You are on page 1of 4

Stefan Cel Mare

Domnia lui Stefan cel Mare, de aproape o jumatate de veac, este cel mai frumos
timp din istoria Moldovei. Niciodata tara n-a fost mai intinsa, mai bogata si mai
respectata; niciodata faima domnului ei n-a strabatut atat de departe, provocand admiratia
prietenilor si a dusmanilor; niciodata nu s-au ridicat atatea lacasuri civile si bisericesti.
Evident, nu a fost numai lumina in cei patruzeci si sapte de ani de domnie. Pana sa-si
asigure tronul ravnit de atatia, Stefan a trebuit sa faca si compromisuri.
La vremea cind pe cimpul de la Direptate Moldova l-a ales domn, Stefan Voda
avea cam douazeci de ani. Dar cu toata tineretea domnitorul s-a aratat vrednic de fapte si
actiuni ce au consolidat puterea Tarii Moldovei, amenintata de multi dusmani hrapareti
dinafara hotarelor ei.
Ştefan cel Mare, domnul Moldovei ( 1457 – 1504), om politic şi diplomat
strălucit, comandant de oaste, ilustru şi priceput strateg, gospodar, unificator, sprijinitor al
culturii, însemnat cititor de aşezăminte, simbol al luptei antiotomane a românilor şi
creştinătăţii (Athletus Christi). Ştefan cel Mare era fiul lui Bogdan al II – lea, domnul
Moldovei (1449 – 1451) şi nepotul lui Alexandru cel Bun. Îşi petrece copilăria la
Borzeşti, sub supravegherea atentă a mamei sale, Oltea Maria. De la moartea lui
Alexandru cel Bun, urmaşii luptaseră între ei pentru tron, ceea ce contribuise la slăbirea
puterii centrale. Bogdan al II-lea, primejduit de fraţii săi (Iliaş, Petru al II-lea, Ştefan al
II-lea, Petru Aron), se refugiază, împreună cu soţia şi copiii, la rudele soţiei, în ţara
Românească. Preocupat să formeze şi să menţină un front antiotoman, Iancu de
Hunedoara îl sprijină pe Bogdan al II-lea să ocupe tronul Moldovei (martie - octombrie
1449) împotriva lui Alexăndrel (fiul lui Iliaş). Bogdan II ia tronul prin luptă, învingând
oştile lui Alexăndrel la Tămăşeni (octombrie 1445) şi intrând victorios în Suceava.. Însă,
pe când se găsea la o nuntă în localitatea Reuseni (octombrie 1451), Bogdan II este
surprins de fratele său, Petru Aron şi ucis mişeleşte. Tânărul Stefan este nevoit să ia
drumul pribegiei şi ajunge la curtea lui Iancu de Hunedoara. Împreună cu vărul său, Vlad
Ţ'epeş, se maturizează sub oblăduirea voievodului Transilvaniei şi amândoi se pregătesc
să ia domnia Ţărilor Române. În primăvara lui 1457 îl aflăm pe Ştefan la curtea lui Vlad
Ţepeş (care luase domnia cu un an înainte) şi cu un corp de oaste dat de acesta intră în
Moldova. I se alătură oameni din ţară şi întâlneşte oştile lui Petru Aron, pe care le
înfrânge la Dolheşti, pe Siret. Petru Aron fuge în Polonia, pentru ca mai târziu Ştefan să-l
prindă şi să-l ucidă, împlinind datoria către părintele ucis. Ştefan este uns de mitropolitul
Kir Teoctist pe câmpia de la Direptate din marginea Sucevei, cu voia întregului norod al
Moldovei (aprilie 1457).
Stefan Voievod, numit mai tirziu cel Mare si Sfint, s-a aratat a fi conducatorul
iscusit care a reorganizat oastea domneasca, dotind-o cu arme de foc, a inaltat cetati noi si
le-a intarit pe cele vechi, a pus friu ambitiilor nesanatoase ale boierilor nesatiosi, lacomi
de marire si avere, care se aratau nemultumiti de urcarea sa pe tronul Moldovei, a limitat
privilegiile celor inavutiti si a actionat enegric impotriva tendintelor vadite de dezbinare,
luind apararea taranilor exploatati fara nici o mila de marii feudali. A contat-in mod
deosebit si la sigur pe dragostea de tara a razesilor, pe care i-a chemat la oaste de cite ori
a fost nevoie, rasplatindu-i cu pamint si pretuindu-i pentru virtutile si curajul lor de
aparatori ai tarinei stramosesti.

. bogata. Astfel dusmanul supus foametei era hartuit neincetat. a recurs la una din cele mai bine chibzuite tactici. sa fie tainuite proviziile. Nicolae Iorga elogia nu fara emotie si mindrie domnia lui Stefan cel Mare. a refuzat sa se infatiseze la Poarta si sa plateasca traditionalul tribut falosului si necrutatorului sultan Mohamed al II-lea. El a dat porunca sa fie parasite toate asezarile omenesti care puteau nimeri in calea dusmanilor.. hotarit sa dea riposta cuvenita impostorilor de tot soiul... la Doljesti". in Joia mare. unuia din demnitarii si ostenii cei mai incercati ai sai. ca domn vrednic si mindru de trecutul glorios al inaintasilor sai. La 1 aprilie 1457 era inca la Suceava : imediat dupa aceasta la 12 april Stefan birui la Doljesti in "Hreasca" apoi la Orbic si Petru fugi spre singurul coltisor ce-i sta deschis spre Polonia". a avut loc la 10 ianuarie anul 1475 pe valea Birladului la miazazi de Vaslui. miselul Petru Aron. Pentru inceput Stefan cel Mare. care au punctat domnia plina de izbinzi a acestui mare Voievod al Moldovei. intr-o asezare mialastinoasa. cu o armata de vreo 12 mii de osteni.... predecesorul sau. in anul 6965. care se napustira in repetate riduri ca lacustele asupra acestui coit de rai. In vara anului 1476 Mohamed al II-lea purcese el insusi in fruntea unei armate uriase spre "Tara Moldovei. care ingreuna desfasurarea fortelor dusmane si manevrarile de armata. Intr-adevar in paginile de aur ale istoriei noastre de veacuri sint inscrise victorii de mare rasunet ca cele de la Baia din 1467. Infuriat la culme de nesupunerea si cutezanta domnului Moldovei. domn minunat printr-o inteleapta cumpanire. Domnul Moldovei": "Sprijinit de ofiterii poloni din vecinatate. Acest moment de mare importanta a urcarii lui Stefan cel Mare pe tronul Moldovei avea sa fie mentionat si de marele Voievod pe Siret la istoric Nicolae Iorga in studiul sau "Apogeul puterii statului roman in timpul domniei de 50 de ani ai lui Stefan cel Mare. Din "Letopisetul de la Putna" aflam despre prima victorie a temerarului domn. nu a putut tine piept puhoiului de 200 de mii de turci. precum era numita de turci Moldova.. care la 1453 cucerise faimosul si invicibilul pina atunci Constantinopol. ca fulgerul naprasnic in el. dispunind doar de 40 de mii de luptatori curajosi si iscusitii si de vreo 9 mii de secui. constient de puterea si poftele hapsine ale turcilor. Stefan Voievod. adica la 1457 luna aprilie 12. acel ". dupa o puternica domnie de o jumatate de veac lasa urmasilor o tara neatirnata mare. ca si prin lupte curagioase. La Valea Alba si la Razboieni Stefan cel Mare. sa se lase de toate. tinar fiu de domn care smulse Moldova din miinile slabe ale lui Petru Aron. un fiu nelegitim ai lui Alexandru cel Bun. Stefan cel Mare. Puternicul lui brat ridica in sfirsit sceptrul cazut in tarina al batrinului Alexandru".. din Codrul Cosminului de la 1497 etc. intr-o scrisoare adresata crestinatatii si tuturor cirmuitorilor din aceea vreme Stefan Voievodul ii avertiza de primejdia de moarte ce plutea asupra intregii Europe.. Astfel ".Dupa biruinta de la Vaslui. dar nu reusi. incerca sa se mai mentina. de la Lipnic din 1470. asezat in calea marilor furtuni ale vremii. pilcuri de osteni din cei mai viteji lovind pe neasteptate. Si intr-adevar in curind temerile domnitorului moldovean s-au dovedit intemeiate. fiul lui Bogdan Voievod a venit de la munteni si a dobindit prima biruinta asupra lui Aron Voievod pe Siret la tina.Insa cele mai crunte au fost razboaiele purtate cu ostile otomane cita frunza si iarba. unguri si poloni veniti in ajutor. el trimise porunca grabnica lui Soliman pasa. Lupta cea mare. sa porneasca neintirziat impotriva ghiaurului Stefan si sa treaca prin foc si sabie "vilaietul Bogdania".

Alexandru se stinge însă (26 iulie 1496) şi este îngropat la mănăstirea Bistriţa. n-a fost a mea si nu este a noastra. se ridica deasupra biruitorilor".razboaie. Iaşi. om intreg la fire. Huşi.. bisericile de la Vad (pe Someş) şi cea din Feleac. nelenes Si lucrul sau ii stia a-l acoperi si unde nu gindeai acolo il aflai. Ştefan a ridicat curţile domneşti la mare strălucire. Alte monumente de arta medievala au fost zidite la Voronet Patrauti.În semnul unirii dintre români ridică o biserică la Râmnicu-Sărat. Vaslui. unde era nevoie.. care după căsătoria cu Maria (1489). care n- a fost baci pina la adinci batrinete. cu ochii patrunzatori. dupa cum aflam din scrisa lui Grigore Ureche ". era. primeşte titlul de voievod şi este aşezat la curtea domnească din Bacău... ci stiinduse cazut jos. Luptele cu turcii au durat pina prin 1487. o ramură a familiei imperiale bizantine.. ajungind sa se. preferatul a fost Alexandru. iar în Transilvania. Pe drept. iubitor si ocrotitor al artelor si culturii. Ştefan a încetat din viaţă şi a fost înmormântat la ctitoria sa de la Putna. Ştefan voia să-l lase urmaş la tron. Alexandru cel Bun. Barbu Ştefanescu-Delavrancea îl socoteşte „Apusul de Soare" al Moldovei pe cel care. ca Moldova n-a fost a stramosilor mei. ca vazandu-l ai sai sa nu inderapteze.. plina. la Borzesti. de un albastru de Voronet cu parul inelat lasat pe spate. în eternitatea istoriei românilor. Alexandru va lua parte la întreaga politică internă şi externă a tatălui său. Biserica Română l-a canonizat. Tineti minte cuvintele lui Stefan. ci a urmasilor urmasilor nostri in veacul vecilor !. Stefan cel Mare. trecându-l în rândul sfinţilor părinţi ai bisericii şi credinţei creştine. rămâne „Ştefan cel Mare şi Sf Barbu Delavrancea in piesa "Apus de soare": ". La 2 iulie 1504. a-l izgoni pe Stefan cel Mare si a cuceri noi pammturi pe malul marii Negre. senina. Bacău. vrednicul domnitor al Moldovei a izbindit in 34 din cele 36 de. Au rezistat insa cetatile Moldovei.cind Stefan cel Mare. cu fruntea boltita. cele de la Suceava (cetatea sa de scaun).." . ajunsa mai apoi necropola voievodala si loc de pelerinaj pentru urmasii porniti in lupta pentru libertatea si independenta "Tarii Moldovei. Piatra (Neamţ). purtate de-a lungul glorioasei si zbuciumatei sale domnii. Dintre fii sai. nu pierdea nadejdea. Marele si distinsul Voievod ai neamului. obtinind in schimb libertatea Moldovei si pacea mult dorita in hotarele ei stramosesti. Intre anii 1466-1469 din indemnul Domniei Sale au fost sa se inalte manastirea Putna. bucure de faima de bun gospodar ai tarii. Pe drept. din neamul Paleologilor Asani. Rauseni si in alte paminturi pe unde si-a purtat pasii Domnul nostru cel fara de moarte. si pentru aceia rar razboi de nu biruia si unde-l biruia altii. insusi se vira. la Razboieni. La lucru de razboaie mester. Hârlău. locul nasterii si copilariei viitorului voievod. pina la urma sultanul vazindu-se nevoit sa se intoarca la Poarta fara a-si realiza planurile sale de a supune Moldova. accepta platirea unui tribut puternicei Porti Otomane.. lângă străbunul său. cu fata ovala. pe care cronicile ni-l infatiseaza ca pe un barbat nu prea inalt.

11.2010 5 .accesat la data de 14.2007 4.referate.cartidownload.Barbu Stefanescu Delavrancea.www.Editura Artemis.Editura Gramar. Bibliografie.1982 3.Editura Dacia.2010 .Nicolae Iorga.Grigore Ureche. Apus de soare.accesat la data de 14.ro.webgrafie: 1.2004 2. Letopisetul Tarii Moldovei.Stefan cel Mare .Bucuresti. Istoria lui Stefan cel Mare. www.11.ro .