Universitatea ÄAlexandru Ioan Cuza´ Iasi Facultatea de Teologie Ortodoxa ÄDumitru Staniloae´

0DUWXULVLUHDSVHXGROXNDULDQD
~o incercare de evaluare a dezbaterilor in legatura cu aceasta~

Coordonator : Lect. Dr. Pr. Daniel Nita-Danielescu

Sustinator: Padurariu Mircea

Iasi 2010
1

Sibiu.. Äeretic´ si Ätradator al Ortodoxiei´?1. 2 Teodor Bodogae. Äortodoxul protestant´. p. 2007-2008. VIII (XXXIII). faimosul invatat cretan cu studii italiene Meletie Pigas (1549±1601) 1 Arhid. in acelasi timp spectaculoasa si tragica. De Teologie´Andrei Saguna´. ori ca un fenomen psihologic cu personalitate dubla. ÄLucian Blaga´. Figura neobisnuita. ca elev al eruditului Maxim Margunios (1584±1602) si apoi la Universitatea din Padova (1589±1592). dintr-o familie de preoti de vaza. Prof. Ed. tanarul Constantin Lukaris a facut temeinice studii in Italia. ori ca erou cazut jertfa atat ca opera cat si persoana intrigilor catolico-iezuite sau calvine sau chiar faradelegilor vizirului turcesc. mai ales in Constantinopol. Intors in Creta. dar si o cantitate importanta de studii istorice si teologice cu un varf de productivitate in deceniile 4 ± 7 ale secolului XX. Ica jr. Interpretii sai mai noi il judeca ori ca lipsit de caracter si ipocrit. capitala Cretei aflata sub dominatie venetiana.2 Nascut pe 13 noiembrie 1570 (sau 1572) in Candia. anuarul Univ. 47. carora le-a cazut victima patriarhul Chiril Lukaris. dimpotriva. 29-30. ori ca un sincer adept al unirii practice a Bisericilor ori ca un om de cultura teologica redusa si deci neputand usor vedea ratacirile cuprinse de Marturisirea de credinta ce i s-a intins spre semnare. Univ. Un tomos antilatin Si un tratat euharistic scrise de patriarhul Alexandriei Chiril Lukaris in Targovistea anului 1615. a devenit protejatul unchiului sau. p. precum si o vasta literatura polemica. Judecatile continua sa ramana pana astazi polarizate: Ämartir al Ortodoxiei´ si Äerou al Greciei´ cazut in lupta acerba dintre puterile europene catolice si protestante pentru castigarea Rasaritului sau. Univ. Fac. Äpatriarhul calvinist´. Din istoria Bisericii Ortodoxe de acum 300 de ani. Dr.Marturisirea pseudo-lukariana ~o incercare de evaluare a dezbaterilor in legatura cu aceasta~ Secolul al XVII-lea a adus in viata Bisericii Ortodoxe dispute teologice aprinse generate de manevrele politico-religioase ale catolicilor si protestantilor in spatiul rasaritean. Ioan I. a lui Chiril Lukaris (1570± 1638) ² poliglotul cretan ajuns patriarh al Alexandriei (1601±1620) si apoi in cinci randuri al Constantinopolului (intre 1620±1638) ² a generat inca din timpul vietii o cantitate apreciabila de marturii. dar a dus si la intarirea Ortodoxiei prin deciziile unor sinoade locale si panortodoxe. ÄLucian Blaga´Sibiu. Sibiu. 1943. 2 . la colegiul grec din Venetia.

cu doar doua zile inainte de moartea patriarhului Meletie Pigas. acestia din urma fiind considerati o prada usoara. catolice si protestante. ÄPatriarhul Meletie Pigas Si legaturile lui cu Tarile Romane´. Ca si patriarh al Alexandriei. unde o parte din ierarhia ortodoxa ucraineana a acceptat in sinod Äunirea´ cu Roma. Chiril devine rector al Academiei ortodoxe din Ostrog si arhimandrit. Chiril Lukaris era in Constantinopol. participand la contra-sinodul rezistentei ortodoxe. Chiril Lukaris a fost chemat pe 4 noiembrie 1620 sa ocupe scaunul patriarhal din Constantinopol. unde constata cu ingrijorare intensificarea propagandei catolice prin iezuitii stabiliti aici. impotriva carora chiar scrie in 1616 un dialog polemic. La doar 29 de ani deci. p. se afla la Brest. A sprijinit miscarea culturala numita Äneoelenism´. dar la inceputul lui 1600 era din nou in Polonia ca exarh pentru a organiza rezistenta ortodoxa. In 1595. Acesta l-a tuns in monahism dandu-i numele Chiril. Trebuie adaugat faptul ca interesele politice. In 1598. 703. Franta si Polonia). si pentru un timp Venetia si Geneva Elvetiei) erau sabotate in Orient pe orice cale de puterile rivale catolice ( Austria.n-au fost totdeauna din cele mai evanghelice. Olanda. Chiril a desfasurat o intensa activitate de afirmare a Ortodoxiei. impartite in doua tabere. comerciale si de expansiune coloniala ale puterilor calvine( Anglia. a revenit in Creta. Considerat garant al Ortodoxiei. Exarhul Nichifor e arestat si intemnitat a spion (va muri in inchisoare). iar Chiril a ramas un timp ca profesor la scoala Fratiei Ortodoxe din Lvov. atat de o parte cat si de alta.devenit patriarh al Alexandriei (1590±1601). al carui succesor ajunge. Marile puteri ale vremii. Avantajele materiale si 3 N. pe care il girase si in 1613. a initiat corespondenta diplomatica cu anglicanii si calvinii in care vedea unica salvare a ortodocsilor de uniatism si de ofensiva propagandei catolice si a continuat bunele relatii cu tarii rusi si domnitorii romani. de aceea . in primavara lui 1601 se retrage in Moldova si se intoarce la Alexandria. unde soseste pe 11 octombrie. l-a hirotonit ieromonah si l-a trimis in 1594 ca protosinghel impreuna cu exarhul Nichifor prin Tarile Romane in Polonia pentru a contracara propaganda iezuita23. mijloacele de a castiga de a castiga de partea lor pe cel mai puternic reprezentant al Bisericii Ortodoxe ± intr-o anumita privinta destul de puternic si el pe langa Sultan . Chiril Lukaris devenea pentru douazeci de ani patriarh al Alexandriei. Contextul politico-religios al vremii era unul deosebit de incordat. In octombrie 1596. SERBANESCU . Nefiind primit. se confruntau prin ambasadorii lor pe scena constantinopolitana pentru acapararea ortodocsilor. in Biserica Ortodoxa Romana 63 (1945). La inceputul lui 1612. 3 .

exilarile si inscenarile de procese. Trinitas. p. dar si de bailul venetian.161. ca ar fi vrut sa predea insulele grecesti marelui duce de Toscana. 4 5 6 7 Teodor Bodogae. sau politicii machiavelice a cardinalului Richelieu care urmarea prin ambasadorul francez Philippe de Harlay. Ed. Ei il acuzau ca l-ar fi omorat pe Timotei al II-lea(1612-1621). patriarhul trebuia sa faca fata manevrelor ambasadorului german Rudolf Schimdt. 4 . IV.161 Teodor Bodogae. Chiril a fost sustinut si s-a sprijinit in actiunile sale de ambasadorii protestanti ai Olandei (Cornelius Haga. spre dezamagirea lui De Cesy. compromiterea in public. p. op cit. erau numai primele si cele mai nevinovate mijloace si scopuri. iar bunavointa marelui vizir cumparata cu 50. dand crezare intrigilor. 46. Iasi. iezuitii au publicat o scrisoare adresata papei Paul al V-lea. cit. pe care unii si altii i le promiteau daca ar fi primit prietenia lor. intre 1612±1639) si Angliei (Sir Thomas Roe) si de pastorul reformat Antoine Léger (aflat in Constantinopol intre 1627±1636). Pr. muftiul descoperind calomnia iezuitilor. p. singura tara care ar fi putut sprijini pe ortodocsi.7 Prin urmare.. nu avea inca diplomati acreditati permanent la Constantinopol. ca ar fi atatat pe cazaci in diferite randuri asupra turcilor. pentru a preveni alegerea lui. Istoria Crestinismului. catolicii si-au intensificat activitatea prozelitista prin Congregatia ÄDe propaganda fide´.. conte de Cesy. urmarind consecvent compromiterea si inlaturarea patriarhului antiunionist. In plus el se confrunta si cu fanatismul sultanului Murad al IV-lea. op. etc. Pr. chiar de la inceput.000 de scuzi. cat si de Anglia si Olanda protestante.4 In acest sens. p. ca si etnarh al ortodocsilor. chiar suprimarea lui. supranumit ÄNero al turcilor´. vol. Nicolae Chifar. erau metodele de lucru ale diplomatilor si cercurilor de interese apusene in Rasarit. acestia fiind alungati din oras. Reabilitarea lui s-a facut la scurt timp.6 Relatiile diplomatice de care avea nevoie Chiril Lukaris. banul. cit. plasmuita de ei in anul 1619 prin care patriarhul ar fi recunoscut primatul papal. l-a exilat in insula Rhodos pentru ca ar fi jignit legea mahomedana intr-o scrisoare trimisa in Anglia ( Contra Iudeilor ). care trebuiau in mod sigur sa duca la moartea celui condamnat. 35-36. op.5 Folosind acest context religios. Nicolae Chifar. Coruptia. Rusia. care. trezea suspiciunea turcilor curtati pentru interese politice atat de Franta si Austria catolice. 2005.culturale.

p. cit. care era luteran. Teodor Bodogae. engleza si germana. Scripturi si cinstirea icoanelor. Majoritatea ortodocsilor a vazut in ea produsul pastorului Antoine Léger si al ambasadorului Cornelius Haga. fiind reabilitat cu ajutorul regelui Gustav Adolf al Suediei.Cu sprijinul ambasadorilor protestanti si al Venetiei. In 1630. insotita de formula Äsemnat pentru conformitate. prevazuta la sfarsit cu parafa ambasadorului. dar si interortodox. Chiril Lukaris a reusit sa se mentina pe scaunul patriarhal ² cu exceptia intervalului aprilie±septembrie 1623 ² din noiembrie 1620 pana in octombrie 1633. Scriptura si Sfintii Parinti. nu a permis infiintarea de colegii calvine pentru greci. cum era de asteptat.. extinsa cu trimiteri din Sf. fiind publicata la Geneva varianta greceasca a marturiisirii calvinizante. Protestantii. Ica jr.. recunoscut de Lukaris pentru a-si asigura sprijinul protestant in lupta acerba cu iezuitii si ambasadorii catolici. a generat. op. corneliu von Haga´. intrigati de faptul ca patriarhul . Dr. op. nascand polemici aprinse. Calvin. 38.8 Mai nou s-a dovedit de catre un teolog grec ± dealfel acest fapt fiind semnalat si de multi altii inainte ± ca prea mare este similitudinea intre Marturisirea zisa a lui Lukaris pe de o parte si intre ÄInstitutiile Religiei Crestine´ ale lui I. un imens scandal european. Univ. pentru a nu se trage concluzia ca acea Marturisire de credinta in forma ei de catehism perfect inchegat si documentat nu poate fi decat opera cercurilor geneveze9. dar publicarea ei era suficienta pentru a-l suspecta pe autor de erezie. tradusa in 1629 in franceza. Adversarii personali ortodocsi ai lui Lukaris si catolicii au considerat-o autentica si si-au intensificat eforturile de a scoate din scaun un patriarh calvin ajuns eretic protestant. Scrierea avea semnatura de autentificare a patriarhului Chiril obtinuta in imprejurari 8 9 Arhid.. au publicat prin intermediul pastorului Antonius Leger o serie de plastografii compromitatoare pe seama lui. Lucrarea a fost publica in limba latina la Geneva in anul 1629. cit. In Constantinopol stiau despre lucrare doar putinii cunoscatori ai limbii latine. 5 .51. In 1633. dar mai ales o marturisire de credinta cu continut calvinizant. la care se adaugau patru intrebari si raspunsuri privind inspiratia Sf. purtand semnatura lui. Prof. p. urmarind sa pastreze Ortodoxia nealterata. calvinii ataca din nou. ÄMarturisirea´. patriarhul s-a retras din scaun. Confesio Belgica si Confesio Gallicana pe de alta parte. Ioan I.

Din actele sinodului pastrate in intregime. descoperirea ei facandu-se in 1904 de istoricul Hrysostomos Papadopulos. ci un pastor autentic ortodox o dovedeste scrisoarea sa din 2 septembrie 1629 catre principele calvin al Transilvaniei. dar a fost recuperat si ingropat in secret intr-o manastire dintr-o insula. Ica jr. cu aportul calugarilor franciscani. cat si la papa Urban VIII (1623±1644). Arhid. Dr. la sinod ar fi participat si patriarhii Mitrofan Kritopulos al Alexandriei si Teofan al II-lea al Ierusalimului. In schimbul unei marturisiri de credinta catolice. p. care obtine de la sultan condamnarea la moarte a patriarhului. 163-164. Prof.. cit. sub pretextul ca l-ar fi informat pe tar despre campania otomana in Persia indemnandu-l sa profite de ea si sa ocupe Azovul. Bazandu-se pe ÄMarturisirea´ calvinizanta publicata in 1629. 53. Gabriel Bethlen (1613±1629)7. dar s-a lovit de refuzul ferm al lui Chiril Lukaris care i-a invocat atat incompatibilitatea unui asemenea gest din partea sa cu responsabilitatea sa de arhipastor ortodox.52. Nicolae Chifar. Univ. de unde patriarhul Partenie I (1639±1644) l-a adus in manastirea Panaghia Kamariotissa din insula Chalki11 Ca Lukaris n-a fost un Äpatriarh calvinist´. Kontaris primeste 4000 de taleri de la vicarul latin din Constantinopol. Din porunca patriarhului Chiril Kontaris. Arestat pe 19/29 iunie si inchis in fortareata Rumeli-hisar. impreuna cu 20 de mitropoliti si alti 21 de arhimandriti si egumeni. Ioan I. rezulta ca patriarhul Chiril Kontaris a urmarit condamnarea predecesorului sau ca eretic 10 11 12 Pr. cat si imposibilitatea unei calvinizari a romanilor ortodocsi ardeleni date fiind legaturile lor sufletesti cu romanii ortodocsi din Muntenia si Moldova 12 Pe 24 septembrie 1638. op. in octombrie 1637. un sinod convocat si prezidat de Kontaris l-a anatemizat pe Lukaris si marturisirea lui. daca nu cumva avem de-a face cu o alta plastografie. cit. 6 ... p. Rivalul sau Chiril Kontaris face apel la sprijin financiar pentru rasturnarea acestuia atat la ambasadorul Schmid. In 1638. Lukaris e strangulat de ieniceri langa San Stefano pe 27 iunie/7 iulie 1638.necunoscute de pastorul Antonius Léger la sfarsitul anului 1631. p. op. Schmid si Kontaris castiga sprijinul marelui vizir Bairam Pasa.10 O apologie trimisa la Geneva a fost ascunsa. pe 30 iunie/10 iulie trupul sau a fost dezgropat si aruncat in mare. Ibidem. caruia ii scrie recunoscandu-l cap al intregii Biserici si vicar al lui Hristos pe pamant. Bethlen ceruse patriarhului aprobarea sa treaca pe romanii din Transilvania la calvinism. Conform listei de semnaturi .

7 . ed. Nicolae Chifar. Dumitru Staniloae. ultima vizand pe toti cei care ar respinge hotararile acestui sinod. impotriva caruia a luptat atat de mult. si acesta alimentat din exterior : cel prietenos protestantilor. care voiau sa puna capat oscilatiilor intre catolicism si protestantism.. Dimitrie Pepanos. afirma ca numai doi trei ignoranti au scris si au crezut in 13 14 Pr.13 Satisfactia lui Chiril Kontaris a fost de scurta durata. In fruntea acestora erau Meletie Syrigul si Leon Allatius. p. se desemnasera deja doua curente extremiste. Autorului. in sinea lor convinsi ca prietenul si sprijinitorul lor de altadata nu este eretic calvinizant. In agitatia din jurul marturisirii.. Atanasie din Roma : Leon Allatius. cit. Reprezentantii sai mai de seama sunt Teofil Coridaleu si Ioan Cariofil. Ilarie Tzigala s. a scris in acest sens cartea intitulata ÄImpotriva Marturisirii lui Lukaris´. 9 -10. avand ca prilej reactia nascuta impotriva Marturisirii lui Chiril Lukaris.a. Acestia. pentru ca a avut acelasi sfarsit tragic ca si adversarul sau. atribuindu-i fara rezerve paternitatea marturisirii de credinta din anul 1629. Atanasie Cipreanul. teza de doctorat in teologie. cautau prin predici si prin scrieri sa duca Biserica spre catolicism. 1929. Era prima si singura condamnare sinodala a persoanei si operei in discutie a patriarhului Lukaris la care s-au asociat prin constrangere si intimidare patriarhii Mitrofan si Teofan. Petru Arcudius. intrucat multi ierarhi rasariteni erau convinsi de nevinovatia lui. unul dintre ei. Teofil Coridaleu a tinut o predica in care afirma ca Marturisirea lui Chiril Lukaris este Äcoloana credintei noastre´ si ca pe ea se sprijina Biserica Ortodoxa. 168. Unul prietenos catolicilor. Cernauti. Impotriva acestor doua curente luptau ortodocsii rigurosi. Nicolae Comnen Papadopulos. Astfel . Paisie Ligaridis. ajutati de catolici. reprezentat prin Chiril Kontaris ± dusmanul lui Lukaris si condamnat pentru ideile sale catolicizante ± si prin elevii colegiului Sf. Au fost rostite 13 anatematisme asupra patriarhului. op. Viata si activitatea patriarhului Dosofteiu al Ierusalimului si legaturile lui cu Tarile Romanesti.14 Opus cu acest curent se desemna un altul. exact contrar cu ce invata Marturisirea. p. Condamnarea patriarhului Chiril Lukaris a tulburat si mai mult Ortodoxia. iar cine nu o marturiseste este eretic. Biserica Rasariteana altfel decat crede Biserca Apuseana. cu ocazia intronizarii patriarhului Partenie I. Matei Cariofil.calvinizant.

vol. p. Inainte de desfasurarea acestuia. Marturisirea ortodoxa aparea intr-un context istorico-religios deosebit de framantat (Biserica Ortodoxa din Polonia se unise cu Roma si se infiintasera scoli iezuite in scopul atragerii tinerilor ruteni si moldoveni spre catolicism) si trebuia sa reprezinte pozitia Bisericii Ortodoxe fata de acuzatiile de erezie. ed. episcopul Evloghie al Romanului. a tiparit actele sinodului constantinopolitan si a cerut ierarhilor sa semneze acest document. desi se stie ca acestia nu au fost prezenti la sinod. Cluj-Napoca. condamnand la modul general pe autorul sau autorii sai. Crestomatie de literatura romana veche.100. I. printre care se numarau si mitropolitii Petru Movila al Kievului si Varlaam al Moldovei . pariarhul a convocat in luna mai 1642 un Sinod la Constantinopol. venind la Iasi. patriarhul Lukaris fiind sase ani profesor la Academia din Ostrog. Ei si-au manifestat incertitudinea privind paternitatea patriarhului Chiril Lukaris asupra acestei lucrari. pe care au condamnat-o pentru continutul ei calvinizant.Nectarie. 1989. 15 Dat fiind faptul ca aceasta marturisire calvinizanta a ajuns sa fie foarte bine cunoscuta atat in Ucraina cat si in Bielorusia. Stela Toma. 11. Refuzul acestora datorat convingerii ca aveau de-a face cu o inscenare a iezuitilor si a calvinilor . care sa clarifice pozitia Bisericii Ortodoxe si pentru a combate uniatismul si calvinismul. care. Dacia. care sa se desfasoare la Iasi. II. Anastasie de Radauti si Gheorghe de Husi. Chitimia. l-ar condamna indirect pe Lukaris. Patriarhul Partenie a fost de acord cu aceasta propunere. C. Epistola sinodala care comunica concluziile acestui sinod era semnata de patruzeci si cinci de participanti. convocand un sinod care sa analizeze o noua marturisire de credinta. si la terminologie. s-a hotarat sa se adreseze patriarhului ecumenic pentru aprobarea definitiva a operei sale. l-a determinat pe Syrigos sa anexeze epistolei sinodale scrisoarea de multumire 15 16 Ibidem. Acest lucru se explica prin faptul ca teologul Meletie Syrigos. mitropolitul Petru Movila a luat atitudine. p. propunand intrunirea unui alt sinod. cu participarea mai multor teologi. impreuna cu sufraganii lui. 8 . desemnand membrii delegatiei grecesti la sinod. in opinia lui. Se pare ca nici acestia nu erau cu totul liberi de influenta latina. dar acesta se reducea mai mult la forma de expunere. infocat acuzator al patriarhului Chiril Lukaris. Sinodalii au analizat din nou Marturisirea de credinta din anul 1629 .16 Intrucat nu s-a ajuns la un consens in privinta anumitor puncte.

Dupa deschiderea oficiala facuta de domnitorul Vasile Lupu. Patriahia Ecumenica era reprezentata de Porfirie. imitand modelul basileilor bizantini. si ieromonahu Meletie l Syrigos. erau convinsi ca patriarhul cazuse victima menevrelor iezuite si calvine. il considera nevinovat. Antonius Leger. Mitropolitul Petru Movila a trimis trei delegati din Kiev: Isaia Trofimovici Kozloski. s-a izbit de opozitia sinodalilor ucrainieni si romani. Trei Ierarhi´din Iasi. probabil. precum si Sofronie Pociatki. ci si un potrivit raspuns la ceea ce a insemnat cazul atat de diferit si atat de personal judecat al lui Chiril Lukaris. 9 . s-a trecut la analizarea expunerii de credinta trimisa de Petru Movila. si chiar a domnitorului care. predicator al Catedralei Sfanta Sofia din Kiev. cunoscand prestatia patriarhului in apararea Ortodoxiei din perioada cand a activat in Polonia si a vizitat Tarile Romane. patriarhul ecumenic Partenie I a aplanat tulburarile produse de cazul Lukaris intre teologii greci si slavi si a creat atmosfera favorabila desfasurarii Sinodului de la Iasi . Astfel. fost mitropolit de Niceea. 170. pentru care se obtinuse acordul oficial. egumenul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din Iasi si rectorul Academiei infiintate aici de Vasile Lupu . in trapeza manastirii ÄSf. egumenul Manastirii Sfantul Nicolae. Anastasie al Radautilor si Gheorghe al Husilor. p.a sinodalilor de la Iasi catre domnitorul Vasile Lupu . Mitropolitul Varlaam si episcopii sai sufragani: Evloghie al Romanului. Prin acest sinod. Ucrainienii care dupa publicarea marturisirii au trimis o delegatie la Constantinopol pentru a verifiva veridicitatea acuzatiilor. au urmat dezbaterile de fond. Ieromonahul Meletie Syrigos. 17 Ibidem. care urmarea condamnarea patriarhului Lukaris ca si eretic calvin. iar autorul lucrarii era pastorul ambasadei olandeze. Aceasta aducea prin felul ei demn si stiintific nu numai o reafirmare a ortodoxiei in fata presiunilor si compromisurilor incercate de catolici si protestanti. dand astfel impresia ca ei au parafat intreaga serie de documnte. dupa terminarea discutiilor preliminare si dupa inlaturarea operei lui Syrigos ca baza a discutiilor.17 Lucrarile Sinodului de la Iasi au inceput la 15 septembrie 1642. rectorul Academiei din Kiev si pe Ignatie Oxenovici Starusici. sau cel putin nu-i putea atribui paternitatea Marturisirii calvinizante din 1629. Iosif Cononovici Gorbatki. Din partea Bisericii din Moldova au participat. sub patronajul direct al domnitorului Vasile Lupu. semnata de toti ierarhii de mai sus. desi nu avem documente precise in acest sens.

Arnauld. Taine.Dezbaterile sinodului s-au incheiat pe 27 octombrie 1642. Din partea calvinilor. Nicolae Chifar. faceau uz de Marturisirea preudolucariana ca sa arate ca Biserica Ortodoxa crede ca ei. dar nu si persoana patriarhului Chiril Lukaris. 10 . cu corecturile de rigoare. 12.totusi calvinii continuau sa considere aceasta marturisire ca marturisire ortodoxa si sa o intrebuinteze ca atare. Discutia culmina in jurul termenului Ämetusiosis´ pe care. cultul sfintilor si al icoanelor. cit. lucru de altfel implinit. Cu toate acestea. Nicole si A..19 Prin intermediul contelui Olivier de Nointel. op. care sa condamne expres toate erorile calvine din Marturisirea din 1629. Deciziile lui urmau doar sa fie ratificate de catre catre patriarhul ecumenic Partenie I. ambasadorul Frantei la Constantinopol.18 Cu toate ca Maturisirea calvinizanta din 1629 fusese condamnata oficial in mai multe randuri. p. Sinodul de la Constantinopol raspunde in 1672. Era acum o ocazie buna si pentru Biserica Ortodoxa sa-si formuleze punctul de vedere pentru evitarea echivocurilor atat din mediul intern. Cei din urma. actiune repetata si de catre un alt sinod tinut la Constantinopol. a Sfintilor Parinti si a Sinoadelor Ecumenice. in conformitate cu invataturile Sf. Catolicii aveau deci tot interesul sa provoace din partea Bisericii Ortodoxe o declaratie oficiala. spuneau calvinii l-a respins si Biserica Ortodoxa prin Chiril Lukaris. etc. despre episcopate. Trebuiau lamurite definitiv doua lucruri: 18 19 Pr. cu participarea patriarhilor rasariteni si a altor 40 de ierarhi. un calduros sprijinitor al catolicismului. cat si din cel extern. si astfel sa dispara definitiv orice neintelegere privind invatatura de credinta ortodoxa. ierarhii ortodocsi erau intrebati de janseniti in legatura cu Taina Sfintei Euharistii si despre numarul Sf. polemica era purtata de predicatorul F. In plus. in cadrul unui sinod care s-a tinut in biserica Sf. Dumitru Staniloae. la 11 martie 1643. In Franta era atunci in toi o polemica intre jansenisti si calvini. bazandu-se pe Marturisirea lui Petru Movila. in timpul patriarhului Dionisie al IVlea. aproape de Paris. op. gasind aceasta marturisire. Gheorghe din Fanar. desi in atatea randuri li se devedise contrariul. 174. sinodul a condamnat inca odata Maturisirea calvinizanta. cit.. p. care sa dezminta afirmatiile calvine. patriarhul Dositei al Ierusalimului considera ca era necesara alcatuirea unei noi Marturisiri de credinta. Scripturi. iar din partea jansenista de P. Claude din Charenton. Biserica.

b) Trebuiau formulate deplin anumite invataturi ale Bisericii pentru linistea Ei interna si pentru a lua catolicilor si protestantilor orice prilej de exploatare. Al treilea: marturisirea lui Chiril Lukaris nu este marturisirea Bisericii Ortodoxe Rasaritene´. De aceea marturisirile lui personale nu agajeaza Biserica. Ibidem. pentru ca in acel caz ar fi trebuit sa o subscrie si arhiereii si sa fie inregistrata in codicii oficiali ai patriarhatelor. ea nu este marturisirea Bisericii Ortodoxe. ci pentru ca nu a luat atitudine impotriva ei. 11 . si ca el nu ar fi confirmat niciodata ca este autorul ei. necunoscandu-se in acel moment scrisorile sale catre pricipele Gabriel Bethel(1629) si Fratia din Lvov(1634) in care se apara impotriva calomniatorilor si expunea exemplar credinta ortodoxa. deci nici Biserica Ortodoxa. supranumita Pavaza Ortodoxiei. le-a dat cu totul in ascuns. iar cel din anul 1642 l-a condamnat nu ca fiind autor. a scris-o nu in calitatea sa oficiala de patriarh. 13. 20 21 22 Ibidem. cu precizarea finala: Ä Sa fie de ajuns aceste putine cuvinte din multe ce am putea aduce pentru nimicirea minciunilor adversarilor. Ea sia format invatatura prin Ieremia II si Petru Movila. 22 Se mai arata ca Marturisirea calvinizanta este in contradictie cu intreaga sa activitate si opera pur ortodoxa. Insa fiinca aceia continua sa se sprijine pe Marturisirea lui Lukaris.20 Sinodul . p. arata cauzele convocarii si trece imediat la respingerea calvinilor. indifferent daca Chiril Lukaris este sau nu autorul marturisirii in chestiune. Patriarhul poate gresi. Sinodul tine sa declare: Äintai : ca nici odata nu l-a cunoscut pe Chiril asa cum zic adversarii lui ca este si nici nu-l stie pe acela scriitor al capitolelor. Sinodul declara ca ÄBiserica rasariteana se deosebeste de ei in cele mai principale chestiuni´si le enumera.a) In Biserica Ortodoxa. care Äspre amagirea celor simpli imprastie faima ca Biserica rasariteana s-a calvinizat si crede ca si ei´21. Si chiar daca ar fi scrisa de el. S-a explicat ca sinodul de la Constantinopol din 1638 l-a condamnat pe patriarh pentru ca a fost condus de rivalul sau Chiril Kontaris. pe care ei le-au nascocit impotriva Bisericii Rasaritene. In a treia parte a dezbaterilor. adresandu-se ortodocsilor de pretutindeni. sinodalii au examinat marturisirea lui Dositei. nestiind nimeni dintre Rasariteni. Aceasta expunea in mod sistematic invatatura de credinta. In cazul de fata. Al doilea: chiar daca presupunan ca acele capitople ar fi ale lui. Ibidem. deschis la 26 martie 1672. infaibilitatea Bisericii nu se comunica patriarhului din Constantinopol asa cum considera Biserica Romano-Catolica.

luand parte la sinoade si la lupta impotriva ereticilor. Marele istoric grec Hrysostomos Papadopulos a dovedit de pilda. sunt a se considera de fapt si in intregime ale lui. de a fi cedat prea mult calvinilor. nici nu mai vorbim.. fiind foarte tendentios editate. p. pe cand protestantii au considerat-o influentata de catolicism. cat si protestanti. Ibidem. de a se intoarce la Biserica cea apostolica in care au trait odinioara stramosii lor. Dorim ca aceste cuvinte sa fie un semnal pentru ereticii ce pe nedrept ne ataca. grabindu-se sa o tipareasca si sa o publice. primita de la Mantuitorul Hristos. Trebuie sa mai spunem ca nu toate textele si scrisorile pe care istoriografii catolici si protestanti. 29..punand in central ofensivei minciunoasele si nelegiuitele capitole ale asa numitului Chiril. cit. iar nu a-l Bisericii pe care o conducea´. Catolicii au privit cu bunavointa marturisirea lui Dositei. Patriarhul Chiril Lukaris a ramas in constiinta credinciosilor rasariteni ce i-au ascultat predicile. op. Nicolae Chifar.23 Marturisirea de credinta cu caracter antiprotestant a primit girul celor 71 de ierarhi prezenti la sinod si a devenit. 12 . Teodor Bodogae. atat catolici.24 Istoria a aratat ca Äoricine ar fi fost geniul care sa fi carmuit destinele Ortodoxiei veacului al XVII-lea. p. ar fi fost parca imposibil sa poata iesi cu fata curata din toata acea revarsare de patima si vrajmasie reciproca. pe care acum ei le resping batjocorindu-le. Este drept ca aceasta nu il scuteste pe Chiril de judecata aspra a istoriei. le pun ca iesite din condeiul sau din conceptia sa . p. 38. De cele publicate de literatura timpului. i-au urmat indemnurile s i-au apreciat eforturile pentru apararea credintei un mare parinte si ierarh al Bisericii Ortodoxe.25 23 24 25 Pr. Legrand sunt apocrife. condamnand insinuarile protestante si demonstrand catolicilor ca Ortodoxia este pastratoarea credintei adevarate. ca o parte din scrisorile sale publicate de marele elinolog Em. astfel un monument dogmatic in patrimonial spiritual al Bisericii Ortodoxe. 176. fie si numai din punct de vedere personal. op cit. a carui memorie s-a pastrat vie peste veacuri. foatre adesea atat de patimasi.

1943. Prof. Ioan I. . Stela. Istoria Crestinismului. ed. vol.. Din istoria Bisericii Ortodoxe de acum 300 de ani. Dumitru. Sibiu. Ed. 2007-2008. 5. 1989. Trinitas. SERBANESCU. Dacia. Bodogae. Cluj-Napoca. Nicolae. Dr. VIII (XXXIII). Viata si activitatea patriarhului Dosofteiu al Ierusalimului si legaturile lui cu Tarile Romanesti. C. Chitimia. ÄLucian Blaga´Sibiu. Nicolae. Ed. 4. II. 2005. Sibiu.. ÄPatriarhul Meletie Pigas si legaturile lui cu Tarile Romane´. vol. 1929 13 . Univ. ed. Toma. I. Arhid. in Biserica Ortodoxa Romana 63 (1945).. Crestomatie de literatura romana veche. Chifar. Iasi. Un tomos antilatin si un tratat euharistic scrise de patriarhul Alexandriei Chiril Lukaris in Targovistea anului 1615. teza de doctorat in teologie. Facultatea De Teologie ÄAndrei Saguna´. ÄLucian Blaga´. 3. 6. Teodor. Staniloae. IV. Cernauti. anuarul Univ. Autorului.Bibliografie : 1. Univ. Pr. Ica jr. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful