MUNŢII FĂGĂRAŞ

-cele mai înalte vârfuri din Carpaţii româneşti;

-cea mai lungă creastă carpatică (circa 70km.), cu înălţimi ce depăşesc mereu cota de 2000 de metri.

Valea Sâmbăta

Depresiunea Făgăraş

spre valea

Viştea Mare

Şaua Portiţa Viştei 2130m

Vf. Moldoveanu 2544m

Vf. Viştea Mare 2527m.

Refugiul alpin Viştea Mare

Limita dintre zona pădurilor (etajul coniferelor) şi zona alpină

Vf. Moldoveanu

Circ glaciar

În Pleistocen o răcire a climei întregului Glob a determinat la altitudini de peste 1800-2000 m., în spaţiul carpatic, apariţia situaţiei de prezenţă a zăpezilor permanente. Din acest motiv a avut loc acumularea unei mari cantităţi de zăpadă şi transformarea treptată a acesteia în gheaţă – glaciaţiunea carpatică -, care a determinat sculptarea circurilor glaciare, în locurile de acumulare. glaciare În Holocen încălzirea climei a dus la topirea gheţarilor, astfel circurile glaciare au fost ocupate de apă şi s-au format lacuri glaciare.

Lacul Podragu ( 2170m.)
15,5m. adâncime

Iezerul Podu Giurgiului
( 2226m)

Lacul Capra

Vale glaciară
Din momentul în care gheaţa s-a acumulat în cantităţi mai mari a început procesul de “curgere” a acesteia, având loc geneza văilor glaciare , cu forma lor specifică a literei “U”.

Vale glaciară

Vf. Viştea Mare

Vf. Moldoveanu 2544m.

Mase de grohotiş la poalele versantului, “mări de pietre”

Monumentul Nerlinger
( 2287m.)

Traversarea unei fâşii de zăpadă întărită
sfârşitul lui iulie

Şaua Capra
2315m.

Lacul Capra ( 2230m.)

Lacul Capra

Transfăgărăşanul
sectorul sudic

Lacul Capra

Lacul Bâlea
de pe Şaua Caprei

Lacul Bâlea ( 2027m.)
Suprafaţă de 4,6 ha.

Clopoţei
Campanula serrata

Cruciuliţă de munte
Senecio glaberrimus

The world is a book, and those who do not travel, read only a page.
Saint Augustine of Hippo