MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

LIMBA ŞI LITERATURA GREACĂ VECHE (ELINĂ)
- profesori -

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

- Bucureşti 2004

1

sintaxa formelor nominale ale verbului. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale. c. părţile de vorbire invariabile: adverbul. b. opera. regulile de accentuare. propoziţiile principale. adjectivului şi numeralului. consecutio modorum în fraza elină. modurile şi conjuncţiile introductive în propoziţiile dependente. b. substantivului. valoarea documentară a epopeilor homerice. flexiunea pronominală. conjuncţia. paradigme. 2. II. componenţa lexicului. coordonarea şi subordonarea. vocalismul: clasificarea vocalelor din punctul de vedere al timbrului şi al cantităţii. f. tipuri flexionare. 4. subiect. tipuri de flexiune. clasificarea pronumelor. numele predicativ.TEME DE LIMBĂ I. propoziţiile subordonate. 3. 1. consoanele: clasificare. spiritele. influenţa stilului retoric asupra strategiei narative a Iliadei şi Odiseii. c. topica părţilor de propoziţie. limba homerică. c. diftongii. d. paradigme. accentul. TEME DE LITERATURĂ Epoca arhaică Homer 1. predicat. prepoziţia. Sintaxa propoziţiei a. IV. Sintaxa frazei a. morfologia verbului: categoriile gramaticale. V. Lexicul limbii eline a. acordul părţilor de propoziţie. III. mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea şi compunerea. cuvintele atone. funcţiile sintactice ale cazurilor în propoziţie. 2 . interjecţia. atribut. complement. Structura morfo-sintactică a limbii eline a. modurile în propoziţiile independente. apoziţie. b. b. b. pronunţia. modificări calitative. c. clasificarea diftongilor. e. flexiunea articolului. Sistemul fonologic al limbii eline a. d. 2.

viaţa şi opera. Epoca clasică Eschil 1. varietatea tematică. 3. inovaţii metrice şi stilistice. 4. 2. 2. teme majore în poezia monodică. viaţa şi opera. Poeţii melici monodici: Alceu. Poezia melică corală Pindar 1. Sofocle 1. valoarea filosofico-etică. 2. varietatea caracterelor. 2. 2. viaţa şi opera. Hesiod 1. Teognis 1. 2. Hipponax din Efes 1. originalitatea stilistică. inovaţii în tehnica dramatică. viaţa şi opera. viaţa şi opera. filosofică a poemului Munci şi zile. 2. Solon. viaţa şi opera. Theogonia — poem genealogic. Poeţii elegiaci: Calinos. fiosofia religioasă şi morală. Iambografii: Arhiloh. influenţa epopeilor homerice asupra tematicii. concepţia nouă despre dramă. 3. viaţa şi opera. stilului şi metricii poeziei elegiace. problema homerică. 3 . 3. 3. viaţa şi opera. Tirteu. Euripide 1. 3. 3. Mimnerm. elemente novatoare în opera lui Eschil. 2. Sappho. etică. Anacreon 1. 4. societatea contemporană în teatrul lui Euripide.5. valoarea istorică. caracteristici metrice şi stilistice. caracterul satiric. Simonide din Amorgos.

viaţa şi opera.Aristofan 1. 3. 2. viaţa şi opera. viaţa şi opera. Epoca elenistică Teocrit 1. Menandru 1. viaţa şi opera. valoarea documentară. Calimah 1. viaţa şi opera. 2. tipologia personajelor lui Aristofan. arta dialogului la Platon. Demostene 1. 4 . concepţia istorică a lui Tucidide. viaţa şi opera. 3. 2. Tucidide 1. viaţa şi opera. caracterul novator al noii comedii. viaţa şi opera. 2. limba şi stilul. invenţia dramatică la Aristofan. Platon 1. 3. 3. valoarea artistică a operei. 2. Herodot 1. noutatea inspiraţiei. 3. 2. personaje şi caractere. 2. caracterul realist al operei epigramatice. arta lui Herodot. principiile filosofiei lui Aristotel. valoarea artistică. Aristotel 1. 2. 3. caracteristicile generale ale omului de stat şi ale oratorului prezentate în opera politică a lui Demostene. 2. viaţa şi opera.

3. 2. 2. viaţa şi opera. arta şi stilul. viaţa şi opera. Pentru temele de limbă 5 . 3. 2. 2. 2. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE I. Grigore din Nazianz 1. Polibiu 1. arta. Ioan Gură de Aur 1. 2. viaţa şi opera. caracterul ştiinţific. caracterul general şi pragmatic al istoriei polibiene. concepţia istorică. critica socială. viaţa şi opera. valoarea documentară a Vieţilor paralele. Lucian 1. 3. 3. Vasile cel Mare 1. 3. originalitatea oratorică. valoarea artistică. viaţa şi opera.Apolonios din Rhodos 1. viaţa şi opera. 2. elocinţa. viaţa şi opera. Epoca romană Plutarh 1. caracterul filosofic. dramatismul poemului Argonautica. 3. stilul. 4. caracterul filosofic şi moralist al scrierilor lui Plutarh.

istoriei. 1935 J. c) conţinuturi şi concepte operaţionale ale acestora. Locul Odiseei în epica greacă. Pieraccioni. 2. Conexarea absolut necesară a segmentelor de proiectare. M. Histoire de la littérature grecque. Studiu introductiv. 1986 II. traducere de Cristian Unteanu. religiei. Palmer. Syntaxe grecque. Popescu. artei. 1981 V. 5. Introducere în Iliada. Bucureşti. Graur. metode şi procedee folosite în predarea gramaticii greceşti. Proiectarea parcursului disciplinar: a) obiective . Istoria literaturii eline. Limba elenă. Iaşi. C. 1960 Maria Marinescu-Himu. I–V. 1986 Felicia Vanţ Ştef. structuri modulare. Bucureşti. Paris. în vol. Grammatica greca. formarea reprezentărilor culturale şi atitudinale. Corelarea conţinuturilor disciplinare cu competenţele vizate de efortul formativ al parcursului didactic de limbă greacă. Rachet.Al. Polybios. 1924 D. a. Interdisciplinaritatea . Balmuş.-E.obiectiv major în predarea limbii greceşti. Gramatica limbii greceşti. Adelina Piatkowski. 1965 L. Legrand. etc. R. geografiei. Maria Marinescu-Himu. cu modele de activităţi de învăţare. s. ediţia a III-a. 1918–1935 Alfred şi Maurice Croiset. Sintaxa structurală a limbii vechi greceşti. 6 . The Greek Language. New Jersey.cadru de pedagogie generală: b) obiective de referinţă ale disciplinei. Pentru temele de literatură Alfred şi Maurice Croiset. abordarea interdisciplinară a filosofiei. Strategii didactice ale învăţării: a) tehnica traducerii şi a analizei complexe a textului grecesc. Editura Univers. Manuel d’histoire de la littérature grecque. 6. având ca finalitate integrarea în viaţa socială şi profesională. 4. Paris.Şcoala ca sistem. motivaţia învăţării. Bucureşti. Pippidi. învăţare şi evaluare la toate palierele disciplinare: cunoaşterea limbii. 1972 Ph. Bucureşti. La poésie alexandrine. Roma. 3. Bucureşti. Paris. opţiunea pentru studiul limbilor clasice. în volumul Variaţii pe teme clasice. 1966 G. 1980 D. Tragedia greacă. Istorii. Paris. vol. 1980 TEME DE METODICĂ 1. tipul gradual de predare. Studierea limbii greceşti din perspectiva integratoare a culturii şi civilizaţiei antice greco-romane. modele ale muncii intelectuale. Felicia Vanţ Ştef. Humbert. Bucureşti.

13.2/1981 5. (coord. Nicola.Ghid metodologic de aplicare a programei de Limba latină. Al. (coord. tehnici specializate: diagnoza. Turcu. evaluarea continuă.. Bucureşti. în Tribuna şcolii nr. Editura Dacia. ***. 16. (1995). tehnica analizei stilistice a textului grecesc. căile de îmbogăţire. Folosirea mijloacelor audio-vizuale în lecţia de limbă şi literatură greacă. în Revista de pedagogie nr. Pânişoară. Ionescu. 14. I. 8. neologismele româneşti cu ortigine greacă. în vigoare. factor de progres al învăţământului contemporan. în scopul însuşirii terminologiei ştiinţifice internaţionale. Stoica.) (2001). ProGnosis. I. A. ***. Neacşu. Cerghit. Stoica. (e. 12. Polirom. 1982 6. G. Evaluarea progresului şcolar. I. evaluare formativă şi sumativă). Bucureşti. Cerghit. Cultivarea limbii în şcoală. (2000). Lecţia între proiect şi realizare. CNC.P. fixare şi activizare a cunoştinţelor de lexic grecesc. I. 10. Pedagogie generală. Potolea. Iaşi. C. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. Prelegeri pedagogice. A (2003). Radu.predarea lexicului grecesc.XX/1981 7. T. Tratat de pedagogie şcolară. Popescu. Îmbogăţirea cu neologisme a vocabularului elevilor de liceu. Consfătuirea pe ţară cu privire la manualele de limbi clasice. Bucureşti. Landsheere. 11. Bucureşti. Ungureanu.U. Bibliografie obligatorie 1. De la teorie la practică. pentru clasele a IX-a – a XIII-a. Narcy. Cucoş.R.) (1988). Iaşi. Graur. (2000). Interdisciplinaritatea. Polirom.P. Les Editions d’Organisation. M. Liceu. metode de predare a literaturii greceşti.O. Cluj. 2002. b) cunoaşterea lumii greceşti (cunoştinţe actualizate despre lumea greco-romană).. în Revista de pedagogie nr.9/XXI. (1975). Didactica modernă. A. 1990 - 7 . 1990 J. ***. Gh. E. Gimnaziu. D.) (2001). Ghid pentru profesori. I. I. Madrid. Paris. M. Ed.B. 15.D. Humanitas Educaţional. Negreţ. în Studii clasice nr. 9. Evaluarea (obiective ale evaluării. Cluj. I. Evaluarea curentă şi examenele. Didactica de las humanidades clasicas. Bibliografie facultativă F. Valoarea educativă a studiilor clasice. 1972 2. Aramis. 8. Dacia.3/1981 3. D. Bucureşti. Curs de pedagogie. cuvintele greceşti al căror radical e prezent în compunerea unor cuvinte savante. Adrados. 7.Mînzat.. I.a. 1972 4. Programele şcolare pentru limba greacă veche (elină). Bucureşti. Apprendre une langue etrangere. tipuri de evaluare. Ionescu.

Programe şcolare pentru clasa a IX-a. 2001. Aria curriculară “Limbă şi comunicare”. Bucureşti. Bucureşti. CNC 8 . Seria liceu – Aria curriculară “Limbă şi comunicare”. 1999. CNC Programe şcolare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful