Istoria Medicinei

Medicina a aparut odata cu societatea umana din necesitatea pastrarii fortei de munca, necesitatea ingrijirii nou-nascutului si a gravidei, necesitatea combaterii durerii. Exista 3 izvoare principale: - paleopatologia - arheologia medico-istorica - etnoiatria Paleopatologia = patologia veche, studiaza urme ale proceselor de vindecare si procese patologice conservate pe scheletele vechi, preistorice, studiate cu mijloace moderne de investigare. Arheologia medico-istorica = cerceteaza obiecte ce au legatura cu igiena si practica medicala, instrumentarul medical, obiectele magice etc. Etnoiatria = studiaza conceptele si practicile medicale ale unor populatii aflate in prezent pe treptele inferioare ale dezvoltarii sociale (triburi din Amazonia, Australia, Polinezia). Medicina populara = medicina unor populatii agrare, care are la baza conceptia primitiva asupra bolii, este intens contaminata de medicina culta. Boala a preexistat aparitiei omului pe Pamant: exista animale cu imbolnaviri de diferite tipuri. Actiunea de vindecare a existat inainte de aparitia omului. Exista o filogeneza a activitatii vindecatoare. Se remarca o deosebire esentiala intre actiunile vindecatoare din lumea biologica si cele din medicina umana. Cele din prima categorie sunt instinctive, fiziologice in timp ce actiunile medicinei umane se bazeaza pe constiinta, gandire, strategie. Paleopatologia ne arata bolile de care a suferit omul primitiv dintre care cele mai multe exista si astazi (cele osoase). S-au evidentiat leziuni de tip reumatismal, de tip osteomielitic, leziuni osoase tuberculoase, luetice, leziuni de tumori osoase (osteosarcoame). Demografia istorica. Durata medie de viata a omului primitiv era de 20-21 ani la inceputul neoliticului, fapt demonstrat de o statistica pe 187 de schelete descoperite, dintre care 50% prezentau semne de mortalitate infantila, semn al fragilitatii omului primitiv. Unele procese de vindecare ofera date despre practicile vindecatoare primitive: fracturile si alte leziuni traumatice sunt bine tratate, demonstrand aplicarea corecta a tratamentului conservator. in ceea ce priveste trepanatiile craniene, in Europa s-au descoperit aprox. 800 cranii cu orificii temporale (18 in Romania). Topografia sinusurilor venoase este respectata si exista semne ca unii bolnavi au supravietuit interventiei. Majoritatea erau operatii „magice”, dar in unele cazuri era vorba de operatii cu efect terapeutic real. Trepanatiile se efectuau cu lame de silex/oxidian (piatra vulcanica), obiecte de bronz, fier (in cazul decesului in timpul operatiei, cadavrele erau ingropate impreuna cu instrumentele cu care s-a operat). Conceptia medicala era una animista, demoniaca, boala fiind vazuta ca o parazitare a organismului de catre un demon. Tratamentul bolii era realizat de catre vindecatorii triburilor primitive, care reuseau eliminarea demonilor cauzatori de boala. in pestera „Les trois frères” este reprezentat primul medic, efectuand un dans ritual (paleolitic). Terapia=amestec de elemente magico-religioase cu elemente de vindecare empirice. Strategiile de vindecare difera in functie de etiologie: incantatii, inselarea spiritului malefic etc. Nu exista etica si deontologie in practica medicala, vindecatorul e doar mediator, nu isi asuma

sarea de mare. Gula-marea zeita a oamenilor cu parul negru). 1750 BC).raspunderea actului vindecarii (aceasta apare odata cu medicina hipocratica ? medicina stiintifica). in sudul Mesopotamiei (agricultura. scris de un medic la 2200 BC. pietre semipretioase). Partea magica era ajutata si de obiectele magice: amulete (fragmente de os. diferite populatii reusesc sa realizeze primele societati urbane din istorie. Omul primitiv era mereu in cautarea hranei. De exemplu sunt mentionate ceapa. Medicina sumeriana este una de tip sacerdotal. dinti de animal. Fenomenele sociale. apare si primul medic. datorita caracterului secret pe care il aveau cunostintele medicale. lapte. religios. unde sunt mentionate recompense si pedepse in functie de clasa sociala a medicului si pacientului. Existau si alte metode de divizatie. Formele medicamentoase erau pentru uz extern si intern (substanta activa+vehicul. tehnologii de constructie. la cea a chirurgiei. Medicina in Egiptul faraonic ? pana la cucerirea de catre macedoneni in 330 BC ? exista o continuitate in ciuda succesiunii de dinastii ? deja vorbim despre o cultura si civilizatie urbana. irigatii. brad. patrona cunostintele legate de plantele medicinale. masti etc. Referirea este insa limitata la anumite practici. dar si de formulele . in care in general zeii sunt personificari ale elementelor naturale. Amon Ra. era si zeu vindecator ? exista o triada importanta de zei: ? Isis (zeita naturii). figurine (antropomorfe. S-a descoperit o tableta de lut sumeriana (cel mai vechi document medical. tot in tablete de lut. Cercetarile moderne au infirmat aceasta teza. Medicina in Mesopotamia antica (Asiro-Babilonia) Prima civilizatie urbana cunoscuta este cea sumeriana. unguente. curmale. egiptenii cunosc diferite tehnologii de constructie. in special a ficatului de miel (! si la etrusci. exista zeitati cu atribute medicale (Ninisina-zeita medicinei. in codul de legi al lui Hammurabi (primul cod de legi cunoscut. Organoscopia = studiul anatomiei organelor animalelor sacrificate la templu. Prognosticul bolilor se facea prin divinatie. Odata cu aparitia surplusului de produse. in cartea a II-a. 180 medicamente de origine animala si medicamente de origine minerala (au fost identificate prin traducerea tabletelor aflate acum la British Museum). pere. sunt puse pe seama astrelor. spune ca babilonienii nu au avut medici. scris la aprox. La Ninive. un pas catre civilizarea societatii. tatuaje. exista date referitoare la 250 plante medicinale. ca si evolutia bolilor. zoomorfe) purtate in scop profilactic. exista o divizatie prin hepatoscopie). smochine. medicina. Herodot. religioasa si una laica ? zeul suprem. populatie migrata din Mesopotamia. cu multiple ierarhizari si specializari ? exista o medicina sacerdotala. Nu exista date despre boli si dozele administrate. Actul vindecarii consta in interpretarea de catre medicul-preot a viselor sau a anumitor simptome. usturoiul. Acum 5000 ani. mixturi). Nu exista etica sau deontologie medicala. in care exista date specifice referitoare la medicamente si forme medicamentoase destinate bolnavilor (medicina empirica). oua. exista 9 articole referitoare la practica medicala. uleiul de peste. de irigatii ? religie politeista. talismane (cu anumite semnificatii). prima scriere-cuneiforma). in lume. pielea de sarpe. descifrat in 1953).

rinichi. inceputul utilizarii organelor . este zeul intineririi. din dinastia I (Regatul Vechi). tradus complet in 1930 (Grapow) . lapte. Sunt descrise in jur de 900 medicamente si 48 operatii chirurgicale) 2.a crezut ca apartine celor 6 scrieri ermetice medicale din cele 42 ermetice care au fost anuntate de Clement Flavius . in Memphis exista un templu inchinat lui.cel mai vechi.datat 2200-2100 BC . printre care fracturi. 108 paragrafe) . metaloizi. in studiul medicinei Egiptului faraonic. acesta devine principalul zeu al medicinei.de dimensiuni mari (20 m lungime. metale si pietre pretioase.magice vindecatoare ? Osiris (zeul Nilului).mierea. obiecte) 1. Studii de paleopatologie . emplastre. ginecologie. circumcizie.! fumigatia cu cannabis indica la geto-daci (Herodot) ? papirusul Schmidt . iconografie (basoreliefuri. peste. paleopatologie (mumiile egiptene) 3. inhalatii. mixturi.contine 48 cazuri chirurgicale. pilule.este descrisa prima metoda de anestezie locala (piatra memfitica presarata pe rana+otet ? refrigeratie locala) . preotii medici. se refera la chirurgie . al refacerii fortelor naturii si a omului ? Horus (fiul lor).! observatiile empirice si rationamentul anticipeaza gandirea hipocratica .forme medicamentoase: unguente. luxatii. ceara. medicamente de origine animala .ficat. carbunele animal) .e datat 1555 BC.se refera la obstetrica si pediatrie ? papirusul de la Londra . dintre care 4 mai importante. fumigatii. urologie. ? papirusul Broughs (papirusul de la Berlin) . . ? papirusul Flinders-Petri (Kahun) . decocturi. flebologie etc.se refera in special la bolile interne .de dimensiuni mai mici (5 m). oua. Papirusurile medicale ? papirusul Ebers . neimportant 2. ulei de peste. comprimate. picturi.este anterior ca timp (1800 BC) . plagi (! luxatia ATM este tratata la fel ca astazi) . apartin teocratilor ? prin sanctificarea unui medic si arhitect celebru (Im Hotep). infuzii.este structurat astfel incat sa descrie afectiunile de la vertex in jos. papirusurile medicale egiptene (8 papirusuri referitoare la medicina. ne bazam pe 3 izvoare: 1.279 randuri despre obstetrica. in special in convalescenta ? practicienii medicinei.arsenalul terapeutic este superior asiro-babilonienilor (plante cu efect terapeutic. cu observatii clinice foarte riguroase . cu multe atribute vindecatoare.pe verso: practici religioase si o metoda de transformare a unui batran intr-un tanar de 20 ani.

holera.diverse scene de chirurgie (circumcizia ? operatie rituala la toate popoarele semitice). Au fost foarte aproape de descoperirea circulatiei sangvine (relatia dintre puls si posibilitatea ca sangele sa curga prin organe).perioada cu traduceri orale. etapa vedica (1500-800 BC) 2. Hindusii foloseau arme de fier si au reusit domesticirea animalelor. picturi ? unele arata existenta unor boli ce altfel nu am sti ca ar fi existat in vechiul Egipt. guta.arienii („stapan. 3000 BC). civilizatia protoindiana a fost o civilizatie urbana. Orasele erau construite prin planificare urbana. islamica 1. Nu aveau temple dedicate zeilor vindecatori. fiind inca nomazi. Se remarca asemanarile cu tracii si geto-dacii (sihastrii carturari). Medicina in India Antica Contemporana cu egiptenii si sumerienii (aprox. Se intalnesc si astazi forme de cultura indiana cu origine in vechea antichitate.basoreliefuri. Indienii vechi (hindusii) nu au pastrat scrierile proprii. toate fixate in 4 scrieri: ? Rig Veda ? Atava Veda ? Ayur Veda ? Sama Veda .un portar din Memphis cu poliomielita . parazitare etc. Etapa vedica . baie proprie. alaturi de ciuma. literatura cu mituri. delirium tremens. Iconografie . ci doar traduceri si prelucrari tardive (veda=cunostinte) in Rig Veda se vorbeste despre medicul triburilor („inteleptul medicilor”).Studiile de astazi efectuate cu ajutorul RMN asupra mumiilor egiptene demonstreaza cu precizie existenta anumitor boli osoase. nobil” in sanscrita) . ! La 1300. un medic arab (Ibn an Nafis) va descoperi mica circulatie. inclusiv a calului. in timp ce la asirobabilonieni era ficatul.cultura bazata pe religia indiana primitiva . variola.! Sunt primii care folosesc o scriere alfabetica . . etapa brahmanica (800 BC . Se disting 3 etape ale medicinei indice: 1. („soma” trata aproape orice afectiune).nu mai avem versiunea lor originala. 3. in Atava Veda este descrisa pentru prima oara malaria. in valea Indului si Gangelui exista o populatie de origine indoeuropeana . observatii despre natura. reumatism.un individ cu TBC vertebrala (? gibozitate) .977 AD) 3. . ornamentate cu statui in pozitii ascete. Remarcam conceptia pneumatista (in centrul vindecarii sta respiratia). epilepsie. in Ayur Veda se regaseste intreaga literatura medicala a vechii Indii. sistem de canalizare. localizata in valea Indului. Tratamentele propuse se bazeaza pe plante medicinale. cu case cu 1-2 etaje.ce au ajuns relativ tarziu (1500 BC). strazi perpendiculare pavate. perioada mongolica.

caruia Brahma insusi i-a destainuit toate cunostintele legate de boli. Chirurgia foarte bine tratata. profesiuni libere. Societatea este foarte strict ierarhizata. reusind sa descrie existenta a 200 oase. traieste si moare pentru a se reincarna si a reincepe ciclul). Medicina chineza . observau descompunerea. Lumea e formata din 5 elemente si este guvernata de 5 forte. cuprinde 8 lectii + 1 rezumat. mestesugari si paria (sclavi). care a decis sa se izoleze de lumea agitata. iar cealalta la chirurgie. Plantele erau folosite pe scara larga. alatuiri de noi tehnici Yoga. 2. timp de 4-6 zile. Budismul a fost introdus de un rajah (Buddha). ce strabate toate elementele cu aceasta energie.„remediul oamenilor tristi”. a mers intr-un pustiu. fiind reprezentat de actualul Pakistan. Zeul medicinei este reprezentat de Ateyor. 300 muschi si 70 „tuburi”. Nu erau permise disectii pe cadavre umane. a dezvoltat o noua conceptie asupra lumii si vietii. Ideea centrala a religiei brahmanice este aceea a transmutatiei si reincarnarii. Manastirile budiste aveau camere speciale pentru ingrijirea bolnavilor. de aceea autorii le redactau in versuri.Dintre cunostintele hinduse amintim tratamentul muscaturilor de sarpe. Sunt prezente cunostinte de medicina interna (boli si tratamente). Odata cu asezarea nomazilor. Exista doua scoli medicale. nu atingeau cadavrul. din 2 parti. psihiatrie (antidepresiv) . Charaka Samita este rezultatul muncii scolii de la Taxilia. cunostintele se raspandeau prin manuscrise. de sutura a plagilor abdominale (! cu ajutorul furnicilor negre). medicamente. cea mai importanta ramura a medicinei („cea mai nobila si eficienta ramura a medicinei”). Locul de nastere al civilizatiei hinduse a fost ocupat de trupele musulmane. Neexistand tiparul. fiecare fiinta se afla intr-o perpetua transformare (se naste. medicina chineza. in versuri pentru fiecare capitol. Vorbim astfel de un spatiu de interferenta intre traditiile tibetane. dar se eludau interdictiile religioase prin asezarea cadavrelor intr-un cos de nuiele pe cursul unui rau. chiar oculare. apoi dupa mai multi ani. de exemplu Rowulfia carpentina in hipotensiune arteriala. operatia de cataracta. fiind o vasta enciclopedie medicala. zeul suprem. brahmanica si cea budista. folosirea protezelor. Cea mai importanta operatie era plastia nazala. care erau rare. cuprinzand secretele dezvaluite de zei oamenilor (BrahmaAteyor om). ramura a medicinei cel putin egala cu medicina interna. izvor de energie magica. al bolilor oculare precum si folosirea protezelor oculare si a celor pentru membre. fiziologie. inclusiv controlul metabolic. vorbim despre a 2-a etapa. Alte operatii: extragerea de calculi din vezica urinara. „Medicul care nu practica si operatii chirurgicale este ca o pasare cu o singura aripa”. boli. una referitoare la anatomie. metode de relaxare Yoga. transpuse in plan medical. Mai tarziu aceasta conceptie a capatat atribute de religie. Susruta Samisa este produsul scolii din Benares. Etapa brahmanica Medicina este sacerdotala. la Taxilia si Benares. Se considera ca in timpul vietii omul foloseste doar o mica parte din posibilitatile psihice si fizice. in 5 caste: 2 de conducatori militari si religiosi (medic!). dar prin asceza si exercitii alese si urmate dupa anumite reguli. Exista insa 2 carti medicale fundamentale: Charaka Samita si Susruta Samita. bazata pe urmatoarele principii: intreaga natura (macro si microcosmos) este creatia lui Brahma. se poate ajunge pana la suspendarea totala a laturii fizice. Mai sunt prezentate elemente de asepsie si antisepsie. al fracturilor si luxatiilor.

). in 1825. medie si profunda. utilizata in afectiuni astmatice) . in 1001 AD. foc). a metalurgiei . iar Yin forta pasiva. anotimp etc. Recoltau dintr-o pustula variola umana.inca din urma cu 5000 ani. Pulsul se palpeaza in 18 locuri diferite. primele inoculari stiintifice au fost realizate la 1714 de Iacob Pylarino. care a tradus in franceza tratatele clasice ale medicinei chineze (1000 AD). singurele operatii practicate fiind castrarea eunucilor si corectarea deformarii piciorului. Taoismul (Daoismul). Huang Ti. pozitiva. sex. de aproximativ 3200 caractere (astazi ? aprox. Starea de sanatate reprezinta o stare de echilibru al energiei. Exista totusi unele basoreliefuri ce sugereaza originea extraterestra a acupuncturii. in Romania a fost introdusa de un medic grec. Totusi. in Europa. care trec una in alta sub influenta Yin si Yang.Berlioz (tatal lui Hector Berlioz). scrisa sub forma de dialog intre medicul curtii imperiale si imparatul respectiv. targurilor . Che Hong) 1. Boala este consecinta unui dezechilibru. Chinezii sunt primii care au introdus o metoda de profilaxie a variolei (variolizarea preventiva). tradus tot de Morraine). apa. Pulsul era singura metoda de examinare a unui bolnav. primul care a folosit ace de acupunctura chinezesti a fost dr. pamant. considera lumea alcatuita din 5 elemente principale (lemn.:Efedra Sinica. medicul personal al lui Aerban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu. masculina. inemeietorul acupuncturii europene (1927) este considerat Sauliers du Morraine (primul sinolog important).g. Fu Xi . remediul fiind obtinut prin acupunctura si ignipunctura. pescuit 2. sunt descrise 200 tipuri diferite de puls. metal. cu 365 puncte de acupunctura. Se spune ca ar fi incercat pe propriul corp toate plantele de pe teritoriul chinez. o uscau in timp pentru a diminua virulenta. a aparut o civilizatie urbana. La curtea imperiala exista un singur chirurg.150). Cloquet uitilizeaza si el acupunctura in studiile sale. Nu s-au pastrat decat pe oase.stapanirea pamantului (agricultura. cu o scriere ideografica. Acestia faceau o forma usoara si ramaneau imunizati.medicina. in vaile fluviilor Huang He si Yang Tze. Che Hong . filozofia chineza contemporana cu budismul si filozofia presocratica. . Teoria pulsului (din tratatul de teoria pulsului. condusa de Yin si Yang de-a lungul meridianelor. apoi era triturata si suflata printr-un tub de bambus pe narina copiilor. in scopul redirijarii energiei vitale. Chinezii atribuie toate descoperirile efectuate de-a lungul timpului unor imparati legendari (Fu Xi.aparitia drumurilor. carapace de broasca testoasa. otravitoare (cca. in functie de mai multe criterii (varsta. (e. XIX. Yang reprezinta forta activa. cu indicatii precise. apoi din metale („misterioasele ace galbene”). farmacologie. datat in jurul 1000 AD.acupunctura. S-au descoperit figurine din vechea China cu semne de locuri unde pot aparea boli. impartindu-le in plante alimentare. dintre care 26 prevestesc moartea. in China chirurgia era interzisa. doua forte care nu se exclud. fiecare palpare fiind superficiala.aparitia mestesugurilor. ignipunctura 3. inainte si dupa efort. Huang Ti . . nu sunt complementare. in sec. Prima carte despre variola a fost scrisa tot de chinezi. ci se includ una pe alta. La inceput a fost practicata cu ace din piatra (neolitic).70) si medicinale.prima scriere medicala din China („Cartea schimbarilor”).cele referitoare la vanat. negativa. feminina. cresterea animalelor). Acupunctura a aparut dupa observatii intamplatoare. Unii autori o studiaza la Evul Mediu. Energia vitala este distribuita pe 14 meridiane (12 prinicipale si 2 secundare). L.

sacerdotal.nu este demonstrat faptul ca a scris toate cele 62 scrieri ale „colectiei hipocratice” . nu cea lichida. percepte asupra relatiei dintre medic si societate / pacient / alti medici). V-IV BC) . dadea ingrijirile necesare. Medicina greco-romana 1. Boala era vazuta ca o afectare generala a organismului in totalitate (organismul era considerat ca fiind alcatuit din umorilichide fundamentale). Zeul vindecator: Asclepios . . poti sa practici medicina. valori.Platon il mentioneaza in „Dialoguri” ca cel mai mare medic grec . odata cu transformarile sociale. prefera sa studieze organismul pe parti distincte. calatoreste pentru a-si insusi meseria. se bazeaza pe un alt principiu si anume imunizarea incrucisata intre virusul variolei umane si virusul vaccinei. cu o tendinta deci spre polipragmatism.cele 62 lucrari sunt foarte diferite. numarul de medicamente prescrise este mare. Cei din urma ies victoriosi.exponent al scolii din Kos . de talent. Medicina in Grecia Antica (elena propriu-zisa) 2. Tratamentul este simptomatic. Terapia este naturista (Hipocrate este cel mai de seama reprezentant al scolii de la Kos). Colectia include scrieri ale unor medici apartinand diferitelor scoli din Grecia Antica.) . VI BC. Apoi acestia ajung sa se stabileasca in constructii speciale din cadrul polisurilor.in Grecia a aparut primul set de observatii medicale bazate pe observatii si rationament: sistemul hipocratic inca din sec. incepe astfel si laicizarea medicinei. Acoala din Kos priveste organismul ca o unitate structural-functionala. totul este zadarnic”. acestia devin mai bogati. intindere si nivel de prezentare . Hipocrate . Ginerele sau Polib face o sinteza a hipocratismului. si unde se aminteste ca atat tatal. La inceput apare periodeutul. Medicina romana Medicina in Grecia Antica . apoi se muta in alta si tot asa. caci „daca ai un har. ceea ce duce la intemeierea primelor state democratice din lume.Soranus ii scrie biografia la 200 ani de la moarte (in care se demonstreaza descendenta directa din Asclepios .momentul de apogeu il reprezinta „secolul de aur al lui Pericle” (sec.5 lucrari de etica si deontologie medicala (sistem de reguli.Vaccinarea antivariolica. in care sunt implicati oameni liberi („demos”). cat si bunicul lui Hipocrate au fost de asemenea medici. fapt ce duce la un conflict politic intre aristocratie si demos. Cele mai importante scoli laice sunt cele din Kos si Knidos. Acoala din Knidos se bazeaza pe gandirea analitica. ca subiect.18 generatii. umorala. au aparut noi mestesuguri. care se aseza pentru o anumita peroada de timp in cetate. medicul calator. daca acesta lipseste. sa considere ca partea solida este esentiala. Exista ideea de har. Devenit terapeut. Medicina elenistica (dupa destramarea imperiului lui Alexandru cel Mare) 3. in continua legatura cu mediul extern.este tot de tip religios. apoi se intoarce in Kos. introdusa in 1796.

Starea de sanatate (eucrazia) era considerata starea de echilibru cantitativ si calitativ al componentelor organismului.umorile cardinale: ? bila galbena (ficat) ? bila neagra (splina) ? sange (inima) ? mucus. Exista bolnavi. daca ea a fost perturbata. Alti factori considerati patogeni sunt obiceiurile sau pozitiile vicioase.) .teoria „zilelor critice” . de la debut pana la momentul prezentarii 2. Nu exista nici o incriminare a factorilor supranaturali. nu boli. formularea unei ipoteze despre evolutia de viitor a bolii . Observand deosebirile dintre sanatate si boala. flegma (creier) Starile posibile erau de rece/cald. luxatii. cauza este considerata la fel de naturala. Disectiile pe cadavre erau interzise si totusi in ciuda slabelor cunostinte de anatomie. dar totusi chirurgia era apanajul unor categorii de mestesugari.! prima lucrare de patologie speciala se refera la epilepsie („Boala sfanta”) .. ! Unui medic ii este recomandat ca atunci cand se duce intr-o zona. ginecologie . in functie de umoarea care este predominanta: ? coleric (predomina bila galbena) ? melancolic (predomina bila neagra) ? sanghin (predomina sangele) ? flegmatic (predomina flegma) Starea de boala (discrazia) era definita ca un dezechilibru intre umori. reactionand in mod spontan pentru a readuce organismul la functionarea normala. obstetrica. sa evalueze diferiti parametrii meteorologici. acestea sunt aduse de „miasme morbide” (substante toxice emanate din balti cu ape stagnante si apoi aduse de vanturi).lucrari de oftalmologie. „despre muschi” etc. „despre bolile omului” etc. apa. Erau definite 4 lichide . repectiv uscat/umed. neconsiderati medici. modurile de iluminare a locuintelor etc. „Aforismele” reprezinta o colectie de fraze si sentinte referitoare la experienta clinica a medicului hipocratic.lucrari de patologie generala (aer.nu existau titluri si se denumeau cu primele cuvinte Medicina si chirurgia formau un tot (acest lucru rezulta din lucrarile de chirurgie). Dintre lucrari amintim cele despre fracturi. descrierea starii prezente dupa examinari succesive 3. pe care organismul il ia prin respiratie. pediatrie. 1. epidemii. reconstituirea evolutiei bolii. Mentinerea in echilibru se datora unui principiu numit „neuma”. Investigatia bolnavului scoate in evidenta extraordinarul simt de observatie al autorilor hipocratici. s-au scris lucrari „despre inima”. produs prin influenta unor factori etiologici (sunt incriminati in special factorii negativi din mediul extern). in ceea ce priveste bolile infecto-contagioase. doar ca nu era inca descoperita. „Physis” reprezinta o forta naturala a oricarui organism ce se opune bolii. se remarca efortul depus pentru individualizarea fiecarui caz. nici chiar in cazul „bolii sfinte” (epilepsia). articulatii dar si cea referitoare la litotomia pentru indepartarea calculilor vezicali. au fost definite tipologic 4 temperamente .

cele doua directii pe care se mergea erau: .fac diferenta intre creier si cerebel . internist) si Erasistrat (fiziolog. Exista 2 stari de boala: . Metodicii considera ca trebuie intervenit imediat si nu sa se astepte forta naturala vindecatoare (combatere a lui Hipocrate). Acestea din urma au fost imbunatatite radical de Hipocrate. chiar si in Dacia. dietetica. retina Herofil ? elev al scolii din Kos (doctrina pe baza umorala) Erasistrat ? doctrina solidista. Pentru prima oara au fost permise oficial disectiile pe cadavre umane (pana la cucerirea romana). fara o analiza in prealabil.a inceput prin a fi religioasa (temple in cinstea lui Esculap. cu actiune vasodilatatoare sau vasoconstrictoare. ochiul. adept al teoriei solidiste. cu tendinta spre studiul anatomopatologic. terapie medicamentoasa (in limite naturiste). Chirurgia era cea mai avansata din antichitate (pentru hemostaza se foloseau ligaturile vasculare).„medicina oamenilor sanatosi” .metodele mitomagice . Medicina elenistica in Alexandria exista o scoala de medicina cu noutati fata de Grecia si Orient. dar cu eliminarea medicamentelor vegetale fara eficienta . ? Celsius a lasat o enciclopedie vasta. ginecolog. Exponenti: Herofil (anatomist.chirurg).sectioneaza maduva spinarii.studiaza nervii spinali.metodele empirice.ingustarea porilor cu impiedicarea miscarii atomice ! Au introdus diferite medicamente. Marele castig al medicinei hipocratice este metoda observatiei rationate.porii se dilata si atomii evolueaza .a cercetat circulatia sangvina . . . . la Apullum) ! La Piacenza s-a descoperit un ficat de bronz cu lobulatie completa (animal) Acoala metodicilor Asclepiade. dezvoltate de el in asociere cu teoria atomica (Leucip & Democrit). cranieni. exercitii fizice.dominata de medicii greci (primii medici greci au fost primiti cu ostilitate) . in general era urmata linia scolii din Knidos.lucrare pentru intarirea sanatatii (medicina de palestra) Relativa pasivitate a medicului hipocratic isi gaseste explicatia in credinta in capacitatea „physisului” de a actiona in mod spontan pentru refacerea organismului si de abia dupa aceea medicul ar trebui sa intervina. Pana la Hipocrate.descopera ligatura vasculara. masa chirurgicala si alte 100 de instrumente noi (apoi au fost interzise) Medicina in Roma Antica .Terapeutica hipocratica cuprindea elemente de psihoterapie. despre toate cunostintele din acea vreme ? Plinus cel Batran prezinta informatii complexe despre plante medicinale .

este autorul unei lucrari de chirurgie despre tratamentul anevrismelor arteriale.tratatul sau a devenit o „opera crestina”. cu capitala la Bizant (apoi Constantinopol) . o sinteza a medicinei antice. Oribazius (sec. cancerul de san. bazandu-se mai mult pe extrapolarea datelor de la animale (disectii. in care vorbeste si despre difterie si unele medicamente noi din India. deschizandu-se institutii de .in Imperiul Roman de rasarit. VII) . Oribazius consemneaza si de unde a luat fragmentele. Actius din Amida a scris un tratat de medicina in 4 volume. deci nu a putut fi criticata . 70 volume).a ramas „tehnica galenica” de pregatire a medicamentelor . hemoroizi Antilos. vivisectii) . Medicina in Europa medievala 4.despre medicina bizantina s-a scris putin . Medicina in califatele arabe medievale 3. Medicina bizantina 2. IV BC) este autorul unei enciclopedii cu un continut extrem de vast.a invatat la Alexandria .au dezvoltat o noua organizare medicala.un timp a fost medic de gladiatori . alaturi de Hipocrate. structurat in 3 volume.? Rufus din Efes ? psihiatrie ? Soranus ? pediatru. o carte de educatie pentru sanatate destinata calatorilor etc. contemporan cu Oribazius.este autorul primei anatomii complete a corpului uman.a fost cel mai mare chirurg al Bizantului .! Pentru fiecare legiune exista o categorie de „sanitari militari”. desi in acele timpuri nu se obisnuia acest lucru. lucrare in care conspecteaza si ierarhizeaza toata literatura medicala greco-romana de pana atunci (sunt aprox. metode chirurgicale noi . cel mai mare medic din antichitate . Alexandru din Trales ? 12 volume (in intregime original) Pavel din Egina (sec. S-au inchis templele dedicate zeilor vindecatori. obstetrician ? Dioscoride din Padania a scris un tratat de farmacologie (se refera si la 26 plante dacice!) ? Galen este. A doua lucrare a sa se intituleaza „Synopsis” si este un tratat medical cu scop didactic. Medicina in Renastere Medicina bizantina .a folosit bisturiul. Nicolas Mepis ? mare farmacolog & practician in anul 325 la Niceea. la primul sinod.devine apoi medicul imparatului . in conditiile in care in continuare nu erau permise disectiile umane.lucrari despre tumorile maligne. biserica crestina s-a decis sa preia grija ingrijirilor medicale umane. Medicina in Evul Mediu 1.cea mai mare greseala a sa a fost conceptia asupra circulatiei sangelui („dute-vino si se amesteca in inima”) . completata cu cazuri clinice si sinteze proprii.

medicamentele compuse Avicena (980-1037) era tadjic (un popor nordic). IX) . Traditia bizantina a spitalului (intemeiat de Vasile cel Mare . IX-X. este considerat o adevarata capodopera. amintim personalitatea lui Razes (Al Razi). ! Arabii au fost primii mari chimisti ai lumii. autor de carti medicale. Cei mai multi medici erau crestini. declarat eretic si refugiat in Iran. fiziologia ? igiena si organizarea activitatii medicale ? etica si deontologia ? istoria medicinei 2. scrisa cu o atitudine conservatoare („daca poti.caritate crestina.este o perioada a traducerilor . ! Primul spital ? la 370.370) a fost preluata. Galen. a fost un mare poet. se refera la „problemele generale”: ? anatomia. dar numele crestine nu s-au pastrat.sfarsitul sec. . Cel mai important ramane insa Avicena. filozof. VII . permitand astfel dedicarea unui timp mai mare activitatii medicale propriu-zise. la Edessa. primul mare geograf si geolog. perioada de inflorire (sec. Din perioada de inflorire. etapa de asimilare (mijlocul sec. Pur). care apoi au intemeiat spitalele din Harada. Dioscoride. cea mai de seama fiind enciclopedia „Contines” („continentul”). medicul trebuia sa delege aceasta functie cuiva cu o pregatire specifica. in timpul lui Vasile cel Mare. Majoritatea insotitorilor acestuia erau medici. Ali Al Bas este autorul unui tratat enciclopedic care se refera la clasici (ierarhizati) si la experienta clinica proprie. teolog. devenit manual si pentru unele universitati europene.o colectie de 5 carti. Medicul lui Mahomed a fost un nestorian (Nestor ? fost patriarh al Constantinopolului. din ale carui lucrari amintim „Canonul medicinei” (ultima mare sinteza a intregului camp al medicinei. muzician. din sec. mai ales la Bagdad. medicina interna 4.sunt traduse principalele opere din cultura greco-romana si orientala 2. dintre care volumul VIII. „Poemul medicinei” . realizata de o singura persoana. perioada de declin (dupa 1100) In etapa de asimilare. Oribazius. chirurgie (inclusiv bolile infectioase eruptive) 5. foloseste dieta si nu medicamente sau daca folosesti medicamente. ducand la aparitia farmacistului. arabii dandu-le nume noi. apoi la Cairo. Medicina in califatele arabe Se disting 3 perioade in evolutia culturii si civilizatiei arabe medievale: 1. cel referitor la medicina interna. cu responsabilitate morala si intelectuala. Lucrarea este structurata in 10 volume. cel mai celebru fiind spitalul din Bagdad. dupa cum urmeaza: 1. se realizeaza o veritabila scoala de traduceri in limba araba a lui Hipocrate. pe specialitati si tipuri de boli. medicamentele simple 3. X-XI) 3. alege unele simple si nu complicate”). dar si la Damasc (initial). „Cartea lui Mansur” (numele califului) este o lucrare originala. nu se admite decat ceea ce se poate deomonstra la patul bolnavului. cea mai limpede si clara dintre sintezele Evului Mediu).

marile descoperiri geografice .chirurgie Anatomia Pana atunci. nu erau permise manevre sangerande. XV-XVI) a readus in prim-plan valorile antichitatii. cand ieseau si tremurau la marginea satului pana la epuizare. pe un numar crescut de cadavre (metoda stiintifica de cercetare) . terapeutica . in neolatina . care invatau doar anatomie si tehnici chirurgicale ? chirurgii de roba scurta (chirurgi barbieri). a studiat la Paris (universitatea era de tip Galenic). Erau interdictii clare referitoare la comentariile privind opera lui Galen. apoi Padova. IX). Era disecat cate un singur cadavru intr-un an universitar.patologie.In ceea ce priveste Califatul de Apus. astfel ca de multe ori au procedat contrar parerilor lui Avicena. in 1538) . . profesorul citea din Galen. Disectiile se faceau in amfiteatre (putea participa oricine). Prima scoala de medicina propriu-zisa laica din Europa Occidetala este Acoala medicala din Salermo (port in Italia.progrese in: . si Salermo (adevarata facultate de medicina). Au existat insa si asa-numitele „epidemii psihice”. ca el tot ce stia el taia. fiziologie. disectiile fusesera interzise. Odata cu crestinarea popoarelor germanice. cu capitala la Cordoba. Existau 2 categorii de chirurgi: ? chirurgii de roba lunga (propriu-zisi). Este considerat intemeietorul medicinei moderne. Traducerile ce se faceau la Salermo erau din araba Igiena precara a oraselor a permis producerea marilor epidemii al Evului Mediu (lepra. in apropierea manastirii Monte Casino .reforma religioasa. dar a terminat studiile la Padova.a denumit cu cate un cuvant anume diverse formatiuni anatomice. Renasterea (sec.a studiat coreland structuralul cu functionalul . folosind instrumente speciale .efectua disectii paralele. VIII. care considera ca Dumnezeu l-a creat pe om liber si omul trebuie sa aiba demnitate („Despre demnitatea omului” . pentru ca medicii erau si preoti. . sifilis ? cu ipoteza originii americane a acestuia).unde calugarul Benedict a intemeiat primul spital din Occident si un ordin calugaresc pentru asistenta bolnavilor. adica profu’ citea degeaba.au fost primii care au acceptat si femei (Trotula a fost medic ginecolog) .belgian. pentru statul Venetian. iar barbierul-chirurg taia (el nu stia latina. filozof si autor al unui tratat de patologie generala si pe Albu Cazi. spre sfarsitul sec. Andreas Vesalius (Vesal) . . au inceput sa se permita (prin bule papale) disectii in scop didactic. :-) ).anatomie. . o interpretare diferita a Coranului a permis o mai mare libertate de gandire. Pe plan laic se dezvolta doctrina umanista. Europa Occidentala Primele elemente de medicina apar in manastiri. ciuma. isterii colective (coreo-mania. variola.a pus bazele stiintei disectiei. unde a devenit mai tarziu profesor de anatomie. ei adopta punctul de vedere crestin al medicinei. la Venetia. Ii remarcam pe Averoes.volumul „Regimul de la Salermo” a fost tradus si in romana („Floarea sanatatii”). Are loc o decadere a chirurgiei.Pico della Mirandelo).! este autorul primului atlas anatomic (6 planse. care transmiteau deprinderile din tata in fiu Primele orase cu facultate de medicina au fost Montpellier (1220). flagelatii colective). dar odata cu aparitia facultatilor de medicina. care a descris otitele si parazitul ce produce raia. contemporan cu Averoes. inceputul sec. Au existat calugari specializati la nivelul medicinei populare. fiu de farmacist...

starea de sanatate se considera ca este pastrata prin mentinerea starii chimice normale a organismului. cu formatiunile prezetate in pozitii active. Este autorul unor gravuri anatomice.precursor in balneologie si patologie profesionala Chirurgia in Renastere Toate facultatile de medicina erau religioase.scrie un tratat complet de anatomie (Basel.considera ca medicina trebuie sa se invete din practica.autorul teoriei sferelor homocentrice in astronomie (contemporan cu Copernic) . Teoria iatrochimica este o varianta moderna a umoralismului hipocratic. Pasteur si Koch demonstreaza ca bacteriile sunt factorul cauzal al diferitelor boli Se remarca o crestere a tratamentelor odata cu marile descoperiri geografice (India.! De abia in 1878.. America ? cartoful a schimbat alimentatia). Medicamentele chimice isi fac aparitia.acesta a realizat peste 30 disectii umane.a facut si chirurgie.face deosebirea intre structurile anatomice la diferite varste .30 caiete. chiar daca din punct de vedere religios ii era interzis . .aplica tehnici de injectare vasculara sau cu ceara topita in cavitati .poet de limba neolatina .1546) . unde apare editia a II-a (1555) .primul critic literar . . ci de „seminte ale bolii” („Despre contagiune & bolile contagioase” . si artistii au contribuit la dezvoltarea medicinei. Tot la universitatea din Basel se gaseste un schelet preparat de Vesal . tiparite tarziu (sfarsitul sec. Oficial se cerea ca operatia chirurgicala sa fie indicata de medic iar chirurgul s-o execute la indicatiile si sub controlul medicului. Personalitatea cea mai reprezentativa a patologiei renascentiste este Girolamo Fracastoro. dar pedeapsa este comutata intr-o calatorie la Ierusalim (pe drum este mancat de rechini in Marea Mediterana) In Renastere.a urmat cursurile colegiului de chirurgie de la Paris (chirurg de roba lunga) . rezultat al cercetarilor la cadavru. la Oradea). Paracelsius . primele cu Marc Antonio de la Torre .lanseaza ideea ca bolile infecto-contagioase nu sunt aduse de miasmele morbide. .realizeaza sectiuni la diferite incidente . XIX) Albrecht Dürer a publicat o anatomie artistica. nu din carti . care descrie astfel in versuri tratamentul) .este condamnat ca eretic la moarte prin ardere pe rug.dupa publicarea tratatului se refugiaza la Madrid. Ambroise Pané a fost cel mai mare chirurg din acel timp.a delimitat foarte bine din punct de vedere clinic si epidemiologic ciuma si variola .descrie foarte bine sifilisul (Sifile a fost un pastor pedepsit pentru ca iubea fata pe care o iubea si zeul. vindecat apoi prin remediul propus de Fracastoro. 1543). unii au facut chiar disectii si au realizat planse anatomice (Leonardo da Vinci). de larga circulatie (au ajuns si in Transilvania.

Principalele doctrine medicale sunt iatrochimia (Paracelsius). s-au parcurs urmatorii pasi de-a lungul timpului: I. Andreas Cesalpino afirma existenta a 2 circulatii (mare si mica) VIII. Descoperirile recente ale fizicii (! fratii Bernoulli ? au fost medici). introdusa de Harvey si care devine doctrina dominanta in Anglia si Italia. . matematizeaza lucrurile si propune metode fizice de studiu a curgerii lichidelor prin tuburi elastice.. este autorul a 2 tratate de chirurgie (din care pasaje intregi au fost preluate si de Pané). Miguel Servet (nu a fost medic propriu-zis) a descoperit mica circulatie. a metodelor inductive de cercetare (Fr. dar care se mentin pe pozitii Galeniste si se opun marilor descoperiri din domeniul medicinei. experimentale.numeroase operatii in armata franceza .autor al unei carti de chirurgie (1545) . Galen credea ca in inima sangele arterial se amesteca cu cel venos prin porii interventriculari IV. XVII este un secol englez.intemeietorul balisticii in medicina legala Pierre Franco. a fost ars pe rug impreuna cu cartile sale „Despre reinstaurarea crestinismului” (au scapat doar 3 exemplare) V. William Harvey. Referitor la circulatia sangvina. Herofil. sec.numeroase inventii in chirurgie (instrumente noi) . Bacon) precum si a celor instrumentale. studiile pe modele in vitro au ajutat mult medicina sa progreseze.„Despre miscarea inimii”). XVII este circulatia sangelui (carte tiparita la Frankfurt pe Main in 1628 . apoi a devenit mare profesor la Oxford. care in editia a 2-a (1555) arata ca nu exista nici un orificiu interventricular VI. Erasistrat in Alexandria (vezi curs) III. Conceptia sa este de a se lucra in termeni cantitativi. care se dezvolta in Sarile de Jos si Germania. contemporan cu Ambroise Pané. Principala descoperire a sec.redescopera ligatura vasculara . exilat mai tarziu pe o mosie a fratelui sau si izgonit din oras. Egiptenii (papirusurile Ebner si in special Schmidt) au fost destul de aproape de descoperirea circulatiei II. Colombo considera o posibila expicatie drumul sangelui prin plaman VII. Istoria medicinei moderne Din punct de vedere medical.propune pansamentul simplu in tratamentul plagilor (initial tratamentul era de cauterizare cu ulei de soc fierbinte) . doar Franta mai remarcandu-se in acest domeniu prin cele 2 facultati importante (Paris si Montpellier). Saltul calitativ este facut prin introducerea metodelor noi de calcul. si iatromecanica. a studiat la Padova (1600-1602). Primul care a pus sub semnul intrebarii teoria lui Galen a fost Vesal.

remarcat intamplator de catre de Graaf) . vegetale si animale.nu a descris o circulatie limfatica (! contemporan cu el.denumirea unei forme de opiu imaginata de el a ramas pana astazi . „al ratiunii”. care nu mai sunt explicate prin iatrochimie si iatromecanica. temperatura) ? un profesor de la Pisa. microscopul nu a fost utilizat de Harvey in studiile sale.englez autor al numeroase descrieri clinice si anatomo-clinice mergand pe firul observatiei la patul bolnavului). . XVIII. OLANDA Antoni van Levercuc (portar la primaria din Leida.Harvey este autor si al unei carti de embriologie .nu dau imagini constante).Desi fusese descoperit. Medicii recurg la mai putine metode paraclinice (in afara de termometru. majoritatea bazati pe o finantare proprie. care incearca sa oblige faptele sa se subsumeze. Daca sec. medic si matematician. rahitismul).nu a vazut capilarele . Malpighi fiind coniderat intemeietorul histologiei normale si patologice. sec. scrie un tratat de biomecanica („Despre miscarea animalelor”). de Graaf (foliculul ovarian).nu a aderat la iatrochimie sau iatromecanica Pe linia iatromecanicii s-au remarcat Glisson (capsula fibroasa a ficatului. XVII) . XVII a ramas cunoscut drept „secolul circulatiei”. Apare un mare numar de supozitii. de tip hipocratic (Teoria Sineham . microscop . E nevoie de doctrine noi. pentru o explicatie stiintifica a acestora.a descoperit coreea acuta Sineham . Willis (poligonul arterial cerebral). . descoperind astfel perspiratia pulmonara .pulsilogiu. Wirsung descopera canalul principal pancreatic In ceea ce priveste clinica medicala.a stat timp de aproape 40 ani mult timp pe o balanta.compune un microscop din cateva lentile . efectuand masuratori ale propriului corp. XVII) Adepti ai iatrochimiei: Sylvius.utilizarea microscopului se extinde.a inventat metode paraclinice de masurare (puls. preocuparea pentru stiinta devine dominanta pentru numerosi medici. . fiind preferata o lupa foarte puternica. un italian. se revine la medicina de observatie rationala. sa se supuna unor idei preconcepute. Se acumuleaza observatiile la patul bolnavului.impune metode matematice in cercetare . in care aplica legile fizicii la deplasarea omului si animalelor (in a 2-a jumatate a sec. ITALIA ? Santorio (prima jumatate a sec. celelalte aparate . XVIII este cel „al luminii”. cisterna Pequet precum si racordarea circulatiei limfatice la circulatia generala (1646) ? danezul Stenon descrie corect parotida si canalul excretor ? englezul Wharton descrie glanda submandibulara ? in Bavaria. cunoscute sub denumirea de „sistematica sec. unice in istoria medicala. Gasparazelius a publicat o lucrare in 1626 despre circulatia limfatica) ? in 1661 Marcelo Malpighi observa prima celula animala la microscop (hematia) ? Jean Pequet descopera canalul toracic. In sec. XVIII”.

semnele bolii sunt rezultate ale faptului ca anima face eforturi pentru a readuce organismul la starea normala si nu trebuie combatute.fizician. Teoria nervista a scolii engleze (in continuarea teoriei iatromecanicii. Nu exista inca metode clinice ca percutia.au aparut medicamente. formulata de J. ci doar inspectie. Hoffman.! Cercetari recente au aratat ca apa pastreaza amprenta substantelor ce au fost dizolvate in ea.doze infinitezimale. Teoria vitalista (Montpellier). Prin descoperirea tesuturilor de catre Xavier Bichat. Lieneque drept metoda de investigare a tuturor bolnavilor („Tratat asupra auscultatiei mediate” .elementul esential: excitabilitatea neuromusculara .cercetari in domeniul balneologiei (influenta apelor minerale asupra organismului) 2.: chinina produce o crestere a temperaturii la omul normal) . 5. tot din Halle. pe leziuni specifice. Teoria homeopatiei (Hanemann) . palpare. Cercetarile efectuate pe cadavre au aratat leziunea specifica a febrei tifoide. de catre inventatorul stetoscopului. Inainte de el. chiar cand nu mai exista nici o molecula activa in solutie . Teoria dinamismului organic (Fr.elementul definitoriu pentru sanatatea organismului este tonusul muscular . in special al musculaturii netede . Progrese s-au realizat si in ceea ce priveste etiologia bolilor infecto-contagioase. apare o carte a lui Leopold Auenburger despre percutie. substante ce pot corecta abaterile tonusului. odata cu descoperirea leziunii specifice fiecarei boli. 1819). in Halle) . studiata pana atunci impreuna cu celelalte varietati de febre abdominale. se baza pe doctrina animista. se ajunge ca pana nici macar o molecula sa nu aiba sansa de a exista in solutie . la Viena. auscultatia. patrunde in solutie un spirit vindecator din neant . al dinamismului.simptomele nu trebuie contracarate . de organ).important este in special corolarul terapeutic 3. bolile erau descrise de la vertex in jos.principiul antrenarii. apoi. Auscultatia este introdusa mai tarziu. Tot in 1761.exista spiritul vital („anima”) . Stahl.utilizarea medicamentelor cu acelasi efect ca si cele ce au ca expresie simptomele.1.medicamentele trebuie folosite in sensul in care actioneaza si boala si nu contrar .Paris. tabloul lezional este mult modificat. indiferent de intensitatea lor. Morgagni scrie in 1761 un tratat „despre sediul si cauzele bolilor studiate prin metode anatomice” (transformari morfologice la nivel macroscopic.bolile sunt semne ale modificarii (/) pragului de excitabilitate . in cantitate cat mai mica (ex. descoperitorul miscarii browniene) . .bolile sunt abateri de la tonusul optim al musculaturii netede & scheletice si se impart in boli hipertone si boli hipotone sau atone . . principiile medicinei bazate pe anatomia patologica. prin agitarea indelungata a solutiei homeopate. Teoria materialist-mecanicista. aceasta ordine a fost schimbata.incepe sa se dezvolte medicina anatomo-clinica. Lucrarea a fost apoi tradusa la Paris de medicul lui Napoleon (Jean Corvisard). Bretenon deosebeste difteria de celelalte boli obstructive ale cailor respiratorii superioare prin prezenta falsei membrane. formulata de Cooler si Brown . potrivit careia creierul secreta gandire 4.licoarea Hoffman (amestec de alcool+eter) regleaza echilibrul tonic .

in statul american Georgia.Long efectueaza o operatie unui prieten. cu aceleasi leziuni si manifestari . Medicala 1972 ? Tratat de Istoria Atiintei in Romania .Ed. 1844 . Simpson descopera cloroformul in ianuarie 1847 Bibliografie ? Istoria medicinei universale . Academiei 1980 ? Dictionar cronologic de medicina-farmacie .Ed. in produsele patologice din cadrul aceleiasi boli se gasesc aceiasi germeni 2.stomatologul Horace Wells foloseste gaz ilariant (protoxid de azot). care a demonstrat ca nu este adevarata teoria generatiei spontanee (conform careia prezenta germenilor ar fi secundara bolii. dar considera drept cea mai eficienta metoda cea care foloseste eterul sulfuric. deci efectul si nu cauza acesteia). cu germenii astfel obtinuti trebuie sa se produca in mod constant la animal aceeasi boala. ducand vasul de experienta la o altitudine mare in Pirinei. Postulatele lui Koch 1. Medicala. realizarea de culturi pe medii de cultura 3. este descoperita anestezia prin inhalatie si se cristalizeaza elemente ale principiilor asepsiei si antisepsiei. Inainte de descoperire anesteziei: 1. 1970 ? Istoria medicinei romanesti .pana la 1878 nu s-a reusit (apoi au demonstrat Pasteur & Koch In sec.Ed. in domeniul chirurgiei.Ed. permitand identificarea bacteriilor cauzatoare. Pouchet (un biolog francez) a sustinut ca intotdeauna in substantele organice in descompunere apar in mod spontan germeni. K. a perfectionat microscopul. Pasteur l-a contrazis.Este rasturnat raportul cauzal al etiologiei bolilor de catre Pasteur. Morton asista. 30 martie 1842. Enciclopedica 1975 . procedeu rapid adoptat si in Europa.Medicina . dar demonstratia este nereusita (Boston) si se sinucide 3. Carl Zeiss. dupa o inhalatie de vapori de eter. unde nu au mai aparut germeni. Prima operatie reusita folosind eterul sulfuric a avut loc la 16 octombrie 1846 4. iar pacientul nu a simtit durerea 2. XIX. un mecanic german din Jena.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful