You are on page 1of 6

Tudor Arghezi

Personalitate artistic excep ional , Tudor Arghezi domin lirica româneasc i este dup unele aprecieri "cel mai de seam poet contemporan". Este considerat al doilea mare poet român dup Eminescu, opera sa încadrându-se în curentul modernist. Îndelungata sa activitate creatore prezint puternice tr s turi contradictorii, care au determinat dificult i reale în interpretarea operei sale. Scurta biografie. S-a n scut la 21 mai 1880, în Bucure ti, cu numele de Ion N. Theodorescu. Pseudonimul s u provine de la denumirea veche a râului Arges - "Argesis". P rin ii s i au fost originari din jude ul Gorj "cel mai s rac i mai pietros din regiune", dup propria m rturisire ("Les lettres francais"). Acolo, continu poetul "locuitorii sunt rani primitivi, care au un folclor admirabil. Str mo ii mei erau oameni care tiau a lucra cu cu itul, nu în pâine pentru c n-o aveau ci în carnea altora. Cu vocabularul restrâns al cu itului î i aranjau ei t r eniile de dragoste sau interesele. În ce m prive te, cred c i eu port în umbr o p rticic din acest cu it familial". Datorit neîn elegerilor cu t t l s u el p r se te familia la vârsta de 11 ani s - i câ tige singur existen a, paralel cu studiile liceale de la Sfântul Sava, în diferite moduri: ucenic la pietrar poleind inscrip iile din cimitire, secretar al unei expozi ii de pictur . De asemeni a fost lucr tor la fabrica de zah r de la Chitila. Din anii liceului încearc o prietenie durabil cu Gala Galaction. Preocup rile literare încep timpuriu. Sub pseudonimul Ion Theo (Ion Theodorescu), debuteaz la 16 ani cu poezia "Tat l meu" publicat la liga Ortodox a lui Macedonski (nr. 4 / 1896). Poetul mai public i în alte reviste macedonskiene precum "Revista modern ", "Via a nou " poezii influen ate de coala simbolisto-instrumentalist a maestrului, care îi aduc elogii pentru surprinz toarea putere de a st pâni i modela materialul limbii. O criz de misticism îl determin s se c lug reasc la vârsta de 19 ani, la m n stirea Cernica, unde tân rul credea c va afla lini tea necesar reculegerii, dar în chilia sa Iosif (noul s u nume) scrie i studiaz mai ales noaptea, spre surprinderea c lug rilor b nuitori, care credeau c ar fi avut leg tur cu diavolul. În 1904 împreun cu V. Demetrius scoate o revist în care public lucr ri împotriva sem n torismului i a "poeziei noi" i pledeaz pentru originalitatea creatore, public un ir de poezii, printre care unele apar in ciclului "Agate Negre". Intrat în conflict cu clerul monahal, pleac la o m n stire din Elve ia. P r sind dup un an definitiv mediul eclesiastic, duce o via de vagabandaj, îndeplinind în str in tate (în Elve ia), apoi în Fran a tot soiul de munci fizice ("am c rat cu spinarea, am vândut bibelouri, am înv at s fac inele i capace de ceasornicar" - m rtuirisiri în "Principii de educa ie").

Întorcându-se în ar în 1911. mai ales în prima etap . Acest act îndr zne îi atrage arestare i internare în lag rul de la Târgu Jiu (1943). original în lirica româneasc . Ajunge la maturitatea creatoare în 1916 cu poazia "Bel ug". 1937-1938). p trunde tot mai adânc în masa larg a poporului i este tradus în diferite limbi str ine (italian . dup cum în special în ciclul "Agate negre". Dar p trunderea crea iei argeziene în con tiin a contemporan s-a f cut greu.D. În acest an este primit membru al Academiei. poetul este pre uit i popularizat ca o expresie major a geniului român. diverse influen e. A condus câteva publica ii de mare prestigiu precum "Cronica" (1915-1916). "Cuvinte potrivite". Argezianismul se ive te de fapt ca o reac ie violent împotriva unui climat cenu iu ce se instalase în literatura român prin sem n torism i epigonismul eminescian. la vârsta de 47 de ani apare primul s u volum de versuri. E ales în Marea adunare na ional i i se acord cele mai înalte ordine ale republicii. dovedindu-se o prezen nou . c ci în fa a marii nout i. În timpul celui de-al doilea r zboi mondial. Dup excep ioanala contribu ie a lui Eminescu la f urirea expresiei poetice na ionale. o parte din acestea provenind din acela i ciclu al "Agatelor negre". Dup eliberare nu. Dintre cei care au contestat opera lui Arghezi ne limit m la men ionarea numelor prestigioase ale timpului precum: N. Opera sa editat i reeditat . colaboreaz la operele lui N. "Cuget torul românesc" (1922-1923) i mai ales "Bilete de papagal" (1928-1930. Abia în anul 1927. mai complex. D. reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucure ti. poetul public articole antifasciste. Universul liric arghezian În lirica argehzian s-au contopit. L sând la o parte experien ele ini iale de tip macedonskian. manifestându-se ca un redutabil pamfletar. men ionabile sunt i unele scenete eminesciene din faza debutului. cu o nou sensibiliate. pe linia ideilor socialiste. Iorga. împotriva baronului von Killinger. Eugen Lovinescu. critica literar a manifestat o vie rezisten . În schimb criticii . N. dup exprien a str lucit a lui Macedonski. dou zeci de piese. De atunci Arghezi a fost mereu prezent în con tiin a public româneasc cu noi volume de versuri i proz . "Rug ciune de sear " are un str vechi ton protestatar. apare evident cea din sensibiliatea baudelarian .În 1910. culminând cu un virulent pamflet "Barone". francez ). Este s rb torit cu mari elogii la v rsta de 80 de ani. dar desf oar i o necontenit activitate ziaristic la majoritatea ziarelor democrate i la toate revistele de seam . Ion Barbu. iar în 1957 i se acorda premiul de stat.Cocea. Cocea public dintr-un caiet mai vechi al poetului.i înceteaz activitatea creatoare i începând în special de la Congesul scriitorilor români din 1956. Prima oper . datorit contactului prin lectur cu valorile na ionale i interna ionale. lui Arghezi i-a revenit în secolul nostru înalta viziune de a duce mai departe mesajul înainta ilor i de a crea un instrument politic.

" Cuvinte potrivite " (1927) i constituie poezia sa programatic . - ÄTestament´ Prezentare generala Poezia Testament de Tudor Arghezi deschide primul volum de poezii. poezia de dragoste care la Tudor Arghezi îmbrac chipul reticen ei i amânârii.precum Pompiliu Constantinescu i G. Cuvântul Testament înseamn un act prin care o persoan las bunurile sale urma ilor. În poezia lui Arghezi. "Ia aminte". (.i voi l sa drept bunuri dup moarte. "Cuvinte potrivite". iar opera literar este rodul harului divin i al trudei. Cum e i c lc tura la hor i la mers. atitudinea fa de moarte ("De ce-a fi trist?") i nu în ultimul rând arta poetic ("Testament"). Poezia argheziana este de mai multe tipuri: social i cuprinde estetica urâtului. universul r nesc i revolta social ("Flori de mucigai". st pân absolut al universului. sau implinirea erotic de tip casnic ("Carticic de sear "). Semnifica ia titlului. o rim c mai bun . poate cea mai cunoscut art poetic din lirica româneasc . prin care las mo tenire urma ilor opera sa literar : "Nu. Alte poezii programatice sunt "Portret". Dar trebuie o rim i-o pauz la vers. De asemenea. "Rug de sear ". poetul este în c utarea lui Dumnezeu ("Psalmii"). s lu m aminte Ca stihul e o nunt de graiuri i cuvinte." . filozofic ." ("la aminte") Tema poeziei "Testament" exprim concep ia despre art a lui Arghezi i define te programatic întreaga crea ie liric a poetului. Decât un nume adunat pe-o carte. C linecu au apreciat revolu ia pe care o realizase în literatura noastr . "Peizaje"). în care cuvântul este atotputernic. fiind prezente elemente precum lirica sociogonic ("Cântare omului"). poezia jocului "a boabei i a farâmei" ("M r isoare". C ci de se frânge stihul str bat i d în gropi i jocul pare-o hor ca de ologi i chiopi. "Danseaz stihul ritmul i pas cu pas îl sun .) G tit de s rb toare cu fir. O rim -i mai scâlcie. "testament" înseamn rela ia spiritual între genera ii precum i responsabilitatea urma ilor fa de mo tenirea primit . "Hore")... titlul ilustreaz i în sens propriu faptul c poezia este un "act oficial" întocmit de poet.

el poate s mângâie sau s pedepseasc : . poetul a az "cartea" la c p tâiul civiliza iei omene ti. simbolizata aici prin "fiule". F cui din zdren e muguri i coroane. tân r. realizat cu mult efort i în mod evolutiv: "Prin râpi i gropi adânci. Ea e hrisovul vostru cel dintâi" Evolu ia spiritual este ilustrat prin instrumentele pe care poetul le enun în poezie. omenirea a progresat c tre o activitate intelectual . cu îndemnul. întrucât cuvântul este la Arghezi atotputernic: "Le-am pref cut în versuri i-n icoane. accentuând faptul c ea constituie o acumulare spiritual "de la str bunii mei". din nou adresat direct. întâia oar Sapa-n condei i brazda-n c limar " Limbajul poetic vine din vorbirea b trânilor. intim. din limba popular . s le urci le-a teapt . L sând întreag dulcea lui putere. care are rolul de a accentua valoarea deosebita a mo tenirii." Cuvântul arghezian este omnipotent. ceea ce constituie o m rturisire de credin . continuarea operei înf ptuite de str mo i constituie o treapt în evolu ia spiritual a omenirii. care d poeziei un ton familiar. "Din graiul lor cundemnuri pentru vite". din care poetul a "ivit cuvinte potrivite". ce apropie genera iile trecute de viitorime: " i care. bunul cel mai de pre al poetului. de la munca fizic . Cartea mea-i. opera literar . o adresare direct .Structura poeziei Poezia începe printr-o nega ie. c reia îi r mâne devotai. fiule. ideatic : "Ca s schimb m acum. Inova ia stilistic arghezian face ca poetul s valorifice cuvintele în sens estetic. o treapt . Suite de b trânii mei pe brânci" Continuarea tradi iei str bune. pe care acesta o las prin testament viitorimii." Ca mesager al trudei i durerii str bunilor. Veninul strâns l-am preschimbat în miere. de a respecta acest bun spiritual i a-l duce spre progres: "A az-o cu credin c p tâi. s le dea o nou semnifica ie.

aleas . Limbajul artistic (estetica urâtului) se individualizeaz în literatura noastr prin modalit i originale i novatoare: . care este plin de sensibilitate i de noble e spiritual : "întins lene pe canapea Domni a sufer în cartea mea. efort. mucegaiuri i noroi Iscat-am frumuse i i pre uri noi. care este "Domnul". cu dou lumi pe poale. e cel care trude te din greu pentru ca cititorul sâ fie con tient de datoria sa de a contribui la evolu ia civiliza iei spirituale a omenirii: "Robul a scris-o." ' Ultima strof d o defini ie concret operei literare care. inspira ie i trud . a a cum i el a preluat-o i a înfrumuse at-o."Am luat ocara. P zind în piscul datoriei tale. iar genera iile viitoare au datoria de a-l p stra i a-l în l a: "Am luat cenu a mor ilor din vatr i am f cut-o Dumnezeu de piatr . durerile neamului românesc. pe care o las mo tenire urma ilor. Ca fierul cald îmbr i at în cle te. Hotar înalt. când s -njure. poetul f când trimitere la Biblie. " Datoria poetului este aceea de a ilustra în poezia sa. ca simbol al izb virii i pedepsirii celor ce au provocat suferin ele. este dat de la Dumnezeu. progresiv. între care exist o uniune perfect : "Slova de foc i slova f urit împerecheate-n carte se m rit ." Tudor Arghezi considera poezia o domni r sf at ." Poetul se consider robul cititorului. el creeaz o oper care s fie citit de urma i. Domnul o cite te. Arghezi aducând în literatura român estetica urâtului. talent." Cuvântul este divin. Limba poetic în care sunt exprimate aceste idei este surprinz toare prin inova ie stilistic . i torcând u ure Am pus-o când s -mbie. imaginea groteasc a st pânului jucând "ca un ap înjunghiat" fiind subliniat de ideea biciului r bdat întors în cuvinte. în concep ia lui Arghezi este o îmbinare armonioas între har. a îmbog it-o. unde se spune c "mai întâi a fost cuvântul"." întreaga oper literar este rodul unei tradi ii str mo e ti în care se înscrie i opera lui în mod evolutiv. a în l at-o spiritual: "F r-a cunoa te c -n adâncul ei Zace mânia bunilor mei. 'Vioara". o nou manier literar de a exprima frumosul. dându-i astfel o nou valoare: "Din bube.

mucegaiuri i noroi/frumuse i i pre uri noi". ca i cum omul i-ar purta capul cuprins într-o aureol de icoan . "zdren e/muguri i icoane". 4. epitetele se disting prin inova ie. idee exprimat . "pl vani". Orice act creator spiritual implic i cultul poetului pentru tradi ie. metafore surprinz toare ca semnifica ii: pentru sensul de opera poetul folose te o multitudine de metafore: "carte". "bube. "cuvinte potrivite". "poale". "hrisov". "zdren e". "durerea surd i amar "." 5. sintagme poetice construite în serii opuse: "graiul lor cu îndemnuri pentru vite"/ "am ivit cuvinte potrivite". "Dumnezeu de piatr ". sintaxa surprinde prin invers rile de topic : " i dând în vârf. 2. Versurile au metric variabil . ca un ciorchin de negi. Pretutindeni în toate este poezie. limbajul popular este semnificativ în poezie prin expresiile i cuvintele populare: "pe brânci". "saricile". "ciorchini de negi"." . colturos.1. "se m rit ". "slova de foc i slova f urit ". "veninul"/"miere". în consonan cu asprimea ideilor transmise. de Arghezi în mod explicit: "Poezia e îns i via a. prin al turarea de cuvinte surprinz toare: "dulcea lui putere". iar lexicul e abrupt. "ocara". 3. "torcând u ure". e umbra i lumina care califeleaz natura i d omului senza ia c tr ie te cu planeta lui în cer./Rodul durerii de vecii întregi. " ap înjunghiat . pentru str mo i i totodat responsabilitatea creatorului fa de urma i.