Regimul, partidele şi sistemul politic din România

În primul rând trebuie specificat de la bun început că această carte se adresează unui public clar delimitat şi anume: persoanelor interesate de realitatea spectrului politic românesc care stăpânesc în acelaşi timp instrumentele necesare acestora. Cartea menţionată , “Regimul, partidele şi sistemul politic din România’’ a apărut în colecţia Societatea politică şi îi are ca autori pe Cristian Preda- decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii -Bucureşti şi pe Soare Sorina- absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti care publică numeroase articole despre sistemul politic din România într-o perspectivă regională comparată. Apariţia cărţii pe piaţă se produce în anul 2008, la Editura Nemira, ea îndreptându-şi atenţia în special acelor persoane dornice de a înţelege si de a aprofunda sistemul nostru politic autohton. Volumul de faţă, explică relaţia dintre alegeri şi guvernare, pornind de la interacţiunea partidelor în cadrul constituţional oferit de regim. Întreaga lucrare a lui Preda Cristian şi Soare Sorina îşi propune să descrie principalele etape ale construirii regimului politic autohton postcomunist plecând de la instituţiile sale principale. Cartea îşi face intrarea în mintea potenţialilor cititori cu o introducere din care aflăm că, acest volum a preluat anumite elemente din lucrarea”Partide şi alegeri în România postcomunistă”(1989-2004), publicată de Cristian Preda în anul 2005 la editura Nemira cât şi din teza doctorală a Sorinei Soare, publicată în 2004 la Bruxelles sub titlul”Les partis politiques roumaines après 1989”. Analiza întregii cărţi a avut ca puncte-cheie, datele şi evenimentele înregistrate până în martie 2008 care au au adus transformări atât pe plan politic cât şi pe plan social şi economic în România. Conţinutul volumului se axează pe o multitudine de referinţe bibliografice de specialitate şi de asemenea, poate constitui şi material didactic pentru studenţii şi cercetătorii în ştiinţe politice.
1

Bineînţeles.are loc modificarea mandatului de la 4 la 5 ani. problema regimului politic românesc după primele alegeri din 1990. Al doilea subcapitol.“Regimul” . egal. momentul de încheiere al acestui subcapitol are în vedere câteva lămuriri cu privire la crearea funcţiei de Preşedinte al Republicii în anul 1974 şi instaurarea Partidului Comunist Român ce îl avea ca lider pe Nicolae Ceauşescu. Tot în acest subcapitol sunt trecute în revistă vechile forme de guvernământ constituţionale(cele monarhiste din timpul principelui Cuza şi a înscăunării lui Carol ca suveran în anul 1866) şi cele comuniste urmate de alte noi alegeri şi noua formă de guvernare.cu un element –cheie şi anume: introducerea votului universal. Cartea este împărţită în trei mari capitole. 2 . direct şi secret şi în acelaşi timp cu acordarea dreptului de vot pentru femei şi militari. În Monitorul Oficial. îşi începe prezentarea cu originea etimologică a cuvântului „constituţie”. fiind la rândul lor organizate în succinte subcapitole. utilă înţelegerii funcţionării acestuia. care reprezintă ansamblul instituţiilor şi raporturilor prin care clasa politică îşi înfăptuieşte programul asumat în prealabil.1948. tratează în cele 3 pagini. 300 bis/30 decembrie 1947. este de specificat şi momentul adoptării Constituţiei României din 21 noiembrie 1991 cu cele mai importante prevederi inserate în articolele constituţionale şi anume: adoptarea unui bicameralism egalitar împărţit în Camera Deputaţilor şi Senat. după care continuuă cu prezentarea celor mai reprezentative momente constituţionale ce au avut loc în România în perioada anilor: 1866. nr. 1948când se instituie “organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Române şi anume Marea Adunare Naţională”. intitulat “Seria constituţională românească”. Cel dintâi subcapitol intitulat “Originea revoluţionară şi tradiţia alegerilor”. şi descrie relaţia îndelung comentată dintre teoria politică şi practica românească .Pe tot parcursul cărţii se întâlnesc termeni de referinţă politică şi se pune accentul foarte mult pe partea cu regimul politic. este împărţit la rândul său în opt subcapitole. cu riscul aparent de a abuza de cifre. prezintă succint trecerea de la forma de comunism la democraţie. 1 Al treilea subcapitol. Altfel spus. termenul desemnează maniera în care guvernul exercită puterea asupra comunităţii.1923. Primul capitol. 2299/30 decembrie 1947 şi publ. Cristian Preda şi Sorina Soare realizează o anatomie a sistemului politico-instituţional românesc. funcţia Preşedintelui de a-l învesti la post pe 1 Este vorba despre Legea nr. ce poartă numele de “Un regim eclectic”.1938. în perioada anului 1989 până la alegerile prezidenţiale din 1996.Parlamentul. promulgată prin Decretul nr. 363/30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Român în Republica Populară Română. 1965. Demersul analitic este documentat temeinic.

şi atât puterea legislativă căt şi cea judecătorească “gravitează în sfera de influenţă a executivului”. De asemenea sunt expuse cele mai importante conflicte de ordin politic din: 1996(în care rolul principal este jucat de preşedintele Ion Iliescu). detaliază în câteva pagini cauzele la care a ajuns Parlamentul în urma deficitului de imagine măsurat prin intermediul anchetelor sociologice supus unor moţiuni de cenzură pe diverse teme exprimate prin nişte tabele numerice: încrederea în instituţii.“Parlamentul atrofiat”. cele mai semnificative trei moţiuni: între 1992-1996 au fost 18(cumulat pe cele două Camere). între 2001-2004 au fost treizeci şi două. 1999. sunt prezentate pe scurt în cel de-al patrulea subcapitol intitulat. instituită să cenzureze cu succes”actele puterii executive şi a celei legiuitoare. la solicitarea celor din Paritdul Social Democrat(PSD). Părţile negative ale regimului politic românesc după 1989. Parlamentul nu are puterea de a coloniza justiţia.disputa dintre Emil Constantinescu şi Radu Vasile. care spun că echilibrul puterilor sunt limitate într-un stat. a celui de-al şaselea subcapitol. O altă idee importantă din acest subcapitol ia în considerare şi modul de utilizare a moţiunilor de cenzură de către partidele de opoziţie din fiecare legislatură: câte patru în primele două. Cel de-al cincilea subcapitol. “Executivul dualist-conflictual” . nici din punct de vedere politic şi nici administrativ. sunt descrise şi prevederile Constituţiei din 1952 prin existenţa tribunalelor de a fi învestite cu noul rol de a apăra legitimitatea noului regim democratic. continuuând până în iunie 2007 cu o a patra moţiune simplă de 22 mandate. 2 Sunt incluse şi informaţii cu privire la rolul Ministerului Justiţiei şi a funcţiilor acestuia într-un stat de drept. 2007. este invocat un alt element-cheie şi anume: suspendarea preşedintelui Traian Băsescu din data de 12 februarie 2007. Spre sfârşitul subcapitolului. în legislatura anului 2000-2004 şi 5 în actuala. o altă moţiune are în vedere votul privind legea bugetului din anii(1991-2007). 2 3 .refuzul lui Traian Băsescu de a numi în funcţie un nou ministru de externe.analizează conceptul de putere judecătorească ce a pătruns la sfârşitul secolului al XIX-lea şi reverberaţiile acestuia. se pune accentul de altfel şi pe menţionarea îm Constituţia din 1866 a funcţiei magistraturii care avea să devină “o adevărată putere de stat”. Subcapitolul se încheie cu afirmaţia autorilor. Sunt menţionate de asemenea. După cum spune şi titlul”Problema juridico-politică” . care vor schimba totalmente societatea românească şi mentalitatea românilor.prim-ministru. în legislatura următoare-19. într-un cuvânt noile tendinţe de după revoluţia din decembrie 1989.

prin care se stipulează că: “principiile care stau la baza realizării politicii de dezvoltare regională sunt subsidiaritatea. legalitatea şi consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes major”. Sunt explicate succint cele mai importante legi privind administraţia publică locală ce are în vedere amplificarea descentralizării cu următoarele principii: “autonomia locală. partidele şi sistemul politic din România”. iar pe lângă aceasta şi următoarele: principiile administraţiei teritoriale ce au existat în timpul regimului comunist. se specifică în acelaşi timp şi adoptarea unei legi în ceea ce priveşte dezvoltarea regională din anul 1998 ce stabilea: “cadrul instituţional. prezintă relaţia dintre regim şi teritoriu. descentralizarea şi parteneriatul”. intitulat “Consensualismul administrativ şi patronaj”. prezentând tot legătura dintre regim şi teritoriu. o altă lege intrată în vigoare în anul 2004. obiectivele. Se trece apoi la prezentarea consiliilor si a modului lor de alcătuire. încheierea ia în considerare explicaţia conceptului de patronaj politic şi a funcţiei acestuia de a întreţine “funcţionarea partidelor la nivel local”. 4 .”Regimul. nonprofit. care sunt definite de lege ca “organisme neguvernamentale. cât şi a unor obiective şi mijloace “puse la dispoziţia unei politici de dezvoltare regională”. precum şi Planul naţional de dezvoltare care vizează programele şi strategiile primordiale României. Un alt lucru esenţial al acestui subcapitol este şi acela că: “politizarea statului asigură astfel permanentizarea practicilor de patronaj în ciuda alternanţelor politice”. totodată este prevăzut în acest subcapitol şi modul de organizare al sistemului administraţiei publice locale cu împărţirea pe: consilii locale şi judeţene plus primarii şi prefecţii.Consiliul de Dezvoltare Regională(CDR) şi îndatoririle sale cum ar fi: “analizarea şi aprobarea strategiei şi programelor de dezvoltare regională. Se trece apoi. Sunt prezentate pe scurt de asemenea în ultimele 2 pagini. Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională şi rolul acestuia în: elaborarea şi implementarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională. cu personalitate juridică . îl continuuă în prealabil pe cel anterior.Al şaptelea subcapitol al cărţii. de utilitate publică. O altă instituţie regională o constituie şi cea a Agenţiilor de Dezvoltare Regională(ADR). ca şi a criteriilor şi priorităţilor în alocarea resurselor pentru dezvoltarea regională”. cu apariţia unei noi coordonate şi anume a regiunii cu intrarea în vigoare a programului PHARE care să pună bazele unei strategii de dezvoltare regională. eligibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. descentralizarea serviciilor publice. competenţele şi instrumentele specific politicii de dezvolatare regională în România”.care avea în vedere reglementarea unui statut naţional.prevăzute în Constituţia din 1991. la altă lege în ceea ce priveşte raportul de ţară din 1998. Este invocat în cele ce urmează. Este descrisă şi. Ultimul subcapitol-“ O ficţiune: regiunea de dezvoltare”. care acţionează în domeniul specific dezvoltării regionale” .

al Dezvoltării ş Prognozei. Prin intermediul acestei cărţi. trasând nişte linii cu privire la câteva concepte-cheie care au fost considerate a fi “adevărate borne ale democraţiei”: regimul cu implicaţiile sale de natură politică. fiind luate în considerare posibilităţile de utilizare a fondurilor structurale şi de coeziune în care România are acces începând cu anul 2007. Subcapitolul se încheie în mod apoteotic cu problema descentralizării care rămâne încă deschisă. ce are ca responsabilitate: coordonarea politicii la nivel naţional. Dincolo de toate acestea. Cartea. care descriu printr-o imagine generală faptul că acestea tind să reproducă dincolo de diferenţele genetice . când devine ţară membră a Uniunii Europene. cu realizarea Planului Naţional de Dezvoltare . precum şi cu gestionarea fondurilor de dezvoltare interne şi externe. tot ce se mai poate spune este că cel mai reprezentativ capitol din intregul volum l-a constituit cel legat de “Partide” . cei doi autori: Cristian Preda şi Soare Sorina au vrut să evoce în mod detaliat fiecare subcapitol . 5 . s-a vrut a fi “o frescă documentată a principalelor instituţii care au alcătuit democraţia românească după 1989.Este menţionat şi noul Minister. ideologice sau organizaţionale . partidele şi sistemul politic românesc . un model în care persoana este mai semnificativă decât mesajul transmis şi în care reţeaua locală este şi ea de asemenea mai importantă decât structura instituţională.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful