MINISTERUL EDUCATIEI $1 INVATAMINTUlUI Prof. dr & A.

RUSU

Conf. dr. N. 80$

$ef lucr. dr. A. KISS

O '.>

..

-------.~~~~-----

. TOPOGRAFIE-

GEODEZIE

.

\

". ~:. .

~. . .

".' _.

~ ," ..

.......... ", :' .,"

. : .. : :.~ >.~,,: ~

.'

,-. .

. - ~. . . - .

i

, , .

r. .' .

, .... ," o-

r -,

O· .

..

. .

EDITURADIDACTlCA -$1 PEDAGOGICA Bucur~ti

-

o

o

PREFAf.1

Gospoildrirea raliO'naut a !ondului fu,nciar, deoi inelusi'V ,i a ceZui jore8tie!f, p'1'esupUnB cunoa,terea lui ctt mai pe ileplin ,-i Cl1 mai eoreet ttl ea;p'l'esia lui geograJica, cu toate domnIe. Penh aceasta rint 'n806aare planuri ~ MrJi care SeT'V88C attt la eviilenJo, Zucrdrilor ott mai ales la 8tudiul, proieetarea Ii aplicarea reapBCti'lJ trasarea Zuerarilor de ea:eoutat.

Our8'Ul de topograjie-geodezie, C8 88 predd Ktui1enlilor de laFacuUatea as sil'OicuZtura. ti .ewploatiiri Joreatiere, cu,prinde cU/MpinJeIe de baza ale ridioa1'ilor tn plan t» general, p8 suprajeJe mari, precum fi ounoltinlele neoeaare utftizarii planurilor Ii 'harJt'lor. De aBemenBa f/rateaza Ii specifiC'UI ridicarilm' din sectorul joreatier, prin cele mai aereditate metode inclusi17 speoificull1icrdrilor de trasare. Pentru ooeaata rim prezentate :

- cuno,tinJele de bazd ale caloulului erorilor inclusi'V prj» metode rigu"oase Ii e-ualuarea pr6CiziiWr;

- aparatura topografWJ cea mai reprezentati1Ja din ilotalia inatitvtiilor de la noi precum Ii noutaliZe pe plan mondial;

- 8i8temul cartografic uhlizat " Zegat de el transcaloultiriZe geodezice

p topograJice; -

- reducerea la eZiP8aid Ii tn pIan a marimilor masurate pe 8'UpraJaja . fwd a PamtnMui;

- tnderir64:. r88pecti'fJ reaZizarea reJelelor iJe 8prijin. 'planimetrice Ii altim~ice;

- m8todele ourente ae riilicare imlusi1) oompensarile ngurfJa8e planimetrice fi altimetrice;

- ridicdri16 tahim6trioe ,i buaoZare. .. Un Zoe cOT68Punzitor ocupa Ii ridiotirile moaerne fotogrammetrice, care repJ"fJzima 6 mulid ~reme metOda ourenta de riilicare (" plan a pidunlor.

Luerare« are 'Un pregJl.Clnt oarooter didactic, 88 aar888t1Za 01£ precildsre stwlenlilor silvicultori, iJ.ar tn Q.C6w,i timp tut'Uror 8t1lilenJuor oare au ca obiect de studi'U topograJia, geodezia, fotogrametria.

Lucrarea este utiUi aeopotrit1?' futuror inginert"lor Ii tehnici6nilor care aetifieaza tn ctmpul masuratorilor "er68tre 8au au de r6Z0ZV(lt problemlJ de ridicitri.

AUTORII

3

CUPRINS

Prefata . . . . • • • . • . . . . . . .. . . • • . • • . . . "

Capitolu11. CUNO$TINTE DE"BAZA .

1.0 Nol1unl generale. . • . . . . • . 1.00 Obiectul ~ iroportanta topografici . 1.01 ]dasuratori terestre , . •. _ .. 1.02 Continutul lucriI'ii -. • • . . . • 1.03 Notinni topografice de bazi •.. 1.04 PrinCipii ale topografiei generate

.' .

.......... .. . . ...

1.1 Planuri!jl hiirti

1.10 Seari. . . _ . 1.100 Scari. numerice 1.101 Sciri grafiee •

1.102 Importanta scaru planului . . . -

1.11 Clasifiearea reprezentirilor topografice . .

1.12 Con\inutul plan~~lor ~i hlTtUor ....••.. 1.13 Utillziricurenteale'pIanurilor ~ hirtllcr~ -. '. . •

1.130 Hilt-ne"! planufi}e In ~ecunoqterea terenuIilol' • 1.131 Determinarea unorelem.en.te·de·plauiInettie •.• 1.132 Detenninarea unor elementede a.lt1metrle •

1.14 Uniti-p. de misori ....• 1.15 DrienUri. Axe de coordonate . .

......

'!' ." • •

. ..

.1.2]{lj1oaee deealeul • • • •

1.20 Tabele • • . • . • . • • • • •

1.200 Tsbele de valoli naturale. ~ . . . '1;... • • " •

1..201 Tabele de coordonate • • • • . • • . . • • • . . . • • . • . . • . . • •.

1.21 Galcolatoare elecUonice. . • • • . . • . •

1.22 Nomograme •••••••••

1.3 Erol'l. • • •

1.30 Misuritori ~ evaluarea lor . • • •

1.300 Elemente introductive. Definilii. . . • • . • . • • • • .'. !_:...r.-. • • •

1.301 Clasillcarea erorilor . . • • . • • • . . • • . . • • • • . . .

1.302 Mi.Soratori directe. indirecte ~ oondip.onate - • . . _ • . • • . •

1.31 ErorUe lnUmpli~re In misuritonle directe de ponden egale • 1.310 Erol'i .. parente • . • • . • • • • . • • . . • • • . . • .

1.311 Precizie ..••.••• . • • .'. • • •

1.312 E-roarea medic pitTaUcl a nne! mAsl.llatori •

1.313 Eroarea medie a medici • 1.314 Probabilitate. Frecven\i •

.'

3
15
15
15
16
16
17
18
21
21 C)
21
22
23
23
24
27
27
28
30
32
3(
.36
37
37
38
38
(0
41
41
41
42
43
43
43
43
44
45
.46
a 1.315 Curba erorilor •.••••••••••••••.•••

1.316 Eroti probablte, Erori liInitA • • • • • • • •

i.317 Prezentarea rezultatulul mlsuritorilor .•• • • . • . • ••

1.32 Erarlle bltbnplltoare in mlsuratorile ditecte de pondert diferite . 1.320 Medie aritmetici ponderat!. . . • • • • . . . . • . . . • . 1.321 Stabilirea ponderii ..............:..

1.322 Reducerea erorilor ponderate la eori de ace~i pondere . • • . 1.328 Brarl medii ponderate • • • • • . • • • • . • • .

1.324 Principiul metodet ctl()r mai mici pltrate (m.c.m.p.) .

1.33 Erorile intbnpllatoare in misllritorlle indkecte • " .•.•

1.330 Propagarea erol'Uor tn mlrurltorile fndirecte .

1.331 Compunerea erortlor accidentale ~i sistematice

1.34: Tolerante • • • • •

1.35 Conrluzii . • . • • • • . • • • • • • . . . • •

47
. . . . •• ....-....A9
49
50
50
51
52
52
53
54
54
56
. . . · 57
57 Capitalul 2. MASURAREA tJNGHIURILOR $1 D1ST..-uqELOR

· . .

2.0 Go.alUitt

*' • .. ••

o

2.1 lDstnmeu.te de mis1lrat UDgldut • 2.10 Tipuri de instrumente •

2.11 Teodolite .•••.•

2.110 Detini:tii. CIa.sifiWi • • • •

2.111 Constrnctta teodolitelor: organe, funcW . . • • •

2.112 Sistem.e optice ,1 de citb:e • • • • • • • • • •

2.113 TipU1'l de teodolite optice •••

2.114 Teodollte clasice •••.•••••.•••.•. 2.115 A~a.rea. teodolitului In &laUe.

2.116 Verttlcarea Ii Tettitica:rea teodolitelor • 2.12 Echere • • . . • • • . • • • •

2.2 J(isuraree. 1QI{I~ • • • • • 2.20 Pred:&ia. eentriri1 inatrumentului 2.21 MiSUl'area nnghiUlilol' orilontaIe

2.210 Metode. CUur1 •••••• - • _ • • • .

2.211 Centrarea Ybelor fi a ungbiurilor • • • • - •

2.22 Misu.rarea ungbiurilol' vertica1e • . • • • •

2.21' Precizia. misurltii l1llgblurllOl' • • • • • • •

o

. 2.3 lIisma:rea illtlmte10r )Ie eale d1reeti - •

2.30 Instrumente pentru Jnlsurarea dtstan~elor pe cale dim:ti • • 2.31 .J alonateaa aHniamente1or. • • • • • • • • • • • • . • 2.32 Mlsuratta d1&tantelor eu panglica de ote!. • •

:ta3 Coreef:IDe ce se Bdue mlSUTl.torUOl' co. panglica •

2..34- Reducerea. distan!-elOl' 1a Ol'izont. • • • • • •

2.35 Precizia mlsurirll dlstantelor pe cale dlrecU •

2.4 Hisurana IIMIIneU • tistultelor pe eaIe Oftka. • . . .

2.40 Tahlmetre. • • • • • • • . • • . • . • • •

2.400 Misurarea. d.lsUtn.1el.or en tahimetre . • • • • 2.401 Reducerea dist.an:\:e1Ol' la Olizont. • . . • • .

2.402 Precizla mlsul'irii distan~elor pe cale indirecti eu tahimetre ~ $tadil verUcale. •

2.5 lIlsurarea alrtanleiOl' eu aJatorul UD4~.. • • • • • • • • • . . • • • • . •

6

~ ..

59 59 60- 61 61 62 71 74 83 84 85 90

92·· 92 93 93 96 97 98

99 99 101 101 102 102 103

104 105 ]06 107 108

110

Capitolul S. RIDlc-ARI PLANIMETRICE

.................. - ... ~.-

3.0 GeneralltAt!

3.00 Ohlectnl planfmetrlel

3.01 Desr~urarea lucmilor. Priucipii

3.1 Iuleslrea r-ete1ei ueodezice prm inters~tH . 3.10 Proiectarea lucdrilor. Principii.

3.11 Definltivarea protectuhrl . . . • . . .•

3·110 ldentificar~a punetelcr veehl • . • • • . • • . • 3.111 Amplasarea definitivii a punctelo:r noi • . . • • •

3.12 ~Iarcarea punctelor . . •

3.120 Bornarea punetelor. . . . • .•• 3·121 Semnalizarea pnnctelor ...•• 3.122 Deserierea topografici a punctelor •

3.13 Misurarea ungbiurilor . . • . . • • • 3.130 Intocmtrea plauului de observapi • 3.131 Succesiunea de determlnare

3.132 l\!8.suritort elective in teren ••

3.14 Intersec\ia tnalnte

3-140 Aspecte geometrice • • • • 3.141 Aspecte topograflee . • • . . 3.142 Orientarea atomati a Vizelor 3·143 Calculnl intersectiei lnainte. .

3.15 lntersec\ia tnapoi. ••.•

3.150 Generalitili. . . •

3.151 Prodeul Delambre

3.152 Proeedeul Collins .

3.153 Dlspozrttsul Mal'tinian

3.16 Irrtersectia combin.ati ••

3.17 Intersee\llm-terenurt fOfcstiere ~ la Umiti • 3.170 Intersecti In terenur.i forestiere •••

3.171 Intersectli Ia limit! •.••

3.172 Pruhlema_ Hansen ••

8.173 Problema Marek

.. .. • oS •

. . .

3~18 --Preci2:ia intersecUUor .••. 3.19 Concluzii. Recomandiri. ~

.. .. . ..

Functli. Clasificare •••••.••••••••.•• Proiectarea traseeler §i alegerea pnnctelor de dl'Umuire • MAsurarea. elementelor dtuInuirii • •

Calculul drumuirii. Compensiri.

Calculul e.fectiv al drumuirilor .

C8.uta?ea ~elilor tn drumuiri •

Precizia drumulIllor • • . • . • .

Evaluarea erorilot" unghiulare •

Evaluarea erorilor de dirta.n\i ••.

3.362 Eron de ansambhi maxime • •

3.37 Cazuri p~rticulare de drumuiri . • • • •

113
113
113
113
113
117
117
118
118
118
119
120
122
123
123
124
• 124
124
124
125
127
129
129
129
130
132
133
134
135
135
137
138
139
140
141
142
142
142
145
145
1(6
146
148
150
150
153
153
155
155
156
7 o

:3.370 Dmmulrl firA. vize de orient&re (tntr-unul sau In ambele puncte de sprijin) 156

3.371 Drumuirl de pftcWe • . . - _ • • • • . • . . , 151

3.372 Dnunutri en punete nodale • • . • . . • . • • • 158

~.373 Drumuirl poUgonoml'trice ~i paralactice •• • . 159

162 162 162

- 163 164 166

167 167 167 lii7 168 169 173 174 175 170 177 177

o

3.40 Generalititi. • , . . . • . • . . . • . -8.41 Metoda radierii . • • • • • •

"3.42 Dromuiri combinate cu radien

.3.43 Metoda absclse10r ,I ordonatelor. . .3.44 Ridicarea detaliUor prln intersecUi •

:3.5 _}t-Retefe Ie spdJIn topogl1lfice '..... :3.50 6eneI'aUtiti ., • • •. . . • 3.5:1)(I'riangulat1a topograficA. Iocali

:3.510 Prin.cipii . . • . • • • • • . 3.511 Misurator11n te:ren • • . . •

3.512 Calculnl triangula.\iei • • • • • • • • . • • • • . • • • 8.52 Triangnlalii topografice forestiere ••.•.••..•.

3.53 Detel'minarea unei rete1e topografice en teodolite electroopttce . . 3.54 Determinatea unet retele de sprijin prin dromuire ...•.. 3.55 Detenninarea unei re.t.ele de sprijin p11n intersec'Pi. . . • . • . 3.56 Indesirea retelelOl' de sprljiu topograflce Ii ridicarea. detalillor ••

3.57 Ridicarea supraf~elot faarte miei • • • • • • • • • . • • • • • •

Capitollll 4. RIDICARI ALTlMETRICE

179

·,f,"

Mire • .... .. ,. .. • • • ... • • •

179 179 179 180 181 181 184 185- 187 187

190 190 191 191 193 198 19!t 201 201 202 207 208 208 210 210 211

<4.00
.(.01
-1.02
4.03
4.04
4.05
4.06
. /; 4.07
4.08
4.1
4.10
0 4.11
4,110 Obiectul altimetzi("i Intvefmentulul) Suprafete de nivel

Cote • • • • • • . • • • ,_ • • •

Diftrente de Div~l • • • • • . . • • . • • • Cote ortometrice, cote nonnale fi cote dinamice . •

Efectul curburil Pimtntulul fi al refractiei atmosferiC<.'. • Modalitl:ti de determinue a cUfaen,\:elor de nivel " .

Re\ele de nlvelm.ent •..• •

Marcarea punctelor de n,ivelment . • • • •

Nlvelmental leometrlc • . . • . Genetaliti1i. Principii. • • • • • • Instrumente de nivelm.e.nt geometric . Nivelmetre firl lunell •• . • . .

4.111 Nivelmetre en Innetl • . . • • • . . . . .• , • • • • • • ••••••• 4.112 Vertficarea ti rectificarea ll,lvehnetre1or fixe.

4.12 4.13 4.130 4.131

Metode de nivelment geometric • • Generalititi. • • • • • •

Metoda drumuirii

4.132 Metoda radierll • • • • • • • • • •

4~133 Metoda profilelor . • . •

-4.134 Metoda drum:ulrii cu Tadierl • .••.

4.14 Proble-me de niveJment geometric • 4.140 Nivelmentul drumurilor ~i ci_Uor ferate • - 4.141 Nivebnentul de suprafa~a. • • • • • •

-------------------------------------

· . _~~' iii- :

• • _.". - - 214'-

"'. 2.15' -~, ,-

~'-

~i~- -~ -

· . .. 2rT---L-. ~ ~ . 218- -- ---- =-=-.1-""

4.1-12 Nivelment geometric ell puncte intennediare • • 4:.143 ~ivelmentul ripe]oT . . . . . .

4.15 Precieta ntvelmentulul geometric

4.2 ~ivebnentul 1rigonometrlc . . . 4.20 Notiuni de bazii . . . ", . . .

4.21 Instrumente de nrvelment U'igonomelric • -1'22 Metode de nrvelment trigonometric . . •

4.220 Drumuirea de niVelment trigonometric Ia distante miei 4.221 Radieri de nivelment trigonometric 1a distante mici • 4.222 Drumuiri de nivelment trigonometric la dlstante marl 4.223 Radieri de ni""elment trigonometrjc In distante mati ..

4.23 Preeizia mvelmentnhit trigonometric . -. . 4.24 Cote medll pondcratc , . • • . . . .

'.

'. .

. .. . ... . . . .. . ...

.. . .. . ... .. . .. ... . .

4.3 Xh'elment ell deelivimetre ~i ellstmetre

Capitolul 5. RIDICAHI TAHBfETRlCE

• 'II • .. • .. _ .. .. "" • .. • • ..

5.0 Generalltll1

5.1. RldlcUrl 1ahlmetrlee proprlu-zise • 5.10 Instrumente .•.....• 5.100 5.101 5.102 5.103

5.11 5.110 5.111 5.112

Tahimettc autoreduetoare . .

Precizia misuIiirii distanielor eu tabimctre autoreductoare folosind stadii O%'izontale DiSIiozitivc tahimetrice auxiliare

Tahlmetre telemetrtee

~Ietodc de tldlC8l'e. • . . . . • Drumuiri cUl'8.dieri • • • . • . • DrnmuirLtahimetrice de precwe • Ridicarea tahimetrici a profilelof

5.2RH.leiri.eubusola topograllei. •• 5.20 Elemente de magnetism terestm . • 5.21 Busola topografici. •••.•.

5.22 _ Verificarea'~ rcctifiearca busolelOl' topograficc • 5.23 Declinarea busolei ..•.

5.24 Metode de ridicare en busola -,

...

2.240 Metoda drumuirii . .

2.241 ~fetoda radierji • • • . • • 5.242 :Metoda iutersectiei . . . •

"

5.25 Raportarea ridiclrilor eu busoJa • • • . • 5.26 Precizia ridicirilor cu busola topografiCt\ •.

5.27- Compararea preciziei ridiclrilor ell busola cu precizia rldic-J.l'ilor tahlmetrlee • 5.28 ConcluzU priVind ridicari1e eu busola topognfici •

5.3 IUcUeArl expeiltlve • • • • • . • . • • • • •

5.30 Instrumente ........•••.•.••

5.31 Evaluarea distant-clor. pantelol' ~i diIerent,elor de nlvel . 5.32 ~ctode de ricUcare • . • • • • . . • .

5.3"JO Hidica)."ea expeditivii din vedere ••••

5.321 Rldiearea l'xpeditivi &emiinstrumeutalA. • • • •

... flO • • •

219 22Q:1 221 221 222' 222! 224'

225-

22,],:

227-

228: 228: 22& 233

- 234 237 2400 241) 24:1. 241

C)

242 242: 243 246 247 247 243 l4~ 249 2-=iO 251 251 25:}'

o

2;;3 25:3 2;);)

2;j5 236

9

Capitolul 6. PLA1\"'U'"RI. SUPRAFETE. PARCELARI .

6.10 ~.100 ~.101 4).102 6.103

6.11 6.12

6.51
6.510
0 6.511
6.52
6.53 6.0 GeneraUti.!i • • . • • • • • • • • • • • • Got

ObJIne:rea ,rod.uselor IraUee ,e ~ale elaslei.. . Redaetarea planurilor . • •

Instnunente pe.ntru ftdactal'e

Redactarea planimetriei • •

Reprezenwea reliefului • . . . . . .

Prechia trasirU curbelor de nlvel prin interpolare grafica • • Ftedac~ protnetor •. . . • • . • • • • • • . . • . Trasarea In tns a plaDutilor ,i profUelor. • • • • • • • •

. .. ~. .

. .. .

...

ij.2 Ottttnena Jtroduelor SIl'aIle. eu ajutol'Ul iDstaiatiilor automate • '6.8 '-erlflearea ~ receptla ball • luerirllor topografiee •

6.4 Repr.aueerea planurllor 6.5 Calculal $1lprafep.lol' 6.50 Generalititi. • . • Metode numerice • Calculul analitie. •

.. • .. oil .. • .. ..

Calcu1ul suprafe\.elOl" en relat1i geometrice !ii trigonometrice • Metode gratice • • ~ • • • • . .

Metode meeaniee • • • • • • • •

6.6 lmpirprea 5~ (Par~I.rea, • ~ 6.60 Generalititi. • • . • . • . • •

6.61 Detqnea prin punet obllgat .

6.62 Deta1are&. paralela •••••

Capitolul 7. NOTIUNI DE TOPOGRAFIE lNGlNEREASc.A

7.1
7.10
7.11
7.110
7.111
0 7.12
7.120
7.121 7.0 Notiuni ia.1l'Oduettve • • • • • • • • • • •

Trasafta pe teren a elementelor topog:raflee •

Genera.liti'\l. . . . . • . • • . . . . . .

Trasarea punetelor ~ a liniilor 1n plan. . • Trasarea directiilor (unghiurilor crizontale) • Trasarea lungimUol' • • • • • . • • • • • Trasarea punetcler ~i Uniilor in lniiltime • • • •

Trasa.rea unul punct de eotl dati sail a unci diferente de nlvel . Trasarea unel linli de panti dati . • • .

7.2 Trasa'rea eoDStrue1itlor ~tvlle §l iKastrlale. . • 7.2.0 Trasarea tn plan . • • • • • • . •. . .

'1 200 Metode. Succesiunea lucririlor . • • .• • • • . • • • • • • • • • • • 7.201 Precizia de trasare .•••• • • • • • • • . • • • • .

7.21 Trasarea in tnllt:bne • • • • . . . 7.210 Trasue&. cotclOl' ia puncttle nol • • . • 7.211 VizaI'ea pe verUcali •• ':. •••. ,

7.22 Trasiri la exeeutta halelor indnstriale . '.'

7.23 Trasarea uneiplaUol'me de tuelinare dati 7.230 Trasarea unel platforme orizontalc. • • • •

10

257
257
257
257
· ; 257
· ... ~~~
• t .... ~~_}\
262
263
26"
265
265

266
267
267
268
268
270
271
272
274
274
275
275
279
279
280
280
281
!V31
283
284
284
286
289
289
289
292
294
294-
295
295
296
297 7.231 Trasarea uneip).atforme de panti. dati ••••• 'i.232 Caiculul terasameutelOl" • • • • • .'. • • • • •

7.3 fiasaxea §l Ilesehlderea llDlilol: In pidnre • 7.30 GeneraliUli. • • • • . •

7.31 Caz general. . • • • • •

7.310 Trasarea unei linti trinte •• •

.. .. " ..

.. ... :IP ... r.. flo

7.311 Trasarea unui aliniament •

"1.32 Cazuri partie ulare • • •• •••••••••• • • • •

7.320 Pre1ungirea unui aliniament dat • • • • • • • • • • •

7.321 Piche-tarea unui aliniament dnd In:tre punetete de eapit exlsti vWhilitate .'. • • 7.322 Trasarea unet linii tntre punete fira vise de reterin\8. . • • • • .

7.323 Recomandiri • • • • . • . • • • • • • • • 7.4 Trasaren drumurilor!il tunieuIarelor loftStlere • 7.40 Generalitati ...••.•••.••.•.•

7.41 Trasarea drumUlilcr • • • • • • • • • • . • . •••••

7.410 Aplicarcapc teren a traseulu.iprovizoriu!ji ridicarea In plan a bentii de studiu •••

'.'

7.411 Pichetarea traseului definitiv • • . . • • • • • • •.• • • • • • • • . •

7.412 Trasarea punctelor principale ale curbelor de racordare in arc de cere c1nd v1rful V·

este accesibil . . . . . . • • • . . • . . . . . • . . • . • .' . . • • • •

7.413 Trasarea punetelor p-rincipale la racordarea in are de cere cind vtrful V este tnac-

cesibil .,...........................,.................... '.. ..

"1.,414 Trasarea In dt.taUu a c.IrbellJr de racordare circulate ~i trasarea curbelor de tran-

.zi1:ie .. .. ~ .. • .. .. .. ,. • .. .. .. _ .. • fI, 'II • .. to .. ,., ... • ,., io .. .. .. .. ... .. ..

7.415 Trasarea profilului in lung !'ii a ptofilelor transversale tip . 7.42 Trasarea directi a drumuriIor fotestiete. •

7.43 Trasarea lucrltilor de arti • • • • • . . • • • .

7.44: Trasarca 'funicularelor . • . • • • • • • • •..• •

,

.. .. .. .. ... .. . ..

7 .5Urm6rI:rM. :CIOIIlportlrfl 'eomtruc{illor • 7.50 Generaliti~ • • • • • • • • • •• .

7.51 Urmirireacomportirii constmctiilor civile ~i i¥dustriale • 7.510 ~~~ cOll~ctillor .~ ..• : .. ~ .. ' .... ~ •• ~' •••

7.511 1Usurarea. -tncUnullor .. It • _ • • .. .. • .. .. ...... ~ ••

7 .52Unnirirea comportiriUucririlor de arti p.terasamenteIor. . • . • . .7.S20 .UrmirireaCGmportiriipodurilol")barajelor~:zidurilor de sprijin. , ••. . 7 ~521 Unnirirea comportirii terasamentelor • • • • • • • •

7.53 Metoda fotogrammetrici •••••• ~ • • • • • • • • • . . . . .

Capitolul 8. ELEMENTE DE GEO~EZIE ~

8.0 CunOftlDte generate ••• .. • • • • • • • • • •

8.00 Obiectul geodeziei •.•••..•.••.••

8.01 Suprafe\ie de relerin1i. Sisteme de coordonate • • . .

8.010 Geoid. ElipSOid • • • •

. . ~. .

8.011 COordonatc . • • • • • • • • .

8.02 Reduceri. Apro~imiti • • • • • • • • •

8.020 Generalititi. . . . • • • • •

.

. .. . ..

297
298:
298·
298·
29g.
299
300-
300
30()..
300'
301
001:
302-
302-
302-
302-
303-'
303-
304-
0
30"
305-
·80&.
306-
30&
"301
307
308
308
309
311}
310
31~
312 313

313 " 313' 313 314 315 316

. 316

8.021 Reducerea la elipsoid a mirimilor misurate pe sup~fata fiziei a pamtntului. .• 311

8.022 Reducerea directiilOl' de pe elipsoid tn planul de proleetle , • • • •• 319

8.023 Convergenta meridianelor

'" .. • 'II .. • .. .. • • '" • •

320

11

8.1 EI ... ente.e eartogndlt' •• 8.10 Obiectul cartografiei

8.11 Proiec1ll • • • . . • .

8.110 Funcpj. Clasificiri. . • • •• 8.111 Profectille azimutale perspective 8.112 Alegerea unuUistem de proieqie .

8.12 Proi~ia Gauss·Kruger

8.120 <'.aracter.isUcl. Sisteme de axe. • 8.121 Deformatitle distantelor • . • . 8.122 Reducerea. la coardi. • • • •

322 322 322 322 323 323 32-'

8.123 -lmPartirea In fol • • • . • •

8. t2.·1 Galeulul colt,urilQl' de uape%.. • • • • •

8.13 Proicctia stereoglaticl • • •••••••• 8.130 CaracttrisUcl. Slsteme de axe.

8.131 Defotmatllle disto.n.telor

8.13:2 Red.ueerea. la coardl • • • • • • • • • • •

8.133 Impirth'ea in foi. . • • • • • • • • • . • . . . . .

8.13,( Calculul c(Joroonatelor colturUot' de trapez In st~gratic 19iO.

324 325 326

328 329 331 331 331 332 333

.334

,

o

8.2 TliaDtulalil ,eoaalee

8.20 FUDctU. Desfituriri • • • • • • • • • . • • • . j..2(>Q Fun@. . . • • • . .

l_8.2Oi"_R-;el~~ . . . . . .

8.202 Re\,eana de trlangulatie astronomO-leodezicl de Old. I de Ia noi . 8.203 Re\:ele geodezice ee lndesesc reteaua astronomO-Reodczici de oriLl •

8.204 Mlsurarea ungbiutilol' • . • • • . • • • • . . '.'

8.205 Baz:e geodezice • • • • • • . . • • • • • • • • •

8.206 Puncte Laplace. PODct fundamental ••••

8.21 Notiunl prlvind calculul retelelor geodezJce . 8.210 Geueralitlti. • • • . • . . • • • • • . . • . 8.211 Princlpiul compeosirii retelei de ord. I. • . •

.8.212 Principial compensirii re~elelol' de ord. II; III ,i IV . . • • •

8.22 Calculul r4e1elor de Old. lIt Ill, IV prin metoda observatiUol' indlrccte lvariatia

coordouatelor) M.C.M.P • • • • • • . • . • •• ';

",0 .8.220 Blemente Introductl"·,, . • • •

8.221_ Galculc prealabUe • • • • • .

8.222 . (.alculul corectiilor .8.22a Controlul ••.••

336 336 336 336 336 338 338 340 340 341 341 341 342

. ~ , .

342 342 343 343 352

.8.224
0 8.225
8.23
8.230
-$.231
.8.232
.8:233 Evaluarea preeiziei. . 355

GalcuIul unui gNp de doul punete prin J.I.C.M.P·variatla ccordenatetor • 366

Compensarea retelelor de nlvelment geometric prin Illetode rigur'Jftsc • . 367

Eb:mente intl'oductlve ..•••.•••••..•••.••••. 367

CompeDsarca. unci ret-elc de nivelmcnt geometric sprijinite prio nn!tude obsen-a' iilor

ind:lrecte .. .. • ... .... • • .. .. ill .. " • .. • • • .. • II .. .. .. ~ .. .. • • .. • 'flo.. 367

Compensare .. unei retele de nlvciment gecmctri«; &pfijiniteprill nll~tr){1~ obsl't\'n\iilol'

conditiona:t.e 40 .. .. ,., '10 ..' 'I ..." .. .. • .. .. " • • • 3W

('.ompensaft& unet felcle de nivclmcnt geometric independente 1· -:1\ uu~loda ohser-

vallilot' condip.onate '. • . • . . • . 375

8.3 'I'ramealcuJJri

8.30 Obiectul tran&Ca1cu1ir~lor • 8.31 Trat!scalculhi topografice 8.310 Transcakullri linillre

377 377 '37; 37'1

12

~.311 Calcule topogralice prin traDsealculiri • • • • • • . • • • 8.32 ·Transcalealiri geodezice • • • • • • • • • . • • • • • 8.320 Transcalculiri dintr-un sistem. de proieetie tn altul ..

8.33 Transcalcularea r~elei geodez.tce In plan local • •

Capitolul 9. RIDlc..~I FOTOGRAMMETRICE

9.0 C1lJlOffbate tenerale • • , , • • . • • • 9.00 Eleme.nte introductive • • • • • . • • .

9.01 Misurltori ~i reprezentlri dupl fotograme. . . • • 9.010 Cunoiflinte de bazi • • . •

9.02; Imagine plarui !Ii In spatiu • • • • • • • • 9.020 Vedere moue $i binocul81'l • • • • . • •

9.021 Modaliti~ de ob\.inete a efeetului stereosooplc. . 9.022 Raportul wei ••••••••••...• 9.023 Evaluarea InMtimUor. • • • • • • . • • : • .

9.024 Re1a\ii lnue coordonate •••.•.. •...•.

. .

9.03 Fotografia aemul . • . . • • • • • • . • • .'. . • • . . • . • . • . • .

9.1 Elemente .e (otognlle II optld (otosrafki, . • • • • • . • " • • •

9.10 Elemente introductlVe • • • • . . • • • . .' . • . . • . • . • . • •

9.11 Obiectlve fotogrammetrlce • • . • • • • • •• •.••.

9.110 Putuca de rezoivare • • • • • • • .

t.111 Me1:rieitatea imaginH •••••••

9.112 Distributia luminii to. planul imaglnli

9.113 Lumlnozitatea obiec:livelor •••••• 9.114 Oblective 1otogrametrice' ••••••

9.12 Elemente de sensltomnetriefotosrartcl 9.120 Calltatea· imaginU • • •

9.121 Sensibllitatea. .. emuIslilor • • • • • • 9.122 curba .de .. 1DDegrite •••••.•••

. 9.123Pnterea. de raolvare Claritate. Acutanti.

.- '" ... . . .

.. • .. -it •

1U2.t . SenSibllitatea:emulsillor·fatl deculon. • • • • • 9.125 . Fotogratia to. culori • • • • • •• • • • • • 9.1S Filtrede·lmniDl. • • • • •• •• • • .

9.14 Fune1ia de transfer a contra.~i . . • • •

9.15 'Fllme; ·Plici ••••.•••••••.

9.2 PnIna:ra. tl JftIuenrea lm •• bdIor fotopallee . 9.20 Elflnente introduct.i.ve • • • • • • • • • 9.21 Camera de pm.i. . • • . . . . • . . . • 9:~ Prolectarea. tl executarea aerototoarafierii • 9.23 Pl'elu.area fotograDlelor terestre • • • • • .

9.21 Developaua. Gopierea . • • . • • • • • • • 9.25 mtocmlrea mozaicului • • • • • • • • • • 9.26 VerlJicarea. fi aplecierea calititli IaginUor fotogramclw .

..... . ..

9.27 Egalilarea. contl'a.qulni. • .. • • • • • • • • • • • • • • . •

9.28 Efectul cul'buJ.11 Pimln.tului ~i a1 refrac~ei abnosferice asupra imaginii • • • • •

. 9.3 ReperaJui fototnmmetrlc. . • • • . •••

9.S0 Cw:i:o~te de bu.i • •

9.31 Reperajul terestru • • •

9.32 AerotrianguIa~ii • • .

9..820 Trlangula1Ja plan~

380 381 381 381

- 383
383
383
383
383
386
386
~8
390
391
894
395
397
397
397
397
398
399
399
399
(01
4.01 "
401
(02-
404
(05
407
,(08
40&
411
412'
412:
412:
.(14
417
418-.
418
419
421
422
423
.t23
423
425
425
~1;t ()

9.321 At'rotriangulatU·. '. • • • •

9.4 Fotogrammetria planfUralieA 9.40 G£neralitllti. . . • • • . • •

9.41 Redresarea optico-graficii ell ajutorul cameret clare . 9.4-2 Fotoredresarea. . • • • • • • . . . . • •

9.L?Q Principii . • . • • • . . . • . . • - • 9.421 Baz,cle optlco-mecanice ale fotoredresarn . 9.422 Fotoredresatoare eu fasdcule modificate. .

. . .

427 429 429 430 431 431 432 434 437 437 439 439 440

440

9.423 9.424 9.43 9.430 9.431

9.44

Fetoredresarea , • • • Precizia fctoredresirii •

Fowplanul . • • • . . mtocmirea fotoplanului Prccizia pluDuIilor fotografice • •

Redresarea dilerentiatii. Ortofotopanul

. . .

o

9.5 Stereofotogramm~trla. _ . 9.50 GcneraIiti1-i. . . •

9.51 ResUtntia analogici. • • 9.511 PreliminarH. • • • • • • • 9.512 :liarca stereoscopicl •

9.52 Ortentarea sterecgramctor 9.520 Orler-tarea lnterio~ • . 9.521 Oricnta.l'ea exterioati

9.53 Sterecrestltutoare • 9.54 Stt'reorestltutia . . • 9.55 Hidielri combinate. • _

441 441 441 4at .(42 443

: 443

443 449 456 458

9.6 FotolDterpretare. Teledeteclie

. ... ... . .. .• ..

459 . 461>

Bibliogmfie

o

14

- ..

1. CUNO~TINTE DE BAZA

1.O~ NO~IUNI GENERALE

1.00. OBIECTtJL ~IIllPOBTAN'fA TOPOGRAFlEl

15

o

'::)

1.01. 1L\.SllBATOBI 'I'EBESTBE

Reprezentat'e& plani a. terenului eu 0 precizie corespunzitoare este 0 problema oomplexa in special in easul teritoriilor intinse, de ma.rimea unor provmcll, tiri san oontinente. tn asemenea situa~ii se impune eunoasteres, formei ~i dimensiunilor Pimintului, a. infiuent-ei aeestora asnpra mislIrlltorilor ~i a.legilor reprezent§.rii plane a 8upxafe{ielor eurbe • .Ansamblul aces tor probleme oonstituie obieetul mitsuratorilor terestre, una dintre ce1e mad vechl. ~tiiD.te. Istorieul ~torilor terestre a.ra.ta 0 desvoltare continua a lor, in Btrlns§'l~tum eu activitatea. economic& Iii politiclt §i in interoonditJona.re eu dezvoltarea §tiint,ei §i tehnieii, in general. In prezent es, enpnnde mai multe discipline ee se diferentaaza, intre ele fie prin func{iia ce f! indeplinesc fie prin metode1e folosite. Oele ma.i importa.nte sint: - fJL..~tYi!lBjudi8lZa. modul de reprezenta.re in plan a suprafe~i generate _ 8t p~niTDtului Sau a. unei porpuni din aeeasw, suprafa}a in seopul obVinerii

de planuri sau hk{L _ _ - .

r, ~~~ oeup' ~u~ de~~ea,:~~l'?l~i._~! ~j~~~or ?~tului } ~ _~_s~llr~ san -~POJ1ilJ~ru.. ~e geod~~~a.p8.iJ_~ ll;lcmrue ee .. se-e~tfiea.za : pe ~p~e.~ man, lucrlLri. ee ran in cOD.Slderare eurbura, l?§mintulm. -Efect tiv, acestea. ~ dete.~ riguroasa a pozit;iei unor Pun9~ .. ee { constituie re~lla de sprijin: __ peutm ridicarne de --detaJin, asigqrind as~el

unitatea lor. .. _ _ . _ _ -,- - -

-- - -T~ggr!fii;-f}i lloWgframmetriGf sint tehnic~-·iiiten-81ye -cie"~di~ a. ~eritoriilOf care 'se _ spnJ!DaI pe -punctele re!ielel geodesiee. Obiecttvul final,

r _ care este intotdeauna acela.,i - intocmirea pla.nurilor - ~i hAJ.1ilor topo-

F i gmfice - se re&lizeazi prin tehniei §i metode tota.! diferite. _~ P~6:-P~~JUgerea. terenuIui-:fli -m~tori -SBUpra. -unor punete earse-

:~:im~~~rov;!fi~~m!;~=:::::~~=~~~

Fotogrammetria, este o1ie.bnic§, relativ nouA, en unele procese automatizate, ee as:iguri ridicaqIor, un a.nmnit specific preeum ~i un randament superior, in special pe suprafete marl.

o

o

1.02. CONTINUTtlL- -LuCB!Rn

Obiectul principal alluclWii n constituie ritlicdrile topografia6 respootiv cunof}tint,ele privitoare 1& instrumente, metode, proeedee de ob~ere a planurilor, prezentate sub -aapectnllor general ca. I}i cele specifice terenurilor forestiere. Aceste ridiOOrri pot avea obieotive diferite constituind

part;i .~tincte. ale., topOgrafiei : -

.B"'li~ Be refers. Ia supra.:fe"(;e, detaJii, limite §i determinarea. po-

_ zit;im reclproce ale punctelor in plan orizontal. -

.tIP*~U rtliwlmmfur'~e referlt 1a relief, 180 accidentaf,ia. terenuiui, adiei pozi~ille reeiproce ale punctelor in spapu, in inaIpme.

. :tn cadrul cuno¢int.e1or de topografie sint prezentat.e ~i prineipaJele problem6 de 8upra.!e1B si iraBare din seetorul forestier.

mtrncit ridica.rea. .in plan a. fondruui forestier se extinde pe snprafete man de teren ~i presupnne rezolvarea unor probleme ce deriva din ntiliza.rea. ret.elelor de sprijin ~i Indesirea .lor, sint redate ~i uncle noliuni de . carrograJiB ~i mai. ales 'eZ6me-nte de geodez-i8 privitoare Ia aspeetele en care este confruntat topograful forestie.r: sisteme de proiooFe utilizate 1& noi

as

in ~a.rli., compensiri riguroase (planimetrioe ~i altimetrice), redeterminarea. punetelor geodezice pierdute, transcaJonlki etc.

Un loe corespunzatorde1fu ~i metodele jotogrammetrice, eu precMere cele aerofotogrametrice, care sint acreditate ~i folosite in mod enrent in sectorul economiei forestiere, de multa werne.

L.lnerWe toPO!:~~;:::X=d~:e::t 2 ~ liniare

~i unghiulare, oe se masoara pe texan sau se dedne prin -ealcule Ii care Val' fi prezentate in det8Jiu in capitolele urmatoare. 'Sensu! generalarlriiOl'a. dintre aceste notfuni topografice de baza poate fi dedns prin reprezentarea a. doua puncte ~_~ A ,§i Bvunoscute, pe un plan vertical (fig. 1.1) f}i pe un pJ.a,n orizotltai (fig. 1.2). Astle! se distilig =

'i:f;4wntamii'ul AB,' rezutt81t- din,'''intersectia suprafetei terennlui cu

un p1iil vertical ee trece prin punctele A ~i B ; .. : _.

@t Diatanla tnclinatd :P~" respectiv se~en.~-D} ~e: dre~pti din spatiu ,conslderat pe suprafa~a fiZlC§.' a. Pa.mintulUl:(~~~,)~':PJ); ,

. ~ ,'p~n'9- rMus4 la oNQnt D 4 .ce reprezinm :p~ioo~pl"to~ a . distant,el inelinate Z-. un. pIan: orlZOntaJ de re£erm'(ia. JjJ~= ABol1i

. el, oareeare, perpendieuJa.r8, in oriee punet al ei la ':H~~~aFoac~oe~e::;:J ~l~grai~iVl~taviei, oe poate fi dUl3a prin Grice punct ~i asimilarta.

ell plannl orizontal al Joeulni (pe suprafej.e limitate); .

e) BupraJa:Ja de nineZ _o~ ee se identifica ou nivelul oceanelor ~i marilor desehise presupuse in echilibru (geoidul), reprezinta suprafa'(ia. de referinta.

a nivfilmentnlui (fig. 1.6, c); ,

f) EliP80itlul de reJ&i'l}~ consideJ.-a.~ eea mai apropiatit figum geome-

trici\ de geoid; . '. .

, . g) Goia abiwlutiJ, ZA, notata, uneori ~i en H.b ce reprezinta. distants. pe

veftic8lil de la supr8lfata. de nivel zero pilla la punctul A. ' .

. ;', ... 4) Di;fer£nta de fl.i1'el )~~.d;(aHM1) sau cota'relativa, adiea ~ta.nta pe verticaJ.a intre supraJfet.ele de nivel ee tree prln p~cteIe A ~i B, respectiv

diferent;& dintre cotele acestor puncte (~~n~B==Z;.j (fig. 1.1); . "

i) Pant" terenului (PAB) ssu tangenta trigonometrica. a. unghiului de ineliri8lr8 tpAB aI liDiei AB, exprimata de ·r«mWa in proeente (%) san promile (roO);

Suprafata d. ni'lei nro , __ .. _, __ .t.,

Fig. 1.1. Elemente. topogr&fice' in plan vertical.

o

! jZs

,

()

o----~--------~ __ x

x;... ' x.,

Fig. 1.2. Elemente topografice in plan orizontal.

17 '

?;.:,~ "'~~p>~J ~ ~c.~1.t:~~ J.

fa.""·'~r~ Q :ii. k. ~lQ l~~hv~ (-I{

j}Eroj17:u.1 topograjWal traseulni AB, ca. reprezentare grafica. a liniei de interseetle dintre un plan vertical dUB prill eele dona. punete :;;i suprafa,ta terenului (fig. 1.1);

.-----+-#--.~~--::Z_-J. X' k) J[f!!/'fi.·i1!tIJllJ11icliltalliniei,

r terenului, ce se e-xpriiri~ in mod .

! curent ea unghi de (nolin·arc

~AB' considerat in raport en orizontaJ.a., eind poate fi pozitiv .! san negativ, sau ea ,l£?Yl.hi zenit(JZ ' Z.dB dat in raport· 'eil'fertroala. locului (fig. 1.1) ; '. it.~ l.\/VIlo-;- . ~ 1) ~J; defihlt de proiectiile orizontale ale directiilor SL ~i BE (lin spayiu, respeettv unghiul diedru al planelor nrtieale ee cuprind eele dou~ direc'tiii (fig. 1.3);

m) J6ri8Rfa.r6G 6 .... ee reprezinti. unghiul orizontal format de direc~ia nord, car direc'tie de referint;§. ~i direct;ia AB, misurat in sens Wrect_adiei de la nord spre dreapta. Functie de direet;ia nord considera.ta, se disting ~i

orientm;. diferite (§l.!!); .

. n) Ooordonatele absolute pZaftC X;.:, Y;.:, oa mirimi liniare ce definesc pozi~ia in plan 8r unnt punct A reprezint~ distant;ele de la punctul A 181

sistemul axelor de coordonate plane X, Y (fig. 1.2); -

0) Ooorilofw.t6le relative plaAeAXla, aYAB,respectivproiecPile dist-ant,ei AB, reduse Ia orizont, pe axele X ~i Yale sistemului de coordonate. linpreuna. eu cots. relativa. AZABt serveae la caleulul coordonatelor absolute

X-", Y.:c, Z:;" - (rela,~iile 1.14:, 1.15, fig. 1.28); .

p} OoortloftlJtele pOlaf'6, distanla dt ~i ungbinl «t respectiv raza veetoare f$.i unghiul polar ee definesc pozi~ unui punct (1) in plan fatA de 0 d,reapta de referinta MN da1j, (fig. 1.4, a) ;

r) Ooordo.,.,a;te echeri08 :l7J1l fJi !/J1l ale unui punet (1), ee reprezint::l. distant;ele perpendicula.Te ce determi.n.l pozi1iia.lui in plan in :ra.port en 0 di:reep_e de referinta. da~. (fig. 1.4,11). '.

Fig. 1.S. Princlpinl misurlrli unghiurilor.

o

1.~. PRINCIPD ALE TOPOGRAFml GENERALE

Lueriitrile de topogra.fie se intemeiazi pe unele principii ~i se de~oa.ri in comormitate ell unele reguli general vala.bile atit pentru ridiearea: in plan cit ~ pentru trasare.

o

a

b

Fig. 1.4. Detinlrea pozttiei unul punet in plan : a-prlU COOl'dOllate po1ue; b-priD toordt)Date toheric~.

·18

"

b

c

Fig. 1.5. Puncte tOPoglafice ca.racteristice.

Detinirea 'detaliilor prin punete caracteristice. Obiectul ,ridicarii in,

~' plan, OBI IJi aJ trasa.ru, n C;Q_Iistit~~ detalml topograficl Oriee detalin (natural sau ~ciaJ.) §i orice situatlie data din teren (llinita., supr8tfa.~a., inal~e) poate fi definitB. printr-o,S..~~~, depunetealeae in mod jndicios, Ia. schimbarea de directie a Iiniilor de eontur .sau Is, aehtmbarea de panta~' ,Prin puncte carap1ieristice se in\ie1ege numarul mi'niin de punete ee permite

" '~e~~~~§~ rep~zent~~ pe plan, san trasarea un~t~~F~~,~gra.:fic,.

tm._p-:re~~ia :heee'~~ (fig. 1.5)." , .' "

Prill deseompUiierea ,,2&~~illcQ.~,,~,P.1UlIDie~~~ figurile neregu-

l~~ se geometrizeazit;-lli:rlile ainnoase se trarnsforma tn:.linii frinte ee Be" " (\

determil1a '$f'se" reprezm'ti' ma;i 'lli}Or. Opera?a este valabilli. iLtit· pentru 0

contururi in plan (fig. 1.5, a, b) cit IJi pentrli inUVimi '(fig. 1.5, c).

'y; fRefeIe 'de"'sprljUifA.iitridicarea. cit 'iii trMarea. (detaJiilor} se ba.zeaza . ./ ipe 0 re'tiea 'de sprijin orica.re ar fi preeizia. cernti, seam de reprezenta.re,. mamnea. supra.fe~ aan.domenml: de aetivita.te;· Re\ie80$ de sprijin este constituiti, pentru 'p1aiDiIne'trie:. de -puneteleretelef geodezioe iar pentru , aJ.tirne:trie,de puneteleretelednfvelmentulni.. generaJ..

, Aces~. ~1iel~, ~~J~ .. ¥-r~:~l~, de, stat", ~.e~41d, ,~:in~~it~riul naitaonaJ. ~lSin~~ determma.te-cu omarepreeuae .. ABtf~,elea.sig1lI'i cadml

geIf~.aJ.~:ridJ.~pr ~Ldeci~unita.tea Ior, , ' ",' " .. , , '

" . ,·P.Qn.cteIe' 're'(ie1elor . de sprijin sin.tdefini~, nnmeric. fa.~'desi~tem.e dereferintoc.1.-speeificeJ~i sintmaroa.te.la;~' in mod-corespnnsator. r. ,

x; .:~&::"de.;:referin~:, S~teIrielede referint;a. ,treb~e sa .fie lega~ de \snprafa'tia P3mintului ,~i In ~a fe!. concepute, alese,l}l preclZate inOlt 's~ asiguJ:e ,0 lega'turi fnnC)~onaJi, bllateraJ.i, intre reprezenta.re liji teren.

):»~:Q.:tr:n .planimetrie, ,~ferin¥L o'C9nstitnie, sistem~ ~98rlogra,fi1}.~P~a.t,..

eu axele iui,::fUD.ctie·de.;~ se,'exp:rlrn.a punctele geodezi.ce (pnn lirm.are liji i\'

pUnctele determinate funeVie de acestea) prin coordonate ca.rteziene, q; .J

~i Y (fig. 1.6, a, b). 0 SoXi, de obicei $, este dirija.t& in: direeVia nordulni .

. J'entr\l. aJ.timetrie" ~pectiv pentru ini1~, refetint;a. 0 constttule gqp:rafa.~ de Divel zero, (fig. 1.6, c).

'm anumite eondiFi, pe Buprafej;e mict, se admit ea referin-t;e §i sisteme,.

respeetrv re'(iele, independente, Iocale. -,

{~ punetelor.~ Toate punetele re~lei de sprijin, oa liji eele ee vor servi Is, ridica.rea -de noi puncta se vor ma.teriaJiz,a ope teren prin borne; , reper!. Sau ~~~i: ,La tmsare, fiecarre.p~ct transpus pe teren s~ ~a JIl.\U'C& ~tr--qn mod ()Orespunzator.

19

c

b

Fig. 1.6. Sistem de relerintl legat de suprafata pinuilwlUi:

II, ,,- ill plan i C - in SP&tiu.

o

Q

:' .

Fig. 1.7. Prolecpa punetelor : 1& - In geoclezie - distau 1. marl

" - tn topopa1ie - dlstanle mici.

-.

VPrm~Jia ortogonali a. puncte!or.i Un sistem unital· de reprezentare ~;:Pm£e1ie mari renlam.' ea puuotele de pe suprafat;a Pimintnlui s& fie tra.nspuse mm intii pe BUprafava. elipsoidului de referin~ii. prin proieetante Ia acesta.. Atita timp cit distan:tele dintre puncta slnt mad (cazul ret;elelor geodesies), norma.lele Ia elipsoid nn sint pa.raJele cicpnverg~8~ 0 zoni -din ,~~l~Unin.tuluj (fig. 1.7, G). DacA insi distante1e Bini mi6i, easul ·ridi~or topografice proprln-aiae, proiectantele pot fi interpretate ca fiind paralele. Praetle, re\i81ele geodeziee realizeaza 0 astfel de densita,te meit in luemrile topografice, care se intemeiaza pe ele, proiectantele pot fi

considerate ortogonale paraJele

(fig. 1.7, b). .

In ca.znl distant,elor, aeeaati cerin~ sa realizeaza prin ,.eduoere" tor Za oTizord. Astfel, oricare ar fi incliniriIe terenurilor, se va. obtine intotdeaunar d~-a. dreptul suprafaFlr de care are

Co Do . Eo nevoie practica adicli 8UfJ1'aJaJq

Fjg. i.a SupraIata p1'Oductivi. ~i biza de '~nstruc- utiltl ae ooMtructie XeSpectiY

- 'tie. supr"iaJa pToducti114 ~(fig. 1.8).

o

20

Suecesiunoa determinarilor, Ridica:tea ,~i trasarea se executa din aproape in aproape, de Ia puncte eunoscute, Ia cele necunoscute, de 131' punct« ale retelei de sprijin Ia cele u(' detalin. Un punct odata dotermiuat .sau tl~';lStlt poateservi Ia determinarea san tra·&1"l'BR altora noi,

Sueeesiunea operatiilorde masurare, In hazar celor a,!""d.ta:te mai sus rezulra di., in general, se stationeaza in prlllcte cunoseute (vechi) ~i se vizeaza hI, pilllcte necunoscute (noi, de determinat). E::dsta ::;i situatii etnd se stationeazaill punctele de deterrnin .. tt (intersectia inapoi, drumuirea cu sta,tii sarite) san ill puncte oareeare (In nivelmentnl geometric), Dar, oricare ar fi punctul statrionat se 'VOl' duce intli vizele (san viza) de referil1tfi. spre punctelo cunoscute (san care 'VOl' deveni ulterior cuuoscute) .t;.i apoi vizele (S3,U visa) de determinare spre cele noi, necunoscut.e (inca).

Alene-l'ca solutiilor. Oriee situatie din teren admite, atit Ia ridicare ,cit J?i 1<:1- trasare, rezolvar! tehniee multiple. Jntotdeauna Be va alege varianta, respectiv metoda, aparatura ~i modul de Iucru, care sa asignre ;Pl'ecizia. oeruta, cu maxim de randament.

1.10. SC1\Rl

,

o

Scanl unei repl'ezentari topogratlce este raportul constant dintre Jungimile grafice ~i corespondentele lor orizontale din teren.

1.100. SCAHI l\:t.JMERICE

Scruile numerice se exprima sub forma unui raport in care nnman1.tornl este ezal ell unitatea iarnumitorul. un rrumar rotund. a.rata. de cite Qri este mai mare Iungimea naturalu. orizontala decit cea de pe· plan. Daea D este 0 c1istant.{L din teren redusa Ia orizont, iar d omoloagaei de pe ])Jan, scara 'VnJ fi :

He == dfD = liD: d = liP,'

(I.I)

in reprezentarilo topogratice se folosesc scarHe de miesorare al carer .0 ammitor .N poate avea, conform STAB 2-59, valorile :

:n fiind un numar tntreg. 'Ultima valoare J1U este recomandata, dar este l)el'Illisa,.

Sca.l';'t, unni plan se alege in fnnctie de precizla eeruta san de formatul

Iiirtiei, .

Ou ajutorul relatiei 1.1 se .rezolva unele }Jl'obleme prrvmd uotostrea plannrilor. Nl1mitol'ul ~T mud uu numaradimensional, D rezulta in aceeasi unitate de ma.'mra ill care este cat it ~j invers. Spl,'eexemplu Ia seara 1 :5000: .

Iuseamna ca 1 mmdepe plan repl'ezinta5 OOOmm in, tererro .

21

Pentrua afla cbreSpOlldentul din teren, direct in ill a1 unui mm de pe plan, seimparte nl1mi~1'111 s~a.rii C1.11 000. ?eexempiu la s_?al'a 1 :500" un mm de pe plan reprezmta 0,:) III pe teren, iar Ia scara 1 : 20 000 un mill

reprezinta 2.3 111.

1.101. SCARI GRA.FICE

Scarile grafice sint reprezentari pe hil'ti€ san IJe rigle de metal a searilor nnmerice. Ele servese Ia 0 btinerea directa, fara calcule, a hmgimilor de pe teren san de pe plan in functie de eorespondentele lor (de pe plan san de pe teren).

Sear« gi'afie(6 simpl(~e~te de fapt 0 Iinie gl'adata. milimetrie in stinga originii (taJouul) ~i czntimetric in dreapta eii ell 0 baza care se rep eta de rnai multe ori (fig. 1.9). Orafieul so intocmeste eorespunzator searii planului ~i se foloseste Impreuna ell un distantier : virful din dreapta se a~aza, 11e 0 clivizillne rotunda iar 1<1 virful dinstluga, co cade pe talon, se eitese ~i se cstime,:;tz:)' valorile fraetionare (fig. 1.9).

seers 1:2fJOO

20'! 0 Jo

! 7alof7j8aza !

.... -" ._..............

. I· ;

,

40

I

60 80

, "

120 140 160 180 200

Fig. ·1.9. Scam grafid. simpla.

Saara grajic(£tranS'1Jers(tla, san eompusa se intocmeste pe rigle metaliee ~i asigura 0 evaluare mal sigura a diatantelcr (fig. 1.10). in acest eaa se urea eu virfurile distantierului, mentinindu-le Ia acelasi nivel, pilla dud eel de pe talon intilneete 0 Iinie inelinata, eel dindreapta ramtnind la. 0 diviziune rotunda.

o

I'

A/~

A1'~ --

.-. :t'IIo..

-

""'"'"

"iiIo.

--.....

scara f: fOOO '

1

74JOm

10 lalon

o

BaZ3

20

1

40

60

80

tOO

Numar intreg de b3ze

. I

Fig. 1.10. Seara grafidi transversala,

22

1.102. BIPDRT.4..NTA SCAl=: 11 PLANVLUI

M~i;l'ir.aea scarli, respectiv a numitorului N; este 0 caracteristica, de baza ::t planulni, ce cond4iolleaz~, colltillUt~.9} l1tilita:te~ lui. Se~'~'a est~~ mare cind valoarea .raportului f>ste mare adlea atunei eind nnmitorul 1." este mic (spre ex. 1/500) ~i dimpotriva este mica dae.a are numitorul X' tnal'€' (spre ex. Ijl00 OOD).PlftlllU'ile Ia sca.ri mari contin mai multedetalii decit .ceie Ia scari miei ~i permit in aeelasi timp raportarea ~i evaluarea elementelor topogranee (distante, suprafete, nnghiuri] cu mai multa sig1.1Tanti"i:.

Precizia grafica de raportare 91 cittre a. unei distants sepoate considera de +. 0.2 rum corespnnzator 3:cnitatii vederii norrnale, J-\;;;adar, la scera 1/.500 eroarea reprezinta ; 0.,10 ITL if'"r la, scara 1/25 000 ar l11semm·1.

! • •

~" :'),0 m (tabelul Lf.).

Tobetnl 1.1

C!asii1c3rea reprilzenti'irUor toponmiice

;j !
l{ Felul l;ept:ezentat;i J D'>e!:V:J. le de scara Seari ~fedh'e i
,. I
II I
, I ~
~ 1
I t
!Har~i geografice <!1 200000 Diverse 1
f - I ---~~~i
1 , ,
ln~ t' ,
Lopogl.'Hfi!;e 1 200000- I 1 :. 200 000 !
~nar 1 . !
1 . 1 25000 1 :100000 !
• 50000 ,
~ I l' 1
, 1-~''':-
!
I I ,
[PlannrI topogratlce 1 . 25000- ~ 25{}OO 1
~ :
I - ,
1 5000 , 1 ; 10000
- I
i 1---···- I 1 5000 ,
I !
l I , 1 2300 I
! ,
!Dl . , I 1 2000 i
1 j
de Slht4i" I >1 2000 1 1 000
i-L mnuri j 1
1 - 500 j
• A . 1
! t ! I
, , i !

--------------------~---------~------~-------------------7~----------------i

.-------!

"':'40.00 rn I

____ ~~2_0_,O_O __ TI_~ ~

±10,QO m !

1

- 1,00 m !

----------------l

j

j

i ,

-------------------~------------------~------------------~------------------j

Precieia grafj.:~

:._ 5,.00 m == 2,00 m

.!.- 0.40 m I 0;20 m t 0,10 m

Seara reprezcntarilor topografice condttioneaza numarnl si dimensiunile minime ale obieetelor De se potfiglU'[~ pe l;lan ~i servese ill a.cela~i timp Ia

elasificarea lOT. ."

1.11. CLASIFICAREA REPlmZENTARiLOR TOI~OGfu\f'!CE

o

_P_"f!.·l}Ut1~g~.tOJJPfjr(f.f;ipfj sint reprezentari' Ja.sca.l'i mal'i,pina, Ia 1/10 000 ; in raport cu riit'liriil).e~-ioii ele contin supratete miei de teren (0 comuna, o padure), dar eumulte detalii {fig. 1.11). Scara unui plan este aeeea~r pe tot euprmsul lui.

,.If{1;t~tile.t SL"1.t reprezenta . .ll. Ia BC&ri mici ee e-u:pl:indsu:pl'aiBte de m:1rimea unui judet, provincii, ~ari. Pilla; 131 scara 1/200 OQOhartile Be numese topografiee, iar eele Ia scarf mai mici sanumesc .harti geografioe (vezi tabelul1.1). Sca:l':1 h~r~il{)l' nu maieste .riguros constanta. peenprinsnl lorvariatia ei este £nne-tip. de rnarimea snprafetei reprezcntate (ell cit scar~ este maimiea, ell atit maimars este varia'tia scarii) ~i de sistemul de nro-

iectie adopta.t. - ""

23

o

1.t2~ {:OXTfNUTULPLANURILOR $1 :g,3...R'frLOR

o

PICH11.1.rile sf hii,rtilf", C8, renrozentari grafice, Dot euprinde detalii de planimet-rie, respectiv 'ceea c; exista pe suprafata, topogl'a.fica, oreat de natlu'a. sau de OID!}i detalii. de altimetrie 88Al rormele de relief.

Dctaliile de planimetrle se reprezinta conventional, functie de ,s{:·al';:1:· pJanulni f;i de marimea 101". Fe planurj Ia sca.rimal'iaceste detaliise repl'e·· zinti\, de obicei la sea·rib ~:i 0 midt parte numai prin semne eonventionale {borne.i;tilpi etc.). DeO<.l:f8Ce lEt scfiJl'.i miei numsrul detalnlor CH lJ11' not £i l"ep.rezenta.te Ia sca.ra ere;;;te, 50 procedeCljZa, in mod fliferentis,t.: 1a c.ele de

mica 1·1"'l.1-:I.I--"'\.~-.t-~ ... -..-!-;i {·r1'.f"'"I.n·....,_-n.r1~-,.." ..... ~ santuri ,",(7~1' m .. -..1. mici: -S6 -ribll1.rl+Y! unele ~H .. ~.(l.' f_l'VL t: .... '!J.~'''',. . _I C l;"'=". '.I.'_~.1.l!'.', i;_>r.1'- }'~' .l y u} ~""(..... '-'L/.,,"_ v <I y< ': ~V~,·

se figul'caza grupat (easele Jn cvartale de Iocuinte, terennrile de aeeeasi

~l t ' ,V \' -. 1 . ' J v·~ ~ 'l 1 ~ { '" ." t

oesnnane), m,l' a·ito B se reprezmta m uesen car nu ia scara \cal rera e,

~osele, stilpi etc.) (fjg. 1.12).

Fi" . . 7 . A..- I' ~ , schernati ce, .'.. . 1 . i" t

_,_:t;fn.JUJLC COWDen-nona"o smr (lCSC11e ~w v snnpre, generanzate,

~lJese 111 asa fel lncit 11e cit po sibil sa sugereze imagineadetaliului din Tt'if.!Iitate. I}tll)a natura "lor ~e-mlleIc co·n.ven~jJ)n(11(~ pot fi cle se1u~a, iolf):sit-c in

24

25

f2tf «o

itir..1

gO

50

o

Fl g. 1.13. Srstctnul curbclor deuh-el.

reprezen tarea detaliilor mici CC nu pot fi rcnrezeutate .Ia scai'u! si de·contur pentru reprczentarea limitelor de-senate Ia scara

11 ,'J.-rt,ji fn?5.d'-uT't- mlasti 1;;; .

~; >.~ ....... ..t.;'..:-tl :I_, ..... .:t.u.;t __ .. d,i'

~adi1l1)_

~ Seu111ele conventionale tonozrafice sint date 111

~ ~ . -_ - , .

atlase speciale, lntocmtte 1a:noi de uatre Direetla 'l'o'Poara,ri.ca Mi1it01'r~ (DTM) - ~pcnttn se:lrHc 1/25 OOO~1!5 000 i::q" £010-

'" irea lor ..,_~+ J"> ,... hI; 0"" "or; f-

!.31. (. b~t~!:.:.i ~_r ~ _ .!i'=/'1:1.' .. _.t .... _

Forma lor este in aelleral a.3eeiH;,i dar dimeneiunile sint. date in fuuctie de scara.F! ecare sec LOl' din aetivit~t8a economica (COIlstrnct;ii, a~ricultura" transporturi) {ltilizeaza in plus sernne eonventtonale speeifice.

D f 1"-' 1 ' •• I ' 1" f '

.>; e.HrnJe ue atttmetrle, respecrrv re ie Hi terenului, se

planuri ~! na.rti de asemencs, corrventioual, I.ll'in rinii. san ~i foarte 1'a1' pri~ lu.l'jw·f_ ., . .

o

b. CA.LDARE

c,CRE . .o,ST,,6,

26

d. V.6.LE

reprezinta pe cH;,rbe: (k n. -ird

7. FORMA. 01; RELIEF

a. ~ teras;!; b .......... r1pa"; c. - plaja

Fig. 1.14. Forme de relief.

Teol'etic, cnrbele san liniile de nivel 8-3>1' obtine prin secyionarea tere.nuluicu suprafete de nivcl echidistantesi prin proiectarea Iiniilor de intersectie, 'reduse la scara, lJe un plan de proiectie (orizontal) (fig. 1.13}. Echi ~ .fhstan~a Iiniilor de myel (E) se alege, in general, functie de precizia de redare a reliefulut, de seara planului §i de accidentapia terenului. Formcle ,del'elief pot ii distmse usor dupa alura ~i valoarea Iiniilor de nivel (fig. 1.14).

Pe 0 foaie de harta mai apar (fig. 1.17) : caroia}ttt geograJ-k dat de meri-dfanEile ~i paralelele ee 0 delimireaza, ~ln!rl fjeogJ'atw repT~zent.a.t pe contur prin spa-yu albe ~i negre corespunzatoa ... re unui minut de latitudine s,i Iongitmdine ~i aaroiajul aeo·met·ric (kilometric) alei."i,~uit din paralele duse Ia axele ·de c061'donate la intervale oorespunzatoare se::lJl~ij (fig. 1-17. linii pllne), In pax-tea infe.rioal'a potfi desenate 0 scara grafica (fig. 1.8) ~i un gra:fic

,.11=\_. ':-" q 1 Qi {!..... 1!)1'

-- pant2l! (;5 • v ..... , .LIS 0 ........ J'

1.13. UTILIZARI ClJREl\'TE &LEPLAXt1lr:'LOn. $1 H..~.n.'fILOR

RarVile ~i planurile topogratice en Iinii de nivel, slit piese valoroase prin care imagtnea terennlui este adusa Ia birou . Ble se intocmesc periodic }Jl'ntI'tt evidenta suprafetelor i?i a destinatiei lor, pentru elaborarea proiectelor de folosire ratioua.13J a teritoriilor si servese ca ba-za la intocmirea IJl'oiectelor de conssmctii de toate genm:ile. Elementele necesare tras3.rli aeestora se dedue, de asemenea, de pe plamrri topografioo.

In general, nhtUluile si llartile furnizeaza informasiile generals asupri<; teritoriului repl-:ezentat ~{ permit determinarea unorclemente topogtafice de planimetrie (distante, supratete, nnghiuri) sau de nivelment (cote,

.. :;·;-ta~'CJ,1'l..L,:;. de nivel .,LC 1

.... u .......... .l. 'V ........ y...... 'V' . v : ....... l ...... t:. -_J"'

Pentru eeonomia jorestierti 0 illlportanta deosebita 0 au reprezentarile h-t scarile: 1/25000 pentru studii deansambiu ~i intocmirea de scheme de proiectare ; 1/10 OOQ pentru intocmirea Iucrarilor de amenajare apadurilor '7-itinerea nnor evidcntc ; 1/ [) 000 care. est€' planul fundamental a1 ~arii .:;;i care tinde sa se generalizeze ca D8Jza :-;.i pentru lntoemirea amenajamen-

.._ 1 ' 1/0-. 000 1 ;r 't, . - . _. . t

reior fil .. .L. . ea pian ne srmane pentru urrerse PI'OtE'C .c.

1.130. HARrILE ~I PLANURlLE h~ RECUNOA:;;'TEREA TERENULUI

Primele informatH asupra terenului se obtin prin citil'et(, ]u.1",yi·i, respeet-iv prin atudierea ei 1<1 birou cind se :pot ~,ve(lea" SfH1 "imagina'1 elementele de &uprafava - localiiat-1, paduri, drnmnri €:tc. - car ~i formelede relief. Poziiiiadiferitelot detalii se )!recizeaza in raport cu ai.tc.lo mai importante ~i mai usor de identificat,folosind directii1e eardinale.

R81::unoapte'i'ea terenulu; se face prin parcurgerea lui cu haeta in miua; inprimul rmd se stabileste Ioeul in \3are ne afUtm prin intermedtul unor c1etalii dintsren :U..:,O'11Tat€ ~t idenrificate PB hm'U'l,. rrrm~az2J orientarea lulr,ti-i resueetiv adncerea direetiei .nord in corespondenta en directia nordnlui .run teren ; in aecst scop hB,rta. se roteste nina emu futeetille de' pe (_~3, devin paralelo ell omoloageie lor din tererro 'Od'e.ntarea se reallze3/t';B, in raport en detaliils din teren situate in apropiere ffig.l.15) san Iolosind.busola de

buzunar (fig. 1.16). ' ~ -

27

b

()

o

b

Fig. 1.16. Orientarca hp.l·tn pe teren cu busola: -::; ......... larfi neorientata; Q --- hart .. 1. Q:r.i:::Ilb1bi.

III continuare, un detaliu oarecare, reprezentat priu semuul conven-. 1Jionalrespe6tiv~ se cai!.lt5; pe teren In diracti&ii1(Ueata de h~.;l·MJ si Ia di8tant .. ~r corespunzatoare .

Coordonatele geo9raiiee, Iongitudinea ),t}i Iatibudinea 9, se xleduc in flD1ctie de caroiajul geografic priu interpolare Iinearii, Sef{}loseSD in acest sene paralele la cadrutgeogranc, duse cuIinii intrerupte ~i T"alol'ile 111- sense pe acesta (fig. 1.17).

Coordonatele DIane X si T 59 detennina folosind caroiajul ~eDnletric trasat pe harta. ~u linii pline (in cazul iigril'ii 1.17 diu 500 in 500 ill). In caznl particular al punctului.zl €1e se citesc direct. Pentru UIT punct oarecare P se uibesemaiiuLiicOO1.fLonateleXrJ.-si1-1".1 ale oriainii pat.r<:1Jt.ulul in care

..... _'_""-_ ~ ......

Be gfl]i;ei?te; laacestea se ad~Hlga apoi eresterile ~X!',if.6.1 ca,lculate runctie

de distantele at s.i ilz masnrate pe pla-n ~i numrtorul sca,rii .N(fig. 1.17) .

o

.. ''-.~' .--~:.:: '";. "

.- .. ---:;"_"_.,-., ...

Pe.ntjrn control

(1.2)

':'0 ~,...,t }'!OlO"; {'., .... , ordo natele

.~,,- l-"J _; ~ . ,~.i ~ -_ - • -

coltului n ~V_'I..~l :1.L.L Vg;;:l.

28

__________ .• _ .... ----.T ... • __ ·_ ....

. _ __;_. __ .. _---_. --_.

i ~;l:

:; .~:.,>C:~~

_ .... '-:. .... :,;....-~ .. ,- ..

~!~

i""""'

z- ,

A~ ;,::S~i~:~~~Dt7i

r.

6

D

(:1 n{l tra~:.:;t?llJ c:~ste siuuos i:J':'1.c f.ul~Jsc~tp curbiine tr 111 'fin' 1 1 'i) lI.ispozitiTld acestuia ·lm":1'-,·i"'-:T',:o.27.~i: fic· direct

\.~ b" .......... ~ • .J._"~~~ . I .__ :c.1"._: ..... '_.II.' .... ~~ .l.? .. --~:=.:...~ .... -:-.._ ... - .. !._

dist8.J1lra. naturala, oorespunzatonro SCfU'l1 respective, H'':

r'jl' st - ut '" " - ~ ~'-n.". +- '" - .: -~, rma priu c·..., 1:. n 1 <' .• U ~ .i;:l. ~i.c (I.e 1)2- pian .!.1l nthl ,-,eo ::;,~ d.<HJ.~IO.L.u OJ .J"-L ,,~~V,'. 111.

cli;stUl1tTl- (lin teren,

-I'

(L""';_)

Sup.taretele po t fune{iie (lt~ Iorma lor

fi

evaluate prin proeedee difel'it2; mstrumentulfolosit (§ 6_;:.).

<", ~-:-'4 ,

29

. .

f

IF-+----i----: r

1.132. DETEH~nNAREA UNon ELEl\IEi'JTE DE ALTE\lETfUE

Cota unui punet situat pe 0 lillie de nivet arB exact valoarea acesteia, care i:ie citeste direct, In eazul unui punct oarecare 1lt se duce Iinia de ceQ, mai mare IJ~ln!};) a.n~.b :]oi B~ mJi,so~,ra. P{~ plan distantele at) = rt ~l am, = G1 (ng'. _t.aO). Ootn. PUllCrnlni Jj[ din teren reznlta :

z~; .= Z A -}- ~Z .tU!

nude:

Fig

1.19.

rdasur;;i.Li'ft pkm.

erientarilor pe

U nqhiul de Inelinare '.p Ao sa oaleuleaza functie de distanta orizontala din natura M Ai< = Z B - Z A~ ambele ded11SE' de pc 'plan

IJ A£ ~i diferenta de nivel (\'615i tigura 1.1)

(1.6)

V~b]oa)"E'a. uughiului de incliu<:1.1'e a terenului 'P.ie se obtine en ajutorul tal)C'lelol' 53:11 a calculatorulni, semnul lui (poaitiv san negativ) fiind dat do semnul difererrtei de nivel.

a

Fig" l.s::!~)~ Deterrmnarea i?x-'}t(} -unnt punct ; c.: --- pI~1.;- b - elc'"~tie.:

Panta terenulul exprnnata Ia .sllt~ san Ia rnie se caicnJea,z:i. C1J ;,.(:('len~i {? Iemente de rnai SllB:

P 0/ = (MJ'Di '100:

/0 . . ,

pO frj) = CD-hID) 1 000

(1.7)

f:?i reprezinta cresterea IW -vertieala. corespunzatoare unei deplasar! pe orizontala ell 100 respectiv en 1000 111 .•

Valcarea unghiului !p san al1antei in m'o{'.pnt,E' Sf: obtine operativ en graricul de panta (fig. L21). Pe ab;;;cisa ee inserio pa.nta, ill procente san in grade ~ ve ordonata se tree distantele eoresprrnzatoare, reduse la i5ear{l;~ . calcul$,t"E: 1)e11ti1'11 echidistanta ]jJ =..: '/\Z a. l)lannlni:' ,

."\:' " . -:9: • .!.:

30

8 9 10 P%

" .'

C1

Fig. 1.21. Grafic de panta :

Profilul terenulul pe 0 amnuita direetie este definit (;3: linia de Intersec{.ie dintre suprafata teremtlui $i un pian vertical ce eontine directia re&pr'ctfva,_ Elementele necesare redactaru unui nrofil -c distantele reduse 1a orizout 1111,1'(' punctele lui ~i diterentele de Ili\~el ~- se deane ~hlPa. DIan. Punctele caractenietice (piehctii) S0 oonsidera la Intcrsectta directiei 1'6':;pective en Iiniile de nivel.

- Profilul longitudinal al direetiei ..fIB S8 obtine prin raporrarea l::t o

. ~ " 1" . ~}' . hetil '.<' .L.. l ".. f

anumua stm'a) pe 0 ,JTIJ.E' Ol'lzon~a,d\' a pic - etllo1< ill mncm« c e Ctlsta.u ,,::1:-

dintre ei (fig. 1.22). Pc: aceasta liuie~ coneiderata i;.i plan de comparatie, s:"

o

o

o

$c.!ung =t·SDC

Sc.lnaft_ ::: 1: 100

b

Fig. 1.22 Pl'ofil longitudinal:

31

ridicfl! perpendicnlarc pc careso re.pl'e'ZilltVJ pozit;i:1 in ina,lt-ilU0 a punotelor, la 0 flea-ra de ;}-50 ori mai maredecit a luuguuilor, ProtilulinIung contine, dnpn, necesirate, mai mnlte Iinii ell elemente earacseristtce (distante , distante cumulate, cute, pante etc.).

Profilul transversal se urtocmesre pc 0 directie perpendieulara 8.. profi1ulu.i in lanQ' duua acelasi prrnciuru aJ'atat rnai BUB (fig. 1.33). Scara Iun-

.._. A_ ,...t.. _ ,-,

gimilor se ia ega]:;:;J ell <1 D.laltnnilol'. Daea peste. Iinia terenului, ill funeFe elf' cota de lUGl'U z, se plaseaza,profilul tip :11 in8talu;~iei de transport, se

- , f ill t w • d ~~, ~

uerruc supra; eye.1.'2 ue 1H111J 11 Ura,'31 {: sapamra.

Trasarea unci linn de pantii duta se irupune L.~ proiectarea unortnstalatii de transport pentru astabili traseul eel rnai scurr ca,re· sa, TIll depa~Jea-8ca D declrvrtate (1) ~~) impnsa (fig. 1.24). Tn functie de aeeasta ~i de echidistanta Iiniilor de nivol CE) ('.11l10Se11t8:! se oalculeaaii dis.t.:mta orizontal:l diu teren (D)

4 .. ~ •

1111111InrL !

o

de unde

')1 ~;'= tg? . 100 = (e/D) 100 D = (Bill) . 100

(1.9)

Distanta se reduce Ia, soara (cl=DjJ!lT), se ia in distii,ntier ~i De apUca pe plan 2'~~a lncit virfurile luis§. se sprijin« pe n0118, ltnit de .nivel aUtturate. Se aDt-ine astfcl 0 lillie frlut3) de l)~lnt:1 continua, deoarece la distante egule eorespuude aceeasi diferf'nta, de nivel.

motri en nmltipliis! submnltiplii lui mtrodus noi (tin 1804. Oorespondenta dintre sistemul metric ell lUlit.a.tilemai 'veehi folositc la noi ca ~i ell llnitatile de maSl1.rfl, din ·S.lJ.A ~i Anglin" considerate de haza in

Iiteratura rnoudiala, {'ste da.ta in

Lungimlle se expTima m in majoritatea tarilol' ~i 1ft.

o

Fjg. 1.2;L Trasarca p~ ~~!_~U~: a de pan·t-a u;~,ta.

unci

tRbeluJ 1.2.

Supraretele sedan ill unitati de ma.SU1'a derivate din cele folosite Ia ma.sul'B-l'E'a Iungimilor. Pentru sistemul metric:

100;;1,1'1

HnH

100001112 !71

1 "-til 1,,..

·.t.v _J ,J_ .... .-::ti

'. \ .. :.,

". ,', ".

__ Unltil! de misura veehl ,1 aDgIO-SUOD8 pentru lungiml-t1.snprafete.

Unit~ti de lun:ime

Unitii}i de s;{pnfal1

Folosit in

. Vl!itat~ -1- _~blp.~1~1P1i I

I i

S~l.tipli_ I Echivalentul I -.- In m"

Echivalentul ·m.m

r, UNITATI VEl"RI ROMANE$TI

1 stmjen 8 palme 1.97 1 stlnjen:t~ - 3.87 rnB Tara
. romA-
1 prajina 3 sttulent 5.90 1 priijini - 54 stlnj. '208.82 rnl neasca
1 sttaien 8 palme 2.23 - - 1 priji1Iii 36 stinl: 179.02 ~2 Moldo-
va
1 prajin:i 4 stlnjeni 8.92 '1 f81.ce 80 prlj. '14 321.95 mS ...
. ~.~
1 stinjen 6 picioare 1.89 1 stlnjen - . .- 3.5gml! 'fran-
-
. , 1 jugir 1600 st 5754.64_m' ·silv. , - II._ SISIEMUI: ANGLO-SAXON

" - . ....

.
1- square 6.4516 em! AngUa
1 inch(\ol) - 0.0254 .inch- - .:"
1 foot 12 mehes: 0.3048 '1 square '144 sq.m 9.2903 dm2. Como-
(picior) foot wealt
S.U.A
1 :yard 3 feet ~ 9.9144 .. 1 squfll"~ ,g square 0~8 361 m:
-I. , yard feet 5
;
1 fathom 3yat'ds 1.8288 : 1 ael,c_ ,( 841)._sq. 4046.94m3
yards.
-~:. ... : , ~ : • : , , : ,
-"- ......
:ii':anbi te-:'- 1-76(f ':yrd. 1.:609 .. ·34 : 1 square 640 acto 2.5899 kml ,
:.i:-restri ,mile· s
~·t . .. -! , I , "
1 mill 10 cabel- 1.852.2 - - -
marina town_.,~
~ . ~ ~~. ..

"'. ':~ cele rezulta.te din. alte urllta~i de expriInare a Iungimilor smt specifi cat

- ... tabel -

- _.'.w.. nI 1.2. r " -'-

"-\ -, UnghiUl"ile se.'misoaril. in grade, minute ~i seeunde sexagesimaJe san -_'_}~~~tezimale (tabelul1.3). VaJoarea dj.viziunilor ~i rsportul dintre eeledous

- ,-slsteme de diviziune a eereului se poate stabili ~or.' .

: Uneori se folosefjte ~i rad:ianul definit 0& unghiul Ia centru corespun-

" o···~~tor unui arc egal ell raza eereului ; mm.'imea lUi se explima oa raport .. ::: ~tre valoares, unghiulars; fji oee lineara a cercului de raza egali ou uni': .tatea, aruca:

pD,= 360~/2it respectiv p' = 40O-/21t

(1.10) 3S'

27

," ._ ~

:-~ ' .. ,

o

Tab~lul 1.~

Valori pentm I

!-C-~-~---J -U-na:-bi-' dnp-t-I-U-~Jl-cn-d--I'_U-Jl-mm-- -~t I

.
3000 90" 1°= 60' 1'= 50" 1°=1&'.11111
Sexagesimal
146~2'4S" 21600' 5400' 1°=3600" l'=oa 01852=lc 85°C.2

129600" 324000" 1"=()& ,000309=30°.09
.
400&' tOO- t&':= 100° to=100cC 1·=0"5-1'=54'
Centezimal
lW 320 43CO 400000 100000 Ie""" 10 ()()()CG 1°= 0000'32u,4=32" .. 4

4 000 O()()CC 1000000- 100=0"00'00"32=0".32
MHmea 21't radiant r./2 radiani 1"/.=3'22"5=6° 250e
naturali 6283 1561 1"=17.7se/ ..
instnunentalA
°/ .. S 4000/" t 600'1. 1&'=I~J .. o

1n seeunde, vaJoa.rea acestui factor, folosit Ia. tra.nsfOrm.a.re& ~i omogeniza.rea. relatiilor de calcul, rezul~:

p" = 180 ·60 ·60"/3,14 = 206 265" san pee = 200 ·100 ·100/3 ,14 = 636620"

La noi Be folosef}te eu precMere si8temul centesimaJ. care este mai comod

In special pentru caJ.eule. -

1.15. OBlENTW. AXE DE COOBDONATE

Pentru a putea. fi utilizate, planurile respectiv~ direepile de pe el, trebuie sa fie orientate in raport en 0 direcFe de refe'rint;i. Orientarea, df'fi.,. niti anterior (§ 1.02), se noteam en 6 I}i poa.te Iua valori cuprinse intre

a

F1g. 1.25. Axe de cOol'donate ~i orientirl: • - pe sferli • - in plan.

o

34

b

cf s: -G-{;~I ~ A Y ~ ./t- - --0-

.' ..

y

a Fig. 1.26. Orientiri (a) fi azimute (11) direete fi inverse.

0-40~. In ace~i timp ea~este strins lega~ de ststenml ear1iezian de referin¥t a1 pnnctelor in plan: in sistemul de proiec~ie utilizat Is. noi axa. 011; se eonsidera. pe direc~ia nordului (fig. 1.5, .fig. 1.26, 4, fig. 1.28).

Pentru 0 direcp_e AB se disting mai multe orienta.ri in func-pe de direc-yia. nord considerata. (fig. 1.25) : orientareG fnagneticii 8., masumti cu busola fat' de nordul magnetic N., @imutul .A in mport eu nordul geografic N r aJ locului A f}i orientaTea 6, fata de 0 paraJels·dusa. prin .A Ia a;x:a 0$, res-

pectiv 181 meridianul originii. •

Detalii privind deelina¥8r magneticS. (3) §i convergenta meridia.nelor (y-) 0

(~. 1.25) adica: . . . ._-_~

a = 6. -...4. f}i y =...4. -0 (1.11)

. . ~ .

smt date la§ 5.21 f}i§ 8.023. Ou .. aceste diferent;e .de mirimi va.riabile, dar cunoseute pentrlloanumita da.ta. ~iJoc;se8tabilese u~r eorespondentele :

...4:= 6 + y ~i ...4: . 6. - a

(1.12)

. , :In Incmriletopografice·ee·sedesfa,oampe suprafete restrtnse Be folosesc oti~nta1ile6 ; ingeodezie. seia.inc~msidera.re·.convergen~meridian' ~i Be . u:tilizeazi·<c'azimute!e· . ·A.· :Baportul orientirilor.~i ·azimutelor directe· (fig.l~26,(lY~i~inverse (fig. 126,b)este afiadar diferit:

Opo = SOP ± 200' respectiv Apa = Aop ± 200'+ y (1.13)

Orientarne ~i liniile lor trigonometrice smt folosire Ia calculul pozipei punete!ol' in plan. In Ioenl cerculni trigonometric se . apcleaza Ia cereul topogra.:fie pus de acord eu modul de mitsu.rare a. orientikilor : originea pe direcym nord (axa. 0$) §i sensul de cre§tere direct (fig. 1.27). Desi aspeetul cerculut topografic este achimbat, regulile trigonQmetrice. de lUCID smt identice, pentru unghiuri egale (6 = «) rezultind vaJori trigonometrice egale.

Ooordonatele absolute plane ale unui punet se ca.1culea.za in func~ie de

eoordonatele relative (fig. 1.28): .

o

(1.14:) (1.15) 35

_, .... _ ........... :

a

Fig. 1.27. Reptezentarea graficl a fnncpi10r trigonomebice.: ,,- cercnl trigonometric; h - CUl:Ql t~.

.

La ri'ndnl lor, olie.ntatile pot Ii calculate din coordonate (fig. "1.28):

o

tg64fB = (YB - Y,,)/(XB - X..t) = AY/!JJ sau ctg 6..0 = (Xl' - XA)/(YB - Y_.() = AX/AY

(1.16)

Semnul eoordonatelor relative arati cadranul in care se ~e~t{" orientarea (ta.belul 1.4), iar valoarea ei Be deduce en a.jutoruI tabelelol" de valori naturale (§ 1.20) sau en a.jutorul· ca.leuIato.mlui (§1. 21)

1.2. MIJLOAOE DE CALCUL

LucrW.ile topografiee, geodezice ~i fotogrammetrice reelama, ill general, preluerarea unui mare volum de date, de naturi diferite, simple sau complexe, Pentru rezolva.rea efectiva. a calculelor s-a, apelat, in tnnp, la. mij-.

Tabelul 1.4

o

elath-e
~lt ~
Cacbn
I + +
-
II - +
III - -
IV + - y

Fig. 1.28. Calculul eocrdonatclor,

36

J

loace variat-e (nomograme, tabele, ma.'Jini, caleulatoare) a. cli.ror utilizare a. fost ~i este diferen'\iiata in funetie de randament ~i po BibilitA.1i.

Astfel ealeulnl en logaritmi este greoi '~i practic abandonat astazi, nomograme1e sint folosite doar pentru control ~i ealeule expeditive, masmile , de caleulat manuale san eleetriee ~i tabelele shrt utilizate din ee in ee mai

pu~ cedind loeu] ealeulatoarelor electroniee. ' .': , '

1.20. TABELE

..

, 1.200. TABELE DE VALORJ NA'IURALE

Astfel de auxiliare permit resolvarea a doua problema frecvente e determinanea valorii funct;illor trigonometrice usuale (sin, cos, tg, etg) pentru un unghi dat ~i afla.rea unghiului eorespunsator unei linii trigonometrice

de ~oare ctUnoscuti. '

eels mad folosite tabele de acest gen au fost intocmite 180 noi de

D. C i uri 1 e an u (19!33). Cele reeditate in 1950 dan vaJorile liniilor trigonometrice en 6 zecimale, pentru unghinri din 10 in 10 se.cunde eentezimaJe ~i din 3 in 3 secunda sexagesimaJe, eu diferente tabelsre de

1 secunda pentru interpo1are direeta, In 'plus smt date produsele cos!!p CJ

~i sin <p eose folosite in ridicarile tahimetrice. Tabelele maf vechi (I. G.

N i cuI e s e u) dan vaJorile din minut in minut ~i completate eu diferente

tabelare din 10 in 10 secunde. '

, Toa.te tabelele sint tntocmite pentm unghluri cuprinse in 'ca- 4~~ul I (O~l()(}w)_ Pentru valorimai mari.unghiurlle sint rednse laprimm 'ca.dra.n, in: conformitate eu 'regulile cunoscute din trigonometrie . (fig. .1.29). tn tabelnl. 1.5 . smt specificate' segmentele cereprezinm . gtafic valonle lipillor ~nometrjee .dar ~i corespondentele lor dineadranul I, iarintabe.lul 1.6 sint eentraliaate rezultatele. Utilizarea tabelelor

de vaJori naturale este e:xtmplifica.ti in tabelnl 1.7.

Tabclul 1.

.: I n III IV
. 8,.=!Z 8:.1" J001 + ot ' 6111~~+ot elV'" sooK +!Z
,
.
sin 6 Cl\t; = sin IX I. " , Afi ' , ~'
CM2=,CM1 = - q 8:-: eM1 =:'" - c..\f4 ;= G~ 1 =
- = COS IX = '-sin IX =--'COSti
,cos e " CM" Gh" - CA~' = CM~' = . " ,
eMl = eos e - 2= 11= eM, = CMt =
-sin!%. = -cos!Z =sinct
tg 6 .
_AN'=tgct -AR=BK = AN= AN= tgot -AR= BK=
=.- ctgct = - ctg e,
ct~ 6 BK = ctg<:t -BV=AN= BK= BK= -BY. = AN =
= -tg~ =ctg IX = - tg ct 37

IV

I II III e,-

G, -« fIt"",lOOlr+« Ba=2OOI+« -3OOC+ +11

)

I !

Tabelul 1.6 Centnllizatonll redueel'ii I. eaIll'8llul I

T •

sin a + sin 0: +eoso: - sin a. -C06O:
cosO +COSOt - sin IX - COS at +sino:
---
tg 6 +tg « - ctg at + tg 0: -ctgat
ctg {} +ctgo: -tg at +ctgo: -tg Ot L

Fig. 1.29. Cercul topografic. Reduccrca la primul eadran.

1.201. TABELE DE COORDONA TE

o

Relatiile topogra.fiee simple, respeetiv fnnctiile de 'dona va.riabile, an fost calculate in.tabele . .Acestea cuprind ealeulele frecvente, de mare volum., cum ar fi : reducerea. di8tan:~or 131 orizont ~i calculul difere.nt;ei de Divel in functie de distanlicle misurate direct sau indirect ~i unghiul de ineIinare ~i calculul coordonatelor relative functie de distanFlr redrum, EJi sinusul san oosinusul orientW-ii. La noi, tabelele de coordonate au f9st editate de catre inginerii silviei topografiD. I. C i uri 1 e a. n u (1953) ~i Gh . .A g a, p Le (1958) f}i reprezinta 0 simplificare a. caleulelor en m~ina ~i tabelele de valori

natul'aJe. .

1.21. CALCULATOAllE ELECTRONICE

i

)

i

~ ,

..

,.

Oalculatoarele electronice, ap~te dupa a.nul1940, 8-&U perfeeponat ~i s-au rispindit repede. Utiliza.rea. lor in caleulele topogra.fice reprezinti 0 adevat-ati revolujie, care tinde si se generaJizeze Ili sa elimine mijloaoele clasice .

Primal calculator ou relee electromagnetiee (de fa.pt preeursori a.i ca.lculatoarelor moderne) au inceput sa fie eonstruite incepind en anul 1940 in S. U.A. Din ace~ta ca.tegorie se menponeaza eu deosebire caleuls'torul MAR K. I., datat 1944. !ntre ann 1942-45 in S.U..!. a fost eonstrnit primul calculator electronic automat en tuburi eleetronice denumit ENllC. In Europa, primele calculatoare se datorese lui zttSE (Gerroania 1942) ~i EDS.AO - Cambridge.

Facind referire 1& caIculatoarele electroniee proprlu-etse Be pot distinge patru generafii. de caleulatoare ~i anume: I (cu tuburi eleetronice), IT (ell tranzistori), m' (eu circuite mieroelectriee mai ales integrate) fli IV (en circuite integrate) en sporirea a.tit a capa.cita.tli memoriei la 107 biti, cit ~i a vitezei de Iucru Ia 108 operatii pe secundi.

o

38

- ;

- ~ . -

. Tabelul I. f

~- -

Utlll~ ta..,lelor "e ~01'1 Da~le

Ca.dran I

sin 231 520 8SOC = + sin 231 52C 8aec = + 0.361225 cos 231 520 83t:C = + COS 231 520. 8SOC = + O. Q32479 t8 23& 520 8300 = + tg 231 52° W'O = + 0 •. ~.~7~ ctg 231" 52C 8:JClC = + ctg 231 52C ssec = + 2.581432 .

'Cadran II

sin 178'·UCl_t200 ~ -+ cos 78& AIC11aoc = +.0.332654 cos 178141° 12'"' = - sin 781 41c l2CO = - 0.943049 t8 1781 41° 1~ = - ctg 781.4ic ur::c = - 0 .. 352743 etg t7811 4te-l2M =.:.... tg 78& 41° 1200 = - 2.834928

Cadran III

Ca.dran 'IV .

sin 284' 850 2400 = - sin 841 8502400 = _- 0.971826 cos. 2841 85° ~4cc = - cos 841 85t 2400 = - 9.2?5699 .tg 28411 85D 2400 = + tg 841 85~'24CC: = + 4.123160 etg 2~I85c 24°C = - elg 84185° 24,00 = + 0.242532

o

sin 312« 66° 04°C = - cos 121 66° 04°C = 7" 0 •. 980291 cos. 312166°0401 = + sin 12K 66°·04°C = + 0.197561 tg 3121 66° 0400 = - ctg 121 66° 04cc = - 4'.961968 ctg 31211' 66° ~'oo = - tg 12" 66° Q4cc = - ~.015~9

II Valoarea unghl"ulul corespunzitOl' unei linn trigonometrice date

_. 6g- + 174.22, -

I tg8u= -= = +0.680042; or. = 38"010 gac 6a= 38'01c9SOC

~ ~:J: + 256.19

K.V--U: -- tg6u =- ll:g ':_ + 27;a.85 =- - 0.173225; ":- .• r 9l!t05CC On = 189C OSC 0500

/''t ~ 1l:J: -1575.12

box - 545.12 -

Ilf ctg 6. = - = = + 0.549361: (It "i= 68101° 92CC·&a, == 26S- 01C19~

~ - 992.28 . . _ _'. _

-VI bo-z: -114,52 . . , . -

I ctg 6. = - = = - 0.094348; gr, = 51 9SC 8'JCC en = 30sa 9SC 8?CD

!l:g +1213.80

"1 == 7SC 87C 7aoe 6:a. = 781 87C, ?3ec. IXa = 211 120 2?CC 6:s = 1211 120 2~ -

GtJ. = 16' 91c 6gcc 6J. = ~16C 91c 691' . ota = 831 OSC sr= e. = 383; OSC sr=

IZt = 97C gse 2()M 6:a. =,97C 95° 2()CC

IXa = 2K 04° eo= 6, =- 3iJac~04°_~

IXl = 40131° oe= ~ = 240' 31c 03C!? a:" = S9S 68c 9']00 62 = 1591 68c 9"]ClC

sin Os, ~ - 0.262613

-eos 8,a = 0.032165

cos a.. = - 0.806142

....

39

o

Prhnnl ealculetor romanesc, dingeneratia. I-aCIFA-l, afost construit ~i pus in. funetinna la!FA - Bucuresti, in 1957. A urmat apoi CIFA-2,3,4 f$i 5 ~i eIF A 101 ~i 102, eele de Is. Timi~at'3, MECIPT 1 l}i 2 ~i cele de Ia Cluj - DACICe 1 ~i DACICC 200, ambele din generatia a doua. In prezent, Ia noi, calculatoarele mijlocii ~i marl (genel"afia. n -ill) sint grupate in centre teritorlale de ealeule electrontee, care deservese ~i serviciile de

ridical'i in plan. ,

Tipurile de caleulatoare electronlce folosite in mod frecvent in ealeulele

topografiee sint de ca.racteristici variate. '

Caleulatoarele de buzunar 8:U dimensiuui reduse. Oele, simple, cum ar fi Felix OE 835 fabricat la noi, permit efectnarea numai 'a operatdunflor arit..rnetice de baza. Cele eu func~ii trigonometrice (sin, cos, tg) dau valoarea aeestora direct§.. ~ inveJ."Si., eventual logarltmi.funetli exponentiale, radieali, ridicm.i la putere, functii statistice etc. VaJorile naturale ale fullc~illor trigonometrice se dan direct pentru gradatie sexagtsimali *i eentezimala., eventual indirect prin transfol'mare., Pentru aflal'ea ,ungbiului eorespunzat.ol' unei linii trigonometrice dat3 sint neeesare cuno§tint;elc de reducere Ia primul eadran deoareoe caleulatorul af~eaza. doa.r ungbinl Gt (§ 1.200 fieaura. 1.29, tabelul Ls). Din ac.sasta categorie pot fi a.mintite eele din seria. Oasio fx, Texa. .. s, H~wlett-Pt\Okard ~i eel romsnesc Felix CE 825. In sfi~it, calculatoarele de buaunsr en program, eonstruite pentru ca.lcule simple, fUl'nizeaza. rezuIta.tele pe basa da.telor ini~ia.le ce se introduc ~i a programului eorespunsator inre.gistra.t pe benzi magnettee.

CalcuIatoarele de birou, micro §i minicalcula.toarele, se prezinti de asemenea Intr-o mare varieta.tc de tipuri F$i modele fiind de caraeteristiei similare celor de buzunar, 8uperioa.re sau mult superioare, unele ficind tl'3.nzi~a dintre ealeulatoarele de busunar §i eele mijlocii. Din ca.tegoria aeestora face parte calculatorul romsnesc Felix eN (30, 33,126), M 118, Independent 100, Olivetti (program. 101) etc.

Caleulatoarele eleetroniee J!1ljlocii ~i mari, din generatiile n ~i ill din dotatia unor institutii specializate, pot resolvs, pe baza. de program, caleule topogratlee' complexe : ealculul ~i compensarea drumuirtlor, tra.nsca.leulari, oompensan prin metode riguroase etc. Dintro aeestea mentionam ealenlatoaeele IBM' 360 ~i, Wang

Schmta dPutt7fzr:R 2200 C8: f$i calmilatoarele romane~ti Fe.li.~ 256, 512,

dO" 1024 etc,

... -vl~ I:il -~
6~ :--: :l:h.
Rfl ':l I .,.."~
~ s.d. _l171U''o. S.
rn " All rjD',y~-
b ~~.
Ul "it-.. '1 A ."t
bL "I.
"'" ..... E.
_, ;-, IX. .rfSedciei
W'Vl '" I)" Oil:
.¥~ Ro
IOn N ~~
--
~n
¥-
in 1:)'; 'r" ll~ it n \art
~4~OD'O ~ \ u .1
ISO-
'10 it 'J .. 0 ti C1 ~ a J( 10 dx

~5(Y

170m ~ =5am

=9Zm.

1.22. N01(OGRAME

o

dJC=92m . Fig. 1.30. Nomograma pentru calculul coordonatelor relative.

N omogramele ~i diagramele sint grafice de calcul folosite in lucriri expeditive I}i Is eontrolul apl'Oximativ a1 caJculelor topografiee,

Diagramele sint repreaentari grafice a unor relat-ii Intre doni sau trei variabile de forma y = f (a;) sau z = = j{:c, y). Nomogra-mele sint

gmfice asem§,natom-e ce pemnt. citirea fonC'\iiilor de mar multe variabile,

pentu toate- solu¥ile 'posfbile. .." .

'. Fiecare ealeul presnpune intoemirea. unei nomograme specifice; spre exemplu pentru ealculul coordonatelor relativ:~ - (·rela~iile 1.15) se poate .

folosi 0 liomograma ea cea din figura. 1.30. -. .

.': La noi Ion .. C 0 fIe a a pnblicat un velum de nomograme topografice cu principalele rela.yu de ealcul, Precizia. lor ·depinde de seara de .represen-

tare I}i de modal de execu~e. . .

I. C r 0 ito r u a mtocmlt de asemenea nomograme pentru. unele calcule folosite in lucrarile topo-geodeeiee (vezi figura 2.86).

1.300. ELEMENTE INTRODUCTIVE •. DEFINITII

mtl'Ucit masura.rea repetata. a unei nWiininu dB. riguros ace~i rezultat,

Be cone bide ca., orice miisurltoa.re este afootata de erori. • .

. : ~~a nepotriviri (mici) din~. mis~torj, precum ~i dintre ni~u:- ,0

.~top ~i marimile de :referin~~. se~tol"ef1Zi : !l'~a.rate~r d~ l!lisurat ~~#( i:~en.~), operatorulm (eron.perso118le) ~l ambl8Jl.t,el m care Be fac mti.slll'Atorile {~Ii d.e~ed.i~J . preeum f}i variaFilor de stare ale aeestor

cauze. Un rol'important are ~i metoda de Ineru.

Valoarea adevlrati(re.aJ.i, perfecta) X's, m&rimilor nneste accesibils, .practicn, -dar.·.gra.duL.de.apropie.re .s",marimi1or, coQpnute. din : mAsuratori £at;' de ooeasta. valoaee interesea.z'in>,chipdeosebit~i_efectiv,elpoate Ii exprimat.· ...

, . Eroarea; . vaJorii~misura.te·.(.Mf' .. L;.) -s" nnei. 'mkimi fat;ade .-V~8il'ea de .referin'(ia·8dwe1eimirimi(conSideratica justa)· este. difereupdn.marnne I)i. .semnidlntre vaJoareamilaurati .. ~ vaJoa.rea de referinti Xo;' :adi~

., 6c = Me .!. Xo , -(l~17)

·,·:.·;Jri ~port ·cuvaJ.Oarea de' re£erl,J:t.~_ dlstirigem, mai -ale~ er~i ~~le ':'

. .... ~,

£, J!, - X ~i eran aparente nnmite ,i rezi.duale:

..

••

. (~.19,)

unde:

1!, ~prezin~ media. a.ritmetici sin'f:pla. san ponderata, respectiv

M_.= ~1 + MI.~ ... + M. = [M]

(1,'20)

. -~ ...

.j[ 'lhJIl '+ PzM" ..• ~ + P.A{ •. ,' [pM]

Pl +'Ps + ; .. + P. [P]

(1.21)

' ..

;_'.:',,: nnde Pc reprezint~ ponderile mitsuritorilor ..

. .

:~;~.:-

"~ ..

:~ -r : .: •

o

Oor6Cliti. este egaIa lJi de semn -eontrar ell eroarea (c = - e). De exemplu dac§. vaJoarea m~urati a. unei distantie este L, = 56,75 ro, iar yaJ.oarea de refelin~a a aeelei distan:t;e (care poate fi 0 valoare determinata anterior ell mijloaee mai precise sau valoarea. medie) este 57,77 m rezulta. : e = 56,75 _,: - 56,77 = - 0,02 m lJi e = - (e) = 0,02 m.

llc(J.Tlul{ a'-1 reprezint§. diferenta dintre doua. valori oareeare Hi ~i All

ale unni ~ir de vaJori obtmuse dinmasurarea repet.atit a acelei~i m8.rimi.

~ ~:maxiDiJ ll. max reprezinta diferenta dintre valoarea eea mai I mare fii cea mai mica. a unni ~ir de vaJ.ori. Ecartul maxim- nn trebuie sa . depa*easca 0 valosre admisibiliL, prestabilita pentru masura.torile respec-

tive, denumita toleranti (T). .

Presupunind ci un unghi s-a mssnrat, de mai mnlte ori, s-an obpnut valorile : «t = 87'2245; «a = 87'2250; ~ = 87'.2452; ~ = 87'2236; «s = 87a'2270; «s = 8'1&2250. Be observi ci eea de-a treia masuratoare difera. mult de celelaJ.te ast.fel cl. va fi elimtnata, Celelalte valori smt O8:1'ecum grupate. TotUfli, numai toleran~ .poarte decide dacli. a. 5-a m§.sumtOare poate fi considerata ca b~ ~i deci sl. pa.rticipe Is. fa.cerea mediei san nu. o t-oleranta de 22CC at' eJ.imina. ~i aceast.a valoare pe cind una de 4Qee ar aceepta-o,

Studiul erorilor are C81 obiect cunoasterea cauzelor ~ marimii erorilor, a legilor dup§. care se propaga. erorile, caracterizarea. ma.suritorilor iji a a.paraturii de misura.t, stabilirea tolera.nt.el~:r f}i prevenirea unor evenimente.

1.301. (CLASIFICAREA ,EROft:IL9Rf

o

Privite din punctul de vedere al maroon, erorile pot fi mici (tolerabile) 6 < T ~i marl (intolerabile) e > T.

Erorile miei, propriu-zise, sint, nepotriviri mici, inevita.bile, profund legate de a.ctivitatea. de mssurare. EroriIe man, numite ~i grejl6Z·i, sint nepotriviri grosolane fiind prin urmare, intolera.bile.

Dupa. modul cum sa propaga, cum actionea.za, ca. urmare 8t ca.uzelor

care Ie produc, se disting erori sistematice ~i erori ac~ident.aJ.e. .

Erorile sistematiee smt provocate de cauze constante t}i au in fieca.re caz 0 mitrime determinati, constanta ssu variabillL dup§, 0 lege anumita.

Erorile sistematice de mirime constanta. se insumeazi, in c8:ZUl :misu~ rarii dista.n~elor, eu fiecara distants. Astfel, dac8. eroarea sistematiciL ce caraeterizeazi m3.:rimea. unei lungimi (unitare) este c,., eroarea sistematica ce va ca.ract,eriza. lungiroea totaJ.a va fi:

(1.22)

unde:

ft. este n1lJllirul ce a.rata de cite ori se euprinde distan~a unitari. il in dist8Jl1ia totaJi .D.

Erome.sistematice, de marime variabili (dupa legi determinate, identificabile) .R9t. fLprogresive, periodice.-88tu.complexeh dupa cu.

m general, erorile sistematice, de oriee naturi a.r fi ele, smt intotdea.una. identificabile ~i efectullor anulabil (uneori pe cale de caleul cind se aduc corec~ii iar alteon prin metoda de Iaeru). .

42

t<·~tioJile _fDilmpli'to~l'e} (aooidentale, - .. aleatoare)' smt -', erorile ineviftabilc care se produc Intotdeauna jnactlnd orice, .... w~Yi...itoare. Erorile tntimpli£toa.re stnt provocate de -numeroase eail~.ze"f8;Vfu~ca.re- un clect~.

,.ma.b.-:E1e nu sint identificabile, nief ea marime-~ilici oa sens de producere,... ", tnt( ~ ~ totu~i, privite in ansamblul Ior, se supun -unQr legi, legilor probabilita.tii ~~th. (§ 1.315). Acestea ne arata, intre altele, ea. erorile ,intlmplatoare nn pot fi '1/)(Q .' annlate msa avind in vedere legile probabilita.tii ~i ac~ionind in spiritul

lor, efectul lor poste fi mlesorat, . ' --'. ,

: 1.3~2. MAs~T~~LPI~~1'Et~D.JR.F:CTE §.~,_c()~I?:rpoNA~

Ma.Suratorlle - :smt:directe,- -cin.d ~mirimile ae .ma.soarli. de-a .oreptUJ. (distante, ungw1ll'i) ; indirecte, cind marimile de .determtnat. se obym pe oale de ealenl funcVie de alte mirimi (0 sup:ntiatA fnnc~e de mirimile 14Uare ~i eventnaJ. unghiulare ee 0 ca.racterizeaza) ~i coftdiJioflate,.cind mirimile masurate trebuie sa. indepUnea.sca aaumtte condi~ii precise (snma mighiurilor intr-un triunghi).

1.31. mOBlLE INTtMPLATOARE IN JiAsUBlTORILE DIBEC'l:'£ DE POl\1J)ERI EGALE

_X::::. , l~310. ERORI APARENTE . 0

. Car ~erente iJitre~ ~~imi_le rii~~te'.M~ §f ~o~ 'ined1e M (rela~e 1.~9),~riJ~imrent& iltlLQ--·~eosebit& .~. m~lll:~ll ... ~rilo~ ~l earactenza.rea resnltatulu! ob~inut diii masurlLton. 115 ~ H L - N'- -

'. 0 proprietate !mport~ta ar &gesto:r; &pri e~te aeeea ~ 8~ma,lor,ualge:Q ,bric4.6BtJ:,-Buld,amca [11J= o. tntr,-adevar, dacl(. se plea.ca d~a.l.19

.dezvoltatiL,: ~,-:-~' -:'_-:.~"~-:::':",-::~':: ." " .. _. ' .'-- -, ..... . .. _ .. '. -, - ,. ~.~ .... _, -.. .

.... , ... u.... r --... .

,,~.~,-l~,':. ,..J[;,~M -:- -"d 1(J -M ='''J; ... ,M. :::M = ". (1.23)

\, J:t-' ' - ~~-'-

-Be iitsumeaza. §ise' tine seama de rela,~ia. medieil.20·reml~: -~, .. -. ".-.' -,

'" --, ",., .- . ----'-X1 '+'MJ+-·:~" ·':FM.-.::.:..-tiL'-~ Tv]""":" o· . '" "- (1.24).,

." i

. ,

. ,:Prop:rietatea.-·e8te~~importa.nta mproblemede control (~belul1.8). 0 alta

., . prop~ietate a. erorilor aparente este aeeea qa,81'-ma-,,(ijr~e~Jor~ , .~;::~2rintr.7~_!Ri?lim. Ple<}ind de Ia re1itJile{I:2'2"), care seriaic'·Ia,'p§.'ttat '1}i se -;

~ea.Za, reZulta: ..

~'if'+~'~'+'~~-~+ v:~ [1m]!

1nIQ~uind (Ml - Jl)Z +:"(..ii~-~·=.M)Z +-~ .. (M~ ~Mj:(_ ,:,[1mJ ~i p~d condi¥ar de minim, aWe§, derivind func1tie de M §i egalind eu. zero :

. . ,

' ... '

2(Ml - X) + 2(Ma - M) + ... 2(M. - M) ~O sau

C)

. M - ~ (M1 + Mz + '! 6 + M.)/s adici tocma.i reIa.~ia.-·1.20. ~-J~_

ft-~~~T~&\~~~~~~_~§~lli~~~~~:~:: _.

:- :, diferen-pa. ~~: ~iB~torile .~di~duaJe ~i aeea valoare,

,.- r 1.311 •. ,~~q~zm,_ : v, ' -- .-, " - .'

: , Prin precizie Be inteIege g1'adul de grupa.re (strinsa) ·a.·-reZultatelor unor

., '-_::~" -m~umtori., .Pxa.ctic:, gradul de.~are _ este . ..da.t .de. erorile .. a.paren.te .: .cn

~.:-= .

. ~- .

.... --_ ....

o

-cit smt m.ai mici en atit aint mai grnpa.te lli deci en atit mai mare este precizia masun.torilor.

, Pl'ecizia poate fi socotit§. in general, dar fSi drept caracteristi~ metrologica a unni instrument de mlsnrare. Un instrument este en a.tit mai precis en cit rezUItatele',masuritorilor efectuate en el sint mai strinse, respectiv en cit erorile sint ma.i mici.

/" 1.312."EROAREA MEDIE pATRATICA A ONEI SINGURE~IA.SURATORI-~,

,I Brorile aparente pot caracteriza mitsuratorile insa nu sub forma. sumei sa.u a medillor lor algebriee care sint nule (rela~ia 1.23), ci sub aceea. a unei medii antmetiee dar eu deosebire a. unei medii patratice ±Y:ltWrJt1),f., care evidentiazA mai bine erorile marl, tntrucit sub aceasta formirelafia. ; nu are H,plicabilltate inclusiv in casu], unei singnre masumtori c~9. [~J~O §i n = 1, deci cind eroarea ar fi zero, lneru imposlbil, rela,~ia se eXprim' sub forma 1~25 ~i se noteaz~ en eq, mo, numita ~~are media patratic.a a

unei smgure masu:ra.tOl'f :respeCliv s; ero'are standard ;,~" ~,~,- ,"- •

~,~f" ±y ,;~i= ± '( ['Vv]J(1i -1), . fllo (1.25)

In cazul unei stngnre masurittori rezult§. mo = til VO/O adicl nooetermina.re. Eroarea., in general, caraeterizeazl, precizia unei misnratori ,i implicit precizia. aparatului. In exemplul da.t ]a tabelnl 1.8 a rezultat 0 eroare fno = • 1,43 CIn.

Tabelul 1.8

£rod .paftn~ .... , relative

T a..&7: """ Ot05 m Daei T '= 0.06 m rezulti. e <i: T

o

K'.~iJ 1Il, AI ~=R
- Erori medii .
ID .IQ c;
2 3 6
:
.
1 167.08 -2 4 V 11101
ew=m.=3=± -
2 167.10 0 0 A-1
,' •... :
3 1~7.11 1 1 lllo'= ± y ~8 =
4 167.10 0 0 '= ±1.43 em
5 167.10 0 0
6 167.09 167.10 -1 1
167.18 3 9 me.
e. =m -:- ± Vii =
"A '
7 167.09 -1 1 1.43
'8 167.11 1 1 -±-
. ' - YiO
9 167.09 -1 1 m= ± 0.447cm
10 167.10 0 0
. ,
1"1 = 0 1"".1 = 1:8 I:lezuItatul : ' ,
167.10 ± 0.00447 0.00447 ' 1

er = ± = ± ; 'r % = 0.00267 m : ~ o/QQ= 0,0267 m

, ,167.1 37382.55 ,

44

!'r_": .: ,--, ; <:: : : h,;!_:~~cS.·-~ROA:~~DIE_~'_~D~l. '.

-:~-:;- baclt asuw,-a~~ -mar~ 'se -~eCtUea:z3, .mat .mrilte mAsuritori-'~f 'se

· .9P~ ,mar~e individuale .• It M-a" r. " M~, iup.clie de eare. Be calculeaz~ v:a.1.oar~ :n;t~di~ ltf (reI. 1.20), .se .cere gradul de aproJliere a rezultatului M

:de_ valoarea adeva.r~ta .X. _ .

_:,-: .·._~~d·de~o~tate re1a.¥ile_ ~ro:r.ilor,,!~8r~e (~~l:8), S~ obpne:

.

Ml - :x = £1; M_I -:x '. ~I; ••• .M. - X = E. (1.26)

___ . _'._,_. ._.c__ _ ..

.. ~

Adunind pe eolosne. ~i impiirl1il;ld la fl· ;rezult& :

· '.::::'. M~+'Mt'+ ... ~-M~, ~-X=:£l:~ 'tz·t-·· " .. + ~, _

_ ._" ·n . .' . n· .. . .

". - -~, "'.' , v-, . _;_·L -:- X, e_ = m - . . ". , (1.27)

-::r~tru ~d~p~~-:p.~~~el~ al~ie ale er~rilor 8~ rjdi~ ~patrat §i se neglijearz§, sumele dublelor produse car~,';p~ 1inga. fa.p:tul e& sint miei, .- -':au semne firesc aiterrumte astfel eI in general-se·echilibreaza. Reznlti:

,_ . __ tn.' = ~ + tI + ~ .. + s!- = ret] , , (1.28)

. .1 fi" •

~. ~1~. . ~. .' ~ L _ ~ ,'~. L •

_!'. '. ,~p~~sia,l~.uare vaJoar.e.pme.tici din .Q&uzi ci\erorile ree 1e nn Be eunosc, De 'aceea-se'_:pl~ 4e Ja-.erorile ·'.parente; rehti~iile 1~23 f}i ~l8.¥Ue.l.26, ~ care au comun mirimile individuale M,ce savor eljmjn8, ,i -pnind seama. de

· _ rela~ia. 1.17 s6ob'\iine,! , ;'< .

. _ m + t1. = It; m + 1.11 = Ea; ••• ; m + 'Os = Ea (1.29)

! ~htf.n~tt:~ ~eia~':l:2:8,,~~~c~~~,,~~t [~$i: ~~·~~.cli~ta ca.-.tfu,_.relalia

. '. :1~~ .s.ase· exprime ~~ neeanoscute, :CJt&re<ap9i a§, .S6 _~e~ci. in::c~ ! _:}~l~ll.28. Ridicind, Ia, p§itratre~1ille ~"29 ~iadunind pe eoloane rezulta.:

'-·h;.;;:: : "', . :.,:._[SI;J ,.; " .• ~~ .• ±_.[~] d- 2m[1.1l' _ . .: . ,J~.30) .': tmttncitin'~nf~tliiit8,te -cn' teia.tm:l.24, [l1]='OJ:relayia; <1.30 -deyine:

I :>iJ':S ... r.: . : .... _, [c~l': ··,!;:~I -, +'-~~] -_ .' -'; . - - . : .: _; . -(i.al)

r"'.:~~~liroiiITnd erorile:reaJ.e necunoscute.'[cc] d.inrelatille 1~8l}i ~.31 Be ob~ine:

1::-'-~-':;-f:~;'I ,~,;, ',11.1":·,, ';.- "''_'_'', - ,'. ,- -- >, .: "".',.' -:,'," ..

r \}i~~\;' _,'< ' m1t\1 = ,,,.1 + [1m] de unde "i .:; ~V:' ~'{m] ,! < -- : (1.32)

r '- .. _l'.I; •. .' : ' .. .~ - " ' ,-" (11- - 1)

I :~;~~ ~~-.. ..

I-:<~y>:·;~ 1irIIlaI"E! eroarea medie p§j~8rticlL a va.lorii medii este exprim.a.tl in

. ,: '~:;~e¥e de erorile a.pa.rente care smt eunoseute. r _

I ::r_"Y_:: <_,;cE::!q)resi8r poa.te Ina 0 form' de mare semnjfica~ie da.ci se are, in vedere

t. ;/~i¢la.~ 1.25: .. .

!' '-->:,:t,,'· . 6 m .: .' ._

I"?~;:~~-'-) , e_ =:b • respeotiv m = ± 0 san $.-:- ~·m.olVfi (1.33)

I -; _-;,'~~': y" Y". .

l L:.;':::, L ~ . _ L .', :. ~ . _ C"... • _ ~ • 4' p_ .....

i ·~~t.:¥,:St8;1iilelt_e Jeptura. .dintre.ifu.prooiZia. iinei singore misumtori mo (im!': -?p~izia. apa.ratului), imprecizia. yaJorii medii m (imprecizia. rezultatului) §i

f .~: -~:,j •. -~(n-umirul_ de misuritori)., - ". ~:.' .. . .

i'~-:~~';;;': :·;,~~darr, eroa.rea ee caracterj.zea.Za rezultatul Be ~reazl. on ra.dioal ! ::·~:~~fl.l~:(numkul masuritor.il,Or. Legea, ,exprimata.- grafic in ~ 1.31, arata

11~:j '. . 4U

o

()

sugestiv proport;ia reducerii erorii. Rezult' eli, primele 2 --4 repetal'i reduc sensibi! eroares. I}i cit pe masura ee numarul de ma,suratori ereste, efootul se mi~oreazit. Este totu~ evident c§, a.ctionind asupra lui n ae pot obtine precizii foarte marl, insit nu este economic. Pentru ca. precizia necesara sa poa.ta. fi obiinutfi, dintr~o singnra masuratoare (Ineru deosebit de important pen1lru determinarea punctelor de detaJi.u) _ ~i dintr-un nnmar cit mai mic de maslll'Artori, chia.:r dac3 se cere 0 precizie ridicata, vor trebui utilizate

apa.rate de precizie corespunzatoare. .

In re1atia 1.33 se poate evidentia. oricare din cele 3 variabtle n~o' m ~i n, adica mo = ± "ly;i ~i tl = tn:/m2 • .Astfel, se poa.te stabili preoizia. instrumentului ce trebuie folosit intr-un caz dat, san nu.m.Arul neeesae de masurittori, pentru a se asigum 0 anumita precizie m en un anumit a.pa.rat de preeizie mo. Fkind referire Ia eele 10 masuratori consemnate in tabelull.8, privitoare Ia 0 distan.~ de 167 metri, se observi ca s-a. caJ.culat ~tit precizia instrumentului cit ~i precizia, rezulta.tului. Prill urmare, daclt .nu Be ellD.~ precizia instrumentului ea. poate fi e-91culata. fieind eiteva. mku.ritori.

C)

Aplleatii:

a) SI se determine preclzla necesari a unui instrument de misurat ungbiurl pentru ca din 4 misurltori sA se obpni 0 precizie de ± tOIlO. Rezultl: me = ± 10fi = ± 2()OC ;

b) De ette ori trebuie m~at un unghi en un tcodolit - tahlmetru a tirUi preeWe este de ± SOOC pentX'u a se obP.ne 0 preeiale do :I: 2Qoc. Rezulti n = 501/201 = 6,8.

o

1.314. PROBABILITATE.. FRECVENT A.

Probabllitatea producerii (sau 8r neproducerii) unui eveniment intimplitor se exprlmi. prin raportul dintre nu:rnirul total de cazuri :fa.vo~bile (sau nefa.vorabile) " EJi nwnArul total de cazuri egal posibile N, adici:

p = -IN (l.34:)

Pentru exemplificare, si presupunem ci intr-o urn.i, Be g8.sesc a bile albe ~ b bile negra. Casurile favOl'abile. sooaterii unei bile alba (I dintotalul de bRe (albe plus negre) (4 + b), vor fi date de raportul:,

p. = aJ(a + b) (1.35)

Daoi se cere scoaterea. unel bile a.lbe san negre, evenimeittul sa produce en cer1iitudin.e, deoarece:

p(.·+t) = (a + b)/(a + b) = 1 (1.36)

mztOOm. I I I r 1 I I I I

I

I t I I I

m-fo In.

--vn

~---------- __ -:m~=o.~/~~~~ :m~zQ20m.

o

JJ 12 13 r4 J

Fig. 1.31. Curba m = ..:... IitJ1{R.

2S

n

Daca se cere scoaterea unei bile de 0 culoare ee nu e:rlsti in nrna, de exemplu ro~ie, evenimentul favorabil nu semai produce,

p(r) = Olea + 11) = 0

(1.31)

.A~, probabilita.tea variazi in limitele 0 lSi L

o <.p <1

(1.38)

.

Probabilitat6a campusa se define~te ea fiind produsul probabilitaVilor simple, adicl1 :

P =Pl 'PI

(1.39)

in easul bilelor albe IJi negre, dacl1 se dlspune' de doua. urns, in Care se gasesc bilele fIJ. + b1 ~ respeetiv al + bl; p~ba.bilita.tea. de a. Be scoate ·cite o bili alb' din a dona urna, de fiecare bili aJ.ba din pri.tna. urna, este :

(I.tO)

()

·Frecvenp. reprezinta nlllIlirul de cazuri. favombile, elective, p.roduse tntr-nn e%ercitdu practic, raportat Ia. numArul total de cazuri. Astfel, dacli. un zar (en 6 fete) s-a aruncat de 12: ori. I#. 0 an.umitit fat;a a ckut doa.r 0 Binguri. dati insesIDmicafrecventa afost de 1/12. de~,iP1'Qbabilitatea· este 1/6.

~, freevenya.' producerii unuievenim.ent favorabil dintr-un .mie numa.r de cazuri:poate.fidiBtant;ata deprobabllitate, .ins&pe .. :mAim.ra ce nUID.kulftcde· cazuri ereI}te, .'ili.~Lm.isurifrecventatinde spre probabilitate.

1.315. CURBA. ERORILOR

Daca. asupra nneLmirinii·se·efectueazl.~un~nmnir~:mare 9.emisumtori, sa face media Ior- ~ Be calculead. erorile aparen.te· l' (en relat;ia 1.23), se po;.te intocmi un gratic numit graficul erorilor IJi anume: in abs~ Be i& mirimea eronlor 1', ia.r in ordonata freevent;a lor (fig. 1.32) Iii se duee curbs. ~toare, Be obtine 0 curbit .i,pJ~ de clopot numita ~!OU~', lvi fJotuBi Aceasta, exprima:proba.bilita.tea. produoerii erorii 1:'. On ctt curbaeste ma.iinaJ.ti, coeficlentul de precizie h constant pentru: un lot de masurlLtori este ~i h mai mare; 6 =

-:. 2,7182 baza. Iogaritmilor naturaJi.

t

FrKVenta .orilor

o

.. Dar probabllitatea produce-

ru ~ei erori 1? este func1iie de -lJ' 0 +".

~imea. ei, s.stfel ca expresia. Fig. 1.32. Curba erorilor (Gauss).

47

-lP'

-.p 0 1-ep

Fig. l.St. Eroarea probabila •

Fig. 1.33. Forma. curbei erorilO1':

• - iD. mlsmltori ~; t - tllll1tstrRtod pI11m pteclsr.

proba.bilits,¥.i (fig. 1.34) P = ff,/N sa poate aerie p = ~(t1)A~ (1.41)

respectiv. :

d~ = <pc (\1) du

'.

(1.42) ,

~i proba.bilita.tea. incadl'ir ii llnei erori .in limitele ei a I}i b •

o

(1.43) • l

:t

~

..

Plecind de 1a. ipoteza. c§, media. aritmeticli. sate va.1oarea. eM mai pro- t

babill. s. unui rezul.tat obt;m,ut din mai mnlte IIlB.surI.tori (abstract;ie ~ fitcind de erorile sistems.tice care Be oonsidera eliminate) ~i eu observatia ·1, e§. in 1imite1e extreme probabilitatea devine eertitndtne, adicA.'p~: = 1,

G a U 8 8 a gasit reJa.~ de distribuFe numiti ~i nOl'maJa. : ,.,

(1.44)

o

numiti ~ densi"tate de repartipe sau densitate de pl'obabilita.te . a variabilei t>.

Curbs. erorllor evidenliazi legil~ probabiliti.tii : " 1

1 - proba.bilitatea producerii erorilor pozitive este egaJi en probabili-

tares. producerii eroril~ negative (simetria. eurbei fata de ordonata dusa. :1: prin origine); ~ - proba.bilita.tea produeerii erorilor miei este mai mare decit prohabili- 1 ta.te& produoorii erorilor ma.ri (freeventa erorilor miei este ma.re ~i scade ~ pe misura ce ereste eroarea). .;

Daca mitsmi.tol'ile. Be efeetuea.za. eu mult§. a.tent;ie en instrumente de " .mare preciz.ie, erorile smt foarte micl f$i deei foarte grupate in jurul originii, rezultind 0 curb§. a erorilor foarte inalta. (fig. 1.33, a) eu h mare. A.~dar, 1&. are aim, seD.S de preci.zie. Prin opozip.e, daci erorile sin.t ma.ri, deci precizi8r mAsuritorilor este slaba, rezulta 0 curbi a erorilor apla.tiza~ e , (fig. 1.33, b).

Prin urmare, forma curbei erorilor este un indiciu de preeizie.

Aceasta. observatie a.r putea. constitui cea de-a. treia. lege a. :proba.biliti1-ilor J lege care ae suprapune in mare nmsura peste serurul de precizie ~i a.nume: en cit misuratorile se efectueam en inatrumente mai precise, de ca1ire opera.tori pricepuyi ~i al)ili, in condiyii na.tura.le fa.vorabile, a.plieind

- fome eoreet metodele de Iueru eele mai precise, eu atit masudtorile VOl' fi m9J grupa.te ~i i-ezulta.tn1 mai proba.biJ, deci mai preeis, mal apropiat de valoarea reaJB.. Daoa erorlle sfstematdee sint eliminate jji numarul de masuratori foarte mare, M tinde spre X ~i 11 spre s.:, iar expresia. 1~44:, tp( s) =

=k~'~~ .

_ _

1.316. ERORl PROBABILE. ERORI LlMITA.

Eroare probabilii. se numesse (in mod impropriu) aeea eroare, abstra,ctie faeind de semne, care impa.rte erorile in dod, adica erorile T mai mad decit aeeasta smt in Dumar egal eu erorile f1 mai miol deeit ea. (Eroa.rea probabila, poate £i interpretata. ea 0 mArrime absolnta e~ sau ca 0 marime en semn pozitiv san nega.tiv (+e,,; -6,),. cum se evident;wa pe eurba din figm's, 1.34. El·08.1·ea pl'obabiUi. 611 imparte suprafat;a. inchisa. de curbs, erorilor ~i abscis& in patru suprafete egale 8.

·P::J:." ;_ eJt = :h 0,6745 'mo::::::: (2}3) mo • (1.45)

Prin analogie existS, ~i 0 eroare probabrut a mediai aritmetice, care ca.mcterizea.zi in genera.l precizia mediei aritmetice:

t:»'l ~ 0,68 m ~ 2j3 m (I.46)

eeea oe insea.lDllA ca 68 % din. erorile de observatie " smt mai mici decit eroa.rea. medie m.

Prin 1ll'm8J.'8, probabilitat.ea. producerii erorilor (mai :mari ssu.ma! miei) dectt e,. este 1/2. Exprimind mitrimile diverselor erori in fnncp.e de mo}teori& probabilitatilor &rat§, ca probabilitatea produeerli erorllor r mai mari-deett-(2)3)mo ;2tno ;-2,5mo ;3mn estein general, respeetiv:

C)

1/2; 1}23; 1/91; 1/500.

(1.41)

Aeeste col'espondentedeprobabilita."(;i a.u 0 mareimporta.nta in probleme de stabilirea tolerant.e1or . .Astlel, 0 toleran(ii de 2 tUo are ~ sa fie dep~tit.la.fiecare a 23-a.maauratoare, astfel ca incadrarea in ea, en 0- ma.i mareproba.bilitate deett 1/23,reelama din -partea,opera.torului, in condi1ille -date, .o--ma.Lmareaten"(iie. DaclL inSB. tolera.n.1a este nnmai en ceva.-:maimare, de exemplu2,5mo; insea.mnA.-ef. din 90 demisuratori abia una. va dep~i, probabil, tolera.n'(ia. "

Observlm totodata ci, deoa.rece in practici. un evenhnent. a ckui ~ de producere este ma.i mica decit 1/500 Be ooDBideri ~ el nu se mai

produce. Astfel, este posibil ca. eroa.rea. 3 tno sa fie considerat§, ea 0 va-loare. C)

ma.xim§. (limit&).

Eroarea_ limiti este .dar, pra.ctic, eroarea maxima, ce S-at putea. produce atunci cind .mrsuri.toarea- unei mirimi se efectueaza 0 singura.. data, en un instrument a cirei precizie este fRo ~i are ~re8ia :

6U. =3mo fapt pentru care se mai nnmeste ~i eroare de temut.

1.317. PREZE..'t"TAREA. REZULTATULUI MASURA.TORILOR

Rezultatul ma.sumtorilor efectuate asupm unei marimi, ce a fast misu-· rat§. de mat multe ori, eventual numai 0 sing:urA da.ta, se prezin~ Bub forma :

A ± a .• .- (1.49).

4-c.SU

unde:

.A. este valofU'e& medie, eventual, daca nu s-au faeut mal multe :mji,s~ tori, valoarea ma.sura.ta individuaIa (duP§, inlaturarea eventu&lelor erori sistema.tice) ;

a - una, din valorile medii, proba.bile sau limiti mo, 1n, e" efJl(, e~t., care trebuie preciza.ti intotdea.una.

in topogl.'a.fie rezult&tul Be dj, de obicei sub forma :

.A.. :b m san A :::b eJiIC (I.50)

in. care:

.A. reprezintl vaJ.oarea media ~i

A :b. mo sau A .::b ep san A + e,flll ..

(1.51)

dac3t s-a efectuat 0 singu.ri m.isuri.toare.

!n re1atda 1.50 :bm ara.ti limite1e in care ·se~te valoa.rea. adevmtit, preeum iji gradul de grupare a. erorilor funetie de n~ de ~uritori efectuate, lSrT :b e", a.ra.tl probabilitatea. rezultatului.

Erori relative. Dac~ erorile sint funcvie de mRirimile care ae masoara (masura.:rea. dista.nt;elor), ca.ntita.tea a se V801'8rporta 181 m8.rimea misurata. . .A.stfei, dac§. din masurarea unei lungtm! (de mai multe ori) s-a. obVinut media. L 1}i respecttv eroarea tn, rezulta (vezi tabelull.8)

J

e, = ± mIL = ± l/L/m (1.52)

Eroarea relativa. poate fi exprim.a.ta. §i procell:tual san lao mi~

. ~"

(1.53)

/02. EB,Oa.ll.E INThlPLAToARE IN MAsURA.TOBll.E DmEcrE DE POA'DERI"

" .. ~. DIFEBITE , .

fA- I ';

. . 1.320: ~Dm ARlTMETICA. PONDERA1A

--t" J Daci asupra unei mirimi s-en efectuat n ~isumtori,~ de alti

poLffilere p, adici de alta importa.n1A practici· (de ex. en instriiliien'te - de , precizii diferite), Valorile mdividuaJ.e Xu Ms. 4 - M. 86 vor Ina en .ponderile

'-l-eBpective l1u PI . • . 1!.. " . . ".

VaJoarea. medie, ,CSt eea ma.i probabil§S valoare 8. mir~9r individuaJe Mf de ponderi PI, sa ob~ine pleeind de Is. expresia eroriloi' aparente (1.19). Se sarin expresiile erorilor aparent.e, Be ridici Ia patiat, Be inmultese en ponderile, se insumeaza ~i se pune condipa. de minim :

(1.54)

= Pl1)~ + PI~ + ... P.~ = minim

(1.55)

50'

Derivind ~i anulind se ob~ille :

2p\(.Ml - .M) + 2P.2(M! - Jl) + '" + 2p.Olf. - M) = 0 de unde e

M = PlM1 + P2MZ + +p.M. = [PM]

PI +.P2 + + P. [p]

adica. l'elatia 1.21 care exprimit cear mai prollabila. valoare din ansamblul datelor.

1.321. STABILIREA. PONDERII

Pentm ea media. ponderati sa reprezinte intr-adeva.l' eea mai pl·obabiU&. valoa.re, din ansamblul datelor, este neeesar ea ponderile sa. fie riguros stabilite. Sa presupunem, pentm tneeput, ca asupra unei milimi se fac fl. masUl-atori in aceleasi conditii, fiind astfel de pondere egaJa. In aeest cas; valoarea eea mad proba.bili va, fi 0 medie aritmetica. simpM.. Dar, eele fl. masuritori pot· fi impil.'tite in doua, trei san mai mnlte grupela intimpla.re. Sa. facem u'ei grupe de masu.rit-ori, de numk diferit, astfel ineit "-l "" 1l! #: na,. dar fit. + tt2 + "a = A. In ca.zul fiecirei grope se pot caJ.cuIa. mediile arit-met-ice M~, ~ ~i .Mg ca. !}i erorile medii patrat,iee m¥ ale medillor :

(l.n6}.

Intructt masuritorile-s-a.u efectuat eu acela~i -apail'St, inacelealji CODdip.i, inseamni ea. intoa.te-rela~iile apareacel~i"lo.De aeeea..dintre eele 3rezulta.te parpaJe acela -este -mal .preeia. care -'seobvmedin mai multe nmsuritori respectiv, dincele3grupe de vaJ.ori, aceea este mai. precisi. care se ob1iiue eu celmai mare LPrinurmare,numirnl de mAsuritori se . poatea.simila eu ponderea.:

de unde:

-m.2 m2 m~

1'1 = (nat)! ; PI = (m;)S; P, = (m:)2

mtrueit tl'lo este ac~i pentru intregul lot de masumtori,. iDseamna ci. poate fi considera.t constant, cind:

(1.57 ).J

1c k k

PI = (mf)!; P. = (m~)!; 1'3 = (m:)2

adioo. in general:

k 0 constanta

p=-=

m2 eroarea medie la patra.t

(~.lj9):.

51_

in eazul cind ponderea se exprimi sub form.a de raport, pentrn con:stantJi. se poate Ina orice valoare inclusiv unu. .

1.322. REDUCEREA ERORILOR PONDBRA'IE LA ERORI DE ACEEA~I

PONDERE .

Pentru reduce-rea erorilor ponderate ~, "3' ... v. 1& valori de aeeeast . pondere v~,,,~ .. . ,,!, se pleaea. de Ia necesitatea ca. erorile v' sa indepJine.ascA Icondi~ia de minim [Vi v'], eunosouta de Ia. mAsuratorile directe de aceeast JtOndere. Deoarece erorile v satisfac relalia (1.55) Tor trebui Beute urma:toa.rele nota.toii ale erorilor t)' de ac~i pondere, functie de erorile ponderate to in conformitate en rela-tiile 1.56 ~i 1.57 :

, Y-

i'i = "1· Pod

v; = fJz1(i;., ... , v~ = v.v P.

{1..60}

-eeea ee insea.mna. ci reducerea erorilor ponderate Ia aeeeasi pondere se face inmultind emrile ponderate eu radical din ponderile respective.

Prin urmare, in.problema cuprinde.rii in caJ.cule a mkimilor ponderate ~i a. erorilor ponderate rezulta, conform reIapei 1.21, ca, atl/,1Im ~nd 86 ~ucr6az4 cu mdrimi pQnderGte 6le 88 tnmlllJeac ell ponilerile iar dac4 8e lu·creaz4 cu erori pOnderGt6 (relajia1.60) de ee tnm&il/tJBc ClI r~dci'nile ptJfrate -din pondeile reapBCtive, pentru a se aduce toste m§,rjmi}e,' respeettv

-erorile, Is. acee~i pondere;

DeaJtfel, rela.~iile 1.57 pot fi sertse l1i astfel:

{L61)

9111 = (",02)',_" (114)2 m· -rz:

r . ~ = -D' etc. respeetiv _it = ','PI

. P2 . '~ p, tn2 ~ Y 1'2

(1.62)

adicA raportul ponderilor este inve~ proport!jonal en pitratul erorilor medii, respectiv :raportul erorilor medii este invers propor~ional en rAdOOina jlatratA a ponderilor.

1.323. ERORI ltJEDII PONDERATE

. In cazul cind se lucreaza cu valori ponderate este necesa.r s~ se ;Stabileasci .nu numa.i pondsnle ci J}i erorile medii pitratice ponderate, , Pentru caleulul erorii m«lii ptUrati08 a· "ftei Bingure md8urtltori pOfld". ·rate, se pleaci de Is. relaiia 1.25 en rela.~iile de 18. § 1.322.

tnlocuind erorile [",'11'] ce se ob~in plecind de Is. rela~ia 1.60

.... ;, .

(1.63)

rezulti;

. -

L" •

(1.64)

·52

numitlir ~i eroerea meilie pdtratic4 a unitdJU de pond-ere, expreste de mare Insemnatate in probleme de caJ.eulul preciziilor.

Prill urmare, eroarea 11ledie pdtratic4 a mediei ponilerate va fi :

m = ±y [p.",,] .. [p](n -1)

sau

(1.65)

1.324. PRINCIPIDL METODEI CELOR MAl MICI P.ATRATE (M.C.M.P.)

La. § 1.310 is-a enunFlt faptul ci 0 proprietate a erorilor aparente este aeeea ca suma pltratelor erorilor reprezinti un minimum. Sa. presupunem eaznl cind un reznltat este fune~ie de mai multe mArimi, de ponded dife-rite. Rezu1ta.tul va fi eel mai probsbil numai atunci eind coreetiile marimiIor partieipante 13: resultat vor fi eele mai probabile. Astfel, plecind pe Is rela.t;ia 1.42 se pot sene probabilitl~i1e individuale:

dp&') = ~ ("I) d" ~P-a = cP ("I) d"

(1.66)

· · ·

· · ·

. .

. Dar,·in eonfolm.ita~ eu Iegea inmul1imi din teo~' .probabiliti1iilor, probabilitat.ea rezultatului. se obtiD:e din produsul probabilitit;ilor simple (rel, 1.39).- Prinurm.a.re, corec~evor. .fi.celemad.prebabdle a.t1i:ncicind produsul proba.oilitAlilor·jildividuale ale corectiilor va fi maxim :

(1.67) (1.68)

Prin in1ocuire~ en .exp;resia. p~:t>abiliti\t;ij. (~latia 1.44) se ob~ine;

{1.6~)

;: .,':--.-

. Acest maxim Be va produce s.tunci cind exponentul va fi minim, adicA :

Af~ + ~~ + .... + h!v! = minim

(1.70)

Avind in vedere faptul ca factorul de precizi~ hi este propoI1ional en ponderea pi, expresia. 1.70 is. forma. :

{ _.:-

. ~

Plt7f· +·.Pavi +' ... + .P.1?! = minim';

(1.71)"

·.53

~ .: -

san

. [pool = minim

(1.72)

Pe aceasta proprietate a. erorilor ae intem.eiaza 0 sesma de procedee de eompensare l'iguroasa prin care se Ulmare~te obtinerea celor mat probabile corecfll ~i deci rezultste dintr-un ansamblu de date, ce se incadrea.za in metoda eelor mai mici p'tra,t~. Da.cil. mirimile participante. la rezultat smt de aceeasi pondere expresia. 1.72 is. forma [1m] = mi-n·im.

~ connnuare, <lac, se fac inlocuirile ou expresiile 1.58 (M, - M)2pl = = t;p, ~i se deriveazi, se ob1tine toemal expresia. valorii medii (rel. 1.21) respectiv 1.20), daca marimile sint de ponderi egale,

N oti_ 1rfeto~ en vaste imp1icalii tn toattl m4slll'itorile (directe. indirecte san coqditionate), precum !Ii In toate metodele de calcul care 'Vizeazi. optilnUarea l'e%UltatuJui. are aplicabilitate numai dati numirul netunoscutelor este mai mare declt nmru1rul :mlrimilor ce se calculeam , adicl daei n > u,

1&33. ERORILE INTIllPLATOARE IN }(.AsVR...\TOBILE L'\'DIBECTE :a

1.330. PROPAGAREA ERORILOR 1N If.A.SURA.TORn.E INDIRECTE

~I

M~torile smt indireete atunei cind rezulta.tul se ob\iine functie de alta mArimi care se misoari direct (de ex, 0 8Uprafa.\A care se ob\iip.e pe

cale de ealcul funct;ie de mlrimi liniare ete.), .;

Problema. este de & se sta.bili legea care sa arate eroares' ce va -afecta. rezultatul funetie de erorile ee caracterizea.zi ~torile directe. .

Prin urmare, 0 mirime s este func~ie de mlitimile _:G, y, Z •• :

' ..

(1.73)

Daci marimile ~, 1/, z sufed crefJte.tile Aa:, !J.y , &8, care Be identifica eu erorile, care va, fi efeetullor (Au) asupra. funcpei "'

- II + AK =P(a; + Aa;, ,-+ Ay, z + Az + ... )

(1.74)

Pentru a se _ pune ~ eviden~' efectuI cre~teri1or Au:, Ay, Az asupra fnnc-pei u. se eX"pliciteazi func~ia. prin dezvolt&re in aerie Taylor:

F(te + i1f11; Y + A.y, z + Ilz + .. ;) =

(1. 75)

54

neglijind termenit la puteri ea fiind foane miei ~i tnloeumd relafia. 1.75

in rela~ia 1.74 se obtine : .

(8F 3F BE'

u. + flu = F (3:, '!I, Z •• _) + -' flx + - . ll.y + - . dz + ... ) (1.76)

~ ~ b . :

scazind l'elat;ia 1.73 din relatia. 1.76 resulta e

81' BE 8F

flu =-tu;+-.6.y + - Az + ...

8a: 8y 8z

(1.77)

intrucit eresterile, respecttv erorile A:c, dy, Ilz ea erori ini-im.pIitoate, nu se eunose, nici ca m.&rime ~i niei ea semn, se Inlneuiese eu erorile medii caraeteristice instrumentelor I?i metodelor . ell care s-an misurat mirimile :1:, 'I, Z ••• , erori ee au semnnl ± adiei ::bes, ±e. ±e., care Bint eunoseute san pot fi calculate.

In aeest caz, in Ioeul erorii efective .6.1£, se va exprima eroarea medie total3. m" ce va. caracteriza rezultatul u. Pentru aeeasta se ridiea Is. patrat, ·pentrn indepartarea semnelor ~i se neg1ijeaza. dublele produse care smt

mici ~i au semne alternante: . .

.(1.78)

.. Aceasta .. este.Iegea generaIaapropagirii.erorilor intimplitoare indireet-e, lege care permite calculul el'Orll ce earacterizea.zi unrezultat obyinut pe calede:caJculfunc~e.de.aJ.temirimi .. misu:rate.

Din . leges. propa.girii erorilor in misuri:torile indirecte sepoate deduce legea propagirii erorilor.in·m4stw4torilB dirtJCte •

.Astfel,:da.e' difereut;eIe'.din rela~ia. de bazi (1.16) .dau unn, eeea ee insea.tnnaca. de·fapt·m.irimile :1:, '!I, ·fls.;annmsura.t en ace~i instrument ~i

in aeel~i condi~ii, rela.pne iau forma. : .

1n, = ± y ~ + e; + e! + ... = ± V ~ + eI + 4 + ...

(1.79)

Daca. 6t.:"'_ 6z = 8a = ... e. = eM. =m., unde eM. san tria s-su nota.t erorile medii unitare de misurare a m'rimilor:c, '!I, Z, rela~ia devine e

(1.80)

dup~ cum precfzia eu care se masoal.'i mlrimiJe re, y, Z ••• se is. mo, respectlV m, daca fiecare marime s-a. mkurat de mat multe ori.

de Rela\iia. 1.80 exprimi leges. propagirii erorilor tn m4Bur4torilor directe

ponderi ega.le. .. .

55

i :f

ApI i eat i i la pTopago.rea trori[or In md.'tUTiHorile indiTfflt:. SA se c~eulezc eroarea co 1

afectea:z.i diferen~ de nivel h. = d ·tg .,. unde mirimile ee se misoari sint d '1i 9. Difcren- i!'i lUnd suceeslv relatia diferentui de nh'cl fUnctie de d ,1 'P ,i erectutnd In conttnuare operatiile ,! cemte de Iegea propagul'ii el'orUor (1.78), adicA inmul\ind diferen\ialele ell cradle de mlisurnre f!

etc. reltultl m, = ± V (tg'P teY' ± Y(tg9 • !(ir+ ~ ~)S. t

cos-cp' P !i

,t

Daca distant. d = 200 m 'ii eroarea medic de masul'31'e a distantei In 200 m este de t;

t:d = ± 5 em ; rp = 10' ~i eroarea medic de m:Asurare a ungbiuJuI vertical t9 = ± le,5 rt'znJt~ : ~

, !

~!

.~

.:.,

Y ( (2OO.1,5):! 1(

m, = ± (0,158 'O,05)S + = ± r 0,002342 = ± 0,0483 m !:::! ±5 em

0,975.6366

. :~

, ApI i e at i i 10. propago.Tta. t:rwllo,. In mdsurtitorile direcle i'

a) Se cere eroarea medic de determinare a unci lungiml L lmpiJ1:,iti In trei secUuni a cliror i precizii de determinare sInt e1 = ± 2 em : ts = ± 4 em ,i e~ = ± 3s4 em. Se apUd. I'e'Iatia de t

bad (t.79) ,i rezulbl mt = :l: V 21 + 41 + 3.48 = ± Y 31:56 = ± 5.62 em. :! b) In cUlll acelel~i aplicatii dacl numll'ul sec\iunilor este 6. jar erorile respeettve 2.1, i:

2. 1. 5, 1 em rezulbl. ..~

m, = ± ¥2:1 + 11 + 21 + IS + 51 + 11 = 36 = 6 em. de unde important a e~i1or ,~~

marl asupra rezultatului. , t

e) Dad eroaren medic de determinare a unei distantc eu panglica de ote) d~ 50 m H' ia ;}; ';1: de ± 2 em. care va n eroarea. medie totala de mAsurare a unei distante de 33()' Se aplic--l re- l

]afia 1.80 'Ii rezulti m~ = ± 2 V: = ± 5,2 em.' ~

4

:<

1.331. COMPUNBREA ERORn~OR ACCJDENTALE ~I SISTEM.."-TICE ~

., i

Bemltatele, in speciaJ. celt': condit;ionate de misnmtorile de dis.tantA, i sint adeseori, dacii. nu eumva intotdeaune, afeeta.t.e nu numai d~ erori iii' aooidentale ci ~i de erorl sistematice. Legea dupi care se compun~. 'este . .. erori este leg~a. eatetelor, cind ipotenuza., ca eroa.re tota1a, esteeondl- . '" ~ionata de cele . doua catet.e (una a. erorilor s.istematice .~i alta a. erorilor :1 aocidentale), In scest oaa eroarea totaJi va fi: .

6c = ± Ye! + ~ (1.81) 1

nnde: 1

e, reprezinti erorile sistema.tice; e. - erorile accidenta.le.

Aceaata expresie este de fapt relatia 1.79 redusa 1& dowl. necunoscute,

distante de 350 m, ~l a el'orilor accidentale de 5 em pentru ace.ea,i distanta?

tt = ± V 21 + 51 = ± 5,3 em.

Aicl eloarea sistematici trebule interpretati nu ca 0 erosre ldentifleati cert e. mir;me $i semn, c1nd ar putea fi eorljatl. ci ca una insnficient preci:mti dar existenti.

"

56

t " . f :.~~'

I--:~~> - ... : - . '. . _1.34. TOLEnANTE J~ . ,. • . .

1:";. v";"rile mazime ale ~ilor, admise ~ ~ente san norme teh-

! 'nICe, se numesc "t9.1erant;e-. _.'. . . . .

l .;,. -: T~leranlicle se p~escriu ~totdea~a .pentru ecartuI mirimilor' indivi-

I duale ~i adeseori pentru unit din tem.'J.en~ ! mo, m, 62, etc. J. -, .

I Stabilirea tolerantelor se face In func~ie. de precizia necesara (s~cienta) ; in annmite m~tori avindu-se in vedere, bineinteI~ atlt ~paratura

'cit ,i metoda de Iueru, In cazul ma.suratoi"ilor cond).~ionate, toleran~ele au in vedere ~i limite1e rea~rii condi~illor (de ex. tntr-un triungn.i plan suma unghiurilor trebuie sA. fie 200').

~. . Prin stabilirea toleranvelor pe categorii de masuratori, In functie de ~ . 'exigen:~a impnsa de scop, rezulta §-i categorille de Jnstrumente de utilizat i (in conditii norma.le de Iueru se obtin rezultate in limita tolerantelor daca ~ . aeeasta nu depa,~,te 2,5 mo, cind probabilita.tea dep8.~irii tolerantei este 1 de 1/90). Toleranta poate fi stabiliti §i mai strins, chiar la 2 mo, cind insi ~ fuasuratorilor trebuie sa. Ii Be aeorde 0 atent;ie deosebiti. deoarece tole:ran: ta poate Ii depa§ita la. 23 mkuritori. Daca. ins~ tolersnta se ia de mirimea ~ .' ~rii de temut, e,ht = 3 mo, masuratorile Be- incadreazi. mpr Qipractio " .. sigur In tolerante deoareee abia una din 500 mitsurlttori va depiiJ}i, pro: ~bn, tuleranPL·

i ." In cazul maaumrii unghiurilor, toleranta inchiderii pe viza de pleca.re : In aceJ.a~i punetta forma T = ± ern, unde e = mo (specific teodolitnlui), : . iar t~ = n nmaml de me din turul de orizont realizat. A~i tolera.nt;a

. (ca. expresie) Be BtabiWite I)i la inchiderea unghiurilor intr-o drumuire,

. unde prin 8 se intelege acel~i Iuem, iarprin tl nu:m&rullatnrilor .drnmuirii : .. '~~.

: :'.~_','!n easul mism&rli distan~e1or, 181 stabilireatoleranVelor trebuie sa se : .. :81100. in vedere ~i erorile sistematica mici, neidentificate aau neidentifi~ _,.;.,-~bi1e in mod eurent, cind· formula toleran~ei, ]a inchiderea pe 'puncte ale 1 :<'~~ei de sprijin, sau pe punctul de placare, poate Iua forma:

"." v ,

, ". ".:.

. ,

~ . ,":.

(1.82)

: .~.~~;~ '., 8. este erosrea accidental8. unitar§. la lungimea l ~ 2,5 lllo ; '_'}:~:;:,:.'; 8. - eroarea sistematiclt unit.a.ra 181 lunginea. l;

~. ::;-__: -. .. L - lungimea t-otala.

l" _ -, ;::_:t\: ~

i ~~:~~~::~;:i:~.-::

l~'~~t~lt/ . 1.35. CONCLUZII

f ,.:~:~i~~r_$~=-;:=- .F

) -%n(i:':JA c ... nar erorile in ~~umtori vizeaza obiective multiple:

1 .. L .... ~.£-:~..;.7' ~ , ru .

t ~~f.Jjf~o; _,_ 9de a se identificar sursele de erori ~i a se ennoaste mOdalititJile de

Vt~~rare ~i eventual, uneori, de anulare a efectului lor asupra rezultatelor ;

I,'. 57

- de a se permite stabilirea. preeiziei instrumentelor ee trebuie alese pen tru a 88 atinge precW& urmarita, dintr-o singura ma.suratoal'e san din 1~ m~tori;

- de a S8 stabili preventiv condi~ii1e in care trebuie efectuate lIlAsuratorile, inclusiv numsrul lor, pentru. a S8 atinge precizia. neeesam ;

. - de a se inIesni cuno~terea felului cum se compun erorile in impre-

jorari ~ metode de Iuer« adoptate sau de adopt at ; - de a se caracteriza masuratorile efectuate;

- de a cal'&Cteriza opera.torii;

- de a ajuta la stabi1irea toleran~or lji normelor tehniee de lueru .

..

", :.~. ' .

";_;~}".l' 2. ·MASUDA.REA UNGmURlLOR ~I~:DISTA1\TELOR

, _.

2~O. GENERALITA'fI

1:. Topografia, geodezia precum ~ ce1e1alte discipline ale ~tiintei ma.surat.Qrilor terestre se intemeiazi, evident, pe misur!tori. Mirimile ce se rilAsoara tntotdesune, in orice ridicare ~i care dau ampren:ta de reprezentat;ivitate. sint unghiurile E}i distan~e1e. !n raport eu Bpeeificul ridicarilor 'poate predomina, uneori, fie misumrea. unghiurilor fie a distan"t;elor. 8int ~i cazuri eind trebuie misurate ~ialte mirimica: temperatura ~-pnr

· . sinnes a~osferici, gra.vitatia etc., insa ponderea lor in ridica.rne eurente este nesernnificativi.

M.is~,Jmglai1lrilo!l se efectuead en instrumente specifice care fae · ·parte din familia mare a 'goniQmetre1or.'-(goft:io· == unghi)'. Ele sint preva.zu.te

.' eli' sisteme de vizare ~ cercuri gradate pentru masurarea. unghiurilor pe

· ··care Ie reclam.a. metodele de ridicare. .

· ~:·M~a*-~.~~le)~rJcuno~te: de asemenea 0 mare varietate de in:: B~ente utilizate, tiec&l'e, tn X8!}>Ort en prlncipinl constructiv dar ~i ell

.·.·:~AdiFile E}i exigentele ridicarii. Distante1e se Idsoara. in mod curent pe '. : cale directa san indirecta (optic ssu cuajutornllindelor e1eotromagnetice).

,'Masurarea distanteIOl' ell ajutoml undelor reprezinti nonl in materie. La . ):W.~Plt au ,fost eonstmitepentm masurareadi.stan~r marl, de ordinal ;: ;;~qmetrUor, dar mai ales a zecilorde kilometri •. AstAzi, se oonstruiesc .···:·:~~te tipuri, apte E}ipentru nUWm:rareadistante1or miet, chiar de ordinul , : '~ecilQr de metri,

.·:."i"J::l1;: ,

.,::.tIo::.~;,:- 2.1. INSTRUMENTEl.:P~ .gA.S'PRAT-pNGIDUBI

"".~ !~:- -. .,...-;--- ~.- .. -' .. _: _ .. -. - .~ .- ' _' -_.. "

<~;,.~~,:' Instrumentele 'demisurat'unghiurianfost concepute in ~ lel ineit '. :;.:8& asigure misurarea de-a dreptul a unghinrilor de care are nevoie prae'. \~~ ridicarilor in plan, adiclt a unghiurilor orizontale pe care Ie fac dirac".t:.~ .:":" .~. _ .

v, • ~~~~:(: ~: •

;!{~;f:'~:::

. '-;--.':.- - :" ..

• " ~ rr .• 't'

~:~_{Y;;~~: ::~L ; .. ,

: -, ;:;:',;,>f.ig •. 2.1. Unghiul diedrU al pIanelor ver.::~:\,.: ·fj:ca.le SPI ,i SPa = ex ,i ung'hlurlle ·:.~Hk',:.'!1~ incUnare fp ale directfilor SPI = ~ ;,.,.~;;:;,~~. SPI = -tpl~ respectiv unghiurJle ze:,~:l~·%*n.ltale ~ ,I ,.~. SUma unghiurllor de

. , ... ~. :In . ..,. .

~~,.;;.:~~;,~"< ,clinare '1' zenitale totalizeazi 100&,

~~L%~~;'.~~ =t +'1 = 100& ,1 %t - CPt = 100*. :;:~W~·:ji>Ia:nul H semnifici un plan Ol'izontal _:,:.;; ~~t.~. care s-an proiectat planele verticale

.;~~;g.::_)":': SP1 ,i SPt•

: .~"':.' .

,

_- ...

" . ....

" ,

~~

59

.. .- ~

~iile in spapu, oricat·e a.r fi pozitJa lor, precum ~i bJ.c1in§,rii fidrei directii, adica a unghimilor in plan vertical (fig. 2.1).

Acest Iuem este posibil deoarece Instrumentele sint prev§.zute ell cite dona cercuri gradate, dintre care, in pozitie de Inern,

B unul este orizontal, jar ce1A1alt vertical.

Luneta care materia.lizeaza viz&, pe linga" fa.ptnl ca poa.te ocupa. orice pozitie in tur de orizont este §i inclinabila.. Astfel, pe eerenl grada.t orizontal sa objine unghiul

Fig. 2.2. Oblin~rca unghtulu! orlzcn- orizontal« pe esre-I fae cele do~ rue in tal « eu tcodolitul.

spat;iu (adica tocmai unghiul died1u a pl~-

nelor verticale ce cuprind cele doua. vise), iar pe eereul gradat vertical se oiteste unghiul de inclina.re «p latA de orizontala Ieenlni, respectiv unghiul zenital z fat§. de vertieala Ioeului, pentrn fiecare direelie (viza) in

parte. .

2.10;.. 1'1l',tJRI .. It~_.I~~~t::~f~~TE"

Dllpa. modul cum se obt.in unghiurile ol'izontale instrmnente1e de masurat unghiuri se pot imparti:

;Just@llleiltecn aj~ltorul elror~nnghinrile ori~~tale se .. ohfin",diD~ doua..

"",~~$.u.Ceesrve{ de exempln ::t.endalitul. Pentru a se obtine unghiul oriib:ntar«. fOl"inat de diI'ec~iile O.A.~i OB se stafion~ eu instrumentul in punc.tul 0, se vizeazi\ succesiv 1& punctele A ~i B ~i se eitesc valorile inregistrate. Din diferent.a citirilor rezulta unghiul « = b - a ltig. 2.2).

rlnsknm.~_ni~ eu aJutOrul eirol"8.. unghlllrile orizoDtaJ~.;;(~iyor~_Wle gJlf1lr- dealtfe),j~~ushr ,,-e-rticalelse ohlin dintr-o singuriivizi/de exempfu : .sertantiiL .Acest.a. este eonstruit hi &~a. fel ineit en ajutorul a douft. oglinzi (01 ~i 02) dintre care una este mobila (Ol)' imaginile punctelor viaate .A. ~i B se adne pe aceea.ili dh'ecpe. Unghiul orizontal format de cele dona direeVii «, ce este de dona ori mai ms.te. deeit unghiul format· de cele douit oglinzi ~, fie cit.e.~te direct pe eereul gradat a1 instromentului (fig. 2.3)

Ilooza,

~ .l!+tJo+r+lOO-i~ 200 _~i·r

Ll~o,C. o&+2r+200-2i~200 JS=2i-2r

Fig. 2.3. Obtinerca ungbiului ortz.onta I tt en sextan tul.

60

Fig. 2 • .f. Obtinerea orIentirii e en husoIIl.

Fig. 2.5. Obtinena mirimU grafice a Ullghinlui ori~ntal Q; eu plan!ieta topogr&.ffal •.

§_~nJiJlI. se folos~te, in cazul in care punetul Bt.a~ie este in miseare, de' exemplu in ridicarile marine. J::l~._nUDle§~~s~~t ,pentr_ll __ ca,_sectol'nl,_d~, "'~ ~t dublu co:r~~de la a ~AAparte aintr-un eerc fn gradafi&' sexa, Permite, deci, miiSnrarea de unghiuri pirili1a1200. mtimpm'llicru-I< "lui sextantul se ~ine, de obicei, in mini, dar f$i montat pe 0 bad. amovibila. _

;1j~IID.eD~e .. e~ ,ajlltcaru1. ~1Il . se obtba. orieD.tirile direetiilo~{ de, exemplu·:'. busola topografica. Un ae magnetic oscileazi in fata unnf cere' gradat, iar dupa ee Be lin4te1}te, in dreptul capului nord al aeestuia se-

ci~te orientarea direc~iei vizate (fig. 2.4). ,

tr~S{trumente~u ;ajutorril'eilora se obJine_muimeagrafiea aunghiurilor,/ de esemplu : p~eta toP9m::a:ficll.., Cu ajutorul acesteia. se materialiZeaza· proiecpile orlZoiitaIe ale- direepilor vizate, pe 0 suprafatA orlzont&li, careeste p~eta instl'lllD.entului (fig. 2.5). :ti::t. acest eas unghiurile_ se ob~in tot din dod vize,. cala t-eodolit, ins:8. nu se obpne valoarea numerica. aacestors, ci nutn.t..\ ~u. gN.fi~.

, :;

2.11. TE~DOLlTE.

, <:: ... :, ' , .~

2.1l0DEFJNl'flE~ CLASIFlcARI

r,

Instrmrientul specific pentru mi.surarea unghiurilor in ridiciri este~""1Itl1t Acesta asiguri. 0 preeizie ridica.t& (2CC -IOCC) sau chiar foarte ridicata (0,21:1: --,~C); astfel se utilizeam in lucmrile care reclama. 0 asemanes. preeisie, adici in lucri.rile de determinare §i de indesire a ~e1elor

, de sprijin, preeum §i in anumite lucriri speciale. DaclL teodolitul este de· precizie mai scazuti (WCC -1 C) ~i asiguri tnelustv In3.surarea distant,elor' (pe cale opticii., indireetjL), fiind Q_estinat lucrarilor cUcaracter int.ensiv,. poarti denumirea de teodolit-tahimetru ssu simplu .~~hJtpe~f

Teodolitele ~i teodolitele-tahimetre pot fi de diferite tip uri, dimensiuni, caraeteristici Qi precizii, :fWi, ea din punctul de vedere al modului deluem si difere prea multo Dar oricare ar fi tipul §i dimensiunile unui teodolit ae diating intotdeauna acel~ organe principale: ambaza, cerout orizontal ~u limbul, alidada, cercul vertical I$i lunata, precum §i acele&§i axe: axa principal8. (verticaIa.)· V -V',· care trebuie sa. fie verticaIa in momentul in care instmmentul este instalat In condi~ii de lucru in sta.~ie,.

61

axa secundari (orizontaIa) H -H', in juro.l ch-eia oscileaza. luneta in plan vertical ~i axa l1IDe"lie"i L-IJ (fig.2.6). Oljg8nele seeundare sint de asemenea aeel~i: nive1a respectiv nivelele de calare, trepiedul L' ~i firul eu plumb. ~oa.te dispun de un sistem de eitire propriu, care diferen1iiazi fiecare tip de instru-

ment. -

TOOdoli~( Q.up,a principiile de ,~on~tr:uetie. ee 'stau la baza realizirii lor ~i dupa modul de eitire a gradsi(iillor - .. ~P:.:f\ grnpate in: - .teoiJ,9.litIJ ~~._ CO'Mtruclje c!a-

v' -.Bica,_ en cereuri ~ ~a.t.e metalice ~

Fig.2.6. Schema de principiu a unul teodolit. ~i sist&n:e de citire _;~"'.l!:Vernier

san cn mieroseop eu Btxion'rar.

- "teodolite em._ citire centraZiz~t .. ,op~We, en cerouri gradate de stieJa fJi sistem de eitire a grada.~iilor centralizat format dintr-un mioroscop, fixat, de obicei, lingi luneti.

, Teodolite1e en citire centralizati reprezinta. un progres remareabil fa~a de teodolitele de oonstrue~ie elasica, a.tit in ce priv6IJte randamentul de lucrneit ~i precizia asigurati. DatoritB. scestor ~iri, in prezent sint

folosite, eel pu~in Ia nol, in exclu.sivita.te. '

Teodolitele optice au fost concepute la inceputul secolnlui de citre Wild-Elve~ia, ~i realizate in produc¥e de serle pentru prima dati' (dupa primul ra.zboi mondial) 1& Zeiss-J ana, apoi Ia uzinele, anume infiin~te, Wild Heerbrug-ElveFa . .As1Azi teste firmele producitoare de aparate topogra.fice, mai important.e, printre care: Wild §i Kern din Elve'\iia, Opton (Zeiss)-Oberkochen din RFG, Salmoiraghi §i GameO din ltalia, Zeiss-Jena din RDG, MOM din RPU, uzinele de spooialitate din TIBSS etc. produc asemenea teodolite, cunoseute in general r;;i sub denumirea de teodolit6 de tip Wild.

v

VII'

c.

2.111. ~ONSTRllCJIA ,TEODOLITELOR •. 9.RG.Ar.;~, . F.VNG.TIl_

~

Partea din eorpul teodolitul!1i care se ana montata pe alidad§.. formeaz§. ~ 5~t!e~ teodolitului ee se roteste salidar eu alidada in j1U'U1 axei tul corpului teodolitnlui formeaza infrastmctura.

_Amba!3!4Suportul aparatului, denumit ~i amba.m este construit de obieei dintr-o pies§. metalici triunghiuJam san ciroulam, la care sint montate trei ~uruburi de calare (fig. 2.7, a, b). In partea de JOB a. ambazei se gAs~te un dispozitiv eu doui pliei : una rigida ~i alta flexibila. ~bul «!e mare a apara.tului, de ]a trepied, se~urubeaza in ~ul en filet 811 plL3ii flexibile, iar aparatul se sprijina prin intermediul ~uruburUor de came pe pla~ rigid' (fig. 2,7, c~~a nnele teodolite ~uru.burile de ealare sint instalate in partea lateraa a ambazei (fig. 2.7, d). !ntmeit en ajutorul acestui sistem vertiealitatea uei principale .poate fi modificati in limit.e relativ mici, trepiedul instrumentului est· .. preva.zut en un stativ de een-

62

a

Flg. 2.7: Ambazl:-

• - ambul. de OJIIISUuclie Zeiss- Jena; lJ- 3mbazi. de CDQStr1ICtie Wild; c-ooostruclia iD.feriou;l a ambazei 1a un teodolit optic Zeis5'Jena; Ii - aJDbul de coostnJc-

- 1ieKem. -

\.

L,o, b

12!.J

63

v

.

V'

o

v

IV' ,b

Fig. 2.10. Mi~eirile teodolltqlui in plan orizontal ~i

vertical: '

• - t~lite CD mipre pnenll 11 ImeP;tn.toare; b - teodolite l"'Il

- '. . XDipr1: 1axegistra~. •

$1 - ~ ~ , __ lei Sa - tmUbJIl.mildrii tmqistn~:

. Sa - ,unlbul mi,.~ lunetel In plan vuticaI.

Fig. 2.9. Alidadi ~i furclle el,

ace~i foI1Ilii. ca ~i eereul orizontal. .Are, in general, un diame~ mai mie decit limbul, dar gradatia este t.otdeauna de acebwJi feI. Dupa 9rig4lea

-- - ~ sensul de gradare (fig. 2.11) iezulta. unghinI ~o:rmat- de directia. lnn~tei fie en orizontala, fie en vertioala Ioenhn, :tn primul c~ rezult§. unghinl -de incIinal'e tp, iar-'in. al doilea caz unghinl zenital e (fig. 2.12).~

;mi~;=~~IO~~C==~~i~e:~:;U::d~dO~::r~ =afe

o

o

a

~;:lao-80 100

200 :1=100-80 ~10 :.p: J2D -JOO~ 20

o !p=720-100:2D :1=300 -280:20

:/,=20 .

:I =200 ..,111J=20

o ~100-80=20 .:/;: 120-100=20

Fig. 2.11. Slsteme de gradapi ale cercolui vertleal,

64

Jo1;;. 2.12. Schema eereulut vertical.

,Obiectiv /

Ocular .

Ltnflle elf focusore\ Pfott relicul \ \

I i

. I

~

Fig. 2.13. Schema Iunetel,

montate peaxa geometricia ei ,i snume : unul mai lung, numit tub obiectiv F ce contlne obiectivul,lentila defocusare ,i firele retieulare ~i unul mai seurt, nnmit tub ocular, ee cuprinde ocularul (fig. 2.13). Atit obiectivul, care este fix ea 'pozitie, cit §i oeularul, care este deplasabil in lungul tubului obiectiv, sint compuse , de obicei, din mai multe lentile~aginea ae fOlmeaza conform schemei din figura. 2.14~ Obieetul AB ee se gase~te la distanta d .fat.a. de onieetiv va prodnee .o imagine mic~oratA, real8. ~i inversa .A'B', intre ocular I}i focarnl sl.u Ji'l la distanp. tIt de ocular. Privit& prin ocular acesta da 0 imagine virtnalli. fji inversi a obieetului observat .A"'B", la di~tanta el. fa~~ de ocular. Lunetele aparat-elor construite in ultimii ani au de obieei in plus 0 lentila care redresead. imaginea.

Lentila de focusare este depJasabilli. in lungul uei lunetei. We1e reticulal'e .gra.vat.e peo placa de sticli, numita ~idiafragma, sint.fixa~

-c

'dz -,

Oc!J/ar

Fig. 2.14. Foemarea lmaglnii en njutol'ul unel Iunete 'topogratlee.

intr-un cere metalic . care este prins, de obteei, in patru !1uruburi opnse, dona cite (loua (fig. 2.15), cafe fac oa planul firelor reticulare sa. fie reglabil, dar numai perpendieular pe axa lunetei. Firele sint dispuse unul orizontal (nivelor), iar attn} vertical (principal), Pe pIaca de stieUs. mai sint gravate ~i fire stadimetrice, care sint paralele de obicei en firul

5 - c. 541

31

a b

Fig. 2.15. Dlagrama co fire retteutnre. " - sectiunc; 6 - vedere.

65

Ftg. 2.18. Sisteme de fire retlcm1are.

nive1or, eventual en firul principal ¥i servese Ia masurarea distan:~e1or pe cale optici.. Ca. forml ele pot fi fome variate a.,a cum. se-, vede ~

figura 2.16. -__ _ _ _ .

Pentm vizaTea unui semna.l mai intli se cIa.ream imaginea firelor retieulsre, actionind aaupra ooularului, in fnncpa de numirnl de dioptrii at operatomlui, en lunata Indreptati apre 0 suprafaf.l luminoasi (cer) . .A.ceasti. opera1de Be face 0 dati ]a tnceputul DlisuritorHor. Apoi Be - IndreaptA luneta in direcpa semnalnlui mat, privind ell ocbiul hoer deasupra Iunetei, sau foloBind cl1area acesteia. Daclluneta este pe direcpa doriti se blochead mi4cArlle teOdoIitului fJi Be ac¥oneazi asupra Ientilei' de ~ plnJ. ce 8.6 clareaziJ. imagine&. semna.1ului vizat. In sfiqit, folosind fJuruburil~ de mici amplitudine In plan orizontal p vertical, se puncteaza s8IDnaluI; aducind intii firul reticular orizontal la- bam capului negra. fi incadrJnd apoi semnaJul intre firele reticuIare verticale (fig. 2.17).' -

In observapile astronomice fJi tn ridicirile aubterane, unde tnelinarea'-' lunetei este foarte puternicl se folosevte -lunata cotiti. In ootitura. tubruni Be am 0 prisml eu xeflexie totall care fringe direc1iia razelor en l00c (fig. 2.18).

Foarte praetic eate oeularul prismatic care este format dintr-o prismi en reflexie totali intr-o monturll. ee permits aplicarea pe ocular (fig. 2.19) EJi se monteazi nmnai atunci ctnd este cazul.

i 0 a rae t e r i a tic i 1 e t e h n ice a I e I u net e i sint: puterea _ de ml.rire, ctmpul de vizare, puterea de BeparBtre, luminozitatea ,i precizia .J de vizare.

~(

CJ

cl

o c

Fig. 2.17. Punctarea semnalulul:

.- smmalal .. priDstt In clmpW luueteii. - semnal paDCtat pt:Qttu JQisarm:a ~ orizcxrt.I; t - WII!lal puDCtat peatru ,mlsumHa -ozrcbiul\1l vertical: i--=-1 poactat peDtt'Ii mlsm'llrea atlt a. unpi\1lui oriIoDtal clt ti a UDlhiului vertical.

-.

66

..

Fig. 2.18. Lunetl cotltJ..

"

Fig. 2.19. Ocular Prismatic

Puterea de mdrirs 4 ZuftlJlei Jl este 0 caracteristici teh:nica importanta a lunetei ~i reprezin1i& raportul dintre mirimea imaginii .Ao pe care 0 tnregistreaza. ochiul omenese prin lunata ¥ mirimea imaginii 40 inregis-

tratA prin vedere libera, adicir: " •.

Jl = ..to/Go

(2.1)

• ClUD. rez:ulti. din :figura. 2.20 este direct proport;ionaJ.i en mirimea distanf.ei_ focale a obiectivului Ii invers proport;ionaB. en mkimea distan~ei :focale a ocularnlui:

M=fJf.

(2.2)

Rezulta e§, 0 putere deJIWoire mare presupune 0 luneti lunga~ Lunetele teodolitelorrecentcoDJI~ite, d6l}i sint scurte,:reaIizeadi. 0 mare puterede . marire, folosindin acfit 800p teleobiectivi san. alte sisteme optice pentru fringerea._diatan'(iei £ocale (:fig. 2.21).

Teleobimwl este construit ·din doua -sistema de -Ientile. Una oonvergenta _defocar fl ~mareQi _alta~divergenti ~de·focar fsmai .mie, Ele Be monteaza la 0 'distant;a ceva mai mare declt diferenp. diBtan:~elor focaleale celor douasisteme de Ientile (fig. 2.22) :

f

(~.3)

, OMctiv Ocubt

AzAo A ~~ r
t;T. :.~ r-t..,
A. f,
o;:C7i "
!-..
, A. =imogio@ 1hr~is'ralO de ochi'prin lunfio'

aD z imogin@ 1nr.gislralo t» ochl prin wd«'e·litJ.fo

Fig. 2.20. Puterea de mirire a Iunetel,

27

. ....

,.67

"

Fig. 2.21. DUde slsteme optfce pentru realizarea unor Iunete sc:urte: • - sistem. c:a douI oclimi; .. - sistftll cu 0 sinpr;I. oclindl..

1

I. d -I I f

Distanta ·foca1i a sistemului este mai mare decit distant.a. focali 11 a lentilei conyergente.

Dee x.e m p I U: Ii = 8 em, = - 4 em, d'!.= 5 em

ft. =

8·(-4) -32

t= =-- = 32cm

(8-4)-5 -1

OimpuZ de Wlar6 a 1v'lUfei raprezinta spa1iiul conic llinitat de generatoarea. ce trece prin centrul pupilei de intrare ~marginea int-er.ioara. 3t monturii firelOl' retaeulare; fUnd limitat de deschiderea diafragmei reticu~ lului ~i are valori euprinse !ntre 1 ... ~,30' . Cimpullu.netei este inversproporfional en mirirea ei. Prin urmare teodolitele en m3.rire mare au cimpul mie,

Nivela de calare. A..cea.sta. servel}:te Ja aducerea instrnmentului tn pozipe de lucm. Se disting nivele: toriee, sfarice, de contact, du,:>le ~i en camera de com.pensa'(iie. IDtimele don' tipuri se intnnese mai rar.

Ni'D8Za tariod este formata dintr-o fio1i desticliinfor:tn.idetor,inchisa, ermetic ¥ umplutl incomplet eu un lichid foarte fluid (eter, alcool ete.) care nu ingheat& niei la temperaturi joaae. "Bula de aer" este formatar din vaporii satura1ii ai lichidului. Pe tio1i sint t.raBate divizinni din 2 in 2 mm, care sint simetrice:lata de mijlocul fiolei. Diviziunile mai lungi eonstttnie reperi. Fiola este introdusa. tntr-un tub metallc, montat in 8J}a. fel incit un capit este fix, iar ceWalt capit eete prevazut eu un I}umb de rootifieare (fig. 2.23). Nivela se monteaza in ~ lel incit directrieea ei sa fie per_pendiculari. pe an principa1.&.

Prscizia n-it76lei este in functie de sensibilita~ 'irlv~ei, prin care se Jn~elege unghiul de inclinare at a fiolei, oorespunzator deplasarii bulei de aer ell 0 gradape a fiolei (fig. 2.24). Se poate serie:

. 'i

Fig. 2.22. Schema teleobiecth.-ului •

«.~ d d

- = _' de unde «co = _ . pcc

pee It' R

68

(2.4)

SUn.Jb dP rpctificor~

~_-:-~Jt-=

(. ~1

r1 . . -

(; I I I ! P'

I

Poziria infria .'

1; At

a

b

F1g. 2.23. NiycJa torlc! :

• - sa:;iutle; b - vcdefC <k- ses,

tSi I ·

I [..... ,..., -jr--Tj"""j -,t

Poz;fia a doua

Fig. 2.24. Sensibilitatea nivelei.

. Fig. 2.25. Niveli sferici " - secljVIII~;· b - ~·de sus.

N«.oincidrmJO _ -Coihciwn!O Fig. 2.26. Niveli de contact .

_Din-.fonnulit rezulta ca sensibilitatea· estein fnnctie inprimul rind de curbura fiolei.Totu~i razele de enrbura prea mad nu smt practice, deoarece det-ermini 0 ·instabilitate . a bulei.

NifJBla 'a/mea (fig. 2.25) este mai putin sensi- . biJ8, ~i 'serv~te la calarea aproximativa a instru-

mentelor; .

-l:Vif1e.l51_4B __ OO1ztacf(fig. 2.26) este montata. la cerenl vertical al teodolitelor ~i ma.l'e~te precisia de orizont-alizare a indicilor. Este 0 niveli torica. la cares-a montat un sistem optic, care aduee capetele bulei intr-o prisma in fata operatorului. La unele - instrumente pozit-ia eorecta 8, indexului cereului vertical se asiguI'i automat, prin folosirea de compensatoare.

TrepieduJ.Montarea aparatulur 181 0 inil~ime eonve.nabilii. de lucru -pentru operator se face petre- Fig. 2.27. Trepled tele-

pied. EI se compune din trei picioa.re, de obicei scopic •

. _

69

Fig. 2.28. Fixarea teodoUtului de trepied.

1

a

b

Fig. 2.29. Trepied eu platformi tneUnatl. & - platf.orml1Dclinatl.; lJ - p1atforml orizontaliaati.

I

+

Di5pozit;v

d. c.ntrarf~

opfico

Dispozi";v centra,.. optica

Fig. 2.30. Firul eu plumb. Fig. 2.31. DispoziUv de centrare opticl:

• - di$pQzitiY moa.tat 1. ambua teodolit1l!ui. " - dispozitiv IncoqIon.t in COIl$tmctia teodolitului.

eulisante, care se termiD1i, ]a, partea inferioam eu cite un sabot metalic (fig. 2.27). In centrul platformei se gisa.,te un ~ circular, care permite transIatiri u~are ale aparatului pe masa trepiedului. In parte& de jos a p1atformei este mat un inel de care se prinde un fUl"Ub, eu ajutorul ciruia se fueazi aparatol de trepied (fig. 2.28). Unele trepiede au pJatfo:rroi inclinabillt, eeea ee reprezint& un avantaj ]a calarea aparatelor (fig. 2~29).

Fi~l eu plumb ~i dispozitivul de eentrare optiei. Cu ajutorul lor se realizea.zi. centrarea aparatului, respectiv aducerea axei principale Ia verticala punctului topografie. Firul en plumb, eonstmetfv, se compune dintr-un fir de snspenale, capul cu ,urub I}i greutatea en virful de con (fig. 2.30). Centrarea precisi se face cu ajutorul unui dispozitiv optic, ce se monteaza la partes. inferiom a aparatului san este incorporat in eonstmc'tiia lui (fig. 2.31). Bastonul de centrare, de lungime variabili I)i eu niveli sferi~ asigum 0 can'trare ee se pretinde rapids I}i sigur.l. (fig. 2.32).

Busola (fig. 2.33) ~i declinatorul (fig. 2.34). Acestea servesc la mlsurarea orientM-ii magnetice 8t unor direetii. La nevoie se monteaza pe una din :furei1.e alidadei. Aeul declinatorului poate oseila numai in fata unui numiirr redus de gradsit;ii in jural originii.

Placa de centraj (fig. 2.35). Aceasta serv6lJi;e ca suport pentru instrumentele de masurat unghiuri cind statia este pe un pilastrn, eventual nn

soclu. .

70

DfUlar \

Surub de bIocare<

. .

Fig. 2.32. Baston de eentrare- < Fig. 2.33. Busoli topografici (Zeiss-Jena).

Oculor

1

Fig. 2.34. DecHnatol' (Zeiss-Jeua).

Fig. 2.35.PIaci de centraj Fig. 2.36. Umbrell topa-

(Zelss-Jena). graficl.

Umbrela topografiei (fig. 2.36)~ Aceasta.serv~telaprotejarea aparatului de razele directe ale Boarelui, deoarece inciIzirile neunifonne au influen'{iii. nefavorabil& asupra prooiziei.

2.112. SISTEME OPTlCE ~I DE CITIRE

La, teodolitele eu citire centraJizati cereurile fiind din sticli, pentru a. fi protejate, sint monta.te in interiorul eonatructiei, Luminarea. cercurilor gradate se face printr-un sistem optic format din oglinzi, prisme fji Ientile, care dirijeaza. lumina. prins' din exterior, pina in zona grada;t;iilor. De aiei lumina, care poarts. fji imagines. cercurilor gradate este condusa mai departe la. un miCl'OSCOP, unde se face eitirea, a§a. cum se vede in figura 2.37. Razele de. lumina Ia unele a.pa.rate tree printr-o lame1§,. de stiela eu fete plan-paraJele, ce se gisefjte in legitUri eu un micrometru optic, care poate fi a.cFona.t dintr-un tambur exterior (fig. 2.38). Lamela poato primi inclinari diferite, iar oda.ti en inclinarea acestela se produce 0 -abatere a razelor de lumina, ee se inregistre8:l:ii. eu 0 mare precizie Ia nn micrometru

'.

71

Hicroscop

"

6

a

1

Fig. 2.37. 5istemc optice.

II - Wild T2i ,,- Iheo-03O Zeis&-JtIIll.

b

LDm.to Cc.r te,. plan porolei.

Tombc.rr 01 micromfltruiui

Cere orizonbl

Fig. 2.38. Lamele ell fete plan paralele ~ mtcrometre optlee,

optic. Daci unghiul de incidenpt ·i a rasei de lumina. ce eade in punctul I pe lame-lao en fe~ paralele este mie, se demonstreaza., a.~a. cum Be poate urmari in figura. 2.39, ca abaterea razei emergente a, depinde, ca varlabili, numai de unghiul de inciden~it f}i anume :

a = k·i

Unele instrnmente sint inzestrate eu dona. lamele, .

72

(2.5)

- .

- L-eE 219

lJullllllllllllldHII:Hid

Fig. 2.39. Abatena ]um.inii ee stribate 0 Iamel' C11 fete pal'81ele.

Fig. 2.4.0. Exem.ple de citire 1. teodolitul tabimetru The0-080 Zeiss-

- .lena. Cere orlzontal = = 208E23c, cere vertl~l = 22()C(}7C.

Sisteme de cltire. Pentru masura.Tea. unghiurilor se citesc diviziunile pe cereurile gradate pin, in dreptul unui indice sau reper. Acest zeper poate sa. fie de exempln 0 linie proiectat& peste grada¥ile eereului, Da.ci reperul corespunde exact en 0 diviziune a cereului gradat, eitirea se face direct. De regula. insa reperul se situe.a.z' intre doni diviziuni de pe eereul gradat, astfel incit, Ia citirea direct-a Be aduna 0 ca.ntitate oarecare I, care se aproximea.zA:, ~ cum- se vede- __ in :6gu.ra2.40, unde sint exemplifiea.te-douj,eitiri Is. tahimetrul Theo":080Zeiss-Jena..-Pentru a fi evaJuat§, citmai exact acea.s'tB ca.ntltate I, in general, Be utilizeaza diferite sistema de eitire ca.: vernierul, scinta, micrometrul optic etc. s. e~r -precizie in ra.port en

sistemul de grada~ie trebuie identifica.1A. -

\

Determlaarea preclziei deeitirea unui aparatse:fa.ce in fe1nl urmitor: - se identifi~ sistemul de grada~e a. cereulni, centezimal sau sexagestmal, privind in prea.jma dimiunii zero. DacJ. ina.inte de aceasti- valoare apare 359 - sen 350 _ gradap.a este sexa.gesimaJ3, -daca a.pa.re 399· sen 390 grada~ia este centezimaJi. Beeunoesterea sistem.ulni de grada¥e sa poa.te face ~i in funep~ de numirul diviziunilor in care este imp~t gradul. Daca a.cesta. are cinei, zece, eventual patru diviziuni, sistemul este eentezimaJ, iar daca are trei,~, eventual doui diviziuni, sistemul este sexagesima.l;

- se preeizeazi care este valO8il'ea celei m&i miei diviziuni de pe limb 6.

Acea.sta, de obieei, la tabimetre este de 1- (1°), 20e (20'), eventual50e (30'), iar Ia teodolite de" 20C (20'), eventual25c (30'), san chia.r 10e (10');

- se numara diviziunile de pe sistemul de citire ft. ;

- se caleuleaza preeizia. de citire .fii.cind :ra.portul dintre valoa.rea. eelei

mai mici diviziuni de pe eereul gradat ~i numirul diviziunilor de pe sistemul de eitire, folosind relayia :

(2.6)

De exemplu da.ei vaJoa.rea. ultimei diviziuni de pe limb e = 1', nw:nMul diviziunilor de pe sistemul de eitire (scala) fl. = 100, preeizia. a.pamtului p =lc.

-.

'13

;X- 2.113. TIPURI DE TEODOLITE OPTICE

Toodolitele optice dupa. caraeteristicile lor constructive ~i functionaJe, ee se l'eflecta. en deosebire in sistemul de gradare ~i citire a gradatiilor, se pot grupa in ma.i multe tipuri printre care:

Teedolits-tahlmetre en indiee san fir ~i ell mieremetru optic. Din acea.<)ta eategorie face parte teodolitul repetitor Wild Tl, eu miseare generala ~i ~gistratoa.re (fig. 2.41). In cimpul mieroseopului apar trei ferestruiei eu gradai(iii. Ferestruiea de jos, notati eu Az este a limbului, eea de mijloc, notata en V este a cercuIui vertical, iar eea de sus a micrometrului. Oitirea gradatiilor se faee suecesrv, mai intii la eereul orizontal, apoi Is. cereul vertical.

Pentru citire, de ezempln Ia cereul orizontal, se a.ctioneaza asupra rozetei de Is. £urea aJidadei, pinir cind fireIe rettoulare incadreaza 0 dhiziune. Gradele se citesc pe cere, minutele pe mierometru, in sensul oresterii gra.datiilor pins lao imaginea. firului, iar zeclle de secunde, lao nevoie, se aproximeazi. Pentru eitire 131 eereul vertical se proeedeasa Ia fel. Un exemplu de citire se da in figura 2.42.

22- ZJ--

17--_

18-"-

Q

Fig. 2.41. Teodolit-tahitnctru \\-lld TI : ~ - vedere (TIl; 11- sectiunc (Tl·A).

1 - ,arub d$ ca.lue; 2 - ,1UUbW. mi~ gea_le j 3 - Cf:(C orlzo,ntal j 4 - dispodtiv de ceatarc optka; 5 - oglilldl;6 - cerevert.J,r:al;7 - ocular;8 -1DiI%osCOp;9 - ~b. de blocuta.lunetei. 10 - obiectivi 11 - JUlUb de ~ &n1pUtadiae .. lllllctei i 12 - f1JnIbW .mic:zometrullii optie i 13 - mVII)1 de c&lue; 14 - $UNbul miPrii Ien~e; 15 - ~ de micl amplitudine a mi$cIrli pnerale j 16- fmUb de dem01l.tue .. ambuei; 17-placl.fJezibili; 18-plac.lrigidl; 19-mvelhferid.; 20 - buton pcntru. zqlajul ilumi12irli reticu1ului; 21 - ~b de xectificare a cereului "ftrtical;

22 - oglindl de ved.m:: prin reficne a. nivelei cereului vertical; 23 - nivel. cucu1ui ~caI.

74

Fig. 2.42. Exemple 'de citlre ]a 0 teodoUtnl tahimetru Tl Wild. Cere orizoutal = 188114cgooo ~ cere vertical = 9'65eoocc 0

Teodolite-tahimetre en seali (scAriti). 1n cimpul miert>scopu.lui apa.r in mod independent imaginile gradate ale ce10r doni. eereun, orizontsJ. f}i verticaJ., dintr--o singud regiune ~i totoda.t8r a.par BUPra.pUse peste fiecare imaginile mAarite a cite unei scale. Din a.cea.stl categorie fac p8ol"te teodolitele-tahimetre 0: Wild TI6, Theo-030 (fig. 2.(3), Theo-020, Theo-020 A (fig. 2.4:4) etc.

Scala este alcti.tuit8r dintr-o aerie de linii eehidistante, _ gmva.te pOe 0 lameIa de stic1i introdusA. in sistemul optic al apa.ratului. Imaginea. proiecta.tS. a. scirit;ei peste gradsipi trebuie sA corespund§, perfect on 0 diviziune de ope limb san cereal vertical (fig. ~.4:5)~ Precizia. sckit.ei, adici va.1oa.rea.

257

256

0123456 J,...t.. ... l..d.. ....... .-!..W. ...L I

.. I

,J / -il & ,t ,~ , n' 5' ~' t' n fiJI

372 371

FIg. 2.45. Scali (sckl.fi).

75

celel mai mici gracia.1tii, este ega1a eu valoarea celei maimiei grada~ii de pe cere, care eorespunde ell Iunglmea sealed, impiI1ita lanUlll3.rul grada.lillol' scirit;ei. Origines, este mal'cata ou zero, iar sensu! de erestere a diviziunilor este invers cre~terli valorilor' grada~lilor de pe cere.

Sca.ri~a reprezinti un sistem de -eitire fosrte corood. 1n ea.zul in care diviziunea zero depe sciritA sa snprapnne exact peste 0 diviziune de pe cere citirea Be face direct. In eaz cont.rar se citesc grade Ie proa la diviziunea care este sub 8c'ri~a, ia.r in co~tinua. .. e se eitese minntele Eli se estimeaza frac"(iiunile de minut (jumatJt1ti eventual cincimi) de pe 8cari~it, in sensul cre"terii grada1tiilor, ~a. c~ se exemplificlt in figuxa 2.46.

Introducerea grada~iei zero 13 eercul orizontal se face en ajutol"nl unui sistem de pirgbie, sitnat 1& ambaza aparatului, care poa.te 'ocupa dona pozi~ii: una. eoreepunsatoare ~c3a'ii inregistratoa.re, cind pirghia este ridicata. ~i alta corespunsstoare mil}citrii generale, eind pirghia este coborita. au pirghia ridicatli. ae roteste aparatul in plan orizontal ptna. ce in clmpul microscopului apare diviziune& zero de pe limb. Aparatul se bloeheaza in plan orizontaJ I}i din I}urubul de mica amplitudine sa sdnoe zero

. de pe scari'(i3 in suprapunere eu zero de. pe limb. tn continna.re eereul or.izontaJ se bloeheazi. eu a.jutoruI pirghiei I}i se vizeaza. Ia. semnalul dorit. Pentru misurarea. unghiurilor sa rimea pirghia., adicli. se e1ibereaz§, limbul.

Teodolite en citire prin eoineldenla diviziunilor.Aeestea stnt eunoseute sub denumirea de teodolite tip T2. in ciropul microscopului apar dOlla regiuni diametral opuse, fa,~§, in fa~, prin suprapunere optica.. Din aceasta categorie pot fi ment;iona.te teodolitele T2-Wild (fig. 2.47), Theo-OlO Zeiss-JooSt (fig. 2.48), T~ eonstruite in URSS, cnnoscute inainte sub denumires. de TBI ~i TBs. Tot din a.eeasta categorie face parte ~i tabimetrul busolit Wild TO (fig. 5.31). Totodata este ea.racteristie ~i fa.ptul ca. In'eimpnl microscoptilui apare, fie imagines. eereulni orizontaI, fie imaginea. ceroului vertical. Schimbarea ima.ginii Be face en ajutorul unui buton exterior. Sistemul optic este reaJizat in afi& fel mcit imaginea care 3pa1'6 in cimpul microscopulni este formarti. din doua, regiuni diametraJ OpUS8 aJ.e oercului A §i B. Acp_onind asupra. ta.mbnrului micrometric, care este in conexiune eu doua lamele en fe1ie paraJele, preeum I}i un micrometru optic, inla.gine~

.~ .

'-.~. ,~

257

292

a 1~2 3 It 6

"-r ' hJ,.. '"+.

I

'I" .... "" ..... , .......... "1"_ ...... "'1' I,

o 1 2 3 4 5 ~'I

-235 23

0: 2 3 4 5 6 189 tOl

372 371

Fig. 2.46. Exemple de cltire Ia teodo1itnl-tahimetru The0--020 ,,030. A. Cere Olizontal = 372.0~. cere vertical '= 291K86° Cere orizontal,= ..., 235°05', cere vertical = 256°52'

76

-,

Q

a

·1

Fig. 2.48. Teodolit Zel$S-.Jena Thea - 010 :

7 - placl. rlP.Il; Z - placi flenanl; 3 - Jurab de calue. 4. - p&pie de blocue fJa pkQ. cm.m-. tal; 5 - tlrih de micl amplitudiD.e In plan oriIcatal : ti - pkJbie de bloc:anI .1Ullltei; 1- tamb de micl :unplitodine & lunetei.; B - butoa. pmtru schim~ imqDdi; 9 - fUt1Ib de xectifi:ue a cercului 'Nltic:al.; 10 - di5poIi.tiv de c:eDtrare ~. 11 - DivelA sfeDcl; 12- 0ClIlar. 13- - Q~f:ctiv i 14 - micIOIcop pea.tru citiret IfI.da1filot; 75 - ~; 76 - tambur" peDIru mJc:m.. 2Iletru. 17 - og1indi; 11 - dispoZitiv ~ ~ tlnei '¥aIori lac:ercul oriZI)Qtal. 79-

- sisteaml optic .1 Divelei c:etCUlni vertical.

diviziunilor se dep~~ tn sens invers, de§i zonele .A. ~i B ale cercului se depIa.sea.z'· in acel.ai}i sens fal' de central eereuhn c. In aceste condit;ii, unei deplad.ri llilghiuIare unitare a; li va, eorespunde 0 deplasare linial1!. dubJa, .A.IB~ (fig. 2.49). Pentru oitirear grads;t;illor se aet;ionea.zi tamburul micrometric pio.i efnd in. poI1iunea. centra.lli, diviziunile diametral opuse se aduo optio in coincident' (suprapunere). atrucit prismele pentagona.le (10 I}i 11 din. 'sistemul optic - fig. 2.37,a) eJjmjni, portiunile curbe, coineident;a. se reaJizeam dupi 0 linie (fig. 2.50). Tot in eimpul microseopulut apare iji imaginea· mierometrnlui optic.

Pentru eitire, grada~iile ee se gisesc in poziyii tntimpmtoar~1 se adue· in coincideni' din rozeta micrometrului (fig. 2.51). Se eitese gradele serise direet dinfata indieelui din centrul mieroseopulni, respectiv acea. grada~ie Borisa drept a cirei coresponden~, scrisi invers, apare in sens ereseind, de obteei, in dreapta. Pentru obtinerea zecilor de minute se numihi. diviziunile de Ia gradele citite pin, Ia indice san pina Ia gradaVia. opusa, diferit3L en 200' (180°). !n primul c&z fiecare diviziune valoreazit cite 20": (20'), iar in aJ doilea. ca.z cite 10e (10'), daca gradele au 5 respectiv • 3 diviziuni. Uniti~e de minute 'Ii secundele se citeso Ia micrometru, in sensuI Cref}terii diviziunilor pina Ia. un fir. In £igura. 2.52 Be exemplifici citirile.

La. unele teodolite de acest tip, recent eonstruite, existI. nn sistem semidigita&atde citire. Acesta permite citirea. directllP 8r num8.ru.Iui de zeci

. .

c

b' c'
1 I I J J I I .1 1 !
J ,
C Fig. 2 • .(9. Prlucipiul coincldenlei la teodolitul T2.

Flg. 2.50. EIiminara. efectului de eurhuri pe.ntru a putea face cofncl.denta.

. .

Fig. 2.51. Realizarea coincldenlei la teodoUtul T2:

• - ~tl; • - ooJQcidea.~

a

b

78

SSE:

177

._ .,_.... -'"

Fig. 2.52. Exem.ple de citire la teodolitul'T2 : ._2C~1'J'l8foc; ._1~50c21co.

124','
987654 2,'d
~I !~ f][]I] [!s 1251


I
I 105 [0] j !Hi
E
v -==- .
~§7§543210 ~
56 In ~ ~ ~ ~ II ~l
9876 43210

8m,
Fig. 2.53. Exemple de cltJ,re la teodolitul T2semidigltalizat: • -lOEf&~.S." - Ws:fMoc• 1:- 12#1~~ ,

. . ,

de minute. Pe mierometru .ae. citesc directminutele I}i zeeile de secunde,

urminda.se 'nun1im do8rl" secundele (fig. '2.53). . . . ,' ..

La. aceste teotiolitepentm introduoeres,'vaJoriizero laJimb prima. dati sevizea.za .. in ,dil'ecyia .~ta, a.poi sepnne mierometrulIa zero, acponind din rozeta de coineiden~ IJitn.final Be ac~oneaz§'din butonul de comandA ce:eontroleazi-pozi'P&"limbului, -pnind Ioeul ~oirii generaJ.e, pin, cedivismnea z~ scrisa direct vine in coincidenta. eu diviziunea. corespondent' notsita eu 200c Ball 180°, serisi invers. Indieele fix din eimpul mferoseopnlnt apare SUp~pUB peste a.ceste doua diviziuni~ Da;toritip~ui mare a butonnlni de .comand8r, Sistemul nn permite introdueerea, eu ~urinti, a, valorii zero. Din aoest motiv niei nu Be insist§, prea. mult, deoarece rezultatele nu slut a.fectate ehia.r da.ci se pleaca en 0 alta vaJ.oare. To~i se :recomand§, ea aceasta si fie cit se poate de apropiata de ~oarea zero.

Teodolite en duble eereuri ~ mierometru. optie. Aceste teodolitea.u atit pentru limb cit. IP. pentru eercul Vertical cite doua cerenri concentriee solidare. Gradai\iiile care 8rpa.1' duble in eimpul microscopului sint: una. de pe partea unui cere, iar dublum sa de pe partea opusa 8r ce1u.ilaJ.t cere. Gradalille smt inBcriae pe nn singur cere ~i astfel apar 0 singu.ri data. Pot fi menti-onate teo4-olitele : Kern DKM-l, DKM-2, DKM-3 ete, .

, in cimpul micfQsc:opuluj. apar trei ferestruici: dona ale' eerourilor ~i una a micrometrului. Pentru citirea. grada~iilor peun cere (Ia. cemIalt se face la fel), se ac~ioneaza tamburul mtcrometrului pina ee firul repel' este

79

I i I I 1T'l' .1. i I I

' I~"" I

·82 83V

I' ( t..rr«f' a.1 II

. 1411lt2 H.

~~ ,q:iI~':.'illii]

Fig. 2.M. Exempl~~delcitire la. .. teodolltul eu duble cereUri: .) DKMI - $681,'6406Sco;6) DElft - 21,( 25'38,,"; c] DlCW - 82'~Ol,8co.

.«:

,.,'.~

tncadl'3t de eea mai a.propiata. pereche de diviziuni. Se citese direct gradele I)i zeeile de minute pin3, la fir, iar minutele lli secundele la mierometru, intocmai cala t-eodolitele T2 (fig~ 2.54).1ntrncit diviziunile sint duble, incadrarea simetrica a. :firului se face foa.rte sigur a.stfel ca erorile de citire sint mult rednse. S-an construit ~i teodolite DK en sistemul de citire semidigitaJizat, care prezin.ta un sistem perlee{iiona.t de citire. Un exempln de citire se di in figura. 2.55.

Teodolite de Inalti preeizie. A.ceste teodolite sint caracterizate prin parametri de pl'ooizie foa.rte ridicati : puterea. de mirire 8r Innetei poate fi in. general modifica.ti de 16 30x pini 181 SOX, prin sehimbarea ooularelor.

Datoriti dia.metrelor ma.ri pe care Ie au cercurile, eea mai mica diviZiune pe micrometru &junge de ordinul zecilor de secunde. Din aceas1A categorie fa.c parte teodolitele WiJi T4, Theo-OO3 Zeiss-Jena. ere. Aceste teodolite Be folosese ]a. determina.rf, .. 11 retalelor de tria.ngula"(iie de ordin superior I ~i 1I.

TeodoJite de constrnetie speeiali.. Din a.ceasta oategorie pot fi ment;ionate mai multe tipuri de teodolite:

Teodolite cu. tfl.rlJ(/i8tra" lotografi04 (I grtlilaliilor~ Aceste teodolite contID un dispozitiv optic de inregistra.re, eeea ee conduce Ia 0 reducere importanti a timpului de Inern nooesar in teren. In plus se elimjn§, erOrile posibile de citire (san de inregistra.re in camet) §i chiar tendint;a Inevitabil& de "oorect8lre" a observa.tailor in functie de resultatele anterior o:t>pnute, deoa.reee VaJorile masurate se vor cnnoeste doar 1& biron, dupa developarea filmului. Din a.cea.sti. eategorie pot fi mentionate teodolit.ele: ~skania, Tpr, Wild T3 ete. La, teodolitul Aska.nia Tpr fieca;re fot.ografie cuprinde ima.ginile de 1a a.mbele eercuri ale teodolitului, ale nivelei de calare, ora, detaJii asupra. denumirii punetului ete. Exploa.tarea filmului (a.ducerea. in coincident" a. imaginilor gradatillor diametral opnse *i efectuarea lecturilor) se poate reaJiza fie Ia un microscop a,uxili8l' (Wild T3), fie prin folosirea. casetei de~bile a. micrometrului optic en coincidenta,

(Askania. Tpr). '

P~lite 1a oare grailt4ia ob~uit4 a ceroului orizontal ,i vertical e8t8 tnloouitd aK- 0 gradaJie codi-licata. Din 'aceasta eategorie Be poate mentions. ~dolitul FLT-3. Oereurile teodolitului au gra.vate patru eanale concentricc corespunmtoare pentru 100·, 10', 1- ~i 0,1· = lOCI. forma.te din linii albnegre, de diverse dimensiuni ~i doui eanale folosite 1& exploat8il'ea. ulte-

rioara. .

f 9B16~4321 0 I

~~~fij

Flg. 2.55. Exemplu de citlre.]a teo dolltnl DKM2 A semidigitaUzat

56C5SOs.tao•

80

Fig -. 2.56. Cere orizontal (segment) de la fabimeirul _ electronic Opto~ .Elta 2.

• - Co M1

I II II I I I I I I I-I I I I I I ,

..~- -_ ~ ----- ...... -- ---

. 1111111111111·111 , I, .;;:;,... 6adda~·

I . jMEMjl leonv.rllr t/@ cbte DAC JOO I II II

f
l
• ~
<
~
:
"
~
!
~
..
,
t
I 2.SecfiuM opfim6

! .
!CotwKtor ck doW DAC 100
l
~ I ! ~ I
S«1fuM 2.S.r:t
. ·sIondotd opt;
V~
J~
(Xspoziliv I 0 01
rt.~~~ Cam
cas." CalC
ck' Fig. 2.57. TahiInetruI electronic Opton Elta 2. Vedere ii schemJ. de lueru.

8t.

TeodoUte 1a c~re.. 'ValoriZe ufz.ghiulare se 1.'nregi8treazd . il·irect pe banda. perfora14, CU prelUCfarea elec~1'on.ic4 a dateZOl .. Aceste teodolit.e permit automatizarea eompleta a inttegului proees de masurare. Pe aeeasta . lillie rezultate deosebite s-au ob~inut 1a ruma Opton {Zeiss)-Oberkochen din. REG . .Astfel tahimetrul electronic ELTA-2 este un teodolit de mare preC!izie eusistem digitalizat, eare serveste §i Ia IDitsurarea distant.elol' pe cale eleetro-optiea. Dispune fii de UIi. microcomputer pentm calcuIe I}i un memo-

rator pentru inregistrarea date lor unghtulare f)i de distanta. .

TeodoZite 6U GuWtYlimalie, O'U laBe,. etc. smt ma.i noi ~ ma.i. pupn r-a.s-

pindite. '

tn. fieoura. 2.56 se da. imaginea unei por~iuni din eereul orizontal, iar in tig\l!a 2.57 se M schema prelucra.rii da.telor in sistemnl ELTA-2.

In tabelul 2.1 se dan cit-eva caracteristici ale unor teodolite ~i tahimetre eu eitire centralizata.

2.114. TEODOLlTE CLASICE

Pina. de eurind ridicarile de toate naturile s-an efectuat eu instrume:p.te clasice, eu eereuri gradate metaliee ~i sisteme de eitire corespunsstoare a verniere, scirit.e, tambure etc.

In ridiearile de precizie ele au fost inlocuite totaJ..1n ridiclrile de detallu, ele ma.i rezisti, pe aloenri, fUnd oorespunzato~ ea precizie, msa total. dep~ite CBI randament,

Dintre sistemele de eitire ale a.cestora un Ioc deosebit n oeupi vernieml care Be intilnef}t-e ~i 1a alte instrumente topogr&fi.ce de uz curent ca. : plani-

metrele, unele stadii de preeizie etc. .

Vernierul este un disp9zitiv simplu de forma eireularlF. sau Jiniad,. , gradatin diviziuni: egale ca. marime, insi eeva. mai mici decit ale eereuhn '. sa.u.riglei pe care Be aplicit,a.stfellnelt eele »diviziuni ale vernierului enprind exact A-I diviziuni ale eercului sa.u riglei (fig. 2.58), adioS.:

n·1) = (t, -1)" e . (2.7)·

Diferenta e-t) l'ep1'eZintA precizia.vernierului !}i rezult8. egaJi eu ra.portul. . dintrevaloarea celei mai miei diviziuni de pe cere san rig1§. lJi num8,rul diviziunilor de pe vernier:

p = e - t) = 8/n

(2.8}

Sensul de cre~ a. diviziunilor corespunde en sensu! cre~terii diviziunilor de pe cere sau rigli..

Duplr ennossteree preeiziei aparatului se treee la citire& grada.Filor.

Reperul ptruL in drept-ul c&rnia. Be clteso grada~iile este diviziunea zero de-

15 \

, ,.

\ ~I

~t ~ 3~,

t:e

5 I 15 l :

20 .10

o~

Q

b

Fig. 2.58. Vender:

• - ~ liDiv. t - ~ drcola.r

-.

pe vernier. Daea acea.~t3 ,diviziune tine in eoincid~nti en 0 diviziune de pe cere ci. tire-a se faee direct. in ea.z eontrar ma.i intii se eiteae grada~e pinl Ia zero al vernierului. In continuare se numki a. eita divisfune a. vernierului coincide en 0 diviziune a eereului. Acest numar ae inmnltefJt3 en preeizia. aparatului (8/.). Astfel se obtin unitiyile oe se aduna lao citires. direct§,. El:emplificarea cit.irilor este dati'in figura 2.59.

Ctllr" pp riglo 5,lOOm

cmr. pe vprni~r OJ.Om f'.OlD} S2.40m

Fig. 2.59. Extmplu de citire la vernier.

2.115. A~EZAREA TEODOLI'Il.JL.Ur IN STATIE

Teodolitul se g&se§te in pozitie de lneru atunci cind ax8 principala, oeste verti~la fii prelUDgirea ei trece prin punctul topografic lllaI'Cat la 'Sol. Aceste condi~ii se rea.lizea.zi prin centrarea. ~i ealarea teodolitului.

Pentrn eentrare teodolitul ae ~ aproxima.tiv deasupra punetului statie, astfel ca. platforma sa fie aproximativ orizontaJi, ia.r virful firului eu plumb si fie cit mai aproape de punet. Se ~ picioare-Je trepiedulni in pa.nnnt, a.pasind pe urechile sa.boplor. Apara.tul se ~a.za pe pla.tform.a trepiedului ~i Be prinde en ajutorul ~urubului de fimre, fi-ria se stringe definitiv. Aceasti centrare se oonsideri. aproximativi ~i se definitiveazit pe eale opticl. dup~ caJarea aparatului.

La inceput, daca instrumentnl &ire· §i 0 niveli sferl~, Be face 0 came 3proximativ~. CsJ.area propriu-zisi se :face eu ajutorul·.nivelei torice. 1n acest seop nivela se aduce Intr-o pozitie paraleJA en doua ~uruburide esIare C'l ~i Oz (fig. 2.60, (I) ~i se aeVionea.ziin sens invers ~i simultan pma ee bula nivelei vine intre repere . .Apoi se rote~te alidada pbm ee bula ajunge intr-o pozi~e aproxiznativ perpendiculara pe prima (fig. 2.60, b). Be actioneaza din al treilea ~urub de caJare ptni oe bula vine ia.r~ intre repere. Opera.~iile ueserise se repeta. Pentru control nivela se aduce :ntr-o pozi\tie paraleUl. en prima, dar sehimbata cu 200' (fig. 2.60 , c). Daca bula nu liimine intra repere este semn ca nivela nu este rectificata, iar sxa prineipala. nu este verticsJi:zati. Pentru rectificare hula nivelei se aduee intre repere, §i annme jumitate din deplasa.re sa elimin' din ~urubul de recti-

. a

. .c., l fI

1 I I

I II

,/'" I ~

~ ~ tt~

C, c I

I ,

Poz.1io 2. ~/

b

Poz;~a 3

c

Fig. -2.60. Calarea teodolitului (verificarea nivelei teodolitubli) II - pozi:1it I: 6 - po:it~ II; (; - poziti .. rSe COIltrol.

84

v

Fig. 2.61. Rectificarea nlvelei.

Fig. 2.62. Teodolit instalat in stalie (in pozipe de Inera),

fieare R a nlvele], ia.r jm:niLta tea ceaJaJta din ~uruburile de caIare c1 ~i V!. Afj8! cum se'vede din :figura. 2.61, deplasarea bulei reprezinta dublul erorii unghinlare de orizontaJ.itate a nivelei, .respectiv dublul erorii de vertica- -,: litate a axei principale. Regla.rea. nivelei se face concomitent eu adneerea ':'. axei prinoipale in pozi'(:ie verticaJl.ln cazul nnor dereglirimari ale nivelei ; opera'tiille decontrol se repeta. .. In momentul in care bula rimine intra " repere pentru oriee pozi~e aalidadei, nivela este rectificati, iar axa prin-

eipali este vertical'_ _

Penta.'Urectificarea nivelei sferice teodolitul sa ealeaza eu nivela torica,desigur reetifieata., ~ia.poi se aducebula de aer in int.eriorul cer-

eulnl, eu ajutorul ~uruburilor de ealare, .~

DupitcaJa.re- se . definitivearicentra.rea instruInentului ~ eale optica, prin usoare translatari ale acestuia pe platforma trepiedului. 1n final apa .. ratul se fixea.z:a definitiv de trepied. Dac3. este cazul se definitiveaza ealerea instrumentului. In aceasta. pozi~ie teodolitul .este a.pt pentru masuratori, adica ax&, ;Sa principal' se g3se~te 1& vertica1a' punctului topografic, iar limbul este orizontaJizat (fig. 2.62).

2.116. VERlFlCAREA ~I RECTlFlCAREA TEODOUTELOR

tnainte de tneeperea masura.torilor opera.tornl este obligat sa verifice §i d.aclt este eazul, sa rectifice teodolitul eu care lucreazi. Verific-3- rile privesc condi-pile pe care trebuie sa Ie indeplineasca Instrumental, conditii care pot fi grupste in condi~ii de axe, de centrieitate ~i de grada~. 0 alta. grupare a twestor condiVii s-ar putea face dupa criteriul rectificaru, pentru cit sint condiVti care se verifica :fitr8, a, se putea rectifies. eventualele erori eonsta,ta~ (condi~ille de constructie) ~i condi¥i care permit rectificari (condiyii de reglaj). Daca eondi~iile nu sint indeplinite seproduc

erori. Erorile de eonstruetie pot fi to~i elimina.te, unele integral, altele par-vial, prin metoda. de Iueru, iar erorile de reglarj, care se da.toresc uzurii aparatului sau dereglirii unor

~"i-i ....... ..p:... --II,;:.B plrfi componente, pot fi eliminate

integral fie prin metoda de lucru, fie prin rectificarea aparatului. .

Condilii de constru.e1ie. CercurUe gradate sa fie perpendicu ... lare pe axele lor .. Aceasta eonditie se sa.tisfa.ce prin construcpe. 0 eventual§, eroare pina la. ±lOC nu afecte&za rezultatele mitsurA.torilor,

Axele sa fie rigoros eoneentrlee en eerenrile gradate respeeth-e.

Erorile de excentricita.te pot aves. un efoot apreeiabil asupra unghiurilor orizontarle. Pentru eva.luarea efectului excentrieita'(iii aJidadei in figura. 2.63 se noteazi en 6 eroarea. de excentricitate a axei alida.dei E lata de centru 0 al limbului. Direc~e A ~i B deterDlin& unghiul 3. Cercul fiind grada.t faf.3 de centrnl lui 0 unghiul citit este y, care este egaJ. en diferenta eitirilor, &dicA y = b - a. Dupi figura se peate serie:

Fig. 2.63. Excentrici.tatea a1idadei~

3 + (3 = r +_ IX, de unde a = "f + (<< - 13)

(2.9)

Pentru a se obpne mirimea unghiului 3 ·urmeaza. a se exprima. diferenta

., «- (3. Tot dupiL figuri se poate serie : .

. '_

sin a.lsin (a - a; - a.) = 61r ~,i sin ~/sin (b - a; - ~) = elr (2.10)

unde r este raza cercului orizontal, ia.r fI) valoarea. gradap.ei de pe cere intersecta.ta de direc~ia excen:triei1i§."(iii EO. Excentrieitatea s,vind valori mici, unghiurile a. f1i 13 fiind de asemenea. miei pot fi neglijate. In aceste condi1iii re1apile 2.10 pot fi scrise sub fol'IIl& :

a.ee = ...!.. • pco. sin (a - a;) ~i ~co =~. pCc Sin.(b-fC)

r r .

(2.11)

VaJoarea, ma.ximi a diferent,ei IX - (3 Be ob~e atonei cind a - a; = l00~ 8a!U 300' ~i b - a; = 300~ sa.u 1()()1 cind diferenta, devine:

(2.12)

adica direct proportionali eu excentrieitatear 6 §i invers proportionala en raza cerenlui a.lida.d fP. &stfel :

a = y + 2e· pee/r (2.13)

in figura 2.64.: se observa ~ unghiul a are ca, misurli. ju.nmtatea. arcelor

. ~ de cere· ce i se opun, adici: .

"

8 = (b - a)/2 + (b' - a')/2

(2.14:)

86

. UnghiJ/'I, co unghi . exterior ~ aavb, ~ art mdninca:

t~t·+

a, adica: ,,,.:IJ!A. 2

Fig. 2.64. Ellminarea erorii'de excentricitate , a alidadeL

Fig. 2.65. Excentricitatea lunetei.

. .

Prin urma.re, daci Be face media. eitirilor, diametraJ. opuse, ex~trieitatea, chiar mare fiind, nu afeetea.za. vaJoarea unghiuJari, oblinuta. tn cazul teodolitelor en coineident;a, gradai~ii1.or erorile ungbiulare provocate de excen:tricita.tea. alidad~ Bint eliminate, deoarece citirea reprezintii. chiar

media grad8i~iilor. dia.metr&l opuse, " ,

Au de vizl a lunetei trebuie sl intersee~ aD. prineipali.

N eindeplinirea ~stei conditll determinii. eroarea. de excentrioitate a lunetei. In figura 2.65 aceastii. eroare (p1'9ieetat& in planullimbului) s-a, notat eu 6. Da.cii. se vizeazit Ia punctele .A. ~i B, in poziFa I' a lunetei se ob~e ungbiul IXI in punetul PI' ia.r in pozitia. II unghfnl IXz in pnnetnl PI' Din triunghiurile opuse lar virf in HI ~i HI se dem~nstrea.za: .'

1X1 + .A./2 = IX + BJ2 ¥ txa,+ B/2= at + .A/2 Adunind membm en membra rezulti:

1X1 +IXI= 2 IX san IX = (1X1 + 1Xa)/2

(2.15)

(2.16)

deoiunghiul IX Is, centro, adiei unghiul B.:ri erori de exoontricitate, este egal en semiS1lDl&.unghiurilOr ,mlsurate eu luneta incele dod pozitii. en privire laerorilede.excentricitate rezulti ci ele see1irnini intotdeauna. ~ se fae m'S11l'itori en luneta in smbele pozi~ii ale lunet-ei ~i se citesc

toa.te microscoapele. '

Gradapile eeremilor trebuie sl. aiba diviziuni egale. Efootul erorilor de diviziune se is. in considerare numai in lucr§.rile de m.a.re precizie. In lucri.rile ourente efectele lor sint neglijabile. Aceste erori nu pot fi eliminate, inAa efectnl lor poa.te fi redus prin misnrarea. unghiurilor de mai

multe ori, eu origini diferite. , '

Con d i t i ide reg 1 a j. Ax. principali sa fie vertieali. Conditia se identifica en caJarea aparatului, care a. fost descriSa Ia § 2.126. 2.115,

Axa secundar,ii sl fie 'orizontall, respectiv Sa fie perpendiculari pe axa principali vemealizati. La teodolitele de construcpemoderni erorile aeestea s.par mai rar. Da.ca se constata to~i 0 ai:mmita eroare, ea se e1imina, misurind unghfurile en lune~ in ambele pozi~ii. Daca. eroa.rea. este mare, aparatul se rectificlli.'la nn atelier de speeialitate. Pentru eonstatares. erorii . .se vize&Z~, in cele dona. pozi~ii ale .Iunetei, UD pnnet situat Ia o anumiti inalpme (fig. 2.66, a) ~i vizele se proiecteaza, eu alidada.

8'1

A ?

II I r I I

HlftrlJ ,

I 1 1 I

I I

Paz I

a

Fig. 2.66. Eroarea. de orizontalltate a axelsccundarc ~ dispozitiv de orizontalizare.

blocati, Ja 0 inaJ:~ime" egaJa eu eea a aparatului. Dacli ce1e doua. proieepi A1 "i As nu coincid este sem.n ca exista eroa.re, iar diferenta de proiootru.-e, aJJ& cum rezulta din figurlt, reprezin~ dublul erorii ungbiul.a.re de neorizontaJitate a axei secundare. Pentru eliminarea erorii Be ac~ionea.za, daea exista, asuprar unor E}uruburi ee se gisese pe una din fnrcile alidadei, avind ea. efect ridica.rea sau coborirea axei secunda.re (fig. 2.66, b).

Axa de vizi si fie perpendieulari pe axa seeund8l'i. Neindeplinirea ",~tei condi~ii determ.inil; eroare&: de "colima~ie pe orizontaIa. §i are la "J)azit deplasa.rea. laterali a, firnIui reticular vertical fatA de axa Innetei. Pentru. verificarea oondi~iei, eu apa.ratul caJat, se vizeaziL un punet in ambele pozitii ale lnnetei, :taeindu-se citirile corespunzitoare Ia cereal orizontaJ Ct ~i c. (fig. 2~67). Daclt exist-i diferenti intre eele dod. eitiri (exeeptind 200· san 18(0), exista eroare de colima.fie. Pentru eliminarea .

"erorii se caIculeaz§. media. celor doni oitiri (c.) ,i se Introduce Ia limb din fiIll'Ubul de mica amplitudine a mi~ aJidadei. A.poi firuI reticular ver:ticaJ se readuce pe semnal, &ejionlnd asupra diafragmei ee eontme firele

:-retieulare. - "

> .. "

F.irele reticulare si fie eoreet araniate. Verifica.rea se face vizind en firu1: vertical nn fir eu plumb. Daci ~ firului retieular verticaJ corespunde en eea a. firnlui en plumb, firele reticu1are sint eoreet aranjate. In caz contrar se rote~te reticulul. Verificarea. se poate face ~i en a.jutorul firului reticular orizonta.l. In a.cest seop se plimbi luneta in plan orizontaJ pe intreaga dimensiune a. clmpului ei ~i se observA. c:Iaca punetul mat ritmine mereu pe firul reticular principal (fig. 2.68).

La eereul vertical sA se eiteasea tneliDarea efeetiva a lunetei. Pentrn vedficare se vi.zea.Zit en Iuneta, in ambele pozi~i.i, un pnnct en firul reticular orizontaJ (nivelor), dupa. ce nive1a. cercului vertical, daci exista, a fost a.dusa intra repere din ~urubul 8 (fig. 2.69) ~i se citese valorile 'PI ~i «PI" Da.clL suma eelor doni unghiuri este mai mare san mai mica. de 400'" (3600) exista eroa.re. Pentru rectifica.re se eaJeuleazi valoarea medie IP., care se introduce din ~urubul de regIa.re B Is. cercnl verticaJ.. A.poi se aduee bu1a nivelei intre repere dill ~bul de reetifica.re R. Pentru control ope-

"m"(iiile se repeti.

88

.

f

__ ;.-, Pozitia 1

Pozitia 11

Axul orizontof af ,.odolitulu;

Planul fir./or r.ticula,.,.

...... _ ... -

ill

I O!23~~67891O Hll I ; d d , ~' ! 'i ... J' ;.4

, . C2z 212.52 !

'l12 b

!

01231056789"C d I ,. , " I I V "I,.r.;.LJ.v. ... ,;,

I C,= 111.0

12

a

Yll,1,ttLt~.JJ ,~,~

: Cm='2.'S

I

212

c

d

Fig. 2.67. YcriUca:rt:la ~i rectllican.'tl. crorli de cOlimatie pe orizontala.

o

b

c

Fia. 2.68. Ycrificateapoz:itici firului ntvelor.

Zen;t·

9F ~=98.l6

o 1 12 3 It S 6 1 8 9 10 Ii Ii! d "k" , , '. I :4 ....

e R

Nadir a

1m=301,78 3D~

01234567:6910 .w.,dotJ If 1,.1 M.W~

d

~4 • R

Fig. 2.69. Yerlficarca 11i r<:ctifirarea cercutul vertical,

H

89

Sistemul ajutitor de citm a gradatillor sA aiba lungimea nominal&,. wei B· 8 = e Is. sciri~ ~i B = e: 2 Is, micrometru. AceastA. conditie JXl3.t& sa aiba atit caracter de eonstruette cit ,i de reglaj. Da.clt condiFa nn este indeplinita se recomandA ea instrumentul sa. fie trimis 1& un atelier de speciaJitate. Verifica.rea. condi¢.ei l.8r sclrit;a. se face aducind gradaFa- () a acesteia. in coincident§, eu gradaFa 0 de pe cere §i mind Is. ceIala1t espat. La mierometru se act;ioneaza din roseta lui pentru a, se face eurss, completa a, acestuia,

.' 2.1.2. ECIIERE

Echerele sint instrumente simple eu ajutorul cirora. se masoara, de obicei, nnghinri drepte servind Is ridica.rea Jii coborirea perpendicnla.relor. Exist§' ~i echere ce masoari unghiuri de 300, 45°, 600. Eeherele utiliza.tea.qtitzi fac parte din categoria. echerelor en oglinzi lji ou prisme,

Echerele eu oglinzi (fig. 2.70) sint constrnite pe prrneipinl dublei reflexii. a. unei raze de lumina pe oglinzi plane (fig. 2.71). Unghiul ~ format de mza incidenti. eu ra,za reflecta.ta este dublnl ungbiului « fOI'mat de oglinzi. Rezulti, dupa figurli., ci da.ca. ex; = 50', a.ta.nei ~ = lOOc. Exist~ ~i echere en dona perechi de. oglinzi. Aceste echere .pot fi folosite in condi"(iii bune ptna Ia 60 m.

1

fjABN _=;+r

~~~~r----- 4ASd ~=2;+2r

cleunde ,,=2ef

Fig. 2.70. Echcr eu 0 singuri. perecbe de o-

glinzi.

Fig. 2.71. Mersul ruelOl' de. lumini. intr-un echer eu 0 singuri pereche de oglinzi..

a

b

c

Fig. 2.72. Echere cu dona .prisme pentagonale:

• - Wild: (, - Zeiss; e - Kem.

a

b

,

Fig. 2.73. Eeber en 0 singurl prisml pentagonal§.: .-Wild; i-Zeiss;

CAEHI

1[}()14(1O(JI..el+1OfJVf(1lXJR-rJ=-1JXJ'

sou '

.. ~:;r

Intrr.JC1I

sin; -n . sint SlIlr - ~I sfn.=n

~zulto:

i=t.

QAINE .

1O(fl~/lOO"'iJ+(20fJ11..rNJD0ff!J=t.fX)· de unde:

,.100'

Fig. 2.74. Mersul razelor de lumini Intr-un ccher eu 0 prismi pentagonali •

..

I
c
I I Rom
H /ncidMtO
H N
---~
..
H N
.~
a b

Fig. ,2.75. Ridicarea fi'.coborirea unei perpendicu1are:

'" - euecherul CUD sIDptlpencbe de OIliaJi •• - CIl ecb.erul CIl osiqml. pDsmA penta&ooall.

Echerele cu prisme pot fi de asemenea. de diferite eoneeptll §i reaIizaria Cele mad rispindite stnt cele eu doui prisme pentagonale (fig. 2.12), dar ele potfi I}i eu 0 siIlgllri. prism§, (fig. 2.13). Ungbiul y fiind ega! ell 100-:, unghiul .", format de raza. incidenti en. ees refiecta.ti, a§a eum'rezulti din figura 2.14,·este egal en 100-. Aceste echere pot fi intrebuinta.te in con-

, ditli bune pirulr Is. 80 m.

Ecb.erele eu 0 siDgura pereche de oglinzi san en 0 singuri prisma, pentagonaJa au 0 utilizare limita,~, deoarece nu a.sigura ~ ~ezarea. operatorului pe un aJinjament definit de dona punete M l}i N (in care se fixea,za. cite un jalon). Unghiul ]LPG (NPO) din ~aura. 2.75 este de 100' atunci cind imagines. jalonului din punetul exterior, va.znta en ochinl liber prin spa~iul de d~upra oglinzii, san pe deasupra, prismei, se vede in prelungirea imaginii jalonului din punetnl M (san N), vazum in oglindi

sau prisma~ .

Beherele eu doni perechi de oglinzi sau en doni prisme pentagonale permit ~i instalarea operatorului in orice punet al unui aliniament. Un-

91

a

~. l

!I

b

Fig. 2.76. Ridicareo. ,I coborirea unei perpcndiculare :

.-eo uuul 1:'0 doni ~rcdri &, oc1illzi; lI-cu tchaul c:u douI. priSIDe JIftltaconl.1e.

ghiul MPG (san NPO) din figura. 2.76 este de lOOe in momentul in care operatorul vede imaginile jaloanelor din punctele M ~i N in prelungire in oglinzi san prisme, iar ~ofue.a jalonulni din punctul exterior apare in prelungirea imaginilor.

Beherele, in timpuI Iuerului; de obieei, se tin in mina.. Pentru a. adnce instrumentnl la vertieala punetului dorit, se folose~te un fir eu plumb, care sa fixeaza. de un cirlig de Ia minerul echerului. U nele eehere dispnn de un baston telescopic (fig. 2.77).

2.2. MASUR.A.REA UNGffiURILOR

Pentru misurarea. unghiurilor orizontale ~i vertieale, instrurnentul, in pl'ea.labil verifica.t ~i reetifica.t, se insta.Ieaza in pozitie de lucru, adica 86 centreaza pe punct ~i se caJeaza. Preeizia eu care se executa aeeste operat-ii poa.te afeeta. preeizia ma.o:;uritorilor unghiulare.

2.20. PRECIZIA CEi\"TR.\Rll INSTRlJ1IE1\'TULUI Notind en e eroarea de centrare, ell S punetnl toFig. 2~77. Echer en pografie, ou 8' sta;\iia efectiva, en D Iungimea vizt.~i :}i

suport telescopic. CU & eroarea ungbiula.ra. (fig. 2.78), se poate serie :

sin & = 6 -sin «JD

(2.17)

Eroarea "6 fiind foa.rte mica in eomparatie eu D (eip.va. milimetri fat;a de zec·i, sute san ehiar mil de metri) ~i luind valoarea lnaxima, a expresiei cind IX = r.:/2, rezulta.:

92

".

(2.18)

.

s~~

S'

De wci re-zulta cs. eroarea. este direct proporvionaIa eu excE'ntl'icitat~a e lSi Invers proport;ionaJa. ell lungimea vizei D. D€ci in ca.zul-vizelor seurte (de ordmul zecilor de metri) Be cere 0 centrare atenti a instrumentulni in sta,(;ie ..

De e~plu daci e = 1 em ~i D = 30 ~, poa.te "rezulta -0 eroare maxim.a. de 2c13cc, ia.r dacli. D = 120 m, rezulta. &cc = 53CC• Pentru aeeeasi eroare de excentricitate ~i D = 600, rezulta &f!C = 10,6cc, iarpentru D = 1200 m, rezulta. &ce == Dt3cc•

Fig. 2.78. Eroarea de ex.centricitate a instrumentnlui lata de ponet.

2.21. llASUBAREA UNGHIURlLOR ORlZONT",o\.LE 2.210 METODE. CAZURI

Metodele folosite smt diferite, dupa cum. este yorba de unghiuri isolate . .. san de mai muIte unghiuri mtr-un punct §-i dupa cum urmea.za a se face 0- " sUigura masumtoare san mai multe. Metodele eele mai des folosite in In"cMile :topografice eurente sint: metoda simpI' ~i metoda reit-eratiei

(seriilor). " -

lIiismarea unui singur ungbi izolat prin metoda. simpla are "dona varia.nte: prin diferen1ia citirilol' §,i en zero in coincidentB. pe . prima viziL .. ~ prin diferen1i& eitirilor este generaJa· ~i Be poate aplica en oriee instrument de masurare a. unghiurilor, pe cind varianta en .zero in eoinei- '.<. dentanu sa poate aplica.deeit en mstrumente ce au ~imiQca.re generali san ~ stntdotate en dispozitive ce inloeuiesc aeeastii" mi~care.

Pentru .mAsurarea. unghiului ABB = IX (fig. 2.79), prin diferen~a citirilor, se sta.tionea.za cuteodolitul in punetul S. Be adnee Inneta in pozi-pa. I. Se vizeaza spre punetul A ~i.se cite~te la ceroul orizontaJ vaJoarea. a, apoi; in sens topografic, se vizeaza spre punctul B- §i ae cite~te valoarea b:

Unghiul rezulti prin diferent;& citirilor. Pentru control ~itotodata,pentl'u ob~inerea.unei valorimai bune aunghiului, acesta se mAsoara. ~icnluneta-:i in :pozi~ia~II._tn_~easta.a,douapoZi1iie a, luneteise vizeaza. prima data. spre punetul B ~i apoi, in Gens trigonometric, spre punetul A ~i se noteaza, de asemenea, ambele vaJori, C31l.'e vor diferi de primele Cll aproximativ

A

".b-a . Fig. 2.79. Mi.surarea unnt unghi prin dife~ renta citirilor.

FIg. 2.80. ~ unui unghi en zero in

. coincident.i.

93

lIisurarea UDlh1ur1lor prID dlferllllta eitlrUor

Tabelul 2.!:.

~itiri
, Pamct slatie Puncte vizattl Media Uqbiul
,
Pozi1ia I a l'11Detei I Pozitia n a lunetei
S A 48.46.00 248.46.50 48.46.25 77.82.00
B 126.28.50 " 326.28.00 126.28~25
, 200C (180°). Pentrua. se obtine unghlul ,IX Be face mai intii media. eitirilor, .abstraclie facind de 200'; (180°), apoi diferen~ mediilor (ta.belu1 2.2).

M§.surarea ungbiurilor in ambele pozi'{iii aJe lnnetei elimina 0 serie de erori instrumentale, ia.r pe aJ.tele Ie micE}Oreaza. Totod&ta se mi~rea.zi

-erorile de ID.ii.surare (de vizare, de citire a grada;(iiilor). •

au zero in coinciden'tii unghiuI ct rezulta in mod asemanitor (fig. 2.80), en deosebirea ci, pe directia punctului A, se introduce 1& limb grada.~ia. zero (tabelul 2.3).

lIisarartlll ua.llalodlor ell zerourlle In eoIndtlenti.

Tabelul 2.3

U.tid
P1mct statie Puncte '¥izate Media Uagbiul
Pozilia I a hmetei I PoUpa II a hmetei
S A 0.00.00 200.00.50 I 0.00.25 77.82.00
B 77.82.00 277.82.50 77.82.25 Misurarea 0 singur! dati a mai multor unghiuri adiaeente 'In tur de 'orizont.. Se aJeg a 0 viz' de re:ferinti, de plecare (un semnal care se vede bine) f}i in pozit!a I a lunetei sa vizeaza Ia punctul ales. In continnare, in sens topografic, se vizeazi Is. toate celeJalte puncta, inclusiv punctul de pleca.re, pentru control (fig. 2.81). De fieca.re data. se inregis· treaz~ citirea de pe limb. Citirea. de control pe viza. de plecare, adica inchiderea nu poate depi~i toleran~a dati de relat;ia T =

= tJ· V 'ft" in care tJ este precizia. aparatului, iar n reprezinta numkul punctelor vizate.

Unghiurile se ma80ar3. ~i in pozit-ia II a lunetei in sens invers primului tur, Viza de origine va fi aeeeasi, 1nchiderea trebuie 8i fie de asemenea in

toleran~a.. In vederea 0 bt;inerii nnghiurilor se caleuleazi media citirilor, a.poi se compensea.zi Fig. 2.81. Mlsurarea unghlurilor in tur de orizont. vizele in stsi\iie, oeea ce inseam-

"

c

94

B

..

.,

na egalisarea vizei de .. inehidere. eu viz&. de plecare, prin eoreotarea tuturor viselor en ca.ntita.tea. e/n, respectiv eoreetarea progresiva 3 viselor. Oalenlele pot fi urmirite in ta.belnl 2.4. VaJoarea unui unghi se ob~ine prin diferenta vizelor eoreetate.

Ta~lul 2.4

lllsuzvea uu.ghlu.rUOI' In tnr de orizont

CHid (itirl
!'tinct Puncte I Compen. medii_
static viza1e Podu-.l Poziiia II lIedia 5Ui compeIi- Uuchillri
a hmetel: I a lunetel 111 sta1ie sat~
A .86.79.74 286.79.92 86.79.88 - 86.79.88
B 145.16.28 845.16.26 145.16.27 2 145.16.25 :58.36.37
S C 231 • .4.6.M 31.46.58 231.4.6.56 4 231.46.52 . 86.30.37
D 3«.58.4.6 144.58.40 344.58.43 -6 344.58.37 113.11.85
A 86.79.92 286.80.00 86.79.96 8 86.7988 14.2.2'1.51 400.00.00

Aparat: 'l1leo 010 Zeiss-Jena

Starea atmosferic:i: senin. cald. vizibilltate bunl

T = ±-eOC.YR-= ± 6· "(5 = ± 12Gc·c = ~o -T ~ e

)

NumaruI maxim de vize a.dmis intr~un tur de orizont este de 12-15.

In cazul in Caire smt mai multe vize, ele se impart in doni grope; in ~ fel incit 3-4 din ele si fie .eomnne, pentru a. realiza legitura intre unghiurile . din cele doni grupe. Bacordarea grupelor de observalii se poate urmiri in tabelul2.5. Pe viza, de origine, de obieei, se introduce zero.

Taklul I.S

Raeorc1.area grupelor .e observalU

jPietrosnl 00.00.00 342.5(.59 57.45.41 0.00.00 (V,+ v, +
+ lit) :2
MApa 25.49.67 - . - 25.49.87 V,
Negrept - 0.00.00 - 57.45.41 V/+M
C. Mare 74.43.29 16.9?86 57 • .(5.43 74.43.28 (V, + VI + M)
;2
Flntiniti - 23.66.44 - 81.11.85 VS+M
Ro,ca Vadu 96.93.94 - - 96.93.94 V,
Tahlra 98.92.09 - - 98.92.09 V,
Fca. cixnent 111.36.27 - - 111.36.27 V,
SMT - 72.48.17 - 129.93.58 V1+M
M-le Ro,u 209.35.75 151.90.86 57.45.39 209.35.76 (V,+ Vs+ M) :2 M = 1: II : n = 57.45.41 unde n = numlrul directllor comune

MMurarea. unghiurilor de mal. multe ori, in general, se face prin metoda reiterap.ei, :q.umita §i :rp.etoda serillor, care in fond reprezinta misura.rea in tur de orisont, reluati de mai multe on en origini diferite (fig. 2.82). Valoarea intervalului dintre originile a, doni reitera~ii suceesive, in cazul teodolitelor._ de tip T2 ~i DK, se caloulea.za eu rela1;ia i = 400 ': 2n, unde n reprezinta nnmsrul reiterapilor care trebuie fii.cute. Opera~e de teren Iii

95

D \.

Fit. 2.82. MisUl'8l'al nngbiarilor prln metoda zel.terallei (serillor).

B

C

preluerarea datelor smt identice ell cele descrise la metoda. turulul de ori-. zont (ta.belul 2.6).

Tabelul !.f

1Iisurarea UDlbludlor prIu 1Il.lotI_ udllOl'

>;-.

Citid
.Ii Pr.nct. M-.dii _tate
- Ikdia IIcdia n:itcn.I~
.: 5t2)ie PDnet~ ,i;Q.te I ti nduse]a zero
5 1
t! !'OUtja 1_ Pwilia II a
III: luuetei lmrtci
--
Migura 0.00.15 200.00.08 00.00.10 - 0.00.00 0.00.00
Negr~ti 45.02.70 245.02.57 45.02.63 +1 45.02.54 45.02.52
Cariera 27'1.08.20 77.08.11 277.08.16 +2 277.08.08 277.08.10
1 Capra Fca.Clmcnt 298.67.88 98.67.80 298.67.84, +3 298.67.77 298.67.75
?I-Ie Ro~u 301.79.98 101.79.89 301.79.94 +4 301.78.88 301.78.78
TabAra 336.84.73 136.84.73 336.M.69 +4 336.84.63 386.84.61
D-Frasin 348.64.39 148.64.28 348.64.33 +5 348.64.28 348.64.29
M-lc Mie 381.57.26 181.57.19 381.57.23 +6 381.57.19 381.57.17
:\fAgura 0.00.06 200.00.02 0.00.04 +6 0.00.00 0.00.00
- -
:\Idgura 100.00.07 399.99.95 100.00.01 - 100.00.00
Nc~ti 145.02.55 345.02.44 145.02.50 - 145.02.49
Cariera 377.08.17 177.08.08 377.08.13 377.08.11
Fea. Ciment 398.67.81 198.67.70 398.67.75 -1 398.61.73
2 Capra M·le Ro.$U 1.78.93 201.78.85 1.778.89 -1 1.78.81
Tabira 36.84.65 236.84.54 36.84.60 -1 36.84.58
D. FruIn 48.64.37 248.64.31 48.64.34 -2 48.64..31
M-le Mie 81.57.23 281.57.14 81.57.19 -3 81.57.15
Mlgura 100.00.07 399.99.99 100.00.05 -4 100.00.00 Starea atmosfcrlcl: senin, cald. ,·wbilitate. bunA T = ± eOC • m=±6co.Y9 = .:.. 18ee

~ = - 6<:0; es = +. 4cc; el ~ T; ts ~ T

Aparat; Wild T2

2.211. CENTRAREA YlZELOR ~I A UNGHIURlLOR

Daca dintr-un punct 0 nn existS. vizibilitate spre alt punet A din eauaa nnui obstacol se ve, sta~iona exeentrie intr-un punet E, de unde se va viza la punctul ..4.. Stationa.rea excentricil. provoa<!8. 0 eroare unghiulari e

96

Fig. 2.83. Centrarea VizelOl'.

I&-.D._-

. _-

::.---

di

(fig. 2.83), care se determin~ in func~ie de e I}i IX misumte ~i D calculat,

folosind rela~ia : .

Eec = pcc. e-stn «ID

(2.19)

unde: .

e este excentricitatea., D - distan~ OA, « - unghiul mlsurat in pnnetul E ~i pcc = 63662OCc• Pentru inca.drarea rigoroarsi a, vizei in ansambluI vizelor ficute din centro san pentru tran.sportul tnturor unghiurilor masnmte excentric IX in centruI Y Be vor efectnar Ul'lllitoarele calcule

(fig. 2.84:). •

Y + C1 = «+ CI, de unde y = IX + (c. - ~) (2.20)

:tn. prealabil se caIculeaza £1 ~i Sa cu ajutorul relat;iilor :

'sin £1 = e- sin «lfDI ~i sin £1 = 6. sin «aIDI.

E S

Ke

......

...

... , ....

__ =-8

...;.--

_.

_-----0-_-

Fig. 2.85 •. ExcentricItatea sem:nalulul.

Fig. 2.84: ... Centrarea. unchiurilor.

• •• • 1" ". • •

" na.ci sta~ia,e~te 'c'entrici dar ~~.

senmslul .. este excentric .problema· . CAU:UWt. ctJ£Fit:iaqlJJR a lib

BereZold ,'similar, en ajutorul' .rela.t;iei :

c;.= p. e sin ~/D (2.21)

~. .. I

.. ~: I

! ! I I

I I:' 1 I I II': ~'rl

. ~ i i ')D r+1

I .' Q.i'S .

lF~dr' !

1l»1-u1: !

~c"\r-'*e.9J I .

~~r."1nfM:.!M 2.22. uAsURABEA UNGHIURH.OR

VERTI(:ALE

Unghiul vertical se misoari ~: f',-- - _ -I

en oriee jns'trument topografic ca- ....

re are cere' vertical ~i re:.uIti 5 7S

dintr-o singuri viza. Unele teodo- . t!'f'- plOB ~""IJ"":'

lite ~1_· o'L.:':ul d inclinare Fig. 2.86. Nomograma ,,A. Croltoru :

• '-WIU ungJ.U.. e. In cP, c- corKl!. de: c:esdrUe; 1 - exceetric:ltatea; {)( + et - lar altele unghiul zemtal z, cazul -citirea po 11mb + «imtarea. u.DeIltrlcltljii j D -distaata.

8CriSa dup& figura 2.85. _

Centrarea vizelor se poate face fSi eu· a,jutGl'1ll. nomo~E;i "A .. Croitoru,u datii. In figura. 2.~6, unde se indic' lJi schema .de utilizare. .

7-c.M! 3

,

l

97

Fig. 2.8i. Misurarca unghiurilor vertlcate.

,

f.

a

Fig. 2.88. Locul de yare pentru dHerite semnale to vederea misur:1rU unghiul'ilor

,·ertlcale I

It - semnal; " - tur1~; I: - paratrbnet •

••• ••• •••

•••

b

.. ) c

distant.e1or mici pentru misurarea unghiulni vertical sevizeaz~ peo stadie lainil~im.e-a.a.paratulni (distant;adela.punctul topografie pini la. a.xa. seeundad. a. a.paratului) (fig. 2.87), im- in cazul distanteIor mari sevizeaza la baza. ca.pului negro aJ. semnalului de inMpme cunoscuta sa.u 180 alte semnsle ~8t cum se vede in fignra 2.88. Misu.ra.rea unghiului vertical in ambele pozitai ale ·lunetei elimihli. pra.ctic totalitatea erorilor instrumentaJe ~i Ie mic~reazS pe cele aectdentale. Preluersrea datelor privind unghnmle verticale ae poate urman. in tabelul 2.5.

2.23. PBECIZIA lI.ASl1RAnII liN6BI1JBILOR

Preewa. mAsuriirii unghiurilor eu teodolitul este conditiona.ta de mai mnlte elemente printre care cele mai importa.nte sint : metoda. de masuraru apliea14, precizia de centra.re a. aparatului ~i a semnaJ.ului, atenFa operatorulni, stare~ atmosferei etc. Efeetul erorilor de construetie (en ex{:ep~ia, erorilor de diviziune) §i a oelor de reglaj pot fi practic elimina.te; eventualele erori ceri.m.inlanivelulmasurlLt-orilortopograficepotfi neglijat.e. In aeeste condi~ii, erorile. eele mai importante ce afect.eaz8. :mA..~m·area unghiurilor sint: erorile de divizinne a eercurilor e" erorile de centrare a aparatului 6. ~i a. semnalului es, erorile de vizare 6.!}i erorile de eitire a gl.'adatiiIor ee' Aceste erori aviitd earaeter accidental efeetullor asupra unei vize se cal-

culeazi eu relatia : '

98

(2.22 )

. ~r6~ea ee va afoota un unghi ortsontal, acesta rezultind din doni vize,

se ~ule8r~i eti~~ayia : •

. .

Daca unghiul se masoa;ra de mai multe ori, cu origini diferit.e, erorile ce afecteaza. unghiul se c~culeaz_a. c~ .. r.e1a~ia :.

6" ' .. '± 62 : Vn • (2.25)

'2.3. MAsURAREA DIST.AN'fELOR PE CALE DIRECT.!

2.30 ... lNsTItUMENm PENmU ~As~ DISTAiqELOR 'PE CALE.·' hmE~TA

.Pentrn masura.rea. directi a. distantelor" ae pot utiliza inBtrume;nte.foatte variate, dar eele mai des foloaite in lucrarile' topografice eurente si1i.t·: ruletele de pinza §i de metal d~'2m, 10 ~ .~i 20 m ~i panglioa. de otel de 50 m . .M~i pot'li meupiona.te : firul de invar ea instrliment foarte precis ~i compasnl,

pod(jm~~ ~i roata os instrumente eXpeditive.· . . "

". RUletele se intreJ>uin~ in ~.PeCial Ia mAsura.re& dist?dltelor miei, ~ masurarea. inilyimii apara.teler,serrIDa1fillor ete.Bnletele de pinza sint confecyionate din 1;eBitnri de in c~'fire ine.~ce, care intares,c pinza. ~i impiedi~· .lWlg~~ ei. Pentru consen:~t.de obieei, se vopsesc. Gradatiilesint ~plieate . pe.~beleparti din emIn 'em, ~'8erisW:~te.flcut «UnIO in 10 em. Pan-: gliea seruleaza. in interioruI unUi. toccircular,confeeponat din nie~aJ" carton san piele (fig. 2.89, (I) •. Rulete1ede metal sint oonfeetionate din pangli.c~ sub~ de ot;el .. G~avia,i montura sint identlee eu eeleaJe ruletelor de 'pbi.zi .. Grada~azero· 'poate sa fie .in·diep~ .. inelului,montat 1& capatul .~ ~etei . saula.o . anumitl .. distanti .. Buletelefolosite inconstrucvii. aU'gra-

da1iia zero chiar la.capitul· inelnlui (fig. 2.89~ b). .'

. . ~. ... : ~. ;;

~ .14, 9iO , • , ! i r , , , 'ts,m, , ~ o -

(j.m:l,j,( r

I .;yj".;, ; Dc Df' a'rn.

6

Fig. 2.89. Rulete.

l - ru1ete; I> - pORtia pdapei ~j

.99

Grado!ia 0

-

a

b

c

d

Fig. 2.90. Panglicl de olel de 50 In :

• - paugJid Inil~tl pe c:adru; " - ~1ia- pada1iei ZIII'O; t - file; fl - intiultor; It - cktaliu din zooa cracla1iil4x.

Pangliea de ot('ol de SO m, de. obieei, are 0 la.t,ime de 20 mm *i grosime de 0,5 mm I}i se in~arli. pe un cadru metalic, deIiumit eruee (fig. 2.90, a). La ambele ca.pete se gise§t-e cite un mel eu diametrul de 3-4 em (fig. 2.90, b). Diviziunile din min m slnt inscrise pe ambele piUii, pe plicate de aJa.ma,. Decimetrii sint marcavi prin miei giurele (fig. 2.90, e). Grada1iia este :mout' in ambele sensuri ~i astfel se poate eiti digtan{ia, indiferent pe ee parte se gise~te originea de mAsura.re. Acest mod de gra.dare ins' poate fi 0 sursa. de grefeli, da.ca operatoml nn este stent. Origines. gra.da1illor, .

c de obicei, este Is Cll'Ca 20 em de inel (lucru evident s.va.ntajos), dar poa.te .sa.fie I}i Ia mijlocul inelului •. Gradare&p&nglicii.se face 18. 20°0, sub 0 intin.,. dere de 15 kg :for\ii Is. ca.pete. Pa.ngIicile modeme gmt diviza.te in centimetri pe t-oat& lungimea, iar pe primul metrn sint gl-ada.te Iii in mj]jrnetri. Fiind l'ealiza.t-e dintr-un materia.! fome snbtire, a.u dimensiuni reduse ~i sa inf~oa.rlL pe un cadru speeiaJ.(fig. 2.91).

In timpul ma.surat-Ol'ilor sa :folosese fi~, care. sint vergele metalice de 25-30 em ~i diametrul 5-6 mm (fig. 2.90, c). S~rvesc pentm ma.rcarea. panoului misurat I)i Bint strinse pe inele, cite. 11 bucip.. 1ntinderea Be face en doua intinzato8.1'e, ee se introdue in inelele pa.nglicii. Au forma. unni baston de lemn eu un sabot metalic a£cutit 1& virf pentrn in£igere in

pimint (fig. 2.90, d). tn eseul ma... surat-orilor de precizie se folosese fji dinamometre §i termometre. Firul de iovar construit dintr-un aliaj de 64: % ot;el~i36 %nichel este practic insensibil Ja. variatiile de temperatura. Lungimea fiI"Ului eate de 24: m, eventual 48 m. Se po ate atinge 0 precizie de lmmfl.-m. Odata eu apari~ia instrumentelor electromagnetice se folos~ mai pu~in, ind. serveste Ia etalonarea Fig. 2.91. PangUci de otel de 50 m, de COD- diferit-elor instinmente de mii.surat

strnetIe moderni. dista.n"(ie.

"

100

, ,;¥ABura.rea' ,distanteIor mari ,presJlPune jalona.rea aliniamentului ,,iar dacI

. ,

distant;a. de misurat are port;inni de p2.nte diferite ~i pichetarea acestuia, petitru fragmentarea. distan~ totale in secponi de aceea.,i panti:

11 .1-' 2.31. IAEONABEA ALINIA·

ur-o: JlBNTELOR

J Prin jalonare Be in1ielege

marcarea pe teren a nnm ,Fig. 2.92. Aliniamcnt jalonat. ,

traseu en jaloane fixate vertical, din 100 in loe, astfel1ncit toa.te sA, fie cuprinse in p1a.nul vertical ce trace prin punetele extreme (fig. 2.92). J alonarea se ,face eu ochinlliber, iar dac§, distan'(;e.le sint mari se foloseI}te nn instrument topogratic eu lunet§,. Pentru jalonarea unui aliniament definit de punete1e

A ~i B; in punetele de capttt se fixeazi, m.. po~~ie vertica1&, lcite un jalon. Operatoml Be ~~ u.. ,spate1e ja.lon~ui di:ii. A §i CIirijeazi' ~ezarea: sueeesid a jaloaneIor din B sp;re ...4.: 4eest mod de lucro. 'Be 'nUili~e' jalonare &pre sine ~i da remltate mai bune dectt jalonarea de 1& SIDe '(de Ia A spre BJ ; in acest din Ul'IIli caz, exista perieolul devierii aJiniam6li:tWw, deoa.reee

dupa primm jalon se formeaza. un unghi ,,mort".' .' , .

. :tn: cazul in care intra punctele .de ca.pit .A. ,i B nu exista vizibilitate",' (fig. 2.93, b) sau cind punetele de capilt sint inaccesibile (fig: 2.93, tI), se ",,aleg douapuncte ajutitoare 01 1P- Du aproximativ pe alinia.mentul AB,

in '&.§So fel incit de la,' ambele sa sa vad8, a.tit' Ia A cit I}i. 1& B care sint mareste en j&IOQIle. tn punctol Dt se ~ nn ja.lon.'· Vizind dinDt spre A Be va. :fix&un a.lt jaJ.on pe aJ.inja.men:t~ )Jl.:A--in, Cl~ Apoi.~~ din 01 spre B, jalonUl din D1, s~va:inuta.in Da ¥ .' .. p;wdeparte ,pina ce jalo~eleinterm.ediare vor~ajunge ~ apro~pe in.apro.-p,s .in,p~~O ~ D,

"pe~mentuldefinitde jal~eledin.A§fB (fig.2.93). J.~,poatefi realizatif}i 'de'un singuroperator, ~:~greu ~i cv. randari:i~t$i sebut

. . . .....

,2.32..·l[AsURAREADISTANTELOR W PANGLlCA DE O'fEL

. 'Mas:urarea presupune .tn prealabil pregitirea terenuluicare cuprinde: d~8rjarea. terenului de vegeta~ie ,i de alte obstaeole ce ar putea- impiedica E{.va!i.

,0 a .

-.,AD,

_- Plan

C, _--"":'

" _--~---_~. ,':0.2 D3,

___ t,.~ _

.. ""i== __ -..o;;.......'"'=-_~ __

1'\ -- Q ---------: ,=3= Q 8

-, C2 D, "

e

=--~--

------

c

----

8

.,'

. Fig. '2.93. Ja1cfuarea nnui :'1iniament dndlntre punctele de caplt nu existl vizihilitate sau sint Jnaccesfbne

101

ma.sur3:l'ea, jalonaroo. :~i daci este cazu] ~i piehetarea aliniamento1uL Ma-surarea propriuzisa se 'face de o : eehipa

formata dintr-un operator ~i doi lucratori ~i este ilustrata in figura 2.94. . " .. :.,

Panglica se deruleaza.· ell at.en~ie, se intinde pe allniament folosind intinzitoare, iar lungimea. ei se materialize8tZ& p$ fUse. {)pera-ria se repetit pina la parourgerea intregolui trasen, Distanta totaJ1l. va fi egaIi eu lungimea panglicii 1n.mulpta en nllDlirnl de cite ori a fost aplicata, plus distan~a de Ja ultima ~ pinii. la boma de ()8,pit.

J ~.~ ilL _

. ~lntJhzator

.: iJrodafio 0

, .J>

"

Fig. 2.94. M4surarea dlstantelor eu pangllca de 50 m.

2.33. COREq'IRE CE SE ADUe IlASURATORILOR CU PAN6LICA.

Corectia de etalonare, Panglica poate fi mai lunga san mai seurti decit 50 m ~i diferenp" notata eu 6, reprezintit eroarea. Corec~ia va fi egaJa en ac~ eroare lua~ en aemn schimbat, inmulpti eu raportul dintre disatan~ mkura1A (D) I}i lungimea panglicii (d), raport ce reprezinti numaml de eite or! a-a aplicat pangliea pe dist-an~a totali, adicl :

..

o. = - e·D/d . (2.26)

Exempta.: 0 distanl' D = 800 m s-a misnrJ.t en 0 panglici. de otel de 50,00 m, care la '.' etalonare s-a glslt de 50,02 M. Eroaroa. unltara e = 50.00 - 50,02 = - 0,02 m, Ccreclia dc' etalonare vafi c. = 0,02. 16 = 0,32 m, Dlstuta D mlsurati pe teren va Ii egaIi eu 800~ 32 In.

Coreelia 'de temperaturi •. D~ se luereazi.la 0 altir temperatura. deelt tem.peratuxa. de etalonare (20'1) lungimea panglicii nu va fi de 50 m ~i astfel rezuItatul va fi afectat de 0 anumita eroare. tntrueit 180 fiecaire 5°0 diferent' de temperatm:i,panglica de 50 m se modifici eu 3 mm; coree~ia

de temperafitiIit se ea.lculeazi eu relapa : .

f-200 D(m) . 9 .

Cf =. • ·0 mm

5° d(m)

Bumplll: 0 distanti D = 800 m s-a mlsurat la 0 temperaturA de + 10'"C. Corectia de

temperaturA va Ii! .

(~.27)

100 - 2QO 800 .

~ = .-. s pun = - 96 mm !:! - 10 em

5° 50

DIstimta D mlsurati pe teren va' fi egall eu 799~90 m

2.34. BEDUCEREA DISTAJqELOR LA OlUZONT

. Suprafe1iele de teren, de eele mai multe orl, fiind inelinate, distaD1iele

m~urate intra punctele topografice sint distan'(ie tnclinate care, in vederea reprezentarii lor in plan, se redue la orizontallt (orizont). Dista.n.p ma8U-

rata direct se reduce la oiizont eu ajutornl formulei : .

d = z- cos cp (2.28)

102

Fig. 2.95. Reducerea distantelor Ia orizont ,I ·Ia nJvelul mirH:

a-I'edacua. distauSc:lOl:mid; 1I-J:cd_distanl~lOl:'m.arii ~ - Uct_ 1& nivelul mlzii

unde:

. I este distants. inelinata, iar ~ - ungbiul ·.de in~ (fig. 2.95,a).

Enm,i.:. Distant&. misurati pe teren I = 54,68 m, unghiul de'lnclinare .p',:"" 71r86C, cos, = = 0,992387, iar d= 54.,68 '0,992387 = 54,26 m,

Dacli, distant;a cOntine mai multe sec~iuni en pante diferite, unghiurile de tnelfnare se masoam S8parat pentm 'fieca.re seetinne fSi apoi tot separat se face reducerea.la orizont (fig. 2.95, b). Distan~ to1:a'm redUBi Ia. orizont este egaIa. en sums. di$m.t;eIor partiale reduse la .orizon11, ad,iclt; '.

(2.29) I:;

.Ob$eruatii. Distan\ele marl In caml geode&iei se redne 1a uivelul midi. Reducerea fie face conform flgurii 2.95, e uncle: D-Iuugimea. mlsuratl p. ftdusl Ja orizont; . H -1nll1itnea punctelor In raport en nivelul mlrii. Sn zona de. lu~; D. - luugbnea. D mud. la ni~ul mirli; 0- eentml PimJntului; .R - rua. Pimlntnlui (6379).

. 2.35. PREClZIA UASUBARn D~~OR PB' CAL'E D.IItECTA

L~ ~ distan~elor pe cale directA se pot produce eron, care ]a rindul lor pot fi sistematice ~i aooidentaJe !Ji grel}61i.

G:r~e s~' ~to~e nea.ten'P.ei operatorullii.·.C~e ~ ~w~te snrse de grel1eli sint: mscnerea gr~t§, in camet, 6ltirea. distantei "'"pe partea descrescindi a gra.da~iilor, fo~ea unor bncle e~~·tn cazul distan1ielor mari 0 alta sursa de ~li poate sa fie tin~ea ~iUt a eviden:~i fi~elor.

Pent;ru. evitarea gr~elilor' Be recomandA :rep~tare& lllAsu:ritorilor.

Da.ca cele'dona valori .obt;inute· stnt apropiate, &die§. ,Be. incadreaza in tolera.nte, s~ calcuJ:eaz§, valoarea medie, eeea oe repr-ezintit 0 valoare ma.i probabili. Misl':lmtorile pot fi eontrolate ~i printr-un alt 'procedeu, de

exemplu pe cale indirecti. ..... . . --. :

Erorile sistemaiiee sint provocate de:,· neetalonarea instmmentulnf, neglijarea .inf!uentei temperaturii,' i~irea din aliniamemt, piCheta.rea neeorespuneatoare a traBeului de misurat etc . .Aceste erori pot fi elimins.te printr-o :etalonare 00r0014,·· pritt aplicarea nnei corec~ii de temperatn.ri, prin jalo~ea §i pichetarea ~ootiL a aliniamentului.

. .

103

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful