Introducere

Factorii naturali care determină calitatea solurilor din România sunt: relieful, litologia, clima, vegetaţia şi timpul. Clima şi vegetaţia sunt influenţate de activitatea omului şi din acest punct de vedere omul trebuie să intervină în conservarea calităţii solurilor. Factorii antropici sunt factorii care au modificat şi modifică sensibil şi rapid calitatea solurilor. Accentul se pune pe valorificarea optimă a tuturor condiţiilor ecologice, stabilindu-se relaţii între soluri, soluri alese şi condiţii climatice, edafice şi factori biotici la care se adaugă considerarea criteriilor sociale şi tradiţionale pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile. Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane. Calitatea solurilor este determinată în principal de proprietăţile acestora. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. În regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de 110099 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor cu vegetaţie forestieră din Regiunea 8 totalizează cca. 26500 ha. Cele mai răspândite soluri sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate. Solurile

1

pepiniere pomicole Paduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestiera Ape şi balţi Alte suprafeţe Suprafaţă (ha) 23787 5449 4153 4607 506 66 270 611 908 16819 2. 140 ha). Buftea. 100 ha de teren poluat cu metale grele şi SO2 în zona de influenţă a platformei industriale Pantelimon – Neferal. Au fost. Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate. Astfel au fost depistate cca. tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafeţe restranse din unele parcuri şi din zonele periferice putin influenţate de activităţile umane (zona forestiera nordica şi zona agricolă nord-vestica). în general. Repartitia solului pe categorii de folosinţe(Tabel 1): Tabel 1 Categoria de folosinta Suprafaţă totala Suprafaţă agricolă -proprietate majoritar privata Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinta -arabil -pasuni -fanete -vii şi pepiniere viticole -livezi. nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş. o vulnerabilitate scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş ( cca. 20 ha) şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone ( cca. 1. de asemenea. Principalele restricţii ale calităţii solurilor În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic.predominante din Regiunea 8 prezintă. Jilava. 2 .

Practic.oraş Buftea 4 ha 2 ha 1 ha 3 ha 2 ha 3 . Zone critice sub aspectul degradării solurilor: In judeţului Ilfov s-au identificat în următoarele comune terenuri degradate.comuna Cernica – 3 ha pe marginea izlazului comunal .domeniul privat al comunei – 64 ha suprafaţă cu umpluturi şi denivelări neproductive .comuna Afumaţi – 3 ha . chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii productive a solurilor. Monitorizarea calităţii solurilor Nu se deţin informaţii cu privire la monitorizarea calităţii solului pe teritoriul judeţului Ilfov.oraş Măgurele . inapte pentru o agricultură eficientă. toate emisiile de la aceste surse influenteaza negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. după cum urmează: . modelare.comuna Chiajna – 31 ha (păşune cu exces de umiditate) – 13 ha mlaştină . prin operatiuni de decopertare. 4. s-au creat practic alte tipuri de sol.comuna Grădiştea . sulful s.Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata construcţiilor de toate felurile în care.oraş Pantelimon .a.comuna Bragadiru – 6 ha (malurile râurilor Ciorogârla şi Sabar) . Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele. 3.) degradeaza însuşirile fizice.domeniul privat al comunei .comuna Găneasa . A două faza a început odata cu industrializarea masiva şi cu intensificarea traficului rutier.

mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %.In municipiul Bucuresti. Ingraşăminte Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor a.14 35 30 180. din date furnizate de către ICPA (Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie). 4 . În acest sens. sub aspectul degradării de terenuri. în special în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. • • • • rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu . conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la restul de 25 %. conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate.5 10. impărtirea pe sectoare se prezintă în modul următor (Tabel 2): Tabel 2 Sectorul Sectorul 1 Sectorul 2 Sectorul 3 Sectorul 4 Sectorul 5 Sectorul 6 Total Suprafaţă de teren degradat (ha) 75 27. restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide. conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la solurile cernoziomice.84 5.2 3. reies următoarele : • reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate.până la mari.

0 Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Bucuresti 2008 Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2008 în judeţul Ilfov (Tabel 5) Tabel 5 Cultură Suprafaţ a (ha) Grâu Orz orzoaică Porumb Floarea soarelui Soia Rapiţă Lucernă Fasole boabe Cartofi Legume total 18.949 314 458 481 24 1.234 Consum insecticide (kg substanţă activă) 245 0 1.378 Consum erbicide (kg substanţă activă) 1.607 374 4.050 12.636 Agricol 1. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) În categoria pesticidelor se includ insecticidele.5 2002 1.3 1999 2.853 şi 4.599 10.085 Consum fungicide (kg substanţă activă) 6.230 1.680 Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2008 b.448 876 145 1. erbicidele.211 N+P2O5+K2O Arabil 56.2 2006 1.203 69 943 5.2 2007 1.5 2004 1.0 2001 1. Consumul de pesticide la nivel naţional (kg/ha) (Tabel 4): Tabel 4 1998 2.Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2008 în judeţul Ilfov (Tabel 3): Tabel 3 An 2008 Îngrăşăminte chimice folosite (tone substanţă activă) N P2O5 K2O Total 2.672 3.6 2003 1.467 40 3.2 2000 2.026 335 55 514 5 .140 62 198 17.4 2005 1.219 176 1.399 170 10. fungicidele.403 21.

3 26. în general.760 4.540 3. Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă procese de poluare a solurilor cu ape uzate.Pomi total Vie Căpşuni TOTAL GENERAL 736 1.zootehnice la nivelul judeţului Ilfov (Tabelul 6) : 6 .796 906 3.429 96 24 29.3 Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2008 c.853. Procentul de reducere a producţiei agricole în toate aceste situaţii a variat între 25 şi 100%. Soluri afectate de reziduuri zootehnice Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă. nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de complexele agrozootehnice din zonele Periş.477 64 70. Inventarul solurilor contaminate în urma activităţilor agricole. o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bune.974 10 9. Buftea. Jilava.

prin adresa CL informeaza 744 ha 1140 ha 7 . oras Buftea Tipul de proprietat e asupra terenului 4 Tipul activităţ ii poluato are 5 Natura sursei de poluare 6 dejectii animalier e pastoase Vârs Natura ta poluanţi polu lor ării 7 8 poluanti de natura 1978 organic a poluanti 1974 organici Suprafaţa contaminată (m2) 9 Observaţii 10 1 Ilfov S. Ord. activ. Ord. Agricol proprietate eprivata zootehn ie 2000 2 Ilfov S.C.4. oraşul Chitila Chitila privata de i nitraţi activ stat agricole agricole Consiliul Local comuna Dărăşti Dărăşti Ilfov proprietate activităţ surse de nitraţi . Bucuresti Targoviste nr. 241/2006 conf.L.Avicola S. 0 Judeţ 1 Numele Localizarea proprietarului/administratorului sitului /deţinătorului sitului contaminat contaminat 2 3 Sos Oltenitei.Nr.Picovit Rom-Impex S. nr.R. Crt. 220.C.Ilfov privată de i nitraţi din stat agricole activ agricole 2127 ha conf. comuna 1 1 proprietate nitrati din i nitraţi Decembrie Decembrie privata activ agricole agricole surse de proprietate activităţ nitrati din Consiliul Local.A Buftea zootehn dejectii proprietate ieanimalier privata avicultu e ra 5000 3 Ilfov 4 5 Ilfov Ilfov surse de activităţ Cosiliul Local. orasul Popesti Leordeni Sos. 241/2007. 241/2005 conf. Ord.

Crt. Ord. Ord. 241/2009 conf. Ord. 0 Judeţ 1 Numele Localizarea proprietarului/administratorului sitului /deţinătorului sitului contaminat contaminat 2 3 Tipul de proprietat e asupra terenului 4 Tipul activităţ ii poluato are 5 Natura sursei de poluare 6 Vârs Natura ta poluanţi polu lor ării 7 8 Suprafaţa contaminată (m2) 9 Observaţii 10 ca exista 465 ha teren poluat din activitati diverse conf. 241/2008 conf. 241/2010 6 Ilfov Consiuliul Dobroeşti Local comuna Dobroesti 7 Ilfov Consiuliul Local comuna Jilava Jilava 8 Ilfov Consiliul Local oras Măgurele Măgurele surse de proprietate activitat nitrati din privata de i nitraţi activ stat agricole agricole surse de proprietate activitat nitrati din privata de i nitraţi activ stat agricole agricole surse de proprietate activitat nitrati din privata de i nitraţi activ stat agricole agricole 741 ha 1929 ha 3351 ha 8 .Nr.

toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic.) Sursele principale de poluare a solului in regiunea 8 Bucureşti-Ilfov. Suprafetele marcate in tabel sunt identificate la nivelul anului 2006 şi asupra cărora nu s-a intervenit până în prezent cu lucrări de refacere. Reţelele de irigaţii au fost dezafectate în zonele construite. energetic etc.degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri. e. s-a identificat un teren poluat cu metale grele (poluare istorică).chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole. . sulful s. siderurgic. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier. .Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2008. în urma activităţilor din sectorul industrial siderurgic. .a.depunerile uscate şi umede din atmosferă. etc. sunt: . În anul 2008 Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu a efectuat analize de sol. desecare) de pe teritoriul judeţului Ilfov s-au redus de la an la an datorită extinderii intravilanului construibil. La nivelul judetului Ilfov. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele. lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare.depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător. Din rapoartele de amplasament şi bilanţurile de mediu 9 .) degradează însuşirile fizice. d. chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor. Situatia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare Suprafeţele de teren amenajate cu lucrări de imbunătăţiri funciare ( irigaţii. . Au rămas funcţionale canalele de desecare care preiau apele pluviale şi apele în exces.poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens. din platforma Brăneşti.). Practic.

la agenţii economici şi autorităţile publice. 8. 6. 10 . nu s-au întreprins până în prezent lucrări pentru reconstrucţia ecologică. conform HG 1408/2007. conform chestionarelor din anexele 1 şi 2 din HG 1408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluării solului şi subsolului. În cursul anului 2008 s-au efectuat investigaţii preliminare . Modalităţi de investigare Pentru aceste situri. Reconstrucţia ecologică a solurilor Până in prezent nu s-au demarat proceduri de reconstrucţie ecologică a solurilor contaminate. în vederea identificării preliminare a siturilor contaminate din regiune.efectuate pentru societăţile de pe platformă. zinc. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologica a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a soiurilor În anul 2008 s-au întreprins acţiuni pentru reconstrucţia ecologica a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor constând în lucrări de ameliorare a terenurilor degradate (crovuri) pe o suprafaţă de 524 ha în comunele Berceni. Pentru celelate terenuri degradate prin diferite procese (activităţi agrozootehnice. Grădistea şi Petrăchioaiadin judetul Ilfov. chestionarele prevazute în anexele 1 şi 2 . cupru) în sol. autoritatea publica centrala pentru protectia mediului decide efectuarea investigării şi evaluării poluării mediului geologic în zonele afectate şi stabileste condiţiile de investigare. activităţi industriale). Conform acestei Hotărâri sau transmis în teritoriu. s-a constatat existenţa metalelor grele (plumb. 7.

..........…....................10 11 ..1 1.....10 8................ Zone critice sub aspectul degradării solurilor.... Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor....3 4........................................3 5..........................10 7............................ Monitorizarea calităţii solurilor..........CUPRINS: Introducere………………………………………………………………………….......2 3..................... Repartitia solului pe categorii de folosinţe. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologica a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a soiurilor.............................................. Modalităţi de investigare………………………………………………………............4 6.. Reconstrucţia ecologică a solurilor……………………………………..................... Principalele restricţii ale calităţii solurilor.............2 2.................................

12 .

13 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful