UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA ENERGETICA MASTER SURSE REGENERABILE

PILE DE COMBUSTIE CU MEMBRANA SCHIMBATOARE DE PROTONI

GRUPA : MS9

CUPRINS

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ISTORIA PILEI DE COMBUSTIE FUNCTIONAREA PILELOR DE COMBUSTIE EVOLUTIA SI CLASIFICAREA PILELOR DE COMBUSTIE DESCRIEREA PEMFC PRINCIPIU DE FUNCTIONARE AL PEMFC CERCETARI IN DOMENIU MODELAREA PEMFC DOMENII DE APLICABILITATE ALE PEMFC AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE PILELOR CU COMBUSTIE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

3 5 6 7 13 15 17 18 20 21 22

1. ISTORIA PILEI DE COMBUSTIE
2

care a incercat sa inverseze procesul electrolizei. Ca surse cu o mare densitate energetica.Principiul ce sta la baza functionarii pilelor de combustie a fost descoperit in 1839 de fizicianul si judecatorul scotian Sir William Grove. firma ONSI Corporation din SUA. Bateria cu gaz a lui Sir William Groove. prima celulă de combustie Desi au trecut peste 150 de ani de la prima atestare a principiului lor de functionare. pilele de combustie nu sunt inca accesibile publicului larg. Incepand din acel moment si continuand cu misiunile spatiale ce au urmat. si continua sa furnizeze electricitate si apa pentru navetele spatiale actuale. ele au devenit fezabile atat pentru aplicatii stationare. este inversul acestui proces. cat si pentru cele portabile. Pila de combustie sau "bateria cu gaz". In prezenta unor electrozi de platina. Experimentul a constat in aplicarea unei diferente de potential intre doi electrozi de platina. El a realizat astfel prima pila de combustie pe care a denumit-o „pila cu gaz” (“gas voltaic battery”). obtinandu-se hidrogen si oxigen. utilizati ca si catalizatori. pilele de combustie au fost din ce in ce mai folosite si s-au dovedit mai sigure decat reactoarele nucleare si mai ieftine decat celulele solare. Acest model. De exemplu. electroliza va functiona in sens invers si se va produce curent electric ce va fi extras printr-un circuit extern conectat la doi electrozi. odata cu lansarea programul spatial american. nefiind dintre cele mai performante. a introdus pe piata modelul stationar PC25 in 1992 si a vandut aproape 250 de exemplare pana in prezent. Pilele de combustie au furnizat energie pentru modulele spatiale Gemini si Apollo. asa cum a fost numita prima data. a devenit evidenta importanta stiintifica si tehnica a pilelor de combustie si ele au patruns in prim planul tehnologiilor din domeniul energetic. Cercetari serioase pentru construirea unui generator electric practic au fost incepute dupa 1960. Incepand din anii '90. functioneaza pe baza de gaze 3 . proces numit electroliza. datorita pretului ridicat pe care il presupunea constructia lor.

Intre timp. FUNCTIONAREA PILELOR DE COMBUSTIE 4 . Avantajele lor. functionare silentioasa si fiabilitate mult mai mare decat a motoarelor cu ardere interna. in energie electrica. adica transformarea directa. a energiei chimice continute intr-o mare varietate de substante. O directie alternativa de obtinere a energiei electrice o constituie conversia electrochimica a hidrogenului si oxigenului. Spre deosebire de pilele primare. datorata unui numar redus de componente mobile. sau de acumulatori (pile secundare). reactantii sunt transportati tot timpul la electrozi. pilele de combustie se caracterizeaza prin faptul ca in cazul lor. mai multe companii au lansat pe piata diferite tipuri de pile de combustie ce si-au demonstrat eficienta in diferite categorii de aplicatii. denumite uzual “baterii”. iar produsii de reactie sunt eliminati permanent. 2. nepoluantă si silentioasa. evidentiate teoretic si practice.naturale si ofera o eficienta electrica de 40% si o eficienta totala (electrica si termica) de 80%. poluare aproape nula. ii fac pe unii specialisti sa considere ca ele reprezinta una dintre cele mai importante surse de energie ale viitorului. in conditiile unor emisii poluante extrem de mici. Principalele lor avantaje sunt: eficienta marita.

Toate pilele de combustie au o structura asemanatoare: acestea contin doi electrozi separati de un electrolit si conectati intr-un circuit extern. la electrozi. iar catodul este alimentat cu un oxidant (de regula. cu mentiunea ca aici avem in plus un flux al reactantilor care intra in interiorul dispozitivului si unul al produsilor de reactie care sunt eliminati permanent. In general. EVOLUTIA SI CLASIFICAREA PILELOR DE COMBUSTIE 5 . La o anumita temperatura. scazand energia de activare ce permite ruperea moleculelor. Functionarea este similara cu cea a bateriilor. Anodul este alimentat cu combustibili lichizi sau gazosi. oxigenul din aer). aici avand loc oxidarea lor directa. caldura si apa. 3. Acoperirea electrozilor cu catalizatori (metale nobile) favorizeaza ionizarea. exista un echilibru intre molecule si ioni. Electrozii sunt permeabili si au o structura poroasa. pentru a permite trecerea moleculelor substantelor implicate in reactie. se poate spune ca o pila de combustie este un dispozitiv ce realizeaza reactia inversa electrolizei.Pila de combustie este un dispozitiv electrochimic ce utilizeaza hidrogenul si oxigenul pentru producerea de energie electrica. elementul de baza al acesteia reprezentandu-l electrolitul aflat intre cei doi electrozi.

pilele de combustie de inalta temperatura functioneaza la 600-1000°C.Phosphoric Acid Fuel Cell) .In vederea obtinerii unei eficiente cat mai mari.Molten Carbonate Fuel Cell) . de asemenea. in timp ce ultimele 2 sunt solide.Solid Oxide Fuel Cell). DESCRIEREA PEMFC 6 . Acestea sunt clasificate de obicei dupa tipul electrolitului folosit.pilele de combustie de joasa temperatura sunt AFC. Anumite pile functioneaza cu hidrogen pur si in consecinta au nevoie de un dispozitiv suplimentar. Acestea sunt de doua tipuri: MCFC si SOFC.Polymer Electrolyte Fuel Cell) . acesta fiind un polimer organic solid .acid fosforic (PAFC . oamenii de stiinta si inventatorii au proiectat multe tipuri si dimensiuni de pile de combustie cu specificatii tehnice diferite.carbonat topit (MCFC . PEMFC.ce are ca avantaj reducerea coroziunii. numit “reformator” pentru a purifica hidrogenul.acid poly-perflourosulfonic . astfel ca o alta clasificare poate fi facuta in functie de temperatura de functionare. Alte tipuri de pile pot tolera un anumit nivel de impuritati. Tipul de combustibil depinde de asemenea de electrolit.Alkaline Fuel Cell) .oxizi solizi (SOFC . dar au nevoie de temperaturi mai mari pentru a functiona eficient.membrana acida polimerizata cu schimb de protoni (PEMFC. Astazi. . temperatura de operare.hidroxizi alcalini (AFC . Tipul electrolitului determina. Exista astfel pile de combustie de joasa temperatura si de inalta temperatura: . Unele tipuri de pile au nevoie de circularea permanenta a electrolitului lichid prin folosirea unor pompe. Primele trei tipuri se inscriu in categoria electrolitilor lichizi. principalele tipuri de electrolit sunt: . 4. DMFC si PAFC.

unde combustibilul ce alimenteaza pila este oxidat. Pilele de combustie sunt mai eficiente din punct de vedere energetic fata de motoarele cu combustie. Una din cele mai comune pile de combustie este pila de combustie cu membrana schimbatoare de protoni. si un electrolit. pilele de combustie emit doar caldura si apa. Membrana trebuie pastrata umeda pentru a permite trecerea particulelor prin ea. Anodul este electrodul la care oxidarea (eliberarea de electroni) are loc. Drept electrolit intr-un sistem bazat pe pile de combustie PEM este utilizata o membrana polimerica . dar nu conduce electroni. Pila de combustie PEM consta intr-o membrana electrolitica introdusa intre un anod (electrodul negativ) si un catod (electrodul pozitiv).de tip Nafion. cat si catodul pilei de combustie sunt compuse dintr-o placa bipolara ce sustine canalele de curgere a gazului. organic. un catod. solid de consistenta ambalajelor de plastic si de grosimea a 2-7 foi de hartie. Aceasta permite solutiei sa conduca electricitate. o pila de combustie tip PEM este formata din 3 elemente de baza: un anod. unde are loc reducerea moleculara a oxigenului. Anodul este compus din particule de platina plasate pe particule de carbon. iar hidrogenul poate fi furnizat dintr-o varietate de surse. un strat de difuzie a gazului si un strat de cataliza a gazului. Bateria de celule de combustie PEM este un compus subtire. Platina 7 . Intro celula de combustie. Atat anodul. eliminand problemele privind poluarea aerului si efectul de sera. anodul este negativ din punct de vedere electric. Aceasta membrana functioneaza ca si un electrolit: o substanta care conduce ioni incarcati (in acest caz protoni).Ca majoritatea dispozitivelor electrochimice. Daca este folosit hidrogenul pur pe post de combustibil.

Cantitatea de energie produsa de o pila de combustie depinde de mai multi factori. Catodul reprezinta electrodul la care reducerea (castigarea de electroni) are loc. Placile de curgere indeplinesc cateva functii importante: (1) canalizeaza hidrogenul si oxigenul la electrozi. Membrana permite protonilor sa treaca catre catod. Intr-o celula de combustie. unde catalizatorul separa electronii de protoni. Anodul este poros astfel incat hidrogenul sa poata trece prin el. Catodul este format din particule de platina sustinute de particule de carbon in mod uniform. temperatura la care opereaza. Platina se comportăa ca si un catalizator. marimea celulei. (2) canalizeaza apa si caldura afara din celula de combustie si (3) conduc electronii de la anod in circuitul electric. si presiunea la care gazele sunt furnizate de celula. dar opreste electronii. La catod. electronii incarcati negativ si ionii de hidrogen incarcati pozitiv (protoni) se combina cu oxigenul pentru a forma apa si degajand caldura. incluzand tipul pilei de combustie. Electronii trebuie sa inconjoare membrana prin circuitul extern. crescand intensitatea reactiei de reducere. O singura pila de 8 . catodul este pozitiv din punct de vedere electric. Catodul este poros permitand oxigenului sa treaca prin el. si de la circuitul electric inapoi la catod. Placile de curgere Hidrogenul (H2) este condus spre anod. crescand intensitatea procesului de oxidare. Curgerea electronilor da nastere curentului electric.actioneaza ca si un catalizator.

Protonii liberi in solutie se pot astfel deplasa si mobilitatea lor sta la baza a ceea ce s-a numit “conductie protonica”. sub 50 µm. Membranele de polimer acid pot fi realizate in folii extrem de subtiri. Acesta este unul dintre avantajele principale ale acizilor polimerizati. Acesta este un copolimer de acid perfluorosulfonic si PTFE in forma acida. realizat cu aproximativ 40 de ani in urma de firma Dupont. Pe de alta parte. Celula de combustie PEMFC utilizeaza un electrolit polimerizat in forma unei membrane foarte subtiri si permeabile. obtinerea unor densitati de putere crescute. O baterie tipica din celule de combustie contine sute de celule de combustie. Acest lant contine din loc in loc structuri chimice terminate cu gruparea SO3H.16 V . facand posibila micsorarea dimensiunilor pilei si prin urmare. Unul dintre polimerii cei mai folositi este deja renumitul “Nafion”.combustie produce mai putin de 1. Polimerul folosit contine de obicei un derivat organic al acidului perfluorosulfonic prins intr-un lant de politetrafluoretilen (PTFE sau teflon).sunt mai degraba prinsi in molecula polimerului decat liberi in solutie. Hidrogenul acestei grupari se disociaza de molecula cand aceasta este umezita si apare in solutie ca proton. Polimerul este rezistent din punct de vedere chimic si durabil. Scaderea grosimii foliei de electrolit scade considerabil rezistenta interna a pilei si. 9 . De aici vine si denumirea acestui tip de pila (PEM): de la expresia “proton exchange membrane” sau. scad si pierderile rezistive din interiorul ei. Membrana functioneaza ca un separator si un electrolit solid ce permite transportul selectiv de cationi prin jonctiunea pilei. celule de combustie individuale sunt combinate in serie. Pentru a creste cantitatea de electricitate generata. de asemenea. anionii SO3 .se pare suficient pentru o mica aplicatie. de la “polymer electrolyte membrane”. prin urmare. intr-o baterie de combustie. Membranele Nafion PFSA au o utilizare larga in pilele de combustie cu membrana cu schimb de protoni (PEM).

Desi utilizarile initiale ale Nafionului au vizat realizarea de membrane separatoare in industria electrochimica. 10 . Folosirea unui polimer solid elimina necesitatea unui compartiment etans pentru electrolitul lichid precum si coroziunea si problemele de siguranta legate de acesta. dar cea mai importanta este la realizarea pilelor de combustie. reprezinta frecventa radicalilor neutri si ai celor acizi in structura polimerului. Acest ansamblu PEM este cunoscut sub numele de membrana cu catalizator depus (CCM).1 μm si incastrate cu o parte intr-o folie de hartie grafitata. este depus sub forma de nano clusteri (3-5 nm) pe un suport de grafit .7 . de obicei platina.particule de grafit de 0. Acizii polimerizati din categoria Nafionului sunt cunoscuti in literatura de specialitate si ca “superacizi” datorita aciditatii lor foarte ridicate. in special in domeniul separarii clorurilor alcaline. aplicatiile ulterioare au fost variate. Raportul n/m este marimea ce caracterizeaza aciditatea polimerului solid. mai mari decat a acidului sulfuric pur. Doua folii sunt aplicate pe ambele parti ale membranei formand straturile de catalizator pentru anod si catod. Alaturat este reprezentata structura chimica a Nafionului. in care n si m. O varianta avansata a unui ansamblu de celula PEM cu catalizator depus Catalizatorul.

Utilizarea catalizatorilor este foarte importanta. la temperaturi mai mari exista riscul evaporarii apei din membrana. o cantitate mai mare de catalizator este necesara la catod. pilele cu schimb de protoni sunt in mod special vulnerabile la cresterea cantitatii de apa din membrana. o metoda este utilizarea unui aliaj catalitic Pt/Ru. Cantitatile ridicate cresc rezistenta pilei la “otravirea” cu monoxid de carbon. ce contine CO in concentratie mai mare de 50ppm. in cazul utilizarii unui hidrogen impur. 11 . Performantele acestor pile se reduc oricum simtitor daca se foloseste un hidrogen rezultat prin reformare. iar cantitatile utilizate sunt mai mari decat in cazul altor pile. Aproximativ 50% din puterea maxima este disponibila imediat la temperatura camerei.in jur de 80ºC. cu o scadere a performantei catalizatorului de platina. la fiecare electrod. Prezenta ruteniului modifica structura catalizatoruului si face absorbtia monoxidului de carbon in acesta mult mai dificila.Hartia grafitata poate fi eliminata complet daca se depune un strat mai gros de catalizator (5μm) care sa formeze un strat conducator electric pe membrana. Temperatura scazuta de functionare asigura o pornire rapida si nu necesita o izolatie termica pentru protectia personalului. Temperatura nu poate fi crescuta peste 80°C. Recentele descoperiri in domeniul designului si performantei ofera posibilitatea scaderii considerabile a costului pilelor PEM. trebuie luate masuri suplimentare pentru evacuarea apei in exces. comparativ cu alte modele ce necesita utilizarea acizilor foarte corozivi. deoarece. Puterea totala este atinsa in aproximativ 3 minute in conditii normale. Eficienta electrica este intre 40-50% si temperatura de operare . Se foloseste de obicei platina. Electrolidul solid nu prezinta scurgeri sau crapaturi si temperatura de operare este suficient de mica pentru a putea fi folosite in casa sau in masina. fenomen ce poate distruge pila. Datorita temperaturii joase.4 mg/cm 2. Conditiile moderate de functionare constituie un mare avantaj al acestor pile. in cantitati de minim 0. De aceea. datorita ionizarii mai dificile a oxigenului. De asemenea. la care catalizatorii sunt putin activi. Pilele astfel realizate genereaza intre 50 si 200 KW. a ceramicilor mentinute la temperaturi inalte sau a sarurilor topite. Membrana cu schimb de protoni pe baza de Nafion functioneaza de obicei sub 70-85°C. Pe de alta parte. in constructia acestor pile. aceasta poate apare datorita productiei constante de apa la catod si poate bloca difuzia reactantilor. Pentru a impiedica otravirea anodului cu CO. se setimeaza ca pretul membranelor de polimeri acizi va scadea cu un ordin de marime pe masura ce va creste productia lor. Dar combustibilul trebuie sa fie purificat si folosesc deasemenea catalizatori de platina de ambele parti ale membranei care maresc costurile de productie. datorita temperaturii joase de functionare (7080°C).

La densitati mai mari de putere este introdusa intre fiecare doua celule adiacente o placa electroconductoare suplimentara cu un sistem de canale pentru apa de racire. folosind CCM. 5. este prezentat un model de Ansamblu Membrana Electrod (MEA). in timp ce electronii sunt transportati de placa electroconductoare spre celula urmatoare.In figura de mai jos. PRINCIPIU DE FUNCTIONARE AL PEMFC Principiul de functionare al pilei de combustie cu membrana polimerica schimbatoare de protoni este relativ simplu: 12 . Modelul stratului electrocatalitic al CCM Gazul este introdus lateral prin marginile electrodului spre interiorul acestuia. Alimentarea cu gaz si colectarea electronilor se face printr-o placa profilata conductoare de gaz care formeaza limita exterioara a unei celule.

formand apa. producandu-se astfel un curent electric. Electrozii sunt conectati la o sarcina exterioara care poate fi de exemplu. partea de catod. Hidrogenul rezultat in urma procesarii gazului metan este oxidat la anod rezultand doi electroni si doi protoni.la anod. Protonii migreaza prin membrana polimerica si ajung la partea catodica. conform reactiei (1): H2 → 2H+ + 2e(1) Protonii migreaza prin membrana. acest circuit electric inchizandu-se la catod. reactia totala intr-o pila de combustie de tip PEMFC poate fi scrisa astfel (3): 2H2 + O2 → 2H2O (3) Parametrii unei PEMFC Tensiunea electromotoare: DG = DH – TDS = – 286000 J – (298 K) (–163. formand ansamblul membrana-electrod (MEA). buna conducatoare de protoni.. . un motor al unui automobil.200 J 13 . unde electronii se recombina cu protonii in prezenta oxigenului. molecula de hidrogen se „sparge” in protoni si electroni. Conform reactiilor (1) si (2). asezata intre doi electrozi pe care se afla depus stratul activ de catalizator. global este creata o cantitate de caldura.se alimenteaza cu hidrogen partea de anod a membranei si cu oxigen sau aer.2 J/K) = – 237. astfel incat. iar electronii trec printr-un circuit exterior unde sunt „utilizati„ de un consumator.→ 2H2O (2) Reactia (1) este usor endotermica. iar reactia (2) este puternic exotermica. placile bipolare pe suprafata carora se afla canalele de transport ale reactantilor (H2 sau metanol/O2 sau aer) fiind plasate de o parte si de alta a MEA. Oxigenul sau aerul umidificat este redus la catod in prezenta protonilor si electronilor producandu-se apa la suprafata membranei conform reactiei (2): O2 + 4H+ + 4e. electronii fiind dirijati printr-un circuit exterior. Pila de tip PEM este formata dintr-o membrana polimerica solida.

Bilantul energetic: Energia chimica a combustibilului = Energia electrica + Energia calorica 6.)= 0.5 kJ / min.7 kJ / min.5 kJ / min.DE = – DG / nF = – (– 237200 J / 2 * 96487 J/V) = 1.16 V – 0. CERCETARI IN DOMENIU 1.6 Viteze de generare a caldurii: Q = Ptotal – Pel = (Videal * Ipila) – (Vpila * Ipila) = (Videal – Vpila ) * Ipila = (1. + 2. ) / (1.46 V * 60 C / s * 60 s / min.7 V) * 60 A = 0. = 1560 J / min. puterea si energia: η = Pel / Ptotal = Pel /(Q + Pel)=(2.23 V Randamentul. Sistem integrat de producere a energiei electrice pe baza de celule de combustibil de hidrogen cu membrana schimbatoare de protoni: 14 .

in cadrul proiectului s-a obtinut o instalatie pilot de producere a hidrogenului prin reformarea catalitica a CH4 in curent de abur cu o putere de generare de 0. dar si proiectarea unui nou tip de ansamblu de celule electrochimice care sa alcatuiasca un electrolizor de tip PEM capabil sa furnizeze hidrogen la un cost scazut si presiune ridicata.. Sistem inovativ de producere a energiei electrice utilizand pile de combustie de tip PEM la temperaturi ridicate alimentate cu hidrogen produs prin reformarea acidului acetic: . elaborarea unei tehnologii competitive de producere a ansamblurilor de pile de combustie de mica putere (5 kW). Cercetari privind optimizarea geometrica si termodinamica a ansamblurilor de pile de combustie de tip PEM: .obiective: dezvoltarea unui reformer catalitic cu membrana permselectiva utilizat la producerea hidrogenului din acid acetic.obiectivele principale urmaresc realizarea unui sistem integrat de conversie a energiei utilizand surse regenerabile si pile de combustie. elaborarea documentatiei tehnice de realizare a unui ansamblu de pile de forma cilindrica alimentate cu hidrogen si aer cu o putere electrica utila de 1KW. 4.obiectiv: dezvoltarea de solutii alternative de producere a hidrogenului -electroliza cu membrana polimerica schimbatoare de protoni. Dezvoltarea unui sistem de producere a hidrogenului. prin metoda electrolizei cu membrana schimbatoare de protoni: . 2. capabil sa alimenteze un ansamblu de pile de combustie de max 2 kW. determinari experimentale in vederea stabilirii performantelor functionale. Implica dezvoltarea si realizarea a noi procese si materiale.proiectarea si realizarea unui ansamblu de pile de combustie. dezvoltarea unei tehnologii inovatoare 15 . Sistem integrat de conversie a energiei din surse regenerabile: .5 Nm3/h . la costuri scazute. 5. 3.

dar in conditii de functionare variabile (presiune. de determinarea geometriei optime de curgere a fluidelor sau de integrarea pilelor de combustie in sisteme complexe de producere a energiei 16 . Sistemul va fi utilizat atat pentru aplicatii mobile. Dezvoltarea si implementarea de noi solutii in vederea imbunatatirii performantelor pilelor de combustie cu membrana schimbatoare de protoni: . Sistem de control multivariabil de tip robust pentru ansamblurile de pile de combustie de tip PEM.obiectiv: realizarea unui sistem de control multivariabil de tip robust pentru un ansamblu de pile de combustie PEM. electrozilor si placilor bipolare care constituie partile componente principale ale unei pile de combustie care sa lucreze la temperaturi mai mici de 100°C. 6. materiale carbonice) si gasirea de solutii noi si inovatoare in vederea realizarii membranelor. temperatura. Stabilirea comportarii in regim de functionare tranzitoriu. catalizatori.de realizare a pilelor de tip PEM (HT-PEM) care sa opereze in domeniul de temperaturi 120-200°C.obiectiv: obtinerea de materiale speciale (polimeri. cat si pentru aplicatii stationare intr-o gama de puteri de pana la 5 kW. 7. . integrarea pilei HT-PEM cu reformerul catalitic. MODELAREA PEMFC Modelarea matematica a diferitelor aspecte implicate de functionarea unei pile de combustie. 7. compozitie a gazelor reactante) si la opriri/porniri repetate.

procesele complexe de difuzie a speciilor implicate in proces. 17 . Ecuatiile curgerii fluidelor se obtin prin efectuarea bilanturilor generale sau diferentiale de masa. DOMENII DE APLICABILITATE ALE PEMFC Pilele de combustie reprezinta o sursa de energie alternativa care pe viitor ar putea sa inlocuiasca o mare parte din sursele conventionale de energie care sunt folosite in prezent. 8. uzura materialelor . facilitand intelegerea modului in care parametrii modelului afecteaza performanta pilelor de combustie. etc. transportul protonilor prin membrana. curgerile multifazice si multicomponente. forte si energii. potentialul electric si densitatea de curent. Un model detaliat pentru analiza dinamicii fluidelor trebuie sa cuprinda un set complet de ecuatii care sa descrie curgerea fluidelor in medii poroase. transferul de masa si de caldura. reactiile chimice si electrochimice ce au loc in stratul de cataliza al pilei de combustie. Principiul general de functionare al unei pile de combustie este de transport al amestecului de gaze si de transformare a speciilor implicate in reactiile electrochimice.electrice a constituit unul din domeniile pe care s-a pus accent in optimizarea acestor tehnologii.

aplicatiile stationare . . vapoarelor sau submarinelor.aplicatii in transport – celulele de combustie pot fi folosite ca surse auxiliare de putere pentru propulsia autovehiculelor. aparate radio.celulele de combustie pot fi utilizate pentru a alimenta o varietate de dispozitive portabile. . fiabile si cu o durata de viata care sa depaseasca 40. pentru a furniza putere electrica locatiilor izolate.000 de ore in conditii de functionare in sisteme descentralizate de producere a energiei.aplicatii diverse . aceste pile au emisii poluante nule in cazul in care sunt alimentate direct cu hidrogen si aproape zero in cazul in care sunt cuplate cu un sistem de reformare in cadrul unui sistem integrat. . Acestea isi concentreaza activitatea de cercetare pe dezvoltarea de pile de combustie si ansambluri de pile de combustie robuste. camioanelor. dar pot rezista de trei ori mai mult până să fie alimentate. la echipamente mai mari cum ar fi generatoarele portabile.Sistemele cu pile de combustie sunt deja demonstrate ca reprezentand solutii de generare a energiei cu o eficienta ridicata.celulele de combustie stationare pot fi utilizate ca dispozitiv de generare de rezerva. Ele pot fi de asemenea utilizate pentru orice aplicatie care este alimentă de la baterii chimice. De asemenea. de la electronice ca telefoane. Aceste atribute le recomanda ca potential atractive pentru o varietate de aplicatii de la autovehiculele electrice si pana la generarea si cogenerarea caldurii si energiei electrice in cladiri. generare distribuita pentru cladiri si cogenerare. Ele au fost utilizate timp de decenii pentru a furniza putere auxiliară 18 . cu un pret redus. trenurilor.

intr-un reactor chimic . ele functioneaza la temperaturi joase (aprox. gazele naturale si benzina. Motorul cu hidrogen este echipat cu baterii cu nichel-cadmiu care ofera cele mai bune performante in ceea ce priveste protectia mediului si capacitatea de stocare a energiei pe unitatea de volum. iar vehiculul va putea sa continue sa functioneze daca una din cele trei celule se defecteaza. orice tip de combustibil bogat in hidrogen incluzand metanolul.reformator. virtual.randament ridicat (70% ÷ 85%) chiar si la functionare sub o sarcina partiala 19 . AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE PILELOR CU COMBUSTIE Avantajele utilizarii pilelor electrice cu combustie: . Un autovehicul cu celule de combustie poate sau sa transporte propria rezerva de hidrogen intr-un rezervor sub presiune. 80°C) ceea ce le confera avantajul unei inertii mici la intrarea in regimul de lucru. Utilizand o tehnologie interna speciala de reformare. Acestea isi concentreaza activitatea de cercetare pe dezvoltarea de sisteme de pile de combustie cu membrane schimbatoare de protoni. etanolul. sau sa genereze hidrogenul pe masura necesarului.pentru stațiile spațiale. Bateria cu nichel-cadmiu este formata din trei celule separate bine protejate. Comparativ cu celelalte tipuri de pile. pilele de combustie de tip PEM pot utiliza. 9.

. 20 . 80°C) ceea ce le confera avantajul unei inertii mici la intrarea in regimul de lucru. etanolul. datorata numarului redus de componente mobile .fiabilitate mult mai mare decat a motoarelor cu ardere interna.in cursul functionarii se produce o emisie slaba de oxizi de azot (nocivi) .. ele functioneaza la temperaturi joase (aprox. CONCLUZII Principalul scop al folosirii energiilor regenerabile este acela de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera.comparativ cu celelalte tipuri de pile.pretul de cost este inca relativ ridicat .utilizand o tehnologie interna speciala de reformare.exista posibilitatea utilizarii caldurii reziduale .functionare silentioasa .tensiunea electromotoare nu ramane constanta. gazele naturale si benzina. Dezavantajele utilizarii pilelor electrice cu combustie: . pilele de combustie de tip PEM pot utiliza.nu exista piese in miscare (exceptie: ventilul pentru reglarea debitului de gaze) .instalatia este sensibila in cazul contactului celor doua gaze combustibile . ci scade in timpul functionarii 10. virtual. orice tip de combustibil bogat in hidrogen incluzand metanolul.poluare aproape nula .

ro/articole/tehnologie/tipuri-de-pile-de-combustie. Aplicatiile mobile si cele portabile lasa insa sa se intrevada cea mai mare dezvoltare a domeniului pilelor de combustie. mai independenti energetic. datorita randamentului crescut. telecomunicatii. in prezenta celor doi electrozi. radio. care am prefera sa fie din cel etilic pentru a ne alunga si tristetile de moment! Dezvoltarea unei noi configuratii de pile de combustie tip PEM. Dezvoltarea lor capata amploare de la an la an.ecolife. Spre deosebire insa de baterii.ecolife. Membrana polimerica solida are rolul de a disocia. Inchipuiti-va o vacanta lunga departe de orice sursa de energie electrica. In aceste conditii. cu care suntem contemporani si care ne vor influenţa existenta sunt in vizorul unor mari corporatii internationale. In domeniul generarii distribuite pentru uz local sau regional. stimulatoare etc. Deja. mai ales daca se folosesc in instalatii cu cogenerare de caldura. etc). in mai multe tari industrializate. Tehnologii care vor da roade “in masa” peste cativa ani.ro/articole/tehnologie/pilele-de-combustie-si-aplicatiile-lor. prin constructia de centrale electrice si termice pe baza lor. gratie a doar catorva litri de alcool. BIBLIOGRAFIE http://www.html 21 .. dar in care vom avea in permanenta curent suficient pentru walkman. hidrogenul in ioni pozitivi (protonii) si negativi (electronii) si de a transporta protonii de la anod la catod. optimizata din punct de vedere geometric si termodinamic. cat si descoperirilor ce se fac mereu in acest domeniu inca insuficient explorat. televizor. daca sunt alimentate cu hidrogen (PEM) sau metanol (DMFC). care functioneaza pana la epuizarea electrolitului. in ultimii ani se constata o patrundere a acestor dispozitive si echipamente energetice in tot mai multe domenii ale activitatilor umane. laptop. Bateriile continand pile de combustie miniaturale vor fi la indemana tuturor. pilele de combustie tind sa devina o tehnologie obisnuita in domeniul producerii industriale a energiei electrice si termice.html http://www. Acestea ne vor face mai dependenti de tehnologie dar mai liberi sa ne miscasm. perspectivele oferite de aceste tehnologii sunt deosebit de atractive. pentru diverse aplicatii (mobile. celular. atat datorita scaderii costurilor de productie.Daca in deceniul sapte al secolului XX a avut loc validarea utilizarii pilelor de combustie in explorarea spatiului cosmic. pilele de combustie pot sa opereze in regim continuu. randamentul poate trece de 80%. centrale de apartament.

icsi.org/wiki/Fuel_cell#Proton_exchange_membrane_fuel_cell_desi gn_issues http://www.pdf http://www.fctec.com/media/pdf/archive/Article_1084_PEM%20article.adrianmoisei.fuelcells.net/jeufier/pem-fuel-cell?from=share_email http://www.pdf http://auto.howstuffworks.com/ResultsExt.fueleconomy.fuelcelltoday.si.fueleconomy.com/hardware/Pilele_de_combustie.ro/website/ro/resources/1/ http://er.gov/feg/fcv_pem.icsi.ro/proiecte/ceex/189/romana/newsletter_icsi.pdf http://search.http://www.com/hardware/Pilele_de_combustie.edu/fuelcells/pem/pemmain.gov/feg/fcv_pem.htm http://americanhistory.com/ResultsExt.aspx? q=pile+de+combustie+tip+PEM+FC&SearchSourceOrigin=2&gil=roRO&hl=ro&Sel fSearch=1&ctid=CT2189699&octid=CT2189699 http://search.gov/hydrogenandfuelcells/fuelcells/fc_types.html http://en.html http://search.adrianmoisei.com/fuel-efficiency/alternative-fuels/fuel cell2.energy.ro/proiecte/ceex/189/romana/newsletter_icsi.ro/proiecte/ceex602/scop.icsi.diasporastiintifica.slideshare.pdf http://www.asp http://www.conduit.htm 22 .wikipedia.conduit.aspx? ctid=CT2189699&q=pile+de+combustie http://search.eere.com/ResultsExt.ro/diaspora2008/docs/prezentari/WE13/Vasile_Stanc iu_WE13.shtml http://er.conduit.html http://www.shtml http://www.aspx? ctid=CT2189699&q=FUEL+CELLS+PEMFC http://www.com/fctec_types_pem.html http://www.aspx? ctid=CT2189699&q=PILE+DE+COMBUSTIE http://www1.com/Results.conduit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful