UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

SOCIOLOGIE POLITICA
Relatia dintre mass-media si cultura politica

Studenti: , Gr.3 Anul 3, SO

Braşov

2007 Relatia dintre mass-media si cultura politica Rezumat Libertatea politica este legata de participarea la viata politica adica la dreptul de a fi corect informat in legatura cu problemele vietii politicie si de a actiona prin libera exprimare a opiniei. 3 06 iunie 2007 15. Pentru a avea o democratie „deliberativa”. principalul ei scop fiind de a atrage atentia. precum si obiceiul de a discuta politica duc la sanse mari de crestere a informatiei politice si de a pune accentul pe ideologia si programele prezentate. In Romania functia informativa a mass-mediei este trecuta in planul secundar. partidelor sau Guvernului si care sa ofere informatii clare si precise despre viata politica.06. indivizii detin mai multa informatie. Gr. prin reglementarile sale stricte pe care le-a dat. care fac emisiuni politice lipsite de profesionalism. Societatea de astazi este una a informatiei si datorita dezvoltarii noii tehnologii. Urmarirea regulata a politicii prin mass-media. Societatea a evoluat de la o democratie participativa la o democratie „deliberativa”. Romania are nevoie de o institutie de mediere intre cetateni si politicieni care sa nu fie sub controlul statului. In plus avem parte de jurnalisti slabi. examineaza argumentele si pretentiile avansate de ceilalti fara sa fie nevoie de un spatiu comun pentru exprimarea opiniilor (ca la democratia participativa). Deci putem spune ca institutiile mass-media joaca un rol special in dezvoltarea politicilor deliberative pentru ca ele sunt mijloacele principale prin care indivizii dobandesc informatie si intalnesc diferite puncte de vedere despre probleme asupra carora ei pot forma judecati rationale.III. acestea ramanand deseori fara audienta. nu poate sa faca fata celor cu influenta care daca chiar vor sa manipuleze o vor face folosind mijloace media. 2 .. Nici macar CNA-ul. An.

Demografie mondiala. cel mai adesea adoptata de stat”. apanajul activitatii unor cercuri restranse de oameni in prezent. sa puna in discutie punctele celorlalti de vedere. pentru oamenii muncii si ai culturii devine. in care “problemele care au afectat vietile oamenilor ar fi activ discutate intre ei. participarea cetatenilor la viata politica are o mare importanta in functionarea institutiilor democratice.”2 Calitatea democratiei intr-o tara e data de drepturile si libertatile cetatenesti. aparate si promovate de o baza materiala si culturala reala. o problema interna a omului. si va deveni tot mai mult. 40.p.Populatia Terrei. coordonate si concentrate. Ed. Acestea trebuiesc cladite. p. oricine este preocupat de o problema ar avea dreptul de a-si exprima opinia despre ea si deciziile s-ar baza pe consimtamantul ( poate chiar consensul) celor implicati”..1 “Activitatea politica. Apoi aceasta democratie participativa. Libertatea politica este legata de participarea la viata politica adica la dreptul de a fi informat in legatura cu problemele vietii politicie si de a actiona in consecinta de cauza prin libera exprimare a opiniei si nu numai. care sa formeze o vointa colectiva. adoptat de instantele responsabile ale unei colectivitati umane. atat la nivel de stat cat si al administratiilor locale”. Prin “democratie deliberativa” se intelege un proces prin care cu cat indivizii detin mai multa informatie. cu atat examineaza argumentele si pretentiile avansate de ceilalti si cu atat mai mult ei au posibilitatea de a pune in discutie si de a-si modifica treptat punctele de vedere.4 Acest model presupune mai intai de toate o amplasare spatio-temporala pe care indivizii sa o aiba in comun si in care sa se adune pentru a discuta probleme de interes comun.”2 “Politica – treburile cetatii in trecut. participativ al democratiei. sa se angajeze in argumentare si dezbatere. se intelege un asamblu de decizii. adica (sa existe) participarea directa a cetatenilor la luarea deciziilor politice.3 Nivelul presei dintr-o societate este un indicator important pentru calitatea democratiei. in sensul cel mai larg. THOMPSON – Media si modernitatea – Teorie sociala mass-media. An. Bucuresti. Voi prezenta in continuare despre legatura presupusa intre cultura politica a jurnaistilor sau a liderilor de opinie si consumatorilor de media. presupue un proces dialogal prin care indivizii sa poata sa-si exprime punctele de vedere. p. 1995.devine in conditiile contemporane. 1994. In prelungirea democractiei participative vine in ajutor democratia “deliberativa”.2007 Introducere “Prin politica. Casa de editura “SARMIS”.. Cluj-Napoca. In tarile capitaliste democratice. 203 4 JOHN B. Stiintifica. Ed. 1 2 Vladimir Trebici . si astfel sa ajunga la o judecata formata discursiv.313 HAGAN TROFIN – Politica si democratia. o latura fundamentala a activitatii sale. mijlocul si instrumental de eliberare si emancipare din sclavia economica si culturala a oranduirii capitaliste-imperialiste. Democratie participativa vs democratie deliberative (mediata) Din punct de vedere moral se poate vorbi de un model direct.211 3 idem 2. Principiul majoritatii asigura o baza justificativa pentru luarea deciziilor. 242 3 . Gr. Societatea de astazi este o societate informatica.06. Antet. deci “sistemul politic al societatii informatice trebuie sa fie prin natura sa o democratie participativa.III. 3 15. p. 1991. care urmaresc sa atinga un obiectiv precis. p.

ceea ce inseamna toata populatia urbana. valoare mult mai insidioasa. p. a devenit mai ales un instrument de castigat influenta politica sau de intermediat afaceri. In plus. prin urmare o masura semnificativa. o democratie deliberativa ar fi.137 4 . 2000. in scopul convingerii. Scholten. ca si publicul inainte si dupa expunerea mai intensa din campania electorala 55 ALINA MUNGIU-PIPPIDI – Politica dupa comunism. Din aceasta perspectiva putem intelege ca institutiile mass-media joaca un rol special in dezvoltarea politicilor deliberative pentru ca ele sunt mijloacele principale prin care indivizii dobandesc informatie si intalnesc diferite puncte de vedere despre probleme asupra carora ei pot forma judecati rationale. adica ziare de boulevard tipice si atipice (adica politice) este integral privata si nu este supusa nici unui fel de reglementare legala. Ar fi ingenios sa presupunem ca aceste democratii deliberative ar reusi sa solutioneze sau sa amelioreze intr-o masura semnificativa problemele cu care se confrunta politicile democratice in epoca moderna. In prezent oamenii politici utilizeaza media pentru a capta atentia. deci oamenii de afaceri sunt dispusi sa subventioneze canale media doar pentru a avea o arma de santaj sau distribuit servicii. Noomen. Bucuresti. care este in afara controlului statului.2007 Democratia deliberativa nu are nevoie de un spatiu comun pentru exprimarea opiniilor. ofera potentialul de a revolutiona comunicarea politica precum si natura formarii si a exprimarii opiniei politice.. p. cat si ca mijloace de exprimare. Singura problema in Romania ar fi ca nu toti cetatenii cu drept de vot au acces la internet ( iar cei care au trebuie sa isi doreasca sa si participe). Rolul pe care il are masa-media intr-o democratie poate fi explicitat prin distinctia facuta de Dahrendorf ( apud cuilenburg. 108) intre “deschiderea activa” constituita dintre cei care sunt la putere si “deschiderea pasiva” constituita de cei care nu sunt implicati in luarea deciziilor politice decat prin participarea la vot si care reprezinta intre 90% si 99% din populatie. functia informativa fiind trecuta in plan secundar. La un moment dat mijloacele media erau folosite doar pentru a prezenta informatia pentru dezbatere. ce include doua retele nationale de televiziune si sute de posturi de radio si televiziune. iar media publica si prin legi propri de organizare si functionare a televizorului si radioului public. Consum de mass-media Romania are o presa privata puternica. Media. in mare proportie e proprietatea unor oameni de afaceri autohtoni. al guverneleor si partidelor politice.5 Pentru a vedea efectele media Alina Mungiu-Pippidi in Politica dupa comunism a incercat sa compare doua lucruri: publicul consumator de politica prin media in campanie si in afara ei. pg. atat ca niste mijloace de informare. Humanitas. 3 15. in jur de 40% ( in anul 2002) dintre romani. Radioul si televiziunea sunt reglementate prin Legea audiovizualului. H. Savigny ( apud Claudiu Coman.III. Efectul mass-media este “constatarea unei schimbari de atitudine la nivelul publicului in urma consumului de media”.06. Ed. care este formata in cea mai mare parte din “tabloids”. este conectata la reteaua de cablu TV. 2002. o democratie mediata in sensul ca procesele de deliberare ar depinde de institutiile mass-media. pg. In conditiile actuale ale societatii moderne. Presa scrisa.280 apud Claudiu Coman – Comportamentul de vot. Gr. 109) lanseaza idea ca Internetul. An.

ceea ce a facut partidele sa foloseasca acest lucru pentru a publica reclame negative sau incercand sa prezinte sondaje de opinie considerate favorabile. Crearea de emisiuni electorale speciale punea in dificultate resursele umane si logistice si asa reduse ale televiziunilor. nu a avut efecte pozitive.2007 din anul 2000. moderate de gazde care actionau ca niste centralisti telefonici care nu facea decat sa mute legatura de la un participant la altul. p. mai ales de catre o institutie slaba precum CNA. In concluzie. 141 5 . Gr. atat obiectiv cat si subiectiv. p. dar avem masuri clare ale interesului pntru campanie si expunerii la aceasta. Acest cadru suprareglementat. rezultatul fiind emisiuni formale. Campania din anul 2000 a fost caracterizata de stricte reglementari ale Consiliului National al Audiovizualului (CNA) prin decizia 240 din 9 octombrie. mai ales cei de la canalele publice. Cei care au dat aceasta decizie au uitat o simpla realitate a societatii romanesti. Cine urmareste regulat politica la televiziune are sanse mai bune sa-si creasca informatia politica pentru doi oameni care au aceeasi educatie. reiese ca educatia este un determinant important al competentei subiective a politicii . in sensul ca oamenii educati atribuie mai mare importanta programelor politice. interzicand in mod special buletinelor de stiri includerea stirilor referitoare la campanie. acelasi venit.06. realitatea informatiei primate prin mass-media este discutabila. a cunoasterii importantei ideologiei politice si al programelor politice. facute raspunzatoare pentru desfasurarea in contitii civilizate a dezbaterilor. locuiesc in 6 ALINA MUNGIU-PIPPIDI – Politica dupa comunism. 3 15. Bucuresti. Aceasta interzicea difuzarea spoturilor electorale in cadrul altor emisiuni cu exceptia celor dedicate in intregime campaniei electorale si restrangerea si discutarea chestiunilor legate de campanie la aceste emisiuni. Presa scrisa nu a fost supusa nici unei reguli. 142 . sunt mai la curent cu ele si se simt mai competenti totodata. regulamentul CNA-ului a facut ca jurnalistii. Prezenta candidatilor in buletinele de stiri era permisa doar in masura in care stirile erau legate de campanie si alese doar in functie de valoarea informativa. poate justificat de campanile politice negative trecute. An.III. Rezidenta la urban la radul ei creste sansele ca o persoana sa fie mai competenta. Consumul de politica prin mass-media6 Urmaresc emisiunile politice la Tv Zilnic/apoape zilnic 49% De cateva ori pe saptamana 30% De cateva ori pe luna 11% Deloc 9% Discuta politica 33% 36% 15% 14% Din cercetarile facute si mentionate in lucrarea Alinei Mungiu-Pippidi – Politica dupa communism. Pe scurt. Ed. anume ca in cultura legala permisiva romaneasa nu se paote asigura respectarea regulilor de catre cei influenti si cu tupeu. 2002. Humanitas. Table 1. Alte paragrafe interziceau candidatilor sa se atace reciproc. sa faca emisiuni lipsite atat de profesionalism cat si incapabile sa serveasca interesului public – acela de a facilita participarea in cunostinta de cauza.. iar gazdele emisiunilor erau. Publicul si-a prezentat nemultumirea prin parasirea canalelor pe care se purtau discutii pentru a privi in final la prezentarea rezultatelor.

Toate dovezile la noi pledeaza pentru a doua varianta. adica in urban. Obiceiul de a discuta despre politica determina un inteles crescut pentru campanie. Gr. si nu este o cauza semnificativa pentru o incredere mai scazuta in institutii si nici pentru perceptia catastrofica. Cine mai individualist si mare consumator de politica la televizor are mai marei sanse sa-si schimbe optiunea in functie se ceea ce i se ofera nou in campanie. 2002. Cu alte cuvinte. Bucuresti. In modele diferite. p. Efecte mass-media • Teoriile videomalaise – atribuie mediei un rol negativ. Cu alte cuvinte “a discuta politica este essential pentru socializarea si interesul politic. Discutia cu prietenii si familia are un rol similar. considerand ca preocuparea pentru senzational si conflict duce la pervertirea prezentarii politicii in mass-media si finalmente la cresterea cinismului publicului fata de politica • Teoriile mobilizarii – considera ca persoanele care urmaresc politica in massmedia sunt mai bine informate. 2002. si invers corelata cu dicutia de grup. Este cauza principala a imbunatatirii performantei cognitive din turul unu in turul doi. Bucuresti. 143 ALINA MUNGIU-PIPPIDI – Politica dupa comunism. 3 15.7 Schimbarea optiunii de vot din runda intai in runda a doua este asociata cu rezidenta in urban si cosumul mare de campanie televizata. Pentru a modifica optiunile celor care depind mai mult de discutia in grup ar trebui sa poti influenta tot grupul. Humanitas. Ed. desi dovezile noastre arata ca oamenii nu internalizeaza pasiv interpretarile mass-media si nu este vina publicului pentru tonul vulgar si violent din presa noastra. An. Adica “nu am gasit decat efecte pozitive ale consumului de lunga durata a stirilor politice in presa scrisa sau la televiziune”8 Un cititor de ziare este sigur mai competent politic decat un necititor: dar calitatea ziarului sau a televiziunii conteaza. Humanitas. contribuie de asemenea la cunoasterea programelor si atribuirea de importanta ideologiei.III. dar cu consecventa. dar joaca un rol si in imbunatatirea cunostintelor politice”. p.06.145 6 . prestatia televiziunii si mai ales calitatea showrilor devine esentiala.. mai putin in ce priveste atribuirea importantei programelor. 7 8 ALINA MUNGIU-PIPPIDI – Politica dupa comunism. voteaza mai des si participa mai mult in organizatii politice. consumul mass-media este un predictor semnificativ pentru intentia de participare la vot si pentru o competenta politica mai ridicata. subiect prea abstract pentru a fi discutat in stirile de televiziune urmarite de majoritatea reporterilor. Urmarirea frecventa a campaniei la televiziune are efecte pozitive pe toata linia.2007 localitati de aceeasi marime. ceea ce are o semnificatioe speciala: daca oamenii se bazeaza numai pe televiziune pentru a mai invata in ultima clipa lucruri menite sa-i ajute sa-si clarifice optiunea. in cercul restrans in care s-a dus batalia electorala. Urmarirea campaniei electorale in ziare reinoieste interesul pentru politica si alimenteaza competenta politica subiectiva. cine e in genere mai legat de grupul sau de apropiati cu care discuta politica si-a mentinut optiunea. sunt de varste apropiate si au urmarit cam la fel campania electorala. dat fiins ca aceasta e un subiect principal de discutie. mai putin in ceea ce priveste importanta ideologiei. Ed.

Populatia Terrei. Antet. 2002 2. Gr. Deci accentual se pune pe acceptarea influentei comunicative. sec XIX-XX. Europa.”9 Oamenii care sunt mai influentati de catre liderii de opinie pe care ii vad la televizor sunt mai probabil rezidenti in urban cu educatie crescuta. Cluj-Napoca. 3 15. VLADIMIR TREBICI . 2002. ALINA MUNGIU-PIPPIDI – Politica dupa comunism.. FRANCIS DEMIER – Istoria politicilor sociale. Trecut. Concluzie Efectele mass-media sunt determinate de interesul cetatenilor pentru programele si ideologia politica. Bucuresti. Ceea ce este rau e ca mass-media din Romania e influentata de puterea banului. Trei. Ed. Ed. 2004 4. Bucuresti. Humanitas. 1998 3. Romania are nevoie de o institutie de mediere intre cetateni si politicieni care sa nu fie sub controlul statului. THOMPSON – Media si modernitatea – Teorie sociala mass-media. 1995 6. BIBLIOGRAFIE 1. Persoanele bine informate in legatura cu viata politica din tara nu sunt usor de pacalit si de manipulat in campanii. Humanitas.2007 “Campania electorala duce numai la cresterea sentimentului propriei competente politice. Mass-media din Romania mai are mult de muncit ca sa fie calitativa si sa reprezinte intradevar o democratie „deliberativa”. dar nu am gasit dovezi ca ar avea un impact semnificativ asupra invatarii politice si deci nici la cresterea importantei atribuite ideologiei. Casa de editura “SARMIS”. 1994 7. Ed. Demografie mondiala. Ed. An. Credibilitatea campaniilor politice este legata direct de credibilitatea mass-media. viitor. Institultul European 1998 5. partidelor sau guvernului care sa ofere informatii clare si precise despre viata politica. 1991 9 ALINA MUNGIU-PIPPIDI – Politica dupa comunism. Ed. pg. HAGAN TROFIN – Politica si democratia.III. COMAN CLAUDIU – Comportamentul de vot. Bucuresti. prezent. Stiintifica. Bucuresti. Ed. Ed. Economica. si numai lectura ziarelor politice (deci nu televiziunea) determina cresterea importantei ideologiei politice. 145 7 . CHARLES ZORGBIBE – Constructia europeana.06. JOHN B. Deasemenea este foarte important ca oamenii sa discute intre ei despre ceea ce se intampla. Majoritatea continua sa spuna ca pentru ei nu coneaza daca un candidat e de dreapta sau de stanga. nu ii informeaza pe cetateni ci e folosita pentru manipularea cetatenilor. deci la mobilizare. Presa scrisa […] ramane calea cea mai buna catre competenta politica.