Ghid de realizare a disertatiei de masterat GHID DE REALIZARE A TEZEI DE LICENŢĂ ŞI A DISERTAŢIEI DE MASTERAT (Actualizat la 20 noiembrie 2009

)

Introducere Prezentul ghid descrie exigenţele în legătură cu elaborarea unei teze de licenţă în psihologie sau a dizertaţiei de masterat, denumite generic în continuare ca „teza”. El este realizat cu scopul de a oferi informaţii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de valoare academică şi reflectă poziţia membrilor Catedrei de psihologie din cadrul Facultăţii de Științe Politice, Filosofie şi Ştiinţele Comunicării. Ghidul este un document de lucru care se adresează: a. studenţilor, cu informaţii complete privind modul de realizare a tezelor; b. profesorilor coordonatori, ca instrument de îndrumare unitară şi sistematică a studenţilor; c. comisiilor de examinare, ca suport pentru instituirea unor criterii unitare de evaluare. Ghidul este compus din patru capitole distincte: (1) orientări generale; (2) cerinţe obligatorii; (3) recomandări; (4) evaluare. 1. Orientări generale a. Obiectivul tezei Teza are drept obiectiv esenţial punerea în evidenţă a capacităţii studentului de a iniţia şi realiza în mod independent o lucrare academică cu semnificaţie ştiinţifică, pe baza metodelor specifice domeniului investigat. Categorii tematice fundamentale Teza poate fi elaborată într-una din următoarele categorii tematice de bază: • Cercetare experimentală (cvasiexperimentală). o Condiţii fundamentale: model experimental adecvat, constituire corespunzătoare a loturilor experimental şi de control, alegere, măsurare şi analiză adecvată a variabilelor, utilizare corespunzătoare a procedurilor de analiză statistică, controlul erorilor, concluzii corespunzătoare în raport cu rezultatele experimentale. • Cercetare corelaţională bazată pe metode de investigaţie socio-psihologică (chestionare, teste, observaţie şi interviu structurat, etc.). o Condiţii fundamentale: model de cercetare consistent, constituire adecvată a eşantionului (sau eşantioanelor), alegere, măsurare şi analiză adecvată a variabilelor, utilizare corespunzătoare a procedurilor de analiză statistică, controlul adecvat al erorilor, concluzii adecvate rezultatelor. • Studiu de metaanaliză o Condiţii fundamentale: includerea unui număr suficient de ridicat de studii publicate pe tema respectivă, criterii adecvate de includere-excludere în studiu, procedură adecvată de analiză, finalizarea analizei prin concluzii relevante, care depăşesc simpla adiţionare a concluziilor unor cercetări diferite. • Cercetare calitativă

. Unele componente vor fi menţionate ca opţionale. în condiţiile respectării riguroase a condiţiilor fundamentale precizate. • Cercetare aplicativă o Condiţii fundamentale: temă relevantă sub aspectul finalităţii practice. contribuţia acestora va fi menţionată în partea introductivă. etc. precum şi măsura în care respectă condiţiilor impuse prin prezentul Ghid. în funcţie de preferinţa autorului sau de natura lucrării. sugestii privind orientările teoretice şi metodologice. Cerinţe obligatorii Aspectele menţionate la acest capitol al ghidului sunt obligatorii. sugestii bibliografice. care suscită opinii variate. operaţionalizare adecvată a constructelor teoretice. analiză critică a soluţiilor existente. oricare dintre ele permiţând obţinerea notei maxime. fără a aduce atingere principiului lucrului individual. Nu există o ierarhie valorică tipurilor tematice. Activităţi nepermise profesorului coordonator: impunerea unor idei sau soluţii. profesorul coordonator analizează conţinutul acesteia. Rolul profesorului coordonator Teza este o lucrare personală a cărei responsabilitate revine studentului.) în sprijinul realizării tezei. descrise în manualele de metodologie. impunerea unor etape obligatorii şi a unor momente de evaluare a progresului în realizarea tezei. relevantă şi semnificativă sub aspectul potenţialului de a identifica soluţii aplicative. definirea riguroasă a metodei şi aplicarea ei sistematică. efectuarea în locul studentului a unor activităţi legate de realizarea temei. să conţină datele necesare unei eventuale replicări a studiului. discuţii pe teme ridicate de student şi răspunsuri la întrebările acestuia. Activităţi permise profesorului coordonator: sugestii în legătură cu alegerea şi definirea temei. analiza critică a soluţiei aplicative propuse pe baza cercetării. b. numeroase. în conformitate cu specificaţiile de la cap. dar şi a celor de detaliu. după care întocmeşte un referat de evaluare. definirea clară a temei. împotriva celor preferate în mod explicit de student. metodă de cercetare consistentă. 4. controlul erorilor. la „Mulţumiri”. Profesorul coordonator asistă şi susţine studentul. atât din partea profesorului coordonator cât şi al comisiei de examen. amplitudine bibliografică (acces la referinţe majore. 2. La finalizarea tezei. În acest caz. textul lucrării şi o parte finală. Studentul poate apela şi la alte persoane (profesori. Referatul de evaluare este un document indispensabil pentru acceptarea şi susţinerea tezei. sugestii cu privire la organizarea şi realizarea cercetării sau studiului. Măsura şi modul în care acestea sunt respectate vor face obiectul evaluării.o Condiţii fundamentale: tema sa fie abordabilă numai prin metode calitative.1 Structura tezei Teza va fi compusă dintr-o parte preliminară. concluzii concordante cu datele recoltate. capacitate de raportare critică la sursele teoretice şi de promovare a unei viziuni proprii asupra temei tratate. observaţii critice şi recomandări de corecţie. ordinea celorlalte componente nu se va modifica. controversate). 2. În acest caz. ele putând lipsi. specialişti. • Studiu teoretic o Condiţii fundamentale: relevanţa temei (de preferat teme de actualitate majoră. susţinerea unui punct de vedere sau deschiderea unei direcţii de dezbatere semnificative în raport cu tema abordată. urmând a se reflecta direct în notă. consistente). metode viabile de măsurare şi analiză a datelor cercetării.

diagramelor şi schemelor (opţional) g) Lista abrevierilor (opţional) Textul lucrării Textul lucrării va fi compus din Introducere şi Capitole. c) Pagina de dedicaţii şi mulţumiri (opţional) d) Cuprinsul • Va cuprinde pe primul nivel introducerea.1.a. Cadrul teoretic Capitolul teoretic cuprinde o trecere în revistă a literaturii de specialitate dedicate temei studiate. mai jos decât numele autorului şi pe partea dreaptă a paginii.1. acordându-se importanţă surselor celor mai relevante. şi celor mai recente.d. Se va urmări o prezentare în egală măsură completă. 2. lucrările care se bazează pe cercetări vor avea următoarele capitole.. identic cu cel înscris în cartea de identitate (sub forma: „prenumele NUMELE”) • anul realizării b) Pagina interioară de titlu va conţine aceleaşi elemente ca şi cea exterioară. pe trei niveluri. a) Introducere În introducere se va face o prezentare succintă a motivaţiei alegerii temei. de regulă. două sau trei pagini. numele profesorului coordonator (cu titlul didactic şi gradul ştiinţific). graficelor. 1. pe de o parte. pe de altă parte. opţional. numerotate cu cifre arabe: Capitolul 1. • Secţia de ………… • titlul tezei • nivelul de sustinere a tezei („teza de licenţă” sau „disertaţie de masterat”) • numele autorului. • Capitolele vor fi dezvoltate în cuprins pe două sau.. numerotate cu cifre arabe (1. a importanţei acesteia în domeniul psihologiei. b) Capitolele lucrării În principiu.2. Se va acorda atenţie aspectelor controversate. 1. care poate fi de natură tematică sau temporală. e) Lista tabelelor (opţional) f) Lista figurilor. • Toate intrările din cuprins vor avea menţionată paginaţia corespunzătoare din text. capitolele. .Partea preliminară va cuprinde: a) Pagina exterioară de titlu. eventual. Filosifie şi Ştiinţele Comunicării. a celor mai semnificative probleme sau dificultăţi care au trebuit depăşite în realizarea ei. 3. în raport cu care studentul poate manifesta o evaluare critică. 2. a obiectivelor lucrării şi. Introducerea va avea. etc. marcate cu 1.m. lista de referinţe bibliografice şi anexele.3. va conţine: • Universitatea de Vest din Timişoara • Facultatea de Științe Politice.). dar şi sintetică. s. cu precizarea că aici se va înscrie. Se recomandă utilizarea unui criteriu explicit de ordonare a prezentării.

în timp de procedura de testare statistică include numai două variabile. Descrierea metodelor de investigaţie. independent. • ipoteze cărora nu le corespunde o testare statistică adecvată. • omiterea prezentării modului de constituire a eşantionului. cărora cercetarea trebuie să le găsească un răspuns. această structură este următoarea: a. • ipoteze care sugerează relaţia cauzală între variabile („determină”. • enunţarea unor ipoteze care nu preced. care fac referire la mai mult de două variabile. consistenţă internă. bine cunoscute. fără identificarea explicită a variabilelor dependente şi a celor independente. „influenţează”. ceea ce încarcă în mod inutil textul (este subînţeles faptul că ipotezele de nul sunt negaţiile ipotezelor cercetării). Greşeli frecvente: • utilizarea unor instrumente de investigare ale căror caracteristici psihometrice nu sunt cunoscute. coerentă a obiectivelor sau întrebărilor cercetării. Aceasta presupune descrierea variabilelor cercetării. validitate de construct). la acestea. . d. teza trebuie să respecte structura unei lucrări ştiinţifice. Formularea explicită. • formularea ipotezelor de nul. Generic. • prezentare nesistematică. etc. Dacă este vorba de teste „clasice”. ipotezele unei cercetări nu trebuie să fie altceva decât răspunsurile pe care le avansează cercetătorul la aceste întrebări. Dacă este vorba de instrumente realizate de autorul tezei. se va dedica un spaţiu corespunzător descrierii procesului de construcţie şi testare a calităţilor psihometrice ale acestuia (analiză de itemi. Instrumentele utilizate în recoltarea datelor vor fi descrise în mod adecvat. Greşeli frecvente: • referinţe bibliografice sumare. Greşeli frecvente: • omiterea prezentării variabilelor. • atitudine „pasivă”. se va face referire la referinţele care le susţin din punct de vedere teoretic şi practic-aplicativ. Formularea explicită a ipotezelor cercetării Greşeli frecvente: • ipoteze improprii. Greşeli frecvente: • absenţa unor obiective clare sau a unor întrebări explicite. populaţie de referinţă). Este important ca studentul să demonstreze capacitatea de a integra diverse contribuţii teoretice în unităţi tematice cu privire la subiectul studiat şi de a se raporta critic. care nu fac referire la variabile măsurabile. mărime. care să poată fi testate statistic. ci urmează unei proceduri de testare statistică. pe baza literaturii de specialitate şi a propriilor estimări). Precizările de mai jos se referă la tezele ale căror teme presupun efectuarea unor cercetări.Selecţia şi analiza surselor teoretice se va face în aşa fel încât să susţină procesul de elaborare a ipotezelor care vor sta la baza propriei cercetări. inconsistente. expozitivă şi necritică asupra literaturii de specialitate. lipsită de coerenţă şi fără scoaterea în evidenţă a aspectelor care susţin formularea ipotezelor cercetării. • prezentare confuză a variabilelor. • ipoteze prea complexe. c. Obiectivele si metodologia cercetării Sub aspect metodologic. Capitolul 2. alături de ipotezele statistice. criterii de includere sau de excludere. Prezentarea modelului cercetării. b. aşa cum a fost ea prezentată în cadrul disciplinelor studiate. care nu au legătură cu obiectivele sau întrebările cercetării (practic. • ipoteze generale. atunci când acestea nu sunt măsurate în context experimental. descrierea eşantionului (mod de constituire.).

Interpretarea rezultatelor. Datele statistice vor fi supuse unei analize pe două niveluri: analiza statistică descriptivă (prin indicatori adecvaţi scalei de măsurare a variabilelor) şi testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiecărei ipoteze. naturii şi caracteristicilor variabilelor). prin preluarea nejustificată a tuturor datelor afişate de programele statistice. care fac dificilă înţelegerea acestora. rezultatele trebuie să acopere cerinţele modelului cercetării şi să vizeze în mod direct şi explicit ipotezele acesteia. acolo unde se şi discută semnificaţia lor psihologică). Greşeli frecvente: • prezentarea doar a rezultatelor numerice şi a semnificaţiei statistice. se vor avea în vedere: a. la modalităţi moderne – box-plot. • exces de valori numerice. se scrie numai valoarea lui p. • absenţa unor etichetări adecvate a valorilor. e. adesea. • prezentarea incorectă a rezultatelor la testele statistice. Din acest punct de vedere.. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor. • grafice sau tabele incluse la anexe. Tabelele şi figurile vor fi incluse în acest capitol numai în măsura în care sunt cu adevărat justificate.). fără a se discuta sensul teoretic al acestora. ceea ce face dificilă înţelegerea lucrării. prin admiterea ipotezei de nul reprezintă un punct negativ al lucrării (în realitate. atunci reprezentarea unei variabile individuale este absolut necesară. dacă modelul de cercetare a fost bine . Rezultatele cercetării Capitolul dedicat prezentării rezultatelor va trebui să valorifice în mod sistematic. prin utilizarea unor prelucrări nejustificate sau prin testarea aceleiaşi ipoteze cu mai multe teste statistice. etc. are darul de a întări încrederea în calitatea datelor recoltate. Prezentarea şi analiza datelor. • prejudecata după care neconfirmarea unei ipoteze de cercetare. care înseamnă „traducerea” rezultatelor statistice în concluzii cu semnificaţie teoretică. În principiu. • abuzul de statistică. emise de programele de prelucrare. fapt care face dificilă înţelegerea rezultatelor. datele sunt preluate împreună cu texte în limba engleză. două zecimale sunt suficiente pentru majoritatea indicatorilor statistici). stem and leaf. b. se va apela de preferinţă. Capitolul 3. Rezultatele unei cercetări sunt puternic influenţate nu doar de caracteristicile instrumentelor utilizate. • exces de zecimale (în mod obişnuit. • tabele excesiv încărcate cu cifre. • teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii relaţiei dintre variabile. O prezentare succintă a procedurii de investigare (modul de relaţionare cu subiecţii. a prezentării aspectelor procedurale. clar şi inteligibil datele obţinute. ci şi de modul în care se desfăşoară aplicarea lor. Se vor sublinia relaţiile dintre rezultatele proprii şi cele raportate în literatura de specialitate. în locul histogramelor). implicit. fără valoarea testului (se vor respecta recomandările specifice pentru prezentarea rezultatelor fiecărui test statistic în parte. de ex. Greşeli frecvente: • ignorarea importanţei şi. deşi cele mai multe nu prezintă un interes direct şi nici nu sunt înţelese de student. aşa cum sunt prezentate în cursul de specialitate). aspecte de organizare a investigaţiei. Greşeli frecvente: • abuzul de grafice (este recomandabil să se apeleze la grafice pentru ilustrarea unor relaţii între variabile şi nu pentru reprezentarea unor variabile individuale.• omiterea analizei caracteristicilor psihometrice ale instrumentelor create de autorul tezei. • plasarea rezultatelor la testele statistice în secţiunea Anexe (rezultatele se introduc în text. în sprijinul testării ipotezelor cercetării.

în care vor fi menţionate cele mai relevante aspecte care au constituit contribuţia individuală la realizarea temei. expresia atitudinii etice în raport cu sursele de informare utilizate. Concluzii si aprecieri finale Capitolul de concluzii va cuprinde o sumară reluare a obiectivelor şi motivaţiei cercetării. lista referinţelor bibliografice. . cele mai frecvente. surse orale. Se va avea în vedere ca numărul de pagini al anexelor să nu fie excesiv. urmate de sinteza rezultatelor obţinute şi a semnificaţiei acestora în contextul literaturii dedicate temei analizate. Partea finală În partea finală a tezei vor fi puse. o Titlul capitolelor poate fi formulat liber de autor. precum şi deschideri către alte direcţii de cercetare legate de subiectul respectiv. care vor trebui evitate în viitor. Se pot face aprecieri cu privire la dificultăţi întâmpinate pe parcursul cercetării. de regulă. iar autorul trebuie să fie pregătit pentru a surprinde sensul acestui rezultat). o infirmare statistică a ipotezei poate fi foarte semnificativă din punct de vedere teoretic. Observaţii: o Precizările de mai sus se referă la tezele cu subiect de cercetare care sunt. ilustraţii sau tabele suplimentare. capitolele pot fi mai multe sau mai puţine. acele aspecte care reprezintă o noutate în raport cu tema studiată.realizat şi corect aplicat. Capitolul 4. b) Lista referinţelor bibliografice Lista referinţelor bibliografice ilustrează volumul şi calitatea documentării teoretice a autorului şi este una dintre componentele importante ale lucrării. dacă ar fi fost introduse în text.). Capitolul va conţine un paragraf distinct dedicat „contribuţiei personale”. anexele. se va include şi un paragraf în care se menţiona „contribuţii originale”.utilizarea unui format standard de citare. Dacă este cazul. eventualele puncte slabe ale acesteia. rezumatul în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională precum şi CV-ul academic al autorului. a) Anexe (dacă este cazul) În anexe se introduc informaţii care nu sunt imediat necesare în textul lucrării pentru ca aceasta să fie înţeleasă sau care. . o În funcţie de natura temei tratate.toate sursele citate în textul lucrării trebuie să se regăsească în lista de referinţe. Aici se pot pune chestionarele utilizate (dacă sunt realizate de autor şi dacă doreşte acest lucru). . diverse prelucrări statistice. Ea este. precum şi orice materiale sunt considerate relevante pentru temă. . indiferent de natura lor primară (surse scrise de orice natură. dar acesta va reflecta conţinutul menţionat anterior.toţi autorii din lista de referinţe trebuie să fie citaţi în text. etc. surse electronice sau internet. ar fi îndepărtat cititorul de la cursivitatea ideilor. de asemenea. unic pe tot parcursul lucrării. Crearea unei liste de referinţe se supune câtorva reguli de bază: .citarea tuturor surselor. în ordine. dacă sunt utile celor interesaţi de analize suplimentare.

relevante sub aspect academic sau profesional. implicarea în proiecte didactice. L. L. Acesta nu va depăşi.W.. De exemplu: „text citat” (Ionescu. Errors. In R. H. al cărţii din care este citat un articol sau o secţiune. . se va scrie numele autorului şi anul publicării.. cu indentarea liniei a doua şi a celor următoare (dacă există). ştiinţifice sau civice.aşa cum afirmă Ionescu (2004)”. Sacco. Warsaw. text. J. E. Gal & A. după care se pune sursa directă. stagii de pregătire în diferite instituţii academice din ţară sau din străinătate. e) CV-ul academic al autorului tezei. sau „. În toate aceste cazuri se va menţiona sumar natura contribuţiei pe care a avut-o. http:\\pavlov. G. text.queensu.html. cel puţin.Preluarea identică a unui fraze va fi citată cu indicarea paginii din sursa utilizată. Pentru tezele care se bazează pe studii de cercetare. conform modelelor de mai jos.. Pentru tezele care dezvoltă alte tematici. lucrări realizate. rezultate. (1994). 2004.La citarea unui articol de revistă sau secţiune de volum.. .). R.În text. & Rodgers. de minim 350 şi maxim 500 de cuvinte... Target Risk. Mangelsdorf (Ed. Nu există un standard universal. (2002). metodologia cercetării. o pagină şi va scoate în evidenţă perioada de studii. rezumatul va fi structurat astfel: suport teoretic. în text se va trece numai numele primului. & Burse. citarea se face prin numele autorului urmat de anul publicării lucrării. (1991). p. cultures. (1987). se vor scrie cu litere italice. .Mediul academic şi publicistic promovează reguli foarte stricte în ceea ce priveşte formatul de citare a surselor.La citarea indirectă. participarea la manifestări ştiinţifice studenţeşti sau de alt nivel. Effects of High Terrestrial Altitude on Military Performance. 125).. R. . La fel se procedează şi cu titlul comunicării ştiinţifice la un congres. Banderet.. Popescu (2003). De exemplu: „. (în lista de referinţe se vor scrie numele tuturor). se vor nota adresa şi data la care au fost accesate. în lista de referinţe se vor trece şi paginile (sau. urmat de expresia et al. New York: W. Handbook of Military Psychology: John Wiley&Sons Ltd. mistakes. .2000 c) Rezumatul în limba română. C..În lista de referinţe prenumele autorilor poate fi limitat la iniţiale. Norton. de regulă. d) Rezumatul într-o limbă de circulaţie internaţională va fi traducerea versiunii româneşti. G. Exemplificări: Ahrons. accesat la 25. . . pagina de început). .Pentru sursele preluate de pe internet. S.. rezumatul va fi astfel conceput încât să scoată în evidenţă cu precădere contribuţia personală a autorului. comunicate sau publicate (cu citarea adecvată a acestora). Ionescu (2004)” . De exemplu: „.05.În cazul în care sunt mai mult de trei autori.Lista de referinţe va fi ordonată alfabetic. D. 2004)”. R. obiectivele cercetării.psyc.În text nu se utilizează decât numele autorilor.Se utilizează un singur stil de citare pe tot parcursul lucrării.ca\target\index. Câteva reguli generale ale formatului de citare: . Divorced families : a multidisciplinary developmental view. cit in. .. concluzii. urmate de expresia cit in. Comunicare la 25th EAAP Conference. .. (Ionescu.. inclusiv titlul lucrării. Wilde.Titlul revistei.

stânga=3.5 cm.5 o Numerotare pagini: jos. dar şi a celei de masterat. cu majuscule şi pe pagină nouă o Titlurile subcapitolelor sau subpunctelor. unul la secretariat. 4 din prezentul ghid.5 cm o Tipul fontului: Times New Roman. tabelelor şi schemelor. cu diacritice româneşti o Mărimea fontului: 12 o Spaţiere: 1. Numărul de pagini în sine. Contribuţiile de sprijin din partea altor persoane sau instituţii vor fi menţionate la „Mulţumiri”. într-o structurare logică şi coerentă.Cea mai frecventă sursă de dificultăţi este alegerea greşită a temei. la mijlocul paginii o Titlurile capitolelor. Plagiatul reprezintă un act de contrar conduitei academice care este tratat în conformitate cu prevederile cap. fără menţionarea sursei. .5 cm. principala dificultate vine din lipsa de experienţă cu proiecte academice majore. În mod obişnuit. scrisă numai pe o faţă o Margini: sus/jos=2. aceasta poate avea între 40 şi 100 de pagini. o Este de recomandabil ca tema să fie aleasă într-un domeniu pentru care autorul are un interes real. . al doilea la profesorul coordonator Nu este impusă o mărime standard a lucrării.4 Exigenţe etice Lucrarea trebuie să reflecte integral munca autorului. Orientativ. o Înainte de a fixa titlul. Reprezintă plagiat şi preluarea fără citare a figurilor. cu litere bold o Forma de prezentare: legată cu arc sau copertată o Număr de copii: două. Prin plagiat se înţelege utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane. Recomandările de mai jos încearcă să suplinească tocmai acest aspect. dreapta=2. 3. nu reprezintă un criteriu de acordare a notei. Se va folosi un limbaj simplu şi clar. Informaţiile vor fi comunicate într-o manieră directă şi inteligibilă. mai ales. 2. Se va acorda atenţie eliminării greşelilor gramaticale şi de editare.2 Exigenţe de editare Lucrarea va fi editată pe computer şi tipărită la imprimantă.2. într-o formă care trebuie să respecte următorul set de criterii: o Formatul de pagină: A4. 2. Recomandări practice În cazul unei teze de licenţă. va fi consultată literatura de specialitate ce precădere studii şi articole din reviste. în continuarea textului.3 Recomandări stilistice Teza va fi scrisă în stil impersonal (nu se va utiliza persoana I-a). Sursele bibliografice vor fi menţionate în lista de referinţe. cele mai multe lucrări cuprind în jur de 60 de pagini. la două linii distanţă.

rezultatele obţinute pe un număr mic de subiecţi sunt puţin stabile şi generalizabile. gradul lor de relevanţă în raport cu tema abordată. aspectul cel mai important care face obiectul evaluării tezei este contribuţia personală. eşantioanele de cercetare pot avea orice mărime. deşi eşantioanele mai mari de 30 de subiecţi sunt considerate. o Lucrul la capitolele teoretice se poate desfăşura în paralel cu cercetarea. evidenţierea capacităţii de a realiza un proiect academic în conformitate cu normele şi exigenţele metodei ştiinţifice din domeniul psihologiei. Originalitatea şi noutatea sunt un indicatori de valoare şi vor fi apreciate ca atare dar. evaluarea resurselor necesare) ar trebui începute cu până la un an înainte de termenul de o predare. din punct de vedere statistic. 3p). . 4. la acest nivel. lipsită de obiective şi ipoteze clare. cel puţin a unor eşantioane suficient de mari. sub toate aspectele care o compun. aspectele pregătitoare (studiul bibliografiei generale. alegerea titlului. Studentul trebuie să fie capabil să explice toate aspectele teoretice şi practice care fac parte din lucrare. b) Criterii metodologice. Desigur. În mod generic.o Este recomandabilă dezvoltarea unui proiect ştiinţific sau lucrări de cercetare realizată pe parcursul studiilor universitare. . Totuşi. o În mod normal. nu permite o abordare metodologică eficientă şi devine foarte greu de finalizat. numărul maxim de puncte pentru fiecare aspect): a) Criterii teoretice. dar se va urmări atingerea. complexitatea şi calitatea activităţii individuale desfăşurate pentru realizarea temei. etc. mai ales. Capacitatea de a realiza şi de a opera cu un model metodologic adecvat în raport cu tema (max. . . capacitatea de a identifica şi de a analiza literatura de specialitate (max. Evaluare Teza este rezultatul muncii individuale a studentului. care are întreaga responsabilitate pentru conţinutul şi forma acesteia. în cercetări clinice sau în condiţii de experiment. pe cât posibil.Mărimea eşantionului de cercetare.O temă confuz definită. dacă nu sunt evaluate corect resursele necesare şi cele disponibile (metodologie utilizabilă. să urmeze orientările şi recomandările din prezentul ghid.Atunci când apar dificultăţi se va apela imediat la profesorul coordonator.Chiar şi cea mai atractivă şi interesantă temă poate fi improprie. În realizarea ei.). c) Criterii analitice. studentul trebuie să respecte cerinţele obligatorii menţionate mai sus. o Pentru o lucrare bună sunt necesare multe luni de lucru intens. o Planificarea activităţilor ar trebui să lase un timp de cel puţin o lună pentru analiza datelor de cercetare şi finalizarea lucrării. 3p). suficiente. Aspectele supuse evaluării în procesul de notare al unei teze sunt următoarele (în paranteză. . În principiu. Nivelul cunoştinţelor teoretice. precum şi aceea de a emite concluzii adecvate în raport cu acestea (max. cu condiţia aplicării testelor statistice adecvate. este dificil de constituit eşantioane de o asemenea mărime. Cele mai multe greşeli şi compromisuri derivă din limitările temporale. . nu se aşteaptă în mod necesar lucrări cu caracter de noutate ştiinţifică sau teoretică ci. În caz contrar. se va aprecia că acestea nu reprezintă contribuia sa personală.Timpul disponibil este una dintre resursele cele mai presante. Capacitatea de a prelucra şi de a analiza datele şi informaţiile. Recomandările uzuale cu privire la volumul eşantioanelor de cercetare consideră: „insuficiente” eşantioanele mai mici de 100 de subiecţi. 3p). constituirea eşantionului. „suficiente” eşantioanele cuprinse între 100 şi 199 de subiecţi şi „bune” eşantioanele formate din 200 de subiecţi sau mai mulţi. Prin contribuţie personală se înţelege volumul.

1p). după analiza tezei şi discutarea cu studentul. Pentru a fi acceptată la susţinere. în conformitate cu formularul aprobat de consiliul facultății. cu menţionarea probelor care îl susţin. teza va fi notată cu 1. într-un limbaj ştiinţific adecvat şi în concordanţă cu standardele formale impuse (max. lucrarea va trebui să primească cel puţin nota 6 din partea profesorului coordonator. studentul nu mai are dreptul să refacă teza şi nici să se prezinte cu o altă teză în cadrul sesiunii respective de examen. şi va propune respingerea tezei de la susţinere. Decizia de respingere va fi luată de conducerea catedrei. de către comisia de examen. . prin însumare cu notele membrilor comisiei şi efectuarea mediei. profesorul coordonator va consemna acest fapt într-un referat distinct. Dacă plagiatul este dovedit în faza de susţinere a tezei. Profesorul coordonator întocmeşte un referat de evaluare. Nota propusă de profesorul coordonator va fi luată în considerare de către comisia de licenţă. Dacă se decide respingerea tezei pentru plagiat. Capacitatea de a redacta o lucrare academică în mod structurat şi coerent.d) Criterii stilistice. În caz de plagiat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful