Managementul deseurilor

Studiu de caz Municipiul Bucuresti

1.Constientizarea efectelor deseurilor
In present, si la nivelul tarii noastre s-a ajuns la constientizarea pericolului pe care il reprezinta deseurilor, atat ca urmare a necesitatii aplicarii directivelor UE in domeniul protectiei mediului cat si ca urmare a constientizarii atat din partea cetatenilor cat si a autoritatilor a pericolului pe care il reprezinta deseurile pentru sanatatea noastra cat si pentru imaginea tarii noastre . Aceasta preocupare pentru imagine si sanatate dar si pentru economisirea si protectia mediului se traduce in prezent printr-o noua stiinta Managementul deseurilor. Sesizarea pericolului pe care îl reprezintă acumularea deşeurilor, a declanşat în România acţiunea de cunoaştere, urmărire şi dorinţa de îmbunătăţire treptată a circuitului deşeurilor, de la apariţia lor, la sursa, şi până la eliminarea lor finală. La momentul actual, în practica eliminării deşeurilor se parcurge însa o perioadă dificilă prin creşterea continuă a cantităţii de deşeuri şi lipsa mijloacelor tehnice (instalatii, utilaje adecvate) pentru colectare, prelucrare, reciclare si valorificare. Constientizarea acestei situatii obliga la eforturi pentru unirea posibilitătilor interne cu sprijinul extern – material sau financiar – în scopul crearii bazelor unui sistem de gestiune care, în timp, sa conducă la „ecologizarea”, din punct de vedere al deseurilor, a tuturor activitătilor. In gestiunea deseurilor este necesara atingerea mai multor obiective, printre care se numără: • cunoaşterea cantităţii şi calităţii deşeurilor produse în România, a producătorilor şi a proceselor din care acestea rezultă, a traseului şi a destinaţiei finale a acestora; • reducerea cantităţii de deşeuri la producător, prin intervenţii în tehnologie sau prin valorificarea acestora printr-o veriga intermediară inclusă între producătorul şi gospodarul de deşeuri; • stabilirea, pentru deşeurile a căror apariţie nu se poate evita sau care nu se pot recicla, a unor modalităţi de eliminare sau reintegrare în mediu, cât mai puţin dăunătoare acestuia. Pentru punerea în practică a strategiei, este necesară specializarea în domeniul prelucrării deşeurilor a unor colective de cercetare, proiectare, executie, în vederea adaptării pentru România a unor soluţii moderne, cunoscute pe plan mondial.

In acest scop. În prezent la noi in tara . precum şi cadrul organizatoric. dar si în unele actiuni practice. Anumite tipuri de deşeuri sunt vândute ca materii prime secundare altor întreprinderi. Producerea de deseuri este rezultatul activităţilor economice si gospodaresti. Majoritatea deseurilor de productie se elimină fie pe depozitele industriale ale producstorilor. Implicarea si constientizarea din partea cetatenilor in colectare deseurilor consider ca este punctul forte al acestui program .In acelasi timp este esentiala asigurarea suportului financiar. Se impune o grijă deosebita care trebuie acordata educatiei civile si ecologice a cetatenilor. De aceea. fie pe depozitele reintroduse in circuitul economic in cadrul aceluiasi proces tehnologic ori utilizate ca materii prime secundare sau combustibile în alte procese tehnologice ale aceleiaşi întreprinderi (acţiuni de minimizare). Producatorii de deseuri industriale isi folosesc facilitătile proprii de colectare/transport. Cantitatea si calitatea deseurilor urbane depinde de standardul de viata si de modul de consum al populatiei. cat si cele nepericuloase – depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime în cadrul proceselor de fabricatie. numarul firmelor specializate în oferirea de servicii de gestiune a deşeurilor industriale este mic. se poate folosi sprijinul organizatiilor neguvernamentale cu profil ecologic. producătorii de deşeuri industriale contracteaza gestionarea acestora mai ales cu firmele de salubrizare urbana. iar activitatea acestora este limitata. atat ca domeniu. Consider ca organizarea gestiunii deseurilor este responsabilitatea celor care le-au generat. sprijinul cetatenilor este cel care va da substanta proiectelor instituite de autoritati in toate domeniile nu numai in ceeea ce priveste gestiunea deseurilor. cât şi a cetăteanului. . atât a agenţilor economici. fie le pregătesc în vederea reciclării (agenţi economici tip REMAT). cat si ca cifra de afaceri. Pentru realizarea acestui deziderat se propune cointeresarea în activităţile de reciclare a deşeurilor. iar deseurile industriale – atat cele periculoase. care să susţină managementul deşeurilor. care fie le reciclează direct. prin instituirea unui sistem de plati si reducere de taxe în raport cu acţiunile ce conduc la reducerea cantităţii de deseuri. eliminare sau contracteaza serviciile respective cu firme specializate şi autorizate conform legii.

efort redus din partea autoritatilor locale. modul de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestate. sortare. curăţenie stradală. Acestea desfasoara activitati de colectare. datorita mediului concurential în care se efectueaza. Gestiunea directa se realizeaza prin intermediul unor compartimente ale Consiliilor Locale. prin delegarea anumitor responsabilităţi.). colectarea taxelor de la beneficiarii de servicii sau pregatirea si realizarea investitiilor. doar activitătile de operare/administrare a activitatilor de salubritate.2. deşeuri metalice neferoase. operarea rampelor de depozitare etc. Legislatia in vigoare prevede ca organizarea gestiunii deseurilor urbane este obligatia Consiliilor Locale care isi indeplinesc aceasta sarcina fie direct. Exista o serie intreaga de avantaje ce decurg din utilizare sistemul de delegare/concesionare a serviciilor de salubritate printre care: calitatea mai buna a serviciilor. deşeuri metalice feroase. Consiliile Locale sau Judetene pot delega. prin divizarea teritoriului sau concesionarea separată a diferitelor tipuri de servicii (de exemplu: salubrizare menajeră. referitoare la valorificarea deseurilor industriale reciclabile. ale caror atributii se restrang la elaborarea politicilor de dezvoltare. exista peste 400 societăţi autorizate în baza Ordonantei de Urgenţa a Guvernului nr. aprobata prin Legea nr.Operatori In prezent la nivelul tarii noastre . controlul respectarii contractelor de concesionare si organizarea periodica . organizate ca servicii publice si autorizate conform legii. Delegarea gestiunii se face prin licitatie publica si pe baza unui contract de concesionare incheiat cu societati comerciale atestate. 426/2001. eficienta si flexibilitatea mai mare. prelucrare în vederea transformarii în materii prime secundare a urmatoarelor grupe: de deşeuri industriale. deşeuri de hârtie/carton şi plastic. Activitatea de salubrizare a unei localităţi poate fi concesionată unei singure firme prestatoare de servicii sau mai multora. administrarea/dezvoltarea sistemelor de infrastructura incredintate pe baza contractului de concesionare. fie indirect. Ele isi păstrează prerogativele de adoptare a strategiilor de dezvoltare a serviciilor si cele de supraveghere/control referitor la: calitatea serviciilor prestate. care au fost alese prin licitatie. integral sau partial. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile.

Eficienta folosirii resurselor naturale rezulta din raportarea cantitatilor de deseuri de productie. un criteriu important il reprezintă cantitatea si structura deseurilor. cu continut energetic Tipuri de deseuri Deseuri menajere -deseuri comerciale -deseuri de piata -namol de epurare -deseuri de salubrizare a strazilor -deseuri din tratarea apelor -deseuri alimentare -deseuri din cresterea si sacrificarea animalelor -deseuri spitalicesti Deseuri masive Deseuri de constructii -deseuri de lemn -deseuri de sortare -deseuri de material plastic -deseuri de celuloza -deseuri de textile -deseuri de uleiuri minerale -deseuri de piele si blana -alte deseuri -deseuri care trebuie Deseuri care trebuie . la deseurile urbane. Cantitatea totala de deseuri generata reflecta eficienta folosirii resurselor naturale. care depind în principal de activitătile industriale. care in general urmeaza nivelul consumului populatiei. 3.Clasificarea deseurilor Grupe de deseuri Deseuri care pot fi tratate biologic Subgrupe Deseuri menajere Alte deseuri care pot fi tratate biologic Deseuri care pot fi tratate Deseuri massive Deseuri de constructii Alte deseuri care pot fi tratate termic . In finalizarea contractelor. în functie de care se dimensioneaza si se structureaza baza tehnicii materiale pentru gestionarea deseurilor.de licitatii. respectiv raportul dintre productia si consumul de bunuri.

8 2000 83.0 6.0 35.84 51.0 5. tone) Total deseuri generate/deseuri urbane Deseuri de productie/deseuri urbane 1997 353.9 14.45 5. tabelul urmator reflecta evolutia structurii deseurilor pe anii 1997-2002.73 11.69 17. Categoria de deşeuri Total deseuri generate. din care: .0 1999 217.0 2002 55.3 211.4 15.3 47.1 2001 77.11 1998 114.15 346.deseuri de productie (mil.8 .eliminate din sortarea deseurilor de constructii Alte deseuri inerte eliminate din sortarea deseurilor de constructi deseuri de origine minerala -deseuri cu continut metalic Oxizi.9 36.7 70.15 6.8 50.9 5. cenusa.4 8.27 107. pulberi Deseuri de asbest Deseuri de ciment cu asbest Excavatii de pamant Moloz de constructii 4.9 77.4 10.4 6.deseuri urbane (mil. saruri Zgura.6 16. tone) . hidroxizi.6 6.Evolutia structurii deseurilor In vederea evidentierii structurii deseurilor am luat in calcul evolutia pe mai multi ani .

în timp ce Estonia si Bulgaria au o pozitie mai putin buna decat a României . vor fi furnizate informatii privitoare la prognoza.6 23.8 4.8 10.9 7. volumul si structura deseurilor necesare fundamentsrii investitiilor în infrastructura de gestionare a deseurilor. 5. O pozitie mai buna ocupa Slovenia.2 Bulgaria Cehia Estonia Ungaria Lituania Polonia România Slovenia 3.2 4.4 Deseuri urbane Deseuri de productie/ deseuri urbane 68.8 15.4 8.1 77.2 73.5 12.În funciie de durata pentru care se negociază contractul.6 14.3 6.1 133.56 5 1.2 1.7 1.Cehia.6 13.6 0. Polonia şi Ungaria.Lituania.Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE Tara Deseuri de producţie 219 39.4 1.2 Din analiza datelor furnizate de acest table reiese ca in comparaţie cu alte tări România ocupă o poziţie de mijloc din punct de vedere al raportului deseuri de productie/deseuri de consum.

asa cum sunt tarile membre ale Uniunii Europene.01. privind ambalajele şi deseurile de ambalaje. 6. .Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca. raportul productie/consum este de cateva ori mai mare decât în tarile UE. cat si diferentei în structura industriei. Conform prevederilor acestui OM. Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc tehnologii de productie „curate” -inclusiv reciclarea internă-. privind sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaje. care va fi realizata prin amendarea HG nr. 2/07. 349/2002 şi Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. producatorii si importatorii de produse ambalate – date privind ambalajele.95-3. sunt raportate anual date privind ambalajele şi deseurile de ambalaje de catre: • producatorii si importatorii de ambalaje. raportul productie/consum este foarte scazut (0. Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile Europei de Vest au fost închise în ultimele decenii. 349/2002. Este de mentionat ca. privind sistemul de raportare şi Deciziei 97/129/EC. iar importul de materii prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de deseuri. 1190/2002 transpun în legislatia romana 98% din prevederile Directivei 94/62/EC. Of.Managementul deseurilor de ambalaje În Romania in conformitate cu angajamentele asumate în Documentul de Poziţie CONF-RO 37/01.2003). HG nr. • unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje în vederea valorificării si Consiliile Locale – date privind deseurile ambalate. A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 349/2002. în tarile cu „economie post-industriala”. privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje (M. în România. asemenea tarilor Central si Est Europene. Cele 2% ramase pana la transpunerea totala a Directivei în legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului voluntar. aprobată prin HG nr. prin care au fost preluate în legislatia română prevederile Directivei 94/62/EC. nr. privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. în semestrul I 2004.5). 1190/2002. ale Deciziei 97/138/EC.

consiliile locale. precum si unitstile specializate. De asemenea. a fost realizata o baza de date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului. 1190/2002. cat si la nivel national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate.Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse ambalate. date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate în anul 2006. au raportat. care preiau direct de la generatori deseurile de ambalaje în vederea valorificarii. Cantitatea de ambalaje introduse pe piata în anul 2002 Hartie si carton 196 Plastic 192 Sticla 41 Metal 32 Lemn 87 Total 548 Sursaraport MAPM Sursacompoziţia deseurilor Cantităţi estimate 227 405 189 54 - 875 225 225 200 100 100 850 Deseuri de ambalaje generate . în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.

Prognozarea . prelucrarea .Cantităţi de ambalaje introduse pe piaţă [kt] Marja de eroare (%) Deseuri de ambalaje generate Hartie si carton 225 Plastic 225 Sticla 200 Metal 100 Lemn 100 Total 850 35 346 35 346 10 222 10 111 10 111 25 1137 Deseurile de ambalaje provin în proportie de circa 70% de la populatie. regasindu-se în deseurile menajere si 30% de la agentii economici. depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificarii deseurilor de ambalaje Anul Rata de reciclare (%) Rata de valorificare (%) 2003 21 21 2006 24 25 2007 25 27 2010 36 38 2012 44 48 2013 44 54 Colectarea deseurilor . 7.

sticla va fi colectată exclusiv prin aport voluntar). cu separarea celor din sticlă (din motive tehnice. Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva sa înceapa din anul 2008. când se atinge un coeficient de 90%. data la care se va considera că procesul de realizare a colectării deseurilor va ajunge la 100%. după care 10%/an până în 2017.Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza. în primul rand. . deseurile de ambalaje fiind colectate separat si tratate în statii de sortare. pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori). coeficientul de colectare este de circa 10%. Eficienta investitiilor realizate depinde de sensibilizarea întregii populatii. În prezent. coeficientul de colectare selectiva va fi de 8%. Sistemul de colectare selectiva. dupa care resterea va fi de 2%/an până în anul 2012. care va rămâne constant până în anul 2022. • o colectare specializata a deseurilor biodegradabile. de 9%/an în perioada 2012-2017 şi de 2%/an în perioada 2017-2022. cu exceptia celor din mediul rural. estimânduse o crestere de 1%/an până în 2007 şi de 7-8% până în 2012. Pentru mediul urban (mai mare de 3000 de locuitori). referitor la necesitatea colectarii selective. coeficientul de colectare selectiva va fi de circa 7%. coeficientul de colectare este de 90%. creşterea urmând a fi de 8%/an până în anul 2012 şi de 10%/an în perioada 2012-2017 când se atinge un coeficient de 90%. va cuprinde: • o colectare specializata a deseurilor de ambalaje. • mediul urban – în anul 2008. Pentru mediul rural. coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100%. cand se va atinge un coeficient de colectare selectiva de 90%. când se va ajunge la colectare de 100%. creşterea urmând a fi de 6%/an până în anul 2012 şi de 12%/an în perioada 2012-2017. • mediul rural – în anul 2008. colectarea deseurilor nu este înca generalizata. adaptat la diferite zone. coeficientul de colectare selectivă va fi 6%. În cazul României. acesta estimându-se ca va ramane constant pana în 2007. • o colectare clasica (reziduuri menajere). creşterea urmând a fi de 7%/an pana în anul 2012. în cea mai mare parte prin depunerea voluntară a ambalajelor menajere. Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum urmează: • mediu urban dens – în anul 2008. modul de comportare al fiecarui cetatean. care va rămâne constant până în anul 2022.

zone montane) Depozitarea deşeurilor În conformitate cu angajamentul asumat în documentul de pozitie CONF-RO 37/01. privind depozitarea deseurilor.677 milioane Euro. urmând ca. precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei. subterane. Directiva privind gestiunea deseurilor rezultate din industria extractivă va fi transpusă în România. mediu rural dispersat. conştientizare populaţie . 162/2002. 8. Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora până în anul 2020 sunt de 1. cât şi după expirarea acestuia. se estimează că România va construi. până în 2020. prevăzută pentru trimestrul III 2004. Pentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata. • 2007-2017: extinderea colectării selective la nivel naţional.Previzionarea costurilor economice pentru depozitare In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fost realizat. depozitele se clasifică în: • depozite pentru deseuri periculoase. aerului. transpunerea sa fie realizată în totalitate. un număr decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase. România a transpus Directiva 1999/31/CE prin HG nr. În funcţie de natura deşeurilor depozitate.082 milioane Euro. după aprobarea si publicarea actului comunitar. acţiune urmată de închiderea celor neconforme din zonarespectivă. deci. în special poluarea apelor de suprafaţă. iar cele de operare vor fi de1. a solului. • depozite pentru deseuri inerte. pe întreaga durată de viaţă a depozitului. • depozite pentru deseuri nepericuloase. Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe cât posibil a efectelor negative asupra mediului. • 2017-2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective. inclusiv a efectului de seră. . pe trei perioade: • 2003-2006: experimentare (proiecte pilot). la revizuirea actului normativ naţional. informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esential. concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare. Prevederile Directivei 99/31/CE nu se aplica deseurilor miniere.Implementarea colectării selective se va realiza în mai multe cazuri. conforme cu cerinţeleDirectivei. Nivelul de transpunere a Directivei 99/31/CE este de 98%.

307 milioane Euro. EURO. operare şi reabilitare se vor ridica la 6. Studiu de caz La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul deseurilor se ocupa REBU. aşa cum sunt definite în Directiva 1999/31/CE. Costurile de investiţie estimate până în anul 2020. costurile de închidere/reabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la 199 milioane Euro. Costurile totale de investiţie. În România nu există până în prezent depozite de deşeuri periculoase.169 milioane Euro. Brăila. Costul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor printr-o creştere până în 2020 de cca.Din scenariul realizat până în anul 2020 inclusiv. Timişoara. pentru extindere capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1. Buzău. Compania a fost infiinţata în anul 1997 prin transformarea vechii Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE – Entsorgung AG. REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL. până în anul 2020. în portofoliul . Costurile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50% din totalul costurilor de investiţie şi operare pentru sectorul „Managementul deşeurilor”. Galaţi. costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate la un depozit şi de realizare a platformelor de compostare. REBUeste unul dintre cei mai importanţi prestatori de servicii de salubritate din ţară. Dacă la aceasta sumă se adaugă costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a fracţiei biodegradabile. Tulcea. USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil. iar cele de operare vor fi 1.600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne. 25 Euro/locuitor/an) 9. cu un capital social la data înfiinţării de peste 7 mil.559 milioane Euro.916 milioane Euro. 3 ori a taxei de depozitare (de la 8 Euro în prezent la cca. pentru implementarea totală a directivei rezultă un necesar de 8. REBU SA este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti. Deva. Având 1. care prestează servicii de salubrizare în cele mai importante oraşe ale ţării : Bucureşti. Oradea.

REBU obtine. indepartarea surplusului de pamant de la rigola. Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor.său de clienţi numărându-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul in Capitala. Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la certificarea conform standardelor ISO 14001:1996 pentru Sistemul de Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 18001:1999 pentru Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii în Muncă. completat şi modificat prin Acte adiţionale. Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere.08. REBU a amplasat in cele doua sectoare peste 300 de eurocontainere de 1. din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei. pentru o perioadă de 5 ani.1 mc si a montat peste 8.000 de recipiente mici de precolectare. Spalare carosabil. In iunie 2004. in anul 2004 . Pentru cresterea gradului de confort citadin.1997. fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TÜV Rheinland Germania. Compania isi desfasoara activitatea în baza Contractului de prestări servicii publice de salubrizare încheiat cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti în data de 18. . Astfel. Stropire carosabil. Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei sunt grupate in doua categorii: Servicii de curatenie cai publice :     Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar. REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 9001:2000 – sisteme de management ale calităţii din anul 2002.

cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ "Verde Curat" . In colaborare cu Primaria Sectorului 4. Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape: • • • Identificarea unităţilor de învăţământ care urmează să fie introduse în acest program de educare Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de învăţământ participantă la programul iniţiat de REBU Dotarea unităţilor de învăţământ cu recipienţi corespunzători colectării selective .  Imprejmuire terenuri virane. Programul are ca scop educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare. -scăderea cantităţii de deşeuri depuse în rampă. -educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare.  Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri. In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti de importanta colectarii selective Ca obiective specifice ale programului mentionez : -crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă. curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul cetatenilor. Salubrizare depozite necontrolate. Servicii specifice sezonului de iarna: • • deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare.

Dotarea unităţilor de învăţământ cu recipienţi corespunzători colectării selective Elaborarea de teme si concursuri având ca tema colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de învăţământ. Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape:        Nominalizarea unităţilor de învăţământ care urmează să fie introduse în acest program de educare Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de învăţământ participantă la programul iniţiat de REBU Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de învăţământ . • scăderea cantităţii de deşeuri depuse în rampa • educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare.• • • Elaborarea de teme si concursuri având ca obiectiv colectarea si reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv Stimularea unităţilor de învăţământ in colectarea selectiva Impreuna cu Primaria Secorului 1. REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4 programul ”Sa colectam selectiv in gospodarie” prin care se doreste implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiva. Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare. dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ "Si eu ocrotesc natura". cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector. Ca obiective specifice ale programului mentionez: • crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă. . scăderea cantităţii de deşeuri depuse în rampă.

sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. „Impreuna pentru natura” este organizat de Asociatia Ecosophia. ajutand la transformarea grijii pentru mediu dintr-o corvoada – intr-o obisnuinta. .Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul „Impreuna pentru natura” “Impreuna pentru natura” isi propune sa educe copiii in spiritul protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate de protectia mediului. in colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor. Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia publicului larg asupra acestor aspecte. cu sprijinul Muzeului de Istorie Naturala „Grigore Antipa” si al Gradinii Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA.

.

.

.

Anexe .

Operatori 3. Prognozarea .Clasificarea tipurilor de deseuri 4. Studiu de caz Anexe Bibliografie . prelucararea .Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE 6.Constientizarea efectelor deseurilor 2. depozitarea si valorificarea deseurilor de ambalaje 8. Previzionarea costurilor economice pentru depozitare 9.Evolutia structurii deseurilor 5. Managementul deseurilor de ambalaje 7.Cuprins: 1.

Florian Grigore –“Elemente de economia si managementul mediului “. Bucuresti 2004 *** OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile ***Lg. 162/2002 privind depozitarea deseurilor .Bibliografie: Vladimir Rojanschi. 426/2000 privind valorificarea deseurilor industriale reciclabile ***HG 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje ***OMAPM 1190/2002 privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje *** HG. Florina Bran . Editura Economica .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful