Absolvent: Bucureşti 2007

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREŞ PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL ŞI A AGROTURISMULUI
Conducător ştiinţific:

Absolvent: Bucureşti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL 9 ŞI AGROTURISMUL........................................................................ 1.1 Definiţii uzuale..................................................................................................................... 1.2 Avantajele şi dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social şi ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivaţiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎţi de cazare şi alimentaţie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor şi pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL ..... 22 2.1 Maramureşul între nou şi vechi............................................................................................ 22 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI 9

MARAMUREŞ.....................................................................................................................

........... 24 2......................4 Nivelul de dezvoltare economicosocialǎ............................... 31 2.................. 36 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ........................................ 34 3..................... 34 3........3 Aşezare geograficǎ şi cǎi de acces..........................................2............................................................2 Istorie şi culturǎ în contextul actual........3 Agricultura................................................................. 31 2......................................................4........................1 Conţinutul potenţialului turistic..................4.................... ........................................................4 Învǎţǎmântul..................................4....................................................................................................................... 28 2............................................. 25 2....1 Resurse naturale......1 Economia.................................... 29 2...........................................................2 Industria......................................... 28 2...............................................................................1.............................................................................................................................................................4.......5 Populaţia.......................................... 33 CAPITOLUL ..................................4..........

.1 Unitǎţi de cazare.....................2....... 68 3.......1..............1........................ 39 3........2...................................... 58 3........1......... Resurse antropice....................................................................................................... 43 3............................................1........................................................1.............2..................................1...1.............................................1.. 69 .................1 Relieful...1................. 67 3.......... 47 3....2........................3 Reţeaua hidrograficǎ.......2 Clima...........3 Instalaţii de agrement........................1..............................3......................................................................................... flora şi fauna..........................4 Instalaţii de tratament......................2 Unitǎţi de alimentaţie..................... 42 3................................................................................................................................. 44 3...........5 Rezervaţiile naturale..1......................................................... 59 3...2.........4 Solurile............2 Baza tehnico-materialǎ a judeţului: dinamici şi structuri în perioada 20002004...................................... 45 3...................

.................................. 87 4....................................4 Portul popular şi obiceiurile............................... PERIOADA 2005.............................................1 Aşezǎrile ...................3 Principalele forme de turism practicate în judeţul Maramureş....................1 Numǎrului mediu zilnic de turişti................ 90 5................5 Monumentele de arhitecturǎ..........3 Casa şi gospodǎria ţǎrǎneascǎ. 90 .................................................................................................................................................................................... 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ.......................................................................2 Meşteşugurile ţǎrǎneşti....................................... 82 4.. 83 4....................................................................................................................... 85 4......................... 82 4............................3...... 88 CAPITOLUL INDICATORI JUDEŢULUI 5: CE CALCULUL ŞI INTERPRETAREA CIRCULAŢIA ÎN PRINCIPALILOR TURISTICĂ A 2001- CARACTERIZEAZĂ MARAMUREŞ................... bisericile şi porţile maramureşene..............................6 Decorul şi simbolistica lui.................................................................... 84 4.........

....................2 Modalităţi de dezvoltare şi promovare a turismului rural în judeţul Maramureş....................................................4 Propuneri privind noi trasee turistice în judeţ................................... 5.....3 Durata medie a sejurului.....................................Numărul de înnoptări................ 5..............2...........................................112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE ....................... 96 94 94 92 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ........................................................................................4 Densitatea circulaţiei turistice.... 97 6..........5 Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare...........................5..................3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureşului ........................................................................................................... 97 6..................................................103 6.............109 6.........................1 Activitǎţi de management şi marketing în domeniul turismului şi agroturismului în România............................ 5...................

prin turism se înţelege. pentru recreere.) În prezent. când se poate vorbi cu adevărat de o „explozie turistică”[1]. Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ. Aceastǎ noţiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieşte sau munceşte. a celei de-a doua jumătăţi a acestuia. depinde în mod direct şi obiectiv de calitatea şi ospitalitatea zonelor turistice. ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri. dar mai ales de starea mediului înconjurător. specialiştii atribuindu-i sensuri diferite. dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinţe ale secolului nostru şi. mai mult ca oricare alt domeniu de activitate. în italianǎ – tourismo. este parte integrantă a mediului înconjurător. pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latineşti turnare – a se întoarce şi turnus – mişcare circularǎ). termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidenţǎ). în germanǎ – tourismus. monumente şi muzee. este dependent printre altele de condiţiile meteo. Aşadar.İNTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere. Astfel întreg materialul turistic. Termenul de turism are un conţinut cât se poate de complex. în primul rând. şi drept urmare. materie primă a “industriei călătoriei şi ospitalităţii”. acesta regǎsindu-se (cu acelaşi sens) în majoritatea limbilor de largǎ circulaţie (în francezǎ – tourisme. pentru a se distra . în special. turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturală şi economică de mare importanţă. în englezǎ – tourism. activitatea turistică se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial. de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacanţe în strǎinǎtate. Turismul. fiind un element esenţial care contribuie la echilibrarea balanţei de plăţi a unei ţări. în rusǎ – turizm etc. Ca mijloc de utilizare în mod plăcut şi în condiţii de confort a timpului liber. dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX şi XXI.

Pentru a-şi satisface nevoia de mişcare fizică. toate acestea sunt valori universale şi argumente pentru atracţia turiştilor. cabane. atât natural cât şi culturalistoric. arhitectonice. 16% în staţiunile balneare din restul ţării. şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice. sporturi de iarnǎ sau nautice. România dispune de un important potenţial turistic. Unităţile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare). de artă şi de foarte bună conservare a civilizaţiei populare (folclor. marine sau balneoclimaterice. şi a mediului înconjurǎtor în general[2]. mănăstirile din Moldova. excursii. artizanatul şi horele satelor şi până la ospitalitatea specifică românilor. Aceste zone se găsesc cu precădere în spaţiul rural.. pescuit[3]. Turismul românesc dispune în prezent de cca. 6% în staţiunile montane etc. cu creste ascuţite şi stânci golaşe) şi. pensiuni. precum şi cabanele. dacice). monumentelor istorice. vile. . romane. motelurile şi alte forme de cazare. arta populară). pentru odihnă sau tratament etc. iar în al doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie. Staţiunile mon 10310d322k tane. oferă posibilităţi variate de formule de vacanţă: alpinism. din contră. 300 000 locuri de cazare. Potenţialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin şi deltaic la cel montan – împădurit. Potenţialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice. deasemenea de marea bogăţie a izvoarelor minerale şi termale ce o plasează pe unul din primele locuri în Europa. în special. campinguri. greceşti. vânătoare.şi a face sport. din care 43% se află în staţiunile balneo-climaterice de pe litoralul Mării Negre. oamenii doresc să-şi petreacă mai mult timp liber în mijlocul naturii. etnografie. moteluri. hanuri turistice. cu pajişti întinse sau. în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc şi cât mai puţin poluate. De la bisericile din lemn din Maramureş. la un înalt nivel calitativ. agroturismul afirmându-se ca o soluţie de evadare a orăşenilor din mediul urban deosebit de stresant. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o deţin unităţile de 1-2 stele (46% din total). dar există şi unităţi de 3-4 stele (6% din total).

încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toată ţara. Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. Apoi. dar mai ales pentru cea mondială. creând interesul faţă de România ca loc ce oferă o gamă largă de experienţe. Turismul rural se desfaşoarǎ în ariile extraurbane. ospitalitatea acestuia şi bucătăria autentică din fiecare zonă. în România. Pe de o parte turiştii au început să prefere liniştea şi aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. turismul rural are deja o vechime de câteva decenii. un număr de 2500 de membrii şi pensiuni turistice şi agroturistice în 770 de sate româneşti[4]. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea ţării noastre. ca posibilă destinaţie turistică. de vacanţe de calitate şi chiar oportunităţi de afaceri. Pe de altă parte. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sănătate şi chiar pentru prosperitatea afacerilor. organizaţie nonguvernamentală înfiinţată în 1994. în România a început să se dezvolte turismul rural (agroturismul). Turismul rural oferă turiştilor străini posibilitatea de a cunoaşte direct tradiţiile poporului român. ANTREC are 31 de filiale judeţene. Frumuseţea cadrului natural şi monumentele istorice de valoare naţională şi internaţională. Pe de altă parte. beneficiază de un mediu nepoluat şi de . membră a Federaţiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. creează premisele obţinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. Dacă în ţări ca Franţa. Ecologic şi Cultural (ANTREC). Satul românesc – prin specificul etnocultural şi etnografic.reprezintă un produs turistic inedit pentru piaţa naţională.Din 1990. prin originalitate şi bogăţia resurselor proprii spaţiului geografic aferent . Dezvoltarea şi promovarea turismului rural românesc este realizată de Asociaţia Naţională pentru Turism Rural. ţăranii sunt din ce în ce mai interesaţi de această nouă îndeletnicire – turismul rural. această formulă de vacanţă cu sejur în gospodăriile ţăranilor se practică de puţin timp într-un cadru organizat. Germania sau Austria. utilizează pensiunile şi fermele agroturistice pentru cazare şi servirea mesei.

oferă populaţiei cu venituri reduse posibilitatea de odihnă şi reconfortare. iar locuitorii săi. de la munte până la litoralul Mării Negre sau în mirifica Deltă a Dunǎrii. prin ospitalitatea deosebită. au fost omologate 13 sate. Veniturile băneşti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizaţie a satului românesc. la nivel organizatoric. tratament balnear etc. Ulterior. formativ. . care avea şi sarcini de organizare şi promovare a turismului în mediul rural. a întregului potenţial cultural-istoric din spaţiul rural. Pe de altă parte.atracţiile turistice naturale sau create de om. cură de aer. Astfel. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele etnografice şi omologarea gospodăriilor ţărăneşti. România are mari posibilitaţi de dezvoltare a turismului rural. contribuie la introducerea în circuitul turistic intern şi internaţional a unor variate condiţii naturale şi la valorificarea tezaurului de cultură tradiţională sau contemporană. sporturi. Date fiind varietatea şi valoarea peisagistică a cadrului natural. Ca formă de „loisir” el se practicǎ pentru odihnă şi recreere. De aceea. conducând la deconcentrarea marilor aglomerări turistice şi la evitarea degradării mediului înconjurător şi a resurselor turistice. acţiunea a fost stopată din raţiuni politice. de cercetare şi cooperare internaţională. ar putea schimba radical imaginea României în lume. legislativ. această formă de turism cuprinde peste 60% din teritoriul ţării. Apoi. în peisajul pitoresc al mediului rural. de petrecere a timpului liber în vacanţă sau în week-end. practicarea acestuia fiind nu numai posibilă. dar au funcţionat numai două: Lereşti (Argeş) şi Sibiel (Sibiu). instrucţie şi educaţie. dar şi necesară în etapa actuală.[5] După 1990. Turismul rural se practică în România din anii `20-`30. a dat un nou impuls acestei forme de turism. însă. apoi au apărut agenţi economici specializaţi. s-au iniţiat acţiuni de promovare a turismului rural. diversitatea şi dispersia în teritoriu şi cu precădere în spaţiul rural a patrimoniului cultural-istoric. s-a înfiinţat Comisia Zonei Montane. constituirea ANTREC.

adevǎrat tezaur etnografic al României. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judeţ. costumele tradiţionale.Una din zonele cu un bogat potenţial turistic rural o reprezintǎ Maramureşul. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. lucrarea îşi propune să evidenţieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judeţului Maramureş. Copleşit de frumuseţea şi valoarea acestor meleaguri. de identitate zonalǎ foarte precise. ţǎranii devin haiduci sau cavaleri şi poveştile auzite la gura sobei devin reale. Maramureşul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care.” În acest context. au fost create de-a lungul sutelor de ani. să studieze stadiul actual de valorificare a potenţialului turistic. respectiv Bucovina şi Oaş. aceastǎ nobleţe a tradiţiei care izbucneşte cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. pajişti alpine întinse. conţinând însǎ şi multe elemente de originalitate. în structurǎ. datinile autentice. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. Judeţul Maramureş pǎstreazǎ nesecate comori de frumuseţe. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori[6]. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramureş: „Prin potenţialul sǎu monumental şi folcloric. poate chiar a mileniilor. fiecare gest. pe locurile de leagǎn ale neamului românesc. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. cu accent pe cele specifice zonelor rurale. basmele devin relitate. ape nǎvalnice. zeci de izvoare minerale. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. în Maramureşul istoric. Într-un cadru natural de o frumuseţe copleşitoare. ca şi în tot nordul ţǎrii. şi constituie azi o emanaţie unicǎ de frumuseţe care dezvaluie spiritul oamenilor de aici şi al românilor de pretutindeni[7]. Toate acestea. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce . multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. alǎturi de arhitectura tradiţionalǎ. Aici. Maramureşul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii. datinile şi ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare preţ. coloritul portului popular şi frumuseţea graiului locuitorilor sǎi. fiecare întâmplare avându-şi rostul ei.

Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de noţiunea de turism odatǎ cu înmulţirea staţiunilor termale şi balneare. turismul s-a cristalizat la sfârşitul sec. Guy Freuler şi dateazǎ din 1880. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎţi în definirea lui.1 Definiţii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenţa altor ramuri. primele încercări de definire şi caracterizare a acestuia datează din acea perioadă. XIX şi. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. şi să propună câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel naţional.caracterizează circulaţia turistică. 1. prin care se valorifică potenţialul turistic al unui spaţiu. rezultat al dezvoltǎrii comerţului.. a nonrezidenţilor”. turismul are ca obiect „o producţie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turiştilor. .. industriei şi perfecţionǎrii mijloacelor de transport”. de cultivare a sentimentului de receptivitate faţǎ de frumuseţile naturii. Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei producţii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific. O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social şi economic aparţine lui E. În prima jumǎtate a sec. TURISMUL RURAL ŞI AGROTURISMUL Deşi este considerat de cei mai mulţi dintre specialişti ca un fenomen propriu perioadei contemporane. ca atare. bazat pe creşterea necesitǎţii de refacere a sǎnǎtǎţii şi schimbare a mediului.

de la domiciliul obişnuit. nici locul obişnuit de muncǎ. . Turistul este vizitatorul care rămâne cel puţin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. călătorului şi turistului[10]: Călătorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplasează între două sau mai multe locaţii în orice scop. afacerile. pentru mai puţin de 12 luni consecutive şi al cărei scop principal nu este acela de prestare a unei activităţi lucrative la locul vizitat. printre care şi definiţii ale turismului. Şeful Consiliului Superior al Turismului Francez. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎţilor nonlucrative ale omului. În anul 1983. generate de deplasǎrile de o noapte sau mai multe. a adoptat un set de rezoluţii şi recomandări cu privire la conceptele utilizate în turism. organism major care crează cadrul general de desfăşurare a activităţii turistice în lume.M. motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea. Turismul reprezintă activitatea persoanelor care călătoresc către şi rămân în locurile aflate în afara mediului lor obişnuit pe o perioadă de timp de cel mult un an pentru relaxare. afaceri sau alte scopuri. Kaspar defineşte turismul ca ansamblul raporturilor şi fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria şi sejurul persoanelor. de Leville-Nizerolle. aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de producţie şi consum. [9] În 1991 Organizaţia Mondială a Turismului (O. sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ. altul decât cel obişnuit. in anul 1975. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenţa principalǎ şi durabilǎ.T. Vizitatorul reprezintă orice persoană care călătoreşte într-un loc. sportivǎ sau religioasǎ.O definiţie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938. în afara ariei de reşedinţǎ”[8]. Michaud.). Mai târziu.

Excursionistul este vizitatorul care nu-şi petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. Dupǎ definitivarea relativǎ a noţiunilor de turism şi consemnarea lor în literatura de specialitate, se evidenţiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic, care îşi lǎrgeşte continuu sfera de activitate. Noţiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viaţa economicǎ şi socialǎ, confruntatǎ şi corelatǎ cu activitatea practicǎ, cu celelalte domenii ale economiei. Turismul rural şi agroturismul sunt noţiuni ce pentru mulţi înseamnǎ acelaşi lucru, însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acoperă activitatea turisticǎ desfăşurată şi condusă de populaţia locală şi bazată pe potenţialul natural şi antropic local, în timp ce agroturismul este o formă particulară a turismului rural, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă: cazare, pensiune, circulaţie turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de bază suplimentare, cât şi activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele turiştilor (activităţi productive de obţinere şi prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi comercializarea acestora către turişti, sau prin reţele comerciale, precum şi modul de petrecere a timpului liber).[11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în noţiunea mai generalǎ de turism „moale”, cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal. Componentǎ de bazǎ a desfǎşurǎrii turismului rural, satele turistice sunt aşezări rurale situate într-un cadru pitoresc şi nepoluat, care prezintă urmatoarele avantaje: tradiţii etnofolclorice nealterate şi case cu arhitectura specifică unei zone etnografice; gospodării ţărăneşti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriază turiştilor; monumente cultural-istorice, muzee şi atracţii naturale şi culturale, ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului; dotări de infrastructură generala (alimentare cu energie electrică în întreaga localitate) apă şi canalizare; dotări comerciale, sanitare şi de telecomunicaţie; accesibilitate uşoară la drumurile naţionale şi căile ferate; reţea rutieră, parţial modernizată.[12]

Toate aceste concepte, noţiuni şi definiţii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu, au drept scop stabilizarea turismului ca activitate şi evidenţierea particularitǎţilor acestuia. 1.2 Avantajele şi dezavantajele economic, social şi ecologic În timp, activităţile turistice derulate în spaţiul rural „verde” generează efecte pozitive, dar şi efecte nedorite mai ales când nu se respectă capacitatea de încărcare ecologică şi particularităţile ecologice ale mediului rural. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:

practicării turismului rural în plan

Din punct de vedere al turistului: Odihna la ţarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎşeni.

Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile şi fâneţele, sǎ te abaţi pe la o stânǎ, iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte ... acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când, copleşiţi de griji şi stresaţi de aglomeraţia strǎzii, începem sǎ visǎm cu ochii deschişi la o vacanţǎ idealǎ. Într-adevǎr, turismul rural este preferat de tot mai mulţi turişti români şi strǎini „saturaţi” de modernitate, de oraşele poluate, de aglomeraţia marilor hoteluri. Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi şi studenţi cu posibilitǎţi materiale modeste şi nepretenţioşi în privinţa condiţiilor de locuit, ci şi de oameni din România şi din strǎinǎtate cu un anume standard de viaţǎ, oameni de afaceri, intelectuali, diplomaţi, ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important, care sǎ facǎ legatura între ţara noastra şi restul lumii. În afara odihnei propriu-zise, turiştii sunt invitaţi sǎ participe la sǎrbǎtorile tradiţionale locale, precum: mǎsurarea laptelui, rǎvǎşitul oilor, parade ale portului popular, târguri de artizanat ori vite, vizita unor castele medievale etc.

Din punct de vedere socio-economic:

Crearea şi dezvoltarea turismului este consecinţa mutaţiilor social-economice din epoca contemporanǎ. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale cum ar fi: industria, agricultura, construcţiile, transporturile, comerţul. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎţi naţionale rentabile ca: hotelǎria, alimentaţia, suveniruri, artizanat etc. Activitatea turisticǎ este beneficǎ şi pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ. Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar şi în sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, pescuit, comerţ) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎţi de prestǎri servicii conexe. Acestea duc la creşterea veniturilor, ameliorând calitatea vieţii locuitorilor. Totodatǎ cresc impozitele şi taxele locale permiţând dezvoltarea infrastructurii, instalaţiilor, echipamentelor şi serviciilor în folosul comunitǎţii locale – spaţii verzi, spaţii recreative, parcuri, dotǎri tehnico-edilitare, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, şcoli, dispensare etc. De toate acestea profitǎ atât populaţia localǎ cât şi turistul. Prin turism sunt finanţate adesea şi activitǎţi culturale ca spectacole de teatru, muzicale, festivaluri, reuniuni, expoziţii, competiţii sportive care antreneazǎ şi populaţia localǎ. Aceasta duce la creşterea nivelului de culturǎ şi civilizaţie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaştere al acestora, schimb de cunoştinţe şi experienţe între sat şi oraş. Activitatea agroturisticǎ, datoritǎ complexitǎţii ei, contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale, iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o creştere a circulaţiei turistice. Agroturismul reprezintǎ o realǎ şansǎ pentru economia localǎ, acesta creând principalele motivaţii în antrenarea şi dezvoltarea unor iniţiative, a unor activitǎţi tradiţionale care au fost neglijate multǎ vreme, a unor meşteşuguri, creaţii artistice locale pentru satisfacerea turiştilor. Toate aceste activitǎţi dinamizeazǎ viaţa economicǎ localǎ.

Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare.[13] Dupǎ cum se observǎ. cât şi mediul din care aceasta face parte. produse de micǎ industrie. provocând de fiecare datǎ noi venituri şi realizând investiţii de care vor beneficia viitorii vizitatori • Din punct de vedere socio-cultural: Activitǎţile şi serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interacţiune creând astfel o serie de avantaje sociale. Se activeazǎ astfel tradiţiile social culturale. folclorice. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎţii rurale şi comunitǎţii în general şi nu în ultimul rând. avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ. turismul contribuie la conştientizarea populaţiei şi autoritǎţilor locale faţǎ de valoarea turisticǎ şi identitatea culturalǎ a localitǎţii. achiziţionarea de mǎrfuri. interesul comunitǎţii şi autoritǎţii locale este acela de a elabora o strategie de organizare şi dezvoltare durabilǎ şi de promovare a turismului rural. în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit. de recreere. cu precǎdere a agroturismului. în contextul unei activitǎţi economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului). pentru achiziţionarea de echipamente moderne. la nivel local. solicitǎ servicii şi stimuleazǎ inventivitatea gospodarului. Deasemenea. agroturismul. componentǎ a turismului rural. de a presta servicii. plata personalului. are cele mai mari implicaţii în valorificarea resurselor turistice locale şi în ridicarea nivelului de viaţǎ al locuitorilor. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie.[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. el este amator de trasee. artizanat. cu concursul tuturor agenţilor economici implicaţi în desfǎşurarea acestei activitǎţi. De aceea. Astfel banii primiţi de la vizitatori sunt repartizaţi în diferitele sectoare ale economiei naţionale. prezenţa turiştilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎţii mediului natural şi a . meştesugǎreşti. Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete.

îndeosebi cea tânǎrǎ. Acestea se concretizeazǎ în: menţinerea şi dezvoltarea manifestǎrilor culturale tradiţionale. lipsei cadrului legislativ şi a reglementǎrilor de funcţionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” şi cu caracter de masǎ în multe rezervaţii sau parcuri naturale din apropierea satelor. prin circulaţie şi zgomot. • Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la creşterea fenomenului de stabilitate. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României. conservarea şi protejarea patrimoniului cultural-istoric. a tradiţiilor populare şi a arhitecturii locale. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. ajutǎ la creşterea calitǎţii vieţii populaţiei locale. deci de întreţinere a acesteia la diversificarea ocupaţionalǎ a populaţiei rurale. sprijin în conservarea siturilor arheologice şi istorice pentru a atrage vizitatori. drumuri de circulaţie şi acces. teatrelor şi a altor echipamente de culturǎ.patrimoniului lor istoric şi cultural ce favorizeazǎ înţelegerea interculturalǎ şi comunicarea liberǎ între locuitori şi turişti. dar şi de restrângere a procesului de emigrare a populaţiei rurale. susţinerea muzeelor. strângerea de relaţii prieteneşti între localnici şi turişti. rezervaţiilor şi parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎţi prea largi. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. pot perturba viaţa ruralǎ şi viaţa florei şi faunei naturale. produce . Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea şi finanţarea protecţiei zonelor naturale. Se pot menţiona. contribuie la educaţia şi instrucţia populaţiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoaştere a mediului rural din ţara noastrǎ. deasemenea. şi o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. numǎrului mare de turişti care. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. prin contactul turiştilor strǎini cu etnocultura şi ambianţa naturalǎ şi ospitalierǎ a satului românesc. şi duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu şi patrimoniu cultural istoric. în areale sensibile. Deasemenea existenţa unui numǎr mare de trasee şi poteci.

[15] Dupǎ cum se poate observa . toate aceste activitǎţi turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât şi asupra mediului economic şi a celui social. ocupaţiilor tradiţionale şi obiceiurilor populare. motivaţie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ. care viziteazǎ satele respective. faunei etc. profesie. de asemenea. • Cunoaşterea. grupul folcloric etc. Este rezultatul necesitǎţii de relaxare. naturaleţe. înţelegerea şi creativitatea sunt. grupul de muncǎ.. şi o prea mare diversificare a activitǎţilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. • Cunoaşterea şi adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenenţǎ specificǎ zonelor rurale. a sporturilor de varǎ şi iarnǎ. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei naţionale.3 Motivaţiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. alǎturate convenţiilor sociale specifice. transformǎ vacanţele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi şi numeroase cunoştinţe. sǎnǎtate. armonie. pe arealele existente. confort fizic şi spiritual. motivaţii care se pot realiza cu succes în ambianţa satului turistic. determinǎ majoritatea turiştilor. ale folclorului.perturbǎri ale echilibrului ecologic. sex. Practicarea. comunitatea locativǎ. • • Motivaţiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. . 1. sǎ se considere privilegiaţi pentru posibilitatea de a cunoaşte locuri atât de frumoase şi de pitoreşti. statut social. Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viaţǎ al localnicilor şi poate favoriza poluarea. florei. poate fi depistatǎ o serie de necesitǎţi pe care orǎşeanul le emite din ce în ce mai constant şi tinde sǎ le transforme în acţiuni[16]: • Reîntoarcerea la naturǎ. ordine.

cura de aer şi fructe. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate şi valorificate cât mai eficient posibil. cu elemente de potenţial turistic numeroase şi variate. • Odihna. pe cele mai variate forme de relief. dar şi în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. De asemenea. pânǎ în zona montanǎ. oferind . Sportul. de pe litoralul Mǎrii Negre şi Delta Dunǎrii. din punct de vedere turistic.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii şi funcţionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎţi proprii şi activitǎţi specifice. pescuitul sportiv. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎţie de valori cultural-istorice şi naturale. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore[17]: • Satele peisagistice şi climaterice se caracterizeazǎ prin prezenţa unui cadru natural atractiv. care favorizeazǎ petrecerea timpului liber. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selecţionare a turiştilor. situate în zone de deal şi de munte. ascensiunile şi drumeţiile sunt motivaţii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ. şi s-au dezvoltat.• Curiozitatea ce decurge din informaţii asupra ospitalitǎţii populare. imaginaţiei şi înclinaţiilor individuale. • care rǎspund unor variate motivaţii ale cǎlǎtoriilor turistice. cu casele raspândite la o oarecare distanţǎ unele faţǎ de altele. aceştia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. determinǎ dorinţa multor turişti de a cunoaşte la faţa locului toate acestea. între care comorile de artǎ popularǎ. etnografie şi folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru. lǎsând loc suficient iniţiativei. în funcţie de principalele lor motivaţii şi opţiuni turistice. Aşezǎrile turistice de acest tip. Aşezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente. 1. vânǎtoarea. obiceiurilor gastronomice. artizanatului şi ritualurilor sǎteşti. consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îşi îngrijesc sǎnǎtatea în vacanţǎ.

mofete. • Satele turistice de creaţie artisticǎ şi artizanalǎ (Tismana. care susţin sporturile nautice (Murighiol) etc.posibilitǎţi de plimbare în aer liber. Caraş).). • Satele turistice pastorale (Vaideeni. bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate şi valorificate: ape minerale carbogazoase. nǎmol: Zizin (Covasna). Botiza (Maramureş). arhitecturǎ popularǎ de excepţie. Brǎdet (Argeş). • Satele balneare susţin turismul balnear de importanţǎ localǎ şi mai rar regionalǎ. precum şi posibilitatea de a asista la modul de confecţionare al acestora. de valoare inestimabilǎ. linguri de lemn etc. decor şi lenjerie în stil popular. de la producatorul însuşi. pecuit. Cordun. cu oglinzi de apǎ. • Satele pescǎreşti şi de interes vânǎtoresc oferǎ şi organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turişti – vânǎtoare. prin meniuri bazate pe produse lactate. Rǎşinari (Sibiu). Jina). Ciocâneşti (Suceava). condiţii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. Coştiui (Maramureş). safari – asigurând în acelaşi timp. helioterapie. • Satele cu obiective de interes ştiinţific dispun de diferite tipuri de rezervaţii naturale care prin inedit. Margina. şi care pot sǎ atragǎ turişti. bǎi de aer. atrag spre vizitare numeroşi turişti . Aceste sate pot oferi turiştilor servicii de cazare şi masǎ în condiţii autentice (mobilier. drumeţie: Tismana (Gorj). Sǎpânţa) atrag turiştii interesaţi de creaţia artisticǎ şi artizanalǎ. • Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. servicii culinar-gastronomice pescǎreşti sau vânǎtoreşti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). posibilitǎţi de cazare. În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este creşterea oilor şi vitelor. Sǎcelu (Gorj). meniuri tradiţionale servite în veselǎ şi cu tacâmuri specifice. dar şi zonelor joase. prin posibilitatea achiziţionǎrii unor astfel de creaţii direct de la sursǎ. Vama Veche (Constanţa). farfurii şi strǎchini de ceramicǎ. unicitate şi frumuseţe. Vama (Suceava) etc. reprezentat prin muzee etnografice. Gǎrina – Jud. Gurghiu (Mureş). • Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ aşezǎrile rurale care deţin un fond etnografic. port tradiţional şi folclor: Curtişoara (Gorj). Prislop. izvoare sau lacuri sǎrate.

intern şi internaţional. Chiuzbaia (Maramureş) etc.casǎ de vacanţǎ. Satul românesc – prin specificul etnocultural şi etnografic. Agapia.. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor şi pensiunilor agroturistice Cazarea în satele turistice se poate organiza şi amenaja pe mai multe tipuri şi anume: . Un numǎr mare de sate. sudului Transilvaniei – Hǎrman.camere mobilate.5 Modalitǎţi de cazare şi alimentaţie publicǎ specifice satelor turistice. cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎstiri: Suceviţa. . 1. Tismana. alta decât cea locuitǎ de gospodar. Putna. .spaţii secundare în gospodǎria sǎteascǎ. Horezu. Agapia etc. construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic. Feldioara etc. recunoscute ca sate turistice. Biertan. • Sate cu monumente istorice. de categorii diferite. Cozia. . de artǎ şi arhitecturǎ cu valoare de excepţie. Vǎratec etc. Sadova (Suceava). renumite pe plan naţional şi internaţional. strugurilor şi a preparatelor pe baza lor: Recaş. sunt specifice Moldovei. turismul de cunoaştere. spre a asigura securitatea turiştilor. Şiria. aceştia locuind în aceeaşi casǎ sau în apropiere.strǎini şi autohtoni: Andrieşeni (Vrancea). • Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi şi a viţei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivaţii în turismul organizat şi pe cont propriu. balneoturismul etc. prin oferirea fructelor.spaţiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ. în locuinţele gospodarilor. prin originalitate şi bogǎţia resurselor proprii spaţiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit. Subcarpaţilor Getici – Aninoasa. constituie destinaţii pentru turismul de sejur. atât în perioada recoltǎrii cât şi dupǎ aceea. gospodarul locuind în apropiere. .

. Alimentaţia publicǎ.pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ.pregǎtirea mesei de catre turişti cu produsele lor sau ale gospodarului şi cu utilajele acestuia.. . Toate spaţiile de alimentaţie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului. Omologǎrile şi clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni şi . care le va omologa. ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialişti ai Ministerului Turismului şi Asociaţia Naţionalǎ de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) şi au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor şi fermelor agroturistice" stabilite prin lege.pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentaţie publicǎ din localitate (restaurant.demipensiune. . construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociaţia turisticǎ sǎteascǎ. . iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislaţia în vigoare.spaţii cu destinaţie specialǎ pentru turişti.pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turişti. Toate aceste spaţii de cazare (mai puţin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. .mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). În satele turistice. care locuiesc în gospodǎrii diferite. pensiune). iar tarifele vor fi stabilite şi aplicate în baza normelor în vigoare. servirea mesei pentru turişti se poate realiza în mai multe modalitǎţi: .

Clasa IV .camerǎ de servit masa şi de recreere. cu apǎ rece şi apǎ caldǎ. cu WC. latrinǎ separatǎ de locuinţǎ. cu posibilitǎţi de încǎlzire asigurate şi grup sanitar comun cu alţi turişti şi cu proprietarul. în folosinţa exclusivǎ a turiştilor. comunǎ cu alţi turişti. duş. .camerǎ cu 1-2 paturi. Clasa III . lavoar. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. Clasa de confort agroturistic montan – spaţii de cazare: Clasa I .accesul în camerele de dormit şi la grupurile sanitare sǎ fie direct. cu WC. Clasa de confort agroturistic montan .camerǎ cu 1-2 paturi. eventual şi apǎ caldǎ. 10-20 mp. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. cu apǎ rece şi apǎ caldǎ. cu apǎ rece. cu apǎ rece. perioada de sejur (sezon sau extrasezon). . Preţurile şi tarifele practicate sunt diferenţiate în funcţie de clasificarea gospodǎriilor.spaţii pentru prepararea şi servirea meselor: Clasa I . duş.Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la: .camerǎ cu 1-3 paturi. cu lavoar. duş. Criteriile de clasificare a gospodǎriilor ţǎrǎneşti din zona montanǎ : A. cu WC. 10-16 mp.camerǎ cu 1-3 paturi. lavoar. . 10-20 mp. lavoar. (cadǎ). comunǎ cu proprietarul şi o încǎpere pentru spǎlat.racord obligatoriu la reţeaua electricǎ publicǎ. B. Clasa II . zona în care se aflǎ acestea. cu posibilitǎţi de încǎlzire asigurate şi grup sanitar comun cu alţi turişti. 10-16 mp. fǎrǎ a se trece prin alte camere.racord obligatoriu la reţeaua publicǎ de canalizare şi existenţa apei curente menajere.

dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului. şi zona periurbană şi până la 20 de camere în mediul urban. 2. cu acces la bucǎtǎria propietarului. în folosinţa turiştilor cu propietarul. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. . Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice.Clasa II . Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziţie acestora.camerǎ de servit masa şi de recreere. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. Clasa III . Casele de oaspeţi sunt structuri de primire turistice. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Amplasarea pensiunilor turistice rurale şi a caselor de oaspeţi trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. 3.fǎrǎ camerǎ de servit masa şi de recreere. şi zona periurbană şi până la 20 de camere în mediul urban. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi servirea mesei. funcţionând în clădiri independente . caracterizate prin existenţa unor spaţii de cazare şi condiţii de pregătire a mesei. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice şi a caselor de oaspeţi (ANEXA 1) 1. 4. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiştii).

asociaţii sau comunitǎţi locale. distracţii şi sport. Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei trebuie să fie destinate în exclusivitate turiştilor. Agroturismul. are mai puţin de 10 camere şi un restaurant cu specific gastronomic regional. • Motelul. fermele şi pensiunile turistice rurale. utilizeazǎ ca spaţii de cazare şi de servire a mesei. Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele: • Satul de vacanţǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale şi grupate în jurul unor spaţii comune pentru masǎ. Preţurile de sejur cuprind atât pensiunea cât şi distracţiile oferite.5. compuse . La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeţi. • Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turiştilor în trecere şi amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. 6. Primele sate de vacanţǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France şi au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. gestionate direct şi personal de proprietari persoane fizice. Aceste spaţii de cazare trebuie sǎ fie clasificate şi înregistrate la Registrul de Comerţ Judeţean sau Orǎşenesc în funcţie de situaţie[19]. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor[18]. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎşurarea activitǎţii de cazare în pensiuni. Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. ca formǎ a turismului rural. izolate unele de altele sau aflate în acelaşi corp de clǎdire.

de agrement precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului. amplasatǎ în general in afara localitǎţilor şi în imediata apropiere a reţelei rutiere şi a dotǎrilor acesteia şi destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare.dintr-o camerǎ cu baie şi un amplasament pentru maşinǎ. care asigurǎ în spaţii special amenajate cazarea turiştilor în condiţii de pregǎtire şi servire a mesei. • Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire şi servire a mesei. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. utilizând. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor şi compartimentul turiştilor. pentru un sejur mai mult sau mai puţin prelungit. grupând o serie de pavilioane rustice. cu capacitate cuprinsǎ între 3 şi 20 de camere. în principiu. un echipament adecvat. • Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. masǎ – de capacitate micǎ sau mijlocie. • • Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor şi fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare şi masǎ. Situate de-a lungul cǎilor rutiere. situat în mediul rural. Concepţia despre moteluri a evoluat rapid. CAPITOLUL 2 . la diferite grade de confort. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. nu au personal la dispoziţia clientului . motelurile permit automobiliştilor sǎ aibǎ în permanenţǎ maşina la dispoziţie. funcţionând în cadrul gospodǎriilor ţǎrǎneşti care asigurǎ alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale.autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la recepţie imediat ce a sosit şi a plǎtit suma cerutǎ. funcţionând în locuinţele cetǎţenilor sau în clǎdiri independente. şi pânǎ la 20 de camere în mediul urban. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. îndeosebi pentru turistul automobilist. în prezent fiind definit astfel: construcţie cu funcţie hotelierǎ – cazare.

Lǎpuşului şi Bǎii Mari. Maramureşul este o oazǎ de viaţǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. judeţul Maramureş este situat în nordul României şi are ca vecini Ucraina.1 Maramureşul între nou şi vechi Prin poziţia sa geograficǎ specificǎ. de o rarǎ frumuseţe. De o frumuseţe aparte sunt depresiunile Maramureşului. O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramureşul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. Cluj. morale şi peisagistice. Bistriţa-Nǎsǎud. prin bogǎţiile naturale şi geo-climatice. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa şi valorile pe care le deţine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎţii. al X-lea şi al XI-lea. în extremitatea de nord-vest a României. în decursul timpului apartenenţa Maramureşului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri. De aceea. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. Bazinul Baia Mare şi o parte a Zonei Codrului. cunoscută sub denumirea de Ţara Maramureşului. cu o naturǎ încântǎtoare. provincie de care eşti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ şi culturǎ a populaţiei sale. Judeţul actual Maramureş cuprinde Ţara Maramureşului. Prin valorile şi frumuseţile sale spirituale. condiţiile specifice de dezvoltare ale Maramureşului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎţi teritoriale numite voievodate. . Lǎpuşului.CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ În nord-vestul patriei noastre în cadrul Munţilor Carpaţii Orientali se deschide o depresiune de mare frumuseţe. judeţul Maramureş constituie un punct de atracţie pentru mii de turişti din ţarǎ şi strǎinǎtate[20]. în majoritate româneascǎ. cu dealuri. La acest destin aparte a contribuit şi poziţia sa strategicǎ de primǎ importanţǎ. În sec. prezenţa şi permanenţa omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. Sǎlaj şi Satu Mare. care au favorizat. Maramureşul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. terase şi lunci. 2. judeţele Suceava. Chioarului. în mijlocul unei civilizaţii egalizatoare.

deţinǎtorii puterii . Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 şi dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. constituite în cnezate şi conduse de câte un cneaz.serbarea mǎrţişorului" şi existǎ o asociaţie culturalǎ numitǎ "George Coşbuc". Pentru cǎ erau trei pǎrţi de trei neamuri diferite.spun ei. ei au constatat cǎ fraţii lor din dreapta apei. înţelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani. atâţi câţi sunt. românii erau doar toleraţi. Secolul al XIV-lea şi începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relaţiilor dintre iobagi şi nobili. respectiv la Uniunea Sovieticǎ. . nu şi-au uitat limba. Sub raport politic. pǎşuni şi munţi cu pǎduri. nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simţim români!". Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. cu hotare între ele. Cosǎului.nobilii maghiari în majoritate. Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureşeni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Deşi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România. dar şi nobilii români care se maghiarizeazǎ . situaţia s-a schimbat radical. o uniune frǎţeascǎ de întrajutorare.Belaia Terkov. portul şi nici tradiţiile. saşi şi secui. pe Taraş şi Tisa. cu vetre de sat. cum ar fi . legǎturile s-au reluat. iar Apşa de Jos . Teceu în Tiacev. Biserica Albǎ . în cazul când una din pǎrţi este atacatǎ. spre surprinderea celor din stânga Tisei.semneazǎ o convenţie cu saşii şi secuii. Ele se gaseau înşirate pe Vǎile Marei.Dabrova.Acestea erau formate din mai multe aşezǎri româneşti stabile. legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte şi a urmat o intensǎ politicǎ de deznaţionalizare a populaţiei româneşti de cǎtre puterea sovieticǎ. actul a avut o deosebitǎ importanţǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca naţiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri. Pânǎ şi denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina. Teritoriul maramureşean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. care cautǎ sǎ ţinǎ aprinsǎ flacara culturii româneşti printre conaţionali[21]. În urma unor rǎscoale de proporţii (Bobâlna-1437). pe Talabor şi Vişeu precum şi pe cursul superior şi inferior al Izei..

originalitatea gospodǎriilor.dupǎ mai bine de 600 de ani . În privinţa împǎrţirii administrativ teritoriale a ţǎrii. Pierzându-şi . noul. Lǎpuş.locul privilegiat de reşedinţǎ de judeţ. Prin adaptarea la materialul din care este construit. de-a lungul timpului. Satmar. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrţire administrativ-teritorialǎ a ţǎrii. sǎ-l punǎ în valoare.Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ şi depinde de sprijinul celor din ţarǎ. În ritualul sǎrbǎtorilor oşenilor. în 1948 s-a desfiinţat şi judeţul Maramureş cu reşedinţa la Sighet şi s-a creat regiunea Baia Mare.deci şi actualul judeţ. Zona Codrului . de creaţia popularǎ din Oaş. Cǎderea dictaturii ceauşiste în Decembrie 1989 a adus speranţa unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ şi repararea unor greşeli fǎcute de regimul trecut. Natura. opera meşterilor maramureşeni a dus la închegarea unor forme de mare prospeţime şi usurinţǎ . Frumoasǎ. nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze. Sighetul Marmaţiei s-a dezvoltat şi s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. obiceiurile şi tradiţiile. cioplitul . în primul rând.arta. prin modernitatea sa. pitoreascǎ. transmise din generaţie în generaţie. cât prin înfǎţişarea mândrǎ şi formele meşteşugite monumentalizate. şi se înfiinţeazǎ raioanele ca unitǎţi teritoriale restrânse. tradiţia maramureşeanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ şi odihnitoare apropiatǎ de scara şi ochiul omului. subordonate regiunii. pǎstratǎ şi azi în formele sale originale. s-a procedat la desfiinţarea judeţelor şi s-a preluat modelul sovietic. În Maramureş unde meşterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ şi pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn. care încorpora teritoriul Maramureşului. se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul). a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original şi pitoresc. Oaş. dar Maramureşul rǎmâne în continuare afiliat la Baia Mare. revenindu-se la forma şi denumirea de judeţ ca unitate specificǎ. al regiunilor şi raioanelor. Se remarcǎ porţile sculptate (Halmeu). Chioaru. În acest context. Vizitatorii Ţǎrii Maramureşului sunt atraşi. care va deveni reşedinţa judeţului. elegantǎ . sǎ îl ducǎ mai departe.

Vama. Coarda .se întâlnesc aproape în fiecare sat. Certeze). acestea povestesc viaţa ce lui dispǎrut. este locul unde tradiţiile. Elementele decorative nu au doar o funcţie esteticǎ. Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. posedǎ o frumoasǎ colecţie de port oşenesc. era în trecut apanajul familiilor nobile. ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura creştina şi precreştinǎ. aidoma celor de acum 2000 de ani. expune peste 500 de piese.spirala simbolizând aspiraţia spre înalt. Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale. Opt dintre acestea aparţin patrimoniului UNESCO. vatrǎ de culturǎ şi civilizaţie care şi-a dǎltuit în lemn istoria.Negreşti Oaş. 2.simbolizând viaţa veşnicǎ. arborele vieţii . care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura porţilor maramureşene. Poarta maramureşeanǎ veritabil "arc de triumf" rustic. Maramureşul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ. Muzeul etografic şvǎbesc-Petreşti. iar viaţa de zi cu zi a satului maramureşean este o adevaratǎ întoarcere în timp. Muzeul ceramicii . reuneşte cruci "vorbitoare". Conform tradiţiei. opera artistului popular Ioan Patraş. şarpele cu binecunoscutul lui rol protector. dar cele mai fascinante sunt crucile. cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364.biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m. Maramureşul este un imens muzeu în aer liber. pictura pe sticlǎ şi olǎritul (Tur). Obiecte din lemn decorate artistic însoţesc toate momentele importante ale vieţii.simbol al soarelui ca element esenţial al vieţii. toate de o inegalabilǎ frumuseţe. De asemenea. rozeta . Cimitirul vesel de la Sǎpânţa. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteşte cu dramatismul. unele cu o vechime de peste 300 de ani. artǎ popularǎ (ţesǎturi şi cusǎturi caracteristice). poarta este bariera împotriva rǎului.2 Istorie şi cultură în contextul actual Maramureşul.lemnului (Camarzana. Muzeul Ţǎrii Oaşului . ceramicǎ. Bisericile de lemn . elementul care delimitezǎ universul sacru al casei şi gospodǎriei. portul şi arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România.bijuterii de artǎ popularǎ . de viaţǎ şi de sǎrbǎtoare. iar unele deţin recorduri absolute: cea mai înaltǎ construcţie din lemn . element de comunicare între lumea celor vii şi a celor morţi. Meseriile tradiţionale cum ar fi .

Toate aceste râuri se ramifică în văi şi vâlcele de o rară frumuseţe naturală. unde Tisa părăseşte locul său natal. între 47020’00” şi 48000’15” latitudine N şi 22052’30” şi 25007’30” longitudine E. Descrierea cuprinde întreg spaţiul Maramureşului istoric. aceşti violonoşti locali de excepţie. Stâna maramureşeanǎ. Ucraina. În câteva clipe. toatǎ sala este în picioare. Maramureşul are o suprafaţǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. acolo unde aceştia se desfac în douǎ ramuri: Rodna şi Munţii Maramureşului. adicǎ a Ţǎrii Maramureşului. iar perechile încep sǎ se roteascǎ. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramureşean "explodeazǎ" de muzicǎ şi voie bunǎ. Taraşul. mai iute ca oriunde. Paştele. Aici. şi ele nu sunt puţine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ. pe ritmul din ce în ce mai rapid.formează în privinţa topohidrografică un teritoriu închis din toate laturile.ţesutul. din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone. Talaborul şi râul Neagova. pictura pe lemn şi sticlǎ se practicǎ cu succes şi se transmit din tatǎ în fiu. 2. impus de ceteraşi. de dealuri mari şi munţi înalţi. la care se adaugǎ nunţile şi botezurile. Maramureşul .3 Aşezare geografică şi cǎi de acces Judeţul Maramureş este situat în extremitatea de N-NV a României. ca o cetate. nelipsiţi de la orice petrecere[22]. Iza şi Vişeul iar din dreapta Apşa. Muzica maramureşeanǎ care însoţeşte toate momentele fericite ale vieţii se remarcǎ prin ritm şi vitalitate. la graniţa cu Ucraina. închizând depresiunea cu acelaşi nume. se-ncinge muzica şi jocul. în ţara vecinǎ. primind din stânga râurile Mara.37% din suprafaţa ţǎrii şi o populaţie de 535 000 locuitori (2005) şi se întinde în partea de nord a Carpaţilor Orientali. Tânjaua. unde Tisa le adună.situat în cursul superior al râului Tisa . Râuri curg din toate marginile până la mijlocul ţinutului. având ca poartă locul îngust lângă Hust. sculptura lemnului. .

Maramureşul se învecineazǎ cu judeţul BistriţaNǎsǎud pe Bistriţa Aurie. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale şi secundare pe care sunt dispuse aşezǎrile omeneşti cu toatǎ frumuseţea şi pitorescul lor. istorice şi poate mai mult ca orice constiinţa apartenenţei la acelaşi neam. Ignişului şi Oaşului. Graniţa se continuǎ pe cumpǎna apelor din Munţii Maramureşului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎţelei (izvor al Ceremuşului). la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafaţǎ de 3 381 km. fostǎ resedinţǎ de voievodat. graniţa marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Vişeului în Tisa. şi mai târziu de judeţ. atât de bogatǎ în tradiţii etnografice şi folclorice. Centrul de convergenţǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmaţiei. aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic. au impus o legaturǎ a maramureşenilor cu fraţii lor din celelalte ţinuturi locuite de români. condiţiile geografice. Toponimia şi tradiţiile. Spre est Maramureşul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judeţ Suceava) pânǎ la Bistriţa Aurie. Cǎile de comunicaţie şi transporturile Ţara Maramureşului. comitat. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpaţilor Orientali. E571 spre Dej şi DJ1C spre Baia Mare. drumurile spre Maramureş sunt asfaltate. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei şi bisericuţele de lemn.Din suprafaţa totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramureş înainte de primul rǎzboi mondial. timp de peste 600 . care sunt marcaţi de masivul Rodna. confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fraţii lor de dincolo de munţi. precum şi atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. cât reprezintǎ actualul Maramureş. La sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare[23]. peste Rodna urmeazǎ lanţul munţilor Ţibleşului. fiind accesibile pentru maşini. a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie şi izolare. Gutâiului. Cǎile rutiere ale judeţului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucureşti – Cluj Napoca. urcǎ în Pasul Prislop şi în continuare pe cumpǎna apelor. Reţeaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. Limita de nord a zonei se suprapune pe graniţa cu Ucraina. Carpaţii Vulcanici de Nord şi respectiv Munţii Maramureşului. La sud. Totuşi. Lǎpuşului.

coboarǎ muntele în serpentine. precum şi cele de pe vǎile laterale. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosinţǎ noi trasee. Vişeu de Sus şi Borşa. înspre Ucraina. dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ şi de culturǎ popularǎ sǎ-şi umple sufletul. sǎ se bucure de creaţiile omului şi ale lui Dumnezeu. una din . Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârşitul anului 2000. prinde firul râului Mara şi-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmaţiei.de ani. 18. poteci. pe calea feratǎ.o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonanţǎ în nordvestul României. Drumuri laterale. O altǎ .poartǎ" a Maramureşului este pasul Prislop. precum şi oraşele zonei: Sighetu Marmaţiei. Accesul în Maramureş dinspre Baia Mare se face pe şoseaua nationalǎ nr. 2) Sighetu Marmaţiei – Vişeul de Jos – Salva – Beclean.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ . drumuri forestiere şi de cǎruţe.porţile" de intrare în zonǎ . când a devenit funcţionalǎ şi gara Sighet. cu mai multe ramificaţii.. Transportul aerian. cu ramificaţie spre Vişeul de Sus – Borşa. structuratǎ pe douǎ direcţii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucureşti. care trece prin pasul Gutâi (989 m). care leagǎ între ele aşezǎrile de pe Valea Marei. atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎuţii – Mǎgherǎuşi situat la 10 km de Baia Mare[24]. 2. cu o densitate de 40 km/1000 km. Drumul care se constituie şi într-o axǎ etnograficǎ a Maramureşului este cel care porneşte de la Sighet şi urmeazǎ firul Vǎii Izei. iar prin pasul Huţa deschide poarta spre Ţara Oaşului . cuprinzând toate aşezǎrile de pe aceastǎ vale. înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramureşului. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramureş. Prima reţea de cale feratǎ s-a dat în folosinţǎ în anul 1875. Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei. o parte din aşezǎrile de pe Valea Tisei şi Ronei cu cele de pe Valea Vişeului şi Borşei..

INSSE. silviculturǎ. a cǎror distribuţie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: . Bucureşti . silviculturǎ.8% 46. 2003.4. pisciculturǎ.agriculturǎ. exploatare forestiera Industrie şi construcţii Servicii şi alte activitǎţi TOTAL Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165 Mai 2 501 46 104 47 928 96 533 Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş.7 mii persoane.Din punct de vedere economic şi social dezvoltarea turismului în judeţul Maramureş exercitǎ o influenţǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii forţei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ. exploatare forestierǎ . 2.servicii şi alte activitǎţi Total: 5.1 INDICATORI Agriculturǎ. Numarul total de salariaţi la sfârşitul anului 2003 este de 96.0% 100% Repartizarea salariaţilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003. aflatǎ în tranziţie la economia de piaţǎ. 2.2% 48.1 Economia Economia actualǎ a judeţului Maramureş este de tip industrial-agrarǎ. în judeţul Maramureş Tabel nr. turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare şi instruire a oamenilor cât şi asupra dezvoltǎrii economice a judeţului. pisciculturǎ.industrie şi construcţii .

în judeţul Maramureş.8%).Efectivul de salariaţi la sfârşitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane. pe ramuri ale economiei (%). Astfel. silviculturǎ. Distribuţia salariaţilor pe sectoare de activitate evidenţiazǎ cǎ cea mai mare pondere o deţin serviciile (49.6%). urmatǎ de industrie şi construcţii (47. pisciculturǎ. industrie şi construcţii (266 persoane). Borşa.4.6% din totalul salariaţilor). Maramureşul ocupând locul întâi pe ţarǎ în producţia de plumb şi cupru electrolitic. agriculturǎ. Creşterea efectivului de salariaţi s-a datorat în principal înfiinţǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat. pisciculturǎ. 2. Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase. Baia Mare.2 INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002 . încǎlţǎminte. exploatare forestierǎ (2.2 Industria Industria în judeţul Maramureş este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare şi prelucrare a materiilor prime. 2. Baiul. exploatare forestierǎ (15 persoane). de articole de blǎnǎrie. reducerea muncii la negru şi recalificarea şomerilor în concordanţǎ cu nevoile curente ale economiei. în perioada 1998-2002 Tabel nr. materiale de construcţii. agriculturǎ. Pe teritoriul judeţului Maramureş îşi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile. efectivul de salariaţi a înregistrat creşteri mai mari la servicii (276 persoane). Populaţia activǎ ocupatǎ. Comparativ cu sfârşitul lunii aprilie 2003. metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în producţia industrialǎ a judeţului cât şi a ţǎrii. Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezenţei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase şi a resurselor de masǎ lemnoasǎ. silviculturǎ. produse alimentare etc. în creştere cu 557 persoane faţǎ de sfârşitul lunii aprilie a aceluiaşi an.

6 0.5 1.9 5.6 1.6 100.8 1.9 1.0 49.1 0. bancare şi de asigurare Tranzacţii imobiliare.0 42.5 1.0 4.6 1.9 24.0 1.4 1.6 4.7 0.5 16.3%.3 1. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în creştere din an în an (2000 – 15.0 1.0 22.5 3. 2001 – 16. închirieri şi servicii prestate întreprinderilor Administraţie publicǎ Învǎţǎmânt Sǎnǎtate şi asistenţǎ socialǎ Alte activitǎţi 100.0 1.3 3.0 23.5%). exploatare forestierǎ. exploatarea forestierǎ şi economia vânatului au variaţii foarte mici.0 20.7 8.8 1.4 0.5 100. 2000 – 3.0%. Activitǎţile care au o creştere semnificativǎ sunt: construcţii. Extractivǎ Ind.5 19.5 1.4 4. Silvicultura.9 1.3 4.0 0.7 1.2 2.7% în 2002.9 17.6 4.5 8. vânat Industrie Ind.5 1.0 1.1 100.8 2.0 49. repararea şi întreţinerea autovehiculelor.2 29.5%). 2002 – 3.8 100.1 4.0 3. 2003. 2002 – 19.3 1.0 0. comerţ.5 1.6 7.9 2.0 1.8%.9% în 2001 şi 44.0 20.0 44.0 3. repararea şi întreţinerea autovehiculelor.3%) învǎţǎmântul şi sǎnǎtatea. a bunurilor personale şi casnice.8 6.0 2.7 1.2 1.7%.3 1.6 4.6 1.6 1.TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ. . 2002 – 3.2 1.5 1. Bucureşti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50.0 0.8 4.9%. a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante Transporturi şi depozitare Poşta şi telecomunicaţii Activitǎţi financiare.5 3.0 0. transporturile (2000 – 2.1 1.1%. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3.2 2.0 50.6 3.3 4.1 0.4 1.7 7.7 15.6 1.5 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. Prelucratoare Energia electricǎ şi termicǎ.7 4. gaze si apǎ Construcţii Comerţ.0 2. 2001.0 2.0 2. INSSE.0 1.

terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb.3 Agricultura Fondul funciar al judeţului Maramureş la sfârşitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fâneţe naturale. Baia Sprie. grâu. Tg. maşini şi utilaje agricole şi forestiere. la Vadul Izei. realizându-se programul de supraveghere şi combatere a bolilor la animale. care în judeţ ocupǎ 71% din totalul suprafeţelor agricole. 2. cherestea etc. pepiniere pomicole şi viticole. Creşterea animalelor este şi ea prezentǎ. piese de schimb auto etc. Deseşti şi prelucrarea lânii la Sǎpânţa. Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmaţiei. unde se realizeazǎ mobilǎ. O îndelungatǎ tradiţie în judeţul Maramureş o are producţia meşteşugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel. 2. Vişeu de Sus[25]. A fost elaborat şi pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea şi îmbunǎtǎţirea pajiştilor.4 Învǎţǎmântul . placaj.4. iar industria construcţiilor de maşini are centre la Sighetu Marmaţiei şi Baia Mare. ovinele. principalele animale fiind bovinele. Sǎpânţa. Lǎpuş şi prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porţi maramureşene. Borşa.Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de oţel aflatǎ la Baia Mare. orz etc. porcinele. cruci pictate. mobilier ţǎrǎnesc. În sectorul creşterii animalelor s-au desfǎşurat acţiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile şi relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. Baia Mare. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎţirea şi asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor. cartofi.4. de prevenire şi transmitere a acestora la om. Producţia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier.

2. 32 licee.3 INDICATORI Învǎţǎmânt total: Unitǎţi Populaţia şcolarǎ Copii de grǎdiniţǎ Elevi înscrişi Studenţi înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt preşcolar: Grǎdiniţe de copii Copii înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt primar şi gimnazial: Şcoli Elevi înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt liceal: Licee Elevi înscrişi Personal didactic Învǎţǎmânt profesional: Şcoli Elevi Personal didactic Învǎţǎmânt tehnic de specialitate postliceal şi de maiştri: Şcoli Elevi înscrişi Învǎţǎmânt superior: Instituţii 1999/2000 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 2000/2001 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 2001/2002 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 2002/2003 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 31 15 698 1 508 273 61 912 4 243 30 15 792 1 494 272 59 542 4 287 30 16 382 1 591 271 54 093 4 022 32 17 083 1 425 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 1 2 339 31 1 1 604 16 1 1 324 14 1 1 026 14 . Evoluţia învǎţǎmântului de toate gradele în judeţul Maramureş Tabel nr.În anul şcolar 2002 – 2003. 1 şcoalǎ profesionalǎ. reţeaua unitǎţilor de învǎţǎmânt a judeţului Maramureş cuprindea 56 de grǎdiniţe. 271 şcoli generale. o şcoalǎ de maiştri şi 14 instituţii de învǎţǎmânt superior.

INSSE.6 locuitori/km2. cea ruralǎ 47. adicǎ 2. Maramureşul avea 535 000 locuitori. 2003. la 1 iulie în judeţul Maramureş Tabel nr.Studenţi 4 610 4 866 5 480 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş.3 .6 82.2 84.1% iar densitatea populaţiei este de 82. din care populaţia masculinǎ 249 350. O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdiniţele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003). pe sexe şi medii.4. iar cea femininǎ 285 650[26]. 2. Bucureşti Efectivul şcolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003).7 85. de la grǎdiniţe pânǎ la instituţiile de învǎţǎmânt superior. 2.4 Judeţul Maramureş Total (număr persoane) Ambel e sexe Masculin Feminin Urban (număr persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Rural (număr persoane) Ambele sexe Locuitori / km2 Masculin Feminin Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88. Populaţia. Învǎţǎmântul superior a suferit şi el o transformare dintr-un numǎr de 31 de instituţii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003. Şcolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o şcoala în 2002/2003.37% din populaţia ţǎrii.3 84.5 Populaţia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005.9%. O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎţǎmânt o reprezintǎ situaţia economicǎ şi slaba dotare a şcolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor. Populaţia urbanǎ reprezintǎ 52.2 82.

5%) ş.3%) ş.6% evrei.a.Sursa:www. ucraineană (2. ortodocşi (3.maramures. 4.[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o creştere considerabilǎ a economiei judeţului Maramureş.7%). reformaţi (5.8%).6%). 35. vechi . mai întâi.ro Populaţia urbană a judeţului era alcătuită din 38.9%). CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ Judeţul Maramureş reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte. judeţul este renumit pentru zonele etnografice şi folclorice care şi-au pǎstrat aproape nealterate porturile.0%). 3. acesta s-a fǎcut remarcat prin frumuseţile şi bogǎţiile sale şi prin staţiunile climaterice şi balneo-climaterice.4% români. Pornim. urmaţi de greco-catolici (38. Denumit şi Ţara Lemnului.insse. obiceiurile şi arta popularǎ. 19. romano-catolici (12. maghiară (25. cu caracteristici şi personalitate distinctǎ. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba idiş (36.1 Conţinutul potenţialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramureşului" de care ne despart culmile teşite ale munţilor vulcanici Gutâi şi Ţibleş. în mǎsura în care potenţialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de condiţii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal şi atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turiştilor români cât şi a celor de peste hotare.5% ruteni (ucrainieni) ş.9% maghiari.7%). tradiţiile.7%).a. spre Sighetu Marmaţiei pe drumul prin Baia Sprie. Din punct de vedere confesional.a. locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaică (38. urmată de limba română (33.

Traseul este pitoresc şi dinamic în obiective turistice: Sǎpânţa. Giuleşti şi Vad. peste pasul Prislop şi se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor. vom întâlni marea comunǎ Medieşul Aurit. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ. dedicat celor 29 ţǎrani ucişi aici în 1944. teren de camping şi parching. o fermǎ horticolǎ unde s-au aclimatizat migdali şi lǎmâi. pe dealul Bradului. Dupǎ Şieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureşeanǎ. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmaţiei. care a trecut apoi la sângeroase represalii. unde se înalţǎ o cetate din sec. unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. Revenind la Sighetu Marmaţiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita şi o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oaşului". Ciocǎneşti şi Iacobeni. adevarat muzeu de artǎ popularǎ. sat cu un cimitir original. Moisei. Rozavlea. unde se înalţǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. vechi centru minier. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ. Vom porni pe şoseaua ce duce la Seini. trecând prin inima Oaşului. Certeze. pe la Negreşti. cu un interesant port popular. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. Se trece mai apoi prin Borşa. Nǎneşti.centru minier. Strâmtura. pasul Huţa dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor". În apropierea comunei. În drum sunt întâlnite localitǎţile Cârlibaba. Negreşti. iobagii rǎsculaţi în 1848 au închis mai mulţi latifundiari din regiune. din nordul Moldovei. Bârsana. Dragomireşti. fosta reşedinţǎ voievodalǎ în sec. Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii. pe la Poiana Şuiorului. principala localitate din Ţara Oaşului. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj şi chiar douǎ mici fabrici. Şieu. localnicii au folosit un întins luminiş (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borşa fie pe Valea Vişeului. prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Deseşti. Varna. fie pe Valea Izei. una de drojdie de bere şi una de abrazive. . Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atracţii turistice cum ar fi: Onceşti. al XIV-lea. important centru de ceramicǎ. Mergând spre vest. al XII-lea. Între zidurile ei.

când ultima tehnologie a robotizat existenţa. Sunt curioşi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare şi sunt gata sǎ povesteascǎ şi sǎ arate ce-i cu viaţa lor de ţǎrani.Maramureşul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ. cu locomotive cu aburi şi meşteri cioplitori în lemn. Splendoarea ţinutului este datǎ de lumea satelor. cu atâta firesc. Un ţinut al misterelor. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎţile meleagului. dar înfrumuseţat apoi de mâna şi gândul omului. Starea de uimire nu te pǎrǎseşte aproape nici o clipa. mobilier. care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospeţiei şi a mitologiei. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. "Ţara Lemnului". iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi şi cai. predominate de semnul soarelui şi al funiei. 90 la sutǎ din suprafaţa Maramureşului. care trǎiesc într-un fel de paradis dat de Dumnezeu. în care fiecare aşezare apare ca un mic miracol. încântând prin tehnica ineditǎ a construcţiei. Bisericile din lemn din Maramureş . poartǎ ori casǎ. prin înǎlţimea turlelor. la începutul secolului trecut. prin armonia proporţiilor. De la cruce şi capcane pentru animalele codrului şi pânǎ la linguri. dar şi cu demnitate. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer.. Dacǎ eşti venit din alte colţuri de lume. cu oameni în costume viu colorate. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm.. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea şi bogǎţia motivelor decorative. O cǎlǎtorie în ţinutul Maramureşului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎţia Pitorescului. cu ritualuri ce-ţi taie respiraţia şi teribile ritmuri de dans. . ori cu atâtea şi atâtea chipuri. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea şi nu un vis din alte vremi.unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european. simboluri ce semnificǎ firul vieţii. privelişti şi trǎiri. La început de nou mileniu. pǎdurile reprezentând. care se aratǎ ziua prin luminişuri de pǎdure. Cu atât mai puţin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. greu de definit pentru strǎini. Atracţia ţinutului este fǎrǎ egal şi resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. arhaismul satelor şi al oamenilor cu puritatea naturii. ca într-un nesfârşit şi magic ceremonial. Eşti primit în lumea lor cu respect.

Alte peşteri din zonǎ sunt: Peştera lui Maglei. Munţii Rodnei din care face parte Ţara Maramureşului. este situat unul din cele mai pitoreşti lacuri glaciare din masiv . Glaciaţiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei şi a versantului nordic. praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. rǎspândite mai ales pe versantul sudic. Peştera Zânelor. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 . specificul etnografic şi folcloric. descoperitǎ în 1955. Izvorul Pietrosului. Ea face parte din complexul carstic Tǎuşoare .1950 m. cu un pitoresc aparte: Iza-Vişeu.3. cu numeroase zǎnoage.lacul Iezer. Munţii Rodnei au devenit cunoscuţi şi printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene. Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. Bistriţa Aurie. cu apǎ limpede. Iezer. Peştera de la Piatra Busuiocului. peştera Jgheabul lui Zalion.Zalion şi a fost declaratǎ monument al naturii. Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice. Sǎpânţa. mulţimea izvoarelor minerale şi prezenţa staţiunilor climaterice conferǎ judeţului Maramureş un valoros potenţial turistic. Dintre ele se evidenţiazǎ Peştera Izvorul Tǎuşoarelor. foarte abrupt. cu galerii în lungime de 9530 m. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpaţii Orientali.1. Ţara Maramureşului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice. La picioarele pârâului Pietrosu. Izvorul Bistriţei). Peştera din Dealul Popii. la 1786 m altitudine. jalonaţi de o serie de vǎi. Peştera de sub Paltin de la Izvorul Izei. nemodificate prin activitatea umanǎ. ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotişuri. prezenţa unor monumente istorice şi de arhitecturǎ.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief. în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. la o altitudine de 550 m. Pe lângǎ marea diversitate a peisajului. Someşul Mare. care coboarǎ în cascade. maramureşean. bunǎ de bǎut. .

Prima este Zǎnoaga Micǎ. Flora. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlaştina este un complex biologic unitar şi în acelaşi timp un veritabil depozit de relicve.În afara peşterilor amintite mai sunt şi alte fenomene carstice: Poarta lui Beneş are forma unei arcade prin care trece uşor un om. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetaţie tipic alpinǎ şi subalpinǎ. În cadrul rezervaţiei apar şi specii de animale ca: ursul brun. cu specii rare printre care şi floarea de colţ. sunt unice în Carpaţii Orientali. Mlaştina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. O importanţǎ economicǎ şi peisagisticǎ o reprezintǎ rezervaţia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. sub liziera pǎdurii. râsul. este Zǎnoaga Iezeru. Culmea principalǎ adǎposteşte pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. versantul sudic al Vârfului Pietrosu. cea mai adâncǎ. Rezervaţia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 şi este o specie de climat mediteranean. iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tişǎ. trei dintre mlaştinile aflate în judeţul Maramureş au fost puse sub ocrotire. fauna.Rezervaţia Pietrosul Mare. zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieşte cea mai mare parte a rezervaţiei naturale din nordul ţǎrii. la începutul secolului XX. la numai 500 metri de cabana cu acelaşi . acvila de munte. care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu. cu pereţi prǎpǎstioşi. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenişuri. urmele glaciare creeazǎ o rezervaţie cu o suprafaţǎ iniţialǎ de 183 ha. care adǎposteşte lacul Iezeru şi obârşia pârâului Pietrosu. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. prin peisajul lor sǎlbatic. cea mai extinsǎ şi a doua. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţǎ de aproximativ 450 km. Rezervaţii de mlaştinǎ s-au format destul de târziu în timp. cerbul. adǎposteşte cǎldarea Buhǎescu. Pe baza ultimelor cercetǎri. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 şi 700 metri altitudine. marmota. O importantǎ rezervaţie naturalǎ se aflǎ la 10 km de oraşul Borşa . originarǎ din Asia Micǎ. pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr şi pe prima treaptǎ a munţilor care sunt formaţi din roci vulcanice. geologia. capra neagrǎ.

unde ocupǎ o suprafaţǎ de 3 ha. care sunt foarte puţine. strǎbate un peisaj calcaros subteran de câţiva km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. rogozul. o cǎdere de apǎ. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare. este consideratǎ unicǎ în ţarǎ prin existenţa jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpaţii Româneşti (970 m). cu un luciu de apǎ de 4300 mp şi o adâncime de 20 m. Munţii Maramureşului cu vârfurile Pop Ivan. Aceastǎ rezervaţie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îşi propune o ascensiune pe Creasta Cocoşului (Munţii Gutâi).nume. Un peisaj de neuitat oferǎ turiştilor Masivul Rodnei. trifoiul de baltǎ. cu o serie de piscuri ce depǎşesc 2000 m. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlaştinii sunt: muşchiul de turbǎ. precum şi formaţiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. În jurul lacului. de la o înǎlţime de circa 60 m. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. roua cerului .5 km de Borşa. Mai mult de jumǎtate din suprafaţa lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. afluent al râului Mara. Minunata creaţie a naturii. Mlaştina Poiana Brazilor. Ea s-a format într-un rest de crater vulcanic. care include specii de crin. Farcǎu şi Mihailec ascund comori floristice şi faunistice deosebite. situatǎ în raza localitǎţii Sǎpânţa. alun. având ca punct de plecare Ocna Şugatag.plantǎ carnivorǎ. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. având o formǎ circularǎ. s-a format în urma unei alunecǎri de teren. Cascada Izvorul Cailor. în trepte. Sunt prezente aici şi urme ale glaciaţiei. la o distanţǎ de 4. Ţara Maramureşului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. se aflǎ la altitudinea de 1800 m. de pe râul cu acelaşi nume din Muntele Piatra Rea. specii de alge de origine nordicǎ. plop. pe o suprafaţǎ de 20 ha se întâlneşte o interesantǎ asociaţie vegetalǎ. la o altitudine de 800 metri în Munţii Gutâi. . Potenţialul turistic al zonei Maramureşului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile şi drumurile modernizate. Ponorul afluent al izvorului lui Dragoş. Breb.

de la luncile râurilor la crestele munţilor. Cadrul natural maramureşean conferǎ multe aşezǎri. Cormaia (2033m). În Maramureş se aflǎ doar partea nordicǎ a Munţilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m).Bǎiuţ.1.1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. iar înǎlţimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. numite de localnici "borcuturi".Breb. Borşa. are calitǎţi terapeutice de odihnǎ şi recreere. Peştera de la Vǎlenii Şonicuţei de pe Valea Repedea. ambele aflate în apropiere de Bǎiuţ. aspecte de staţiuni balneare sau climaterice. Vişeul de Sus (20). punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. Caracteristica generalǎ a Munţilor Rodnei sunt şisturile cristaline. ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpaţii Orientali: Munţii Rodnei. circuri şi vǎi glaciare . cu patru cabane pentru cazare. pe malul Tisei. Strâmbu .între douǎ limite extreme.Pleşa (100 locuri de cazare). Borşa (30). În S-V Munţilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocoşului şi Cheile Tǎtarului. Ieud. magneziene. Valea Virului (14). 3. Peştera cu oase conţine resturi de fosile ale ursului de peşterǎ. Pârtiile uşor accesibile fac din staţiune un centru al sporturilor de iarnǎ. la 800 m altitudine. care presupune creşteri şi descreşteri . este situat la 204 metri. Stoiceni. la poalele Pietrosului. situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului. Borcut . calcice. Sǎliştea de Sus şi altele[28]. Carpaţii Vulcanici de Nord şi Depresiunea Maramureş. aflate la Sǎpânţa. Staţiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. Negoiasa (2041m).Natura a format în Maramureş câteva peşteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ staţiunea Runcu . Peştera cu oase de la Poiana Botizii. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni ale rinichiului. Piatra Rea (1825m). Ca suprafaţǎ. sub Vârful Igniş (Gutâi).1. Între Pasurile Prislop (1416m) şi Şetref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m). Maramureşul este cunoscut şi pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale. dominate de urme glaciare: morene. Munţii Maramureşului. Buhǎescu Mare (2188m) şi Bǎtrâna (1710m).

Firiza.1307 m. se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. între care mai circulate sunt Negreşti-Oaş. în cea mai mare parte. în Munţii Oaşului. a Munţilor Ţibleş. care închide Depresiunea Maramureşului pe aceastǎ laturǎ. A doua grupǎ. din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne şi gresii). care se întind pânǎ la valea Botizei. Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. argile şi gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. este de origine tectonicǎ şi erozivǎ. Populaţia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ şi astǎzi un frumos port popular şi un folclor care stârnesc admiraţia vizitatorilor. Ţara Oaşului. Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)[29]. În partea de sud. Caracteristice sunt de asemenea. Pietroasa şi Dragoş). care dau culmi teşite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine. o cuvetǎ cu relief colinar şi piemontan. Gutâi . Frasin) atinge abia 827 m şi la înǎlţimi mai mari în Munţii Gutâi. adevǎrate mǎguri conice. care alcǎtuiesc proeminenţe de relief. Acest relief caracteristic se menţine la altitudini relativ coborâte în Munţii Oaş.(Fântâna cu Cimpoiaşǎ. cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). pe substrat sedimentar (marne. . Negoiescu. unde unele vârfuri depǎşesc 1300 şi chiar 1400 m (Igniş . sud-vest se desfǎşoarǎ grupa nordicǎ a lanţului muntos de origine vulcanicǎ. închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice. Sighetu Marmaţiei şi Gutâi (987 m). micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎiţa. deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. Munţii vulcanici ai Maramureşului.1442 m). folosite ca pǎşuni de culme. Construcţia petrograficǎ şi formele de relief dominante justificǎ împǎrţirea acestor munţi în douǎ grupe: Munţii Oaş-Gutâi sunt formaţi din lave şi din piroclastite. între care cel mai înalt este vârful Ţibleş de 1839 m altitudine. este constituitǎ. dintre valea Tisei şi valea Sǎlǎuţei. Aceşti munţi. unde punctul culminant (vf. la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite şi prioclastite. Chiuzbaia) şi o depresiune de mai mari dimensiuni. Repedea. au pe alocuri curmǎturi relativ joase.

. vârful are 1850 m altitudine. Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) şi Ludescu(1580 m). prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). denumirea Masivul in care se afla Localitatea cea mai apropiataDistanta si altitudinea (m) (km) . Mai la sud. care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) şi culmea Prislop. În toţi aceşti munţi se practicǎ pǎşunatul. fiind împânziţi de stâne de oi. care nu şi-au schimbat „locurile de vǎrat" iar . stavre de cai. unde se aflǎ şi lacul periglaciar Venderelu. Se detaşeaz ǎ din aceastǎ culme şi Prislopasu (1201 m). Culmea Rosuşnei. Principalele altitudini muntoase ale judeţului Maramureş Tabel nr. care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului. Culmea Pietrosu Maramureşului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova şi râul Vaser. spre Borşa se gaseşte Culmea ToroiagaJupania. În general sunt constituiţi din şisturi cristaline. când aceste locuri apar menţionate pentru prima datǎ în documente. strǎpunse de andezite. Grebeni. Munţii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului şi Bistriţa Aurie pânǎ la Valea Ursului.Munţii Maramureşului.1 Vârful. cu vârful Mica Mare (1815 m). 3. vârful care dominǎ masivul se numeşte Mihǎilescu (1918 m). care este între Carlibaba şi Ţibǎu[30]. Muntele Pop Ivan (1937 m). În cadrul Munţilor Maramureşului se detaşeazǎ Culmea Pop Ivan. Masivul Farcǎu este aşezat între vǎile Ruscova. de primavara pânǎ toamna. Tot din Munţii Maramureşului face parte şi Obcina Ţapului. Repedea şi Rica. Se înşiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba şi Bistriţa Aurie pânǎ la frontierǎ. Novicioru. pe partea dreaptǎ a Vişeului. cirezi de vite. Tot în cadrul acestui lanţ muntos se aflǎ şi Culmea Copilaşu (1611 m) şi Muntele Bârsǎnescu (1542 m). pe Valea Tasla. Muntele Muncel (1318 m).drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIVlea. La est de Borşa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop.

una ar fi cea care cuprinde dealurile şi piemonturile şi alta în care intra vǎile. bazinetele şi micile . Pietrosul. vf. pe o lǎţime de 30-40 km şi prezintǎ o asimetrie asemǎnatoare celei fǎgǎraşene: abruptǎ spre nord. 2002. intrarea şi legǎtura se fac prin pasul Prislop. domoalǎ spre sud cu excepţia zonei Pusdrele. dinspre Moldova de Nord-Bucovina. Bucureşti Munţii Rodnei. hoteluri) . Masivul cel mai înalt din Carpaţii Rǎsǎriteni (alt. Porţile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste munţii care o înconjoarǎ. dinspre zona Bistriţa-Nǎsǎud. cabane. 2303m). Creasta principalǎ mǎsoarǎ peste 50 km lungime. pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte ţinuturi româneşti. Depresiunea Maramureş este dominatǎ de douǎ categorii de relief. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumuseţe naturalǎ şi beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri. dinspre Depresiunea Baia Mare. legǎtura cu depresiunea şi Ţara Maramureşului se face prin pasul Şetref. max. INSSE. Astfel. intrarea în Maramureş.toate cu specific zonal. se face prin pasul Gutâi. iar legǎtura cu depresiunea şi Ţara Maramureşului se face prin pasul Huţa. Lipsit în zona alpinǎ de popasuri amenajate. în apropierea cǎreia se aflǎ o cabanǎ şi un refugiu Salvamont.Pietrosul 2 303 Gǎlaţului 2 159 Cearcǎului 1 849 Ţibleş 1 839 Hudinului 1 611 Gutâi 1 445 Pleşca 1 323 Secului 1 311 Igniş 1 306 Pleşca Mare 1 302 Mogoşa 1 247 Tiganul 1 223 Pietrei 1 059 Latia 1 042 Rodna Rodna Rodna Ţibleş Ţibleş Gutâi Gutâi Ţibleş Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Borşa Complex Borşa Complex Borşa Dragomireşti Botiza Mara Bǎiuţ Botiza Chiuzbaia Chiuzbaia Cavnic Iapa Deseşti Ciocotiş 6 6 15 10 15 5 6 7 7 3 5 5 5 3 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. Depresiunea Maramureş este cea mai mare formaţiune de acest gen din Carpaţii Orientali. masivul este indicat pentru drumeţia cu cortul[31].

vara se vede stratul gros de zǎpadǎ. micile depresiuni Bârsana şi Vadul Izei. Temperatura maximǎ absolutǎ 39. Vânturile sunt moderate şi bat în general din nord şi vest (dinspre munţi). Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte şi 9. de mare faimǎ în ţarǎ şi în lume. 3.60 C la 26 ianuarie 1954 la Vişeul de Sus. Cosǎu. precipitaţiile sunt mult mai abundente.40 C în depresiuni. Râurile şi afluenţii au dat naştere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara. Piemontul Gutâiului. Ruscovei şi bazinetele Bistrei şi Valea Vişeului. o serie de bazinete şi mici depresiuni favorabile aşezǎrilor. nu sunt viforniţe şi vijelii. în zonele depresionare şi deluroase.1. precum şi invaziile de aer rece[32].40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni. lapoviţǎ şi ploi reci şi se întind pe o perioadǎ lungǎ. amintind în acest sens bazinetele Sǎcel. cu zǎpadǎ abundentǎ. lernile sunt destul de geroase. depresiune situatǎ la confluenţa Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase şi lunci. Vieşului.depresiuni. în care s-a dezvoltat aşezarea cu acelaşi nume. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. râuleţul Sǎpânţa a creat Depresiunea Sǎpânţa. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual. Sǎliştea de Sus. În munţi. iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm şi se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. culoarul Rozavlea. Piemontul Vǎratecului şi Piemontul Botizei.1. Valea Vişeului cu afluenţii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borşei. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare. iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. Dragomireşti. Regimul precipitaţiilor. Culoarul Izei cuprinde.2 Clima Clima zonei Maramureş este moderatǎ de tip temperat continental. de asemenea. ea favorizând drumeţia şi turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât şi iarna pe trasee marcate şi . Între piemonturile Maramureşului amintim Piemontul Mara-Sǎpânţa. Rona şi desigur Sighet.

dar mici. de recreere sau tratament.Valea Fântânelor. O mare bogǎţie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât şi al rezervei de apǎ sunt lacurile. Izvorul Negru. sunt cele glaciare din Munţii Rodnei şi cele de tip periglaciar din Munţii Maramureşului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu). Negoiescu. apele principale ale Maramureşului sunt colectate de râul Tisa (Vişeul. strǎbǎtând peste 83 km. iar o micǎ parte cum este Ţibǎul şi Bistriţa Aurie sunt colectate de râul Bistriţa. lung de 22 km. lezerul Pietrosului (18 lacuri). Baicu. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Râul Sǎpânţa işi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Munţii Igniş. Valea lui Dragoş. Podul Izvorului. Pietroasa. Botiza.3 Reţeaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramureş.1. Iza şi Sǎpânţa cu afluenţii lor). Slǎtioara. Caracteristica râului este debitul mare şi constant. cel mai important afluent este pârâul Ronişoara. Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Munţii Igniş (1040 m altitudine). 3. Pârâul Hotarului. Vişeul are ca afluenţi pe cei din Munţii Rodnei .în zone cu altitudine scazutǎ. Vremuşu. Mai numeroase. Pe partea stângǎ. Slatina. Tǎul lui Dumitru).1. De la izvoare şi pânǎ la Borsa-Moisei se numeşte Borşa sau Vişeul. iar Izvorul Cǎţelei merge spre Ceremuş (Ucraina). Cimpoieşu. Râul Iza izvorǎşte de sub vârful Bǎtrâna din Munţii Rodnei (1380 m altitudine) şi se varsǎ în Tisa. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. Râul Vişeu izvorǎşte de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) şi se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Vişeului. datorat pǎdurilor numeroase care atrag şi menţin umiditatea în sol. ledişorul. Pe partea dreaptǎ. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. Afluenţii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa. În minele de . Mara. pârâul Sugǎului. Din partea dreaptǎ Vişeul primeşte ca afluenţi Vaşerul şi Ruscova. lezerul Mic.

Principalele cursuri de apǎ ale judeţului Maramureş Tabel nr. Pentru zonele alpine. Vegetaţia variatǎ şi bogatǎ a Maramureşului a determinat şi prezenţa unei faune adecvate. ocupǎ zone întinse în Munţii Maramureşului. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ şi cu multe raritǎţi.1. coborând uneori pânǎ la 1400 m. gorun. cu preponderenţǎ molidul. 1999 – 2003. 3. rogozul. azaleea piticǎ etc. În general vegetaţia Munţilor Rodnei şi a Munţilor Maramureşului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere şi pajişti alpine. Lacul Bǎtrâna.sare de la Ocna Şugatag s-au format opt lacuri. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. iar restul Tǎul fǎrǎ Fund. cu largi posibilitǎţi de tratament al bolilor reumatismale.2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Pe teritoriul judeţului Râuri Someş Lǎpuş Iza Vişeu Vaser Mara 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. urechelniţa. Apele sǎrate şi lacurile care s-au format la Ocna Şugatag şi Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎţi a unor staţiuni de agrement şi balneare. capra neagrǎ a fost una din bogǎţiile şi mândriile . Lacul Roşu şi încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m şi 1700 m altitudine. stejar. Gutâi şi Ţibleş. INSSE.4 Solurile.1. care determinǎ vegetaţia şi fauna caracteristicǎ acestora. Coniferele. Bucureşti 3. fag. flora şi fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane şi depresionare. cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. Pentru foioase distingem rǎşinoase.

cleanul. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. Ghintura (Gentiana punctata). mistreţul. au determinat autoritǎţile administrative sǎ le protejeze prin lege. pǎstrǎvul curcubeul. vântureţul roşu. raţa. lupi. Este situatǎ în limitele localitǎţilor Borşa şi Moisei. mrana. peste 30 de specii. din care 1200 ha gol de munte. iar peste 1500 ha sunt pǎduri. dar şi a unor specii de florǎ şi faunǎ. apreciatǎ pentru blana şi pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ.5 Rezervaţiile naturale Frumuseţile naturii Maramureşului. Specii de muşchi pe care le gǎsim numai aici.zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare şi ocrotite . Pǎsǎrile alpine şi subalpine sunt prezente într-un mare numǎr.Maramureşului. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare şi protejate amintim: Guşa porumbelului sau Garofiţa (Lychnis nivalis). caracterul de unicitate al unor formaţiuni geologice. bursucul. urşi. lupul.1. Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. râsul. Ruscova şi Vaşer) sunt bogate în peşti ca: lostriţa. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi). forfecuţa galbenǎ. jderul de piatrǎ. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbul carpatin. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervaţia Pietrosul Mare. Clopoţelul (Campanula carpatica).1. constituind unele rezervaţii naturale şi declarând anumite specii monumente ale naturii. ţiparul. iepurele. care cuprinde peste 3000 ha. Se mai gǎseşte marmota. peste 60 de specii cuibǎresc aici. cocoşul de munte. ştiuca. Mnium blyti. precum şi rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. ca: Pleuroclada albescens. ursul brun. ciocǎnitoarea cu trei degete. Apele de munte (Tisa. veveriţa. care însumeazǎ peste 23 de specii[33]. vulpea. cǎpriorul. Vişeu. piţigoiul de brǎdet. În pǎdurile de rǎşinoase gǎsim specii de animale şi pǎsǎri într-un mare numǎr. 3. brumǎriţa. scobarul etc. Amintim acvila de stâncǎ. Cirripshyllum cirrosum. iar lângǎ pǎdurile de molid . Floarea de colţ sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum). cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. jderul de pǎdure.

.Staţia metorologicǎ . cuprinde golurile de munte şi s-a creat special pentru ocrotirea cocoşului de mesteacǎn. marmota (Marmota marmota).Şaua Gǎlǎţiului . cerbul carpatin (Cervus elaphus). Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. • Staţiunea de odihnǎ Borşa . astfel[34]: • Borşa (Gura Pietroasa) .Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎţiului. şi puse sub ocrotire prin lege.Şaua Buhǎescu Mare (Târniţa "La Cruce") . Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor. • Staţiunea de odihnǎ Borşa . vipera (Vipera berus) etc. • Poiana Borşa (Gura Negoiescu) . Rezevaţia Cornu Nedeii . recolonizatǎ în anul 1964. Mlaştinile Vlǎsinescu. Mai sunt declarate rezervaţii ale naturii.Hanul Prislop. cocoşul de munte (Ttrao urogallus). Zona este bogatǎ şi în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}.Dealul Ştefǎniţei.pârtia olimpicǎ de schi .Podul Izvorului .Cascada Izvorul Cailor . Poiana Brazilor şi Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. ursul brun (Ursus arctos}. recolonizatǎ în anul 1973.Poiana Ştiol – Şaua Gargalǎu. Pentru iubitorii de excursii cantonaţi în Borşa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi bucurii de neuitat.Lacul Iezer . Toate sunt puse sub protecţia legii.Buza Muntelui – Cabana Puzdrele.Târniţa Negoieselor .Pietrosu Rodnei .Şaua Ştiol . râsul (Lynx lynx}.de lege.Vârful Buhǎescu .Valea Negoiescu . • Şaua Gargalǎu .Poiana Runca . • Staţiunea de odihnǎ Borşa .Tǎmiţa la Cruce. acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos).Vârful Bǎtrâna .Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Munţii Maramureşului.

corbul.2 62 0. cocoşul de munte. cu arbori seculari de o rarǎ frumuseţe. de larice Coştui Rez. 3. peşteri. Arboretele de castan comestibil Rez. Alte specii de faunǎ şi florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul. precum şi o serie de arbori seculari. laricele de la Costiui. Nat. rezervaţia de goruneţ de pe Ronişoara. Bucureşti .54 26 15 0. bufniţa. iar dintre peşti. Pǎdurea Crǎiasa Rez. huhurezul. Nat. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. Pietrosul Mare Rez. Poiana Brazilor Rez. laleaua pestriţǎ.7 4 44 50 3 3 500 50 1. Peştera cu oase Rez. Nat. Rezervaţiile naturale ale judeţului Maramureş Tabel nr. sporesc interesul turiştilor de a vizita judeţul. Mlaştina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez. Izvorul Albastru al Izei Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la SâlhoiZâmbroslâvii Rez. ape.5 5 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2003. Tǎul lui Dumitru Rez. de gorunet Ronişoara Rez. Cheile Babei Rez. Peştera Vǎlenii Şomcutei Suprafaţa (ha) 3 300 800 5 0. Aceste rezervaţii ale Maramureşului ce deţin suprafeţe diferite şi elemente deosebite precum plante. Forestierǎ Bavna-Conga Rez.3 Rezervaţii naturale ale judeţului Maramureş Rez. acvila ţipǎtoare micǎ. Nat. INSSE. animale. Creasta Cocoşului Rez. ciuful. Lacul Albastru Rez. lostriţa.Rezervaţiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboreţul de gorun şi larice de la Ocna Şugatag.

mierea ursului. arhitecturale şi etnografic – folclorice. cocoş de munte etc. în pitoreasca şi nu mai puţin importanta Ţara Oaşului[35]. Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetaţie de tip alpin şi subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. cerbul. semnificaţie. capra neagrǎ. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. floarea de colţ etc. istorice. zona municipiului Baia Mare şi împrejurimile şi zona Chioar – Lǎpuş. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr. ţesǎturi. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice şi folclorice sunt: vǎile Marei şi Izei. reprezentând o Rezervaţie a Biosferei cu o suprafaţǎ de cca 3300 ha. dar prezente şi pe vǎile Tisei şi Vişeului. acvila de munte. la o altitudine medie de . complex şi unitar. unelte. Datoritǎ unui complex de condiţii favorabile. în depresiunea cu acelaşi nume. dintre care putem enumera: guşa porumbelului. Sighetu Marmaţiei şi Sǎpânţa. Cosǎului şi Izei. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale. ceramicǎ. râsul.1. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale şi pǎsǎri cum ar fi: ursul brun. biserici. ce compun potenţialul turistic. se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramureşului. vechime şi desfǎşurare.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. ce poate fi continuat. În continuare vom prezenta principalele zone şi obiective turistice maramureşene.Parcul National Munţii Rodnei este desemnat parc internaţional de cǎtre Comitetul MAB UNESCO. pǎiuşul. porţi. peste pasul Huţa. în care s-au pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case. 3. zona turisticǎ montanǎ. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎţii şi integritǎţii comunitǎţilor biotice vegetale în ecosistemele naturale şi protejǎrii diversitǎţii genetice a speciilor. unice prin frumuseţe. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în aşezǎrile de pe vǎile Marei. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. datini şi folclor. Maramureşul istoric posedǎ un potenţial turistic antropic. şopârliţa. Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judeţului Maramureş. reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etnografie şi folclor.

centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. În general. din care se desprind strǎzi drepte. Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche construcţie din oraş. casa Iancu de Hunedoara. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judeţului Maramureş. între râurile Mara şi Cosǎu. aşezat la confluenţa râurilor Iza cu Tisa. este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramureşului . De altfel. pe un drum asfaltat ajungem în staţiunea balneoclimatericǎ Ocna Şugatag. dau o notǎ specificǎ oraşului. din foişorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra oraşului. etnografie. artǎ. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ. înalt de aproape 50 m. mineralogie[36]. este o construcţie din piatrǎ.are mai multe secţii: istorie şi arheologie. în stil gotic. oraş spre care au gravitat de-a lungul secolelor. Oraşul Sighetu Marmaţiei. oraşului nu i s-a acordat atenţia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice româneşti de mare rezonanţǎ. . În zona turisticǎ Valea Cosǎului. Muzeul judeţean . D. dominat de dealuri şi coline. Oraşul s-a dezvoltat în timp. pe fronton. de la crucea drumului din Fereşti. Instituţii de prestigiu din clǎdirile trainice. Turnul lui Ştefan . pe cumpǎna apelor. Casele sunt situate de-a dreapta şi de-a stânga drumului principal.ridicat în secolul al XV-lea. populaţia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari şi vorbitori de limba maghiarǎ (şvabi şi polonezi maghiarizaţi) şi o parte români. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramureşului de pe toate vǎile. Aşezarea este situatǎ într-un spaţiu pitoresc. 109 F.J. perpendiculare pe şosea. pe frontiera de nord-vest a ţǎrii. vechi. aşezarea este de forma celor specifice populaţiilor alogene. la 5 km. 58 km. De la Sighetul Marmaţiei sunt 20 de km. cu viaţa sa economicǎ şi culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane. aşezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judeţ. deasupra uşii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramureşului. Biserica Sfânta Treime. în ultimii 50 de ani. Din pǎcate. Turnul Mǎcelarilor. oamenii Maramureşului de pe toate vǎile zonei. secolul al XI-lea. urcând panta dealului.228 m faţǎ de nivelul mǎrii. iar de la Baia Mare. şi o fac şi astǎzi. Vechiul Han al oraşului. care.

baruri. imediat la poalele acestuia. masaje. urmaşi ai lui Dragoş[37]. în perioada secolelor al XIV-lea şi al XV-lea. Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramureşean. sub denumirea de Zalatina (Slatina). fizioterapie (inhalaţii. pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. Ocna Şugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giuleşti. Tot aici. localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ. Oarecum izolat.Localitatea apare în documente la 20 martie 1360. ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. dar şi ţǎranii din satele Maramureşului. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". din neamul Rednicenilor. Brebul se învecineazǎ cu localitǎţile Budeşti şi Sârbi de pe Valea . satele din jur) de a-şi construi case de vacanţǎ proprii. Baia Mare. la Giuleşti. sǎli de gimnasticǎ medicalǎ). Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea şi pentru cei din afara ei (Sighet. restaurante. Stâncǎria de pe Munţii Gutâiului. care vor da satisfacţie multor persoane şi vor îmbogǎţi peisajul locului. instalaţii de hidroterapie. Staţiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. afluent al Marei. cantine. Apoi s-a mai numit şi "La sare". Prin tradiţie se mai ştie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. Vin aici oameni la odihnǎ şi tratament din toatǎ ţara. dar şi la "borcutul" de la Breb. De altfel.De la Ocna Şugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. în partea superioarǎ a bazinului Mara. azi disparutǎ. cu arbori de stejar de sute de ani. terase. nefiind pe nici una din arterele principale. împachetǎri cu parafinǎ. Satul Breb este aşezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. în apropierea ei aflându-se şi localitatea Doraslǎu. Ocna Şugatag. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. cafenele. În general. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. în imediata apropiere a Complexului. . la "Creasta Cocoşului".

1970-1974. numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna Şugatag spre Budeşti. De remarcat faptul cǎ acoperişul. În cimitir se pot vedea câteva troiţe cu coroane circulare. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura tradiţionalǎ. din zona Lǎpuşului. Slatina (Ocna Şugatag). din 20 martie 1360. Hǎrniceşti şi Sat Şugatag. aşezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. Claude Karnoouh. În hotarul Brebului se aflǎ mlaştinile cu turbǎ. fiul lui Giula. Danielle Mason. Copacis. Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia şi Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi şi se varsǎ în râul Mara. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. Hoteni şi Mara de pe Valea Marei şi peste deal cu satul Surdeşti. Franţa)[38]. doc. A atras cercetǎtori români şi strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof.Cosǎului. în moşiile Breb. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din aşezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. Arhitectura bisericii este specific maramureşeanǎ pentru acest gen de construcţii. între aceste douǎ localitǎţi. ci un loc în umanitate şi în univers. Copacis şi Breb. Un sat nu este numai o aşezare în spaţiu. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou. diplomǎ care recunoaşte drepturile acestei familii cneziale asupra acestei moşii din vechime. dr. fiul lui Carol Robert. lǎrgitǎ în 1643 şi reparatǎ în 1715. satul fiind pe dreapta. un sat poate fi şi o cale cǎtre ţarǎ. Un sat este un loc anume. portul. În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. folclorul. Ieudul este aceastǎ "cale" şi o deschidere cǎtre ţarǎ. cu o pantǎ abruptǎ. are o singurǎ streaşinǎ. groase de opt metri. Biserica satului. a fost construitǎ înainte de 1531. prin care îl întǎreşte pe romanul Dragoş. Deseşti. obiceiurile. dr. acolo în miazǎnoaptea . dr. Mihai Pop. neobişnuite în regiune. Franţa. orânduit dupǎ legile omeneşti. aici descoperindu-se şi vestigii din epoca bronzului.

pârâul Ieudului. Comuna Ieud este aşezatǎ la sud de şoseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. la nord aşezarea este dominatǎ de Munţii Ţibleş. în care se varsǎ perpendicular Ieudişorul. o valoroasǎ colecţie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula. din secolele XVII-XVIII. covoare şi ştergare cu motive geometrice. specific locului. instalaţii tehnice acţionate de apǎ (mori. covoare maramureşene. vopsite în coloranţi vegetali şi minerali. iar printre casele noi. de martiri. distanţǎ de Baia Mare şi la 43 km. sacrificii. Muzeul Maramureşului din Sighetul Marmaţiei). în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. crescute din pǎmânt şi deodatǎ cu pǎmântul. în Maramureşul istoric. de mare frumuseţe şi care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramureşului". de dascǎli şi preoţi. Biserica este edificatǎ în anul 1718. mobilier specific şi câteva cǎrţi de mare valoare. Buzǎu. Ieudul a pǎstrat şi o serie de monumente de arhitecturǎ ţǎrǎneascǎ laicǎ: case şi anexe gospodǎreşti. la margine de hotar voievodal strǎbun. Biserica din Deal sau Biserica Balculu. de Sighetul . deja devenite monument. Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. Ieudul mǎrturiseşte despre obârşiile strǎmoşeşti. Ieudul a pǎstrat tradiţii şi legende care amintesc de eroii întemeietori. este Biserica din Şes din Ieud. de ctitori de mǎnǎstiri şi biserici. Iaşi). Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucureşti. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeaşi linie. zǎmislite dupǎ legile lui. Astǎzi. de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular. de bucurii şi necazuri. mobilier specific şi desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic.pǎmântului românesc. Blaj. Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii şi pânǎ azi. perpendicular pe axa drumului. Situat la 97 km. în bisericǎ se pǎstreazǎ o colecţie de icoane pe sticlǎ. printre care se numǎrǎ şi Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Creştineascǎ" (Braşov 1560) şi "Apostolul" (Braşov 1563). greco-catolicǎ. În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. vâltori) etc. ici-colo se mai zǎresc şi casele vechi.

de zid. pe Valea Izei. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. ridicatǎ în 1364. cu simbolistica precreştinǎ în majoritatea cazurilor. care se desprinde din şoseaua principalǎ Sighet-Borşa. mai spaţios. . etc. precum şi cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". unde se regǎsesc aceleaşi decoraţii ca şi pe porţile gospodǎriilor ţǎrǎneşti. Meşteşugul de a vopsi lâna cu coloranţi vegetali. numitǎ Botiza. creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. tǎierea şi industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. la începutul secolului al XIVlea. Tradiţia popularǎ pomeneşte de o mǎnǎstire veche.Marmaţiei. care. puţin mai jos este biserica nouǎ. Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o poziţie privilegiatǎ. datoritǎ unor iniţiative individuale apreciabile. Ieudul atrage prin frumuseţea şi varietatea peisajului. în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative şi cooperativa. masivǎ. daruitǎ de comunitatea credincioşilor din Vişeul de Jos. din piatrǎ. numitǎ "Biserica din deal". a arhitecturii construcţiilor ţǎrǎneşti. Ieudul se mândreşte cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramureş. a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. în primul rând. tocul uşii de la intrare. vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare şi a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare. care tocmai îşi ridicaserǎ un alt lǎcaş. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramureşene. abandonat pe parcursul anilor. Un loc important în viaţa femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii. în dreptul comunei Şieu (37 km sud-est de Sighet). Spre sfârşitul secolului al XIX-lea. pe un promontoriu. Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. locuitorii se ocupǎ în principal cu creşterea vitelor. prin pitoresc şi originalitate. Populaţia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. extraşi din flori şi plante. expoziţii de covoare şi obiecte de lânǎ. pe lângǎ satisfacţii de ordin moral notorietate pe plan naţional şi internaţional.

Astǎzi satul îţi dǎ. la o distanţǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmaţiei. De la intrarea în sat. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii". aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. de la primul contact. dar şi pe strǎzile laterale. cu intenţia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. "Bisericuţa de pe Jbar". precum şi multǎ carte veche din tiparniţele de la Iaşi. s-a construit în centrul satului o bisericuţǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic şi este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn. Atât biserica veche din lemn. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. este strǎbǎtutǎ de drumul judeţean 186. sentimentul bogǎţiei (materiale şi spirituale). Bârsana este una din comunele mari ale Maramureşului. În 1992. inspirate din tradiţia vechilor biserici maramureşene din lemn. pe dreapta şi pe stânga. printr-o diplomǎ. Se pǎstreazǎ şi tablouri pe pânzǎ de mare valoare. regele Carol Albert I de Anjou recunoaşte şi întǎreşte în aceste locuri pe cneazul Stanislau. lângǎ aşezarea lor. Bucureşti.Creşterea populaţiei din comunǎ a impus ridicarea. 1993-1994. de-a lungul şoselei. pentru un viitor centru mǎnǎstiresc ortodox. din piatrǎ. în stilul arhitecturii tradiţioanale maramureşene. cât şi cea din piatrǎ. de Baia Mare şi vestit prin atelierele meşteşugǎreşti de ţesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale[39]. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ. fiul lui Stan. conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramureş în tehnica "tempera pe lemn". Aşezatǎ pe malul drept al râului Iza. a unui nou lǎcaş de închinǎciune. Ambele sunt creaţii arhitectonice deosebite. cu şapte turle. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când. Este unul dintre cele mai pitoreşti sate maramureşene situat la 99 km. Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de excepţie. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). Blaj. Astfel. Râmnic. În ultimii ani. construcţii monumentale din lemn de . aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porţi noi. între 1975-1976. la locul numit "Valea Sasului". de asta data din cǎrǎmidǎ.

adevǎrate arcuri de triumf. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura tradiţionalǎ în lemn: case şi acareturi. constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. care astǎzi adǎposteşte muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colecţie de obiecte etnografice şi o serie de documente legate de istoria satului. Tot acum se organizeazǎ şi "Jocul" (hora satului). în faţa porţilor unde stau la sfat. în curtea şcolii generale centrale s-a restaurat şi conservat o veche şcoala confesionala (greco-catolicǎ). prin pitoresc şi originalitate. pe Valea Izei. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. se aliniazǎ satelor maramureşene pǎstrǎtoare de tradiţii populare. Comuna Onceşti situatǎ la 65 km. Aşezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare şi 26 km de Sighetul Marmaţiei. vecinǎtǎţi şi neamuri. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiţi meşteri populari în lemn din ţarǎ. În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Deseşti. Bârsana atrage prin frumuseţea şi varietatea peisajului. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenţa oamenilor costumaţi în portul tradiţional. Centru de comunǎ de care aparţin administrativ satele Mara şi Hǎrniceşti. sculptate cu mǎiestrie în spiritul tradiţiei. Porţile. Situatǎ pe dealurile şi colinele de la poalele munţilor vulcanici Gutâi. localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. de Baia Mare. care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgoşeştilor. sunt mândria bârsǎneştilor. În centrul comunei. Satul. Deseştiul este un sat de tip agro-pastoral dominat de grǎdini şi livezi cu pomi fructiferi. a arhitecturii construcţiilor ţǎrǎneşti. singura construcţie de acest gen pǎstratǎ în Maramureş. În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramureş. alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. Comuna Şieu este situatǎ la 89 km. de Baia Mare şi 8 km. grupaţi în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. . De asemenea se poate vizita casa meşterului popular Toader Bârsan. iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800.stejar. Comunǎ autenticǎ a Maramureşului Istoric. de Sighetul Marmaţiei pe cursul superior al râului Iza.

Budeşti. Multe din porţile din lemn. şopronuri pentru fân şi biserica din lemn. Nu are pridvor. al cǎrui urmaş a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. aducând de peste secole o culturǎ şi civilizaţie ţǎrǎneascǎ de excepţie. iar absida este decroşatǎ. Şi astǎzi satul menţine frumoasele tradiţii locale cu specificul lor inconfundabil. În sat se pot vedea încǎ în funcţiune mori cu roatǎ verticalǎ. s-au pǎstrat şi porţile (mult îmbogǎţite în pǎrţile sculptate). elemente din arhitectura veche din lemn. ştergare) adecvate. de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul tradiţional. Vinteşti si Vǎleni. Satul Brebeşti aparţine de comuna Giuleşti şi apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. Construcţiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundaţii masive din beton) preiau anumite elemente tradiţionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi şi arcade sculptate în spiritul tradiţiei locale). cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". Biserica actualǎ. Casele vechi din lemn sunt pe cale de dispariţie. dar noile construcţii au preluat. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. ca o chintesenţǎ a geniului creator ţǎrǎnesc. Satul este legat de tradiţia cnezatului de vale al Cosǎului. în legaturǎ cu proprietǎţile voievozilor Bale. acţionate de apǎ. În partea de jos a satului. Baloteşti. În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul.porţi monumentale. Cǎlineşti. obiceiurile. Copiii şi tinerii pe categorii de . are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier tradiţional şi împodobitǎ cu textile (covoare. instalaţii tehnice ţǎrǎneşti. De asemenea. în special la etaj. specializatǎ în restaurǎri de monumente în lemn (în special biserici) şi în construcţii noi în lemn specifice zonei şi adaptate la nevoile contemporane. Drag şi Ioan Românul din Maramureş. Nava are un plan rectangular. vâltori. sunt creaţiile meşterului Pop Taina. dansurile. în mod frecvent. pive. alaturi de Fereşti. cergi. Interiorul. cunoscutǎ sub numele de "Troiţa Rednicenilor" şi datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. se pǎstreazǎ cea mai veche troiţǎ de hotar. de formǎ poligonalǎ. lucrate dupa rǎzboi.

tot aici existǎ şi o orgǎ. construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814.19. În zilele de duminicǎ şi sǎrbǎtori. S-au descoperit monede de argint şi de aur . oamenii ies la plimbare prin centrul satului. aici funcţioneazǎ o micǎ . de pe vremea împǎraţilor romani şi bizantini (Comodus. Pe şoseaua spre Negreşti. care a ars.Negreşti. foarte bine conservate. Ioan". Coştiui este o veche aşezare minereascǎ. pictura din altar aparţine pictorului Simion Hollosy Corbul. Toate poartǎ inscripţii şi datǎri certe pe parcursul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. se mai poate vizita "Calvaria St. Demn de relevat este grupajul de case care a aparţinut familiei Pop Tomanu. Vespasianus. Dintre acestea. Vitellius. Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenţa satului în sec. datatǎ în 1888. într-o adevǎratǎ defilare a portului tradiţional.N.18 pe ruta Sighetul Marmaţiei . În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII.Rona de Sus.N. care domina aşezarea şi despre care se ştie prea puţin. loc de odihnǎ într-un peisaj splendid. pe lângǎ Castel (astǎzi şcoalǎ). înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huţa. construitǎ în 1742. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. şi biserica romano-catolicǎ. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmaţiei . Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. XIII-XIV.vârstǎ sunt constituiţi în grupuri folclorice. Localitatea este aşezatǎ pe D. astǎzi o micǎ staţiune balneoclimatericǎ de interes local. În zona turisticǎ Valea Ronişoarei întâlnim localitatea Coştiui. iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenţa romanǎ. participant la Marea Unire. În bisericǎ. una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca şi una la Muzeul din Baia Mare. În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeţi situatǎ pe D. Septimius Severus). Casele sunt din lemn de stejar (pereţii din bârne impresionante) pe modelul clasic. Marcian. Huţa este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic aparţine de Remeţi. castelul aparţinând la un moment dat familiei Apaffy. Minele de la Coştiui au fost exploatate încǎ din preistorie. În sat a existat şi o bisericǎ veche din lemn (1730). una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucureşti. La Coştiui. Traianus Consule.

În Sǎpânţa s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. aşezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpânţei. o altǎ zonǎ turisticǎ şi etnofolcloricǎ de renume naţional şi european. români. exceleazǎ prin frumuseţea peisajului colinar propice livezilor. colora lemnul sculptat pentru cruce. la 18 km distanţǎ de municipiul Sighetul Marmaţiei. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânţa un adevarat mit. Populaţia este mixtǎ: maghiari. galben. pe D. De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oaşului. Ceea ce a dus faima Sǎpânţei este aşa-zisul "Cimitir Vesel". Şoseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huţa. cruci. Teceu sau Teceul Mic . ruteni. slovaci. iar pentru sublinieri. Populaţia este mixtǎ: maghiari. una dintre acestea este casa Stan. Maniera naivǎ de tratare plasticǎ şi versurile însoţitoare trǎdeazǎ un optimism robust şi o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânţa "Cimitirul Vesel".sat aparţinǎtor de comuna Remeţi. Stan Patraş a sculptat şi mobilier ţǎrǎnesc. adǎugând de cele mai multe ori şi câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. albastru şi roşu. Sǎpânţa este una din comunele mari ale Maramureşului.N. impunând . XVII-XVIII construite din lemn. douǎ şcoli cu clasele I-IV. În sat existǎ o bisericǎ greco-catolicǎ şi o şcoalǎ cu clasele IVIII. ruteni. cǎmin cultural. care marcheazǎ şi locul unde vara vin oşenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”.. creaţie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patraş. un abrupt vulcanic de mare frumuseţe şi atractivitate turisticǎ şi desigur de râul Sǎpânţa care izvorǎşte de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine şi se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. folosind ca fond albastrul. Comuna Sǎpânţa este aşezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Taraşului. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt.fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ . Arta lui Stan Ioan Patraş constǎ în faptul ca a reuşit sǎ sintetizeze viaţa celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. restauratǎ în Muzeul Satului Maramureşean . unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor". germani. În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ. slovaci. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare.astǎzi pentru cristalul rubiniu. Stan Ioan Patraş.

În Borşa au fost douǎ biserici de lemn. Interesante sunt urmele de aşezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. Atestǎri scrise apar târziu. Piatra Sǎpânţei. vâltorile şi horincile. supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa şi plecarea în Moldova. În zona turisticǎ Valea Vişeului întâlnim localitatea Borşa. Meşterul a avut mai mulţi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile. Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice. cu statut de villae.un stil specific.18. Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717. turn. una în parohia de Sus şi celaltǎ în parohia de Jos. Dragomir şi Ştefan. dar mai ales casele frumos amenajate. când regele Ludovic. va confisca moşiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ şi fraţilor sai Drag. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717. Sǎpânţa are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. Aşezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii". Biserica din lemn. Cascada. prin vopsirea lui. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât şi ca întindere). Nicǎieri în Maramureş lemnul nu se vopseşte. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânţa.N. când Borşa a cǎpǎtat statut urban. Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. În istoria comunitǎţii. numai la Sǎpânţa se foloseşte acest procedeu. Pânǎ dupǎ rǎzboi. anume. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese şi fragmente ceramice edificatoare. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmaţiei pe D. existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea. prelucrarea artisticǎ a lemnului. la 2 februarie 1365. dând nota caracteristicǎ aşezǎrilor de tip "rǎsfirat şi risipit". cu cǎtune pe vǎile laterale şi case izolate la mare distanţǎ de vatrǎ. clopotniţǎ şi pridvor . Casa-muzeu Stan Ioan Patraş. monument. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎşti în ultima lor invazie în Europa. naos drepunghiular. care au manifestat supunere. Pǎstrǎvia. curate şi deschise întotdeauna[40]. Borşa este una din vechile şi statornicele aşezǎri maramureşene. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciţi de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ.

care o flancheazǎ şi încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. De aici se pot face excursii în împrejurimi. douǎ încǎperi mari. la culesul fructelor de pǎdure. era de 27. Centrul este dominat de casele vechi ale coloniştilor. Populaţia oraşului cu cǎtunele componente. care se ridicǎ ca un zid deasupra Borşei.deschis. Cel care se va încumeta în Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului. Din centrul Borşei. cu bogǎţii ale faunei şi florei de neegalat. la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994. Dacǎ oraşul de astǎzi încǎ suferǎ în privinţa urbanizǎrii. Borşa de azi este un oraş de munte cu câteva dotǎri urbane. De pe Vârful Prislopului. implantate în acest peisaj mirific. Oraşul a fost dintotdeauna localitate minierǎ. în 1932 s-a creat Rezervaţia Pietrosu Rodnei (3300 ha). maghiari. iar iarna se face schi. Localitatea Baia Borşa aparţine de oraşul Borşa. construit într-o arhitecturǎ modernǎ şi destul de bine dotat. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". Grupul Şcolar Minier. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi şi neegalat.5 km) cu o linie de telescaun. Oraşul dispune şi de o Bibliotecǎ şi o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. care astǎzi a devenit Rezervaţie a biosferei. care ne va conduce spre Bucovina.294 locuitori. la exploatǎrile forestiere. oferǎ un peisaj unic. români 26. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. . În Masivul Rodnei pentru varietatea şi bogǎţia vegetaţiei şi animalelor. Chiar în centrul localitǎţii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului. În Borşa s-a pǎstrat una din puţinele case parohiale: o construcţie monumentalǎ din bârne rotunde din lemn din brad. restul alte naţionalitǎţi (germani. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borşa. pe lângǎ frumuseţile naturii va gǎsi şi oameni la stâne. fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554.310. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3. Munţii Rodnei. avem perspectiva spre Valea Bistriţa Aurie. cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ. o concentrare de blocuri de locuinţe nefericit inspirate ca arhitecturǎ. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borşa. amintim câteva dotǎri de excepţie. Hotelul Iezer. Printre acestea se evidenţiazǎ Spitalul. ucrainieni).

în mare măsură. Unităţile de cazare sunt alcătuite din obiective de diverse tipuri. turism montan. Deoarece. capabile sǎ asigure satisfacerea cerinţelor turiştilor. Multitudinea de resurse naturale şi antropice ale acestu judeţ constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramureşene. turism de vânatoare. turism cultural etc. mijloace de transport. funcţia îndeplinită. forma de propietate. clasificate după conţinut. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în condiţii optime nici apele minerale. Volumul fluxurilor turistice este determinată atât de cerere cât şi factorii acesteia. Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎţi de cazare şi alimentaţie. are loc o sporire a importanţei bazei tehnico-materiale.2 Baza tehnico-materialǎ a judeţului: dinamici şi structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎţi turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale şi antropice sǎ existe şi resurse materiale adecvate. perioada de funcţionare. categoria de confort. Valea Vinişorul cu 23 de izvoare minerale. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borşa. dar diferenţiat dotate din punct de vedere tehnic. apar mutaţii în criteriile de selecţie a destinaţiilor de vacanţă. instalaţii de tratament sau agrement şi este condiţionatǎ în primul rând de dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel. beneficiind de potenţial sensibil apropiat.biserica. 3. Valea Tâslei. dar şi de gradul de dotare tehnică a teritoriilor. nici nenumǎratele posibilitǎţi de practicare a turismului montan[41]. atracţia diferită a unor zone. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”[42]. Zona este interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). . pe măsură ce cresc exigenţele turiştilor faţă de calitatea serviciilor şi nivelul de confort. Aceasta explică. premisele de bazǎ ale desfǎşurǎrii unei activitǎţi turistice intense care sǎ permitǎ desfǎşurarea a numeroase forme de turism: turism rural. o zonă turistică de mare atractivitate nu se poate constitui în ofertă înainte de a beneficia de dotările necesare primirii şi reţinerii călătorilor. turism balnear. etc.

hanuri.14 2003 275 319 3 154 1. serviciile de curăţenie. este cea care separă mijloacele de cazare în:[43] .3.15 România Maramureş Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României. prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turişti (camping-caravaning. 5. Ponderea cea mai mare a judeţului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1. 2001-2005. sunt divizate.în care se asigură doar găzduirea propriu-zisă.apartamente închiriate. case de oaspeţi) şi unităţi cu autoservire . ferme.10 2001 277 047 3 077 1. Una din cea mai utilizată clasificare. Bucureşti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilaţii prezentându-se astfel: . indiferent de apartenenţa la sectorul comercial sau noncomercial.11 2002 272 596 3 177 1.15%. vile . Din rezultatele obţinute reiese faptul cǎ judeţul Maramureş nu prezintǎ o importanţǎ semnificativǎ la nivel naţional din punct de vedere al locurilor de cazare.13 2005 277 384 3 257 1.1 Unităţile de cazare Aceste unităţi de cazare. INSSE. iar în Maramureş tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 faţǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare.etc). anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri faţǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri.14 2004 276 089 3 100 1.în România. după modul de obţinere/oferire a serviciilor în unităţi cu servicii prestate{ hoteluri. Capacitatea de cazare turisticǎ în funcţiune (număr de locuri) din România şi din judeţul Maramureş Tabel nr.2.

cabane şi refugii montane camere. bungalow-uri. INSSE. etc. reprezentantă de terenuri de camping şi caravaning.4 Unitǎţi Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 2005 16 5 1 1 19 66 98 108 Sursa: Anuarul statistic al Judeţului Maramureş 2005.) unităţi complementare sau cazare extrahotelieră. cămine şi hanuri pentru tineri. tabere şi colonii de vacanţă.• unităţi hoteliere propriu-zise şi asimilate lor (moteluri. hoteluri-apartamente. Bucureşti . sanatorii şi stabilimente de sănătate. hanuri. căsuţe. case şi apartamente de închiriat. • Numărul unităţilor de cazare din judeţul Maramureş în perioada 2004 .2005 Tabel nr. pensiuni. 3. sate de vacanţă.

4 se poate observa că numărul crescut . la fel ca şi numǎrul vilelor turistice şi al cabanelor turistice. 3. aceste având o creştere de 2 şi respectiv 7 pensiuni. hotelurilor iar a numǎrul motelurilor a rǎmas acelaşi.1 Numărul unităţilor de cazare din anul 2004 în Maramureş. . Figura nr. Unităţile cu cea mai bună evoluţie sunt pensiunile urbane şi rurale.Din datele obţinute din 2004-2005 din tabelul 3.

forma de propietate. categoria de de confort. etc. În judeţul Maramureş sunt întâlnite hoteluri ce se încadrează din punct de vedere al clasificării între 1 şi 4 stele. mijloacele de transport. până în 2004 înregistrându-se creşteri succesive ale locurilor de cazare. Atfel. O cauză a acestor variaţii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unităţi cu echipamente necesare atragerii turiştilor. unităţile de cazare şi alimentaţie sunt definite după cum urmează:  Hotelul: reprezintă unitatea de cazare destinată în principal turismului automobilistic. în restul anilor. . folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unităţii. importanţa. anul 2002 deţinând cele mai puţine locuri de cazare în hoteluri dintre toţi anii analizaţi. instalaţiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turiştilor. atrage turiştii şi astfel îi face să se întroarcă la aceea unitate. O unitate dotată cu un echipament modern şi cu un personal bine pregătit. perioada de funcţionare. Numărul locurilor de cazare din hoteluri existente în judeţul Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr 3. în funcţie de categoria socială şi venit. aceaste unităţii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri.5 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în hoteluri 630 873 997 1 116 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2004. Categoriile sale de clasificare se încadrează între 1 şi 5 stele şi poate fi de capacitate mare. amplasarea în spaţiu. mică şi mijlocie. În privinţa structurii.Unităţile de cazare şi alimentaţie. Bucureşti Cel mai mare număr de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri. INSSE.

pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ şi sǎ se menţinǎ între anii 2003-2004 la 99 locuri. Numărul locurilor de cazare din moteluri existente în judeţul Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr. servicii. Aceste creşteri sunt rezultatul proiectelor de modernizare a unităţilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat şi adecvat cererii turistice. hrană. motelurile sunt construite lângă resursele antropice sau naturale deoarece turişti să beneficieze de cât mai mult de ele.Figura nr. 3. amplasată deobicei de-a lungul şoselelor şi care oferă posibilităţi speciale de parcare.2004  Motelul: este o unitate de tip hotelier de dimensiuni mici.3 Ponderea capacităţii de cazare din moteluri între 2000-2004 . cazare. Figura nr. 3. INSSE. creşte din doi în doi ani.2 Ponderea capacitǎţii de cazare din hoteluri 2000 . carburanţii. 3. Bucureşti Numărul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizaţi 2000-2004. Se observă că în judeţul Maramureş.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136 Sursa : Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2004. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136). În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelaşi numǎr de locuri de cazare (60).

în zonă montană. fotbal. Complexul turistic: sunt unităţi de mari dimensiuni şi specific lor este faptul că oferă toată gama de servicii sub aceleşi adăpost: servicii de cazare. Mara cu două camere single. televizor. şi cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m şi o diferenţă de nivel de 550 m. de alimentaţie. în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. opt camere duble şi patru cu pat matrimonial. care asigură cazarea. baschet). room service. la altitudinea de 688m şi la 16 km de Baia Mare la poalele Munţilor Gutâi. internet.  Cabanele turistice : unităţi de primire turistică de capacitate relativ redusă. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rară frumuseţe. El este compus din trei unităţi hoteliere: ♦ ♦ ♦ Iza cu două camere single. handbal. Dispunând de multiple atracţii turistice. etc. acesta având categoria de 3 stele. spălătorie. Cel mai important compex turistic din judeţul Maramureş este Compexul turistic Şuior (Baia Sprie). rezervaţii naturale. de tratament şi de agrement. terenuri de sport (tenis de câmp. cu arhitectură specifică. fitness. complexul oferă posibilităţi unice de relaxare şi evadare din cotodian. . fax. sală de conferinţe. sportive şi de agrement. salon pentru servirea micului dejun. necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă. Igniş cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun şi de saună. telefon. saună. opt camere duble şi patru pat matrimonial. Facilităţile oferite de Complexul Turistic Şuior sunt: resturant. El se defineşte ca o oază de linişte şi confort pentru petrecerea vacanţelor şi a timpului liber. alimentaţia şi alte servicii specifice. minibar. funcţionând în clădiri independente. organizarea de petreceri.

pensiuni urbane şi rurale şi a pensiunilor agroturistice. numǎrul acestora creşte treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. sunt amplasate în zone alpine şi au un caracter sezonier sau permanent. şi modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 . În fiecare oraş se poate întâlni câte o cabană. Situaţia locurilor de cazare în cabanele din judeţul Maramureş este bună. care îşi măresc numărul de la un an la altul. anul 2004. Totuşi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎţi de cazare. 3. Această situaţie se datorează slabei importanţe faţă de acestă categorie de cazare. Numărul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judeţului Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş.Ele sunt specifice turismului de drumeţie. dotată cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turiştilor.

INSSE. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural şi până la 20 de camere în mediul urban. peste 60 de terenuri de vânătoare. în spaţii special amenajate.Figura nr.5 Ponderea pensiunilor in judeţul Maramureş în 2000-2004 Această categorie de cazare are o evoluţie foarte favorabilă. 3. funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. aici s-au înfiinţat foarte multe pensiuni urbane şi rurale. Din acest motiv. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numărului . a celor peste 100 de izvoare minerale. Datorită numeroaselor atracţii turistice. care asigură. Numărul de pensiuni din judeţul Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr. 3. 3. Bucureşti Figura nr.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judeţul Maramureş între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistică cu o capacitate de cazare de până la 10 camere. 2004. numărul pensiunilor creşte de la un an la altul. cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei[44]".8 Pensiuni din judeţul Maramureş 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş. multitudinea de lacuri naturale şi artificiale. cultura şi tradiţiile fac din Maramureş un căutat centru turistic.

pensiunilor crescând de la 70 la 76. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unităţi de cazare din judeţ. în natură. cazare şi alimentaţie. cu precădere cele etnofolclorice. spirituale. Agroturismul dă posibilitatea cunoaşterii mai bine a spaţiului rural cu toate valorile sale naturale. Amplasarea lor trebuie să fie în locuri ferite de poluare şi de orice elemente care ar pune viaţa sau sănătatea turiştilor în pericol. iar evoluţia numărului lor este într-o continuă creştere.O altă modificare importantă s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni.economică şi mediul înconjurător. Această dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorită numărului mare de cereri ale turiştilor de a-şi petrece vacanţa în aer liber.dar însă. viaţa socio. Numărul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judeţului Maramureş în perioada 2000-2004 Tabel nr. o parte din alimentaţia turiştilor este realizată cu produse din producţia proprie a gospodarilor.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numărul pensiunilor agroturistice din judeţul Maramureş 49 55 56 59 59 . de către populaţia din mediul urban. Pe teritoriul judeţului Maramureş sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice.  Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. şi ocupaţionale. Numărul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreză faptului că în satele maramureşene se păstreză.3. încă nealterate tradiţional şi spirituale.

Dintre restaurantele cu specific internaţional existente în judeţul Maramureş menţionăm:  Crama Veche. produse de cofetărie. băuturi şi unele produse pentru fumători[45]. băuturi alcoolice şi nealcoolice de servire sunt specifice ţării respective. Restaurantul cu specific naţional este unitatea de alimentaţie publică ce pune în valoare tradiţiile culinare ale unor naţiuni ( franţuzesc.). INSSE. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România. dar şi datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES. punând la dispoziţia clienţilor o gamă diversificată de preparate culinare. chinezesc. deşi sunt foarte variate.Sursa : Anuarul statistic al judeţului Maramureş 2004.2. Italian. 3. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. Bucureşti Numărul pensiunilor agroturistice din judeţ este în creştere de la un an la altul.Vişeu de Sus.  Hexalit . anul 2000 deţinea 49 de pensiuni iar 2004 .  Casa Veche. Creşterea şi dezvoltarea acestei categori de cazare se datorează numărului tot mai mare de cereri ale turiştilor de a-şi petrece vacanţa la ţară.Târgul Lăpuş. în aer liber şi de a lua parte la activităţile care se desfăşoară în cadrul pensiunilor. Unităţile de alimentaţie publică din judeţul Maramureş nu reprezintă un punct de atracţie turistică. însă pentru gastronomie sunt mai căutate pensiunile agroturistice.59. Alte unităţi de alimentaţie ce merită amintite sunt: . servind o gamă diversificată de preparate culinare.2 Unitǎţile de alimentaţie Unitatea de alimentaţie publică este localul care îmbină activitatea de producţie cu cea de servire.Baia Mare.patisserie. etc.

Situat la 12 km nord-est de centrul oraşului Borşa.2.Restaurant Doi Păuni. linia de teleferic ( de 1900 lungime şi 500 metri diferenţa de nivel) şi teleschi (790 metri) care leagă Complexul Borşa cu vîrful Runcu Ştiorului (1611 metri). De aici coboară o pârtie de schi de 2100 metri lungime. trambulină olimpică naturală (113 metri) amenajată pentru sărituri cu schiurile.3 Instalaţiile şi modalităţile de agrement Cea mai importantă zonă de agrement a judeţului Maramureş o reprezintă staţiunea Borşa. patiserii. pe valea superioară a Vişeului. În apropierea oraşului Baia Sprie se află cabana Mogoşa (731 metri altitudine) unde există un telescaun ce urcă până la vârful Mogoşa (1346 metri altitudine). baruri. etc. unităţi de tip expres.4 Instalaţiile şi modalităţile de tratament . discoteci. baschet. fotbal. . cu o diferenţă de nivel de 500 metri. 3.2. în apropiere de Pasul Prislop.Restaurant Plazza Rebel. etc). braserii.. 3. Aici există variate posibilităţi de practicare a turismului montan şi a sporturilor de iarnă: numeroase trasee marcate. existente în marile oraşe ale judeţului[46]. la 700-850 de metri altitudine. terenuri de sport (tennis de câmp. Alte unităţi de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. pizzeria. Pe lângă unităţile amintite mai există şi fast-food-uri. una din cele mai bune din ţară pentru probele de slalom. cofetării. handball. . el este amplasat la poalele Munţilor Rodna şi Maramureş.Restaurant Union.

a bolilor ulceroase. a colecistelor şi colitelor cronice şi a fomelor simple de diabet zaharat. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. turismul rural şi agroturismul practicat în gospodăriile ţăranilor. etc. accesibilitate). turismul cultural si ştiinţific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoaştere şi vizitare. Maramureşului. intoxicaţii profesionale cu agenţi chimici. Localitatea Săpânţa există un centru de îmbuteliere a apelor minerale . etc. poteci marcate cât mai corespunzător. cel mai important loc îl ocupă staţiunea Borşa. bicarbonate şi calcice recomandate în tratarea afecţiunilor rinichilor şi căilor urinare. Deşi reprezintă interes pe plan local. Gutâi. turismul balnear întâlnit datorită prezenţei apelor minerale. puternic ionizat. precum si rezeravaţii naturale ale Biosferei. Staţiunea climaterică Izvoarele (916 metri) beneficiază de un climat tonic. etc. 3. ale bolilor cronice. Turismul montan este practicat de gamă largă de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la . Ţibleş.duodenale. bisericii şi obiceiuri străvechi. staţiunea Băile Cărbunari merită amintită apelor sulfuroase şi clorurate-sodice indicate în afecţiuni reumatismale. Ea dispune de numeroase izvoare cu apă minerale carbogazoase. ale tubului digestive.3 Principalele forme de turism practicate în judeţul Maramureş Prin relieful variat pe care îl deţine judeţul Maramureş.În acest caz. mijloace de transport pe cablu. Turismul montan s-a dezvoltat şi a fost susţinut de numărul de cabane şi staţiuni care creşte de la un an la altul. magneziene. Turismul montan. utilizat în tratarea afecţiunilor respiratorii. turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme şi anume turismul montan în munţii Rodnei. Întâlnim forme ale turismului montan care necesită un grad de echipare tehnică ridicat (cazare. gastro. neurologice. pârtii de ski. endocrine. etc. datorită prezenţei a numeroase obiective culturale.. Această formă de turism s-a cristalizat printr-o formă organizată la sfârşitul secolului XIX .

Dintre toate traseele ale judeţului cele mai periculoase se află în munţii Rodnei. În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. unul dintre judeţele în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice). etc[47] .munţii Căliman. Nu trebuie decât să priveşti şi să asculţi cu mare atenţie spectacolul ce te înconjoară. cultură şi geografie fără profesor. albastru şi galben ). accidentare. Orice ce persoană care trece prin Maramureş cu siguranţă va avea revelaţia împlinirii personale.). O excursie în Maramureş este o încântare pentru turistul dornic de cunoaşterea valorilor morale şi spirituale ale locurilor. atât de liniştită dar şi atât de bogată. de care trebuie să se ţină cont foarte mult de marcaje pentru a nu apărea incidente majore precum: rătăcire. munţii Ţibleş. nu te va lăsa indiferent. În România a putut fi practicat la o scară largă.Lăpuş ce au altitudini cuprinse între 1300m şi 1839m. punct. care este reprezentat de cele două lanţuri: . Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie. şi anume :"Lanţul muntos al Carpaţiilor".70 ani. banda verticală şi cruce) şi trei culori (roşu. . şi lanţul cristalin al munţilor Rodna şi Maramureş. toate marcajele turistice au un contur exterior alb. pentru că aici sufletul se regăseşte şi trupul se împrospătează. în funcţie de zonă şi masiv. munţii Gutâi. Dintre cele mai importante masive ale judeţului pe care se practică turismul montan. enumerăm : munţii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. Natura se desfăşoară măiestoasă de jur împrejur iar viaţa localnicilor . să afli. prin excelenţă. munţii Maramureşului. conferindu-le locuitorilor.lanţul vulcanic al munţilor Gutâi-Ţibleş. specifice poporului român dar uitate în alte zone. Maramureşul este. cerc. Vei dori să faceţi parte. deoarece pe teritoriul ţării se găseşte un renumit laţ muntos . Durata unor trasee montane în judeţ oscilează între 2-10 ore. max. Judeţul Maramureş deţine 43% o suprafaţă muntoasă. acea nobleţe dătătoare de har.

în zona de creastă nu există adăposturi. având lungimi cuprinse între 200 şi 3000 de metri şi zăpada din decembrie şi până în aprilie. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric tradiţional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. Lacurile Lala Mare şi Lala Mică). pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. pe timp nefavorabil se acordă mare importanţă marcajelor. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. sunt: Borşa. în zona de crestă lipsesc adăposturi. este o zonă de creastă cuprinsă între vârful Pietrosul Rodnei şi vârful Ineu. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone: • Munţii Rodnei. În staţiunea Borşa se poate ajunge atât pe calea ferată cât şi pe şosea pe . în judeţul Maramureş. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare şi staţiunile turistice sau localităţile amplasate în apropierea zonelor montane. staţiunea montană şi balneoclimaterică Borşa este situată la o altitudine de 850 de metri în Munţii Rodnei. Aflată în nordul României. etc. Valea Izei. Dintre cele mai renumite staţiuni ale zonei.să încerci. Rezervaţia Pietrosul Rodnei. pe valea râului Vişeu şi la numai câţiva km de oraşul Borşa. Gazdele dumneavoastră vă vor încânta şi minuna iar tu nu vei rămâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. intens ozonizat dar şi de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afecţiuni digestive şi renale. pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începători cât şi pentru avansaţi. Valea Vaserului. Fiind la o altitudine înaltă şi înconjurată de munţi înalţi (peste 2000 de metri) Borşa beneficiază de un aer curat. Staţiunea oferă condiţii excelente pentru practicarea alpinismului şi a sporturilor de iarnă. Buhăescu. • Munţii Călimării. Alte obiective turistice în zonă care pot fi vizitate sunt mănăstirile. Pentru turiştii pasionaţi de drumeţii montane zona oferă numeroase oportunităţi: Cabana Puzdrea (1540 m). zona Pietrosul şi Iezerul Călimanului.

Mogoşa se află situată pe malul lacului Mogoşa. De asemenea. În apropiere de Rozavlea. Ocna Şugatag şi Izvoare. în Munţii Gutâi şi beneficiază de zăpada abundentă din decembrie şi până.drumurile DN17C şi DN18 care se intersectează cu şoseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistriţa-Câmpulung Moldovenesc-Suceava. prin ospitalitatea şi farmecul maramureşenilor cu totul deosebite.leud . Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei nu există decât drumuri naţionale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin oraşul Borşa)[48]. Dacă nu vă atrag sporturile de iarna şi ajungeţi în zona Maramureşlui în timpul verii. În acest spaţiu etnografic. Rozavlea . în aprilie ceea o face atractivă pentru iubitorii sporturilor de iarnă mai ales că în zonă se mai poate schia şi pe pârtiile din Borşa.Botiza . deseori. pe aceeaşi vale a Izei se află şi localităţile Botiza şi leud care se înscriu în aceeşi notă de tradiţionalism şi istorie maramureşeană şi sunt situate la poalele Munţilor Ţiblesului. prin tradiţiile culturale şi etnografice aparte menţinute încă vii de locuitorii acestor locuri. din Botiza se poate urca până în Poienile . Unul din punctele de atracţie ale localităţii îl constituie biserica declarată monument istoric şi care datează din anul 1717. în judeţul Maramureş. Maramureşul încântă prin frumuseţea peisajelor. Cavnic.Poienile Izei Ca şi alte zone ale ţării. se numără printre cele mai vechi aşezări maramureşene fiind menţionată încă de la jumătatea anilor 1300. Dinspre Satu Mare. pe drumul Naţional DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmaţiei-Borşa-Vatra Dornei). drumeţiile montane pe care le puteţi face vor fi de neuitat (valea Izei. valea Viseului etc). localitatea Rozavlea aflată la o distanţă de 35 km de Sighetu Marmaţiei şi 90 km de Baia Mare. Din Rozavlea şi până în aceste două localităţi sunt circa 15 şi respectiv 6 km. La Mogoşa se poate ajunge pe şosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare.

Muzeul Satului şi Muzeul Memorial din Sighetul Marmaţiei. multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Săpânţa şi Mănăstirea Peri.Botiza . Pe şosea se poate ajunge mergând pe drumurile naţionale DN17C dinspre Bistriţa prin Năsăud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc[49]. În zonă se pot vizita. Cascada Cailor din Munţii Pietrosu. În vederea modernizării şi dezvoltării localităţii. În zona Rozavlea . Muzeul Ţărăncii şi Mănăstirea din Dragomireşti.etc. Această localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întreţinută. Staţiunile Ocna Şugatag şi Mogoşa. În turismul montan zonele sunt practicate şi de alte forme specifice numite sporturi extreme şi anume: mountainbike. mai ales dacă ajungeţi aici vara. snowboard. parapantǎ. . la jumătatea distanţei dintre Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei. alpinism.Ieud se poate ajunge pe calea ferată. Mănăstirea Bârsana din localitatea Bârsana. Cavnic localitate situată în munţii Gutâi. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei. aici zăpada ţine din decembrie până în aprilie.Izei cale de câţiva kilometri. drumeţia. primăria a achiziţionat utilaje de bătătorit zăpada şi o instalaţie de iluminat nocturn şi a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. venind dinspre Năsăud sau Sighetul Marmaţiei până în Vişeul de Sus sau Vişeul de Jos de unde se poate continua drumul cu mijloace auto.

picioarele orizontale şi depărtate. Coborârea în rapel trebuie să se efectueze fără întrerupere şi este recomandabil să se evite suprasolicitările asupra punctului de ancorare (de asigurare).Deseşti-Ocna Şugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Vişeul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura. de pe pod. Escalada – Rapel. se alege un traseu mai dificil. Coborârea în rapel se efectuează cu corpul vertical. Activitatea de mountainbike se desfăşoară la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine.Ocna Şugatag Activitatea se poate introduce şi în completarea altor activiăţti. Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. coborârea unor cascade a căror înălţime ajunge şi Ia 30-35 de metri.Călineşti. aceasta fiind amplasată chiar în apropierea munţii Rodnei.Giuleşti. în funcţie de nivelul de pregătire al participanţilor. Parapanta. Grupul de biciclişti este urmat întotdeauna de către o maşină cu remorcă pentru biciclete şi în situaţia în care un participant renunţă la deplasarea pe bicicletă acesta poate continua drumul cu maşina. Activităţile de alpinism şi escaladă se desfăşoară pentru neiniţiaţi cel mai bine în prezenţa unui profesionist de obicei. de exemplu: întoarcerea de la peşteră sau de la cascade. O zonă în care se desfăşoară acest fel de sport este în staţiunea Borşa. Depresiunea Maramureşului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. O zi de adrenalină pe sub cascade şi în galeriile subterane din adâncul pământului include off-road cu maşini de teren până la cascade.Săpânţa-Sighetul Marmaţiei *Rona de Sus.200 de metri pe stânca sau în gol. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din judeţ şi. numit opt de rapel. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei după terminarea coborârii. cu ajutorul unui sistem de frânare. Cascada Puzdrele[50]. În cazul unei surplombe. pentru cei antenaţi. Astfel.Mountainbike.Vişeul de Sus *Remeţi. mountainbike-ul este practicat în judeţ pe traseele: *Băile Borşa-Borşa oraş.Bârsana. puteţi să vă sprijiniţi pe genunchi. dacă ai învăţat . Cascadele întâlnite pe teritoriul judeţului Maramureş sunt: Cascada Cailor. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 .

prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: căţărare. Canioning . Zona lanţului vulcanic al munţilor Gutâi. în condiţii de siguranţă maxima. Canioning – Bodyrafting. Zborul în tandem este o alternativă sigură şi plăcută pentru ca toţi cei ce doresc să experimenteze emoţiile şi senzaţiile zborului liber fără a parcurge un proces lung de învăţare şi antrenamente. coborârea pe prin defileu Someşului[51]. Aventura este însoţită de echipament corespunzător. echipat cu neopren.Aven – Cascade. toate aflate la distanţe mici unele de altele. peşteri.LăpuşŢibleş şi lanţul cristalin al munţilor Maramureş şi Rodna oferă cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventură: canioane uscate sau cu apa. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant.lecţia bine şi ţi-a reuşit ridicarea de pe pământ. folosindu-te de curenţi. Aceste forme de turism şi anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionişti care au pe lângă ehipamentul necesar adecvat şi o condiţie fizică bună. Pentru prima data în România se organizează coborâri de rafting şi pe timp de noapte. Zborul se desfăşoară cu un pilot instructor autorizat şi experimentat. chei. poţi să zbori ore întregi. Bodyrafting înseamnă coborârea pe firul apei a unui canion. curgere prin tobogane naturale. ei trebuie să ţină seama şi de marcajele taseelor parcurse. si oferă o experienţă fatastică de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântător. văi active prin care mai curge apa. lungi de zeci de metri. atât prin ineditul peisajului. sau fosile prin care cursul de apa a dispărut sau este sezonier. mai ales. O zi de adrenalină înconjuraţi de ape înseamnă offroad cu maşini de teren până în buza malului râului. punctul de plecare în rafting. cât. . cascade. care permite participantului să plutească şi să facă mişcări libere în apă. coborâre. pentru evitarea accidentelor. dotat cu elemente reflectorizante. traversări de marmite etc. cu puţin talent în mânuirea parapantei. proiector montat pe barca. avene şi galerii orizontale. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de văi înguste şi adânci săpate de apǎ de-a lungul timpului. Activitatea este deosebit de atractivă.

a conştientizării importanţei acestui fapt şi a implicaţiilor sale în dezvoltarea societăţii moderne. • Organizarea de excursii în toate zonele ţării. la o altitudine de 490 de metri. Frumuseţea locurilor. multe radioactive. Încă din antichitate. Ocna Şugatag este situată în Depresiunea Maramureşului la poalele Munţilor Ţibleş şi Gutâi. unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prăbuşirea unor părţii de munte. printr-o serie de acţiuni la nivel de şcoli. monumentelor ale naturii şi a zonelor cu regim special de protecţie. o ţară fondatoare a turismului balnear. • Participarea pe bază de proiecte la acţiuni de ecologizare. • Iniţierea unor acţiuni menite să ducă la protejarea rezervaţiilor naturale. Unele dintre ele sunt simple. . practicarea de activităţi cu caracter speologic. Ocna Şugatag -Mogoşa . precum şi iniţierea unor acţiuni de educare a populaţiei în acest sens. Prin complexitatea factorilor de cură pe care îi deţin aceste "uzine ale sănătăţii". • Dezvoltarea reţelei turistice prin acţiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum şi de marcare a noi trasee. a cicloturismului şi alpinismului. altele fierbinţi.Vadu Izei. ospitatalitatea oamenilor. aerul ozonizat. precum şi a elementelor de floră şi faună ocrotite[52]. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. Peste o treime din apele minerale ale Europei se găsesc în România.În judeţul Maramureş există o asociaţie montană care are următoarele obiective: • Atragerea şi angrenarea tinerilor în practicarea activităţilor cu caracter turistic precum şi a sporturilor cu specific montan. România poate fi considerată pe bune dreptate. • Educarea tineretului. pot trata aproape toate maladiile umane. în vederea ocrotirii naturii. bogăţia de obiective turistice şi sărbători folclorice vă vor face să vă aduceţi aminte cu drag şi nostalgie de această staţiune.

la 58km de Baia Mare şi la 20km de Sighetul Marmaţiei. Săpânţa . altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. Centrul Vechi (arhitectura din sec.Pe lângă toate acestea mai există şi izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afecţiuni reumatismale. XIV)[53]. electroterapie . . fizioterapie. Mănăstirea Rona de Sus . În judeţul Maramureş găsim următoarele staţiunii balneare : Ocna Şugatag situată în depresiunea Maramureşului la poalele munţilor de origine vulcanice Ţibleş-Gutâi. ale sistemului nervos periferic. staţiunea Ocna Şugatag are un relief deluros.Oraşul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Artă Populară. brăzdat de apele râului Mara.aflată în localitatea Bârsana şi atestată documentar în anul 1761. Din Ocna Şugatag până în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmaţiei. XV) etc. gimnastică medicală."Cimitirul Vesel". În zona staţiunii Ocna Şugatag se mai pot vizita: .Biserica Romano . ginecologice sau ale aparatului locomotor.Catolică (sec. Mănăstirea Bârsana . În sprijinul acestora stau facilităţile de tratament prezente: bazine cu apa minerală caldă sau rece. aerosoli. În Ocna Şugatag se poate ajunge pe şosea urmând drumul naţional DN18 care leagă Baia Mare de Sighetu Marmaţiei sau pe calea ferată până în gară din oraşul Sighetu Marmaţiei de unde se pot lua mijloace auto până în staţiune.aflată în localitatea Rona de Sus Baia Sprie .

ape clorurosodice iodurate.Datorită prezenţei pădurilor. Boli asociate: afecţiuni ginecologice. B. bromurate. Indicaţiile tratamentului balnear: 1. Budeşti. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase şi iodurate. 4. mănăstirea Bârsana. mărirea particulei. Afecţiuni respiratorii: bronşită cronică.O. precum şi a lacurilor saline din preajma staţiunii. conferă aerosolului temperatură deosebită. reumatism secundar infecţios. traheobronşite. boli profesionale. centrale. reumatism abarticular..R. bronşiiectazii fără episoade hemoptoice. Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. Călineşti şi Giuleşti. . 3. Lângă staţiunea "Ocna Şugatag". 2. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. micoze ocofaringiene. rinofaringite cronice hipertrofice. De la staţiune se pot face drumeţii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibleş.C. infecţioalergice. gonartroze. Sârbi. lacul Firiza unde se fac canotaj. livezilor. Afecţiuni O. laringite. atmosfera este încărcată cu ioni negativi benefici. hipertrofice.catarale. alergice. infecţîos. izvoare crenoterapie. plimbări cu vaporaşul sau se poate pescui. astmul bronşic alergic. emfizen pulmonar. disfuncţii postraumatice: afecţiuni neurologice. Profil terapeutic: reumatismal. status post ionfecţii respiratorii repetate.L.P. endocrine. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb.N. viteza de deplasare. boli cardiovasculare[54]. periferice. artroze periferice. sechele postpneumectorii.: rinosinuzite cronice. sinuzite operate. coxartroze. ozenoase.

câteva dintre reperele terapeutice sunt: afecţiuni reumatismale. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. scade glicemia. Indicaţiile sunt comune pentru apele sufuroase şi iodurate . micoze. aflată la 30 km de Baia Mare. decontracturant. sulful se reabsoarbe prin tegument şi intervine în metabolismul. ginecologice. condroetin sulfric. O altă staţiune aflată în judeţul Maramureş este Staţiunea Izvoare. sodică. efect antiinflamator. împreună cu kinetoterapia reface dinamica articulară. datorită temperaturii băii şi în asociere cu parafină. general. hipertonă. creşte rezistenţa la frig a mucoasei căilor respiratorii. periferice li se pare că şi la persoanele cu spasmofilie asociată. ameliorează deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secreţie patologică.Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronşice. vasodilataţie cu refacerea troficităţii mucoasei. efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. efect histominopaxic şi spasmilitic. creşte mobilitatea articulară. ortopedice. clorurată. revitalizarea epitelului vibratil. Elementul principal de cură este apa minerală în concentraţie mare. Efectele apelor sulfuroase în cura externă: vasodilataţie în reţeaua arterială şi cutanată. pe un platou vulcanic sub vârful Igniş. fluidifiant la nivelul lichidului articular. sulful intervine în cartilagiul articular în componenţa acidului. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice şi fiziologice[55]. îmbunătăţirea circulaţiei arteriale periferice. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente. În această staţiune se folosesc cu precădere sursele cu ape minerale şi nămol. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozenă). în afecţiuni ginecologice inflamatorii. aceasta este o staţiune climaterică şi de schi. au efect mai intens în micoze şi în fluidifierea sputelor vâscoase. afecţiuni neurologice. iodică. este situată la altitudinea de 1003 m. afecţiuni vasculare periferice şi afecţiuni neurologice periferice. exceptând faptul că apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infecţios şi reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerică. Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. .

Din anul 1995 a fost aprobată Legea nr. a fost înfiinţat oficial agroturismul. Cei care preferă să se cazeze la oraş au oferta variata de hoteluri. culturale şi cadrul natural pitoresc. organizaţie nonguvernamentală înfiinţată în 1994. situate într-un mediu nepoluat. hotel. 154/31. două reţele de pensiuni îşi cheamă din şosea drumeţii. 12 . Antrec are 31 de filiale judeşene. moteluri şi pensiuni în Sighetu Marmaţiei. Această formă de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului şi naturii. sociale. tradiţionalul şi modernul stau în aceeaşi casă. Staţiunea Borşa a fost năpădită în ultimii ani de veritabile palate. 1994 care prevede stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasă. în localităţile Vadu Izei şi Onceni. astfel fiind promovată iniţiativa privată în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. membră a Federaţiei Europene de turism rural EUROGITES. printre care şi în judeţul Maramureş. păstrătoare de tradiţii şi cu un bogat trecut istoric. înseamnă atragerea turistului prin ineditul spectacol. SATUL civilizaţia tradiţională cu înseamnă obiceiuri cunoscute de generaţii întregi. Se poate vorbi mult de turismul rural din toată România. Din Borşa pe Valea Izei. una dintre aceste zone fiind şi judeţul Maramureş. infuzia de capital din ultimii ani începe să sporească oferta de cazare a turiştilor. care vor să înnopteze în pensiuni. case cu 3-4 etaje. în care vechiul se îmbină cu noul sau. doar două pensiuni autorizate sunt la dispoziţia Asociaţiei de Turism. agroturismul se defineşte prin: satele turistice drept aşezări rurale pitoreşti bine constituite.În Maramureş. economice şi culturale . care în afara funcţiilor politico-administrative. Prin promovarea unor aşezări rurale cu valori etnografice. cu sărbători strămoşeşti. în Săpânţa. la vreun motel. La circa 20 km. la căsuţe de vacanţă sau în ţarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. dar câteva sunt zonele care se detaşează faţă de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasă. plus mansardă şi demisol. ca sate turistice. Ecologic şi Cultural (ANTREC). Astfel. Dezvoltarea şi promovarea turismului rural românesc este realizată de Asociaţia Naţională pentru Turismul Rural. astfel spus.

 Săcele .sate turistice climaterice şi peisagistice.  Satul Şugatag are arhitectură de lemn tradiţională. Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în relevarea specificului localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . . Această comună fostă Cuhea.  Bogdan -Vodă este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice.Vodă se găsesc vestigiile fostei rezidenţei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova şi al cărui nume îl poartă comuna cu mare fală. Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ şi cele întâlnite pe teritoriul Maramureşului. prelucrarea artistică a lemnului. este un important centru de artizanat: covoare. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan .muzeu sătesc ce deţine vestigii geto-dacice.proprii. atelier renumit de cojocărie.sate turistice etnografice-folclorice . Specialiştii apreciază că întreaga politică de dezvoltare a turismului rural din România trebuie să se facă printr-o cât mai strânsă colaborare cu EUROGITES. unelte tradiţionale locale.pieptare de o mare varietate cromatică . împletituri din nuiele. costum popular cu specific local. ceramică veche. în vederea promovării în fiecare localitate: . îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului şi funcţia de primire şi găzduire a turiştilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedeterminată[56].sate turistice de creaţie artistică şi artizanală . ornamentate cu oglinzi şi ciucuri şi brodate cu negru.

gastro. Astfel.intestinale.  Satul Botiza renumit centru de artizanat în ţesutul scoarţelor şi confecţionarea jugurilor pentru boi. flori. rozeta solară. floarea soarelui. sculptate cu motivul soarelui. sat ce deţine un port popular lăpuşnean autentic. ce reprezintă adevărate arcuri de triumf ale hărniciei şi omeniei acestui colţ de ţară. păsări. semnul soarelui-simbolul vieţii.  Satul Rogoz. Această formă de turism are două obiective : 1) de instruire prin îmbogăţirea cunoaşterii.  Vadu Izei cele mai frumoase porţi de lemn din maramureş sculptate. cămaşa bărbătescă brodată foarte scurtă. Cimitirul Vesel unic în România prin concepţie şi originalitate  Stoiceni. arborele vieţii. fiecare fiind unic şi deosebit prin creaţiile pe care le deţine. aspecte din viaţa şi preocupările oamenilor din zonă. . turismul rural este reprezentat în judeţul Maramureş prin diferite sate şi activitǎţii desfăşurate acolo care atrag turişti. Satul Sârbi prin porţile de lemn.  Săpânţa renumit centru de artizanat . Porţile maramureşene deosebite care imaginând în relief şi culoare . port specific popular local: cămaşa femeiască de Săpânţa cu încreţituri. cergi maramureşene cu motive tradiţionale original. cu motive ornamentale tradiţionale: funia. staiţe. colţişori şi broderie rafinată albă sau galbenă după vârstă. funia. margini în dinţi de lup. comună cu izvor cu apă minerală indicat în tratarea afecţiunilor hepatobiliare.ţesături. făurite de meşteri cioplitori locali cu mult simţ artistic.

în Ieud: Centru Etnografic. în Sighetu . Biserica . Monumentul eroilor (1935). Vizitarea muzeelor: de arheologie. festivaluri de muzică. Turismul cultural se concretizează în: Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice. sărbătători tradiţionale. În acest judeţ există foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. expoziţii şi târguri. parcuri şi grădinii. grădina botanică. naţionale sau regionale. coverturi. Turismul cultural vizează. Există valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional. monumente şi ansambluri de arhitectură şi de artă. recreerea. edificii religioase. Primordială rămâne însă în sfera condiţionări nevoia de cunoaştere şi nu numai ca derivat al ei. istorice. dans. de nivelului de instruire al acestora.2) recreerea resimţită pe plan spiritual prin aflarea unor adevăruri şi cunoaşterea unor forme noi. în principal obiective turistice de provenienţă antropică. teatru. între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti. de civilizaţie. Muzeul Satului Maramureşean. din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. Participarea la evenimente culturale: spectacole de operă.Marmaţiei: Muzeul Maramureşului (1926). Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramureş prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lăpuş: Centru de artizanat şi ceramică. castele. Catedrala Ortodoxă Română. Ţinutul Maramureşului deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică. pentru care cadrul natural oferă majoritatea motivaţiilor. parcuri zoo. istorice. spre deosebire de turismul recreere sau curativ. ansambluri urbane sau rurale. Casa de lemn (secXVIII). ştinţe naturale. monumente. Muzeul Etnografic al Ţării Lăpuşului. balet. Palatul culturii.

precum şi de cǎtre cercetǎtori[57]. E adevarat cǎ Maramureşul este cunoscut pentru aceastǎ civilizaţie a lemnului. gustul înşelǎtor al hornicii. Turismul ştiinţific reprezintă o formă de turism cu potenţial deosebit de dezvoltare datorat. În felul lor de a grǎi şi de a privi lucrurile. Toate aceste caracteristici conferă frumuseţe şi originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de către iubitorii de alpinism şi drumeţii montane. lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovarea obiectivului cultural. Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice şi monumentele de arhitectură care este învechită şi insuficientă.din Deal (1364). o creastă principală lungă şi continuă orientată nord-vest. Cimitirul Vesel. ascultând înţelepciunea bǎtrânilor. Munţii Rodnei prezintă o configuraţie asimetrică cu văi abrupte şi scurte spre nord. Acest judeţ deţine un potenţial turistic de excepţie: unic şi vestit atât prin resursele naturale cât şi prin etnografie şi folclor care a fost păstrat de-a lungul anilor nealterat. Şi atunci. în Şieu : Biserica de lemn (1599 . arhaic al ţǎranilor şi cântecul ceteraşilor poţi înţelege chemarea Maramureşului.UNESCO). . Mănăstirea Moisei (sec XIV . semeţe. în felul lor de a "hori" şi de a fi ca oameni. în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patrioţilor maramureşeni (1972). lungi şi sălbatice spre sud. custuri şi vârfuri abrupte. Muzeul sătesc.UNESCO ). Supranumiţi şi „Făgăraşul nordului”. care şi-a pǎstrat judecata limpede şi neîntinatǎ. biodiversităţii deosebite existente în Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei. Biserica din lemn (1699). nu vei simţi decât un dor continuu şi o dorinţǎ puternicǎ de a te întoarce şi a nu mai pleca. Biserica din Vale (1699).comuna Săcele: în Săpânţa: Centrul de artizanat. Toate acestea îndeamnă practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicată şi în condiţii calitative accesibile. În Rozavlea : Biserica din lemn (1717. lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaţi. graiul fermecat. lipsa spaţiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. în special. fire sǎnǎtoasǎ şi robustǎ. Doar reuşind sǎ simţi puterea magicǎ a maramureşeanului. stǎ farmecul Maramureşului. însǎ mai presus de toate stǎ maramureşeanul. râsul sǎnǎtos al maramureşencelor. pentru tradiţiile pe care ştie sǎ le respecte. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflectă puternic structura geologică.UNESCO). numeroase circuri glaciare.

CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ

Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic şi folcloric, prezenţa unor monumente istorice şi de arhitecturǎ, mulţimea izvoarelor minerale şi prezenţa staţiunuilor climaterice conferǎ judeţului Maramureş un valoros potenţial turistic. Dintre toate acestea, cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turiştii prin frumuseţea şi diversitatea caselor, porţilor tradiţionale, uneltelor, ţesǎturilor, ceramicii, bisericilor, datinilor şi folclorului, unice prin semnificaţie, vechime şi desfǎşurare. 4.1 Aşezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramureşul, vom gǎsi o mulţime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment, din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura, cu oamenii şi creaţiile acestora. Credem cǎ armonia care s-a creat între om şi operele sale integrate în peisajul maramureşean dǎ naştere specificului care individualizeazǎ zona, care-i conferǎ acesteia unicitate. Privitǎ în ansamblu, aşezarea maramureşeanǎ are ca dominantǎ biserica, care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrţi ,,susani" şi „josani". Biserica, în general este amplasatǎ pe un patrimoniu, de unde dominǎ satul. În jurul bisericii este cimitirul satului, unde de secole sunt îngropaţi cei care pleacǎ în lumea de dincolo. Având în vedere criterii etnografice, istorice şi geografice, se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone. Pentru aceste subzone pledeazǎ şi tipul de aşezare şi structura gospodǎriei ţǎrǎneşti, ocupaţiile specifice portul popular şi arta popularǎ în general, obiceiurile şi folclorul, particularitǎţile lingvistice, şi nu în ultimul rând, arhitectura.

1) Subzona plasatǎ în vestul Maramureşului, definitǎ geografic de bazinul Marei şi Cosǎului şi cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana, în care folosirea lemnului de stejar a imprimat construcţiilor anumite caractere. 2) Subzona centralǎ, cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord şi Sǎliştea de Sus, în sud) şi apa Vişeului (de la vǎrsare în nord şi pânǎ la Vişeu de Sus, în sud), în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobşte maramureşeanǎ, incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud, Rozvlea, Bogdan Vodǎ, Şieu, Botiza, Poienile Izei). 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova, grupând şi cǎtunele populaţiei de ruteni, în care arhitectura prezintǎ unele note diferite faţǎ de restul zonei, în ceea ce priveşte planul şi sistemul de decoraţie. 4) Subzona nordicǎ, de-a lungul Tisei, în care se simte mai puternic influenţa arhitecturii oraşului Sighet, precum şi a localitǎţilor urbane de dincolo de Tisa, ducând la anumite fenomene de hibridizare. 5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei şi Vişeului (satele Sǎcel, Borşa, Moisei), mai complexǎ ca structurǎ, în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul şi cu Bucovina. Deşi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern, amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potenţialul turistic al judeţului[58]. 4.2 Meşteşugurile ţǎrǎneşti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului, în special în perioada când satele erau ,,închise", guvernate de un sistem autarhic. Odatǎ create, ele s-au perfecţionat, pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. Torsul, ţesutul şi cusutul. Ambianţa interiorului casei din Maramureş este armonizatǎ de prezenţa textilelor care, prin varietatea lor, bogǎţia formelor, motivelor decorative, a cromaticii şi nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate, dau o notǎ

specificǎ zonei. Dupǎ funcţia ţesǎturilor în cadrul casei se disting: ţesǎturi de uz curent (cerga, ţolul, ţolinca, lepedeul, faţa de perinǎ, ştergarele, faţa de masǎ); ţesǎturi cu caracter decorativ (ţolurile şi cergile de rudǎ, cǎpǎtâie de pernǎ, ţesǎturile de desagi, ştergarele de rudǎ, ştergarele de icoanǎ, ştergarele de blid, feţele de masǎ şi lepedeele care se pun pe rudǎ); ţesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul, dar şi covorul de pe masa pe care este aşezat mortul în coşciug în timpul priveghiului şi al prohodului, ştergarele şi materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare, crijma de botez). Prelucrarea lemnului. Meşteşugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎţia pǎdurilor de foioase şi rǎşinoase, pǎduri care şi astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. Viaţa de azi a impus în Maramureş noi tehnici şi materiale de construcţie. Meşteşugarii de case şi porţi, prezenţi în toate satele zonei, folosesc şi astǎzi vechile tehnici tradiţionale: cioplitul lemnului cu securea, fǎtuitul cu barda, tǎiatul şi crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul şi joagǎrul, securirea pentru drǎnitit, rindele, dǎlţi, sfredele. În cadrul Maramureşului, comuna Sǎpânţa face o notǎ aparte în privinţa artei lemnului. Meşterul Stan Ion Patraş a colorat lemnul sculptat tot de el, în albastru ca fond, iar pentru sublinieri a folosit galbenul, roşul, albul. Stan Patraş a mai lucrat şi mobilier ţǎrǎnesc, miniaturi, picturi pe lemn. Olǎritul. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramureşenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel, Sighet, Ieud. Astǎzi funcţioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel şi cel de la Sighet. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu, absolut inconfundabil, ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ, deoarece prin tehnicile de lucru, dar şi prin forma vaselor şi prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma şi culoarea roşie nesmǎlţuitǎ. Armonia între forma vaselor şi simplitatea motivelor decorative, într-o cromaticǎ caldǎ, dǎ notǎ de vechime şi autenticitate pentru aceste obiecte. Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire, piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colecţiile muzeelor zonale, naţionale şi în multe colecţii particulare. Şi astǎzi vasele ceramice îşi gǎsesc rolul lor funcţional (pentru apǎ,

4. gospodǎria ţǎrǎneascǎ tradiţionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizaţiei lemnului". s-au îndesit de-a lungul drumului principal.crucile . au pǎstrat structura modelului tradiţional. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. Gospodǎria maramureşeanului cuprinde douǎ componente: statutul. dar în general. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. creaţiile sale şi mediu. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ.3 Casa şi gospodǎria ţǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu. rǎmânând un simbol al startoniciei. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ şi naţionalǎ. Casa ţǎranului din Maramureş poartǎ amprenta timpului peste care a trecut şi la care a rezistat. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina. filosofic. În ea este încorporat un sistem existenţial.Locuinţa. curtea cu casa şi ocolul vitelor) şi terenurile din afara gospodǎriei (fâneţe. dar. vâltorile şi uleiniţele. preparatul hranei). la fel ca şi morile. Satul maramureşean. au pǎstrat structura modelului tradiţional. erau confecţionate din lemn. dar şi construcţiile administrative. iar pentru calitǎţile lor estetice se folosesc şi în decorarea interiorului. Din lemn erau şi semnele de mormânt . Casa . pe mǎsura oamenilor locului. Fiecare spaţiu din gospodǎrie este ocupat de o construcţie cu destinaţie specialǎ. livada. Este un semn. Toate componentele. pe lângǎ funcţionalitate. Casa este dovada importanţei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau şi de aceea.lapte. fenomen firesc şi necesar. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. formând o simbioza între om. arhitectura construcţiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. a frumuseţii lor sufleteşti şi a mediului natural care o înconjoarǎ. s-a avut în vedere şi aspectul ei estetic. grǎdiniţa. în general. În Maramureş. pǎdure).şi troiţele de hotar şi ca o sintezǎ a geniului creator ţǎrǎnesc tot din lemn erau construite şi bisericile . pivele. fenomen firesc şi necesar. pǎmânt arabil. o marcǎ culturalǎ şi de civilizaţie a unui popor.

mobilier modern în amestec cu piese tradiţionale. Costumul femeiesc din Maramureş. La gât poartǎ şi azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale şi spirituale. confecţionatǎ . care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramureş. Intrând astǎzi într-o casǎ ţǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenţa produselor textile de tot felul. cu multe elemente specifice locale. geoclimatici a fost şi este supus nevoii de înnoire. 4. se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ şi cojocul din blanǎ de miel. brodat cu lânǎ finǎ. divers coloratǎ. cu elemente comune şi pentru celelalte provincii româneşti. Podoabele femeilor din Maramureş sunt puţine şi sobre. Un loc important în domeniul acestei creaţii îl deţine portul popular[59]. care erau relevante pentru bogǎţia în animale. Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei.4 Portul popular şi obiceiurile Maramureşul. în ultimii ani. ci de mǎrimea şi numǎrul construcţiilor anexe din gospodǎrie. este cǎmaşa de Sǎpânţa. sub aspectul creaţiei populare. pe ansamblu. care. Croiul acesteia este cel tradiţional specific zonei. un amalgam între vechi şi nou. La femeile tinere şi fete. Se renunţǎ cu mare uşurinţǎ şi rapiditate la piesele tradiţionale. în esenţǎ. suferǎ în continuare modificari. confecţionate din pânzǎ albǎ ţesutǎ în casǎ. care mai de care mai colorate. pǎmânt. Interiorul ţǎrǎnesc tradiţional condiţionat de factori social-economici. portul popular. cu mâneca încreţitǎ prinsǎ din umǎr şi decolteul pǎtrat. au devenit din ce în ce mai pregnante. Cǎmaşa tradiţionalǎ bǎrbǎteascǎ. În timp. O cǎmaşǎ bogat ornamentatǎ. vase emailate cu motive strident colorate aşezate în stive pe dulapuri. înşirate şi împletite sau "ţesute" în motive geometrice.maramureşene. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎşile femeieşti. preluându-se îmbrǎcǎminte din comerţ. decolteul şi mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ şi cu fire divers colorate. etnopsihologici.

Sarasǎu şi Iapa. de sens şi funcţionale. moartea. sunt marcate şi de componente sacrale creştine. pǎstrându-şi funcţiile esenţiale. o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc. dar şi cele de peste an. Hainele pǎcurarilor se numesc smolenci şi sunt o marcǎ personalǎ şi semn de distincţie. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic şi ritual. De-a lungul timpului. au determinat apariţia unor ceremonii şi ritualuri de o frumuseţe şi originalitate deosebitǎ. cu note proprii. ca naşterea. Maramureşul şi-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin construcţiile de lemn. în toate satele Maramureşului. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelaţie esteticǎ[60]. în felul acesta devenind impermeabile şi imune la insecte. Pieptarul. în cadrul cǎruia s-au produs şi se produc schimbǎri. Bisericile şi porţile maramureşene Monumentele Maramureşului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. care au contribuit la pǎstrarea şi transmiterea lor peste timp. Momentele importante. la Sǎpânţa. case şi biserici. hotǎrâtoare din viaţa omului. astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. cǎsǎtoria. Toate obiceiurile statornicite în viaţa comunitǎţilor maramureşene. este ţesutǎ în casǎ. este expresia rolului pe . Portul popular este încǎ viu în zonǎ.5 Monumentele de arhitecturǎ. 4. care presupun munci specifice.din cânepǎ şi in. acareturi gospodǎreşti şi unelte. cele din ciclul vieţii. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. este confecţionat din pǎnurǎ şi tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar şi albastrǎ. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor. Se fierb cu scoarţǎ de arin şi capǎtǎ o culoare neagrǎ. a bisericilor de lemn. Prezenţa. evoluând înspre cel artistic. pǎstrând totuşi secvenţele esenţiale iniţiale. Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existenţial al oamenilor şi constituie un sistem de viaţǎ care s-a statornicit în timp. cearǎ de albine şi rǎşinǎ de brad. Încǎlţǎmintea tradiţionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. au trecut în cel ceremonial. dar şi zilele de trecere de la un anotimp la altul. dar care se menţin şi în zilele noastre. mori şi semne de mormânt. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci.

precum şi ale ferestrelor. atât de specifice satelor româneşti. O poartǎ maramureşeanǎ este un ansamblu format din pǎrţi fixe şi mobile . Adevǎrate opere de artǎ. un loc aparte îl au troiţele de hotar. ci pe un sistem de grinzi şi console. dar cu un simţ al esteticului deosebit. pǎmânt. atunci când s-au pǎstrat. ce se sprijinǎ nu pe pereţii clǎdirii. Ioan". "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troiţele din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea[62]. Poarta maramureşeanǎ . având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ. edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ şi caracteristicǎ cultului ortodox. prin echilibrul construcţiei şi prin metafora densǎ a ornamentaţiei. devin monumente. texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. Elemente de decor vin sǎ susţinǎ arhitectura maiestuoasǎ a construcţiei. mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos". la bisericile maramureşene se constatǎ unitatea de concepţie. cetǎţuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Onceşti. datatǎ la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului. care şi-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proporţiilor.sculpturi ca "Sf. Maramureşul are puţine monumente vechi din zid (de piatrǎ. Printre acestea. poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent şi la casele tradiţionale şi care. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramureşene este supraînǎlţarea bolţii naosului. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat. frumuseţea porţilor uimeşte cu atât mai mult cu cât creatorii au fost ţǎrani simpli. În Muzeul Etnografic al Maramureşului din Sighetul Marmaţiei se mai pǎstreazǎ elemente componente .care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viaţa şi spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri[61]. Din punct de vedere al planimetriei. astǎzi trecutǎ în planul artisticului. fǎrǎ pregǎtire specialǎ. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale şi motive decorative deosebite şi de cele mai multe ori. cum sunt denumite de sǎteni. aşezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎţii din muncipiul Sighetul Marmaţiei. Semnele de mormânt sau crucile. Încadramentele uşilor masive de la intrare. cǎrǎmidǎ). Un element important al gospodǎriei maramureşene îl constituie porţile. Între monumentele Maramureşului. adesea cu o înfǎţişare monumentalǎ.

înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. Poarta maramureşeanǎ este. roata şi coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. Soarele era considerat simbolul vieţii. dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. reprezentare care vine de fapt cu aceeaşi semnificaţie. divinitatea mamǎ. şi o marcǎ de identitate culturalǎ. Dacǎ în privinţa arhitecturii locuinţei şi a celorlalte componente ale gospodǎriei tradiţionale s-au produs astǎzi mutaţii nu întotdeauna fericite. dispuşi paralel şi în acelaşi plan. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. dispariţia şi reapariţia ei înseamnǎ deasemenea . ci pânǎ şi pe obiecte de uz casnic. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul uşilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. zonalǎ şi localǎ. Soarele apare nu numai pe porţi. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramureşului. pierzându-se mult din specificul zonal. în afarǎ de atributele deja descrise. Acest motiv îl gǎsim şi în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jur-împrejur. brâul acesta mai ilustreazǎ şi planul de legǎturǎ dintre Cer şi Pǎmânt. Soarele era mǎsura timpului şi simbolul vieţii. În afarǎ de funia rǎsucitǎ. devenirea universalǎ.6 Decorul şi simbolistica lui Cel care va zǎbovi puţin pe pridvorul unei biserici maramureşene va constata. Element decorativ astǎzi. pe ţesǎturi brodate şi pe cruci în cimitire. Porţile maramureşene alcǎtuiesc un capitol important al civilizaţiei lemnului şi vǎzute într-un context european. cǎ decoraţia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a porţilor de la gospodǎriile ţǎrǎneşti din satele regiunii. apariţia. ele reprezintǎ o contribuţie de seamǎ la îmbogǎţirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent. pe acelaşi model. reînnoindu-se an de an pe aceeaşi structurǎ. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ. Luna . la vechile culturi din care a fost preluat. nu fǎrǎ surprindere. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului. Soarele. arborele vieţii. cu raze multe şi dese. confecţionaţi din lemn de stejar. astfel el a fost cunoscut în Maramureş reprezentat sub formǎ de disc."clasicǎ" şi cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ. regina cerului.ca simbol. el avea un rol simbolic. 4. al cunoaşterii şi al înţelepciunii.

simbolizeazǎ fie schimbarea şi curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. îl gǎsim gravat şi sculptat în lemn pe stâlpii porţilor în mai multe regiuni din România. reînnoirea eternǎ. este soarta omului însuşi: "repede ca nenorocirea. a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. cult de circulaţie universalǎ. Luna plinǎ înseamnǎ întregul. ca simbol. şi reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer şi Pǎmânt. Şarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ . Soarele . în descreştere ea îmbracǎ un aspect demonic. "tinereţe fǎrǎ bǎtrâneţe". fie pictat. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. contra anumitor boli. în creştere. veselie. reprezentând iraţionalul. Luna are şi aspecte mai puţin pozitive. subiectivismul. ascuns şi chibzuit ca rǎzbunarea. Luna nouǎ. cultul arborilor. În accepţiunea ulterioarǎ a Bisericii creştine. aratǎ luminǎ. intuitivul. pentru a întârzia putrefacţia corpului. Sculptatǎ în lemn sau confecţionatǎ din diverse frunze sau flori. busuioc. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. Şarpele. ea a fost şi un instrument de torturǎ şi pedeapsǎ. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. înseamnǎ nenorocire. împlinirea. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificaţii dintre cele mai diverse. Arborele sau pomul vieţii este reprezentat în Maramureş fie cioplit în lemn. Crucea însǎşi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. forţa şi puterea sufleteascǎ. În Maramureş este încrustrat pe stâlpii porţilor pǎzind gospodǎria. fie ciclurile anului. de nepǎtruns ca destinul". Roata. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. este "nava luminii care pluteşte pe marea nopţii".nemurirea şi veşnicia. previne şi chiar respinge rǎul. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. Florile erau utilizate în scop profilactic. prin rǎstignirea şi moartea lui Iisus pe cruce. albǎstrele. florile au avut una din cele mai vechi întrebuinţǎri. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. semn de distincţie. pavǎzǎ împotriva bolilor. prin însuşirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. Are semnificaţii magice. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. recompensǎ. Motivul semnificǎ viaţa veşnicǎ. Coroana.puterea trupeascǎ. în special în Maramureş. devenind simbol al creştinismului. el este o moştenire a dendrolatriei. un alt ornament des întâlnit în Maramureş. alteori al rǎului. Luna este în general asociatǎ cu Soarele.

CAPITOLUL 5 CALCULUL ŞI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi şi frecvent utilizaţi pentru exprimarea circulaţiei turistice şi a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turiştilor. densitatea circulaţiei turistice şi preferinţa relativǎ a turiştilor[64]. între anii 2001-2005 . numǎr zile/turist. numǎrul mediu zilnic de turişti. Arta şi civilizaţia popularǎ maramureşeanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii şi civilizaţiei naţionale. generate de un evantai larg de emoţii şi talente cu adânci rǎdǎcini în spaţiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evoluţii istorice şi care au început sǎ fie apreciate şi mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. erau considerate ca simboluri pentru putere. încasǎrile din turism. Analiza circulaţiei turistice a judeţului Maramureş se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5. NT mediu = Σ T / n. unde: ΣT – suma turiştilor înregistraţi într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turişti sosiţi în judeţul Maramureş. fecunditate şi forţǎ regeneratoare[63].1 Numǎrul mediu zilnic de turişti Aratǎ intensitatea circulaţiei turistice într-un anumit interval. grupuri artistice. capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri. durata medie a sejurului.de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn porţile maramureşene.

INSSE.1 Numǎrul mediu zilnic de turişti sosiţi în judeţul Maramureş între anii 2001-2005 . O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investiţiilor din unitǎţile de cazare şi slaba promovare a zonei. şi de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini). Bucureşti Numǎrul turiştilor sosiţi între anii 2001-2005 în judeţul Maramureş este oscilant. Atât numǎrul turiştilor strǎini cât şi al celor din ţarǎ este în descreştere din anul 2001 pânǎ în 2004. Figura nr. Calculul numǎrului mediu zilnic de turişti sosiţi în judeţul Maramureş între anii 2001-2005 Tabel 5. 5.1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005.Tabel nr. în anul 2005 se poate observa o uşoarǎ creştere de la 61 522 în anul 2004 la 62 384 în 2005 (români).2 (turişti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎţii circulaţiei turistice în primii 4 ani iar apoi o uşoarǎ creştere în anul 2005. 5.

4 2001 2002 2003 2004 2005 . le oferǎ şi programe turistice de agrement şi tratament.01 1. Ritmurile de evoluţie privind numǎrul turiştilor sosiţi în unitǎţile de cazare turistica în judeţul Maramureş Tabel nr. acesta creşte şi scade de la un an la altul. turiştii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât şi antropice.19 2003/2002 0. 5. 5. Ritmul evoluţiei privind numǎrul turiştilor români este oscilant. Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judeţul Maramureş se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎţile de cazare turisticǎ din judeţul Maramureş între anii 2001-2005 Tabel nr.95 1.Astfel.2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turişti ce au cǎlǎtorit şi s-au cazat în diferite unitǎţi turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp. 5.01 2004/2003 0. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ. zone care pe lângǎ linişte.01 1.3 2002/2001 0.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evoluţiei privind numǎrul turiştilor sosiţi în unitǎţile de cazare în judeţul Maramureş pe perioada anilor 2001-2005. aceeaşi situaţie o prezintǎ şi numǎrul turiştilor strǎini.09 2005/2004 1. care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinaţii.87 1.91 1.96 0. odihnǎ şi recreere.95 0.91 0.

anul 2005. Bucureşti Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎţile de cazare turisticǎ ale judeţului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: .numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant.numǎrul de înnoptǎri in judeţ scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . Ritmul de evoluţie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎţile de cazare turisticǎ din judeţul Maramureş Tabel 5.2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎţile de cazare turisticǎ din judeţul Maramureş între anii 2001-2005 .numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005. 5. INSSE. Figura nr. dar din 2003 se observǎ o uşoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turiştilor creşte cu câteva unitǎţi. în 2001 situaţia era de 26 560. iar în 2002 de 31 733.Total Români Strǎini 216 283 189 723 26 560 192 820 161 087 31 733 190 700 159 341 31 359 186 185 155 372 30 813 168 264 137 432 30 832 Sursa: Anuarul statistic al judeţului Maramureş.6 .

2 2.3 2.90 0.3 2.98 respectiv 0.19 2003/2002 0.97 0.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a reţine turistul într-o anumitǎ zonǎ. acesta creşte în anii 2003/2002 şi 2004/2003 la 0.5 (zile) 2001 2.10 0.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare .0 2003 2.turiştii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1.84 1.8 2005 2.2 2002 2.Total Români Strǎini 2002/2001 0.84 în anii 2002/2001.97 de la 0.4 2.2 2.1 2.97 0. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0.3 2.98 0. unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turişti Calcului duratei medii a sejurului în judeţul Maramureş între anii 2001-2005 Tabel nr.în cazul turiştilor români ritmul este oscilant. 5.00 Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evoluţiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎţile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: .89 0.98 2004/2003 0. Dsmediu = Σ nzt / T.19 în anii 2002/2001 la 0.2 2.98 în anii 2003/2002 şi 2004/2003.5 1. .98 2005/2004 0. 5.88. crescând apoi la 1.88 1.2 1.0 2004 2.00 în anii 2005/2004.

12 0.2005.18 0. D = Σ T / P. printre cauze numǎrându-se şi lipsa promovării adecvate a potenţialului turistic al zonei.17 0.15 0. durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an.03 2003 519 057 86 194 0.03 2005 535 000 80 072 0. 5.14 0.12 0.14 0.03 Populaţia Turişti sosiţi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populaţiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o creştere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane. .03 2004 520 637 78 837 0. unde: T – numǎrul turiştilor P – numǎrul populaţiei Calculul densitǎţii circulaţiei turistice în raport cu populaţia în judeţul Maramureş Tabel nr.15 0.17 0.Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 . iar în cazul turiştilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere.7 (turişti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0.15 0. În privinţa turiştilor români.4 Densitatea circulaţiei turistice  În raport cu populaţia Pune în legǎturǎ directǎ circulaţia turisticǎ cu populaţia rezidentǎ a zonei receptoare. o primǎ cauzǎ fiind creşterea ratei natalitǎţii în aceastǎ perioadǎ. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investiţiilor moderne din unitǎţile de cazare şi a personalului pregǎtit şi specializat în domeniul turismului.02 2002 520 635 89 389 0. 5.

5.Densitatea circulaţiei turistice scade de la 0. se aflǎ într-o uşoarǎ scǎdere.82 1. D = Σ T / S.24 2.76 2.18 11. neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafeţei de teren.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare (Cuc) .  În raport cu suprafaţa Suprafaţa judeţului Maramureş este de 6 304 km2. unde: T – numǎrul turiştilor S – suprafaţa Calculul densitǎţii circulaţiei turistice în raport cu suprafaţa în judeţul Maramureş Tabel nr.89 12. 5.50 9.67 11.50 2004 12.17 2.18 în anul 2001 la 0.9 (turişti/km2) 2001 14.92 2002 14.81 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densitǎţii turistice în raport cu suprafaţa situaţia este bunǎ.17 în anii 2002 şi 2003 şi la 0.46 2003 13.75 2005 12.70 9.15 în anii 2004 şi 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populaţia gazdǎ şi turişti.90 2. reduce aglomerarea şi poluarea fonicǎ precum şi posibilitatea furturilor şi a imitǎrii comportamentului turistului.

lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judeţului.Este un indicator sugestiv de apreciere a eficienţei cazǎrii. locuri de cazare * nr. zile turist) / nr. slaba pregǎtire a angajaţilor din domeniul turismului şi calitatea redusǎ a serviciilor oferite. Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎţii turistice în judeţul Maramureş. . calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp şi capacitatea de cazare maxim posibilǎ[65]. zile funcţionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎţii de cazare în judeţul Maramureş Tabel nr. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎţii reduse de promovare a judeţului. 5. anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare este în continuǎ scǎdere. Cuc = nr. înnoptǎri (nr.

folclor. cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. inclusiv prin promovarea. tradiţii. socio-culturale.CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori. Una dintre acestea este Federaţia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îşi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ. şi cel cu vocaţie turisticǎ. cu investiţii minime şi condiţii de protejare şi conservare a mediului ambiant. istorie. organizarea şi dezvoltarea agroturismului. sportive. artǎ popularǎ. printr-un mecanism propriu. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piaţa naţionalǎ. Iau naştere diverse asociaţii şi organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea şi dezvoltarea turismului în zonele rurale. ca "pachete" de servicii economice. întâmplator şi mai ales neorganizat.Urmeazǎ Agenţia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îşi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul internaţional de turism. dar spontan. de agrement puse la dispoziţia turiştilor. urmând ca acestea sǎ se desfǎşoare în cadrul natural rural. Agroturismul şi turismul rural trebuie abordate. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidenţǎ. un cadru natural armonios îmbinat. Satul românesc. Începând cu anul 1990. Pe de altǎ . interesul pentru turism rural renaşte. dar mai ales pentru cea mondialǎ. în general. din punct de vedere conceptual. 6. Turismul rural în ţara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna. circulaţia turisticǎ din mediul rural.1 Activitǎţi de management şi marketing în domeniul turismului şi agroturismului din România Agroturismul şi turismul rural sunt activitǎţi economice complexe. sporadic. etnografie. culturǎ. în special. vestigii istorice.

parte. e) . La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare şi potenţialul agroturistic. sǎ-şi punǎ în valoare dotǎrile realizate. Rolul managementului global este acela de a reuni toate iniţiativele individuale. de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie uşor accesibile atât pentru coducere.procedura de catalogare a potenţialului agroturistic. în vederea racordǎrii acestora la o reţea naţionalǎ şi internaţionalǎ. . de vacanţe de calitate şi chiar oportunitǎţi de afaceri. este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare. d) -procedura de existenţǎ şi consultanţǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare şi programe agroturistice. modul de realizare al reclamei şi publicitǎţii.procedura de formare a agenţilor locali. b) . în cadrul unei afaceri 100% private. cât şi pentru oferta agroturisticǎ. Soluţia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piaţa naţionalǎ şi internaţionalǎ o constituie un demers de management şi marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul. Pentru facilitarea intrǎrii în corespondenţǎ cu partenerii interni şi externi.managementul global. creând interesul faţǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experienţe. c) . satul turistic românesc poate contribui la descoperirea ţǎrii noastre ca o posibilǎ destinaţie turisticǎ. sub toate aspectele sale. la toate nivelurile. managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎţi: a) . pe de o parte şi omul (turistul). pe orizontalǎ şi pe verticalǎ. Pentru a crea o reţea naţionalǎ. pe de altǎ parte.procedura de identificare a potenţialului zonal şi global. Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice şi agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. produsele şi preparatele locale[66].

concretizata în cazare. Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi[67]: . pe de altǎ parte. concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în gospodǎrie. * Crearea reţelei zonale. prestarea serviciilor de bazǎ şi suplimentare. circulaţie turisticǎ. . cu sectoarele adiacente acestuia.pensiune.agroturismul şi turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze. * Elaborarea programului de marketing. O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: .realizarea programelor de marketing.pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ. activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii agroturistice. comercializarea acestora direct cǎtre turişti sau prin diferite reţele comerciale. .f) . cultura şi arta popularǎ.turismul hotelier. servicii de alimentaţie . iubesc natura. posibilitatea de a-şi petrece timpul liber în gospodǎriile ţǎrǎneşti. * Identificarea operatorilor locali de turism. * Elaborarea criteriilor de clasificare a unitǎţilor agroturistice. * Elaborarea procedurii de selecţie.

* Promovarea şi publicitatea. . * Atestarea zonei. * Pregatirea ofertei agroturistice. * Formarea operatorilor şi crearea agentului local. * Formarea şi atestarea operatorilor şi agenţilor economici. * Identificarea şi atestarea gospodǎriilor agroturistice. * Evaluarea globalǎ a potenţialului zonei. * Realizarea programului agroturistic. * Catalogarea gospodǎriilor în zona agroturisticǎ.

175 Funcţiile şi obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) .1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. contribuind astfel la stimularea stabilirii populaţiei active în zona ruralǎ. urmǎrind realizarea. ca organizaţie . c) .armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol. d) . prin producerea de bunuri nealimentare.protecţia mediului.folosirea şi diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea parţialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. zootehnic şi silvic în zonele agroturistice. Ecologic şi Cultural (1994). cit. ANTREC. Asociaţia Naţionalǎ de Turism Rural. artizanale. apoliticǎ şi nonprofit. pentru conservarea unor condiţii de viaţǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice. f) . sau a altor numeroase industrii şi meşteşuguri specifice tradiţionale. Activitatea ANTREC-ului.Figura nr.reducerea şi chiar stoparea migraţiei populaţiei rurale spre mediul urban şi stimularea unei pǎrţi a populaţiei urbane în mediul rural. Vergina Buianu. g) . Rodica Tǎnǎsescu. p. pe cât posibil. combaterea tuturor surselor şi factorilor de poluare de orice naturǎ.asigurarea unui nivel de trai şi civilizaţie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎşeneşti. de înaltǎ calitate şi importanţǎ pe piaţa turisticǎ. e) . membrǎ a Federaţiei Europene de Turism Rural.valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale. a unei autonomii energetice a gospodǎriilor şi localitǎţilor rurale. 6. op.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice şi piscicole. este o organizaţie nonguvernamentalǎ. Eurogites. b) .

pe de o parte. cu servicii de cazare şi masǎ. sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni). . a satului românesc ca destinaţie turisticǎ. . bǎi moderne. iar pe de altǎ parte promovarea conceptului de turism rural. . o terapie antistres în naturǎ.schimbǎri de experienţǎ în ţarǎ şi în strǎinatate.identificarea şi popularizarea potenţialului turistic din spaţiul sǎtesc.participarea la târguri şi expoziţii naţionale si internaţionale. . cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ. vizeazǎ. . sisteme de încǎlzire diverse. viabilǎ. un alt stil de vacanţǎ. . . dar dotate la nivelul condiţiilor confortului citadin: camere confortabile. ANTREC este organizaţia cea mai reprezentativǎ.formarea profesionalǎ prin colocvii. realizând în mare parte ceea ce îşi propunea la fondare: . . . ANTREC vǎ propune o alternativǎ.nonguvernamentalǎ.companii de publicitate a pensiunilor şi fermelor agroturistice prin mediatizare. Oaspeţii vor fi gǎzduiţi în case ţǎrǎneşti.înfiinţarea unei banci de date. .editare de buletine informative şi reviste.burse de specializare.realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc.cooperarea cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale de specialitate din ţarǎ şi strǎinatate. seminarii.

Urmare a dinamismului activitǎţii desfǎşurate de cǎtre ANTREC. Asociaţia a reuşit editarea primului CD-rom.. în 15 filiale. Ministerul Educaţiei Naţionale şi însuşi Guvernul României. Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr. Anul 1996 a marcat creşterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale şi ridicarea nivelului calitativ. sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociaţiei premiul "Oscar . Activitatea turisticǎ s-a desfǎşurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. 20/1995. Maramureş. 62/24 august 1994 şi Ordinul Ministerului Turismului nr.Capital" pentru anul 1995. colocvii şi cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Braşov. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000. Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc şi au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri.din care 3 500 de turişti strǎini . referitor la normele şi criteriile de clasificare a pensiunilor şi fermelor agroturistice. . Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din ţara noastrǎ. Bucovina). prin organizarea de seminarii. Delta Dunǎrii şi litoralul Mǎrii Negre şi Ordonanţa Guvernului nr. asociaţia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ. Ministerul Tineretului şi Sporturilor. iar cei al filialelor la 28. reuniuni şi congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a acţiunilor sale[69].invitaţia cu cel mai mare impact social"[68].un sejur mediu de 4 zile/turist. pensiuni sau gospodǎrii ţǎrǎneşti). care au atras 18 500 de turişti . a participat la numeroase evenimente promoţionale (târguri şi expoziţii. ANTREC reuneşte la sfârşitul anului 1995 peste 2000 de membrii. a primului catalog al pensiunilor şi fermelor turistice.Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. recunoscând şi confirmând prin aceasta .

Dintre acestea amintim: " Branimex" şi "Ovidiu Tur" Bran (Braşov). "Montana Service" Vidra (Vrancea). .mai mult de 1 000 de pensiuni turistice şi agroturistice . prezenţa sa în paginile Internetului. care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran. Sirnea şi Fundata. Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural. "Trans Tour" Praid (Harghita). Podurilor şi Protecţiei Mediului. în ultimii ani în România au fost create: . De asemenea. -aproximativ 150.Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : . Pentru soluţionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. în momentul de faţǎ a unui numǎr important de firme ce desfaşoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. dezvoltarea şi promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ. Institutul Naţional de Formare Managerialǎ în Turism. total aproape 25 de turoperatori. Din aceastǎ comisie fac parte specialişti de la ministerele şi instituţiile care-şi pot aduce o contribuţie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Institutul de Cercetare pentru turism. prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. O problemǎ vitalǎ ce se doreşte realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turiştii ce practicǎ turismul rural. Pe langǎ acestea.cei peste 2 500 de membrii. Moeciu. Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în ţara noastrǎ ANTREC şi Autoritatea Naţionalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate şi nu atât pentru cantitate. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. pentru pensiunile şi fermele turistice. nu lipsitǎ de importantǎ este existenţa. "Daragus" Blavanyos (Covasna). Ministerul Tineretului şi Sportului. organizaţi în 28 de filiale judeţene. "Dublion" Campulung (Arges). pentru gazde şi pentru gospodǎriile acestora. Ministerul Apelor.omologate şi clasificate. judeţul Braşov. cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului naţional informatizat de rezervare şi racordarea sa la sisteme similare din ţǎrile membre EUROGITES.000 de turişti români.

pentru ANTREC (Asociaţia Naţională a Turismului Rural Ecologic şi Cultural). . Ovidiu Stoian . (Asociaţia Hotelierilor din România). Buzău. Barmani şi Somelieri din Turism (precursoarea sa. Bistriţa Năsăud.pentru "Cheile de aur".Federaţia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC). . ANTREC au aderat 23 de filiale judeţene. cu peste 2000 de spaţii de cazare situate în zone nepopulate.pentru A.Asociaţia Naţionalǎ a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expediţii. Paul Mărăşoiu .Bran. Rogojanu .. Societatea Internaţionalǎ a Chelnerilor din Bucureşti a fost fondatǎ în 1881).Fundaţia Europeanǎ pentru Învǎţǎmântul Hotelier.Organizaţia Patronalǎ a Turismului Balnear din România. .Asociaţia Naţionalǎ a Ghizilor de Turism din România. George Opris . . . Odată cu constituirea Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) al cărei obiectiv principal este dezvoltarea şi promovarea produsului turistic rural. .T.pentru ACROM (Asociaţia Cabanierilor din România). Se cuvine menţionat numele preşedinţilor fondatori ai câtorva organizaţii profesionale din domenii: Ion C. menţionând ca practic întreaga suprafaţă a României poate fi cuprinsă în activitatea de agroturism: judeţele Alba. Bacău. Popasuri Turistice şi Sate de Vacanţǎ (Romcamping).R.H.Turistic din România.Asociaţia Naţionalǎ a deţinǎtorilor de Campinguri.pentru F. (Federaţia Patronală din Turism)[70].P. primele gospodării agricole destinate cazării turiştilor au fost cele din Culoarul Rucar . . Ulterior. care se evidenţiază prin perpetuarea nealterată a tradiţiilor etnofolclorice si prin peisaje de excepţie.Asociaţia Naţionalǎ Maitres d'Hotel. Maria Stoian . Argeş. Braşov. Moteluri. În mod succint iată câteva din principalele zone cu potenţial agroturistic din ţara noastră.

Maramureş. Sarcina ANTREC în marketing şi promovare este considerabilă nefiind legată de promovarea unui produs stabilit către o piaţă care este conştientă de aceasta. feroviare.Cluj. Căi de acces aeriene. Mult mai important şi fundamental este faptul că trebuie popularizat conceptul atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. Intangibilitatea e cel puţin dificilă de descris în publicitate. Prahova. Dolj. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Săpânţa. Prin natura lor unităţile implicate în turismul rural sunt foarte mici. rutiere. Covasna. Turismul rural în ţara noastră se află într-o perioadă de reafirmare şi lansare a produselor sale atât pe piaţa românească. Satu-Mare. Harghita.2 Modalitǎţi de dezvoltare şi promovare a turismului rural în judeţul Maramureş Ca produse dominant intangibile. indiferent dacă mediul este tipărit. Apare necesar un program de marketing care să promoveze la scară largă întregul sector. Vişeului şi Tisei. Judeţul Maramureş . Publicitatea produselor turistice trebuie să sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turiştii să înţeleagă şi să evalueze serviciile prestate. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestării serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizează serviciul însuşi. ca de exemplu ANTREC . Vrancea. Pline de frumuseţe şi farmec sunt satele de pe Văile Izei. Aspecte concrete ale activităţii promoţionale în turismul rural românesc. Mehedinţi.este renumit prin elementele de etnografie şi folclor. TV sau radio. Mureş. Neamţ. Constanţa. se poate vizita următoarele obiective: muzeele din Baia Mare şi Sighetul Marmaţiei.prin imaginea logo-ului sau sugerează căldura şi protecţia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu tradiţia şi spiritul ecologic al ecosistemelor ce găzduiesc echipamentele şi turiştii. Iaşi. . cât şi pe cea internaţională. Tulcea. peste 200 de monumente de arhitectură populară. serviciile din spaţiul rural nu sunt uşor de promovat. Sibiu. 6. programul de promovare. Marei. Dâmboviţa.

un program educaţional de formare pentru operatori. Promovarea turismului rural şi agroturismului românesc va fi făcută prin intermediul mai multor materiale publicitare.promovarea directă de către public folosind publicitatea uzuală. postere şi broşuri cu imagini.târguri reprezentative comerciale şi pentru consumatori. . din rândul acestora se remarcă tipăriturile. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: .cercetarea pieţei pentru a determina ce îmbunătăţiri trebuie făcute în produs şi în marketing. .servicii de rezervare locală şi centrală care să faciliteze realizarea rezervărilor. în care vor concura toţi operatorii. . cu destinaţie. sub aceeaşi umbrelă. . constituite din: . .legături şi cooperari cu organizaţii internaţionale angajate în promovarea şi dezvoltarea turismului rural. . Planul strategic de marketing ANTREC urmează în mod fundamental o astfel de abordare prin care toţi participanţii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal. . folosirea unor însemne uzuale pe plăci de identificare.material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listează toate casele participante.marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunătăţită începe să se identifice cu o formă alternativă atractivă.alegerea logo-ului şi a sloganului reprezintă un aspect de marcare a produsului. identificarea proprietăţilor. . .o companie de marketing de cooperare.recunoaşterea.

promovarea în acest caz va fi direcţionată în atragerea turiştilor pe termen lung şi scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului. Italia. Berlin. târguri. conferindu-le acea nobleţe plină de har. . expoziţii şi conferinţe. Berlin.participarea împreună cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra. folosind expunerea de broşuri şi postere. Austria. la Bursa Internaţională de Turism Bucureşti. Silleda (Spania). Paris. Milano. Bucureşti. Pe piaţa externă avem categoriile de turişti străini care se consideră a fi deschise către promovarea turismului rural. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultură. Maramureşul este prin excelenţă izvorul cel mai bine păstrat al tradiţiilor strămoşeşti. Dacă sunteţi excursionişti prin Maramureş cu siguranţă veţi . ANTREC participă la târgurile de la Londra. la târgurile regionale de la Budapesta şi Praga.un ghid al echipamentelor de cazare.promovarea turismului rural şi agroturismului în aeroporturi şi la punctele de trecere a frontierei. Activitatea iniţială pe piaţa externă va fi limitată la: . O excursie în Maramureş este o încântare pentru turistul dornic de cunoaşterea valorilor morale şi spirituale ale locurilor. turiştii în circuit prin ţările vecine în special în Ungaria şi tour-operatorii din ţări aflate la distanţe rezonabile faţă de România pe cale rutieră. Este locul în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia. Toate aceste elemente ale activităţii promoţionale sunt canalizate şi spre evenimente promoţionale.piese individuale promoţionale pentru fiecare regiune.. . . în special Germania. specifice poporului român dar uitate în alte zone. circuite tematice sau culturale. după cum urmează: turiştii de tranzit.postere.

Reforma este un proces profund. prin clima sa propice practicării turismului în tot timpul anului. pentru că aici sufletul se regăseste. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodăriile . Ca urmare. român sau străin. Ţara Maramureşului este o ţară cu mare disponibilitate pentru turism. Dar pe măsura ieşirii din criza economică actuală şi a creşterii veniturilor reale ale populaţiei. Principalii factori ai apariţiei şi dezvoltării agroturismului sunt reprezentaţi de: societatea industrializată. Gazdele vă vor încânta şi minuna şi nu vă va rămâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt . necesitatea petrecerii plăcute a timpului liber. prin flora. Natura se desfăşoară măiestoasă de jur împrejur iar viaţa localnicilor . atât de liniştită dar atât de bogată. Una dintre acestea o reprezintă tocmai agroturismul. conferită de resursele variate. în momentul actual. După decembrie 1989. Nu trebuie decât să priviţi şi să ascultaţi cu mare atenţie spectacolul ce vă înconjoară. cultură şi geografie fără profesor. implicit pentru petrecerea timpului liber. Prin diversele forme de relief. turismul românesc a intrat într-o nouă etapă. şi anume aceea a reformei economice. Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie. fauna şi prin monumentele sale istorice şi arhitectonice. a aşezării sale pe principiile economiei de piaţă. veniturile populaţiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare.turismul românesc se află într-o situaţie de criză. Pe de altă parte. cererea turistică se va ameliora şi având în vedere faptul că turismul clasic va rămâne în continuare destul de scump.avea revelaţia împlinirii personale. să încercaţi. nu vă va lăsa indiferenţi. se va orienta mai mult decât până în prezent către alte forme de turism. sunt practic inexistente. Inflaţia a făcut ca tarifele şi preţurile practicate de hotelurile şi restaurantele din staţiunile tradiţionale de turism să fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. să aflaţi. naturale şi antropice cu care este înzestrată. rezultă deci că resursele pentru satisfacerea altor nevoi. poluarea excesivă a zonelor urbane. trupul se împrospătează. de durată şi supus acţiunii unor factori mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Veţi dori să faceti parte. poate să satisfacă pretenţiile celui mai exigent turist.

creşterea calităţii vieţii. transmiterii şi perpetuării tezaurului folcloric.). socio-culturale. de agrement etc. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice.ţărăneşti. excendentul de cazare existent în gospodăriile ţărăneşti. Din cele prezentate rezultă că analiza conceptului de agroturism necesită tratarea acestuia ca un domeniu deosebit de complex. . Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive şi asupra conservării valorilor satului şi colectivităţii rurale. instituţii de interes public. dezvoltarea infrastructurii locale (căi de acces. mijloace de comunicaţie. putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale.etc. modernizarea localităţilor rurale. oprirea exodului tineretului din sate spre oraşe. agroturismul are un rol de regulator. urmând ca acestea să se desfăşoare în cadrul natural rural cu investiţii minime şi în condiţii de protejare şi conservare a mediului ambiant. punerii în valoare a monumentelor istorice. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de muncă. creşterea nivelului cultural şi educaţional al populaţiei rurale. reluării tradiţiei caselor memoriale şi muzeelor. obţinerea de venituri suplimentare de către exploataţiile agricole devenite agroturistice[71]. de feed-back. stoparea migraţiei populaţiei de la sate la oraşe. În cadrul sistemului economiei locale şi a relaţiilor acestuia cu mediul extern. a ofertei de cazare şi a diverselor servicii agroturistice puse la dispoziţia turiştilor de către fermele şi pensiunile agroturistice. puse la dispoziţia turiştilor. pitorescul aşezărilor rurale şi ospitalitatea locuitorilor din satele româneşti. a vestigiilor arheologice şi a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. valorificarea eficientă a resurselor naturale şi antropice existente în zonele rurale. Prin agroturism se realizează valorificarea superioară a cadrului natural. sportive. prin creşterea nivelului de trai al populaţiei rurale.

În concluzie se poate afirma faptul că agroturismul contribuie la recreere. mobilarea şi decorarea interioarelor etc. spre deosebire de structurile de primire din alte ţări. interesul actual al turiştilor pentru satul românesc. să dispună de echipare sanitară modernă. va scădea treptat.În satele turistice etnografice şi folclorice din zona Maramureşului (ex. Trebuie ţinut seama că. Formele şi conţinutul de viaţă citadin au pătruns şi continuă să pătrundă impetuos şi ireversabil şi în mediul rural. Însă agroturismul de calitate nu poate fi realizat fără ca pensiunile şi fermele agroturistice.. specializate fapt ce obligă la o exigenţă maximă. . devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorică a ţării. de popularitate internaţională.) în formele lor originale tradiţionale. aceste localităţi având şanse să devină baze turistice permanente. deosebit de rentabile. cu cât numeroşi săteni din unele localităţi manifestă vădit interes pentru menţinerea stilului de viaţă. iar pentru turiştii care nu rămân în localitate. a tacâmurilor moderne). Bogdan-Vodă) pot fi oferite turiştilor servicii de cazare şi masă în condiţii autentice (mobilier. linguri de lemn etc. meniuri tradiţionale servite în veselă şi cu tacâmuri specifice –farfurii şi străchini de ceramică. specificul etnografic şi spiritual al unor sate româneşti. considerăm că specificul lor etnografic poate şi trebuie să fie conservat şi perpetuat. echipament de pat în stil popular. Acest deziderat trebuie urmărit cu atât mai mult. se află într-un declin. în general. décor. cele din România sunt oferite de turismul internaţional prin intermediul unor agenţii de turism. tehnicile de lucru. refacere şi reconfortare. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizării. ci numai vizitează. Cu mai multă receptivitate şi cu puţin interes din partea organelor administrative şi de specialitate. Abordând viitorul unei localităţi rurale din perspectivă turistică şi adaptându-le acestui scop. Păstrarea şi perpetuarea folclorului şi îndeosebi a etnografiei (portul. În aceste sate se pot organiza expoziţii artizanale permanente (cu vânzare). În caz contrar. pentru mediul rustic. îmbogăţind cunoştinţele şi înflorind personalitatea umană. se poate perpetua. arhitectura. chiar şi în condiţiile civilizaţiei contemporane. se pot amenaja una sau mai multe gospodării. la cerere. cu muzeu etnografic în aer liber.

Comisia Zonei Montane şi ANTREC trebuie să se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioară a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilităţile de adaptare a clădirilor existente. sunt multe de făcut. gospodăriile ţărăneşti trebuie să fie sprijinite printr-o serie de facilităţi pentru aceste activităţi. Multe regiuni din România. unicate poate în lume. Ecologic şi Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES. Specialiştii apreciază că întreaga politică de dezvoltare a turismului rural din România trebuie să se facă printr-o conlucrare cât mai strânsă cu EUROGITES. organizarea. organizarea cu sprijinul corpului de experţi de la Asociaţia Naţională de cursuri de pregătire profesională pentru deţinătorii de structuri turistice rurale. Lipsa căilor de acces. Centrele teritoriale se vor ocupa de următoarele probleme: atragerea de noi membrii şi crearea în zonă a unui curent de opinii specifice de marketing. asigurarea cuprinderii în catalogul naţional a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. fermelor agroturistice. în etapa actuală.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureşului . Ministerul Turismului. A fost adoptată legea privind scutirea de impozite pentru o perioadă de zece ani pentru cei ce practică turismul rural. nu pot fi integrate în reţeaua de turism. din punct de vedere al peisajelor. atât în legislaţie cât mai ales în asigurarea infrastructurii.Pentru aceasta. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. la nivelul fiecărui centru teritorial a unor acţiuni promoţionale de genul "Zilele porţilor deschise pentru vacanţe la ţară.. cel puţin o dată pe an. Asociaţia Natională pentru Turism Rural." 6. precum şi prin colaborarea pe bază de parteneriat cu asociaţii regionale sau naţionale. acordarea de asistenţă tehnică la întocmirea documentaţiilor pentru clasificarea şi participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zonă. Adevărat. S-au aprobat norme de clasificare a pensiunilor. În acest sens. a telecomunicaţiilor.

. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramureşului vom utiliza un tabel după cum urmează[72]: • În prima coloană sunt evidenţiate principalele elemente de atracţie a zonei.. . III.n – numărul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o notă cuprinsă în intervalul [1-4]. În consecinţă. indicele de atractivitate total va trebui să fie cuprins în intervalul [1-4]. .. VI... V. fiecare dintre ele având următoarea semnificaţie privind atractivitatea lor: 1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acordă doar elementelor componente ale capitolelor I.2.. • La baza urmatoarelor trei coloane stă coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are următoarea formulă de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecărui element (resursă) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (notă) i = 1. II.Indicele de atractivitate al unei zone se foloseşte în scopul amenajării turistice a acesteia şi arată gradul în care această zonă beneficiază de resurse turistice naturale sau antropice capabile să atragă un flux mare de turişti în cazul amenajării unor structuri materiale în această zonă. IV. În aceste condiţii tabelul va arăta astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureşului .

2 .3 IV.01 2 0.01 2 0.06 4 0.02 .06 .02 3 0.12 rurale .10 .ape minerale terapeutice 0.iazuri 0.ansambluri urbane (centre 0.04 4 0.biserici din lemn 0.02 . Resurse naturale 0.02 ruinate .feroviar 0.02 3 0.05 3 0.10 3 0.09 .02 3 0.lacuri 0.05 4 0.monumente de arhitectură 0. Accesul 0.02 3 0.01 2 0.ansambluri.06 istorice ale oraşelor) .monumente şi situri 0.03 4 0.păduri 0.02 3 0.06 .02 .06 .monumente ale naturii 0.01 2 0.03 3 0.12 populară (locuinţe săteşti) .Tabel nr.02 3 0.02 3 0.fauna de interes cinegetic 0. palate 0.24 .25 .02 . conace.02 .01 2 0.01 2 0.castele.rezervaţii 0.vegetaţie de interes turistic 0.09 .02 4 0. Poluarea mediului 0. curţi.peisaj 0.cetăţi 0.16 mănăstireşti .folclor 0.02 3 0.02 3 0.etnografie 0.clădiri civile urbane 0.biserici şi ansambluri 0.06 III. Resurse antropice 0.1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) Nivel calitativ Indice de (ci) atractivitate (I) I.06 .02 1 0.domeniu schiabil 0. teatre) .aerian 0.03 4 0.06 .reţea hidrografică 0.02 3 0.06 (primării. domenii 0.30 .03 3 0.rutier 0.ansambluri tradiţionale 0.06 II.06 arheologice . 6.15 .clima 0.02 .06 .08 .03 2 0.

12 0.balnear . Resursele antropice deţin o pondere puţin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indică faptul că turiştii se vor deplasa în zonă atât pentru unele cât şi pentru celelalte.Giuleşti (51 km ). op.25 practicate .V. Nicolae. p. 51 Indicele de atractivitate de 3.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judeţ.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf.Deseşti (42 km)-Hărniceşti (45 km ).24 0.04 1 4 3 4 4 3 0. 6.06 0.25 este cuprins între intervalul [1-4] şi depăşeşte jumătatea intervalului de unde rezultă că în zona aleasă se poate realiza o amenajare turistică în condiţii optime.06 0.12 3.2 0.agroturism .05 0.rural .Vadu Izei (109 km) - . care sunt principalele obiective ale judeţului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici găsim Rezervaţia naturală ChiuzbaiaMara (39 km) Cheile Tătarului. Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judeţ datoritǎ potenţialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona şi capacitǎţii acesteia de a atrage turişti din toate colţurile ţǎrii cât şi din strǎinǎtate.25 0.cultural TOTAL Sursa: prelucrare după Băltăreţu Andreea. Prezentarea unui circuit turistic în judeţul Maramureş Regiunea Maramureşului dispune de o gamă mare de resurse turistice naturale şi antropice dintre care putem enumera cele mai importante localităţi.04 0.montan .24 0.Săpânţa (84 km) Cimitirul Vesel şi Centrul etnografic Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmaţiei (103 km) . Forme de turism 0. cit.Sighetul Marmaţiei (65 km ) Grădina Morii şi Muzeul arhitecturii populare maramureşeneCâmpulung la Tisa (78 km ) .

Surdeşti ( 37 km ) .Cavnic ( 25 km ) .Baia Sprie (10 km) Rezervaţia naturală Chiuzbaia Mogoşa (19 km ) Staţiunea Mogaşa .Deseşti (126 km ) .Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea.Cavnic (147 km ) Mogoşa ( 153 km) Staţiunea Mogaşa -Baia Sprie (162 km) Rezervaţia naturală Chiuzbaia Baia Mare (172 km).Rozavlea ( 103 km ) .Siseşti ( 42 km ) .Strâmtura (11 km ) .Baia Sprie ( 170 km ) . 5)BaiaMare (o km) .Budeşti (135 km ) .Petrova (65 km ) Pădurea Ronişoara.Baia Mare (168 ).Cavnic (25 km ) .Cerneşti (15 km ) .Baia Mare (56 km).Petrova ( 115 km ) -Bârsana (125 km ) Călineşti (136 km ) Budeşti (143 km ) Cavnic (155 km ) Mogoşa (161 km) .Budeşti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva şi Centru etnografic (UNESCO) Călineşti ( 44 km ) . .Mara (129 km ) .Bârsana ( 117 km ) .Călineşti (128 km ) . 2) Târgul Lăpuş (o km ) Cheile Lăpuşului .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Maicii Domnului şi Mănăstirea Bârsana .Strâmtura (61 km ) Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Copalnic (22 km) .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.Baia Mare (180 km). Sprie (158 km) Rezervaţia naturală Chiuzbaia .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Şieu (71 km ) .Ruscova (106 km ) . Arhangheli Mihail şi Gavril .B. Mănăstirea Bârsana şi Centru etnografic . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervaţia naturală ChiuzbaiaMogoşa (19 km )Staţiunea Mogoşa .Vişeu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxă şi Defileul Vaserului Vişeu de Jos ( 96 km ) .Giuleşti (117 km ) -Hărniceşti (123 km ) .Vişeu de Jos (84 km) .Dăneşti (40 km ) .Budeşti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha şi Biserica din lemn Cuvioasa ParaschevaCălineşti ( 44 km ) .Baia Sprie (46 )Rezervaţia naturală Chiuzbaia .Baia Sprie (10 km ) Rezervaţia naturală ChiutbaiaMogoşa ( 19 km ) Staţiunea Mogoşa .

Coordonatele principale ale programului se disting după cum urmează: Traseul programului este următorul: Bucureşti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Deseşti – Hǎrniceşti – Giuleşti – Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânţa – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmaţiei – Vadu Izei – Giuleşti – Hǎrniceşti – Deseşti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucureşti. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramureş Circuitul ales reprezintă un traseu ce străbate cea mai mare parte a judeţului Maramureş. Alegerea acestui traseu se datorează bogăţiei de atracţii turistice naturale şi antropice prezente în acest judeţ. având ca principal punct de atracţie Cimitirul Vesel de la Săpânţa.Toate aceste trasee se pot parcurge cu maşina. făcându-se popasuri de câteva ore sau cazări la pensiunile agroturistice din localităţi pentru a putea vizita toată regiunea Maramureşului. şi astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta. Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru maşină iar turişti sunt cazaţi în apropiere sau se încearcă păstrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule. Număr de turişti: 20 Număr de ghizi: 1 ghid specializat în arta şi folclorul românesc şi vorbitor de limbi străine Număr de şoferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Număr de zile: 8 zile (7 nopţi) . Noutatea acestui traseu constă în redescoperirea şi cunoaşterea într-o lumină nouă şi mult mai atrăgătoare a punctelor turistice deosebit de atractive presărate de-a lungul unui cadru natural pitoresc.

08.08.08.Baia Sprie .Sighetu Marmaţiei .30: Întâlnire în Piaţa Unirii.2006 .Hǎrniceşti – Giuleşti – Vadu Izei: 14 km 5.Vadu Izei – Giuleşti Hǎrniceşti – Deseşti – Mara .Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa ZIUA 1: 1.Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6. . Bistriţa cu scurte opriri.2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3.08.Bucureşti – Baia Mare: 550 km 2. Mureş.08.Deseşti – Hǎrniceşti: 35 km 4.Câmpulung la Tisa – Sǎpânţa: 12 km 7.2006 Ora 7.08. Tg.2006 .2006 .Perioada desfaşurării: 1-8 august 2006 Număr de km parcurşi: 1. Bucureşti.Baia Mare: 90 km 8.2006 – Sǎpânţa .Câmpulung la Tisa .08. Plecare cu Minivan-ul către Baia Mare pe traseul Braşov.08.2006 – Baia Mare – Bucureşti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmări în principal vizitarea următoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .2006 .08.2006 – Baia Sprie – Mara .

casa Iancu de Hunedoara. Ora 19.00: Cazare şi cina la hotel Mara (3*).30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete). Vechiul Han al oraşului. .30: Sosire Baia Mare. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Deseşti ridicată în anul 1770. Ora 9.08. porţi monumentale. Muzeul judeţean. Ora 20. Creasta Cocoşului.2006 Ora 8.2006 Ora 8.00: Cazare şi cina tradiţională în ambianţa unui taraf de muzică populară la pensiunea Vlad (3 margarete).08. Turnul Mǎcelarilor. ZIUA 3: 3.30: Plecare către Baia Sprie unde se vor vizita rezervaţia naturală Chiuzbaia.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete). şopronuri pentru fân şi alte biserici din lemn.08.2006 Ora 8.Ora 16.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). Ora 19. case. vizitare Biserica din Lemn. Biserica Sfânta Treime. Lacul Albastru.00: Cazare şi cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrniceşti ZIUA 4: 4. ZIUA 2: 2. Muzeul de Mineralogie şi biserici de lemn.30: Plecare către Mara – Deseşti – Hǎrniceşti unde se vizitează Cheile Tǎtarului. Ora 9. Turnul lui Ştefan.

2006 Ora 8. adevărate arcuri de triumf rustice. deasupra uşii de la intrare. clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judeţului Maramureş care. Aici se vizitează clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche construcţie din oraşul Sighetu Marmaţiei ce datează din secolul al XI-lea. traseu care oferă pe lângă peisaje de un mare pitoresc şi satisfacţia vizitării unora dintre cele mai vechi biserici din lemn. Aici se vor vizita Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf.30: Plecare către Sǎpânţa unde se vor vizita Cimitirul Vesel şi Centrul etnografic. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramureşului.08. Ora 19. pe fronton.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9.0. precum şi a unui şir întreg de porţi maramureşene.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9. Ora 19. Grădina Morii şi Muzeul arhitecturii populare Maramureşene.30: Plecare către Giuleşti – Vadu Izei. .30: Cazare şi cina la Vila Doina în Vadul Izei ZIUA 5: 5.30: Plecare către Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa.30: Cazare şi cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6.Ora 9.2006 Ora 8. Nicolae.

Măiestrit lucrate. ele au ca ornament elementul tradiţional pentru Ţara Maramureşului: semnul soarelui.Hǎrniceşti – Deseşti – Mara . l-au transformat într-un adevărat muzeu. simbolul vieţii. Piaţa Unirii Analiza de preţ a circuitului turistic . Se poate spune că satele maramureşene reprezintă o imensă Galerie de artă populară. Braşov Ora 17. ZIUA 7.Vadu Izei – Giuleşti . Ora 19.30: Cazare şi cina la pensiunea Adriana (3 margarete).30: Sosire în Bucureşti. Coloritul crucilor şi textele pline de umor eternizează ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte.30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9.08.30: Cazare şi cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8. unic în lume. 7. Vestitele porţi maramureşene sunt adevărate „cărţi de vizită” ale sculpturii în lemn.Sighetu Marmaţiei . obiceiurile reprezintă originale demonstraţii de artă populară.2006 Ora 8. puternic colorate.08. uluieşte prin originalitatea sa.2006 Ora 8.Baia Mare Ora 19.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete). Tg.30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa . cusute cu migală şi fantezie. Mureş.30: Plecare către Bucureşti pe traseul Bistriţa.Cimitirul Vesel de la Săpânţa (la 18 km de Sighetu Marmatiei). Ora 9. În zilele de sărbătoare decorul lor este completat de costumele localnicilor.Baia Sprie . Crucile de lemn sculptate şi pictate de meşterul popular Stan Patraş.

Biserica din Lemn. Lacul Albastru. unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judeţului Maramureş şi de a îl aduce în acelaşi timp în atenţia turiştilor de pretutindeni. şi prezintă în programul turistic următoarele obiective: în Baia Mare . Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Deseşti. Vechiul Han al oraşului. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: . pentru că în final să rezulte preţul total de vânzare pe persoană. respectiv pentru cele 20 de persoane.Circuitul turistic maramureşean se desfăşoară în perioada 1-8 august 2006.rezervaţia naturală Chiuzbaia. apoi totalul preţului de vânzare pentru întreaga acţiune. Turnul Mǎcelarilor. Biserica Sfânta Treime.crt Articole de calculaţie Elemente de cheltuieli Elemente de calcul (RON) Valoare (RON) 1 2 3 4 5 Cheltuieli directe Cheltuieli cu cazarea 35 RON/np*7 245 nopti Cheltuieli cu 40 RON/zi*8 zile 320 alimentaţia Cheltuieli cu 1280 25.2 Nr. Grădina Morii şi Muzeul arhitecturii populare Maramureşene în Sighetu Marmaţiei. 6. Muzeul de Mineralogie şi biserici de lemn. Creasta Cocoşului. alături de comision şi asigurare.6 transportul km*2RON/100 km Cheltuieli culturale Cheltuieli cu 15 ghidul 4900 6400 512 300 . în Baia Sprie . Calculaţia preţului de vânzare Tabel nr. Muzeul judeţean.grup de familii Organizatorul grupului şi al circuitului turistic este ANTREC. Turnul lui Ştefan. observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli.grup de turişti români sau străini . casa Iancu de Hunedoara. Centrul etnografic şi Biserica din lemn Sf. Calculaţia preţului de vânzare este înfăţişată în următorul tabel. Nicolae în Vadu Izei. Cimitirul Vesel şi Centrul etnografic din Sǎpânţa.

2 402. 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizării tabelului nr.transport Bucureşti – Baia Mare .74 770. Ioana. Preţul vânzare – persoană cuprinde următoarele servicii: . Bucureşti.Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa – Baia Mare – Bucureşti . Casa Iurca.6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Total costuri Rotunjiri Total preţ de vânzare Total preţ de vânzare în euro Cheltuieli cu şoferul Cheltuieli organizatorice Alte cheltuieli 15 50 670.4 15420 15420 4400 Sursa: Neacşu Nicolae.06 20. Adriana şi Vila Doina .36 254. Cernescu Andreea – Economia turismului. pensiunile Vlad.cazare la hotelul Mara din Baia Mare. Editura Uranus. Acest preţ este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci şi foarte atrăgător în acelaşi timp pentru străini. Reglementări.83 15410.Baia Sprie .masa în stil tradiţional .52 771 771 220 300 1000 13412 1341.2 reflectă faptul că preţul total de vânzare/persoană este de 771 RON echivalent a 220 euro.12 12. Studii de caz. 6.6 67.servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc şi vorbitor de limbi străine Se acordă facilităţi : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% .

acolo unde aceştia se desfac în douǎ ramuri: Rodna şi Munţii Maramureşului. internetului şi televiziunii. diversificat şi concentrat prin existenţa unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. Circuitul turistic în zona Maramureşului va fi promovat prin intermediul agenţiilor de turism.Preţul nu include costurile intrărilor la obiectivele turistice. cǎi ferate. CONCLUZII Înzestrat cu un potenţial turistic deosebit de variat. Edmound Picard. a unui potenţial faunistic şi floristic bogat în specii şi ecosisteme singulare în Europa. închizând depresiunea cu acelaşi nume. primele definiţii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. judeţul Maramureş se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din România şi chiar din Europa. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. Importantǎ zonǎ turisticǎ a ţǎrii noastre. . cu factori naturali de curǎ balnearǎ.37% din suprafaţa ţǎrii şi o populaţie de 535 000 locuitori (2005) şi se întinde în partea de nord a Carpaţilor Orientali. (ANEXA 2). judeţul Maramureş este situat în extremitatea de N-NV a României. excursionist. între 47 020’00” şi 48000’15” latitudine N şi 22052’30” şi 25007’30” longitudine E. Maramureşul are o suprafaţǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. mai cu seamǎ. Hunziker. care au încercat sǎ formuleze şi sǎ delimiteze urmǎtoarele noţiuni: turist. vizitator. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. cǎi aeriene (aeroportul Tǎuţii Mǎgherǎuşi – situat la 10 km de Baia Mare). Cǎile de acces ale judeţului sunt cele clasice: şosele. cǎlǎtor. W. cu un patrimoniu cultural – istoric şi arhitectural de referinţǎ mondialǎ. însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. la graniţa cu Ucraina. În cadrul judeţului întâlnim numeroarse oraşe.

Judeţul Maramureş are o economie de tip industrial-agrarǎ, principalele ramuri de activitate fiind agricultura, industria şi construcţiile. Relieful judeţului este predominant muntos, acoperind 43 % din suprafaţa acestuia. Clima este temperat continentalǎ, cu ierni aspre şi veri rǎcoroase. Reţeaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitaţiilor în zonele montane, unde îşi au izvorul majoritatea râurilor, şi are o lungime de peste 3000 km. Principalele râuri ale judeţului sunt: Someş, Lǎpuş, Iza, Vişeu, Vaser şi Mara. În munţii Rodnei se gǎsesc şi câteva lacuri naturale: Iezerele, Buhǎescu, însǎ cel mai important lac al judeţului este Firiza (10 ha). Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ, marmota de munte, cerbul carpatin, vulpea, iepurele etc. Tot aici întâlnim mai multe rezervaţii naturale, cea mai importantǎ fiind Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei, cu o suprafaţǎ de 3 300 ha. Una din atracţiile principale ale judeţului sunt bisericile din lemn ce s-au menţinut de-a lungul timpului aproape nealterate şi care deţin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) şi Biserica din lemn din Surdeşti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa (1721). Sǎpânţa uluieşte lumea cu frumuseţea unicǎ a „Cimitirului Vesel”, creaţia lui Ion Stan Patraş, în care coloritul crucilor evidenţiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte, nu îngenuncheazǎ în faţa ei, ci o considerǎ o simplǎ trecere, necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vieţii. Maramureşul este „ţara” oamenilor tari şi colţuroşi la chip ca piatra, „ţara” oamenilor harnici şi buni la suflet ca pâinea caldǎ. Motivele ornamentale ale porţilor maramureşene, cergile înflorate, covoarele, portul, ciopliturile mǎrunte, icoanele pe sticlǎ şi multe alte comori tradiţionale prezente în acest judeţ îţi vor dezvǎlui înclinaţia spre frumos a maramureşenilor, transformatǎ în mǎiestrie, în vocaţie atunci când urmǎreşti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor şi caselor din lemn.

Pentru a deveni o destinaţie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judeţul Maramureş are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ, mai ales din punct de vedere al agrementului care, în ultimii ani, a devenit o motivaţie foarte importantǎ în paracticarea turismului. Judeţul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turiştii pot reveni la o viaţǎ simplǎ, departe de banalul cotidian şi de toate problemele legate de aglomeraţia urbanǎ. În cadrul acestor pensiuni, turiştii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte şi la activitǎţile specifice ţinutului: olǎrit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc. Datoritǎ potenţialului natural şi antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judeţ sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiinţific, rural, agroturism. Numǎrul turiştilor sosiţi în ultimii ani s-a mǎrit, ceea ce înseamnǎ cǎ atracţia cǎtre acest judeţ este în creştere, însǎ aceştia nu au înnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate cǎ unitǎţile de cazare sunt variate şi numeroase. Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judeţul deţine unitǎţi de cazare ce funcţioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an, mai ales în sezonul de varǎ. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎţi turistice dezvoltate în zona Maramureşului sunt: crearea de programe şi fonduri pentru cofinanţarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ, corelarea programelor naţionale cu cele de interes local şi regional, extinderea comunicaţiilor în zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente şi moderne, promovarea potenţialului turistic zonal prin participari la târguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, întocmirea de broşuri cu informaţii despre potenţialul turistic al zonei şi cu imagini sugestive în acest sens, mediatizarea pensiunilor şi fermelor agroturistice. Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie, culturǎ şi geografie fǎrǎ profesor. Nu trebuie decât sǎ priviţi şi sǎ ascultaţi cu mare atenţie spectacolul ce va înconjoarǎ. Natura se desfǎşoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viaţa localnicilor , atât de liniştitǎ dar atât de bogatǎ, nu vǎ va lǎsa indiferenţi. Veţi dori sǎ faceţi parte, sǎ aflaţi, sǎ încercaţi.

Deşi suntem la început de drum, avem totuşi succese în turismul rural din România. De la lună, la lună tot mai mulţi turişti români sau străini ne solicită pentru petrecerea vacanţelor. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospăt, o plimbare pe cărările munţilor, uliţa satului, câteva clipe în faţa unei expoziţii artizanale, o plimbare cu sania trasă de cai, câteva ore visând în faţa sobei? Cum să nu alegi această lume minunată a satului în locul hotelurilor zgomotoase?

BIBLIOGRAFIE
• • BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabilă a teritoriului”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism internaţional. De la teorie la practică”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2004 BRAN FLORINA, MARIN DINU, ŞIMON TAMARA – “Turismul rural. Modelul european”, Editura Economică, Bucureşti, 1997 CÂNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, ŞIMON TAMARA – “Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului”, Editura Universitară, Bucureşti, 2003 CÂNDEA MELINDA, BRAN FLORINA – “Spaţiul geografic Românesc”, Editura Economică, Bucureşti, 2001 CIOCULESCU ŞERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA – “România. Ghid turistic”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969 COCEAN P., VLĂSCEANU GH., NEGOESCU B. – “Geografia generală a turismului”, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2003 CRISTEA A. – “Gestiunea activităţilor de turism”, Editura Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2003 DĂNCUŞ MIHAI – “Zona etnografică Maramureş”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986 FIRUŢĂ CORINA, CORI SIMIONA ION – “România. Obiective turistice”, Editura Alcor, Bucureşti, 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografică a României”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism”, Editura Economică, Bucureşti, 2003

• •

• •

• • •

• •

org www. Editura Expert. Bucureşti.. Editura Bioterra..antrec. 2003 NEGUŢ SILVIU. Editura Fax Press. INSSE. Bucureşti Revista Vacanţe şi Călătorii. MANOLE V..alpinet. 2003 SNAK OSCAR. Editura Meridiane. 2003 MITRACHE S. – “Arta veche a Maramureşului”.. MANOLE V. D.. Judeţul Maramureş”. POSEA A. – “Judeţele patriei.. BARON PETRE. Editura Sylvi... Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 2002 Revista Vacanţe şi Călătorii. ISTRATE I. STOIAN M. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natură. Editura Uranus. 2003 NEACŞU NICOLAE. Editura Bioterra. SUDITU BOGDAN – “Geografie economică mondială”. Bucureşti.• MIHALACHE ST. 2003 ŞTEFĂNESCU I.. – “Economia turismului”. Editura Ştiinţifică. 2001 NISTOREANU PUIU – “Ecoturism şi turism rural”.ro • • • • • • • • • • • • • • • • • • • . Bucureşti. Marketingul serviciilor turistice”. Bucureşti. BARON P.agroturism. TĂNĂSESCU RODICA. 1996 MINCIU RODICA – “Economia turismului”. Bucureşti. 35/nov. nr. Bucureşti. STOIAN M. “Economia turismului. Editura ASE. Bucureşti.. BRAN F. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestări servicii agroturistice. Studii de caz. Bucureşti. Editura Fax Press. – “Agroturism şi turism rural”.com www.. Editura Uranus. 1974 Anuarul statistic al judeţului Maramureş. CERNESCU ANDREEA. turism rural”. ISTRATE I. 1968 POSEA GR. BRAN FLORINA – “Agroturism. BUIANU VERGINA – “Management agricol şi agroturistic”.2002 www. nr. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU. MOLDOVAN C. Bucureşti. 25/ian. NEACŞU N. Editura Meridiane. Editura Institutului de Geografie. Editura Universităţii Independente Dimitrie Cantemir. Bucureşti. om. 2000 MINCIU RODICA. 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramureş”. NEACŞU NICOLAE – “Economia turismului”. Reglementări”. economie”. Bucureşti.

org www.ro www.hoinari.ro www.ro www.infoturism.apmbm.maramures.ro www.ropedia.• • • • • • • • • • • • • • • • • • www.vacantesicalatorii.ro www.emaramures.romaniatourism.ro www.com www.infotravelromania.romaniatravel.borsa.ro www.ro www.ro www.mfinante.ro www.ro www.ro www.turism-catalog.insse.org .carpati.incdt.wikipedia.ro www.ro www.fonduriue.romanianmuseum.mturism.ro www.

servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc şi vorbitor de limbi străine Se acordă facilităţi : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Ne puteţi contacta la adresa noastrǎ Str.Baia Sprie . tel.com . nr. 3 22 22 22. Ioana. Nuferilor. Adriana şi Vila Doina .Baia Mare – Baia Sprie .masǎ în stil tradiţional . 5. sect.Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa – Baia Mare – Bucureşti . e-mail: maraholiday@yahoo.cazare la hotelul Mara din Baia Mare. Bucureşti.transport Bucureşti – Baia Mare .Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – Sǎpânţa PENTRU NUMAI 220 € Preţul vânzare – persoană cuprinde următoarele servicii: . Casa Iurca. 3. pensiunile Vlad.

NU EZITAŢI SĂ NE CONTACTAŢI! ANEXA NR. 5 Pensiuni din Maramureş 1.pensiune cu 2 margarete . Pensiunea Petreuş Irina .

retrasǎ. şi de un foişor în care o sǎ vǎ puteţi relaxa sau servi masa. Acces auto: la 700 m dupǎ intrarea în Botiza o luaţi la stânga. Pensiunea dispune de o curte mare. italiana. spaniola. Pensiunea este prima casǎ pe dreapta şi are o poartǎ tradiţionalǎ. plinǎ cu flori. Limbi strǎine vorbite: franceza. Stǎpâna casei este amabilǎ şi vǎ va delacta cu o mulţime de bucate tradiţionale. engleza Structura pensiunii : Parter: • 3 camere cu paturi duble • 1 baie tradiţionalǎ. aşezatǎ la 5 m de râul Botiza. sufragerie Casa: Parter: • 2 camere cu 2 paturi simple • 1 baie modernǎ • sufragerie Casa tradiţionalǎ: Parter: • 1 camerǎ cu pat dublu • 1 baie modernǎ • sala de mese Etaj: • 1 camerǎ cu pat dublu • 1 camerǎ cu 2 paturi simple • 1 baie modernǎ .O pensiune frumoasǎ.

Camere: 5 Capacitate de cazare: 10 locuri Facilitǎţi : • camerǎ cu obiecte tradiţionale • transfer auto de la gara Iza • încǎlzire cu sobe de teracotǎ • animale acceptate în curte • curte mare pentru parcare • gara: 22 km; staţie autobuz: 300 m; aeroport: 100 km Activitǎţi : • plimbare pe jos la Ieud sau Poienile Izei • vizite la bisericile din lemn din Maramureş, Muzeul Satului din Sighet, Cimitirul Vesel din Sǎpânţa. • plimbare cu cǎruţa sau sania • searǎ muzicalǎ cu ceteraşi • vizitǎ la meşteri artizani locali • grǎtar la iarbǎ verde Preţuri : Cazare: 5 EUR/persoana Masǎ: 3 EUR/pers. mic dejun 4 EUR/pers. prânz 4 EUR/pers. cinǎ Contact :PETREUŞ IRINA şi ROXANA nr. 771, ŞIEU Jud. MARAMUREŞ Telefon: 004 0262 334 129 Mobil: 004 0727 724 895; 004 0742 994 215 Personal web: www.ruraltourism.ro/petreus 2. Pensiunea Berbecaru Victoria - pensiune cu 2 margarete.

O pensiune frumoasǎ, formatǎ din douǎ case: una tradiţionalǎ şi una modernǎ, la distanţǎ de 50 m una de alta. Casa este bogat decoratǎ cu multe covoare tradiţionale. Stǎpâna casei este meşter artizan şi vǎ va ajuta sǎ învǎţaţi cum se fac covoarele tradiţionale. Casa tradiţionalǎ este un loc unde puteţi regǎsi trecutul Maramureşului (rǎzboi, car de lemn, etc.) Acces auto: pensiunea este a doua casǎ în dreapta bisericii vechi de lemn din centru Botiza, şi are o poartǎ tradiţionalǎ din lemn. Limbi strǎine vorbite: : franceza, engleza, germana, spaniola, japoneza Structura pensiunii : Casa: Parter: • salǎ de mese • 1 camerǎ cu pat dublu • 1 camerǎ cu pat extensibil • 1 baie modernǎ Etaj: • 2 camere cu 2 paturi simple • 2 camere cu pat dublu • 1 baie modernǎ, hol mare Camere: 6 Capacitate de cazare: 12 locuri

Casa tradiţionalǎ: Parter: • atelier • camerǎ muzeu • 1 baie modernǎ

Etaj: • 4 camere cu 2 paturi simple • 2 sǎli de baie moderne, terasǎ Camere: 4 Capacitate de cazare: 8 locuri Facilitǎţi : • transfer auto de la gara Iza • încǎlzire centralǎ cu lemne • animale acceptate în curte • curte mare pentru parcare • gara: 22 km; staţie autobuz: 50 m; aeroport: 100 km Activitǎţi : • puteţi învǎţa sǎ ţeseţi covoare şi sǎ le vopsiţi cu colori vegetale • vizite la bisericile din lemn din Maramureş, Muzeul Satului din Sighet, Cimitirul Vesel din Sǎpânţa. • plimbare cu cǎruţa sau sania • searǎ muzicalǎ cu ceteraşi • grǎtar la iarbǎ verde • plimbare pe jos ghidatǎ la Ieud sau Poienile Izei Contact : BERBECARU VICTORIA nr. 743, BOTIZA Jud. MARAMUREŞ Telefon: 004 0262 334 107; 004 0262 334 207 Mobil: 0723 775 848 Fax: 004 0262 334 107

2. Pensiunea Chindriş Dumitru — pensiune cu 2 margarete.

Facilitǎţi : • Acces cu automobilul • Monumente istorice • Informare • Grup sanitar • Baie cu cadǎ • Telefon • Televizor color în pensiune • Animale acceptate • Pensiune completǎ Posibilitǎţi de recreere oferite: echitaţie. dupa Primǎrie cca 30m pe un drum imediat la dreapta. plimbǎri. Direcţia spre pensiune este semnalizatǎ. engleza. iar la cerere se poate asigura pensiune completǎ. Pensiunea oferǎ o camerǎ cu pat dublu. pescuit. drumeţii.Pensiunea se aflǎ în centrul comunei Ieud. Limbi vorbite: franceza. .

Suditu Bogdan.mfinanţe. op. agroturism. 25/ianuarie 2002. Bucureşti. Şimon Tamara. p. Erdeli George. 291 [18] [19] www.. p. Peptenatu Daniel. Şimon Tamara. Stoian M. p. 2004.. 1997. Şimon Tamara. nr.278 . Modelul european. turism durabil.. p. Şimon Tamara – Potenţialul turistic al României şi amenajarea turisticǎ a spaţiului. cit.. op. cit.ro Cocean P.fonduriue. p.. Editura Economicǎ. 14 Bǎltǎreţu Andreea – Turism internaţional. Marin Dinu. nr. ecoturism. p. Şimon Tamara.mturism. Erdeli George.. cit. p. cit. Peptenatu Daniel. Peptenatu Daniel. – Geografia generalǎ a turismului. 204 [4] [5] www. Bucureşti. Peptenatu Daniel. Editura Universitarǎ. 130 [13] Mihalache St. Bucureşti. Bucureşti. Vlǎsceanu Gh.org [3] Neguţ Silviu. 1996. Editura Sylvi. cit. De la teorie la practicǎ. Marin Dinu. op. p. Negoescu B.. p. Erdeli George. 17-19 Bran Florina. 190 [1] [2] www.. turism rural. 35/noiembrie 2002. 2003. Bucureşti. 2003. Istrate Ion. 20 Cândea Melinda. Editura Fax Press. 13 [9] Cândea Melinda. p. Suditu Bogdan – Geografie economicǎ mondialǎ. cit. Bucureşti. Erdeli George.ro Bran Florina. p. Şimon Tamara. Bucureşti. 16 *** Revista Vacanţe şi cǎlǎtorii. Editura Sylvi. Editura Economicǎ.wikipedia. Manole V. Şimon Tamara – Turismul rural. 275 Cândea Melinda. 130 [6] [7] [8] *** Revista Vacanţe şi cǎlǎtorii. Erdeli George. op. p. Peptenatu Daniel.. 282 Cândea Melinda. Editura Economicǎ. Editura Meteor Press.13 [10] [11] [12] Cândea Melinda. Bran Florina – Spaţiul geografic românesc. 29 [14] Vasile Glǎvan – Turism rural. Bran Florina – Agroturism. 2001. p. op. p. p. op. 2001. p. 147 [15] [16] [17] Cândea Melinda...Neguţ Silviu. 2003. Bucureşti.

Aurora Posea – Judeţele patriei – Judeţul Maramureş.ro Şerbov Cioculescu.ro www. 777 www.wikipedia. 158 [36] [37] [38] [39] [40] www.romaniatravel. p.hoinari. Posea.insse. cit. Institutul de Geografie.ro www.org www.maramures. cit. 782 [24] [25] [26] [27] [28] www. Bucureşti. p. om.agroturism.ro www. 781 www. 1980.com Firuţǎ Corina.[20] [21] [22] [23] www. Editura Meridiane. Ion Cori Simiona – România. p. Bucureşti.org Tufescu Victor – România: naturǎ.romaniatourism. p.org www.wikipedia. 125 . Editura Stiinţificǎ. p. p.infoturism. Sebastian Bonifaciu. p. Bucureşti.ro www.ro www.ro Gr.carpati. 89 [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] www.wikipedia. 325 Dan Ghinea – Enciclopedia geograficǎ a României.apmbm. 2002. 780 Ghinea Dan. 1969. Bucureşti.vacantesicalatorii. Mircea Grigorescu – România. cit.insse. Bucureşti. op. Ghid turistic.ro Ghinea Dan. Editura Enciclopedicǎ. Obiective turistice. 2002. op. p. Moldovan. C.org Ghinea Dan. op. economie. Editura Alcor. 1974.maramures.

Aurora Posea.incdt. Editura Sport-Turism. 175 Minciu R.infoturism. Aurora Posea.ro www.ro www. Editura Fax Press. Bucureşti. 90 [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] Cristea A. Editura Universitatea Creştinǎ Dimitrie Cantemir. 2000. p.. 163 I. Bucureşti. op.turism-catalog.hoinari. 11 [57] [58] [59] [60] [61] www. Istrate I.. Posea.D. Cit.hoinari.infotravelromania. p. 87 [54] [55] [56] www.alpinet. Posea. 73 . p. Moldovan.. – Economia turismului. p. 2003.. Editura Meridiane.ro Gr. 1968.ro www. p. 223 www. pag 179 Cristea A. cit. p.ro Mitrache S. op.hoinari. Stoian M.ro Minciu R.ro www. 175 www. p.ro Dǎncuş Mihai – Zona etnograficǎ Maramureş. Op.org www.romanianmuseum. Ştefǎnescu – Arta veche a Maramureşului. cit. Editura Uranus.emaramures.ro www. Bran F. p. C. op.[41] [42] [43] [44] www.com Gr. C. 2003. Moldovan. Manole V.ro www. – Gestiunea activitǎţilor de turism.cit. Bucureşti.ropedia... Bucureşti.borsa. Bucureşti.. – Agroturismul şi turismul rural. 1986.

p. op. Editura Meridiane. p. 1968.ro www.infoturism. 175 [68] [69] [70] [71] www. 145 Simion Cristian Ovidiu. Editura Bioterra. Bucureşti. 2003. Bucureşti. 1993. p. Editura ASE.antrec. p. 56 Dǎncuş Mihai. Bucureşti 2003. 2003. 127 Bǎltǎreţu Andreea – Amenajarea turisticǎ durabilǎ a teritoriului. cit p. 53 [72] . p.ro www. Bucureşti. Bucureşti.ro Mircea Bogdan – Prestǎri servicii agroturistice – Marketingul serviciilor turistice. Neacsu Nicolae – Economia Turismului. Bucuresti.34 Snak Oscar. p. Vergina Buianu – Management agricol şi agroturistic. Rodica Tǎnǎsescu. Baron Petre. 491 [65] [66] [67] Nistoreanu Puiu – Ecoturism şi turism rural. Editura Sylvi. Editura Expert. 2003.antrec. 2003. p. 78 Minciu Rodica. Baron Petre. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. Neacsu Nicolae – Economia turismului. Bucuresti. Editura Bioterra.[62] [63] [64] Pop Mihai – Arta lemnului în Maramureş.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful