CURS 1 1.1 ENTITATE – colectie de date care reprezinta un obiect, fenomen, process de sine statator.

ATRIBUT – reprezinta o proprietate carecteristica a entitatii. RELATIE BINARA(pe ? ) – submultimea R: ? *? ? ? cu proprietatea: R={ (x,y) Є ? *? | x,y Є ? / x are aceeasi valoare cu y} PROPRIETATI: R: ? *? ? ? este: -

-

1. reflexivitatea: pt oricare ar fi x Є ? > xRx; 2. simetrie: dc pt oricare ar fi (x,y) Є ? xRy at exista yRx ; 3. antisimetrie: dc pt oricare ar fi (x,y) Є ? xRy si yRx atunci ? x=y ; 4. tranzitivitate: daca pt oricare ar fi (x,y,z) Є ? xRy si yRz at > xRz;

TIPURI: - Relatie de echivalenta: reflexivitate + simetrie + tranzitivitate; - Relatie de ordine totala: pt oricare ar fi x,y Є ? fie xRy fie yRx; - Relatie de ordine: reflexivitate + antisimetrie + tranzitivitate; - Relatie de preordine: reflexivitate + tranzitivitate; 1.2 Structura de date este o relatie de date intre care s-au definit o multime de relatii care conduc la un anumit mecanism de identificare si selectie a componentelor sale. Principalele operatii asupra structurii: - memorare - consultare - actualizare - sortare - ventilare - fuzionare - copierea - interclasare

Clasificare: a)dupa tipul componentelor structurale: - omogene (componente de acelasi fel) - heterogene (invers) b)dupa tipul substructurilor componentelor ale structurii: - recursive (contine substructurile de acelasi tip) - nerecursive (invers) c)dupa posibilitatea modificarii valorii si/sau structurii datelor - structuri statice (nu se pot modifica nr de componente si nici ordinea) - structuri dinamice (se poate modifica orice) d)dupa nivelul de structurare a datelor: - logice (cu operatori logici) - fizice (pe support de memorare)

TIPURI DESTRUCTURI: 1. Punctuala – reprezinta un element izolat fara legatura cu altul - simpla 1. Structura liniara: - inelara 3. Strucutura arborescenta 4. Strucutura de retea: - simpla - complexa CURS2

Arhitectura CODASYL . sortare) a) functia de utilizare a) functia de administrare 2. OBIECTIVE SGBD a) asigurarea independentei: . refacere) .independenta fizica .1. modificare) . cautare. modificare valori.independenta logica a) a) a) a) a) 2.3. modificare structura de acces) . refolosire.intretinerea bazelor de date (colectare. spatii goale.definirea structurii bazelor de date .asigurarea securitatii datelor 2.incarcarea datelor in baza de date .2.4.reorganizarea bazelor de date (restructure. COMPONENTELE BAZELOR DE DATE pe 3 nivele: a) nivel logic a) nivel conceptual a) nivel fizic SGBD este reprezentat de un program de baza ale bazelor de date pentru care se realizeaza urmatoarele activitati: . asigurarea unei redundante minime si controlate asigurarea unor facilitate sporite de utilizare a datelor cresterea gradului de securitate asigurarea integritatii datelor asigurarea portabilitatii (accesul multor utilizatori si aplicanti fara a schimba baza de date) FUNCTIILE SGBD: a) functia de descriere a datelor (se defineste structura bazelor de date. legatura dintre colectii. se descriu atributele din baza de date) Se mai defineste (LDD) – metode si drepturi de acces. legatura dintre date.2 2.acces la date (pt vizualizare. adaugare sau stergere. a) functia de manipulare (creare baze de date.

transmite comanda la sistemul de operare pentru acces la date 1. Analiza sistemului sau a domeniului si a cerintelor informationale pe care trebuie sa le indeplineasca baza de date 1. CLASIFICARE SGBD: a) dupa sistemul de calcul: . Analiza structurala (sistemele si legaturile dintre acestea) – elaborarea modelului dinamic BD 1.pentru minicalculatoare . ZLA controleaza datele solicitate si comunica cu SGBD 2.3 Operatiunile declansate de un program de operare din ordinea in ordinea logica: 1. Introducerea datelor in baza de date 1.pentru calculatoare mari . Exploatarea si intretinerea bazei de date 3. sistemul de operare citeste datele din baza de date multivolume 1. SGBD afla daca datele utilizate sunt cele solicitate 1.cu limbaj gazda(al sistemului de operare) CURS3 3. Analiza temporala (starile si tranzitiile dintre stari) – elaborarea modelului dinamic BD .5. datele extrase sunt transferate din baza de date in buferele SGBD 1.pentru microcalculatoare b) dupa sistemul utilizat: . SGBD examineaza descrierea fizica a bazei de date in raport cu cea logica si identifica locul unde sunt datele 1. SGBD apeleaza schema baza de date si identifica logic datele solicitate] 1. SGBD transfera datele din bufere in memoria locala A (ZLA) 1.1. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE Principalele etape de realizare a unei baze de date: 1.2 ANALIZA SISTEMULUI SI A CERINTELOR INFORMATIONALE 1. SGBD consulta subschema aplicatiei A 1. Programul de aplicatie A cere catre SGBD citirea datelor 1. Proiectarea structurii bazei de date (schema inetrioara + extorioara = schema conceptuala) 1.cu limbaj propriu (al SGBD) .

dinamic si functional .toate elementele participante la diferite tranzactii trebuie assimilate ca atribute ale entitatilor bazei de date 4. 1. stabilirea cerintelor de ordin tehnic (portabilitatea) .lungime cat mai redusa Alegerea uneia dintre chei candidate: . CURS4 4. iar valoarea derivatei se determina cu ajutorul expresiei matematice Atribut repetitive – are la un moment dat mai multe valori (liste de valori) 4.3 ETAPELE ANALIZEI COMPORTAMENTALE A SISTEMULUI identificarea componentelor identificarea evenimentelor care determina schimbarea de stare stabilirea succesiunii de evenimente si contruirea diagramei de flux a evenimentelor 4.6 a) PROIECTAREA STRUCTURII BAZEI DE DATE: Alegerea SGBD presupune: 1. Interconectarea celor 3 modele intr-o analiza integrala.1 1.4 1.investigarea sistemului valoric a proprietatii intrinseci si dinamice .se genereaza unul special (“auto” in Acces) .combinarea mai multor attribute simple in unul compus care indeplineste rolul de cheie 4. Analiza functionala (cerintele informationale si transferal de date) – elaborarea modelului functional al sistemului 1.5 INTERCOLAREA MODELELOR SISTEMULUI: .cu lungimi mai reduse Daca nu avem attribute cheie: .intercorelarea modelelor structurale. stabilirea cerintelor utilizatorului (timp raspuns.confidentialitate etc) 2.se verifica legatura dintre entitatile care asigura coeranta informatiilor .identificarea unica a instantelor de entitate .se prefera atributele cu valori putin volatile . PRINCIPALELE TIPURI DE ATRIBUTE: Atribut simplu – un singur element individual indivizibil Atribut compus – format din cel putin 2 simple Atribut calculat – e derivat.utilizare usoara .2 ATRIBUTELE DE IDENTIFICARE A ENTITATILOR (CHEIE) –> sunt unice si satisfac cerintele: .existent unei semnificatii a lor .4 a) a) a) a) a) a) a) PRINCIPALELE ETAPE necesare pentru elaborarea modelului functional: Identificarea datelor de intrare si de iesire (reprezentarea cat mai corecata a legaturii dintre intrari-iesiri) Construirea diagramelor de flux Identificarea restrictiilor Stabilirea cerintelor de optimizare a accesului 4. 1.verifica daca relatiile dintre componente sunt stabilite corespunzator astfel incat sa faciliteze regasirea datelor de mai multe entitati . 1.

de BD d)Descrierea schemei conceptuale si incarcarea in BD se face prin intermediul unor limbaje specializate de descriere a datelor(LDD). modele de structuri de date.1 Stabilirea colectiilor de date si definirea detaliata a continutului acestora b)Determinarea legaturilor intre colectii de date a modului de reprezentare a acestora in cadrul schemei Se porneste de la leg. Compilatorul limbajului de descriere a datelor transcrie schema conceptuala BD in formatul intern de memorare si face BD operabila.4 BD RELATIONARE Modelul relational al datelor Principalele avantaje sunt: -asigura in grad sporit de independenta a datelor fata de modul de repr. dep. De retinut ca valoarea numerica este foarte mare si depinde de marimea colectorilor de date Exploatarea si intretinerea BD Exploatarea apartine utilizatorului final pt satisfacerea nevoilor informationale.Astfel pt modelele erarhic si retea se utilizeaza pointul ca adrese de leg pt inlantuirea datelor c)Testarea schemei conceptuale si inbunatatirea ei consta in det gradului in care schema conceptuala contine toate elem informationale necesare utilizatorilor si masura in care elementele informationale reflecta sistemul real repr.descrierea schemei conceptuale in limbajul propriu 5. Trebuie asigurata integritatea datelor. 5. a schemei concept. identificate in etapa de analiza a. schemei conceptuale. securitatea si coerenta lor. In cazul unui incident trebuie asigurarea refacerii BD.5 CAP 3 .ofera facilitati multiple de definire si manipulare a datelor . acestia fiind de cele mai multe ori neprofesionalisti. 5. forma de repr.5 3. interna a datelor si de metodele de acces a datelor -furnizeaza metode si tehnici de control eficient al coerentei si redundantei datelor . 5. analiza comparativa a SGBD 6. Datele trebuie memorate pe suport de memorare nu se poate face decat sub forma unei structuri liniare si apoi aceasta structura oarecare trebuie memorata in calculator. 5.amelioreaza integritatea. acea parte din schema conceptuala care este de interes pt utilizator Proiectarea schemei interne Schema conceptuala poate contine dif.testarea schemei conceptuale si imbunatatirea 4.i.3 Incarcarea datelor in BD Principalele surse de alimentare cu date sunt constituite de elemente primare. de modelul SGBD ales. ierarhizarea cerintelor de mai sus 5. De aceea exploatarea se face prin interfete si instrumente (user-frendly) Intretinerea BD este o activitate mult mai complexa si e pt specialisti. 5. alegerea SGBD-ului Proiectarea schemei conceptuale 1.2 Proiectarea schemei externe Schema externa repr.incarcarea acestei descrieri in baza de date Proiectarea schemei externe a bazei de date Proiectarea schemei interne a bazei de date a) a) a) CURS 5.Determinarea legaturii dintre date si a modului de reprezentare 3. pt un utilizator si e aplicata in programele ce opereaza asupra elem. sa se satisfaca integral toate conditiile informationale ale utilizatorului Modul de reprezentare a leg. schema extrema repr. coerenta si securitatea datelor.stabilirea colectiilor de date 2. stabilirea cerintelor de ordin economic (buget) 4.

a entitatii pe care o reprezinta a)Operatorii modelului operational (AR. 6. Intersectia este definitape 2 relatii R1 si R2 care au aceeasi schema si construieste o noua relatie cu aceeasi schema dar R3 continue numai…..7..An:Dn). CR-calcul relational) a)Restrictiile de integritate CURS6 6.6.3.Ap:Dp. 6. 6. Astfel exista: ... Selectia este definiata asupra unei relatii R si construieste o norma relatie S a carei schema este identical cu cea a lui R care indeplineste conditia specificata explicit in cadrul operatiei.Ap+1:D1……An:Dn)si construieste o relatie Q cu schema Q(A1:D1..….. Principalele tipuri de reguli de integritate MR: 1.Ap:Dp) cu ajutorul unei relatii (tau)(Ap+1:D1. Diversitatea modelelor operationale relationale a determinat existenta diversitatii a SGBDR-urilor.SGBD – cu interfata relationala . Diviziunea este definitia asupra unei relatii R cu schema R(A1:D1. 6. Complementarea : aperatie conditionata din A. o prop. caract. commune din R1 si R2. Jonctiunea(join) este definite pe doua relatii R1 si R2 si construieste o ordine R3 prin concatenarea unor tupluri din R1 cu tupluri din R2 care indeplinesc o conditie specifica explicit in cadrul operatiei.8 Splitarea(spargerea)este operaria cand din AR definite asupra unei relatii R si construieste doua relatii prin spargerea relatiei R tinand cont de o anumita conditie pusa asupra lui R.R2->R3 a carui schema se obtine prin concatenarea schemelor R1 si R2 si a carei extensie dintre toate combinatiile tuplusilor din R1 in R2. 6. 6. Restrictia de referentiala: • Restrictia de domeniu • Restrictiade temporala CURS 7 7.9. Restrictii de integritate structural 1.4.1 SGBD (…RELATIONALE) Sunt sisteme de gestionare a bazelor de date care se bazeaza pe modelul relational al organizarii datelor. 6. Protectia este definite pe o relatie R si constituie o relatie P:R->P 6.A2:D2….5. Restrictii de comportament 1.1 Produsul cartezian este definit pe 2 relatii PC: R1.algebra relationala .A2:D2.2..6 Principalele structuri ale modelului relational a)Structura relationala a datelor -Atributul repr.R care permite si complementului unei relatii definit drept ansamblul taplurilor din produsul cartezian al domeniilor associate atributelor..….

manipularea interactiva a datelor def. R8: Regula privind independenta fizica a datelor impune ca nici o modificare asupra structurii fizice a datelor sa nu impuna nici o modificare asupra progamelor de aplicatie R9: Regula privind independenta logica a datelor impune ca orice modificare a struct logica a datelor din BD sa nu recunoasca nici o modificare in program R10: Regula privind restrictiile de integritate impune ca restrictiile de integritate sa poata fi definite complet in limbajul sistemului in BD si nu in progr de aplicatie. R1: Regula privind reprezentarea logica a datelor impune ca toate datele sa fie reprezentate explicit la nivel logic sub forma de valori in tebale. Reguli structurale: R1. R2: Regula privind garantarea acceslului la date. R9. R4: Regula privind metadatele impune presuirea bazei de date sa se faca in acelasi mod ca si datele R5: Reg privind facilitatile limbajelor utilizate impune posibilitatea de utilizare a multor limbaje in mai multe moduri.7 - SGBD – pseudorelationala SGBD – complet relationala 7. R11: Regula privind distributia geografica a datelor impune ca programele de aplic sa fie aceleasi indifferent daca datele sunt centralizate sau distribuite.4 Principalele mijloace de definire a SGBD 1. fisiere inverse SGBD suporta operatii de proiectie. Este obligatoriu sa existe cel putin un limbaj de nivel inalt care prin iteratiile sale sa permita definirea tabelelor de baza si a tabelelor virtuale. R5. R11 1.2 Regulile lui Codd • • • • • • • • • • • • • Pt ca un SGBD sa apartina modelului relational trebuie sa indeplineasca asa numitele reguli ale lui Codd: R0: Regula privind gestiunea datelor la nivel de relatie impune ca SGBD sa-si indeplineasca toate functiile prin manipulari de date in care unitatea de informatie este relatia (tabelul). atunci SGBD este cu interfata relationala. selectie si join. impune ca accesul la date sa se faca prin numa de tabela sau relatie valoare – Cheie primara si nume coloana. Un SGBD este complet relational daca este minimal si daca satisface: d) Suporta fara limitari toate operatiile algebrei relationale e) SGBD suporta restrictia de iunicitate a cheiei si restrictia referentiala 3. 1. Un SGBD este cu interfata relationala daca satisface conditiile a) si c) dar este indepeindenta numai in raport cu a) a) a) . sa nu poata fi utilizat pt evitarea restrictiilor de integritate. specific. fara limitari impuse in considerente interne 1. R12. 1. atat pentru operatii de consultare cat si pentru operatori de actualizare. 7. reguli de identitate. Se utilizeaza limbajul SQL.3 Categoriile regulilor lui CODD: Reguli fundamentale: R0. R6 Reguli de integritate a datelor: R3si R10 Reguli de manipulare a datelor: R2. Daca functiile sunt indeplinite partial. R7 Reguli de independenta a datelor: R8. 1. specificarea modului de acces. modificarile si stergerile de date in BD impune existenta posibilitatilor de manipulare a datelor cat si a tabelelor virtuale. Deci datele se transmit si se memoreaza in acest mod. R4. R7: regula privind adaugarile. R3: Regula privind valorile “null” impune sa ofere posibilitatea declararii si manipularii valorilor “null” in sensul de date inexistente sau inaplicabile. R12: Regula privind prelucrarea datelor la nivel de baza impune ca in cazul in care SGBDR poseda un limbaj de baza orientat pe prelucrarea de tupluri si nu de relatii. impune ca orice tabela virtuala sa poata fi actualizata pornind de la tabelul de baza (mama) sau din alte tabele virtuale. tranzactiilor. 1. 7. R6: Regula privind actualizarea datelor virtuale. permitandu-se astfel accesul la orice data atomica. structuri. Un SGBD este minim relational daca satisface conditiile: Toate datele din BD sunt reprezentate ca valori in tabele Operatiile cu valori nu fac apel la indexi.

generarea de statistici Mecanisme de control al integritatii semantice Controlul integritatii datelor se face prin restrictii. deci nici un tuplu nu trebuie sa contina atribute sau grupuri de atribute cu valori repetitive si nici compuse • FN2 O relatie se afla in FN2 daca este in Fn1 si oricare din atributele sale noncheie este dependent functional complet de chei . - CURS8 8.6 Un SGBDR are urmatoarele instrumente de lucru: limbaj relational pentru manipularea datelor mecanisme pt controlul integritatii semantice mecanisme pt asigurarea integritatii mecanisme pt obtinerea cererilor de date utilizarea pt editarea formulelor. generarea de aplicatii . Astfel daca in urma operatiei de control s-a depistat o anomalie a BD se revine la starea de dinaintea tranzactiei (exista puncte de verificare) 7. reguli de integritatea modului relational.5 Caracteristici generale ale SGBDR Modelul relational in compozitie cu modele mai vechi erarhice in retea asigura o reprezentare mai uniforma a relatiilor si a legaturii dintre ele functia de descrierea datelor este mai simpla si mai flexibila. dar mai simple si rapide. generatoare de rapoarte. rapoartelor. Aplicarea unor transformari algebrice asupra expresiilor rezultate din etapa I pt obtinerea unor expresii sau relatii echivalente.cheie sa nu aiba valoarea “null” pierderi de date la stergere ce apar in situatii in care se sterg tupluri ce contin legaturi la alte tupluri aparitia unor inconsistente la modificarea datelor b) Anomalii de actualizare datorate dependentei functioanle tranzitorii ( apar la inserarea sau stergerea datelor cand datele transitive se pot sterge si alte date) c)Anomalii de actualizare datorate dependentei multivaloare (apare o mai mare redundanta care poate creea dificultati de actualizare) d)Anomalii de actualizare datorate dependentei jonctiune.8 functia de interogare.1. 7. Exprimarea cererilor de date sub forma unor expresii 1. 7.7 Mecanisme pt optimizarea cererilor de date: Aceasta se compune din 2 etape: 1. 7. Dependentele jonctiunii Formele normale ale relatiilor(tabelelor) • FN1 (forma normal unu): O relatie R este in FN1 de domeniile pe care sunt definite atributele sale constituie numai valori atomice elementare.8 Formele normale ale relatiilor Principalele categorii de anomalii a) Anomalii de actualizare datorate dependentelor functionale partiale limitarea posibilitatilor de inserare a datelor deoarece restrictiade integritate a entitatii impune ca atributele.

Se spune ca exista o dependent unica de la A la B notate cu A->B atunci cand o valoare a lui A determina o singura realizare a lui B. atunciB->cheie de legatura 1. 1. 8. Descrierea schemei conceptuale in limbajul de descriere si incarcarea ei in BDR 8. 1. Stabilirea schemei conceptuale initiale a BDR 1.Principalele notiuni si conventii sunt: 1. ocheie primare si una finala(tinta) 1. Domeniul reprezinta multimeade valori incare atributele dintr-o relatie pot lua valori: Dif atribute pot avea aceleasi domeniu si de aceea domenii distincte trebuie sa li se asocieze cate un identificator. 8.5 Tehnica diagramelor de dependente riguroase A fost introdusa de Smith si presupune utilizarea unor notiuni si conventii de reprezentare grafica precum si parcurgerea unor etape specifice. A->cheie(nenul) B->element final 1.Deci se interzic dependentele functionale • FN3 O relatie se afla in FN3 daca este in FN2 si atributele sale noncheie nu sunt dependente tranzitiv de cheia primara a relatiei (deci interzice dependent functional transitive) • FN4 O relatie se afla in FN4 daca se afla in FN3 si in cadrul ei nu se manifesta mai mult de o dependenta multivaloare. D aca exista odependenta multipla de la A la B se noteaza cu A->>B atunci o valoare a lui A determina doua sau mai multe realizari ale unuiatribut C. iar acesta cheie primara . • FN5 O relatie R este in FN5 daca este in FN4 si daca dependenta jonctiune este implicata printr-un candidat cheia lui R 8. Determinarea formei normale impusa relatiilor din BDR Descompunerea si dispersia atributelor intr-un nr prea mare de relatii favorizeaza operatiile de actualizare dar ingreuneaza operatiile de regasire a dateler si consultare. Dependente unice: fie doua atribute A si B. Testarea schemei conceptuale in limbajul de descriere 1. Dependente multiple. Construirea unei singure relatii.9 primara a relatiei. Dependente duble(triple) reprezinta dependentele dintre un lant de chei de lagaturi.6 .2. Stabilirea relatiilor din BDR presupune definirea schemei tuturor relatiilor a legaturi dintre relatii si a regulilor de integritate • TN1 (tehnica normalizarii relatiilor) presupune obtinerea unei scheme conceptuale initiale astfel incat fiecare entitate sa fie reprezentata prin cate o relatie sau un tabel • TN2 tehnica diagramelor de dependent riguroasa prin care se permite obtinerea schemei conceptuale printr-un proces de sinteza direct in relatia normalizata.partiale -tranzitive -multivaloare -jonctiune Ameliorarea trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: -garantarea conservarii datelor -garantarea conservarii legaturilor dintre tabele -prin ameliolare trebuie sa se realizeze o descompunere minimala relatiilor 8. Etapele de proiectare a schemei conceptuale BDR 1. Reprezentarea entitatilor si a legaturilor dintre acestea sub forma de relatie sau tabel 2.3.4 Ameliorarea schemei conceptual -> consta in eliminarea dependentelor functionale nedorite: .

2 Principalele etape de proiectare ale schemei externe sunt: a.Relatiile normalizate complet sunt sintetizate pe baza diagonalelor ale dependentei riguroasa prelucrandu-se dependentele unice si dependentele de cheie finala 1. In aceasta etapa se amelioreaza o schita a schemei conceptuale a BDR care sa reflecte toate legaturile dintre attribute. cheia externa. Operatia de conversie pentru memorarea pe support se face prin utilizarea metodei arborilor de predicat. Intocmirea diagonalelor de dependenta riguroasa. rezultatul fiind dictionarul de atribute. 9. Stabilirea dictiomarului de atribute si a listelor de dependente dintre atribute 1. a.. Supranormalizarea este recomandata pentru obtinerea relatiilor complet normalizate atunci cand proiectantul BDR anticipeaza un volum mare de actualizari. a. La aceasta elaborare a listelor de dependente se respecta conventiile: − Fiecare atribut poseda un nume (din dictionary). 1. 1. Stabilirea listelor de dependente.Presupune inventarierea tuturor campurilor de date in cadrul modelului entitate-asociere. − Numele atributului se scrie de regula cu litere mari − Atributele trebuie sa fie elementare − Trebuie realizata descrierea fiecarei legaturi 1. Stabilirea dictionarului de atribute.10 Tehnica diagramelor de dependenta riguroasa are etapele: 1.Se face prin reprezentare dependentelor din cadrul listelor de dependente. Determinarea schemei conceptuale optime a BDR CURS 9 9. ajutand utilizatorul sa inteleaga care sunt atributele cheie si domeniile de definitie 9. a. cheia primara. Constructia schemei interne este o functie speciala SGBDR . de asemenea schema relatiilor.Se face pe baza legaturii dintre atribute si exprimarea acestor legaturi. a.3 Determinarea domeniului de interes pentru utilizator Analiza structurala dinamica si functionala a domeniului de interes Proiectarea schemei propriu-zise pe baza analizelor effectuate la punctual b Testarea schemei externe si imbunatatirea ei Operationalizarea ei Proiectarea schemei interne Are ca obiect transpunerea modelelor logice de date sub forma de relatii sau tabele in formatul intern de inregistrare pe support care este sub forma de lista inlantuita. − Elementele cheie de la legaturi pot fi legate cu un element cheie primara avand grija ca numai o sageata cu cap dublu sa puncteze spre elemental cheie primara sau spre cheia de legatura 1. Daca operatiile preponderente in BDR sunt cele de consultare nu mai este nevoie de normalizare. Relatiile se aseaza in asa fel incat sa se reprezinte foarte clar liniile de legatura. Listele de dependenta riguroasa constituie documentatie BDR. Diagonalele se intocmesc utilizand conventiile: − Fiecare legatura are un singur sens − De la un element cheia primara trebuie sa puncteze cel mult o sageata cu cap dublu − In timpul elaborariise elimina dependenta…. Intocmirea documentatiei referitoare la schema conceptuala a BDR. Sinteza relatiilor normalizate.1 1.

a. a.1 Protectia bazelor de date Consta in ansamblul de masuri umane si facilitati SGBD cu ajutorul carora se asigura integritatea BD. functionale si orientate pe obiecte.a) restrictii de integritate implicite . neprecis 1. Asigurarea integritatii semantice consta in prevenirea introducerii unor date si a unor prelucrari eronate care au ca efect eronarea datelor din BD. software sau erori umane. a. astfel au aparut BD deductive.4 Principalele limite ale SGBDR sunt: a.Dupa modul in care sunt exprimate. exprimarea modelului relational astfel incat BD sa functioneze in limitele BDR. 10.a)corectitudinea datelor . Comportamentul reactive al BDR in sensul ca reactia de raspuns se manifesta ca o consecinta a actiunilor asupra BDR Directiile de perfectionare pt depasirea limitelor 1. a. 1. a.b)securitatea datelor(integritatea accesului) Metodele utilizate pentru protectia datelor au doua aspecte: . controlul accesului concurent.protectia impotriva unor actiuni voite in mod special. asigurarea integritatii semantice.11 9.aparitia unor inconsistente datorita unor erori hardware. Perfectionarea BDR in limitele modelului rational: − Prin introducerea modelului rational binar − Prin introducerea conceptului de bdr normaliozata pentru date definite ambiguu.5 Mijloace limitate de exprimare a restrictiilor de integritate Diferente mari intre tratarea datelor de catre limbajele rationale si limbajele evoluante de programare Absenta mecanismului de lucru cu versiuni Flexibilitatea redusa a interfetelor utilizatorului Saracia mecanismelor deductive (rationament logic) Lipsa mecanismului de tratare a cerintelor recursive pentru procesare paralela a cererilor si a acceselor la date. restrictiile pot fi: . 9. . CURS 10 10. salvarea si restaurarea BD.2 Integritatea datelor urmeaza trei dorectii principale: 1. 1. 1. a.b) restrictii de integritate explicite . Integritate: .

programele de aplicatienu pot controla operatiile effectuate de utilizatori prin limbaje de integrare de nivel inalt si riscul alterarii datelor creste mult. 10.cresterea efortului de programare si a dimensiunii programului de aplicatie.4 2. .introducerea modulelor programului de testare in toate programele care testeaza un anumit segment. . .mentinerea resurselor blocate intr-o zona de memorie protejata. Restrictii de integritate implicite. nivelul de setare a datelor este foarte mare. .6 Interblocarea surselor apare atunci cand mai multe tranzactii blocheaza anumite nivele si apoi fiecare solicita resursei blocata de cealalta.intretinerea unei liste a resurselor blocate .Este preferabil ca SGBD-ul sa aiba cat mai multe verificari iar programele de aplicatie cat mai putine. 10.Aceasta metoda presupune executia seriala a tranzactiei: Administrarea blocarii se face in modurile: . Restrictiile explicite se include in programele de aplicatie. Tranzactiile au inceput si sfarsit. dar SGBD-ul poate oferii posibilitatea blocarii datelor folosite la un moment dat de o tranzactie astfel incat nici o alta sa nu aiba acces decat dupa incheierea tranzactiei active.setarea unui bit de blocare pentru sursa respective . au aceeasi valoare in relatia referita sau sa aiba valoarea “null” b).Controlul accesului concurent la date Accesul concurent se face prin tranzactii care sunt secvente de cod care ori se executa in intregime ori ori nu se executa deloc.(nu poate fi intrerupta).12 a). 10.schimband restrictiile de integrare trebuie sa se efectueze modificari adecvate din toate programele de aplicatie.Verificarea restrictiilor de catre programele de aplicatie prezinta urmatoarele dezavantaje: .5 Tehnica blocarii Deoarece SGBD-ul nu ofera facilitate de executie controlata a accesului. In modelul rational sunt utilizate doua restrictii de integritate associate cheilor primare si externe Integritatea entitatilor conform careia nici un atribut care participa la formarea cheii primare nu poate avea valoarea “null” Integritatea referentiala care precizeaza ca unei valori a unei chei externe din relatia care refera trebuie sa-I corespunda o cheie primara . Dupa modelul de definire tranzactiile pot fi: a) implicite la care punctele de inceput si de sfarsit sunt stabilite automat de SGBD b) explicite care presupun folosirea unor comenzi speciale pentru inceputul si sfarsitul tranzactiei.

El poate contine imaginea inregistrarilor dupa modificare(after image) sau imaginea inregistrarilor inainte de modificare(before image) sau amandoua.efectuarea copiilor in mod dinamic fara deconectarea utilizatorilor. In al doilea caz suportul de memorie este distrus. La nivelul sistemului de gestionare a bazelor de date pot exista parametrii de configurare care influenteaza procesul de restaurare automata cum ar fi: .numarul statiei sau utilizatorului care a initializat tranzactia .tipul modificarilor .inregistrarea modificarilor efectuate Jurnalul imaginilornu contine descrierea operatorilor ci numai efectul operatiilor.Accesulpoate fi selective asupra unor date sau operatii . Restaurarea bazelor de date se poate face automat sau manual Restaurarea automata se face de catre sistemul de gestionare a bazei de date dupa oprirea si apoi initializarea sistemului de calcul in urma unei caderi. efectuata manualt de administrator Jurnalul tranzactiilor este un fisier special intretinut de sistemul de gestionare a bazei de date in care sunt memorate informatii despre tranzactiile effectuate asupra bazei de date Informatiile pot contine: . O masura de protectie umana (protectie fizica) poate fi aceea de izolare a statiei de calcul a bazei de date in care accesul persoanelor este strict reglementata.deconectarea tuturor utilizatorilor 1. Sistemul de gestionare a bazelor de date trebuie sa contina urmatoarele facilitate de restaurare a bazei de date: -derularea inapoi a tranzactiilor neterminae(RollBack) cu anularea modificarilor efectuale asupra datelor.identificatorul sau codul tranzactiei . Securitatea bazei de date Asigurarea securitatii presupune interzicerea accesului neautorizat la informatiile bazei de date prin masuri de protectie umana hardware si software. -Derularea inainte a tranzactiilor executate complet dar nereflectate in baza de date Informatiile utilizate in procesul de restaurare pot fi: -copii ale baze de date -copii ale jurnalelor bazei de date(jurnale ale tranzactiilor si jurnale aleimaginilor datelor din baza de date Copiile bazelor de date pot fi realizate automat de catre sistemul de gestionare a bazei de date la intervale regulate anterior stabilite de administrator sau ori de cate ori este nevoie .indicatorul de restaurare care determina ce informatie va scrie sistemul de gestionare a bazei de date in fisierul de erori(error file log) in timpul restaurarii automate Restaurarea manuala este necesara mai ales atunci cand suportul de memorie a bazei de date s-a distrus. El se bazeaza pe copiile de siguranta ale bazei de date.momentul initierii tranzactiei .Aceasta se poate realize prin utilizarea unui anumit graphic al procedeelor care reflecta dependentele dintre procese din punct de vedere al ordinii in care aceastea sunt executate CURS 11 Salvarea si restaurarea bazelor de date Consta in readucerea bazei de date sau a datelor din baza de date la forma consistenta si corecta in urma aparitiei unor evenimente care a determinat alterarea datelor. inutilizabil si se pierde intreaga baza de date.date introduse .13 La nivelul SGBD-ului astfel de situatii pot fi tratate in doua moduri: a) prevenirea interblocarii care presupune ca toate programele de aplicatii sa anticipeze sis a-si blocheze de la inceput toate resursele de care ua nevoie(se aplica greu) b) tratarea interblocarii presupune existenta unor mecanisme de detectare a blocarii si apoi de rezolvare a ei. reconectarea utilizatorilor . Copiile de siguranta ale bazei de date se realizeaza in urmatoarele moduri: . efectuarea restaurarii 1.indicatori de restaurare de la momentul incarcarii sistemului .intervalul de restaurare de la momentul incarcarii sistemului . din urmatoarele cause: -o cadere a sistemului de gestionare a bazelor de date sau a sistemului de operare -o defectiune a suportului fizic pe care sunt memorate date In primul caz toate tranzactiile active se intrerup iar baza de date ramane intr-o stare consistenta. O alta protectie este aceea de utilizare a prolelor de acces (protectie logica).

restrictionarea accesului acestora la date. campuri sau atribute. In general sistemele de gestionare a bazelor de date permit specificarea privilegiilor cu ajutorul unor comenzi speciale ale limbajului. delete.autorizarea si controlul accesului la date . Read . Proprietarul unui fisier sau segment de date( cel care le-a creat) are toate drepturile asupra acestui fisier sau segment de date.criptarea datelor. Majoritatea sistemelor de gestionare a bazelor de date utilizeaza parole de acces speciale associate cu anumite drepturi de acces. Datele pot fi memorate pe un suport extern sub forma criptata. Asigurarea si controlul accesului la date consta in indetificareautilizatorilor. Prin legile de acces ale unui utilizator depind de clasa in care se incadreaza utilizatorul. Criptarea datelor reprezinta un process de codificare cu ajutorul careia un text in clar inteligibil(plain text) este transformat intr-o secventa neinteligibila numita cripograma.14 ce se efectueaza asupra datelor. Principalele metode de asigurare a securitatii datelor sunt: . create. Prin hardware se poate efectua selective transferal datelor numai in zone de memorie controlate riguros de sistemul de gestionare a bazei de date.definirea si utilizarea visuinelor(zone de memorie protejata si riguros controlata de sistemul de gestionare a bazelor de date si sistemul de operare). Sistemul de gestionare a bazei de date poate tine un jurnal pentru mentionarea accesului la baza de date in vederea depistarii incercarilor neautorizate de acces la date. modify.insert append. program sau o portiune din baza de date.Acestea pot fi relatii.realizarea de proceduri speciale( fizice si logice) . Aceste drepturi sunt inscrise intr-un fisier ale drepturilor de acces care pot fi facute selective ca in exemplul : Nume utilizator Un1 Obiect R5 Actiune Insert Restrictii Camp<2560 Obiectul este reprezentat de colectia de date ce trebuiesc protejate.cripare cu chei secrete(cripare simetrica) . Actiunea reprezinta operatia utilizatorului pe care o poate executa asupra obiectului specificat.Ceilalti utilizatori au drepturile acordate de catre administrator.Acest process se face cu ajutorul unor algoritmi de cripare. zone invizibile pentru utilizator .Administratorul bazei de date are toate drepturile de acces inclusive acordarea sau revocarea drepturilor de acces pentru eilalti utilizatori. execute. restrictionarea operatiilor ce pot fi effectuate asupra datelor. Exista doua moduri de criptare: .criptare cu chei publice(criptare asimetrica) . Restrictiile reprezinta conditi suplimentare impuse atunci cand un utilizator executa o actiune asupra bazei de date.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful