Analiza SWOT

Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte şi cele slabe ale organizaţiei, precum şi oportunităţile şi ameninţările mediului extern. Se realizează astfel o listă a caracteristicilor pozitive şi negative ale organizaţiei analizate, care o diferenţiază de organizaţiile concurente. Punctele forte (caracteristici pozitive) descriu atributele pozitive, tangibile si intangibile, interne, ale organizatiei dvs. Acestea sunt sub controlul dvs. Ce faceti bine? Ce resurese aveti? Ce avantaje aveti fata de concurenta? Punctele forte includ atributele pozitive ale oamenilor implicati in afacere, incluzand cunostintele lor, trecutul lor, educatie, referinte, contacte, reputatie sau capacitate, pe care acestia le aduc in afacere. Punctele forte includ bunurile tangibile ca de exemplu capital disponibil, echipament, credit, clienti stabili, canale de distribuite existente, materiale cu drepturi de autor, patente, sisteme de informare si procesare, si alte bunuri de valoare din afacerea dvs. Punctele forte determina superioritatea firmei turistice si pot fi: locul si modul de amplament al obiectivului turistic (hotel, han, camping etc.), varietatea si calitatea serviciilor, nivelul preturilor si tarifelor, pregatirea personalului, formele de agrement etc. Punctele slabe pot fi date de amplasamentul intr-un mediu ostil sau intr-un cadru lipsit de elemente de atractie naturala, izolarea fata de retelele de acces, proasta calitate a serviciilor oferite, slaba activitate promotionala, organizarea ineficienta a activitatii interne , lipsa de experienta, resurse limitate, lipsa de acces la tehnologie ,etc. Acestia sunt factori care sunt sub controlul dvs, dar dintr-o varietate de motive, au nevoie de imbunatatire pentru a va putea atinge efectiv obiectivele dvs de marketing. Oportunitatile (ocazii favorabile) evalueaza factorii atractivi externi care reprezinta motivul existentei si prosperitatii afacerii dvs. Acesti sunt factorii externi ai afacerii dvs. Ce oportunitati exista in sectorul dvs de piata sau in jurul dvs din care puteti spera sa beneficiate ? Oportunitatile determina avantaje comparative pentru firma si pot fi de naturi diferite: cadru legislativ favorabil (impozite si taxe mai mici, facilitati diverse),

). organizatia turistica poate sa propuna obiective corespunzatoare starii de fapt. reducerea protectionismului etc. diminuarea impactului amenintarilor mediului extern si. Pe baza analizei SWOT. dezvoltarea infrastructurii in anumite zone si regiuni turistice etc. dezvoltarea punctelor forte si exploatarea si fructificarea ocaziilor favorabile. PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITATI AMENINTARI . eliminarea punctelor slabe si. urmarind. pe de alta parte. amenintari concurentiale. pe de o parte. pe cat posibil. Amenintarile au un impact negativ asupra activitatii firmei si pot fi legate de instabilitatea politica si legislativa. recesiuni etc.deschiderea accesului pe anumite piete externe (eliminarea vizelor. deteriorari ale mediului natural.

litoral. Rodnei.DESTINAŢIE TURISTICĂ Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului internaţional al României este necesară o analiză a situaţiei actuale a României. Tatra) : • diversitatea peisagistică – asociată structurilor geologice şi alternanţei tipurilor de relief: peisaje alpine (Făgăraş. Iată care sunt argumentele noastre în acest sens. Puncte slabe Acestea ţin în primul rând de capacitatea de organizare a ţării. ca destinaţie turistică internaţională din perspectivă de marketing.1 Puncte forte După o analiză a resurselor turistice româneşti am decis că principalele puncte tari sunt următoarele: potenţialul natural. Carpaţii au câteva părticularitaţi care îi deosebesc de ceilalţi munţi ai Europei (Alpi. Retezat. România se situează printre cele mai frumoase şi apreciate destinaţii ale Europei. deltă.STUDIU DE CAZ ANALIZA SWOT A ROMÂNIEI . potenţialul antropic. . În realizarea analizei SWOT. Chiar dacă nu au altitudinile Alpilor. România trebuie privită ca o destinaţie turistică unitară care deţine atât puncte slabe. acoperind circa 35% din teritoriul ţării. de resursele de care dispune şi sunt o caracteristică a mediului intern. posibilitatea de a crea noi produse turistice.1 Potenţialul natural Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare a turismului asigurând totodată şi substratul pentru o varietate de forme de turism. dezvoltarea şi diversificarea capacităţii de cazare şi alimentaţie. potenţialul balnear. cât şi puncte forte şi care acţionează pe o piaţă în mişcare. Munţii Carpaţi reprezintă o componentă importantă a reliefului. 1. Puncte forte. Parâng). Cea mai bună soluţie de promovare este susţinerea punctelor forte şi diminuarea punctelor slabe. 1. peisaje carstice (Aninei. dar lovindu-se şi de ameninţările inerente unei pieţe imperfecte. câmpii. Pirinei.1. 1. podişuri. Prin varietatea formelor de relief: munţi. pentru a putea identifica zonele de acţiune şi modalitaţile de intervenţie. beneficiind de oportunitaţi.

de o mare diversitate (ape minerale şi termale. ape minerale). dintre care unele au o valoare ştiinţifică exceptională. aeroionizarea predominant negativă). lacuri terapeutice. Zona dealurilor subcarpatice şi a podişurilor este deosebit de interesantă prin bogaţia şi varietatea resurselor balneare. chei şi defilee (Bicazului. domeniu schiabil. Jiului. saline. dar şi datorită altitudinii mai reduse. dar se poate folosi în interes turistic prin arealul forestier. • fond cinegetic şi piscicol. emanaţii de gaze terapeutice de tipul mofetelor. Sărăturile). • fauna piscicolă şi ornitolgică (peste 300 de specii de păsări şi circa 150 de specii de peşti). Zona de câmpie nu prezintă resurse deosebite. Petrişor). specii rare). • vegetaţia de mare varietate (codrii de stejar-Letea. Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai complexe zone turistice din România şi una dintre marile atracţii ale ţării datorită unicităţii ei în zona europeană. Cernei). vulcanic. abrupturi calcaroase (Piatra Craiului). stufărişuri. Olteţului. Turzii. Cărorman. • coborârea în mare cu o pantă lină. • calitatea nisipului. Hidrografia cuprinde o vastă reţea de râuri. fondul cinegetic şi piscicol şi prin resursele balneare (lacuri sărate. numeroase lacuri de diferite tipuri (glaciar. • dunele de nisip (Caraorman. numeroaselor văi şi defilee. nămoluri terapeutice. • complexitate – varietatea formelor de relief. cuprinzând peste 1150 de specii de plante. Litoralul (cu 245 km de plajă) se deosebeşte de oferta altor ţări printr-o serie de caracteristici : 1 2 3 4 • orientarea spre est şi sud-est. Dunării). Mehedinţi. • lăţimea plajei. de baraj natural) şi o mare varietate de ape . configuraţiei. situând România pe unul din primele locuri în Europa. o bogată reţea hidrografică.Bihor-Vlădeasa. nămoluri. Cele mai importante atracţii ale Deltei sunt: • plajele întinse în zona litorală (Sulina. în peste 200 de localităţi. În România există factori naturali de cură. zăvoaie de plută şi sălcii uriaşe. Oltului. carstic. aşezări umane. • potenţialul speologic bogat: peste 10000 de peşteri (care situează România pe locul 3 în Europa). fond cinegetic. • accesibilitate – datorită poziţiei centrale.

2 Potenţialul antropic România dispune de un bogat şi diversificat potenţial antropic. Suceava. Apullum. Hunedoara. • cetăţile medievale din epoca timpurie: Biharia. • cetăţile dacice din Munţii Oraştiei: Sarmisezetusa. Mogoşoaia. Bucureşti. regimul eolian şi pluviometric. Suceviţa. cocoşul de munte. 1. dintre care unele au o însemnătate cinegetică deosebită (ursul brun. Tomis. Sighişoara. • cetăţile romane: Drobeta. sedativ în zonele de deal şi podiş. cerbul. . Napoca. Fauna – România dispune de circa 3600 de specii.subterane. • castele şi palate: Bran. dar şi al factorilor politici care au influenţat dezvoltarea ţării. Trebuie totodată menţionate şi plantele medicinale care constituie un factor natural de cură (fitoterapia) foarte apreciat. Ieud. Cotroceni. Arbore. Cula Greceanu de la Măldărăşti. Bogaţia faunei şi fondul cinegetic deosebit prezintă interes pentru turismul de vânătoare şi pescuit sportiv. râsul. dar şi pentru turismul ştiinţific. Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi. Moldoviţa. de artă şi arhitectură: • mănăstirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voroneţ. Alba-Iulia.1. Callatis. Biertan. raţa sălbatică). Printre cele mai interesante resurse ale potenţialului antropic se numără4: Vestigiile arheologice: • cetăţile greceşti de pe ţarmul Mării Negre: Histria. rezultat al istoriei de peste 2000 de ani pe aceste meleguri. gradul de nebulozitate la crearea ambianţei favorabile călătoriilor. • bisericile şi cetăţile ţărăneşti fortificate din Transilvania: Raşinari. Costeşti. Clima contribuie prin valorile de temperatură. dar constituie şi un motiv special de deplasare prin calitatea de factor de cură (climat excitant-solicitant în zonele de litoral. Humor. Surdeşti. Peleş. Botiza. Severin sau din epoca modernă: Neamţ. Vegetaţia constituie componenta esenţială pentru cercetarea ştiinţifică şi pentru organizarea de parcuri naturale ca destinaţii de vacanţă. • bisericile din lemn din Maramureş: Bogdan-Voda. Monumentele istorice. tonic-stimulent în zonele montane).

• manifestari tradiţionale: Sâmbra Oilor. muzica. Vama – centre de ceramică). Palatul Culturii-Iaşi. creaţia literară. Turnul Chindiei – Târgovişte. dansul.3 Dezvoltarea şi diversificarea capacităţii de cazare şi alimentaţie Diversificarea capacităţii de cazare s-a realizat prin apariţia unor noi tipuri de unităţi de cazare. Festivalul Narciselor. lacuri de acumulare. Oltului. Marriott. Cerbul de Aur). Casa Sfatului. drumuri transmontane înalte (Transfăgărăşan). precum pensiunile turistice (numărul acestora a crescut de la 16 unităţi în 1993 la 492 unităţi în 2002). Jiu. biserica Mănăstirii Curtea de Argeş.• edificii religioase. portul (ţara Moţilor. monumente şi statui: catedrala romano-catolică din Alba-Iulia. târgul de fete. Cocoşul de Horez. centrale hidroenergetice). dar şi prin dezvoltarea unui segment hotelier de lux (4-5 stele). Ansamblul sculptural C. a unor mari lanţuri hoteliere internaţionale precum: Sofitel. Trei Ierarhi – Iaşi. Brâncuşi – Tg. ale filmului. • reţeaua de muzee şi case memoriale: peste 450 de muzee şi circa 1000 de case memoriale de interes local. Corund. serbări (Serbările zăpezii. Biserica Neagră – Braşov. ţara Zarândului. precum şi localităţile urbane sau rurale pentru arhitectura specifică. Serbările mării). Arta şi tradiţia populară: • arhitectura şi tehnica populară. ţara Maramureşului). Hilton. târguri. biserica Sf. Marginea. Acesta s-a dezvoltat prin intrarea pe piaţa din România. • evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Howard Johnson. civilizaţie. • creaţia artistică: producţia mesteşugărească şi de artizanat (Horezu. naţional sau internaţional. biserica Stavropoleos – Bucureşti.1. cultură. spaţii de cazare pe nave (6 unităţi în 2002). 1. moscheea din Constanţa. Arcul de Triumf – Bucureşti. Mamaia. hostelurile (11 unităţi în 2002).Braşov. Pot constitui resurse antropice şi o serie de obiective economice: amenajări hidroenergetice (baraje. Enescu. canale de navigaţie şi ecluze. pensiunile agroturistice (de la 61 unităţi în 1996 la 461 unităţi în 2002). dar şi prin proiecte de investitii . Dunării). defilee (Jiului. prin contracte de management sau de franciză. Instituţiile şi evenimentele cultural-artistice: • edificiile unor institutii culturale: Atheneul Român.

1.5 Potenţialul balnear Potenţialul balnear. la susţinerea investiţiilor în turism şi chiar la coordonarea activităţii turistice la nivel guvernamental. au fost identificate peste 200 localităţi cu factori naturali de cură de o mare diversitate. adresate în special turismului de afaceri. pas care va trebui susţinut de politica turistică internă referitoare la modernizarea unităţilor de primire turistică. Acestea sunt investiţii noi care oferă o alternativă. România dispune de un potenţial balnear unic în zona Europei. german.autohtone: Club Scandinavia din Mamaia. la nivel naţional. reci) cu o concentraţie mai mică de 1g/litru. restaurantele cu specific naţional (italienesc.1. Este un prim pas pe care România l-a făcut pentru recâştigarea pieţelor internaţionale. pensiuni) care oferă o gamă sortimentală variată şi care tentează prin noutate. SpringTime). pescăreşti. dar fără evidenţierea clară a unuia dintre ele la care celelate să fie considerate adiacente. Se remarcă o tendinţă tot mai accentuată de dezvoltare a segmentului de 2-3 stele la nivel urban prin apariţia multor unităţi de primire de dimensiuni mici. factorii naturali de cură se impart astfel : Ape: • oligominerale (termale. cât şi datorită bazei tehnico-materiale aferente. din ce în ce mai cautată. România a avut o prezenţă mai activă pe pieţele internaţionale prin dezvoltarea unor produse turistice naţionale pentru mai multe categorii de turişti: România ţara Vinurilor. mezotermale. SuperSki în Carpaţi. Dracula. Intr-o clasificare succintă. . merită o atenţie deosebită atât datorită factorilor de cură (unii dintre ei unici în Europa). au fost promovate la manifestarile internaţionale de profil pentru diferite segmente de clientelă. dar mai ales prin realizarea unor noi unităţi care vin să acopere cererea rezidenţilor din localităţile de reşedinţă. Agroturism în România. indian. chiar dacă a fost amintit în cadrul potenţialului natural – zona dealurilor şi podişurilor. 1. chinez). francez. în special în marile oraşe ale ţării. 1. Croaziere pe Dunăre. Aceste programe turistice. la hotelurile de mari dimensiuni. cât şi cele specializate (restaurante vânătoreşti. rotiserii. dar şi restaurantele clasice.4 Crearea de noi produse turistice În ultimii ani. Dezvoltarea unităţilor de alimentaţie s-a realizat atât pe baza dezvoltării unităţilor de cazare. Complexul Europa şi hotelul Astoria din Eforie Nord. S-au dezvoltat atât lanţurile de alimentaţie rapidă (McDonald’s. • carbogazoase (>1g/litru).

afecţiuni dermatologice. Ca. Bazna. Salu Dornei. care poate fi: excitant în zonele de câmpie şi litoral. astm). Nămoluri terapeutice: • sapropelice (sulfuroase). Vatra de jos. Sovata. Turismul balnear are şansa să-şi recâştige locul pe care-l deţinea înainte de 1989 prin investiţii în dezvoltarea şi modernizarea bazei de tratament şi diversificarea procedurilor folosite. • clorurate-sodice (>1gNaCl/litru): Băile Herculane. Borsec. Pucioasa. Cu ajutorul acestor factori naturali de cură se pot trata o gamă largă de afecţiuni: reumatism. • nămoluri minerale de izvor: Carpaţii Orientali. Malnaş Băi. Borsec. Semenic. Buziaş. Sângeorz Băi. Zizin.7mg arsenic/litru): Covasna. endocrinologice. afecţiuni neurologice. Lacuri terapeutice: Ocna Şugatag. • iodurate (>1mg iod/litru): Govora. Tuşnad. Călimani. boli de nutriţie. Emanaţii naturale de gaze terapeutice: • CO2: Munţii Oaş. Slănic Moldova. Zizin. Ocna Dej. • arsenicale (>0. • sulfatate: Amara. boli profesionale. Ocna. Bodoc. afecţiuni cardiovasculare (tensiune arterială. Praid. sedativ în zonele de deal şi podiş şi tonico-stimulent în zonele montane. • nămoluri de turbă: Poiana Stâmpei. • radioactive (~10-7 sare de uraniu/litru): Băile Herculane. boli ale sistemului renal. Salinele: Slănic Prahova. • sulfuroase (>1mg sulf/litru): Băile Herculane. Covasna. Lipova. boli ale sistemului digestiv. stări post infarct). • hidrogen sulfurat (unic în lume): Şugag Băi. reumatism. Bazna. laringite). Lacul Sărat. Borsec. hepato-biliare. cardiopatie ischemică. astenii. obezitate). afecţiuni ale sistemului neurolocomotor. Una dintre problemele de care se loveau staţiunile de tratament era legată de personalul medical. renale. Harghita. Sântimbru Băi. Vatra Dornei. Lacul angalia. ale aparatului respirator (bronşite. boli ale sistemului nervos central. • alcalino-feroase (CO2. • feruginoase (>10mg Fe/litru): Covasna. afecţiuni ORL (sinuzite. problema a fost rezolvată şi societăţile . Turda şi Cacica. de metabolism (diabet. Mg): Borsec. boli ale aparatului locomotor. boli respiratorii. dermatologice.• alcaline (>1g NaCO2/litru): Poiana Negri. Călimăneşti. Biborţeni. Bioclimatul. Braşov. Tg.

836 km (din care 25. Rapoartele organismelor financiare internaţionale sugerează că două treimi din reţea (în jurul a 10. dar şi de a presta servicii medicale. densitatea drumurilor publice (33 km/100 km2) continuă să fie foarte scăzută comparativ cu media ţărilor UE (116 km/100 km2). Dacă în marile oraşe ale ţării există modalităţi diverse de petrecere a timpului liber: cinematografe. Este un punct slab. aceste servicii se regăsesc doar parţial. Principalele oraşe ale României sunt legate printr-o reţea de aproximativ 20. Până în 2005 vor fi inauguraţi alţi 92 km de autostradă pe tronsoanele Lehliu-Drajna. un dezavantaj al ţării nu numai la nivelul turismului. siguranţa sporită a traficului. crearea de noi locuri de muncă.2 Puncte slabe În dezacord cu nivelul aşteptărilor clientelei turistice considerăm a fi: Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turiştilor se face simţită mai ales în zonele rurale. Deşi în perioada 1995-2002 reţeaua drumurilor publice modernizate din România a înregistrat creşteri. urmând ca ultimul tronson.de turism balnear au dreptul de a-şi angaja personal medical propriu şi de a încheia contracte cu casele de asigurări. baruri. săli şi terenuri de sport. atu pentru integrarea europeană şi pentru turism. distribuţia acestora fiind relativ uniformă pe întreg teritoriul ţării. cluburi.000 km) au ajuns în starea care necesită reparaţii urgente. să fie finalizat până în anul 2006. în lungime de 55. viteză mare de deplasare de circa 120 km/h. incluzând aproape 1. accelerarea dezvoltării socio-economice a regiunilor traversate. Drajna-Feteşti şi Feteşti-Cernavodă. 1. Aceasta dispune de o densitate mai mare a drumurilor publice. care odată eliminat va dezvolta mai ales industriile conexe. Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european reprezintă unul dintre punctele slabe ale României. Lungimea totală a reţelei drumurilor publice din România este de 78. dar şi la nivelul investiţiilor generale în alte sectoare de activitate. în oraşele mai mici sau staţiunile turistice. cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov.000 km de drum principal. oferte pentru excursii la obiective din zonă. Cernavodă-Constanţa.000 km de şosea cu trei sau patru benzi de circulaţie şi doar 160 km de autostradă (prin inaugurarea în iunie 2004 a primului segment. aproape jumătate dintre acestea fiind modernizate. cazinouri. . discoteci. asigurând o dezvoltare armonioasă a zonelor turistice.7 km al autostradei BucureştiConstanţa). Printre avantajele unei autostrazi se numără: capacitatea mare de circulaţie.3% sunt drumuri publice modernizate).

animale. în timp ce celelalte 13 . Timişoara (5.000 de poduri a provocat alte probleme . alături de scăderea siguranţei circulaţiei. Densitatea căilor ferate în exploatare este de circa 46. • Starea/întreţinerea drumurilor în mediu rural: Proastă. „Starea drumurilor variază foarte mult pe teritoriul României. înguste şi deseori nu au benzi marcate. În România există 17 aeroporturi. biciclişti.2% în 2002 faţă de 1995. Aceste patru aeroporturi funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor.002 km de linii în exploatare. Estimările arată că aproximativ 60% din lungimea drumurilor acoperite cu asfalt au depăşit timpul de viaţă.965 km (26. din care 3. Construcţiilor şi Turismului. Cele mai importante aeroporturi sunt Bucureşti Otopeni (aproape 75% din traficul total). după Germania. Circulaţia pe şosele poate să fie deosebit de periculoasă atunci când carosabilul este umed sau acoperit cu zăpadă sau gheaţă. În anul 2002 reţeaua de căi ferate din România avea 11. în timp ce o treime se află într-un stadiu avansat de uzură. sunt folosite şi de pietoni. sunt slab iluminate.3%).9%) sunt linii duble. Site-ul oficial al Ambasadei SUA în România apreciază astfel situaţia drumurilor din România: 1 2 3 4 • Siguranţa transportului public: Bună. Aceasta este situaţia în special pe drumurile montane.40% dintre acestea sunt sub nivelul de standardizare privind greutatea admisă. majoritatea celorlalte şosele sunt în stare proastă. Lipsa întreţinerii a aproape 2.9%) sunt electrificaţi şi 2. • Starea/întreţinerea drumurilor în mediu urban: Acceptabilă.950 km (35. fiind în scădere faţă de anul 1997 şi aflându-se sub media ţărilor UE (65km/1000 km2). Lungimea desfăşurată a liniilor este de 22.” Acest fapt a dus la devierea vehiculelor pe drumuri secundare. În vreme ce străzile principale din oraşele mai mari şi principalele şosele care fac legatura între oraşe sunt într-o stare acceptabilă până la bună. clasând România pe locul 7 în Europa.298 km. Polonia şi Ucraina.2%). Multe şosele. Bucureşti Băneasa (9. implicând restricţii de greutate pentru autovehicule. în special noaptea. • Posibilităţi de asistenţă tehnică/ambulantă pe şosea: Acceptabile. Reţeaua de căi ferate şi-a diminuat lungimea cu 3.2%) şi Constanţa (2. Reţeaua de drumuri judeţene şi locale se găseşte de asemenea într-o stare proastă. Spania. Franţa. în special în zonele rurale. căruţe trase de cai care sunt foarte greu de văzut.2 km/1000 km2 de teritoriu. cauzând congestionarea traficului şi creşterea concentraţiei poluanţilor.iar aproape jumatate se află în condiţii precare. Italia.

Într-o abordare de ansamblu. dansurile.funcţionează sub autoritatea Consiliilor Judeţene. Timişoara. Cluj-Napoca. legendele riscă să fie uitate de către generaţiile tinere. Toate acestea nu creează premisele unei dezvoltări adevărate a turismului rural. Bacău. Iaşi. dar şi asupra populaţiei rezidente.98 km reţea/100 km2 suprafaţă 2 1. dar pot fi revitalizate atunci .73 km reţea canalizare/1000 loc Reţeaua de gaz metan : 4 0. Cel mai important aeroport internaţional este Bucureşti-Otopeni (deschis în 1970). situaţia utilităţilor în România se prezintă astfel: Reţeaua de alimentare cu apă : 1 15.06 km reţea gaz metan/100 km2 Cultura şi turismul au o relaţie simbiotică. Lipsa investiţiilor pentru punerea în valoare a resurselor culturale ale ţării va avea efecte negative asupra turiştilor. 15 oraşe au aeroporturi: ConstanţaMihail Kogălniceanu. Sibiu. ci doar impresia unei întoarceri în timp care poate distra turistul stăin obişnuit cu facilităţile vieţii moderne. În prezent. Arad. Târgu Mureş.96 km reţea gaz metan/1000 loc 5 9. ritualurile. Reţeaua de utilităţi (alimentare cu apă. în mileniul trei. într-o ţară care se pretinde a fi pe deplin europeană. Satu Mare. situat la 18 km de Bucuresti (el a preluat zborurile externe de la vechiul aeroport civil de la Băneasa). Craiova. lipsa canalizării şi numărul mic de posturi telefonice din localităţile rurale. Tulcea.70 km reţea potabilă/1000 loc Reţeaua de canalizare 3 0. Arta şi meşteşugurile. localităţi neelectrificate în zona munţilor Apuseni. Lipsa utilităţilor reprezintă un handicap în concurenţa cu alte state din regiune. dar mai ales în comparaţie cu situaţia ţărilor dezvoltate din Europa. Toate cele 17 aeroporturi sunt deschise traficului internaţional. Baia Mare. La acestea se adaugă lipsa unei alimentări curente cu apă. cu gaze şi canalizare) este insuficient dezvoltată în raport cu suprafaţa şi populaţia ţării. Turiştii străini veniţi în România doresc să beneficieze de condiţii de cazare rezonabile care să le asigure un minim de confort. Suceava (toate şi pentru trafic internaţional). Caransebeş. pe 9 din aeroporturi se efectuează curse internaţionale în mod regulat. Există încă. Oradea.

toate acestea creând o imagine confuză în mintea străinilor interesaţi de România. Acţiunea de promovare trebuie să fie puternică şi concertată. Portugalia este singura ţară din Europa cu ieşire numai la Oceanul Atlantic9 şi România trebuie să găsească un element unic de atracţie în jurul căruia să graviteze celelalte oferte turistice naţionale. dar şi crearea unei imagini coerente pe pieţele externe. aceste monumente abandonate suferă tocmai din lipsa de vizitatori. să prezinte elementele care ne diferenţiază de ţările din regiune. La fel cum Grecia este ţara vacanţelor însorite. De fapt. Bulgaria. Ca promovare. Trebuie desfaşurată o analiză permanentă a evoluţiilor economice.când turiştii îşi arată interesul asupra lor. 2. trebuie să prezinte un element unic de atracţie care să stimuleze cât mai mulţi turişti străini să viziteze România. îmbunătăţirea serviciilor oferite turiştilor. dezvoltarea infrastructurii turistice. România nu şi-a creat o imagine clară şi puternică pe piaţă internaţională deoarece nu a adoptat o politică sistematică şi susţinută de atragere a turiştilor străini. Din analiza punctelor forte şi slabe ale României se pot identifica direcţiile de acţiune pe care va trebui să le urmeze strategia de relansare a turismului internaţional al României: dezvoltarea infrastructurii generale. cât şi cel natural. 2 Oportunităţile şi ameninţările Oportunităţile şi ameninţările. sociale şi politice din pieţele ţintă pentru a observa schimbările care apar. Croaţia prezintă Mediterana „aşa cum a fost odată”. crearea şi promovarea intensivă a unor produse turistice competitive care să valorifice atât potenţialul antropic. ţinând mai mult de mediul extern al ţării nu pot fi decât anticipate şi susţinute sau prevenite prin măsuri de natură să maximizeze efectele benefice şi să minimizeze rezultatele negative.1 Oportunităţi . schimbări care pot influenţa pozitiv sau negativ activitatea turistică internaţional-receptoare a României. Această cooperare se poate realiza prin implicarea atât a sectorului guvernamental. în anul următor s-a promovat Delta Dunării şi turismul rural. Cultura şi turismul trebuie să se susţină reciproc şi să dezvolte o relaţie susţinută de întrajutorare pe termen lung. imagine care trebuie să fie total diferită de cea a concurenţilor direcţi: Ungaria. Într-un an a fost promovat litoralul şi Dracula. Ungaria este ţara tratamentelor balneare. cât şi a sectorului privat într-un parteneriat reciproc avantajos. Monumentele şi obiectivele culturale pot fi valorificate prin utilizarea fondurilor provenite tocmai din activitatea turistică.

aderarea României la NATO înseamnă siguranţă. au avut rezultate negative imediate nu numai asupra economiei Turciei. Investitorii au preferat să vândă aceste acţiuni şi să cumpere obligaţiuni sau aur. acţiunile firmelor de turism au scăzut cu aproape şase procente. Vestea atentatelor a provocat şi scăderea cotaţiilor la acţiunile firmelor de turism şi asigurări. stabilitate. Tranzacţiile lirei turceşti au fost suspendate. Dacă se menţionează şi posibilitatea ca viitoarea conductă de petrol şi gaze naturale de la Marea Caspică să tranziteze România se accentueză şi mai mult importanţa geopolitică a ţării în zona central-europeană. Dacă se vor mai produce noi atentate . În Germania. Analiştii spun că evenimente tragice ca cele de la Instanbul nu vor avea un impact economic major în următoarele luni. Intrarea României în NATO desi nu creează oportunităţi imediate aşa cum greşit se crede de multe ori. precum şi pe drumul care leagă Europa de Vest de Asia. ambele fiind destinaţii importante pentru turismul de litoral. comparativ cu alte state europene receptoare de turişti. chiar în reconstrucţie economică. unde Turcia este una dintre cele mai bine vândute destinaţii turistice. Acest avantaj se poate dezvolta din perspectiva turismului de tranzit. O lovitură serioasă au primit şi companiile aeriene şi cele hoteliere care au afaceri în Turcia.Prin poziţia geopolitică pe care o deţine în cadrul continentului. înseamnă garanţia unei ţări care. Printre ţările care s-au confruntat cu astfel de atacuri se numără Turcia şi Spania. Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere de nivel occidental va reduce timpul parcurs în condiţiile în care călătoriile rutiere deţin cea mai importantă pondere în preferinţele de transport ale turiştilor străini sosiţi în Români. Atentatele din data de 15 noiembrie 2003 din Turcia. după ce moneda s-a devalorizat cu peste 7 procente. acest eveniment are o semnificaţie importantă atât pentru noi – ca stat – printr-o despărţire clară de trecut. prin afirmarea clară a valorilor democraţiei. cât şi din perspectiva turismului de odihnă şi relaxare prin distanţele relativ reduse între România şi ţările vestice. poate fi o oportunitate care poate fi exploatată în condiţiile în care atentatele teroriste s-au facut simţite şi în ţări care. imediat după explozii. România beneficiază de un mare avantaj faţă de ţările concurente. crede în valorile democraţiei mondiale şi ale cărei interese sunt legate de interesele ţărilor aderante. până nu demult. nu prezentau nici un fel de pericol. Tranzacţiile la bursa din Londra s-au prăbuşit imediat după aflarea veştii că atentatele au vizat obiective britanice din metropola turcă. cât şi pentru noii aliaţi. Siguranţa României. România se află la întretăierea celor mai importante rute comerciale ale continentului: se găseşte la jumatatea distanţei între nordul şi sudul Europei. Pentru străini.

Valorificarea relaţiilor de cooperare în anumite domenii economice. Această vizită a avut ca scop impulsionarea relaţiilor economice româno-chineze. în China. unde americanii au consumat în mod forţat pentru a susţine economia după atentate”10. consumul intern păstrându-se la un nivel foarte redus. cu toate că rata şomajului dă semne de scădere. un grup de tur-operatori chinezi şi un alt grup de jurnalişti. Olanda.2 Ameninţări Printre ameninţările cu care se poate confrunta România se numără şi deteriorarea situaţiei economice a ţărilor Europei de Vest şi în special a marilor emiţători de turişti: Germania. turismul şi bunurile de lux. la începutul lunii februarie 2004. care afirma: „Nu trebuie să aşteptăm o reacţie patriotică precum în Statele Unite. Franţa. Statutul va fi obţinut în urma încheierii unui acord care să prevadă obligaţia de repatriere a turiştilor de către agenţiile de turism prin care ei au plecat. Austria la care se adaugă ameninţările unor noi atentate teroriste (după cele din Turcia şi Spania). coordonatorul pentru studii europene la Credit Lyonnais. dar nu sunt excluse scăderi nici în domeniul electrocasnicelor şi al autoturismelor. cu anumite ţări precum SUA şi China se pot extinde şi asupra turismului. Raportul FMI evidenţiază slăbiciunea economiilor din zona euro în raport cu restul lumii. Printre experţii în domeniu se număra şi Herve Goulletquer. a unei delegaţii guvernamentale condusă de primministrul Adrian Năstase. Creşterea consumului se lasă încă aşteptată. . dar şi deschiderea unui birou de turism în Beijing. în cazul în care aceştia intenţionează să emigreze în ţara vizitată. Printre cele mai importante acţiuni desfăşurate la nivel de miniştri se numără şi vizita. formatori de opinie. condiţie premergătoare dezvoltării circulaţiei turistice între cele două ţări. Uniunea Europeană a înregistrat o tendinţă de creştere economică pe baza unei cereri externe mai viguroase. oficiali români şi chinezi în domeniul turismului au demarat discuţii în vederea primirii de către ţara noastră a Statutului de Destinaţie Turistică Autorizată (ADS). 2. În luna aprilie. care vor contracta şi mai mult cererea turistică. Italia.este foarte probabil ca o parte din fluxurile turistice către Turcia să se orienteze către alte destinaţii considerate mai sigure. În urma acestei vizite. Marea Britanie. Atentatul de la Madrid din 11 martie 2004 a condus la scăderea ritmului de creştere economică a UE datorită scăderii ponderilor cheltuielilor şi a creşterii economiilor. măsură de natură să impulsioneze călătoriile către ţara noastră nu numai în scopuri economice. Printre cele mai afectate sectoare ale economiei se numără aeronautica. au vizitat România pentru informare asupra resurselor turistice11.

de dragul profiturilor mai mari. Acestea din urmă se vor resimţi mai ales în planul cultural prin deteriorarea. În tradiţia populară.Însă ultimii indicatori macroeconomici la nivelul UE menţin incertitudinea unei depăşiri clare a perioadei de recesiune. flori. pasărea era considerată una din cele mai vechi divinităţi ale naturii şi dragostei. În condiţiile în care toate ţările din regiune (Bulgaria. încetinind ritmul de creştere economică cu efecte negative asupra consumului. atunci avea loc o sărutare mai îndelungată în văzul tuturor. Nu întâmplător. datorită profitului aferent: mici sau mari cadouri între persoanele îndrăgostite. ci mai degrabă investiţiile şi asteptarea unor momente mai prielnice. Astfel. Grecia) doresc o creştere a fluxurilor internaţional-receptor. spunând că acum acestea se împerechează şi îşi fac cuib. mâncărurile tradiţionale se vor adapta gusturilor turiştilor. Conform obiceiului. fiecare băiat urmărea fata care îi căzuse dragă. chiar în condiţiile unei creşteri economice. la rândul ei. în fapt. obiceiurile şi datinile populare vor fi în pericol de a deveni sinonime kitchului. iar valorile culturale ale poporului se vor schimba după valorile culturii dominante. menţinerea consumului la un nivel scăzut. de la păsări obiceiul fiind preluat şi de către oameni. Ungaria. deşi avem o sărbatoare specifică dedicată îndrăgostiţilor „Dragobetele” (24 februarie). cel puţin . mai ales în lumea păsărilor. acestă sărbătoare îşi are originea în ciclurile naturii. a obiceiurilor şi a modului de viaţă tradiţional. Turcia. între ele se va manifesta o concurenţă acerbă din care România poate ieşi dezavantajată datorită politicii turistice manifestate până în acest moment. România. Creşterea preţului petrolului pe plan internaţional va avea efecte negative şi asupra fluxurilor turistice. petreceri. sărbătorită de sute de ani în România. Sărutul acesta semnifica. logodna ludică a celor doi. noi o înlocuim cu o sărbătoare de import „Valentine’s Day” (14 februarie). Spre exemplu. prin creşterea preţului la biletele de avion datorită ponderii ridicate a costurilor legate de combustibil în totalul costurilor de operare a unei companii aeriene. pe lângă efectele pozitive legate de sporirea investiţiilor. Preţul petrolului influenţează şi situaţia economică a ţărilor emiţătoare de turişti. Astfel. nu este de natură să favorizeze călătoriile. creşterea numărului de locuri de muncă şi efecte negative. Ei bine. Globalizarea poate aduce. românii numeau sărbătoarea Dragobetele şi Logodnicul Păsărilor. dacă flăcăul era iute de picior şi fetei îi plăcea respectivul urmăritor. în prezent cultura americană. Dacă la condiţiile de incertitudine economică în care se găsesc majoritatea economiilor din zona UE se adaugă şi perspectivele unor atentate teroriste sau reactivarea unor focare de agitaţie din Balcani (Kosovo) este mai mult ca sigur că vom asista la o menţinere constantă sau chiar o scădere a cererii turistice la nivel european.

• W-T (Puncte slabe-Ameninţări): stabilirea unui plan defensiv pentru a preveni situaţia când punctele slabe devin foarte vulnerabile la ameninţările externe. Prin combinarea celor patru elemente prezentate în analiza SWOT şi gruparea lor cate două se pot obtine patru strategii: • S-O (Puncte tari-Oportunităţi): urmărirea oportunităţilor care se potrivesc cel mai bine punctelor tari. există riscul ca peste câteva decenii să nu putem prezenta obiceiuri şi valori specifice României decât în poze sau în evenimente special organizate şi care vor purta amprenta societăţii de consum.regielive. turistul fiind interesat nu numai de resursele naturale şi antropice ale unei ţări. sărbători specifice. În condiţiile în care se doreşte promovarea României ca o destinaţie de descoperire a tradiţiilor. • W-O (Puncte slabe-Oportunităţi): depăşirea punctelor slabe în urmărirea oportunităţilor. dar şi de aspecte ce ţin de valori culturale. Acesta este unul dintre efectele negative ale globalizării. obiceiuri şi datini. de multe ori astfel de logodne prefaţând logodnele adevărate. http://facultate.html . • S-T (Puncte tari-Ameninţări): identificarea modalitaţilor de utilizare a punctelor tari pentru a reduce vulnerabilitatea la ameninţările externe.ro/cursuri/economie/analiza_swot_in_turism-79935.pentru un an de zile. Cea mai bună soluţie este investirea resurselor în promovarea pe plan extern a punctelor tari ale României şi pentru eliminarea punctelor slabe din plan intern. concomitent cu urmărirea oportunităţilor oferite de pietele externe.