FACULTATEA DE MANAGEMENT SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA

TITLUL RECENZIEI: “Economia intr-o lectie” – Henri Hazlitt

STUDENT: ANUL: GRUPA:

Bucuresti, 2009

Autorul . Geamul spart. si nu numai efectele asupra unui grup anume. posibilitatile carora nu li s-a dat ocazia sa devina realitate. Partea I Capitolul I – Lectia. Partea a –II-a. In acest capitol. astfel ca. Capitolul VI. ci cele produse asupra tuturor. Pentru tot ceea ce obtinem. Impozitele descurajeaza productia. s-ar fi putut vedea. Capitolul V. in cadrul acestui capitol. ci si pe cele de durata ale oricarei actiuni sau politici. ca poate sa acumuleze datorii fara sa plateasca vreodata. cu cat este mai mare procentajul din venitul national prelevat prin impozite cu atat mai mare va fi gradul de descurajare a productiei si a ocuparii fortei de munca in sectorul privat.» « Economia intr-o lectie» de Henry Hazlitt cuprinde trei parti fiecare parte continand unul. Capitolul IV. cererea si oferta reprezinta acelasi lucru. noi trebuie sa platim. Lucrarile publice inseamna impozite. el consta in descifrarea consecintelor acelei politici nu numai asupra unui singur grup . pe ansamblu . Secretul stiintei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele imediate. Autorul da exemplul celui de-al doilea Razboi Mondial. douzeci si patru si respectiv un capitol. ei nu se gandesc si acele lucruri care sunt mai putin vizibile. autorul da un exemplu concret care ilustreaza ceea ce el a spus in primul capitol. De fapt. asigura desfasurarea productiei. autorul evidentiaza tema acestei lucrari. de fapt. Pe de alta parte. Henry Hazlitt ne explica ca toate lucrarile care sunt facute pe banii statului nu sunt altceva decat niste impozte. cu ochii imaginatiei. astfel ca sunt compensatorii. daca nu si-au pierdut deja valoarea sau nu au atins o valoare negativa prin uzura fizica si morala si deasemenea ca . dar privit din directii diferite. « Intreaga argumentatie a acestei carti ar putea fi redusa la afirmatia ca atunci cand studiem efectul oricarui proiect economic trebuie sa identificam nu numai consecintele imediate. Inca din primul capitol. el sustine ca serviciile guvernamentale primite in schimb. Subliniaza faptul ca oamenii observa doar ceea ce le apare direct in fata ochilor. Guvernul nu imprumuta si nu ofera niciodata nimic pentru a face . El ia exemplul gemului spart. Capitolul II. In cadrul acestui capitol se arata faptul ca « ajutorul » acordat de stat afacerilor este de obicei la fel de temut ca si ostilitatea guvernului si ca acest lucru este valabil atat pentru subventiile guvernamentale cat si pentru imprumuturile guvernamentale. Creditele guvernamentale deviaza productia.in afara darurilor naturii. El spune ca cererea economica efectiva presupune nu numai nevoia ci si o putere de cumparare corespunzatoare. El ii mentioneaza pe asa-zisii economisti care spun ca au o multime de scheme de obtinere a unor bunuri degeaba si care sustin ca guvernul poate sa tot cheltuiasca fara a apela la vreun impozit.Introducere :Henry Hazlitt a fost una dintre cele mai stralucite minti ale secolului XX. Astfel el spune ca numai privind atat consecintele directe cat si pe cele indirecte. ci asupra tuturor grupurilor. Capitolul III. dar totusi sunt o consecinta a faptelor. Revine insa si spune ca. El a fost un aparator neobosit al principiilor liberalismului clasic. ci si pe cele secundare. o cale spre prosperitate sau o binefacere. intr-un caz sau altul ea nu poate constitui . Bunurile pe care oamenii le produc reprezinta. un nivel rezonabil al impozitelor nu ar leza prea mult productia. tot ceea ce ei pot sa ofere in schimbul bunurilor pe care le doresc. face diferenta intre cerere si oferta. oricare ar fi consideratiile in favoarea distrugerii . Binefacerile distrugerii. nu numai consecintele primare . ci si pe cele de perspectiva. atunci cand s-au inregistrat cele mai mari pierderi si distrugeri putand sa concluzioneze cu faptul ca nu constituie niciodata un avantaj faptul ca niste fabrici si utilaje sunt distruse de obuze sau bombe .trebuie sa platim cumva. Autorul spune ca impozitarea este indispensabila pentru indeplinirea unor functii guvernamentale de baza. Pentru tot ceea ce statul construieste « in folosul comunitatii».

dar nu exista nici o limita pentru volumul de munca prestat atata timp cat exista o nevoie sau dorinta umana nesatisfacuta pe care munca ar putea-o indeplini. costurile si salariile vor fi in raporturi cat mai corecte. Fara importuri nu vom putea avea exporturi pentru ca strainii nu vor avea resurse pentru cumpararea bunurilor din tara noastra. Capitolul XIII. de fapt se hotaraste si sporirea importurilor. este obtinerea celor mai bune rezultate cu cel mai mic efort posibil. Cand se hotaraste sporirea exporturilor. Taxa vamala a fost descrisa ca un mijloc de avantajare a producatorului in detrimentul consumatorului. era doar un nume nou pentru a continua evolutia tehnologica si pentru realizarea utilajelor cu o productivitate mai sporita. Scopul este cresterea productiei . Capitolul X. Capitolul XII. pentru ca oamenii selectati pe baza criteriilor guvernamentale vor fi mai neatenti la riscuri decat cei care au fos alesi pe baza unor criterii private. ceea ce sa intampla de fapt este impozitarea afacerilor private profitabile in vederea sprijinirii celor neprofitabile. ca si al fiecarei persoane in parte. Rezultatul a fost ca fermierul nu a mai putut cumpara produse industriale. Cine este protejat prin taxe vamale. Autorul sustine in cadrul acestui capitol ca ar fi mult mai bine daca s-ar opta pentru obtinerea unei productii maxime « o parte din populatie fiind sustinuta in inactivitate printr-un ajutor social nedeghizat ». in timp ce pretul produselor industriale au scazut intro foarte mica masura. Preturile ‘paritare’. potrivit caruia bunastarea fiecaruia depinde de bunastarea fermierului. Ei omit insa interesele consumatorilor care sunt imediat prejudiciati prin obligatia de a plati aceste taxe. Soldatii care inainte erau sustinuti de civili. Capitolul VII. productia si avutia nationala. Demobilizarea soldatilor si birocratilor. se va munci cu cat mai mult cu cat preturile. Capitolul VIII. devenind soldati care trebuie sa se intretina singuri. Fondurile guvernului provin in intregime din impozite si chiar si mult laudatul « credit guvernamental » se bazeaza pe presupunerea ca imprumuturile sale. Totusi tara se descurca la fel de bine fara acest numar prea mare de functionari ca si in cazul in care i-ar fi mentinut pe posturi. Automatizarea era privita ca fiind ceva cu totul nou in lume. Prin exporturi se platesc exporturile si invers. De fapt. Blestemul mecanizarii. cu atat mai putine exporturi putem face. Aproximativ adevarat. Capitolul IX. Orientarea catre exporturi. Taxa afecteaza toti consumatorii in aceeasi masura. Schemele de impartire a muncii. . Justificarea preturilor paritare a urmat modelul petrecut in agricultura. Preturile produselor agricole au scazut drastic. vor fi in ultima instanta compensate din veniturile aduse de impozite. Cu cat importurile vor fi mai mici. Autorul incearca sa clarifice faptul ca masinile nu creeaza somajul. Cand guvernul acorda imprumuturi sau subvesntii pentru afaceri. industria stagneaza. Fetisul ocuparii depline a fortei de munca. Guvernul va acorda credite celor mai putin eficienti. in timp ce ocuparea fortei de munca reprezinta doar mijlocul de realizare a lui. Autorul spune. Intr-o economie moderna. decat sa se asigure o ocupare deplina care duce la dezorganizarea productiei. De fiecare data cand se face un efort de a reduce numarul functionarilor inutili. In loc sa fie niste paraziti. Obiectivul economic al oricarei natiuni. ca masinile au dus la sporirea enorma a numarului de locuri de munca. de schimb. dar nu este adevarat ca avantjeaza toti producatorii. ei devin productivi. si ca atunci cand acesta nu are puterea de cumparare necesara pentru a obtine produse industriale. Insa acestia pot obtine slujbe in sectorul privat numai in schimbul unor servicii prestate pentru cei care le dau de lucru – sau mai precis . Efectul mecanizarii consta in sporirea productivitatii. iar nivelul de trai creste. Un singur remediu a fost : reducerea preturilor produselor agricole la paritate cu preturile produselor pe care le cumpara fermierii. Autorul subliniaza inca de la inceput ca schemele acestea de impartire a muncii au la baza falsa presupunere ca exista numai un volum limitat de munca ce poate fi prestat . Astfel preturile scad. isi schimba acum conditia. Cei care favorizeaza aceasta politica iau in considerare doar interesele producatorilor care sunt imediat avantajati prin introducerea respectivelor taxe. facand referire la alti ani. Capitolul XI.fara sa iasa ceva in schimb. Henry Hazlitt afirma ca pe termen lung taxele vamale reduc intotdeauna salariile reale deoarece reduc eficienta. pentru clienti. Aceasta a fost si cauza colapsului economic din 1929. se protesteaza spunandu-se ca aceasta actiune este « deflationista».

Uneori legea prevede ca se poate reunuta la control in momentul in care numarul locuintelor vacante depaseste o anumita cifra.de fapt. ducand la cresterea profitului pentru cei care produc acel articol. acestia vor inceta sa mai produca bunul respectiv chiar daca nevoile oamenilor vor ramane nesatisfacute. Trebuie sa existe un echilibru intre castigurile si pierderile presupuse de aceasta manipulare politica a preturilor. Cand oamenii doresc mai multe bunuri de un anumit tip. o forma speciala de control al preturilor. si ca binele pe care l-ar putea face o astfel de lege poate depasi raul provocat. din prima masura consecinta este aceea ca noul capital si noua forta de munca sunt fortate sa ramana in afara sectorului X .Capitolul XIV. Legile privind stabilirea unui salariu minim.in vreme ce din a doua masura rezulta un transfer de venit. Permiterea cresterii chiriilor pana la nivelul stabilit pe piata face ca toti chiriasii sa aiba sanse egale de a licita pentru un spatiu de locuit. vor pierde contribuabilii tot atat cat va castiga sectorul X. arbitrar si obligatoriu. inflatioiste promovate chiar de ele. oamenii vor avea tendinta sa reduca crerea pentru acel bun. Dar. Acestea dau vina pentru existenta unor preturi mai mari pe rapacitatea oamenilor de afaceri si nu pe politicile monetare. la un nivel scazut.in ultima instanta. Capitolul XVIII. Poate parea ca functioneaza bine o vreme. aceasta nu are de ce sa se teama de concurenta si poate oferi salarii sub nivelul pietei. Fixarea preturilor poate parea plina de succes pentru o scurta perioada. Daca guvernul continua pe acest drum el nu va trebui sa extinda din ce in ce mai mult controlul « pe verticala » al preturilor ci va constata ca trebuie sa o faca si « pe orizontala ». Astfel. Controlul asupra chiriilor este impus folosindu-se ca agument faptul ca oferta de case este inelastica. autorul afirma ca intr-un sector in care o mare companie sustine monopolul. Politicienii care promoveaza politica de control al chiriilor arata triumfatori ca aceasta cifra nu s-a atins si ca mentin controlul. Controlul nielului chiriilor caselor si apartamentelor de catre guvern este . de fapt. lumea este condusa de oamenii de afaceri care se gandesc numai la profit . Capitolul XV. trebuie sa fie . Salariul este de fapt denumirea pretului fortei de munca. Din pacate. acest lucru elibereaza forta de munca si capital pentru a permite dezvoltarea altor sectoare. nu face altceva decat sa provoace o penurie a acestor factori de productie. Expunand inca un argument in sprijunul salariului minim. cu atat este mai sigur ca « lipsa » de case sau de apartamente de inchiriat se va perpetua. Sau. Intr-o economie aflata in echilibru. o economie complet planificata. cererea este cu mult mai mare decat oferta. Cand preturile sunt mentinute de catre guvern. autorul sustine ca o lege a salariului minim este in cel mai bun caz o arma cu capacitati limitate in combaterea raului produs de salariile scazute. cu atat cresc greutatile. Aceste doua capitole arata unele efecte ale eforturilor guvernului de a fixa preturile bunurilor de consum deasupra nivelurilor pe care le-ar fi stabilit piata libera dar si rezultatele incercarilor guvernului de a mentine preturile bunurilor de consum sub nivelul stabilit de piata.In ceea ce priveste salariul minim. Capitolul XIX. Cu cat chiriile sunt fixate la un nivel mai scazut. pretul va creste si el. mai ales pe timp de razboi. fiind deposedate astfel de libertarea de a alege . ei vor da ordine de a se realiza orice atata timp cat aduce profit. cu cat este mai indnelungata. Fixarea preturilor de catre guvern. complet asupra preturilor. autorul atrage atentia asupre faptului ca politica guvernului trebuie orientata nu catre impunerea unor cerinte mai . doar in masura in care telurile noaste sunt modeste. Stabilizarea marfurlor . din masurile care se iau pentru salvarea acestuia care ar putea fi : fie admiterea ca sectorul X este ‘’supraaglomerat’’ si se incearca impiedicarea patrunderii altor firme sau lucratori . atunci cand pretul este ridicat. chiar distructiva uneori. oferta pentru acel bun creste. In concluzie . Capitolul XVII. adica lipsa de locuinte nu poate fi rezolvata in timp util oricat ar creste chiriile. Capitolul XVI. Cum functioneaza sistemul preturilor. Consecinta normala a mentinerii unui control total. Daca guvernul incearca sa previna aparitita unei oferte insuficiente reducand preturile fortei de munca. Desi fixarea preturilor este intotdeauna daunatoare din punct de vedere economic. dar pierderile vor fi mult mai mari decat castigurile. fie sustinerea ideii ca sectorul X are nevoie sa fie sprijinit printr-o subventie directa de la guvern. Implicatiile controlului nivelului chiriilor. ea prezinta avantaje politice din punctul de vedere al oficialitatilor. Atunci cand un anumit sector se restrange sau stopeaza expansiunea productiei sale. Salvarea sectorului economic X Scopul autorului este de a contura unele dintre consecintele majore ce decurg obligatoriu din eforturile de salvare a unui sector . insa in momentul cand acest plan nu va mai da roade. cand este sprijinita de patriotism si de sentimentul de criza. un anumit sector se poate dezvolta numai pe seama altor sectoare.

salariile si profiturile ce ar trebui sa determine distributia acestui produs. Concluzia este ca sindicatele. Capitolul XXV. ceea ce implica folosirea necorespunzatoare si irosirea capitalului. provocand astfel greva care atata vreme cat este non-violenta este o arma legitima. ci acelea care permit o productie maxima in conditiile date. nu sunt nivelurile cele mai scazute ci acelea ce incurajeaza cat mai multi indivizi sa devina intreprinzatori sau sa-si sporeasca numarul salariatilor. Capitolul XXIV. Pentru determinarea cresterii salariilor sindicatele folosesc forta si intimidarea. are consecinte dezastruoase asupra intregii comunitati. de macelari – pe sucrt. Functia principala pe care o pot avea este sa imbuntateasca conditiile locale de munca si sa lupte pentru toti membrii sindicatelor sa fie platiti la valoarea reala. nu pot sa asigure.Singura solutie. Preturile arbitrare si profiturile fixate arbitrar nu pot decat sa prelungeasca perioada in care se inregistreaza lipsuri. Inflatia duce la supraexpansiunea unor industrii in detrimentul altora. Cele mai potrivite niveluri de profituri. Cele mai potrivite salalrii pentru forta de munca nu sunt cele mai mari salarii care se pot acorda. Capitolul XXI. sustin ei este ca guvernul sa exproprieze aceste economii stupide si daunatoare si sa inventeze poiecte proprii ca sa foloseasca banii si sa ofere locuri de munca. stabilita pe piata. iar pe termen lung. Cum unii cheltuiesc si astfel asigura locuri de munca in mod direct. Preturile si profiturile libere vor maxsimiza productia si vor reduce lipsurile mai repede decat orice alt sistem. de obicei cei saraci sunt impozitati mai sever decat cei bogati. De cele mai multe ori. la fel vor creste si preturile. pe termen lung si pentru absolut toti muncitorii o crestere a salarilului real. cele mai potrivite preturi nu sunt cele mai mari. de zarzavagii. determinand reducerea productiei si cresterea somajului. Inflatia insasi este o forma de impozitare . in parte pe seama muncitorilor nesindicalisti. Contrar parerii generale. una dintre acestea este de a orienta si de a canaliza factorii de productie astfel incat sa structureze o productie formata din mii de produse. desi ar putea sa asigure temporar o crestere a salariilor nominale ale membrilor lor.in lumea moderna. indiferent de stadiul in care s-ar afla acestea in prezent. Reformularea lectiei. care ii incurajeaza pe proprietari sa se dezvolte. este cea una dinc cele mai mari iluzii cu care noi traim. Capitolul XXII. de fermieri. este doar o alta forma de a cheltui. Pe scurt profiturile privite ca rezultat al relatiei costuri – preturi nu determina doar bunurile a caror productie trebuie continuata. de toti cei care participa la creearea produsului national. care duc la scaderea costurilor de productie. Apoi incep sa trateze subiectul ca si cum ar fi vorba despre doua variabile independente si ca si cum ar fi o pura intamplare faptul ca sunt egale. sa investeasca in echipamente mai noi si mai bune pentru a creste productivitatea muncitorilor lor si sa mareasca atat procentul de ocupare a fortei de munca. Functia profiturilor. dar impun si cele mai economice cai de a le realiza. Ea este stiinta care identifica efectele unei politici propuse sau existente nu numai asupra anumitor interese . pentru toata populatia activa si pe termen lung. profiturile nu se obtin prin cresterea preturilor. Mirajul inflatiei. Se analizeaza doctrina ce spune ca forta de munca trebuie sa primeasca suficient pentru a rascumpara produsul. Ei considera ca daca ar avea mai multi bani ar fi mai bogati. in concordanta cu cererea. Nu se gandesc si la faptul ca daca cantitatea de bani creste de n ori. De asemenea functia profiturilor este de a stimula constant orice activitate economica competitiva in sensul cautarii unor noi cai de reducere a costurilor si de crestere a eficientei. de investitori. Este evident ca produsul national nu este creat si cumparat doar cu forta de munca din industrie. si eliminarea somajului. cat si salariile. Economisirea . Capitolul XXIII. a muncii lor. ci catre promovarea politicilor care incurajeaza profiturile. oamenii confunda banii cu bogatie. In ceea ce priveste functiile profitului. Capitolul XX. In ceea ce priveste preturile. Ponegrirea economisirii. Este cumparat de toata lumea – de functionari. asa si cei care economisesc bani[depunandu-i in banca sau investindu-i] asigura la randul lor locuri de munca dar intr-un mod indirect. nu afecteaza la fel pe toata lumea. In acest penultim capitol autorul subliniaza inca de la inceput ce este stiinta economica. Contribuie intr-adevar sindicatele la cresterea salariilor ? Autorul spune ca aceasta credinta ca sindicatele pot creste salariile reale. in parte pe seama patronilor. de patroni. Suficient pentru a rascumpara productia. ci prin efectuarea de economii si prin cresterea eficientei.impovaratoare asupra patronatului. de liberi profesionisti. ci acelea care incurajeaza atingerea celui mai inalt nivel a productiei si al vanzarilor.Inamicii economisirii fac o diferenta destul de corecta intre economisire si investire. In ceea ce priveste analiza inflatiei se poate afirma ca ea ar putea favoriza anumite grupui pe o perioada scurta de timp. dar numai in detrimentul celorlalte..

dupa citirea acestei carti. care se pot vedea doar cu « ochii mintii ». Concluzie : Am inteles . a existat dintotdeauna. ca ceea ce ni se intampla noua nu este ceva nou. . pe termen lung . ca trebuie sa stim ca va avea atat efecte vazute cat si mai putin vizibile.particulare. adaos la cele prezentate pe parcursul cartii oferind o imagine de ansamblu si insistand inca o data pe faptul ca trebuie intotdeauna sa se ia in considerare atat efectele imediate ale unei politici cat si pe cele care apar ulterior si ca aplicarea acestei politici trebuie sa se restranga asupra tuturor. ci asupra interesului general. sa se faca bine unora sau preferatii acestora fara a se lua in considerare si nevoile celorlalti. Partea a treia. Acest egoism. Este evident faptul ca politicienii nu au invatat nimic din aceasta « lectie» si ca economia de acum nu este deloc mai buna ca cea din trecut. Capitolul XVI. Nu cred ca exista nimic care sa ii poata schimba pe politicieni .pe termen scurt. asa cum incerca autorul de a-i face sa tina cont de toti. In acest ultim capitol autorul face o mica comparatie intre economia de acum 30 de ani si economia in situatia actuala. dar intr-un mod legal. Lectia dupa 30 de ani. « Lectia dupa 30 de ani » este ca o continuare . O sa ajungem sa platim taxe si impozite si pentru aerul pe care il respiram. aceasta este ideea careia i s-a acordat o atentie speciala in aceast lucrare. E adevarat ca in zilele noastre aceste lucruri sunt mult mai accentuate si se vor mai accentua. Statul ne fura cel mai mult.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful