You are on page 1of 20

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.

2010

DIRECŢIA
CENTRUL GENERALĂ
NAŢIONAL DE EDUCAŢIE ŞI
EVALUARE ÎNVĂŢARE
ŞI EXAMINARE PE TOT PARCURSUL
VIEŢII

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR
DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE /REZERVATE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU
EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI EDUCAŢIE MUZICALĂ
SPECIALIZATĂ

- Bucureşti -
2010

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

Notă de prezentare

Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic
care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - specializarea muzică -
din învăţământul preuniversitar.
La elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările din
domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată
experienţă didactică şi artistică.
Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie
să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel
artistic convingător; de aceea, absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, care vor preda
discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate susţin înaintea probei scrise şi o probă
practică în specialitatea pentru care s-au pregătit. Prin urmare, examenul pentru ocuparea
posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe:
a) probă practică ( conform anexei la Metodologia de mişcare a personalului didactic);

b) probă scrisă, pe care o susţin absolvenţii care vor preda disciplina educaţie muzicală şi
discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate.

Disciplinele care compun proba scrisă sunt prezentate la începutul fiecăreia dintre cele
două specializări, respectiv Educaţie muzicală şi Educaţie muzicală specializată.

Prezenta programă urmăreşte:

-consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a
profesorului de educaţie muzicală sau educaţie muzicală specializată;

-actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care
se leagă de realizarea educaţiei muzicale în învăţământul de cultură generală şi de specialitate;
-corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum-ul naţional în vigoare
;
-aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare,
dar şi de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din şcolile şi liceele de
specialitate;

2

• să utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă. ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic. să motiveze elevii/ elevul în/ pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice.evaluare a educaţiei muzicale şi a educaţiei muzicale specializate. • să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi. Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale.2010 -dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare. în perspectivă intra şi interdisciplinară. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare. cadrul didactic trebuie să fie capabil: • să cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi adecvat cu limbajul specific necesare praxisului muzical şcolar. 2 la OMECTS nr. constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic. profesorul de educaţie muzicală sau de educaţie muzicală specializată va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă. pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient. -dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative. -valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern.11. 3 . cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. 5620/ 11. care să faciliteze învăţarea eficientă de către aceştia a conţinuturilor specifice disciplinei. în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor muzician.învăţare. prin proiectare structurată. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice. prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor/ elevului.Anexa nr. • să opereze cu analogii stilistice şi creative între arte. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă.

posibilităţi de abordare în interpretarea vocală şi instrumentală în procesul de educaţie muzicală: .Intervale muzicale: clasificare.2010 • să posede o gândire critică privitoare la creaţiile muzicale.scări prepentatonice: -scări pentatonice. precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice. • Istoria muzicii universale şi româneşti • Forme şi genuri muzicale. Sunetul muzical şi calităţile lui. 2 la OMECTS nr. având o atitudine reflexivă asupra muzicii. Semiografia muzicală tradiţională şi cea modernă. pentacordice. EDUCAŢIE MUZICALĂ pentru absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată şi de scurtă durată Licee şi şcoli şi de cultură generală Discipline de specialitate: • Teoria muzicii. • să deţină capacitatea de a comunica cu elevul/ clasa. 4. -moduri populare românesti.Ritmul şi metrul muzical: -elemente constitutive. 5620/ 11. -sisteme ritmice şi metro-ritmice . Teoria muzicii 1. -scări heptacordice. exemple. -exemple din literatura muzicală. -scări hexacordice.11.Anexa nr. 3. 2. Sistemul modal: caracteristici. I. exemple din literatura muzicală. • Folclor muzical. ca alternative la manifestările de tip kitch. • să deţină capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională. clasificare în diverse culturi muzicale. 4 . • Didactica specialităţii.

chansonul francez. . Personalitatea lui J. Ornamentele muzicale şi utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj. creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală. J. motetul.de la cantus planus. 3. II. missa. cantus gemellus etc).muzica gregoriană . Apariţia operei (dramma per musica). genuri.muzica bizantină . S.Anexa nr. caracteristici şi cronologia perioadei. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. caracteristici . ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. 5 . Gluck reprezentanţi al genului.genuri specifice muzicii trubadurilor. sonata. D.raporturile dintre diferitele tonalităţi în cadrul creaţiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice. Fr. reprezentanţi.Ph. Fr. Claudio Monteverdi. Agogica şi dinamica muzicală: importanţă.modulaţia în muzica secolelor XVII-XIX. Haendel. liedul german. . G. concerto-grosso.Rameau. pastorala etc).Sistemul tonal funcţional: .caracteristici generale ale sistemului tonal funcţional. caracteristici. de la “Ars nova”. Bach. 5620/ 11. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. trouverilor. primele genuri polifonice (conductus.11. J. 5. minnesängerilor (arta cavalerească. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. reprezentanţi ai Cameratei florentine. 6.2010 -sisteme sonore neo-tonale şi neo-modale. 7. 2. W.Bach. Importanţa creaţiei compozitorilor: A.S.Vivaldi. importanţă). Ch. Cultura muzicală a Evului Mediu: . -exemplificări. exemplificări. Haendel.ehuri. -muzica laică medievală . Purcelle. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. context istoric. importanţa temperanţei sonore. . la Şcoala franco- flamandă (caracteristici. -moduri cu traspoziţie limitată.Scarlatti etc. genuri. 2 la OMECTS nr. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. până la momentul Ars Antiqua.

Xenakis.a. Şcolile muzicale naţionale europene caracteristici. 8. K. Stravinsky. verism. Stockhausen. K. caracteristici. Berg etc. muzica stockhastică. 6. L. ungară. Enescu. P. impresionism.Brahms. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. J. 2 la OMECTS nr.Liszt. Apariţia şi evoluţia sonatei.A. opera engleză The Beggar’s opera). 5.Bartok. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. simfonismul francez şi austro-german: C. Şcoli bizantine pe teritoriul Ţărilor Române: prezentare.Schubert. estetica limbajului. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”.al XX-lea. A. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică. I. J. O. A. Boulez. Honneger. Bruckner. G. cehă. aleatorismul. Cage ş. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. Berlioz. A.S. Debussy. A. al XIX-lea şi începutul sec. Haydn.curent artistic şi muzical: cronologie. conturarea formelor lirico- dramatice naţionale (singspielul german. B. R. exemple B. Compozitori reprezentativi: C. Orff. poloneză. R.I. spaniolă. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1. 6 . caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. importanţa pianului). R. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). Romantismul . opera buffă italiană. A. G. trăsături generale.Verdi. expresionism etc.Wagner etc. românească. Webern. F. Franck. nordică.Mozart. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor. Evoluţia operei.Anexa nr. Schönberg.Bach.Chopin. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi: rusă. 5620/ 11. valoare şi kitsch.11. neo-clasicism. A. Messiaen. 9. vodevilul şi opera comică franceză. constructivismul. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa. Cristalizarea genului simfonic.van Beethoven. reprezentanţi.Scarlatti la fii lui J.Schumann. de la D. Mahler. Muzica uşoară a secolului al XX-lea. post-romantism.Ceaikovski. sisteme muzicale de sinteză etc. Strauss. H. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră.2010 4. Fr. 7. P. Y. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt. W.

vocal-instrumentale şi opera. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1. curriculum la decizia şcolii. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. tematici. exemplificări. 2. interpretului. instrumentale. standarde de performanţă şi descriptori de performanţă pentru educaţia muzicală. Trăsături caracteristice ale muzicii populare româneşti. Principalele forme muzicale (lied. viaţa concertistică etc.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituţii muzicale. operă) şi compozitori reprezentativi. FOLCLOR MUZICAL 1. 6. corale. genuri. Curriculum Naţional: terminologie. rondo. Olah. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1.George Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. W. Folclorul. bizantine şi apusene. 5. structura planului de învăţământ. 4.Vieru.al XX-lea: A. Biografie şi creaţie. Berger alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti III. reprezentanţi. V. Caracteristicile şi analiza acestora . A.Anexa nr. sonata) şi analiza acestora.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. surse de inspiraţie. fuga. exemple IV.2010 2. exemple. pedagogului în context cultural naţional şi universal. simfonic. Genurile muzicale: vocale.11. exemple 2. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. 7 . Elemente de structură a muzicii populare româneşti. a programelor şcolare. importanţa compozitorului. cicluri curriculare. Mijloace artistice. sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă. 3. trăsături generale. I. Creatori şi genuri abordate: exemple. exemple: 3. 2 la OMECTS nr. Niculescu. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. Stroe. Genuri ocazionale şi neocazionale. 3. cameral. coral. genuri muzicale predilecte (vocal. 5620/ 11. Şt. variaţiunea. cu exemplificări.

2010 2. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev. • clasificarea pe diverse criterii. • formarea şi dezvoltarea gustului estetic. Metode şi mijloace didactice specifice: • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală utilizate pentru învăţarea unor elemente de limbaj.Proiectarea . a unui cântec. audiţie muzicală activă etc . măsuri. • importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. 5620/ 11. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a unor unităţi de învăţare. cântecul după auz.).evaluare.specificitatea acesteia prin: • formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale. concursuri etc. • proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor cadru. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental. • pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (serbări şcolare. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. internet etc) 5.Anexa nr. a unui instrument muzical. iniţiere instrumentală. a selectării resurselor cele mai eficiente etc. spectacole ocazionale. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. 8 .11. 4. 3.demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală: • cunoaşterea programei ( lecturare “ pe orizontală”. Caracterul formativ- educativ al procesului de învăţământ: lecţia de muzică . Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. 2 la OMECTS nr. exemplu: ritmul. al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii. asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu competenţele acesteia. video.

Lecţia de educaţie muzicală: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură. naţional. • modalităţi de dezvoltare a creativităţii.2010 • stabilirea repertoriului vocal/ instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală. 7. • selectarea repertoriului în funcţie de diferitelor manifestări artistice din şcoală ( activităţi ocazionate de diferite evenimente. 2 la OMECTS nr.etc. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală • tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală.Anexa nr. educaţie plastică. • procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin şi pentru muzică. de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale. concurs interşcolar. etc) . educaţie fizică. autonome şi creative. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev • tipuri de relaţii 9 . judeţean. particularităţile de vârstă. istorie. 6.11. • demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală. afective. • raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor . • formarea gândirii critice. 5620/ 11. 8. 10. arta actorului. locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic. reflexive. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală. geografie. internaţional. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive. 9.

trouverilor. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj.de la cantus planus. I.2010 EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ Muzică instrumentală şi corepetiţie Artă vocală ( Canto clasic şi canto popular) Muzica de cameră Studii teoretice Ansambluri muzicale vocale/ instrumentale Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată. până la momentul Ars Antiqua.11. 2.muzica gregoriană .Anexa nr. de la “Ars nova”. importanţă). caracteristici şi cronologia perioadei. minnesängerilor (arta cavalerească. Genurile muzicale şi caracteristicile lor: madrigalul. 5620/ 11. genuri. -muzica laică medievală . liedul german. pastorala etc). chansonul francez. primele genuri polifonice (conductus. missa. caracteristici .genuri specifice muzicii trubadurilor. Cultura muzicală a Evului Mediu: . Evoluţia muzicii începând cu secolul al XIV-lea. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI A. la Şcoala franco- flamandă (caracteristici.ehuri. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1.muzica bizantină . cantus gemellus etc). Apariţia operei (dramma per 10 . reprezentanţi. . Şcoli şi licee de artă Disciplinele: • Istoria muzicii universale şi româneşti • Forme muzicale • Didactica specialităţii. motetul. 2 la OMECTS nr. genuri.

reprezentanţi ai Cameratei florentine. Opera barocă şi reprezentanţii ei: H. K. G. Schönberg. creatori ai preclasicismului muzical şi genurile reprezentative: suita. Franck. Berlioz. al XIX-lea şi începutul sec. J. trăsături generale. D. opera buffă italiană. Romantismul . Purcelle. importanţa temperanţei sonore. A. Orff.Wagner etc. poloneză. R. W. 7.Bach.curent artistic şi muzical: cronologie.Brahms. 4. Strauss. Haendel. Date din biografia artistică şi creaţia muzicală aparţinând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. A. Apariţia şi evoluţia sonatei. Haydn. neo-clasicism. Gluck reprezentanţi al genului. 2 la OMECTS nr. W. Premise ale apariţiei clasicismului muzical. J. Evoluţia operei. 5620/ 11. genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi.Liszt. L.Anexa nr. Bach.Scarlatti la fiii lui J. spaniolă. Bruckner. românească: caracteristici.Mozart.Ceaikovski.2010 musica). F. Debussy. R.Schumann. Importanţa creaţiei compozitorilor: A. Haendel.S. estetica limbajului. Creaţia vocal-instrumentală şi reprezentanţii de seamă:G. virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor. S.van Beethoven. scriitura polifonică şi genurile reprezentative creaţia instrumentală.al XX-lea.11. 3. forme şi genuri predilecte (inclusiv programatismul). conturarea formelor lirico- dramatice naţionale (singspielul german.S. A doua înflorire a culturilor naţionale în secolul XX şi reprezentanţii lor. Personalitatea creaţia şi importanţa compozitorilor J. H. Fr. vodevilul şi opera comică franceză. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. G. caracteristici. expresionism etc. Claudio Monteverdi.Schubert. de la D. J. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria şi opera buffa. context istoric. Ch. verism. 11 .Ph. A.Chopin. Compozitori reprezentativi: C. A.Bach. concerto-grosso. nordică. P. A. post-romantism. sonata. simfonismul francez şi austro-german: C. importanţa pianului). Webern. 6. Cristalizarea genului simfonic. cehă. A. caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.Rameau. impresionism. Şcolile muzicale naţionale europene: rusă. G. R.I. Mahler. Fr. Berg etc. opera engleză The Beggar’s opera).Verdi. Fr. simfoniei şi a genurilor muzicii de cameră. Personalitatea lui J.Vivaldi.A. Honneger. ungară.Scarlatti etc. 5.

K. I. A. genuri. tematici. exemple B. 5620/ 11. 2. Geneza şcolii muzicale naţionale . B. simfonic. Enescu. reprezentanţi. O. sisteme muzicale de sinteză etc. Creatori şi genuri abordate: exemple. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influenţe folclorice. Mijloace artistice. Stockhausen. importanţa compozitorului. 2 la OMECTS nr. coral. constructivismul. Stravinsky. viaţa concertistică etc.Anexa nr. Şt. bizantine şi apusene.a. interpretului.G. 5. Biografie şi creaţie. pedagogului în context cultural naţional şi universal. impactul în plan socio-cultural pe termen scurt.Bartok. Boulez.rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii. Cage ş. W. 12 . surse de inspiraţie. cameral. I.Vieru. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. valoare şi kitsch. Stroe. J. 6.2010 8. Niculescu. Muzica uşoară. 4. exemple: 3. Olah. 9. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă şi electronică.factori determinanţi ai identităţii naţionale. genuri muzicale predilecte (vocal. Y.11. a secolului al XX-lea. Enescu – personalitate complexă a culturii româneşti şi universale.realitatea românească şi inspiraţia folclorică . - locul şcolii noastre naţionale în contextul muzicii universale. Messiaen.Apariţia şi evoluţia şcolii muzicale naţionale de compoziţie. . P. Xenakis. operă) şi compozitori reprezentativi.Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituţii muzicale. aleatorismul. mediu şi lung al promovării sau ignorării “muzicii noi”. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI 1.XX: A. alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti. Berger. muzica stockhastică. procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec.

• etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale / vocale/ ansambluri ) • formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor. • pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public.2010 II. Aspecte structurale ale muzicii în creaţia contemporană românească şi universală. fuga. a programelor şcolare. cicluri curriculare. Curriculum Naţional : terminologie. corale. 2. 3. FORME ŞI GENURI MUZICALE 1.Anexa nr.competenţă.Caracterul formativ- educativ al procesului de învăţământ: • lecţia de educaţie muzicală specializată: specificul acesteia. Proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată -demers de organizare anticipată a activităţii didactice: • cunoaşterea programei (lecturare. 5620/ 11. 2 la OMECTS nr. • organizarea şi îndrumarea studiului individual. • formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice educaţiei muzicale specializate (funcţie de specialitate) exemple. sonata) şi analiza acestora : exemple. rondo. structura planurilor de învăţământ. Principalele forme muzicale (lied.Genurile muzicale: vocale. curriculum la decizia şcolii. 2. • pregătirea pentru performanţă. caracteristicile şi analiza acestora. III. DIDACTICA SPECIALITĂŢII 1. 3. asimilare) în perspectiva corelării între conţinut - activitate de învăţare . vocal-instrumentale şi opera. 13 .11. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. instrumentale. variaţiunea. cu exemple din practica personală.

11. stabilite de programa şcolară. a mijloacelor necesare pentru realizarea educaţiei muzicale specializate ( mijloace audio. 4. artă dramatică etc . a selectării resurselor cele mai eficiente. Metode şi mijloace didactice specifice: • metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală specializată . video.act de educare a sensibilităţii auditive. • mediul sonor ca premisă a formării şi dezvoltării gustului estetic. scenografie. • repertoriul de audiţii muzicale. a textului muzical ( structură. • strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. • importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate. • model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. educaţie vizuală. geografie. 2 la OMECTS nr. etc). a conţinuturilor teoretice etc. arta costumelor. • clasificarea pe diverse criterii. exemple • demonstrarea eficienţei aplicării metodei de învăţământ. 5620/ 11. istoria artelor. 14 . de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale şi de dezvoltare a personalităţii elevului viitor muzician: • locul audiţiei muzicale în lecţia de educaţia muzicală specializată. afective. 6. internet etc) 5. procedee de audiţie activă cu muzică de genuri şi stiluri diferite pentru formarea gândirii critice şi autonome á viitorului muzician. corelare tehnică instrumentală cu interpretarea. istorie. educaţie plastică. cu exemple . Audiţia muzicală . Criterii de selectare a repertoriului: tehnica instrumentală/ vocală necesară redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale în funcţie de particularităţile psihofizice ale elevului/ elevilor. • corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură.Anexa nr. prin prisma realizării competenţelor. • constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev prin formarea de competenţe. personalităţii etc. conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/ vocal. religie.2010 • proiectarea lecţiei de educaţie muzicală specializată.

Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar. Ed. Editura Didactică şi Pedagogică. – Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş). 1999 Berger W. autonome şi creative. • instrumente de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală specializată. ediţia á II á. . 1980. Muzicală.11. Ştiinţifică. P. M. Bucureşti. Lito. Conservatorul “G. Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României. – Ce este talentul?. Goergeta. Bucureşti. – Metodica predării şi studiului instrumentelor de suflat şi percuţie.elev • tipuri de relaţii. Munteanu. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală: • modalităţi de dezvoltare a creativităţii. Evaluarea la ora de educaţie muzicală: • rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală specializată. Bucureşti. P. 1966 Bejat.Studii de folcloristică.. 8. – Imagine şi sens. Bucureşti. 1980 Barbu-Bucur.2010 7. Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală. 9.Anexa nr.Porumbescu”. Bucureşti. organologie. Bucureşti. T. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea. Muzicală. Estetica sonatei clasice. 1987 (ed. 2 la OMECTS nr.Muzicală. Dima”. I. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ: • caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor . Ed. 2005 Alexandrescu. I. Conservatorul “C. Muzicală. Ed. Ed. Editura Muzicală 1981 15 . 1967 Bentoiu. 1989 Barta. • tipuri de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală. D. Ed. Bucureşti. Cluj Napoca. Avesalon. Lito. exemple • elemente specifice educaţiei muzicale specializate ce contribuie la formarea gândirii critice.Muzicală. muzicale. – Principii de pianistică. Ed. Gabriela. reflexive. S. Editura Kity 1997 Alexandru. Curs de teoria muzicii . Capodopere enesciene. 5620/ 11.vol. 1982. II. Th. 1974 Bentoiu. Bucureşti. • raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor în vederea dezvoltării personalităţii interpretative. a II-a revizuită) Bălan. C.

Muzicală. Meridiane. Romantismul în muzică vol. vol. Studii de bizantinologie şi etnomuzicologie.P. Editura Junimea 2004 Eduard Terényi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Muzicală.– Cvartetele lui Beethoven. 2000 Diaconu.Didactică şi Pedagogică. Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris capitolul I. C. Academiei de Muzică. Bucureşti. 1987 16 . Ed. G. Ed. Comişel. Bucureşti. G. T. V. E. Gh. Berger. Ed. Ed. Bîrcă. Ed. E.Colecţii antologice şi monografice de cântece populare. G. O. vol. Muzicală. Muzica românească între 1944-2000. O călătorie prin istoria muzicii. Muzicală. Muzicală. Ed. G. 2007 Cosma. 1979. Ed. – Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu.10 Ciobanu. Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G. I. Ed. D..Muzicală. I-II Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Ed.D. Dicteu. Editura Muzicală. Bucureşti. vol.Artes. 2002 Denizeau. Berger. Ed. Muzicală. G. Muzicală.Anexa nr. M.V). – Muzica simfonică (vol.W. Bucureşti.. Berger. Bucureşti 1980 Chelaru. Bucureşti. Ed.Metode de cercetare a folclorului. Berger. Bucureşti. Muzicală. Bucureşti. 1965. I. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy.D. Editura Muzicală. I . G.I. Universul gândirii polimodale. O. C..W. Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici. 1983.Opere (vol. Bucureşti. – Moduri şi proporţii. 1974-1977. Bucureşti. 1969 Bocşa I. Dima. Bucureşti. – Probleme de semiotică muzicală. 1988 Ciortea. Bucureşti 1985 Berger.2010 Berger.Doina. A.W. Muzicală. vol: II. Ed. Culegerea si publicarea folclorului. I-II Ed. Gh.W.11.. Ciocan. Boga.. Muzicală. I şi II. Muzicală. Ed. 1976 Duţică. Bucureşti 1975 Buciu. D. 1967. Ed.. G. Ed. Bucureşti. 1992 Firca. Bucureşti. E. Cluj 2005-2006 Brăiloiu.Izvoare ale muzicii româneşti (vol.Muzicală. ***. Ed. – Estetica sonatei romantice. 1978. Bucureşti.. 1979 Berger. 1989. Bucureşti. D. 1900-1930. 2010 Geantă. Brumaru A. Dima.Enescu Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Muzicală. – Manual de vioară. . – Muzica simfonică (vol.. G. III Ciobanu. W. Gh. Bucureşti. 1971 Gieseking. Folclorul copiilor. 2007 Ciobanu. C. Studii de etnomizicologie. Muzică vocală tradiţională din Sălaj vol. Muzicală. Bucureşti. Ed. Iaşi. – Fenomenologia experienţei estetice. G. Bucureşti. Berger. 1970.Larousse.. – Scrisori. REF.. Muzicală. Armonia tonală. Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale.Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală . în: Studii de muzicologie. Muzicală. 1981. Ed.W. 1974 Florişteanu-Paron Anca . E.Meridiane .. C. G. – Ghid pentru muzica instrumentală de cameră. – Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy. vol. Berger.Cluj 2007 Erbiceanu. I-V). – Elemente de metodică a studiului şi predării instrumentelor cu coarde. 1997 Dediu-Sandu. G. Ed. – Aşa am devenit pianist. – Sistematizare în predarea scrierii muzicale. Bucureşti. Bucureşti. Solfegiu. I . Editura Muzicală 1982 Comişel. Bucureşti 1970 Berger. 1970 Bîrlea. Ed. Ed. Muzicală. XXI. G. – Estetica sonatei clasice. 1969. 5620/ 11. Ed. Bucureşti.. 1974-1977. 1992. 1989 Buciu. Bucureşti. Bucureşti. L: Hronicul muzicii româneşti vol I-IX.V).W. D. Bucureşti 1984 Dufrene. I-II). Bucureşti Cumpătă. W. A. Manoliu. Muzicală. 1974. Gh. Cui i-e frică de Istoria muzicii?. G. Muzicală. G. Bucureşti 1976. Muzicală. vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti. Analiză muzicală Editura Artes. Bucureşti. 1986.I-III. Iaşi 2004 Duţică. Ed. Direcţii în muzica românească. 2 la OMECTS nr. 1979. 1981.W. Ed.W. nr. Editura Muzicală. 1986 Constantinescu. Ed. Bucureşti. – Estetica sonatei contemporane.P.W.

2010 Giuleanu. I-III. H. 1987 Grazziela G. Bucureşti 2002 Oprea Gh. Ed. 2004 Iliuţ. I.MediaMusica. 2008 17 . London. Pitiş.. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. G. Bucureşti. – Reflecţii despre muzică. A. A. Bucureşti..MediaMusica. Bucureşti. Cluj-Napoca. V. Ed.. – Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde. 1977 Răducanu.G. Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. Muzica din noaptea timpurilor până în zorile noi. . 5620/ 11. Ed. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Ed. M.. V. 2009 Ştefănescu. 2 la OMECTS nr.M. 1980.. Z. Ed. Bucureşti. V. V. I. Bucureşti. Bucureşti. Editura Muzicală 2002 Paşcanu. Bucureşti 1958 Nemescu.Despre arta pianistică. Editura MediaMusica. Muzicală Bucureşti. 1966 Niculescu. Fundaţia Culturală Română. Lito Conservatorul „G.Curs de folclor. Gheorghe Vechi. 2009 Herman.C. Formele muzicii clasicilor vienezi Ed. Bucureşti. Cluj-Napoca. şcoli normale. 1996 Ionescu. MediaMusica. Ed. si Szenik. Muzicală. Cluj. Ed. Bucureşti.. V.Muzicală. Bucureşti.. I Trecut şi prezent. 1982 Ionescu-Arbore. Gh. Ed.IV. Ed. 1962 Ilea. T. O. Pitiş. 1982 Mîrza. Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc. de Muzică.. Cluj-Napoca. Bucureşti. – Principiile de didactică instrumentală. 2009 Herman. Anca: Pagini de educaţie muzicală. Oprea Gh. 2009 Long. 1982 Plett.Cluj 2005 Grove‘s.Muzicală. 1997 Minei. Ed. Marinescu Mihaela. 1986 Golea. I). Muzicală. – De la Wagner la contemporani. – Pianofortele în oglinda timpului său . 1968 Minei. ediţia a II a.I-II. Editura Fundaţia România de Mâine. vol.. Ed. U. St. Iaşi. 1994 Răducanu. 1987. D. Vol. – La pian cu Claude Debussy. Armonia modală. 1995-2002 Stoianov. – Interpretul teatrului liric. Bucureşti.Anexa nr. 1994 Rîpă. Vol.. Bucureşti. Armonia.Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh. Ed. – Tratat de artă pianistică.11. R. Didactică şi Pedagogică. Muzicală. Nicola. Ed. I-. – Dicţionary of Music and musicians. Bucureşti. Cluj Napoca. – Teoria comportamentului pianistic. I. C. A. Editura Muzical. 1982. Editura Muzicală. V..M. Muzicală. Muzicală. Anca şi Petre. Studii de etnomuzicologie Vol. Muzicală. Ilea. D. Dima. 1983 Neuhaus. I. T. – O carte a stilurilor muzicale. Bucureşti. Tratat de armonie. – Formele muzicii medievale europene. T. Istoria muzicii universale vol. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Bucureşti. Formele muzicii vechi europene. V. – Psihologia muziicii (vol. Dima. Curs de folclor .Cluj 2008 Râpă C. Ed. Blom. Dima Cluj Moisescu. Tratat de teoria superioară a muzicii. I. Carmen. Editura Muzicală. Ed. A.. E. 1994 Hegyasi. Cluj-Napoca. Ed. C Teoria Superioară a muzicii vol. 1996 Negrea M.MediaMusica. Bucureşti. Bucureşti. Ed. Ed. vol I-VI. Editura Didactică şi Pedagogică. Muzicală. 1962 Herman. Istoria muzicii universale. Ed. Ed. A. A. 1996 Iliuţ. Bucureşti. Acad. Ed. 1978. Sf. EDP. Ed. Beatrice: Muzica – metodică pentru clasa a XI-a. – Ştiinţa textului şi analiza de text. – Metodica studiului şi predării pianului. Moldova. II.II Idei de reformă.. Iaşi. Muzicală. Bucureşti. 1983 Popa. – Vioara şi constructorii ei. – Capacităţile semnatice de muzică. Dima.– Originile şi dezvoltarea formelor muzicale. Herman. 1984 Jarda. Mari personalităţi ale muzicii româneşti din sec. Iarosevici. Bucureşti. al XX-lea Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Lito Conservatorul George Enescu.Cluj 2000 Szenik. Univers.Dima”.

A – Cartea modurilor. 2001 Huizinga. 12/1970 Timariu.Muzicală. I. Teodorescu-Ciocănea. Bucureşti. Bucureşti. EDP. 1977 Ilea. Bucureşti. Cluj 1975 Urmă Dem. 5620/ 11.. vol. C. C. 1996 Cristea. 1989 Vasile . Dicţionar noţional şi terminologic. Stoianov. 2005 Voiculescu. Istoria muzicii byzantine vol. Acustica muzicală Editura Didactică si Pedagogică 1982 Vancea. Nica I. 2005 Stoianov. Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă. Cluj-Napoca 2008 Csire Iosif Educaţia muzicală din perspectiva creativităţii Editura Univ. Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ . V. Muzicală Bucureşti. Ed.) De Landsheare G.S. I . 1981 Geissler. I-II. – Dicţionar de termeni pedagogici. 2005 Stoianov. 1978 Voiculescu. D. nr. Carmen. – Probleme de înţelegere şi redarea textului pianistic beethovenian. 2009 Cerghit. Vrei să fii profesor de pian? ediţia a II a . Curs de armonie tonală. ediţia a II a Editura Fundaţiei România de Mâine.. Ed. Bucureşti.-Metode de învăţământ. – Procesul instructiv – educativ EDP. Vasile. Dragoş. Bucureşti. Copii excepţionali E. Pedagogie şi axiologie.V. Lavinia. Ed. Bucureşti 1995 Bogdan. Ed. Polirom. 1980 Gârboveanu. Metodică pentru şcoli normale. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2007 Creţu. T. Ed. H. Arta şi stiinţa educaţiei.G. Bucureşti 1995 Călin. – Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului.P. Ed.a.Muzicală. Univers. EDP. Ed. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. 2007 Cristea. 2000 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂŢII Bârzea. MEC-SNEE. S. 2005 Turk. Bucureşti.Universităţii din Oradea. 1998 Cristea.J. sec. Borzea Viorel. 2003 Timariu. Bucureşti. 1997 Ghiduri de evaluare pe discipline. Polifonia secolului XX. Pianistica modernă. clasele V-XII Coman.D. Editura Muzicală.. D. Curriculum diferenţiat şi personalizat. Iaşi. M.Universităţii din Oradea. Mijloace de educaţie. 1960-1979.D.III)..P.. Petru. Ed. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Bucureşti. M. Carmen. Muzicală. J. 2000. Gorgăneanu. 2005 Tatarkiewicz. 2 la OMECTS nr. Bucureşti. Istoria muzicii româneşti.D.W . 1970 Brunner.. Polirom. Fuga în creaţia lui J. – Creaţia muzicală românească. Sisteme de educaţie muzicală. 1995 Curriculum naţional – Bucureşti. Bucuresti. Ed. Editura Universităţii Naţionale de Muzică. Anca(coordonator). S. Editura Fundaţiei România de Mâine. XIX-XX. Bucureşti. Neoclasicism muzical românesc.Anexa nr.S. 1980 Colecţia de manuale alternative. I-IV. Îndrumar metodic. Vasile. 18 . Meridiane.. C. Coman. V. ediţia a II a. Homo ludens .. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1990 Ilea. J.11. E. A. Lucia Crinela. 1994 Chircev. L. Dr. Carmen.. ş.Bach.Didactică şi pedagogică.Muzicală. Tratat de forme şi analize muzicale. Bucuresti. 1999 (I. EDP. Editura Interprint 1997 Vieru.– Formele muzicale ale barocului (vol..Istoria esteticii. EDP Bucureşti 1970 Călin. Lavinia. 2009 Coman. Lavinia. Ed. Repere în neoclasicismul muzical românesc. Banciu Gabriel. 2004 Toduţă. Managementul lecţiei. Dima. P. Bucureşti. Bucureşti. G. Evaluarea continuă a elevilor E.MediaMusica. – Pentru o teorie a instruirii. vol. Z. Bucureşti. I Conservatorul Gh. EDP. 1978 Tănăsescu. S. Bucureşti. E. Ed. E. Muzică Bucureşti 1998 Cucoş.. Revista “Muzica”. Bucureşti. Ed.2010 Stoianov. Iaşi.P.

Anexa nr. Dacia. Ghidul profesorului de educaţie muzicală. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. E. Militară. V. J. . C. Bucureşti. Gabriela.cadru de învăţământ Bucureşti 2001-2009 Motora-Ionescu. Timişoara 1999 19 . Descriptori de performanţă. 2 la OMECTS nr. Ed. Jean. Bucureşti. Muzicală. Fundaţia Romania de Mâine. 1975 Lupu.Evaluarea procesului de învăţământ. Bucureşti 1980 Planchard. Ed. EDP.-Eficienţa instruirii. Iaşi. Gabriela. Bucureşti. 1998 Stanciu. Principii de docimologie. Educaţia muzicală Ed. Didactica educaţiei muzicale. 2001 Radu.Metode şi tehnici de învăţare eficientă. 1988 Lupu. T. Bucureşti.. 1995 xxx-Psihopedagogie. Aldea Georgeta.Mihăieşti. Cluj. C-tin. Oprea Gabriel.P. 1984 Ionescu. EDP. Ed. Jean. Editura Litera Internaţional. 2008 Ministerul Educaţiei. Iaşi 2000 Ivăşcanu. I.. 1999 Stoica A. 1995 Radu. Bucureşti. R. Ed. Ed.2001 Strungă.Gabriela. Dacia. 1997 Munteanu. UBB.. Sisteme de educaţie muzicală.-Experienţa didactică şi creativitate. Cluj.-(coord. 1999 Munteanu. Polirom.Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Iaşi. Editura Sigma. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri. Modele de educaţie muzicală. Bucureşti 2007 Munteanu Gabriela. Bucureşti. 1990 Pavelcu.2010 Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară arte. Ed. A. 1968 Piaget.D. Muzicală. 2008 Munteanu.Bucureşti 1978 Joiţa. 1999 Lupu. Bucuresti. Bucureşti 1983 Munteanu.D. 1-2.Sigma. Curriculum Naţional. ”Învăţământul primar” nr. A. I. Cluj. Învăţarea şcolară Rev. Fundaţia România de Mâine.Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici. I. Bucureşti. Editura Fundaţia România de Mâine. E. Polirom. 1995 Preda. Psihologia muzicii Ed.1998.. Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică. Jean. Evaluarea şcolară.)Evaluarea curentă şi examenele. Dacia. Iaşi. Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire.Previziune şi control în procesul didactic. Spiru Haret.-Televiziunea în viaţa cotidiană. 1996 Lupu. E. EDP. 1982 Ionescu. M.Didactica modernă.. Racu Nicolae. E. Cluj. Educarea auzului muzical dificil. Editura Muzicală. Evaluarea în învăţământul primar. Editura Fundaţia Romania de Mâine. I. A. Ghid pentru profesori. (coord). Bucuresti 1997 Munteanu.11. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum Ionescu. 1998 Landsherre.Gabriela. Dacia Silverstone. Bucureşti. EDP. Bucureşti 1992 Popescu. Caraman Fotea. Capşa Teodorina. Jean. (coord). – Didactica modernă.P. Bucureşti. Bucureşti.. şi Dogaru. Ed. M. 1999 Ministerul EducaţieNaţionale.Gabriela Metodica educaţiei muzicale pentru gimnaziu si liceu Editura Sigma 1999 Munteanu. Editura Tribuna Învăţământului.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic. Ed. C-tin.1979 Iucu R. 1995 Ionescu. Bucureşti. Editura de Vest. 1999 Radu. Ed. G. Polirom. ediţia á II á . Bucureşti 2008 Neacşu. Cântece pentru preşcolari. EDP. 5620/ 11. Bucuresti. Sandu Eugen - Dicţionar universal de muzică. Bucureşti. Bucureşti. EDP. Ed. V. Prognosis. Al. G. Pedagogia şcolară contemporană. Bucureşti 2002.Cântecul-factor predominant al educaţiei muzicale Educatie prin artă si literatură. Bucureşti. De la didactică la educaţia muzicală Ed. Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII. Stăneţi Mihaela . Iacob Aurelia. M. Daniela. Ed. Psihologia copilului.

Severin 20 . L.Anexa nr. Bucureşti 2003 Vasile. 5620/ 11. MEN. ediţia a II a Editura Muzicală. Pedagogia muzicii si valorile folclorului Editura Muzicală 1987 Zoicaş-Toma. Metodica educaţiei muzicale. programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare. valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursului Autori Lucia Crinela Gorgăneanu .2010 Vasile.11. Pagini nescrise din istoria pedagogie şi á culturii româneşti. 2 la OMECTS nr.D. L. VI. Vasile. 1979 Zoicaş-Toma. Vasile. Bucureşti . 1995 Vasile. Bucureşti1972 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru. 2004 Xxx -Normative de dotare cu mijloace de învăţământ. EDP. Pagini din istoria muzicii româneşti..P. Vasile.inspector de specialitate ISJ Caraş . programe şcolare. Editura muzicală . Audiţia muzicală-modalităţi de valorificare si instruirea muzicală E. Bucureşti.consilier Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Cornel Todea . Bucureşti. Prefaţa la George Breazul. vol. 1993 xxx-Dicţionar de pedagogie. Bucureşti . EDP.