Absolvent: Bucureşti 2007

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREŞ PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL ŞI A AGROTURISMULUI
Conducător ştiinţific:

Absolvent: Bucureşti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL 9 ŞI AGROTURISMUL........................................................................ 1.1 Definiţii uzuale..................................................................................................................... 1.2 Avantajele şi dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social şi ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivaţiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎţi de cazare şi alimentaţie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor şi pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL ..... 22 2.1 Maramureşul între nou şi vechi............................................................................................ 22 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI 9

MARAMUREŞ.....................................................................................................................

............................................ 36 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ...............1..........................................................................................................2.............4.................................... 34 3..........4 Învǎţǎmântul............................................1 Conţinutul potenţialului turistic........................................................................................................................... 31 2..................... 33 CAPITOLUL .................................................. 34 3............................2 Istorie şi culturǎ în contextul actual................................................................ 31 2....................................................................................................1 Economia..............................3 Aşezare geograficǎ şi cǎi de acces.................... 24 2................................................2 Industria.........................4.......................................5 Populaţia................................1 Resurse naturale.................4 Nivelul de dezvoltare economicosocialǎ........... 28 2... 29 2............................................................................... 25 2.................................................................................................................. 28 2...........4....................... .......4......3 Agricultura...............................4.....................

59 3...3 Reţeaua hidrograficǎ......................................................2................................................... 69 ........................................................ 67 3.........................2 Clima..2...................................2 Unitǎţi de alimentaţie.2..............................1...........1.1.........................................................................5 Rezervaţiile naturale...1....................................4 Instalaţii de tratament......................................4 Solurile............ 45 3............ 43 3........1...................................1........................1................................................................................1............1 Relieful.........1.............2..................................................... 39 3....... flora şi fauna......3...................1 Unitǎţi de cazare....................................... 58 3.2 Baza tehnico-materialǎ a judeţului: dinamici şi structuri în perioada 20002004........... 44 3...................1............3 Instalaţii de agrement...................................... 68 3...............1....................................... Resurse antropice............................ 47 3........................................ 42 3............................................2...........................

........................ 90 .........................................................................6 Decorul şi simbolistica lui..3............................... 90 5.........................................................2 Meşteşugurile ţǎrǎneşti.............................................................4 Portul popular şi obiceiurile.............................................3 Casa şi gospodǎria ţǎrǎneascǎ......................................................................................... 83 4...................................................5 Monumentele de arhitecturǎ................. 88 CAPITOLUL INDICATORI JUDEŢULUI 5: CE CALCULUL ŞI INTERPRETAREA CIRCULAŢIA ÎN PRINCIPALILOR TURISTICĂ A 2001- CARACTERIZEAZĂ MARAMUREŞ..... bisericile şi porţile maramureşene.....................................1 Numǎrului mediu zilnic de turişti....................................... 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ.....3 Principalele forme de turism practicate în judeţul Maramureş.................................... 85 4. PERIOADA 2005.............................................. 84 4.......................1 Aşezǎrile ............................... 82 4............................ 87 4......................................................................... 82 4..................................................

..............103 6......................................................................................2.......................................................Numărul de înnoptări.......................................................................... 97 6.. 96 94 94 92 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ......... 5.........1 Activitǎţi de management şi marketing în domeniul turismului şi agroturismului în România......... 97 6.......112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE .........5 Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare............................... 5...........109 6...................3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureşului ...................................................4 Densitatea circulaţiei turistice....................2 Modalităţi de dezvoltare şi promovare a turismului rural în judeţul Maramureş....................................................5.................................................4 Propuneri privind noi trasee turistice în judeţ.........................3 Durata medie a sejurului........................................... 5...........................................................

monumente şi muzee. în englezǎ – tourism. termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidenţǎ).) În prezent. în germanǎ – tourismus. este dependent printre altele de condiţiile meteo. acesta regǎsindu-se (cu acelaşi sens) în majoritatea limbilor de largǎ circulaţie (în francezǎ – tourisme. pentru recreere. Aceastǎ noţiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieşte sau munceşte. Turismul. specialiştii atribuindu-i sensuri diferite. în rusǎ – turizm etc. este parte integrantă a mediului înconjurător. în primul rând. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latineşti turnare – a se întoarce şi turnus – mişcare circularǎ). prin turism se înţelege. Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ. ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri. materie primă a “industriei călătoriei şi ospitalităţii”. pentru a se distra . Astfel întreg materialul turistic. în special. a celei de-a doua jumătăţi a acestuia. dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinţe ale secolului nostru şi. Aşadar. pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale. fiind un element esenţial care contribuie la echilibrarea balanţei de plăţi a unei ţări. şi drept urmare. activitatea turistică se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial. turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturală şi economică de mare importanţă. când se poate vorbi cu adevărat de o „explozie turistică”[1]. mai mult ca oricare alt domeniu de activitate. depinde în mod direct şi obiectiv de calitatea şi ospitalitatea zonelor turistice. dar mai ales de starea mediului înconjurător. Ca mijloc de utilizare în mod plăcut şi în condiţii de confort a timpului liber. în italianǎ – tourismo.İNTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere. Termenul de turism are un conţinut cât se poate de complex. dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX şi XXI. de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacanţe în strǎinǎtate.

şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice. Potenţialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice. mănăstirile din Moldova. arhitectonice. greceşti. hanuri turistice. la un înalt nivel calitativ.. . excursii. oferă posibilităţi variate de formule de vacanţă: alpinism. deasemenea de marea bogăţie a izvoarelor minerale şi termale ce o plasează pe unul din primele locuri în Europa. pescuit[3]. Potenţialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin şi deltaic la cel montan – împădurit. precum şi cabanele. cu creste ascuţite şi stânci golaşe) şi. pentru odihnă sau tratament etc. vânătoare. dar există şi unităţi de 3-4 stele (6% din total). sporturi de iarnǎ sau nautice. marine sau balneoclimaterice. Unităţile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare). campinguri. etnografie. cabane. de artă şi de foarte bună conservare a civilizaţiei populare (folclor. atât natural cât şi culturalistoric. agroturismul afirmându-se ca o soluţie de evadare a orăşenilor din mediul urban deosebit de stresant. 6% în staţiunile montane etc. monumentelor istorice. moteluri. cu pajişti întinse sau. arta populară). din contră. dacice). şi a mediului înconjurǎtor în general[2]. din care 43% se află în staţiunile balneo-climaterice de pe litoralul Mării Negre.şi a face sport. Aceste zone se găsesc cu precădere în spaţiul rural. oamenii doresc să-şi petreacă mai mult timp liber în mijlocul naturii. 16% în staţiunile balneare din restul ţării. Staţiunile mon 10310d322k tane. 300 000 locuri de cazare. vile. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o deţin unităţile de 1-2 stele (46% din total). România dispune de un important potenţial turistic. Turismul românesc dispune în prezent de cca. Pentru a-şi satisface nevoia de mişcare fizică. artizanatul şi horele satelor şi până la ospitalitatea specifică românilor. pensiuni. în special. De la bisericile din lemn din Maramureş. iar în al doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie. romane. în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc şi cât mai puţin poluate. motelurile şi alte forme de cazare. toate acestea sunt valori universale şi argumente pentru atracţia turiştilor.

Din 1990. această formulă de vacanţă cu sejur în gospodăriile ţăranilor se practică de puţin timp într-un cadru organizat. un număr de 2500 de membrii şi pensiuni turistice şi agroturistice în 770 de sate româneşti[4]. organizaţie nonguvernamentală înfiinţată în 1994. Ecologic şi Cultural (ANTREC). ca posibilă destinaţie turistică. Germania sau Austria. Satul românesc – prin specificul etnocultural şi etnografic. Turismul rural se desfaşoarǎ în ariile extraurbane. Turismul rural oferă turiştilor străini posibilitatea de a cunoaşte direct tradiţiile poporului român. creând interesul faţă de România ca loc ce oferă o gamă largă de experienţe. de vacanţe de calitate şi chiar oportunităţi de afaceri. dar mai ales pentru cea mondială. ospitalitatea acestuia şi bucătăria autentică din fiecare zonă.reprezintă un produs turistic inedit pentru piaţa naţională. membră a Federaţiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. Dacă în ţări ca Franţa. ţăranii sunt din ce în ce mai interesaţi de această nouă îndeletnicire – turismul rural. în România a început să se dezvolte turismul rural (agroturismul). ANTREC are 31 de filiale judeţene. Pe de o parte turiştii au început să prefere liniştea şi aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sănătate şi chiar pentru prosperitatea afacerilor. Pe de altă parte. beneficiază de un mediu nepoluat şi de . Pe de altă parte. în România. Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. creează premisele obţinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. utilizează pensiunile şi fermele agroturistice pentru cazare şi servirea mesei. încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toată ţara. Dezvoltarea şi promovarea turismului rural românesc este realizată de Asociaţia Naţională pentru Turism Rural. prin originalitate şi bogăţia resurselor proprii spaţiului geografic aferent . turismul rural are deja o vechime de câteva decenii. Frumuseţea cadrului natural şi monumentele istorice de valoare naţională şi internaţională. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea ţării noastre. Apoi.

diversitatea şi dispersia în teritoriu şi cu precădere în spaţiul rural a patrimoniului cultural-istoric. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele etnografice şi omologarea gospodăriilor ţărăneşti. însă. s-au iniţiat acţiuni de promovare a turismului rural. care avea şi sarcini de organizare şi promovare a turismului în mediul rural. constituirea ANTREC. legislativ.[5] După 1990. Astfel. . această formă de turism cuprinde peste 60% din teritoriul ţării. Date fiind varietatea şi valoarea peisagistică a cadrului natural. conducând la deconcentrarea marilor aglomerări turistice şi la evitarea degradării mediului înconjurător şi a resurselor turistice. cură de aer.atracţiile turistice naturale sau create de om. s-a înfiinţat Comisia Zonei Montane. de la munte până la litoralul Mării Negre sau în mirifica Deltă a Dunǎrii. de cercetare şi cooperare internaţională. practicarea acestuia fiind nu numai posibilă. a întregului potenţial cultural-istoric din spaţiul rural. iar locuitorii săi. instrucţie şi educaţie. a dat un nou impuls acestei forme de turism. Pe de altă parte. Ca formă de „loisir” el se practicǎ pentru odihnă şi recreere. Apoi. De aceea. oferă populaţiei cu venituri reduse posibilitatea de odihnă şi reconfortare. contribuie la introducerea în circuitul turistic intern şi internaţional a unor variate condiţii naturale şi la valorificarea tezaurului de cultură tradiţională sau contemporană. ar putea schimba radical imaginea României în lume. prin ospitalitatea deosebită. Veniturile băneşti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizaţie a satului românesc. Turismul rural se practică în România din anii `20-`30. formativ. în peisajul pitoresc al mediului rural. tratament balnear etc. dar şi necesară în etapa actuală. sporturi. apoi au apărut agenţi economici specializaţi. Ulterior. au fost omologate 13 sate. România are mari posibilitaţi de dezvoltare a turismului rural. de petrecere a timpului liber în vacanţă sau în week-end. acţiunea a fost stopată din raţiuni politice. dar au funcţionat numai două: Lereşti (Argeş) şi Sibiel (Sibiu). la nivel organizatoric.

Maramureşul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii. Într-un cadru natural de o frumuseţe copleşitoare. şi constituie azi o emanaţie unicǎ de frumuseţe care dezvaluie spiritul oamenilor de aici şi al românilor de pretutindeni[7]. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. ape nǎvalnice. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. costumele tradiţionale. Maramureşul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care. multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. poate chiar a mileniilor. pajişti alpine întinse. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. aceastǎ nobleţe a tradiţiei care izbucneşte cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. basmele devin relitate. în structurǎ. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judeţ. Toate acestea. lucrarea îşi propune să evidenţieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judeţului Maramureş. ca şi în tot nordul ţǎrii. de identitate zonalǎ foarte precise. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramureş: „Prin potenţialul sǎu monumental şi folcloric. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce . să studieze stadiul actual de valorificare a potenţialului turistic. Copleşit de frumuseţea şi valoarea acestor meleaguri. conţinând însǎ şi multe elemente de originalitate. au fost create de-a lungul sutelor de ani. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. cu accent pe cele specifice zonelor rurale.” În acest context. pe locurile de leagǎn ale neamului românesc. Aici.Una din zonele cu un bogat potenţial turistic rural o reprezintǎ Maramureşul. fiecare gest. fiecare întâmplare avându-şi rostul ei. datinile autentice. adevǎrat tezaur etnografic al României. ţǎranii devin haiduci sau cavaleri şi poveştile auzite la gura sobei devin reale. zeci de izvoare minerale. respectiv Bucovina şi Oaş. datinile şi ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare preţ. coloritul portului popular şi frumuseţea graiului locuitorilor sǎi. în Maramureşul istoric. alǎturi de arhitectura tradiţionalǎ. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori[6]. Judeţul Maramureş pǎstreazǎ nesecate comori de frumuseţe.

turismul are ca obiect „o producţie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turiştilor. bazat pe creşterea necesitǎţii de refacere a sǎnǎtǎţii şi schimbare a mediului.caracterizează circulaţia turistică. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. şi să propună câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel naţional. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎţi în definirea lui. Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne. O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social şi economic aparţine lui E. prin care se valorifică potenţialul turistic al unui spaţiu. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. industriei şi perfecţionǎrii mijloacelor de transport”. rezultat al dezvoltǎrii comerţului. În prima jumǎtate a sec. de cultivare a sentimentului de receptivitate faţǎ de frumuseţile naturii. primele încercări de definire şi caracterizare a acestuia datează din acea perioadă. turismul s-a cristalizat la sfârşitul sec. 1. ca atare. Guy Freuler şi dateazǎ din 1880. XIX şi. TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL Deşi este considerat de cei mai mulţi dintre specialişti ca un fenomen propriu perioadei contemporane.. .. a nonrezidenţilor”. Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de noţiunea de turism odatǎ cu înmulţirea staţiunilor termale şi balneare.1 Definiţii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenţa altor ramuri. Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei producţii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific.

organism major care crează cadrul general de desfăşurare a activităţii turistice în lume. sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ. În anul 1983. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenţa principalǎ şi durabilǎ.M. Turismul reprezintă activitatea persoanelor care călătoresc către şi rămân în locurile aflate în afara mediului lor obişnuit pe o perioadă de timp de cel mult un an pentru relaxare. altul decât cel obişnuit. Kaspar defineşte turismul ca ansamblul raporturilor şi fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria şi sejurul persoanelor.). de la domiciliul obişnuit. călătorului şi turistului[10]: Călătorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplasează între două sau mai multe locaţii în orice scop. în afara ariei de reşedinţǎ”[8].O definiţie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938. aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de producţie şi consum. sportivǎ sau religioasǎ. [9] În 1991 Organizaţia Mondială a Turismului (O. motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea. a adoptat un set de rezoluţii şi recomandări cu privire la conceptele utilizate în turism. pentru mai puţin de 12 luni consecutive şi al cărei scop principal nu este acela de prestare a unei activităţi lucrative la locul vizitat. in anul 1975.T. Turistul este vizitatorul care rămâne cel puţin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. generate de deplasǎrile de o noapte sau mai multe. nici locul obişnuit de muncǎ. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎţilor nonlucrative ale omului. afacerile. de Leville-Nizerolle. printre care şi definiţii ale turismului. Michaud. Şeful Consiliului Superior al Turismului Francez. Mai târziu. Vizitatorul reprezintă orice persoană care călătoreşte într-un loc. . afaceri sau alte scopuri.

Excursionistul este vizitatorul care nu-şi petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. Dupǎ definitivarea relativǎ a noţiunilor de turism şi consemnarea lor în literatura de specialitate, se evidenţiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic, care îşi lǎrgeşte continuu sfera de activitate. Noţiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viaţa economicǎ şi socialǎ, confruntatǎ şi corelatǎ cu activitatea practicǎ, cu celelalte domenii ale economiei. Turismul rural şi agroturismul sunt noţiuni ce pentru mulţi înseamnǎ acelaşi lucru, însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acoperă activitatea turisticǎ desfăşurată şi condusă de populaţia locală şi bazată pe potenţialul natural şi antropic local, în timp ce agroturismul este o formă particulară a turismului rural, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă: cazare, pensiune, circulaţie turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de bază suplimentare, cât şi activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele turiştilor (activităţi productive de obţinere şi prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi comercializarea acestora către turişti, sau prin reţele comerciale, precum şi modul de petrecere a timpului liber).[11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în noţiunea mai generalǎ de turism „moale”, cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal. Componentǎ de bazǎ a desfǎşurǎrii turismului rural, satele turistice sunt aşezări rurale situate într-un cadru pitoresc şi nepoluat, care prezintă urmatoarele avantaje: tradiţii etnofolclorice nealterate şi case cu arhitectura specifică unei zone etnografice; gospodării ţărăneşti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriază turiştilor; monumente cultural-istorice, muzee şi atracţii naturale şi culturale, ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului; dotări de infrastructură generala (alimentare cu energie electrică în întreaga localitate) apă şi canalizare; dotări comerciale, sanitare şi de telecomunicaţie; accesibilitate uşoară la drumurile naţionale şi căile ferate; reţea rutieră, parţial modernizată.[12]

Toate aceste concepte, noţiuni şi definiţii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu, au drept scop stabilizarea turismului ca activitate şi evidenţierea particularitǎţilor acestuia. 1.2 Avantajele şi dezavantajele economic, social şi ecologic În timp, activităţile turistice derulate în spaţiul rural „verde” generează efecte pozitive, dar şi efecte nedorite mai ales când nu se respectă capacitatea de încărcare ecologică şi particularităţile ecologice ale mediului rural. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:

practicării turismului rural în plan

Din punct de vedere al turistului: Odihna la ţarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎşeni.

Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile şi fâneţele, sǎ te abaţi pe la o stânǎ, iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte ... acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când, copleşiţi de griji şi stresaţi de aglomeraţia strǎzii, începem sǎ visǎm cu ochii deschişi la o vacanţǎ idealǎ. Într-adevǎr, turismul rural este preferat de tot mai mulţi turişti români şi strǎini „saturaţi” de modernitate, de oraşele poluate, de aglomeraţia marilor hoteluri. Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi şi studenţi cu posibilitǎţi materiale modeste şi nepretenţioşi în privinţa condiţiilor de locuit, ci şi de oameni din România şi din strǎinǎtate cu un anume standard de viaţǎ, oameni de afaceri, intelectuali, diplomaţi, ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important, care sǎ facǎ legatura între ţara noastra şi restul lumii. În afara odihnei propriu-zise, turiştii sunt invitaţi sǎ participe la sǎrbǎtorile tradiţionale locale, precum: mǎsurarea laptelui, rǎvǎşitul oilor, parade ale portului popular, târguri de artizanat ori vite, vizita unor castele medievale etc.

Din punct de vedere socio-economic:

Crearea şi dezvoltarea turismului este consecinţa mutaţiilor social-economice din epoca contemporanǎ. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale cum ar fi: industria, agricultura, construcţiile, transporturile, comerţul. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎţi naţionale rentabile ca: hotelǎria, alimentaţia, suveniruri, artizanat etc. Activitatea turisticǎ este beneficǎ şi pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ. Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar şi în sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, pescuit, comerţ) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎţi de prestǎri servicii conexe. Acestea duc la creşterea veniturilor, ameliorând calitatea vieţii locuitorilor. Totodatǎ cresc impozitele şi taxele locale permiţând dezvoltarea infrastructurii, instalaţiilor, echipamentelor şi serviciilor în folosul comunitǎţii locale – spaţii verzi, spaţii recreative, parcuri, dotǎri tehnico-edilitare, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, şcoli, dispensare etc. De toate acestea profitǎ atât populaţia localǎ cât şi turistul. Prin turism sunt finanţate adesea şi activitǎţi culturale ca spectacole de teatru, muzicale, festivaluri, reuniuni, expoziţii, competiţii sportive care antreneazǎ şi populaţia localǎ. Aceasta duce la creşterea nivelului de culturǎ şi civilizaţie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaştere al acestora, schimb de cunoştinţe şi experienţe între sat şi oraş. Activitatea agroturisticǎ, datoritǎ complexitǎţii ei, contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale, iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o creştere a circulaţiei turistice. Agroturismul reprezintǎ o realǎ şansǎ pentru economia localǎ, acesta creând principalele motivaţii în antrenarea şi dezvoltarea unor iniţiative, a unor activitǎţi tradiţionale care au fost neglijate multǎ vreme, a unor meşteşuguri, creaţii artistice locale pentru satisfacerea turiştilor. Toate aceste activitǎţi dinamizeazǎ viaţa economicǎ localǎ.

de a presta servicii. turismul contribuie la conştientizarea populaţiei şi autoritǎţilor locale faţǎ de valoarea turisticǎ şi identitatea culturalǎ a localitǎţii. cu concursul tuturor agenţilor economici implicaţi în desfǎşurarea acestei activitǎţi. la nivel local. meştesugǎreşti. Se activeazǎ astfel tradiţiile social culturale.Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare. Deasemenea. Astfel banii primiţi de la vizitatori sunt repartizaţi în diferitele sectoare ale economiei naţionale. avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ.[13] Dupǎ cum se observǎ. pentru achiziţionarea de echipamente moderne. cât şi mediul din care aceasta face parte. provocând de fiecare datǎ noi venituri şi realizând investiţii de care vor beneficia viitorii vizitatori • Din punct de vedere socio-cultural: Activitǎţile şi serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interacţiune creând astfel o serie de avantaje sociale. Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete. el este amator de trasee. în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie. interesul comunitǎţii şi autoritǎţii locale este acela de a elabora o strategie de organizare şi dezvoltare durabilǎ şi de promovare a turismului rural. artizanat. agroturismul. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎţii rurale şi comunitǎţii în general şi nu în ultimul rând. achiziţionarea de mǎrfuri.[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. în contextul unei activitǎţi economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului). produse de micǎ industrie. De aceea. solicitǎ servicii şi stimuleazǎ inventivitatea gospodarului. componentǎ a turismului rural. are cele mai mari implicaţii în valorificarea resurselor turistice locale şi în ridicarea nivelului de viaţǎ al locuitorilor. folclorice. cu precǎdere a agroturismului. plata personalului. prezenţa turiştilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎţii mediului natural şi a . de recreere.

lipsei cadrului legislativ şi a reglementǎrilor de funcţionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” şi cu caracter de masǎ în multe rezervaţii sau parcuri naturale din apropierea satelor. susţinerea muzeelor. pot perturba viaţa ruralǎ şi viaţa florei şi faunei naturale. conservarea şi protejarea patrimoniului cultural-istoric. în areale sensibile. sprijin în conservarea siturilor arheologice şi istorice pentru a atrage vizitatori. şi o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. produce . Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea şi finanţarea protecţiei zonelor naturale. teatrelor şi a altor echipamente de culturǎ. drumuri de circulaţie şi acces. Acestea se concretizeazǎ în: menţinerea şi dezvoltarea manifestǎrilor culturale tradiţionale. deci de întreţinere a acesteia la diversificarea ocupaţionalǎ a populaţiei rurale. contribuie la educaţia şi instrucţia populaţiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoaştere a mediului rural din ţara noastrǎ. îndeosebi cea tânǎrǎ. Deasemenea existenţa unui numǎr mare de trasee şi poteci. a tradiţiilor populare şi a arhitecturii locale. Se pot menţiona. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. prin circulaţie şi zgomot. prin contactul turiştilor strǎini cu etnocultura şi ambianţa naturalǎ şi ospitalierǎ a satului românesc. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României. ajutǎ la creşterea calitǎţii vieţii populaţiei locale.patrimoniului lor istoric şi cultural ce favorizeazǎ înţelegerea interculturalǎ şi comunicarea liberǎ între locuitori şi turişti. deasemenea. numǎrului mare de turişti care. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. dar şi de restrângere a procesului de emigrare a populaţiei rurale. • Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la creşterea fenomenului de stabilitate. rezervaţiilor şi parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎţi prea largi. şi duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu şi patrimoniu cultural istoric. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. strângerea de relaţii prieteneşti între localnici şi turişti.

grupul folcloric etc. Este rezultatul necesitǎţii de relaxare. profesie. Practicarea.3 Motivaţiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. statut social. înţelegerea şi creativitatea sunt. . 1. grupul de muncǎ. sǎ se considere privilegiaţi pentru posibilitatea de a cunoaşte locuri atât de frumoase şi de pitoreşti. florei. alǎturate convenţiilor sociale specifice. şi o prea mare diversificare a activitǎţilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. armonie. transformǎ vacanţele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi şi numeroase cunoştinţe. confort fizic şi spiritual. faunei etc. toate aceste activitǎţi turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât şi asupra mediului economic şi a celui social. de asemenea. naturaleţe. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. comunitatea locativǎ. motivaţie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ. sǎnǎtate. determinǎ majoritatea turiştilor. ordine.[15] Dupǎ cum se poate observa . sex.. a sporturilor de varǎ şi iarnǎ. pe arealele existente. motivaţii care se pot realiza cu succes în ambianţa satului turistic.perturbǎri ale echilibrului ecologic. • Cunoaşterea. Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viaţǎ al localnicilor şi poate favoriza poluarea. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei naţionale. care viziteazǎ satele respective. • • Motivaţiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. ocupaţiilor tradiţionale şi obiceiurilor populare. • Cunoaşterea şi adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenenţǎ specificǎ zonelor rurale. poate fi depistatǎ o serie de necesitǎţi pe care orǎşeanul le emite din ce în ce mai constant şi tinde sǎ le transforme în acţiuni[16]: • Reîntoarcerea la naturǎ. ale folclorului.

vânǎtoarea. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate şi valorificate cât mai eficient posibil. din punct de vedere turistic. care favorizeazǎ petrecerea timpului liber. consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îşi îngrijesc sǎnǎtatea în vacanţǎ. situate în zone de deal şi de munte. etnografie şi folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru. Aşezǎrile turistice de acest tip. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎţie de valori cultural-istorice şi naturale. ascensiunile şi drumeţiile sunt motivaţii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ. dar şi în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. artizanatului şi ritualurilor sǎteşti. aceştia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. Aşezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente. oferind . în funcţie de principalele lor motivaţii şi opţiuni turistice. cu elemente de potenţial turistic numeroase şi variate. 1. determinǎ dorinţa multor turişti de a cunoaşte la faţa locului toate acestea. Sportul. lǎsând loc suficient iniţiativei. • care rǎspund unor variate motivaţii ale cǎlǎtoriilor turistice. pescuitul sportiv. cura de aer şi fructe. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore[17]: • Satele peisagistice şi climaterice se caracterizeazǎ prin prezenţa unui cadru natural atractiv. cu casele raspândite la o oarecare distanţǎ unele faţǎ de altele. De asemenea. imaginaţiei şi înclinaţiilor individuale. pe cele mai variate forme de relief.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii şi funcţionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎţi proprii şi activitǎţi specifice. de pe litoralul Mǎrii Negre şi Delta Dunǎrii.• Curiozitatea ce decurge din informaţii asupra ospitalitǎţii populare. • Odihna. între care comorile de artǎ popularǎ. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selecţionare a turiştilor. obiceiurilor gastronomice. pânǎ în zona montanǎ. şi s-au dezvoltat.

posibilitǎţi de cazare. Brǎdet (Argeş). Prislop. de la producatorul însuşi.posibilitǎţi de plimbare în aer liber. pecuit. farfurii şi strǎchini de ceramicǎ. izvoare sau lacuri sǎrate. drumeţie: Tismana (Gorj). helioterapie. • Satele balneare susţin turismul balnear de importanţǎ localǎ şi mai rar regionalǎ. Gurghiu (Mureş). şi care pot sǎ atragǎ turişti. Vama Veche (Constanţa). Vama (Suceava) etc. Caraş). linguri de lemn etc. • Satele turistice de creaţie artisticǎ şi artizanalǎ (Tismana. mofete. unicitate şi frumuseţe. Ciocâneşti (Suceava). port tradiţional şi folclor: Curtişoara (Gorj). Rǎşinari (Sibiu). atrag spre vizitare numeroşi turişti . În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este creşterea oilor şi vitelor. bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate şi valorificate: ape minerale carbogazoase. de valoare inestimabilǎ. Gǎrina – Jud. • Satele pescǎreşti şi de interes vânǎtoresc oferǎ şi organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turişti – vânǎtoare. Jina). Margina. reprezentat prin muzee etnografice. bǎi de aer. Cordun. • Satele cu obiective de interes ştiinţific dispun de diferite tipuri de rezervaţii naturale care prin inedit. • Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. Botiza (Maramureş). cu oglinzi de apǎ. meniuri tradiţionale servite în veselǎ şi cu tacâmuri specifice. condiţii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. care susţin sporturile nautice (Murighiol) etc. • Satele turistice pastorale (Vaideeni. prin posibilitatea achiziţionǎrii unor astfel de creaţii direct de la sursǎ.). precum şi posibilitatea de a asista la modul de confecţionare al acestora. servicii culinar-gastronomice pescǎreşti sau vânǎtoreşti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). Sǎpânţa) atrag turiştii interesaţi de creaţia artisticǎ şi artizanalǎ. decor şi lenjerie în stil popular. prin meniuri bazate pe produse lactate. • Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ aşezǎrile rurale care deţin un fond etnografic. Coştiui (Maramureş). arhitecturǎ popularǎ de excepţie. safari – asigurând în acelaşi timp. Sǎcelu (Gorj). nǎmol: Zizin (Covasna). dar şi zonelor joase. Aceste sate pot oferi turiştilor servicii de cazare şi masǎ în condiţii autentice (mobilier.

strǎini şi autohtoni: Andrieşeni (Vrancea). care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivaţii în turismul organizat şi pe cont propriu. Sadova (Suceava). sudului Transilvaniei – Hǎrman.spaţii secundare în gospodǎria sǎteascǎ. recunoscute ca sate turistice. cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎstiri: Suceviţa. Agapia. atât în perioada recoltǎrii cât şi dupǎ aceea. în locuinţele gospodarilor.spaţiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ. Tismana. . intern şi internaţional. turismul de cunoaştere. Şiria. Cozia. 1.5 Modalitǎţi de cazare şi alimentaţie publicǎ specifice satelor turistice. constituie destinaţii pentru turismul de sejur. Vǎratec etc. spre a asigura securitatea turiştilor. prin originalitate şi bogǎţia resurselor proprii spaţiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit. Putna. de artǎ şi arhitecturǎ cu valoare de excepţie. Agapia etc. . construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic. alta decât cea locuitǎ de gospodar.. • Sate cu monumente istorice. renumite pe plan naţional şi internaţional. sunt specifice Moldovei. • Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi şi a viţei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. balneoturismul etc. Subcarpaţilor Getici – Aninoasa. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor şi pensiunilor agroturistice Cazarea în satele turistice se poate organiza şi amenaja pe mai multe tipuri şi anume: . aceştia locuind în aceeaşi casǎ sau în apropiere. Satul românesc – prin specificul etnocultural şi etnografic. Un numǎr mare de sate. gospodarul locuind în apropiere. .casǎ de vacanţǎ. Horezu.camere mobilate. de categorii diferite. Biertan. . prin oferirea fructelor. strugurilor şi a preparatelor pe baza lor: Recaş. Feldioara etc. Chiuzbaia (Maramureş) etc.

pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ. În satele turistice. . construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociaţia turisticǎ sǎteascǎ.pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentaţie publicǎ din localitate (restaurant. iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislaţia în vigoare. . .pregǎtirea mesei de catre turişti cu produsele lor sau ale gospodarului şi cu utilajele acestuia. Alimentaţia publicǎ.pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turişti. Toate spaţiile de alimentaţie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului. care le va omologa.demipensiune. servirea mesei pentru turişti se poate realiza în mai multe modalitǎţi: .spaţii cu destinaţie specialǎ pentru turişti. pensiune).mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). .. . Toate aceste spaţii de cazare (mai puţin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. iar tarifele vor fi stabilite şi aplicate în baza normelor în vigoare. care locuiesc în gospodǎrii diferite. Omologǎrile şi clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni şi . ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialişti ai Ministerului Turismului şi Asociaţia Naţionalǎ de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) şi au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor şi fermelor agroturistice" stabilite prin lege.

Clasa II . 10-20 mp. cu apǎ rece şi apǎ caldǎ. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. lavoar. cu WC. lavoar. Clasa de confort agroturistic montan . . duş. zona în care se aflǎ acestea. Criteriile de clasificare a gospodǎriilor ţǎrǎneşti din zona montanǎ : A. Clasa III . cu posibilitǎţi de încǎlzire asigurate şi grup sanitar comun cu alţi turişti şi cu proprietarul. B. cu apǎ rece. comunǎ cu alţi turişti. 10-16 mp. latrinǎ separatǎ de locuinţǎ. (cadǎ). perioada de sejur (sezon sau extrasezon).accesul în camerele de dormit şi la grupurile sanitare sǎ fie direct. fǎrǎ a se trece prin alte camere. cu WC.camerǎ cu 1-2 paturi.camerǎ cu 1-3 paturi. în folosinţa exclusivǎ a turiştilor.racord obligatoriu la reţeaua electricǎ publicǎ. 10-20 mp.racord obligatoriu la reţeaua publicǎ de canalizare şi existenţa apei curente menajere. cu posibilitǎţi de încǎlzire asigurate şi grup sanitar comun cu alţi turişti. duş.spaţii pentru prepararea şi servirea meselor: Clasa I .camerǎ cu 1-3 paturi. Clasa de confort agroturistic montan – spaţii de cazare: Clasa I . comunǎ cu proprietarul şi o încǎpere pentru spǎlat. 10-16 mp. Clasa IV . lavoar. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. eventual şi apǎ caldǎ.camerǎ cu 1-2 paturi. cu lavoar. cu apǎ rece şi apǎ caldǎ. cu WC. . cu apǎ rece. Preţurile şi tarifele practicate sunt diferenţiate în funcţie de clasificarea gospodǎriilor. . duş.Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la: .camerǎ de servit masa şi de recreere.

dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului. . şi zona periurbană şi până la 20 de camere în mediul urban. Casele de oaspeţi sunt structuri de primire turistice. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. 2. 3.fǎrǎ camerǎ de servit masa şi de recreere. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. caracterizate prin existenţa unor spaţii de cazare şi condiţii de pregătire a mesei. funcţionând în clădiri independente . totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. în folosinţa turiştilor cu propietarul. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi servirea mesei.camerǎ de servit masa şi de recreere. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiştii). În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice şi a caselor de oaspeţi (ANEXA 1) 1. 4. cu acces la bucǎtǎria propietarului.Clasa II . şi zona periurbană şi până la 20 de camere în mediul urban. Amplasarea pensiunilor turistice rurale şi a caselor de oaspeţi trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor. Clasa III . Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziţie acestora.

• Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turiştilor în trecere şi amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. compuse . Primele sate de vacanţǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France şi au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. utilizeazǎ ca spaţii de cazare şi de servire a mesei. are mai puţin de 10 camere şi un restaurant cu specific gastronomic regional. izolate unele de altele sau aflate în acelaşi corp de clǎdire. fermele şi pensiunile turistice rurale. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor[18]. asociaţii sau comunitǎţi locale.5. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeţi. ca formǎ a turismului rural. Aceste spaţii de cazare trebuie sǎ fie clasificate şi înregistrate la Registrul de Comerţ Judeţean sau Orǎşenesc în funcţie de situaţie[19]. Preţurile de sejur cuprind atât pensiunea cât şi distracţiile oferite. Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei trebuie să fie destinate în exclusivitate turiştilor. Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele: • Satul de vacanţǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale şi grupate în jurul unor spaţii comune pentru masǎ. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎşurarea activitǎţii de cazare în pensiuni. 6. Agroturismul. • Motelul. distracţii şi sport. Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. gestionate direct şi personal de proprietari persoane fizice.

pentru un sejur mai mult sau mai puţin prelungit.dintr-o camerǎ cu baie şi un amplasament pentru maşinǎ. • Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire şi servire a mesei. îndeosebi pentru turistul automobilist. masǎ – de capacitate micǎ sau mijlocie. de agrement precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului. CAPITOLUL 2 . utilizând. • Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. funcţionând în cadrul gospodǎriilor ţǎrǎneşti care asigurǎ alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale. care asigurǎ în spaţii special amenajate cazarea turiştilor în condiţii de pregǎtire şi servire a mesei. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. Concepţia despre moteluri a evoluat rapid. un echipament adecvat. amplasatǎ în general in afara localitǎţilor şi în imediata apropiere a reţelei rutiere şi a dotǎrilor acesteia şi destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor şi fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare şi masǎ. nu au personal la dispoziţia clientului . grupând o serie de pavilioane rustice. motelurile permit automobiliştilor sǎ aibǎ în permanenţǎ maşina la dispoziţie. şi pânǎ la 20 de camere în mediul urban. la diferite grade de confort. cu capacitate cuprinsǎ între 3 şi 20 de camere. funcţionând în locuinţele cetǎţenilor sau în clǎdiri independente. în prezent fiind definit astfel: construcţie cu funcţie hotelierǎ – cazare. • • Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. situat în mediul rural. în principiu. Situate de-a lungul cǎilor rutiere.autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la recepţie imediat ce a sosit şi a plǎtit suma cerutǎ. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor şi compartimentul turiştilor.

prezenţa şi permanenţa omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. judeţul Maramureş este situat în nordul României şi are ca vecini Ucraina. cu dealuri. De aceea. în decursul timpului apartenenţa Maramureşului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri.1 Maramureşul între nou şi vechi Prin poziţia sa geograficǎ specificǎ. judeţele Suceava. O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramureşul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. Lǎpuşului şi Bǎii Mari. Cluj. în majoritate româneascǎ. 2. în mijlocul unei civilizaţii egalizatoare. de o rarǎ frumuseţe. . în extremitatea de nord-vest a României. morale şi peisagistice. Chioarului. al X-lea şi al XI-lea. Bistriţa-Nǎsǎud. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa şi valorile pe care le deţine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎţii. Sǎlaj şi Satu Mare. La acest destin aparte a contribuit şi poziţia sa strategicǎ de primǎ importanţǎ. terase şi lunci. În sec.CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ În nord-vestul patriei noastre în cadrul Munţilor Carpaţii Orientali se deschide o depresiune de mare frumuseţe. prin bogǎţiile naturale şi geo-climatice. cunoscută sub denumirea de Ţara Maramureşului. condiţiile specifice de dezvoltare ale Maramureşului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎţi teritoriale numite voievodate. Lǎpuşului. care au favorizat. judeţul Maramureş constituie un punct de atracţie pentru mii de turişti din ţarǎ şi strǎinǎtate[20]. Maramureşul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. Prin valorile şi frumuseţile sale spirituale. cu o naturǎ încântǎtoare. Maramureşul este o oazǎ de viaţǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. Bazinul Baia Mare şi o parte a Zonei Codrului. Judeţul actual Maramureş cuprinde Ţara Maramureşului. provincie de care eşti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ şi culturǎ a populaţiei sale. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. De o frumuseţe aparte sunt depresiunile Maramureşului.

pe Taraş şi Tisa. Ele se gaseau înşirate pe Vǎile Marei.semneazǎ o convenţie cu saşii şi secuii.spun ei. Pentru cǎ erau trei pǎrţi de trei neamuri diferite. nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simţim români!". în cazul când una din pǎrţi este atacatǎ. . legǎturile s-au reluat. Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureşeni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Deşi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România.Belaia Terkov. nu şi-au uitat limba. actul a avut o deosebitǎ importanţǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca naţiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri.nobilii maghiari în majoritate. saşi şi secui. care cautǎ sǎ ţinǎ aprinsǎ flacara culturii româneşti printre conaţionali[21]. cum ar fi . atâţi câţi sunt. înţelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. În urma unor rǎscoale de proporţii (Bobâlna-1437). Biserica Albǎ . pǎşuni şi munţi cu pǎduri.Dabrova. cu hotare între ele. Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani. Pânǎ şi denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina. Secolul al XIV-lea şi începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relaţiilor dintre iobagi şi nobili. Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. spre surprinderea celor din stânga Tisei. pe Talabor şi Vişeu precum şi pe cursul superior şi inferior al Izei. portul şi nici tradiţiile.serbarea mǎrţişorului" şi existǎ o asociaţie culturalǎ numitǎ "George Coşbuc". Cosǎului.. respectiv la Uniunea Sovieticǎ. situaţia s-a schimbat radical. Sub raport politic. legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte şi a urmat o intensǎ politicǎ de deznaţionalizare a populaţiei româneşti de cǎtre puterea sovieticǎ. o uniune frǎţeascǎ de întrajutorare. ei au constatat cǎ fraţii lor din dreapta apei. iar Apşa de Jos . Teceu în Tiacev. dar şi nobilii români care se maghiarizeazǎ . cu vetre de sat. deţinǎtorii puterii . constituite în cnezate şi conduse de câte un cneaz. Teritoriul maramureşean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 şi dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. românii erau doar toleraţi.Acestea erau formate din mai multe aşezǎri româneşti stabile.

dar Maramureşul rǎmâne în continuare afiliat la Baia Mare.deci şi actualul judeţ. noul. şi se înfiinţeazǎ raioanele ca unitǎţi teritoriale restrânse. Chioaru. Natura.Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ şi depinde de sprijinul celor din ţarǎ. Cǎderea dictaturii ceauşiste în Decembrie 1989 a adus speranţa unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ şi repararea unor greşeli fǎcute de regimul trecut. Satmar. se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul).locul privilegiat de reşedinţǎ de judeţ. Vizitatorii Ţǎrii Maramureşului sunt atraşi. de-a lungul timpului. Zona Codrului . În ritualul sǎrbǎtorilor oşenilor. prin modernitatea sa. care încorpora teritoriul Maramureşului. Se remarcǎ porţile sculptate (Halmeu). În Maramureş unde meşterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ şi pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn. opera meşterilor maramureşeni a dus la închegarea unor forme de mare prospeţime şi usurinţǎ . al regiunilor şi raioanelor. cioplitul . sǎ îl ducǎ mai departe. Pierzându-şi . în primul rând. În acest context. pǎstratǎ şi azi în formele sale originale. s-a procedat la desfiinţarea judeţelor şi s-a preluat modelul sovietic. elegantǎ . În privinţa împǎrţirii administrativ teritoriale a ţǎrii. originalitatea gospodǎriilor. Lǎpuş. sǎ-l punǎ în valoare. Sighetul Marmaţiei s-a dezvoltat şi s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. Oaş. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrţire administrativ-teritorialǎ a ţǎrii. tradiţia maramureşeanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ şi odihnitoare apropiatǎ de scara şi ochiul omului.arta. obiceiurile şi tradiţiile. Frumoasǎ. nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze. a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original şi pitoresc. în 1948 s-a desfiinţat şi judeţul Maramureş cu reşedinţa la Sighet şi s-a creat regiunea Baia Mare. de creaţia popularǎ din Oaş. revenindu-se la forma şi denumirea de judeţ ca unitate specificǎ. care va deveni reşedinţa judeţului.dupǎ mai bine de 600 de ani . transmise din generaţie în generaţie. subordonate regiunii. pitoreascǎ. Prin adaptarea la materialul din care este construit. cât prin înfǎţişarea mândrǎ şi formele meşteşugite monumentalizate.

Cimitirul vesel de la Sǎpânţa. de viaţǎ şi de sǎrbǎtoare. Conform tradiţiei. vatrǎ de culturǎ şi civilizaţie care şi-a dǎltuit în lemn istoria. Poarta maramureşeanǎ veritabil "arc de triumf" rustic. aidoma celor de acum 2000 de ani. Opt dintre acestea aparţin patrimoniului UNESCO.se întâlnesc aproape în fiecare sat. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteşte cu dramatismul. toate de o inegalabilǎ frumuseţe. element de comunicare între lumea celor vii şi a celor morţi. şarpele cu binecunoscutul lui rol protector. cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364. pictura pe sticlǎ şi olǎritul (Tur). poarta este bariera împotriva rǎului. Muzeul ceramicii . arborele vieţii . 2. Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale. care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului. elementul care delimitezǎ universul sacru al casei şi gospodǎriei. artǎ popularǎ (ţesǎturi şi cusǎturi caracteristice). este locul unde tradiţiile. Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. expune peste 500 de piese. Certeze). unele cu o vechime de peste 300 de ani.2 Istorie şi cultură în contextul actual Maramureşul. iar unele deţin recorduri absolute: cea mai înaltǎ construcţie din lemn . ceramicǎ. ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura creştina şi precreştinǎ.simbol al soarelui ca element esenţial al vieţii. portul şi arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România.lemnului (Camarzana. Bisericile de lemn . dar cele mai fascinante sunt crucile.simbolizând viaţa veşnicǎ. Elementele decorative nu au doar o funcţie esteticǎ. Obiecte din lemn decorate artistic însoţesc toate momentele importante ale vieţii.bijuterii de artǎ popularǎ . Meseriile tradiţionale cum ar fi . Maramureşul este un imens muzeu în aer liber. opera artistului popular Ioan Patraş.biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m. Muzeul Ţǎrii Oaşului . rozeta . era în trecut apanajul familiilor nobile.Vama. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura porţilor maramureşene. reuneşte cruci "vorbitoare". De asemenea. Muzeul etografic şvǎbesc-Petreşti. Coarda .spirala simbolizând aspiraţia spre înalt.Negreşti Oaş. posedǎ o frumoasǎ colecţie de port oşenesc. iar viaţa de zi cu zi a satului maramureşean este o adevaratǎ întoarcere în timp. acestea povestesc viaţa ce lui dispǎrut. Maramureşul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ.

În câteva clipe. aceşti violonoşti locali de excepţie.situat în cursul superior al râului Tisa . la care se adaugǎ nunţile şi botezurile. închizând depresiunea cu acelaşi nume. Taraşul. de dealuri mari şi munţi înalţi. Maramureşul . între 47020’00” şi 48000’15” latitudine N şi 22052’30” şi 25007’30” longitudine E. la graniţa cu Ucraina. iar perechile încep sǎ se roteascǎ.37% din suprafaţa ţǎrii şi o populaţie de 535 000 locuitori (2005) şi se întinde în partea de nord a Carpaţilor Orientali. . Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone. în ţara vecinǎ. Iza şi Vişeul iar din dreapta Apşa. unde Tisa părăseşte locul său natal. toatǎ sala este în picioare. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramureşean "explodeazǎ" de muzicǎ şi voie bunǎ. Ucraina. unde Tisa le adună. şi ele nu sunt puţine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ. Stâna maramureşeanǎ. Descrierea cuprinde întreg spaţiul Maramureşului istoric. din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. Tânjaua. sculptura lemnului. Toate aceste râuri se ramifică în văi şi vâlcele de o rară frumuseţe naturală. având ca poartă locul îngust lângă Hust. mai iute ca oriunde. primind din stânga râurile Mara. Muzica maramureşeanǎ care însoţeşte toate momentele fericite ale vieţii se remarcǎ prin ritm şi vitalitate. adicǎ a Ţǎrii Maramureşului. nelipsiţi de la orice petrecere[22]. acolo unde aceştia se desfac în douǎ ramuri: Rodna şi Munţii Maramureşului. Paştele.ţesutul. ca o cetate.3 Aşezare geografică şi cǎi de acces Judeţul Maramureş este situat în extremitatea de N-NV a României. pictura pe lemn şi sticlǎ se practicǎ cu succes şi se transmit din tatǎ în fiu.formează în privinţa topohidrografică un teritoriu închis din toate laturile. pe ritmul din ce în ce mai rapid. Aici. se-ncinge muzica şi jocul. impus de ceteraşi. Maramureşul are o suprafaţǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. Talaborul şi râul Neagova. Râuri curg din toate marginile până la mijlocul ţinutului. 2.

graniţa marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Vişeului în Tisa. La sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare[23]. Cǎile rutiere ale judeţului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucureşti – Cluj Napoca. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei şi bisericuţele de lemn. E571 spre Dej şi DJ1C spre Baia Mare. care sunt marcaţi de masivul Rodna. Limita de nord a zonei se suprapune pe graniţa cu Ucraina. a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie şi izolare. La sud. Reţeaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. Ignişului şi Oaşului. Carpaţii Vulcanici de Nord şi respectiv Munţii Maramureşului.Din suprafaţa totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramureş înainte de primul rǎzboi mondial. precum şi atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. Gutâiului. Maramureşul se învecineazǎ cu judeţul BistriţaNǎsǎud pe Bistriţa Aurie. Totuşi. istorice şi poate mai mult ca orice constiinţa apartenenţei la acelaşi neam. fiind accesibile pentru maşini. au impus o legaturǎ a maramureşenilor cu fraţii lor din celelalte ţinuturi locuite de români. fostǎ resedinţǎ de voievodat. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale şi secundare pe care sunt dispuse aşezǎrile omeneşti cu toatǎ frumuseţea şi pitorescul lor. aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic. la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafaţǎ de 3 381 km. Cǎile de comunicaţie şi transporturile Ţara Maramureşului. Graniţa se continuǎ pe cumpǎna apelor din Munţii Maramureşului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎţelei (izvor al Ceremuşului). Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpaţilor Orientali. cât reprezintǎ actualul Maramureş. urcǎ în Pasul Prislop şi în continuare pe cumpǎna apelor. Centrul de convergenţǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmaţiei. condiţiile geografice. Lǎpuşului. Toponimia şi tradiţiile. timp de peste 600 . Spre est Maramureşul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judeţ Suceava) pânǎ la Bistriţa Aurie. confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fraţii lor de dincolo de munţi. drumurile spre Maramureş sunt asfaltate. şi mai târziu de judeţ. atât de bogatǎ în tradiţii etnografice şi folclorice. peste Rodna urmeazǎ lanţul munţilor Ţibleşului. comitat.

înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramureşului.. prinde firul râului Mara şi-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmaţiei. Vişeu de Sus şi Borşa. pe calea feratǎ. care leagǎ între ele aşezǎrile de pe Valea Marei.porţile" de intrare în zonǎ . atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎuţii – Mǎgherǎuşi situat la 10 km de Baia Mare[24]. o parte din aşezǎrile de pe Valea Tisei şi Ronei cu cele de pe Valea Vişeului şi Borşei. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosinţǎ noi trasee. una din . dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ şi de culturǎ popularǎ sǎ-şi umple sufletul. cu ramificaţie spre Vişeul de Sus – Borşa. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramureş.o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonanţǎ în nordvestul României. înspre Ucraina. cu mai multe ramificaţii. precum şi cele de pe vǎile laterale. O altǎ .poartǎ" a Maramureşului este pasul Prislop. cu o densitate de 40 km/1000 km. precum şi oraşele zonei: Sighetu Marmaţiei.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ . Accesul în Maramureş dinspre Baia Mare se face pe şoseaua nationalǎ nr. când a devenit funcţionalǎ şi gara Sighet. Drumuri laterale.de ani. 2) Sighetu Marmaţiei – Vişeul de Jos – Salva – Beclean. care trece prin pasul Gutâi (989 m). cuprinzând toate aşezǎrile de pe aceastǎ vale. Prima reţea de cale feratǎ s-a dat în folosinţǎ în anul 1875. 18. 2. iar prin pasul Huţa deschide poarta spre Ţara Oaşului . Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei. Drumul care se constituie şi într-o axǎ etnograficǎ a Maramureşului este cel care porneşte de la Sighet şi urmeazǎ firul Vǎii Izei. Transportul aerian.coboarǎ muntele în serpentine. drumuri forestiere şi de cǎruţe.. structuratǎ pe douǎ direcţii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucureşti. sǎ se bucure de creaţiile omului şi ale lui Dumnezeu. Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârşitul anului 2000. poteci.

2.4.Din punct de vedere economic şi social dezvoltarea turismului în judeţul Maramureş exercitǎ o influenţǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii forţei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ. pisciculturǎ. silviculturǎ. turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare şi instruire a oamenilor cât şi asupra dezvoltǎrii economice a judeţului.servicii şi alte activitǎţi Total: 5. exploatare forestierǎ . Numarul total de salariaţi la sfârşitul anului 2003 este de 96.0% 100% Repartizarea salariaţilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003. 2003.8% 46.1 INDICATORI Agriculturǎ. a cǎror distribuţie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: . silviculturǎ. Bucureşti .1 Economia Economia actualǎ a judeţului Maramureş este de tip industrial-agrarǎ. pisciculturǎ.industrie şi construcţii . în judeţul Maramureş Tabel nr. aflatǎ în tranziţie la economia de piaţǎ.agriculturǎ.2% 48. exploatare forestiera Industrie şi construcţii Servicii şi alte activitǎţi TOTAL Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165 Mai 2 501 46 104 47 928 96 533 Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. INSSE. 2.7 mii persoane.

Maramureşul ocupând locul întâi pe ţarǎ în producţia de plumb şi cupru electrolitic. urmatǎ de industrie şi construcţii (47. Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezenţei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase şi a resurselor de masǎ lemnoasǎ. în perioada 1998-2002 Tabel nr.6%).4. Astfel. silviculturǎ. Creşterea efectivului de salariaţi s-a datorat în principal înfiinţǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat. pisciculturǎ. exploatare forestierǎ (2. Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase. metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în producţia industrialǎ a judeţului cât şi a ţǎrii. Pe teritoriul judeţului Maramureş îşi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile. materiale de construcţii. Baiul.2 INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002 .Efectivul de salariaţi la sfârşitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane. produse alimentare etc.6% din totalul salariaţilor). 2. Baia Mare. industrie şi construcţii (266 persoane).2 Industria Industria în judeţul Maramureş este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare şi prelucrare a materiilor prime. Distribuţia salariaţilor pe sectoare de activitate evidenţiazǎ cǎ cea mai mare pondere o deţin serviciile (49. Comparativ cu sfârşitul lunii aprilie 2003. în creştere cu 557 persoane faţǎ de sfârşitul lunii aprilie a aceluiaşi an. Borşa. pisciculturǎ. agriculturǎ. Populaţia activǎ ocupatǎ. pe ramuri ale economiei (%). exploatare forestierǎ (15 persoane). de articole de blǎnǎrie. silviculturǎ. efectivul de salariaţi a înregistrat creşteri mai mari la servicii (276 persoane).8%). reducerea muncii la negru şi recalificarea şomerilor în concordanţǎ cu nevoile curente ale economiei. încǎlţǎminte. agriculturǎ. 2. în judeţul Maramureş.

5 1. închirieri şi servicii prestate întreprinderilor Administraţie publicǎ Învǎţǎmânt Sǎnǎtate şi asistenţǎ socialǎ Alte activitǎţi 100.7% în 2002.0 20. comerţ.5 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante Transporturi şi depozitare Poşta şi telecomunicaţii Activitǎţi financiare.0 2.2 2.5 8.5 3.TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ.0 20.0 0.5%). Silvicultura.0 22. vânat Industrie Ind.8 2. Activitǎţile care au o creştere semnificativǎ sunt: construcţii.0 49.0 23.3 1. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49.6 3.0 3.1 4.3%) învǎţǎmântul şi sǎnǎtatea.6 1. INSSE.8 100.8 1.0 2.6 1. transporturile (2000 – 2.1 0.9 2.9 1. repararea şi întreţinerea autovehiculelor.1 0.1 1.5 1.1%.6 4.6 4.0 1. Extractivǎ Ind.5 19. 2001 – 16.6 1. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în creştere din an în an (2000 – 15.5 100.7 8.2 2.0 0.3 4.6 1. 2001.5 1.7 0. .0 1. gaze si apǎ Construcţii Comerţ. bancare şi de asigurare Tranzacţii imobiliare.3 1.9 17.5 16.3 1.2 29.7 15.9 5. exploatarea forestierǎ şi economia vânatului au variaţii foarte mici.7%.5 1.9%. Prelucratoare Energia electricǎ şi termicǎ.7 1. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3. a bunurilor personale şi casnice.3 3.0 1.7 1.0 42.0 50. 2002 – 19. exploatare forestierǎ.4 1.4 0.0 0.6 1.0 1. 2003.9 24.6 4.5 1.5%).6 100. repararea şi întreţinerea autovehiculelor. Bucureşti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50. 2002 – 3.6 0.8 6.9 1.8%.0 4.0 1.0 3.2 1.0 1.6 7.5 1.4 1.0 2.0 2.4 4.8 1.0%.1 100. 2002 – 3.2 1. 2000 – 3.3 4.0 49.3%.0 0.9% în 2001 şi 44.0 44.5 3.7 4.8 4.7 7.

Deseşti şi prelucrarea lânii la Sǎpânţa. piese de schimb auto etc. iar industria construcţiilor de maşini are centre la Sighetu Marmaţiei şi Baia Mare. realizându-se programul de supraveghere şi combatere a bolilor la animale.4 Învǎţǎmântul . cartofi. 2. mobilier ţǎrǎnesc.3 Agricultura Fondul funciar al judeţului Maramureş la sfârşitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fâneţe naturale. unde se realizeazǎ mobilǎ. la Vadul Izei. Tg. orz etc.4. În sectorul creşterii animalelor s-au desfǎşurat acţiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile şi relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. A fost elaborat şi pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea şi îmbunǎtǎţirea pajiştilor. Sǎpânţa.4.Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de oţel aflatǎ la Baia Mare. care în judeţ ocupǎ 71% din totalul suprafeţelor agricole. cruci pictate. Borşa. Vişeu de Sus[25]. Producţia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier. 2. pepiniere pomicole şi viticole. Lǎpuş şi prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porţi maramureşene. principalele animale fiind bovinele. Creşterea animalelor este şi ea prezentǎ. cherestea etc. ovinele. grâu. maşini şi utilaje agricole şi forestiere. porcinele. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb. placaj. Baia Mare. O îndelungatǎ tradiţie în judeţul Maramureş o are producţia meşteşugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel. Baia Sprie. de prevenire şi transmitere a acestora la om. Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmaţiei. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎţirea şi asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor.

2. 1 şcoalǎ profesionalǎ. 32 licee. Evoluţia învǎţǎmântului de toate gradele în judeţul Maramureş Tabel nr.În anul şcolar 2002 – 2003. 271 şcoli generale. reţeaua unitǎţilor de învǎţǎmânt a judeţului Maramureş cuprindea 56 de grǎdiniţe.3 INDICATORI Învǎţǎmânt total: Unitǎţi Populaţia şcolarǎ Copii de grǎdiniţǎ Elevi înscrişi Studenţi înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt preşcolar: Grǎdiniţe de copii Copii înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt primar şi gimnazial: Şcoli Elevi înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt liceal: Licee Elevi înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt profesional: Şcoli Elevi Personal didactic Învǎţǎmânt tehnic de specialitate postliceal şi de maiştri: Şcoli Elevi înscrişi Învǎţǎmânt superior: Instituţii 1999/2000 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 2000/2001 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 2001/2002 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 2002/2003 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 31 15 698 1 508 273 61 912 4 243 30 15 792 1 494 272 59 542 4 287 30 16 382 1 591 271 54 093 4 022 32 17 083 1 425 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 1 2 339 31 1 1 604 16 1 1 324 14 1 1 026 14 . o şcoalǎ de maiştri şi 14 instituţii de învǎţǎmânt superior.

cea ruralǎ 47. Populaţia.37% din populaţia ţǎrii. 2003. iar cea femininǎ 285 650[26].3 84.2 82. O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎţǎmânt o reprezintǎ situaţia economicǎ şi slaba dotare a şcolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor. la 1 iulie în judeţul Maramureş Tabel nr. INSSE.6 82.6 locuitori/km2.4 Judeţul Maramureş Total (număr persoane) Ambel e sexe Masculin Feminin Urban (număr persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Rural (număr persoane) Ambele sexe Locuitori / km2 Masculin Feminin Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88. Maramureşul avea 535 000 locuitori.7 85. Şcolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o şcoala în 2002/2003.2 84. adicǎ 2.3 . pe sexe şi medii. 2.Studenţi 4 610 4 866 5 480 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. Bucureşti Efectivul şcolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003).9%.5 Populaţia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005. 2. din care populaţia masculinǎ 249 350. de la grǎdiniţe pânǎ la instituţiile de învǎţǎmânt superior. Populaţia urbanǎ reprezintǎ 52.1% iar densitatea populaţiei este de 82. Învǎţǎmântul superior a suferit şi el o transformare dintr-un numǎr de 31 de instituţii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003. O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdiniţele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003).4.

vechi .[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o creştere considerabilǎ a economiei judeţului Maramureş. tradiţiile.a. obiceiurile şi arta popularǎ.a.9%). 35.0%). judeţul este renumit pentru zonele etnografice şi folclorice care şi-au pǎstrat aproape nealterate porturile. CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ Judeţul Maramureş reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte. locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaică (38.3%) ş. ucraineană (2.8%).insse.1 Conţinutul potenţialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramureşului" de care ne despart culmile teşite ale munţilor vulcanici Gutâi şi Ţibleş.7%). reformaţi (5.ro Populaţia urbană a judeţului era alcătuită din 38. acesta s-a fǎcut remarcat prin frumuseţile şi bogǎţiile sale şi prin staţiunile climaterice şi balneo-climaterice.a. Denumit şi Ţara Lemnului. cu caracteristici şi personalitate distinctǎ. 4.5%) ş. în mǎsura în care potenţialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de condiţii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal şi atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turiştilor români cât şi a celor de peste hotare. maghiară (25. ortodocşi (3. mai întâi. Pornim. 19. 3.7%). romano-catolici (12. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba idiş (36.6%). Din punct de vedere confesional.Sursa:www.5% ruteni (ucrainieni) ş. urmată de limba română (33. spre Sighetu Marmaţiei pe drumul prin Baia Sprie. urmaţi de greco-catolici (38.4% români.maramures.7%).6% evrei.9% maghiari.

fie pe Valea Izei. În apropierea comunei. pe la Poiana Şuiorului. . important centru de ceramicǎ. vechi centru minier. prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Deseşti. pasul Huţa dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor". vom întâlni marea comunǎ Medieşul Aurit. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ. unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic.centru minier. Dragomireşti. principala localitate din Ţara Oaşului. localnicii au folosit un întins luminiş (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. iobagii rǎsculaţi în 1848 au închis mai mulţi latifundiari din regiune. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borşa fie pe Valea Vişeului. Revenind la Sighetu Marmaţiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita şi o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oaşului". dedicat celor 29 ţǎrani ucişi aici în 1944. peste pasul Prislop şi se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor. Nǎneşti. Şieu. fosta reşedinţǎ voievodalǎ în sec. unde se înalţǎ o cetate din sec. Mergând spre vest. adevarat muzeu de artǎ popularǎ. sat cu un cimitir original. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ. Rozavlea. Vom porni pe şoseaua ce duce la Seini. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmaţiei. cu un interesant port popular. Moisei. Bârsana. una de drojdie de bere şi una de abrazive. care a trecut apoi la sângeroase represalii. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj şi chiar douǎ mici fabrici. În drum sunt întâlnite localitǎţile Cârlibaba. Giuleşti şi Vad. Certeze. din nordul Moldovei. Traseul este pitoresc şi dinamic în obiective turistice: Sǎpânţa. pe la Negreşti. Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii. teren de camping şi parching. Între zidurile ei. Se trece mai apoi prin Borşa. Strâmtura. al XIV-lea. unde se înalţǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. Varna. trecând prin inima Oaşului. pe dealul Bradului. al XII-lea. Dupǎ Şieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureşeanǎ. Negreşti. Ciocǎneşti şi Iacobeni. o fermǎ horticolǎ unde s-au aclimatizat migdali şi lǎmâi. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atracţii turistice cum ar fi: Onceşti.

.unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european. 90 la sutǎ din suprafaţa Maramureşului. predominate de semnul soarelui şi al funiei. poartǎ ori casǎ. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm. La început de nou mileniu. ori cu atâtea şi atâtea chipuri. cu atâta firesc. dar şi cu demnitate. care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospeţiei şi a mitologiei. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎţile meleagului. simboluri ce semnificǎ firul vieţii. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea şi nu un vis din alte vremi. cu oameni în costume viu colorate. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. Sunt curioşi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare şi sunt gata sǎ povesteascǎ şi sǎ arate ce-i cu viaţa lor de ţǎrani. Eşti primit în lumea lor cu respect. greu de definit pentru strǎini. "Ţara Lemnului".Maramureşul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer. în care fiecare aşezare apare ca un mic miracol. Cu atât mai puţin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. arhaismul satelor şi al oamenilor cu puritatea naturii. încântând prin tehnica ineditǎ a construcţiei. Un ţinut al misterelor.. privelişti şi trǎiri. care trǎiesc într-un fel de paradis dat de Dumnezeu. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea şi bogǎţia motivelor decorative. O cǎlǎtorie în ţinutul Maramureşului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎţia Pitorescului. mobilier. Splendoarea ţinutului este datǎ de lumea satelor. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult. prin armonia proporţiilor. Bisericile din lemn din Maramureş . Atracţia ţinutului este fǎrǎ egal şi resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. când ultima tehnologie a robotizat existenţa. la începutul secolului trecut. cu ritualuri ce-ţi taie respiraţia şi teribile ritmuri de dans. prin înǎlţimea turlelor. . iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi şi cai. ca într-un nesfârşit şi magic ceremonial. care se aratǎ ziua prin luminişuri de pǎdure. De la cruce şi capcane pentru animalele codrului şi pânǎ la linguri. Dacǎ eşti venit din alte colţuri de lume. Starea de uimire nu te pǎrǎseşte aproape nici o clipa. cu locomotive cu aburi şi meşteri cioplitori în lemn. pǎdurile reprezentând. dar înfrumuseţat apoi de mâna şi gândul omului.

în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II.3. este situat unul din cele mai pitoreşti lacuri glaciare din masiv . Pe lângǎ marea diversitate a peisajului. specificul etnografic şi folcloric. care coboarǎ în cascade. cu apǎ limpede. cu galerii în lungime de 9530 m. foarte abrupt. Someşul Mare. la 1786 m altitudine. cu numeroase zǎnoage. Izvorul Pietrosului. cu un pitoresc aparte: Iza-Vişeu. Alte peşteri din zonǎ sunt: Peştera lui Maglei. Izvorul Bistriţei). . jalonaţi de o serie de vǎi.Zalion şi a fost declaratǎ monument al naturii. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 . bunǎ de bǎut. Peştera din Dealul Popii. Ţara Maramureşului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic.1950 m. maramureşean. mulţimea izvoarelor minerale şi prezenţa staţiunilor climaterice conferǎ judeţului Maramureş un valoros potenţial turistic. Peştera Zânelor. descoperitǎ în 1955. Peştera de sub Paltin de la Izvorul Izei. La picioarele pârâului Pietrosu. prezenţa unor monumente istorice şi de arhitecturǎ. nemodificate prin activitatea umanǎ. praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu.1. Dintre ele se evidenţiazǎ Peştera Izvorul Tǎuşoarelor. Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice. Bistriţa Aurie. Ea face parte din complexul carstic Tǎuşoare . Munţii Rodnei au devenit cunoscuţi şi printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpaţii Orientali. Peştera de la Piatra Busuiocului. Sǎpânţa. Iezer. peştera Jgheabul lui Zalion. ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotişuri. rǎspândite mai ales pe versantul sudic. la o altitudine de 550 m.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief. Glaciaţiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei şi a versantului nordic.lacul Iezer. Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. Munţii Rodnei din care face parte Ţara Maramureşului.

Prima este Zǎnoaga Micǎ. sub liziera pǎdurii. marmota.Rezervaţia Pietrosul Mare. capra neagrǎ. versantul sudic al Vârfului Pietrosu. cu specii rare printre care şi floarea de colţ. Mlaştina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. fauna. Rezervaţii de mlaştinǎ s-au format destul de târziu în timp. iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tişǎ. Rezervaţia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 şi este o specie de climat mediteranean. Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 şi 700 metri altitudine. sunt unice în Carpaţii Orientali. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. O importanţǎ economicǎ şi peisagisticǎ o reprezintǎ rezervaţia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. În cadrul rezervaţiei apar şi specii de animale ca: ursul brun. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlaştina este un complex biologic unitar şi în acelaşi timp un veritabil depozit de relicve. râsul. originarǎ din Asia Micǎ. la numai 500 metri de cabana cu acelaşi . pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr şi pe prima treaptǎ a munţilor care sunt formaţi din roci vulcanice. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenişuri. geologia. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţǎ de aproximativ 450 km. prin peisajul lor sǎlbatic. adǎposteşte cǎldarea Buhǎescu. cu pereţi prǎpǎstioşi. care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu. cerbul. Culmea principalǎ adǎposteşte pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. urmele glaciare creeazǎ o rezervaţie cu o suprafaţǎ iniţialǎ de 183 ha. Flora. cea mai adâncǎ.În afara peşterilor amintite mai sunt şi alte fenomene carstice: Poarta lui Beneş are forma unei arcade prin care trece uşor un om. este Zǎnoaga Iezeru. acvila de munte. zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieşte cea mai mare parte a rezervaţiei naturale din nordul ţǎrii. O importantǎ rezervaţie naturalǎ se aflǎ la 10 km de oraşul Borşa . cea mai extinsǎ şi a doua. care adǎposteşte lacul Iezeru şi obârşia pârâului Pietrosu. la începutul secolului XX. trei dintre mlaştinile aflate în judeţul Maramureş au fost puse sub ocrotire. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetaţie tipic alpinǎ şi subalpinǎ. Pe baza ultimelor cercetǎri.

nume. În jurul lacului. Un peisaj de neuitat oferǎ turiştilor Masivul Rodnei. de la o înǎlţime de circa 60 m. având o formǎ circularǎ. o cǎdere de apǎ. este consideratǎ unicǎ în ţarǎ prin existenţa jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpaţii Româneşti (970 m). care include specii de crin. la o altitudine de 800 metri în Munţii Gutâi. cu o serie de piscuri ce depǎşesc 2000 m. specii de alge de origine nordicǎ. Farcǎu şi Mihailec ascund comori floristice şi faunistice deosebite. alun. de pe râul cu acelaşi nume din Muntele Piatra Rea. Minunata creaţie a naturii.5 km de Borşa. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. plop. rogozul. pe o suprafaţǎ de 20 ha se întâlneşte o interesantǎ asociaţie vegetalǎ. afluent al râului Mara. Mlaştina Poiana Brazilor. roua cerului . Ţara Maramureşului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. precum şi formaţiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. Ea s-a format într-un rest de crater vulcanic. s-a format în urma unei alunecǎri de teren. Mai mult de jumǎtate din suprafaţa lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. în trepte. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. situatǎ în raza localitǎţii Sǎpânţa. trifoiul de baltǎ. Cascada Izvorul Cailor.plantǎ carnivorǎ. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. se aflǎ la altitudinea de 1800 m. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlaştinii sunt: muşchiul de turbǎ. strǎbate un peisaj calcaros subteran de câţiva km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Ponorul afluent al izvorului lui Dragoş. Breb. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare. cu un luciu de apǎ de 4300 mp şi o adâncime de 20 m. la o distanţǎ de 4. unde ocupǎ o suprafaţǎ de 3 ha. Sunt prezente aici şi urme ale glaciaţiei. Potenţialul turistic al zonei Maramureşului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile şi drumurile modernizate. care sunt foarte puţine. . Aceastǎ rezervaţie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îşi propune o ascensiune pe Creasta Cocoşului (Munţii Gutâi). având ca punct de plecare Ocna Şugatag. Munţii Maramureşului cu vârfurile Pop Ivan.

Peştera de la Vǎlenii Şonicuţei de pe Valea Repedea. Piatra Rea (1825m). ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpaţii Orientali: Munţii Rodnei.Breb. Cadrul natural maramureşean conferǎ multe aşezǎri. Stoiceni. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ staţiunea Runcu . Între Pasurile Prislop (1416m) şi Şetref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m). Valea Virului (14). punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. Borşa (30). Ieud. Strâmbu . Borşa. Negoiasa (2041m). Sǎliştea de Sus şi altele[28]. pe malul Tisei. cu patru cabane pentru cazare. aflate la Sǎpânţa. de la luncile râurilor la crestele munţilor. Peştera cu oase conţine resturi de fosile ale ursului de peşterǎ. Ca suprafaţǎ. sub Vârful Igniş (Gutâi). Caracteristica generalǎ a Munţilor Rodnei sunt şisturile cristaline. este situat la 204 metri. are calitǎţi terapeutice de odihnǎ şi recreere. În S-V Munţilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocoşului şi Cheile Tǎtarului.1. dominate de urme glaciare: morene.Natura a format în Maramureş câteva peşteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu.Bǎiuţ.1.1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat. Maramureşul este cunoscut şi pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale. situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului.între douǎ limite extreme. care presupune creşteri şi descreşteri . Cormaia (2033m). Staţiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. Pârtiile uşor accesibile fac din staţiune un centru al sporturilor de iarnǎ. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni ale rinichiului. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. 3. Peştera cu oase de la Poiana Botizii. la poalele Pietrosului. În Maramureş se aflǎ doar partea nordicǎ a Munţilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m). magneziene. circuri şi vǎi glaciare .Pleşa (100 locuri de cazare). numite de localnici "borcuturi". Munţii Maramureşului. Vişeul de Sus (20). calcice. la 800 m altitudine. iar înǎlţimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. ambele aflate în apropiere de Bǎiuţ. Carpaţii Vulcanici de Nord şi Depresiunea Maramureş. Buhǎescu Mare (2188m) şi Bǎtrâna (1710m). Borcut . aspecte de staţiuni balneare sau climaterice.

Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)[29]. Sighetu Marmaţiei şi Gutâi (987 m). Ţara Oaşului. micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎiţa. între care mai circulate sunt Negreşti-Oaş. În partea de sud. Construcţia petrograficǎ şi formele de relief dominante justificǎ împǎrţirea acestor munţi în douǎ grupe: Munţii Oaş-Gutâi sunt formaţi din lave şi din piroclastite. Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili.1442 m). Pietroasa şi Dragoş). unde punctul culminant (vf. A doua grupǎ. este de origine tectonicǎ şi erozivǎ. au pe alocuri curmǎturi relativ joase. unde unele vârfuri depǎşesc 1300 şi chiar 1400 m (Igniş .1307 m. . Negoiescu. Populaţia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ şi astǎzi un frumos port popular şi un folclor care stârnesc admiraţia vizitatorilor. Gutâi . folosite ca pǎşuni de culme. care închide Depresiunea Maramureşului pe aceastǎ laturǎ. care se întind pânǎ la valea Botizei. Acest relief caracteristic se menţine la altitudini relativ coborâte în Munţii Oaş. Caracteristice sunt de asemenea. la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite şi prioclastite. Repedea. se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne şi gresii). a Munţilor Ţibleş. deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. o cuvetǎ cu relief colinar şi piemontan. în Munţii Oaşului. adevǎrate mǎguri conice. în cea mai mare parte. care dau culmi teşite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine. argile şi gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. Chiuzbaia) şi o depresiune de mai mari dimensiuni. Aceşti munţi. Firiza. este constituitǎ. închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice.(Fântâna cu Cimpoiaşǎ. dintre valea Tisei şi valea Sǎlǎuţei. Munţii vulcanici ai Maramureşului. cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). sud-vest se desfǎşoarǎ grupa nordicǎ a lanţului muntos de origine vulcanicǎ. Frasin) atinge abia 827 m şi la înǎlţimi mai mari în Munţii Gutâi. între care cel mai înalt este vârful Ţibleş de 1839 m altitudine. care alcǎtuiesc proeminenţe de relief. pe substrat sedimentar (marne.

3. În general sunt constituiţi din şisturi cristaline.Munţii Maramureşului. care este între Carlibaba şi Ţibǎu[30]. vârful are 1850 m altitudine. stavre de cai. Masivul Farcǎu este aşezat între vǎile Ruscova. cu vârful Mica Mare (1815 m). Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) şi Ludescu(1580 m). În toţi aceşti munţi se practicǎ pǎşunatul. unde se aflǎ şi lacul periglaciar Venderelu. În cadrul Munţilor Maramureşului se detaşeazǎ Culmea Pop Ivan.1 Vârful. când aceste locuri apar menţionate pentru prima datǎ în documente. de primavara pânǎ toamna. Tot în cadrul acestui lanţ muntos se aflǎ şi Culmea Copilaşu (1611 m) şi Muntele Bârsǎnescu (1542 m). Novicioru. care nu şi-au schimbat „locurile de vǎrat" iar . Culmea Pietrosu Maramureşului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova şi râul Vaser. pe partea dreaptǎ a Vişeului. fiind împânziţi de stâne de oi. Grebeni. Culmea Rosuşnei. La est de Borşa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop. Munţii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului şi Bistriţa Aurie pânǎ la Valea Ursului. denumirea Masivul in care se afla Localitatea cea mai apropiataDistanta si altitudinea (m) (km) .. spre Borşa se gaseşte Culmea ToroiagaJupania. Se detaşeaz ǎ din aceastǎ culme şi Prislopasu (1201 m). Se înşiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba şi Bistriţa Aurie pânǎ la frontierǎ. prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Muntele Pop Ivan (1937 m). Mai la sud. care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului. Muntele Muncel (1318 m). Repedea şi Rica. cirezi de vite.drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIVlea. vârful care dominǎ masivul se numeşte Mihǎilescu (1918 m). Principalele altitudini muntoase ale judeţului Maramureş Tabel nr. care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) şi culmea Prislop. Tot din Munţii Maramureşului face parte şi Obcina Ţapului. pe Valea Tasla. strǎpunse de andezite.

2002. Pietrosul.toate cu specific zonal. Porţile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste munţii care o înconjoarǎ. dinspre Depresiunea Baia Mare. Depresiunea Maramureş este cea mai mare formaţiune de acest gen din Carpaţii Orientali. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumuseţe naturalǎ şi beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri. dinspre Moldova de Nord-Bucovina. Astfel. Bucureşti Munţii Rodnei. vf. bazinetele şi micile . intrarea şi legǎtura se fac prin pasul Prislop. legǎtura cu depresiunea şi Ţara Maramureşului se face prin pasul Şetref. domoalǎ spre sud cu excepţia zonei Pusdrele. Depresiunea Maramureş este dominatǎ de douǎ categorii de relief.Pietrosul 2 303 Gǎlaţului 2 159 Cearcǎului 1 849 Ţibleş 1 839 Hudinului 1 611 Gutâi 1 445 Pleşca 1 323 Secului 1 311 Igniş 1 306 Pleşca Mare 1 302 Mogoşa 1 247 Tiganul 1 223 Pietrei 1 059 Latia 1 042 Rodna Rodna Rodna Ţibleş Ţibleş Gutâi Gutâi Ţibleş Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Borşa Complex Borşa Complex Borşa Dragomireşti Botiza Mara Bǎiuţ Botiza Chiuzbaia Chiuzbaia Cavnic Iapa Deseşti Ciocotiş 6 6 15 10 15 5 6 7 7 3 5 5 5 3 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. Masivul cel mai înalt din Carpaţii Rǎsǎriteni (alt. una ar fi cea care cuprinde dealurile şi piemonturile şi alta în care intra vǎile. intrarea în Maramureş. max. în apropierea cǎreia se aflǎ o cabanǎ şi un refugiu Salvamont. 2303m). Creasta principalǎ mǎsoarǎ peste 50 km lungime. se face prin pasul Gutâi. dinspre zona Bistriţa-Nǎsǎud. iar legǎtura cu depresiunea şi Ţara Maramureşului se face prin pasul Huţa. cabane. pe o lǎţime de 30-40 km şi prezintǎ o asimetrie asemǎnatoare celei fǎgǎraşene: abruptǎ spre nord. pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte ţinuturi româneşti. INSSE. hoteluri) . masivul este indicat pentru drumeţia cu cortul[31]. Lipsit în zona alpinǎ de popasuri amenajate.

Rona şi desigur Sighet.40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare. 3. râuleţul Sǎpânţa a creat Depresiunea Sǎpânţa. Râurile şi afluenţii au dat naştere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual. precipitaţiile sunt mult mai abundente. Piemontul Gutâiului.40 C în depresiuni. cu zǎpadǎ abundentǎ. iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. Temperatura maximǎ absolutǎ 39. lapoviţǎ şi ploi reci şi se întind pe o perioadǎ lungǎ. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. în care s-a dezvoltat aşezarea cu acelaşi nume.1.1. de mare faimǎ în ţarǎ şi în lume. Dragomireşti. de asemenea. Între piemonturile Maramureşului amintim Piemontul Mara-Sǎpânţa. Valea Vişeului cu afluenţii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borşei. nu sunt viforniţe şi vijelii. iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm şi se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. amintind în acest sens bazinetele Sǎcel. culoarul Rozavlea. lernile sunt destul de geroase. Sǎliştea de Sus. în zonele depresionare şi deluroase. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte şi 9. vara se vede stratul gros de zǎpadǎ. ea favorizând drumeţia şi turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât şi iarna pe trasee marcate şi . o serie de bazinete şi mici depresiuni favorabile aşezǎrilor. Vânturile sunt moderate şi bat în general din nord şi vest (dinspre munţi). micile depresiuni Bârsana şi Vadul Izei. precum şi invaziile de aer rece[32]. Culoarul Izei cuprinde.depresiuni. Vieşului. Piemontul Vǎratecului şi Piemontul Botizei.2 Clima Clima zonei Maramureş este moderatǎ de tip temperat continental. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului. depresiune situatǎ la confluenţa Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase şi lunci. Ruscovei şi bazinetele Bistrei şi Valea Vişeului. Cosǎu. În munţi.60 C la 26 ianuarie 1954 la Vişeul de Sus. Regimul precipitaţiilor.

lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Baicu. O mare bogǎţie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât şi al rezervei de apǎ sunt lacurile. lung de 22 km. Slǎtioara. Vremuşu. lezerul Pietrosului (18 lacuri). Tǎul lui Dumitru). iar o micǎ parte cum este Ţibǎul şi Bistriţa Aurie sunt colectate de râul Bistriţa. Podul Izvorului. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. Cimpoieşu. Râul Iza izvorǎşte de sub vârful Bǎtrâna din Munţii Rodnei (1380 m altitudine) şi se varsǎ în Tisa. sunt cele glaciare din Munţii Rodnei şi cele de tip periglaciar din Munţii Maramureşului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu). Afluenţii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa. Pietroasa. Pe partea dreaptǎ. În minele de . cel mai important afluent este pârâul Ronişoara. iar Izvorul Cǎţelei merge spre Ceremuş (Ucraina). pârâul Sugǎului. Botiza. Negoiescu. dar mici. De la izvoare şi pânǎ la Borsa-Moisei se numeşte Borşa sau Vişeul. Caracteristica râului este debitul mare şi constant. 3. Din partea dreaptǎ Vişeul primeşte ca afluenţi Vaşerul şi Ruscova. Pârâul Hotarului. datorat pǎdurilor numeroase care atrag şi menţin umiditatea în sol. Râul Vişeu izvorǎşte de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) şi se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Vişeului.1. Vişeul are ca afluenţi pe cei din Munţii Rodnei .3 Reţeaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramureş.1. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Munţii Igniş (1040 m altitudine). Râul Sǎpânţa işi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Munţii Igniş. strǎbǎtând peste 83 km. Pe partea stângǎ. de recreere sau tratament. Izvorul Negru. Iza şi Sǎpânţa cu afluenţii lor). ledişorul. lezerul Mic. Mai numeroase.în zone cu altitudine scazutǎ. apele principale ale Maramureşului sunt colectate de râul Tisa (Vişeul. Valea lui Dragoş. Mara.Valea Fântânelor. Slatina.

rogozul. cu preponderenţǎ molidul. Gutâi şi Ţibleş. Lacul Bǎtrâna. cu largi posibilitǎţi de tratament al bolilor reumatismale. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m şi 1700 m altitudine. Lacul Roşu şi încǎ peste 30 de lacuri mici în coline.2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Pe teritoriul judeţului Râuri Someş Lǎpuş Iza Vişeu Vaser Mara 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş.4 Solurile. Pentru foioase distingem rǎşinoase. cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. Pentru zonele alpine.1. fag. 1999 – 2003. ocupǎ zone întinse în Munţii Maramureşului. Coniferele. capra neagrǎ a fost una din bogǎţiile şi mândriile . În general vegetaţia Munţilor Rodnei şi a Munţilor Maramureşului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere şi pajişti alpine. INSSE. gorun. 3.sare de la Ocna Şugatag s-au format opt lacuri. flora şi fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane şi depresionare. Vegetaţia variatǎ şi bogatǎ a Maramureşului a determinat şi prezenţa unei faune adecvate. Apele sǎrate şi lacurile care s-au format la Ocna Şugatag şi Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎţi a unor staţiuni de agrement şi balneare. Principalele cursuri de apǎ ale judeţului Maramureş Tabel nr. Bucureşti 3. azaleea piticǎ etc. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului.1. care determinǎ vegetaţia şi fauna caracteristicǎ acestora. stejar. coborând uneori pânǎ la 1400 m. iar restul Tǎul fǎrǎ Fund. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ şi cu multe raritǎţi. urechelniţa.

Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare şi protejate amintim: Guşa porumbelului sau Garofiţa (Lychnis nivalis). cǎpriorul. peste 30 de specii. ştiuca. În pǎdurile de rǎşinoase gǎsim specii de animale şi pǎsǎri într-un mare numǎr. vulpea. Amintim acvila de stâncǎ. urşi. din care 1200 ha gol de munte. care însumeazǎ peste 23 de specii[33]. Vişeu. Ghintura (Gentiana punctata). care cuprinde peste 3000 ha. iepurele. apreciatǎ pentru blana şi pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ. 3. Apele de munte (Tisa. au determinat autoritǎţile administrative sǎ le protejeze prin lege. raţa. vântureţul roşu. constituind unele rezervaţii naturale şi declarând anumite specii monumente ale naturii. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi). Clopoţelul (Campanula carpatica).5 Rezervaţiile naturale Frumuseţile naturii Maramureşului.zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare şi ocrotite .1. ciocǎnitoarea cu trei degete. lupi. cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. scobarul etc. mrana. dar şi a unor specii de florǎ şi faunǎ. mistreţul. Floarea de colţ sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum). ca: Pleuroclada albescens. bursucul.1. ursul brun. cocoşul de munte. Este situatǎ în limitele localitǎţilor Borşa şi Moisei. brumǎriţa. Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. pǎstrǎvul curcubeul. caracterul de unicitate al unor formaţiuni geologice. precum şi rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. peste 60 de specii cuibǎresc aici. veveriţa. Specii de muşchi pe care le gǎsim numai aici. piţigoiul de brǎdet. Se mai gǎseşte marmota. Cirripshyllum cirrosum. iar lângǎ pǎdurile de molid . Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. iar peste 1500 ha sunt pǎduri. Mnium blyti. cleanul. forfecuţa galbenǎ. jderul de pǎdure. ţiparul. Pǎsǎrile alpine şi subalpine sunt prezente într-un mare numǎr. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbul carpatin. jderul de piatrǎ. Ruscova şi Vaşer) sunt bogate în peşti ca: lostriţa.Maramureşului. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervaţia Pietrosul Mare. râsul. lupul.

marmota (Marmota marmota). Pentru iubitorii de excursii cantonaţi în Borşa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi bucurii de neuitat.Podul Izvorului . recolonizatǎ în anul 1973. • Staţiunea de odihnǎ Borşa .Dealul Ştefǎniţei. Mai sunt declarate rezervaţii ale naturii. cerbul carpatin (Cervus elaphus). Zona este bogatǎ şi în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}. Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor. .Vârful Bǎtrâna . recolonizatǎ în anul 1964.Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Munţii Maramureşului.Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎţiului.Buza Muntelui – Cabana Puzdrele.Staţia metorologicǎ .Târniţa Negoieselor .Poiana Runca . • Staţiunea de odihnǎ Borşa . acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos).Poiana Ştiol – Şaua Gargalǎu. • Şaua Gargalǎu .Tǎmiţa la Cruce.Valea Negoiescu .Şaua Buhǎescu Mare (Târniţa "La Cruce") .Şaua Gǎlǎţiului . cocoşul de munte (Ttrao urogallus).de lege. râsul (Lynx lynx}.Vârful Buhǎescu . Rezevaţia Cornu Nedeii . şi puse sub ocrotire prin lege.Pietrosu Rodnei . ursul brun (Ursus arctos}. cuprinde golurile de munte şi s-a creat special pentru ocrotirea cocoşului de mesteacǎn. vipera (Vipera berus) etc.Hanul Prislop.Şaua Ştiol . Mlaştinile Vlǎsinescu.Lacul Iezer . Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. astfel[34]: • Borşa (Gura Pietroasa) . • Poiana Borşa (Gura Negoiescu) . Toate sunt puse sub protecţia legii. Poiana Brazilor şi Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb.Cascada Izvorul Cailor . • Staţiunea de odihnǎ Borşa .pârtia olimpicǎ de schi .

54 26 15 0. animale. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. acvila ţipǎtoare micǎ.7 4 44 50 3 3 500 50 1. Nat. de gorunet Ronişoara Rez. cu arbori seculari de o rarǎ frumuseţe. iar dintre peşti. precum şi o serie de arbori seculari. Alte specii de faunǎ şi florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte. Peştera cu oase Rez. Pietrosul Mare Rez. huhurezul.2 62 0. de larice Coştui Rez. bufniţa. Peştera Vǎlenii Şomcutei Suprafaţa (ha) 3 300 800 5 0. ape. Tǎul lui Dumitru Rez. 3. peşteri. Creasta Cocoşului Rez. Rezervaţiile naturale ale judeţului Maramureş Tabel nr. Aceste rezervaţii ale Maramureşului ce deţin suprafeţe diferite şi elemente deosebite precum plante. Nat. Pǎdurea Crǎiasa Rez. Arboretele de castan comestibil Rez. Nat. cocoşul de munte. ciuful. corbul. sporesc interesul turiştilor de a vizita judeţul.5 5 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2003. Bucureşti . Izvorul Albastru al Izei Rez. laricele de la Costiui.Rezervaţiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboreţul de gorun şi larice de la Ocna Şugatag. Lacul Albastru Rez. Cheile Babei Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la SâlhoiZâmbroslâvii Rez. Poiana Brazilor Rez. Forestierǎ Bavna-Conga Rez.3 Rezervaţii naturale ale judeţului Maramureş Rez. Mlaştina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez. rezervaţia de goruneţ de pe Ronişoara. laleaua pestriţǎ. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul. Nat. INSSE. lostriţa.

unice prin frumuseţe.1. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale. cerbul. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice şi folclorice sunt: vǎile Marei şi Izei. semnificaţie. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale şi pǎsǎri cum ar fi: ursul brun. Sighetu Marmaţiei şi Sǎpânţa. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr. reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etnografie şi folclor. mierea ursului. în care s-au pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case. în depresiunea cu acelaşi nume. Cosǎului şi Izei. În continuare vom prezenta principalele zone şi obiective turistice maramureşene. Maramureşul istoric posedǎ un potenţial turistic antropic. capra neagrǎ. zona turisticǎ montanǎ. vechime şi desfǎşurare. Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judeţului Maramureş. biserici. ce poate fi continuat. 3. dintre care putem enumera: guşa porumbelului. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. peste pasul Huţa. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în aşezǎrile de pe vǎile Marei. la o altitudine medie de . ceramicǎ.Parcul National Munţii Rodnei este desemnat parc internaţional de cǎtre Comitetul MAB UNESCO. şopârliţa. unelte. acvila de munte. cocoş de munte etc. datini şi folclor. ce compun potenţialul turistic. porţi. pǎiuşul. râsul. arhitecturale şi etnografic – folclorice. dar prezente şi pe vǎile Tisei şi Vişeului. se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramureşului. Datoritǎ unui complex de condiţii favorabile. Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetaţie de tip alpin şi subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. complex şi unitar. ţesǎturi. istorice. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. floarea de colţ etc.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. în pitoreasca şi nu mai puţin importanta Ţara Oaşului[35]. reprezentând o Rezervaţie a Biosferei cu o suprafaţǎ de cca 3300 ha. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎţii şi integritǎţii comunitǎţilor biotice vegetale în ecosistemele naturale şi protejǎrii diversitǎţii genetice a speciilor. zona municipiului Baia Mare şi împrejurimile şi zona Chioar – Lǎpuş.

la 5 km. Din pǎcate. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. între râurile Mara şi Cosǎu. aşezarea este de forma celor specifice populaţiilor alogene. . Vechiul Han al oraşului. vechi. Muzeul judeţean . De la Sighetul Marmaţiei sunt 20 de km. dau o notǎ specificǎ oraşului. perpendiculare pe şosea. deasupra uşii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramureşului. dominat de dealuri şi coline. secolul al XI-lea. oraş spre care au gravitat de-a lungul secolelor. este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramureşului . În general. Oraşul s-a dezvoltat în timp. În zona turisticǎ Valea Cosǎului. pe un drum asfaltat ajungem în staţiunea balneoclimatericǎ Ocna Şugatag. pe fronton. aşezat la confluenţa râurilor Iza cu Tisa. centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. Oraşul Sighetu Marmaţiei. Casele sunt situate de-a dreapta şi de-a stânga drumului principal.ridicat în secolul al XV-lea. este o construcţie din piatrǎ. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ.228 m faţǎ de nivelul mǎrii. aşezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judeţ. artǎ. de la crucea drumului din Fereşti. din care se desprind strǎzi drepte.are mai multe secţii: istorie şi arheologie. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judeţului Maramureş. Biserica Sfânta Treime. populaţia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari şi vorbitori de limba maghiarǎ (şvabi şi polonezi maghiarizaţi) şi o parte români. şi o fac şi astǎzi. Turnul lui Ştefan . mineralogie[36]. înalt de aproape 50 m. etnografie. pe cumpǎna apelor. pe frontiera de nord-vest a ţǎrii. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramureşului de pe toate vǎile. Turnul Mǎcelarilor. care. Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche construcţie din oraş. oraşului nu i s-a acordat atenţia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice româneşti de mare rezonanţǎ.J. 58 km. în stil gotic. în ultimii 50 de ani. cu viaţa sa economicǎ şi culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane. iar de la Baia Mare. urcând panta dealului. oamenii Maramureşului de pe toate vǎile zonei. Instituţii de prestigiu din clǎdirile trainice. 109 F. casa Iancu de Hunedoara. din foişorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra oraşului. De altfel. Aşezarea este situatǎ într-un spaţiu pitoresc. D.

localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ. . De altfel. împachetǎri cu parafinǎ.De la Ocna Şugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. dar şi la "borcutul" de la Breb. din neamul Rednicenilor. azi disparutǎ. dar şi ţǎranii din satele Maramureşului. cafenele. urmaşi ai lui Dragoş[37]. în apropierea ei aflându-se şi localitatea Doraslǎu. Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. Stâncǎria de pe Munţii Gutâiului. la "Creasta Cocoşului". Ocna Şugatag. în partea superioarǎ a bazinului Mara. instalaţii de hidroterapie. cu arbori de stejar de sute de ani. restaurante. care vor da satisfacţie multor persoane şi vor îmbogǎţi peisajul locului. în perioada secolelor al XIV-lea şi al XV-lea. Staţiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. masaje. Tot aici. Satul Breb este aşezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. fizioterapie (inhalaţii. la Giuleşti. afluent al Marei. Apoi s-a mai numit şi "La sare". baruri. Ocna Şugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giuleşti. imediat la poalele acestuia. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". în imediata apropiere a Complexului. Brebul se învecineazǎ cu localitǎţile Budeşti şi Sârbi de pe Valea . Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea şi pentru cei din afara ei (Sighet. terase. În general. nefiind pe nici una din arterele principale. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. Vin aici oameni la odihnǎ şi tratament din toatǎ ţara. sub denumirea de Zalatina (Slatina). Oarecum izolat. Prin tradiţie se mai ştie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. cantine. Baia Mare. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramureşean.Localitatea apare în documente la 20 martie 1360. satele din jur) de a-şi construi case de vacanţǎ proprii. sǎli de gimnasticǎ medicalǎ).

Danielle Mason. Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia şi Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi şi se varsǎ în râul Mara. Un sat nu este numai o aşezare în spaţiu. acolo în miazǎnoaptea .Cosǎului. ci un loc în umanitate şi în univers. are o singurǎ streaşinǎ. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna Şugatag spre Budeşti. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. 1970-1974. groase de opt metri. dr. lǎrgitǎ în 1643 şi reparatǎ în 1715. a fost construitǎ înainte de 1531. un sat poate fi şi o cale cǎtre ţarǎ. Slatina (Ocna Şugatag). Biserica satului. Arhitectura bisericii este specific maramureşeanǎ pentru acest gen de construcţii. cu o pantǎ abruptǎ. Mihai Pop. dr. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. dr. Deseşti. Hǎrniceşti şi Sat Şugatag. A atras cercetǎtori români şi strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou. aici descoperindu-se şi vestigii din epoca bronzului. prin care îl întǎreşte pe romanul Dragoş. din zona Lǎpuşului. Franţa)[38]. În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. satul fiind pe dreapta. diplomǎ care recunoaşte drepturile acestei familii cneziale asupra acestei moşii din vechime. portul. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din aşezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. Hoteni şi Mara de pe Valea Marei şi peste deal cu satul Surdeşti. obiceiurile. Un sat este un loc anume. fiul lui Giula. folclorul. În hotarul Brebului se aflǎ mlaştinile cu turbǎ. Claude Karnoouh. orânduit dupǎ legile omeneşti. În cimitir se pot vedea câteva troiţe cu coroane circulare. Copacis şi Breb. fiul lui Carol Robert. din 20 martie 1360. numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor. De remarcat faptul cǎ acoperişul. doc. Copacis. Ieudul este aceastǎ "cale" şi o deschidere cǎtre ţarǎ. Franţa. între aceste douǎ localitǎţi. aşezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. neobişnuite în regiune. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura tradiţionalǎ. în moşiile Breb.

de dascǎli şi preoţi. instalaţii tehnice acţionate de apǎ (mori. în care se varsǎ perpendicular Ieudişorul. Ieudul a pǎstrat tradiţii şi legende care amintesc de eroii întemeietori. o valoroasǎ colecţie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeaşi linie. sacrificii. În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular. pârâul Ieudului. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucureşti. covoare şi ştergare cu motive geometrice. Ieudul mǎrturiseşte despre obârşiile strǎmoşeşti. în Maramureşul istoric. iar printre casele noi. Biserica este edificatǎ în anul 1718. la nord aşezarea este dominatǎ de Munţii Ţibleş. la margine de hotar voievodal strǎbun.pǎmântului românesc. covoare maramureşene. de ctitori de mǎnǎstiri şi biserici. Buzǎu. de mare frumuseţe şi care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramureşului". printre care se numǎrǎ şi Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Creştineascǎ" (Braşov 1560) şi "Apostolul" (Braşov 1563). de Sighetul . distanţǎ de Baia Mare şi la 43 km. greco-catolicǎ. crescute din pǎmânt şi deodatǎ cu pǎmântul. deja devenite monument. din secolele XVII-XVIII. Astǎzi. Ieudul a pǎstrat şi o serie de monumente de arhitecturǎ ţǎrǎneascǎ laicǎ: case şi anexe gospodǎreşti. Blaj. în bisericǎ se pǎstreazǎ o colecţie de icoane pe sticlǎ. perpendicular pe axa drumului. Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. Iaşi). de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. Situat la 97 km. vâltori) etc. Muzeul Maramureşului din Sighetul Marmaţiei). Comuna Ieud este aşezatǎ la sud de şoseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. zǎmislite dupǎ legile lui. de bucurii şi necazuri. Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii şi pânǎ azi. mobilier specific şi desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic. este Biserica din Şes din Ieud. în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. specific locului. Biserica din Deal sau Biserica Balculu. ici-colo se mai zǎresc şi casele vechi. mobilier specific şi câteva cǎrţi de mare valoare. de martiri. vopsite în coloranţi vegetali şi minerali.

Tradiţia popularǎ pomeneşte de o mǎnǎstire veche. creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. de zid. a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. care. abandonat pe parcursul anilor. mai spaţios. în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative şi cooperativa. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramureşene. cu simbolistica precreştinǎ în majoritatea cazurilor. pe lângǎ satisfacţii de ordin moral notorietate pe plan naţional şi internaţional. expoziţii de covoare şi obiecte de lânǎ. pe Valea Izei. a arhitecturii construcţiilor ţǎrǎneşti. etc. tocul uşii de la intrare. Un loc important în viaţa femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii. vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare şi a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare. Ieudul atrage prin frumuseţea şi varietatea peisajului. daruitǎ de comunitatea credincioşilor din Vişeul de Jos. extraşi din flori şi plante. din piatrǎ. . datoritǎ unor iniţiative individuale apreciabile. Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. prin pitoresc şi originalitate. care tocmai îşi ridicaserǎ un alt lǎcaş. ridicatǎ în 1364. Meşteşugul de a vopsi lâna cu coloranţi vegetali. puţin mai jos este biserica nouǎ. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea. numitǎ Botiza. tǎierea şi industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. unde se regǎsesc aceleaşi decoraţii ca şi pe porţile gospodǎriilor ţǎrǎneşti. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. în dreptul comunei Şieu (37 km sud-est de Sighet). precum şi cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". Populaţia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. numitǎ "Biserica din deal". Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o poziţie privilegiatǎ. la începutul secolului al XIVlea. Ieudul se mândreşte cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramureş. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. locuitorii se ocupǎ în principal cu creşterea vitelor.Marmaţiei. pe un promontoriu. masivǎ. în primul rând. care se desprinde din şoseaua principalǎ Sighet-Borşa.

la locul numit "Valea Sasului". Atât biserica veche din lemn. regele Carol Albert I de Anjou recunoaşte şi întǎreşte în aceste locuri pe cneazul Stanislau. între 1975-1976. în stilul arhitecturii tradiţioanale maramureşene. Este unul dintre cele mai pitoreşti sate maramureşene situat la 99 km. pe dreapta şi pe stânga. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). Bârsana este una din comunele mari ale Maramureşului. precum şi multǎ carte veche din tiparniţele de la Iaşi. aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. Blaj. fiul lui Stan. În ultimii ani. Bucureşti. cât şi cea din piatrǎ. lângǎ aşezarea lor. s-a construit în centrul satului o bisericuţǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic şi este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn.Creşterea populaţiei din comunǎ a impus ridicarea. cu intenţia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. de la primul contact. Se pǎstreazǎ şi tablouri pe pânzǎ de mare valoare. pentru un viitor centru mǎnǎstiresc ortodox. De la intrarea în sat. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ. 1993-1994. Ambele sunt creaţii arhitectonice deosebite. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când. de-a lungul şoselei. "Bisericuţa de pe Jbar". a unui nou lǎcaş de închinǎciune. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. din piatrǎ. Râmnic. Astǎzi satul îţi dǎ. Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de excepţie. de Baia Mare şi vestit prin atelierele meşteşugǎreşti de ţesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale[39]. aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porţi noi. conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramureş în tehnica "tempera pe lemn". Aşezatǎ pe malul drept al râului Iza. printr-o diplomǎ. Astfel. În 1992. dar şi pe strǎzile laterale. la o distanţǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmaţiei. sentimentul bogǎţiei (materiale şi spirituale). inspirate din tradiţia vechilor biserici maramureşene din lemn. este strǎbǎtutǎ de drumul judeţean 186. de asta data din cǎrǎmidǎ. cu şapte turle. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. construcţii monumentale din lemn de . a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii".

Tot acum se organizeazǎ şi "Jocul" (hora satului). în faţa porţilor unde stau la sfat. Centru de comunǎ de care aparţin administrativ satele Mara şi Hǎrniceşti. singura construcţie de acest gen pǎstratǎ în Maramureş. Comuna Şieu este situatǎ la 89 km. Aşezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare şi 26 km de Sighetul Marmaţiei. de Baia Mare. a arhitecturii construcţiilor ţǎrǎneşti. grupaţi în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. Bârsana atrage prin frumuseţea şi varietatea peisajului. Comuna Onceşti situatǎ la 65 km. În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramureş. iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800. Porţile. adevǎrate arcuri de triumf. Situatǎ pe dealurile şi colinele de la poalele munţilor vulcanici Gutâi. sculptate cu mǎiestrie în spiritul tradiţiei. vecinǎtǎţi şi neamuri. În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Deseşti. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenţa oamenilor costumaţi în portul tradiţional. se aliniazǎ satelor maramureşene pǎstrǎtoare de tradiţii populare. . acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiţi meşteri populari în lemn din ţarǎ.stejar. pe Valea Izei. în curtea şcolii generale centrale s-a restaurat şi conservat o veche şcoala confesionala (greco-catolicǎ). localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgoşeştilor. de Sighetul Marmaţiei pe cursul superior al râului Iza. Comunǎ autenticǎ a Maramureşului Istoric. De asemenea se poate vizita casa meşterului popular Toader Bârsan. Satul. constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. În centrul comunei. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura tradiţionalǎ în lemn: case şi acareturi. care astǎzi adǎposteşte muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colecţie de obiecte etnografice şi o serie de documente legate de istoria satului. de Baia Mare şi 8 km. sunt mândria bârsǎneştilor. Deseştiul este un sat de tip agro-pastoral dominat de grǎdini şi livezi cu pomi fructiferi. alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. prin pitoresc şi originalitate.

Şi astǎzi satul menţine frumoasele tradiţii locale cu specificul lor inconfundabil. şopronuri pentru fân şi biserica din lemn. Multe din porţile din lemn. se pǎstreazǎ cea mai veche troiţǎ de hotar. Casele vechi din lemn sunt pe cale de dispariţie. iar absida este decroşatǎ. în special la etaj. în legaturǎ cu proprietǎţile voievozilor Bale. Biserica actualǎ. În sat se pot vedea încǎ în funcţiune mori cu roatǎ verticalǎ. lucrate dupa rǎzboi. obiceiurile. elemente din arhitectura veche din lemn. are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier tradiţional şi împodobitǎ cu textile (covoare. al cǎrui urmaş a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. acţionate de apǎ. în mod frecvent. s-au pǎstrat şi porţile (mult îmbogǎţite în pǎrţile sculptate). Vinteşti si Vǎleni. vâltori. Satul este legat de tradiţia cnezatului de vale al Cosǎului. de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. ştergare) adecvate. Drag şi Ioan Românul din Maramureş. specializatǎ în restaurǎri de monumente în lemn (în special biserici) şi în construcţii noi în lemn specifice zonei şi adaptate la nevoile contemporane. cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". Construcţiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundaţii masive din beton) preiau anumite elemente tradiţionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi şi arcade sculptate în spiritul tradiţiei locale). alaturi de Fereşti. Nava are un plan rectangular. sunt creaţiile meşterului Pop Taina. Baloteşti. cergi. Interiorul. Satul Brebeşti aparţine de comuna Giuleşti şi apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. dansurile. De asemenea. Cǎlineşti. dar noile construcţii au preluat. În partea de jos a satului. cunoscutǎ sub numele de "Troiţa Rednicenilor" şi datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. Nu are pridvor. de formǎ poligonalǎ. Budeşti. În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul tradiţional.porţi monumentale. aducând de peste secole o culturǎ şi civilizaţie ţǎrǎneascǎ de excepţie. instalaţii tehnice ţǎrǎneşti. În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul. ca o chintesenţǎ a geniului creator ţǎrǎnesc. pive. Copiii şi tinerii pe categorii de .

Rona de Sus. Toate poartǎ inscripţii şi datǎri certe pe parcursul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Dintre acestea. Vitellius. La Coştiui. foarte bine conservate. de pe vremea împǎraţilor romani şi bizantini (Comodus. Ioan".vârstǎ sunt constituiţi în grupuri folclorice. castelul aparţinând la un moment dat familiei Apaffy. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. Minele de la Coştiui au fost exploatate încǎ din preistorie. Casele sunt din lemn de stejar (pereţii din bârne impresionante) pe modelul clasic.N.N. Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenţa satului în sec. Localitatea este aşezatǎ pe D.19.18 pe ruta Sighetul Marmaţiei . În sat a existat şi o bisericǎ veche din lemn (1730). înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huţa. XIII-XIV. În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeţi situatǎ pe D. Demn de relevat este grupajul de case care a aparţinut familiei Pop Tomanu. construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814. pe lângǎ Castel (astǎzi şcoalǎ). Septimius Severus). tot aici existǎ şi o orgǎ. S-au descoperit monede de argint şi de aur . Vespasianus. Huţa este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic aparţine de Remeţi. una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucureşti.Negreşti. datatǎ în 1888. În bisericǎ. care domina aşezarea şi despre care se ştie prea puţin. care a ars. În zilele de duminicǎ şi sǎrbǎtori. În zona turisticǎ Valea Ronişoarei întâlnim localitatea Coştiui. În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. loc de odihnǎ într-un peisaj splendid. construitǎ în 1742. Traianus Consule. Coştiui este o veche aşezare minereascǎ. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmaţiei . şi biserica romano-catolicǎ. într-o adevǎratǎ defilare a portului tradiţional. una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca şi una la Muzeul din Baia Mare. participant la Marea Unire. oamenii ies la plimbare prin centrul satului. iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenţa romanǎ. aici funcţioneazǎ o micǎ . Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. Marcian. Pe şoseaua spre Negreşti. se mai poate vizita "Calvaria St. pictura din altar aparţine pictorului Simion Hollosy Corbul. astǎzi o micǎ staţiune balneoclimatericǎ de interes local.

astǎzi pentru cristalul rubiniu. Sǎpânţa este una din comunele mari ale Maramureşului. Populaţia este mixtǎ: maghiari. exceleazǎ prin frumuseţea peisajului colinar propice livezilor. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. slovaci. galben. iar pentru sublinieri. ruteni. ruteni. adǎugând de cele mai multe ori şi câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. la 18 km distanţǎ de municipiul Sighetul Marmaţiei. folosind ca fond albastrul. cǎmin cultural. XVII-XVIII construite din lemn. colora lemnul sculptat pentru cruce. una dintre acestea este casa Stan. albastru şi roşu. Teceu sau Teceul Mic .fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ . creaţie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patraş. restauratǎ în Muzeul Satului Maramureşean . care marcheazǎ şi locul unde vara vin oşenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”. De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oaşului. un abrupt vulcanic de mare frumuseţe şi atractivitate turisticǎ şi desigur de râul Sǎpânţa care izvorǎşte de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine şi se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare. germani. cruci. aşezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpânţei. Maniera naivǎ de tratare plasticǎ şi versurile însoţitoare trǎdeazǎ un optimism robust şi o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânţa "Cimitirul Vesel". În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ. Şoseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huţa. slovaci. În sat existǎ o bisericǎ greco-catolicǎ şi o şcoalǎ cu clasele IVIII. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânţa un adevarat mit. unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor". o altǎ zonǎ turisticǎ şi etnofolcloricǎ de renume naţional şi european. impunând . În Sǎpânţa s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. Stan Patraş a sculptat şi mobilier ţǎrǎnesc.sat aparţinǎtor de comuna Remeţi. Populaţia este mixtǎ: maghiari. Ceea ce a dus faima Sǎpânţei este aşa-zisul "Cimitir Vesel". Arta lui Stan Ioan Patraş constǎ în faptul ca a reuşit sǎ sintetizeze viaţa celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. Stan Ioan Patraş. douǎ şcoli cu clasele I-IV. Comuna Sǎpânţa este aşezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Taraşului.N. români.. pe D.

Cascada. cu statut de villae. În Borşa au fost douǎ biserici de lemn. Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717. va confisca moşiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ şi fraţilor sai Drag. Piatra Sǎpânţei. când regele Ludovic. Atestǎri scrise apar târziu.un stil specific. Meşterul a avut mai mulţi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânţa. Aşezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii". când Borşa a cǎpǎtat statut urban. În zona turisticǎ Valea Vişeului întâlnim localitatea Borşa. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmaţiei pe D. prelucrarea artisticǎ a lemnului. Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. care au manifestat supunere. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât şi ca întindere). existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea. Pânǎ dupǎ rǎzboi. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. Casa-muzeu Stan Ioan Patraş.18. Interesante sunt urmele de aşezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. Dragomir şi Ştefan. prin vopsirea lui. Nicǎieri în Maramureş lemnul nu se vopseşte. Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice. numai la Sǎpânţa se foloseşte acest procedeu. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciţi de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ. Pǎstrǎvia. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎşti în ultima lor invazie în Europa. curate şi deschise întotdeauna[40]. clopotniţǎ şi pridvor . monument. Biserica din lemn. descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese şi fragmente ceramice edificatoare. supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa şi plecarea în Moldova. turn. anume. cu cǎtune pe vǎile laterale şi case izolate la mare distanţǎ de vatrǎ. una în parohia de Sus şi celaltǎ în parohia de Jos. naos drepunghiular.N. Borşa este una din vechile şi statornicele aşezǎri maramureşene. dând nota caracteristicǎ aşezǎrilor de tip "rǎsfirat şi risipit". Sǎpânţa are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. În istoria comunitǎţii. la 2 februarie 1365. dar mai ales casele frumos amenajate. vâltorile şi horincile.

ucrainieni). Cel care se va încumeta în Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului. Oraşul a fost dintotdeauna localitate minierǎ. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borşa. douǎ încǎperi mari. cu bogǎţii ale faunei şi florei de neegalat. la exploatǎrile forestiere. români 26. . Oraşul dispune şi de o Bibliotecǎ şi o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. care astǎzi a devenit Rezervaţie a biosferei. amintim câteva dotǎri de excepţie. avem perspectiva spre Valea Bistriţa Aurie.310. fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554. Munţii Rodnei. Hotelul Iezer. De aici se pot face excursii în împrejurimi.5 km) cu o linie de telescaun. Chiar în centrul localitǎţii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3. la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994. Grupul Şcolar Minier. Borşa de azi este un oraş de munte cu câteva dotǎri urbane. iar iarna se face schi. Printre acestea se evidenţiazǎ Spitalul. în 1932 s-a creat Rezervaţia Pietrosu Rodnei (3300 ha). Centrul este dominat de casele vechi ale coloniştilor. era de 27. De pe Vârful Prislopului.294 locuitori. pe lângǎ frumuseţile naturii va gǎsi şi oameni la stâne. oferǎ un peisaj unic.deschis. care ne va conduce spre Bucovina. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi şi neegalat. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ. Dacǎ oraşul de astǎzi încǎ suferǎ în privinţa urbanizǎrii. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. restul alte naţionalitǎţi (germani. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borşa. Din centrul Borşei. care o flancheazǎ şi încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. Populaţia oraşului cu cǎtunele componente. Localitatea Baia Borşa aparţine de oraşul Borşa. care se ridicǎ ca un zid deasupra Borşei. implantate în acest peisaj mirific. În Masivul Rodnei pentru varietatea şi bogǎţia vegetaţiei şi animalelor. o concentrare de blocuri de locuinţe nefericit inspirate ca arhitecturǎ. maghiari. la culesul fructelor de pǎdure. În Borşa s-a pǎstrat una din puţinele case parohiale: o construcţie monumentalǎ din bârne rotunde din lemn din brad. construit într-o arhitecturǎ modernǎ şi destul de bine dotat.

categoria de confort. Multitudinea de resurse naturale şi antropice ale acestu judeţ constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramureşene. apar mutaţii în criteriile de selecţie a destinaţiilor de vacanţă. turism de vânatoare. o zonă turistică de mare atractivitate nu se poate constitui în ofertă înainte de a beneficia de dotările necesare primirii şi reţinerii călătorilor. perioada de funcţionare. mijloace de transport. 3. pe măsură ce cresc exigenţele turiştilor faţă de calitatea serviciilor şi nivelul de confort. Aceasta explică.2 Baza tehnico-materialǎ a judeţului: dinamici şi structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎţi turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale şi antropice sǎ existe şi resurse materiale adecvate. Astfel. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”[42]. capabile sǎ asigure satisfacerea cerinţelor turiştilor. dar diferenţiat dotate din punct de vedere tehnic. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borşa. funcţia îndeplinită. Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎţi de cazare şi alimentaţie. turism montan. premisele de bazǎ ale desfǎşurǎrii unei activitǎţi turistice intense care sǎ permitǎ desfǎşurarea a numeroase forme de turism: turism rural. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în condiţii optime nici apele minerale. turism cultural etc. Deoarece. are loc o sporire a importanţei bazei tehnico-materiale. clasificate după conţinut. în mare măsură. instalaţii de tratament sau agrement şi este condiţionatǎ în primul rând de dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale existente. etc. forma de propietate. Unităţile de cazare sunt alcătuite din obiective de diverse tipuri. Valea Vinişorul cu 23 de izvoare minerale. . nici nenumǎratele posibilitǎţi de practicare a turismului montan[41]. Valea Tâslei. Zona este interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). atracţia diferită a unor zone. turism balnear. Volumul fluxurilor turistice este determinată atât de cerere cât şi factorii acesteia.biserica. beneficiind de potenţial sensibil apropiat. dar şi de gradul de dotare tehnică a teritoriilor.

Una din cea mai utilizată clasificare.15%. case de oaspeţi) şi unităţi cu autoservire .11 2002 272 596 3 177 1. este cea care separă mijloacele de cazare în:[43] .13 2005 277 384 3 257 1. Ponderea cea mai mare a judeţului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1. INSSE.1 Unităţile de cazare Aceste unităţi de cazare. ferme. Capacitatea de cazare turisticǎ în funcţiune (număr de locuri) din România şi din judeţul Maramureş Tabel nr. indiferent de apartenenţa la sectorul comercial sau noncomercial.în care se asigură doar găzduirea propriu-zisă. Bucureşti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilaţii prezentându-se astfel: . 5. după modul de obţinere/oferire a serviciilor în unităţi cu servicii prestate{ hoteluri. iar în Maramureş tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 faţǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. sunt divizate.etc). 2001-2005.14 2003 275 319 3 154 1.în România.2.3. hanuri. prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turişti (camping-caravaning.14 2004 276 089 3 100 1.15 România Maramureş Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României. anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri faţǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri. vile .10 2001 277 047 3 077 1. Din rezultatele obţinute reiese faptul cǎ judeţul Maramureş nu prezintǎ o importanţǎ semnificativǎ la nivel naţional din punct de vedere al locurilor de cazare.apartamente închiriate. serviciile de curăţenie.

• unităţi hoteliere propriu-zise şi asimilate lor (moteluri. hanuri. căsuţe. sate de vacanţă. etc. sanatorii şi stabilimente de sănătate. 3.4 Unitǎţi Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 2005 16 5 1 1 19 66 98 108 Sursa: Anuarul statistic al Judeţului Maramureş 2005. case şi apartamente de închiriat. Bucureşti . bungalow-uri. cabane şi refugii montane camere. INSSE. hoteluri-apartamente.) unităţi complementare sau cazare extrahotelieră. tabere şi colonii de vacanţă. cămine şi hanuri pentru tineri.2005 Tabel nr. • Numărul unităţilor de cazare din judeţul Maramureş în perioada 2004 . reprezentantă de terenuri de camping şi caravaning. pensiuni.

.4 se poate observa că numărul crescut . hotelurilor iar a numǎrul motelurilor a rǎmas acelaşi.1 Numărul unităţilor de cazare din anul 2004 în Maramureş.Din datele obţinute din 2004-2005 din tabelul 3. la fel ca şi numǎrul vilelor turistice şi al cabanelor turistice. Unităţile cu cea mai bună evoluţie sunt pensiunile urbane şi rurale. aceste având o creştere de 2 şi respectiv 7 pensiuni. Figura nr. 3.

importanţa. unităţile de cazare şi alimentaţie sunt definite după cum urmează:  Hotelul: reprezintă unitatea de cazare destinată în principal turismului automobilistic. .5 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în hoteluri 630 873 997 1 116 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2004. INSSE. Atfel. mică şi mijlocie. O unitate dotată cu un echipament modern şi cu un personal bine pregătit. perioada de funcţionare. amplasarea în spaţiu. În privinţa structurii. Categoriile sale de clasificare se încadrează între 1 şi 5 stele şi poate fi de capacitate mare. în funcţie de categoria socială şi venit. mijloacele de transport. În judeţul Maramureş sunt întâlnite hoteluri ce se încadrează din punct de vedere al clasificării între 1 şi 4 stele.Unităţile de cazare şi alimentaţie. instalaţiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turiştilor. Bucureşti Cel mai mare număr de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri. anul 2002 deţinând cele mai puţine locuri de cazare în hoteluri dintre toţi anii analizaţi. folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unităţii. forma de propietate. până în 2004 înregistrându-se creşteri succesive ale locurilor de cazare. în restul anilor. aceaste unităţii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri. categoria de de confort. etc. atrage turiştii şi astfel îi face să se întroarcă la aceea unitate. Numărul locurilor de cazare din hoteluri existente în judeţul Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr 3. O cauză a acestor variaţii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unităţi cu echipamente necesare atragerii turiştilor.

3 Ponderea capacităţii de cazare din moteluri între 2000-2004 . Se observă că în judeţul Maramureş.2004  Motelul: este o unitate de tip hotelier de dimensiuni mici. INSSE. Numărul locurilor de cazare din moteluri existente în judeţul Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr. Bucureşti Numărul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizaţi 2000-2004.2 Ponderea capacitǎţii de cazare din hoteluri 2000 .Figura nr. Figura nr. pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ şi sǎ se menţinǎ între anii 2003-2004 la 99 locuri. 3. hrană.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136 Sursa : Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2004. amplasată deobicei de-a lungul şoselelor şi care oferă posibilităţi speciale de parcare. În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelaşi numǎr de locuri de cazare (60). cazare. Aceste creşteri sunt rezultatul proiectelor de modernizare a unităţilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat şi adecvat cererii turistice. creşte din doi în doi ani. 3. motelurile sunt construite lângă resursele antropice sau naturale deoarece turişti să beneficieze de cât mai mult de ele. carburanţii. servicii. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136). 3.

Igniş cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun şi de saună. organizarea de petreceri. de tratament şi de agrement. alimentaţia şi alte servicii specifice. opt camere duble şi patru pat matrimonial. handbal. de alimentaţie. fitness. El este compus din trei unităţi hoteliere: ♦ ♦ ♦ Iza cu două camere single. necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă. acesta având categoria de 3 stele. baschet). Mara cu două camere single. Facilităţile oferite de Complexul Turistic Şuior sunt: resturant. care asigură cazarea. rezervaţii naturale. saună. în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. Cel mai important compex turistic din judeţul Maramureş este Compexul turistic Şuior (Baia Sprie). El se defineşte ca o oază de linişte şi confort pentru petrecerea vacanţelor şi a timpului liber. spălătorie. în zonă montană. minibar. salon pentru servirea micului dejun. room service. opt camere duble şi patru cu pat matrimonial. etc. telefon.  Cabanele turistice : unităţi de primire turistică de capacitate relativ redusă. terenuri de sport (tenis de câmp. cu arhitectură specifică. Dispunând de multiple atracţii turistice. internet. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rară frumuseţe. şi cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m şi o diferenţă de nivel de 550 m. Complexul turistic: sunt unităţi de mari dimensiuni şi specific lor este faptul că oferă toată gama de servicii sub aceleşi adăpost: servicii de cazare. sportive şi de agrement. funcţionând în clădiri independente. televizor. fax. . fotbal. complexul oferă posibilităţi unice de relaxare şi evadare din cotodian. la altitudinea de 688m şi la 16 km de Baia Mare la poalele Munţilor Gutâi. sală de conferinţe.

Ele sunt specifice turismului de drumeţie. sunt amplasate în zone alpine şi au un caracter sezonier sau permanent. Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 . În fiecare oraş se poate întâlni câte o cabană. numǎrul acestora creşte treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. 3. şi modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. dotată cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turiştilor. anul 2004. pensiuni urbane şi rurale şi a pensiunilor agroturistice. Totuşi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎţi de cazare. care îşi măresc numărul de la un an la altul.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. Această situaţie se datorează slabei importanţe faţă de acestă categorie de cazare. Situaţia locurilor de cazare în cabanele din judeţul Maramureş este bună. Numărul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judeţului Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr.

cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei[44]". 3. Datorită numeroaselor atracţii turistice. 2004. peste 60 de terenuri de vânătoare.8 Pensiuni din judeţul Maramureş 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numărului .Figura nr. 3.5 Ponderea pensiunilor in judeţul Maramureş în 2000-2004 Această categorie de cazare are o evoluţie foarte favorabilă. multitudinea de lacuri naturale şi artificiale. numărul pensiunilor creşte de la un an la altul. Numărul de pensiuni din judeţul Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr. INSSE. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural şi până la 20 de camere în mediul urban. care asigură. a celor peste 100 de izvoare minerale. aici s-au înfiinţat foarte multe pensiuni urbane şi rurale. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. Bucureşti Figura nr. în spaţii special amenajate. cultura şi tradiţiile fac din Maramureş un căutat centru turistic.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judeţul Maramureş între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistică cu o capacitate de cazare de până la 10 camere. Din acest motiv. 3.

viaţa socio. spirituale.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numărul pensiunilor agroturistice din judeţul Maramureş 49 55 56 59 59 .3. Numărul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreză faptului că în satele maramureşene se păstreză.dar însă. în natură.pensiunilor crescând de la 70 la 76. iar evoluţia numărului lor este într-o continuă creştere. Agroturismul dă posibilitatea cunoaşterii mai bine a spaţiului rural cu toate valorile sale naturale.  Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. Numărul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judeţului Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr. încă nealterate tradiţional şi spirituale. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unităţi de cazare din judeţ. cazare şi alimentaţie. şi ocupaţionale. Pe teritoriul judeţului Maramureş sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. de către populaţia din mediul urban. o parte din alimentaţia turiştilor este realizată cu produse din producţia proprie a gospodarilor. Această dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorită numărului mare de cereri ale turiştilor de a-şi petrece vacanţa în aer liber.O altă modificare importantă s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni.economică şi mediul înconjurător. Amplasarea lor trebuie să fie în locuri ferite de poluare şi de orice elemente care ar pune viaţa sau sănătatea turiştilor în pericol. cu precădere cele etnofolclorice.

 Casa Veche. Bucureşti Numărul pensiunilor agroturistice din judeţ este în creştere de la un an la altul. servind o gamă diversificată de preparate culinare. produse de cofetărie. în aer liber şi de a lua parte la activităţile care se desfăşoară în cadrul pensiunilor. 3.  Hexalit .Vişeu de Sus. Italian.2 Unitǎţile de alimentaţie Unitatea de alimentaţie publică este localul care îmbină activitatea de producţie cu cea de servire.2. băuturi alcoolice şi nealcoolice de servire sunt specifice ţării respective. etc. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. Dintre restaurantele cu specific internaţional existente în judeţul Maramureş menţionăm:  Crama Veche. Alte unităţi de alimentaţie ce merită amintite sunt: . Creşterea şi dezvoltarea acestei categori de cazare se datorează numărului tot mai mare de cereri ale turiştilor de a-şi petrece vacanţa la ţară. anul 2000 deţinea 49 de pensiuni iar 2004 . care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România. dar şi datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES.59.Baia Mare. punând la dispoziţia clienţilor o gamă diversificată de preparate culinare. INSSE.patisserie.). însă pentru gastronomie sunt mai căutate pensiunile agroturistice. chinezesc. Restaurantul cu specific naţional este unitatea de alimentaţie publică ce pune în valoare tradiţiile culinare ale unor naţiuni ( franţuzesc. Unităţile de alimentaţie publică din judeţul Maramureş nu reprezintă un punct de atracţie turistică. deşi sunt foarte variate.Târgul Lăpuş.Sursa : Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2004. băuturi şi unele produse pentru fumători[45].

etc. în apropiere de Pasul Prislop. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. handball. Alte unităţi de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. Pe lângă unităţile amintite mai există şi fast-food-uri.4 Instalaţiile şi modalităţile de tratament . . una din cele mai bune din ţară pentru probele de slalom. 3. Situat la 12 km nord-est de centrul oraşului Borşa. linia de teleferic ( de 1900 lungime şi 500 metri diferenţa de nivel) şi teleschi (790 metri) care leagă Complexul Borşa cu vîrful Runcu Ştiorului (1611 metri). unităţi de tip expres.Restaurant Union. terenuri de sport (tennis de câmp. discoteci. el este amplasat la poalele Munţilor Rodna şi Maramureş. cu o diferenţă de nivel de 500 metri. existente în marile oraşe ale judeţului[46]. braserii.Restaurant Plazza Rebel. fotbal. De aici coboară o pârtie de schi de 2100 metri lungime. . baschet.Restaurant Doi Păuni. trambulină olimpică naturală (113 metri) amenajată pentru sărituri cu schiurile. baruri.2. Aici există variate posibilităţi de practicare a turismului montan şi a sporturilor de iarnă: numeroase trasee marcate. la 700-850 de metri altitudine.2.3 Instalaţiile şi modalităţile de agrement Cea mai importantă zonă de agrement a judeţului Maramureş o reprezintă staţiunea Borşa. 3. În apropierea oraşului Baia Sprie se află cabana Mogoşa (731 metri altitudine) unde există un telescaun ce urcă până la vârful Mogoşa (1346 metri altitudine). cofetării. patiserii. etc). pe valea superioară a Vişeului.. pizzeria.

datorită prezenţei a numeroase obiective culturale. turismul rural şi agroturismul practicat în gospodăriile ţăranilor. Această formă de turism s-a cristalizat printr-o formă organizată la sfârşitul secolului XIX . endocrine. accesibilitate). puternic ionizat. bisericii şi obiceiuri străvechi. Staţiunea climaterică Izvoarele (916 metri) beneficiază de un climat tonic. etc. utilizat în tratarea afecţiunilor respiratorii. cel mai important loc îl ocupă staţiunea Borşa. Turismul montan. poteci marcate cât mai corespunzător. 3. turismul cultural si ştiinţific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoaştere şi vizitare. Turismul montan s-a dezvoltat şi a fost susţinut de numărul de cabane şi staţiuni care creşte de la un an la altul. a colecistelor şi colitelor cronice şi a fomelor simple de diabet zaharat.duodenale.. pârtii de ski. Turismul montan este practicat de gamă largă de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la . precum si rezeravaţii naturale ale Biosferei. mijloace de transport pe cablu. Maramureşului. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. gastro. Localitatea Săpânţa există un centru de îmbuteliere a apelor minerale .În acest caz. bicarbonate şi calcice recomandate în tratarea afecţiunilor rinichilor şi căilor urinare. ale tubului digestive. a bolilor ulceroase. Deşi reprezintă interes pe plan local. turismul balnear întâlnit datorită prezenţei apelor minerale. staţiunea Băile Cărbunari merită amintită apelor sulfuroase şi clorurate-sodice indicate în afecţiuni reumatismale. intoxicaţii profesionale cu agenţi chimici. etc. etc. turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme şi anume turismul montan în munţii Rodnei. magneziene. neurologice. Ţibleş. ale bolilor cronice. etc. Gutâi. Întâlnim forme ale turismului montan care necesită un grad de echipare tehnică ridicat (cazare. Ea dispune de numeroase izvoare cu apă minerale carbogazoase.3 Principalele forme de turism practicate în judeţul Maramureş Prin relieful variat pe care îl deţine judeţul Maramureş.

banda verticală şi cruce) şi trei culori (roşu. accidentare. care este reprezentat de cele două lanţuri: . Judeţul Maramureş deţine 43% o suprafaţă muntoasă. şi lanţul cristalin al munţilor Rodna şi Maramureş. Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie. Maramureşul este. munţii Maramureşului.lanţul vulcanic al munţilor Gutâi-Ţibleş. munţii Ţibleş. de care trebuie să se ţină cont foarte mult de marcaje pentru a nu apărea incidente majore precum: rătăcire. etc[47] . unul dintre judeţele în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice). enumerăm : munţii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. Dintre cele mai importante masive ale judeţului pe care se practică turismul montan.munţii Căliman. albastru şi galben ). prin excelenţă. Durata unor trasee montane în judeţ oscilează între 2-10 ore. şi anume :"Lanţul muntos al Carpaţiilor". acea nobleţe dătătoare de har. Orice ce persoană care trece prin Maramureş cu siguranţă va avea revelaţia împlinirii personale.70 ani. atât de liniştită dar şi atât de bogată. să afli. cerc. conferindu-le locuitorilor.Lăpuş ce au altitudini cuprinse între 1300m şi 1839m. cultură şi geografie fără profesor. în funcţie de zonă şi masiv. Nu trebuie decât să priveşti şi să asculţi cu mare atenţie spectacolul ce te înconjoară.). pentru că aici sufletul se regăseşte şi trupul se împrospătează. Natura se desfăşoară măiestoasă de jur împrejur iar viaţa localnicilor . În România a putut fi practicat la o scară largă. În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. deoarece pe teritoriul ţării se găseşte un renumit laţ muntos . Vei dori să faceţi parte. nu te va lăsa indiferent. Dintre toate traseele ale judeţului cele mai periculoase se află în munţii Rodnei. O excursie în Maramureş este o încântare pentru turistul dornic de cunoaşterea valorilor morale şi spirituale ale locurilor. specifice poporului român dar uitate în alte zone. . munţii Gutâi. punct. max. toate marcajele turistice au un contur exterior alb.

Pentru turiştii pasionaţi de drumeţii montane zona oferă numeroase oportunităţi: Cabana Puzdrea (1540 m). în zona de crestă lipsesc adăposturi. • Munţii Călimării. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare şi staţiunile turistice sau localităţile amplasate în apropierea zonelor montane. Aflată în nordul României. Fiind la o altitudine înaltă şi înconjurată de munţi înalţi (peste 2000 de metri) Borşa beneficiază de un aer curat. zona Pietrosul şi Iezerul Călimanului. Gazdele dumneavoastră vă vor încânta şi minuna iar tu nu vei rămâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. în judeţul Maramureş. pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începători cât şi pentru avansaţi. În staţiunea Borşa se poate ajunge atât pe calea ferată cât şi pe şosea pe . Buhăescu. Lacurile Lala Mare şi Lala Mică). Valea Izei.să încerci. având lungimi cuprinse între 200 şi 3000 de metri şi zăpada din decembrie şi până în aprilie. intens ozonizat dar şi de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afecţiuni digestive şi renale. sunt: Borşa. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone: • Munţii Rodnei. etc. Valea Vaserului. pe timp nefavorabil se acordă mare importanţă marcajelor. Rezervaţia Pietrosul Rodnei. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric tradiţional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. Staţiunea oferă condiţii excelente pentru practicarea alpinismului şi a sporturilor de iarnă. Alte obiective turistice în zonă care pot fi vizitate sunt mănăstirile. în zona de creastă nu există adăposturi. pe valea râului Vişeu şi la numai câţiva km de oraşul Borşa. staţiunea montană şi balneoclimaterică Borşa este situată la o altitudine de 850 de metri în Munţii Rodnei. Dintre cele mai renumite staţiuni ale zonei. este o zonă de creastă cuprinsă între vârful Pietrosul Rodnei şi vârful Ineu.

în judeţul Maramureş. Maramureşul încântă prin frumuseţea peisajelor. Rozavlea . deseori.drumurile DN17C şi DN18 care se intersectează cu şoseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistriţa-Câmpulung Moldovenesc-Suceava. Cavnic.Poienile Izei Ca şi alte zone ale ţării. Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei nu există decât drumuri naţionale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin oraşul Borşa)[48]. în aprilie ceea o face atractivă pentru iubitorii sporturilor de iarnă mai ales că în zonă se mai poate schia şi pe pârtiile din Borşa. prin tradiţiile culturale şi etnografice aparte menţinute încă vii de locuitorii acestor locuri. din Botiza se poate urca până în Poienile . localitatea Rozavlea aflată la o distanţă de 35 km de Sighetu Marmaţiei şi 90 km de Baia Mare. Unul din punctele de atracţie ale localităţii îl constituie biserica declarată monument istoric şi care datează din anul 1717. De asemenea. La Mogoşa se poate ajunge pe şosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare. Ocna Şugatag şi Izvoare. prin ospitalitatea şi farmecul maramureşenilor cu totul deosebite.leud . Dacă nu vă atrag sporturile de iarna şi ajungeţi în zona Maramureşlui în timpul verii. pe aceeaşi vale a Izei se află şi localităţile Botiza şi leud care se înscriu în aceeşi notă de tradiţionalism şi istorie maramureşeană şi sunt situate la poalele Munţilor Ţiblesului. Dinspre Satu Mare.Botiza . Din Rozavlea şi până în aceste două localităţi sunt circa 15 şi respectiv 6 km. în Munţii Gutâi şi beneficiază de zăpada abundentă din decembrie şi până. În apropiere de Rozavlea. În acest spaţiu etnografic. se numără printre cele mai vechi aşezări maramureşene fiind menţionată încă de la jumătatea anilor 1300. valea Viseului etc). Mogoşa se află situată pe malul lacului Mogoşa. drumeţiile montane pe care le puteţi face vor fi de neuitat (valea Izei. pe drumul Naţional DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmaţiei-Borşa-Vatra Dornei).

Această localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întreţinută. multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Săpânţa şi Mănăstirea Peri.Izei cale de câţiva kilometri.Ieud se poate ajunge pe calea ferată. . Pe şosea se poate ajunge mergând pe drumurile naţionale DN17C dinspre Bistriţa prin Năsăud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc[49]. alpinism. drumeţia. aici zăpada ţine din decembrie până în aprilie. la jumătatea distanţei dintre Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza.etc. În vederea modernizării şi dezvoltării localităţii. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei. Muzeul Ţărăncii şi Mănăstirea din Dragomireşti. În turismul montan zonele sunt practicate şi de alte forme specifice numite sporturi extreme şi anume: mountainbike. Staţiunile Ocna Şugatag şi Mogoşa. În zonă se pot vizita. snowboard. venind dinspre Năsăud sau Sighetul Marmaţiei până în Vişeul de Sus sau Vişeul de Jos de unde se poate continua drumul cu mijloace auto. mai ales dacă ajungeţi aici vara. Muzeul Satului şi Muzeul Memorial din Sighetul Marmaţiei. Mănăstirea Bârsana din localitatea Bârsana. parapantǎ. Cavnic localitate situată în munţii Gutâi. În zona Rozavlea .Botiza . Cascada Cailor din Munţii Pietrosu. primăria a achiziţionat utilaje de bătătorit zăpada şi o instalaţie de iluminat nocturn şi a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard.

picioarele orizontale şi depărtate. Activităţile de alpinism şi escaladă se desfăşoară pentru neiniţiaţi cel mai bine în prezenţa unui profesionist de obicei.200 de metri pe stânca sau în gol. În cazul unei surplombe. de exemplu: întoarcerea de la peşteră sau de la cascade. se alege un traseu mai dificil.Giuleşti. numit opt de rapel. de pe pod.Mountainbike. aceasta fiind amplasată chiar în apropierea munţii Rodnei. Coborârea în rapel trebuie să se efectueze fără întrerupere şi este recomandabil să se evite suprasolicitările asupra punctului de ancorare (de asigurare). Cascada Puzdrele[50]. în funcţie de nivelul de pregătire al participanţilor. Coborârea în rapel se efectuează cu corpul vertical.Călineşti. Activitatea de mountainbike se desfăşoară la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. O zi de adrenalină pe sub cascade şi în galeriile subterane din adâncul pământului include off-road cu maşini de teren până la cascade. Grupul de biciclişti este urmat întotdeauna de către o maşină cu remorcă pentru biciclete şi în situaţia în care un participant renunţă la deplasarea pe bicicletă acesta poate continua drumul cu maşina. Cascadele întâlnite pe teritoriul judeţului Maramureş sunt: Cascada Cailor. dacă ai învăţat . coborârea unor cascade a căror înălţime ajunge şi Ia 30-35 de metri. puteţi să vă sprijiniţi pe genunchi.Deseşti-Ocna Şugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Vişeul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura.Săpânţa-Sighetul Marmaţiei *Rona de Sus.Vişeul de Sus *Remeţi. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din judeţ şi. O zonă în care se desfăşoară acest fel de sport este în staţiunea Borşa. Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. Escalada – Rapel. mountainbike-ul este practicat în judeţ pe traseele: *Băile Borşa-Borşa oraş.Ocna Şugatag Activitatea se poate introduce şi în completarea altor activiăţti. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . Depresiunea Maramureşului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. Astfel. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei după terminarea coborârii.Bârsana. Parapanta. cu ajutorul unui sistem de frânare. pentru cei antenaţi.

Zona lanţului vulcanic al munţilor Gutâi. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant. traversări de marmite etc. prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: căţărare. coborâre. cascade. Pentru prima data în România se organizează coborâri de rafting şi pe timp de noapte. Aventura este însoţită de echipament corespunzător. care permite participantului să plutească şi să facă mişcări libere în apă. chei. Activitatea este deosebit de atractivă. avene şi galerii orizontale. coborârea pe prin defileu Someşului[51]. cu puţin talent în mânuirea parapantei. proiector montat pe barca. ei trebuie să ţină seama şi de marcajele taseelor parcurse. Zborul în tandem este o alternativă sigură şi plăcută pentru ca toţi cei ce doresc să experimenteze emoţiile şi senzaţiile zborului liber fără a parcurge un proces lung de învăţare şi antrenamente. Bodyrafting înseamnă coborârea pe firul apei a unui canion. si oferă o experienţă fatastică de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântător.LăpuşŢibleş şi lanţul cristalin al munţilor Maramureş şi Rodna oferă cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventură: canioane uscate sau cu apa. atât prin ineditul peisajului. curgere prin tobogane naturale. văi active prin care mai curge apa. peşteri.Aven – Cascade. toate aflate la distanţe mici unele de altele. sau fosile prin care cursul de apa a dispărut sau este sezonier. . cât. în condiţii de siguranţă maxima. Aceste forme de turism şi anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionişti care au pe lângă ehipamentul necesar adecvat şi o condiţie fizică bună.lecţia bine şi ţi-a reuşit ridicarea de pe pământ. folosindu-te de curenţi. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de văi înguste şi adânci săpate de apǎ de-a lungul timpului. lungi de zeci de metri. O zi de adrenalină înconjuraţi de ape înseamnă offroad cu maşini de teren până în buza malului râului. dotat cu elemente reflectorizante. Canioning – Bodyrafting. pentru evitarea accidentelor. Zborul se desfăşoară cu un pilot instructor autorizat şi experimentat. mai ales. poţi să zbori ore întregi. echipat cu neopren. Canioning . punctul de plecare în rafting.

Unele dintre ele sunt simple. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. Prin complexitatea factorilor de cură pe care îi deţin aceste "uzine ale sănătăţii". în vederea ocrotirii naturii. altele fierbinţi. Peste o treime din apele minerale ale Europei se găsesc în România. printr-o serie de acţiuni la nivel de şcoli. Ocna Şugatag -Mogoşa . unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prăbuşirea unor părţii de munte. a conştientizării importanţei acestui fapt şi a implicaţiilor sale în dezvoltarea societăţii moderne. Ocna Şugatag este situată în Depresiunea Maramureşului la poalele Munţilor Ţibleş şi Gutâi. România poate fi considerată pe bune dreptate. practicarea de activităţi cu caracter speologic. multe radioactive. la o altitudine de 490 de metri. precum şi iniţierea unor acţiuni de educare a populaţiei în acest sens. • Participarea pe bază de proiecte la acţiuni de ecologizare. • Organizarea de excursii în toate zonele ţării. ospitatalitatea oamenilor. bogăţia de obiective turistice şi sărbători folclorice vă vor face să vă aduceţi aminte cu drag şi nostalgie de această staţiune. Frumuseţea locurilor. pot trata aproape toate maladiile umane. monumentelor ale naturii şi a zonelor cu regim special de protecţie. aerul ozonizat. . o ţară fondatoare a turismului balnear. Încă din antichitate. precum şi a elementelor de floră şi faună ocrotite[52].În judeţul Maramureş există o asociaţie montană care are următoarele obiective: • Atragerea şi angrenarea tinerilor în practicarea activităţilor cu caracter turistic precum şi a sporturilor cu specific montan. • Dezvoltarea reţelei turistice prin acţiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum şi de marcare a noi trasee. • Iniţierea unor acţiuni menite să ducă la protejarea rezervaţiilor naturale. • Educarea tineretului. a cicloturismului şi alpinismului.Vadu Izei.

Biserica Romano . XIV)[53]. gimnastică medicală. brăzdat de apele râului Mara. aerosoli. la 58km de Baia Mare şi la 20km de Sighetul Marmaţiei. XV) etc. În sprijinul acestora stau facilităţile de tratament prezente: bazine cu apa minerală caldă sau rece.aflată în localitatea Bârsana şi atestată documentar în anul 1761. altitutdinea medie a acestui loc este de 490m.Catolică (sec. . staţiunea Ocna Şugatag are un relief deluros. Săpânţa ."Cimitirul Vesel".Oraşul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Artă Populară. Mănăstirea Rona de Sus . În Ocna Şugatag se poate ajunge pe şosea urmând drumul naţional DN18 care leagă Baia Mare de Sighetu Marmaţiei sau pe calea ferată până în gară din oraşul Sighetu Marmaţiei de unde se pot lua mijloace auto până în staţiune.aflată în localitatea Rona de Sus Baia Sprie .Pe lângă toate acestea mai există şi izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afecţiuni reumatismale. În zona staţiunii Ocna Şugatag se mai pot vizita: . Centrul Vechi (arhitectura din sec. În judeţul Maramureş găsim următoarele staţiunii balneare : Ocna Şugatag situată în depresiunea Maramureşului la poalele munţilor de origine vulcanice Ţibleş-Gutâi. ginecologice sau ale aparatului locomotor. electroterapie . ale sistemului nervos periferic. fizioterapie. Din Ocna Şugatag până în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmaţiei. Mănăstirea Bârsana .

disfuncţii postraumatice: afecţiuni neurologice.L. boli cardiovasculare[54]. mărirea particulei. astmul bronşic alergic. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb. traheobronşite. precum şi a lacurilor saline din preajma staţiunii. 3. Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. bromurate.N.C.catarale. plimbări cu vaporaşul sau se poate pescui. status post ionfecţii respiratorii repetate. 4. conferă aerosolului temperatură deosebită. reumatism abarticular. coxartroze. centrale.O. atmosfera este încărcată cu ioni negativi benefici. 2. bronşiiectazii fără episoade hemoptoice. alergice. laringite. lacul Firiza unde se fac canotaj. artroze periferice. periferice. endocrine. B. hipertrofice. reumatism secundar infecţios. emfizen pulmonar. livezilor. Călineşti şi Giuleşti. Budeşti. ozenoase. Boli asociate: afecţiuni ginecologice. Lângă staţiunea "Ocna Şugatag".Datorită prezenţei pădurilor. Indicaţiile tratamentului balnear: 1. boli profesionale. Afecţiuni respiratorii: bronşită cronică. izvoare crenoterapie. . infecţioalergice. Profil terapeutic: reumatismal. rinofaringite cronice hipertrofice. sechele postpneumectorii. gonartroze. ape clorurosodice iodurate.R.: rinosinuzite cronice. Sârbi.. De la staţiune se pot face drumeţii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibleş. micoze ocofaringiene. infecţîos. viteza de deplasare. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase şi iodurate. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. sinuzite operate. Afecţiuni O.P. mănăstirea Bârsana.

Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. În această staţiune se folosesc cu precădere sursele cu ape minerale şi nămol. afecţiuni neurologice. . Elementul principal de cură este apa minerală în concentraţie mare. sulful intervine în cartilagiul articular în componenţa acidului. împreună cu kinetoterapia reface dinamica articulară. ginecologice. îmbunătăţirea circulaţiei arteriale periferice. efect antiinflamator. Efectele apelor sulfuroase în cura externă: vasodilataţie în reţeaua arterială şi cutanată. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozenă). creşte rezistenţa la frig a mucoasei căilor respiratorii. O altă staţiune aflată în judeţul Maramureş este Staţiunea Izvoare. fluidifiant la nivelul lichidului articular. ameliorează deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secreţie patologică. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afecţiuni reumatismale. exceptând faptul că apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infecţios şi reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerică. afecţiuni vasculare periferice şi afecţiuni neurologice periferice. condroetin sulfric. hipertonă. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice şi fiziologice[55]. datorită temperaturii băii şi în asociere cu parafină. creşte mobilitatea articulară. periferice li se pare că şi la persoanele cu spasmofilie asociată. aflată la 30 km de Baia Mare. pe un platou vulcanic sub vârful Igniş.Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronşice. efect histominopaxic şi spasmilitic. vasodilataţie cu refacerea troficităţii mucoasei. scade glicemia. ortopedice. decontracturant. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. general. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. micoze. Indicaţiile sunt comune pentru apele sufuroase şi iodurate . sodică. clorurată. sulful se reabsoarbe prin tegument şi intervine în metabolismul. în afecţiuni ginecologice inflamatorii. iodică. au efect mai intens în micoze şi în fluidifierea sputelor vâscoase. este situată la altitudinea de 1003 m. aceasta este o staţiune climaterică şi de schi. revitalizarea epitelului vibratil. favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente.

Antrec are 31 de filiale judeşene. membră a Federaţiei Europene de turism rural EUROGITES. înseamnă atragerea turistului prin ineditul spectacol. una dintre aceste zone fiind şi judeţul Maramureş. SATUL civilizaţia tradiţională cu înseamnă obiceiuri cunoscute de generaţii întregi. Astfel. Cei care preferă să se cazeze la oraş au oferta variata de hoteluri. a fost înfiinţat oficial agroturismul. economice şi culturale . infuzia de capital din ultimii ani începe să sporească oferta de cazare a turiştilor. în care vechiul se îmbină cu noul sau. cu sărbători strămoşeşti. tradiţionalul şi modernul stau în aceeaşi casă. la căsuţe de vacanţă sau în ţarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. în localităţile Vadu Izei şi Onceni. ca sate turistice. Staţiunea Borşa a fost năpădită în ultimii ani de veritabile palate. dar câteva sunt zonele care se detaşează faţă de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasă. Această formă de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului şi naturii. astfel fiind promovată iniţiativa privată în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. care în afara funcţiilor politico-administrative. păstrătoare de tradiţii şi cu un bogat trecut istoric. sociale. Din anul 1995 a fost aprobată Legea nr. 154/31. case cu 3-4 etaje. două reţele de pensiuni îşi cheamă din şosea drumeţii. culturale şi cadrul natural pitoresc. care vor să înnopteze în pensiuni. Din Borşa pe Valea Izei. Se poate vorbi mult de turismul rural din toată România. hotel. în Săpânţa. 12 . Dezvoltarea şi promovarea turismului rural românesc este realizată de Asociaţia Naţională pentru Turismul Rural. plus mansardă şi demisol. astfel spus. situate într-un mediu nepoluat. 1994 care prevede stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasă.În Maramureş. La circa 20 km. moteluri şi pensiuni în Sighetu Marmaţiei. doar două pensiuni autorizate sunt la dispoziţia Asociaţiei de Turism. organizaţie nonguvernamentală înfiinţată în 1994. agroturismul se defineşte prin: satele turistice drept aşezări rurale pitoreşti bine constituite. Ecologic şi Cultural (ANTREC). Prin promovarea unor aşezări rurale cu valori etnografice. printre care şi în judeţul Maramureş. la vreun motel.

împletituri din nuiele.pieptare de o mare varietate cromatică . unelte tradiţionale locale.  Săcele . în vederea promovării în fiecare localitate: . atelier renumit de cojocărie.sate turistice etnografice-folclorice . Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ şi cele întâlnite pe teritoriul Maramureşului. Această comună fostă Cuhea. prelucrarea artistică a lemnului. ceramică veche.  Bogdan -Vodă este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice. Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în relevarea specificului localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . Specialiştii apreciază că întreaga politică de dezvoltare a turismului rural din România trebuie să se facă printr-o cât mai strânsă colaborare cu EUROGITES.sate turistice de creaţie artistică şi artizanală .sate turistice climaterice şi peisagistice. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan . îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului şi funcţia de primire şi găzduire a turiştilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedeterminată[56]. este un important centru de artizanat: covoare.muzeu sătesc ce deţine vestigii geto-dacice.proprii.Vodă se găsesc vestigiile fostei rezidenţei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova şi al cărui nume îl poartă comuna cu mare fală.  Satul Şugatag are arhitectură de lemn tradiţională. costum popular cu specific local. ornamentate cu oglinzi şi ciucuri şi brodate cu negru. .

 Satul Rogoz.  Satul Botiza renumit centru de artizanat în ţesutul scoarţelor şi confecţionarea jugurilor pentru boi. cu motive ornamentale tradiţionale: funia. rozeta solară. floarea soarelui. margini în dinţi de lup.  Vadu Izei cele mai frumoase porţi de lemn din maramureş sculptate. fiecare fiind unic şi deosebit prin creaţiile pe care le deţine. . sculptate cu motivul soarelui. comună cu izvor cu apă minerală indicat în tratarea afecţiunilor hepatobiliare. aspecte din viaţa şi preocupările oamenilor din zonă.ţesături. semnul soarelui-simbolul vieţii. Porţile maramureşene deosebite care imaginând în relief şi culoare . flori. funia. arborele vieţii.intestinale. turismul rural este reprezentat în judeţul Maramureş prin diferite sate şi activitǎţii desfăşurate acolo care atrag turişti. Această formă de turism are două obiective : 1) de instruire prin îmbogăţirea cunoaşterii. cămaşa bărbătescă brodată foarte scurtă. Astfel. Cimitirul Vesel unic în România prin concepţie şi originalitate  Stoiceni. făurite de meşteri cioplitori locali cu mult simţ artistic. cergi maramureşene cu motive tradiţionale original. port specific popular local: cămaşa femeiască de Săpânţa cu încreţituri. sat ce deţine un port popular lăpuşnean autentic. staiţe. colţişori şi broderie rafinată albă sau galbenă după vârstă.  Săpânţa renumit centru de artizanat . ce reprezintă adevărate arcuri de triumf ale hărniciei şi omeniei acestui colţ de ţară. gastro. Satul Sârbi prin porţile de lemn. păsări.

în Sighetu . Primordială rămâne însă în sfera condiţionări nevoia de cunoaştere şi nu numai ca derivat al ei. Catedrala Ortodoxă Română. dans. în Ieud: Centru Etnografic. Palatul culturii. Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramureş prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lăpuş: Centru de artizanat şi ceramică. Muzeul Satului Maramureşean. Monumentul eroilor (1935). În acest judeţ există foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. Casa de lemn (secXVIII). în principal obiective turistice de provenienţă antropică. festivaluri de muzică.Marmaţiei: Muzeul Maramureşului (1926). naţionale sau regionale. din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. edificii religioase. Biserica . de civilizaţie. de nivelului de instruire al acestora. istorice. ansambluri urbane sau rurale. spre deosebire de turismul recreere sau curativ. recreerea. monumente. între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti. parcuri şi grădinii. castele. Muzeul Etnografic al Ţării Lăpuşului. Turismul cultural se concretizează în: Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice. istorice. expoziţii şi târguri. teatru. Vizitarea muzeelor: de arheologie. sărbătători tradiţionale. pentru care cadrul natural oferă majoritatea motivaţiilor.2) recreerea resimţită pe plan spiritual prin aflarea unor adevăruri şi cunoaşterea unor forme noi. balet. Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. Turismul cultural vizează. Participarea la evenimente culturale: spectacole de operă. coverturi. ştinţe naturale. Există valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional. parcuri zoo. Ţinutul Maramureşului deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică. grădina botanică. monumente şi ansambluri de arhitectură şi de artă.

ascultând înţelepciunea bǎtrânilor. E adevarat cǎ Maramureşul este cunoscut pentru aceastǎ civilizaţie a lemnului. pentru tradiţiile pe care ştie sǎ le respecte. Toate aceste caracteristici conferă frumuseţe şi originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de către iubitorii de alpinism şi drumeţii montane.din Deal (1364). lungi şi sălbatice spre sud. graiul fermecat. arhaic al ţǎranilor şi cântecul ceteraşilor poţi înţelege chemarea Maramureşului. numeroase circuri glaciare.UNESCO). Cimitirul Vesel. în special. lipsa spaţiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. nu vei simţi decât un dor continuu şi o dorinţǎ puternicǎ de a te întoarce şi a nu mai pleca. Munţii Rodnei prezintă o configuraţie asimetrică cu văi abrupte şi scurte spre nord. Biserica din Vale (1699). care şi-a pǎstrat judecata limpede şi neîntinatǎ. Biserica din lemn (1699). Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice şi monumentele de arhitectură care este învechită şi insuficientă. însǎ mai presus de toate stǎ maramureşeanul. Muzeul sătesc. Turismul ştiinţific reprezintă o formă de turism cu potenţial deosebit de dezvoltare datorat. lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaţi. Şi atunci. Supranumiţi şi „Făgăraşul nordului”. o creastă principală lungă şi continuă orientată nord-vest. stǎ farmecul Maramureşului.UNESCO ). în Şieu : Biserica de lemn (1599 . Toate acestea îndeamnă practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicată şi în condiţii calitative accesibile. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflectă puternic structura geologică. În felul lor de a grǎi şi de a privi lucrurile. biodiversităţii deosebite existente în Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei. . custuri şi vârfuri abrupte. fire sǎnǎtoasǎ şi robustǎ. în felul lor de a "hori" şi de a fi ca oameni.comuna Săcele: în Săpânţa: Centrul de artizanat.UNESCO). Acest judeţ deţine un potenţial turistic de excepţie: unic şi vestit atât prin resursele naturale cât şi prin etnografie şi folclor care a fost păstrat de-a lungul anilor nealterat. semeţe. Doar reuşind sǎ simţi puterea magicǎ a maramureşeanului. în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patrioţilor maramureşeni (1972). gustul înşelǎtor al hornicii. lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovarea obiectivului cultural. precum şi de cǎtre cercetǎtori[57]. În Rozavlea : Biserica din lemn (1717. Mănăstirea Moisei (sec XIV . râsul sǎnǎtos al maramureşencelor.

CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ

Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic şi folcloric, prezenţa unor monumente istorice şi de arhitecturǎ, mulţimea izvoarelor minerale şi prezenţa staţiunuilor climaterice conferǎ judeţului Maramureş un valoros potenţial turistic. Dintre toate acestea, cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turiştii prin frumuseţea şi diversitatea caselor, porţilor tradiţionale, uneltelor, ţesǎturilor, ceramicii, bisericilor, datinilor şi folclorului, unice prin semnificaţie, vechime şi desfǎşurare. 4.1 Aşezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramureşul, vom gǎsi o mulţime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment, din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura, cu oamenii şi creaţiile acestora. Credem cǎ armonia care s-a creat între om şi operele sale integrate în peisajul maramureşean dǎ naştere specificului care individualizeazǎ zona, care-i conferǎ acesteia unicitate. Privitǎ în ansamblu, aşezarea maramureşeanǎ are ca dominantǎ biserica, care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrţi ,,susani" şi „josani". Biserica, în general este amplasatǎ pe un patrimoniu, de unde dominǎ satul. În jurul bisericii este cimitirul satului, unde de secole sunt îngropaţi cei care pleacǎ în lumea de dincolo. Având în vedere criterii etnografice, istorice şi geografice, se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone. Pentru aceste subzone pledeazǎ şi tipul de aşezare şi structura gospodǎriei ţǎrǎneşti, ocupaţiile specifice portul popular şi arta popularǎ în general, obiceiurile şi folclorul, particularitǎţile lingvistice, şi nu în ultimul rând, arhitectura.

1) Subzona plasatǎ în vestul Maramureşului, definitǎ geografic de bazinul Marei şi Cosǎului şi cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana, în care folosirea lemnului de stejar a imprimat construcţiilor anumite caractere. 2) Subzona centralǎ, cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord şi Sǎliştea de Sus, în sud) şi apa Vişeului (de la vǎrsare în nord şi pânǎ la Vişeu de Sus, în sud), în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobşte maramureşeanǎ, incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud, Rozvlea, Bogdan Vodǎ, Şieu, Botiza, Poienile Izei). 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova, grupând şi cǎtunele populaţiei de ruteni, în care arhitectura prezintǎ unele note diferite faţǎ de restul zonei, în ceea ce priveşte planul şi sistemul de decoraţie. 4) Subzona nordicǎ, de-a lungul Tisei, în care se simte mai puternic influenţa arhitecturii oraşului Sighet, precum şi a localitǎţilor urbane de dincolo de Tisa, ducând la anumite fenomene de hibridizare. 5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei şi Vişeului (satele Sǎcel, Borşa, Moisei), mai complexǎ ca structurǎ, în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul şi cu Bucovina. Deşi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern, amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potenţialul turistic al judeţului[58]. 4.2 Meşteşugurile ţǎrǎneşti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului, în special în perioada când satele erau ,,închise", guvernate de un sistem autarhic. Odatǎ create, ele s-au perfecţionat, pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. Torsul, ţesutul şi cusutul. Ambianţa interiorului casei din Maramureş este armonizatǎ de prezenţa textilelor care, prin varietatea lor, bogǎţia formelor, motivelor decorative, a cromaticii şi nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate, dau o notǎ

specificǎ zonei. Dupǎ funcţia ţesǎturilor în cadrul casei se disting: ţesǎturi de uz curent (cerga, ţolul, ţolinca, lepedeul, faţa de perinǎ, ştergarele, faţa de masǎ); ţesǎturi cu caracter decorativ (ţolurile şi cergile de rudǎ, cǎpǎtâie de pernǎ, ţesǎturile de desagi, ştergarele de rudǎ, ştergarele de icoanǎ, ştergarele de blid, feţele de masǎ şi lepedeele care se pun pe rudǎ); ţesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul, dar şi covorul de pe masa pe care este aşezat mortul în coşciug în timpul priveghiului şi al prohodului, ştergarele şi materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare, crijma de botez). Prelucrarea lemnului. Meşteşugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎţia pǎdurilor de foioase şi rǎşinoase, pǎduri care şi astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. Viaţa de azi a impus în Maramureş noi tehnici şi materiale de construcţie. Meşteşugarii de case şi porţi, prezenţi în toate satele zonei, folosesc şi astǎzi vechile tehnici tradiţionale: cioplitul lemnului cu securea, fǎtuitul cu barda, tǎiatul şi crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul şi joagǎrul, securirea pentru drǎnitit, rindele, dǎlţi, sfredele. În cadrul Maramureşului, comuna Sǎpânţa face o notǎ aparte în privinţa artei lemnului. Meşterul Stan Ion Patraş a colorat lemnul sculptat tot de el, în albastru ca fond, iar pentru sublinieri a folosit galbenul, roşul, albul. Stan Patraş a mai lucrat şi mobilier ţǎrǎnesc, miniaturi, picturi pe lemn. Olǎritul. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramureşenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel, Sighet, Ieud. Astǎzi funcţioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel şi cel de la Sighet. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu, absolut inconfundabil, ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ, deoarece prin tehnicile de lucru, dar şi prin forma vaselor şi prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma şi culoarea roşie nesmǎlţuitǎ. Armonia între forma vaselor şi simplitatea motivelor decorative, într-o cromaticǎ caldǎ, dǎ notǎ de vechime şi autenticitate pentru aceste obiecte. Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire, piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colecţiile muzeelor zonale, naţionale şi în multe colecţii particulare. Şi astǎzi vasele ceramice îşi gǎsesc rolul lor funcţional (pentru apǎ,

creaţiile sale şi mediu. erau confecţionate din lemn. au pǎstrat structura modelului tradiţional. dar în general. pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizaţiei lemnului". pe mǎsura oamenilor locului. Casa ţǎranului din Maramureş poartǎ amprenta timpului peste care a trecut şi la care a rezistat. dar. Fiecare spaţiu din gospodǎrie este ocupat de o construcţie cu destinaţie specialǎ. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. o marcǎ culturalǎ şi de civilizaţie a unui popor.Locuinţa. în general. preparatul hranei). fenomen firesc şi necesar. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. Satul maramureşean. pǎmânt arabil. pivele.3 Casa şi gospodǎria ţǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu. filosofic. vâltorile şi uleiniţele. Gospodǎria maramureşeanului cuprinde douǎ componente: statutul. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. curtea cu casa şi ocolul vitelor) şi terenurile din afara gospodǎriei (fâneţe. pǎdure). arhitectura construcţiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. Din lemn erau şi semnele de mormânt . Toate componentele. gospodǎria ţǎrǎneascǎ tradiţionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. s-a avut în vedere şi aspectul ei estetic. rǎmânând un simbol al startoniciei. dar şi construcţiile administrative. În Maramureş. la fel ca şi morile.crucile .şi troiţele de hotar şi ca o sintezǎ a geniului creator ţǎrǎnesc tot din lemn erau construite şi bisericile . Este un semn. În ea este încorporat un sistem existenţial. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina. iar pentru calitǎţile lor estetice se folosesc şi în decorarea interiorului. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ şi naţionalǎ. Casa . fenomen firesc şi necesar. livada. grǎdiniţa. formând o simbioza între om. 4. au pǎstrat structura modelului tradiţional. a frumuseţii lor sufleteşti şi a mediului natural care o înconjoarǎ. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ.lapte. pe lângǎ funcţionalitate. Casa este dovada importanţei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau şi de aceea.

brodat cu lânǎ finǎ. cu elemente comune şi pentru celelalte provincii româneşti. în ultimii ani. Interiorul ţǎrǎnesc tradiţional condiţionat de factori social-economici.4 Portul popular şi obiceiurile Maramureşul. 4. Croiul acesteia este cel tradiţional specific zonei. vase emailate cu motive strident colorate aşezate în stive pe dulapuri. pe ansamblu. care. Podoabele femeilor din Maramureş sunt puţine şi sobre. Cǎmaşa tradiţionalǎ bǎrbǎteascǎ.maramureşene. este cǎmaşa de Sǎpânţa. înşirate şi împletite sau "ţesute" în motive geometrice. se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. etnopsihologici. care erau relevante pentru bogǎţia în animale. cu multe elemente specifice locale. care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramureş. Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. ci de mǎrimea şi numǎrul construcţiilor anexe din gospodǎrie. divers coloratǎ. care mai de care mai colorate. sub aspectul creaţiei populare. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat. Intrând astǎzi într-o casǎ ţǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenţa produselor textile de tot felul. în esenţǎ. geoclimatici a fost şi este supus nevoii de înnoire. suferǎ în continuare modificari. cu mâneca încreţitǎ prinsǎ din umǎr şi decolteul pǎtrat. La gât poartǎ şi azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ şi cojocul din blanǎ de miel. Costumul femeiesc din Maramureş. preluându-se îmbrǎcǎminte din comerţ. pǎmânt. confecţionate din pânzǎ albǎ ţesutǎ în casǎ. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale şi spirituale. confecţionatǎ . La femeile tinere şi fete. În timp. portul popular. Se renunţǎ cu mare uşurinţǎ şi rapiditate la piesele tradiţionale. Un loc important în domeniul acestei creaţii îl deţine portul popular[59]. un amalgam între vechi şi nou. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎşile femeieşti. mobilier modern în amestec cu piese tradiţionale. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei. decolteul şi mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ şi cu fire divers colorate. O cǎmaşǎ bogat ornamentatǎ. au devenit din ce în ce mai pregnante.

pǎstrând totuşi secvenţele esenţiale iniţiale. hotǎrâtoare din viaţa omului. Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existenţial al oamenilor şi constituie un sistem de viaţǎ care s-a statornicit în timp. moartea. la Sǎpânţa. de sens şi funcţionale. Prezenţa. cearǎ de albine şi rǎşinǎ de brad. Maramureşul şi-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin construcţiile de lemn.din cânepǎ şi in. în toate satele Maramureşului. care au contribuit la pǎstrarea şi transmiterea lor peste timp. ca naşterea. Se fierb cu scoarţǎ de arin şi capǎtǎ o culoare neagrǎ. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic şi ritual. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelaţie esteticǎ[60]. Pieptarul. cele din ciclul vieţii. mori şi semne de mormânt.5 Monumentele de arhitecturǎ. Toate obiceiurile statornicite în viaţa comunitǎţilor maramureşene. dar şi cele de peste an. au determinat apariţia unor ceremonii şi ritualuri de o frumuseţe şi originalitate deosebitǎ. Momentele importante. Bisericile şi porţile maramureşene Monumentele Maramureşului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. 4. astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. care presupun munci specifice. este expresia rolului pe . acareturi gospodǎreşti şi unelte. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. Hainele pǎcurarilor se numesc smolenci şi sunt o marcǎ personalǎ şi semn de distincţie. în cadrul cǎruia s-au produs şi se produc schimbǎri. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. Portul popular este încǎ viu în zonǎ. cǎsǎtoria. sunt marcate şi de componente sacrale creştine. Încǎlţǎmintea tradiţionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. este ţesutǎ în casǎ. cu note proprii. evoluând înspre cel artistic. a bisericilor de lemn. dar care se menţin şi în zilele noastre. o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc. pǎstrându-şi funcţiile esenţiale. este confecţionat din pǎnurǎ şi tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar şi albastrǎ. Sarasǎu şi Iapa. în felul acesta devenind impermeabile şi imune la insecte. dar şi zilele de trecere de la un anotimp la altul. case şi biserici. De-a lungul timpului. au trecut în cel ceremonial. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor.

atât de specifice satelor româneşti. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat. precum şi ale ferestrelor. atunci când s-au pǎstrat. Printre acestea. pǎmânt. În Muzeul Etnografic al Maramureşului din Sighetul Marmaţiei se mai pǎstreazǎ elemente componente . Un element important al gospodǎriei maramureşene îl constituie porţile. un loc aparte îl au troiţele de hotar. Din punct de vedere al planimetriei. prin echilibrul construcţiei şi prin metafora densǎ a ornamentaţiei. la bisericile maramureşene se constatǎ unitatea de concepţie. O poartǎ maramureşeanǎ este un ansamblu format din pǎrţi fixe şi mobile . datatǎ la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului. astǎzi trecutǎ în planul artisticului. ce se sprijinǎ nu pe pereţii clǎdirii. având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ. ci pe un sistem de grinzi şi console. Semnele de mormânt sau crucile. Elemente de decor vin sǎ susţinǎ arhitectura maiestuoasǎ a construcţiei. frumuseţea porţilor uimeşte cu atât mai mult cu cât creatorii au fost ţǎrani simpli. adesea cu o înfǎţişare monumentalǎ. Între monumentele Maramureşului. texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. Ioan". Maramureşul are puţine monumente vechi din zid (de piatrǎ. cum sunt denumite de sǎteni. mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos". dar cu un simţ al esteticului deosebit. Poarta maramureşeanǎ . edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ şi caracteristicǎ cultului ortodox. Încadramentele uşilor masive de la intrare. devin monumente.sculpturi ca "Sf. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramureşene este supraînǎlţarea bolţii naosului. cetǎţuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Onceşti. fǎrǎ pregǎtire specialǎ. poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent şi la casele tradiţionale şi care. care şi-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proporţiilor. aşezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎţii din muncipiul Sighetul Marmaţiei. cǎrǎmidǎ). deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale şi motive decorative deosebite şi de cele mai multe ori. Adevǎrate opere de artǎ. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troiţele din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea[62].care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viaţa şi spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri[61].

Porţile maramureşene alcǎtuiesc un capitol important al civilizaţiei lemnului şi vǎzute într-un context european. regina cerului. reînnoindu-se an de an pe aceeaşi structurǎ. el avea un rol simbolic. cǎ decoraţia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a porţilor de la gospodǎriile ţǎrǎneşti din satele regiunii.ca simbol. al cunoaşterii şi al înţelepciunii. Soarele. dispariţia şi reapariţia ei înseamnǎ deasemenea . În afarǎ de funia rǎsucitǎ. pe acelaşi model. ci pânǎ şi pe obiecte de uz casnic. la vechile culturi din care a fost preluat. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului."clasicǎ" şi cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ. înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramureşului. apariţia. devenirea universalǎ. şi o marcǎ de identitate culturalǎ. reprezentare care vine de fapt cu aceeaşi semnificaţie. dispuşi paralel şi în acelaşi plan. dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. Dacǎ în privinţa arhitecturii locuinţei şi a celorlalte componente ale gospodǎriei tradiţionale s-au produs astǎzi mutaţii nu întotdeauna fericite. Poarta maramureşeanǎ este. roata şi coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. pierzându-se mult din specificul zonal. Soarele era considerat simbolul vieţii. 4. ele reprezintǎ o contribuţie de seamǎ la îmbogǎţirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul uşilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. Acest motiv îl gǎsim şi în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jur-împrejur. Soarele era mǎsura timpului şi simbolul vieţii. Element decorativ astǎzi. arborele vieţii. nu fǎrǎ surprindere. astfel el a fost cunoscut în Maramureş reprezentat sub formǎ de disc. pe ţesǎturi brodate şi pe cruci în cimitire. în afarǎ de atributele deja descrise. zonalǎ şi localǎ. Luna . divinitatea mamǎ. cu raze multe şi dese. Soarele apare nu numai pe porţi. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare.6 Decorul şi simbolistica lui Cel care va zǎbovi puţin pe pridvorul unei biserici maramureşene va constata. brâul acesta mai ilustreazǎ şi planul de legǎturǎ dintre Cer şi Pǎmânt. confecţionaţi din lemn de stejar.

semn de distincţie. busuioc. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. Luna este în general asociatǎ cu Soarele. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare. împlinirea. Coroana. în creştere. fie pictat. ascuns şi chibzuit ca rǎzbunarea. cult de circulaţie universalǎ. reînnoirea eternǎ. reprezentând iraţionalul. forţa şi puterea sufleteascǎ. veselie. alteori al rǎului. subiectivismul. îl gǎsim gravat şi sculptat în lemn pe stâlpii porţilor în mai multe regiuni din România. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. el este o moştenire a dendrolatriei. "tinereţe fǎrǎ bǎtrâneţe". pentru a întârzia putrefacţia corpului. albǎstrele. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificaţii dintre cele mai diverse. contra anumitor boli. de nepǎtruns ca destinul".nemurirea şi veşnicia. Arborele sau pomul vieţii este reprezentat în Maramureş fie cioplit în lemn. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. înseamnǎ nenorocire. Crucea însǎşi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. Are semnificaţii magice. Florile erau utilizate în scop profilactic. În Maramureş este încrustrat pe stâlpii porţilor pǎzind gospodǎria. devenind simbol al creştinismului. Soarele . Luna nouǎ. Luna are şi aspecte mai puţin pozitive. florile au avut una din cele mai vechi întrebuinţǎri. În accepţiunea ulterioarǎ a Bisericii creştine. Luna plinǎ înseamnǎ întregul. ca simbol. Şarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. un alt ornament des întâlnit în Maramureş. a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. recompensǎ. intuitivul. cultul arborilor. pavǎzǎ împotriva bolilor.puterea trupeascǎ. Sculptatǎ în lemn sau confecţionatǎ din diverse frunze sau flori. în descreştere ea îmbracǎ un aspect demonic. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ . prin însuşirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. şi reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer şi Pǎmânt. Motivul semnificǎ viaţa veşnicǎ. Roata. în special în Maramureş. simbolizeazǎ fie schimbarea şi curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. este "nava luminii care pluteşte pe marea nopţii". previne şi chiar respinge rǎul. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. ea a fost şi un instrument de torturǎ şi pedeapsǎ. este soarta omului însuşi: "repede ca nenorocirea. aratǎ luminǎ. Şarpele. prin rǎstignirea şi moartea lui Iisus pe cruce. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. fie ciclurile anului.

1 Numǎrul mediu zilnic de turişti Aratǎ intensitatea circulaţiei turistice într-un anumit interval. unde: ΣT – suma turiştilor înregistraţi într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turişti sosiţi în judeţul Maramureş. numǎrul mediu zilnic de turişti. între anii 2001-2005 . încasǎrile din turism. capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri. Arta şi civilizaţia popularǎ maramureşeanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii şi civilizaţiei naţionale. grupuri artistice. erau considerate ca simboluri pentru putere. durata medie a sejurului. fecunditate şi forţǎ regeneratoare[63]. Analiza circulaţiei turistice a judeţului Maramureş se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5. NT mediu = Σ T / n. densitatea circulaţiei turistice şi preferinţa relativǎ a turiştilor[64]. numǎr zile/turist.de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn porţile maramureşene. CAPITOLUL 5 CALCULUL ŞI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi şi frecvent utilizaţi pentru exprimarea circulaţiei turistice şi a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turiştilor. generate de un evantai larg de emoţii şi talente cu adânci rǎdǎcini în spaţiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evoluţii istorice şi care au început sǎ fie apreciate şi mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX.

Bucureşti Numǎrul turiştilor sosiţi între anii 2001-2005 în judeţul Maramureş este oscilant.1 Numǎrul mediu zilnic de turişti sosiţi în judeţul Maramureş între anii 2001-2005 . şi de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini). Figura nr.Tabel nr. în anul 2005 se poate observa o uşoarǎ creştere de la 61 522 în anul 2004 la 62 384 în 2005 (români). O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investiţiilor din unitǎţile de cazare şi slaba promovare a zonei. 5. Calculul numǎrului mediu zilnic de turişti sosiţi în judeţul Maramureş între anii 2001-2005 Tabel 5. 5. INSSE.2 (turişti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎţii circulaţiei turistice în primii 4 ani iar apoi o uşoarǎ creştere în anul 2005.1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005. Atât numǎrul turiştilor strǎini cât şi al celor din ţarǎ este în descreştere din anul 2001 pânǎ în 2004.

91 0. turiştii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât şi antropice. care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinaţii. Ritmurile de evoluţie privind numǎrul turiştilor sosiţi în unitǎţile de cazare turistica în judeţul Maramureş Tabel nr. odihnǎ şi recreere. zone care pe lângǎ linişte. Ritmul evoluţiei privind numǎrul turiştilor români este oscilant.91 1.Astfel. le oferǎ şi programe turistice de agrement şi tratament.95 1.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evoluţiei privind numǎrul turiştilor sosiţi în unitǎţile de cazare în judeţul Maramureş pe perioada anilor 2001-2005. aceeaşi situaţie o prezintǎ şi numǎrul turiştilor strǎini.01 2004/2003 0. Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judeţul Maramureş se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎţile de cazare turisticǎ din judeţul Maramureş între anii 2001-2005 Tabel nr.01 1.09 2005/2004 1.01 1. 5. 5. acesta creşte şi scade de la un an la altul.3 2002/2001 0. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ. 5.87 1.96 0.2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turişti ce au cǎlǎtorit şi s-au cazat în diferite unitǎţi turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp.4 2001 2002 2003 2004 2005 .95 0.19 2003/2002 0.

numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005. în 2001 situaţia era de 26 560. Figura nr.6 . 5.Total Români Strǎini 216 283 189 723 26 560 192 820 161 087 31 733 190 700 159 341 31 359 186 185 155 372 30 813 168 264 137 432 30 832 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş.2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎţile de cazare turisticǎ din judeţul Maramureş între anii 2001-2005 . anul 2005. INSSE.numǎrul de înnoptǎri in judeţ scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . Bucureşti Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎţile de cazare turisticǎ ale judeţului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: . iar în 2002 de 31 733.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant. Ritmul de evoluţie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎţile de cazare turisticǎ din judeţul Maramureş Tabel 5. dar din 2003 se observǎ o uşoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turiştilor creşte cu câteva unitǎţi.

98 în anii 2003/2002 şi 2004/2003.84 în anii 2002/2001. acesta creşte în anii 2003/2002 şi 2004/2003 la 0.88. 5.8 2005 2. Dsmediu = Σ nzt / T.98 2005/2004 0.2 2.5 (zile) 2001 2.98 0.97 de la 0.2 2.00 Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evoluţiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎţile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: . crescând apoi la 1.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare . .în cazul turiştilor români ritmul este oscilant.19 2003/2002 0.10 0.98 respectiv 0.97 0. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0.98 2004/2003 0.00 în anii 2005/2004.Total Români Strǎini 2002/2001 0.turiştii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1.89 0.3 2.88 1.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a reţine turistul într-o anumitǎ zonǎ.3 2.97 0.3 2.2 1.2 2002 2.1 2.90 0.0 2004 2.0 2003 2.2 2.19 în anii 2002/2001 la 0.84 1. 5.5 1.4 2. unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turişti Calcului duratei medii a sejurului în judeţul Maramureş între anii 2001-2005 Tabel nr.

02 2002 520 635 89 389 0.17 0.12 0.4 Densitatea circulaţiei turistice  În raport cu populaţia Pune în legǎturǎ directǎ circulaţia turisticǎ cu populaţia rezidentǎ a zonei receptoare.17 0. . În privinţa turiştilor români.12 0.15 0.14 0.Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 .03 2003 519 057 86 194 0.03 2004 520 637 78 837 0. 5. printre cauze numǎrându-se şi lipsa promovării adecvate a potenţialului turistic al zonei. D = Σ T / P.2005. unde: T – numǎrul turiştilor P – numǎrul populaţiei Calculul densitǎţii circulaţiei turistice în raport cu populaţia în judeţul Maramureş Tabel nr. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investiţiilor moderne din unitǎţile de cazare şi a personalului pregǎtit şi specializat în domeniul turismului.14 0.03 2005 535 000 80 072 0. iar în cazul turiştilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere.15 0. durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an. 5.03 Populaţia Turişti sosiţi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populaţiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o creştere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane. o primǎ cauzǎ fiind creşterea ratei natalitǎţii în aceastǎ perioadǎ.15 0.7 (turişti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0.18 0.

neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafeţei de teren.17 în anii 2002 şi 2003 şi la 0.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare (Cuc) .89 12.90 2.18 în anul 2001 la 0. D = Σ T / S. se aflǎ într-o uşoarǎ scǎdere.76 2.75 2005 12.24 2. 5.67 11. unde: T – numǎrul turiştilor S – suprafaţa Calculul densitǎţii circulaţiei turistice în raport cu suprafaţa în judeţul Maramureş Tabel nr.9 (turişti/km2) 2001 14.70 9.81 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densitǎţii turistice în raport cu suprafaţa situaţia este bunǎ.92 2002 14.46 2003 13. 5.Densitatea circulaţiei turistice scade de la 0.  În raport cu suprafaţa Suprafaţa judeţului Maramureş este de 6 304 km2.18 11. reduce aglomerarea şi poluarea fonicǎ precum şi posibilitatea furturilor şi a imitǎrii comportamentului turistului.82 1.50 2004 12.17 2.15 în anii 2004 şi 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populaţia gazdǎ şi turişti.50 9.

11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare este în continuǎ scǎdere. Cuc = nr. calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp şi capacitatea de cazare maxim posibilǎ[65]. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎţii reduse de promovare a judeţului. lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judeţului. slaba pregǎtire a angajaţilor din domeniul turismului şi calitatea redusǎ a serviciilor oferite. locuri de cazare * nr. anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. zile turist) / nr. înnoptǎri (nr. zile funcţionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎţii de cazare în judeţul Maramureş Tabel nr. .Este un indicator sugestiv de apreciere a eficienţei cazǎrii. 5. Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎţii turistice în judeţul Maramureş.

dar mai ales pentru cea mondialǎ. culturǎ. urmând ca acestea sǎ se desfǎşoare în cadrul natural rural. de agrement puse la dispoziţia turiştilor. Turismul rural în ţara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna. inclusiv prin promovarea. din punct de vedere conceptual. ca "pachete" de servicii economice. întâmplator şi mai ales neorganizat. Începând cu anul 1990. organizarea şi dezvoltarea agroturismului.CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori. cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. etnografie. un cadru natural armonios îmbinat. în special. folclor. artǎ popularǎ. printr-un mecanism propriu. în general.1 Activitǎţi de management şi marketing în domeniul turismului şi agroturismului din România Agroturismul şi turismul rural sunt activitǎţi economice complexe. Satul românesc. dar spontan. Pe de altǎ . cu investiţii minime şi condiţii de protejare şi conservare a mediului ambiant. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidenţǎ. Iau naştere diverse asociaţii şi organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea şi dezvoltarea turismului în zonele rurale. 6. circulaţia turisticǎ din mediul rural. Agroturismul şi turismul rural trebuie abordate. vestigii istorice. istorie. şi cel cu vocaţie turisticǎ. Una dintre acestea este Federaţia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îşi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ. sporadic. tradiţii. sportive. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piaţa naţionalǎ.Urmeazǎ Agenţia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îşi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul internaţional de turism. interesul pentru turism rural renaşte. socio-culturale.

în cadrul unei afaceri 100% private. Soluţia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piaţa naţionalǎ şi internaţionalǎ o constituie un demers de management şi marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul.procedura de identificare a potenţialului zonal şi global. c) . la toate nivelurile. produsele şi preparatele locale[66]. e) .managementul global. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea ţǎrii noastre ca o posibilǎ destinaţie turisticǎ. sub toate aspectele sale. este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare. de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie uşor accesibile atât pentru coducere. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare şi potenţialul agroturistic. creând interesul faţǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experienţe. Pentru a crea o reţea naţionalǎ. managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎţi: a) . pe de o parte şi omul (turistul). cât şi pentru oferta agroturisticǎ. . în vederea racordǎrii acestora la o reţea naţionalǎ şi internaţionalǎ. Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice şi agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. Rolul managementului global este acela de a reuni toate iniţiativele individuale. d) -procedura de existenţǎ şi consultanţǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare şi programe agroturistice. b) .procedura de formare a agenţilor locali. de vacanţe de calitate şi chiar oportunitǎţi de afaceri. modul de realizare al reclamei şi publicitǎţii.procedura de catalogare a potenţialului agroturistic. pe orizontalǎ şi pe verticalǎ. sǎ-şi punǎ în valoare dotǎrile realizate.parte. pe de altǎ parte. Pentru facilitarea intrǎrii în corespondenţǎ cu partenerii interni şi externi.

* Elaborarea procedurii de selecţie. concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în gospodǎrie.pensiune. Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi[67]: . posibilitatea de a-şi petrece timpul liber în gospodǎriile ţǎrǎneşti. servicii de alimentaţie . cultura şi arta popularǎ.f) .realizarea programelor de marketing.pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ. circulaţie turisticǎ. cu sectoarele adiacente acestuia.agroturismul şi turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze. * Elaborarea programului de marketing.turismul hotelier. . O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: . activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii agroturistice. prestarea serviciilor de bazǎ şi suplimentare. . pe de altǎ parte. * Identificarea operatorilor locali de turism. * Elaborarea criteriilor de clasificare a unitǎţilor agroturistice. iubesc natura. concretizata în cazare. * Crearea reţelei zonale. comercializarea acestora direct cǎtre turişti sau prin diferite reţele comerciale.

* Formarea operatorilor şi crearea agentului local. . * Evaluarea globalǎ a potenţialului zonei. * Realizarea programului agroturistic. * Atestarea zonei. * Pregatirea ofertei agroturistice. * Catalogarea gospodǎriilor în zona agroturisticǎ.* Promovarea şi publicitatea. * Identificarea şi atestarea gospodǎriilor agroturistice. * Formarea şi atestarea operatorilor şi agenţilor economici.

zootehnic şi silvic în zonele agroturistice. pe cât posibil. Rodica Tǎnǎsescu. c) . cit.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. Ecologic şi Cultural (1994). b) .asigurarea unui nivel de trai şi civilizaţie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎşeneşti. ca organizaţie . Activitatea ANTREC-ului. apoliticǎ şi nonprofit.reducerea şi chiar stoparea migraţiei populaţiei rurale spre mediul urban şi stimularea unei pǎrţi a populaţiei urbane în mediul rural.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice şi piscicole. urmǎrind realizarea. combaterea tuturor surselor şi factorilor de poluare de orice naturǎ. e) . ANTREC. de înaltǎ calitate şi importanţǎ pe piaţa turisticǎ. d) . p. pentru conservarea unor condiţii de viaţǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice. Asociaţia Naţionalǎ de Turism Rural. sau a altor numeroase industrii şi meşteşuguri specifice tradiţionale. este o organizaţie nonguvernamentalǎ. f) .protecţia mediului.Figura nr. g) . Eurogites.armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol. 6.valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale.folosirea şi diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea parţialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. 175 Funcţiile şi obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) . membrǎ a Federaţiei Europene de Turism Rural. Vergina Buianu. contribuind astfel la stimularea stabilirii populaţiei active în zona ruralǎ. prin producerea de bunuri nealimentare. op. artizanale. a unei autonomii energetice a gospodǎriilor şi localitǎţilor rurale.

o terapie antistres în naturǎ.participarea la târguri şi expoziţii naţionale si internaţionale. . . . Oaspeţii vor fi gǎzduiţi în case ţǎrǎneşti. iar pe de altǎ parte promovarea conceptului de turism rural. . bǎi moderne.editare de buletine informative şi reviste. vizeazǎ.schimbǎri de experienţǎ în ţarǎ şi în strǎinatate.formarea profesionalǎ prin colocvii. ANTREC vǎ propune o alternativǎ. sisteme de încǎlzire diverse. . . un alt stil de vacanţǎ. sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni).companii de publicitate a pensiunilor şi fermelor agroturistice prin mediatizare. . pe de o parte. viabilǎ. seminarii.burse de specializare.identificarea şi popularizarea potenţialului turistic din spaţiul sǎtesc.cooperarea cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale de specialitate din ţarǎ şi strǎinatate.înfiinţarea unei banci de date. . cu servicii de cazare şi masǎ. .realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc. realizând în mare parte ceea ce îşi propunea la fondare: .nonguvernamentalǎ. ANTREC este organizaţia cea mai reprezentativǎ. . cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ. dar dotate la nivelul condiţiilor confortului citadin: camere confortabile. a satului românesc ca destinaţie turisticǎ.

Activitatea turisticǎ s-a desfǎşurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. Ministerul Tineretului şi Sporturilor. 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000. Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din ţara noastrǎ. în 15 filiale.Capital" pentru anul 1995. Bucovina). reuniuni şi congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a acţiunilor sale[69]. 62/24 august 1994 şi Ordinul Ministerului Turismului nr. recunoscând şi confirmând prin aceasta . Delta Dunǎrii şi litoralul Mǎrii Negre şi Ordonanţa Guvernului nr. ANTREC reuneşte la sfârşitul anului 1995 peste 2000 de membrii.un sejur mediu de 4 zile/turist. .din care 3 500 de turişti strǎini . Urmare a dinamismului activitǎţii desfǎşurate de cǎtre ANTREC. care au atras 18 500 de turişti . Ministerul Educaţiei Naţionale şi însuşi Guvernul României.invitaţia cu cel mai mare impact social"[68]. Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc şi au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri. pensiuni sau gospodǎrii ţǎrǎneşti). colocvii şi cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Braşov. prin organizarea de seminarii. Asociaţia a reuşit editarea primului CD-rom. a primului catalog al pensiunilor şi fermelor turistice. iar cei al filialelor la 28. Maramureş. a participat la numeroase evenimente promoţionale (târguri şi expoziţii.. asociaţia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale.Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr. 20/1995. Anul 1996 a marcat creşterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale şi ridicarea nivelului calitativ. referitor la normele şi criteriile de clasificare a pensiunilor şi fermelor agroturistice. sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociaţiei premiul "Oscar .

Institutul Naţional de Formare Managerialǎ în Turism. De asemenea. Moeciu. O problemǎ vitalǎ ce se doreşte realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turiştii ce practicǎ turismul rural. Din aceastǎ comisie fac parte specialişti de la ministerele şi instituţiile care-şi pot aduce o contribuţie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Podurilor şi Protecţiei Mediului. pentru gazde şi pentru gospodǎriile acestora. "Trans Tour" Praid (Harghita). Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural. Ministerul Tineretului şi Sportului. .000 de turişti români.Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : . prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în ţara noastrǎ ANTREC şi Autoritatea Naţionalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate şi nu atât pentru cantitate. Pentru soluţionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea.mai mult de 1 000 de pensiuni turistice şi agroturistice . care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran. Institutul de Cercetare pentru turism.cei peste 2 500 de membrii. Ministerul Apelor. nu lipsitǎ de importantǎ este existenţa. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. în momentul de faţǎ a unui numǎr important de firme ce desfaşoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. pentru pensiunile şi fermele turistice. dezvoltarea şi promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ. "Montana Service" Vidra (Vrancea). Sirnea şi Fundata. Pe langǎ acestea. "Dublion" Campulung (Arges). cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului naţional informatizat de rezervare şi racordarea sa la sisteme similare din ţǎrile membre EUROGITES. Dintre acestea amintim: " Branimex" şi "Ovidiu Tur" Bran (Braşov). prezenţa sa în paginile Internetului. în ultimii ani în România au fost create: . organizaţi în 28 de filiale judeţene. "Daragus" Blavanyos (Covasna). judeţul Braşov.omologate şi clasificate. -aproximativ 150. total aproape 25 de turoperatori.

menţionând ca practic întreaga suprafaţă a României poate fi cuprinsă în activitatea de agroturism: judeţele Alba.pentru F. În mod succint iată câteva din principalele zone cu potenţial agroturistic din ţara noastră.R. Popasuri Turistice şi Sate de Vacanţǎ (Romcamping). Ovidiu Stoian . .Asociaţia Naţionalǎ a Ghizilor de Turism din România. Societatea Internaţionalǎ a Chelnerilor din Bucureşti a fost fondatǎ în 1881). (Asociaţia Hotelierilor din România).Asociaţia Naţionalǎ Maitres d'Hotel. ANTREC au aderat 23 de filiale judeţene. cu peste 2000 de spaţii de cazare situate în zone nepopulate. Se cuvine menţionat numele preşedinţilor fondatori ai câtorva organizaţii profesionale din domenii: Ion C. . .Asociaţia Naţionalǎ a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expediţii. Bacău. ..Organizaţia Patronalǎ a Turismului Balnear din România. care se evidenţiază prin perpetuarea nealterată a tradiţiilor etnofolclorice si prin peisaje de excepţie. Maria Stoian .Asociaţia Naţionalǎ a deţinǎtorilor de Campinguri.Federaţia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC). Moteluri. Argeş. Paul Mărăşoiu . (Federaţia Patronală din Turism)[70]. Rogojanu . . Bistriţa Năsăud. Ulterior.Bran.H. Barmani şi Somelieri din Turism (precursoarea sa.Fundaţia Europeanǎ pentru Învǎţǎmântul Hotelier. Odată cu constituirea Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) al cărei obiectiv principal este dezvoltarea şi promovarea produsului turistic rural.pentru ANTREC (Asociaţia Naţională a Turismului Rural Ecologic şi Cultural). George Opris . primele gospodării agricole destinate cazării turiştilor au fost cele din Culoarul Rucar .Turistic din România.P.pentru "Cheile de aur". Braşov.pentru ACROM (Asociaţia Cabanierilor din România). Buzău. .pentru A. .T.

6. Mehedinţi. Căi de acces aeriene. cât şi pe cea internaţională. Judeţul Maramureş . Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestării serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizează serviciul însuşi. indiferent dacă mediul este tipărit. Tulcea. Vişeului şi Tisei. programul de promovare. TV sau radio. serviciile din spaţiul rural nu sunt uşor de promovat. Intangibilitatea e cel puţin dificilă de descris în publicitate. Mureş.2 Modalitǎţi de dezvoltare şi promovare a turismului rural în judeţul Maramureş Ca produse dominant intangibile. Turismul rural în ţara noastră se află într-o perioadă de reafirmare şi lansare a produselor sale atât pe piaţa românească.este renumit prin elementele de etnografie şi folclor. Sibiu. ca de exemplu ANTREC . Constanţa. Aspecte concrete ale activităţii promoţionale în turismul rural românesc. Apare necesar un program de marketing care să promoveze la scară largă întregul sector. . Mult mai important şi fundamental este faptul că trebuie popularizat conceptul atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. rutiere. Satu-Mare. Dâmboviţa. Iaşi. peste 200 de monumente de arhitectură populară. Neamţ. Prin natura lor unităţile implicate în turismul rural sunt foarte mici. Vrancea. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Săpânţa. se poate vizita următoarele obiective: muzeele din Baia Mare şi Sighetul Marmaţiei. Prahova. Sarcina ANTREC în marketing şi promovare este considerabilă nefiind legată de promovarea unui produs stabilit către o piaţă care este conştientă de aceasta. Harghita. Pline de frumuseţe şi farmec sunt satele de pe Văile Izei.Cluj. Dolj. Maramureş. Marei. feroviare.prin imaginea logo-ului sau sugerează căldura şi protecţia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu tradiţia şi spiritul ecologic al ecosistemelor ce găzduiesc echipamentele şi turiştii. Covasna. Publicitatea produselor turistice trebuie să sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turiştii să înţeleagă şi să evalueze serviciile prestate.

cu destinaţie. .o companie de marketing de cooperare. Promovarea turismului rural şi agroturismului românesc va fi făcută prin intermediul mai multor materiale publicitare.alegerea logo-ului şi a sloganului reprezintă un aspect de marcare a produsului. Planul strategic de marketing ANTREC urmează în mod fundamental o astfel de abordare prin care toţi participanţii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal. postere şi broşuri cu imagini. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: .material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listează toate casele participante. . constituite din: . .un program educaţional de formare pentru operatori. . . . .promovarea directă de către public folosind publicitatea uzuală. identificarea proprietăţilor.legături şi cooperari cu organizaţii internaţionale angajate în promovarea şi dezvoltarea turismului rural. din rândul acestora se remarcă tipăriturile.servicii de rezervare locală şi centrală care să faciliteze realizarea rezervărilor. folosirea unor însemne uzuale pe plăci de identificare.târguri reprezentative comerciale şi pentru consumatori.marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunătăţită începe să se identifice cu o formă alternativă atractivă.cercetarea pieţei pentru a determina ce îmbunătăţiri trebuie făcute în produs şi în marketing. sub aceeaşi umbrelă. în care vor concura toţi operatorii.recunoaşterea. . .

ANTREC participă la târgurile de la Londra. Pe piaţa externă avem categoriile de turişti străini care se consideră a fi deschise către promovarea turismului rural. la Bursa Internaţională de Turism Bucureşti.promovarea turismului rural şi agroturismului în aeroporturi şi la punctele de trecere a frontierei.participarea împreună cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra. O excursie în Maramureş este o încântare pentru turistul dornic de cunoaşterea valorilor morale şi spirituale ale locurilor. turiştii în circuit prin ţările vecine în special în Ungaria şi tour-operatorii din ţări aflate la distanţe rezonabile faţă de România pe cale rutieră. Milano. circuite tematice sau culturale. specifice poporului român dar uitate în alte zone. . Maramureşul este prin excelenţă izvorul cel mai bine păstrat al tradiţiilor strămoşeşti. .piese individuale promoţionale pentru fiecare regiune. . Berlin.un ghid al echipamentelor de cazare. după cum urmează: turiştii de tranzit. Activitatea iniţială pe piaţa externă va fi limitată la: . Austria.postere. conferindu-le acea nobleţe plină de har. Silleda (Spania). Bucureşti. la târgurile regionale de la Budapesta şi Praga. Toate aceste elemente ale activităţii promoţionale sunt canalizate şi spre evenimente promoţionale. în special Germania. Paris. expoziţii şi conferinţe. folosind expunerea de broşuri şi postere. Dacă sunteţi excursionişti prin Maramureş cu siguranţă veţi .. Italia. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultură. târguri. Berlin. Este locul în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia. promovarea în acest caz va fi direcţionată în atragerea turiştilor pe termen lung şi scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului.

implicit pentru petrecerea timpului liber. de durată şi supus acţiunii unor factori mai mult sau mai puţin cunoscuţi. necesitatea petrecerii plăcute a timpului liber. Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie. în momentul actual.turismul românesc se află într-o situaţie de criză. Nu trebuie decât să priviţi şi să ascultaţi cu mare atenţie spectacolul ce vă înconjoară. După decembrie 1989. pentru că aici sufletul se regăseste. atât de liniştită dar atât de bogată.avea revelaţia împlinirii personale. Prin diversele forme de relief. poate să satisfacă pretenţiile celui mai exigent turist. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodăriile . şi anume aceea a reformei economice. prin clima sa propice practicării turismului în tot timpul anului. român sau străin. turismul românesc a intrat într-o nouă etapă. veniturile populaţiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare. cererea turistică se va ameliora şi având în vedere faptul că turismul clasic va rămâne în continuare destul de scump. fauna şi prin monumentele sale istorice şi arhitectonice. Reforma este un proces profund. conferită de resursele variate. Una dintre acestea o reprezintă tocmai agroturismul. se va orienta mai mult decât până în prezent către alte forme de turism. a aşezării sale pe principiile economiei de piaţă. să încercaţi. să aflaţi. poluarea excesivă a zonelor urbane. naturale şi antropice cu care este înzestrată. trupul se împrospătează. Veţi dori să faceti parte. sunt practic inexistente. Ca urmare. Inflaţia a făcut ca tarifele şi preţurile practicate de hotelurile şi restaurantele din staţiunile tradiţionale de turism să fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. Gazdele vă vor încânta şi minuna şi nu vă va rămâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt . Dar pe măsura ieşirii din criza economică actuală şi a creşterii veniturilor reale ale populaţiei. Ţara Maramureşului este o ţară cu mare disponibilitate pentru turism. Natura se desfăşoară măiestoasă de jur împrejur iar viaţa localnicilor . Pe de altă parte. cultură şi geografie fără profesor. rezultă deci că resursele pentru satisfacerea altor nevoi. prin flora. nu vă va lăsa indiferenţi. Principalii factori ai apariţiei şi dezvoltării agroturismului sunt reprezentaţi de: societatea industrializată.

ţărăneşti.etc. valorificarea eficientă a resurselor naturale şi antropice existente în zonele rurale. stoparea migraţiei populaţiei de la sate la oraşe. În cadrul sistemului economiei locale şi a relaţiilor acestuia cu mediul extern. punerii în valoare a monumentelor istorice. modernizarea localităţilor rurale. Din cele prezentate rezultă că analiza conceptului de agroturism necesită tratarea acestuia ca un domeniu deosebit de complex. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice. prin creşterea nivelului de trai al populaţiei rurale. puse la dispoziţia turiştilor. creşterea nivelului cultural şi educaţional al populaţiei rurale. a vestigiilor arheologice şi a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc.). excendentul de cazare existent în gospodăriile ţărăneşti. obţinerea de venituri suplimentare de către exploataţiile agricole devenite agroturistice[71]. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive şi asupra conservării valorilor satului şi colectivităţii rurale. oprirea exodului tineretului din sate spre oraşe. socio-culturale. reluării tradiţiei caselor memoriale şi muzeelor. transmiterii şi perpetuării tezaurului folcloric. creşterea calităţii vieţii. urmând ca acestea să se desfăşoare în cadrul natural rural cu investiţii minime şi în condiţii de protejare şi conservare a mediului ambiant. sportive. putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale. a ofertei de cazare şi a diverselor servicii agroturistice puse la dispoziţia turiştilor de către fermele şi pensiunile agroturistice. dezvoltarea infrastructurii locale (căi de acces. agroturismul are un rol de regulator. instituţii de interes public. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de muncă. de feed-back. Prin agroturism se realizează valorificarea superioară a cadrului natural. . pitorescul aşezărilor rurale şi ospitalitatea locuitorilor din satele româneşti. mijloace de comunicaţie. de agrement etc.

Formele şi conţinutul de viaţă citadin au pătruns şi continuă să pătrundă impetuos şi ireversabil şi în mediul rural. spre deosebire de structurile de primire din alte ţări. În concluzie se poate afirma faptul că agroturismul contribuie la recreere. de popularitate internaţională. Abordând viitorul unei localităţi rurale din perspectivă turistică şi adaptându-le acestui scop. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizării. arhitectura.) în formele lor originale tradiţionale. décor. cu muzeu etnografic în aer liber. Însă agroturismul de calitate nu poate fi realizat fără ca pensiunile şi fermele agroturistice. Cu mai multă receptivitate şi cu puţin interes din partea organelor administrative şi de specialitate. cele din România sunt oferite de turismul internaţional prin intermediul unor agenţii de turism. În caz contrar.. Trebuie ţinut seama că. considerăm că specificul lor etnografic poate şi trebuie să fie conservat şi perpetuat. Păstrarea şi perpetuarea folclorului şi îndeosebi a etnografiei (portul. specializate fapt ce obligă la o exigenţă maximă. ci numai vizitează. În aceste sate se pot organiza expoziţii artizanale permanente (cu vânzare). se află într-un declin. iar pentru turiştii care nu rămân în localitate. . pentru mediul rustic. tehnicile de lucru. meniuri tradiţionale servite în veselă şi cu tacâmuri specifice –farfurii şi străchini de ceramică. interesul actual al turiştilor pentru satul românesc. cu cât numeroşi săteni din unele localităţi manifestă vădit interes pentru menţinerea stilului de viaţă. se pot amenaja una sau mai multe gospodării. în general. specificul etnografic şi spiritual al unor sate româneşti. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorică a ţării. Acest deziderat trebuie urmărit cu atât mai mult. aceste localităţi având şanse să devină baze turistice permanente. chiar şi în condiţiile civilizaţiei contemporane. mobilarea şi decorarea interioarelor etc. Bogdan-Vodă) pot fi oferite turiştilor servicii de cazare şi masă în condiţii autentice (mobilier. deosebit de rentabile. echipament de pat în stil popular. se poate perpetua. să dispună de echipare sanitară modernă. la cerere.În satele turistice etnografice şi folclorice din zona Maramureşului (ex. a tacâmurilor moderne). refacere şi reconfortare. va scădea treptat. linguri de lemn etc. îmbogăţind cunoştinţele şi înflorind personalitatea umană.

gospodăriile ţărăneşti trebuie să fie sprijinite printr-o serie de facilităţi pentru aceste activităţi. Adevărat. nu pot fi integrate în reţeaua de turism. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. Comisia Zonei Montane şi ANTREC trebuie să se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioară a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilităţile de adaptare a clădirilor existente. asigurarea cuprinderii în catalogul naţional a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. Centrele teritoriale se vor ocupa de următoarele probleme: atragerea de noi membrii şi crearea în zonă a unui curent de opinii specifice de marketing. unicate poate în lume. precum şi prin colaborarea pe bază de parteneriat cu asociaţii regionale sau naţionale. în etapa actuală. atât în legislaţie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. cel puţin o dată pe an. Specialiştii apreciază că întreaga politică de dezvoltare a turismului rural din România trebuie să se facă printr-o conlucrare cât mai strânsă cu EUROGITES. sunt multe de făcut. Asociaţia Natională pentru Turism Rural.. Multe regiuni din România. a telecomunicaţiilor. Lipsa căilor de acces. organizarea cu sprijinul corpului de experţi de la Asociaţia Naţională de cursuri de pregătire profesională pentru deţinătorii de structuri turistice rurale. fermelor agroturistice. S-au aprobat norme de clasificare a pensiunilor." 6. acordarea de asistenţă tehnică la întocmirea documentaţiilor pentru clasificarea şi participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zonă. la nivelul fiecărui centru teritorial a unor acţiuni promoţionale de genul "Zilele porţilor deschise pentru vacanţe la ţară. organizarea. Ecologic şi Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES. Ministerul Turismului.Pentru aceasta. A fost adoptată legea privind scutirea de impozite pentru o perioadă de zece ani pentru cei ce practică turismul rural.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureşului . din punct de vedere al peisajelor. În acest sens.

În aceste condiţii tabelul va arăta astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureşului . indicele de atractivitate total va trebui să fie cuprins în intervalul [1-4].Indicele de atractivitate al unei zone se foloseşte în scopul amenajării turistice a acesteia şi arată gradul în care această zonă beneficiază de resurse turistice naturale sau antropice capabile să atragă un flux mare de turişti în cazul amenajării unor structuri materiale în această zonă.. fiecare dintre ele având următoarea semnificaţie privind atractivitatea lor: 1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acordă doar elementelor componente ale capitolelor I. . • La baza urmatoarelor trei coloane stă coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are următoarea formulă de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecărui element (resursă) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (notă) i = 1.n – numărul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o notă cuprinsă în intervalul [1-4]. . V.. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramureşului vom utiliza un tabel după cum urmează[72]: • În prima coloană sunt evidenţiate principalele elemente de atracţie a zonei. În consecinţă.. III. IV.2. II... VI..

etnografie 0.3 IV.03 3 0.06 .clădiri civile urbane 0.02 3 0.biserici din lemn 0.02 3 0.04 4 0.castele.06 istorice ale oraşelor) .02 3 0.ansambluri tradiţionale 0.feroviar 0.12 rurale .02 .păduri 0.06 .folclor 0.02 3 0.06 4 0. Resurse antropice 0.02 3 0.01 2 0.02 .2 .24 .02 3 0.08 .cetăţi 0.09 .domeniu schiabil 0.monumente ale naturii 0.02 3 0.peisaj 0.02 1 0.06 . conace.lacuri 0. Poluarea mediului 0.09 .02 3 0.05 4 0.03 4 0.02 .06 III. curţi.10 3 0.06 .ansambluri.02 3 0.03 2 0.06 II.02 .01 2 0.05 3 0.30 .15 .25 .06 .01 2 0. Accesul 0.rezervaţii 0.01 2 0. palate 0.03 3 0.ansambluri urbane (centre 0.fauna de interes cinegetic 0.01 2 0.monumente şi situri 0.02 3 0.02 .10 . Resurse naturale 0.06 .12 populară (locuinţe săteşti) .aerian 0.ape minerale terapeutice 0.02 4 0.iazuri 0.16 mănăstireşti .01 2 0.rutier 0. 6.02 . teatre) .Tabel nr. domenii 0.reţea hidrografică 0.vegetaţie de interes turistic 0.biserici şi ansambluri 0.monumente de arhitectură 0.06 arheologice .02 ruinate .clima 0.06 (primării.1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) Nivel calitativ Indice de (ci) atractivitate (I) I.03 4 0.

05 0. op.montan .cultural TOTAL Sursa: prelucrare după Băltăreţu Andreea. Forme de turism 0.04 0.12 0.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judeţ. 51 Indicele de atractivitate de 3. 6. Nicolae. cit.25 0.Vadu Izei (109 km) - .24 0.12 3.25 este cuprins între intervalul [1-4] şi depăşeşte jumătatea intervalului de unde rezultă că în zona aleasă se poate realiza o amenajare turistică în condiţii optime. p.Săpânţa (84 km) Cimitirul Vesel şi Centrul etnografic Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmaţiei (103 km) . Resursele antropice deţin o pondere puţin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indică faptul că turiştii se vor deplasa în zonă atât pentru unele cât şi pentru celelalte.agroturism .balnear .Deseşti (42 km)-Hărniceşti (45 km ).04 1 4 3 4 4 3 0.Giuleşti (51 km ).06 0.rural .24 0. care sunt principalele obiective ale judeţului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici găsim Rezervaţia naturală ChiuzbaiaMara (39 km) Cheile Tătarului. Prezentarea unui circuit turistic în judeţul Maramureş Regiunea Maramureşului dispune de o gamă mare de resurse turistice naturale şi antropice dintre care putem enumera cele mai importante localităţi.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf.V.2 0.25 practicate .Sighetul Marmaţiei (65 km ) Grădina Morii şi Muzeul arhitecturii populare maramureşeneCâmpulung la Tisa (78 km ) .06 0. Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judeţ datoritǎ potenţialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona şi capacitǎţii acesteia de a atrage turişti din toate colţurile ţǎrii cât şi din strǎinǎtate.

Vişeu de Jos (84 km) .Surdeşti ( 37 km ) .Dăneşti (40 km ) .Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea.Baia Mare (180 km).Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Maicii Domnului şi Mănăstirea Bârsana .Siseşti ( 42 km ) . 5)BaiaMare (o km) .Baia Mare (168 ). .Şieu (71 km ) .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Cavnic ( 25 km ) .Mara (129 km ) .Bârsana ( 117 km ) .Cavnic (147 km ) Mogoşa ( 153 km) Staţiunea Mogaşa -Baia Sprie (162 km) Rezervaţia naturală Chiuzbaia Baia Mare (172 km).Copalnic (22 km) . 2) Târgul Lăpuş (o km ) Cheile Lăpuşului .B.Ruscova (106 km ) .Baia Sprie (10 km) Rezervaţia naturală Chiuzbaia Mogoşa (19 km ) Staţiunea Mogaşa .Baia Sprie (46 )Rezervaţia naturală Chiuzbaia . Mănăstirea Bârsana şi Centru etnografic .Vişeu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxă şi Defileul Vaserului Vişeu de Jos ( 96 km ) .Petrova (65 km ) Pădurea Ronişoara.Budeşti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva şi Centru etnografic (UNESCO) Călineşti ( 44 km ) .Strâmtura (61 km ) Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Rozavlea ( 103 km ) .Giuleşti (117 km ) -Hărniceşti (123 km ) .Deseşti (126 km ) .Strâmtura (11 km ) .Cerneşti (15 km ) .Călineşti (128 km ) . Sprie (158 km) Rezervaţia naturală Chiuzbaia .Baia Sprie ( 170 km ) . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervaţia naturală ChiuzbaiaMogoşa (19 km )Staţiunea Mogoşa .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.Budeşti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha şi Biserica din lemn Cuvioasa ParaschevaCălineşti ( 44 km ) .Budeşti (135 km ) .Baia Sprie (10 km ) Rezervaţia naturală ChiutbaiaMogoşa ( 19 km ) Staţiunea Mogoşa .Baia Mare (56 km). Arhangheli Mihail şi Gavril .Cavnic (25 km ) .Petrova ( 115 km ) -Bârsana (125 km ) Călineşti (136 km ) Budeşti (143 km ) Cavnic (155 km ) Mogoşa (161 km) .

având ca principal punct de atracţie Cimitirul Vesel de la Săpânţa. făcându-se popasuri de câteva ore sau cazări la pensiunile agroturistice din localităţi pentru a putea vizita toată regiunea Maramureşului. Număr de turişti: 20 Număr de ghizi: 1 ghid specializat în arta şi folclorul românesc şi vorbitor de limbi străine Număr de şoferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Număr de zile: 8 zile (7 nopţi) .Toate aceste trasee se pot parcurge cu maşina. şi astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta. Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru maşină iar turişti sunt cazaţi în apropiere sau se încearcă păstrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule. Noutatea acestui traseu constă în redescoperirea şi cunoaşterea într-o lumină nouă şi mult mai atrăgătoare a punctelor turistice deosebit de atractive presărate de-a lungul unui cadru natural pitoresc. Alegerea acestui traseu se datorează bogăţiei de atracţii turistice naturale şi antropice prezente în acest judeţ. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramureş Circuitul ales reprezintă un traseu ce străbate cea mai mare parte a judeţului Maramureş. Coordonatele principale ale programului se disting după cum urmează: Traseul programului este următorul: Bucureşti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Deseşti – Hǎrniceşti – Giuleşti – Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânţa – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmaţiei – Vadu Izei – Giuleşti – Hǎrniceşti – Deseşti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucureşti.

Câmpulung la Tisa .08.Baia Sprie .Vadu Izei – Giuleşti Hǎrniceşti – Deseşti – Mara .Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa ZIUA 1: 1. Mureş.2006 – Baia Mare – Bucureşti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmări în principal vizitarea următoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .Câmpulung la Tisa – Sǎpânţa: 12 km 7.Bucureşti – Baia Mare: 550 km 2.Hǎrniceşti – Giuleşti – Vadu Izei: 14 km 5.Perioada desfaşurării: 1-8 august 2006 Număr de km parcurşi: 1.2006 .2006 . Plecare cu Minivan-ul către Baia Mare pe traseul Braşov.08.2006 .Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6.2006 – Sǎpânţa . Bistriţa cu scurte opriri.08.Sighetu Marmaţiei . Bucureşti.30: Întâlnire în Piaţa Unirii.08.2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3.08.2006 Ora 7.08. Tg.2006 – Baia Sprie – Mara . .08.08.Deseşti – Hǎrniceşti: 35 km 4.08.Baia Mare: 90 km 8.2006 .

Turnul Mǎcelarilor.2006 Ora 8.08. Muzeul de Mineralogie şi biserici de lemn. Biserica Sfânta Treime. Vechiul Han al oraşului.08.00: Cazare şi cina la hotel Mara (3*).00: Cazare şi cina tradiţională în ambianţa unui taraf de muzică populară la pensiunea Vlad (3 margarete). vizitare Biserica din Lemn.2006 Ora 8. Lacul Albastru. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Deseşti ridicată în anul 1770. ZIUA 3: 3.30: Plecare către Baia Sprie unde se vor vizita rezervaţia naturală Chiuzbaia.30: Sosire Baia Mare. Ora 20. Turnul lui Ştefan. porţi monumentale. ZIUA 2: 2.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete). casa Iancu de Hunedoara. Ora 9. şopronuri pentru fân şi alte biserici din lemn.2006 Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete). Creasta Cocoşului. Ora 9.30: Mic dejun la hotel Mara (3*).30: Plecare către Mara – Deseşti – Hǎrniceşti unde se vizitează Cheile Tǎtarului.08. Ora 19.00: Cazare şi cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrniceşti ZIUA 4: 4.Ora 16. . Muzeul judeţean. Ora 19. case.

0. traseu care oferă pe lângă peisaje de un mare pitoresc şi satisfacţia vizitării unora dintre cele mai vechi biserici din lemn.08. adevărate arcuri de triumf rustice.30: Plecare către Giuleşti – Vadu Izei. .30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9. deasupra uşii de la intrare. Aici se vor vizita Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf. pe fronton. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramureşului. precum şi a unui şir întreg de porţi maramureşene.Ora 9.30: Cazare şi cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6. Grădina Morii şi Muzeul arhitecturii populare Maramureşene.2006 Ora 8. clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judeţului Maramureş care. Aici se vizitează clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche construcţie din oraşul Sighetu Marmaţiei ce datează din secolul al XI-lea.2006 Ora 8. Ora 19. Nicolae. Ora 19.30: Plecare către Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa.30: Plecare către Sǎpânţa unde se vor vizita Cimitirul Vesel şi Centrul etnografic.30: Cazare şi cina la Vila Doina în Vadul Izei ZIUA 5: 5.

Mureş.2006 Ora 8. Ora 19.08.30: Plecare către Bucureşti pe traseul Bistriţa. uluieşte prin originalitatea sa.08. simbolul vieţii.30: Sosire în Bucureşti. 7. puternic colorate. Se poate spune că satele maramureşene reprezintă o imensă Galerie de artă populară. Tg.Baia Mare Ora 19.2006 Ora 8. ZIUA 7.30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa .Vadu Izei – Giuleşti . Braşov Ora 17.Hǎrniceşti – Deseşti – Mara .Baia Sprie . Piaţa Unirii Analiza de preţ a circuitului turistic .30: Cazare şi cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8. ele au ca ornament elementul tradiţional pentru Ţara Maramureşului: semnul soarelui. Crucile de lemn sculptate şi pictate de meşterul popular Stan Patraş. l-au transformat într-un adevărat muzeu.Cimitirul Vesel de la Săpânţa (la 18 km de Sighetu Marmatiei).30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete). unic în lume. Coloritul crucilor şi textele pline de umor eternizează ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. cusute cu migală şi fantezie. Ora 9. Vestitele porţi maramureşene sunt adevărate „cărţi de vizită” ale sculpturii în lemn.30: Cazare şi cina la pensiunea Adriana (3 margarete). Măiestrit lucrate.30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9. obiceiurile reprezintă originale demonstraţii de artă populară. În zilele de sărbătoare decorul lor este completat de costumele localnicilor.Sighetu Marmaţiei .

observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli. Nicolae în Vadu Izei.Circuitul turistic maramureşean se desfăşoară în perioada 1-8 august 2006.Biserica din Lemn. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: . casa Iancu de Hunedoara. respectiv pentru cele 20 de persoane. şi prezintă în programul turistic următoarele obiective: în Baia Mare .6 transportul km*2RON/100 km Cheltuieli culturale Cheltuieli cu 15 ghidul 4900 6400 512 300 . Creasta Cocoşului. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Deseşti. Turnul lui Ştefan.2 Nr.crt Articole de calculaţie Elemente de cheltuieli Elemente de calcul (RON) Valoare (RON) 1 2 3 4 5 Cheltuieli directe Cheltuieli cu cazarea 35 RON/np*7 245 nopti Cheltuieli cu 40 RON/zi*8 zile 320 alimentaţia Cheltuieli cu 1280 25.grup de familii Organizatorul grupului şi al circuitului turistic este ANTREC. Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf. apoi totalul preţului de vânzare pentru întreaga acţiune. Vechiul Han al oraşului. Biserica Sfânta Treime. în Baia Sprie . Calculaţia preţului de vânzare Tabel nr. Muzeul de Mineralogie şi biserici de lemn. Turnul Mǎcelarilor. unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judeţului Maramureş şi de a îl aduce în acelaşi timp în atenţia turiştilor de pretutindeni. Calculaţia preţului de vânzare este înfăţişată în următorul tabel. 6. Cimitirul Vesel şi Centrul etnografic din Sǎpânţa.grup de turişti români sau străini . Grădina Morii şi Muzeul arhitecturii populare Maramureşene în Sighetu Marmaţiei. Muzeul judeţean.rezervaţia naturală Chiuzbaia. alături de comision şi asigurare. pentru că în final să rezulte preţul total de vânzare pe persoană. Lacul Albastru.

2 reflectă faptul că preţul total de vânzare/persoană este de 771 RON echivalent a 220 euro. Acest preţ este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci şi foarte atrăgător în acelaşi timp pentru străini. Editura Uranus.masa în stil tradiţional . Reglementări.Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa – Baia Mare – Bucureşti .83 15410. Casa Iurca.transport Bucureşti – Baia Mare . pensiunile Vlad.12 12. 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizării tabelului nr. 6.52 771 771 220 300 1000 13412 1341. Adriana şi Vila Doina . Bucureşti. Preţul vânzare – persoană cuprinde următoarele servicii: .servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc şi vorbitor de limbi străine Se acordă facilităţi : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% .74 770. Studii de caz.4 15420 15420 4400 Sursa: Neacşu Nicolae.Baia Sprie .6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Total costuri Rotunjiri Total preţ de vânzare Total preţ de vânzare în euro Cheltuieli cu şoferul Cheltuieli organizatorice Alte cheltuieli 15 50 670.6 67.36 254. Ioana. Cernescu Andreea – Economia turismului.06 20.cazare la hotelul Mara din Baia Mare.2 402.

Cǎile de acces ale judeţului sunt cele clasice: şosele. (ANEXA 2). mai cu seamǎ.Preţul nu include costurile intrărilor la obiectivele turistice. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. Edmound Picard. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. a unui potenţial faunistic şi floristic bogat în specii şi ecosisteme singulare în Europa. însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei. W. cǎi ferate. CONCLUZII Înzestrat cu un potenţial turistic deosebit de variat. primele definiţii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. cǎi aeriene (aeroportul Tǎuţii Mǎgherǎuşi – situat la 10 km de Baia Mare). cǎlǎtor. Importantǎ zonǎ turisticǎ a ţǎrii noastre. vizitator.37% din suprafaţa ţǎrii şi o populaţie de 535 000 locuitori (2005) şi se întinde în partea de nord a Carpaţilor Orientali. Maramureşul are o suprafaţǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. judeţul Maramureş se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din România şi chiar din Europa. Circuitul turistic în zona Maramureşului va fi promovat prin intermediul agenţiilor de turism. care au încercat sǎ formuleze şi sǎ delimiteze urmǎtoarele noţiuni: turist. internetului şi televiziunii. între 47 020’00” şi 48000’15” latitudine N şi 22052’30” şi 25007’30” longitudine E. închizând depresiunea cu acelaşi nume. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. . cu factori naturali de curǎ balnearǎ. la graniţa cu Ucraina. diversificat şi concentrat prin existenţa unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. cu un patrimoniu cultural – istoric şi arhitectural de referinţǎ mondialǎ. În cadrul judeţului întâlnim numeroarse oraşe. excursionist. judeţul Maramureş este situat în extremitatea de N-NV a României. acolo unde aceştia se desfac în douǎ ramuri: Rodna şi Munţii Maramureşului. Hunziker.

Judeţul Maramureş are o economie de tip industrial-agrarǎ, principalele ramuri de activitate fiind agricultura, industria şi construcţiile. Relieful judeţului este predominant muntos, acoperind 43 % din suprafaţa acestuia. Clima este temperat continentalǎ, cu ierni aspre şi veri rǎcoroase. Reţeaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitaţiilor în zonele montane, unde îşi au izvorul majoritatea râurilor, şi are o lungime de peste 3000 km. Principalele râuri ale judeţului sunt: Someş, Lǎpuş, Iza, Vişeu, Vaser şi Mara. În munţii Rodnei se gǎsesc şi câteva lacuri naturale: Iezerele, Buhǎescu, însǎ cel mai important lac al judeţului este Firiza (10 ha). Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ, marmota de munte, cerbul carpatin, vulpea, iepurele etc. Tot aici întâlnim mai multe rezervaţii naturale, cea mai importantǎ fiind Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei, cu o suprafaţǎ de 3 300 ha. Una din atracţiile principale ale judeţului sunt bisericile din lemn ce s-au menţinut de-a lungul timpului aproape nealterate şi care deţin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) şi Biserica din lemn din Surdeşti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa (1721). Sǎpânţa uluieşte lumea cu frumuseţea unicǎ a „Cimitirului Vesel”, creaţia lui Ion Stan Patraş, în care coloritul crucilor evidenţiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte, nu îngenuncheazǎ în faţa ei, ci o considerǎ o simplǎ trecere, necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vieţii. Maramureşul este „ţara” oamenilor tari şi colţuroşi la chip ca piatra, „ţara” oamenilor harnici şi buni la suflet ca pâinea caldǎ. Motivele ornamentale ale porţilor maramureşene, cergile înflorate, covoarele, portul, ciopliturile mǎrunte, icoanele pe sticlǎ şi multe alte comori tradiţionale prezente în acest judeţ îţi vor dezvǎlui înclinaţia spre frumos a maramureşenilor, transformatǎ în mǎiestrie, în vocaţie atunci când urmǎreşti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor şi caselor din lemn.

Pentru a deveni o destinaţie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judeţul Maramureş are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ, mai ales din punct de vedere al agrementului care, în ultimii ani, a devenit o motivaţie foarte importantǎ în paracticarea turismului. Judeţul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turiştii pot reveni la o viaţǎ simplǎ, departe de banalul cotidian şi de toate problemele legate de aglomeraţia urbanǎ. În cadrul acestor pensiuni, turiştii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte şi la activitǎţile specifice ţinutului: olǎrit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc. Datoritǎ potenţialului natural şi antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judeţ sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiinţific, rural, agroturism. Numǎrul turiştilor sosiţi în ultimii ani s-a mǎrit, ceea ce înseamnǎ cǎ atracţia cǎtre acest judeţ este în creştere, însǎ aceştia nu au înnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate cǎ unitǎţile de cazare sunt variate şi numeroase. Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judeţul deţine unitǎţi de cazare ce funcţioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an, mai ales în sezonul de varǎ. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎţi turistice dezvoltate în zona Maramureşului sunt: crearea de programe şi fonduri pentru cofinanţarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ, corelarea programelor naţionale cu cele de interes local şi regional, extinderea comunicaţiilor în zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente şi moderne, promovarea potenţialului turistic zonal prin participari la târguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, întocmirea de broşuri cu informaţii despre potenţialul turistic al zonei şi cu imagini sugestive în acest sens, mediatizarea pensiunilor şi fermelor agroturistice. Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie, culturǎ şi geografie fǎrǎ profesor. Nu trebuie decât sǎ priviţi şi sǎ ascultaţi cu mare atenţie spectacolul ce va înconjoarǎ. Natura se desfǎşoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viaţa localnicilor , atât de liniştitǎ dar atât de bogatǎ, nu vǎ va lǎsa indiferenţi. Veţi dori sǎ faceţi parte, sǎ aflaţi, sǎ încercaţi.

Deşi suntem la început de drum, avem totuşi succese în turismul rural din România. De la lună, la lună tot mai mulţi turişti români sau străini ne solicită pentru petrecerea vacanţelor. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospăt, o plimbare pe cărările munţilor, uliţa satului, câteva clipe în faţa unei expoziţii artizanale, o plimbare cu sania trasă de cai, câteva ore visând în faţa sobei? Cum să nu alegi această lume minunată a satului în locul hotelurilor zgomotoase?

BIBLIOGRAFIE
• • BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabilă a teritoriului”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism internaţional. De la teorie la practică”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2004 BRAN FLORINA, MARIN DINU, ŞIMON TAMARA – “Turismul rural. Modelul european”, Editura Economică, Bucureşti, 1997 CÂNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, ŞIMON TAMARA – “Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului”, Editura Universitară, Bucureşti, 2003 CÂNDEA MELINDA, BRAN FLORINA – “Spaţiul geografic Românesc”, Editura Economică, Bucureşti, 2001 CIOCULESCU ŞERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA – “România. Ghid turistic”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969 COCEAN P., VLĂSCEANU GH., NEGOESCU B. – “Geografia generală a turismului”, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2003 CRISTEA A. – “Gestiunea activităţilor de turism”, Editura Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2003 DĂNCUŞ MIHAI – “Zona etnografică Maramureş”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986 FIRUŢĂ CORINA, CORI SIMIONA ION – “România. Obiective turistice”, Editura Alcor, Bucureşti, 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografică a României”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism”, Editura Economică, Bucureşti, 2003

• •

• •

• • •

• •

com www. Bucureşti. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestări servicii agroturistice. Editura Bioterra. Editura Ştiinţifică.. 1968 POSEA GR.2002 www..alpinet. – “Judeţele patriei. Bucureşti. – “Economia turismului”. Bucureşti. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natură.• MIHALACHE ST. Bucureşti. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU... Studii de caz.. Editura Meridiane. Editura Bioterra. “Economia turismului. NEACŞU NICOLAE – “Economia turismului”. Editura Uranus. INSSE. 35/nov. TĂNĂSESCU RODICA. Bucureşti. STOIAN M. BUIANU VERGINA – “Management agricol şi agroturistic”. 2002 Revista Vacanţe şi Călătorii. Bucureşti. Marketingul serviciilor turistice”. nr. Bucureşti.ro • • • • • • • • • • • • • • • • • • • .. Reglementări”. MOLDOVAN C. Editura Universităţii Independente Dimitrie Cantemir. BARON P. 1974 Anuarul statistic al judeţului Maramureş. om.antrec.. 1996 MINCIU RODICA – “Economia turismului”. D.org www. MANOLE V. CERNESCU ANDREEA. MANOLE V. 2003 SNAK OSCAR. 25/ian. Bucureşti. BRAN F..agroturism. POSEA A. SUDITU BOGDAN – “Geografie economică mondială”. STOIAN M. Editura Meridiane.. nr. 2001 NISTOREANU PUIU – “Ecoturism şi turism rural”. economie”. turism rural”. 2003 MITRACHE S. Editura Institutului de Geografie. ISTRATE I. 2000 MINCIU RODICA. BARON PETRE. 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramureş”.. Bucureşti. 2003 ŞTEFĂNESCU I. ISTRATE I. 2003 NEACŞU NICOLAE. Editura Sylvi. Bucureşti. Editura Fax Press. Editura Uranus. Editura Expert. Editura ASE. NEACŞU N. Bucureşti. BRAN FLORINA – “Agroturism. Bucureşti. – “Arta veche a Maramureşului”. Judeţul Maramureş”. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti Revista Vacanţe şi Călătorii.. Editura Fax Press. – “Agroturism şi turism rural”. 2003 NEGUŢ SILVIU.

romaniatourism.turism-catalog.org www.incdt.• • • • • • • • • • • • • • • • • • www.ro www.ro www.romanianmuseum.ro www.ro www.vacantesicalatorii.com www.ro www.romaniatravel.ro www.maramures.ro www.ro www.insse.mfinante.ro www.ro www.wikipedia.borsa.mturism.ro www.ropedia.ro www.carpati.fonduriue.hoinari.infoturism.org .infotravelromania.ro www.apmbm.ro www.ro www.emaramures.

masǎ în stil tradiţional .transport Bucureşti – Baia Mare . pensiunile Vlad. 3. 3 22 22 22.Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa – Baia Mare – Bucureşti . Adriana şi Vila Doina .servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc şi vorbitor de limbi străine Se acordă facilităţi : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Ne puteţi contacta la adresa noastrǎ Str. tel.Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa PENTRU NUMAI 220 € Preţul vânzare – persoană cuprinde următoarele servicii: . nr. Ioana.com .Baia Mare – Baia Sprie .Baia Sprie . sect.cazare la hotelul Mara din Baia Mare. 5. Bucureşti. e-mail: maraholiday@yahoo. Casa Iurca. Nuferilor.

5 Pensiuni din Maramureş 1.NU EZITAŢI SĂ NE CONTACTAŢI! ANEXA NR. Pensiunea Petreuş Irina .pensiune cu 2 margarete .

Stǎpâna casei este amabilǎ şi vǎ va delacta cu o mulţime de bucate tradiţionale. Limbi strǎine vorbite: franceza. italiana. retrasǎ.O pensiune frumoasǎ. Pensiunea este prima casǎ pe dreapta şi are o poartǎ tradiţionalǎ. Pensiunea dispune de o curte mare. plinǎ cu flori. engleza Structura pensiunii : Parter: • 3 camere cu paturi duble • 1 baie tradiţionalǎ. spaniola. aşezatǎ la 5 m de râul Botiza. Acces auto: la 700 m dupǎ intrarea în Botiza o luaţi la stânga. şi de un foişor în care o sǎ vǎ puteţi relaxa sau servi masa. sufragerie Casa: Parter: • 2 camere cu 2 paturi simple • 1 baie modernǎ • sufragerie Casa tradiţionalǎ: Parter: • 1 camerǎ cu pat dublu • 1 baie modernǎ • sala de mese Etaj: • 1 camerǎ cu pat dublu • 1 camerǎ cu 2 paturi simple • 1 baie modernǎ .

Camere: 5 Capacitate de cazare: 10 locuri Facilitǎţi : • camerǎ cu obiecte tradiţionale • transfer auto de la gara Iza • încǎlzire cu sobe de teracotǎ • animale acceptate în curte • curte mare pentru parcare • gara: 22 km; staţie autobuz: 300 m; aeroport: 100 km Activitǎţi : • plimbare pe jos la Ieud sau Poienile Izei • vizite la bisericile din lemn din Maramureş, Muzeul Satului din Sighet, Cimitirul Vesel din Sǎpânţa. • plimbare cu cǎruţa sau sania • searǎ muzicalǎ cu ceteraşi • vizitǎ la meşteri artizani locali • grǎtar la iarbǎ verde Preţuri : Cazare: 5 EUR/persoana Masǎ: 3 EUR/pers. mic dejun 4 EUR/pers. prânz 4 EUR/pers. cinǎ Contact :PETREUŞ IRINA şi ROXANA nr. 771, ŞIEU Jud. MARAMUREŞ Telefon: 004 0262 334 129 Mobil: 004 0727 724 895; 004 0742 994 215 Personal web: www.ruraltourism.ro/petreus 2. Pensiunea Berbecaru Victoria - pensiune cu 2 margarete.

O pensiune frumoasǎ, formatǎ din douǎ case: una tradiţionalǎ şi una modernǎ, la distanţǎ de 50 m una de alta. Casa este bogat decoratǎ cu multe covoare tradiţionale. Stǎpâna casei este meşter artizan şi vǎ va ajuta sǎ învǎţaţi cum se fac covoarele tradiţionale. Casa tradiţionalǎ este un loc unde puteţi regǎsi trecutul Maramureşului (rǎzboi, car de lemn, etc.) Acces auto: pensiunea este a doua casǎ în dreapta bisericii vechi de lemn din centru Botiza, şi are o poartǎ tradiţionalǎ din lemn. Limbi strǎine vorbite: : franceza, engleza, germana, spaniola, japoneza Structura pensiunii : Casa: Parter: • salǎ de mese • 1 camerǎ cu pat dublu • 1 camerǎ cu pat extensibil • 1 baie modernǎ Etaj: • 2 camere cu 2 paturi simple • 2 camere cu pat dublu • 1 baie modernǎ, hol mare Camere: 6 Capacitate de cazare: 12 locuri

Casa tradiţionalǎ: Parter: • atelier • camerǎ muzeu • 1 baie modernǎ

Etaj: • 4 camere cu 2 paturi simple • 2 sǎli de baie moderne, terasǎ Camere: 4 Capacitate de cazare: 8 locuri Facilitǎţi : • transfer auto de la gara Iza • încǎlzire centralǎ cu lemne • animale acceptate în curte • curte mare pentru parcare • gara: 22 km; staţie autobuz: 50 m; aeroport: 100 km Activitǎţi : • puteţi învǎţa sǎ ţeseţi covoare şi sǎ le vopsiţi cu colori vegetale • vizite la bisericile din lemn din Maramureş, Muzeul Satului din Sighet, Cimitirul Vesel din Sǎpânţa. • plimbare cu cǎruţa sau sania • searǎ muzicalǎ cu ceteraşi • grǎtar la iarbǎ verde • plimbare pe jos ghidatǎ la Ieud sau Poienile Izei Contact : BERBECARU VICTORIA nr. 743, BOTIZA Jud. MARAMUREŞ Telefon: 004 0262 334 107; 004 0262 334 207 Mobil: 0723 775 848 Fax: 004 0262 334 107

2. Pensiunea Chindriş Dumitru — pensiune cu 2 margarete.

Pensiunea oferǎ o camerǎ cu pat dublu. Limbi vorbite: franceza. Direcţia spre pensiune este semnalizatǎ. Facilitǎţi : • Acces cu automobilul • Monumente istorice • Informare • Grup sanitar • Baie cu cadǎ • Telefon • Televizor color în pensiune • Animale acceptate • Pensiune completǎ Posibilitǎţi de recreere oferite: echitaţie. drumeţii. iar la cerere se poate asigura pensiune completǎ. .Pensiunea se aflǎ în centrul comunei Ieud. pescuit. dupa Primǎrie cca 30m pe un drum imediat la dreapta. engleza. plimbǎri.

Editura Economicǎ. 17-19 Bran Florina.fonduriue. p..org [3] Neguţ Silviu. Şimon Tamara. p. 2003. op. p. 16 *** Revista Vacanţe şi cǎlǎtorii. turism rural. cit. 204 [4] [5] www. 13 [9] Cândea Melinda. Editura Economicǎ. Erdeli George. Negoescu B. p. cit. Suditu Bogdan. Editura Meteor Press. Marin Dinu.mturism. Bucureşti. p.278 . p. ecoturism. Bucureşti. Peptenatu Daniel. p. Şimon Tamara. Editura Sylvi. p. 14 Bǎltǎreţu Andreea – Turism internaţional. Editura Sylvi. p. Peptenatu Daniel. 275 Cândea Melinda. p. turism durabil...ro Cocean P.wikipedia. p.13 [10] [11] [12] Cândea Melinda. Peptenatu Daniel. Manole V. Şimon Tamara – Potenţialul turistic al României şi amenajarea turisticǎ a spaţiului. Erdeli George. Şimon Tamara. agroturism. p. 20 Cândea Melinda. 2004. Bucureşti.ro Bran Florina. Şimon Tamara. Bucureşti. Editura Fax Press. Bucureşti. nr. Vlǎsceanu Gh. Peptenatu Daniel. – Geografia generalǎ a turismului. p. Peptenatu Daniel. Şimon Tamara.. 130 [13] Mihalache St.mfinanţe. op. De la teorie la practicǎ. Stoian M. p. 2003. Şimon Tamara – Turismul rural. 1997. 130 [6] [7] [8] *** Revista Vacanţe şi cǎlǎtorii. 29 [14] Vasile Glǎvan – Turism rural. cit. Bucureşti. 147 [15] [16] [17] Cândea Melinda. Editura Economicǎ..Neguţ Silviu. 35/noiembrie 2002. Bucureşti... 2001. Suditu Bogdan – Geografie economicǎ mondialǎ. Erdeli George.. Istrate Ion. op. op. 282 Cândea Melinda. cit. Bucureşti. Marin Dinu. p.. Erdeli George. p. Editura Universitarǎ. 25/ianuarie 2002. nr. 1996. Bran Florina – Spaţiul geografic românesc. 2003. Bran Florina – Agroturism. 190 [1] [2] www. 2001. cit. op.. cit. Modelul european. Erdeli George.. op. 291 [18] [19] www.

vacantesicalatorii.[20] [21] [22] [23] www. 1969. Ion Cori Simiona – România.maramures. Aurora Posea – Judeţele patriei – Judeţul Maramureş. p.ro Şerbov Cioculescu.maramures.apmbm. 782 [24] [25] [26] [27] [28] www. Posea. Editura Alcor. op. Obiective turistice. 125 .ro Gr.agroturism. cit.wikipedia. op. 781 www.ro www.org www. p. Bucureşti. 2002. cit. om.insse.wikipedia.infoturism.ro www.ro Ghinea Dan.wikipedia.ro www. C. Moldovan. 777 www.ro www. 325 Dan Ghinea – Enciclopedia geograficǎ a României.ro www. 1980.org Ghinea Dan.hoinari.org Tufescu Victor – România: naturǎ. op. 780 Ghinea Dan. cit. 89 [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] www. 158 [36] [37] [38] [39] [40] www.org www.romaniatravel.com Firuţǎ Corina. Editura Stiinţificǎ. p. 2002. Bucureşti. economie. Institutul de Geografie.carpati. Editura Enciclopedicǎ.romaniatourism.insse. p. p. Bucureşti. Sebastian Bonifaciu. Mircea Grigorescu – România. p. Editura Meridiane. p. Bucureşti. Ghid turistic. 1974. Bucureşti. p.

Bucureşti. Bucureşti. Op.ro Dǎncuş Mihai – Zona etnograficǎ Maramureş. C. Moldovan. Bran F. cit. Editura Universitatea Creştinǎ Dimitrie Cantemir. Cit.ro www. 90 [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] Cristea A.. pag 179 Cristea A..ro www. p.. p. 2000. p. Manole V.hoinari.turism-catalog. 175 www. Ştefǎnescu – Arta veche a Maramureşului.infotravelromania. p.ro www. 1968. Editura Meridiane.hoinari. 175 Minciu R. cit.romanianmuseum. 87 [54] [55] [56] www. Bucureşti.ro www. Bucureşti. Posea. op.com Gr.emaramures. – Gestiunea activitǎţilor de turism. Editura Fax Press. p... 73 . 2003. p.org www. 11 [57] [58] [59] [60] [61] www. Moldovan.alpinet.ro Mitrache S. 163 I. op..ro www.D. Editura Sport-Turism.ro Minciu R.[41] [42] [43] [44] www.infoturism. 1986.incdt.cit. C. Stoian M. 223 www. 2003.borsa. Editura Uranus. – Economia turismului.ropedia. op. p. Istrate I.ro www.. Bucureşti.ro Gr. Aurora Posea. Aurora Posea.hoinari. – Agroturismul şi turismul rural. p. Posea.

145 Simion Cristian Ovidiu. Baron Petre. p. p. Bucuresti. 1968.infoturism. p. p. Editura Bioterra. 127 Bǎltǎreţu Andreea – Amenajarea turisticǎ durabilǎ a teritoriului. 56 Dǎncuş Mihai. p. Bucuresti. Neacsu Nicolae – Economia turismului.34 Snak Oscar. 175 [68] [69] [70] [71] www. 53 [72] . 491 [65] [66] [67] Nistoreanu Puiu – Ecoturism şi turism rural.ro www. op. 2003. Neacsu Nicolae – Economia Turismului. cit p. Bucureşti. Editura Sylvi. 2003. Editura Expert. Editura Meridiane. Bucureşti.antrec. Vergina Buianu – Management agricol şi agroturistic. 2003. 2003.ro www. Editura Bioterra. Baron Petre. p. Bucureşti 2003. Rodica Tǎnǎsescu.[62] [63] [64] Pop Mihai – Arta lemnului în Maramureş. 78 Minciu Rodica. Bucureşti. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. 1993. p. Bucureşti. Editura ASE.ro Mircea Bogdan – Prestǎri servicii agroturistice – Marketingul serviciilor turistice.antrec.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful