria ziarul mentionat. SPRE EST "Relatiile de stransa prietenie cu Uniunea Sovietica constituie fundamentul intregii politici externe a statului roman democrat. OBIECTIV: ONU In discursul de investire. Noi nu vom obosi sa revendicam acest drept al nostru". Pentru a taia legaturile intelectualilor cu Vestul. desi solicitase aceasta inca din 1946. in toamna. altele sotii. care tineau legatura cu Roma. Prin Legea cultelor si a invatamantului au fost desfiintare scolile confesionale catolice. multi recrutati din randul muncitorilor din fabrici. Ana Pauker se implicase activ in organizarea institutionala a femeilor. devotati. participand la sedintele si congresele acestora. Ana Pauker este o glorie a miscarii muncitoresti internationale".219 - . pe langa afirmatii propagandistice. Dupa venirea Anei Pauker la Ministerul de Externe. politica de pace si independenta nationala. Apoi. cand ea organizeaza si insufleteste divizia «Tudor Vladimirescu». hotarati si iubiti conducatori ai clasei muncitoare in fruntea Ministerului de Externe si Finante. Ana Pauker spera ca acest eveniment sa se produca: "In fata guvernului nostru stau sarcini deosebit de serioase. Acestia s-au integrat cu greu rigorilor diplomatice. Incepand din 1945. ca relatiile de prietenie cu URSS sunt dictate de insasi interesele nationale" Ana Pauker Ana Pauker.

Tot in Time. care se considera un tenisman mai mare decat Tilden. Faima ei depaseste cei 92. dar a fost slaba si (isi amintesc prietenii ei) frumoasa.Datorita faptului ca a fost prima femeie din lume ministru de Externe.. Deoarece a vrut sa se mai joace cu Partidul Liberal o vreme. a regelui-playboy si a concubinei regale este acum in mana ei. Una din case i-a apartinut Printului Brancoveanu. ne-a raspuns: «Cand nevoia o cere. Ajunsa la maturitate. l-a lasat pe Tatarescu. Sentimentele anticomuniste si antirusesti ale romanilor complica acest proces". Puterea aristocratilor. "LA MANA ANEI". Ana Pauker apare descrisa in culori foarte vii. Alta ia apartinut roscatei Magda Lupescu. COMUNISMUL NATIONAL. GROZA. spune autorul. personal incoruptibila. El se duce adesea la doamna Pauker si o intreaba: «Mai aveti nevoie de mine»?". Ea guverneaza Romania". Lucretiu Patrascanu. la mizeria si puscariile pe care le parasise. COMUNISTA DE CARIERA. a fost scos de la Ministerul de Justitie si arestat. pe care-i domina dintr-o privire. ca tanara militanta comunista. nimeni in Romania nu indrazneste sa i se opuna Anei Pauker. s-au cimentat in anii razboiului. care o ajutase. in Ministerul de Externe pentru doi ani. prezentand-o ca o apropiata a acestuia: "Titlul ei este ministru de Externe. Conform relatarii revistei americane. Acum locuieste in trei case mari. ci si Vasinski ("bunul prieten al Anei"). un redactor al revistei Time a sosit la Bucuresti pentru a face un reportaj despre "Tovarasa Ana". Ana Pauker a intrat in atentia presei mondiale. fara reticente despre eroul reportajului sau. Prezentarea sa are uneori aspecte fantastice. este la dispozitia ei: "Groza este un mare egocentrist. aflat inca dupa gratii. pe care-l combatea cu fermitate: "Ana Pauker. Un vechi membru de partid. acum cateva luni. Insusi primul-ministru. colonelul Ana Pauker sa intors cu regimentul sau in tara. cand Ana Pauker a infiintat Divizia Tudor Vladimirescu pentru a "curata" Romania de fascisti: "Cand Romania a fost «eliberata» de Armata Rosie. In goana dupa senzational. Nu numai Stalin este prezentat ca un intim al Anei Pauker. Balcanii asista la batalia dintre Ana si «nationalisti». relateaza ca marea problema a Anei Pauker in 1948 era "comunismul national". care sa-i care echipamentul pentru meciurile de tenis. de calibrul unei "amazoane" a Cominternului. PRIETENA LUI STALIN. dar pe Maniu. Ii place sa aiba propriul bodyguard. Ana are o mare problema cu comunistii balcanici. un amant mai mare decat Casanova. Fara indoiala. Este cel mai renumit lider comunist dintre Marea Baltica si Marea Adriatica. acum sotia lui. care o arestase. il pot suna»". Problema lui Stalin – si a lui Ana – este cum sa lege Romania de Moscova prin mijloace mai ieftine decat Armata Rosie. In reportajul prestigioasei reviste americane Time din septembrie 1948. Alaturi de spaniola Dolores Ibarruri si de frantuzoaica Jeannette Vermeersch.220 - . l-a bagat in inchisoare.. scrie gazetarul american. priveste cu detasare spre trecut: "Acum ea este grasa si urata. Vina lui este ca doreste o Romanie comunista pentru romani. In vara anului 1948. Intrebata daca are voie sa-l sune pe Stalin la orice ora. a inceput sa munceasca din ziua cand a devenit ministru de Externe. Sunt enumerate etapele vietii ei. a industriasilor.000 mp ai Romaniei si cele 16. jurnalistul supraevalueaza relatia Anei Pauker cu Stalin." . Maniu este acum pe moarte.5 milioane de locuitori. Si-a petrecut sase ani din viata in inchisorile romanesti. mare industrias si speculant. schimbandu-le aproape in fiecare noapte. deoarece se teme de asasini. Se spune ca din cele sapte telefoane din biroul sau unul este in lagatura directa cu Kremlinul. Relatiile dintre cei doi. impreuna cu sotia sa. Una i-a apartinut lui Nicolae Malaxa. dar slujba sa este de proconsul al lui Stalin. a carei fotografie apare pe coperta publicatiei in luna septembrie. teritoriu cu peste 100 de milioane de oameni. Groza este in mana Anei. amanta fostului rege Carol al II-lea. activista a Cominternului si detinuta politic in "Romania burgheza". Multi dintre colegii de partid romani sufera de «erezia» nationalista. atribuindu-i-se comunistei romane puteri malefice asupra colaboratorilor. La 64 de ani alearga zilnic inainte de micul dejun cate trei mile. Ana i-a inlocuit pe toti acestia. Ana Pauker este prezentata de revista americana drept o comunista de succes. Petru Groza.

BUCURIE MUNCITOREASCA Nu doar revista Time realiza o decriere triumfalista a Anei Pauker. Time. tovarasei Ana Pauker. In toamna lui 1947. Conform biografiei oficiale tiparite in 1950 la Editura de Stat. s-a afiliat la Cominform. vechi dusman al poporului si sluga a imperialistilor americani si englezi. fondat anul trecut in Polonia. Un politician oarecum anacronic in militantismul sau pentru "statul taranesc" intr-o Europa care deja galopa in era tehnologiei si modernizarilor citadine. la procesul care a ajuns sa-i poarte numele in memoria colectiva. este instrumentul comunist de coagulare a satelitilor Rusiei sovietice. de doua ori cate zece ani detentie riguroasa. Curand dupa pronuntarea sentintei. Bunaoara. . Andrei Jdanov. confiscarea averii si 50. tentativa la surparea ordinii constitutionale. instigare la inalta tradare prin necredinta si participare la tentativa de trecere frauduloasa a frontierei". trasese in "eroii clasei muncitoare" de la Lupeni si incercase. unul din oamenii de spirit ai acestuia este mort. intelectuali si ostasi. Tito. poporul nostru a obtinut o noua si insemnata victorie. Crucile "Cimitirului saracilor" din Sighet. inalta tradare.000 de lei cheltuieli de judecata. si inca doua pedepse de munca silnica pe viata. a petrecut zece ani de temnita fara vreun act de condamnare. Ioan Hudita. fara judecata si chiar fara mandat de arestare. inchisi pentru vinovatia apropierii de partidul si de oamenii lui Maniu. prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala. calauzesc gandul asocierii cu rastignitul Hristos. "Merita" acestea. Simbolul opozitiei comuniste poarta aura de corifeu al Marii Uniri si martir al sovietizarii Romaniei. unde fusese inhumat anonim si fara ceremonie. reprezentanti ai organizatiilor de masa si ai institutiilor de stat sa exprime increderea lor fata de partid si de guvern. actul de condamnare poarta inca antetul regal – "Mihai I-iu. insurectie armata. In reprezentarea vaga a fostului lider taranist. prin deschiderile ferite si repezi ale povestilor mai varstnicilor parinti si bunici. ciudat prin refuzul de a se aseza "la casa lui" cu copii si nevasta. venirea ei la Ministerul de Externe a fost de-a dreptul o binefacere pentru Romania: "Prin alungarea din guvern a lui Tatarescu. de doua ori cate un sfert de secol munca silnica. se intrezarea insa un misterios barbat cu figura si vesmant auster. au fost aruncati in inchisori alti fruntasi taranisti. Ana poate reinnoda legaturile". Ana. Alti 18 membri marcanti ai Partidului National-Taranesc si apropiati ai lor au primit grave condamnari pentru partea lor din "crimele" insirate anterior. deservind loialitatea sa fata de Stalin. Maniu era un nume. Pedepsele lui Iuliu Maniu inscrise in el depasesc limitele mai multor vieti. razvratire. nevestele si rudele lor. sotia. Albania s-a desprins in urma defectiunii lui Tito. fata de tovarasa Ana". unul dintre cei mai puternici membri este in dizgratie. fiind declarat de tribunal ("in unanimitate"!) culpabil pentru "crima de complot. dupa razboi. La cei 75 de ani ai sai. In sala de sedinte a Ministerului Afacerilor Externe s-au strans sute de muncitori si muncitoare. fostul secretar general al partidului. sa se opuna fortelor invincibile ale poporului condus de comunisti. Numele unui politician care slujise "interesele burghezo-mosierimii". Rege al Romaniei". Acum. una dintre fiice si fratii sai au fost. Guvernul si partidul au incredintat conducerea Ministerului Afacerilor Externe. un deceniu temnita grea. si inca alti 12 – inchisoare corectionala. Nu pe asemenea date s-a construit insa actuala legenda a lui Iuliu Maniu. Asadar. septembrie 1948 Editorial: „Procesul Maniu“ LAVINIA BETEA In manualele de istorie din vremea trecutului regim.221 - . STALPUL COMINFORMULUI "Cominformul.a fost condamnat o data la 12 ani detentie simpla. de asemenea.

publicata (nedatat si fara semnatura vreunui redactor) la Editura de Stat Bucuresti. unde se apropie de Partidul National din Transilvania. obtinand si suportul liberalilor lui Dinu Bratianu si social-democratilor independenti ai lui Constantin Titel Petrescu. Pentru "a dovedi" apropierea lui Patrascanu de "reactiune" la 23 august 1944. nu povestea despre asta. Dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. In fruntea lotului se afla Iuliu Maniu. Ioan Mocsony-Styrcea. condamnatii au incetat sa mai fie considerati oameni. Venise randul primului ministru comunist al Justitiei. interogandu-i pe toti detinutii implicati in evenimente. Disparitia elitei "de tip vechi" ILARION TIU In octombrie-noiembrie 1947. Victor Radulescu-Pogoneanu au fost nevoiti sa-si repete "crimele" si in "procesul Patrascanu". Lucretiu Patrascanu. desi multe fusesera serviciile pe care ei le adusesera monarhiei – a declarat ultimul vorbitor cu Maniu. Unii au fost transformati in marionetele altor procese politice. Peste cativa ani s-au trezit iarasi ca au nevoie de Maniu pentru un alt proces politic. Acuzatii incetasera de a mai fi oameni politici. unde au primit noi pedepse. anonimul prefatator mentioneaza: "Procesul fostilor conducatori national-taranisti – asa cum se poate vedea din desbateri – n-a fost un proces politic. A fost un proces de spionaj. In stenograma aparuta sub titlul "Procesul conducatorilor fostului Partid National-Taranesc". ca si Maniu. SUA si Anglia". sa cunoasca "dialecticele" raporturi dintre cetateanul unui regim comunist. La inceputul lui 1953. In boxa se gaseau niste indivizi care au aparut ca niste spioni si complotisti de profesie. Radu NiculescuBuzesti. Curand dupa pronuntarea sentintei. cea mai puternica voce anticomunista a fost national-taranistul Iuliu Maniu. Budapesta si Viena. caruia ii placea vorba lunga. din judetul Salaj. Desi fusese considerat in epoca un politician nehotarat. POLITICIAN DE CARIERA. Peste un an. Iuliu Maniu era insa prea grav bolnav ca sa mai poata vorbi. incepute inca din toamna anului 1944.222 - . Camil Demetrescu. obtinand titlul de doctor. conlucrand in taina cu spionii si complotistii de profesie ai puterilor imperialiste. Ultimul intemnitat in aceeasi celula cu el fusese. tradare si complot. Detinutii. Directorul inchisorii din acea vreme isi amintea intr-un interviu acordat in ultimii ani ca identitatea detinutilor era "strict secreta" pentru insisi temnicerii lor. Iuliu Maniu s-a nascut la 8 ianuarie 1873 in localitatea Badacin. raspunde Carandino. politicianul care marcase prin personalitatea sa perioada interbelica. dovada fiind campaniile de presa contra lui Maniu. Ce spunea Maniu despre 23 august? – este interogat gazetarul. Nici unul nu s-a ridicat la consideratiuni politice. la numai 24 de ani este cooptat in . o echipa de anchetatori s-a deplasat la Sighet. Sentinta care prevedea munca silnica pe viata punea capat unei cariere politice ce incepuse in 1897. Chiar si comunistii il considerau cel mai insemnat adversar. Si totusi despre ce vorbea Maniu? – insista anchetatorii. la Galati. Pozitia solida a lui Iuliu Maniu pe scena publica avea la baza o cariera inceputa la sfarsitul secolului al XIX-lea. Nimic.Manipularile practicate in epoca au deturnat perfid si sensurile procesului. In 1896 se stabileste la Blaj. Nicolae Carandino. A facut studii de Drept la Cluj. adevar si dreptate. pentru ca nu facuse nimic in apararea taranistilor. el devenise reprezentantul politicienilor necomunisti din Romania postbelica. Il injura pe Rege. in "inchisoarea ministrilor" de la Sighet dobandisera statut de obiecte in chiar comunicarile administrative. Pentru opinia publica si oficialitati. Raportau la Bucuresti despre imbolnavirea sau decesul celor inchisi sub forma "in celula cutare palpaie becul" (semn ca omul cazuse bolnav) ori "becul s-a stins" (adica murise). a reusit sa-si mentina faima de aparator al democratiei pana cand Partidul Comunist a preluat controlul puterii. liderii Partidului National-Taranesc au fost judecati de guvernul Groza pentru tradare.

Se intoarce la sefia partidului in alegerile din 1937. Maniu paraseste conducerea guvernului. intrand in curand in conflict cu Maniu. In acelasi an decide sa se retraga de la conducerea PNT. ci si o schimbare sociala. insa evenimentul n-a avut loc. aceasta "pata" din activitatea sa va fi exploatata de comunisti. In toamna anului 1918. Ascensiunea Partidului Comunist pe scena politica romaneasca dupa 23 august 1944 a introdus . iar tara era condusa de o Regenta dupa moartea lui Ferdinand (1927). iar in 1906 este ales deputat de Vint in Parlamentul de la Budapesta. pe fondul tensiunilor sociale care au culminat cu grevele de pe Valea Prahovei si de la Grivita Bucuresti. Doctrina taranista. Maniu a fost si a ramas un politician sovaielnic. profitand de prabusirea Imperiului Austro-Ungar. In anii crizei. fara a lua atitudine ferma fata de incalcarea democratiei. In perioada dictaturilor lui Carol al II-lea si Ion Antonescu. cand Ionel Bratianu a coordonat noua Constitutie fara sa consulte opozitia. Iuliu Maniu devine un politician controversat. in speranta ca noul rege ii va fi recunoscator si ii va sprijini politica. iar monarhul instaureaza dictatura personala. cand s-a format Partidul National-Taranesc. Speriati de "fantoma" comunismului. Se implica activ in viata politica a romanilor din Imperiul Austro-Ungar. politicienii occidentali au intocmit programe electorale bazate pe reforme sociale. Pana in 1920 conduce Consiliul Dirigent. insa le pierde. Negocierile s-au finalizat in 1926. Maniu considera legea fundamentala prea centralista. partidul sau fiind castigatorul real al alegerilor din noiembrie 1946. o alternativa postbelica? ILARION TIU Al doilea razboi mondial nu a adus doar un soc politic lumii vechi. Iuliu Maniu a intrat in tratative cu Ion Mihalache (presedintele Partidului Taranesc din Vechiul Regat) pentru formarea unui partid puternic. Incepand cu 1924. partidul a fost chemat la guvernare. un fel de guvern al Transilvaniei. fiind unul dintre "parintii" actului de la 1 decembrie 1918. politicienii taranisti au crezut ca vor ameliora instabilitatea tarii prin aducerea Principelui Carol pe tron. Maniu a acceptat desfiintarea Consiliului Dirigent de catre Ionel Bratianu si a activat ulterior ca presedinte al Partidului National din Transilvania. Maniu a organizat in secret intoarcerea lui Carol (iunie 1930). care sustineau ca ar fi avut in trecut viziuni antistatale. PRIM-MINISTRU. A fost cea mai insemnata voce a opozitiei. care incercau sa-i convinga pe oameni ca participa la guvernarea tarii. cei doi politicieni au intrat in conflict in 1923. militeaza pentru independenta romanilor si unire. preferand sa critice de pe margine tendintele autoritare ale lui Carol al II-lea. in primul rand din cauza izbucnirii marii crize mondiale. Iuliu Maniu practicase o opozitie pasiva. "CURTAT DE LIBERALI". In Romania insa. adept al respectarii democratiei. Bratianu ii propusese lui Maniu inca din 1919 o fuziune a partidului transilvanenilor cu liberalii. desi depasise varsta de 40 de ani. Dupa Unire. Alaturi de fruntasii Partidului National din Transilvania solicita drepturi nationale pentru romani. iar Maniu a ajuns prim-ministru. pentru a nu se compromite politic. deoarece cere drepturi autonome pentru Transilvania. mesajul PNT nu s-a modificat. Mai mult. Insa Carol al II-lea avea intentii autoritare. In ianuarie 1933. Insa dupa 23 august 1944 a devenit combativ fata de politica sovieticilor de sustinere a Partidului Comunist.Comitetul de conducere al acestuia. DUPA RAZBOI. Guvernul sau nu a reusit sa aduca insa "binele" promis romanilor. evitand sa ia masuri dure. intrand in conflict cu autoritatile maghiare. Peste doi ani. care a afectat si economia agrara a Romaniei. Acesta renuntase in decembrie 1925 la prerogativele sale.223 - . Drept "rasplata" este trimis pe frontul din Italia. Dupa 1944.

national-taranistii au aplicat politica "portilor deschise". nationaltaranistii nu s-au putut afirma. Taranii nu si-au imbunatatit viata. cu valente sociale. imblanzind legislatia care interzicea investitiile de capital strain in Romania. apartinand in general institutelor de cercetare ale statului. In adunarile publice se faceau referiri la vechea teorie a taranismului. care data inca din secolul XIX. Alegerile viitoare (1937) n-au fost castigate de nici un partid (deoarece nu obtinuse 40% din voturi.. membru fondator al Partidului Taranesc. Madgearu considera necesar capitalul strain in economia tarii. Madgearu fusese in epoca un reputat economist. Indata ce a devenit evidenta intentia sovieticilor de a instala PCR la putere. "Obsti satesti" era forma administrativa recomandata comunitatii rurale. Dupa lovitura de Palat. Dupa ameliorarea crizei economice mondiale (1933). In agricultura s-au facut putini pasi in realizarea "economiei taranesti". liderii PNT au promovat discursul politic anticomunist. guvernul PNT s-a confruntat cu efectele crizei economice mondiale. In contradictie cu doctrinarii liberali. Milita pentru o "economie taraneasca" prin pastrarea specificului micilor gospodarii rurale in fata tendintelor europene de industrializare pe scara larga. in august 1929. Doctrinarul taranist estima si ca economia trebuia sa se orienteze spre productia interna.. Teoria taranismului aparea ca fondata pe baza poporanismului promovat de Constantin Stere (de asemenea. conform legii electorale). multi tarani ramanand fara pamant in urma tranzactiilor. ministrul Agriculturii. Politicienii national-taranisti nu au sesizat insa aceasta schimbare. Idealul agricol era formarea unor "ferme-model". deoarece capacitatea Romaniei de export era redusa dupa razboi. In plus. Alegerile din 1933 au fost castigate de liberali. In opinia sa. PNT-ul a facut parte din guvern timp de . Dar la inceputul anilor ’30. unde o "revolutie proletara" preluase fraiele unui stat populat de tarani. agricultura trebuia eficientizata prin asocierea gospodariilor taranesti pe sistem corporativ. Principalul teoretician al taranismului a fost Virgil Madgearu. Madgearu si-a prezentat doctrina ca o alternativa la situatia din Rusia. dimpotriva situatia lor s-a agravat. ingropandu-se in datorii la banci. care sa exploateze terenul la standarde moderne. care au detinut puterea timp de patru ani. Initial. Nu doar in Europa ocupata de trupele sovietice se intampla acest fenomen. ESEC PE TEREN. insa era de parere ca productia industriala trebuia sa fie subordonata nevoilor agriculturii. tara fiind condusa autoritar de Ion Antonescu. pastrand neatinsa problema propriei doctrine politice. Venit la putere pe un fond de simpatie populara in 1928. care a facut echipa inca din 1919 cu Ion Mihalache. Ion Mihalache. Cu adversari noi si. In plin secol XX. fara modificari "la zi". TOT STATUL TARANESC. Magdearu accepta nevoia industrializarii tarii. Modelul economico-social al national-taranistilor reprezentase in anii ’20 ai secolului trecut o alternativa la statul de tip liberal. In plina recesiune economica n-au putut sa-si vanda produsele la preturi profitabile. desigur fara a-l neglija pe cel intern. membru PNT). national-taranistii promovau teoria "statului taranesc".224 - . din cauza crizei economice. Dupa 23 august 1944 incepe un nou capitol in istoria partidului. Insa aceasta doctrina esuase lamentabil in perioada interbelica. DOCTRINA. iar Carol al II-lea a instaurat un regim personal. guvernul a decis protectia capitalului autohton. subordonat nevoilor si intereselor populatiei de la sate. a dat o lege prin care taranii aveau dreptul sa-si vanda loturile primite la improprietarire. Fermele model infiintate au fost putine.un nou discurs politic. atunci cand statul a functionat exclusiv dupa principiile liberale. incidentul de la Lupeni a taiat din avantul "justitiei sociale" promise de Iuliu Maniu si de partidul sau. oamenilor obisnuiti li se spunea ca vor fi conducatorii reali ai tarii. determinand "partidele traditionale" sa-si "socializeze" discursul. Insa taranismul nu a fost pus in practica decat in mica masura. In 1929. In timpul razboiului. punandu-si cunostintele in slujba partidului. scapand de "exploatarea burgheza". necunoscuti – comunistii. Popularitatea partidelor comuniste a "explodat" si in tarile occidentale unde Armata Rosie nu intrase. La nivel social. nationaltaranistii n-au mai ajuns la guvernare. Pentru prima data.

Partidul National-Taranesc si-a putut prezenta tot mai greu mesajul electoral.225 - . preconizandu-se alegeri democrate in toate tarile combatante. Scanteia publica periodic atacuri la adresa lui Maniu. sub pretextul unor afirmatii rau-voitoare asupra Tratatului de Pace. La 9 mai 1945 s-a incheiat in mod oficial razboiul in Europa. Iuliu Maniu spera ca scrutinul se va repeta pentru a se repara falsul facut de comunisti. „Procesul Maniu“ ILARION TIU Capcana de la Tamadau nu avusese efecte doar asupra "tradatorilor" Ion Mihalache. Discursul nu atingea problemele curente ale taranilor. fiind arestat chiar din sanatoriul in care domicilia. Nicolae Carandino sau Nicolae Penescu. Insa dupa conferinta de la Moscova din aprilie. Spre deosebire de ei.sase luni. Manifestatiile de partid se tineau rar. In primavara lui 1947. Dupa semnarea Tratatului de Pace de la Paris (10 februarie 1947). Se incheia cu consideratii asupra meritelor PNT in viata taranilor in perioada interbelica. liderii taranisti insistau pe denuntarea comunistilor ca "agenti ai Moscovei". PCR-ul si-a trimis agentii "in teren" cu mesajul partidului. Dinu Bratianu sau Constantin Titel-Petrescu. Iuliu Maniu si apropiatii sai au convocat o conferinta de presa la Bucuresti. Tiraje intregi fusesera confiscate. cu toate ca oficial organizatia reprezenta taranimea. Deoarece partidul nu mai era la guvernare. a mersului razboiului. PNT-ul organiza intruniri publice din ce in ce mai greu. In acest timp. Maniu face ultimele apeluri disperate catre diplomatii anglo-americani. Iuliu Maniu se retrage intr-un sanatoriu din Sibiu la sfarsitul anului 1946. Mai putin preocupati de adaptarea doctrinei la noile realitati. liderii comunisti au devenit si mai combativi la adresa fruntasilor democrati. liderii PNT nu se resemnasera cu rezultatele oficiale ale alegerilor din noiembrie 1947. acuzandu-l a fi "fascist". Apoi era expus rolul lui Iuliu Maniu in lovitura de stat de la 23 august. care consacra caderea unei "Cortine de fier" intre Est si . Singurul mijloc de comunicare cu simpatizantii a ramas ziarul Dreptatea. National-taranistii n-au fost foarte activi in intalnirile cu cetatenii dupa 23 august 1944. presa comunista se ocupa de "imaginea" lui Iuliu Maniu. National-taranistii nu s-au dovedit abili in "comunicarea subterana". SABOTAJE COMUNISTE Dupa 6 martie 1945. nau reactionat. in care au venit cu dovezi de falsificare a alegerilor. apanajul legionarilor si comunistilor in perioada interbelica. precum includerea pe liste a tinerilor si a femeilor (comunistii propuneau aceasta inca din toamna anului 1944). Iuliu Maniu a fost asociat "complotului". prin urmare "criminal de razboi" in spiritul vremii. La 10 decembrie 1946. si contineau lungi discursuri. Lipsit de sprijin. Sistemul secret de legatura cu organizatiile teritoriale s-a pus in practica abia in campania electorala din vara anului 1946. drastic monitorizat insa de cenzura. obtinea dificil aprobarile necesare unor manifestatii. dupa care adunarea se incheia. In februarie. in general in mediul urban. liderii partidului s-ar fi putut deplasa in "sanul electoratului" pentru prezentarea ofertei politice postbelice. In paralel. in conformitate cu dispozitiile primite de la "centrala". a aliantei Romaniei cu URSS. presa de partid a opozitiei este suspendata. Prin memorii si petitii catre diplomatii anglo-americani de la Bucuresti. Dupa cum era firesc. Insa diplomatii americani din Romania. SPERANTE CATRE AMERICANI. cu toate ca li se vorbea despre viitorul "stat taranesc". iar in anumite perioade ziarul s-a suspendat. O astfel de prelegere incepea cu prezentarea situatiei internationale. O data cu arestarea fruntasului nationaltaranist este scos si partidul in afara legii. Abia atunci liderii organizatiei au adoptat si masuri "populiste".

Alexandru Cretzianu. era mult mai "brutal" cu liderii PNT: "Cum ii mai rabda fata pamantului pe dusmanii acestia care se duceau sa ne caute dusmanii in strainatate?! Il rugam din inima pe tovarasul Teohari Georgescu sa-i aresteze pe toti si sa-i trimita la munca in mina. ANCHETA. in sedinta guvernului din 29 iulie. Ancheta a inceput la 1 august 1947. in special Vasile Serdici si Nicolae Penescu.226 - . In Scanteia. Maniu a fost dus la cazarma de la Malmison. declaratiile acestora au aparut pe paginile Scanteii. din Calea Plevnei. PNT ramanea lipsit de continut. putand fi anchetat. Dupa esuarea fugii de la Tamadau (4 iulie). redactorul-sef adjunct al Scanteii. Ulterior. In "lotul Maniu" au fost incluse 19 persoane. SUB TIRUL PRESEI. numindu-l ca aparator din serviciu pe Constantin Paraschivescu-Balaceanu. Imediat. Iuliu Maniu a fost arestat din chiar sanatoriul unde era gazduit. sperantele sale se prabusesc. Ion Mihalache. cerand pedepsirea aspra a liderilor sai "tradatori de tara". FALIMENT POLITIC .Vest. Viorel V. cativa tineri incercasera sa constituie un resort ilegal. Sorin Toma. Ziarele controlate de Partidul Comunist au inceput imediat seria atacurilor la adresa PNT-ului. Sub semnatura lui Gheorghiu-Dej si a lui Petru Groza. Nicolae Penescu. Propunerea sa a fost inaintata Adunarii Deputatilor. Astfel a fost lichidat cel mai insemnat partid politic romanesc al momentului. Alexandru Cretzeanu. Constantin Visioianu (in lipsa). Ulterior. in urma unei convorbiri dintre Maniu si Mihalache de la Dobresti (Arges). care. DIZOLVAREA PNT. Grigore Gafencu. Iuliu Maniu a cerut sa fie aparat de avocati apropiati partidului sau: Emil Ottulescu. aflati si ei in acelasi "lot". Teohari Georgescu a propus dizolvarea partidului. Tillea. Intrebarile la care a trebuit sa raspunda mai intai s-au referit la legaturile sale cu diplomatii anglo-americani si cu grupul diplomatilor romani fugiti peste granite: Grigore Gafencu. deoarece grupul de "conspiratori" de la Tamadau "urma sa organizeze in strainatate actiuni menite sa stirbeasca suveranitatea nationala. s-a intrunit in aceeasi zi sa discute problema. o parte dintre acestia s-au desolidarizat de Maniu. Ilie Lazar (in boxa). In primavara. ceremoniala. Consiliul Politic al Blocului Partidelor Democratice a decis sa se treaca la dizolvarea PNT. liderul PNT se implicase direct in "crima" colegilor de partid. PROCESUL. Procesul era programat sa inceapa la 29 octombrie 1947. Silviu Brucan sustinea ca: "Insemnatatea acestei dizolvari consta in faptul ca ea consfinteste un faliment politic total al unui partid care nu mai avea ce cauta in viata politica romaneasca si tocmai din aceasta cauza isi cauta un punct de sprijin in afara hotarelor romanesti". MANIU. ca dovada a "demascarii" lui Maniu de insisi apropiatii sai. Constantin Veniamin. Sala fusese populata cu "cetateni indignati". dimpreuna cu marele lor. comunistii au mobilizat "masele" de muncitori care cereau pedepsirea aspra a "tradatorilor". In sedinta din 23 iulie. Lista acuzatilor ii cuprindea pe: Iuliu Maniu. Mihai Rautu. sub conducerea lui Sadoveanu. Constantin Visoianu. Grigore Niculescu-Buzesti. Universitatea de Aparare). Prin actiunile sale. A fost chestionat si despre relatiile cu colaboratorii apropiati. Planul concret a fost stabilit abia in mai 1947. din care patru au fost judecate in lipsa. fiind judecat de Tribunalul Militar al Corpului II Armata. cu exceptia lui Maniu care avea tinuta sa obisnuita. Grigore Niculescu-Buzesti. deoarece nu avea pregatita o organizare clandestina. instruiti sa ceara pedepsirea aspra a "tradatorilor". In ancheta. Sedinta a elaborat o motiune prin care se stabilea ca actiunea guvernului este corecta. Nicolae Carandino. sa primejduiasca pacea si sa declanseze razboiul civil". Dupa arestare. Liderii PNT luasera in calcul plecarea unui grup de fruntasi in strainatate inca din toamna anului 1946. in Scanteia au fost publicate apeluri dure contra "reactionarilor". FUGA DE LA TAMADAU. in sala de festivitati a Scolii Superioare de Razboi (astazi. Prin arestarea conducatorilor. Insa completul de judecata i-a refuzat lista. Acuzatii au fost adusi in sala de judecata fara cravata si fara sireturi la pantofi. Ultimele detalii au fost puse la punct in resedinta lui Maniu din Bucuresti (sanatoriul doctorului Ion Jovin) la 13 iunie. insa Maniu nu-si daduse acordul. Iuliu Maniu".

care au tradat suveranitatea. si sprijinindu-se pe cercurile imperialiste din Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. la Scoala Superioara de Razboi din Bucuresti. stand in fruntea reactiunii romane. in zilele de 31 octombrie si 1 noiembrie. precum "complot contra statului". care a provocat cel mai mare dezastru national din istoria neamului romanesc. in conformitate cu constitutia tarii. Dupa cum arata rezultatul cercetarilor. comunistii i-au facut un adevarat proces politic pentru intreaga sa activitate pe scena publica a Romaniei. Acuzatii Maniu si Mihalache au atras in acest complot atat pe cei mai apropiati colaboratori ai lor. au fost si au ramas la urma slugi devotate ale capitalului strain. iulie 1947. A fost interogat printre ultimii. impotriva independentei si suveranitatii Statului nostru".227 - . precum si un grup de functionari superiori ai Ministerului Afacerilor Straine in activitatea lor tradatoare si conspirativa indreptata impotriva intereselor poporului roman. acuzati de "complot si tradare" in cazul fugii de la Tamadau. au condus activitatea subversiva si conspirativa a reactiunii romanesti. Partidul lui Maniu si-a incheiat drumul sau. acuzatii Iuliu Maniu si Ion Mihalache. libertatea si independenta nationala a Statului Roman. Actul de acuzare in procesul "lotului Maniu" a fost citit in sala de judecata la 29 octombrie 1947. transformandu-se intr-o organizatie de spioni si complotisti. au organizat si s-au pus in fruntea complotului contra Statului. care cu sprijinul direct din afara al cercurilor imperialiste ale unor State straine – pregatea rasturnarea prin forta a regimului democrat din Romania. . Maniu si partidul sau. incepand din martie 1945 si pana in ziua arestarii lor. agenti ai imperialismului. Din cercetarile facute. Judecatorii militari i-au facut un adevarat curriculum vitae politic in scopul "demascarii". din declaratiile martorilor si numeroase probe scrise s-a stabilit ca sefii Partidului National Taranesc. Iuliu Maniu si colegii sai din conducerea PNT erau judecati pentru crime deosebit de grave. fruntasii Partidului National-Taranesc. "spionaj" si "fascism". fiind reprodus doua zile mai tarziu in coloanele Scinteii.) consta in faptul ca ea consfinteste un faliment politic total al unui partid care nu mai avea ce cauta in viata politica romaneasca si tocmai din aceasta cauza isi cauta un punct de sprijin in afara hotarelor" Silviu Brucan "LA OCNA!" "Cum ii mai rabda fata pamantului pe dusmanii acestia care se duceau sa ne caute dusmanii in strainatate?! Il rugam din inima pe tovarasul Teohari Georgescu sa-i aresteze pe toti si sa-i trimita la munca in mina" Sorin Toma Fruntasii taranisti – „dusmani ai poporului“ ILARION TIU In perioada 25 octombrie-11 noiembrie 1947. Era acuzat printre altele ca prin activitatea lui in Parlamentul Austro-Ungariei de dinainte de primul razboi mondial a contribuit la "politica de oprimare a poporului roman". Acuzatul Iuliu Maniu era judecat nu numai pentru aceste "crime" prezentate in actul de acuzare. din marturisirile personale ale majoritatii acuzatilor. In actul de acuzare se specifica: "Partidul National Taranesc poarta raspunderea directa pentru instaurarea dictaturii fasciste a lui Antonescu si pentru intrarea in razboiul criminal hitlerist. MANIU – "IN FATA" ISTORIEI. PARTID DE SPIONI.n."Insemnatatea acestei dizolvari (a PNT – n. Principalului acuzat. Iuliu Maniu. s-a judecat procesul fruntasilor PNT. au pregatit rasturnarea prin violenta a guvernului democratic instaurat legal.

Adesea intrerupeau sedintele completului de judecata cu interventii galagioase prin care cereau "dreptate" si "pedepsirea tradatorilor". in speranta identificarii ramasitelor fostului lider PNT. Maniu ajunge la inchisoarea din Galati. Ilie Lazar etc. Referitor la incidentul de la Tamadau. De curand. la toti de fata si viitori sanatate" si condamna pe Iuliu Maniu si pe Ion Mihalache la temnita grea pe viata. SENTINTE DRASTICE In sedinta de la 11 noiembrie 1947. nu am discutat cu ei aceasta si nu admit formarea de guverne in strainatate". de genul: "Salariatii intreprinderii «Eminescu» la adunarea generala din 5 Noiembrie 1947. deoarece Maniu avea deja o sentinta pregatita inca dinainte de arestare. alaturi de Ion Mihalache. Insa toate aceste explicatii erau in zadar. Raufacatorul este reprezentat indeobste ca o bruta. Si sala de judecata a fost populata cu "oameni indignati" de "crimele" liderilor national-taranisti. La varsta de 74 de ani.228 - . Nicolae Carandino. unde au fost ingropati detinutii din acea inchisoare. fie om bun. un intelectual de succes este cultivat ca model de cinste si spirit echilibrat. Nici astazi nu se cunoaste locul exact unde a fost depus corpul lui Iuliu Maniu. Dimpotriva. a spus el. Scinteia si celelalte publicatii apropiate guvernului au dus campanii de presa agresive contra liderilor national-taranisti judecati. sa informeze strainatatea despre situatia din Romania. se spune. supusii sai il venerau ca pe un zeu. asa cum am facut intotdeauna si cum trebuie sa faca orice sef de partid. Trupul sau a fost ridicat din celula in cel mai strict secret. Se pare ca regele nu incercase nimic pentru a "indulci" pedeapsa fruntasilor national-taranisti. Tribunalul Militar al Corpului II Armata a emis sentinta in cazul "lotului Maniu". "dezvaluiri senzationale" privind duplicitatea PNT-istilor si alte stiri de efect. Nu era vorba de formarea unui guvern in strainatate. PRESA COMUNISTA. mergand in strainatate. A trebuit sa treaca . care prin actiuni de spionaj si tradare in favoarea imperialismului anglo-american cautau sa ne tarasca intr-un nou razboiu. liderul taranist a recunoscut contributia sa la tentativa de fuga a celorlalti: "Scopul desemnat de mine. Zilnic apareau "demascari". Editorial: Ucenicul lui Stalin LAVINIA BETEA Oeroare curenta este atribuirea exclusiva de calitati pozitive ori negative in aprecierea unor personaje istorice sau a semenilor de rand. rege al Romaniei. a inceput actiunea de deshumare. cerem aspra pedepsire a acestor tradatori. prin sprijinul dat regimului Antonescu si prin primirea legionarilor in randul partidului dupa 1945. Nici "oamenii muncii" nu s-au "lasat" mai prejos. Pe vremea cand Stalin era la putere. Judecatorii au "infierat" apoi fascismul liderului PNT. Nici o mila pentru cei care ne-au tradat". luand act de demascarile facute la procesul conducatorilor fostului PNT. era ca. LA ATAC In zilele procesului. la cimitirul saracilor de la Sighet. Dupa patru ani. asemenea elemente se gasesc in Partidul Comunist". In coloanele Scinteii si Romania Libere apareau zilnic apeluri ale muncitorilor de condamnare aspra a "lotului Maniu". unde a murit la 5 februarie 1953. Referitor la acest aspect.Impiedicase – s-a spus – infaptuirea unirii prin activitatea sa in Consiliul Dirigent din Transilvania (1919-1920). cu inteligenta redusa si orizont limitat de cultura. Aceasta incepea cu obisnuita formula: "Mihai I-iu. Dupa 1956 a devenit insa o intruchipare a diavolului si sursa a tot ce era criticabil in regimul comunist. Maniu a fost transferat la Sighet. haruri innascute precum inteligenta ridicata. fie cu totul rau. prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala. dus la cimitirul inchisorii si aruncat in groapa comuna fara nici un fel de insemn. Maniu a ripostat: "Nu am promovat nici un legionar in conducerea partidului. curajul si vointa puternica pot servi faptelor bune si deopotriva acelora care produc suferinta si nedreptate. In realitate. A fost ori este.

Cert este ca din cele relatate de ultimii sai biografi (Montefiore. si i-am pregatit amintirile pentru tipar ("13 ani in anticamera lui Dej". nestiind cum sa procedeze cu banii multi ce se adunasera (singura cheltuiala fiind plata cotizatiilor de partid. Lectii de neuitat in ucenicia ravnitei puteri. dadeau vina pe trecut ori pe functionarii corupti. iar istoricii sa se detaseze de inhibitiile stereotipurilor si prejudecatilor ca despre personalitatea lui Stalin si reactiile de putere din epoca lui sa se scrie pe temeiul unor aprecieri pertinente. "Om din popor. Iacov. practica de a te intalni pe rand si in secret cu ceilalti membri ai Biroului Politic in punerea la cale a eliminarii in trepte a potentialilor rivali sunt cateva dintre metodele de succes. o adolescenta a deplans moartea tatalui ei. Acesta scrie ca la 17 iulie 1945. in timp ce masina il ducea de la Kremlin spre "dacea" sa. Dej supune sovieticilor economia Romaniei . s-a adresat sefului. capacitate de sinteza si abstractizare a gandirii. in razboi.229 - . de asemenea. Deprinderea de a-ti utiliza tovarasii ca si cum ar fi complici. In timpul neobisnuitei calatorii. Sensibili la gloata. printre taranii din piata Craiovei. Va iesi la gardul vilei unde-si face concediul. raspandite prin viu grai. Bucuresti. Stalin afisa poza simplitatii. stand cu ei de vorba despre cote si colectivizare. putere de munca. calatoriile cu trenul special ce-l izolau de restul lumii.. obiceiul de a cere sfatul personalului de serviciu si membrilor garzii personale. sangerosul "tar rosu" a fost unul dintre cei mai dotati indivizi cu spirit organizatoric. Volkogonov. povestindu-le despre moartea fiului sau. Cateodata prelua singur initiativa de a cobori in multime. In mai 1944. L-am cunoscut cu cativa ani inaintea mortii sale pe Paul Sfetcu. pentru popor". Toate aceste deprinderi Gheorghiu-Dej si le facuse imitandu-l pe magistrul de la Kremlin.. coborand sa-i convinga. plimbarile prin cabinet cand se intretinea cu vizitatorii sai. isi construia discursurile in stilul predicilor preotesti si-i folosea pe oameni dupa trebuintele sale. Gheorghiu-Dej a fost extrem de suspicios cu toti aceia care lucrau in mod direct cu el. Isi primeau cu solicitudine vizitatorii. Din relatarile sale am inteles cat de mult contase "exemplul lui Stalin" chiar pentru obiceiurile de viata cotidiana ale lui GheorghiuDej. stand de vorba in locurile publice cu toti cei care voiau sa i se adreseze. desigur. Stalin i-a trimis apoi o uniforma si o geanta de scoala. si-a certat el soferul. sa se deschida arhivele. incompetenti sau prea zelosi. ambigue si sibilice. Gheorghiu-Dej se va plimba. Preferinta pentru jocul de biliard. 2000). Si-a trimis soferul sa-i pofteasca in limuzina sa. Stalin i-a impartit. cerand sa fie trimisi prietenilor georgieni din copilaria si tineretea sa. Stalin observase ca oamenii asteptau sub ploaie intr-o statie de autobuz. insotiti de scurte si calduroase ravase scrise de el insusi. dornici (intr-un timp fara televiziune) de a-l vedea pe reprezentantul puterii mai din aproape. Nu si-au marturisit nimanui temerile sau bucuriile succeselor. repulsia pentru voiajul cu avionul. secretarul caruia i se inmanau de regula salariile liderului de la Kremlin. Auzind. Citea mult si din diverse domenii. bunaoara. intretinandu-se cu trecatorii care blocheaza spatiul din apropiere. Ca si Stalin. nu colaboratori. dar a fost refuzat. Marcou). cand simteau ca suferintele datorate represiunilor si lipsurilor ating cote ingrijoratoare. sporeau legenda mai mult chiar decat propaganda oficiala. O intamplare narata de unul dintre fostii sai soferi este relevanta. copiate la Bucuresti. de asemenea.. flexibilitate a inteligentei. Radzinsky.ani buni de la dezmembrarea Uniunii Sovietice – superputerea creata sub domnia lui –. fostul sef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej.. restul fiind suportate de gospodaria de partid). Stilul si relatiile de conducere si influenta staliniste au fost. povestea. Incurajata. Gheorghiu-Dej a procedat la fel cu salariile sale. Dupa o scurta perioada de gandire. Stalin intrase in vorba cu pasagerii. preferand formularile scurte. ciudatenia de a-si petrece cea mai mare parte a timpului liber intr-o casa mica din lemn. o intalnire cu Stalin era un eveniment capital. insemnarile facute pe hartiile oficiale cu creionul cu doua capete – rosu si albastru –. Pentru aceia care i-au fost contemporani si ucenici in arta puterii. Editura Fundatiei Culturale Romane. Astfel de intamplari. "Asta pentru ca nu stii sa le vorbesti". vorbeau putin.

In 1947. sovieticii si-au asigurat intaietatea pe piata economica din Romania. materiale de constructie si "alte marfuri". Aurel Vijoli – viceguvernator al BNR si secretarii de stat ai Ministerului Economiei Nationale – Simion Zeiger. o data cu intarirea controlului politic. O sintagma prin care vor fi descrise pana in 1989 toate intalnirile dintre reprezentantii comunistilor. In perioada de clandestinitate a PCR. Conform prevederilor. desi o buna parte a Guvernului se afla acolo.PAULA MIHAILOV CHICIUC Dupa o luna si jumatate de negocieri. sub "protectoratul" URSS. CLIPA CEA MARE! La 23 februarie 1947. fusese temelia infiintarii SOVROM-urilor).000 de vagoane de cereale – va trebui restituit. Din delegatia mentionata faceau parte Alexandru Alexandrini – ministrul de Finante. Moscova si-a pus parafa pe doua acorduri economice cu Romania: navigatie – comert si schimburi – plati (februarie 1947). Erau totodata un mijloc de comunicare vital pentru supravietuirea centrelor comuniste din intreaga lume. In plus. BURICUL LUMII COMUNISTE. ca si in alte tari din Centrul si Sud-Estul Europei. Alexandru Barladeanu. Nimic despre negocierile economice care constituiau scopul anuntat al vizitei. Gheorghe Gheorghiu-Dej. iar Romania sa "raspunda" cu produse petroliere. cat si premierul Petru Groza vor fi chemati de Stalin pentru a prezenta raportul de activitate si situatia din tara. a amanat rata de cereale de anul trecut cuvenite din partea Romaniei pentru reparatii". MOSCOVA. desi periculoase. La 11 ianuarie 1947. tot poporul era anuntat cu entuziasm ca Romania si URSS au incheiat doua conventii economice – un tratat de comert si navigatie (pe principiul natiunii celei mai favorizate) si un acord de schimburi si plati. pleaca la Moscova pentru incheierea unui nou acord economic romano-sovietic (primul acord. membru in CC al PCR. Roman Moldovan. din 8 mai 1945. ceea ce ne indreptateste sa speram intr-un rezultat deosebit de favorabil". Invariabil. nu a ratat nici o ocazie de a relata populatiei cum se desfasurau plecarile delegatiilor. Dej a remarcat succesul vizitei: "Ne intoarcem de la Moscova cu rezultate bune. Oficial s-a spus insa ca delegatiile romanesti au fost la Moscova numai pentru a cere ajutorul "fratelui mai mare". Ambasadorul roman preciza ca membrilor delegatiei comerciale li s-a dat deplina posibilitate de a cunoaste fabrici si uzine. comunicatele oficiale descriau discutiile purtate de oficialii romani cu cei sovietici ca desfasurandu-se "intr-o atmosfera de calda prietenie si colaborare". Organul de presa al comunistilor – Scinteia – sub conducerea lui Miron Constantinescu. "guvernul sovietic. CU MANA INTINSA. calatoriile la Moscova. componenta lor.230 - . Iordan specifica faptul ca ajutorul oferit anterior de URSS – 30. atat Gheorghiu-Dej. Ion Gheorghe Maurer – subsecretar de stat la Ministerul Economiei Nationale. dar amanata. (…) Pot sa va spun deocamdata ca valoarea marfurilor pe care Romania le va importa din URSS este de 25 de milioane de dolari. La intoarcerea in tara. din care 15 milioane pe baza de schimb de marfuri si 10 . URSS urma sa ne livreze materii prime pentru industriile metalurgica si textila. Tudor Ionescu – ministrul Minelor si Petrolului. intr-un interviu acordat Biroului Sovietic de Informatii. reprezentau o onoare si o obligatie. Scinteia nu a dat nici o stire despre ce se petrece la Moscova. Timp de trei saptamani. semnarea acordului economic era data ca sigura. Astfel ca. oficiosul PCR anunta ca o delegatie condusa de ministrul Economiei Nationale. Abia la 7 februarie. manifestand o deosebita intelegere fata de nevoile poporului roman. "pentru ca la fata locului sa stabileasca nomenclatura acelor marfuri industriale de care are nevoie industria romaneasca si pe care ar dori sa si le procure din Uniunea Sovietica". Daca inapoierea delegatiei a fost anuntata de cateva ori. "Studiul amanuntit al problemelor" a fost principalul motiv oficial invocat pentru intarzierea neobisnuita a trimisilor romani la Moscova. Cornel Monciu. Dupa ce PCR a ajuns la putere. a ramas. echipamente industriale. Iorgu Iordan – ambasadorul Romaniei in URSS – a dezvaluit "misterul": "Tratativele de la Moscova se desfasoara intr-o atmosfera de prietenie si intelegere reciproca. cine le intampina la sosirea la Moscova si la inapoierea in tara.

000 de vagoane de cereale – 6. Esential este ca ne vin cocs. Sub puntea de scanduri. de 6 ani. Daca delegatia din iarna lui 1947 ne inzestrase cu materie prima pentru industrie. delegatia. victoriosi. din nou. la jumatatea lui iunie 1947. "NICI UN BOB!" "La numai cateva zile dupa semnarea conventiei pentru import de cereale. Cum istoria nu se scrie doar din comunicate oficiale si articole propagandistice. carbune.000 de vagoane de grau si 2. GRAU SI ORZ. Siria. Mikoian (comisarul pentru comert exterior. De aceasta data. da si ea o mana de ajutor. Dupa cele cinci zile petrecute in capitala URSS.231 - . unde se afla o delegatie condusa de subsecretarul de stat Bucur Schiopu.red. Cum populatia infometata nu se putea hrani cu cocsul. Una dintre misiunile cu care a fost insarcinat Gaston Marin in 1947 a fost "procurarea de valuta forte". Economistii romani nu au ocolit nici Elvetia. ADEVARURI DE CULISE. necesar acoperirii costului importului.000 de vagoane de orz. El rememoreaza ca pe un succes obtinerea din partea bancilor elvetiene a unor linii de credite pentru Romania. ingrosat grosolan de propaganda. o a doua. . altele se derulau la Washington. micuta Maria Ciobanu. necesar pana la recolta din acel an.) a subliniat ca guvernul sovietic nu priveste aceasta conventie ca o tranzactie comerciala. ci ca un act de ajutorare a Romaniei. Strange boabele de pe sacii asternuti cu grija. avea ca scop negocierea unui import de cereale. Le-au adus sa pranzeasca la vagoane." Aluzie clara la faptul ca romanii apreciaza "sprijinul" sovietic mai mult decat pe cel american. a adus painea de grau pe masa romanilor. Dar cereale am cerut si din Orientul Apropiat – Liban. In primul rand. n. primele vagoane de grau din Uniunea Sovietica au intrat ieri (2 iulie) in tara. ca fiecare dintre vizitele comunistilor romani in capitala URSS sa fie prezentata ca un succes. promitand in schimb… sticlarie. Desi el nu era in functie la acea vreme. reprezentanti ai PCR si ai Guvernului Groza au hotarat sa trimita o alta delegatie la Moscova. Tratativele se purtau cu firmele importatoare de cereale si cu o mare banca in vederea unui imprumut de mai multe zeci de milioane de dolari. Ei obisnuisera ca Romania sa primeasca 8. precum si materii prime. Sau luat toate masurile ca nici un bob de grau sa nu fie risipit. in vara." CEREALE CONTRA STICLARIE In paralel cu negocierile economice de la Moscova. „Prietenia romano-sovietica“ da roade PAULA MIHAILOV CHICIUC Devenise un obicei. Palestina. in fruntea careia a fost numit acelasi Dej." Reporterii de teren au descris de la fata locului (Gara Socola) entuziasmul cu care romanii au primit "mana" ruseasca: "In bariera Socolei coboara vreo cinci femei cu legaturica de mancare. fostul sef de cabinet al lui Dej. a dat cateva detalii de culise ale vizitei delegatiei guvernamentale la Moscova din iunie 1947. "Ni s-a dat atat cat am cerut. Nu-i vorba. caci mamica i-a spus sa nu risipeasca nici un bob".milioane pe baza de credit rambursabil in patru ani. industria noastra siderurgica va putea lucra cu aproximativ 75%-80% din capacitatea ei totala de productie. condusa tot de GheorghiuDej. si-a amintit ca Dej ii povestise calatoria sa si intalnirea cu Stalin. am apelat si la memorialistica. otelul si masinile primite in iarna de la sovietici. dupa cum informa ambasadorul roman Mihai Ralea. datorita acestor importuri. Pretul la care ni se livreaza graul este inferior pretului mondial si chiar cu mult inferior pretului la care am cumparat porumbul din Statele Unite. Barbatii lucrau de zor. Arabia Saudita –. cu conditia ca Guvernul roman sa depuna gaj in aur in valoare echivalenta creditului solicitat. ca ne dovedesc rusii cu vagoanele». fonta. otel. romanii s-au intors. Paul Sfetcu. necesara platii importurilor de cereale. anunta Scanteia. s-a laudat Dej la intoarcerea in tara. nici femeile nu se lasa mai prejos si dau si ele o mana buna de ajutor «sa mearga treaba iute.

referitoare la gravitatea situatiei din Romania.Povestirea este redactata ca redand cuvintele lui Dej: "Am fost primit de Stalin si principalii sai colaboratori la una dintre cinele prelungite in care se intruneau acestia. energie electrica. ACUZATIE "Esti exponentul intereselor burgheziei romanesti! Ii faci jocul! Nu ne-ai prezentat aici punctul de vedere al comunistilor din tara ta. dar a ascuns unele amanunte. Si cum in situatii disperate se impune adoptarea unor masuri disperate. Am reusit sa ma stapanesc si am raspuns: «Tovarase Molotov. deoarece ne-a prezentat corect situatia grea in care se afla economia si populatia tarii sale. in special femei si copii. El m-a acuzat cu urmatoarele cuvinte: "Esti exponentul intereselor burgheziei romanesti! Ii faci jocul! Nu ne-ai prezentat aici punctul de vedere al comunistilor din tara ta. deoarece nu ma asteptam la un atac asa de violent. Mi s-a solicitat sa spun motivele pentru care am venit in fata lor". Sovietul Suprem a adoptat (1946) "Planul reconstructiei" – al patrulea cincinal sovietic. dar sa stii ca nu a prezentat-o complet. a intervenit. sa spun intregul adevar si ca atare am procedat intocmai. deoarece puterile din Apus le conditionau de concesii politice si economice substantiale. Stalin a intervenit si i-a cerut sa spuna "adevarul": "A doua oara am prezentat tragedia ce se abatuse asupra poporului roman. am informatii ca toate acestea le discuti pe la colturi. Planul prevedea inceperea unei campanii productiviste si "fixarea" muncitorilor la locul de munca. combustibili. Toate obiectivele erau insotite de masuri represive impotriva celor care nu le executau. DE PARTEA LUI DEJ. industria sleita de razboi. Pentru inceput le acordam cu titlul de imprumut 70.232 - . lipsa de materii prime. In vara lui 1946. multe intreprinderi distruse sau grav avariate de bombardamentele aviatiei americane si engleze. continua Dej povestirea. despre starea reala a poporului roman am spus ca aceasta este disperata. Molotov insa si-a reluat atacul.000 de tone de cereale. El a continuat: «Numai burghezia romana mai prezinta pe unde poate astfel starile de lucruri din Romania. In acel moment.»" "DARNICIE" POLITICA Se stie ca URSS a platit scump victoria din cel de-al doilea razboi mondial: 26 de milioane de morti si pagube de 700 de milioane de ruble. Am informatii precise. ca in general avem o situatie greu de imaginat. Liderul PCR s-a conformat. peste o jumatate de milion de rusi au murit din cauza secetei. De altfel. Stalin i-a cerut lui Dej sa spuna care era situatia tarii si populatiei romanesti. cumparandu-le "prietenia". care ascultase atent schimbul de cuvinte dintre mine si Molotov. adresandu-ise acestuia pe un ton rastit: «Sa taci si sa lasi omul in pace. Cand am terminat. Cu acestea eu va asigur ca nu mai am nimic de spus». insa Iosif Vissarionovici nu a fost multumit si mi-a cerut sa prezint adevaratele dimensiuni ale tragediei cu care se confrunta poporul roman. cu elemente straine de interesele partidului!". asa de brutal. de aceea va rog sa va ganditi si sa gasim solutii de ajutorare. ci al exploatatorilor poporului muncitor din Romania. ci al exploatatorilor poporului muncitor din Romania" V. In ceea ce priveste acuzatia ca discut pe la colturi. ca foarte multi oameni. asupra mea s-a napustit Molotov. au murit si mai mor inca de foame. considerati discutia in Biroul Politic al CC al PCUS un astfel de fapt. agricultura complet secatuita din cauza secetelor cu care se confruntase doi ani la rand. De aceea te acuz ca-i faci jocul!». precum si de luptele desfasurate pentru eliberarea teritoriului national. Stalin. Stalin nu a refuzat "tarile fratesti" care au venit sa-i ceara ajutorul. nemultumit acum si mai mult de intrebarea ce i-o pusesem. imi permit sa va intreb daca dvs. Conform propriei marturii. Molotov catre Gh. In ciuda dificultatilor cu care se confrunta propriul popor. imposibilitatea de a contracta imprumuturi financiare din Occident. "Cele auzite m-au descumpanit intrucatva. ceea ce mi-am propus sa va prezint am expus in prima parte a cuvantului meu. Dej Definitiv in "barca" sovietica .

Guvernul Groza. Secretarul de stat american George Marshall a propus (Universitatea Harvard. (…) In consecinta. Luca. colaborare si asistenta mutuala. independent. scena politica internationala trecea peste un moment de cumpana. DIN NOU LA MOSCOVA. precum Tratatul de prietenie. Cu pretul semnalat de Tatarescu: pierderea independentei politice si economice.a luat calea Kremlinului. mai apropiati geografic si mai rapizi in a ne intinde o "frateasca" mana de ajutor. ROMANIA REFUZA. colaborare si asistenta mutuala (incheiat la 4 februarie). Din cele sase articole ale Tratatului. Gheorghe Tatarescu – ministrul de Externe si vicepresedintele Consiliului de Ministri – comunica guvernelor Marii Britanii si Frantei refuzul la invitatia primita din partea lor de a participa la Conferinta de la Paris. dupa examinarea Planului Marshall.PAULA MIHAILOV CHICIUC In timp ce graul sovietic "se revarsa" peste meleagurile romanesti. Guvernul a refuzat Planul Marshall (propus la 5 iunie 1947). Ana Pauker (noul ministru al Afacerilor Straine). fara de care un act cu greutate. nu putea fi semnat. 5 iunie 1947) un plan de reconstructie economica postbelica. Pe de alta parte. toti proaspat intorsi din Ungaria unde se semnase Tratatul de prietenie si colaborare. Guvernul comunica oficial ca s-a hotarat ca delegatiei economice de la Moscova sa i se alature o delegatie guvernamentala formata din Petru Groza. insotit de Maurer. Generalissimul Stalin i-a "recompensat" insa pe romani prin acordul dat incheierii Tratatului de prietenie. pe de o parte. cu popoarele democratice inconjuratoare precum si cu celelalte popoare iubitoare de libertate. o noua delegatie economica condusa de ministrul de Finante – Vasile Luca –. asemeni tuturor guvernelor din statele afectate de cel deal doilea razboi mondial. a ramas la Moscova pentru urmatoarea luna. Oficial. Acceptarea de Romania a ajutorului oferit de democratiile occidentale ar fi fost. (…) Poporul roman doreste sa traiasca liber. o stirbire a independentei pe care tarile Europei vor si trebuie sa o pastreze cu privire la politica lor economica. Miron Constantinescu si alti functionari. unde urma sa se dezbata "organizarea programului de redresare economica a Europei". Se pare ca prelungirea sederii delegatiei lui Luca s-a datorat asteptarii sosirii lui Groza si a "companiei" sale guvernamentale. in 2 februarie. Dej. a fost invitat sa se alature Planului Marshall. scopul vizitei nu a fost anuntat. ce-i va purta numele. Tratatul de prietenie cu URSS. in 12 iulie. in interpretarea Moscovei. Publicat virgula cu virgula in "Scinteia". Lothar Radaceanu (ministrul Muncii si Asigurarilor Sociale). DIN VOIA POPORULUI. "Scinteia" prezenta situatia astfel: "Ziarului d-lui Eden – Yorkshire Post" – cat si influentul "The Observer" au spus-o foarte lamurit: ca Planul Marshall presupune o renuntare la o parte a suveranitatii nationale. comunicatul dezvaluia faptul ca Executivul. o dovada de neloialitate fata de URSS. primele doua se refereau la Germania si la ajutorul . organizarea Vestului cu izolarea Estului Continentului nu poate fi o operatiune fericita nici pentru redresarea economica a Europei si nici pentru statornicirea increderii si pentru consolidarea pacii lumii". Astfel ca. La 11 ianuarie 1948. a ajuns la urmatoarea concluzie: "Guvernul roman considera ca organizarea propusa de Guvernele britanic si francez va duce fatal la rezultate care vor insemna. datatoare de sperante si de viata mai buna. in legatura de stransa prietenie cu Uniunea Sovietica. Nici de aceasta data nu s-a precizat carui tel ii servea asemenea desfasurare de forte pe teritoriul sovietic. semnat de Molotov si Groza in februarie 1948. Romania a ales "increderea si colaborarea" cu sovieticii.233 - . iar pe de alta parte o imixtiune in afacerile interne ale acestor tari. Si mai doreste ca dorinta sa-i fie respectata". In schimb. Asadar. orice plan de redresare economica europeana nu-si poate atinge telurile decat daca se sprijina pe colaborarea tuturor tarilor de pe Continent si daca se sprijina in primul rand pe colaborarea cu Uniunea Sovietica. In timp ce toata tara parea a fremata de bucuria importurilor din Uniunea Sovietica.

ci celelalte democratii occidentale (trecute in Tratat la categoria "si altele") care o ajutau sa-si revina dupa razboi. Tratativele ajunsesera intr-un impas. o stirbire a independentei pe care tarile Europei vor si trebuie sa o pastreze cu privire la politica lor economica. i s-a multumit. Aruncati peste bord jumatate din incarcatura si corabia se va redresa». iar pe de alta parte o imixtiune in afacerile interne ale acestor tari.234 - . orice plan de redresare economica europeana nu-si poate atinge telurile decat daca se sprijina pe colaborarea tuturor tarilor de pe Continent si daca se sprijina in primul rand pe colaborarea cu URSS. Conform protocolului vizitei. totusi. unul dintre membrii delegatiei noastre – Mihail Ghelmegeanu – daca-mi aduc bine aminte – s-a ridicat in picioare pentru un toast si a spus ca Romania poate fi asemanata cu o corabie grav avariata si incarcata peste capacitate. actul ramanea valabil pe o perioada de inca cinci ani. iar daca nici una dintre parti nu anunta cu un an inainte ruperea Tratatului. dupa obiceiul pe care incepusem sa-l cunosc. Se mai preciza ca acest tratat este "infaptuit in concordanta cu principiile Chartei ONU". Dupa obicei. El ramanea valabil pe o perioada de 20 de ani. pe de o parte.red." Comunicatul Guvernului roman – 1947 Relatii politice romano-sovietice PAULA MIHAILOV CHICIUC . Stalin. Vanturile si valurile o inclina. cu multa mancare si bautura. iar apa ce patrunde nestingherita prin toate sparturile din peretii laterali o conduce sigur spre naufragiu. ce incearca sa navigheze pe o mare bantuita de furtuna." ANTI-MARSHALL "Guvernul roman considera ca organizarea propusa de Guvernele britanic si francez va duce fatal la rezultate care vor insemna. Aruncati jumatate din incarcatura si veti fi salvati». cu multe toasturi. n.pe care si-l vor acorda cele doua state in cazul unui eventual atac al Germaniei: "Inaltele Parti Contractante se obliga sa ia in comun toate masurile care se afla la dispozitia lor pentru inlaturarea oricarei amenintari de repetare a agresiunii din partea Germaniei sau oricarui stat care s-ar uni cu Germania. a incheiat Dej acea amintire." Indicatia a fost pusa in practica a doua zi si a constat in injumatatirea cuantumului reparatiilor de razboi datorate de Romania Uniunii Sovietice. Echipajul din care face si el parte – a subliniat vorbitorul – nu mai vede nici o scapare. a zis Stalin. pot eu. Delegatul nostru a remarcat ca aceasta hotarare nu o poate lua echipajul deoarece incarcatura nu-i apartine.) parte. cand in cealalta. o solutie salvatoare pe care demnitarul vostru spune ca personal nu o vede. In discutiile cu partea sovietica. Petru Groza din care am facut si eu (Dej. a replicat la final: «Exista. direct sau in oricare alta forma". "In ce ma priveste. desi nimeni nu stia pentru ce si nu putea anticipa cum se va materializa indicatia lui Stalin. «Daca echipajul nu poate hotari. regret ca Stalin nu a luat acea hotarare imediat dupa discutia cu mine si a fost mai receptiv la prezentarea dezastruoasa facuta de o delegatie guvernamentala. o concep eu. "SOLUTIA SALVATOARE" PENTRU "CORABIA" ROMANIEI Detaliile vizitei romanilor la Moscova din ianuarie 1948 le gasim tot in cartea de memorii a lui Paul Sfetcu. Asadar. Dar daca echipajul vostru nu o concepe. Cand intr-o parte. Caci nu Germania era la acea vreme temerea sovieticilor. sovieticii se asigurasera ca Romania nu va parasi "lagarul socialist" si va apara ideea comunista impotriva tuturor agresorilor. dupa ce a ascultat cu interes acest asa-zis toast. pentru ca nimic concret nu se avansase. pentru urmatoarele doua decenii. au fost ridicate problemele discutate cu mine anterior. intr-o seara a avut loc o receptie. Asa era el. Povestirea lui Dej este astfel relatata: "Nu peste mult timp a fost invitata in URSS o delegatie guvernamentala condusa de dr. La un moment dat. adopta hotarari la care n-aveai cum sa te astepti. Pe de alta parte.

n. ministrul Sanatatii – Florica Bagdasar. ca "pestele in apa". (…) Nu stateau fata in fata reprezentantii unui stat invins si ai unui stat invingator.Z.) L-am auzit povestind cum a fost membru al congresului care nu l-a votat pe Stalin in functia de secretar general al Partidului. Voturile au fost secrete. culminau cu aniversarea a trei decenii de la Marea Revolutie din octombrie. ci pe Kirov. Statelor Unite si Uniunii Sovietice. Kavtaradze – ambasadorul URSS – si-a exprimat convingerea ca: "Puntea intre tarile noastre construita din carti nu trebuie sa se teama de nici un fel de bombardament. in frunte cu generalul Susaikov. in semn de prietenie. ci reprezentantii a doua popoare ce s-au infratit sangerand impreuna pe frontul libertatii noroadelor. Daca primii s-au retras in liniste. Intr-adevar. Susaikov. "pe baricadele" sovietizarii Romaniei a ramas ambasadorul URSS la Bucuresti – Serghei Kavtaradze. AMBASADA SOVIETICA. pe care l-am cunoscut si eu. care a pierit asasinat. Vedeai lacrimi sticlind in ochii a neinfricati generali si a darji luptatori pentru libertate". dar dintre membrii acelui congres circa 70% au pierit executati ca agenti ai unor puteri straine. a declarat cu acel prilej Groza. necunoscute decat unui numar foarte restrans de oameni. Alexandru Barladeanu a povestit despre relatiile ambasadorului cu autoritatile romanesti: "Dej era in relatii foarte bune cu Kavtaradze. "Suntem fericiti. Prezenti la ceremonie. asteptandu-se la cine stie ce neplacere. (.. Susaikov (1903-1962) intrase in Armata Sovietica din 1924. cu Armata Rosie in preajma si PCR la putere. in care au controlat tot ce misca in politica si economia romaneasca. (…) Emotia ii cuprinsese deopotriva pe cei care plecau si pe cei veniti sa-i conduca. multime de muncitori si intelectuali au venit sa-si ia ramas bun de la membrii sovietici ai Comisiei Aliate de Control. Kavtaradze a trecut prin grele incercari. sovieticii constituisera legaturi trainice intre Bucuresti si Moscova. membrii sovietici ai Comisiei. aceasta institutie reprezenta un centru de comanda secret al tarii. ca am ajuns sa inauguram la lumina zilei. ministrul Artelor – Ion Pas) a inaugurat expozitia "Cartea Sovietica". Membru al CC . in toata libertatea. Toti oficialii sovietici s-au despartit cu formula "La revedere!". Dar Stalin i s-a adresat pe numele mic. lasand terenul liber sovieticilor. PODUL DE… CARTI. primul secretar al Leningradului. S. Faptul era de netagaduit si a fost subliniat de Susaikov in discursul sau de ramas bun: "Plecand de aici. au plecat la 1 octombrie 1947.. a fost o emotionanta manifestatie populara. Nici o bomba a imperialismului contemporan nu poate darama o astfel de punte". in ’44. Lasau in urma un stat complet supus intereselor URSS. Diverse personaje si manifestari alcatuiau un nou calendar care se voia un inlocuitor al celui religios. ministrul Muncii – Lothar Radaceanu.» De partea cealalta. ambasada sovietica a reprezentat un centru de comanda secret al tarii. nici chiar de o bomba atomica. Pana la retragerea Armatei Rosii (1958). conducerile partidelor politice democratice si ai organizatiilor de masa. reporterii Scinteii au prezentat lacrimogen plecarea delegatiei sovietice: "A fost ieri la Mogosoaia (gara Mogosoaia – n. Membrii Guvernului in frunte cu dl prim-ministru Petru Groza.Z.Dupa plecarea reprezentantilor Comisiei Aliate de Control. Cu lacrimi in ochi. ultimii s-au simtit. impusa in Romania din septembrie 1944. purtam in inima noastra increderea ca poporul roman. Intre liderul comunist si ambasadorul sovietic de la Bucuresti au existat legaturi speciale. Pana la retragerea trupelor sovietice din Romania. Chiar la 2 octombrie. o expozitie a «Cartii Sovietice. Povestea cum.235 - . si i-a spus: «Vreau sa te trimit in Romania. Kavtaradze avea legatura directa cu Stalin»". desfasurate pe parcursul unei luni intregi. popor frate poporului rus. floarea intelectualitatii si a politicii romanesti (premierul Petru Groza.) mai mult decat o solemnitate oficiala. BRAVUL SUSAIKOV Ofiter de cariera. faceau parte reprezentantii Marii Britanii. Din Comisia Aliata de Control. a fost chemat de Stalin si s-a dus cu mare frica. Festivitatile. I. Ne retin in acest sens atentia sarbatorile dedicate Saptamanii Prieteniei RomanoSovietice din 1947. in frunte cu general colonelul I. va pastra in veci prietenia si recunostinta marelui popor sovietic". (…) Cat a fost in Romania. Dupa doi ani de dominatie.

al PCUS din 1925. unde viata si moartea lui Nicolae al II-lea sunt prezentate cu stiinta istoricului si arta dramaturgului ce este autorul. nici unul dintre fostii supusi nu incercase sa-si primejduiasca viata intr-o incercare de salvare a captivului tar. S. documentele de arhiva si marturiile cekistilor care au slujit distrugerii Romanovilor sunt surse de documentare care introduc cititorul in viata si alcatuirea pamanteana a oamenilor puterii. Radzinski. despre abdicarea sa prin comparatie cu soarta celorlalti monarhi cu tronul rasturnat de comunisti. dar a ramas in viata publica. zice Domnul". nici Beria nu au reusit sa o descifreze. (. Iar nota cekistului Iurovski.. Se spune ca el nu a fost executat doar pentru faptul ca Stalin a facut pe lista condamnatilor la moarte in dreptul lui si a familiei sale un semn. functionar in diverse structuri superioare militare.) I-am acoperit cu pamant si vreascuri. Urmatoarea functie a fost aceea de ambasador in Romania. cat si pentru a preveni emanarea mirosului de la descompunere. frica de a fi impuscat precum tarul Nicolae al II-lea ori luat prizonier de rusi ca imparatul Chinei? Dintre cartile "de senzatie" pentru iubitorii de istorie. oferita de Stalin. ambasadorul Serghei Kavtaradze a fost unul dintre principalii pioni ai sovietizarii Romaniei. trimis in lagar. "Un fel de viceguvernator al Romaniei (.. Mihai I.. "Corpurile neinsufletite au fost asezate in groapa – raporteaza cekistul – si fetele si toate corpurile au fost stropite cu acid sulfuric atat pentru a nu fi recunoscute. De teama neplacerilor politice. loctiitorul presedintelui Comisiei Aliate de Control in Romania. ultima zi a vietii lor. Din ianuarie 1946." Dintre cele aflate din cartea lui Radzinski nimic nu m-a impresionat mai profund decat nepasarea multimilor din Maica Rusie fata de soarta Tatucului tar. Kavtaradze a reprezentat singurul acuzat. dar reprimit in 1940 si numit adjunctul comisarului pentru Afaceri Straine (1943-1945). In al doilea razboi mondial (1943-1945) a fost comandantul Frontului 2 Ucrainean.. post pe care-l va ocupa pana in 1952. Editorial: Parerea lui Stalin. Va fi purtat. a fost scos din conducerea partidului comunist. care coordonase executia familiei imperiale. Semnau "un grup de ofiteri ai armatei ruse" – care . Jurnalele membrilor familiei imperiale a Rusiei. "Daca te vei inalta ca vulturul si-ti vei face cuibul tau printre stele si de acolo te voi da jos.) si o personalitate fara de care nu misca nimic in Romania". Dupa incheierea misiunii de la Bucuresti. In timpul studiilor la Drept a aderat la gruparea bolsevica (1903). pe care nici Malenkov. au fost cuvintele citite profetic din Biblie de tarina uneia dintre fiicele sale in 16 iulie 1918. oare. nici rudele sale din Apus nu dorisera sa-l primeasca in emigratie. asa cum a reiesit din arhivele secrete dupa caderea comunismului. fusesera scrise tot de cekisti. absolvent al Academiei mecanice si motorizarii Armatei Rosii (1937).236 - . lectura revelatoare este cartea lui E. De la instaurarea puterii bolsevice in toamna lui 1917 si pana la mijlocul lui iulie 1918. este relatarea ingrozitorului ei sfarsit. Iar biletelele ajunse cu sticlele de lapte in casa din Ekaterinburg. traduse si publicate dupa schimbarea regimului in Romania. Misiunea sa diplomatica de la Bucuresti a reprezentat pentru el o adevarata oaza de liniste si libertate. eliberat si repus in inalte functii de partid si de stat. iar deasupra am pus traverse si am trecut de cateva ori cu masina peste ele – urmele gropii nu se mai vedeau. ca si prietenul sau din copilarie – Stalin – Kavtaradze era fiu de curtean. a indeplinit pe rand functiile de consilier in Ministerul sovietic al Fortelor Armate. Acuzat de trotkism. DIPLOMATUL KAVTARADZE Alaturi de generalul Susaikov. ultimul Romanov din dinastia de trei secole a imperiului.. unde familia imperiala se afla inchisa. il caracteriza Alexandru Barladeanu. tinute pana in ziua de la capatul vietii. A iesit in rezerva in 1960. In istoriografia ruseasca. "Ultimul tar". Nascut in Georgia. fiind ales de doua ori deputat. LAVINIA BETEA N-am intalnit inca nicaieri reflectiile ultimului Rege al Romaniei..

Cinci ani a stat in inchisorile din Extremul Orient sovietic si alti noua in inchisorile din nord-estul Chinei. prin colectiv si pentru colectiv. Institutia monarhica romaneasca a reprezentat ultimul "obstacol" inainte de instalarea totala a "noului regim de democratie populara". In 1947 Romania pastra inca un regim monarhic. In ceea ce priveste deciziile si mijloacele prin care s-a produs abdicarea fortata a Regelui Mihai I al Romaniei. Pu I a fost reinscaunat pentru cateva zile imparat. partidele comuniste au instaurat ca forma de stat republica. Din arhivele sovietice reiese ca planul ei fusese socotit sub nivelul treburilor de care Stalin se ocupa personal. Cu totul deosebita a fost soarta ultimului imparat al Chinei. Nascut in 1906. Petru al II-lea fugise la Londra. La inceputul celui de-al doilea razboi mondial. Intrebase. l-ar fi laudat Stalin pe ex-monarhul Romaniei. daca monarhul plecase definitiv ori se reintoarce. suveranii estici se confruntasera cu invazia nazista. Guvernul Japoniei l-a instalat pentru a treia oara in fruntea "Imperiului Manciucuo". Cand implinise 6 ani. In Iugoslavia. In decembrie. Spre sfarsitul conflagratiei s-a ivit amenintarea comunistilor. conform stenogramei. Daca filmul ce i-a fost dedicat de Bertolucci insista asupra fastului din "orasul interzis" si laturii amoroase a vietii monarhului. In restauratia din 1917. Prins in situatia constructiei celor doua "blocuri" politice. Regele Mihai fusese decorat si de rusi si de americani. intr-o institutie arhivistica a Chinei Populare. in fapt. cand "tarul rosu" al Kremlinului primise delegatia romana guvernamentala condusa de Petru Groza. al datoriei fata de tar si patrie" – si urmareau producerea de "motive" pentru crima planuita. stat-marioneta format pe teritoriile din nord-estul Chinei. Luat prizonier de armatele sovietice la capitularea Japoniei din 1945. In . copilul de numai doi ani Aisin Gioro Pu I fusese inscaunat al zecelea imparat al dinastiei Thing. este plina de relatari asupra programului vietii de "om nou".237 - . Abdicarea Regelui Mihai I FLORIN MIHAI Abdicarea Regelui Romaniei Mihai I. daca luase cu el in strainatate ordinul sovietic "Victoria" cu care-l decorase. actul final al regimului imperial ce dainuia in China de peste doua milenii. Pu I suferise insa un proces unic de reeducare bazat pe principiile pedagogiei lui Makarenko – educatia prin munca si pentru munca. In anii de inchisoare. Comunistii romani au rezolvat pe cale amiabila trecerea la regimul republican. Eliberat in 1959.nu-si pierdusera "sentimentul constiintei. iar in ultimii ani de viata (1964 1967) "cercetator stiintific". cartea autobiografica "Ultimul imparat". O relicva vie. Ajunse la putere sau devenite majoritare in guvernele monarhiilor din Estul Europei. imparateasa mama emisese in numele lui edictul de abdicare. printre altele. Ca raspuns la Planul Marshall sovieticii au decis sa impuna un control mai riguros asupra zonei ce o ocupasera la sfarsitul razboiului. fapt ce a condus si la eliminarea dinastiei incoronate in 1866 in Romania. Pu I a fost dus in Rusia. s-a interesat si de abdicarea Regelui Mihai. isi vanduse sau nu proprietatile sale. trecuse la stadiul compunerii autobiografiilor si autocriticilor prin care-si "autodemascase crimele comise ca imparat". scrisa de Pu I sub control si in scopuri propagandistice. Petru Groza si Gheorghiu-Dej credeau ca rolul sau istoric incetase si au insistat pentru semnarea Actului de Abdicare. "Sa dea Dumnezeu fiecaruia un astfel de rege!". mai sunt inca necunoscute. Noile republici. nejudecat. Mihai I a acceptat actul abdicarii. La inceputul lui februarie 1948. sub presiunea fortelor antimonarhice. Dupa orele de "lectura politica" si de munca (incepuse prin a confectiona cutii pentru creioane). satisfacut de raspunsurile lui Groza. o vreme a fost gradinar.

singura Romania mai pastra un regim monarhic. Mihai a semnat in urma presiunilor lui Gheorghiu-Dej si ale premierului Petru Groza actul de abdicare la 30 decembrie 1947. Din Tobolsk. Guvernul democratic condus de Kerensky a decis sa mute familia regelui de la Tarskoe Selo – resedinta de vacanta a tarului. in raport cu alti suverani. refugiindu-se mai intai la Londra. in luna septembrie a anului 1946 un referendum defavorabil monarhiei a pregatit proclamarea Republicii Populare Bulgare. apoi gonit. punand populatia in fata faptului implinit. din imprejurimile capitalei Sankt Petersburg.urma lui. apoi la Cairo. La 20 martie 1946 Mihai I primise "Legiunea de merit". regele Zogu I a parasit tara. incinerati. acesta a avut chiar un statut privilegiat. Tarul Rusiei Nicolae al II-lea (1894-1917) abdicase la data de 18 martie 1917. trucate de cele mai multe ori si presiunile ocupantului sovietic au facut ca republicile de tip sovietic sa se impuna. Bolsevicii au invocat ostilitatea statelor democratice occidentale la adresa guvernului lor si au decis executarea intregii familii regale.238 - . lasand un gol de putere in urma sa. In vederea solutionarii "problemei monarhice" – ceruta de Kremlin –. sotia sa Alexandra de Hesse si cei cinci copii au fost impuscati. alegerile. Ca urmare. Mihai I. o coalitie de partide in care comunistii aveau preponderenta. castigase fara emotii alegerile din noiembrie 1945. Pentru "intelegere". Marele Duce Mihail. Iubirea unui rege FLORIN MIHAI Poveste de amor la o nunta regala. la Tobolsk (Siberia). Printre ceilalti invitati. EXEMPLUL SOVIETIC Istoria Rusiei a fost extrem de agitata in anul 1917. comunistii s-au straduit s-o faca in cel mai mare secret. in luna august 1917. Strategia frontului popular. comunistii l-au "rasplatit" cu ingaduinta de a ramane cateva zile in tara si cu posibilitatea de a pleca insotit de bunurile solicitate si de o parte din suita regala. republica devenise forma de stat dominanta. cu exceptia Greciei. a refuzat sa isi asume responsabilitatea tronului. Montgomery (Marea Britanie). La 2 ianuarie 1946 fusese proclamata Republica Populara Albaneza. fostul tar Nicolae. In luna iulie 1918. Fratele sau. Abdicarea sa a fost rezultatul unor negocieri politice. Regele Mihai I acumulase un important capital de simpatie gratie momentului 23 august 1944. In toate statele esteuropene. printr-un decret special. Bulgaria a cunoscut mai intai drama mortii regelui Boris al III-lea. Regele Mihai a iesit pentru prima oara din tara in calitate oficiala de suveran. Cu toate aceasta Romania mai pastra un regim monarhic. – spre estul Rusiei. Tito. Alegerile organizate la 18 noiembrie 1945 au fost castigate de Frontul Patriei. Enver Hodja. in grad de sef comandor. Aprecierea de care se bucura tanarul Hohenzollern se extinsese si peste granite. secretar al Partidului Comunist Albanez. periplul nedorit al lui Nicolae Romanov a continuat in teritoriul aflat sub puterea bolsevicilor. In Albania. a condus la victorie in alegerile din decembrie 1945 Frontul Democratic. Fara sprijin intern. erou al rezistentei antinaziste. Fata de Regele Mihai s-au comportat cu deferenta. Izolat. Eisenhower (SUA) si B. la Ekaterinburg. Casatoria principesei engleze Elisabeta la Londra a oferit aceasta ocazie. In anul 1947 situatia Regelui Mihai era unica in Europa. Si americanii i-au acordat o distinctie suveranului roman. un copil de doar sase ani. al carui tron l-a mostenit Simeon al II-lea. dar si fara sustinere internationala. La 26 iulie 1945. Astfel ca la sfarsitul anului 1947. tarismul a primit o prima lovitura prin revolutia organizata de fortele democratice rusesti. Regele Mihai a cunoscut-o pe . In luna martie. Stalin a acordat Regelui cea mai inalta decoratie de razboi sovietica – Ordinul "Victoria" – conferit anterior doar generalilor D. liderul comunist de origine croata. La sfarsitul anului 1947. iar ramasitele lor ingropate in apropiere de Ekaterinburg. decorat de Stalin.

fiind invitati sa cineze la Palatul Buckingham. IDILA. A urmat refuzul Execuivului de a-si da acordul pentru oficializarea casatoriei. Izolarea completa a lui Mihai I presupunea insa un plan eficient de eliminare a oricarui sprijin. fratii au meserii de ajutor pilot". Dar pentru ca relatia celor doi sa devina oficiala. la ceremonia cununiei religioase. La intoarcerea in tara. La 15 noiembrie. Patrascanu. In ultimele zile ale lunii octombrie 1947. incat a cerut-o curand in casatorie! Relatia lor a devenit publica spre sfarsitul lunii noiembrie. a prezentat-o pe sora lui Regelui Mihai I. prima doamna din suita Reginei Elena. s-au revazut la Westminster Abbey la 20 noiembrie. Incepea calvarul pentru Casa Regala din Romania. spera ca regele sa urmeze exemplul celorlalti monarhi est-europeni si sa ramana in exil. "Suveranii nostri s-au bucurat de o receptie afectuoasa". Surprizele au continuat pentru tanarul rege. incalcand. Prima iesire a lui Mihai I din tara in calitate de suveran a coincis intalnirii printesei Ana de Parma – Bourbon. care s-a trezit condus la Aeroportul Baneasa de o serie de oficialitati.239 - . tatal principesei Elisabeta. Printre ceilalti invitati. probabil si datorita zvonurilor ce plasau deja Romania dincolo de Cortina de Fier. Tinerii. deoarece familia regala poposise in Elvetia. Parasise Danemarca alaturi de familia ei din cauza invaziei nazistilor si fusese obligata sa traiasca la New York. printul Michael. Perioada insa a fost depasita. Iubirea lor a depasit greutatile timpului. eticheta a aparut imbracat intr-un palton peste costumul de tenis si cu racheta in sacosa. El. Se indragostise atat de tare. in vadit contrast cu primirea entuziasta facuta liderului comunist iugoslav Tito. Impreuna. Cu o zi inainte de nunta. a trait o poveste de dragoste care desigur i-a alinat mult din durerea pierderii tronului si a exilului. fost dezertor din Armata Romana si cetatean . care s-au placut de la prima intalnire. oficialii i-au intampinat cu mare raceala pe Mihai I si pe Regina Elena. principesa Ana. cand au putut fi vazuti impreuna la teatru si la cinematograf. dupa cum a recunoscut ulterior si Gheorghiu-Dej intr-o convorbire cu Paul Sfetcu. maresalul Curtii Regale. cei doi au infruntat pe rand greutatile deosebite ale acelei vremi. Inaintea plecarii suveranilor la Londra. la 2 decembrie 1947. conform traditiei monarhiei in Romania. cu motivatia ca "guvernul nu si-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunti". Mihai I a reintalnit-o pe principesa de Bourbon – Parma. de numai 19 ani. a informat guvernul de dorinta Regelui Mihai I de a se casatori. seful sau de cabinet. Cina la Buckingham. Regele Mihai I. i-a acceptat cererea in casatorie.printesa daneza Ana de Bourbon-Parma. dupa cum marturisea Nelly Catargi intr-o convorbire cu diplomatul roman Raoul Bossy. care l-a insotit pe Mihai in calatorie. Pe Mihai l-au surprins foarte tare insistentele primului ministru Petru Groza ca el sa onoreze invitatia. la Lausanne. cel care altadata fusese legatura intre comunisti si Palat. asemenea comunistilor din tara. Ana de Bourbon-Parma avusese deja experienta amara a exilului. nici macar n-a vrut sa dea mana cu regele. ca de obicei. asa cum facuse si in timpul grevei regale. Cu ocazia uneia dintre numeroasele receptii. monarhii romani si-au regasit rude si prieteni. Dimitrie Negel. Intr-o discutie purtata mai tarziu. Mihai si Regina-Mama Elena au sosit la Londra. In consecinta. Mihai lauda astfel calitatile viitoarei sotii: "A activat in rezistenta franceza. "Incapatanatul" monarh crea din nou probleme. Principesa Ana a refuzat la inceput propunerea lui Mihai. in timpul razboiului. Groza. era necesar acordul guvernului. fratele printesei Ana de Bourbon-Parma. Ulterior. Prins in tumultul vietii politice romanesti. Scopul premierului fusese a demonstra lumii ca membrii familiei regale nu erau "tinuti prizonieri". ATAC LA REGE. activase ca sofer pe o ambulanta a armatei franceze si urmase trupele aliate in Casablanca. suveranul Mihai a incercat sa il convinga pe Petru Groza sa isi dea acordul la casatoria sa cu Ana. Era nevoie asadar de mai multa energie pentru alungarea sa. marturisea Nelly Catargi. Numirea la 24 decembrie a lui Emil Bodnaras. Casa Regala anuntase absenta lor din tara timp de 20 de zile. principesa a fost decorata cu Crucea de Razboi. alaturi de Regele George al VI-lea. familia regala din Romania a fost invitata din partea Regelui Angliei la nunta mostenitoarei tronului – Elisabeta – cu locotenentul Philip Mountbatten. Aici. Alger si Italia.

diferita. Paul Sfetcu. actul abdicarii a fost impus "cu forta de un Guvern instalat si mentinut la putere de o tara straina". unchiul Anei. cele ale unui apropiat al lui Dej. care era si unchiul preferat al lui Mihai. Regele Mihai a semnat actul de abdicare la 30 decembrie 1947 in prezenta Reginei-Mama Elena. fostul sau sef de cancelarie. "Inlaturarea monarhiei constituie un nou act de violenta in cadrul politicii de inrobire a Romaniei". Planul abdicarii regelui era secret chiar si pentru comunistii de varf ai partidului. Sarbatorile de sfarsit de an nu anuntau nimic spectaculos pe scena politica. mentionand atat rapiditatea cu care s-au succedat evenimentele. de neacceptat. sa conduca mireasa la altar. Petru Groza. in functia de ministru al Apararii a desavarsit controlul comunistilor asupra Armatei. In legatura cu abdicarea Regelui Mihai I. Groza i-a declarat lui Mihai scopul intrevederii – "divortul . Fara ocolisuri. Dupa trei zile a urmat epurarea ostirii de ultimele elemente cu prestigiu si credincioase vechiului regim. secretarul lui Dej. cat si importanta lor in istoria Romaniei. ziarele nu au mai aparut. Insotit de mama sa. sursele istorice sunt reprezentate mai ales de marturiile tarzii ale participantilor la eveniment. In ministerul condus de acum de Emil Bodnaras a fost adus cominternistul Dumitru Coliu (Colev) pe postul de secretar general administrativ. Regele Paul al Greciei. Comunistii au scos in evidenta imposibilitatea coabitarii dintre Rege si Partidul Comunist si au laudat "lichidarea prieteneasca a monarhiei". In aceasta perioada. Bodnaras la Moscova. toate versiunile subliniaza importanta momentului. pe marginea "unor chestiuni de familie". bineinteles. Petru Groza a cerut Regelui o intrevedere la Bucuresti. Premierul nu a venit singur. Singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care a acceptat sa-i "gazduiasca" pe nuntasi a fost fratele Reginei-Mama Elena. In linistea Palatului de la Sinaia. Din partea danezilor a venit totusi printul protestant Erik. Familia regala plecase inca de la 24 la Sinaia. dupa cum s-a exprimat Dej. VATICANUL SE OPUNE Nu numai comunistii s-au opus nuntii lui Mihai si a Anei. Ambii prezinta faptele oarecum asemanator. urmasii trebuiau botezati in religia ortodoxa. Insa perceptia celor doi martori este. Regele Mihai era convins ca discutia avea sa se refere la casatoria sa cu Printesa Ana. Vaticanul nu a putut fi induplecat si astfel membrii familiei regale daneze nu au avut voie sa participe la nunta. ci insotit de secretarul general al PCR – Gheorghiu-Dej. avem la dispozitie chiar rememorarile lui Mihai I din interviurile acordate dupa 1947.sovietic. Tara astepta un Revelion obisnuit. Despre eveniment au relatat fostul Rege. dupa cum a declarat la Londra la 5 martie 1948. Ba mai mult.240 - . Apartenenta tanarului Hohenzollern la religia ortodoxa era. Pe de o parte. Un Revelion ramas in istorie FLORIN MIHAI Actul de abdicare: o poveste delicata. pe de alta parte. a lui Petru Groza si a lui Gheorghiu-Dej. Pentru Mihai. Eforturile apropiatilor celor doi indragostiti au fost zadarnice. iar arhiepiscopul Damaskinos a oficiat cununia. Dimitrie Negel. familia regala pregatea Sarbatorile noului an. dar si Paul Sfetcu. Sfarsit de an si de monarhie. din Soseaua Kiseleff. suveranul a revenit in Capitala si l-a intampinat pe Groza in Palatul Elisabeta. ci si reprezentantii Bisericii Catolice de care apartinea Ana de Bourbon-Parma. pentru 30 decembrie. Desi de pe pozitii diferite. Patrascanu la Predeal. Prin intermediul Maresalului Curtii. El a organizat nunta la 10 iunie 1948 la Palatul Regal din Atena. conform traditiei monarhiei romane. in viziunea papalitatii. Politicienii au petrecut fiecare in orase diferite: Groza la Deva. Vasile Luca la Targu Secuiesc.

LAMURIRE "Acest act mi-a fost impus cu forta de un Guvern instalat si mentinut la putere de o tara straina.. Conform unei declaratii acordate de Mihai I lui Mircea Ciobanu in cadrul unui interviu. dandu-i-se de inteles ca nu mai era in postura de a pune conditii. Ingrijorat. iar mama sa mai multe "interventii isterice". Regele Mihai ar fi avut o atitudine egoista. Avertizat. indreptand discutia catre aspecte "de ordin financiar si material". luand in considerare noua situatie internationala si gravitatea momentului politic. Ca si Petru Groza. Groza si Dej i-au cerut sa semneze pe loc. desigur. asa cum spusese Groza lui Dej de la inceput. Dej opina si ca acesta fusese un "mare succes politic" si "cea mai ieftina si mai buna solutionare a monarhiei". i s-au acordat. au aflat-o si romanii prin Radio Bucuresti. 30 de minute. Pentru a "indulci" momentul si pentru a grabi renuntarea la tron. Dupa o ora si jumatate de discutie. Violentele se pare ca ar fi fost indreptate impotriva celor aproximativ 1. care anuntase abdicarea ca pe un divort amiabil. In mai multe imprejurari.amiabil" intre Guvern si Rege. Dej s-ar fi aratat nemultumit si de faptul ca tanarul Rege ar fi plecat cu o impresionanta avere ("o mare pierdere pentru noi toti"). cel care a ocupat functia de ajutor de sef de cabinet si apoi de sef de cabinet al lui Dej in perioada 1951-1965. la ora 16:30. fara menajamente. Pentru Partidul Comunist. Dej a recunoscut cu franchete dorinta comunistilor de a lichida monarhia romana inca din 1945. Sfetcu a avut ocazia sa auda povestirea evenimentelor de la 30 decembrie 1947 de la liderul comunist. Regina-Mama Elena l-ar fi rugat pe fiul ei sa nu comita un gest ireparabil. desigur. cu ceea ce se intamplase in alte tari. insistenta sovieticilor pentru lichidarea monarhiei romane. Mihai s-a intors in fata lui Groza si a lui Dej. Inlaturarea monarhiei constituie un nou act de violenta in cadrul politicii de inrobire a Romaniei. Cu . pastrat pana atunci de cei doi emisari ai Guvernului intr-un dosar rosu. Apoi.000 de studenti arestati in ultimul an pentru vina de a fi sprijinit monarhia pe timpul grevei regale. Fusese insa prost sfatuit sa se intoarca in tara. Pentru a-l speria pe Mihai. care i-a incre-dintat lui Groza misiunea de a "termina cu monarhia" pana la sfarsitul lui 1947. Decizia finala a apartinut Moscovei. A sugerat. Retragandu-se intr-o camera alaturata. Firele de telefon fusesera taiate. Regelui i s-a inmanat actul de abdicare. Dimitrie Negel si Mircea Ioannitiu – secretarul sau. In aceste conditii. Stirea despre abdicarea lui Mihai I a fost insa auzita mai intai la Radio Moscova. ca si cum totul fusese spus.. Situatia era cu adevarat disperata pentru Rege. arestat in urma intrevederii cu Regele Mihai din 23 august 1944. Garda Palatului fusese inlocuita cu soldati din divizia Tudor Vladimirescu. Agitata. "nu mai e nevoie de monarhie". Inainte de a semna. UN DIVORT ELEGANT SI CIVILIZAT. Dej ar fi cerut lui Mihai in mod raspicat sa semneze actul de abdicare. Artileria era indreptata spre camerele regale. cel mai important aspect in rezolvarea chestiunii monarhiei era gasirea unei "intelegeri civilizate". devotati partidului. Desi Mihai I a cerut 48 de ore pentru examinarea documentului. anume influenta puterii sovietice in Romania. ca din intamplare. Primul-ministru a concluzionat ca. Promisiunile nu au fost insa respectate. Dej si Groza organizasera un veritabil "mic joc de razboi" in Parcul Herastrau. Reginei-Mame pistolul ce-l avea in buzunar si conform marturisirilor sale ulterioare urma sa-l foloseasca in cazul unui refuz pentru a nu i se intampla si lui "ce i s-a intamplat lui Antonescu". premierul i-a aratat. Groza i-a promis Regelui pastrarea domeniilor personale si a cetateniei romane. Tot cu acelasi scop. monarhul a fost avertizat de oamenii de incredere. Dupa spusele lui Sfetcu. In comparatie. iar izolarea – completa. Mihai a acceptat sa semneze.241 - . A pus si conditia ca el sa fie acela care isi va anunta oficial abdicarea fostilor sai supusi. cei doi l-au amenintat cu varsarea de sange in cazul in care semnarea actului ar fi durat. Multi dintre acestia erau siguri ca Regele isi dorea o plecare in exil cu ocazia nuntii Principesei Elisabeta. Mai apoi. de anumite schimbari. nu ma consider legat in nici un fel de acest act care mi-a fost impus. Unul dintre apropiatii lui Gheorghiu-Dej a fost Paul Sfetcu.

de fapt. Republica. "Muncitori. la ora 15:30. voi continua sa servesc poporul roman. de care destinul meu este legat inexorabil" Regele Mihai. Ceilalti ministri participanti (12 la numar din 18 departamente) nu l-au deranjat cu intrebari pe seful guvernului. balcoanele isi unesc entuziasmul si timp de cateva minute Parlamentul roman isi exprima bucuria fata de noua forma de Stat a Romaniei. Aceasta intrunire ad-hoc a Guvernului a fost urmata in seara aceleiasi zile de o convocare a Adunarii Deputatilor in jurul orei 19:10. Petru Groza nu a scapat prilejul de a face si o gluma atribuind Reginei-Mama Elena cuvinte care. Deci. cetatene si cetateni" erau chemati conform Proclamatiei Republicii sa inalte o "noua forma de viata a Statului care sa asigure tuturor celor care muncesc bunastare materiala si culturala". declaratie dupa abdicare "Regele a plecat. sedinta de guvern s-a incheiat. asa cum se cuvine.credinta nestramutata in viitor si animat de acelasi devotament si dorinta de munca. Ironie. guvernul si intreaga Adunare se ridica in picioare si aclama furtunos. guvernul a aprobat ambele texte. in dubla calitate. s-a retras – lucru pentru care poporul roman nu se poate arata nerecunoscator. Oficiosul Partidului Comunist. de prim-ministru si de participant la semnarea actului de abdicare. Tribunele. nu stim daca apartineau sau nu acesteia: "Ca sa utilizez o expresie a regineimame. (. pentru ca nimeni sa nu poata avea un cuvant de repros pentru acela care. Fara nici un fel de obiectie. Petru Groza si Gheorghiu-Dej s-au grabit sa anunte tara despre noua situatie. ostasi. La cateva zile distanta. Regele a constatat – asa cum este scris aici – ca institutia monarhiei era o piedica serioasa in calea .242 - . Adunarea a aprobat constituirea Prezidiumului Republicii si a ales membrii acestui for. a fost vioara intai. subofiteri si ofiteri. printr-un "divort decent si elegant de monarhie". ca orice alt cetatean al acestei tari.. premierul se arata recunoscator monarhului: "Vom ingriji ca fostul rege sa plece linistit. tarani si intelectuali. premierul a monopolizat discutia. Au fost citite pe rand Actul abdicarii si Proclamatia guvernului catre popor prin care se anunta noua titulatura a statului: Republica Populara Romana. traiasca republica!" FLORIN MIHAI "Regele a plecat.) Cand. vreau sa va comunic ca actul acesta s-a facut prin buna invoiala. a prezentat in stilul caracteristic evenimentul in numarul special de Anul Nou 1948 astfel: "Tribunele. Petru Groza a formulat in stilul sau trecerea la noul regim politic. In plus. DECLARATIE DE PREMIER Cu ocazia sedintei extraordinare de Guvern. "Scanteia". propusi de guvern. in incinta Parlamentului rasuna pentru prima data cuvintele "REPUBLICA POPULARA". La data de 30 decembrie 1947. s-a tinut un extraordinar Consiliu de Ministri la care Petru Groza.. intelegand glasul vremurilor. Familia Regala parasea intr-un trist anonimat Romania. In acel moment. balcoanele. fostul rege va fi respectat. comunistii proclamau cu entuziasm o noua forma de stat. poporul a facut azi un divort si decent si elegant de monarhie". parase