8

23 - 29 decembrie 2010

AU TRECUT ANII…
Amintirile unui martor ocular la evenimentele de la Târgu- Jiu, din DECEMBRIE 1989
Se împlinesc in aceste zile 21 de ani de la Revoluþia din decembrie 1989. Aceasta nu sa derulat numai la Timiºoara ºi la Bucureºti ci ºi la Târgu-Jiu. Unul dintre cei care a participat la evenimentele petrecute atunci in municipiul nostru a fost si Ion Rovenþa. Iata cum isi aminteste acesta felul în care au reacþionat târgujienii în acele zile memorabile: “În Tg-Jiu evenimentele au debutat prin acþiunea dlui. ing. Ciucã Ghorghe care, cu câteva minute înainte de fuga lui Ceauºescu, a venit având în braþe ramuri de brãduþ cu floricele ºi lumânãri pe care le aprindea ºi le punea de jur împrejurul Mausoleului Ecaterinei Teodoroiu, în faþa Comitetului Judeþean de Partid (Consiliul Judeþean de azi – N.R.). S-a luat de el miliþianul postat la poarta instituþiei. Noi cei care eram la geam ºi priveam scena auzisem la radio despre fuga lui Ceauºescu, moment in care s-a facut zarvã mare în clãdire. Imediat am deschis geamurile ºi am început sã þipãm la miliþian, iar el derutat a intrat în clãdire. Derutat era ºi Gheorghe Ciucã fiindca nu ºtia de fuga lui Ceauºescu. Entuziaºti, am ieºit cu toþii afarã în faþa Comitetului. Au inceput sa intre în clãdire tineri ºi, la scurt timp, au început sã arunce de la balcon tablouri ale lui Ceauºescu, cãrþi rupte, dosare ºi documente aprinse. Eu eram în Piaþã lângã colegii mei ºi iam spus lui Toma Popescu (contabilul nostru ºef, actual judecãtor) : “ Nea Tomicã, hai sã intrãm cã ãºtia dau foc la clãdire”. Acela a fost momentul în care am intrat în clãdire, în evenimentele ce au urmat.Am intrat în biroul primului secretar împreunã cu Ionuþ Alionescu, colegul ºi prietenul meu. El a deschis o listã cu cei ce se aflau acolo la etaj ºi voia sã mã treacã primul în listã. Urgenþa era alta. Am luat o pagina dintr-un dosar de acolo ºi în sala Maurã am însãilat câteva idei pentru a le rosti de la balcon, ca bucuria de moment sã nu degenereze. Am rostit cele câteva fraze, în Piaþã fiind cam 200 de persoane, toate entuziasmate de momentele pe care le trãiau. Fiind la balcon am vãzut cã s-a produs o busculadã cauzatã de o persoanã ce avea pistol, la intrarea în Proiectãri, persoana respectivã fiind imobilizatã. Am revenit în birou unde Ionuþ Alionescu m-a inregistrat în lista lui la nr. 19 ºi am primit o hârtiuþã ºtampilatã, apoi la douã zile s-a mai pus o ºtampilã pe ea dupã care s-au fãcut legiþimatii. Ulterior, în listã s-a introdus o persoanã pânã în numãrul 19 ºi aºa am coborât la numãrul 20 în lista bãtutã la maºina mult mai târziu. Când a venit dl. Toni Greblã eram în biroul primului secretar mai mulþi tineri printre ei aflanduse si Directorul ziarului Universul Ionel Cilica-Deaconu ºi dansul a propus sã ne organizãm. I s-a dat ascultare deplinã. S-a aºezat în scaunul primului secretar, pe care nu se aºezase nimeni dintre cei prezenþi, ºi a scos din birou câteva dosare, o sticlã de whisky ºi un cartuº de Kent, pe care l-a bagat la loc. Apoi a iniþiat cateva convorbiri telefonice cu Bucureºtiul. La rândul sãu, senatorul Toni Greblã (PSD) sustine acum, sã patruleze pe strãzi în cele patru direcþii în oraº. Toti cei 12 ºi-au schimbat hainele la subsol cu uniforme de gãrzi patriotice iar numele lor este posibil sã existe trecute acolo în evidenþe. Când sã plece în patrulare, pe trasee fix stabilite în comun, a venit ºi un grup de þigani care voiau sã meargã ºi ei în patrulare ºi cãrora le-am spus sã se organizeze singuri acolo pe Meteor, sã nu existe incidente. La Apãrarea Civila era ºef un domn mai în vârstã, cu pãrul alb, ºi Huidu Dumitru, fostul meu coleg de liceu. Odatã cu seara a venit ºi domnul Vanca Artemiu în biroul primului secretar, care a adus cu el un plus de luciditate ºi calm specifice ardelenilor. In biroul sã mergem sus în munte la lac, la Cerna, unde se auzise cã se afla Manea Mãnescu, fostul prim ministru, împreunã cu alþi foºti demnitari. Am mers împreunã cu Ionuþ la IPAMRECUM, la dl.director Voinea care ne-a dat un ARO cu ºofer ºi pe inginerul Lalu în ajutor. Am plecat cãtre Cerna ºi urcând spre lac am întâlnit un tractor cu remorca plinã cu fãinã, navete de pepsi ºi alte bunuri. Transportul era însoþit de un anume Ioniþã ce avea cu el o puºcã de vânãtoare. La un moment dat s-a pus problema sã-l arestãm dar nu am fãcut-o pentru cã nu aveam împuternicire în acest sens de drept pentru care am intrat forþând intrarea cãci altfel nu puteam sã-l informãm despre cele petrecute. La ora 1,30 s-au auzit focuri de armã automatã la bariera ªuºiþei cand mergeam spre casa, peste Pod, sã-mi schimb hainele cu unele mai groase. În noaptea de 24 spre 25 decembrie, în faþa Consiliului Judeþean era puþinã lume ºi aceea tensionatã. A fost un moment de cumpãnã, alimentat de incertitudinea ce domnea în jurul prinderii lui Ceauºescu. A venit o Rabã, claxonând ºi dând ture de jur împrejurul pieþei, chemand astfel oameni sã apere clãdirea, sã apere ideea de Revoluþie. Era ceaþã ºi frig. În data de 25 decembrie, era dimineata de Crãciun, am vãzut defilând pe strãzi grupuri de tineri. Fãceam planuri, liste, deplasãri în oraº. Un soldat ce era în post lângã Consiliu a tras din greºeala un foc în plan vertical uitându-se pe cer dupã elicoptere cu teroriºti. În acel moment a început sã se distribuie, în Consiliu, pistoale anumitor persoane din Armata. Zvonistica era încã mare. Partea reala este ca dl. Burciu de la BNR, pe care l-am vãzut aºteptând, venise în Consiliul Judeþean în legaturã cu un transport de bani trimis de BNR ce nu a putut trece de Sadu, soferul maºinii fiind declarat în mod eronat terorist. . A venit ºi vestea legatã de execuþia lui Ceauºescu. Agitaþia a luat sfârsit pentru moment cãci urma sã înceapã o alta, mai târziu un pic, legatã de partide, sedií de partid, de ierarhii, de viitoarele alegeri, de privatizare, de spaþii comerciale, de afaceri. În data de 30 decembrie 1989 la Casa de Culturã a Sindicatelor a avut loc constituirea Consiliul Judeþean Provizoriu al FSN unde tinerii nu au fost invitaþi. Împreunã cu Ionuþ Alionescu ºi cu alþi tineri am intrat totuºi în sala unde se þinea ºedinþa. Personal am luat cuvântul ºi, la propunerea dlui. G.Manoniu, am fost ales vicepreºedinte, nu am acceptat ºi am propus în locul meu pe dl.director Diaconescu Doru.. Dupã ºedinþã am fost la dl.dr. Fometescu Doru care mi-a spus cã am pneumonie ºi mi-a dat tratament Penicilinã injectabil din 6 în 6 ore, aºa cã pânã pe 3 ianuarie am fost în afara evenimentelor. Pânã la plecarea mea, în iunie 1990, m-am implicat în rezolvarea unor situaþii curente ºi ocazionale ale judeþului, lucrand în cadrul Comisiei Economice: (urmare în pag. 9)

destul de modest, cã meritul sãu a fost acela cã, de pe 22 decembrie, ora 11.00, a coordonat activitãþile care au dus la schimbarea regimului la Tg.-Jiu: “Absolut toate mãsurile s-au luat sub conducerea mea. Asigurarea pazei la depozitele de alimente ºi protecþia principalelor unitãþi economice: termocentrale, abatorul ºi fabrica de bere”. Dar, sa-l lasam pe concitadinul nostru, dl.Ion Rovenþa sa-si continuie destainuirile despre acele zile din decembrie 1989 la Tg Jiu si Gorj: Intre timp, am vãzut de la balcon o companie de Armatã, condusã de cãpitan Chiriac Vasile, venind în pas de defilare ºi luând poziþie de jur împrejurul clãdirii. I-am privit cu lacrimi în ochi. Clar, armata era cu noi Am mers apoi la intrarea din spate a clãdirii ºi cu acceptul ºi ajutorul ofiþerului ºi a doi subofiþeri de la subsol, de la Apãrare, am organizat patru grupe de câte trei tineri îmbrãcaþi în uniforme de gãrzi patriotice

primului secretar, au urmat discuþii tensionate în legãturã cu teroriºtii ºi cu zvonurile legate de acþiunile lor. În ziua de 23 decembrie, la orele 11, am primit un transport de pâine caldã de la Fabrica de Pâine ºi de þigarete de la Fabrica de þigarete, cu acceptul directorilor, pentru soldaþii care stãteau în posturi de jur împrejurul clãdirii Consiliului Judeþean. Împreunã cu doi ofiteri, am fost în patru întreprinderi, ºi anume: IRUM, Ciment, IMUPF ºi Þigarete, unde am stat de vorbã cu directorii care au acceptat sã constituie, 24 ore din 24 ore, detaºamente de gãrzi patriotice îmbrãcate în uniformã, de câte 30 de persoane, înarmate ºi cu muniþie pusã la dispoziþie de cãtre Armatã. Scopul era sã avem în cele patru direcþii ale oraºului forþe locale de rezistenþã în faþa aºa - ziºilor teroriºti. În ziua de 24 decembrie, dimineaþa la 7:30, dl. Greblã ma chemat pe mine ºi pe Ionuþ Alionescu si ne-a spus

la nimeni. Am mers în urma tractorului pânã acasã la Ioniþã unde s-a apucat sã descarce ºi ne-a confirmat cã nu se afla nimic suspect la lac. Se însera ºi certitudini nu aveam legate de Manea Mãnescu, asa ca am revenit spre Târgu-Jiu, mergand din primãrie în primãrie sã vedem cum se organizeazã oamenii pe plan local. Am rãmas uimiþi la Stãneºti, de modul lor de organizare ºi desfaºurare în teren. În celelalte primãrii erau câte douã persoane la telefon, foarte vigilente. La primãria Runcu, de la intrare spre Sohodol, în timp ce eram în curte, a tras antiaeriana dinspre Tg-Jiu spre Sohodol. La scurta vreme, au trecut douã camioane cu soldaþi. Aceste camioane, mergând în amonte, au distrus barierele metalice care blocau intrarea pe Valea Sohodolului . Se lãsase frig, iar de mâncat nu mâncasem decât niste biscuiti primiti în dimineaþa de Piþãrãi. La intrarea în biroul domnului Greblã, am fost opriþi de paza pusã, pentru cã nu aveam legitimaþiile actualizate,

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful