SECfIUNEA xvm

TUNELE

I. GENERALlT All A. DEFINITII

Tunelele sunt constructiile subterane care permit cailor de comunicatie sa strabata, in conditit optirne, rnasive rnuntoase sau locuri neaccesibile care nu se pot trece pe la supraf.1t:t terenul ui.

Condiliile care se urm resc a Ii realizate sunt: 1) scurtarea traseului, 2} reducerea altitudinil ellii, 3) mlcsorarea reztstente! caracteristice a liniilor (reducerea decUvlt3tilor $i sporirea razei curbelor.).

Constructia tunelelor cornporta mdsur! speciale care Sun' determinate de: natura rocelor prin care tree. alel .. tuirea geologica a rnasivelor pe care Je slrabat. prezenja apei ~i a gazelor naturale, sau alcatuirea fizicA a su ..

prafejei rercnului, .

Adeseori tunelele so executa la zi pentru a feri 0 cale de comunicatie de a valansele de z!padll, de morene, de naruiri., de alunec1ri superficiale a masivelor muntoase, etc.

B. CLASIFICAREA TUNELELOR a) DUP'\ SCOPUL PE CARE JL SATISFAC

I. TuneJe pentru comunlcatil: tunele pentru cai ferate ~i metropolitane, tunele pentru drumuri ~i tunele pentru cai navigabile ~i plutarit.

2. Tunele hidrotehnice: tunele de abatere a apelor in tirnpul constructiilor barajelor, tunele de aductia apelor la uzinele hidroelectrice, tunele apeducte, de alirnentare cu apa a aseza: ilor ornenesti sau a rnarilor uzine, tunele apeducte pentru irigatii ~i tunele drenaje pentru colectarea ape lor din terenuri asanate.

3. Tunele edilitare, in marile erase, care pot fi: tunele pentru canalizari, tunele pentru instalatii electrice, posta, telegraf, etc.

4. Tunele pentru industria minierii.

b) DUPA LOCUL UNDE SE CONSTRUESC

1. Tunele care stribat muntfl (de varf, de baza sau de coasts).

2. Tunele sub apit (tunele ftuviale ~i tunele submarine), -

3. Tunele sub orase (rnctropohtane).

c) DUP'\ FORMA AXEl

I. Tunele 'n aliniament.

2. Tunele in curba.

3. Tunete heli c oidale.

Intre tunelele de munte locul principal iI ocupa tunelele de c~j ferate. Pentru a m~ri capacitate. de transport a rnlJloaceior de tracjiune a cailor icrate, in regtunile muntoase se unpune construirea unui numar mare de tunele.

C, ELEMENTELE TUNELELOR a) El.IlMENTELE GKOMEfRICK

, I. Sectlunea transversala a tunelelor trebue sa pcrrnita trecerea vehiculelor fara stan;elHrc.

2. Axa tunelului se considera la nivelul caii in mljlocul sectiunii transversale,

XVIlJ - 2

Tunefc -- Generulitau

La alegereu axe] rrebue soi se ~lna xeuma de cu rucreri. ... ticelc traseului pc porpunca rcspccrlvit (declivitaji, curbe, .etc.I. Rez.istenta la tractiune in tunel trebue sa he mai midi dedit rezisrenta pe restul trascului.

3. Lunalmea tunelului sc masoar.i pe axa lui intre fetele cxtenoarc ale ector doua portale.

b) ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE

1. Transeele de acces. Tunelul se racordeaza la arnbelc capcte cu care 0 transee numita (ran sec de acces,

i. Portalele sunt constructiile de zidarie executate la capetele tunelelor care au ca scop consolidarea terenului in aceste puncte, precum si de ada 0 forma arhitectonica intrarilor; in tunel (fig. 1). Ele fac legatura tunelului eu transeele de acces,

3. Zidariile sunt formate din picioarele drepte (zidurile drcpte), balta ,~i radiertd, (fig. 2) (v. ~i cap. III, C).

rig. 2, Eleme-nele z.id ariilor la tunele,

Fig. 1. Portal

a -~ ve.lerc ; h - sccriune Ionguu.Jina.a prin tUi1~1.

Dcoarecc forma generafa u uceseor ztdarii -e aS~am~ll;1 cu. niste inele uriuse, ele au prirnit denumirca de inele~ Lungimea unn! incl depindc de natura tcrcnului : daca terenul este de s1aba calitate, lungimea inclului este redud pjna hi. 2 m : in tercn de hunil calhate lungimea inclulul merge pana ln 10 _,.1201, iar in stanca bund ~j maimulL Portlunca de incl deasupr a Iinlc! nastcrilor boltii se numcstc ('(d(Jl(~, ia r por tiunea de dedcsubtul accstei linic

xe numestc sII'OSS. __ .• _ • ~.

Suprafata exterior" 3. boltii sc numestc e xtrados, ra r suprarata mtertoara. mtmdo,~,

Pcntru a nu provoca surparea pamantului, executa rea ineielor :ie face dupa 0 anurnita norma carl': nu permi cvcavnrea intregf sectiuni pe hmgjme marc. La fnceput inelele se construcsc in punctele cdc mai slabe ale tercnulul, Ele se nurucsc (_'tlmp;'oww 'ii au dimcnsiunilc cele mal. mart. Urmcaza apoi ce'clahc inele, a c~ror alegere se face_ u!tfel ~nc<lil sapatura tune1ull1i sa nu ramana nezidita pe 0 lungime prea mare,

prLnciriu. sap?-itura totaHi a unui im:! nu lrcbue inceruta datii inelelc ildi<.'ccente: all fost [crminatc jn intre~dtnc.

1ndul de execlItie care ~r(: b. un capi'it un inet terminat :lar la ceHHalt ca un lne-l ncinceput. sc n me~te ('IUI/pudd. 1nclele care :i.e cxecutCi hltl'C inelele cor mlllill.:- <;,c ~lUill':;S-(; slusIJri.

c) r.I.EME" IE DE EXECUTIF.

Spi.i\iul go! r~lmas in urma t~xtragcrji subtcranc a pamant lui se nUl11e~te cxc{1m{ie. Pflmantul scos se numcstc sreril. timpul excav,qici, /('rcllul fill se men/inc judi slIs{il;Cre artijicia dedit in tercnuri foarte tari si care nu sunt altcrabilc. Aees sus\ineri pot fi de !emn s<tu de metal.' In mod obbnuit nu se excaveazii dintr'odata toat[1 scctiun unlJi tuncl pc' to~,t:l intinderca ei. ei sc impartc in mai 'mul poqiuni (fig. 3). Portiunile in care s[lpfltura inainteaz,l in dircqia lului ~C mll1leSC gaierii.

(ja!eriik pOl liillferioare "au superio{/I'I:, cl'Il/mle sau laterale,

e\:caV~llici :

galer1"; it"ri'l!rioarJ: ! -- g:tkrle .. urcrjoar~: _'1 ~i 3 - ..:alola mk;-t: 4

c;J;lota mi.lre; Slr-0sui

mic: 'l ~-rosuJ. mare,

Exemple de lunch:'

XVIII ,., 3

Slrapungercil tunclului se iuccpe eu una din gaLerii, nurnitd ,'>miede directoure, pe care se rae ~i ma~uri1Lofl1e. Se numeste brust suprafata de p~mant care trebue susiinuta la un inel neexcavat, cand inelul adiacem (;slC in curs de cxcavatie. Pentru ca pamantul sa nu cada, brustul se sustine ell dulapi proptili ell un sistem specifJ/ de sprijinire,

La jmpingerile Iongitudinale ate terenului, b rustul trebuc sprijinit ell multi aterr[ie ; orice neprevedere poa te du loc la accidente grave. Suspnerea scade in importantn cdnu terenul este de buna calitatc.

In programul de lucru care se intocmesre se ~jnc searna eu Jnelele &1 nu stea multa vreme pe sustmer], pcntru ~t nu se produce misca ri periculoase, Deasemenea zldaria odala tncepura trebue continuaui piina L.~ terminurc. Accsle nnrrne trebue Soil fie fndeplinite ruai ales ctlnd rerenul c-te de SI~Lhu calitare rv, ~i cap. IV, F :,J JI).

D. EXEMPLE DE TL'-;ELf<:

l-xcmplc de tunele se intalnesc in toate regiunile nu.nrousc pe untie tree cCli leratc. Linin care lnconjoara lacul Baical trece p rin 39 tunele lnsunulnd 7 • .1 km, In Alpi. pe linia Yittorlo ~ Venetil - Ponte, data 'in exploatare in 1938. pe 0 distantd de 9~980 km .... 'ue construtt 26 runclc dintre care eel mai mare atinge lungimea de 2J-!iO rn,

Pe Hnia de calc ferata in proiect Gcno-e Borgo-c-Yal de Tors care strabate Alpii Liguric i ~i Apenlnii. din h;!v,;imC3 toti.lll de 7l,4 krn, 49 km de linie trece prm tunele, Lungin-ea cca mui mare de tuncl esre de IS.lel krn.

Tunelele p~ntru drumuri se Intalnesc mult rnai rar, datorita faptului cit vehiculele care circula pe accste artere de comunicatie pot circula pe declrvitati mal mari si raze de

curbura mai mici deca t cele de cale ferata, '

Tuncle pentru pictoni sc construcsc in centrele populate ~i in regiuni turistice.

Tn ultimi1e decenii ale secolului actual, constructiilc de tunelc hidroclectricc au luut (l desvoltarc irnportanta, atingand lungirni de 30 ... 40 krn.

aJ TUI\ELFtE l"i l.R.S.S<

Cele dintai tunele feroviare in U.R.S.S. uu fest construite intrc ani! 1859-1862 pc linia Pctersburg-s- Varsovia. Ele sunt in numar de doua, avand lungimile de 427 rcspcctiv 1280 m. Cel mai lung (unci in U.R.S.S.estetunelul Suram de 3998 m lungime 'I a fost construit imre l888-1890 pentru calc dubla.

Tn perioada 1910-1916 s'au construit pe tcritoriul Uniunii Sovictice peste 20 de tunele ill Jungime totalii de 19000 m.

Liniile ferate din regiunile de munte ale Crirneei, Caucazului, Siberiei si Uralilor all cerut ccnstructia a zeci de tuncle, fiecare cu particularitutea sa, deterrninata de conditiile g~ologicc si topografice locale, In total in U.R.S,S.existfL 150 tunele feroviare cu 0 lungirne de 60 km.

In Transcaucazia sau construit multe tune le hidrotehnice de lungirni inscmnatc Tunelul din Hram (Georgia) pentru Centrala hidroelectrica arc 0 lungirne de circa 8 km.

Printrc viitoarele tunele de mare lungime se prevede ~i constructia tunelului Darial, <.:arc va lcga Caucazul de Nord eu eel de Sud ~i care va avea 0 lungime de peste 24 km.

Metropolitanul din Moscova

Iiot,jrirea construc\iei a fost luata in ~edinla plenarii a Comitt:tului Central al Part idului Comunist (bol~evic) al V.R.S.S. din Junie 1931.

Lucriirilc au inceput in 1932, realizandu-se pana la izbuenin:a eelui de al doilea razboi 1)1Ondiai trei Iinii radiale in lungime totala de 40,5 km, Programul prevede 0 lungime de Illetrou de 215 km I.'U un numar de 108 sta~ii a circa 150 m lungime fieeare (fig. 4). Releaua complectii va avca ~apte linii radiale eu 0 Iinie de l:entura atat in spatiu desehis. ..:at ~i in spatiu semiinchis ~i inchis. La primelc luerari in subteran s'a aplicat metoda de lucru eli bolta sprijinita care, nedand rezultat, a fost parasitil. S'au adoptat atunei alte metode, [ntre care ~i metoda seutului eare a fost mult perfectionata, preeum ~i metoda Congelatiei (a inghe\ului terenului ineonjurator) pentru unele punete de [ueru mai grele.

Aerisirea este asigurata in bune eondi!ii, aerul putand fi schimbat de 8 ... 9 ori pe ora. Panta maxima este de 33°/°°' iar raza minima de 200 m. Ecartamentul ~inelor este de 1524 mm, deci la reI eu al cailor ferate din U.R.s'S. eu eare au legatunl. Metropolitanul ;Ire poqiuni construite la aproximativ 40 m sub nivelul strazilor.

XVIII - 4

ToneJ~ - Gmeralidlti

Variatia terenuril~r.!ntAlnite a cerut lntrcbuintarea tuturor metodelor de lucru ~i adaptarea lor la conditiile locale. Astfel, in sectorul dela Socolnichi la Piata ComsomoJ .

Fis· 4. Traseul schematic al rnetropolilanuJui din Moscova (J940).

s'a lucrat cu metoda transeelor deschise, iar dela Portile Rosii spre centru s'au intrebuintat rnctodele obisnuite, Pe portiunea deja Piata Comsomol pana la Porriie Rosii, din cauza tercr.urilor lntalnite, a .fost nevoie sa se Intrebuinjeze 0 serie de tunele chesoane care au fost cobortte dela suprafata,

Luerar] progltitoare - Fixarea traseuhu tunelului

XVIII - 5

Metoda scutuJui a fost lntrebuintata prima oara in U.R.S.S. la rnetropolitanul din Moscova, pe portiunea dela piata Dzerjinschi pana la Ohotnai-Riad in conditii destul de grele, sub vechea albie a raului Neglinca, De atunci, metoda scutului s'a intrebuintat foarte mull la aeest metropolitan, perfectionandu-se necontenit.

Lungirnea primului tronson de metrou a fost de 11,5 km ~i a fost dat in folosinta publica la 15 Mai 1935. Constructia lui a format 0 scoala buna pentru lucratorii specialisti ~i pentru eadrele de eonducere.

La executarea tronsonului al doilea numarul scuturilor s'a rnarit la 42, dintre care 30 penlru linie ~i 12 pentru statii,

Statiile adanci ale metroului sunt legate prin escalatoare lungi direct cu vestibulele dela suprafata.

Cu darea in exploatare a celui de al treilea tronson, lungimea rnetropolitanului din Moseova a atins 40 km de linii duble eu 29 statii,

Acest metropolitan transporta zilnic peste doua milioane de eaUHori, circulatia fllcandu-se eu 0 precizie de 0 secunda, iar viteza trenurilor atingand 40 krn/h.

Tronsonul al patrulea are 0 lungime de 20 km ~i inconjoara partea centrals a Moscovei, iar iinia de centura intersecteaza toate liniile diametrale ale metropolitanului.

b) TUNELELE IN R.P.R.

Pana ill anul 1879 s'au executat 40 tunele eu 0 lungirne total a de 8825 m. Ele se earaeterizcaza printr 'o sectiune mica cu zidariile slabe, foarte multe fara radier ~j aproape toate fani sapa de izolatie, Dill aceste cauze exp loatarea lor a fost grea, lntretinerea costisitoare ~i lucrarile de rezidire destul de dese.

In intervalul 1879-1918 s'au construit 30 tunele in lungirne totala de 14275 m.

In intervalul 1918 - August 1944 s'au construit 25 tune le in lungirne totala de II 734 m, adaptandu-se numai sectiunea eu gabaritul de electrificare ea 0 prevedere pentru viitor,

Dela 23 August 1944 ~i pan a in prezent s'au dat in circulatie 39 tunele cu 0 lungime totala cumulata de 10 720 m.

II. LUCRARI PREGATITOARE

A. FIXAREA TRASEULUI TUNELULUI 8) CONSIDERENTELE TOPOGRAFICE

Considerentele topografiee trebue sa se studieze in raport cu posibilitatile de acees, palla la intrarea in tunel, folosind pantele rnaxime ale vailor ~i studiind posibilitatile de de;la~urare ale traseului.

In terenurile muntoase pe rnhu rll ce ne r;dicllm deasupra viii principele de acees la tunel, decHv;tlltile SpOTe$C eonside rabil, ingreunand conditiile de trasare, Pentru trasare, de rnulte ori este nevoie slI se roloseascl defileur' laterale. Aceste traversari due la luc,lI,; costisitoare, eomplic.'l ~i lungesc foarte mull traseul Iiniei,

b) CONSIDERENTELE DE EXPLOATARE

La determinarea inaI\imii de strapungere a tunelului, trebue sa se tilla seama de natura mijloacelor de tractiune.

Tractiunea electrica permite declivitati mult mai mari decat tractiunea eu abur.

In cazul folosiril tractlunll electrlee nc vom ridica cu tunelul la 0 cadi ell mal ridicatl (v. ,i cap. 01, A ~ B).

c) CONSIDERENTELE METEOROWGICE SI CLlMATERICE

Considerentele meteorologice ~i climaterice trebue avute in vedere,. I~ ~I?plasarea !unelu_lui, in ceeace priveste linia zapezilor perpetue ~i cantitatile de precrpuatu care cad In resrunea respectiva,

XVIII - 6

rune].

Luera r i pregatih)ar~

Deaserncnea, trebuc sa se lmil seama de inaltirnea medic a stratului de zapada ~i de relatia care exista intre precipitatiile de zapadit ~i ploaie, precurn ~i de temperatura medie anuala, de directia si de intensitatca vanturilor dorninante, daca aceste vanturi aduc sau nu umezeald.

o atentie deoscbitu rrebuc sa se dea protectiei transcei de acces contra Iavinelor,

d) CONSIDERENTELE GEOLOGICE ~I GEOTFHNICE

Considerentcle geologice si geotehnice trebue avute in vedere in mod deosebit Ia lucrarilc de construcne ~i de exploaturc a Iiniilor de acces 1<1 tunel, Trebue sa se aiba in vedere gradul de stabilitarc a coastelor, posibiiitatea alunecarilor, a naruirilor, a prabusirilor ~i a deforma tiilor de suprafete rnari si locale, gradul de coeziune al rocelor, natura formatiei geologico. proprietatile caracterisuce ale rocelor prin care strabate tunelul.

Trebuc sa se aiba dcasemcneu ill vedcre conditiilc de inghe] ~i miscarile seismice din regiune.

CondiJiile geologjce pot varia ell: rHnipa de s!r:lp~lngt,;rt': a umelului, dcourece aldituirea geologica a unui nMslv muntos variaza cu inaltimea,

Trebue sa .>;t:: consldere posibilitarea ~'paJi'hi~ ~i ucoper irii linlitor fcrate ell aluviuni ~i viituri aduse de rorcntl (v. _~i subcap. R. Sir.((/iu/ geuio'..;h (Ii Irll,ieu/ui lllJwlll/Ui).

e) CONSWERF. .... TEI.f: F(o:\OMln:

Considercntele econornico SI;! refera lndeosebi 1'1 cheltuclile de cxploatare, Se prefera Iucnirilc de tuneie ale c.iror cheltucii de cxpioatarc sun! cat mai reduse.

I. Costul tunelelor rata de transee

Pcntru a stahiii 1imita deja care tunelui este mai economic dedit 0 transce, se face comparatia intrc costul unui metru liniar de tune! si co'stul unui mctru liniar de deb/ell, precurn ~i a conditiilor de cxploatare a debleului din punct de vedcrc al siguran!ei circulatiei.

Fig .. <;,.

(I;I! _ l!j.~)Jd .t. :Nh· 2{j}Jf;t/

1IIld.:: h este !filimea dehleulur lit h-a.::~. in m

If ndancimca dcble ului, i!l In: irldinan,·i.J taluzulu: ,"

Ad cosruj unui n}dru cub de sapJrur;i ill dcb'cu

'i

(i-.,tT

liilimea fti~~ei de tc.ren dintr e ma rgjnca debleului ~i limIt>.! vom-i. :1: III coxrul umn metru ra.Hat de tc rc n de sunar zonei dcblc.rlui :

la{illlea fasid de Lcren rezcrvat':l deasunr:J tUTlcJului in Ill·

CDstu~ u nui mI;'.:l ru. de I une~ farJ porwie: ,.

cO:itul unu! nlt'.:[fll Ix1u,:n de: tercn rei.:'cn'"U dl::ilSilpra tunduiui.

~ a c::.lculul de mal ~us trebue !-':l se :'Alba in ... edere urmar(),lrelc:

- ~orl~un.!a de {eren cLJprjn"a In l mnele dd"lleulw i~j pierde ({'mJ')It:cl vldll;jIC<~ jn limp CC' la !Il1jde hI p~s. frc~v,a Hl mtrcglml:- vuioiJrca.

~. In terenu~le.:'-;tl~nl'o~~se C~~lul. hi nlcln, ..::ub de :-:,~,I)a!UI'{! t"~te me:' ddiL.:J:t. in ... :.:himh laJuz("J(" sunt ll1~li abruptc ~i dec! se.t:"."\~"Cutu sapu!ur~ mal pUlmc. In lunelej t':"i(caviiria in roccle duro;': e~(C! mal scumpi:i1 in ~(;himb swqiner-jlc ,':>unt mal simple.

.- In cazu~ Hnillor duble. avanli.lju~ ucbJeului es[e r~Jllarcabjl, deo:.Ht"Ct: ;J:-.aflarea taluze!(lr eqe rnd; u)oara, .;.lctlunea ra.lelor so£arc atjng.and piciorUI laJuzeJor.

- Limite1c adandmii unui debku, piina Ja care co:"tuJ pc I1H,·tru ai J(CSlu:a sc PL):W: cnmpJi"a eLI costul unul mCLru de tune I, este cup r.ins illtre 16 ... 22 m.

- Sub 16 m s~ recomandi'i sa se ~xecute sapa1ura, i,",r peste 22 ill ~~ recomanda sa !:ie constru~<:I~'" tuner.

. La ,:c~ste ~ons.ld~~cnte lrebu~ ~a ~: adaLJgc crirerhll' ge()Io.~i('e in hiJZil", e:irora. ~prc.a nu (11:: ridita sjgu ri:to(a clrcu1allel, I) ~"'pi.I(wa este cunSldera[a necoI"{"spunZiltO<lrc chAar !a U i.ldancime rn:Ji Illka.

, Sunt eazuri nenum,iratc ciind eonslderenteJe geologice au impus prcilingirca tunddor In zona tran~e~l?r de aeees. In gencTill, nestabiJitatea taluzelor ~i a versantilor impune accste preJungJrl.

Stndiul geologic al tnl~eului runelului

XVIlI - 7

2. Tunele pentru mai multe cii .

-' ~ d ble si la canalelc late, se poate ca, uneo~l,

La soselelc cu mai multe e_aifi' la eatl~~:~~~jo'~e ;~~llm eonstruc\ic ~i exploatare decat

- sau mai multe tunele sa e mal .,

doua . (de exemplu tunelul Sirnplon).

unul smgur

t J -le (C dousi nmetc paraiele sum: . . a i : I '"' usurinta.

,_1>'£.111 {~',~ hili tate rnai mare 'in nruntii cu presrunt m .r.,. ,. t~'-'n;!,norlLlrik se fuc cu rna i )"rHII<l "(

= ~~ ~lt~r;':Tii mai scurta de executare. deoarecc at:TIS~r~,1 ~I , - ".

11/('onl'oJicllte/(' sum :

__ 0 acrisirc mai ~rca In t:xploalarc (fum) ~

~ o intret~ncre mm gre~; .. ad ~i o rezistcnV'i a aerulu.i rnai mare. .

. chcltueh de constructie mal m . _ 20 40 n mH i scurnpe

, , I mpla sunt cu ... .U •

DOlla tuncle separate pentru ~a~vo . ~~~n~~ sporurile mai mici se obtin la tunele mal

decat un singur tune I pe.ntru c_ale u 'll ~I mal scurte. . _

lungi iar sporurile mal man la It~n~ e ... 5 ()' pentru fiecare k ilornctru tala de eel preC~)stltl cre~te cu IUnglmea tune u ui, circa ,u

(ellent.

f) CONSIDERENTE DJ<: ORGANIZARE A EX£CUTIEI ,

~.. , ,- se ina searna si de existenta u~or terase In

La alegerea intrarllor In t~~cl trebuc Seta sa~tierelor ell toate constructiile ~nexe,. de apropierea lor, care ~rl pernutal ordganalezc;:terse d~ posibilitatcu de alimentarc cu apa, precum

, .. ' til II drumun or e. ,

poslbilltatea execu r. . . . I is si piatra . _ .

'I' de existenta unor canere de n1SIP, ~le r -, " 1 "1 d .• '~ozitare "sterillliui c vcavat, rroblema prr-

~ • • I t b e sa sc fixeve ocu e ucp

, Cdnd sc alege [ntru rea tntr ':Ill .tun~.' re t;J -

mOfd~ali"i la tunclclc de lungirm rncu man.

. LN·ELUI UJ

B, STODIUL GEOLOGIC AL TRASEULl.I T,' ~

'toarcle problcme:

. . b s' se bazeze pe urmet

Studiul geologic al traseului tune~u!ul tr:ic~em~c:micc ale -ocelor; 3) prezenta apelor

1) stabilitatea masivului, 2) pr~Pflet'ltll~ ~xcav:\tiil(;r, 5) temperatura. 6) presiunea care

subtcrane, 4\ prezenta gazelor. In umpui e , .

, . I eXc'lvatlel I .

"e dcs\-'oll:l in nrnpu ,( . . ~ .. , 'I ... d: te din rCCU:i.loa~teTilc gel) ogrce

. . I''''' I 1·· regjurrii cautanu :;01 se cu caga ,i 115 124)

se va cercetn 1!teralL1rayr,l'i'it~arel i~,gSO (:g~,x .r:: Pel;Of!rajie ~: gl'n/ogir rehnini~. pp. ... .

c.rrc SoC' fac eli itceasta ocuzre tv. :::1 \'0. ~ cc.+! '

a) CF:RCETARILE iN AnANCI"IE

. ., I adullcime cu ajutorul carora sc pot eu.lege

Cercetiirile in adancime s~ fac pnn.(~raJe ae . t.itile rocelor care llldtucsc masivul,

date privitoare la : 1) tectomca regiunu, 2) propnc <1.1

3) prezen~a apdor subterJ.ne, etc.

adandmo:a. conforl11 t<l.hdci 1. Di:m1ctrul gauri],Jf de sondl vadaza CU

! t ~au T.RiK-la l. Djametrul sondajelor_

In uncle cazuri se executii pU!/lri {e cercc ('re ,.

chi~r gaierii de probii.

, ~ co. evederile sunt destul de

Canu studiile geo].og~ce_sc rae c,u An~nJ;re;~tru aleger~a CCLlli ma~ ;~proape Lie realitate ~l otera date Sll clt:n e

bun traseu .

Adandmea

Diametrul :ioondajului [eml

ImJ

10 ... 15 2() .,. 25 25 ... 30

b) STABIIJTATEA MASIVULUI 100 ." 150 150 ... 200

eu oeazia str;-lpungerii tunelelor au fo:t. multipl_: 200 ." 4(lO

cazuri cilnd masivu[ muntos a suf~nt def,lawm ~l ail/II< .

Cliri mari, ameninttlnd construeva. r f I santului pc 1I nde treee tunclul, 101 groslmea

Deaeeea trebue sa sc dca atentle la rc Ie ~ Ter 1 onditiiJe de stratificare, la forta de

~i proprietalile stratu[ul de deasupra tune ~l~~' stlae e'(islenla .plane1or de alunccare

coezillnc a roeclor. la prczenla ape lor sUDler,., .

XVIII~8

Tund. - Lucr4ri preslititoare

A/u,,~ctIrlle se produe deobicei r

a) pe planele de contact ale stratelor, cand acestea alterneazll cu strate de argill'

b) In .'"o",,(e cu stratificape lnclinatil pronunjara, cand leg4lura lntre strate esre ~Iabi'

c) In ,'!t.florul stratului aluvi~nar ~ropriu zis, dind se nasc plane de alunecare, '

I." maSJvele calcaroase se pot mtilni go/uri carstice, cu""rne ~i grate care pot produce complicatl la

-emrlle de tunete, ,..

c) PROPRIETA TILE ROCELOR

o atentie .deosebita trebue sa se dea rocelor alcatuite din gips, calcar ~i dolomite c

sunt usor disolvate de apii. ' are

I? funcl;e de proprietalile rocelor Intalnite la strapungerea tunelelor (v, si vol. I, Sect. IX, • Pelro:;rrafie I ~n/

t ehnic ()'I:'PP, 3 '" 45), se stabilesc met odele de Iucru, sistemul de susjinere in timpul Iuerului precu s ~ tl~~ -clIptu~e 1I. ' m.l .....

1. Modulu! de e!asticitate al rocelor variaza eu eforturile la care sunt supuse (v vol I

Seer. IX, pag, 40). . .•

Tabela 2 •. Raportul . rez;stenlehr la tractiune ~) compresrune ale rocelor

~!

Zr

In practice modulul de elasticitatc E pentru terenuri curgatoare variaz.i dela 70 la 200 kg/em'.

2. Rezisrenta la traetiune a rocelor (v. vol, I, Seq. IX, pag. 3).

. Pentru lucrarile subterane, determinarea rezistentei la tensiune a rocelor are a importantii deosebita la caJculy!. sta~iJitii!ii excavatiei ~i a stabilirii sustrneru provizorii (v. tabela 2).

3. Coeficientul de comprcslune elasrocelor, Pentru rezolvarca problernei de comportare a ciiptu~elii tunelului

I ~traqilln:_-_~

j O'compresiune I!

~-------- ~--~--~.- --I

1 j Granite I 1/354

2, PorrJf~ . : .: :::..: I J /30' 1

31 Gresii ..... .. ·1 J/12.,. 1[34.5 i

4 Calcare....... .' 116 .. 1116,9 i

5 SIS urr argiloaso. .. .1 1/6 .. , 1/39 I

~~~~r'_":i:a:___.__ _ J ... _~ ~4 __ J1

ticii a

I

Nr. crt, I

Denumirea rocelor

Fabela J. Coeficientul compresiunii elastice a roeelor

Denurnirea rocelor

-'-~J --K------ ---"-~-

J

A utorul sau cerceta rorul

---'--,---

-------_-----

2

3

Nisip slab rn stare de stratiffcare nahrra15 pc suprafara pamantului . .

Argila Aralo-Caspica, in tIan~ee inundaw cu ap~ ,In adanctmea de 3,00 m

Argil1i nisipoasa nnll, Ja adancimea de

y 4,50 m .

Paman! plastic (argiU) .

Nisip marunt curat rn transes, la adan-

cimea de 3.00 m; umlditatea 3 ... 4 %

CongJomerate .

Tufud . . . . . . ...

~isturi argiloase

Ca]car compact ,

Dolomite ..

~isturi nisipoase

Gresie .....

Gnels.mri

Granfturi "

Porfire cuartoa~

Bazalte . . ..

Diorite

Sienite .

Cabbro·

Intr'un mediu elastic este necesar sa se determine coefieientul eompresiunii elastice (K) a roeelor care sunt stnlpunse de excavarie.

1,0

Ali Her. Braunschweif?

Perdschtn. A.xumirnai (traseul canalului Volga-Don)

2.2

2,5 ... 3,0 4,0

6,0

10 ... 50>. I

~L ~~I' II

40 65

50 75

SO .,. 80 I

80 250 I,

350 500 )' /.

500 800

~gg::}SO~ 1

650 900

650 900

800 1200 '

riltov;ci Motor

Perrsrt.tn, Axamltndi (rraseul ca. nalului Volga.Don)

4 5

6 7 8 9

10 II 12 13 14 IS 16 17 18 19

Fudochino}l-Ro["OIOVscl-i: fPrincipiiJe iundamenlaie ale g£P%giei fa execu/art'fJ IlmeJeior:t

Stabilirea presiunii muntelui

XVIII - I)

Acest coeficient este indicat In tabela 3 ~i reprezi ntA efohut necesar care se aplicli unui corp In formA de cub cu latura de 1 em, pentru a-I lnfige in roca siudiatli pe 0 ad!ncime de I em.

K= _" [kg/em'], y

In care, " este rezistcnta rocei [kg/em'l; y - tasarea rocei [em].

C. STABILIREA PRESJL11'oTI MUN1ELUI

a) PRINOPU

Presiunea pe care roeele 0 exercita asupra sustinerilor excavatiei precum ~i a captuseIilor, se nurneste presiunea masivului mantas de deasupra.

Inainte de a executa e-cavatia, rocele sunt in stare de echilibru, fiecare particula components a rocei fiind supllsa presiunil provocate de greutatea stratelor de deasupra sau a unor cauze tectonice, Aceste forte exterioare men fin un echilibru incordat asupra particulei de roca,

In urrna executarii e cavajiei se produce 0 turburare a acestor stari de echilibru :$-i, ca urrnare, iau nastere fenomene de deformare a rocelor,

Starea de solicirare a rocelor este provocata de greutatea stratelor de deasupra ~i se admite ipoteza ca eforturile care lucreaza asupra unci particule de roca sunt direct proportionale cu adancirnea. Plecand dela acest principiu, stabilirn ca exista 0 anumita lnaltime de strarificatie cand greutatea rocelor de deasupra intrcce capacitatea de rezistenta a rocelor din stratele inferioare. Insa, datorita faptului ca rocele sunt supuse la presiuni din toate partile, deplasarile laterale ale diferitelor particule sunt impiedicate ~i ca atare estc impiedicata ~i strivirea Tocci.

Prcstunea maselor si-prapus« se- manifest! prin : - micsorarea frecarii rnterioare;

- deranjarea legaturilo r dintre particule,

)11 adancime, se produce deci 0 restratificare nira distrugeri, rocele respective fiind Intr'o stare de plasticttare; L. 0 adanclrne de circa 12 kilt, iar dupa unele experiente, de I B km, rocele Incep s4 capete proprietst! plastice;

In practica starea de solicitare a rocelor se confirrna prin fenornenele asa nurni-

teior impuscaturi de munte care sunt bine cunoscute in practica miniera ~i de tunele, Accstc lmpuscaturi se prezinta sub forma unor dislocari de aschii din roca, lnsotite de sgornote destul de puternice, asernanatoare cu detunatura prod usa de 0 arrna ~i se observa la toate rocele, indeoscbi la rocele dure, uniforme si masive,

Fenomenul trebue atribuit tensiunilor remanente neechilibrate in masa rocelor, provocatc de toate perturbntiile tectonite ivite in decursul viejii rocei respective.

Pentru deterrninarea cforturilor la care sunt supuse rocele in adancirne tntr'un masiv oarecare, cons:der.ESm la 0 adancime H dela suprafata pamantului un paraleliplped dreptunghiular ale clirui muchii sunt egale eu unilate a,

Stares de solicitare a acestuia va fi caracterjzara prin existenja eforturilor unitare prindpale (] x' 0y ,i 1"1 Z in di r"eclia a trel axe perpendiculare intre ele.

l)ireqi. x - x coincide eu directi. forlei de graYilalie ~i efortnl unilar cOTespunzitor va fi "x = Y H, unde r este grcutatea volumetrica a racei de deasupra.

Valoarea eforturilor unilare cry~' "r; se obline din ecuatiile fundamentale ale elasticitiltii, adiel "y= "z.

Penlru cotpurile friabile, In cawl problemei plane cry = "z = Ox tg' ( 45" ± ;), In care 'I' este unghioA

de freeare inlerioara, iar expresia (45. ,J: .;~ ) este coeficientul lui Rankille·Coulomb.

In condiliile de echilibru hidrostatic, unghiul de frecare 'I' = 0 ,i expresia 18'( 45 0 ± ; ) = I, dec; "x= 0y= 0".(.

Dac! ungh,,,1 de frecare interioarA 'I' estc inlocuit prin unshiul de: rezi!ltenjli interioari Il, coeficientul 1m JiQnkine·Coulomb rAmane In vigoare ~ penlru roceIc dure.

XVIJ[

I'uncle - - Lucrar i pregatltoarc

10

Turhurarea suirii de echilibru incordat al masivului strapuns de un tunel se manifestii, prin deformarea rocelor in jurul cxcavatiei, pana la a anumita zona. Accste deforrnatii si exteriorizeaza prin crapaturi, prin incovoierea race lor. prin dislocari ~i chiar prin caderea unor blocuri.

Intcnsitatea acestor fenomcnc variaz i in limite destul de largi si dcpinde de 0 serie de.

Iactori ~I anume : I) proprietatile f'izico-mecanicc ale rocclor ; 2) conditiile de forrnatie geologica ale rocclor : 3) dimensiunca cxcuvatiei ~i pozi.ia ci Cap de usczareu rocelor in strate : 4) metodelc ~i rapiditatea striipungerii ; 5) sisternul de sustineri adoptut ,

Starea fiecarei particule de rod! aflata in zema defomuuiilor trece prin dotiU !(i::;e :

In prima faza, dutorua excavatiei, eforturile initiale care acrionuu asupra particulei de roca se rc:grupcad 'Ii duu J1a~LerC la tensiuru diferite de cere initiate.

In cea de OJ. doua fazil. datorua spatlulul liber lasat de cxcavapc. pa rticulele i:;;~ pie rd starca for lie echilibru initial :;;i se drluta in directia rezistentei mlnlme, ca rezultat al descardh~i lor de tensiunca initiaJ5.

Trccerea rocei din domeniul presiuullor mari in domcniul libcr de presiuru se produce subit, fara a-,;-i modifica etastic starea sa.

Aceasta trecere se rnanitesra prin produccrea crapaturilor.

Aaan..;imea zonei pana in locul unde apar acestc deformatii var iaza intrc 0.5 ... J ru,

h) TEORIlLE $1 METODELE DE CAl.eeL PENTRU DETERMINAREA PRESIlN1LOR CARE SE !'lASe LA EXECLTARL\ EXCAVATlll.OR

l. Teorii dupii care presiunea masivului estc direct proportlonala cu grosirnea strate lor de roce ce se ana deasupra

Aceste teorii cornpara prcsiunea masivelor muntoasc cu presiunea hidrostauca, ceeace cstc valabil numai pentru parnanturile curg'Itoa rc, cum sunt nisipurilc ~i parnanturile imbibate cu apa.

Pentru rcccle dure sau Jriabile. aceasta ipotcza duce la rczultatc (are nu v'uu l:ol1fi.rma( de pr:1ctica. Presiunea exercuata asupra captuselii tunelelor suu susjlncr ilor xe consldera proportionai) I;U g routatea stra-

ielor de deasupra P yJl, in care y este greutatea volumctrica a rocei de deasupra.

2. Teorii bazate pc lcgile de echillbru ale corpurllor friabile (Iipsite de coeziune)

Principiul lor stabilit de Forchheimer cste eft presiunea care se naste cu ocazia unei cxcavatii este proportionala ell greutatea volumetricti a rocei de deasupra ~i c·u lii(imetl cxravasiei ; ea dcpinde de frecarea care Sf naste intre prisrna de parnant care se taseaza ~I rocele vecine care r;imil.n nemiscatc.

.vcca stu se ex-prima pr-in formula

p

1 ~. 2 tg' ."

tgo:; 2.

~11 ca re -( este greutatea volurnetrica : :.;- unghiul de trecarc intcrioara : b Iatimea e xvuvatiei.

Blrbaumer pleaca dela acelasi principiu ill echllibrului corpurilor friabile ~I stabilesrc trei relate diferue. Pcntru prima relatie cl plead, dela ipoteza ca rlU Jntreaga pr~sma care se deplaseaza. ci numui 0 parte dic ea d.I nastere Ia presiunea asupra suslinerilor S<.I'J cdptusclllor. ccalaha riind IUJla de frccare. In uccst C~i7. valoarea »resiunii se exprlma pr-in formula

i.j• r ezulta l'

~\ doua formula stabilitl de Birbuumer sc rUlcaza pe lpntC13 ci1 dea"'upra cxcav~qiei se formC~l7;\ doua ptaae

_.Jo;; alunecare A ~W' ,~~ 8ft!', .;;nat<lk in fig, 6. inclinate hqa de uTl-zomal5. !)uh unghlul ',j 45', -:- Q

2

Valoc.rea pre~iunii in ;KCst ca7 -t::':';"e P Off. in care I} t:sh,: CCiL mai m.;,nt: uimre \'atorilc

n 11 j.H J"
b! 2/2·· ,
t .- I.H
tI [til hI' II"~'
J,,,
~ Stabilirea uresiuni l rnurnelui

in care b este 15rgimcil excuvatiei : II -- inillt~mea cxcav.uiei . H ",uP'" runclului ; j .. - ;' [g;o, =. - Lg l45 - ~J

Engl'_\\'cr a junge la c .. mduJia ca dupa 0 tasare chiur midi a tavu nul ui excav .. .qiei se fo rmeazf deasupra o bolta iiatur;1Ia. dann-ita ca reiu masivul de dcasupra nu nmi are nicio p r cxiune asupra susjiner ilor sau captuse.lii tuneie!\I'. vuloarca presiuni: este egaia cu cantitatea de r och ";,HC :',l' ami :-;ub balta naturala.

In ;1'.::['::,.1 cuz valoarea presiunii in tuncric lie H'i.!inlC"a l'\(J.'hl!lot;;'i ~I unghiul de frecare inte r ioa rjl este

j{ Lg'l43

zn tg:; b !g.' (45 - :)

XVIJI- I J

rig. G.

3. Teoril care tin seama de coezlunea dintre partlculete rocelor ~i care se bazeaza pe date obtinute prin observatli

Pr%r/iaco!lu\", Ritter ,,'i Konimerel ULL emis ascrncnca tcorii ~i concluziile In care all .rjuns sunt urrnatoarele :

Ritter a ernis teoria ca in cazul excavatiilor la adfincimi mario deasupra cxcavauci se for mcaza 0 bolta naturnla care are en Iirnita o paraholii (fig. 7).

[n:11\imea parabolci dupa Ritter, cste

II

h'

i611

in care h este lfitimeu excavatiei :

11 -- coeficientu·j de cocziune al rocei.

Prcsiunca maxima sc stabilcste cu formula

p p]- U ~ -(h (~:~~ - II) !kg],

Fig, 7.

In care: 1>1 cstc greutatea rocci [kg];

U forta necesara pentru a se desprinde roca dupa conturul boltii [kg]:

/I coeficicntul de coeziune al rocei:

greutatca volurnetrica a rocei ; h - Jrl\imea excavatici.

La r c-cc _hirtl cue;iuut-' formula J1U rna! cstc aplicabila, dcourcce Ii

16·0

~~z presiunca esle ega!;l ell greutatea coJoanei de race aftate deasupra e.\cavatiei palla la suprafap, ceeace nu S II adeverit din practka lucri'irilor de tunele.

~ . D~c.;,'i 5C ia rezisten~a rocelor 13 rupere. cum SI! obi~nuc;ae. de 1 /26 d~n reziS-tenta Ii.l comprt:siune. formllld~ lH ,Roter flU sunt conc1udente, Dea:'iemenea Riller egaJeaza in mod arbltrar rezi~len1a Ja rupere a rocelor ..:u "I!.llsten\a r<L flll'fcc.u rc+

Ritfer da ~i t) rormult1 in G.lLui e_"ca\'atjilor drcli/(Jre, din care se con~L_Ha Cd presiunile in ace-<;t ell I sunt eLi mit!r m'-li mki

p

[1 r'.!

·r 12· u

2

\;oclici~n[ul de coeziune :11 ft)CeL

u

4

XVIII-12

Tunele - Lucrari pregatitoare

Kommerel pleacl dela lpoteza ca deasupra excavatiel so formeaza 0 zonli de dislocate, lirnitatll de 0 suprafal4 ciHndrioa, a carei unru'l pe un plan vertical este 0 parabola (fig. 8), ale carei elemente sunt :

" = z. = 100a este ln~llimea boltii de dislocate;

p

b, - jumlitate din llilimea excavatiei :

a - Iungimea tasarii masurate pe verticala In axa excavajiei tavanulu! 88' ;

b'

p=--'-;

2 (a-c}

c - lunghnea taslirii m~surate pe verticalli pe pirlile laterale ale tavanului AA' =CC'. Valoarea presiunii este ;

rr

P = y- b.", 2

In care Yeste greutatea rocei pe unitatea de volurn,

Determinarea valorii a de tasare a spr ijinir ilor se face cu aparate adecvate, Pentru valoarea lui P. Kommerel propune valorile din rabela 4.

Fig. 8. Tmpingerea pasivA a pamantului.

b' Tabela 4. Vaioarca p

2(a-c)

Roc a

--I~;

. -----,_----_.-------

Nisip, pjelrj~ de rdu sau cariera Parnan t argilos

Grcsli ~i marne

Argila compacta

S,anca

1 15%

2 4%

4 5%

6 7%

B 15%

'--------~ -,-----~--,.- - -- ----------_-_ -----~---

Fig. 9. Impingerea achvl a pilmantuilli.

l Preslunea laterala se determina cu formula (fig. 9),

E = ~ Yh'tg'(45'-:;-)'

Formula nu 50 poate aplica decat dupli ce s'a executa! escavatia, Mitsuratorfle care se fac in timpul excavatiet nu sunt precise, Inregislcarlle aparaielor depinzand de mai mull e e lemente.

Protodiaconov porneste deta ipoteza ca rocele care so gasesc in masa masivului muntos sunt lntr'o stare intermediara, cuprinsa lntre starea rocelor compacte ~i a celor friabite. Protodiaconov rnajoreaza coeficientul de frecare interioara, inlocuindu-l eu coeficientul de frecarc aparen[a. El admite ca echilibrul boltii de dislocate este posibil si stabil, cand in bolta se ivesc numai eforturi tangentiale, lipsind total fortelc de forfecare,

Considerand echilibrul unei portiunii MO a boltii de dislocare sub actiunea sarcinei verticale q = "( H ~i a s

reactiunilor tangentiale T ~i W, rezulta expresia Ty = !E... 2

a parabolei care Iimiteaza excavatia la partea superioara (fig. 10).

Reactiunea tangentiala R dela nasterea boltii este alcatuita dintr'o componenta verticala V = qb, ~i 0 cornponenta orizonatla N = T = f-q-b..

In cazul cand se considera ~i forte 't' orizontale de forfecare, T = f· q-b, - 't' h rezul-

b 2 fh - bl• h b, • -I' b 1" d -' b .-

lAnd 't' = q' , • In care = - este rna nrnea 0 111 e naruire ; 1 - J urna-

2j" I

StabiHrei: presiunii muntelui

XVlII ...... I.J

\

tate din iatimea excavatiei; 1= tg cp ._- coeficientul de frecare aparenta: Y specificii a terenului; H - lnaltimea terenului deasupra excavatiei.

Presiunea asupra unitatii de lungime a excavatici cstc d~lta de formula stabilita de Protodiaconov

greutatea

Protodiacouov lnlocueste determinarea coeficientului de frecare aparenta cu coeficientul de durltate al rocelor. Vnlorile acestui coeficient sunt indicate in tabela 5

q:r iy
Fig. 10. Tabela S. O>eficientul de duritate at rocelor

\

R~ cu~n ~~:-~e dur;:::T1 "~Ie rna; dure, cornpacte ~i tenaoe, cuarlitel

trem de mate ~i bazalruri, precum ~i alte roce extrem de dure .....•..•.. '1

Roce foarte dure I Roce foarte dure de granit, porfir cuartltic,

I granit foarte tore, sistu ri de cremene,

! cuarjire rnai putin dure, precurn ,i gresii]

~i calcaruri din cele mai d LIre . L "I

Grant; (compact) sl rocele granltice, gresia !jli catcarele foarte dure, filoano"I' de rninereuri, cuarpta, conglomerate dure, minereu:ri foarte tarl de fier .1

Calcare (dure), granituri rnai slabe, gresie

durl, marmora dura, dolomita, pirite. I Gresii obisnuite, minereuri de f'ier ... ! Slstur] nisipoase ~i gresle ~istoasl . . i ~;sturi argiloase dure, gre';; ~i calcaruri mail

slabe, conglomerate slabe .., . !

Diferite ~isturi (slabe), marne compacte '1 $isturi rnoi, calearuri moi, creta, safe geml, sips, pltruint tnghetat, antracit, marnl,

obisnuitd, gresii alterate. pietr!; cimen-] tat ~i pimant pierros . . . . . .,

Pietr!; de ca.lerli (de mal). ~isturi alterate, pietr~uri sedimentare, carbuni del

ArgJiia~~~mpacti): ~Arj,u~i 'de' piairl' d) duritate, mijl":,,ie. aluviuni tari de Pll"1

rnanturi argiloase .

Argi]a nisipoasli u~oara, loess, pietris, car.

bune slab . . . . .. ..j

Pimant negru, !urbA. argil~ nisipoasa usoara, nisip umed . . . • . . ~ l Nisipuri, p~m4nlur; naruite, pietri~ rolI-, runt, p;lmanturi de urnplutura, c~r"I'

bune extras . . . . . . . . . .

P~mAnturi imbibate cu apa. pitruinturil mlastinoase, loess rarefiat fi alte Pll.ll

rnanturi Irnbibate cu apA . . .. 0,3

.--'---~- - .. --~------

c.ategorta rocetor

Gradul de duritate

rl Roce dure
111 Idem
IV Roc" "suf'icicnt de dure
IV Idem
v Race de duritate mij]ocie
V Idem
\'T Roe< destul de slabe
VI Idem
VI! Roce sfube
VI[ Idem
VIII Pama nturile
IX Rocele friabile
X Roce lmblbate co apli Denurni rca rocelor

Coer. , I de du/tate i ~-I

I

!

20

15

to

s 6 5

4 3

2

1.5

1,0

0,8

0.6

~l nu trebue confundate cu gradele de duritate din scara Mohs (v. vol. r, Sect. lX. « Petrografie ~i geologie tehnica», pag. 4).

21 - Conururt .... r n

xvm

Tuneje . Luerari pregiltitoare

14

In cazul presiunii laterale. Protodiaconov admite cil deasupra excavajiei se formeaza o a doua bolta care are 0 inaltime (fig. II):

h' =~. 2/

in care L = 2b1+ 2a;

a = ho tg (45~ - -~ I 2"

hu este lnaltirnca peretelui lateral al excavatiei, iar b1• / ~i ';0 au acceasi scrnnif'icatie ca ~i in fig. 10.

Presiunea verticald in acest caz este V =.~ t»:

3

Dintre aceste trei teorii bazate pe date obisnuite din observatii, singura valabila si aplicabila pe scaru mare este teoria lui Protodiaconov 1).

8'

Fig. II.

4. Teoril bazate pe Jegile elasticitiilii

Se porneste dela ipoteza ca pe rnasura departari! de conturul excavatiei fara captuseala, starea de echilibru in interiorul rnasivului sc apropie de 0 stare dc echilibru care se produce nurnai prin eforturi de compresiune si, valoarea eforturilor tangentiale rnaxirne In tavanul

pe aceasta baza, sc stabileste cxcava tiei.

Aplicarea teoriilor bazatc pe legjle elasticitatii, este Insa Iimitatd din cauza lipsei valor-llor constantelor de elastjcitate ale rocelor in bloc, care difer;i de cele ale probelor incercate in laborator. precum ~i din cau;:;'t ca nu se ia in considerate inffuenta presiunii rocelor dincolo de lirnita de elasticitate.

5. Metodele de determinare a presiunl] masivului prin observatli directe executate in excavatie

Observariile dau imaginea cea mai reala H presiunilor si asigura pe constructor irnpotriva oricaror surprize ce ar putea survcni, Din aceasta cauza sa dat 0 desvoltarc deoscbita accstci metodc ~i in prezent tehnica construcuei tunelelor dispune de 0 seric de aparate spcciale de masurat.

Inconvenicntul consta numai in faptul cii nu putern calcula captusealn tunelului decat dupa ce s'u facm: excavatia,

Profesorul Davidencov s. imaginat un aparat de masurat presiunile folosind vibrajia coardelor la difcrite sarcini, Alte aparutc de rnasurat direct presiunile sunt asa numite mesdoze care au hi ba73: proprietatile elastice si propfie~tile acustice ale materialelor.

") PRESIUNlLE DE JOS IN Sl!S

Presiunile de jos in sus care se exercita asupra talpii infer ioarc a excuvatici sunt cauzate de: I) umflarea pamanturilor argiloasc : 2) rnodificarea chimica a unor roce, in contact cu aerul sau cu apa din excavatie ; 3) refularea parnanturilor slabe sub presiunea peretilor laterali ai excavarici,

Eforturile de tenslune superficiala, care se produc la suprafata excavatiei, provoaca 0 micsorurc de presiune nidrostatica, care la Tindul ci produce migrarea apei din maselc mar indepartate ale a rgilei la argihe din juruJ cxcavatiel,

Pentru 3. micsora aceste presiuni produse de umflarea argilei, se recornanda eLI in constructii sa se Introduca materiale cu go/uri mari (piatra bruta, botovani), Argila va patnmde in aceste goluri :,?i constructia so! va descarca de presiunile respective. Sulfatul de calciu deshidratat se rransforrna prin absorbnu upei "in g:ip:-; rnarmdu-si volumul eu 33 %.

') rlf/tUI' J!. P .• Tuaele pe auloMr.hi. Editura Tehnica peut ru Constructii, Mo"-Co\,(1. ~9~i).

Preectarcn tuncl£"lor - Razele de cu rbura

....

\:~h'),trt';J r-re-aunii totale c ..... re sc produce de jos in sus se stabileste cu formula (fig. 12) ~

XVIII +l·,5

( 90"-'1'

sin -2"-:'"-) ., .

D~, ------ care acnoneazs pe direcpile cos .'1'

de Tczistenti pas-iva opuse prisrnelor ACD !';:i

OE ~i CI1-:, corespunzatoare prismelor ACE ~i A1(.\D. do; irnpingere ac(iva <:I pamantului.

In t;;t7.dl c rnd punctul M de Int~r_;~qic ;')1 acesmr 1d?u~~. directii e-, lemaiio<decatlalpaexcavJ!bi.adic.idue~x.tg 0~ ; ") ~ b" atuncl irupingcrea parrulmulut se va extinde de pe toata largimea e\C~I\'atiei. In caz contrar- refularea paOlantuluj se va produce numa] I)-I! Jiinga peretii lateralijai excavatiei. '

In exprexiile de mai sus:

V,I e; -- QIl ;

~ c- tc unghiul de frecare interioura ;

R"

(I ..

H u u aceeasi sernni6ca!ie Cl ~i in fig. 10.

r

Fig. 12.

d) PRESIUNEA PASIVA. A ROCIiLOR

Presiunea orizontala data de masivul rocelor se stabileste dupa principiul lui Coulomb.

Valoarca rezistentei Tocci care trebue Invinsa de masa de parnant pentru a se pune in rniscarc poarta denumirea de presiune pasivd.

Unghiul :;; de freeare interioara se consider! cu semuul minus. Formula de caleul va Ii;

I (.. <;)

£ ~, .. , yh' Ig' 45' + ~

Il 2 2

In cazul rocelcr dure, pre:sjunea pas.h,a dep~~te valoarea presiunii active.

Ruportul ucestor doua presiuni dil stabilitatea pe,.eriln, ventcait al cdp/~elii ;.'if a~L cxcuvsuiei,

E

I ( 300)

·2- Yh' Ig' 45' + 2

I h' '( co 30') i-Y Ig 4" -2-

~1000 .~ y_ 0,333

III. PROIECTAREA TUNELELOR A, RAZELE DE CURBURA

. _. Ruzek de curbura minime, admise pentru traseurile din tunele, sunt de 200 m pentru vat ferate ~I de 60 m pentru autostrazi ,

La 311to.trazi viaibilitatea trebue asigurata pe eel putin 50 m distantli,

XVIU - 16

Tu •• I. - Proiectarea tunelelor

8. PROFILLL LONGITUDINAL AL TUNELELOR a) TUNELE DE CALE FERATA

Declivitatea minima admisa in tunel este de 3%0• spre a se asigura scurgerea apelor , Declivitatea maxima (im) in tunele se calculeaza cu formuLa:

im = io - m 0. + wo) - a - b - c,

in care i. este declivitatea maxima pe portiunile descoperite ale liniei ;

m

;,;. k ".~ 0,117 - coeficientul de aderenta a rotilor in tunel : YA - coeficientul de aderenta a rotilor pe portiunile deschise :

w. ~ rezistenta caracteristica a traseului pe port~unea desc.operita:

a rezistenta datorita aerului in tunel, in functie de Iungime :

b ~ rezistenta datorita aeruJui in tunel din caura pantelor ;

c -- rezistenta datorita aerului in tunel din cauza curbelor.

Conform .Conditillor lehni;·~ pentru proiectarea /inillar feral. cu cal. simpliJ /I cu Iractiun. cu abur » (Moscove, 1946), declivitatea maxima stabilita pentru sectoarele deschise ale Iinier se pbtrcazll ,I In tunel, ciind ace .... a",

o lungime mal mica de 300 m.

CAnd lungimea tunelului este mai mare, dedi vita tea maximil se mic~oreazl( In raport cu reducerea coeftclenlu~i d. aderenta a rotilor cu ~inele ~i CU sporirea rezlstenjel aerulul, In conforrnitate cu tabela 6.

Tabola 6, C,*fici~nfii pentru determinarea decil.itii!ii condpciitoare in tuoele

Dandsrov recomaadil reducer; d. declivitate ~i in transeete d. acces ale

I "1 tunelelor,

T I t·1 I Profilul longitudinal trebue oil tin!

! une e usca e ~J Tunele ume-

umele umede de neaerisiie seama de scurgerea apelor ~ de tram+

aerisite __ ;" ~_'i' porturile din tunel ~i de ventilatia

.. , , tunelului. 50 vor evita pe cat posibll

portiunile de tune! in palier, iar in caz

Dela 300 m pan~ la 1000 m. ., 0,90 : 0,85 de !ungimi mari se VOr da pante de

Dela 1000 m piln~ 13 3000 rn, I 0,80 I I 3 ... 5· co de ambele parli. La tunelele

Lai lungi de 3000 m : 0,75. ! lungi de cale ferata, la tracjiunea cu

l l I abur, se cauta ca rampa maximi d

--.- ._._c. . .cc'·c •• •• nu depaseasca 10 .

La tunelele lungi pentru cate feratil. simpl1l trebue oil se poll scama de rezistenta aerului, care poate f echival..nll I: I.) o ramrii de 4 , .. 60 -:;~ •

Lungimea tunelului

---_ .. _----

b) TUNELE PENTRU AUTOSTRADE

Declivitaiea maxima adrnisa este de 60o/ce• se recornanda lnsa sa nu se abuzeze aceasta lirnita spre a nu se ingreuna tractiunea ~j a sc spori cantitarca de gaze esapament.

Secjiunea rransversala a nmelelor

XVIII - I7

Profilele interioare ale tunelelor trebue sa satisfaca conditiile gabaritelor normalizate

/ '

Pentru a determine .paliul tiber al gabaritului se line seama de urmatoarele : - neregularltarea zidlriei eilptu~elii,

eventuale devieri ale a~eziirii liniei,

osciialiile de legdnare a vagoanelor ~; locomotivelor, - tolerantele admise,

- defectele ~i uzura materialului rulant,

- neeesitatea a~rjj izolatorilor Iiniei TTS,

_. necesitatea reparatlilor la CllPIU~, Bra intreruperea cireulatiei.

Forma sectiunii transversale trebue sa fie astfel aleasa, incat peretii tuncluiui sa p~ati suporta presiunea muntelui fara deformari importante. Din aceasta cauza, in terenurile rniscatoare la adancimi rnici. se va adopta/orma ovala, iar Ia adancimi mari, forma circu-

Fig. 14. Sectiunea unui tunel In teren bun, Pre. slun ile sunt mai mid ~i nu este ne:voie de radier.

de t
Ia
&:
""'
'£ (?}_
l C. SECTIVNEA TRANSVERSALA A TUNELELon Sectiunea transversals a tunelelor se compune din:

J) sectiunea transvcrsala a deschiderii libere a tunelului;

2) sectiunea transversal a a cdptuselilor tunelului. Suma acestor suprafete repreziuta suprafata totala a excavatiei.

Comparand suprafaja utill, care se noteaza cu SU' co suprafa [a dptu~elii DOlatA ell St' se obtlne , Su

- ~ K ~ coeficientul ~conom ic al sectiunii,

Sc

('omparilnd '''prafal'' evcavatiel S. cu' suprafaja utili Su,'" obtine :

S~

- ~ M - coeficientul de rxce. al exca.atld. Su

Atc~t.i doi_coelicienli dau indica!ii asupra celui mai avantalos profil.

hg. \3. Sectiunea unui tunel In stand. Zidlria (nIol!S~ numai dime'o -c.i1m4~uiaM. flra radler,

!'ig. I~. Secliunea unui tunel tntr'un teren mai slab.

ZidliTiile sun, mai groase Ji este nevoie de radier,

: v.,· i :

~}Afi--*-· J.§~1 -~J.M ~--t+.%-i

F~g. 16. Secliunea unui tune! Inlr'un teren foarte slab. Zld!rille sunt groase, forma sectiunl] apropiata de cea

clrculara, iar radierul este .de rezistenl4,

lard. Tunelele supuse numai la presiuni verticale primesc forma parabolicd cu supraina! lare, care se poate lua rnai mare, pe masura ce presiunea creste, Cu cat presiunea lateral a cre~te, cu atat peretii laterali trebue sa fie mai mutt curbati,

XVIII ~ .. l~

T uncle - Prouse L.:HCrL tunelelor

Totodata devine necesara jl legarea inferioard ;~ sectiunii pri~l . b?lli. d~ rezistenta .. care formeaza radierul. Din pricina nesigurantei care cxistii asupra rnurtrnu ~l directiei presrunu muntelui, se pornestc deobicci dela ipoteze rnijlocii ; la eve~tuale i~dt:partilri dela, aces.te ipoteze se procedeazi in conseeinta la modificarea constructl.e! per~t!lor tunelulur, he prm ingrosarca sectiunii, fie prin introducerea sau scoaterea radierului (fig. 13 ... 161.

a) Tt;NELE DE CAl¥ I'ERATA

Fig. 17. Sec(iune<.o iunelelor vechi.

Fig. 18. Scc(iune<! runelelor noi la care nu -e prevede electrlfica reo

Fig. 19. Sectiunea tuneleJor noi la care se prevede elecrriticare,

Fig. 20. Sec(iunea de electrificare a nmelelor pentru cale larg;!.

Fig. 21.

rig. 22.

hg. 23.

Pe portiunile de tunel in curbe, eu 0 raza pana la maximum 2000 rn, sectiunea transversala a tunelului de cale larga se supra largeste con(orm tabelei 7, tinand

Sectiunee tran'i:v-er~ali1 a tunelelor

XVIII·-19

searna de devierea axei longitudinale a vehiculelor fata de axa liniei ferate si suprainaltarea sinei exterioare in eurba:

Axa de simetrie a tunelului supralargit este deplasata sprc interiorul curbei a~a cum se arata in fig. 23 pentru cale sirnpla ~i in fig, 24 pentru cale dubla, Aceasta

• c + dl - b

deplasare cste cgala cu 2 •

Valorile c + d, ~i b sunt date in tabela 7 pentru curbe cu raze variind intre 200 ~l 2000 m.

Tabela 7. Normelc- de supraUrg.ire a tuneJE'lor in cW'be ell ealea hlITgii

Fig. 24.

Intre axde liniilor in tunel In cazul:

Intre i1~~-"li~iel ~f~ta- iilterio-;;:i----~-a tunclului

I

j I~~c

I lipsei supra- I existentet In cazul existentei supra ..

I inallarii sinei ' <uprainalt<\rii ~Jii.rji ~il1:!.. dinp"rl':.a_: __

i ~~-. ~:ter. __ I ~inei2 edeL _ __i0.:_ a curbei ~'ter.: cur~i

i~~-·----·----!--··- d:"-'--'

~ a l a -t- 2: j

~I ~ .. --~._.--~ ...

, 170

! 7.20

230 240 260 275 290 31~ 350 375

410 I

460 !

.. _.~_O._ ._J _

I

r .

Dirnensiunile sectiunilor de runel pentru cale ferata au cvoluat eu timpul.

Astfel, panu la inceputul

secolului Xx. sectiunea tunelului era foarte apropiata de gubaritul trenului (fig. 17).

Mal tarziu, sectiunea tunelului s'a rnarit pentru a se liisa loc liber intre zidari! si gabaritul trcnului (fig. 18).'

Pentru tunelcle de pe liniile del:trificate sau ccle ce se vor elect ri fica, sectiunea transversala trebue astfel stabilita incat conducta sa poata fi asezata eel putin la 5200 mm deasupra nivelului sine] ~i toare piesele de conducere a curentului ~a fie situate la eel putin 300 mm distantii de peretii tunelului (fig. 19).

Tunelele din R.P.R. se vor executa eu gabarit pentru linie de cale ferata larga (fig. 20).

Tunelele din U.R.S.S. se executa cu sectiunile transversale indicate in fig. 21 (Iinie sirnpla) si in fig. 22 (linie dubla).

Sporirea distantelor orizontnle [mm]

Pentt u raze egnlc sau rnui mari d<cit R

[rn]

2000 1500 1200 1000 800 700 @O 500 400 .150 300 250 ~OO

35 50 60 70 90 105 120 145 180 205 240 290 360

In cazul Iipsei supratnilt<\rii sinei exter, din ambele

_parti ale .. curbei

5

- _ .. --~--~ .. ~~
-'- d, b b::..--::: t.:~.'!-
2
-~--~
345 20 20
445 25 25
455 30 30
46() 35 35
470 45 45
475 55 55
485 60 60
495 75 75
515 90 90
525 105 105
545 120 120
565 145 145
605 180 180
----~-,~- 0) TlINELE PENTIW AlTOSTRADlC

labeln 8. Elementele gabarjtului la tunele pentru autostradc dupa normele din U.R.S.S.

".1:! cxisUi gabarite speciale pentru tunele (1.;: autostrade.

Elementcle gabarituhii I

Ultimoa pa<\ii carosabile . . . . . • . '1 L!!limea a df)U~ aparatoare pl. troroare . lallmea a doul tf010are ... .... Lanmea totala a tunelului la In1ltlimea de.

2,50 m . I

Latimea mini"mn ~ t~';e]~J~i ia in~·]lim~a· d~1

L 4J50 dela nivelul par!ii carosabLle "'

6.00 I Tn raport cu

0.50 intensitatea cir-

1,50 culatiei pietoni-

I lor, I, rimea tro .

8.00 toarclor poatc

6,00 Iii sporita. j

Dimen-I

~duni1e Observatii

[ml

Fig. 25. Gabarite pentru tunelc ~i autostrade,

XVllI ~.~ 20

Tuneie -,Proiectl:lrea runelelor

La trasarea sectiunilor transversale setine seama de gabaritele podurilor de sosea cu calea jos (tabela 8 ~i fig. 25). Se previld ~i trotoare, nise, etc.

La curbe tunelele se supralargesc spre partea interioarf a curbei (v, tabela 9).

Numarul I de c<'ii de )-- _.-,--- - -_- -----------

comunicape I 35 1_5~:~. T __ 1~~_~~ . 200 _~.

i . I .

1,00 I 0.70' 0,50 /1 0,30 j'

2.00 ! 1,~O_I_l,~~ __ ~_5~.

Sectiunea transversala a tunelelor pe autostrad e se stabileste dupa norrneIe de mai sus, dar se tine seama ~i de conditiile de aerisire, care in acest caz capatii 0 desvoltare mare.

Tabela 9. Normele de llirgire a •• nelelo. din V.R.S.S.

Razele eurbelor in runele

2 4

I,BO 3,50

1,5(1 I' 1.30 3.00 . 2.50 I

. ______i_. .

DIn considerente de securitate Impotriva incendiului, vueza curentului de au fn tunel nu trebue sit depl~eBIIICi -4 m /s. Aceastli condltie irnpune uneori 0 sectlune mai mare decdt cea ceruta de trafic,

Din cauza greutajilor de exploatare nu se recornanda sa se execute tunele numai pentm 0 singura cale. In fig. 26 se "ralli un proJil de tune! pentru autostrada.

I

',: J.5

IjJ~ .. -

j.:-~~- .. --- -

.-- Jj !1jf

_. --- -------,--·1

Fig. 26. Tunel de sosea,

Fig. 28. Secf.lune de tunel pe autostrade eu canale de aertslre,

!-ill. 27. Sectiune do tunel pe aueosrrade cu canale de aerisire.

In general, sectiunea transversala a runelelor pentr u autos trade trebue 54 fie .r;poritd pentru canalele de aerisire alai Ia plirlile Inferioare, cat ~i la cele superionre (fig. 27).

De mu1te ori este mai economic sl1 se execute profil~ circulare (fig. 28).

La tunelele scurte pe autostrade nu se executa canale pentru aerisire ~i~ din aceasta cauza, sectlunea transver.ala este mult rnai mid.

c) TUNELE PE CAl NA VfGABILE

Sectiunea acestor tunele difera dupa numarul

Fig. 29. Secjfune trans ... ersa[1 la tunele pe c<'ii navigabilc.

Fig. 30. Sectluae transver saIl ~i tipuri de clIptu~li la runele pe eli; navigabilc.

Cllptu~el;te tunelelor

xvm.-,2I

de vase care tree in acelasi timp pe canal. Tunelele cele mai des lntalnite deacest gen sunt ace lea pentru un singur vas (fig. 29, 30 ~i 31).

Raportul care exista intre sectiunea de scurgere prin tunel si sectiunea transversala a partii vasului cufundata in apa trebue sa fie:> 2.

La aceste tunele se prevad deobicei ~i banehete care servesc ca drumuri de halaj. Adancimea ape! in tunel trebue sa fie eel putin de doua ori mai mare dedit pescajul vasului,

d) TUNELE PENTRU PLUTARlT ~) TUNELE HlDROTEHNICE

Sectiunea transversala este in general circulard ~i diametrul ei variaza cu cantitatea de apa necesara uzinelor hidroelectrice,

Pentru viaductii eu scurgere libcrii se folosesc alte sectiuni: ovoidale (fig. 32), dreptunghiulare cu colturile rotunjite in forma de potcoava (fig. 33), etc., depinzand de aria sectiunii ~i de constitutia terenului.

Fig. 3!. Tunel de canal.

FiB. 33. Galerie pentru uzlee electrice,

In timpul construirii barajului, sectiunea tunelelor de derivatie se executa in rnasivul iatcrul si trebue sa asigure scurgerea apelor extraordinare.

Fig. 32.

D. CAPTU~ELJLE TUNELELOR a) TIPURILE DE CAPTU~ELI

Tipurile de captuseli depind de calitatea ~i stabilitatea rocei strapunse, precurn ~i de scopul tunelului,

Numai in cazuri rane roca se laS![ neacoperita, Chiar .la terenuti stabile ~i fllrA presiune, din pI1C11la fngbetului care so intinde pe aproxirnativ 500 m lungime dela RUra. nu ne putem dispensa de fmbr4cdmlntm dr

Fig. 34.

Fig. 35.

zidarie, Asemenea imbric<'illlinli so executa din moloane pe 0,3 ... 0,4 III grosune, din c.irllmidl cu grosimH ?c 1", .v 2 caramlz], din blocuri de beton de 0,3 m grosirne, din piatrll brutli de 0,6 m grcsime, din beton turnat on grownc de 0,3 ... 0,4 m sau din beton armat de 0,10 '" 0,15 m iro.ime.

Fig. 36.

XVHl- 22

T unele ~ l'J:oicctarei:l umc h:~hH

In cazurile obi~nuite este nevoie insa de su~linere de zidarie, peretii runeleler sprijinind 0 boW.'i corespunziitoare de 0,6 •.. 1,0 m grosime. Aceastii grosime merge. in unele cazuri pana la 2 m ~ in general variaza dupa materia lul lntrebuintat. Astfe1 1a zidaria de diramidii se pun 2 ... 4 ciir.lmizi; la zidaria din bloc uri de beton, grosirnea este de 0,5 ... 1,0 rn ; la betonul arrnat, de 0,25 ... 0,90 rn ; iar la piatra bruta de 0,50 ... 1,2 m grosime •. La tunele cu secliuni mari ~i la metropolitane, captuselile se executa din

boliari de otel, din fontii sau din beton armat,

Deoarece. dupa terminarea l-idariHor, ca urmare a pTe~liunii rnuntelui, so pot produce rnodificar'i ale fonnei boltil, La eonsrructic se v.a da profilului tunehrlui 0 supraind1lare la chel« de 15 ... 30 em, iar ttl nastere 0 $"'-

prainiil/are de J 0 ... 15 em.

Fig. 37.

Fig. JS.

Fig. ]9.

I. Tunclele de cale rerata. 1 n LJ .R.S.S. s'au e laborat :;:ece tipuri de captuseli pentru tunelele de cale [erata simpli: si opt tipuri pentru tunelele de cale [eratti dublti. In f'igurile 34 ... 39 sunt reprezentate tipuri pentru L:iiptu~eli de tunele 111 terenuri : I) fad impingeri, 2) eu presiuni laterale mici si 3) eu presiuni latcrale mari.

La terenuri cu presiuni excep\ional de mar i sc anlica tipuri speciale (fig. 40 ~i 41).

In cazul unor importanle prcsiuni ncsimetricr- mnclul se executa lnclina! (fig. 42).

Fig. 40.

2. !unelele pentru autestrade , In general, se folosesc acelca~i materiale (.:a ~i pcntru dptU~lrea tune1elor de calc ferata. Din cauza pleostirii mai putin pronuntate decat la tun~lele de cale fer~ta, apare nevoia consolidarii boltilor cu armaturi (fig. 43). Neexistand pericolul de incendiu ell la tunelcle de calc ferata, lemnul se poate folosi drcpt captuscala

definitiva (fig. 44). '

3. Tunelele pentru eM navigabile (fig. 30 ~j 45). Se folosesc accleusi materiale ca ~i

pentru tunelele de calc fcratii.

Fig. 41.

Fig. 42. Presiuni nesunetriee cu iniUtirnea mica de pamant $~ terenul mult tnclinat. Profilul inelului este inc1ina" ~

cu reazimele denivdate~

C~ptu~dile tunelelor

XVIJI'- 23

4. Tune~ele pentru plutirit, Partea inferioari'i se imbraeii

sau cu un jghiab de lernn (fig. 32). eu zidarie de piatrii(fig. 46}

Fig. 43. Sectiune de tunel pe autostrade.

Fig. 44: nptu~eaJa deffmllvii de Iemn.

Fig .. 45. Secjiune transver$.i"[li i upun de c~ptu~~1i [a tunele ~ cit navigabile,

Fig. 46. Seetin no de tunel penrru platlirit.

Fig. ~7. Captuseli Ia galerii de aducne sub presiune. Imbracarea cu iernn sistemul Cvetenschi ;

1 -- beton : 2 - dufapi exteriorj : 3 ,., dulapi intcriori,

Fig .. 48. Captu~eli I. galerii de aductie sub presiune, Imbracarea cu, lemn sisternul Angerer:

] beton : 2 - grinzi de Icmn r 3 - dornuri metaljce sau de stejar,

FIg. 49. Cilplu~eli la galerii de aductje sub presiune,

Fig. 50. Captusel, la galerii de aductie .

J - mel exterior din beton armat ; I 2 su!> P1resmne :

beton ~implu;.3 _ stratul de izola;e' i _ill:Uede nattva cu mel exterior- 'din beto~ simptu, r-

5. Tunelele bidrotehnice T J d -

prccun, SL de pres' .•. ipu e captuseala. depinde de cornpactitatea

. mnea mtertoara a apei (fig. 47 ... 50). rocelor,

XVIII - 24

Tuaele - Proiectarea tunelctor

b) NI~ELE

Ni le sunt golurile din peretii laterali ai tunelelor d~ calc terata care servesc c a refugii;,entru muncitori, precum ~i ca depozite pent~u mater~ale. Ele ~ f~~ de 5k~'~;d~a:

hltime, 2,0 ... 2,~ m. inaltiJ!le si 0,6 ... 1,0 m adancirne, la lstant~ c··· ,

alternativ pe eel doi pereti. . . d 3 I "ltime liitime

Pentru tunelele lung! se mai construesc ~i niste nise mal marl ei ~ n.a d d ozite

i adancime ~i situate la distante de circa 1 km. Ele se:vesc ca n~apen e ep J

~ entru unelte, materiale, vagonete ~i drezine, precurn ~l ca postun d.e, ~.uc.ru. L~ 8S~ bothard in afara de aceste nise, s'au executat ~i eamere de 4 m latirne ~l maltlme, c adancim~. situate la distants de 4 km una de alta.

c) CALCULUL CAPTU~ELlLOR TliNELELOR 1. Ineireih:i

Cunoscand principiile de evaluare a presiunilor masivului muntos, se poate face calculul captuselilor tunelclor.

·~~«~fAt:

Fig. 5 L Cazul I. Presiuni simeIFi::e, inalpme mare de pamlnt ,i impingeri pasive.

Fig. 52. Cazul If. Presiuni ~ simetrice, Inall'me mIca ~e pamant si impingeri pasive,

Fig. :'53. Cazul ilL presiuni .iatrice inal\ime mare de p.mam

• ~1 impingeri active.

.. . Fig. 56. Cazul VI. Presiuni naoi~

--"0. S4. ~--., IV. Preslunl ·:-tr:~. F'&. 55. Cazul V. Presiuni 01,$1- I" • de p'_'-

n. ......... .- ~ ~ ~ . d 4 trice. eu tna t,me nU<;A. ..... .......

InIltiroe micl de plmAnt metrice en in41lune mare e P - In teren pulin 1001100'.

. lmpin8eri active. wAnt in teren orizontal,

P 'd .

P iunea care se desvolta asupra captu~elilor poate fi si"!~trjcd_ sau nesi,,!.etricll. ~I . ep~·

ae, r:~enec~l, de raportul dintre adancimea tunelului (H) ~l malt1mea boltii de naruire

Cilptu~1ile tunelelor

XVIII - 25

Pt"";"""" esle .imetrici in cazurile clnd:

_ Tunelul este la o adancimemare si cand bolta de narulre nu Bjunge I. suprafata p~.intulu~ .• tructura int.rioara a masivului fiind uniforma, lar stratifieatia exclude plane de alunecare unilaterale (fig. 51). _ Tunelul esre la adancime mai micl decat in4llimea bolp; de naruire, luprafata pamlntului !lind

"rizontal~ (fig. 52 l.

In aceste cazuri poate s:1 apara sau nu fi presiunea lale,alif (fig. S3 ~i 54). Presianes este nesimetrici to cazurile cand :

- Balta de naruire nu ajunge la suprafall, ins:1 stratificarea rocelor produce presiune dintr'o lingurl parte (tig. 55).

- Tunelul este la 0 adiineime rnai rnicl decal inil.llimea boltii de nlruire, lns:1 suprafaja terenulul este obl;cl dand 0 presiune laterals pronuntata (fig. ,.'56).

In fiecare din aceste cazuri pOI exlsta ~i impingeri d. jos In sus. a.tfelinc§! sunt posibile 12 cazuri de lndrclri diferite. co re pot actiona asupra clptu~li1or tunelelor.

2. Ipoteze de ealcul

0'.) Sc considera ca boita ~i picioarele drepte lucreaza sepurat ~i anume bolta ca UN (orp elastic, iar picioarele drepte ca un corp rigid fix (ipoteza incastriirilor perfecte).

AceaH'I ipoleza se aplicil. dind sarcina dela bolta ~i dela peretii laterali se transmite Ia pama nt numai ".-in tnlpa fundatiiior ~i nu apare 0 forti pe suprafata exterioara a peretilor,

Sectiunile dela nasterile boltilor raman perfect incastrate (cazui rocelor Ioarte dure). ~) Sc considera ca picioarele drepte ~i bolta lucreaza lmpreuna ~i anume balta ca un corp incastrat elastic la nastere, iar picioarele dreple ca un corp rigid care se poate tnsa deplasa,

AceastlI ;potezA este rnai generala, dec; mai potrivita penrru calcul, ~i s'a "plica' cu ocazia eonstructiei Metropoluanulul din. Moscova. Se cauta ca bolta sa Iucreze nnmai la compresiune, iar eforturile maxirne d. comprestune la rostunle periculoase sl fie pe cit posibil egale,

3. Ipoteza incastrliriloc perfeete

Cn lculul bolti tunelelor se face in mod obisnuit, folosind principiul lui Castigliano . In cazul boltllor simetrice actionate de sareini simetrlce, forta taietoare Ia cheie cs:e nulii, iar sisternul este dublu static nedeterminat.

Separand bolta in doua ~i aplicand originea axelor de coordonate in centro! elastic C al boltii, situat la distants Yo de linia de inchidere a nasterilor si tinaud seama cii impingerile la rosturile dela cheie sunt dirijate

orizontal, expresia cornplecta a lucrului rnecanic al fortclor

interioare este urrnatoarea (fig. 57): !I

T~~ I'M'ds + J~N' ds .:. (Q1 dr,

•. Et ES ,. GS

" ---

In care M este momentul incovoietor intr'o sectiune oarccare

a boltii;

N fort a norrnala in aceeasi sectiune ;

Q forta taietoare in aceeasi sectiune ;

£ modulul de elasticitate la forfecare ;

I -~ momentul de inertie a1 sectiunii;

S - aria sectiunii. PII, ST,

Integrarea se face intre limitele lntregii axe a boltii.

Daca forta Q se neglijeaza, din cauza ca eforturile tangentiale inftuenteazii intc'o .wei ~surii travaliui de deforrnatie, se obtine :

./2 .2

T= J'M·ds+J·~·d6 .

EI E~

. .

XVTTJ·_ 26

Tnncle -- Proiectarca tunefelo r

Daca se noteaza eu Mo momentul fortelor exterioare Intro sectiune oarecarc, mornentul incovoietor In aceasta sectiune va ti:

M~~ Mo·! Mx-/f.I".

Forta axiala N se exprima prin relatia

N = Heos tp.~ ~ Psin?,

in care Peste rezultanta fortelor exterioare (active); care acuoneuza asupra portiunii de bolta cuprinsa intre scctiunea dela cheie si sect iunea care formeaza CLl verticala

unghiul 9. ' .

Dad se tine seama de alegerea originii axelor de coordonate in centrul elastic C axa y fiind luata ca axa de sirnetrie a boltii, expresiile definitive ale rnarimilor static nedeterminare vor fi:

s 2

I M'ds

,. , .

.,2

/'M,yd· -- .I.

•. I

,

M

,\,:2

cos! ~

ds

/Y~dSi-1

• I u

s

Ex(;entricitatca eo a punctului de aplicatie a fortci H, in raport cu rnijlocul rostului dcla chcie, va fi:

iar exce..u icitatea curbei de presiune 1'1 fiecare rost al boltii se cxprim.i prin relatia :

M

e=

N

In majoritatea cazurilor, forrnulele de integrate nu sunt aplicabilc din cauza multiplelor rclatii complicate si din uceasta cauza se inlocueste cu 0 insumare durtl formula lui Simpson:

~ _\.<

/

H·~

- ,

~ Y'L\.s + ,

In acest scop, se imparte boita in mai multi boltari avand acceasi lunpimc. cga1a cu 61. Asupra ficcarui boltar actioneaza urmatoarele forte:

<X) greutatea proprie a boltarului ; .

y) prcsiunea vcrticala a rocci:

r~) prcsiunca orizontala a rocei.

CfiplU*"hle tunelelur

XVIU ...,.7,7

Presiunea verticald se evalueaza eu expresia p = hay,

1n care : IT cstc Inaltimea prismei rocei care apasa pe boltar, socotita dela bolta de naruire pana la mijlocul proiectiei verticale a boltarului ;

a - - proiectia orizontala a generatoarei extradosului boltarului ;

. greutatea volumetricii a rocei.

hnping erca oriZOnfu/t'i se calculeaza eu formula:

E='i(g2(45'- <;-) ch,

, 2

in care: '~ cste unghiul de frecare interioara:

(' _~ proiectia verticals a extradosului boltarului.

DaC[1 bolta este circularii, proiectiile orizontale ~i verticale ale boltarilor se determine

cu formulcle:

a = R (sin '?n _ sin 'lln··- I)' c ~~ R (cos 9,,-1 _ COS?,,).

In care: R es(e razu cxtradosului boltii ;

';J n --- unghiul dintre verticala ~i directia rostului n care se calculeaza

Eforturil« unitare In ziddrie se calculeaza cu formula eompresiunij excentrice : '1 ,= __!!__ (~l -+ .. ~) [kg/em·].

b·l00, b. ~

III care: Neste efortul normal pe rost:

" _ grosimea rostului care se calculeaza:

r cxcentricitatca efortului.

C::ikulul bottii tunelelur !'(" p!)atc fate ~i grafic : daca 'l:pure~e vor li executatc L<:I I) :<.cara rnure I: 10 ... I : 20). rrooizia va Ii sufidentiL

Folosind metoda de calcul grafic la tunele vn trebui sa :,e respecte urmatoarele ordine:

-x) Se calculcaz..:1 vuloarea sarcinilor, care actionea.za usupra boltarilor e= g:reutatea proprie ~i presiunile veru-

c: .. ilc ~i crizontale ale rocei.

fj) Fotosindu-se valo rile acestor sarcini, se construeste poligonul funicular al fortelor, cu ajutorul carula se

- .. tetermina grafic marimea rezultantelor, precum ~i bratele de parghie aJe momentelor pentru necare rost in parte. y) Cu aceste dale se calcujcaza mornentcle jortelor exterioare pernru fiecare roxt ,

oi Se dcterrruna vuloarea integralelor care sunt formate din elernentclc geometrlce ale bolrii ~i de rnomenrele

"'"~Irtelor exrc rioare.

.~) In baza acesror Vi.lIOTl a integralelur sc obtin, cu ujutorul relatlilor anleri{'art:, vulo rile parametrelor stutic

ucdeterminate H !;ii /I.f.

t.) Se traseaza in mod grufic curba de presiune a dlrei pOlilic sc verifi~.ii pe ca le anl.llilio:.:a la tonte rO.'';ltlrit~.

fJ_) Se c"J.culcaza efo rturile unltare in zidaria boltii folcxind to rrnula C'Hnpl"C"iul1ii e vccntr-ice,

4. Ipoteza eli bolta ~ peretii lucreaza impreuna

Se exclude cazul cand peretii se rotesc spre interioru! tunelului subucuuneu unor pre-r.uu latcrale mari (fig. 5tl) ~i se considera ca 'lib influcnta irnpingerii boltii, la nastere oeretii se rotesc spre exteriuml tunelului gruue elasticitfl\ii terenului (fig. 59).

In urrna acestci rotiri se nusc fone reactive uevistente pasive) pe suprafa~a exterioar;l .1 reretelui. iar impingerea boltii se mic~oreaz'-l din cauza deplas~lrii sprc exterior a reazimelor.

In caicul 5e tine seama de rczistenta pasiva :J rocelor ~i de fa pili I ca impinge rea boltii

care se transrnite la pereti este rnai mica. Fig, 5g, Fig. 59,

Pentru usurintu calculului se considera se-

["I rut sarci~ile permancnte (greutatea urnpluturii ~I grcutatea proprie a captuseli)

): prcsiunea rnuntelui.

XVJIl;';"" 28

Tumje - Proieetarea tunelelor

Il) Calculul boltii sub acthmea sarcinUor permanente. Asupra peretelui actioneaza

urmiitoarele forte (fig. 60); . _ ..

Qo - reactiunea verticala a boltii;

Ho - lmpingerea la nasterea boltii: .

E - lrnpingerea pasiva a parnantului pe partea exterioara a peretelui, repartizata triunghiular pe toatil inaltimea; G - greutatea proprie a peretelui.

Sectiunea A-B. Distanta dela talpa peretelui piinii la intersectia fortelor active eu suprafata exterioara a peretelui este egala cu :

N

£1

'"

I

I

; I

..L_ A IJ

, f.o·~

rM d=-.

H.

in care ~ M este mornentul] tuturor] fortelor active in raport .eu punctul A al intersectiei taipei cu partea exterioara a peretelui (fig. 61) •

l:M = -~Ho (h - s) + Qo ( + Gc ,

Fig. 60. in care: II este inaltimea peretelui ; s ~i I sunt coordonatele punc-

tului de aplicatie al reactiunii boltii, in raport cu planul posterior <II peretelui si normal a la extrernitatea sa superioara ; c - distanta dela rezultanta greutatii peretelui panii la suprafata lui posterioara; celelalte notatii sunt identice cu cele din fig. 60.

Valoarea reactiunii parnantului pe suprafata posterioara a peretelui se exprirna cu formula:

h'

in care b este grosirnea peretelui la baza,

p, = 0,3 ~ coeficientul de frecare a parnantului cu zidaria. Reacriunea vertical a a parnantului pe talpa peretelui estc:

Q = Qo + G - fL E.

Din suprafata rriunghiului hasurat se obtine : 2E

a =-.

x h

Rezistentcle care sc nasc in parnant sub talpa fundatiei vor fi :

Q ,,·b "A = "b + ~h- ;

Q "x·b "0 = "b-Th-'

'Sectiunea C- D. Efortul produs in masa parnantului la suprafara extcrioara aperetelui In planul sectiunii C-D va fi (fig. 61);

h-k

(1 =(J ~~.

o x h

In care k este distanta deja sectiunea C-D pana la muehia superioara a peretelui.

Impingerea pasiva a terenului pe 1 m liniar la partea superioara a peretelui va fi:

"x+ "u

Eo = --2-- k,

Distanta dela EQ la sectiunea C-D va fi :

ao = s., 2"x + ", a "x + ",

\11

Captuselile tunelelor

XVIIl- 29

Frecarea pe suprafata posterioara a peretelui va fi :

So = [.I.E nMomentul tuturor fortelor care vactioneaza asupra partii superioare a peretelui, in raport ell mijloeul sectiunii C~D va fi:

Mo ~= So b •. + Eo ao + Qo (I _. b,)

2 . 2

.. G{b;.~ Co )~Ho(k-$),

in care b. este grosirnea pcretclui in secjiunea C~D; Go _._ greutatea portiunii de perete de deasupra sectiunii C-D;

CO - distanta dela Go la planul pos-

terior al peretelui.

Componcnta verticals care actioneaza asupra seqiunii C-D este:

No = Q + Go -So.

Excentricitatea va fi:

M, eiJ ,..,.--

N,
Etorturile unitare in zidarie sunt :
"c = 11,lo (1- 6e,)
b, b"
"o = N, (1 + 6<.)
b, b. Fig. 61.

rl) Calculul l:Ioltil sub actlunea sarcinilor date de presiunca muntelui sc face cu aceleasi furmule, considerand bineinteles G = 0 ~i Go = O.

5. Calculul ciiptu~elii cu sectiunea inelarii tinand seama de lmpingerea elastica a ro c elor Acest calcul so aplica la calculul metropolitanelor ~i la calculul tunelelor hidrotchnice. Chestiunea privitoare la calculul captuselilor inelare la rnetropolitane a fost rratata in proiectul de constructie a metropolitanului din Moscova,

In cele cc urrneaza se dau indicatii de calcul asupra captuselilor tunelelor hidrotehnice

care au forma circulard,

Sarcinilc care actioneaza asupra captuselilor sunt: - prcsiunea muntelui;

- prcsiunea apei din interior;

- grcutatea apei din exterior;

- grcutatea proprie a captuselii ;

-- presiunea externa ternporara a solutiei in tirnpul injectiei ;

- presiunea externa a apei de infiltratie in ipoteza ca exista.

Presiunca muntelui, la calcularea captuselilor, trebue luata in calcul dupa datele obrnmte pe teren prin masuratori,

P7ntru anteproiect se apreciaza presiunea CI,I formulele empirice existente,

Singura valabila ~i aplicabila pe scara mare este teoria lui M. M. Protodiaconov pentru stabdlrea presiunii muntelui.

Dupa aceasta teorie, Ia executarea galeriilor ~i tunelelor, se forn:eazii deasupra lor,

a~a numita balta de surpare (fig. 62). '

xvm - 30

Tunele- "_- Proiectarea tuneleku

Roca situata dcasupra acestei bolti i~i exercita presiunea in masiv, iar roca de sub boua de surpare, prin greutatca ei, exercita presiuni asupra captuselii,

Expresia ~ge,ii boltii de surpare dupa Promdiarono» este /

H ,~" - ,

2/

;_n care J este lumina excavalje';f~ coeficieruul de duriuue a rocei (tabela 51_

.:1:1 CJt.[culul e a p e u s e l i l e ) galeriilor s u b presiuDe. e x e c u t a r .. in r o c e t a r i

Fig, 62.

Calculul captuselilor galeriilor eu presiune, proiectate in rocele capabile de a opune rezistenta elastica deforrnarii captuselilor, se face in ipoteza ca la actiunea de rezistenta a capruselii concura si rocele lnconjuratoare ').

Capacitate-d rocelor de a opune rezistenta deformarii captuselii se caracterizeaza prin modulul de elasticitate at rocei E ~i coeficientul lui Poisson f.L, sau prin coeficientul de rezlstentd elastica a rocei k [kg/em3] care se obtine prin incercari,

Capacitatea rocelor de a opune rezistenta elastica nu ramane neschimbata si ea variazd invers proporrionaj L'1I raza galerrei.

Din aceasta cauza se Introduce notiunea de ~ coeticienr de retistent d elastica specihcd ~ kil. care reprezjnti capacitatea rocei de a opune rC.listenla elastica in excavatia cu diarnettul de .2 ill. vale .. area accstui coeficient esre indicata in ta bela 10.

Pentru afiarea coeficientului k de rezistenta elastica a rocci Iu rlecare caz in na nc. se Irnpartc vaioa rea coeficientuhii kQ cu raza captuselii galeriei,

Coeficienru] k se poate calcula si I;;U formula :

k

(1

in r are r._- este modulul de elasticitare ai rocei : ~I. - coeficientul lui P(JI':';VJ}/: r - mea e-ca vaner. in em.

Grupa

Coef'icicntul de reljst-;:n~ ela -;~ka

sl~alk'.

r ,kt:_ I

[em"

Modulul de elaancitate E

Cocf iciemul Iui Polsson :1

1 JI

ITl TV V

A rgila compacta .

Roce noi sulfo-calcurou-c }I

altele

Stand sta bit

Sta nca mijloc ie Stancl Ioa rte tare

10 511

0.40 .. O,JO

0,06· to O,6C· 10

0,00·10·' 1.20·10·

I ,20· JO .•.. 2,40· 10 ' 2,40 10' ... 4,50· J()

lun 0,2.1

0.25 0.20

0.2) 0,15

11,15 (I, HI

50. 50(1

500 100U

ItlOO 200(1

2000 400U

I, Formula de ell lcul a captut;-;eljfor din material crececn

Sarcina de ba.::tl ia calcul ul captuselilor galenilor de nrcsiunc 0 torrneaz.i presiniwa inferno a apei.

Formulelc acadomicianului 11. G, Gater, Iein se folu-esc pent ru calculul carJlu~d!l~)r circulure din muteria! iIIHOgcu (fig. 63).

I'ensiunile nurrnalc 0 in orice punct -It! captu~djL situat 'a distunta ,. de ccun-ul excavatiei. '-.U!1l:

pa~

{ kb

I ~E(t-!L)

h'~a' kb (I>'

t:

kb

- (l - :L

E

1) Normele $i conditiunile tehnice sovietice TV .24-102-40 ulc Di rectje i (j~nt_·r·.dc de C(_Ifl,-.;(rUf,:lii Hidrocnergetice : Gaieriiie de derivcuir ale amrnajaritor hidrocnemesicr,

C~ptu~elile tunelelor

XVIII - Jt

in care~" "

h

/... E

'J.

CSTe presiunea interioarli unifotma ;

raza interioara a dlptu~elii;

raza exterioara a captuselii ; coeficientul rezistentei elastice a rocei ~

rnodulul de elasticitate a materialulul caplu:$elii; ., coeficientul Jui Poisson pentru marerialul cliptu!tiel11.

v,

"

Tensiunile in c,lptu~eala de beton circulara, care s~nt pro:,: duse de pre siunea muntelui, de greutatea p~opfle ~ captu~~lll si de greutatea apei care umple toata secnunea fara ~upraprcsiune, se pot calcula Cll formulele lui V. Z. Feodorov,

Aceste formule se obtin considerand captu~eala ca un t~b circular cu peretii grosi, situat lntr'un mediu uniform elastic, Elasticitatea acestui tub este caracterizata prm modulul de c!asticitatc norrnala E ~i coeficientul lui Poisson f.L.

FormuJele lui Feodorov pentru tensiunile normale in or-ice punct, situat la dlstanta r de centrul c~ptu~elii! sunt r

Fig, 63.

t'rntru greutatea proprie a ct.iptul¥elii:

cr= ( 6B,r +

2C, A,

--+

r'

+ y,r) co. e.

rcutru presiunea mediului exterior elastic: :

" ".~ 2A, ~ B, + I 2C, + 12K,,' + 6D') cos 2e.

rl! ~ po'

/),'1,'1"/1 nresiunea apei /(}rii ~rlprapres;une (sectiune p1ina):

B, (C, 6D +

cr = 2As - r~ +---; + ar

2F') ()

.- cos.

r'

A, = 1,-:::-2:<. y,u'; 4{1-~)

( .. (b'._--=: ,,')b' + a~.'. '" lb'. (J _ 21-')a'] + 4,,(1- 2cx)b'

'(," I - 1-'. 1 - It

1-- "·---;-;(3' ':":411) b' + G'] + b' - u'

+

[ b'(l - 21-',) .. '(I - 2l-') -1 \

(b' - at) .--_ .. _- -~

1-l-'1 1-1' ~ (;

~ ---;((3-_:- 4iJ.) b:-+~+ b' ~ .• a-'--- I

1- 2!< + a'B,; 8(1-1<)

A,

bsm 2(b'-u') a~b~m

s,

b'-a'

_o'i>_'t_ __ b= [(b~_~ o,'J':-,,,'(b' - a'J1" 2(b'- u'J'

a'b- (a·~.~~L!!.

6(b'- a')'

b_'i1'~2"'l_"

D

(b'-a')' aH;'t

3(b' - a'l"

K,

b' (b= - 3u') f

6(b'- u'_)'

~(a BII

A,

2 2a'

XVIII - 32

Tunde - Proiectaree tunelelor

Fabela II. Formate penrru (1'lcuJul tenliuHi"lor ..,- in

armalun'i

Caplu~la cu inel exterior de beton ~i interior din torcret ~i o{e'

Fig. 64.

2

Captuseala tde beton annat cu arm~tura simpl~ ..

Fig. 65.

CliPtu~eal~ din beton armat cu tura dubl!

anna-

Cliptu~eala ell inclui ex teror de betoa ,i eel interior de otel

Fig. 61.

tore ret

armfitura

prtrnul s;tra[ de beton

al doilea strat de beton

armature din primu~ strat de beton ",.

ar-natura din al dollea strat de beton

prirnul strat de beton

01 doilea strat de beton

al treilea !IItrat de beton

". -

.,

beton

Calculul elPtu",lilor de tipurile I ... 4 I. presiunea muntelui ~i I. rreut,,_ !»,oprie a apel. it

.ciptU';tCala drcutari mixli t diD presiunea interioarA a apei

_- -----~~-~~---~-~~---I

IpoteZll

r~;~~~:at de beton j III Primul si al doilea I IV Toate straturile crapa, I

crapa .strat crapa ~ Fierul ia tensiunea

-------~- - .---------.- - -_11-- - ---------·-1

a (1 - :.t') Ee aEe I

P -_c-H; .. ' __ ' P" EeS +;;- _I

Cip.u~olile tunelelor

1 Betonul nu crapa

I> .) ") E '

"I a,- i (1-IL·r ..

-ji;------- I

p

'.c' (l - IL') E/ H,

o

o

p

.... ~[--

rH,

ac (!d:J Eb

p

P

o

0(1-1-") E, H,

a Ee (1 - IL') p

p

aE e EcS + db

o

p

acEb P - .. -rH,

ac, (I -IL') Ee p

o

10 "

pac, I" + 2l~ ~ IL~Ee I p

---.--.~---~.-.

. I>'J 'E I

aC'l" + i (1-1L) e, p

I"-··~=~~-I.-

ac.c- (1 - IL') Eb

<lC, (I-It') Ee lf,

I

n, I

-- ~ -_ ... - ~I---

<lC, (l - ;t') Ee I

p .---

H, I

ac, (1 -IL') Ee

H,

o

o

I 1 ...... -. I

p

o

dCLC2Eb

/I -"-;ii;

I

I

1

L

a (I - IL') Ee p_ .. _. --' H,

a (a + ;) Eb

p-----

rH,

POate face dup! formulele elaborate de Peodorov, redate rna; departe.

XVIII- 33

o

P

0
0
0
I
I
--'--j
0 I
I
I
!
0
aC1Ee
H.
aCIEe
H,
0
j
--I
0 i
l
-I
0 !
i
0 I
~I
0 ._! p

a este raza intcrinara a captuselii : h - raza exterioara a captuselii ~

r -- raze puncmlu i un ie se ve riflca efortur ile :

E ~i [L - ~~~~:~~l~~ elasticitate normal sl cocficientul lui Poisson pcnt ru muterialul din care esie ~,,:al1lR1LS

HJ ~i ~J._t- idem, pentru ~~diul elastic din exteriorul captuselii (roca)'

Y greutatea specifica a rocei : I

y I greutat~ specifica a c~Ptu~[ii ~

i.(l ~fortur~le d~ co~presiune in directia axel v in mediul elustic :

q2 idem, In directia axei .x' ' .

f = presil!nea .in:erioara, uniform reparnzara ;

P/esu unghiul dirure ~ertlcara ~l raza punctului considerar.

punand roca la 0 dlstant:1 desiul de mare ~i nedeplasabila oro-onrul. sc ponte lua

~11 lJJ; ql ~Q

1-!1.1

XVlJI - 34

Tunclc Prnicctarca tuucle lor

8,

yu'b' l_-'-:l +~,_(!~~_:':!O h)

la'+(1 -- 21./.) b'l(l +1.1-)", +(b'- a~(i-~:,i ',n' (l--=--~£! .

,

4(1 - 1./.)

D,

_( _~ • ~(l__JJ.) +Jb'+l.!_-::21./.) a'] + (If[l-,~1=_2__12(b'-a') - 2b'O-,-!J., 1(1

8 :x, ([ -- :>') [(3 - 41") b'+a'] c- (I-'-~}~b;-:::-~,-::;----

(/' D. __ ya' (1-=-2:,:9

~(I -- ILl

(J

F.

In

a')

"

- (q, + q,) -_~,,[(1 - 2:L) b'+0'1 i- b- --- a'

3(bt _ a:!)3

(II, - «,) ------- [(3 -- 4:1_,) A + 8i 2(AD- BC)

__ (q, _ q,) 3(1)' - ,,')' [3 2(AD - BC)

41L,) C + D];

A

0: [b' (3 -- 4iJ.)(b' - 3,,')- a' (,,'+3b')] -- (b' n'\';

ry (3 ~2J.<) (h' _ 0')' ,- 4,1] - 6a"1 ~. 3([ --- 2Y_,l (b'

R

c - " [b' (3 - 41./.) (b' + 3,,') + 20' ra' D 0: {o - 2:L [b' (6' - 3a') -, 3a' (b'

36'») _L us: a')';

,,'J] -- b'lb' -la'!>' i Ga')1

3(1

E,

I-.(_ fJ.

E,

~l ==-

E

E

1 + ~I

q,

- 3m

in care Q

Y·l e

3f este presiunea tota.5- a muntelul asupra unui rnetrn Iiniar de galerie mfisurat In

excavatiei.

La anteproiect se adrnite sa sc cal .ule 1 . .

cheie. din prcsiunea munrelui, d' l: L.e momcntu lIlCOVLJI~(tJr A/\~ ~~ furta no rmalu Vo in

urmatoarele forrnule : In g reutatea nroprie a L:aptu~clti ~1 din g reututeu apei Carol

M,

0.H66r' (yH + 19 + r""{w'.

in

N, 0.5r(yH -- n",),

ca re: ,. este raza medie a c~ ptuselii ;

-r greutatea specified a rocct

H inallimea parabolei de surr,are:

~ greutatea pe . r:netru patnn a - captu~eljj ;

Y (j)" g-reutatea specirica a apei.

-l-' i

2. Formule pen tru calculul captusehlor mixte i

iRd~l~r~~~~~~~h~~~ calculul Ia presiunea interioar I a apei a captuselilor mixte se luce cu rormulclc hn Feudoro: _."

XVIIl- 35

H, . (" + ~-l {E~S (I

[Eb In .:- + kb(H-!L'>j} :L') 1 :

:.') + c

H

II

1- b

'J. 'J .r , c Ell In -,_ kh (I

,.

b

u.'J (EgS -i- ,bk) .r. clo-" In

a

II_

(1

~'lc~Eb In·~ ; c,

1/- (l

r.

- 0 I h -\

11 r" -: ~- _J Eb In " _~, kb 1.1 -- :l ')

[n {';J1'L: n este raza interioard a arrnaturh ;

h TaW exrerioara a capeuselil :

r, , ,. ce razele srrnrurilor iruerrnedia re ;

raza oricarui punct al captu~elii: modulul de elasticitate a] arrnaturii ;

ruo-dulul de elusucimte .;.)1 torkrctului: modulut de elasticirate al betonului :

"'l;

cernimer rul [inin r .

suprafata sec-iunii armaturii pe coeficicntul de rezjstcnta elastica' grosirnea inelului interior ~

grosimea tnvelisului din old,

presi unea 3 pe, in interior ..

r::) Fur m u I e :p C n t rue a] c u J u l cap t u ~ e- I i lor in TOea s l a b a

/'

R<2:/i ... tt."np elusrict u roccl ~t: socoreste IIUJt.i~ la calculul efortur ilor sc folosestc tabela H71uatld k 'J. Calc ulul eforturilor din rcstul sarctnilor se .:akuLeaza cu torrnulele din tabela 12, in care :

evtc raza medic a cdptusclii :

. I j razu exterioara a captuselii :

/' Ii raza imerjoara a diptu,?elii ~

/I

g reutatea ~pecitidi a rocei ; ina.L~imea parabolei de surpare ~

Intensitatea presiunii laterale

greutatea pe metru patr;.tl de .,;5rtu~eaHt; ureutatea specitica a ape];

in;11till1ea apelor subterane dcasupra chcii boltii.

D_ HIDROlZOLAREA TUNELELOR st EVACUAREA APELOR

Apa . care patrunde prin captuseala betonului. deterioreaza materialuI captu~.::lii ~I ingreuncaza conditiile de exploatare.

La izolarca Irnpotriva apelor subterane din exteriorul tunelului se intrcbuin~eazii rna!

rnultc sisteme printre care;

a) Injcctarea mortarului de ciment.

b) lnjectarea Cll 0 solutie de silicat de sodiu,

c) Injectarea cu sulfat de aluminiu,

d) lnjectarea eu 0 solutio de argilii in suspensie, folosind ca coagulant clorura de <alciu CaeL, laptele de var Ca(OHL sau cirnentul Portland. Concentratia clorurii de

XVIII - 36

..

1

(;

"

TUD[(e -- Proiectarea tunelelor

~

on

-$

-i-

~

I

_.-----.---

3

"

."

s:

o

·2 ·u

" '"

o +

c

I

I I

!

'" i

-.-~

+

calciu sau a laptelui se ia 1,3 %, iar a lui Portland se ia

3 ... 5%.

e) Injectarea cu

f) Hidroizolarea plicate de tapete iere). g) Hidroizolarea

lica,

Cel mai mtreruunta+ hidroizolarea prin (I"</o;<'e), care se interiorul cl(ptujelii. fie to (fig. 68 Ii 69).

Materialele acesr slstem sunt : I) a.faltat; 2) ruberoidul : minul; 4) pAnza Irnbibaia nepa raflnos.

Pentru !neleiere se un amestec special de care se aplica cu tapetul,

Numarul de straturi

cu cantitatea de apll din exterior si cu terfoarll a npei In cazul hidratehnice. Numarul de variaza intre dous Ii ~se.

Jzolarea conductelor aductie fortata se za cu 0 camasa de armat.

Inainte de aplicarea tului izolator, se suprafata de izolat in corespunzator printr'o tencuire usca ta.

Inainte de membrane] curiitii rea cu aer cu perii de se unge cu un strat mastic tierbinte de mm grosime.

Se recumandd ca, pe ce se toarna rnnsticut, sl peasca ~i materialul ales izolare.

Lipjrea so executa de jos In prin ap!i.sare ell un rulou peste carton. Operatia se dupa numarul .rraturilor.

Cape tel. panzelor lie cate 20 em pentru (fig. 70).

Etanseizarea cilptu~.1i1or lice la tunelele hidrotehnice lizeaza prin torcretare (fig. prin dispozitive_speciale (fi,.

"---'

~i'~+

-.~ ().i ....

I

:r,

".

'.._/

~ 2'

r

11

1111 +1

Hidtoizolarea tuneletor '?i cvacuarea upelor

XVIII - 37

I cn,~r.\1 o bUlla izolare a boltti este fermata din (rei straturi ~i an~me: ... _

t ttn'ltul de egalizare format dintr'o tencuiala cu mortar de ciment sclivisita.

2. Stratul de izolare format din substante de acoperirc, impermeabile si fiexibile, astfel ca la miscarile boltii sii nu crape.

Aceste substante pot fi: pasla asfaltata, plumb, tabla de zinc, placi de paslii asfaJtatii eu miez de plumb ~i placi de paslii asfaltatii simplii

r ~~.~ t . I I ,

• •

" W

• J

U j I n ~ i ~

~

Fig. 68. Etan~eiz~rilexterioare la ros.uri (~rn!'le).

Executarea izolarilor tunelelor trebue facutd cu 0 deosebita ingrijlre, deoarece in cazul cand aceste izoliiri nu reusesc, va f necesar ~a se execute mai tarziu 0 galerie pes te bolta tunelului spre a se reface zonele defectoase ale izolarii.

In privinta precautiunilor neccsare de luat pentru obtinerea unei bunc

Ii

7

"

j-:---~.::-~!

r Ii j

I I

Fig. 69. Etanseizari extcrioare [a rosturi : .

I - perctele do protectie ; 2 - strat de le8~tura; 3 - h.dro· izolarea ; 4 - stratul de protectie ; 5 - beton arrnat ;

r; - mastic de bltum ; 7 - strat de egalizare.

"

Ii

,_ - - I.

izolarl, a sc vedea ~i Cap. Poduri masive din Sect. xrx, Poduri. .

3. Stratul de protectla iiolant. Acesta este format dintr'un strat de ciment sau dintr'un rand de caramlzl asezatc pe lat.

. Dupa stratul de pro tee\IC se aseaza piatra sparta, care umple bine golul ramas panii la terenul natural. Apa din teren este dusa dela cheia boltii la rigolele asezate in dreptul na~terii boltii ~i care rnerg dealungul tunelului cu 0 panta !ongitudinala de

Fig. 70. Etauseizari interioare la rosruri.

XVIII - 38

TUD~II.' - Proiectn rea tunelekn

I:.'i la I : 10 (fig. 73 ~i 74). Din rigole, apa curge in santurile de indepartare , .. ape/or, tuate in spatele zidurilor drepte la circa 5 m unul de altul. Aceste ~anturi munica III niste cone ell sectiune

Fig. 71. Etan~e~7.ar.! metalice la galer ii de aductie sub presiune.

dreptunghiulura are la partea superloura rostur i pentru patrundcrea upc., scurte este de 0,1 ... 0.2 m',iarlac.lemai lungi deO,J5 ... 0,5 m'.

Etanseizarea captuselii 1a tunelele hidrotehnice este 0 prnhlema foarte irnportanta si 0 neglijenet Cat de mica. poate uvea repercusiuni grave asupra lucrarii, La tunelele de derivutie. pe timpul construiril barajelor nu se iau masuri de etanseizare decal in cazul tcrenurilor foarte permeubile. cand lucrarile de fundare a barajului ar fi Ingreunate.

Astuparea acesror nmele trebue fa.cuta cu mult! constiinciovitute, spre a nu se produce pierderi de apa. Se fac injectari cu lapte de cimem pe portiuni destul de mari in terenul in .. conjurator spre a nu exista pierder i care. la presiune marc. "'j,;l'j_ se deschida :o;i s.~ influenteze asupra couditiilor de exploatare ij barajului.

~·ig. 73. Conducerea .::tP(':1 ..lela boWi prin rigole, saruuri ~j barbacane la canalul eolectur,

Fig. 75. Canalul colector central do prinderea apelor,

_. __ J

A pa J in barbaeane scurge in canalul de Inn1!iludirwl. Acest asezat in mij!ocul in cazul tunelului ell (fig. 75) ~i lateral, 1a

cale simpll (fig. tunelele sun' mai debitul de apa este portarn, se prevad ~i viiitare si cllrii(ire.

In caxurile cele mai ple, canalele de scurgere construite din lespezi de ",1. Canalul cu

Sccrtunca canalului la

Pr-inderea ape lor prin barbucune.

Fi~. 76. Cunalul colector lateral de r-rinderea apelor.

Acrtsirea runetelor terminate

XVII1 ···39

1:. AERISIREA TlJNELELOR TERMINATE a) GENERALITATI

At:nsircit cste necesara cand cxista prirnejdia Cit gall<lc de ernanatie, umezeala tunclullll sau ternperaturi mai ridicate si"i-~i excrcite influentele viitiimiitoarc asupra O<lmemlor, asupra zidariei tunclelor ~i a suprastructurii.

La rractiunea cu abur, fumul locornotivelor desvolta bioxid de carbon (CO,), oxid de carbon (Co.) ~i bioxid de sulf (So..).

Prapoqia totalil admisihila peniru accste gaze este indicata in

.abela 13. .

In gazelc de ermsiune ale autovehiculelor se poate socoti 69 I CO jmin ~i autocamiun si 38 I CO min ~i autornobil, Valoarea miilocic pentru ambele fcluri de vehicule e-re de 60 I CO imino

Mi.iloaceJc de aerisirc sunt :

1. Curentii naturali provocati de diferenta de temperatura intre aerul exterior ,j interior. Ei se Intretm prin curentul provocat de circulatia trenurilor, Nu se ;\plicfl decat la tunelc scurte, dar nu in toate cazurile. Nu totdeauna rezultatele sunt satisfClc[ltoare.

2. Aerisirea prin puturi de aerisire pentru Intretinerea curentului de aer natural in parteu superioara a golului tunelului (la cheie). Reusita depinde foarte mull de contiilc climaterice ~i de pozitia geografica.

3. Aerisirea artificiald prin aspirarea aerului din tune! cu masini, fie la 0 gura, fie in legfltur,-! cu instalatii de puturi,

4. Aerisirea artificiala prin comprimare de aer proaspiil deja 0 gura a tune1ului catre ,dIU, (olosind eventual perdele pentru inchiderea ternporara a gurii tunelului,

5. Comprimare de aer la un cap, aspiratie la celalalt,

Tabela 13. Propertia admi.ibili a gaze!'>.

C0111inut in; I

---_

~~~:~~ ~~?I:~~~~~~~ __ 1.~?~5:;'O

co,

so,

co

.0,75'/"0 O,0220"/~ O~09~ioo ' 0,0027°/0-0

.. __ 1_.

b) VENTILA TIA TUNELELOR DE PE AUTOSTRADE

La tunelelc pe autostrade problema ventilatiei este 0 preocupare importanta, prin care 'C unnareste sa se asigure in interiorul tunelelor un schimb de aer, pentru a se ajunge la:

I. Scdderea concentrdril gaze lor otrdvitoare plni la limitele care nu pericliteaza sanaratea oamenilor.

2. Micsorarea diferentei de temperatura intre interiorul tunelului ~i exterior, la limitele admisibile.

3. Indepiirtarea [umului care impiedica vizibilitatea. Solutionarea ventilarii tunelelor pc autostrade este 0 problema complicata, mai ales la tunelele lungi.

Gazele arse dela esapamentul vehiculelor au influent. dlamatoare asupra sAn.!i.talii oamenilor, deoarece in .... '~nllponent.a lor intra oxidul de carbon, hidrocarburi nesaturate ~i aciclice, aldehide,

In plus, aerul tunelului primeste dela aceSI<> arderi ~i 0 sporire de temperatura de care trebue sA se lina seama IJ culculul ventilatiei.

Din cauza cantita{.ilor de aer aecesar tunelelor pe autostrade, til sectiunea IriJllSvcrsaJii se prevad canale de ventiiatie spectate, sporind constructia cu 10 ... 30 % din valoarea talala.

Dupa cum se vede, in cazul tunelclor pe autostrada ventilatia influenleaza asupra alegerji traseulul tunelul .. i, Volmmu de aer necesar ventilatiei se poate exprirna pr in formula ~

Q ~ _f!.

D

in care B este curuitutea elemeutelor vatamatoare degajate, calculate teoreuc in illS ~i km ; D - concentratia "dn""bil;l. .xprimata in mgll = glm'.

h Datcrita faptului eli in aceste tunele circula ~i pietoni ~i faptului ca masinile pot rll:mane in pana in tunel, U"e. ue sa se 1inli seama ~i de timpul cat un om poate sta in atmosfera viciatli..

Pentru limp lndelungat de stajicnare este adrnisa 0 concentratie de 0,09 ... 0,16%., sau 0,11 ..• 0,2 "'lI/I. In rebela 14 sunt indicate, dupa norrnele scvietice, ccncentratnle adrnisibile in CO la. tunde pe autosrrade,

XVIll--40

Tunele - Proiectarea tunejejor

TabeJa 14. ConHlltt .. tia admioibili iP CO 18 tuneje pe auresrrade

r-~----~-

t Concentratia admisibill in CO I

I Pentru calculul Pentru calculul i

Caracrerisuca tunelului Ia

, circulatie la circulatie I

orarl maximll __ orar;! medie

1. ~~ __ . . c'__I!l1_IIl__i [" - I [mg/l] ("j] I

---I ---I

Tunele scuTt7 cu aerisire naturala ~i circulalJa cu ictensttarea obi~uitl

. Tunele ~u ventilatie artifieiala cu ~i~~l"'p; lntensa ~, cu ',:voare speeiate de veritilatie la locul de stauonare a personalului de exploatare . . . . . . . .

Idem. in Iipsa unei ventila,il sPe'ci~le'

0.40

0,31

0,25 I

I

0,20 I 0,16 I !~.__j

0,50

In care D

tratia :";i:~bi~;~ CO In male; Rdela nivelul

C",!litalea de CO em/56 de auto1ehicuJe in tunel este if" kilometr].

I) intensitatea circulatiei (numarul de autojb) ; n uncpe de o sene de Iactori. prinrre care ;

2) vlteza de circulatie a autovehiculelor :

3) cantitatea de carburant Intrebuintata ( b

4) e".islenJa oxidului de carbon In gazel:r:~.: car urant pe secunda);

Cantitatea de carburant consumata depinde d d livi . .

e ec vitatea drurnului ~I de .... ite-.la:

0,25 0,20

II 0,25 0,20

I 0,31 0,25

,.. care : 'k este viteza In kmjb :

qc - coasumul carb.js ; q - consumul pe km

La fndlilmi mart consumul de ca~buranli sporeste ~i ,e poate exprima ell formula:

qc = q = (1 + 0,022H).

. Canlinlltu/ de CO In gaze/~ arse depinde de fetul ard .. .

.' toe carac~enzeazl _prin coeficientul de execs al ae,ulufflJ carburantului, dac~ arderea este cornplecta

Compozitta benzinel este 85 % carbon ~i 15 % hi .

Compozitia aerului este 23, I %. oxigen si 76 9 %" az~~t<:gen.

Pentru determinorea cantiuuii de CO [kg]'l 0 I (10 greutate),

. n gaze e arse se poate folosi formula.:

P = O,I4q (_C + hJ (1- «),

In ca-e : q este consurnul de carburant [kg] i 3

c - procentul de carbon In cornbustibil : h - procentul de hidrogen In combustibil:

Pentr: ~nzi:eticient de exces al aerului O,€ ... 0.9. '

. P = 6,06q (1 - 0:).

. . Sistemul de ventilatie eel mai potrivit este sistemul . .

bilitatea de a curari ~i prelucra aerul inainte d f I prtn refulare, intrucat exista posi-

. Sunt diferlte scheme de ventilalie artificialae re u are, "

iar cel~ mai des intrebuintate sunt : care se aplica la tunele, pe autostrade,

tn 1: SlStemu! I~ngitudina/, cand intreaga sectiune a tunelului

I care se rmsca curentul de aer serveste ca 0 coaducta

2. Sistemul transversal, prin care pornparea a I' ..

este efectuata prin canale speciale construit eru.Ut cur_at ~1 aspirarea aerului vicrat

sunt asezatc para leI cu tunelul ca;e d'nrf e s~parat In secticnea t~elului. Aceste canale (fig. 27 ~j 28), ,1 oc In loe are deschideri pentru comunicare

Aerul refulat in canalul respectiv a zat sub .

sele vatamatoare, intra in canalul de ~ . t' patul soselei, .dupa c~ se incarca cu elemen-

3. Sistemul mixt cand canalul d aSPltr_a1 I~ srtuat la chela boltii,

. ..' even 1 at Ie este fol't .

asplrat1e, lar sectiunea tunelului indepline~te rolul I fS! num~ pentru pompare sau

In acest caz sistemul se nume~te va ia t . cana U Ul complimentar.

y rna semltranSl1ersalti a sistemului mixl.

sau IlO

Executarea tunelelor - Trasarea tuuelelor

XVllI-41

I

La tunelele lungi se naste nevoia de a se executa pu/uri de ventilatie sau galerii laterale,

care nu trebue sa se afle la distante mai mad de 3 krn lntre ele.

In fig. 77 ~i 78 se arata sistemul de ventilatie.

Fig. 77. Sistem lie ventilalie artifidal~:

.:5-' _ ilspirarea aerului ~ J _ runeful ; 2 ~ camera de ventilare de forma inelara.

Fig. 78. glstem de ventila\ie artjficial~. Numerele din liguri rep_intl cantitlilile de aCT

care circul~ prin tunel.

IV, EXECUTAREA TUNELELOR A. TRASAREA TUNELELOR

Lucrarik de geodezie In legatura cu trasarea tunelelor cuprind trei operattl ~i anllme:

1. Determinarea axei ~i [ungirnii tunelului.

2. Transpunerea axei in interiorul tunelului.

3. Trasarea profilului longitudinal a] tunelului ~i a sectiunilor transversale ale exca-

vatiei, '

Prima operatic comports 0 problema de studiu pe teren ~i reclama 0 precizie deose-

bita ; celelalte operatii se executa treptat, odata cu excava\ia, ~i trebue verificate zilnic de mai multi operatori, pentru a nu se strecura erori care pot avea consecinte grave

atat din punct de vedere economic, citt ~i constructiv.

La aiegerea ",.todelor geodezlce de trasare rrebue s.i SCI aiba In vedere urmltoril factor;:

I) vegetatia ~i relieful regiunii precum ~i accesibilitatea ei pentru lucrarile de geodezie;

2) axa tunelului In "Ian; ~

3} lungimea tunelului.

In functie de acesti factori se stabileste metodu de trasare. In locuri neaeeesibile meloda acrofotollralTlelritA-

• dat rezultate bune.

Pentru trasurca tunelelor se cunosc trei procedee *i anume:

a) TRASAREA DIRECTA PE OEASUPRA TUNELULUI 1. Axa tunetulul este rectilinie

Trasarca cste usoara, deoarece dintr'un punct se potvedea aml:1¢1c intrarl in tunel.

----~-::A- . ~-:--:- . ,-I.~~~.::=~~~/:~ '~ d·ff

In caz ell nil se vad intrarile A ~i B. aliniamentele dela intrar; se pot prelungi in asa rei incat con"ilia de mai sus sa lie indeplini~ (fig, 79).

2. Axa tunelului este in curba

Trasarea tunelelor cu axa curba se face prin metoda tangentelor la curM sau prin metoda coardelor succesive.

Pentru aceasta se determina raza R a curbei, apoi se imparte curba in mal

multe arce egale de tungirne S, astfel tncat unghiurile a.=2~ la centru sa permita con-

structia poligonului.

Fig. 79. Metoda de vizare directA fi de retu r .

J4elod~ tQn~enrelof fa curba foloseste urmatoare!c fonnule pentru rapo""'e& puru:lel0r eurbel fRill deIloagentl (liS. SO):

.% = R sin at

y = R (1 - ~O& at

I'o:r.i~ia punctelor se stabile~te Indio/dual a.tfel cl nu se cumuleazl e"entuaJde ",ori. :Ie recomandl ca lungimea sesmentelor de eurbl ~ fie d~ SO ... 100 m.

XVJlI --- 42

T unel.e - E:.;:ecutarea tunele lor

F:iecare coarda face unghiuJ (j

genta face deasemenea unghmJ [3 ell tangenta deja extrernitatea ci ; cu coarda precedenta.

jar

In tecenurj foarfe.a . d

liu!'odu cOLlrdel .' eel entate se recOlIlCj:nd.i

Lun . or SUCCes~ "e.

grrnea eoardelor se alcge de 5 ... 30 m.

Din fig. 80 se deduce:

S' y= ---,.,

2R

S'

Y1 ==- ,-:: 21',

R

Fig. SO. Metoda coordonatelor palare.

Fiecare coardii face

precedentii. unghiul :'L cu

Determinarea irmgimii tuneiuto! f.

prolectule orizontale 'lie ut w: ace

tcrenului. 'axel pe

b) TRAsAREA

PRIN POLIGONUL DE OCOURE A

Acest mod de t -

{fig. 81). rasare se foJosc~te cand

MASIVULVI

terenut de deasupra tllneJului este

. Unghiurile numeroase I r. .

~I din aceastii cauza se a e p? Ig~nuJul due la '.

ales cand POligonul ra-mIac dmasuraton repctate, .

P . ane eschis

entru verificare se - . . .

multor poligoane pe~tru rec coman,da _CO?struirea ma'i

Se I a eron e Sa fie mi -

. ea euleaza eoordonateJe fi ' . _ mime..

pohgonuJui. ecanu van de unghi

Fig. XL T

rasa tea tunelelor prin pol;"

de ocolire. ..,on

. A vand caardonatele xi,

gltiul a, format de pri~a ~ l~:~: ~ltlmlu1Ui puncr, se dClermina un..

. po 19onulUl cu direcli.a axe; tu.

nelului eu ajuloru~ fonnulel = tg:1: ;_._ J'. .

I - -;. unghlU[ "" format de ullima IEltura a poHJ:!;o[]ului cu

axa tuncJuluj se determin~ cu formula-;

r.r.u =-~ 180" (n- 2) __ f~--;-I IX.

- t :

Lungimea la turii de Incltide .

re a poligonului se detetmina cu formula:

.48= f7+y,.

c) fRASAREA PRlN M

A _ ETODA TRIANGVLATIEI

ceasta metoda com -

lor retelei ~i pentru al porti[ 0 ~ecunoa~tere amanun lita

foarte multi preciz' egerea bazel. Lungimea bazei se .pe te_!"Cn pentru fixarea punctt'-

ToIoraDJa ad ..... Ia Ie pe'ltru a nu se strecura erori. Ea sem~~:~a ,de mfiai mul~e ori ~i eu

IIli$uritorile eu pangijca se de<! ara cu rul de lflVar.

uce Cu formula:

in care D cst.. Itlllgimea masurata.

0,003 I' D -.~ _

D.

3000

Unelte ~l masmi-unene

I

XVIlI - 43-

Lanfu1 de triunghiuri se alege astfel ca unghiurile nu se stre~ura er~ri imp<:,r~nte.

LungimJle laturilor vanaza dela 300 m la

sa nu fie prea ascutite, spre a

Z krn.

E~.mp1": Trasarea tunelul ui Suram din CaUC~l lli~. 82).

8. MATERIALE INTREBUINTATE

r ~ 0

>4SliQ

l 9

a) Apa trebue sa fie curata ~i limpede, sa nu contina materii vegetate sau grase, Sa nu fie s:lratii ~i sa nu contina sulf,

Fig. 82. Triangulapa tunelului Suram din CaU<:aZ: a ••. k - puncte de triangulatie ; ab -baza de 2603.S 1 m; sO - 4425,64 m, lungimea tune. lului; st - 141.08 m, porpune de tunel

Intrucat cantitatea de apa necesara pentru constructia s;tuatll in curbl.

unut (Unci este d",1U! de mare (150 litri pentru 1 m' de

beton.50 litri pentru 1 m' de zidar;e ~ 20 litri pe zi pentru fiecare luerat"r, afarl de rezerva care se recomanda a Ii de 50 % din canritatea necesara), se cauta ca sursa de api sa fie elIt mai aproape de santier.

b) Nisipul ~i pletrisul trebue sa tndeplineasca toate conditiile Standardelor de Stat respective pentru constructia lucrarilor de arta,

c) Piatra bruta provine din carierele de piatra sau din sapatur ile executate in stiinca,

tic in interiorul tunelului, fie in transeele exterioare. Ea are diferite dimensiuni si forme.

In constructia tunelelor piatra brum se Intrebuinteaza :

II I" zida ria de piatra bruta a picioarelor drepte ~i a boltii ;

2) I. umplutura in spatele zidariei, formand salteaua necesara scurgerii .apelor :

3) la concasoare pentru confectionarea nisipului ~ a pielrq.ului.

d) Moloanele. Pentru executarea zidariei in fata vazutii, se aleg blocuri de piatra 1!1;ti mari. carora li se da 0 forma potrivita.

Mo lounele se contectioneaza din srratele de bun! calitate ale earjerei, pentru a avea 0 strueturli unlforma, liid discoruinuitati sau strate intermediate de rezislenla rnai mica. fin goluri, en suprafete rugoase pentru prindcrea mortarului ~i cu a rezislenli\ la strivire de minimum tOOO kg/em'. Piatra va fi de natura vulcanica,

e) Piatra de talie. Pentru coronamenteie timpanelor la portale ~i la zidurile de sprjjin, pcnrru bandourile boltilor la portale, etc., se Intrebuintsaza bloc uri mai de piatra, cioplite pe toate fete le .

f) Lemnul rotund ~i ecarisat este intrebuintat in mare cantitate la constructia tunelelor.

Toata lemnaria lntrebuintata este de brad. Numai in cazuri speciale se intrebuintcaza -tejarul (penele la cintre, etc.),

g) Cimentul va trebui sa indeplineasca toate conditiile Standardelor de Stat.

h) Explozivul se intrebuinteaza la saparea transeelor de acces, cand parnantul este Stancos. la sapatunle executate in carierele de piatra ~i Ja excavatia necesara constructiei iunelului.

In R.P.R. explozivu intrebuintati rna; mull sunt :

L Pulberea neagra (praful de pusca) se aprinde numai en full, flra capsa, Nu trebue .11 contina rna; mult de I'%; apa, Daell procentul de apil atinge 15 %. pulberea nu mai este inflamabila, So tntrebuinteaza mai mult 1.1 "'ploatarea carierelor de piatra, deoarece nefiind brizanta, se pot obtine blocuri rnai mar; si Um fisuri,

2. Astralita nu lnghlata, dar se altereaza la umezcala. Se intrebuinteaza in cantitati de cat. 100 g sub forma .jr..: cilindri nurniti cartuse sau patroni.

, 3. Dtnamita are 0 putere de explozie mai mare ~i se intrebuinteaza in special la excavarea tunelelor. Dinarnitu Il'~hetata sau semiinghetata este foarte periculoasa, Sub 9 -C temperatura, dinamita Nr. I incepe s.II se intareasci ;.l .-..;:1. ~nghele. Din aceasra cauza pastrarea explozivului se face ill general in dinomitiere construite in conditii speciale ,

4. Trotilul se Intrebuinteaza rnai mult la distrugeri. Este solid ~; se prepara rnai mult in fanne prismatice.

II'ol11u1 nu inghiatii ¥i nici nu se stricl 13. wnczeaJi.

. . i) Benzina ~ motorina se consuma in cantita\i apreciabiJe ~i se pastrea7.<t in depozite krlte de incendiu in apropiere de punctele de lucru.

j) Carbidul este lntrebuintat la constructia tunelelor pentru lumina,

C. UNELTE ~I MA$INI-UNELTE

Peillru exccutarea tunelelor este nevoie de unelte ~i ma~ini-unelte speciale.

Printre uneltele intrebuinlate se numara: ciocanui de miner, sapa, lopata, caSlnaaa, Jupurul, rat/ga, barosul, larniicopul, ghiol1oiu/ sau ciocanul ea var! (pi~{)/J), joagiirul, etc.

xvm --44

Tunels - Hxecutarea tunelelor

Cele mai insemnate rnasini-unelte sunt compresoarele pentru aer comprimat, Acestea se intrebuinteaza Ia actionarea perforatorilor sau ciocanelor de abataj, la la pornpele scufundabile necesare evucuarii apelor, la troliile rnecanice, la jectat, etc. Perforatorii sau ciocanele de abataj pot fi actionati ~i de masini sau hidraulice, dar intrebuintarea compresoarelor este recornandabila deoarece si Ia primenirea aerului din gaJerii.

In ,antierete uude 51' intrebu;njeaU au comprirnat In cantitate rnai mare, se recornanda sii se fntrebuinlU4 'compresoarele de mare capacitate. Se va Intrebuinta rezervorul de cornpensatie de unde "or porni conductele de dlstributie fa piesele de perforat. Uzinele de cornpresoare vor fi construite cat rnai aproape de punctul de lucru, spre a na se pierde rnult din presiunea aeruluf,

Pentru a se stabili capacitatea uzinelor de aer compnmat, se face calculul necesar, linandu·se searna de gramui de Iucru, Se vor avea In vedere virfurile de consurn ~i se va cauta ca acestea sii fie cat rnai mici fi purine, Aeeasta rezultii dintr'o bud distributie a rnasinilor care consuma aer cornprimar, Perforatorii intrebuinlali la tunele consuma In mediu 1.5 ... 2,5 rn'/min la 0 presiune de 4 n' 5 at. ,i presiunea sunt 10 functie de constructia aparatului ~i de uzajul lui.

Nevala mare de perforator! Ia Iucrartle din R.P.R. a facut sA se tncerce constructia acestor rnasini ~i "oa'tr~. Greutatea unul asernenea perforator esre de 17,5 kg ~. consuma circa 1,3 m'/min aer, 100 de regim de 4 ... 5 at,

D. ORGANIZAREA LUCRARII_OR DE CONSTRlCPE a) GENERAUTATI

La organizarea Iucrarilor de tuneJe trebuc avut in vedere caracterul specific al acestor

lucrari subterane cu front de atac foarte redus.

Va trebui studiata dela inceput problema extinderli fronturilor de atac.

La tunele lung; strapungerea galeriel drrectoare are 0 irnportanl§ mare .tiit I. ventilatie cat ~i 1. masurMorf. La orice Iucrarl de tunele este necesar SQ Sf! aslgure :

- un front cat mai larg de atac .1 lucrlrilor;

- Jntrebuintarea eelor rna; adecuate met ode de lucru ;

- existenta unul proieet de organizare ell toate arnanuntele,

Fronturile de atac se Inmuljesc prin: puturi, galern Iaterale, galerii paralel •• uxiliare.

b) CONDITII IMPUSE DE METODELE ST AHANOVrSn:

l. Echipele de lucratori sa fie bine alese ~i sa execute numai 0 anumua lucrare.

2. Operatiile ce se executa in tunel sii fie coordonate spre a nu se impiedica una pe alta.

3. Organizarea complecta a punctelor de lucru din interior printr 'o ilurninare buna, evacuarea Ia timp a apelor de infiltratie, 0 aerisire buna, evacuarea la timp a sterilului ~i asigurarea unei circulatii bune in galerie,

4. Divizarea procesului de munca ~i rationalizarea partilor componente prin studierea procedeelor de lucru, cautand ca muncitorii sa execute acelasi gen de Iucrari pentru a mari productivitatea,

5. Sa nu se Intrebuinteze Iucratori specialisti la lucriirile auxiliarc.

6. Sistematizarea lucrarilor in serle,

7. Mecanizarea unui numar cat mai mare de operalii.

8. Asigurarea func(ioniirii continue a ulilajelor, a sculelor ~i a uneltelor printr'o mmi intretinerc.

9. Aprovizionarea compleeta ~i la limp a lucdrllor eu materialcle necesare.

10. Folosirea la Iucrari a propunerilor ~i rationafiziirilor rezultate din practica de toatc Hele.

II. Inzestrarea ~i instruirea lucratorilor cu tehnica procedeelor de lucru.

o atenlic dcosebita trebue data iluminiirii ,mntierului atat in interiorul tunelului eilt i inafara lui, precum ~i fegiiturilor tele/onice pe ~antier, care trebue facute printre ceJe intai lucriiri Ia inceperea unui tune!.

c) PROIEcrUL DE ORG.4.NIZARE A LUCRARIlOR DE ,TUNElE

I. Planul general al regiunii pe care sunt indicate: traseul tunelului;

- drumurile de acces in tunel;

Galer ii ~i puturl

X.VIII ·45

_ [miile de calc fcruta care au acces in tunel:

I ul unde se depoziteaza sterilul: I .. denozrte si instalatii-

=- ~~tforma d~ organizare a sanrterului eu constr1r.C\u. epozi

2. Volumul luerarilor de exeeutat. d I -'

Programul de lucru csalonat in tirnp pe fel e. uctr.anp'

3. ' -' .. d 1 cru e~alonat III rrn .

4. Planul de asigurare a mamu e. ul 1'1' rnijlouce de transport, xculc, etc., csa-

S. Pianul de aprovizionare cu matena e, u j aj,

lnnat I[J limp. d < •• nare din re"iune eu materiale necesare: [ernn,

6. Date priYitoare la surse e aprov1llO '" . .,

"iatril, nisip, pietris, _ctc. . ,_ .. dc : blu a ~anticrului cu stabilirea atnbutlllor

, 7 Schema generala a orgamzarn c an~a~ .

• '. '10 personalului tehnic 51 admlfllstratIY.

I sarcIID r .' . .. A'fll

) • MAT l'\ECESAH L('(R.4.RILOR I1E EX(AV

d) STABIT.lREA CANTITATII DE AER COMPRI. de timpul acordat

. I d lucru general In care se preve .

Dupa cc sa intocrrut programu . e , recizie necesarul de aer comprrmal

c\eclItarii escavatiei, sc poate determma, cu oarecare P .,

w minut, tinand scama de:. • '.

_ numarul de perforatori in func\lUnc.

__ consumul specific al perforatt?fllor;. . _ mstalatii auxiliare pentru aerrsrre, ,:_cnulatoare.

~ picrderile prin frecarc pe conducta.. 0/ deoarece nu lucre"u simultan tori, . !)jn numarul de perforatori in functiune se socoteste 1~ac~~c~le6~(I;jba dimensiunile penft'u aSJ.gurarea debi~ Pentru a reduce fred rile pc conducte. se reconlan

I' ocesar ~ or de ("omprnsatie. . .

;-J_lU . n ~ "I de be 'cT Ia 200 m se va instala cate un rezerv . -,. _~ " rrnonta oaft' d« f'ondellsaf1t' l~nn

D1n loc In DC. II,;U l~ l " :_ 1 de nbataj in Iuugul cunliudt;l Sir vo <

_ Pentru buna funct1011an!- a ClOl:UnC o r I

':'.-d"C apa este clin1inat~ din cnnductl.

E. GALERlI !';II PUTlRI

a) GALEIUl

• ." n erea unei galeri! direclOare.

Executarea oricarui tunel rncepe pnn strapu g I .

'll'lI la masuratori cat si la recunoa~terea terenu ur. :,;ntru culegere de date, pentru complectarea cerce-

,.arilor geologice. . .

Tot cu ajutorul galc:lcl .Ii rectoare se face verif'ica.ea masuratorilor geolo~ice.

~ Galeria d.irectoare In

1nod obisnuit este de bazii ~i ;lUmai a~cidl'nla! poate fj su',~e,.i(Jarii.

, Sectiunea tra!l sversala ,'ste trapezoid alii ~I dlmen'iunile ei variaza cu lun"imea tunelului, cu mijloa~ele de evaCuare a sterilui.ui, cu presiunea muntelui,

dC. (fig. 83). . . . rl in interiorul e; ~i totuuatil. >li asigure mon°

In orice cal, galerj(J in!erioatii trebue ~ ~Sl;g~rc" ~ cJrcul~(:e ~~~~gure trecerea Hbera a unui om pe ambelo

!area tuturor instalatWoT+ conductelor~ utllaJulUi ~I In specla s r ~

plrl; ale eliii. .' permit. cireulalia in doua sen",,;' Acea,(a depmde m"a ~i de

Cea mai recoma ndabt1~ gaierJc e~te ace~a care ~

mlj10acele de transport (viigonete) mtrebumtatr Ie strapungem. ele Dutfind fi. .~;m"Ie.. m caz.u} '"(ocelor

SprijiniTUe J?ule,.iUor difera dupa natura race or pe care '

dure !iii comp/r:xe in cazlIi roceror slabe, ." ~ fi: 84

Elementele de sprijinire a unei galerii -sunt mdlcate In g. .~

l(){) .... i~O

Hg. S 3. Sectiun. norrnal~ a unei g:a lerii.

Ea serve~te

Q

II

Fig. M. Galerie: .

" _ CClpela; b - stenderc (montantJ); c _ talpa inferioara; d - .u.nter~ugur~ supt':rioare; (' - unterzugun mfenoare.

f - ,pan (antretoata).

XV 111-·- 46

Tunele Executarcn tune lefor

,

I \

in fjg~ 85 5C .arata a~a numitele s.prijirliri de aUJ.e, care sunt alcatuite dintrtu serie de cadre lu care ee. executa, in

primul rand, tavanul din dulapi bUUli inclinaa spre a permite asezarea cadruJui urmaror, Acesti dulapi au denumirea de c marsa vante ,. si au 0 grosime dela 5 ... 7 em.

Denurnirea de .filala • se dit unui dulap. care sprijina mai multe marsavante prin intermediul ~panurilor. - Galeria superioan; se executa in a doua fuza ~j din ea se Iilrg~te excavajia, la dimensiun.ile normale,

- Legatura intre galena superioara ~i cea inferioaril se numeste subar aau pur (fig. 86).

- Pentru transportul materialelor Iemnoase Iungi. se executa la fiecare 100 m 0 Jegaturil oblicil numitli plun

tnclinat, pUI italian sau ~ubdT american (fig. 87).

o galerie in stanco tare nu are nevoie deobicei de vreo sprijinire, eel mutt se face 0 protuire a tavanufui di,Q toe in loe prin stalp] verucali sl traverse orizonrate, De cele mai multe

ori insa este nevoie sa se propteasca galeria nu numai din loc in loc, c; suprafete mai mart necesita 0 sustinere care este adilptata sectiunii galeriei ~i prin care presiunea terenului este transrnisa la cadrele de sustinere,

Fig. 85. Sprijiniri la galerii de inaintare:

i-talpa Iuferioara ; m n_ rnontant ; s - talpa superioara ; At - marsavante ; F - fiiata , K - pana provizcrie :

K, .. panil permanerua.

~

....

, ,

\ \

Fig. 86. Legatura cu put xuu subar a galeriei superjoare

!)ii inferionre,

Trans~i.tere~ presiuuii terenului se va face cu ~jutonJl uno~ ('UPICNieli .• ~I~ caror rosturisunr paralele ell directia aXC::1 ~alerJe!. Cand terenu,' es~e destul ~e tare incat. poare ~amane nesprrjrrne un nmp scurr necesar adaugirii unui al doilea cadru, este suficienta 0 proptire cu dulapi asezau alaturati sau ell spaf.i~ variabile intre ci Oig. ~S)_

Fig. 87. Amenaj1iri in gal.ri; pentru transportul materinlotor.

n·'·:·_·,',:·,·

.

,

~

.

.. m~~~

oj

h}

rig. h'9. Modul de sustinere a galeriei de imuntarc in

. teren slab:

a --. secpune long itudina 1;1 : b - sectiune transversals.

Fig. 88. Modul de sprijinlre a ga leriei de Inaintare in teten potrivit.

e inalntare ~i indepartare a l'~m"n!Ului (fig. 90. 91 *i n). Iai Tar din otel prof'ilat,

C,adrelede le~n (fig. 89 *i 93) se compun din cate 0 cupelil ~i cate doi stenderi (Iernne obisnuite de 25 ... 35 ern rosime) ~p, daca es.te ~evOJ.e. se. introduce ~i 0 la]pa de aceleasi dimensiuru, Fle se a~z.E1 la distanta de 8 .•• L5 m. l.a preSmfil rnm m<in ,caure-Ie s.e i:ndea~ !iii re men1jn in pozitja lor prin fixarea la ce]e patru coJ-

XVHl~-47

luri (saunumaila~e.uperioare) eu ajutot:ul unor lemne rotunde (uIlt.rzu~ri) de circa 15 ... 2Q em gro":i~. Dacil. se presupune ca presiunea se va mari, trebue ca dela Inceput, la stabilirea profiluhii, s4 Be lase po$l.bili"

Fig. 90. Modul de sustinere a ga. Jeriei de inaintare in teren moale.

Fig. 91. Sprijinire de atac in teren moale (prima fa7A1)

Fig. 94. Sustinerea galeriilor prln cad", metalice.

.• 1 teo consolidarii prin subcapel. sau caloje de tntepenire, . . .. •

La sustinerea galeriei Be intrebuinleazi1 ~ cad", metalice din fiare laminate sau srm vechi (fig. 94 ~l 95) .

,.:~. 93. Cadre de lernn .

lj~ t crcnurile mai moil sustlncrea trebue ~ urrneze imcdiar dupa excavape, infigand dubpi de 4 ... 8 em grosime (mucbia inferioara :i dulapului anterior pe muchia superioara 3 dulapulu! care urmeaza). asrfel 1neil:. caoiHu • po .. «erior ramane tiber spre a putea ti Irnpins Ifig , 89 a ~i b).

If) f'ine, dadl terenut este mobil sou atat de moale tncor c xcavattu nu poate fl ldt:utii inainte de spriiinire, se foloseste 0 propnre de inainture, In acest caz, se tncepe mai intai 0 Inaintarc ca in cazul precedent, folosind ~i sprijiniri de ajutor (Iernnarie pierduta), astfel Incat sub protecua ei si a sustinerii de capat sa se poaU1 face sapAtura

Cadrele de sprijinire se fac deobicei din lemn.

Fig. 92. Sprijinire de atac in teren moale (a doua faza).·

....,1 ~i

'":.Httii

Fig. '15. Cad," din fiare I.

b) PUTURI

La tunelelc mai lungi, pentru a lnlesni executia ~i penrru a rniiri ventilatia, se executa li~te puturi verticale numite piquri de aerisire. Acestea au 0 sectiune de 1,.5 ... 3,0 !l1" )i sunr deobicei circulare, Puturile se aseaza alaturi sau deasupra axei tunelului. Cele prmcipale pot avea scctiuni ~i rnai mari.

Dupa modul de folosire puturile se impart In trel categorll :

1) pentru coborltul ~i urcatul muncitorilor: eventual ~i pentru trecerea conductelor :

2) pentru scoaterea maselor de plmant sapare ;

3) pentru cobortrea materialelcr de construcue ~i a instrumentelor, . .•

En stdnctl« tarl, sustinerea peretilor nu este necesara ; se face eel mult 0 separate Inrre cele trer categoru de pu~url.

In UTerrUTi mijlocll. este nevoie de 0 suslinere a peretilor pu!ului. Acestea se Imbraca la fe! ca la I!aleril, Ju sll'lincrea din fig. 96, cadrele. eu imbinarea la jumatatea lemoului. sprijinl irnbrlclminlea perelllor la dlstnnta de

1,

...

I

XVIII

TUIh_·I",· Execururca tunelelor

48

1,00 ..• 2tO m ~i sunt legate intre ele prin lernne rotunde de 15 .. ~ 20 em diametru. La presium mai rnarj aJe terenului cadrele se useazh unul dupa altul, Cand putul are dimensiuni rna! mici, se face spriiinirea ell cutii Imhrltcarea peretilor se face ca la galerii prin tnfigerea dulapuiui lnclinat, iar in terenurile care se fllrama sau aluneca, executa rea putului se face cu proptirea de inaintare, cand ~i fundul nujului trebue <.;u~~jnut prin dulaps sau lernne rotunde,

Asigurarea sustinerii la pusuri, contra caderii lor in jos, se face la terenunle rnai tari prin intrebuintarea de capataie mobile sub cadrele infcrioure, iar in cazul terenurilor mai moi, prin suspendarea cadre/or de juguri sau ferme asezate deasupra purului. Se rnai intrebuinjeaza constructii speciale de sustinere care se reazerna pe stratele de pamant suficient de rezistente, care s'ar gasi la adancirni mai rnari, Sprijinirea va trebui bine irnpanata in peretii putului. La terenurile alunecatoare trebue infundate atat rosturile ~US!jnerii cat ~i spatiul intre sustinere ~i peretii terenului sapaturii. La puturile asezate central se inrrebuinteaza grinz] )i ferrne de sprijinire la capatul de jos, la 0 inaltirne ~i deschidere astfel alese incat rnai tarziu, cand prin inaintarea lucrarilor va trebui sa sc indeoarteze E:11lUlfiJUS putului situata in gabaritul de constructie aJ tunelului, spnjinirea s[i se poata aranja ulterior pc bolta lui.

lig_ 90_ Suadncrea peretllcr I. lin pu] de uerlsire.

In rerenuri rezistente, cadrele si irureaga proptlre se introduc prin subasezare nurnai dupa ce s'a sapat pu,ul pe 0 nddncire de 3 _ .. 6 rn, In terenuri mai putin rezistente, sapatura se face numai pe adancimea unui panou, }.iU cadrul, care trebue asezat din uou, se leaga eu eclise de uJtimul cadru sau ultima constructie de sustinere, sao est" sprtjinit provizoriu pe fundul putului prin capat:iie de lemn,

Dads' greutattle de sapare in terenurile fugitive devin prea mari, se pot folosi 1." executarea puturilor aceleast procedee care Foe intrehuintea2-A 1a fundatii cu sau far:l aer comprimat,

F SAPAREA TERENULUI

a) Generalitati. Saparea se face dupa rezistcma terenului, cu sau far;", exptozivi. Se executa prin lucru manual sau cu rnasini de gaurit. Masinile de gaurit accelereaza foarte mult lnaintarea lucrarilor. ceeace pentru galeria de directie, [a tunclele lungi, are mare irnportanta.

b) Gaurirea rocelor. La gaurire cu rnasina so: folosesc ciocane (rnasini cu isbire ,,~ docane de abataj sau rnasini de giiurit rotative '"0 perforatori l. Acestea sunt rniscate ell aer comprimat, curent electric sau apa sub presiune. Ciocancle cu aer comprimat sunt mai usor de rnanuit ~i pot f purtate ~i condusc de un singur muncitor. Celclaltc masini de gaur!t se sprijina la intrebuintare pe stalpi sau vagonete care trebuc s<"l se miste usor ~i sa pcrrnita gaurirea in toate direcriile. Stalpii rcspcctivi pentru masini usoare cu f'ixare prin surub sunt deobicci pentru 0 singura rnasina de gaur it. Cci cu fixate hidraulica sunt pentru doua ~i trei rnasini de gaurit. Vagonctcle obisnuite suporta, deobicei, pe 0 grinda or izontala. intre pcreti: laterali ai galeriei, 2,,, 4 masini de gaurit.

c) Modul de distribnlre a gaurllor de mimi. La execuria tunelelor se urrnareste sa Sf' faca economic de material si munoperd. Aceasta econornie se obtine printro distribuire rationaJa a gaurilor de mina pe se':liunea excava~iei tinilnd selima de:

- proprietalilc mecanice ale rocelor lduritate);

- modul de stratificatie:

- gradul de umiditate si lisurure a roceloL

Tinand seama do;; ace~ti' factori. se stabile~te 0 grupare {I KJwilor de miniL In general. treblle sa sc aibii in vedere ca un grup sa fic a~ezat in cenrru/ pcrete/ui spre a forma palnia (fig, 971. Alte grupe vor Ii po: margine, distribuite astfel ca expJozia sf, rupa terenui intr'o form[1 cat mai rcgulat[L

and terenu! cstc desl ul de consistent ~j se menjine fi! ra spriHnirc. pentru a ob~nc u inuintare mal tap/do. excu-

valia gateriei se executa numai pe 0 por{iune centra/d fa ba::a. In acest fel soc1iunea gaferiei .se executii in douu/au_ Viteza Ja inaintare eu acest :sistern se dubleaza. respect:1nd distantele indicate in fig. 98.

Cond.itia caTe se impune este ca omul sa poat:i Jucra in spaliul respectiv.

Aceasta ml!1od~ s'<t apH"iH 1;1 tunelele de pe linia Salva.Vi~eu

d) Inclinarea gaurilor_ Gauri!« de mie; 5u~t inclinute sprc interior, Jar ccle de coroana

<r-re exterior. ~

c) Adancimea gaurilo~; t ~, AS. in care S cste secriunea de extras, iar K -cc 0, I la roce usor friabile. K ,- 0.2 la cele mij-

Jocii si' K, 0.3 la cele foarte dure. Adan-

r :7~_8~; - cimile obisnuitc vnriaza intre 0,5 3,50 m

~i trebue srI lie asrfel dimensionate lncat I 2

10 It

o.,._ ,P

2.80

t:' C' _j,1-Z

; -,J-<t _

-~130 _-

,

'---.---_

tl3 12 ,.d, .:
, , §-7
60K "07 .,.
~1D 1 ) 11 b -1._ !D',I/
0.. I ,-Z'
b) i-- ~ ~, :~-:4
J8 9~ I - .5._' ~ :~,_
&s ,.
77 15 16 '~
? 0.,. .P _------
~ 't--' ..J5 t. ~'_4: '5: 'Q~IZ
16 ~ 6 r7 .;,_ ~-,6 __ ,
613 'O;a.. 2"''0 . J,,_I~-I~
,,0 12 b ~!..z- - --
c) 30' \j -ro' - - 3:4.
80... ? /'9 ; +.10-'1
_B_~ .: --
/D -I-~ "7
18 21 I
19 ~ 18- '9 21}- '?I
Q." ,0 ~
~L _______ Fig. 97_ Distributia gauril()r de ruina :

to in teren slab 01 _" 13 gauri); ~ --" in teren tare (IX

gjuri); c - in gre!:iie sau piatra foarte tare (21 .0.23 gauri). SilgetiJe indica direclia gaurHor care merg cnncentrk: ~i :s.e aprind prjmele spre <t face 0 palnie.

XVIII,-49

incarcatura S[l ocupe cimea gauri),

din auan-

Fjg. 98. Galcrie tn te renuri cousistcnrc f;Ira sprijinid ~ (./ vectiune tran~\'ersam ~ h secuune Inngjru-dillaliL

I __ ~ ---------= ,

- ~D£§){$j iJ)

~I,=- ===::=::==::::::jR::±~-:J.'-_~:";"': r;

I~--~-----' -_~---.-- .. "-:

I" t I

I ' "f

t-- j' ... ~/ -1 oj

~-_--,~ ( ---- '

j

Fi-..:, 9")- Asezarea in~an:iil\lr;i de ~:\phJli\" in gi-tur~:

I -lungim~a g,'_urli.

Pentru i:'! sparge 1 m·' de stanca. eslt.' ncvoj~ O~ (~ iungitll.' folU{{/ cll' 'j;{W/("f{ de: 5.0 .•. 7~O m in roce foarte cure:

1,5 5,0 m in roce dure;

1,0 2.5 m in roce friabile.

La (.'omplectarea boljii. ilceste cifre se rnic~ott:arlla 40 ... 50'.'-" din ;i;dd;lr...::a L'I·. h~ complei·ra,.N15nfifb.;ilor.

., 20 _._ 30%; jar la profi/1I1 camp/err_ la 50 60%,

f) Condifiile de ulilizare ale explozivilor. eu cat SlafICU cst.: mai fiSUI'Ulii, eu atii! cste nevoic de un explo;;,il' mai bl'i:;ullt_ In vederea sigurantei. cxplozivii trebue sa fie putin ~ensibili la jsbituri ~i la temperaturilc care se I'roduc in tunel. Gazele de comhustie t.rebue ~ii fie nevatamatoare.

XVlll- 50

Tuncle ~ Exec II tarea nmelelo r

A~zarea amorset in incarcaJura se recomanda sa fie cat mai in fata, pentru ca efectul explo:dei .sa fie mai mare, Sun! trei sisteme de a~ezarea tncarcaturii; asa cum se aratii in fig. 99. Cel mai des tntrebuintat este cazul b.

La incllrclitufi adanei se Intrebuinteaza cazul c. Ultimul cartus contine caps a care prinde fitilul care iese afara din perete cu eel putin 40 ... SO cm Iungime, Aceasta lungime este de. terrninata de timpul necesar artificlerulul sa se adaposteasca, curios; cand ell vitera de order. a firiluJui este de 0.6 ... 0,75 m /min,

Pentru c. explozia sa fie cal mai buna, gaurite se bureazd intro. ducand peste exploziv .rgilii In forma de cilindri dupa dimensiu, nile gaurilar. Astfel se mlre~te· efectul exploziei cu circa 35 %. In tabela IS se indica canriiatlle de exploziv inrreouinjate Ja exca ... a tia

unui metru cub de teren,

Tabela 15. CDDtitiiplc de explezlv necesare pentru escavatia unut m' de teren (in kg)

- Felul terenul~~--- ~ In galcr;e-r~a c:~~;~tl~:~~~~:.!

_~ __ .,._~~_ I: tuneluJ~i __ _!

Stanca foarte tare 2.00 5,00! 0,50 1,50 I 1.10 2.00 I

St<lncl mijlocie 1.30 2.00! 0,25 0,80,' 0,50 1.20 ,

Terenurl usoare 0.50 1.30 \ 0,12 0.40 i 0,20 0,60 !

G. TRANSPORTLL

a) TRANSPORTUL IN GALERH

In galerii transportal se face aproape excluziv cu vagonete pe Iinii asezate pe traverse de lernn, deobicei avand ecartame.ntul de 0,6 ... 1,435 m. Vagonctele sunt prevazute cu platforma sau cu cutii fixe sau basculante de 0,75 ... 3,0 rn" capacitate. Se recomanda instalarea de cafe dubla, marginita uneori la tunelele lungi numai la statiile de incrucisare sau la 0 portiune inaintea locului de extragere, avand scopul de a curuti cat mai repcde loeul de masele dislocate la fiecare explozie.

Cand din cauza Ingustimii spatiului, nu se poate aseza 0 a doua linie Inainte de lccul de extragere, se poate asigura 0 evacuate continua manua Hi cu ajutorul unui tronson de cafe in fclul urmlltor : vagonetele goale usoare se scot de pe cale : .1. se pot pune la toe pe linie pentru incdrcare dupa ce s'a facut loc de trecere vagonetului tncarcat, Irnplngerea vagonetului incihcat ~i descarcat se face cu mana pan a Ia 0 Incrucisare situata cam [a 100 m dela locul de extragere, De acolo, vagonetele sunt miscate ell Iocornouvele, Cu acesr procedeu, timpu! de (naintare al galeriei in calcarul din Alp; a putut f cobortt la 1.59 him. La constructia celui de al doilea tunel Lengerich s'a folosit cu bune rezultate insralatia rnecanica de incarcare din fig. 100.

Hg, 100, Instalatie mecanica de incarcare,

Alegerea motoa relor pentru transporturile din tunel depinde de lungirnea tunelelor si de termenul de execujie, TransportuJ cu ca; este avantajos pana la 600 In. Peste aceasta distanta trallsporlUl cu ma~ina devine mai avantajos ~ cu conditia de a se lua masuri pentru inHiturarea cu totul a gazetor v5Himatoare. Pentru aceasta~ se folosesc fie locomotive cu a bur ale carOt cazane de dimensiuni mari permit men,inerea presiunii f;lirll. a. fj nevoie sa se alale focul, fie locomotive eu benz.jna, eu aer comprimat sau elect rice. aJe -caror forme exterioare se adapteaza perfect secliuniJor galeriilor.

Costultrampartu/ul terasamentelor in tunele esle de doul·trei ori rna; mare dedit in aer liber.

b) TRANSPORTUI. L"< PUTURI

In pUluri, transportul cantitiitilor mai mari, cere penlru cu~ca de transport ghidaje speciale pe peretii pu\ului, amenajarea de instala!ii de semnalizare ~i franare ~i 0 asi· gurare a gurii pu(ului.

pentru amiinunte a se vedea Seq. XLT. Mecanizarea prOC('se/or de c.mstrueth·. din vol. III al acestui manual.

Costul fro"sportulu! in put este de 1.5 ... 2 ori rnai mare decal In galerie.

Pentru a buna e'eeutare a lucrarilOf in galerie, temperatura nu trebue siI depil~easea 25 ... 28 "c. Un muncitor eu lamp§. are nelfoie de 10 m' aer proasplt pe ora; pentru lin cal trebue de trei _ patru ori ilcea:st;l cantitate., iar pentm I kg de expl",iv folo';!, 300 m' aer proaspat.

Metodeje de lucru Intrebuinjate

XVIII --. 51

H. METOnELE DE LUCRU INTREBUINTATE

Metodele de constructie existente pentru executarea excavatiilor la tune Ie difera una

de alta, atat in ceeace priveste schema generala, dit ~i ca principiu de baza,

Cu toate acestea, 0 serie in.eaga de operatii sum eomL_ tuturor metodelor,

In afarii de cazul roeelor foarte dure, excavatia trebue sprijinitii pentru a se mentinc. Ca material de sprijinire se intrebuinteaza lernnul rotund de pin ~i brad. La presiuni

foarte mati se Intrebuinteaza profile metalice. In unele 1~1ri se intrcbuinteaza pe scara mare Iernnul ecarisat.

Legiitura dintre diferi1efe clemente de sprijin se face prin tmbinari simple, care sa perrnita rnoruarea si dernontarea elementelor,

La executarea sprijinirilor trebue siI se respecte urmatoarele reguli;

L Sprliinirile trebue montate Imediat dupa descoperirea rocei, intrucar prin desagrega rea rocelor se nl:t:-..c presiuni mai mario

2. Sprtjinirile trebue sa fie bine aplicate pe suprafata excavatiei, iar elementele spr ijinirii bine stranse,

J. Excavatia trebue sa fie lasata sub sprijinir i un timp cat mai SCUTt. Snre ::I nu se maTi presiunile, spriiinirile provizorf vor fi tnlocuite cat mui curand cu zidiiria definitiva.

Metodele de lucru pentru executarea tunelelor variaz,'! dupu natura terenului, dura viteza de executie, dupa marirnea infiltratiilor de apa si, intro midi masura, dupa taru in care se intrcbuinteaza.

Principalele me/ode de luau cunoscute astazi sunt urrnatoarele.

a) METODA PROFJLULUI COMPLECT DESCHIS

Se intrebuintcaza in tercnuri slabe (argiloase-marnoasc), care exerclta Impingeri ~i ncccsita sustineri puternice, Lucrarile se impart in uoud fa;« principale (fig. 101) si anume:

Faza f-a, Executarea galeriei inferioare, Atacul se face dupa conditiile locale, pornind dcla unul sau ambele capete (cazul obisnuit) sau prin puturi si galerii Iaterale.

Inaintarea lunara a galeriei pe un front de atac este indicatii In tabela 16.

Faza a Il-a. Executarca galeriei superioare ~i a puturilor de legatura.

Faza a II1·a. Excavatia calotei la sectiunea tunclului se obtine prin Iargirea

galeriei superioare ~i adancirca ei in jos ~ren j'~o""rt~-·,·"a·r.

pan~1 la nasterea boltii, Sustinerca se •

face cu ajutorul unor grinzi longitudi- :~~~ ~~:Ie

nale, nurnite longrine, de lungimea ine-

lului ~i de 0,50 . __ 0,60 m diametru. Ele .~~-----

sunt sustinute de ferrne asezate la circa 1,50 m distantu ~i formate din stenderi ce reazema pe o baba. Fiecare longrina are un stcnder.

Faza a IV-a. Cuprinde excavatia partii centrale a inclului. Fcnncle de sustinere s(: complectcaza cu introducerea unci babe puterniee, numita $veler, care se sprijinii pe dOl"l pcrcchi de !emne groase, numite bu{i.

Faza a V·a. Se rcfera la cxcavatia totala a inclului, incluziv sapatura de fundatie. In accastii stare, toat.i prcsiunea piimantului, pentru inelul intreg, cste Illata de sustinerea de 1cmn:1rie.

T.beIa 16

Gnuei cu

Gaun date

FeJul terenului

mecanic

10 15

15 25

25 60

20 40

40 80

~o 150

In terenurile mai moi, In nisipuri sau terenud fugitivct piesele care susiin dlPtu~eala (fermeJe) se a~aza nor~ rnal pe dir""tia tuneiului (fig, 102\. Cind terenul are a constitutic mai tare. piesele de su"linere Be pun in aceeail dfrec{re CU tunelul (fig. ]03). Cand t.erenul permi,e e~ecutarea ineleluT conseclltive. constTu.;1ia se rea1izeaz~ in Ir~pr" (fig. 104).

Cand presjunile terenuJui ~llrl1 foarte mario djstan~a intre ferme se mk~on:i.lza la 1 n1 $i chiar la 0.9 m. PTesiunea terenuJw pe toat1. lungimea inelului poa:te ti luata ~i de ni~te cadre meta lice mobile, de 0 inaltimc cgafa eu gros.imea bortH ~i fixate de un cintru. care are forma intradosului boltiL Cadrele se indeparteazA in Limpul execllUrii bol;H pe masura inainlarU Jucrului .. Arcele metalice inlocuesc cadrele desprijinire liii scheHiria

o modificare a metodei aratate mai sus este indicata in fig. 105. Ambele metode au

comun cxcavarea in lungime a unui panou ~i folosirea unui schelet mctaJic pentru inaintare.

xviu

52

i'fJ

~ ... -~

I

I

Jiiit

Fig, 101. I-azele de lucru lu metoda profilulu! complect deschis.

a

Pentru excavare se foloseste 0 constructic ajutatoare, Sistemul e format dintr 'o le~tura buna a pieselor de lemn ~i de otel ~i se poate intiiri u~or prin sporirea sustinerilor metalice ~i prin adaugire de proptele de lernn (fig. 106).

IJl

Metodele de lucru lutrebuintate

XVlJI-53

Fig. 102. Ferma de susttncre sjluatr~ normal pe dircctia runciului.

J-~g~ Itn. Sus;inere (~C lcmn paralelaj cu axa tunelulu.i.

,tj

11

Fig 104. Fazele de lucru la metoda profilului complect Je~hi'. atunci cdnd terenul perrnite "lucru] in trepte ~i la inele consecutive. Numerele reprezinta succesiunea operatiilcr.

Fig. 105. Suspnen metalic •.

XVlll - 54

Tuncle ..- Executureu tunelelor

Faza a Vl-a, Executarea fundatiilor in doua reprize :

I) turnarea betonului /ara cofraj pana la cota platformei ;

2) turnarea betonului cu co/raj, care marcheaza ~i bancheta tunelului.

Faza a VII·a. Executarea zidurilor drepte (picioarele drepte) cere in prealabil montarea cofrajelor care marcheaza intradosul tunelului.

Faza a VIII·a. Executarea boltii inelului, Lucrarea incepe cu rnontarea cintrelor care pot fi metalice sau de lemn. Pe cintre sc aseaza cofrajul (mantaua) pentru a se putea turna

Fig. t()6. Sustineri metalice.

balta. Cand s'a ajuns cu zidaria la parreu superioara a boltii, astfel ca Sil mai rarnana [rei sau cinci rand uri de boltari inlregi Ia intrados, se schimba modul de construcjie, In,hidcTca holtii se porneste dela un cap al inelului ~i se terrnina Ia celalalt, in cazul inelelor c.unpiounc.

Faza a IX-a. Executarea radieruiui, Zidaria care forrneaza radierul uneste cele doua iundatii, cornplectand astfel forma de inel. Radierul se executa numai in terenurile mai slabe pentru a nu ingadui apropierea celor doua fundatii. Radierul de rezistenta c·.;t~ formal dinlr'o bolta intoarsa care ia eforturi.

b) METODA BOL TIl SPIHJ1NITE

Metoda boltii sprijinitc se intrcbuintcaza in tcrcnurile mai rczistente ~i in special in tcrenurile stancoasc, Din accasta cauzn ~i inclclc pot fi mai lungi. La tunclele scurte ~l

Fig. 107. Metoda boltii "lprijinite in terenuriie consistente ~i pentru tunelele mal lungi :

a - secpune transversala ; b· scctiune Iongitudinala, Numej-ele reprezinta succesiunea operatiilor,

uscate atacarea se poate face prin galcriu superioard, La tunelelc mai Iungi se recornanda i ncepcrea siipaturii prin galeri« inferioara (fig. 107 a ~i b). Dupa executarea galeriei supe-

Metodele de Lucru Inrrebuintate

XVIU-55

rioare profilul se lateste in laturi ~i in jos, treptat, pana se obtine sectiunea calotei. Susrinerea se face dupa caz, tinand seama de natura terenului, Urrneaza apoi executarea bolrii care se reazerna provizoriu pe traverse de 'lernn, de beton sau de beton armat asezate pe teren. Cand bolta este terminata se incepe executarea excavatiei pentru picioarele drepte ale tunelului.

~.\tiit excavatia cat si subzidirea picioarelor drepte se face p"fii~ii verticale de l~limi variabile, dupa natura tere-iufui, Fi.~iile zi<iite .,au nezidite altemea>A. intre el~ pentru c~ bolta sa nu ramanil. nc,u~linuta pe suprafal4 mare. Legarea tntre zidaria picioarelor drepte ~l a boltii trebue facut.'i cu rnulta atentie prin !Jnpanare provizorie eu pene metalice,

c) METODA EXCAVARlJ DupA PERIMETifL'L SECTIUNII

Se deschide dintr'odatii intregul profiI transversal al tunelului, folosind sprijinirea longitudinalU pe zone de 3 ... 8 m lungime. Jugurile sustinerii se proptesc la un capat pe bolta tunelului portiunii executate anterior si la celalalt capat pe dispozitivul de inaintare sau pe teren. Inainte de a se incepe saparea unci noi zone, trebue sa sc termine zidaria zonei preccdente. Dupa aceea pot fi asezate pe zona urrnatoarc grinzile de coroana la galeria superioara 5i pe rnasura latirii excavatiei, jugurife urmatoare la distante de 1,0 ... 1,5 m. Din aceasta cauza in aceeasi sectiune J1U pot lucra si rninerii ~i zidarii, astfel Incat este nevoie de eel putin doua zone de lucru. Suprafata dispozitivului de inaintare (a pieptarului) trebue s[\ lie asigurata in intregime, irnpingerea bind transrnisa la partea infcrioara prin proptele inclinate. Metoda permite zidirea de jos in sus ~i 0 usoara potrivire a zidariei la presiunea terenului, prin rnodificarea nurnarului jugurilor ~i a lungirnii zonelor de lucru (fig. 108); ea cere tnsa un suplirnent de sapiHura de grosimea grinzilor a ciiror indepartarc ulterioara se izbeste de oarecarc greutati, Intrucat raman gauri neurnplute intre bolta ~i teren, aceasta metoda nu poate fi folosita in conditii bune decal in terenuri fara impingeti prea mari ~i care nu au prea multa apa,

d) METODA MIEZULUI DE SPRIJIN

~ $1Jl:J

8 0)

8 b)

Fig. 108. Metoda excavarii rlupa perirnetrul secliunii: a - sectiune transversala ; IJ - sectiune longitudinal!.

Numerele reprezinra successunea operatiilor,

Operatiilc se succed asa cum arata fig. 109. Miezul de parnant ramane pana la sfars: ~j serveste la sustinerea proptelelor (stenderilor),

a

Fig. 109. Metoda (It

miczulul de spr ijin : r.,-

Q"- sccjiune transver- ~ J ~

oall; b _ sectiune -

longitudin.l~. N ume- r 2

Ide reprezinul succe-

siunea operatiilor. ~ 'I

a

I

_______ ...l

- ,

----------~--

I .5 I

__ -L_- ...... """"'.....l

b)

I

profile

lnconveniente : spatii de lucru inguste, din care cauza nu se recomanda decat lu mari sau Ia restabilirea surpiiturilor locale.

e) METODA ROMINEASCA

Cu ocazia cxccutarii unui tunel in teren slab, a trebuit sa se recurga la procedee de constructic spcciale, spre a se putea face fata situatiei. Terenul dadea impingeri lateralc rnari, iar lipsa radierului la prime le inele a inlesnit tasari mad la zidurile drepte.

XVI.II ····-:\6

TlLlWJc

Metoda cornporta ciuci fa:« lie lucru ~i anurne (fig. I iO):

Faza f-a se refera la galeria inferioan; (de inaintare), care sc executa Ia fd ca la metoda profilului cornplect deschis.

I I , .'t V
"'-+'-. a b
/' /"0""
I " /' ~\
i I . \
! 0 i :Qt
, 1 ,'- " 1
, i , I
, , L_ r,. . _J
1, ______ __J f[~";~

, ,

, .

, ,

, .

, ,

I . ,

.~.. - ~

,I :

_ _.,___;, -. ' -~,11._._;

~'" . .J_J

, '

r - -' j

i~:

I~'

Ldo:±L;

Fig. 110. Metoda de lucru rornaneasca ~

- galeriu inferio,arJ de inalntare ; If·" galerie inferioara si superioara : (] detaliul cofrajelor pentru

elernentele de radier i /J. element de (~dierde beton armat guta tu rnat ; ill element de radier d

bt::t~~ arrnat gala servl~d PCl,ltTU ~,?rijimr~ Iernnariei ce sustine ~hi:l.tajul in curs de cxccujic ; IV a ~ .ihatajul cornplect gata incluziv poruunea dintre elementele de radier : IV n ... radier general tu;nat Intre elernentele de radier de beton anna~; V t~. ·_r~dj~r general turnat intr~ elemcntele de radier de beton

arrnat ; J' b zidd ria inclului cornplect terrrunata.

~'aza _a II-a ~~lrrind<:: execurarca unor lamcle de bcion arrnut , care 51: inglobeaza In rarllerull~e1l1lul ~I pe cart' se reazcrna tcrmcle de sustinerc ale intregii sprijiniri de lernnarie a inelului.

. _ Faza _II ~1I-a. Galeria superioara sc largcste ~i sc adancest« puna sc uneste cu galeria

mtenoara, In a~da~1 mod en la metoda profilului complcct deschis .

F'az~ a ry-a cuprinde cxca~_a\ia totala a inclului, Intreaga sus!i'ncrc de Iernnarie s<: rcazerna pe fermele, care sunt Fixate in larnelelc de bcton urrnat.

Faza a V-«. Se continua e.x~<:ulareil zidariilor dUP;-1 metoda profilului cornplcct deschis, »rnplectarea radierului sc face cu beton sirnplu.

1{':lu~.tlltele obtmute ~i~. fost foar te bunco e le fiind in fum .. 1ie ~i de modul de executie a l flecarui inel, Metoda .. ~ .. -re un tUll~l de lucru mal tndelungur 'ioi este mai scurnpd, in schimb c!a rezultate "S~gure in tcrenur'i slabe,

f) ,\1 ETODA S(,[·Tt LL I

Metoda scutului sc iutrcbui rueuza ia tunelc in tcrcn urj moi, t'ara (fig. Ill) sau cu aer

.I! _ ~omf1rill1~11 (fig. II':!), dUIXl cantitatea de apa. Accst sistern Ioloseste '::1 pieptar un scut metalic cu deschizaturi de

Fig. l ll . Metoda scutului Il.rli uer compr-irnut in t~n·lluri sfabe,

.Flt,:_ l ! ~~. Metoca scutului cu aer comprirnru in terenur i sJabe; A, R _. cumcre de IUCTU ~ SJ' S:.)_ •. sasuri.

Metodele de lucru intrebuinjatc

XVIJl- 57

lueru, care, ell muchiile sale cilindricc ~i ascutite, taie terenui care trcbue strabatut , Scutul estc impins prin prese asezate pe perimetrul sau, Diametrii scutului au crescut <:ontinuu, numarul preselor [ntrebuintate rnarindu-se in consecinta. Astfel, Ia un scut cu diametru de 9,14 m s'au lntrebuinjat 40 prese. Seutul este mult intrcbuintat la tunelele sub apa ~i acolo unde tunelele.Ja mici adancimi, trebue sa tnaintezc asa ca sa provoace tasari de teren cat mai rnici, cum este cazul metropolitanelor sub strazi sau sub terenuri cladite.

Metoda scutului a fost mereu trnbunatatira ~i ea este astazi pcrfectionata- mai ales de !Chni<:ienii sovietici, cu oeazia construirii rnetropolitanului din Moscova.

A

I :

,j.Jl

Fig. 113. Partile componente ale unui scut : . . .

A ..- . .,I!qiunc longitudinalii ; B -- sectiune rransversala ; C - schema scutulur pentru ..,:t.l,lile

metropolitanuiui din Moscova ; D _. tubing.

1- mbingur i montate ; 2 ~ locul unde se monteaza inelul format din tubinguri : 3 .. nreiele hidraulice pernru denlasarca scutului : 4·~ cuFtul scutului ; 5 ._. despart~!ura oril~~ta_Lfi; (). fr~:mtu] de atac ; 7 _ platforma rulanta ; <:i ... in v elisul scytul~.I1: 9 ... de~pi\rtltura _\"ert!&;:~la; Jf) .... _ diafragrna orizootllHi: 1, .... prese pentru sapare ; 12 - parghle; 13··· prlLlderea parghiei : 1,/ . mana erecto-

rului ; J 5' - caput eroctoruLui ~ 16 - - laga rut

I. Avantajeie principale ale scutului:

_ inlocueste sustinerile puternice de lernn care reduc sectiunea de lucru a tunelului

!'ami la 50 <Yo; .

_ da posibilitatea oamenilor sa lucreze intr'un spatiu suficicnt ;

_ micsoreaza- pana la eliminare, diferitcle tasari inevitabile la sustinerile eu lemnarie : _ auihiland tasarile, se poate construi metropolitanul pe sub cladiri, Ja distanta mica,

f,ir<i pericol ea se vor produce crapaturi in constructiile dela suprafata.

2. Alciituirea scutului, Scutul este un cilindru metalic, care cuprinde intreaga sectiune

~l tunelului (fig. 1 J 3).

XVIII -58

Tanele ~ Executarea tunelelor

EI este format:

- dintr 'o camera de lucru (a) limitata lateral de cutitul scutului ; cutitul taie pam&ntul cand scutul inainteaza :

- dintr'un corp principal cilindric (b), care contine instalatiile necesare de lucru;

- din camera preselor (c). Aeeasta este !imitatii lateral de un tub care are 0 parte

fixata de scut, iar cealalta parte reazema pe imbracamintea tuneluJui executat. Tubul are aceeasi sectiune ea ~i corpul b.

Intre Iungirnea totala a scutului (L) ~i intre diarnetrul lui exterior (D), practica a aratat di trebue sa existe un raport :

K = b_ ~ .. 0,75, D

pcntru ca scutul sa poata fi usor manevrat dupa traieetoria axei.

3. Modu! de lucru obisnuit, Pentru ca scutul sa se poata deplasa inainte, trebue sa se execute concomitent atat sapatura in camera cutitului cat ~i pregatirea preselor in camera rezervata lor. Cand deplasarea scutului cste cornplect pregatita, presele hidraulice intra in functiunc. Chesonul este impins inainte eu 0 lungime egala cu lungimea cursei pistonului. Pcntru ca scutul sa se poata deplasa, trebue ca presele hidraulice sa invinga toata rezistenta acestuia. Aceasta rezistenta este data de:

- frecarea suprafe[ei exterioare laterale totale a scutului ;

- Irecarea suprafetei interioarc a tubului rnctalic care face legatura intre seut ~i zi-

darie deja fata cxterioara a acesteia ;

- rezistentelc locale ale tercnului rata de actiunea cutitului.

Cu moduI de distributie al preselor hidrauhce se poate conduce scutul la sranga sau Ia dreapta, in sus sau in jos, d upa cum cere axa tunelu lui. Dupa deplasarea scutului se 'SCot presele si sc lasa locul tiber pentru constructia lnelului. Aceasta se realizeazd cu blocuri de beton sau cutii de beton arrnat sau metallce. La metropolitanul din Moscova se intrebuinjeaza cutii din fontil. numite 'tubinguri lI, care sunt manevrate la locul lor cu ajutorul ercctcarelor, Ineleie se impermeablllzeaza Ia rosturue tubingurrlor cu plumb ~i cimenr.

4. Modul de Iucru eu aer compeimat. Cand tune lui se executa intr'un teren acvifer, intrebuintarea aerului cornprirnat se impune , In acest caz scutul se chesoneaza,

El prirneste niste pereti transversali prevazuti CLl usi etanse, care corespund cu nisre camere speciale transformate in sasuri. Peretii transversali ajuta ~i Ja consolidarea scutului. Efectuarea lucrului se face dupa aceleasi normc ca la chesonul cu aer comprirnat.

5. Diferite forme de scut, Sectiunea transversals a scutuJui poate avea diferite forme. care sunt in Iegatura cu scopul pentru care se construeste tunelul. Astfel, forma trans»ersala a scut ului poate fi :

- cu contur lnchis ; circular, eliptic, dreptunghiular sau de alta forma;

- cu contur deschis (semiscut) : semicircular, sernicliptic, dreptunghiular, etc.

Se recornanda sectiuni circulare pentru a nu inregistra rasuciri ale scutului ill timpul inaintar ii,

Scutul ermelic V. L. M. I (sistem Ing. v. L. Macovscli) este un seut ennetic, care se intrebuinteaza eu sucres la ex~uta rea tunele10r de_ mali adancimi. unde se intalnesc prcsiuni mari de plmiinr :;;i hldroSLalice, fert,;nuri1e fil nd in special ne'Stabl te.

Cu acest scut Se poatc merge la adancimj mai maTi de 40 ffi, deoarece sistemul exclude intrebuinlarea aeruiui (':omprirnat.

6. SeuturiJe mecanizate. Intrebuinlarea scuturilor la excavalia tuneleJor, cu toale instalaliile moderne, cu care se inzcstreaza acest dispozitiv azi, nu rezolva eomplect rr,ecanizarea sapaturiJor. N.lzuinta de a perfectiona aceasta mecanizare a perforarii tuncleJor ~i-a gasit expresia intr'o serie de cxcavatoare speCiale, care se ataseaza scutului si-J

compJecteaza. ' .

Dintre scuturile mecanizate studia1e. cele maj re-u~~te sunt urmatoarele:

Scutul menU1lzat ... istem Yarganov. Cu,itul la acest scut este format din bare in cruce. care prin rotire Laie pimantuJ. Po aCeste bare sunl mantat. 0 .. rie de dinti, discuri. culite ~i 0 .. rie de dispo2itive de sdrobire pentru wrenurile tari.

Sell/IIJ mC!caniz.at sislem Volcov arc dispozitjvul de excavat in forma concava. Aceas1a dii posibHi1atea C.l in timpul perforiirii scutul sa se poatii centra.

Metodele de luau inrrebuintare

XVlll-- 59

g) METODA EXECUTARII LA ZI

Aceasta metoda se intrebuinfeaza obisnuit la eon~tructia metropoHta~elor, c~ndim. arile locale permit. Astfel, la metropol1tanul dID Mosco~a .a ~os~ Intre~~ntat ell pre~~ Deasemenea, Ja eel dela Berlin la care s'a facut 0 g:oapa at c~rel pereu s. all co~!~fidai prin grinzi :r 26, asezate la distante de circa 2 m, fiind fixate tntre ele pnn calaje

ruternice (fig. 114). ' . I tunde

Grinzile J: ale peretilor, sit.uati fata i_n f~tii: au_ fost .pr?ptlte prin emne ro .

Tunelul s'a putut executa folosind aceasta sapatura. Grinzile ::t au putut fi scoase ~i

intrcbuintatc din nou.

a bit' 1 I i este coborit printr' un sistem de secare, astfel

Daca tunelul este asezat in stratul de ap su leran ':" ve u ;pe b na izolare (fig. 115). Procedeul

.ncat, chiar in acest cu. tunelul sa poa~ fi executat Intr un me IU uscat cu 0 u 0 rA in tiro u1 construcjiei

-ooate fi intrebuin",t chiar In strAzile cu cITCUla]le mtensa; in acest caz groapa se ac pe P

··u 0 podea de lemn pentru a pernute circulatia pe strad~. . f d 1 raultIi sA aiba imperrneabili~ pr<>ce?eul a fest folosit cUI,.~uccesl ~i lab'teU~~~;es~ubpoaIt:· J~~t~~i~.uWr'fn~~u~~i; de abatere se desparte 0 por-

o rte ~ufiClentl pentru ca mve w ape or su

"~. I 14.} Sustiner! cu olellaminal :1:.

Flg. 115, coborirea ntvelului apei prin secare in terenuri acvitere. J'"

•• tlI. it . clara vaselor ~l pe care se abate apa. Din portiunea de albie ra-

.umc din albic. suficlenil pent~u a pe=: ~~~~ali~ tune1ului cu ajutorul batardourilor. Dupa coborirea apelor ,,",ii, apa se pompeaz ~I apoi so ex _ . . d t I La capatul liber al tunelului se face un -ubterane, se scoate silpallura nteeesara ~n11ve"li~x:=p~tiiD~~i~uI~~e1~1 ~~t~ ·terminal se dii circula'[ia vaselor pe albia·

ill;!; de abatere transversa. pen ru a nu i:\ a • Jo"W

"TtiaU, . • . . , di d b tore prezintii totdeauna primejdia unei navAliri de

Intrucdt inchiderea unei gropi adaocl pontr un g e a a III in aer Iiber pe fundal albiei, la adaposnn

I ~1a. trebue s1t se scurteze acest ump periculos. Pentru aceag~ s~ execu •

,~igurilor, un acoperis impermeabil, bine eransat lao ~xtretnl~", ~,.ar~ <I rezemc pe batardouri ~i 511 se inljnda peste marginile gr0p_l1 pana irucolo de maluri. Dupa aceasta. digurile pot Ii indepartate ~1 tunelul ~\late fi cxecutat sub acoperi~ ~i la uscat. intre batard,?url dupa .' ,borirea nivclului apel,?r sublerano. Acopen~ul ~e protectle ~rve~~ ln~ori flumal La acop.enTea gropu de execulle ~l este alcltmt de

·'lccpUI ca acoperi~ aJ tunelului (fig. 116). .

Dad liitimea navigabila a albiei nu trebue ingu~i~t[L prin constructia de diguri, acaperi~ul de pro_t~cfle fluate Ii cobarit in apu. In acest scop fundul .alble.! se ~urata in prealabil. Pentru rez~m_area acoper~~ulUl d~ proteqie ~i inchiderea lui ermet!ca, se bat ~oua rindu~l Je batardouri metalice ~i se taie sub apa pnn scafandrl.

Fig. 116. Cobotirea nivelului ape"· prin secare la apele curgatoare.

La unele tunele ~i poduri, acoperi~uI de proteepe a _fost tacut ,t;n grinzi eu .abrel. metalice, care au fost coborlte ~ beto'!at.

\'ub apa. In prealabil s' au instalat ~i Icvile pentru cobort ~ 'la

:livelului apolor subteran.. La ad.Apostul ace.tui !,-"open~ s a sapat groapa,. pormnd t!~ nificultatile ,'au ivit Ja impermeabilizarea acopen$ulUI tunelulw care nu a reU$lt cum tre .a.

maluri.

XVJlI

flO

T unelc -_ Lxecutarea tuneleL,)f

h) METODA CBESOANELOR VERTICALE

Metoda ehesoanelor verticale consn; i bori

. Daca tunelul este de mica lungime ~ ~ o~re? ~e ,por!il!lIi d';! tunel prefabricate, m prealabij, La construc(ia unui tunel 's~~au~ ,co ,on~ 10 Intreglme Intr 'un pn~ excavar voborita In portiuni separate Ace t C. rau .. jurnatatea supcfloani a tunelului a fost

.' ,S ea au ost Imbinate cu ajutorul scafandrilor ~i, la ada-

~ I- 8,00-- l?ostul acoperisuluj format,

<::i:j t?IOSlfld aerul comprimaL

s au executat cclelalte parti ale tunelulut. Coborirea de portiun] de tunc! gata executa te s:a efet.:tuat ~i la construcna rnetropolitanjj; !ui din ~oscova, acolo unde mtrebumtarea sistcmului de construqie obisnuit provoca greutaj] foarte man,

057'--~ 6,57 _ __J

'I I

In ,!ell~raI, dad! in cazul mari-

Fig, [17, Coborirea p~ porliuni de tunel gara cxe<:utat. lor adancun, de apa aerul com.

I . pnmat. ~l digurile de abatere

p uure .por\iuni de tunel prefabricate ~ se coboa a I ',m mal pot servi, se aduc prin

cu soatandn, Daea este necesar construc!'a 'hr a lecul hotlirit, imbinarea sub ap!!. filca"ndu.se [ 50 im raca apor cu beton (fig. 117),

• i) METODA CONGELARII ARTIFKIALE

Aceasta metoda Se aplica in terenurile ' ' .

at at pentru executarea excavaliilor verticale c~!tbe, 1mb\bate ~u apii ~i este eficace

Aceasta metod'l a fost aplicata la 't a .~I a ce Or ortzontale.

i b·b,t· c u cons ructra de tunele ,. 'b' .

m .1 a e cu apa. Ea a luat insa 0 desvoit d ' . ," ,~arc stra at nlSlpuri

politanului din Moscova unde a fost • are cosebita c,u ocazra construirii metro-

verticals ~i a celor inclin~te. Aceastii ~~ Jfeclal aplicata la. st,rapungerea pUlurilor In cazul piimiinturilor fluidificate. e 0 a constltue eel mal slgur mijloc de iuptii

• j) METODA SILICALlZARII SAL' ])J,; SOLIDIFICARF: CHI'I<11C\

Aeeasta metoda consta tn pomparea in .- '. .- ..".

ii eJorura de caleiu), din a caror react' pamantda doua ~ol~tl,l chlmlce (silicat de potasiu Ie se pro uce 0 mtanre a terenurilor acvifere.

I. GREUTATI IN CONSTRUCPA TUNELELOR

. a) EFECTUL PRESIUNILOR MARl

Descn~;ea me~odelo_r de lucru, aroltate la subca itol '

n~r~ale" ca~d nu mtervln presiuni simetrice ~i in s PI dY,1 H, a presupus numal cazuri

crapatun dlferite ~i chiar priibu~iri. ,peCla lSlmetflce man, care sa provo ace

Impmgerile disimetrice provoaca efo t' . , ,

sustmere, daca tunelul este in constructi: u:~:r.l~ClP~.!e. supll~entare in lemnaria de Cando aceste eforturi sunt pre a mari se modill " I ~l ane, da~a tunelul este construil. mergand panii la giisirea unei for~e de bOlt~a.prf luI, lllelulUl respectiv in consecinp.

Cripaturile Ia uo ioel de tunel pot fi. t ~ Inc mata cu na~ten denivelate.

.CraJ]dIUTile transver)'ale, care se datar· ransve~sale_, IOllg,ltudinale sa~ nereiuJate.

perlCwoa5O, Spre deo5Obire de eele dela esc tasllrilor In"l!ale ale fundallllor unui inel in lu ul tunel .

fie ~r<lpaluril~ longitudinal~.sunt eele maif~~~~:~,nl~~~": au tendinla de ~ d.eplasa ~ raslu"::~U~!~'~~I~~ iDegare,cfi.,~in O~~j:;&o:rlVlte a secliunii !""!"Iului: fie din c~u":a u~:~~r.:'i I~:l'::: 1est~1 ~e mario Ele s~ produc

Crapdturile neregulale :u~;~tarea. sal~lel de placr~ in Spatele zidariei. un aI,e, care pernme tas;lti

Penlro a cunoa~te mlI il e mal pencuIoase, ele indicand prezenta u 'p .

/Dllrtori de gips pe craS;ltuer,care trebue slI. 50 is, crapaturile aParo!e 50 PU'!,O~U~'o~ In.~ren.ul Inconjur!tor.

Sur Ari! . I Jo I. ",a .. e prw punerea unor

P ,e loe"_ r sa~ a unor paTliuni de tunel ,_ .., , ,

""t;'te ~u In.uficlent dlmensionale. Ele pot holli.ri P~OylO din cauza Unel spnjmm gre~it concepute neglijem e mu t Slncat, este de yazut daca tunelul nu (rebue upa e<;'.!tSOaITta tunelul'!i, deoarece dad echilibrui terenUIu.i:'te·

r~Sl ce pUlm partial. e

(j reutat] in construcriu tunelelor

XVlIl-· 61

h) INFILTRATlILE MAR! DE APA

lnfiltratiile de apa inrnoaic terenul inconjurator provocand astfel presiuni mari asupra slls\inerilor de lcmnarie, Mai ales la terenurile argiloase, infiltratiile de apa sunt foar te pcriculoase, ele impunand 0 revizuirc continua a cadrelor de sustinere. De multe ori, cu Wale masurile luate se inregistreaza surpari, care ingreuneaza lucrul, prelungind timpul d ~ cxecutie asa cum se vede in exemplele de mai jos,

L La constructia tunelului T elin, patru izvoare au dat lmpreuna cu infiltratnle din zona imediat lnvecinata un debit de circa 16 lis.

2, In tirnpui executarii tunelului Sirnplon s'au jntalnit puternice izvoare de apl, ajungandu.5O la un moment Jot la un debit al apelor de infiltratie de l15 I/s. Aceasta abundeata a apelor de infiltrajie a fo rjat ~i consiructia celei de a doua galerii de inaintare, intrebuintatl pentru evacuarea apelor ~i transportul materialelor, Mai tArziu, aceasta galerie a servit la constructia celui de al doilea tunel Sirnplon,

3. In tunelul Mont Medi s'au produs prllbu~iri din cauza infiltrat.iilor de apl. Tuneful strllbate un masiv muntos de calcar ~i marne, este construir pentru cale feralli. dubl!!. ~i are 0 Jungime de 800 m, Deoareee In timpul consaructici au aparut ape subterane in cantitate mare, s'a executat 0 galerie lateralli. pentru drenaj. M~rile de tcren la aceasta galerie marindu-se, ea s'a umplut cu piatra, Pentru a se putea continua lucrarea, s'a execusar on siatem intreg de drenuri, Pe portiunea tunelului terrninar s'au observat deformari in zidar~i si infiltrajii puternice de ap1l, In curand s'a produs 0 prabusire a tunelului pe 12 m, dar IIU acolo unde infiltratiile erau rnal man, ci acolo unde zidAria era uscata, Dupa inlaturarea pamanlului si executarea sustinerilor speeiale, s'au produs alte infiltratii neasteptate a ape lor subrerane, care au strjcat sprijinirea ~i au provocat aWl. prabusire, Inchizand tunelul pe circa 39 m lungime, Strapungerea acestei prabusiri prinrr 'o galerie a cerut 47 de zile de lucru,

4, Greutatile de lnvins la construcjia lunelului Mont d'Or din cauza infiltratiilcr de ap', Acest tunel, In hmgirne de 6090 m, strabare un teren variabil ~i anume : stanc~ apoi marna in strate de pia(r' calcaroasa, etc, MarneJe in prezenta apei se transformau Intr'o masa lichefiabila, care provoca presiuni rnari, In timpul strapungerii terenului stances, construcua a a vut de invins greutlili mari, Dar pe masur!!. co 50 Inainta tn terenurile slabe cu infilrraui rnari, lucrarea s'a ingreunat simntor, Debitul infillrallilor a ajuns in timpu\ topin; zape.zilor la circa 60 1/ s, Cand inalntarea galeriei a ajuns la 0 vinl de pamant galben, care astupa un izvor puternic, a nliv~ lit In galerie u n suvoi cu un debit de Circa 3000 I/s, care a crescut panl 18 5000 lis. antrenArul pinii la circa 17 000 m' de pamant ~i stricind toate sustinerile din gal.tic, Dupa cateva ziJe debitul a scilzut ~i s'au putur incepe lucrldle de consolidate ~i armare '),

c) EMANATIILE ])E GAZE NATURALE IN CANTIT).TI MARt

Cu ocazia striipungerii unui tunel se gusesc de multe ori gaze subterane viitamatoare.

Fie pot avea 0 infiuenta dauniitoare asupra organismului omenesc, asupra zidiiriilor, a instalatiilor feroviare, etc. Cel mai riispandit este gazu/ metan (CH4), care apare mai ales in stratele petrolifere, carbonifere ~i bituminoase. Deasemenea el este produs ~i de des(ompunerea hidrocarburilor ~i a ramii~itelor vegetale, Metanul fiind w;;or se striinge in rcgiunea superioari a excavatiei. EI nu este toxic, In contact cu aerul devine primejdios, dand loc la explozii ~i incendii. La constructia tunelului Suram s'au intampinat grcutati mari din cauza emanatiilor dese de gaz metan.

In regjunile cu gaz metan, minerii se fo!o5Osc de iampa de .iguranld Dary, numitl $1 tampa de control. Emanatii puternice de gaz metan s'au Intli.lnit Ia cons(ruc(ia tunelelor: Rican, Bosruc ~i Apenini, precum ~I la tunelul conductei d. apa a ora~ulu.i San Francisco.

d) TEMPERATURILE MARl

Acestea nu sunt i'lTo~gistrate decat la tunelele lungi. Muncitorul poate suporta 0 temperatura panii la + 50 cC in aer uscat, dar in aer umed chiar ~i o temperatura de +40°C este prea mare. Pentru aceasta, in cazul temperaturilor mari se intrebuinteaza 0 racire artificialii a rocelor.

Tabela 17. Tempcraturi illtilnite la stn\pung(trea unOT tunele

Tabela 17 indica cele rna; mari tero· peraturi IntAlnite pana ari la str!!.pungerea tunelelor,

Nr, 'I ' -"-I' ~~n~:~~;:'!'! Te'!'p. maxima

Denumlr~a tunelului lun.lului III lunel

Ucr:'jl Simplon , .... ' .. '.1 ~7~6 I [0:1'4

2 St. Gothard . . , , . 1706 I 35

3 . Mont Ceni. , . . . . 1654 30,1

4 I LOtschberg ..,.." 1560 34,2

:) Ml-ico'i!jchi V. L.~ Tunele. Editura pentTu construc\H feroviare, Moscova, 1948.

XVIU- 62

Tanele - Executarea tunelelor

Pentru a reduce temperaturi!c I .

metode. care in parte au ' ,a temperatuTJ sUportabi1e sau t ,

In special s 'a intrebu' rteUt~lt. dand posibilitatca sii se exe~ute J lntrebulIltat diferite

. m a ventilatia ~i apa I ucrarea

In unele cazur! s'au in' , rere !'U vertzata. .

s'au intiilnit izvoa:e care ,reg]st~at tzvoare fierbinti care all TOV .

• au atms temperatura de 55 "C P neat man neafunsurj Astf.1 la tu I IS'

. ne u Implon

J. YENTILATIA TUNELELQR IN TIMP

P' , ' UL EXCAVATffiI

rln ventllatie se urmareste sa s ' ", '

neCesar muncltorilor din interio- e Introducil, 10 trmp util, cantitiiti de '

, Aceasta ventilatie se obtine rr " aer proa~pat.

bilesie 0 ventiJalie' naturalii, g eu pana la strapungerea galcrici directoa ,,' d

Urmator;i factori con ' , . ~ reo ca n se sta-

.ardere intemll' 3) iluIl11ll' atreflbue 181< vuxerea aerului din tsmet ; I) g I

T \. , • a cu ampi d bid • . aze e rezultat I ..

, ! 0 ~ acesr] factori COntribue fa....ad e car I,; 4), putrezirea sprijinirilo d { a explozlI; 2) locomotivele C

era oxidul de carbon. erea canUta\u de o~igen din aer 1 dr 7 e~n; 5) aeruj expirar de oam ~

p U In mteTlorul tunel I . , em,

, cntru executarea luc a 'I ' u UI, sponnd In spe-

Interior cantitatea d r n Or In bune conditii trebue sa '

Sporirea tempera~u~7r t~e~~~:r: pr/cum ~i 0 temperat~rii DS~r~~ftJe ~uncitorilor din

cu aerul; 2) de ciUdura d ,~lOru tuneletor este provocau d ' ucru,

de eXPJozii; 4) de ciiJdura ~aJa,ta ,de apele izvoarejo- fierbjn~i' ~). J) contacru] rocejo-

5) de caldura degajata d egajata, de arderile locomotive!or si ~ "I e calldura , degajata

Du ~ , , e oamern, ¥ mij oacc or de .Iumina!'

P liormeIe soVlenC'e vent".' . \

lot volumu] golului e,cavaiiei i~/ra in mteriorul tunel.lor trebue s~ as; ,

:n aerul a!mosferic. propo'rtia es,:::~nuJu~ de a~"d carbonic sii nu fie .!~re 0 cantitate .de oxigen de 20% din

/ C":2ul cand in e"cavalie apare el I % oXIgen ~i 0,04 acid carbonic mare de 0,5 %.

an[ltatea de aer rnl . a gazu meran, proportia lui b'

Daca rocele degajii g~;.,rn va ~.ec';,sara pentru un om este de I ~u ~~elmue sa depa~easca I x.

rnetan, wmatoare. canlitatea se spo l ,m.

Deaseme reste a 2 10' i min si la 3 m'l . .

Sa se a iun nea, la .IOCutHe unde se intrebuin ea' nun, rn cal cit apare gnu!

~n llitr~ad~a b~o~:~u~ee :z.:ta}~~o;,a~O? de lo,~f %~pIoz'b,]e, cantitatea de aer necesara este stahilita astfeI ca rteza Curentului de aer in t I In exploz,e este echivalent cu 10 r' ,

une nu trebue Sa depa~eascii 6 mjs, un oxid de carbon,

, , a) VENTlLAnA NATURAL i.

Yen~lla~la natura]a este 'b'!". '

-cand s'a t" POSI I a.

_ ca d s tapuns ga!eria directoa-e:

Gradlln] dSeuflaterel' x.ecutate put uri de sonda' J'

str te t pentru aerisirc,

_ dif ~ es e In functie de .

I erenta de myel a I ' .

- diferenta de tern pur:ct~ or de mtrare in tunel:

, , f peratura Iiltre t' " '

-:- rntenSltate<l vanturiJor, ex enor ~I Interior;

.VltezQ ('urenrurui de SeT s b .

tun, Se :stabile-';ite cu for~ul~; Ulftuent.a greut.a1ii cOloan~:i de aer datorita d~ft:r .

entcl de nive) .del a lhtrarj ~au pu-

,= I, 211'" H(I -_ t,)

I '

Vileza [m Is]: 1 + 'I,

t:~~~%alia f~vita!iei [9,81 mi.]; ina1timea c:I~~~~~ ~e dilatare aJ aeruJui;

intre un PUt o;:i intraer" a' ef, egaUi (;u difen::nla de nivel intre

t - tern v c:oteJe lntrarilOr .

peratura aerulu:j la intrarea ft in tunel sau

If) - temperatura aerul .] _ in .amonte sau la put.

W a lntrarea din aval. .

in care; I-' este ,.

'" H-

'. , b) VENTILATIA AR11FJ '

, EXlsta trel sisteme de vent" , . . ClALA

;~t~~1~c:o~e~~a:~~ interiorulli:~:el~~I~tl:n~~~~e/f~orp' care difera dupa modul Cum sc

, acestor doua sistem~, ' nn pompare: 2) prin aspiratie;

f

}

Tennica securit!tii rnuncii

XVIIl- 63

Cantitatea de Ker care trebue introdllBi ill tulle! flI.ra tntrerupere se .tabil~te astfel ; Peniru oamenl :

Q.= N '1,5 m'/min.

Pentru diluarea oxidulul de carbon:

Q, = _~w __ , [m'/min), 0,00461

III care: m este greutatea explozibilului aIS, in kg;

'" - cantitatea de oxid de carbon degajat de 1 kg de exploziv ;

1 = 30 min - durata timpului de ventilatie a locului de atac.

Se adauga la cantitatea total" pierderile datortte =tan~eitli\ii conductelor, care variaza dela 20 ,.. 70~~, Consumul total de au pe secunda va fi deci :

Q = (J'_ ±_(?3 ~ [m'/s], 60

in care ~ reprezjnta pierderile admise in procente (dela 20 ... 70 %).

K. EVACUAREA APELQR DIN EXCAVATIE

La tunelele care au panta spre portal, evacuarea apelor se face prin rigole situate in rnijlocul sau in partite la terale ale galeriei.

Aceste rigole se acopera cu 0 pardoseala de dulapi pentru a nu se astupa ~i pentru a nu produce greutati la circulatia prin galerie,

Mult mai cornplicata estc evacuarea apelor din portiunile orizontale ale tunelului sau cu rarupe spre iesirea tunelului,

In aceste cazuri, excavatia se imparte in tronsoane in limitele carora se executa rigole cu pante spre iesirea tunelului. Apele se scurg prin rigole in puturile executate in acest sens, Apele din puturi se pompeaza in rigole cu pompe de mana in cazul debitelor mici,

In caz ciI exist! posib;Jitlip sa 'nt!lnim izvoare sau panze de apa puternice, se ia u mburi speciale de evacuarea lor. in acest cal se folosesc pompe centrifuge actionate electric sau eu aer comprimat ..

Ceje mai indicate sunt pompele submersibile Cit aer comprimat, care intra in functiune automat la 0 anumita coloana de apa.

L ILUl\1IJ."!ATUL LUCRAruLQR DE TUNELE Iluminatul in tunele poate fi electric sau cu flacara,

AJte sisteme de iluminat nu sunt admise de protectia rnuncii. Iluminatul electric are urmatoarele avantaje:

0) este ncvatarnator pentru lucratori ~i nu viciaza aerul;

b) nu prezinta pericol in contact cu gazele explozibile ~i combustibile, In acest caz pericolul scurtcircuitelor trebue exclus cornplect ;

c) procura 0 ilurninare mai buna ~i spore~te securitatea muncitorilor marind prin aceasta productivitatea.

Conducte1c trebue sa fie bine izolate ~i instalatia se face pe izolatori.

Lampile ell acetileoa sunt celemaiintrebuinlatedintrelampileeuflacaril.Au!nsa defoctal ciI in contact cu gaze Ie explo,ibile ~i combu.tibile produc explozii ~i incendii,

In ca. d sunt emana\ii de gaz metan, se intrebuinteaz!iampa cu benzirtti Davy, care serve~te ~i la mi!.surarea :.vncentraliei de gaz metan.

M. TEHNICA SECURITATII ML'NCII

, R..::guiamentul de exploatare tehnicii a minelor se aplica ~i la lucrarile de tune1e; eJ flxeaza normele de baza privind intretinerea galeriilor, a liniilor, a instalatiilor, a ma~inilor, a sistemului de organizare a lucraciJor ~i obligatiile muncitorilor pentru ca funqionarea lucrarilor sa ou sufere ~i sa nu se produca accidente.

Executarea precisa, con~tienta ~i absoluta a regulamentului mai sus amintit, asigura condiliile necesare pentru cxploatarea justa a instalatiilor ~i a lucrului fara accidente, Regulamentul de cxploatare tehnica a minelor este obligatoriu pentru toti salarialii din lucriirile subterane,

a) Reguli principale privind tehnica securititii IDIlDCii. 1. In excavatiile sapate in roce, dupa deta~area bolovanilor de pe frontu! de lucru. se va monta armatura provizorie,

-XVIII - - 64

2. In roccle ncstabile arrnatura def'rnitivi] sc face In mod obligatoriu sub <prijinirn provizorii.

3. Inuinte de puscareu gaurilor de rnina din trontul de atac, t oti Iucrutori: trcbue se rctraga intrun Ioc udanostit.

Intoarcerea la lucru este permisa nurnai dupa complecta acrisire a acestuia de

vatarnatoare.

4. La fiecare loc de munca se va controla continutul metanului 51 ,I bioxidului de

5. Toate Iocuriic de munca trebue sa fie bine aerisite,

6. Metanul in arnestec eli aerul In proportie de 5 ._. 14~;, esre foarte ... ieoarece poate exploda.

7. La Iucrarile unde se produc eruanatii de gaz metan se interzicc luminarea rocuri deschise,

8. Daca continutul de gaz rnetan la locul de lucru este de 2 '\._ se interzice lucrul,

9. Cand proportia de bioxid de carbon este mai mare de 3 %, se produce Iesinarea muncitorilor,

10. Praful dauneaza s<1niHitii oamenilor ~i excavatiiie SI: umezesc prin stropire.

II. Praful de carbune in contact eu gazul melan poate prod uce explozii ~i ineendj] cu urmari catastrofale.

12. La puscarea gaurilor de mina sO:! produc gaze extrem de otravitoare, chiar la un continut infim de mic, oxidul de carbon ~i acid azotic, din aceasta cauza aerisirea este obligatorie.

13. Se interziee circulatia prin galerie far.1 lampn.

14. Cand in caierie sunt instalate linii de circuite electrice, ncizolate, sculele se vor purta in brute ~-i nu pe umar.

J 5. Dupa puscare, se examincaza cu atentic copturile (bucati desprinse), deasemenea se va observa daca nu au ramas incarcaturi neexplodate.

16. In timpul lucrului minerul este obligat sa ciocaneasca tavanul $i peretii pentru a nu exista pericol de desprindere a boiovanilor.

La sunete surde se iau masuri pentru scoaterea bucarii exfoliate.

17. Pocniturile sprijinirilor, aparitiu cr,ip,llurilor caderea bucatilor de rod din tavau

i ndica pcricol de surpare.

b) Cauzele surpiiriJor sunt :

I. Ncexccutarea reglementarii a sustinerilur.

2. Ncexecutareu la tirnp a rcparatiilor lucrarilor dc sustiner].

3. Sporirea brusca a presiunii rocelor.

4, Deplasarca stalpilor de sustinere la deracrea vagonelelm.

5. Putrelirea stiilpilor de sustineri;:.

6. Existenta unei falii in tavanul excavu!iei.

7. Existenfa unor incluziuni mario nclegute de roe;L tavanului.

8. Stratifiearea rocclor in cxcavatic.

c) Lucriiri de pl.I~care. Inainte de inCi'ir>:arca giiurjJ.'~ controlcaz.j :ldancimea gaurii

~! diametrul.

lnainte de pU5c:are, ~e strang wate unc1tele ~i instalaliile ~i se aCOpera bine in loc ad3postil. Pu~earea grlUrilor se face numai la scmnale ileusli.;;e date de artificicrul ~('f.

Primul semnal este de a..,ertizare. al doHea este preventiv, ill treilca :iemnal cste de dan'([ jnol/u[ $[ al patrult::a ,,.~mnal indjd1 term~nllrca p'iJ,riciirii.

Daea numarul de explozii este mai mie decat <:.1 gaurilor inciircatc, ie~ircil din adapost c,[e pcrmisa numai la 15 min dup~l ultima explozic.

[n acest, caz examinarca frontului sc face de e.itre arlitlcicrul singur.

Giiurile de min:l neexplodate se lichideaz,1 dup.j indicaliile organelor de supraveghere,

prin darea lInor gauri paralelc la 30 cm distanta.

Explodar.:a giiurilor cstc interzisii, daea galeria nu cste liber,l pentru circulatie. Inaintc ~i dupa pu~eare, artificierul estc obligat sa eontroleze eon\inutul de metan. Cand procentul de metiln Jepa~e~te I % se interzice pLl~carea>

Res.t:.tbiliri de runete (jistruse --- forme de distrugere

XVUI - h~

. ulameutul de ~iII:uraDta tehn lea oprelte _ "

~c~ il d mina de lnclircatura . "

J I dCSCHrcarea gaUIl OT e .... _ anrrilor din gauTa de nnna :

:!) perforarea sau _tragerea ::c;r:: gaura de mina TamaSa neexplod3t3 \13 1-) scoaterea capsei de~~nanlectTjci prin tragerea f'irelo r din gaura de tn1 ,

..4} scoaterea detonat?rJ or e e neexplodate- . " e redate artificlerulu~-

5) Iil.sarea gaurilor mcll~~~~s capsa sau substanja e.pl0Z1.bl1ii; ace'teal~%;~ dfn pfoprie jniliativa a mj"",u/ui, In caz ci se gase~te. un a";ea. lucrarllor de iichidare a gaUl't or neexp .,," •

5,' inlcrzice catesonc execut _ _ '. 1 sc face cu lampa de benzlJla cu situ,

- azelor viitarnatoare In rune '. '.

tI) Mas~rarea g id .' 1'1 buna stare de fllnC(lOnare cand .

) I' mpa se consi era I . .

( .a . rnbele site curate ~i [,Ira indoltUfI:

II are d . . f-" ." atun :

-t t sticla cste curata Sl aru crap . sura inclc de asbest etanse ;

- intr~ sticla ~i sita ii Intre stida. ~i rezervo~

J I 1 este 1n buna stare SI nu curge ;

..I; rczervoru .' ilac~rii' .

5) exista opritorul ~e ilmltare~ e a fitll~lui au 0 garnitura de piele, pentru etanseizarc ; ti) piuli~ele ~urubul~1l d: manevra_r or magnetic si este plumbuita :

~) Iampa este prevazuta eu un z~~ .' b '

~) aerul nu patrunde prin garUlt.ur1l~ d.e ;.s e:t:u aer comprimat asupra ei; daca nu Buna stare a lampii se c_ontroleaza prrn su are, "

.,-,". tinge Iarnpa este buna.. ",' cauzu a trei [eluri de lIe-

" , . ( ntul .:kCU1·; poate " e,

c) Utilizarea instalatiilor electrtce. .ure

,'idellle:

I) ek.:trocutan:a;

2) incendiul; _

3' lodarea gazului metan. '1 neizolati sau a instalatiilor si

! exp I I t cutarii apare in c'lL.ul conducion or

Pcneolu e ec IO , .... _

Itclor unde instalatia nu este ingrijua. .' vor rnontu pc stalpi de. 6 ... 7. m

une , . - 'd' te . orul tunel UtU! ~e • I I

Cublurile electnce .. tn _ex er r _ fi' ~ rinse de oamenil asezuti pe instu atu c.

ul.iltime si se va ingri ji .sa n~ poata a.

har,;eamcntele sau cladirite din exterior. a • la amant. _.

uneltele electrice .d~ lu:r~ ~rebu~ ;=~' ~~ mu~citori caliricati. inzestrati ClI matenalc I ntretinerea ~l revizia m~51m lor ~. ,

izolatoare, manusi ~i galo~1 de caucl~c._ . • a aleriei sau a Iocului de mUl_lca ....

f,l Incendiile se sting prm comp_lec,ta l~o~:J.n:; in gobservarea la limp a transp,ratlel Iron-

. d tlll r se prcmtampma prt

.It) Pericolul mun atU 0 -. ... - rin gaurile perforate.

rului dc lucru, a co~tu,~ilor, ~i a apartet'" aJ~lp~ricol pentru mUIleitori sau pentru lucrare

h) Diverse prescnMIl. Cand 5e cons a a . __

s.: anunta orga~ele de ~~pr~~~g~e~~, erfeda si disdplinii, pentru a. nu sc crela ramca.

In cal de accIdent se pastre~IZd. hm~li:. Pie din t~nd. daca exista mal multe. . Minerii trebuc sa cunoasea hme lei ~w'l de "XC8\"ltie f[lra uvizul medlculUl.

" dIn oeune v '-' . h"'ISe intcrzice consumarea a 1";-; 1 .. bl- ti sa foJoseasca du~unle sau al L

Dur:\ iqirca deJa lueru, mlnCfil Sllut olga,

V, REST AB[LlRI DE TUNELE DISTRUSE A. FORME DE IJlSTRUGERJ<:

_.' " . ,'. distrus un Ilumar ins.:rnna[ de l.UJl~k:

In timpuJ cdor doua nlzboa~c nlnJld!<l~t: " I~uformtllarca unor norme eorespunzatoart: in >pecial de calc ferata .. Restab!l:rca lor a (U~ ~

lliferitelor feluri de dlstrugen ).

ru~a Edi.turOJ OPED~ Hu~ure~~i. Editura pentru constru-Ctu fefO-

XVIII _-_ 66

TUJ):t'I.p - Rt:stabihri de fqnele distrust:

DistrugeriJe de t I

1)" . une e se efectueaza'

pnn atacurj aeriene in ca " . _

2) prin minare, cu ajutorul zun rare.~.! ~u ef~cte problematice' Pentru re~tabilirea unu! tunel Udn?ft cantJt,lrl man de material expioZiv

toate inform ('1 ' IS rus partial sau ttl .

program de l~d~~ c~e~e~are esuora lu~rarii. Cu ajut~r~I' ~:~~fe sa f ia, in primu] alelor de care este n in lcarSea mct.?~el de aplicat, a manii de r cu esc, se st~

D I evore. e hotaraste d - ucru neceSare SI

multee ~~nec~~~ ~~~:~i~~i, distrugerile la tu~~~ :~tfub;N~~u~~tl~ PP~~~~ZI°ri~l~au

. _ e ~I a unul sau

Or<lmea J"crarilor pentru r . . _

co. ~e caUta sa se execute ]ucr;:'ir~i~t~blhl"ea clT{"'ulap.:.'-i este Urmato.;Jrea' lIn necesar.i1 atat pentru ecesare pentru obtinere., uncl . ~ - ..

cazur, intrebuintand sus~:e~~f:re,a ·'Telor cat ~i pentru efect~a~~er;:ade1a un C?IP~t]~ nltul altUJleJnlui

B ... . aco 0 uncle este ne v oie, nsportur-i or. Se va indeparta I

ara~mcov arata c- di t

J D ". a IS rugerilc de tunde sc "-

pamitntl~~}Ur;; ~~ri;unii surpate se formeaza ~~z~~t:1 sub palm forme diferite ~i

la zidaria buna . C . P~ntru rcstabilirc, se cunlla Pil~cr~ ru aJ~lJ~g~ pana la Sll1nr<>t~.,

complecteaz,i z;da~21~o~~~~~~:c :~~~ut~ 0 suds1inere adeC~~lt~i. ~Ic~~~r;~c~c~~:da ,_.

, ramas easuprn boltii u ]' d . e curatIt

. mp an u-se cu PIatra.

Fig. 118. Restabilirea un • '.

eJ POrflUnJ de tunel distrus

2. Pcretn tundul . _ la parrea superioara_'

di UI sum distrusi. J b I

a racente, In acest caz d' ' ,Iar 0 fa ramane sus d - ,

deaza balta r;~masri pe~tr upa ce se indepartcazii zid:lria d~:t~ ~!a ~a .!lD 'pod intre inelele turile inlaturatc se proc ~ a J?utea fi folosita. Cand sustinc /sa ~1 p'lma~tul, se consolifiicandu-se prid impiinae eaza la executarea zidurilor drep;1 ~"sunt termmate si diirilma-

3. Distrugerea a ati reo . e rstruse, legatura' cu bolta

~i Suslinerea surpaturi:ns nUmal un perete al tunclului Du • . •

4. Distrugerea for~es: ?roced7t~ii la restabiJirea ~idul~t ~!l~epartarea dilramiiturilor caracteristic la distnl!icrile za ~ p~ me deschisii 1n dreptul s IS ~us, ".

tunelului este mica Rest bd~ langa portale, dcoarece acolo' _jlrpatufll. Fenomenul este tinerilor ~i monta;~a ci~t~ ;lIre: se ob!ine prin indepdrtare~~a t;mea de pamiint deasupra deschisii. cor e lemn Ia intradosul zidiirie" ciS r"~genlor: executarea sus-

I, upa care clrculJtia poate fi

lruretinere., tunelelor --- Lucrarile marunte de intretinere

xvrn=- 67

Ca norme generaie dupa restabilire se recomanda ca :

l. Lcmnaria din partea interioara sa fie acoperita cu vopsea ignifuga. 2. Scurgerea apelor sa fie asigurata.

~. Sa se faca periodic verificarca sustineru provizorii, controland cotele irnportante,

"erticalitatea axei, legaturile, etc. "

In tratatul sau, Bartisnlcov dii 0 serie de tabele practice, care sc refers la alcatuirea echi-

pei de lucru, [a materialele intrebuintate etc. "

B_ DlSTRUGERILE DE TUNELE IN R.P.R.

roarc distrugerile fAcute la tunelele din R.P_R., in eel de al doilea razbo! mondial, ~'au lncadrat in cele patru forme an Hate mai sus. Metodele lntrebuintate au fost variate, depinzand de materialelc de care se dispunca, de tirnpul acordat. de echipa de lucru, etc.

Ca observatli generate, din Iucrhrile de restabilire a tunelelor in R_P_ R_ se desprind urmatoarele in\,lIlaminte: 1. Nu mai esie justificata construirea carnerelor de rnina la tunele, sau eel putin volumul, forma ~i pozijia JOT. nu mai eorespund. Este mult mai eficace Intrebuintarea'explozivului in cantitati rnari (vagoane),

2. Exploziile in 'Sp-Ol~jj cornplcct hurate ~i 'a tunele cu inaliirne mica de pamant argiles deasupra zidariei dan .dl:!-Clt': totale,

VI. iNTRETINEREA TUNELELOR A. IMPORTANTA INTRETINERII TUNELELOR

Tunelul este 0 lucrare de arta de foarte lunga durata, dad a fost executat in bune ,:undi\ii ~i daca este intretinut in mod constiincios. Pentru 0 bun a iruretinere, se cere inf'iintarca unci supravcgheri tehnice permanente si a unei revizii period ice cat rnai .unanunjite.

Cauzele care intenin la degradarea tunelelor sunt :

a) infiltratiile de apii si b) proasta calitate a zidariei tunelului.

In terenurile slabe inf'iltratiile, de aoa pot antrena parnantul Lira coeziune, forrnand ",(ret goluri periculoase. Apa lncarcata cu materialele in suspensie colmateaza canalul de scurgere al tunclului ~i se revarsa apoi in stratele de balast perrneabil, arnestecandu-l cu u rgita. Aceasta irnpune curatirea ~i complectarea balastului, schimbarea traverselor p~llrQile ~i inlocuirca muterialului uzat inaintc de vrcrne.

Umezeala tunclului influenteaza ~i ea asupru 7'idariHor de calitate mai slaba, precurn ~i asupra matcrialului Cit: ..:;d~. S'au sm hilit relatii truro umezeala sl degradarea sinei,

Dcasemeneu, infiltratiile de apa pot inlatura mortarul din rosturi, producand puncte slabe ale zidariei .

. PemTU aceasta, tunclele trebue Intretinute cu [nata ateruia spre a le prelungi existenta :;oj a nu stanjeni cu nlm.c ~l1:':uran~ circulatiei.

B. Ll!CRARlI.E '\IARU~TE DE INTRETllSERE

l-iecarc tuncl trebue sa aibii 0 "condiea de revizjc'". In aceasta condica se tree toate observatiile facute eu ocazia reviziilor, La 0 revizie se observa starea zidariilor ~i a caii, umf'larea platformei, etc. Deaseruenea, la reviziile mai mati trebue verificat nivelmentul, scqiun~a tunelului, etc. Toate crapaturile care apar se urrnaresc, intrebuintaud martori ~e gips si trecand in registru data ~i numiirul martorului. eu multa atentic se face veriticarea la drenajelc pentru scurgerea apelor, deoarece colmatarea lor provoaca surprize ncplacute. Se cere 0 buna supraveghere a instalatii10r de iluminat, de ventilatie, de scmnalizare, etc., mai ales la tunelele de ~osea. 0 examinare deosebita trebue sa se faca ~i la taluzele tran~eelor de acces, a portalclor, precum ~i a terenului de deasupra tunelului, .:and grosimea de pamant de deasupra zidariilor este midi.

In zonelc unde zidaria este slaba, se face 0 verificare amal1untita pentru a vedca Jlferitele degradiiri care s'au mai produs. Cand estc nevoie, se inlocuesc portiuni din ,idaria degradata luand in prealabil masuri1c necesare de siguranla circula\iei.

XVIII - . 6<~

Tunele -- Bibl iograf'ie

C. LljCR1RIl_E MAl INSEMNATE DE INTRETII\ERE

I. Inlaturarea infiltra,iifor de apii. Cand upa a macinat mortarul dela rosturi ~t daria s'a slablt prin eventualcle caderi de moloanc, fcnomene care apar din cauza Iipse totale de intretinere. se iau masuri pentru Inlaturarea radicals a infiitratiilor,' apa, Acestc infiltratii de apa Ingreuneaza circulatia in timpul iernii, I

2. Inlocuirea zidiiriilor deteriorate. Aceasta are joe in cazul zidariilor slabe care nu"

pot rezista , Fa noate fi f:1cutil in puncre izolate sau pe intregul tunel. -

VII. BIBLIOGRAFIE

1. MUCOIl)'chi Jr. L.1 Tunele , Lditura de Srat peruru constrccti! ferovture, Moscova, 194K

2. Dandurov M. I., Tune]e pe cai de comumcape , traducere din lirnba rusa, Editura OPED, Bucuresti,

3. Barasnicov A. I., Metode pentru restabHire.a provizo r Ie a tunelelor , Editura de Sv,t penrru constructii

viare, Moscova, 19454

4. VO[COJ.l V. Ir; Tunele (2 vol.), Editura de Stat pcruru construcpt feroviare, Mosco .... a. 1945.

5. Karren T .• MetropoHtanul Mosrovei. Edltura de Stat pentru iireratura de con trucjii, MoscOY<:I, 1947~

6. Lucas, Dcr Tunnel (2 vol.), Ber lin. 1926. 7, Kommer ell Otto. Statische Bercchnune von Tunnelmauerwerk , Be rlin, J91.2. XL Votcov V. P., Tuneie pe autostrade , Edirura de Stat pentru constructil de drumuri, Moscova, J950.

Y. Zurabov G ~j Bugaev 0 .. Tuaeje hidror.ehnic.e (2 vol.r, Editu ru de Star pemru construcr.I hidroenerget] Moscova, !945.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful