GHID PRIVIND PROIECTAREA I EXECUTAREA LUCRRILOR

DE REABILITARE TERMIC A LOCUINELOR COLECTIVE
Indicativ:
Contract: 411/2009
Faza: 1
Redactarea: I
Beneficiar: MDRT

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. OBIECT
1.1.1. Prezentul ghid se referã la proiectarea si executarea lucrãrilor de reabilitare termicã a
locuintelor colective construite în perioada 1950-1990 încadrate în Normele
Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 privind cresterea performantelor
energetice a blocurilor de locuinte.

1.1.2. Ghidul include în conceptul de reabilitare termicã ansamblul de lucrãri de
renovare/modernizare necesare si posibil de aplicat pe ansamblul clãdirii (elemente
de constructie si instalatii) si optional pe fiecare unitate functionalã independentã (de
regulã apartament, uneori spatiu comercial).

1.1.3. Ghidul prezintã variante constructive si detalieri pentru diverse moduri de realizare a
recomandãrilor cuprinse în Ordinul MDRL nr.1071/16.12.2009, care modificã si
completeazã Ordinul MTCT nr.157/2007, referitoare la reducerea costurilor pentru
energie prin îmbunãtãtirea performantei energetice si anume:
- sporirea rezistentei termice peste valorile minime prevãzute în normele tehnice în
vigoare pentru pereti exteriori, placã peste subsol si planseul de peste ultimul
nivel (în majoritatea cazurilor acoperis terasã) prin izolare termicã;
- înlocuirea tâmplãriei exterioare existente aferentã spatiilor comune si
apartamentelor cu tâmplãrie eficientã energetic;
- refacerea instalatiilor, înlocuirea sau completarea acestora pentru cresterea
randamentului si scãderea consumurilor.

Elaborat de:
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN
CONSTRUCTII, URBANISM SI DEZVOLTARE TERITORIALÄ
DURABILÄ „URBAN-INCERC”
SUCURSALA INCERC BUCURESTI
Aprobat de:
MINISTERUL DEZVOLTÄRII
REGIONALE SI
TURISMULUI
Cu ordinul nr.

2
1.1.4. Ghidul cuprinde criterii si niveluri de performantã pentru solutii în ansamblu si
materialele preconizate si completeazã lista mãsurilor pentru îmbunãtãtirea
performantei energetice cu urmãtoarele:
- refacerea protectiei hidrofuge a clãdirii împotriva apei din precipitatii prin
realizarea noilor învelitori concomitent cu suplimetarea termoizolatiei la
acoperisurile plate, tip terasã, sau cu sarpantã;
- executarea protectiei hidrofuge a logiilor, a balcoanelor si a subsolurilor;
- cresterea gradului de rezistentã la foc din exterior prin protejarea golurilor
ferestrelor de gazele fierbinti si fumul degajat în cazul producerii unui incendiu
într-un apartament de la etajele inferioare sau alãturat;
- asigurarea igienei, sãnãtãtii si confortului olfactiv constând în protectia calitãtii
aerului introdus pe cale naturalã din exterior în locuinte, protectie realizatã cu
mijloace pasive care asigurã înlãturarea, în procente variabile, a gazelor arse
emise de cosurile centralelor termice de apartament, a diverselor noxe degajate
prin hote sau ferestre ale bucãtãriilor si prafului rezultat al activitãtilor casnice;
- asigurarea cerintelor arhitecturale ale imobilului si încadrarea unitarã a diferitelor
elemente, optionale precum aparate de aer conditionat sau grilaje antiefractie,
oferirea posibilitãtii de montare directã sau ulterioarã a unor elemente care sã
permitã modificarea conditiilor de iluminare naturalã, de vizibilitate sau de
protectie la însorire cu obturarea temporarã, partialã sau totalã a ferestrelor.
1.2. DOMENIU DE APLICARE
1.2.1. Ghidul se adreseazã proiectantilor, executantilor, beneficiarilor de clãdiri,
organismelor administrative si organelor de urmãrire si control din domeniul
constructiilor.
1.2.2. Ghidul se utilizeazã din etape de stabilire a solutiilor si a tuturor datelor tehnice
necesare analizei eficientei economice cuprinse în Auditul Energetic, pentru
întocmirea Documentatiei de avizare si a Proiectului Tehnic precum si la elaborarea
Caietului de Sarcini pentru atribuirea contractului de executare al lucrãrilor de
reabilitare în vederea cresterii performantei energetice a blocurilor de locuinte;
1.2.3. Prevederile prezentului ghid se aplicã la lucrãrile de interventie la anvelopa si
instalatiile clãdirilor de locuinte colective care au ca scop scãderea consumului
specific pentru încãlzire sub 100 kWh/m
2
arie utilã si an fãrã transformarea acestora
în „case cu consum redus de energie”.

3
1.2.4. Prevederile ghidului se por utiliza prin asimilarea selectivã si altor tipuri de clãdiri
civile sau industriale încãlzite, cu regim normal de exploatare.
1.2.5. Ghidul se va aplica împreunã cu prescriptiile tehnice în vigoare indicate în anexa
fiecãrui capitol.
1.2.6. Ghidul nu cuprinde solutii de reabilitare pentru:
- edificii publice, lãcasuri de cult sau clãdiri cuprinse în lista de patrimoniu;
- clãdiri social-culturale, industriale sau locuinte cu structurã metalicã si anvelopã
din panouri termoizolate din lemn sau metal;
- constructii cu cerinte speciale ale regimului, de temperaturi si umiditate (spatii
frigorifice, medii agresive, etc.).

1.3. REFERINE PRINCIPALE
Prezentul ghid va fi utilizat împreunã cu reglementãrile tehnice indicate în anexã.

1.4. TERMINOLOGIE
- anvelopa cldirii: ansamblul compozit alcãtuit din diverse produse de
constructie, aplicat perimetral, exterior, peste elementele de închidere existente,
cu scopul de a ridica nivelul de performantã higrotermicã a acestora la cerintele
actuale impuse de reglementãrile tehnice în vigoare;
- element de închidere: element de constructie care delimiteazã si protejeazã
volumul interior al încãperii/clãdirii de mediul exterior si de variatiile acestuia;
- permeabilitatea la vapori: proprietatea materialelor de a permite sau nu
trecerea vaporilor de apã între cele douã suprafete ale acestuia;
- punte termic: zonã de disipare a energiei termice datoratã neomogenitãtii
structurale evidentiatã de existenta fenomenelor distructive (condens, mucegai)
urmare rezistentei termice specifice locale sensibil mai micã fatã de rezistenta
termicã specificã în câmpul elementului de constructie respectiv;
- tasare: caracteristicã mecanicã privind deformabilitatea unui material
termoizolant, exprimatã prin variatia relativã a grosimii acestuia, sub efectul unei
încãrcãri statice prestabilite functie de tipul de material;
- hidroizolaie sau izolaie hidrofug: componentã a anvelopei clãdirii cu rol de
protectie a acesteia împotriva precipitatiilor atmosferice;

4
- termoizolaie sau izolaie termic: componentã a anvelopei clãdirii care conferã
nivelul de performantã higrotermicã stabilitã prin reglementare;
- material termoizolant: produs industrial având conductivitatea termicã de calcul
> 0,10 W/(mK);
- aptitudine de utilizare: capacitatea unei componente a anvelopei de a îndeplini
functiunea proprie în conditii specifice;
- durat de exploatare: perioada de timp în care o componentã a anvelopei
asigurã cerintele stabilite privind aptitudinea sa de utilizare, conditionatã de
verificare si întretinere periodicã;
- etaneitate: proprietate definitorie a hidroizolatiei si în general a învelitorii
acoperisurilor caracterizatã prin clase de impermeabilitate si care constã în
protectia structurii si a spatiului interior împotriva pãtrunderii apei din precipitatii;
- exploatare: utilizarea anvelopei în limitele prescrise cu respectarea mãsurilor
obligatorii de întretinere si verificare;
- structur (alctuire) hidroizolant: ansamblu multistrat de produse cu proprietãti
hidrofuge care compun o hidroizolatie;
- barier contra vaporilor: strat impermeabil la trecerea vaporilor de apã cu rol
de a preveni umezirea excesivã a produselor termoizolante si a reduce pericolul
acumulãrii cumulative a apei în structura elementelor de constructie sau
anvelopante;
- sistem de difuzie: componentã aplicatã cu tehnologie proprie, cuprinzând
elemente specializate cu rol de egalizare a presiunii vaporilor de apã si de
evacuare a acestora din straturile alcãtuitoare ale anvelopei constructiilor;
- cas cu consum de energie redus (Low Energy House): imobil care
prezintã un consum de energie pentru încãlzire (pe bazã de combustibili fosili)
sub 50 kWh/m
2
an;
- cas pasiv (Passive House): imobil a cãrei încãlzire se asigurã pe bazã de
energii neconventionale si necesarul de energie finalã din combustibili fosili nu
depãseste 20 kWh/m
2
an;
- ETICS (External Thermal Insulation Composite System): sistem compozit
de izolare termicã la exterior;
- EIFS (Exterior Insulation and Finishing System): sistem exterior de izolare
si finisare.

5
2. PROIECTAREA LUCRRILOR DE REABILITARE

a) Conform legislatiei în vigoare proiectarea lucrãrilor de interventie asupra clãdirilor
existente cuprinde:
- efectuarea Expertizei Tehnice referitoare la structura de rezistentã a blocului de
locuinte cuprins în program si comunicarea coordonatorului local acceptul sau
necesitatea efectuãrii unor lucrãri de reparatii si/sau consolidãri care
conditioneazã executarea lucrãrilor de reabilitare;

- efectuarea Auditului Energetic si elaborarea Certificatului de performantã
energeticã corespunzãtor stãrii actuale; Aceastã etapã mai cuprinde „Analiza
eficientei economice” care indicã „durata de recuperare a investitiei”, calculatã
pe baza materialelor si tehnologiilor de executie alese si costului estimat al
lucrãrilor de investitie astfel încât, ulterior, sã nu fie necesarã suplimentarea
cantitãtilor de lucrãri si depãsirea costurilor. Tot în aceastã etapã ar trebui ca
beneficiarii sã opteze în cunostintã de cauzã pentru adoptarea acelor mãsuri de
reabilitare/modernizare a pãrtilor comune sau individuale si costurile acestor
mãsuri obligatorii sau optionale care cad în sarcina lor;

- întocmirea documentatiei de avizare pentru lucrãrile de interventie;

- elaborarea documentatiei tehnice pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de
interventie si obtinerea avizelor si acordurilor solicitate pentru emiterea
autorizatiei de construire;

- întocmirea proiectului tehnic, inclusiv a detaliilor de executie si verificare pentru
respectarea cerintelor esentiale;

- elaborarea caietului de sarcini de cãtre coordonatorul local;

- asigurarea asistentei tehnice si participarea la inspectia fazelor determinante;

- elaborarea raportului privind terminarea lucrãrilor cu ocazia receptiei la
terminarea lucrãrilor si înmânarea coordonatorului local a Certificatului de
performantã energeticã corespunzãtor imobilului reabilitat.

6
b) Documentatia tehnicã pentru lucrãrile de interventie în vederea cresterii
performantei energetice, care semnificã reducerea consumului de energie si a
emisiilor poluante, se întocmeste pe baza cunoasterii stãrii fizice a obiectului supus
reabilitãrii si pe concluziile favorabile ale expertizei tehnice cu privire la rezistenta
mecanicã si stabilitatea imobilului;

c) În cazul în care expertiza tehnicã constatã deficiente ale structurii de rezistentã,
întocmirea auditului energetic si a celorlalte documentatii tehnice se suspendã pânã
la remedierea deficientelor semnalate;

d) Interventia pentru reabilitarea termicã a blocurilor de locuinte constã în proiectarea
si executarea urmãtoarelor lucrãri (enumerarea, nu este limitativã):
- realizarea unei anvelope termoizolante aplicatã perimetral imobilului existent, pe
peretii exteriori, peste planseul ultimului nivel si sub planseul dintre primul nivel
sau parter si spatiile reci adiacente (hol sau subsol);
- realizarea anvelopei hidroizolante denumitã:
• hidroizolatie, când este aplicatã pe acoperisurile tip terasã ale imobilului
sau pe elemente adiacente acestuia (copertine, logii, balcoane);
• învelitoare, când este executatã pe acoperisuri sarpantã;
• hidroizolatie subteranã, când este aferentã subsolurilor si soclurilor
clãdirilor.
- înlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare existente inclusiv usile de acces în
bloc, cu tâmplãrie performantã energetic;
- refacerea si modernizarea instalatiilor aferente clãdirii;
- crearea conditiilor realizãrii unui ansamblu unitar pentru asigurarea cerintelor
esentiale privind „siguranta în exploatare” si „igiena, sãnãtate si mediu”.

e) Concomitent cu aplicarea acestor mãsuri constructive se pot evidentia recomandãri
privind modul de exploatare a aparatelor casnice si a instalatiilor interioare, mãsuri
de economisire a energiei aplicabile nerestrictiv la nivel individual, cuprinse în
anexa la prezentul ghid.



7

2.1. CONDIII PENTRU PROIECTAREA LUCRRILOR DE IZOLAII TERMICE
Datele tehnice referitoare la realizarea anvelopei termoizolante a clãdirii se asigurã de
cãtre proiectantul de arhitecturã cu competentã în domeniu în colaborare cu expertul
de specialitate atestat pentru cerinta „economie de energie si izolare termicã” pe baza
calculului de dimensionare a protectiei termice întocmit de auditorul energetic si a
reglementãrilor tehnice în vigoare.

2.1.1. Date de tem
Aceste date se asigurã de coordonatorul local si se completeazã de proiectantul de
specialitate prin participarea directã la elaborarea lor si/sau din urmãtoarele
documentatii:
2.1.1.1. Expertiza tehnic privind rezistena i stabilitatea construciilor asigurã
informatii privind:
- starea de afectare fizicã a constructiei;
- aspecte arhitecturale (placaje, rosturi, goluri);
- aspecte functionale (modificãri, adãugiri);
- comportarea în timp la actiuni naturale sau accidentale;
- conditii locale de amplasament;
- starea tehnicã actualã a elementelor constructive ale imobilului (pereti, balcoane,
atice, terase/sarpante, tâmplãrie, socluri, trotuare, etc.);
- evidentierea eventualelor lucrãri de interventie efectuate în trecut (care ar putea
conditiona realizarea mãsurilor de izolare termicã).
2.1.1.2. Auditul energetic precizeazã:
- caracteristicile izolatiei termice (rezistenta termicã, conductivitatea termicã –/– si
grosimea acesteia);
- concluziile privind lucrãrile de interventie la anvelopa imobilului.
2.1.1.3. Proiectul iniial sau releveul cldirii (întocmit în lipsa documentatiei) indicã:
- dimensiuni geometrice în plan si elevatii ale constructiei;
- dimensiunile golurilor si felul tâmplãriei;
- grosimea peretilor si alcãtuirea acestora;
- dispunerea si dimensiunile elementelor structurale (stâlpi, grinzi, centuri,
buiandrugi).

8
2.1.1.4. Expertiza tehnic de specialitate precizeazã:
- starea elementelor care se reabiliteazã (pereti, plansee) si care devin suport
pentru termoizolatie;
- eventualele lucrãri necesare corectãrii suportului;
- starea si caracteristicile izolatiei termice existente;
- rezultate ale încercãrilor de laborator.
2.1.1.5. Soluii preconizate pentru termoizolarea pereilor exteriori partea opac):
- pentru reabilitarea termicã a blocurilor de locuinte se utilizeazã de regulã
pozitionarea termoizolatiei pe fata exterioarã a peretilor pentru a nu se reduce
suprafata apartamentelor si pentru a se asigura tratarea unitarã a imobilului si a
continuitãtii protectiei în scopul eliminãrii puntilor termice;
- termoizolatia este integratã într-un ansamblu compozit de tip „compact” sau de tip
„ventilat”;
- pentru realizarea anvelopei termoizolante a unui imobil se poate utiliza numai unul
sau mai multe ansambluri compozite alese de proiectant în functie de
caracteristicile zonei pe care se va aplica (orientare, actiuni mecanice);
- ansamblul compozit realizat dintr-o componentã termoizolantã si o componentã
de protectie si finisaj se va aplica pe componenta rezistentã constituitã din peretii
existenti ai imobilului numai dupã efectuarea operatiunilor de pregãtire a acestora,
operatiuni care vor trebui cuprinse în documentatia economicã si care constau în:
• localizarea si înlãturarea portiunilor cu tencuialã neaderentã si a zonelor cu
beton segregat sau cu alte degradãri;
• înãturarea tencuielilor atacate de mucegai, alge, licheni, muschi, etc.;
• rectificarea tencuielii si a suprafetelor de beton carbonatat, utilizându-se
mortar compatibil;
• rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre
tronsoanele imobilelor învecinate;
• efectuarea strãpungerilor necesare instalatiilor (hote, centrale termice);
• încheierea lucrãrilor de reparatii sau de înlocuire a tâmplãriei exterioare
(ferestre si usi) precum si a izolatiei hidrofuge a aticului terasei;
• efectuarea egalizãrii si planeitãtii suprafetei suport.



9

2.1.1.5.1. Ansamblul compozit compact ETICS (EIFS)
a. Ansamblul ETICS (EIFS) constã în realizarea unor alcãtuiri multistrat aplicate
pe santier într-o succesiune de faze determinante. Produsele fabricate
industrial sunt livrate ca un sistem complet specifice fiecãrui ansamblu
compozit ETICS;
b. Componenta termoizolantã si componenta de protectie si finisaj formeazã un
ansamblu compact solidarizat pe componenta rezistentã si între ele prin
adezivitatea produselor utilizate;
c. În detaliu, ETICS compact este alcãtuit din urmãtoarele straturi indicate în
ordinea tehnologicã, de la componenta rezistentã (constituitã de peretii din
beton, zidãrie de B.C.A. sau cãrãmidã) spre exterior:
- adezivul specific pentru lipirea izolatiei termice pe suport (pereti);
- plãcile termoizolante (componenta termoizolantã);
- mijloace de fixare mecanicã (ancore, dibluri expandabile, profile);
- unul sau douã straturi de protectie (grund sau masã de spaclu din mortar
adeziv) din care cel putin unul contine o armãturã din plasã din fire de sticlã
sau metalicã;
- tencuiala decorativã.
d. Proiectantul va indica:
- cota de fixare a profilului de soclu, sau cota bazei anvelopei (aplicarea
acesteia poate sa inceapã de la orice nivel)
- zonele expuse actiunilor mecanice pe care se vor executa mãsuri de
protectie suplimentare: armare cu douã rânduri de plasã si/sau placaj
ceramic în loc de tencuiala decorativã si/sau înlocuirea plãcilor de polistiren
expandat (EPS) cu plãci din polistiren extrudat (XPS) cu caneluri;
- modul de lipire a plãcilor termoizolante: în aderentã totalã sau în puncte;
- culoarea stratului de finisaj, având în vedere cã pentru evitarea aparitiei
crãpãturilor în tencuialã este necesarã scãderea temperaturii tencuielii prin
alegerea culorii în functie de orientarea fatadei din punct de vedere al
expunerii la însoleiere si al coeficientul de reflexie indicat în catalogul de
culori care trebuie sã însoteascã documentatia ansamblului ETICS;
- particularitãtile constructive si ordinea operatiunilor.

10


































11
2.1.1.5.2. Ansamblul compozit cu strat de ventilatie

a. Ansamblul EIFS cu strat de ventilatie constã în realizarea unor alcãtuiri
multistrat fabricate industrial si asamblate pe santier;
b. Componenta de protectie si finisaj (placaj) se fixeazã pe un schelet metalic
ancorat mecanic de pereti, amplasat peste termoizolatie pentru a nu crea punti
termice si a nu întrerupe continuitatea acesteia; placajul poate fi executat din
panouri metalice, stratificate HPL, elemente ceramice, plãci armate cu fibre
sau compozite (Albond, Reynobond sau similare); spatiul dintre termoizolatie
si protectie (placaj) constituie un strat de aer ventilat care are rolul de
eliminare a vaporilor de apã si de egalizare a presiunilor de pe cele douã fete
ale anvelopei;
c. Datoritã existentei stratului de aer ventilat izolatia termicã se va prevedea
numai din produse incombustibile (A1) sau greu combustibile (A2, s3, d0);
d. Profilele scheletului metalic (montanti, traverse, console) si caracteristicile
ancorelor de fixare (diametru, tip, numãr) sunt indicate de furnizor si trebuie
verificate prin calcule de rezistentã la conditiile impuse de amplasament (zona
seismicã, expunere la vânt), de tipul suportului (beton, B.C.A.) de grosimea
izolatiei si de tipul placajului;
e. Planeitatea peretilor se realizeazã prin reglarea profilelor scheletului metalic,
dar acest lucru nu exclude rectificarea peretilor existenti (cu exceptia efectuãrii
egalizãrii si planeitãtii);
f. Ansamblul compozit cu strat de ventilatie se realizeazã dupã pregãtirea
suportului (peretilor) în urmãtoarea ordine tehnologicã de montaj:
• •• • ancorarea scheletului metalic pe componenta rezistentã a imobilului;
• •• • fixarea termoizolatiei din plãci sau rulouri din vatã mineralã caseratã, cu
folia de aluminiu spre peretele existent;
• •• • aplicarea pe fata exterioarã a termoizolatiei a foliei antivânt, folie
permeabilã la vaporii de apã;
• •• • montarea placajului (componenta de protectie si finisaj).




12










































































13

2.1.1.5.3. Ansamblul compozit EIFS cu strat drenant

a. Ansamblul EIFS cu strat drenant constã în fixarea unor panouri (termoizolante
si finisate) pe peretii imobilului peste un strat drenant, slab ventilat sau cu
ventilatie controlatã;
b. Componenta termoizolantã si componenta de protectie si finisaj, realizate
industrial sub formã de panouri prefabricate, se monteazã pe un schelet
ancorat de peretii tratati anticondens.

























14

2.1.1.6. Soluii preconizate pentru termoizolarea acoperiurilor tip teras
- blocurile de locuinte existente au majoritar acoperisul cu structurã din beton armat
de tip terasã necirculabilã, cu acces ocazional pentru interventii;
- termoizolatia actualã (din diverse produse, predominant BCA) este acoperitã cu o
sapã de egalizare si protectie care constituie suportul pentru învelitoarea de tip
hidroizolatie bituminoasã;
- reabilitarea acoperisurilor tip terasã se concepe pentru întreaga alcãtuire
termohidroizolantã conform prevederilor din documentatia tehnicã indicatã în
anexa 1., cu urmãtoarele amendamente:
• în cazul în care duratele de exploatare ale hidroizolatiei si termoizolatiei sunt
diferite, solutiile propuse ar trebui sã fie structurate astfel încât efectuarea
ulterioarã a interventiilor la hidroizolatie sã se facã fãrã afectarea
termoizolatiei;
• având în vedere spatiul semipublic al teraselor si conditiile climatice , varianta
de aplicare a termoizolatiei ranversate trebuie conditionatã de mãsuri de
realizare a planeitãtii suportului si de protectie contra efractiei. Se va calcula
si realiza stratul de lestare si se vor efectua verificãri privind comportarea
termoizolatiei o datã pe lunã si dupã fiecare fenomen meteorologic deosebit
(furtunã, ploaie, etc.).

2.1.1.7. Soluii preconizate pentru termoizolarea acoperiurilor cu arpant
- Acoperisurile cu sarpantã cu pod nelocuibil vor avea termoizolatia amplasatã pe
planseul de peste ultimul nivel;
- În podurile circulabile termoizolatia va fi protejatã de o sapã de mortar de ciment
armatã cu plasã metalicã dimensionatã adecvat încãrcãrilor;
- Termoizolatia, dimensionatã pe baza calculelor termotehnice, se va prevedea din
plãci din produse anorganice sau organice rezistente la compresiune;
- Acoperisurile cu pod locuibil vor avea termoizolatia amplasatã de obicei pe
intradosul si între cãpriorii sarpantei (la interior), sau peste astereala acoperisului
(solutie care impune utilizarea de panouri termoizolante rezistente la compresiune
si necesitã desfacerea învelitorii existente, aplicarea termoizolatiei, executarea
caroiajului de sipci si asamblarea învelitorii);

15
- Pentru protectia termoizolatiei si a elementelor din lemn ale sarpantei pe fata spre
interior a acestora se va prevedea o folie impermeabilã cu rol de barierã contra
vaporilor, iar la fata spre exterior (sub învelitoare) se va prevedea o folie
permeabilã la vaporii de apã si impermeabilã la apã;
- La reabilitarea acoperisurilor cu sarpantã se vor respecta detaliile si conditiile
producãtorilor de materiale termoizolante, referitoare la aceste lucrãri, precum si
prevederile din reglementãrile în vigoare indicate în anexa 1, numai în cazul în
care nu contravin conditiilor enumerate;
- Acoperisul va avea între învelitoare si termoizolatie unul sau douã straturi de aer;
aceste straturi trebuie sã aibã posibilitatea de a se ventila natural.
























16
2.1.1.8. Soluii pentru termoizolarea planeelor peste spaii neânclzite i a plcilor pe sol
- Protectia termicã a apartamentelor din blocurile de locuinte fatã de spatiile
neâncãlzite adiacente se va prevedea pe fata exterioarã a elementului despãrtitor
(respectiv intradosul planseului de peste subsol, hol, etc., inclusiv grinzile si
aproximativ 40 cm zidurile sau diafragmele);
- Solutiile preconizate sunt de tip ETICS compact (cu fixãri mecanice suplimentare)
sau EIFS cu protectie din plãci de ghips-carton rezistente la umiditate;
- La blocurile care nu au subsol termoizolatia se poate aplica sub pardoseala
apartamentelor de la parter, numai cu acceptul proprietarului deoarece aceastã
interventie implicã desfacerea pardoselii actuale, aplicarea pe placa din beton în
contact cu terenul a termoizolatiei (cu sau fãrã strat de difuziune si barierã contra
vaporilor) si realizarea noii pardoseli;
- Aceastã interventie prezintã o serie de dezavantaje si necesitã:
• reducerea înãltimii utile a camerelor;
• desfacerea pardoselii actuale si refacerea pantelor si racordului sifonului de
pardosealã din grupurile sanitare;
• revizuirea sau acceptarea înãltimilor diferite ale treptelor scãrilor de acces si
spre etajul 1;
• reducerea înãltimii parapetelor ferestrelor;
• uneori, în functie de grosimea termoizolatiei, demontarea corpurilor de
încãlzire si repozitionarea lor mai sus, dacã înãltimea parapetelor permite.
- Pentru protectia produselor termoizolante, în cazul în care nu se opteazã pentru
un strat uscat, se va prevedea un strat de separare tehnologicã (folie, carton, etc.)
pentru turnarea sapei de suport a pardoselii;
- În cazul în care termoizolarea pardoselii nu se poate executa prin interior,
reabilitarea se va limita la termoizolarea soclului, prevãzutã a se efectua odatã cu
lucrãrile de la fatade care vor elimina puntea termicã de la racordarea soclului cu
placa si care vor coborâ termoizolatia cu aproximativ 40 cm sub cota trotuarului;
- Produsele termoizolante aplicate sub pardosealã trebuie sã aibã rezistentã mãritã
la compresiune si absorbtie de apã redusã,
- Detaliile pentru termoizolarea planseelor spre spatiile neâncãlzite se concep
conform prevederilor din documentatia tehnicã indicatã în anexa 2.


17
2.1.2. Criterii i niveluri de performan ale soluiilor preconizate pentru lucrrile de
reabilitare termic

Solutiile preconizate pentru anvelopa termoizolantã vor fi furnizate de un producãtor
care trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinte:
- sã aibã certificat pentru Sistemul de Management al Calitãtii;
- sã punã la dispozitia constructorului si a beneficiarului documentele de calitate
pentru toate produsele furnizate;
- sã pregãteascã si/sau sã certifice echipe de personal calificat pentru executarea
acestor lucrãri;
- sã acorde consultantã tehnicã pe santier;
- sã asigure urmãrirea executiei pe faze de lucrãri si sã participe la semnarea
proceselor verbale aferente acestor lucrãri.

2.1.2.1. Criterii i niveluri de performan pentru ansamblul compozit compact ETICS

- Solutii prezentate pentru anvelopa termicã a peretilor sunt alcãtuiri complexe
(ETICS/EIFS) fabricate industrial si livrate ca un set (ansamblu compozit):
• fabricat de un producãtor;
sau
• livrat de o firmã care produce cel putin o componentã a ansamblului si care
centralizeazã produsele compatibile necesare, fabricate de firme
specializate.
- Indiferent de modul de realizare a ansamblului compozit, firma trebuie sã prezinte
marcajul CE pentru ETICS importat sau agrementul tehnic si documentatia care
sã ateste caracteristicile alcãtuirii ETICS propuse; desi ETICS este un ansamblu
compozit unitar, existenta marcajului CE pentru un produs din ETICS nu extinde
automat aprobarea de utilizare asupra întregii alcãtuiri, deci, nu se poate
considera tot ansamblul certificat; de asemenea în situatia în care fiecare
component, individual, are marcaj CE, produsele nu se pot utiliza împreunã dacã
nu au fost testate ca un ansamblu si certificate;

18
- Caracteristicile impuse alcãtuirilor compacte ETICS având termoizolatia pe bazã
de polistiren expandat sau vatã mineralã sunt cuprinse în ghidurile si standardele
indicate în anexa 3.
- Caracteristicile ansamblului ETICS cu termoizolatie din polistiren expandat (EPS)
si/sau vatã mineralã (MW) trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinte si niveluri:





























- Furnizorul ansamblului ETICS va prezenta de asemenea urmãtoarele date
sustinute de documentele aferente:
• clasificarea privind reactia la foc a ansamblului ETICS;
• lista de produse, detaliile de executie si rezultatele încercãrilor referitoare la
bariera antifoc, în cazul în care este prevãzutã pentru împiedicarea propagãrii
focului prin izolatia termicã;
• studiu privind comportarea în timp a ansamblului ETICS propus (furnizat);
Nivel, clas, valoare Nr.
Crt.
Cerine
EPS MW
1. Rezistenta termicã minimã declaratã >1,0 m
2
K/W
2.
Rezistenta la aderentã a grundului de protectie (de
bazã) de placa termoizolantã
>80 kPa >60 kPa
3.
- Rezistenta la aderentã a adezivului de
placã EPS/MW;
- Suprafata plãcilor lipitã cu adeziv de
suport.
>80 kPa

>40%
>60 kPa

=100%
4.
Rezistenta la smulgere a ETICS fixat cu mijloace
mecanice (Rezistenta la smulgere de proiectare
X
d
>decât sarcina de proiectare pentru suctiunea
din vânt S
d
)

X
d
>S
d

5.
Rezistenta la tractiune perpendicularã pe fete a
plãcilor EPS/MW
< 100 kPa
TR 100
< 80 kPa
TR 80
6.
Rezistenta la tractiune a armãturii din fire de sticlã:
- valoare medie initialã;
- valoare dupã supunere la mediu agresiv.

>40 N/mm
>20 N/mm
7.
Permeabilitatea la apã a suprafetei sistemului
(grundul de protectie)
<0,5 kg/(m
2
×h
0,5
)
8.
Rezistenta la impact:
- fãrã deteriorãri la 2 J;
- fãrã deteriorãri la 10 J.

I 2
I 10
9.
Rezistenta la penetrare:
- >200 N;
- >500 N.

PE 200
PE 500
10.
Permeabilitatea la vaporii de apã a stratului de
protectie si a finisajului
>20
g/(m
2
d)
>40
g/(m
2
d)


19
• buletine de încercãri care sã ateste calitatea ETICS (rezistentã la înghet-
dezghet, performante higrotermice, etc.);
• detalii de executie cu modul de realizare al zonelor cu racorduri dificile: rosturi
de dilatatie, socluri, atice, ferestre, copertine, etc.;
• referinte privind timpii tehnologici obligatorii pe fiecare strat si faze
determinante;
• lista mãsurilor necesare pentru asigurarea durabilitãtii;
• durabilitatea estimatã si garantia acordatã dupã montaj alcãtuirii ETICS (cel
putin egalã cu perioada de recuperare a investitiei);
• descriere produse auxiliare si detalii de montaj.

2.1.2.2. Criterii i niveluri de performan pentru anvelopa compozit cu strat de ventilare
- Acest ansamblu este livrat de o firmã care centralizeazã produsele compatibile
necesare (profile de aluminiu si otel zincat, vatã mineralã, suruburi, nituri si
dibluri metalice, adezivi, panouri de placare si finisaj) fabricate în sectiile proprii
sau de cãtre firme specializate;
- Firma trebuie sã prezinte marcajul CE pentru ansamblul importat sau
agrementul tehnic si documentatia care sã ateste caracteristicile alcãtuirii
propuse conform precizãrilor de la pct.2.1.2.1. privind ansamblul compozit
ETICS;
- Furnizorul va prezenta urmãtoarele date sustinute de documentele aferente:
• clasificarea privind reactia la foc a ansamblului;
• etanseitatea la apã;
• permeabilitatea la vaporii de apã;
• rezistenta la smulgere a ancorajelor mecanice;
• rezistenta scheletului de sustinere a placajului la încercãrile statice si din
vânt si indicarea procedeului de calcul a ansamblului (sãgeatã, modul de
elasticitate, greutate proprie);
• aderenta pentru fixarea placajului cu adeziv;
• rezistenta la smulgere a placajului fixat mecanic pe scheletul metalic (date
referitoare la niturile sau suruburile pentru fixare, numãr, distante interax,
diametrul gãurii pentru asigurarea dilatãrii libere a elementului de placare;

20
• rezistenta placajului la temperaturã, umiditate si înghet-dezghet;
• stabilitate dimensionalã;
• rezistentã termicã.
- Firma va asigura si urmãtoarea documentatie:
• descrierea anvelopei compozite si lista cu caracteristicile tuturor elementelor
alcãtuitoare precum si detaliile de asamblare;
• studiu privind comportarea în timp a ansamblului;
• durabilitatea estimatã si garantia acordatã dupã montaj (cel putin egalã cu
perioada de recuperare a investitiei);
• lista cu activitãti de întretinere si conditii de exploatare pentru asigurarea
durabilitãtii.

2.1.2.3. Criterii i niveluri de performan pentru lucrrile de reabilitare termic a
acoperiurilor
- La acoperisurile tip terasã lucrãrile de reabilitare termicã se executã împreunã
cu lucrãrile de refacere a izolatiei hidrofuge. Caracteristicile produselor de
izolare termicã sunt conform pct.2.1.3. iar ale produselor hidroizolante sunt
indicate în cap.2.2.;
- Izolatia termicã la acoperisurile cu sarpantã se aplicã independent, sub
învelitoarea existentã. Caracteristicile cerute izolatiei sunt conforme cu
standardele de produse din lista anexelor 1 si 3.
- La sarpantele din lemn se utilizeazã de obicei izolatia din vatã mineralã pentru
care producãtorul trebuie sã declare urmãtoarele, conform SR EN 13162:
• rezistenta termicã R
D
– trebuie declaratã întotdeauna;
• conductivitatea termicã /
D
– trebuie declaratã atunci când este posibil;
• lungimea si lãtimea;
• grosimea; stabilitatea dimensionalã; reactia la foc;
• absorbtia de apã;
• transmisia vaporilor de apã;
• rezistenta la trecerea aerului;
• emisie de substante periculoase.



21

2.1.3. Criterii i niveluri de performan ale materialelor preconizate pentru lucrrile
de reabilitare termic

2.1.3.1. Produse termoizolante pe baz de polistiren
- Produsele pe bazã de polistiren utilizate pentru izolarea termicã la exterior
(ETICS) sunt plãcile fabricate din:
• polistiren expandat (EPS) cu specificatie conform SR EN 13163;
• polistiren extrudat (XPS) cu specificatie conform SR EN 13164.
- Suplimentar fatã de cerintele ansamblului ETICS furnizorul trebuie sã indice
pentru plãcile din polistiren EPS utilizate, urmãtoarele:
• rezistenta termicã (R
D
) si conductivitatea termicã (/
D
) valori determinate
conform EN 12939 si EN 12667;
• lungimea (L) si lãtimea (l) determinate conform (SR) EN 822. Deoarece
ETICS impune continuitatea termoizolatiei si rosturi cu deschidere minimã
între plãci se considerã ca satisfãcãtoare clasa L
1
(tolerantã ± 2 mm) pentru
lãtime;
• grosimea (d) determinatã conform (SR) EN 823; Deoarece ETICS impune
planeitatea suprafetei grosimea plãcilor trebuie sã se încadreze în clasa T
2

(tolerantã ± 1 mm); perpedicularitatea (S) determinatã conform (SR) EN 824
– Abaterea la perpendicularitate între lungime si lãtime (S
b
) trebuie sã se
încadreze în clasa S
2
(tolerantã ± 2 mm/1000);
• planeitatea plãcilor determinatã conform (SR) EN 825 – Abaterea de la
planeitate, 5 maxim, trebuie sã se încadreze în clasa P
4
(tolerantã ± 5 mm);
• stabilitatea dimensionalã în conditii normale de laborator, determinatã
conform (SR) EN 1603. Valorile nu trebuie sã depãseascã cerintele clase
DS(N)2: maxim ± 2%;
• stabilitatea dimensionalã în conditii specificate de temperaturã si umiditate,
determinatã conform (SR) EN 1604. Modificãrile în lungime, lãtime si
grosimea determinate în conditia: 48 h, 70ºC nu trebuie sã depãseascã
valoarea de 1% aferentã DS(70, -)1;
• reactia la foc încadratã în Euroclasele A
1
... E;

22
• rezistenta la tractiune perpendicularã pe fete determinatã conform
(SR) EN 1607, se considerã ca minimum nivelul TR 100 corespunzãtor
valorilor < 100 kPa;
• rezistenta la forfecare determinatã conform (SR) EN 12090;
• rezistenta la înghet-dezghet determinatã conform (SR) EN 12091;
• factorul de rezistentã la difuzia vaporilor de apã, µ. ETICS solicitã valori mici
aferente factorului µ ceea ce intrã în contradictie cu rezistenta mare impusã
pentru tractiunea perpendicularã pe fete sau pentru forfecare. La proiectarea
ansamblului ETICS se va avea în vedere varianta de utilizare a plãcilor de
polistiren cu microcanale pentru ventilarea straturilor alcãtuitoare a ETICS.

- Pentru zonele de soclu, subsol, pereti expusi traficului pietonal si altor zone
expuse socurilor cu izolatia termicã a ansamblului compozit ETICS se prevede
utilizarea plãcilor din spum de polistiren extrudat (XPS) pentru care
furnizorul trebuie sã indice urmãtoarele:
• rezistenta termicã declaratã (R
D
) si conductivitatea termicã declaratã (/
D
);
• perpendicularitatea S
b
<5 mm/m;
• planeitatea S
max
<7 mm;
• lungimea sau lãtimea cu tolerantã ± 8 mm pentru plãci pânã la 1000 mm
lungime sau lãtime;
• grosimea (d) pentru plãcile cu grosimea minimalã între 50 si 120 mm clasa
va fi T3 cu tolerantã ± 1 mm;
• reactia la foc – clasificare A
1
... E conform Euroclase;
• stabilitatea dimensionalã în conditii specificate de temperaturã (70 ± 2)ºC –
modificãrile relative în lungime, lãtime si grosime nu trebuie sã depãseascã
5%;
• efort de compresiune la o deformatie de 10% (o
10
) sau rezistenta la
compresiune (o
m
) - deteminatã conform (SR) EN 826 pentru 10 niveluri de la
CS (10/Y)100 pânã la (10/Y)1000 cu valori cuprinse între >100 kPa si
< 1000 kPa;
• rezistenta la tractiune perpendicularã pe fete – TR 100 pentru valori
< 100 kPa.

23

2.1.3.2. Produse termoizolante pe baz de vat mineral

- Suplimentar fatã de cerintele ansamblului ETICS furnizorul trebuie sã indice
pentru plãcile din vatã mineralã (MW) urmãtoarele, conform (SR) EN 13162:
• rezistenta termicã si conductivitatea termicã – valori determinate conform
(SR) EN 12667 sau (SR) EN 12939 pentru produse groase;
• lungimea si lãtimea determinate conform (SR) EN 822 cu tolerantã ± 2%
pentru lungime si ± 1,5% pentru lãtime;
• abaterea de la perpendicularitate, S
b
< 5 mm/m;
• planeitatea, S
max.
< 6 mm;
• reactia la foc – Euroclase A
1
– E;
• rezistenta la tractiune perpendicularã pe fete – se determinã conform
(SR) EN 1607 – nivel > decât TR 100;
• stabilitatea dimensionalã în conditii specificate de temperaturã (70 ± 2)ºC –
variatiile relative ale lungimii, lãtimii si grosimii nu trebuie sã depãseascã
1,0%;
• sarcina concentratã, F
p
necesarã pentru a provoca o deformatie de 5 mm
trebuie determinatã în conformitate cu (SR) EN 12430 si declaratã în niveluri
cu treapta de 50 N;
• grosimea, d
L
, determinatã conform (SR) EN 12431 va fi pentru ETICS T6 cu
tolerante: -5% sau -1 mm si +15% sau +3 mm (se adoptã cea mai mare
dintre valori);
• grosimea, d
B
, determinatã conform (SR) EN 12431;
• compresibilitatea, c, determinatã ca fiind diferenta dintre d
L
si d
B
– pentru
ETICS toleranta grosimii din clasa T6 nivelul de compresibilitate propus este
CP3 cu toleranta +2 mm.








24
2.1.3.3. Adezivi i mortare adezive
- Pentru lipirea plãcilor termoizolante pe suport se utilizeazã adezivi specifici
pentru polistiren sau mortare adezive pentru polistiren sau vatã mineralã,
indicate de furnizorul complexului ETICS;
- Mortarul adeziv este un amestec uscat predozat pe bazã de ciment si aditivi cu
timp de lucrabilitate, uscare si întãrire determinati si cu aderenta la polistiren de
minim 0,1 N/mm
2
;
- Pentru realizarea protectiei termoizolatiei se utilizeazã un strat din masã de
spaclu armat realizat din mortar adeziv predozat în amestec cu fibre si armat cu
plasã de fire de sticlã pentru a împiedica fisurarea; mortarul pentru masa de
spaclu trebuie sã fie elastic, rezistent la socuri si cu grad de impermeabilitate
ridicat. Absorbtia de apã la suprafatã < 0,5 kg/(m
2
h
0,5
).

2.1.3.4. Dibluri
- Diblurile pentru fixarea mecanicã a plãcilor termoizolante vor respecta cerintele
ETAG 014 si ETAG 020 Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din
material plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termicã
exterioare;
- Tipul diblurilor se va alege în functie de alcãtuirea constructivã a stratului suport
conform tabelului de mai jos:
Grosimea
izolaiei
Tipul
diblului
Strat suport
Lungimea
minim de
ancorare
mm
<10 cm 1a, 1b, 2a
>10 cm 1b, 2a
Beton
Cãrãmidã plinã
Cãrãmidã cu goluri
toate
grosimile
2 a BCA
Conform
raportului
tehnic al
fabricantului


- Numãrul minim de dibluri pentru ancorarea termoizolatiei în câmp curent este de
6 buc./m
2
pânã la înãltimea de 50 m. Peste aceastã înãltime se vor efectua
probe statice pentru determinarea numãrului acestora.
- Pentru zonele de margine numãrul de dibluri se va calcula pentru forta de
smulgere < 0,8 kN/diblu, iar numãrul acestora va fi în functie de valoarea vitezei
vântului, expunerea terenului si înãltimea clãdiri conform tabelului urmãtor:
Legendã:
- diblu expandat prin batere:
1a – cui de polimeri
1b – cui de metal
- diblu expandat prin
însurubare:
2a – surub metalic cu
diblu

25

Numr dibluri/m
2

Înlimea cldirii

Valori ale
vitezei
vântului
Expunere,
teren sau
Zon > 10 m 10-25 m >25-50 m
<85 km/h I, II, III 6 6 6
I 8 8 10
II 6 6 8 85-115 km/h
III 6 6 8
I 10 12 12
II 8 10 10
>115-135
km/h
III 6 8 10
Legendã:
I – Teren deschis, obiect
izolat, puterea vântului nu
este redusã de clãdiri
înconjurãtoare
II – Puterea vântului este usor
redusã de obiectele din jur
(clãdiri risipite si H<10 m)
III – Puterea vântului este
puternic redusã de
obiectele dimprejur
(aglomerãri urbane)

- Lungimea tijei diblului se calculeazã prin însumarea grosimii straturilor strãbãtute
(termoizolatie, adeziv, tencuialã si partial perete din zidãrie BCA, cãrãmidã sau
beton); Stratul de tencuialã nu se ia în calculul adâncimii gãurii de ancorare, dar
influenteazã lungimea totalã a tijei indicatã orientativ în tabelul de mai jos:
Grosimea
termoizolaiei
Lungimea gurii de
ancorare + grosimea
tencuielii cuprinse
între 0,5 i 2,5 cm
Suport
beton
Suport
BCA
Beton BCA
Lungimea
tijei diblului
mm
50 30 100
70 50 120
90 70 140
110 90
50 mm 70 mm
160

2.1.3.5. Profile
- ETICS include urmãtoarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate împreunã
cu celelalte componente ale ansamblului:
• profil de soclu – profilul în formã de Z se fixeazã cu dibluri metalice ancorate
în componenta rezistentã (pereti). Cota profilului si numãrul de dibluri se
indicã în detaliile de executie cuprinse în proiect;
• profil de colt – profil cornier cu sau fãrã plasã din fire de sticlã se monteazã
înglobat în tencuiala armatã de protectie a termoizolatiei împreunã cu
armãtura din plasã de fire de sticlã pentru protectia muchiilor verticale si
asigurarea rectiliniaritãtii acestora;
• profil cu picurãtor – se fixeazã asemãnãtor profilului de colt si asigurã
protectia muchiilor orizontale si evitã prelingerea apei pe intradosul
elementelor de fatadã (glafuri, copertine, etc.).

26
2.1.3.6. Plas din fire de sticl
- Plasa din fire de sticlã impregnatã cu polimeri cu rezistentã la substante
alcaline, utilizatã pentru armarea stratului de protectie a termoizolatiei, trebuie
sã prezinte urmãtoarele caracteristici, suplimentar fatã de cerintele ansamblului
ETICS:
• tipul de tesere sã previnã deformarea si deplasarea firelor si ochiurilor plasei;
• dimensiuni de livrare:
o lãtime >100 cm;
o llungime >50 m.
• dimensiunea golurilor ochiurilor; minimum 3×3 mm (maximum conditionat de
greutatea si rezistenta la tractiune a plasei si de rezistenta la impact si la
penetrare a ansamblului);

Fora de rupere Alungirea relativ
a) în conditii de laborator: >1500 N
b) în apã distilatã: >1200 N
c) în solutie de apã cu NaOH: > 600 N
d) în solutie de apã cu ciment: > 600 N
<3,5% pentru
valorile si conditiile
(a-d) enumerate

• greutatea >140 g/m
2
;
• valoarea medie a rezistentei la tractiune sã fie mai mare de 40 N/mm;
• raportul dintre rezistenta la tractiune si alungirea la rupere, la pãstrare în
conditii normale si în mediu agresiv, nu trebuie sã fie mai mic de 1 kN/mm;
• rezistenta la tractiune dupã pãstrare în mediu agresiv, conform
(SR) EN 13496, trebuie sã fie mai mare de 50% din rezistenta la tractiune
initialã.

2.1.3.7. Tencuiala decorativ, amorsa, vopsea
- Stratul final cu rol de protectie si finisaj a ansamblului compozit ETICS împotriva
intemperiilor, este alcãtuit din amorsã si tencuiala decorativã, componente ale
ansamblului, care se vor utiliza conform indicatiilor producãtorului. Tencuiala
decorativã face parte din categoria tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice si
este gata preparatã sub formã de pastã, livratã în gãleti.

27
- Straturile de finisare vor avea urmãtoarele caracteristici privind durabilitatea si
aderenta produselor pe stratul de protectie armat (grund de bazã):

Caracteristica Cerine
- grad de bãsicare - fãrã bãsici
- grad de finisare
- cantitatea de fisuri: Grad 3 (numãr moderat de fisuri)
- dimensiunea fisurilor: Grad 2 (maxim 200 mm lãtime)
- grad de exfoliere
- mãrimea exfolierii: Grad 3 (suprafata exfoliatã > 1%)
- dimensiunea exfolierii: Grad 2 (dimensiunea exfolierii > 3 mm)

- Culoarea stratului de tencuialã decorativã va avea valoarea de referintã a
gradului de reflexie a luminii mai mare de 30. Producãtorul va indica obligatoriu,
în catalogul de culori valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare
culoare.

2.1.4. Criterii i niveluri de performan pentru procedurile de realizare a lucrrilor de
izolaii termice

- Procedurile de realizare constituie un ansamblu de operatiuni efectuate într-o
succesiune logicã de etape constructive, determinante, care utilizeazã resurse
materiale, manoperã si utilaje pentru executarea unei lucrãri cu urmãtoarele
obiective declarate:
• costuri / m
2
scãzute;
• timp redus de executare;
• durabilitate îndelungatã;
• garantie extinsã.
- Costurile scãzute sunt rezultatul fie a utilizãrii unor materiale mai ieftine cu
repercusiunii asupra durabilitãtii si calitãtii, fie a reducerii manoperei cu urmãri
asupra calitãtii executiei;
- Timpul redus de executare se poate obtine prin utilizarea unei tehnologii care
utilizeazã produse cu timp mic de uscare si întãrire (adezivi) sau prin utilizarea
montajelor uscate cu grad de tolerantã mic si grad de finisare ridicat;

28
- Pentru compararea duratelor de executie furnizorul trebuie sã indice timpii
tehnologici, pe faze de executie, necesari întocmirii graficului de organizare a
lucrãrilor;
- Durabilitatea unui ansamblu se mãsoarã dupã componenta cea mai putin
durabilã. Furnizorul odatã cu alcãtuirea compozitã trebuie sã prezinte si un studiu
privind comportarea în exploatare a ansamblului propus;
- Garantia ansamblului trebuie sã fie mai mare sau cel putin egalã cu durata de
recuperare a investitiei; (aceastã prevedere conduce la cointeresarea
constructorului, pentru realizarea unei lucrãri de calitate cu durabilitate crescutã);
- Clasele si nivelurile indicate pentru ansamblu si pentru produsele din componenta
acestora sunt minime.

2.1.5. Condiii pentru asigurarea posibilitii urmririi în exploatare a elementelor
structurale

- Anvelopa termicã se va realiza pe o singurã parte a componentei rezistente, de
regulã pe exteriorul peretilor existenti; se va asigura astfel posibilitatea urmãririi în
exploatare a elementelor structurale ale imobilului;
- În cazul aplicãrii termoizolatiei pe ambele fete ale peretilor sau pe fata interioarã a
peretilor despãrtitori dintre tronsoanele blocurilor sau pe soclu, atunci cel putin
unul din ansamblurile termoizolante va fi de tip ETICS, lipit în aderentã de perete
pentru a conlucra cu acesta. Aceastã prevedere se aplicã si pentru tavanele
apartamentelor de sub terasã si ale subsolurilor sau se asigurã posibilitatea
demontãrii protectiei cel putin în zonele de interes ale structurii de rezistentã
(zone de efort maxim).













29
2.2. CONDIII PENTRU PROIECTAREA LUCRRILOR DE IZOLAII HIDROFUGE

2.2.1. Date de tem (informative) privind izolaiile hidrofuge/termohidrofuge:
2.2.1.1. Date generale de referintã, privind izolatiile hidrofuge:
• Etanseitatea acoperisurilor terasã sau cu pantã accentuatã realizatã cu foi sau
membrane bitumate, în diverse structuri hidroizolante/termohidroizolante;
• Structurile hidroizolante aplicate, de regulã în totalã aderentã, pe suport rigid
(beton armat, elemente prefabricate din beton armat, fâsii din beton celular
armate, sape armate, sape de rectificare), sau în totalã aderentã, semiaderentã
sau flotant-lestat, pe suport elastic, semirigid sau semielastic (lemn sau plãci
fibrolemnoase, plãci termoizolante (din polistiren expandat, poliizocianurat,
poliuretan, plutã aglomeratã, perlit, vatã mineralã, etc.);
• Alcãtuirile structurilor hidroizolante:
- cu materiale bitumate în foi (CA, PA, TSA, IA, IB) sau membrane
bituminoase lipite cu bitum fierbinte, fabricate în tarã si utilizate pânã în anii
1990;
- cu membrane bitumate de productie autohtonã sau din import, lipite cu bitum
fierbinte, cu adeziv specific la rece, sau prin sudurã cu flacãra, utilizate dupã
anii 1990;
- cu membrane polimerice (foarte putin utilizate la constructii civile), fixate
mecanic si lipite cu adezivi specifici sau prin sudurã cu aer fierbinte, utilizate
dupã anii 1990.
• Alcãtuirile structurilor termoizolante:
- la constructiile realizate înainte de 1990 termoizolatia este alcãtuitã, de
regulã, din blocuri BCA de 20 cm grosime (mai rar de 25 cm grosime) sau
din polistiren expandat de 24 mm sau 36 mm grosime (înainte de 1978). La
aceste structuri termoizolante se aplicã o barierã de vapori din IA peste
difuzia din IBP sau din IB cu granulele pe fata inferioarã, cu sau fãrã strat de
bitum fierbinte aplicat la cosoroabã peste bariera de vapori. În general
straturile de difuziune si barierã contra vaporilor sunt degradate si
nefunctionale, chiar la scurt timp dupã executia initialã (degradare datoratã
slabei rezistente la circulatia impusa pentru aplicarea straturilor urmãtoare
de termo si hidroizolatie).

30

2.2.1.2. Evaluarea stãrii de degradare a izolatiei hidrofuge/termohidrofuge la acoperisuri
terasã sau cu pantã accentuatã:
• Cazuri de structuri degradate – situatii generale, tipice:
- Hidroizolatiile vechi realizate în structuri si cu materiale prevãzute în
Normativul C112/1986, în general au suferit multiple reparatii si pot fi
considerate, si datoritã termoizolatiei ineficiente ca material (în general BCA
de 20 cm grosime) si ca degradare (prin îmbibare cu apã si/sau saturare cu
vapori), total degradate si nefunctionale. Acest tip de structuri necesitã în
general, înlocuirea întregii structuri termohidroizolante, cu consecinte
pozitive prin diminuarea încãrcãrilor la ultimul nivel;
- Hidroizolatiile realizate în structuri si cu materiale prevãzute în Normativul
NP 040/2002, teoretic, ar trebui sã nu fie degradate, cel mult sã prezinte
deficiente locale, ce produc infiltratii/umeziri. La acest tip de hidroizolatii
deficientele sunt cauzate, în general, de calitatea slabã si/sau incompetenta
manoperei de aplicare, într-o mai micã mãsurã de necunoasterea realizãrii
structurilor hidro si termohidroizolante si de utilizarea unor materiale de slabã
calitate. La acest tip de hidroizolatii se pot produce deteriorãri prin
suprapunere/interventii peste acestea de alt tip de lucrãri (ex.: instalatii de
climatizare, panouri publicitare, antene telefonice/TV, etc.). Acest tip de
structuri necesitã, dupã caz functie de tipurile si nivelurile de degradãri,
diverse modalitãti de reparatii sau chiar de reabilitare;
- Hidroizolatii/termohidroizolatii vechi realizate în structuri si cu materiale
prevãzute în Normativul C112/1986 ce au fost „reabilitate” cu structuri
hidroizolante, de regulã în sistem monostrat, fãrã a se interveni competent si
aprofundat în repararea structurii vechi. Si acest tip de structuri necesitã, în
general, înlocuirea întregii structuri termohidroizolante.
• Modalitãti de evaluare a stãrii de degradare a izolatiei hidrofuge/termohidrofuge
– etape de constatare/apreciere (expertizare):
- Informarea asupra perioadei de edificare a constructiei si corelarea cu
reglementãrile în vigoare la acea datã (poate fi necesar un sondaj care sã
evidentieze structura termohidroizolantã, materialele componente puse în

31
operã precum si nivelul de deteriorare/degradare, cu sau fãrã prezentã de
apã în straturi);
- Informare asupra interventiilor ulterioare, la nivelul structurii hidroizolante;
- Apreciere vizualã si tactilã a suprafetei termohidroizolante;
- Observatii în interiorul constructiei asupra zonelor cu infiltratii/umeziri si
corelarea acestora cu planul acoperisului (infiltratii de câmp, racord la
elemente verticale, la receptoare pluviale, etc.);
- Sintetizarea si corelarea informatiilor, observatiilor si/sau a sondajelor) si
decizia privind solutia optimã de reabilitare corelatã cu solutia de reabilitare a
anvelopei perimetrale.

2.2.1.3. Evaluarea stãrii de protectie hidrofugã a soclului si subsolului clãdirii:
• Cazuri de structuri degradate – situatii generale, tipice:
- Locuintele colective în blocuri au urmãtoarele categorii de infrastructurã:
o fãrã subsol cu soclu putin înãltat;
o cu subsol tehnic si/sau utilitar (boxe, anexe, adãpost ALA, etc.), cu placã
din beton armat la subsol turnatã pe strat de ruperea capilaritãtii si în
unele cazuri hidroizolantã;
o cu subsol tehnic si/sau utilitar fãrã placã din beton armat la subsol (cu
pãmânt compactat);
o cu demisol tehnic si/sau utilitar, cu placã din beton armat turnat pe strat
de ruperea capilaritãtii si în unele cazuri hidroizolatã.
- Deficiente ale izolatiei infrastructurii (de regulã verticalã pe soclu):
o degradarea, îmbãtrânirea, nefuctionalitatea hidroizolatiei verticale;
o nefunctionalitatea trotuarului perimetral prin tasare si/sau deplasarea fatã
de soclul constructiei, cu cumulãri si infiltratii de apã;
o aparitia, ulterior edificãrii constructiei, de umeziri si/sau infiltratii, datoritã
modificãrii traseelor si nivelurilor pânzei freatice în urma unor lucrãri de
constructii din zona respectivã.
- Structuri si materiale hidroizolante utilizate:
o degradarea, îmbãtrânirea, nefuctionalitatea hidroizolatiei verticale;
o înainte de 1990 se executau de regulã hidroizolatii verticale, monostrat,
cu TSA sau PA si un strat de bitum, cu protectie din zidãrie de cãrãmidã;

32
o înainte de 1950 se executau etanseitãti ale soclurilor clãdirilor cu
hidroizolatie cu pânzã bitumatã si protectie din zidãrie de cãrãmidã si/sau
cu ecrane din argilã grasã, compactatã în straturi succesive;
o dupã 1990 hidroizolatiile la socluri s-au executat cu un strat cu
membranã bituminoasã sau cu diverse emulsii bituminoase sau
polimerice (cu rezultate în general nesatisfãcãtoare) si diferite plãci sau
folii cu sau fãrã amprenturi ca strat de protectie (în majoritatea cazurilor
amprenturile aplicate gresit facilitau acumularea si stagnarea apei lângã
soclu/fundatie);
o înainte de 1990 nu se punea problema izolãrii termice a soclurilor/plãcilor
subsolurilor.
• Modalitãti de evaluare a stãrii de degradare a izolatiei hidrofuge – etapa de
constatare/apreciere (expertizare):
- Informare asupra perioadei de edificare a constructiei si corelarea cu
reglementãri în vigoare la acea datã;
- Informare asupra interventiilor ulterioare, la nivelul soclului, hidroizolatiei,
trotuarului;
- Executarea minim a unui sondaj, prin executarea unei transee locale, pe
înãltimea dintre baza fundatiei si nivelul terenului, chiar a soclului (prin
desfacerea tencuielii) pentru a se vedea starea fundatiei/soclului, a
hidroizolatiei si a compozitiei si omogenitãtii solului, aceasta este necesarã si
pentru aprecierea privind cerinta de rezistentã si stabilitate;
- Observatii în interiorul constructiei asupra soclului si pardoselii subsolului;
- Sintetizarea si corelarea informatiilor, observatiilor si a sondajelor si decizia
privind solutia optimã de reabilitare a infrastructurii.

2.2.1.4. Izolarea hidrofugã a logiilor si balcoanelor
• Situatii generale, tipice:
- în general, logiile si balcoanelor nu s-au hidroizolat; pardoseala acestora era
(înainte de 1990) executatã cu dale mozaicate sau mozaic turnat, ceea ce
conferea un nivel acceptabil de impermeabilitate.



33
• Evidentierea stãrii de degradare a etanseitãtii logiilor si balcoanelor
- cel mai des întâlnit fenomen al degradãrii etanseitãtii se produce în jurul
garguielor de evacuare a apei, prin pete de umezealã, exfolieri si distrugeri
locale a tencuielii din jurul acestora, precum si din linii de umezealã si de
exfolieri, în lungul si la baza parapetilor (opaci);
- existã si infiltratii de câmp sub formã de pete si degradãri pe intradosul
logiilor/balcoanelor.
not: pânã prin anii 1995 nu se punea problema termoizolãrii logiilor si
balcoanelor si a puntilor termice, aferente.
• Modalitãti de evaluare a stãrii de degradare a etanseitãtii logiilor si balcoanelor:
- Aprecierea vizualã si tactilã a suprafetei pardoselii si intradosului logiilor si
balcoanelor;
- Observatii în interiorul constructiei, pe zonele adiacente logiilor si
balcoanelor, predispune la umeziri, în general din condes (punte termicã la
partea inferioarã si superioarã a peretilor);
- Sintetizarea si corelarea informatiilor si observatiilor si decizia privind solutia
optimã de reabilitare.

2.2.2. Criterii i niveluri de performan ale soluiilor preconizate pentru lucrrile de
reabilitare hidrofug:

Acestea trebuie corelate cu izolarea termicã, în structuri termohidroizolante. Criteriile
si nivelurile de performantã sunt enuntate în baza prevederilor normativului NP 040-
2002 „Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la
clãdiri” si sunt prezentate sistematizat în paragrafele urmãtoare:









34
• Acoperisuri
- Model de evaluare al hidroizolatiilor acoperisurilor plate (pantã între 0% si 5%)
si cu pantã redusã (<40%), necirculabile (hidroizolatie orizontalã):
Parametri de evaluare (niveluri de clasificare)
Suportul structurii
hidroizolante
Panta
% cu autoprotecie
cu protecie suplimentar
grea
0 1 2 3
0 ÷ ,5 I3; Ps2; Pdm3; T3; F2; R2; A2 I3; Ps3; Pd3; T2; F2; R2; A2
1,5 ÷ 5 I2; Ps2; Pdm3; T3; F2; R3; A2 I2; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2 Suport rigid
5 ÷ 40 I1; Ps2; Pdm3; T3; F2; R3; A2 -
Suport rigid cu
termoizolatie inversatã
4 ÷ 5 - I2; Ps1; Pd1; T1; F1; R3; A2
0 ÷ ,5 I3; Ps3; Pdm4; T3; F3; R4; A5 I3; Ps4; Pd5; T2; F3; R4; A4
1,5 ÷ 5 I2; Ps3; Pdm4; T3; F3; R4; A5 I2; Ps4; Pd5; T2; F3; R4; A4
Izolatie termicã pe
suport rigid, din tablã
profilatã cu pantã
>1,5%, din lemn sau
panouri fibrolemnoase
5 ÷ 40 I1; Ps3; Pdm4; T3; F3; R5; A6 -

not: pentru zonele cu climat montan, parametrii Ps; Pd (Pdm) si F vor avea
un nivel de clasificare superior celor date


- Modul de evaluare al hidroizolatiilor acoperisurilor plate (pantã între 0% si 5%),
circulabile pietonal (hidroizolatie orizonatalã si verticalã):

Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) Suportul
structurii
hidroizolante
Panta
% protecie-uzur grea dale pe ploturi-distanier
0 1 2 3
0 ÷ 1,5 I3; Ps4; Pdm3; T2; F2; R2; A2 I3; Ps3; Pd3; T2; F2; R2; A2
Suport rigid
1,5 ÷ 5 I2; Ps4; Pdm3; T2; F2; R3; A2 I2; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2
0 ÷ 1,5 I3; Ps4; Pdm4; T2; F3; R4; A5 I3; Ps4; Pdm4; T3; F3; R4; A5
Izolatie termicã pe
suport rigid, din
lemn sau panouri
fibrolemnoase
1,5 ÷ 5 I2; Ps4; Pdm4; T2; F3; R4; A5 I2; Ps4; Pdm4; T3; F3; R4; A5

not:
- pentru zonele cu climat montan, parametrii Ps; Pdm si F vor avea un nivel
de clasificare superior celor date;
- pentru zonele cu climat montan, se recomandã prevederea datelor pe
ploturi-distantier, eventual cu sistem de încãlzire cu rezistente de joasã
tensiune.

35

- Model de evaluare al hidroizolatiilor acoperisurilor plate (pantã între 0% si 5%),
plantate-grãdinã si carosabile (hidroizolatie orizontalã si verticalã):

Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) Suportul
structurii
hidroizolante
Panta
% plantate-grdin carosabile
0 1 2 3
0 ÷ ,5 -
1,5 ÷ 5 I4; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A2 Suport rigid
>5 -
I3; Ps5; Pdm5; T4; F4; R6; A2
0 ÷ ,5
1,5 ÷ 5 I4; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A5
Izolatie termicã
pe suport rigid
>5
-

not: pentru zonele cu climat montan, parametrul F va avea un nivel de
clasificare superior celor date.


- Model de evaluare al hidroizolatiilor acoperisurilor cu pantã >40% (inclusiv
verticala):

Suportul structurii
hidroizolante
Parametri de evaluare
(niveluri de clasificare)
Suport rigid I1; Ps2; Pd2; T3; F2; R3; A2
Izolatie termicã pe suport rigid,
din tablã profilatã, din lemn sau
panouri fibrolemnoase
I1; Ps3; Pdm3; T3; F4; R4; A5

not: pentru zonele cu climat montan, parametrii I; Ps; Pd si F vor avea un
nivel de clasificare superior celor date.








36
• Subsoluri si elemente anexe subterane
- Model de evaluare al hidroizolatiilor aplicate pe suport rigid, împotriva apelor
cu sau fãrã presiune hidrostaticã, pe suprafete orizontale, înclinate si verticale:

Felul hidroizolaiei Parametri de evaluare
• Împotriva apelor cu presiune
hidrostaticã (infiltratii sau exfiltratii),
cu protectie
*


• Socluri, fundatii, împotriva efectului
de capilaritate
- minim I4
- nivel de impermeabilitate I min.= 2 x h coloanã apã
- Ps5; Pd5; T2; R4; A2
- Pentru zone de rost sau cu deplasãri minim R5; A6
• Împotriva apelor fãrã presiune
hidrostaticã (împotriva umiditãtii
naturale a solului), cu protectie
*

- I1; Ps2; Pd2; T2; F2; R2; A1
• Împotriva apelor fãrã presiune
hidrostaticã (împotriva umiditãtii
naturale a solului), fãrã protectie
**

- I1; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2
• La spatii interioare umede, cu
spãlãri/siroiri
- I2; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A2

not:
* se referã la protectie aplicatã pe suprafata hidroizolatiei, care nu
permite acumulãri de apã; NU se considerã protectie foile amprentate
care nu sunt în legãturã cu un sistem de drenaj, la partea inferioarã;
** conditie ca pãmântul de umpluturã sã nu aibã corpuri ce pot zgâria sau
perfora izolatia; recomandabil: argilã compactatã.

2.2.3. Criterii i niveluri de performan pentru produsele hidroizolante:

Criteriile de performantã si nivelurile de evaluare calitativã pentru membranele
hidroizolante bituminoase sunt:

• Rezistenta la perforare staticã – „P
s

Niveluri de clasificare
„Ps”
Încrcare-kg
(bila Ø 10 mm)
Timpul meninerii fiecrei
încrcri (metoda A i B)
(ore)
Ps.1. ( L.5) 5
Ps.2. (L.10) 10
Ps.3. (L.15) 15
Ps.4. (L.20) 20
Ps.5. (L.25) 25
24


37
• Rezistenta la perforare dinamicã (la impact) – „P
d

- Rezistenta la impact (perforare dinamicã) (Pd) se clasificã în cinci categorii de
niveluri de performantã, determinate la temperatura de (+23 ± 2)ºC, conform
tabelului:
Energie de impact constant (5,9 J)
Niveluri de clasificare
„Pd”
este perforat cu
cap Ø (mm)
nu este perforat cu
cap Ø (mm)
Pd.1. (I.40) 30 40
Pd.2. (I.30) 20 30
Pd.3. (I.20) 15 20
Pd.4. (I.15) 10 15
Pd.5. (I.10) 10

- Pentru cazuri cu exigente sporite, este prevãzutã aceeasi metodã privind
determinarea rezistentei la impact (perforare dinamicã), dar la temperatura de
(-10 ± 2)ºC, „Pd.m”, conform tabelului:
Energie de impact constant (5,9 J)
Niveluri de clasificare
„Pd.m”.
este perforat cu cap
Ø (mm)
nu este perforat cu cap
Ø (mm)
Pd.m.1. 30 40
Pd.m.2 20 30
Pd.m.3 15 20
Pd.m.4 10 15
Pd.m.5 10
not:
- cele douã moduri de clasificare a rezistentei la impact Pd si Pd.m nu se
exclud una pe cealaltã;
- Pd este parametrul de evaluare obligatoriu;
- Pd.m este parametrul de evaluare util în special în cazul hidroizolatiilor
aplicate pe suport elastic si aflate în contact direct cu mediul exterior.
Rezistenta la perforare dinamicã (Pd si Pd.m) se aplicã membranelor
hidroizolante bituminoase si polimerice.

• Comportarea la temperaturi ridicate – „T”
Niveluri de clasificare
„T”
Mrimea deplasrii
(mm)
Temperatura de încercare
(ºC)
T.1. <2 +80
T.2. <2 +100
T.3. <2 +120
T.4. <2 +140


38
• Flexibilitatea la temperaturi scãzute – „F”
Nivel de clasificare
„F”
Temperatura de determinare
ºC
F.1. 0
F.2. -6
F.3. -12
F.4. -18
F.5. -24
F.6. -30
F.7. -36

În mod curent, sunt utilizabile primele cinci categorii de clasificare; F.6. si F.7.
sunt utile pentru cazurile cu exigente sporite.

• Forta de rupere la tractiune – „R”

Rezistena de rupere la
traciune N/mm
2

Nivel de
clasificare
„R” longitudinal transversal
R.1. <1,5 <1,0
R.2. >1,5 >1,0
R.3. >2,0 >1,5
R.4. >2,5 >2,0
R.5. >3,0 >2,5
R.6. >3,5 >3,0
R.7. >4,0 >3,5
R.8. >5,0 >4,5

• Alungirea la rupere la tractiune – „A”

Alungirea la rupere la traciune
(%)
Nivel de exigen
„A”
longitudinal transversal
A.1. < 2 < 1,5
A.2. < 2 < 1,5
A.3. < 5 < 3,5
A.4. < 10 < 8
A.5. < 20 < 16
A.6. < 40 < 32
A.7. < 60 < 48
A.8. < 100 < 80
A.9. < 200 < 160
A.10. < 500 < 400
A.11. < 1000 < 800




39

2.2.4. Model de evaluare calitativ a membranelor hidroizolante bituminoase

Categoria Niveluri de clasificare
1. (foarte bun)
- I5; Ps5; Pd5 (Pdm4); T4; F4; R4
- stabilitate dimensionalã > 0,1%
2. (bun)
- I4; Ps4; Pd4 (Pdm3); T3; F3; R3
- stabilitate dimensionalã > 0,1%
3. (satisfãcãtor)
- I3; Ps3; Pd3 (Pdm2); T3; F3; R3
- stabilitate dimensionalã > 0,2%
4. (mediocru)
- I2; Ps2; Pd2 (Pdm1); T2; F2; R2
- stabilitate dimensionalã > 0,2%
5. (acceptabil)
- I1; Ps1; Pd1; T1; F1; R2
- stabilitate dimensionalã > 0,3%


2.2.5. Criterii privind procedurile tehnologice de realizare a lucrrilor:
Procedurile tehnologice de realizare a structurilor hidroizolante se referã la:
• Sistemul de aplicare:
- aplicare flotantã;
- aplicare semiflotantã (în puncte sau benzi);
- aplicare în aderentã totalã prin lipire cu adeziv la rece sau prin autoaderentã
(numai pentru suprafete orizontale si cu pantã < 5%), cu mastic fierbinte si prin
sudurã cu flacãra.
not: structurile hidroizolante bistrat (multistrat) vor avea membranele
hidroizolante lipite între ele numai în totalã aderentã
• Suprapunerile între membrane:
În general suprapunerile la capetele membranelor sunt de 10 cm iar transversal
acestora de 7 cm; în particular, fiecare producãtor de membrane hidroizolante
indicã (si în unele cazuri aplicã marcaje longitudinale) mãrimea suprapunerilor.
• Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de
structura hidroizolantã/termohidroizolantã în ansamblu, de sistemul hidroizolant
(cu sau fãrã lestare), de natura suportului pe care se aplicã si de conditiile privind
locatia de aplicare în contextul pãrtilor de constructie ce se etanseazã. Aceste
elemente sunt evidentiate în normativul NP 040-2002 „Normativ privind
proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la clãdiri”.




40

2.2.6. Condiii privind asigurarea posibilitii interveniilor i urmririi în exploatare a
hidroizolaiilor
Aceste conditii sunt în general limitate datoritã acoperirii elementelor suport
(structurale sau nestructurale) cu structura hidroizolantã/termohidroizolantã.
• Posibilitatea interventiilor:
La o structurã hidroizolantã/termohidroizolantã la care s-au produs
disfunctionalitãti (infiltratii, umeziri, efecte ale puntilor termice) se poate interveni
pentru ameliorãri sau reparatii numai în cazul în care acestea sunt direct
accesibile (acoperisuri) sau indirect accesibile (socluri sau pereti subsoluri
accesibile prin decopertare-sãpãturã). Sistemele izolante cuprinse între elemente
grele (fundatii, radiere, etc.), în general din beton armat nu pot fi accesibile direct
interventiilor din aceeasi categorie tehnologicã. Etansãrile, în acest caz, pot fi
realizate prin tehnologii „neconventionale” de exemplu prin injectii speciale în
elementele adiacente sau în straturile adiacente.
• Urmãrirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante, implicã:
- constatãri privind functionalitatea (etanseitatea);
- constatãri vizuale si tactile ale suprafetelor expuse, inclusiv a elementelor
conexe (tencuieli, placaje, etc.).
Urmãrirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante se face în
cazul nefuctionalitãtii acestora sau, de regulã, odatã cu urmãrirea comportãrii
elementelor de constructie structurale si nestructurale.
















41
2.3. CONDIII PENTRU PROIECTAREA LUCRRILOR DE REABILITARE A
ELEMENTELOR EXTERIOARE VITRATE (FERESTRE I UI)

Datele tehnice pentru reabilitarea din punct de vedere termic a tâmplãriei exterioare se
asigurã de proiectantul de specialitate în colaborare cu expertul pentru cerinta
„economie de energie si izolare termicã” pe baza concluziilor Auditului energetic si a
reglementãrilor tehnice în vigoare.

2.3.1. Date de tem
Datele necesare se asigurã de coordonatorul local si/sau beneficiar si se
completeazã de proiectantul de specialitate prin participarea directã la elaborarea lor
si/sau culegerea acestora din urmãtoarele documentatii:
2.3.1.1. Auditul energetic precizeazã:
- nivelul minim de rezistentã termicã unidirectionalã al tâmplãriei;
- concluziile privind modul de realizare a reabilitãrii tâmplãriei: prin
reconditionarea acesteia (incluzând repararea, modificarea si etansarea) sau
prin înlocuirea ei cu modele mai performante.

2.3.1.2. Proiectul iniial al cldirii sau releveul (întocmit în lipsa documentatiei) indicã:
- tipul tâmplãriei si al vitrajului;
- dimensiunile geometrice ale golurilor, locul si numãrul acestora;
- grosimea actualã a peretilor si alcãtuirea acestora;
- destinatia spatiilor delimitate de tâmplãrie;
- numãrul ochiurilor de geam si modul de deschidere al acestora.

2.3.1.3. Expertiza tehnic de specialitate asigurã informatii privind:
- starea de degradare a lemnului (material utilizat predominant la confectionarea
tâmplãriei) si a vopselelor de protectie a acestuia;
- modul de asigurare a etanseitãtii, la infiltratiile de aer rece din exterior, între
cercevele si toc precum si între toc si glafurile golului din perete, atât pe partea
de la interior cât si de la exterior;
- starea solbancurilor, panta, existenta si forma lãcrimarului, etansarea fatã de toc
si fatã de perete;

42
- existenta si functionarea fantelor de eliminare a apei rezultatã din condens sau
infiltratii si starea lãcrimarelor cercevelelor;
- modul de fixare al geamurilor pe cercevele si integritatea fizicã a acestuia;
- functionarea feroneriei pentru asigurarea închiderii-deschiderii, blocãrii sau
fixãrii;
- etansarea hidrofugã a pragurilor usilor exterioare precum si a conturului
acestora;
- existenta obloanelor sau a rulourilor exterioare, starea si modul de functionare al
acestora.

2.3.1.4. Soluii preconizate pentru reabilitarea tâmplriei exterioare:
- Reabilitarea tâmplãriei din punct de vedere termic se realizeazã în una din
urmãtoarele variante:
• reconditionarea tâmplãriei existente din lemn;
sau
• înlocuirea acesteia cu tâmplãrie nouã, performantã din lemn, PVC sau
aluminiu.
- Indiferent de optiune, varianta aleasã va fi însotitã de mãsurile pentru asigurarea
unei ventilatii naturale corespunzãtoare a spatiilor interioare;
- Alegerea uneia din cele douã modalitãti de reabilitare se bazeazã pe: nivelul de
performantã dorit de beneficiar (sau proprietar), studiul comparativ al costurilor
celor douã variante si pe plafonul disponibil al cheltuielilor din fonduri publice si
din fonduri private, suplimentare aferente cresterii performantelor tâmplãriei;
cerintele optionale se considerã a fi: mãrirea numãrului de camere ale profilelor
din care este confectionatã tâmplãria unui apartament peste numãrul stabilit
pentru restul imobilului si modificarea caracteristicilor vitrajului referitoare la
distanta între foile de geam, grosimea acestora, tratamentul suprafetelor si
numãrul geamurilor vitrajului termoizolant prin majorarea de la douã la trei straturi
(utilizarea geamurilor triple necesitã prevederea profilelor adecvate pentru
preluarea încãrcãrilor suplimentare si a diferentei de grosime a vitrajului);
- Detaliile pentru reabilitarea termicã a tâmplãriei se concep conform prevederilor
din documentatia tehnicã indicatã în anexa 4.


43

2.3.2. Criterii i niveluri de performan ale tâmplriei pentru cerinele eseniale
2.3.2.1. Rezistenta mecanicã si stabilitate
- Tâmplãria constituie un element neportant al anvelopei care nu influenteazã
rezistenta mecanicã si stabilitatea imobilului.

2.3.2.2. Securitatea la incendiu
- Furnizorul tâmplãriei va prezenta documentele privind rezultatele încercãrilor la
foc care vor indica clasa de performantã privind reactia la foc A1, A2 … E si
rezistenta la foc pentru criteriile E (etanseitatea la foc), EI (+izolare termicã la foc),
EW (+radiatia termicã) determinate pe o fereastrã si usã curentã. Clasificarea
privind rezistenta la foc se va completa cu simbolurile „(i÷0)” „(0÷i)” sau „(i÷0)”
pentru a indica faptul cã elementul a fost încercat si satisface cerintele la o
expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele
pãrti.

2.3.2.3. Igienã, sãnãtate si mediu
- Tâmplãria se realizeazã din lemn, PVC sau aluminiu, materiale care nu sunt
toxice, nu degajã noxe, nu sunt radioactive si nu sunt cuprinse în lista noxelor
cancerigene sau substantelor potential cancerigene;
- Deoarece noile tipuri de profile utilizate la confectionarea tâmplãriei asigurã o
etansare superioarã fatã de modelele traditionale ferestrele (sau încãperile) vor fi
prevãzute în mod obligatoriu cu sisteme de ventilatie autoreglabile pe lângã
posibilitatea de deschidere manualã a ferestrelor;
- Documentatia furnizorului va indica clasa de performantã privind etanseitatea la
apã a ferestrelor si usilor (de regulã pentru varianta A – neprotejate) determinatã
pe componenta cu cea mai defavorabilã performantã a ansamblului (de regulã
ochiul mobil).

Clase termice
(A-neprotejat)
npd
x
1A 2A 3A 4A 5A 6A 7A 8A 9A Exxx
Presiunea de
încercare (Pa)
0 0 50 100 150 200 250 300 450 600 >600


44
• npd = nu existã performantã determinatã pentru ferestrele sau usile care
permit pãtrunderea apei la o presiune zero înainte de trecerea a 15
minute;
• clasele 4A sau 5A pot fi considerate satisfãcãtoare pentru tâmplãria amplasatã
în zone adãpostite (neexpuse presiunii create de vânt);
• clasele sub 4A sunt mai putin performante;
• ansamblul de tâmplãrie cel mai performant (fãrã infiltratii de apã) este
Exxx (xxx = presiune >600 Pa, ex.: E750, E900, etc.).

2.3.2.4. Sigurantã în exploatare
Tâmplãria va fi însotitã de documentele care vor atesta urmãtoarele:
- Rezistenta la încãrcarea de vânt;
Sgeata relativ transversal
(Deformaie ram)
Clasa
Presiunea P1
Pa A
1/150
B
1/200
C
1/300
npd 0 - - -
1 400 A1 B1 C1
2 800 A2 B2 C2
3 1200 A3 B3 C3
4 1600 A4 B4 C4
5 2000 A5 A5 C5
Exxxx >2000 AExxxx BExxxx CExxxx
xxxx = presiunea realã de încercare la care elementul rãmâne în stare de
functionare, iar cresterea maximã a permeabilitãtii la aer nu trebuie sã fie
mai mare de 20% din permeabilitatea maximã a clasei de permeabilitate
la aer obtinutã initial

- Capacitatea de rezistentã a dispozitivelor de sigurantã exprimatã printr-o
valoare prag. Se referã la feroneria care trebuie sã aibã capacitatea de a
mentine partea mobilã timp de 60 secunde cu o fortã de 350 N, în pozitia cea
mai defavorabilã;
- Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile si fixe precum si corelarea acestora
cu greutatea vitrajului; de asemenea corespondenta între grosimea totalã a
geamului termoizolant si lãtimea profilelor utilizate la confectionarea tâmplãriei;
- Numãrul si distanta minimã între elementele de fixare ale tâmplãriei în
componenta rezistentã;
- Rezistenta la soc pentru usile cu geam cu risc de rãnire;

45
- Rezistenta la deschidere si închidere repetatã a usilor. Numãrul de cicluri este
stabilit de furnizor si trebuie sã asigure functionarea pe cel putin 2 ani în conditii
de utilizare normalã;
- Rezistenta la soc a usilor;
- Rezistenta la efractie pentru usile exterioare.
2.3.2.5. Protectia împotriva zgomotului
- Izolarea la zgomote aeriene este asiguratã prin alcãtuirea constructivã a
tâmplãriei (simplã, dublã, cuplatã), de caracteristicile geamului utilizat
(dimensiunile si numãrul foilor de geam, alcãtuirea geamului termoizolant –
distanta între geamuri si grosimea acestora) si de tipul profilelor din care s-a
confectionat tâmplãria (material, dimensiuni, garnituri);
- Indicele de izolare acusticã Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza
testelor efectuate si va avea valoarea minimã 30 (-1; -5) dB.
2.3.2.6. Economia de energie si izolare termicã
- Furnizorul va preciza valorile aferente urmãtoarelor cerinte:
• Transmitanta termicã sau coeficientul de transfer termic U
w
[W/(m
2
K)];
• Proprietãti de radiatie:
- factor solar (g);
- transmitanta luminoasã (T
v
).
• Permeabilitatea la aer
Permeabilitatea la aer, de referin la
100 Pa raportat la:
Suprafaa total Lungimea rosturilor
Clasa
m
3
/h×m
2
m
3
/h×m
Presiune
maxim de
îmcercare
Pa
0 - - -
1 50 12,50 150
2 27 6,75 300
3 9 2,25 600
4 3 0,75 600
Dacã dupã efectuarea clasificãrilor bazate pe suprafata totalã si pe lungimea
rostului pãrtii mobile rezultã:
- aceeasi clasã, atunci elementul încercat este clasificat în clasa respectivã;
- douã clase alãturate, atunci elementul trebuie clasificat în cea mai favorabilã
clasã (cu debitul cel mai mic);
- o diferentã de douã clase, atunci elementul încercat se clasificã în clasa medie;
- o diferentã de mai mult de douã clase, elementul încercat nu trebuie clasificat.

46
2.3.3. Criterii i niveluri de performan ale tâmplriei preconizate pentru lucrrile de
reabilitare

- Cerintele, criteriile si nivelurile de performantã ale tâmplãriei (ferestre si usi) sunt
cuprinse în standardele indicate în anexa 4.
- Suplimentar cerintelor esentiale indicate în cap.2.3.2. pentru ansamblul
elementelor (fereastrã sau usã) trebuie respectate cerintele proprii ale
componentelor care intrã în alcãtuirea tâmplãriei: profile (ramã, toc, cercevea,
canat), garnituri de etansare, feronerie, vitraj;
- Calitatea ansamblului (fereastrã sau usã) se realizeazã din utilizarea unor
componente cu caracteristici optime si din modul de asamblare al acestora,
garantat de un sistem de organizare a productiei, certificat, conform EN ISO 9001;
- Înlocuirea componentelor ofertate initial se va face numai cu avizul factorilor
implicati deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de
cele mai multe ori la modificarea performantelor ansamblului;
- Tabelul urmãtor prezintã interdependenta între principalele caracteristici si
componente:
Componente
Ram, cercevea,
toc, canat
Caracteristici
F
e
r
o
n
e
r
i
e

G
a
r
n
i
t
u
r

d
e














e
t
a
n

a
r
e

M
a
t
e
r
i
a
l

P
r
o
f
i
l

V
i
t
r
a
j

Rezistenta la vânt (D) (D) D D D
Reactia la foc (D) D D (D) N
Etanseitatea la apã (D) D (D) D N
Rezistenta la soc (D) N (D) (D) D
Capacitatea de rezistentã a
dispozitivelor de sigurantã
D N D D N
Transmitanta termicã N (D) (D) D D
Permeabilitatea la aer (D) D (D) D N
Rezistenta mecanicã D N (D) D (D)
Rezistenta la deschidere si închidere
repetatã
D (D) (D) (D) (D)
Legendã:
D modificarea componentei va schimba, probabil, caracteristica în cauzã
(D) modificarea componentei poate schimba, caracteristica în cauzã
N modificarea componentei nu va schimba, probabil, caracteristica în cauzã



47
2.3.3.1. Tâmplãrie din PVC
Clasificarea si cerintele profilelor din PVC utilizate la confectionarea tâmplãriei
conform SR EN 12608 sunt urmãtoarele:
- performanta în functie de zonele climatice – aceastã cerintã impune utilizarea
acelor componente notate M sau S produse din materia primã indicatã expunerii
la energia solarã;
- tipul materialului reciclabil RM
a
sau RM
b
;
- rezistenta profilelor la impact (clasa I sau II);
- aspectul suprafetelor;
- grosimea sectiunii peretilor exteriori sau interiori ai profilelor si tolerantele –
aceste caracteristici influenteazã masa si rezistentele profilelor transmise în
finalul etanseitãtii, permeabilitãtii si rezistentei ansamblului (fereastrã sau usã).
În functie de grosimea minimã a peretilor profilelor se clasificã în una din clasele
urmãtoare:
Denumire Clasa A Clasa B Clasa C
- grosimea fetelor vãzute din perimetrul
profilului la exterior si interior
< 2,8 mm < 2,5 mm
- grosimea fetelor structurale (prin care trec
elementele de ancorare ale tâmplãriei)
< 2,5 mm
- grosimea peretilor despãrtitori,
interiori
< 2,0 mm
< 2,0 mm
fãrã cerintã

- rezistenta la îmbãtrânirea climaticã;
- caracteristicile profilelor metalice de armare;
- material si caracteristici ale garniturilor de etansare;
- clasa de performantã privind reactia la foc.

2.3.3.2. Tâmplãrie din profile de aluminiu
Profilele din aluminiu utilizate la confectionarea tâmplãriei sunt profile cu sectiunea
transversalã si accesorii de asamblare unicat, proprii firmei producãtoare. Profilele
si accesoriile sunt integrate într-o serie caracterizatã de obicei dupã lãtimea
profilelor si numele firmei
Furnizorul va asigura documentatia completã referitoare la profile, accesorii de
montaj, feronerie si modul lor de asamblare, de montare si întretinere.
Profilele de aluminiu se produc cu sau fãrã rupere a puntii termice. Pentru tâmplãria
de exterior, izolantã termic, se utilizeazã numai profile cu întreruperea puntii

48
termice. Acestea constau din asamblarea a douã profile de aluminiu cu barete din
poliamide armate cu fibre de sticlã ori ABS.
Caracteristicile principale ale profilelor sunt.
• proprietãtile fizico-chimice ale aliajului de aluminiu din care sunt fabricate
profilele;
• greutatea si tolerantele dimensiunilor profilelor extrudate;
• distanta realizatã de baretele de poliamide între cele douã profile ale
ansamblului;
• valoarea transmitantei termice (conform rapoartelor de încercare);
• valorile modulului de elasticitate si a momentului de inertie al tuturor profilelor
utilizate la confectionarea cercevelelor, tocurilor, montantilor;
• grosimea minimã si maximã a vitrajului termoizolant care se poate fixa pe
profile;
• protectia si finisajul profilelor, conform prevederilor RAL grosimea minimã a
protectiei pe pãrtile vizibile va fi de 50 µm.
2.3.3.3. Tâmplãrie din profile de lemn
Suplimentar fatã de cerintele esentiale pentru ansamblu (fereastrã sau usã) trebuie
avute în vedere si urmãtoarele cerinte pentru lemn si produsele pe bazã de lemn
din ferestre exterioare, foi si tocuri de usi exterioare:
- cerinte de aspect pentru fiecare element component (toc, ramã, cercevea,
montanti, etc.) si pentru fiecare fatã a acestora în functie de modul de finisare:
opacã sau transparentã. Pentru tâmplãria acoperitã cu pelicule se vor aplica
standardele respective pentru pelicule;
- cerinte de durabilitate biologicã – elementele din lemn cu o fatã expusã la
intemperii sunt considerate ca fãcând parte din clasa de utilizare 3. Speciile de
lemn cu durabilitate scãzutã trebuie sã primeascã un tratament de protectie;
- cerintele privind proprietãtile fizice:
• continutul de umiditate nu trebuie sã depãseascã 16%;
• calitatea suprafetelor vizibile – acestea trebuie sã poatã suporta o finisare
fãrã altã operatie ãn afarã de o slefuire usoarã;
• densitatea minimã a esentei lemnului.


49
2.3.3.4. Vitrajul
- Pentru tâmplãria exterioarã (ferestre sau usi) se utilizeazã elemente de vitraj
termoizolant (IGU) constituite din cel putin douã panouri de sticlã separate prin
unul sau mai multe distantiere etansate ermetic pe contur, stabile si rezistente
din punct de vedere mecanic;
- Elementele de vitraj diferã în functie de:
• produsele pe bazã de sticlã (panourile) utilizate:
o geam tras;
o geam float.
• modul de prelucrare a geamului, peliculizat, securizat, stratificat:
o trasparent;
o translucid sau opac;
o clar sau colorat.
• distanta dintre foile de geam – lãtimea cavitãtii si numãrul acestora, uzual
1 sau 2 cavitãti;
• umplutura cavitãtii – spatiul dintre geamuri poate fi umplut cu aer si/sau alte
gaze;
• forma geamurilor – uzual dreptunghiularã (B×H);
• dimensiunile foilor de sticlã – lãtime, înãltime sau grosimea acestora –
toleranta la grosimea elementului de vitraj este în functie de tipul de geam
utilizat uzual ± 1 mm.
- Valoarea transmitantei termice a vitrajului termoizolant diferã în functie de:
• lãtimea cavitãtii;
• caracteristicile de rezistentã la transfer termic ale umpluturii cavitãtii;
• grosimea foilor de geam si totalã a vitrajului; existenta sau absenta
geamurilor peliculizate.
- Durabilitatea caracteristicilor izolante ale vitrajului se asigurã prin performantele
etansãrii ansamblului:
• indicele de pãtrundere a umiditãtii un I
av
valoarea medie a indicilor de
pãtrundere a umiditãtii > 20;
• aderenta materialului de etansare la geam care influenteazã debitul de aer
pierdut.

50
- Performantele de etansare pentru vitrajul izolant (IGU) umplut cu gaz sunt
evaluate în functie de:
• concentratia gazului;
• debitul de gaz pierdut (L
i
<1,0%/an) iar în cazul utilizãrii unui geam peliculizat
se ia în calcul si;
• aderenta materialului de etansare/peliculã si interstraturi.
- Calitatea opticã si vizualã a vitrajului:
• imagine fãrã distorsiuni;
• deflexii reduse ale foilor de geam (deflexiile se produc urmare variatiilor de
temperaturã si de presiune barometricã care contractã sau dilatã aerul si sau
gazul din cavitatea vitrajului).
- Furnizorul va asigura documentatia necesarã, constând din:
• descrierea componentelor;
• desen cu sectiunea transversalã a marginii etansate a elementului de vitraj
izolant (IGU) cu fiecare componentã numerotatã, si însotitã de informatii
detaliate despre denumire, descriere, furnizor sau furnizori;
• o listã cu umpluturi de cavitate, distantieri desicant utilizat.

2.3.4. Elemente adiacente golurilor de ferestre i ui
Aceste elemente, cu un rol bine definit, sunt prevãzute:
- obligatoriu;
- optional.
Grupa elementelor care sunt prevãzute obligatoriu cuprinde:
- glafurile;
- profilele cornier (coltare) pentru rectiliniaritatea muchiilor;
- profilele lãcrimar.
Elementele optionale care se fixeazã pe fatadã sunt:
- grilaje de protectie antiefractie (amplasate de regulã la parter, la etajul 1, la ultimul
etaj si la iesirile pe terasã din casa scãrii);
- radiatoare ale instalatiei de aer conditionat;
- hote exterioare (amplasate sub ferestre) pentru devierea diverselor noxe degajate
din apartamentele vecine de la etajele inferioare, inclusiv a fumului sau a gazelor
fierbinti rezultate urmare declansãrii unui incendiu;

51
- jaluzele venetiene, oblon rulant sau batant, persianã, persianã culisantã, jaluzea
acordeon, oblon culisant cu sau fãrã sistem de înclinare în afarã, copertine,
actionate manual, cu sau fãrã resort de compensare, sau mecanic cu ajutorul
motoarelor electrice, pentru protectia ferestrelor/usilor de însoleiere directã;
- rãcitoare (la fereastra de la bucãtãrie);
- jardiniere;
- cosuri aferente centralelor termice de apartament sau necesare refacerii
ventilatiei generale a bucãtãriilor, ventilatii opturate total sau partial în urma
modificãrilor aduse recompartimentãrii interioare a locuintelor.

2.3.4.1. Elemente prevãzute obligatoriu: glafuri, lãcrimare
Având în vedere cã urmare aplicãrii termoizolatiei la peretii exteriori grosimea
acestora va creste sorturile din tablã existente se vor înlocui (indiferent de solutia
aleasã pentru tâmplãrie).
Documentatia tehnicã va cuprinde:
- desfacerea sorturilor actuale;
- termoizolarea glafurilor de pe întreg conturul fiecãrui gol;
- înglobarea în tencuialã a profilelor de întãrire a muchiilor verticale si orizontale (la
racordul termoizolatiei ETICS a peretilor cu termoizolatia glafurilor); profilul
orizontal de la partea superioarã a golului va fi de tip „lãcrimar”, iar pe celelalte trei
laturi ale golului profilele vor fi de tip cornier; profilele vor avea plasã din fire de
sticlã pentru armarea tencuielii;
- executarea sorturilor cu lãcrimar racordate la ferestre si etansate pe contur cu chit
de exterior, pentru protectia glafurilor orizontale si împotriva infiltratiilor apei
pluviale între peretele existent si anvelopa termoizolantã.

2.3.4.2. Elemente optionale
Având în vedere cã aceste elemente se pot monta la distantã în timp, pentru
realizarea unitarã a fatadei unui imobil este necesar ca proiectul sã prevadã
conditiile pentru fixarea acestora fãrã sã fie necesarã desfacerea localã sau
strãpungerea anvelopei termoizolante dupã finisarea acesteia si pe cât este posibil
sã fixeze amplasamentul si forma acestora.



52

2.4. CONDIII PENTRU PROIECTAREA LUCRRILOR DE INSTALAII

Proiectarea lucrãrilor de reabilitare si modernizare energeticã a instalatiilor trebuie sã
se realizeze numai de cãtre societãti (agenti economici) care au primit certificarea
profesionalã din partea MDRT.
Proiectul se elaboreazã de cãtre proiectanti cu competente în domeniu si se verificã de
cãtre verificatori atestati MDRT. Proiectul de reabilitare a instalatiilor se va întocmi pe
faze de proiectare (Studiu de Fezabilitate – SF, Proiect Tehnic – PT, Detalii de
Executie –DE).
În cadrul procesului de proiectare a lucrãrilor de instalatii aferente lucrãrilor de
reabilitare trebuie sã se tinã seama de solutiile date de auditorul energetic, prezentate
în cadrul raportului de audit energetic al clãdirii.
- Lucrãrile de reabilitare a instalatiilor unui imobil cuprind:
• lucrãri de verificare, reparare si modernizare a instalatiilor existente, lucrãri
obligatoriu de efectuat înainte de realizarea anvelopei termohidroizolantã;
• lucrãri de înlocuire a instalatiilor existente, lucrãri optionale care se pot executa
independent, fãrã sã efectueze anvelopa.

2.4.1. Date de tema
Datele necesare se asigurã de coordonatorul local si/sau beneficiar si se
completeazã de proiectantii de specialitate prin participarea directã la elaborarea lor
si/sau culegerea acestora din urmãtoarele documentatii:

2.4.1.1. Auditul energetic, precizeazã:
- starea actualã a tuturor instalatiilor;
- concluziile privind lucrãrile necesare pentru reabilitarea instalatiilor.

2.4.1.2. Proiectul initial al instalatiilor clãdirii sau releveul (întocmit în lipsa documentatiei)
cuprinde date tehnice ale instalatiei termice, electrice si sanitare.

2.4.1.3. Expertiza tehnicã de specialitate evalueazã starea de degradare a componentelor
si a ansamblului instalatiilor termice, sanitare, electrice si de ventilatie , conform
documentelor de referintã din anexa 5.


53

- Procesul de diagnosticare evidentiazã urmãtoarele:
a) Instalaii de înclzire a spaiilor:
- functionarea corpurilor de incalzire;
- corespondenta dintre temperatura de tur a agentului termic si temperatura
exterioarã (curba de reglaj termic);
- regimul de livrare a cãldurii;
- deterioarea instalatiilor termice si a protectiei acestora din spatiile
neincalzite;
- respectarea proiectului si calitatea executiei;
- regimul hidraulic al retelei de distributie si/sau al instalatiei interioare;
- vechimea instalatiilor aferente cladirii;
- eventuale defectiuni la reteaua de conducte interioare;
- eventuale defectiuni ale instalatiilor de incalzire din subsolurile tehnice;
- probleme de disconfort termic, acustic si vizual;
- dotarea cu repartitoare de cost si robinete de reglaj cu cap termostatic,
- existenta robinetelor de separare a corpurilor de încãlzire;
- verificarea câmpului de temperaturi pe suprafata corpurilor de încãlzire,
dupã caz;
- tipul robinetelor de reglaj si manevrabilitatea acestora;
- anul ultimei spalari a corpurilor de incalzire;
- dotarea cu contor de cãldurã pe scarã/clãdire/unitate locuitã (ocupatã).

b) Instalaii centrale de preparare a apei calde de consum
- starea armaturilor obiectelor sanitare, defectiuni, pierderi de apa;
- starea conductelor de apa calda de consum si a izolatiei termice a acestora
(tasata si uscata, tasata si umeda, partial deteriorata (peste 30%), fãrã
izolatie termica);
- conducta de recirculare functionalã;
- debitmetre de scarã/clãdire/consumatori independenti (societãti comerciale
etc.) – certificat de control metrologic;
- debitmetre la racordurile individuale de consum;
- evaluarea pierderilor de apã caldã de consum din instalatie.

54
c) Instalaii de iluminat artificial:
- evaluarea stãrii corpurilor de iluminat;
- evaluarea performantei tehnice a sistemului de iluminat artificial;
- starea conductoarelor de energie electrica;
- existenta dispozitivelor de control si reglare automata a fluxului luminos
(impactul asupra consumului de energie electricã);
- existenta dispozitivelor de alimentare controlata cu energie electrica
(impactul asupra consumului de energie electricã).

d) Instalatii de ventilare si climatizare
Sisteme locale de încãlzire si rãcire cu aer si/sau pompe de cãldurã:
- starea filtrelor de praf;
- consumul de energie electricã fatã de valoarea de catalog;
- tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic);
- pierderi de agent frigorific.
Sisteme de ventilare mecanica (refulare, refulare/aspiratie):
- viteze medii ale aerului in gurile de refulare;
- viteze medii ale aerului in gurile de aspiratie;
- dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate);
- gradul de etansare a îmbinãrilor canalelor de aer.

2.4.2. Solutii posibile de reabilitare energetica a instalatiilor:
- Schimbarea/modernizarea instalatiilor de încãlzire, ventilare-climatizare, apã caldã
de consum si iluminat prin prevederea urmãtoarelor mãsuri:
• schimbarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distributie a agentului
termic aferente pãrtilor comune ale blocurilor de locuinte, montarea
dispozitivelor de reglare automatã a cantitãtii de energie consumatã (robinete cu
cap termostatic, robinete de reglare debit/presiune), izolarea conductelor si nu
numai, în instalatiile de încãlzire;
• implementarea, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnico-economic,
a surselor de rãcire cu agent care nu afecteazã stratul de ozon, de preferat în
sistem centralizat;

55
• schimbarea si termoizolarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distributie
a apei calde de consum aferente pãrtilor comune ale blocurilor de locuinte;
• efectuarea de reglaje periodice si depistarea pierderilor de cãldurã si de apã ale
retelelor de distributie aferente pãrtilor comune ale blocurilor de locuinte pentru
alimentarea cu cãldurã si apã caldã de consum si efectuarea cu precãdere a
remedierilor necesare, conform Legii 325/2002;
• utilizarea surselor de iluminat cu consum redus de energie electricã.
- Contorizarea consumurilor de agent termic pentru încãlzire si apã caldã de consum,
atât la consumatorul individual, cât si la nivelul clãdirii.
Interventiile asupra instalatiilor de încãlzire si apã caldã de consum aferente clãdirii
vizeazã reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat
(încãlzire, apã caldã de consum). Se poate interveni la mai multe niveluri (producere,
distributie, utilizare), atât pentru încãlzire, cât si pentru apa caldã de consum.

• la nivelul producerii cldurii (în cazul cldirilor dotate cu surs proprie de cldur):
- înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arzãtoare mai vechi de 9-10
ani si cazane mai vechi de 12-15 ani);
- adaptarea puterilor surselor de cãldurã în centrala termicã;
- substituirea partialã sau totalã a formei de energie;
- utilizarea de tehnici specifice (pompe de cãldurã cu compresie mecanicã, cu
absorbtie, cazane cu condensatie, instalatie solarã).

• la nivelul distribuiei cldurii:
- izolarea termicã a conductelor de distributie din spatiile neîncãlzite;
- inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte pe conductele de distributie care
prezinta pierderi de agent termic;
- montarea robinetelor de golire la baza coloanelor;
- reducerea temperaturilor de reglaj a instalatiei de încãlzire în scopul
satisfacerii necesarului de cãldurã;
- separarea circuitelor ai cãror parametri functionali sunt net diferiti;
- contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara);

56
- reechilibrarea circuitelor care alimenteazã corpurile de încãlzire functionând cu
apa caldã (din punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau
ameliorarea localã a izolatiei, iar din punct de vedere hidraulic - prin
ameliorarea distributiei debitelor).

• la nivelul utilizatorului (spaiile înclzite i punctele de consum a.c.m.):
- instalarea de robinete termostatice la corpurile de încãlzire si, în cazul încãlzirii
colective, combinarea acestei mãsuri cu montarea sistemelor de repartizare
individualã a costurilor de încãlzire;
- spãlarea tuturor corpurilor statice de încãlzire (prin demontarea de pe pozitie)
cu jet de apa sub presiune, eliminarea depunerilor de nisip si namol de la
partea inferioara a corpurilor statice si repunerea pe pozitie;
- curatirea chimica si protectia anticoroziva a instalatiei;
- inlocuirea tuturor ventilelor nefunctionale.

Solutii complexe de modernizare energetica a instalatiilor de incalzire:
- inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire;
- inlocuirea partiala a conductelor de distributie din subsolul blocurilor si izolarea
lor;
- inlocuirea partiala a coloanelor de incalzire

Cu referire la instalatiile de ventilare mecanicã si de iluminat artificial, solutiile
tehnice specifice de crestere a eficientei energetice sunt, în principiu urmãtoarele:
- reglarea debitelor refulate/aspirate în functie de necesarul de ventilare normal,;
- reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în functie de necesarul
de cãldurã/frig si de ventilare;
- prevederea de filtre de aer eficiente;
- înlocuirea ventilatoarelor cu eficientã energeticã redusã;
- reglarea vitezelor aerului în spatiile ocupate;
- prevederea de lãmpi cu eficientã energeticã ridicatã;
- automatizarea functionãrii instalatiei de iluminat în functie de ocuparea
spatiilor.

57
2.4.3. Principii privind proiectarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor
Pentru alegerea si aplicarea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor la
cladirile de locuit trebuie respectate urmatoarele principii:
- sa se urmareasca, prin solutiile de reabilitare termica , obtinerea de economii de
energie pe ansamblul cladirii, asigurandu-se conditiile de confort necesare;
- tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie;
- masurile simple de reabilitare vor avea prioritate;
- solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit;
- pachetul de solutii de modernizare ales sa fie validat de disponibilitatile financiare.
Elementele exterioare de instalatii nu trebuie sã fie ingropate in stratul termoizolant.
Interventiile asupra acestora trebuie sã fie efectuate inainte de izolarea termica a
cladirii, urmãrindu-se pozarea conductelor si a echipamentelor tinând seama de
grosimea suplimentarã totalã a termosistemului.

Ca urmare a diminuarii necesarului de caldura al cladirii, consecinta a reabilitarii
termice / modernizãrii energetice a acesteia, este necesar ca solutia tehnica
proiectata sa asigure reducerea corespunzatoare a debitului de caldura furnizat de
sursa de incalzire (centrala termica de cartier sau punct termic), simultan cu
asigurarea stabilitatii hidraulice a instalatiei de incalzire interioara (fie prin reducerea
debitului volumic de agent termic la racordul instalatiei de incalzire interioara, fie prin
reducerea temperaturii de ducere a agentului termic, prin injectie de agent termic din
conducta de intoarcere si redirijarea excedentului de debit catre sursa de caldura,
impreuna cu mentinerea constanta a diferentei de presiune la baza coloanelor de
distributie a agentului termic in instalatia de incalzire interioara, reglata in raport cu
debitul volumic de agent termic vehiculat in regim normal de functionare).

In toate cazurile trebuie sã se monteze robinete cu cap termostatic si repartitoare de
cost la fiecare corp de incalzire.

In cazul inlocuirii ferestrelor existente cu ferestre noi, termoizolante, instalatia de
ventilare trebuie sa asigure necesarul minim de aer proaspat pentru confortul
fiziologic, tinând seama de cresterea etanseitãtii anvelopei clãdirii.

Proiectarea lucrarilor de instalatii aferente lucrarilor de modernizare energetica
a cladirilor se va face cu respectarea urmatoarelor normative:
- instalatii termice:
I13 – 2002 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de încãlzire
centralã,
SC 006 – 01 - Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de
încãlzire din clãdiri de locuit,

58
SC 005-2000 - Solutii cadru pentru instalatii interioare de încãlzire utilizînd noi
sisteme de producere a agentului termic (CT de apartament, scarã, etc.).
- instalatii sanitare:
I9 – 1994 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
- instalatii electrice:
NP I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea si
executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pânã la 1000V c.a. si 1500V c.c.
- instalatii de ventilare-climatizare:
I5 – 1998 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si
climatizare,
SC 004-2000 - Solutii cadru de proiectare a instalatiilor de climatizare la clãdiri
publice.

2.4.4. Criterii de performanta ale lucrarilor de instalatii:

Executarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor se realizeaza cu materiale si
echipamente pentru care existã marcaj CE sau care sunt omologate si agrementate
de catre organismele abilitate in Romania, insotite de certitficate de calitate si care
corespund prevederilor din proiect; beneficiarul are obligatia sa ceara aceste
documente firmelor furnizoare.
- instalatii sanitare :
GT-063-2004 - Ghidul criteriilor de performantã a cerintelor de calitate conform
Legii nr. 10/1995 privind calitatea în constructii pentru instalatii sanitare din clãdiri.
- instalatii termice:
GT-060-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în constructii, pentru instalatiile de
încalzire centrala.
- instalatii electrice:
GT-059-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în constructii, pentru instalatiile electrice
din cladiri.



59
3. CONDIII TEHNICE PENTRU EXECUIE

Executantul trebuie sã-si organizeze activitatea conform sistemului de management al
calitãtii pentru care este certificat si sã asigure personal calificat pentru urmãrirea
lucrãrilor, executarea, verificarea si predarea acestora, conform legislatiei în vigoare.

3.1. ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC
- Proiectul tehnologic se elaboreazã în baza proiectului tehnic si a documentatiei
furnizate de producãtor în vederea detalierii etapelor si resurselor privind
materialele, manopera si utilajele necesare realizãrii lucrãrilor.

3.1.1. Coninutul proiectului
Proiectul este alcãtuit din urmãtoarele piese scrise si desenate:
- memoriu cu datele de recunoastere a categoriei de lucrãri;
- tehnologia de executie care indicã:
• conditii pentru depozitarea si transportul materialelor;
• organizarea de santier, inclusiv schela;
• graficul de realizare a lucrãrilor;
• ordinea operatiunilor necesar de scule, dispozitive, utilaje, calificarea
personalului;
• modul de preparare al materialelor, consumuri, conditiile de mediu pentru
preparare si aplicare, timpi de lucrabilitate si asteptare;
• faze determinate;
• mãsuri pentru realizarea calitãtii lucrãrilor;
• mãsuri de protectia muncii si PSI specifice.
- detalii de executie pentru toate racordurile anvelopei cu indicarea ordinei
tehnologice de aplicare.

3.1.2. Faze determinate
- Pentru asigurarea calitãtii si în principal a durabilitãtii lucrãrilor de anvelopare este
necesar ca dupã încheierea fiecãrei etape de montaj si înainte de aplicarea
straturilor acoperitoare sã se încheie procesele verbale de verificare a lucrãrilor
ascunse;

60
- Pentru ansamblul ETICS, deoarece fiecare strat depinde de calitatea stratului
aplicat anterior, iar deficientele oricãrui strat pot afecta stabilitatea întregului
ansamblu, se considerã ca faze determinante:
• pregãtirea suportului;
• aplicarea adezivului si plãcilor termoizolante;
• fixarea diblurilor;
• aplicarea masei de spaclu si înglobarea armãturii din fire de sticlã;
• executarea amorsajului si a tencuielii decorative.
- Pentru ansamblul ETICS cu strat de ventilatie fazele determinante sunt:
• pregãtirea suportului;
• fixarea scheletului metalic si reglarea planeitãtii acestuia;
• executarea termoizolatiei si a continuitãtii ei;
• fixarea placajului de protectie si finisare.
- Pentru termohidroizolatia acoperisurilor terasã se vor încheia procesele verbale
de lucrãri ascunse supã încheierea executãrii fiecãrui strat care devine suport si
conditioneazã aplicarea stratului urmãtor:
• pregãtirea suportului;
• lipirea stratului de barierã contra vaporilor (cu sau fãrã difuziune);
• aplicarea termoizolatiei;
• lipirea straturilor hidroizolante.

3.2. LUCRRI PENTRU PREGTIREA SUPRAFEELOR SUPORT

3.2.1. Pregtirea pereilor exteriori pentru aplicarea ETICS
- Suprafata suport pentru aplicarea ansamblului ETICS o constituie partea opacã a
peretilor exteriori ai clãdirilor existente executati din panouri prefabricate din beton
armat, zidãrie din blocuri BCA sau cãrãmizi ceramice; acesti pereti fac parte din
categoria „suporturi tencuite” care impun pentru ETICS executarea fixãrii cu
dibluri suplimentar fatã de operatiunea de lipire;
- Executantul va efectua lucrãrile indicate în documentatia tehnicã (pct.2.1.1.5.) si
va lua toate mãsurile care se impun în cazul în care urmare verificãrilor va
considera necesarã executarea si a altor lucrãri de remediere a suportului atât
cantitativ cât si calitativ;

61
- Operatiunile pentru remedierea suportului se efectueazã manual sau mecanizat
dupã verificarea stãrii acestuia si constau în:

• desfacerea tencuielilor neaderente si raschetarea rosturilor de mortar;
• înlãturarea finisajelor minerale sau organice pânã la stratul portant, rezistent;
• îndepãrtarea tencuielilor degradate urmare atacurilor biologice (mucegai,
muschi, etc.);
• spãlarea cu jet de apã si detergenti adecvati a petelor de grãsimi sau a altor
substante care ar împiedica aderenta ETICS pe perete;
• desprãfuirea suprafetelor – constã în înlãturarea prin periere a prafului, a
eflorescentelor, a exfolierilor si a zonelor frabile;
• rectificarea suprafetelor care constã în aplicarea unui strat de tencuialã din
mortar compatibil pentru nivelarea cu urmãtoarele tolerante:

Distante, cm 100 250 400
Abaterea suprafetei, mm 2 3 5


- Modul de pregãtire al suprafetelor este fazã determinantã înainte de începerea
lipirii plãcilor termoizolante ale ETICS si comportã urmãtoarele verificãri fãcute pe
toatã suprafata prin sondaje:
• aderenta tencuielii pe stratul suport – valoarea fortei de smulgere sã fie mai
mare de 0,08 N/mm
2
;
• gradul de umiditate si de absorbtie a apei;
• duritatea suprafetei;
• coeziunea si lipsa prafului si a eflorescentelor.


3.2.2. Pregtirea pereilor exteriori pentru aplicarea ansamblului compozit cu strat de
ventilare
Pregãtirea suprafetelor suport si verificarea acesteia se efectueazã conform
pct.3.2.1., exceptie fãcând rectificarea tencuielii pentru care nu se impun conditiile
de planeitate.




62
3.2.3. Pregtirea straturilor suport ale acoperiurilor tip teras
- În functie de varianta de solutie adoptatã pentru refacerea termohidroizolatiei
acoperisurilor suport poate fi:
• planseul de beton armat de peste ultimul nivel al imobilului, în varianta în care
se desface întreaga structurã termohidroizolantã existentã;
• sapa de protectie a termoizolatiei din BCA;
• hidroizolatia existentã (care dupã regenerare va prelua rolul de barierã contra
vaporilor de apã).
- Operatiunile de pregãtire proprii fiecãrui tip de suport sunt indicate în ghid
GP065-01.

3.2.4. Pregtirea stratului suport la acoperiurile cu arpant
- La acoperisurile cu pod nelocuibil suportul termoizolatiei îl constituie planseul din
beton armat de peste ultimul nivel, planseu care se va curãta în vederea aplicãrii
stratului termoizolant, conform PCC -016/2000, GP 110-04 sau GP065-01;
- În cazul amplasãrii termoizolatiei pe intradosul sarpantei se vor încheia lucrãrile
de reabilitare a structurii sarpantei, a asterelei, a etanseitãtii învelitorii si a
protectiei fungicide a elementelor din lemn conform GP 110-04 si PCC -016/2000.

3.2.5. Pregtirea planeelor de peste spaii neânclzite
- Suprafata acestor plansee se va curãta de straturile neaderente (tencuialã,
zugrãvealã sau vopsitorii) si se va pregãti conform pct.3.2.1 si 3.2.4 în vederea
lipirii plãcilor termoizolante sau a aplicãrii caroiajului de ancorare a plãcilor de
ghips carton si de sustinere a saltelelor termoizolante.

3.3. MONTAREA TÂMPLRIEI (FERESTRE I UI EXTERIOARE)
- Operatiunile de reconditionare a tâmplãriei existente sau la înlocuirea a acesteia cu
modele mai performante, din punct de vedere a protectiei termice si a
functionalitãtii, se efectueazã înainte de aplicarea ansamblului ETICS concomitent
cu operatiunile de rectificare a suprafetei suport (partea opacã a peretilor);
- La montarea ferestrelor si usilor se vor respecta pozitia, numãrul si distantele între
suruburile de ancorare indicate de producãtor pentru fixarea tâmplãriei în golul
zidãriei;

63
- Dupã executarea termoizolatiei glafurilor se va fixa protectia din tablã a glafului
orizontal si se va aplica un cordon de chit pe contur pentru evitarea infiltratiei apei
din precipitatii între perete si izolatia termicã;
- Montarea si efectuarea probelor de functionare a tâmplãriei constituie faze
determinante si se consemneazã într-un proces verbal încheiat înainte de
începerea lucrãrilor de termoizolare a peretilor.

3.4. APLICAREA STRATURILOR ANSAMBLULUI TERMOIZOLANT
- Aplicarea alcãtuirii termoizolante se va face în conformitate cu proiectul de executie
si ghidul de aplicare utilizând produsele indicate de ofertantul sistemului;
- Garantia detinãtorului (ofertantului) de sistem se aplicã numai în situatia în care
proiectarea si executarea este conformã cu ghidul de aplicare, sistemul (ansamblul
ETICS inclusiv finisajul) si cu produsele indicate de acesta, iar în caz contrar,
constând în modificãri ale tehnologiei sau înlocuirii de materiale, etc., atunci
responsabilitatea revine proiectantului sau executantului.

3.4.1. Aplicarea ansamblului ETICS la perei
- Executantul va respecta indicatiile producãtorului referitoare la:
• temperaturile minime si maxime de lucru;
• mãsurile de protectie a lucrãrilor în curs de executare pe timpul perioadelor de
întrerupere datorate conditiilor atmosferice nefavorabile (ploaie, ceatã, vânt,
etc.);
• plasa de protectie împotriva actiunii directe a razelor solare;
• depozitarea si prepararea produselor componente ETICS;
• distanta de montare a schelei fatã de pereti si lungimea ancorelor (corelatã cu
grosimea ETICS).
- Operatiunea de aplicare a alcãtuirii termoizolante se efectueazã dupã:
• încheierea si verificarea montajului elementelor vitrate si a pregãtirii suprafetelor
suport;
• protejarea cu folii a suprafetelor de sticlã, lemn, PVC sau aluminiu;
• încheierea fixãrii tuturor elementelor care penetreazã ansamblul (suporti,
conducte);

64
• definitivarea lucrãrilor de închidere a aticelor, coronamentelor zidurilor sau ale
altor suprafete orizontale astfel încât sã fie împiedicatã infiltrarea apei între
termoizolatie si suport;
• încheierea lucrãrilor de eliminare a umiditãtii ascensionale si a depunerilor de
sãruri.
- Montajul ETICS se începe prin trasarea orizontalitãtii si fixarea cu dibluri metalice a
profilului de soclu la cota indicatã în proiect;
- Aplicarea plãcilor termoizolante se executã în rânduri paralele începând de jos (din
profilul de soclu) în sus:
• rândurile sunt calculate la ½ placã;
• pozitia plãcilor este orizonatlã cu lungimea paralelã cu profilul de soclu;
• tipul adezivului si modul de aplicare pe placã (pe toatã suprafata, în puncte, în
benzi pe contur) vor fi conform prevederilor din proiect si cerintelor
producãtorului, orice modificare a tehnologiei de aplicare se va face numai cu
acceptul producãtorului (furnizorului) ansamblului;
• plãcile se pozitioneazã alãturat fãrã distantã între ele si fãrã adeziv pe canturi; în
cazul în care între plãci s-a format un rost, acesta se va umple numai cu
material termoizolant sau cu spumã adezivã;
• tãierea plãcilor, pentru modulare sau în dreptul golurilor de fereastrã si/sau usã,
se va executa prin topire cu fir (ferãstrãu) electric;
• nu se vor folosi plãci cu margini sau colturi lipsã;
• la muchiile verticale ale fatadei si în zona adiacentã rosturilor se vor utiliza
numai panouri întregi sau jumãtãti de panouri întretesute;
• rosturile dintre plãcile fixate perimetral golurilor ferestrelor si usilor nu trebuie sã
fie în prelungirea muchiilor golurilor;
• din cerinta de protectie la foc la clãdirile cu peste 3 niveluri si la o grosime a
polistirenului >10 cm deasupra golurilor ferestrelor se aplicã o fâsie de vatã
mineralã cu grosimea termoizolatiei, lãtimea < 20 cm si lungimea astfel calculatã
încât sî depãseascã lãtimea golului cu cel putin 30 cm de o parte si de alta a
ferestrei.
- Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documentatia tehnicã
referitoare la tipul si numitorul acestora, pozitia si adâncimea gãurii în stratul suport:

65
• executarea gãurilor se va efectua numai dupã uscarea si întãrirea adezivului;
• gãurirea prin percutie nu se va utiliza în cazul peretilor din cãrãmizi cu goluri sau
BCA;
• fixarea diblurilor este fazã determinantã; diblurile se vor verifica dacã sunt bine
fixate, iar în cazul în care sunt neancorate se vor îndepãrta si vor fi înlocuite cu
alt diblu fixat la o distantã de minimum 6 cm fatã de pozitia initialã; golurile
rãmase se vor umple cu material termoizolant identic;
• capetele rozetelor diblurilor nu vor depãsi dupã fixare suprafata izolatiei;
• în cazul utilizãrii termoizolatiei din plãci de vatã mineralã diblurile se fixeazã
dupã aplicarea unei pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a
suprafetelor plãcilor;
• pe zona de aplicare a placajelor ceramice gãurirea pentru introducerea diblurilor
se efectueazã prin plasa si stratul de armare cât acesta este încã proaspãt, iar
diblurile si plasa din fire de sticlã se vor acoperi cu un strat de masã de spaclu
„ud-pe-ud” care, la rândul lui se va arma cu plasã, dacã se prevede în
documentatie armarea dublã.
- Aplicarea masei de spaclu si înglobarea plasei pentru armare se executã dupã
încheierea si verificarea ancorãrii plãcilor termoizolante si dupã:
• armarea diagonalã a colturilor ferestrelor si usilor;
• armarea muchiilor (colturilor) verticale în cazul în care se utilizeazã profile
cornier cu plasã sau armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor, glaful
superior al ferestrelor sau usilor) cu profile lãcrimar (picurãtor) cu plasã;;
• în cazul în care se folosesc profile de colt fãrã plasã integratã (numai pentru
muchiile verticale), acestea se înglobeazã la pozitie în masa de spaclu si se
acoperã cu plasa de armare, care se continuã pe cealaltã laturã a muchiei pe o
lãtime de cel putin 20 cm;
• masa de spaclu (mortar adeziv) pentru armare se va aplica dupã un timp de
asteptare indicat de producãtorul adezivului utilizat;
• plasa din fire de sticlã, rezistentã în mediul alcalin, se va întinde neted si se va
îngloba, fãrã cute, în stratul de mortar proaspãt aplicat, prin derulare în fâsii
verticale, de sus în jos;

66
• fâsiile, cu lãtimea uzualã de 1,0 m se vor suprapune lateral si la capete
minimum 10 cm si se vor îngloba astfel încât plasa sã fie pozitionatã la mijloc
sau în treimea exterioarã a stratului de mortar si sã fie acoperitã minimum 0,5
mm în zonele de suprapunere; (pentru o acoperire optimã plasa trebuie
acoperitã cu un strat de masã de spaclu „ud-pe-ud”.
- Aplicarea amorsei si a tencuielii decorative se va executa numai dupã încheierea
timpilor de asteptare recomandati de producãtor sau minimum 3 zile la 20ºC si 65%
umiditate maximã;
- Placãrile ceramice se vor executa numai dupã trecerea timpului de asteptare
indicat de producãtor sau minimum 2 zile cu 65% umiditate maximã.

3.4.2. Aplicarea termoizolaiei la planeele peste spaii neânclzite
- Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul planseului, pe grinzile aferente si pe
peretii adiacenti în alcãtuire ETICS (prin lipire si fixare cu dibluri) sau EIFS (prin
fixarea unui schelet de sustinere a unui strat suport din gips carton);
- Operatiunile de aplicare a alcãtuirilor stabilite în documentatia de executie se vor
începe dupã încheierea lucrãrilor de instalatii, a eventualelor lucrãri de eliminare a
infiltratiilor si a urmãrilor acestora si a pregãtirii suprafetei suport (curãtare,
rectificare, verificare coeziune);
- La aplicarea ansamblului ETICS se vor respecta conditiile enuntate la pct.3.4.1. cu
privire la fixarea plãcilor si a diblurilor, aplicarea masei de spaclu, a armãturii si a
tencuielii;
- La executarea alcãtuirii EIFS scheletul de sustinere se va realiza din profilele
indicate de producãtor fixate la distanta de 60 cm modulatã la lãtimea plãcilor de
gips-carton, înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toatã suprafata o folie sau
un strat de vopsea cu rol de barierã contra vaporilor; în spatiul dintre plafon si
plãcile de gips-carton se va introduce termoizolatia din saltele de vatã mineralã,
realizându-se un strat continuu, fãrã întreruperi.

3.4.3. Aplicarea termoizolaiei la acoperiuri
- Aplicarea termoizolatiei se diferentiazã în functie de tipul acoperisurilor si pozitia în
cadrul acestora, astfel:

67
• la acoperisurile tip terasã, termoizolatia se executã într-o structurã complexã
termohidroizolantã, cu personal calificat în specialitatea hidroizolatii si
termoizolatii;
• la acoperisurile cu sarpantã termoizolatia se aplicã fie sub pardosealã realizatã
dintr-o sapã armatã fie sub asterealã si învelitoare si va fi protejatã de panouri
de gips carton sau conform detaliilor din proiectul de executie si recomandãrilor
producãtorului.

3.5. APLICAREA STRATULUI/SISTEMULUI HIDROIZOLANT

Conditiile tehnice de executie privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant sunt
prevãzute în NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea
hidroizolatiilor la clãdiri”.

3.5.1. Acoperiuri teras sau cu pant, hidroizolante/termohidroizolante
La constructiile existente aplicarea structurilor izolante se face dupã îndepãrtarea sau
regenerarea structurii existente, în conformitate cu prevederile NP 040-2002, datoritã
accesibilitãtii directe asupra acestora.

3.5.2. Logii i balcoane
La constructiile existente reabilitarea termicã si hidrofugã a acestor elemente poate fi
realizatã prin:
- închiderea exterioarã cu vitraje sau elemente opace, termoizolante;
- realizarea unei structuri termohidroizolante pe suprafata planseului si a unei
structuri termoizolante pe intrados.

3.5.3. Subsoluri
La constructiile existente reabilitarea termicã – hidroizolarea constituie o problemã ce
trebuie analizatã sub urmãtoarele aspecte: gradul de accesibilitate la nivelul
hidroizolatiei si posibilitãtile tehnice si materiale de realizare a etanseitãtii prin
tehnologii clasice, curente sau tehnologii neconventionale (injectii impermeabilizãri,
etc.).




68

3.6. REABILITAREA INSTALATIILOR:

La executarea lucrarilor de instalatii aferente procesului de modernizare energeticã a
clãdirii trebuie sã se respecte urmãtoarele normative:
- instalatii termice:
I13 – 2002 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de încãlzire
centralã
- instalatii sanitare:
I9 – 1994 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare,
- instalatii electrice:
NP I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu
tensiuni pânã la 1000V c.a. si 1500V c.c.
- instalatii de ventilare-climatizare:
I5 – 1998 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si
climatizare.
Inceperea lucrãrilor de reabilitare a instalatiilor este permisã numai dupã ce
executantul a primit:
- proiectul instalatiei, la fazele Detalii de executie si Proiect Tehnic;
- avizele si acordurile necesare;
- autorizatia de construire.
Executarea lucrãrilor de reabilitare a instalatiilor poate fi realizatã numai de cãtre
societãti (agenti economici) care au primit certificarea profesionalã din partea
organismelor abilitate de MDRT si agreerea tehnicã din partea beneficiarului sau
ditribuitorului de energie, dupã caz.
Se va asigura controlul executiei lucrãrilor de reabilitare a instalatiilor pe santier de
cãtre beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) si executant prin persoane
specializate si atestate: diriginti de santier atestati MDRT, responsabili cu executia
lucrãrilor atestati MDRT si dupã caz, consultanti tehnici – experts.
Proiectarea si executarea lucrãrilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor din
clãdirile de locuit se face în scopul asigurãrii nivelurilor minime de performantã,
conform cerintelor esentiale definite de Legea nr.10/1995 privind calitatea în
constructii.

69

4. ANEXE 1 – 5 Lista principalelor reglementri tehnice:
- Anexa 1:
• MC 001/2006 - Partea 1 si 3 – Metodologie pentru calcularea performantei
energetice a clãdirilor;
• NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor
la clãdiri;
• GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si executia lucrãrilor de remediere a
hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton;
• NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de
constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice;
• GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP si SBS;
• NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale
acoperisurilor clãdirilor;
• NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea învelitorilor
acoperisurilor în pantã la clãdiri;
• GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea învelitorilor din
membrane polimerice realizate ,,in situ”;
• C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea si executia lucrãrilor de izolatii termice
de clãdiri;
• SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei
clãdirilor de locuit existente;
• P118 Normativ de sigurantã la foc a constructiilor.

- Anexa 2:
• MC 001/2006 - Partea 1 si 3 – Metodologie pentru calcularea performantei
energetice a clãdirilor;
• GP 110-2004 Ghid privind reabilitarea termicã a blocurilor de locuinte cu regim de
înãltime pânã la P+9E realizate dupã proiecte tip, prin transformarea
acoperisurilor tip terasã în acoperisuri înclinate cu amenajarea de poduri
neâncãlzite sau mansarde;

70
• GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor clãdirilor
civile;
• PCC-016/2000 Procedurã privind tehnologia pentru reabilitarea termicã a clãdirilor
folosind plãci din materiale termoizolante;
• PCC-017/2000 Procedurã privind tehnologia pentru reabilitarea termicã a clãdirilor
folosind spume poliuretanice;
• GP 059-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termicã la clãdiri de
locuit;
• C107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termicã a elementelor de
închiderea ale clãdirilor.

- Anexa 3:
• MC 001/2006 - Partea 1 si 3 – Metodologie pentru calcularea performantei
energetice a clãdirilor;
• SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei
clãdirilor de locuit existente;
• ST 043 / 2001 Specificatie tehnicã privind cerinte si criterii de performantã pentru
ancorarea în beton cu sisteme mecanice si metode de încercare
• ETAG 004 Ghidului European pentru Agrementarea Tehnicã a Sistemelor de
Izolare Termicã Exterioarã;
• ETAG 014 si 020 Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material
plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termicã exterioare;
• SR EN 13499 Sisteme compozite de izolare termicã la exterior (ETICS) pe bazã
de polistiren expandat;
• SR EN 13500 Sisteme compozite de izolare termicã la exterior (ETICS) pe bazã
de vatã mineralã;
• SR EN 13163 Produse termoizolante fabricate din polistiren expandat (EPS);
• SR EN 13162 Produse termoizolante fabricate din vatã mineralã (MW);
• SR EN 13164 Produse termoizolante fabricate din spumã de polistiren
extrudat (XPS);
• SR EN 822 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
lungimii si lãtimii”;

71
• SR EN 823 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri –Determinarea
grosimii”;
• SR EN 824 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
perpendicularitãtii”;
• SR EN 825 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
planitãtii”;
• SR EN 1604+AC “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri –
Determinarea stabilitãtii dimensionale în conditii specificate de temperaturã si
umiditate”;
• SR EN 826 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
comportãrii la compresiune”;
• SR EN 12087 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
absorbtiei apei de lungã duratã prin imersie”;
• SR EN 12086 “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri – Determinarea
proprietãtilor de transmisie a vaporilor de apã”;
• SR EN 12091 “Deterinarea rezistentei la efectul înghet-dezghet”;
• SR EN 1602+AC “Produse termoizolante destinate utilizãrii la clãdiri –
Determinarea densitãtii aparente”;
• SR EN 13497 Determinarea rezistentei la impact;
• SR EN 13498 Determinarea rezistentei la penetrare;
• SR EN 13496 Determinarea rezistentei la tractiune.

- Anexa 4:
• GT 043-02 Ghid privind îmbunãtãtirea calitãtilor termoizolante ale ferestrelor la
clãdirile civile existente;
• SR EN 12207 Ferestre si usi. Permeabilitate la aer. Clasificare;
• SR EN 12208 Ferestre si usi. Etanseitate la apã. Clasificare;
• SR EN 12210 Ferestre si usi. Rezistentã la încãrcarea din vânt. Clasificare;
• SR EN 14351-1 Ferestre si usi. Standard de produs. Caracteristici de
performantã;
• SR EN 12608 Profile din policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U) pentru
fabricarea ferestrelor si usilor. Clasificare, cerinte si metode de încercare

72

- Anexa 5:
• MC 001/2006 - Partea 2 si 3 – Metodologie pentru calcularea performantei
energetice a clãdirilor;
• NP 048-2000 - Normativ pentru expertizarea termicã si energeticã a clãdirilor
existente si a instalatiilor de încãlzire si preparare a apei calde de consum
aferente acestora;
• GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a mãsurãrilor necesare
expertizãrii termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente;
• GT 036-2002 - Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a clãdirilor
de locuit existente si a instalatiilor de încãlzire a apei calde de consum, aferente
acestora;
• GT 067-2002 - Ghid privind determinarea suprafetei echivalente termic a
corpurilor de încãlzire.




















73
5. ANEX Exemple de caiete de sarcini
5.1. CAIET DE SARCINI
Arhitectur – Perei exteriori - parte opac, inclusiv soclul

1. OBIECTUL LUCRRII - Reabilitarea termic a blocului nr. .... situat în Municipiul ........., prin
îmbuntirea proteciei termice la nivelul pereilor exteriori ai cldirii.

2. GENERALITI - Baza de proiectare

- Releveul construciei.
- Determinrile i concluziile fazelor I i II ale proiectului - “Expertiz, audit energetic i cerificat
energetic” i „Studiu de fezabilitate”.
- Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execuie”.
- Observaiile directe asupra construciei.

3. SOLUIA PROIECTULUI - Montarea unui sistem termoizolant (de tip termosistem) alctuit
dintr-un strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat ignifugat EPS pentru faade, cu
rezistena la traciune mai mare de 150 kPa, având 8 cm grosime, aplicat prin lipire i fixare
mecanic pe suprafaa exterioar a pereilor exteriori existeni. Polistirenul este protejat cu un strat
subire de tencuial adeziv cu compoziiei special, armat cu plas din estur deas de fibre de
sticl (ochiuri 4,5 mm x 4,7 mm, greutate 0,152 kg/m
2
) - strat impermeabil la ap i permeabil la
vaporii de ap.
La socluri se vor utiliza plci din polistiren extrudat XPS în grosime de 6 cm.
Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede armare dubl sau în variant: primul strat va fi
din plasa tip Panzer (greutate specifica 330 g/mp, dimensiuni ochiuri 6x6 mm, rezistena la traciune
> 4000 N/50 mm). Plasa Panzer nu se va petrece, se va monta cap la cap. La minim 24 ore se va
monta plasa normala de armare.

4. ELEMENTELE COMPONENTE ALE LUCRRII (cerine de calitate i proprieti fizice,
chimice i de aspect i fiabilitate)

4.1. Plci termoizolante pentru faade

Vor fi utilizate dou tipuri de plci termoizolante din polistiren ignifugat:
a) Pentru pereii de faad - plci din polistiren expandat ignifugat pentru faade cu rezistena
la traciune > 150 kPa, densitate de 15-18 kg/m
3
i conductivitate termic ≤ 0,040 W/mK.
Grosimea plcilor va fi de 8 cm.Vor fi admise abateri dimensionale ale plcilor de max.
±0,4% i contracii sub influena factorilor climatici de max.0,2%. Conform SR EN
13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din polistiren
expandat EPS – Specificaie.”, pentru perei se prevede EPS – L1 – W2 – T2 – S2 – P4 –
DS(N)2 – DS(70)1 – TR150 – BS100.
b) Pentru termoizolarea soclurilor, în vederea realizrii unei rezistene sporite la oc – se
utilizeaz plci din polistiren extrudat XPS, cu suprafaa striat cu densitate de
28-30 kg/m
3
. Grosimea plcilor va fi de 6 cm. Abaterile dimensionale ale plcilor se vor
încadra în limitele acceptate pentru plcile de polistiren expandat.
c) În zona buiandrugilor se va prevedea ca protecie la foc, în locul plcilor de polistiren, o
lamel din vat mineral de 5 cm grosime, placat de plci polistiren de 3 cm grosime,

74
sistem care va depi paleii cu minimum 30 cm de fiecare parte a ferestrei i va avea o
înlime de minimum 20 cm.



4.2. Mortar adeziv mineral (adeziv de paclu) - permeabil la vaporii de ap i impermeabil la ap.
Produsul se utilizeaz atât pentru lipirea plcilor termoizolante de faad cât i pentru pacluirea
acestora.
Aderena materialului la suport cât i la placa termoizolant va fi de min.100 kN/m
2
.

4.3. Diblurile de ancorare a plcilor termoizolante
Alegerea diblurilor se va face în funcie de tipul materialului din care este alctuit peretele. Diblurile
vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea apariiei punilor termice. Tija diblurilor (φ 8 mm)
va asigura ancorarea acestora în zid cu min. 45 mm (pentru a obine rezisten la smulgere) iar
adâncimea în zid a gurii pentru diblu va depi cu cca 10 mm lungimea de ancorare. Diametrul
talerului diblului - 60 mm. Stabilirea lungimii diblului: adâncimea de ancorare+ grosimea tencuielii +
grosime adeziv de lipire + grosime termoizolaie.
În general, pentru cldiri cu înlimea mai mic de 50 m sau o vitez a vântului mai mic de
135 km/h, este necesar un numr minim de 6 dibluri/m
2
. Plcile din polistiren extrudat XPS din zona
soclului, se vor diblui de regul de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire).
La lipirea plcilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de fixare
sau alte elemente ajuttoare.

4.4. Plasa din fibr de sticl – plas din estur din fibr de sticl rezistent la mediul alcalin, cu rol
de armare a masei adezive de paclu, cu parametrii mecanici ridicai (rezistena la rupere
>1500 N/ 5 cm, alungirea aferent ≤ 35 ‰). Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede
armare dubl sau în variant: primul strat va fi din plasa tip Panzer (greutate specifica 330 g/mp,
dimensiuni ochiuri 6x6 mm, rezistena la traciune > 4000 N/50 mm. Plasa Panzer nu se va petrece, se
va monta cap la cap. La minim 24 ore se va monta plasa normala de armare.

4.5. Grund (amors lichid pe baz de rini sintetice pentru tencuiala decorativ) asigur aderen
sporit între finisaj i masa de paclu, i o uniformizare a absorbiei.

4.6. Tencuiala de finisaj – pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice (organice), silikatice
(minerale) sau silikonice, cu coeficient de reflexie mai mare de 25. Grosimea minim a tencuielii
decorative este de 1,5 mm la tencuielile periate i de 2 mm la tencuielile striate.
Se poate utiliza o tencuial decorativ pe baz de granule de marmur i liani de rini sintetice cu
caracteristici hidrofobe, lavabil i permeabil la vaporii de ap prevenind formarea condensului.
Stratul de finisaj va fi rezistent la ocuri, variaii de umiditate, ageni corozivi, înghe-dezghe, raze
ultraviolete.

75
Pentru a evita o murdrire prematur a faadei se va prefera utilizarea unor tencuieli decorative
Silikatice, care prin proprietile lor specifice nu se prfuiesc aa de rapid ca cele organice (acrilice).
Tencuielile de ‚umplere’ acrilice i silikatice de 0,5 mm sunt tencuieli fine i fac posibil realizarea
unei suprafee netede. Ele se aplic peste tenciala de 1,5 mm dup minimum 24 de ore.
Tencuielile Silikonice, mai scumpe, hidrofobate în mas, se prfuiesc mai greu i rezist la apa de
ploaie. Ele îmbin caracteristicile pozitive ale tencuielilor acrilice i silikatice i sunt de preferat.
Peste tencuiala decorativ se poate aplica o vopsea acrilic silikatic sau silikonic dup caz.

4.7. Profile metalice (aluminiu)
a) profil de soclu - cu rol de susinere a sistemului termoizolant al pereilor.
Profilul se monteaz prin prindere mecanic cu dibluri i este prevzut cu lcrimar pentru
scurgerea apelor meteorice. Se monteaz în funcie de prevederile detaliilor de execuie ale
proiectului.
b) profil de col - pentru armarea suplimentar a muchiilor i rectiliniaritatea acestora.
Asigur o rezisten suplimentar la solicitri mecanice.

Se admit numai produse agrementate în sistem, procurate de la acelai furnizor.
Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie s fie compatibile între ele i verificate în
sistem conform ghidului de agrementare european ETAG 004.
În privina comportrii la foc sistemul trebuie s se încadreze în Euroclasa B-S2,d0.

5. ORDINEA DE EXECUIE A LUCRRILOR, CONDIII TEHNICE DE EXECUIE I
MONTAJ

5.1. Lucrri premergtoare execuiei

a) încheierea lucrrilor de pe terase i atice i instalaii de scurgere a apelor pluviale;
b) protejarea tâmplriilor i ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenira stropirii sau ptrii;
c) montarea instalaiilor exterioare a cror execuie ulterioar poate afecta finisajul;
d) lucrri de pregtire a suportului - suportul se va verifica cu grij, se va cura, se vor
elimina poriunile de tencuial existent eventual exfoliate sau fr capacitate portant i
de aderen insuficient.
Neregularitile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuial
adeziv suplimentar de uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren.
Denivelrile mai mici de 10 mm se vor prelua prin intermediul adezivului de paclu la
lipirea plcilor termoizolante.
Suportul nu trebuie s fie friabil sau cu tendine de desprindere, trebuie s fie uscat, curat,
fr eflorescene.
Trebuie evitat o umezire ulterioar a stratului suport (umiditate ascensional).
e) asigurarea împotriva soarelui i ploii prin montarea plasei de faad, respectiv prelatelor la
partea superioar a schelei.

Aplicarea sistemului termoizolant este interzis la temperaturi sub +5
o
C (suport, material i
temperatur în aer) iar la tencuiala silikatic sub +8
o
C. De asemenea, nu se aplic sistemul pe ploaie
(fr msuri de protecie) în condiiile în care exist riscul apariiei condensului (chiar în fazele de
întrire i uscare). Plcile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate.
Elementele componente vor fi depozitate pe antier astfel încât s fie ferite de factori atmosferici,
înghe i degradri din solicitri mecanice. Plcile termoizolante vor fi ferite de radiaiile ultraviolete.


76
Înainte de începerea lucrrilor, se face o prob de lipire pentru a stabili dac suportul este
corespunztor.

5.2. Executarea lucrrilor

5.2.1. Lipirea plcilor termoizolante

Se utilizeaz mortar uscat, gata preparat livrat în saci. Prepararea mortarului (proporii amestec,
condiii de omogenizare etc.) va respecta întrutotul condiiile impuse de productor.
- Se monteaz profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm. Abaterile de
planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanieri între profil i perete,
îmbinrile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legtur. Suplimentar, profilul de
soclu poate fi lipit cu adeziv pentru profile.



- Soluia de susinere a plcilor termoizolante din polistiren extrudat pentru soclu va fi adaptat
modului de realizare a acestuia i a infrastructurii construciei.
- Stratul termoizolant, inclusiv stratul de protecie se va poza i la partea superioar a aticelor.
- Mortarul adeziv pentru paclu se aplic pe marginea plcilor sub forma unui cordon perimetral cu
o lime de cca 5 cm i în mijlocul plcii, în min. 3 puncte interioare. Se va asigura o suprafa de
contact cu suportul de minimum 40%.

- Plcile se aeaz de jos în sus. Primul rând de plci termoizolante se aeaz în profilul de soclu,
prin micri uoare de apsare. Se va evita alinierea rosturilor dintre plci cu rosturile de la
ancadramentele de fereastr care sunt zone cu concentrri mari de eforturi - în zona colurilor
ferestrelor nu vor fi realizate rosturi, placa trebuind sdepeasc colul golului, atât pe vertical
cât i pe orizontal.

77



- Plcile se aeaz în iruri orizontale, cu rosturile esute (inclusiv la colurile cldirii).


- În rosturile dintre plci nu se va aplica adezivul pentru a nu forma puni termice.
- Rosturile dintre placi mai mari de 2 mm se vor umple cu traifuri (pene) din polistiren. Rosturile
mai mici de 4 mm pot fi închise cu spum poliuretanic.
- Plcile pentru glafuri, intradosuri, buiandrugi, se aplic dup montarea plcilor de faad.
- Marginile plcilor care depesc colurile faadelor se vor tia dup min. 24 ore de la lipire.
- Se verifica planeitatea la fiecare 2m
2
de izolatie termica fixata.
- Dup întrirea adezivului de lipire se va face o lefuire a plcilor în dreptul rosturilor.

5.2.2. Dibluirea

- Diblurile se monteaz la 24 ore dup lipirea plcilor, dup întrirea suficient a adezivului de
lipire (3 dibluri/plac). Se realizeaz guri cu burghiul de 8 mm.
- Alegerea diblurilor se va face în funcie de tipul materialului din care este alctuit peretele.
Diblurile vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea apariiei punilor termice. Tija
diblurilor (φ 8 mm) va asigura ancorarea acestora în zid cu min. 45 mm (pentru a obine rezisten
la smulgere) iar adâncimea în zid a gurii pentru diblu va depi cu cca 10 mm lungimea de
ancorare. Stabilirea lungimii diblului: adâncimea de ancorare+ grosimea tencuielii + grosime
adeziv de lipire + grosime termoizolaie. Diametrul talerului diblului - 60 mm. Talerele diblurilor
trebuiesc îngropate pân la faa exterioar a plcilor de polistiren iar adânciturile rezultate se vor
netezi cu adeziv de paclu.
- În general, pentru cldiri cu înlimea sub 50 m sau o vitez a vântului mai mic de 135 km/h,
este necesar un numr minim de 6 dibluri/m
2
. Plcile din polistiren extrudat XPS din zona
soclului, se vor diblui de regul de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire).
- La lipirea plcilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de
fixare sau alte elemente ajuttoare.

78
- Se pot folosi 2 variante de dibluire:
- Dibluirea tuturor punctelor de intersecie dintre rosturile verticale i cele orizontale i câte un
diblu în mijlocul fiecrei plci
- Câte 3 dibluri pe plac. Distana diblurilor fa de marginea plcilor se va alege astfel încât
sub fiecare diblu s se gseasc mortar adeziv.



5.2.3. pacluirea i armarea

- Înainte de pacluire, plcile de polistiren se lefuiesc pentru o planeizare suplimentar a
suprafeei. Dac dup lefuire plcile au stat mai mult de 2 sptmâni neacoperite cu masa de
paclu, se va face o nou relefuire.
- Dup aplicarea masei de paclu (cu paclul cu dini de 10 mm) se pozeaz plasa din fibre de
sticl, având grij s nu fac pliuri, în fâii verticale suprapuse 10 cm.
- Grosimea masei de paclu armate - min. 2 mm, max. 4 mm,
- Acoperirea plasei din fibr de sticl cu adeziv de paclu va fi de minimum 1,0 mm (în zonele de
suprapunere între fâii de minimum 0,5 mm) i de maximum 3 mm.
- Aplicarea plasei de fibre de sticl se va face în masa de paclu proaspt.
- Zonele cu tensiuni suplimentare (colurile ferestrelor) se armeaz suplimentar cu traifuri prinse
cu adeziv de paclu.
- Se va dubla stratul de fibr de sticl pe înlimea soclului i a parterului.
- Colurile golurilor de fereastr se vor arma suplimentar cu traifuri din estur din fibre de sticl,
montate la 45
o
(20/40 cm), înainte de armarea general. Intradosul colurilor ferestrelor se
armeaz suplimentar cu traifuri din plas din fibre de sticl.


- La muchiile cldirii i adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de col din aluminiu, cu
plas din fibr de sticl integrat.
- În situaia în care nu se monteaz profile de col, plasa din câmp se va întoarce dincolo de col, pe
minimum 20 cm, suprapunându-se cel puin 10 cm cu plasa de pe cealalt latur a colului.


79


- Dup uscare (timp conform firm productoare) masa de paclu se va lefui fr deteriorarea
plasei din fibr de sticl, pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet.
- Lcrimarele se realizeaz folosind profile speciale care se monteaz înainte de armarea general.

- Muchiile intrânde se execut similar celor ieinde fr profil, cu minimum 10 cm suprapunere.
- Capetele diblurilor vor fi pcluite cu minimum 24 ore înainte de armarea general.
- Înaintea aplicrii straturilor de finisaj, adezivul pentru paclu va fi lsat la uscat minimum 7 zile.
Se evit o gletuire excesiv. Urmele de la fierul de glet vor fi nivelate dup uscare.

5.2.4. Aplicarea finisajului

Sistemul de finisaj nu se aplic la temperaturi de sub +5
o
C sau pe suport îngheat, la temperaturi de
peste 30
o
C i cu aciunea direct a razelor solare sau ploii.

a) Grunduirea - se execut peste adezivul de paclu uscat cu trafaletul sau cu bidineaua pe toat
suprafaa ce urmeaz a se finisa. Dup grunduire suprafeele trebuie s aib o culoare uniform. Pe
vreme foarte clduroas se recomand aplicarea a dou straturi de grund, al doilea strat fiind aplicat
dupa minimum 24 ore fa de primul.
Timpul de uscare conform norm firm productoare (aprox.24 h).

b) Aplicarea tencuielii decorative
- Tencuiala Silicat este rezistent la ap i permeabil la vaporii de ap i conine cca 60% rin de
silicat de potasiu (sticl solubil de potasiu) i oxid de titaniu i cca 40% piatr de marmur
(granule cu dimensiuni diferite: 0,1-3,0 mm), este alb sau colorat i se aplic în structur striat
sau periat. Nu se murdrete. Conductivitatea termic este de 0,7 W/(mK), coeficientul de
difuzie a vaporilor de ap µ =37, absorbia de ap < 0,5 kg/m
2
/0,5 h.
- Tencuiala Silicon este rezistent la ap i permeabil la vaporii de ap i conine cca 60% rin
siliconic i 40% piatr de marmur (granule cu dimensiuni diferite: 0,1-3,0 mm), este colorat în
mas i se aplic în structur striat sau periat. Are capacitate redus de murdrire.

80
- Se aplic cu fierul de glet inoxidabil i se niveleaz la grosimea granulei. Grosimea stratului
~ 2-3 mm, minimum 1,5 mm la tencuieli periate i minimum 2 mm la tencuieli striate.
- Coeficientul de reflexie a luminii s fie minimum 25.
- Dup aplicare se dricuiete cu drica de plastic (liniar sau circular).
- Pentru evitarea apariiei înndirilor în câmpul finisat aplicarea va fi continu pe fâii orizontale, în
scar, de sus în jos.
- Pân la uscare se va evita atingere, zgârierea sau umezirea suprafeei.
- Timpul de uscare conform norm firm - aprox.24 h.
- Temperatura aerului, materialului i suportului trbuie s fie de minimum +5
o
C pe timpul execuiei
i întririi materialului, iar la tencuiala silikatic minimum +8
o
C. Faada va fi protejat de
aciunea direct a razelor solare, de aciunea ploii i vântului puternic, cu plasa de protecie.
- Uniformitatea de culoare poate fi asigurat numai în cadrul aceleiai arje de producie. Evoluia
tonalitii culorii poate fi influenat prin caracteristicile suportului, temperatura i umiditatea
atmosferic.
- Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu coninut suplimentar de substane care împiedic
formarea mucegaiului i ciupercilor.
- Peste tencuiala decorativ se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25.

5.2.6. Profil de legtur pentru ui i ferestre

Profilele din PVC cu band de etanare i plas din fibre de sticl pentru o legtur etan i sigur
între sistemul termoizolant i tocul ferestrelor i uilor se lipesc numai dup ce se face o prob de
lipire pentru a stabili dac suportul este corespunztor pentru lipirea profilului.
Montarea se face dup curarea tocului i poziionarea profilului paralel cu tocul. Se trece apoi la
montarea foliei de protecie a geamului (grosime min. 0,06 mm), ce se va lipi pe aripa profilului dup
îndeprtarea benzii de protecie a acestuia. Aceast arip se rupe dup terminarea execuiei stratului
de finisaj

6. PROGRAMUL DE URMRIRE A CALITII EXECUIEI

Fazele determinante ale operaiunii de termoizolare suplimentar a pereilor exteriori sunt
considerate:
a) montarea integral prin lipire i dibluire a stratului termoizolant de polistiren expandat
ignifugat.
b) Realizarea masei de spaclu armate
c) aplicarea stratului final (vizibil) al finisajului.

Calitatea lucrrilor va fi verificat i consemnat de proiectant în procese verbale de verificare.

7. VERIFICAREA EXECUIEI LUCRRILOR

Pe parcursul executrii lucrrilor firma furnizoare a sistemului termoizolant integrat va efectua
urmtoarele verificri:
a) verificarea suportului;
b) verificri pe faze de lucrri;
c) verificri la recepia preliminar vor fi întocmite urmtoarele tipuri de documente i
înregistrri:
- procese verbale de instruire;
- procese verbale de asisten tehnic;

81
- procese verbale de recepie calitativ.
Firma furnizoare va pune la dispoziia constructorului certificate de calitate la fiecare tran de livrare
a materialelor.

8. PREVEDERI PRIVIND CONDIIILE DE RECEPIE A LUCRRILOR EFECTUATE

Lucrarea se va supune condiiilor de recepie ale firmei furnizoare a sistemului termoizolant, ale
proiectantului i beneficiarului.
Recepiile (preliminar, final) se vor face numai în condiiile existenei tuturor documentelor ce
atest calitatea fiecrei faze de lucrri verificate pe parcursul execuiei.
Execuia trebuie fcut în condiii speciale de calitate i control, de ctre firmespecializate care dein
de altfel i patentele aferente referitoare în primul rând la compoziia mortarului, dispozitive de
prindere i solidarizare, scule, tehnologia de execuie (tip: BAUMIT, KNAUFF, AUSTROTHERM,
ECOTERM – SWISSPOR, ARCO sau similar).

9. MSURI PRIVIND PROTECIA, SIGURANA I IGIENA MUNCII, PREVENIREA I
STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA EXECUIEI LUCRRILOR

Se vor respecta cu strictee msurile suplimentare, specifice operaiunilor de termoizolare
suplimentar a pereilor exteriori, cerute i consemnate în procesele verbale de instruire i asisten
tehnic de ctre furnizorul sistemului termoizolant.

10. PREVEDERI PRIVIND URMRIREA COMPORTRII ÎN TIMP A LUCRRILOR

Se va solicita constructorului garanie a lucrrilor pentru durata maxim stabilit de furnizorul
sistemului termoizolant în condiiile aplicrii în integralitate i punere în oper în conformitate cu
prescripiile cuprinse în fiele tehnice puse la dispoziia executantului.

Se vor semnala de ctre utilizatori prin intermediul beneficiarului (Primria Municipiului Bucureti,
sectorul 6 i MDLPL), proiectantului i executantului toate fenomenele neconforme cu garania
oferit: deteriorri ale finisajului, desfaceri ale stratului termoizolant, apariia condensului la perei,
evidenierea punilor termice, etc.

11. DOCUMENTE DE REFERIN

- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro-energetice ale anvelopei cldirilor de
locuit existente, în vederea reabilitrii i modernizrii lor termice (publicat în brour IPCT - ianuarie
2003, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit
existente (publicat în brour IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construcie la cldirile
existente, în vederea reabilitrii termice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 5/2003)
- C247-1993 – Îndrumtor cadru privind exploatarea i întreinerea cldirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autoritilor publice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 12/1993)

82
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor
componente ale construciilor. Intervenii la învelitori i acoperiuri (terase i arpante) (publicat în
Buletinul Construciilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor
(Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 i Anexa Buletinul Construciilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construciilor (publicat în Buletinul Construciilor
nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urmrire în timp a comportrii construciilor din punct
de vedere al cerinelor funcionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 i Anexa
Buletinul Construciilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urmrirea comportrii în exploatare, intervenii în timp i
postutilizarea construciilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calitii produselor folosite în
construcii
- xxx Regulamentul privind protecia i igiena muncii în construcii (publicat în Buletinul Construciilor nr.
5-6-7/1993)
- ETAG 004 – 2000 Guideline for European technical approval of External Thermal Insulation, Composite
systems with rendering, EOTA (European Organisation for Technical Approvals), Brussels
- SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS
– Specificaie.”

Întocmit,
















83
5.2. CAIET DE SARCINI
Arhitectur - Înlocuirea tamplariei existente cu tâmplrie performant din PVC

1. GENERALITATI

1.1 Scop

Stabilirea cerintelor pentru realizarea, verificarea si urmarirea in exploatare a
tamplariei din PVC destinate reabilitarii termice a unor cladiri de locuit multietajate.
Evaluarea, masurarea si monitorizarea eficientei energetice

2. DOCUMENTATIE DE REFERINTA

- O.U. nr 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a
cladirilor de locuit multietajate.
- C 107/1-1998 - "Normativ privind calcularea coeficientilor globali de izolare termica la
cladirile de locuit."
- NP 047-2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clãdirilor existente si al
instalatiilor de încãlzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora.
- NP 060-02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-hidroenergetice ale
anvelopei clãdirilor de locuit existente în vederea reabilitãrii lor energetice
- SC 007-02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energeticã a anvelopei
clãdirilor de locuit existente.
- RAL GZ 716/1 Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC.
- Agrement tehnic pentru ferestre si usi -ferestre - Emis de MDLPL
- Certificatul sistemului de managementul calitatii in conformitate cu standardul
ISO 9001:2000.

3. RESPONSABILITATI

Furnizorul:
Propune solutii eficiente din punct de vedere al izolarii termice, pentru realizarea
ferestrelor si usilor exterioare din PVC;
Confectioneaza si monteaza tamplaria din PVC;

Beneficiarul:
Urmareste respectarea si implementarea solutiilor propuse de furnizor.
Masoara si monitorizeaza eficienta termica a cladirii de locuit reabilitate termic.

4. CONDITII TEHNICE DE CALITATE
- În urma auditului energetic care a tinut cont de specificul constructiv si de conditiile de
mediu a fost propusã înlocuirea tâmplãriei existente cu tamplarie din PVC performantã
performanta cu ramã PVC cu tocurile si cercevelele prevãzute cu 3 camere de aer si cu
profile metalice galvanizate de ranforsare [U
f
= 1,6 W/(m
2
K)] prevãzutã cu un geam
termoizolant dublu 4 + 16 + 4 mm, cu o suprafatã tratatã (e-low) e ≤ 0,10 având spatiul
dintre geamuri umplut cu aer [U
g
= 1,6 W/(m
2
K)], cu câte 2 garnituri de etansare atât
între toc si cercevele cât si pe conturul geamurilor termoizolante, rezultând
R
o
= 0,52 m
2
K/W
In aceste conditii au fost definite caracteristicile tehnice pentru ferestrele si usile din PVC
care asigura un coeficient de transfer termic de 1,92 W/m
2
K, dupa cum urmeaza:

84
Confectionate din profile PVC alb - sistem tricameral, armate cu profile din otel, cu
un coeficient de transfer termic U = 1,6 W/m
2
K;
Ferestrele sunt in 1 sau 2 canate; cele in doua canate au un canat - vitrina fixa si
unul cu deschidere oscilo-batanta. Cele intr-un canat au deschidere oscilo-batanta.
Usile sunt in doua canate cu deschidere oscilanta.
Sunt echipate cu geam termoizolant 4-16-4 "low E", umplut cu aer, cu
U = 1,6 W/m
2
K.
Feronerie cu inalta fiabilitate.

4.1 Materiale

4.1.1 Profilele albe pentru tocuri, cercevele si montanti sunt realizate prin extrudarea
unui amestec de PVC-Dryblend rigid, rezistent la socuri mecanice si de temperatura.

Aspect
Suprafetele exterioare vizibile ale profilului trebuie sa prezinte o culoare uniforma, fara
intreruperi si sa nu prezinte impuritati mecanice. Profilul trebuie sa fie lipsit de retusuri, fisuri,
bule de aer si alte defecte.

Dimensiuni
Profilele principale pentru tocuri, cercevele si montanti trebuie sa aiba adancimea de
min 60 ± 0,3mm si o grosime a peretilor principali de 3,0
+0
-0,2
mm.

Celelalte caracteristici tehnice ale profilelor PVC (rectiliniaritate, contractibilitate,
comportarea dupa mentinerea la o temperatura de 150
0
C, rezistenta sudurii colturilor) sunt
coform normei RAL GZ 716/1"Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC"- si sunt definite si
verificate conform instructiunilor interne ale furnizorului.

4.1.2 Profile de rigidizare. In functie de solicitarile statice si termice, profilele PVC trebuie
armate cu profile din otel zincat cu grosimea de 1,5 sau 2 mm si cu un modul de elasticitate
de 250 kN/cm, specifice fiecarui tip de profil PVC.

4.1.3 Feroneria este fabricata din otel inoxidabil, otel bicromat sau aluminiu in conformitate
cu cerintele normei RAL RG 607/3 "Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilo-batante".

4.1.4 Geamul termoizolator este realizat din doua foi de sticla "float"din care una de joasa
emisivitate, fiecare avand grosimea de 4 mm, distantate printr-o bagheta de 16 mm, dublu
sigilate. Spatiul creat intre cele doua foi de geam este umplut cu aer. Fata tratata low-E este
dispusa catre interiorul geamului termoizolator pe foaia de geam situata catre interiorul
camerei.
Aspect: Geamul float nu trebuie sa prezinte zgarieturi; geamul termoizolator trebuie sa fie
perfect curat si corect sigilat.

4.2 Executie

4.2.1 Debitarea tocurilor si a cercevelelor se face numai cu o masina speciala de debitat
PVC-ul .
4.2.2 Armarea profilelor. Profilele de ridigizare se introduc in camera centrala a profilului
PVC si se fixeaza cu suruburi autoperforante. Distanta dintre suruburi nu poate
depasi 40 cm.


85
4.2.3 Sudarea profilelor. Se recomanda ca profilele PVC sa fie termosudate imediat dupa
debitare, cu ajutorul masinilor speciale de sudura. Trebuie respectati parametrii de sudura
definiti in cartea tehnica a masinii de sudura si in instructiunile producatorului de sistem.
Aspect: cordonul de sudura nu trebuie sa prezinte pori sau o culoare galbuie-gri. In cazul
unei suduri executate corespunzator cordonul de sudura este lucios si are aspect abraziv.
Dupa sudura urmeaza debavurarea colturilor sudate.

4.2.4 Montarea garniturilor . Garniturile vor fi montate continuu in colturi si vor fi imbinate
"cap la cap" in zona superioara a ferestrei. Se evita intinderea garniturii sau lipirea ei.

4.2.5 Montarea feroneriei se realizeaza numai cu suruburi protejate anticoroziv.

4.2.6 Montarea geamurilor . La montare geamurile sunt calate cu ajutorul unor distantiere
conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.

4.3. Punerea in opera

Fixarea ferestrelor si a usilor din PVC se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a
suruburilor. Astfel tocurile se vor fixa la max 150 mm de colt, iar distanta dintre punctele de
fixare nu trebuie sa depaseasca 700 mm.

Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie.

Dupa fixarea mecanica, penele de montaj sunt indepartate, permitind pe mai departe
alungirea profilului.

Pentru o buna izolare termica si in special pentru evitarea formarii condensului urmeaza
umplerea golului intre toc si zidarie cu materiale izolatoare cum sunt spumele poliuretanice.
Urmeaza etansarea cu silicon a tocurilor fata de zidarie.

5. REGULI PENTRU VERIFICAREA CONDITIILOR TEHNICE DE CALITATE

Calitatea tuturor lucrarilor de tamplarie din PVC este asigurata de catre executantul lucrarii,
prin sistemul sau de management al calitatii implementat si certificat in conformitate cu
cerintele standardului ISO 9000.
Verificarea calitatii usilor si ferestrelor din PVC consta din:
- verificarea la receptie a materialelor;
- verificarea pe parcursul executiei tamplariei;
- verificarea la finalul executiei;
- verificarea dupa montaj.
Verificarea la receptie a materialelor:
se inspecteaza integritatea ambalajului;
se inspecteaza vizual aspectul profilelor PVC, a geamului float si a
feroneriei.(conform punct 4.1.1 si 4.1.4)
receptia materialelor se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de furnizor.

Verificarea tamplariei pe parcursul executiei
verificarea aspectului cordonului de sudura conform punct 4.2.3;
verificarea indepartarii corecte a bavurilor;
verificarea fixarii corecte a armaturilor, conform punct 4.2.2;


86
Verificarea la finalul executiei
aspectul: suprafata profilelor nu trebuie sa prezinte lovituri sau zgarieturi;
pozitionarea corecta a garniturilor si a baghetelor;
montarea feroneriei;
montarea geamului;
functionalitatea ferestrei

Verificarea dupa montaj
se verifica fixarea corecta a tocurilor conform punct 4.3
se verifica izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica;
se verifica etansarea corecta cu silicon intre toc si zidarie.

6. CONDITII DE EXPLOATARE

In conditiile in care tamplaria din PVC asigura o izolare termica foarte buna a locuintelor, in
special in anotimpul rece trebuie sa se evite cresterea umiditatii relative in incaperile cu
tamplarie din PVC si atingerea punctului de roua cu formare de condens pe suprafata
interioara a geamului. Pentru aceasta se impune aerisirea periodica a incaperilor prevazute
cu tamplarie din PVC- indeosebi in anotimpul rece.

O alternativa pentru a asigura un schimb permanent de aer cu exteriorul in cazul locuintelor
dotate cu tamplarie din PVC este montarea unei clapete autoreglante care asigura o
aerisire controlata a incaperilor sau decuparea garniturii exterioare pe laturile verticale si a
celei interioare pe latura orizontalã de sus la dimensiuni stabilite de specialistii care
monteazã tâmplãria nouã performantã.

Se pot monta si dispozitive de aerisire higroreglabile, asigurând totodatã si buna functionare
a corpurilor de ventilatie prevãzute în proiectul initial al clãdirii.

7. INTRETINERE

Se recomanda ca curatarea periodica a suprafetelor profilelor sa se faca cu solutii de
detergenti speciali cu continut de substante tensioactive si de substante antistatice.

Este interzisa curatarea suprafetelor cu solutii care ataca policlorura de vinil cum ar fi:
diversi solventi organici sau cu substante abrazive care le pot zgaria.

Se recomanda ca o data pe an sa se efectueze:
- verificarea functionalitatii si manevrabilitatii ferestrelor si usilor;
- ungerea cu ulei special a elementelor mobile de feronerie;
- verificarea modului de etansare intre toc si cercevea al garniturilor;
- verificarea sistemelor de drenaj si indepartarea la nevoie a impuritatilor depozitate in ele;
- verificarea suruburilor de fixare a armaturilor.


Întocmit,





87
5.3. CAIET DE SARCINI
Arhitectur - Terasa

1. OBIECTUL LUCRRII - Reabilitarea termic a blocului ............... situat in Municipiul
.............................. prin îmbuntirea proteciei hidrofuge i termice la paneul peste ultimul nivel –
peste etajul IV.

2. GENERALITI - Baza de proiectare:

- Releveul construciei realizat in faza I: “Expertiz, audit energetic i cerificat energetic”
- Determinrile i concluziile fazelor I i II ale proiectului: “Expertiz, audit energetic i cerificat
energetic” i „Studiu de fezabilitate”.
- Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execuie”.
- Observaiile directe asupra construciei.

3. SOLUIA PROIECTULUI – Reabilitarea termic i hidrofug a terasei de pe planeul ultimului
nivel de peste etajul IV, prin desfacerea întregii structuri termo-hidroizolante actuale, pan la betonul
de pant, i executarea unei structuri termo-hidroizolante noi, eficiente din punct de vedere a cerinei
E: „privind izolarea termic, hidrofug i economia de energie”, utilizându-se materiale de calitate
superioar, de îndelungat funcionalitate. Pentru noua termoizolaie se utilizeaz plci din polistiren
expandat ignifugat de 16 cm grosime, iar pentru hidroizolaie soluia bistrat cu membrane pe baz de
bitum aditivat (SBS, APP) pe suport armat cu un strat sau combinaii ale acestora din: împâslitur din
fibre de sticl; estur din fibre de sticl; folie metalic (aluminiu); voal i esturi poliesterice -
autoprotejate cu materiale minerale (granule cu nisip cuaros sau paiete de ardezie sau mic) sau
protejate cu pelicule de protecie reflectante.

4. ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCRRII - Cerine de calitate :

Cerine de calitate:
pe suprafeele orizontale i verticale:
• ap de rectificare a pantei din mortar M 100 T (fr var) de cca 2 cm grosime;
• Amorsaj;
• Barier contra vaporilor - membran flotant de 3 mm grosime, cu suprapunerile sudate;
Bariera este executat din produse (foi) bitumate. Fiind flotant realizeaz i difuzia
vaporilor de ap prin intermediul deflectoarelor.
• Strat separare (folie, hârtie, geotextil-neesut);
• Strat termoizolant din plci de polistiren expandat ignifugat pentru terase, EPS 120 (cu
rezisten la compresiune de min. 120 kPa), în grosime total de 16 cm, în dou straturi
decalate de 8 cm grosime fiecare, simplu pozat;
• Strat separare (folie, hârtie, geotextil-neesut);
• ap slab armat de 4 cm grosime;
• Amorsaj;
• Strat hidroizolant în soluia bistrat cu membrane hidroizolante cu grosimi de 3 i 4 mm, pe
baz de bitum aditivat, sudate pe suport i între ele, sau lipite la rece; stratul superior cu
autoprotejare cu materiale minerale (granule cu nisip cuaros sau paiete de ardezie sau
mic) sau protejare cu pelicule de protecie reflectante. Toate membranele flotante, sudate
sau lipite cu flacra vor avea suprapunerile sudate. Membranele se pot simplu aeza sau
lipi la rece numai pe suprafee orizontale i se vor suda în dreptul strpungerilor sau a
elementelor verticale pe cca 1 m lime.

88
• Profile de tinichigerie (copertine, oruri, lcrimare, compensatori la rosturi, etc.)
executate de regul din tabl de oel cu grosimea de minim 0,4 mm protejat prin zincare
i/sau vopsire

5. ORDINEA DE EXECUIE A LUCRRILOR
- Desfacerea straturilor terasei existente;
- Îndeprtarea i sortarea deeurilor rezultate;
- Curarea suprafeei terasei (curare, desprfiuire etc);
- Înlocuirea pieselor de evacuare i colectare a apelor pluviale (meteorice);
- Refacerea pantei corespunztoare cu o ap de rectificare M100, în grosime medie de cca.
2 cm;
- Amorsaj ;
- Barir contra vaporilor de ap;
- Strat separare - neaderen simplu aezat;
- Montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat EPS 120 (cu rezisten
la compresiune de min. 120 kPa), cu grosimea total de 16 cm în dou straturi decalate,
simplu pozat.
- Dispunerea pe conturul aticuluii, pe înlimea de 30 cm de la faa superioar a planeului,
a unei fâii termoizolante din polistiren expandat de 10 cm i de 30 cm lime, în scopul
reducerii substaniale a efectelor defavorabile ale punilor termice de pe conturul
planeului de peste ultimul nivel.
- Refacerea racordurilor la gurile de aerisire, sifoanelor de ploaie, .a
- Executarea apei de protecie slab armate, pe un strat de separare – folie poliesteric,
polietilen sau hârtie Kraft – simplu aezat;.
- Amorsaj ;
- Executarea hidroizolaiei orizontale i verticale în soluia bistrat cu:
- O membran hidroizolant cu grosime de 3 mm, pe baz de bitum aditivat, sudate pe
suport sau lipite la rece orizontal pe suportul (apa) amorsat;
- A doua membran hidroizolant cu grosime de 4 mm, pe baz de bitum aditivat, sudate
pe pe prima membran sau lipit la rece orizontal, autoprotejat cu materiale minerale
(granule cu nisip cuaros sau paiete de ardezie sau mic) sau în variant protejare cu
pelicule de protecie reflectante.
- Executarea proteciilor i finisajelor, inclusiv tinichigeria.

Condiiile tehnice de execuie i montaj

Soluia propus asigur reabilitarea termic i hidrofug complet, în concordan cu cerinele
prescripiilor actuale i const în urmtoarele:

- îndeprtarea straturilor existente pân la betonul de pant: desfacerea i eliminarea pietriului de
protecie (dac mai exist), proteciei verticale a hidroizolaiei din tencuieli slab armate, structurii
hidroizolante orizontale i verticale existente, apelor etc.;

- demontarea i eliminarea elementelor de tinichigerie (copertine la atice) i repararea, consolidarea
parapeilor/aticelor pe zonele deteriorate;

- demontarea receptoarelor pluviale, existente i curirea interioar a prii superioare a coloanei
pluviale (eav de font);

89
- curarea i rectificarea suprafeelor (inclusiv a pantelor) orizontale i verticale ce urmeaz a fi
hidroizolate, cu ap din mortar de ciment fr adaos de var;

- îndeprtarea molozului rezultat;

- turnarea unei ape din mortar de ciment M100T fr adaos de var, pentru corectarea pantelor, in
grosime medie de cca 2 cm.

- amorsarea suportului;

- execuia barierei contra vaporilor- membran de 3 mm grosime, simplu aezat, cu suprapunerile
sudate; aceast membran se va racorda pe vertical pe o înlime echivalent cu grosimea
termoizolaiei (cca 20 cm);

- strat separare - neaderen (folie, hârtie, geotextil-neesut), simplu aezat;

- montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat EPS 120 (cu rezisten la
compresiune de min. 120 kPa), cu grosimea total de 16 cm în dou straturi (fiecare de 8 cm)
decalate, simplu pozat;

- dispunerea pe conturul parapetului, pe înlimea de 30 cm de la faa superioar a planeului, a
unei fâii termoizolante din polistiren expandat de 10 cm grosime i de 30 cm lime, în scopul
reducerii substaniale a efectelor defavorabile ale punilor termice de pe conturul planeului de
peste ultimul nivel.

- aplicarea pe suprafeele orizontale a unui strat de separare (desolidarizare) din folie poliesteric,
polietilen sau hârtie Kraft – simplu aezat;
- turnarea unei ape din mortar de ciment M 100 T in grosime de cca 3 cm, armat cu plasa de sarma
neagra de 2,5 mm avand ochiuri de 30/30 mm, pe suprafete orizontale si verticale; Suportul
constituit din ape de ciment la care s-au încheiat lucrrile de rectificare trebuie s constituie o
suprafa:
- rigid fr segregri sau straturi neaderente;
- plan, continu, fr contrapante sau bavuri ;
- curat, fr pete de substane grase sau alte materiale (capete de armtur metalic, boluri,
pietri, mortar, etc.);
- desprfuit;
- uscat.

- montarea straturilor de hidroizolaie. (Pe suprafaa remediat, pregtit i termoizolat se execut
hidroizolaia proiectat conform NP-040-02 (Normativ pentru proiectarea, executarea i
exploatarea hidroizolaiilor la cldiri), respectându-se tehnologiile de aplicare proprii fiecrui
produs hidroizolant utilizat la lucrrile de hidroizolaii):
- executarea amorsajului:
- amorsa (primer) se aplic pe suportul remediat, curat, periat, uscat i verificat ;
- aplicarea soluiei de impregnare (amorsare) se execut manual sau mecanizat, în
numrul de straturi indicat de productor, cu respectarea timpului de uscare între
straturi i a temperaturii de aplicare;
- se vor utiliza soluii gata preparate evitându-se prepararea acestora pe antier (în cazul
pregtirii de ctre executant a soluiei de amorsaj din bitum topit dizolvat în benzin,

90
se vor respecta toate msurile pentru protecia muncitorilor, prevenirea incendiilor i
tehnologia de preparare; în principal se vor organiza locuri deschise special amenajate
la distana de minim 50 m fa de surse de foc, ventilate natural i cu acces interzis).
Pentru dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina.
- aplicarea primului strat hidroizolant, orizontal – membran pe baz de bitum aditivat, de
3 mm grosime, sudat sau lipit la rece - orizontal pe suport, cu suprapunerile sudate, în total
aderen pe minimum 50 cm pe zonele de intersecie cu suprafeele verticale (parapei, atice,
ventilaii etc.) i montarea, la nivelul elementului suport, a deflectoarelor (cu rol de evacuare a
umezelii din termoizolaie, betonul de pant i ape) – cca 1 buc deflector/100 m
2
; Dup o
perioad de cca 2 ani, aceste deflectoare pot fi tiate urmând ca zona de strpungere s fie
hidroizolat; Dac primul strat hidroizolant va fi lipit în total aderen, la rece, pe suport i se
renunarea la deflectoare, umiditatea acumulat în termoizolaie, betonul de pant i ape se va
elimina în timp îndelungat în interiorul cldirii, în apartamentele aflate sub terase, în cca 3 ani,
sub form de umezeal i în unele cazuri chiar picurri de ap (temperaturi foarte ridicate,
vara), deci factori majori de disconfort i de alterare a sntii ocupanilor.
- montarea receptoarelor pluviale cu colector din EPDM cu manon de 50 cm lungime i
etanarea gulerului receptorului la primul strat hidroizolant;
- aplicarea prin sudur, la intersecia dintre suprafeele orizontale i verticale, a stratului
suplimentar de întrire a hidroizolaiei de 3 mm grosime, cu limea desfurat de cca 35 cm;
- aplicarea celui de al doilea strat hidroizolant orizontal – membran pe baz de bitum aditivat,
de 4 mm grosime, autoprotejat cu materiale minerale (granule cu nisip cuaros sau paiete de
ardezie sau mic) sau în variant protejare cu pelicule de protecie reflectante, sudat sau lipit
la rece pe prima membran, cu suprapunerile sudate; Toate membranele flotante, sudate sau
lipite cu flacra vor avea suprapunerile sudate. Membranele se pot simplu aeza sau lipi la
rece numai pe suprafee orizontale i se vor suda în dreptul strpungerilor sau a elementelor
verticale pe cca 1 m lime.

- aplicarea hidroizolaiei verticale într-un strat de 4 mm grosime, sudat pe suprafeele suport,
orizontale i verticale (pân la nivelul verticalei hidroizolaiei iniiale pe parapeii prevzui cu
profil lcrimar i pe întreaga suprafa a parapeilor/aticelor joase cu acoperirea capului acestora).
Se recomand ca pe zonele unde hidroizolaia nu este aplicat pe întreaga înlime a zidului sau
parapetului, marginea superioar s fie fixat mecanic (3 fixri mecanice pe metru liniar) prin
band continu, profilat, din tabl zincat de 0,5 – 0,6 mm grosime, etanat suplimentar la
partera superioar cu cordon din mastic-chit ;

- etanarea final a receptoarelor pluviale i a strpungerilor;

- racordarea apei i hidroizolaiei la atice i corpuri de aerisire;

- în variant daca al doilea strat hidroizolant nu este autoprotejat, aplicarea proteciei reflectante pe
suprafaa hidroizolaiei verticale (inclusiv cca 15 cm, pe suprafeele orizontale) cu vopsea
bituminoas aluminizat ;

- confecionarea i montarea copertinelor pe capul parapetelor/aticelor, din tabl zincat de
minimum 0,5 mm grosime (recomandabil 0,6 mm grosime), îmbinate longitudinal prin fal i
montate pe agrafe din oel lat (30-40 mm x 3-4 mm) fixate mecanic (min. 3 agrafe pe metru liniar)
pe cupon din membran bituminoas lipit pe suport;


91
- în variant daca al doilea strat hidroizolant nu este autoprotejat, aplicarea proteciei reflectante pe
suprafeele orizontale, cu vopsea bituminoas aluminizat sau cu stratul hidroizolant superior
autoprotejat cu paiete de ardezie.

- capacul chepengului din planeul dinspre terasa, se va cptui, cu plci din vat mineral protejat
cu folie din PVC.

Când stratul suport este realizat din ape de ciment, susceptibile la variaii ale umiditii, aderena
hidroizolaiei se va verifica prin încercri directe care constau în lipirea pe suport de foi bitumate, cu
dimensiunile 25×25 cm. Dup o perioad de 1-2 ore necesar uscrii, desprinderea trebuie s se
produc în masa stratului de lipire. (Dac foaia se desprinde, inclusiv cu stratul de bitum, atunci
suportul este umed i impropriu pentru începerea lucrrilor).

Executarea sistemului de ventilare a straturilor pentru difuzia vaporilor se va face cu elementele de
aerisire (deflectoarele) care se amplaseaz odat cu executarea stratului de termoizolaie sau
hidroizolaie aferente;
Pentru evitarea migrrii vaporilor în termoizolaie, stratul de barier contra vaporilor se lipete pe
toat suprafaa superioar a gulerului deflectorului i suplimentar se aplic un strat de întrire de
0,25 m
2
imprejurul tubului de aerare lipit pe toat suprafaa stratului de difuzie;

Executarea straturilor termoizolaiei i hidroizolaiei în alctuirea i ordinea indicat în proiect i
montarea noilor receptoare de ap pluvial, au în vedere:
• utilizarea receptoarelor de ap pluvial confecionate uzinat din materiale polimerice sau din
metal emailat prevzute cu guler pentru racordarea hidroizolaiei i grtar de protecie
(parafrunzar) împotriva colmatrii i pentru evitarea improvizaiilor din tabl neagr sau de
plumb;
• realizarea etanrii între receptor i coloan de scurgere;
• lipirea în aderen total a stratului pentru difuzia vaporilor pe o raz de 0,5 m în jurul gurii de
scurgere;
• asigurarea continuitii barierei contra vaporilor pentru protecia termoizolaiei, atât la partea
orizontal cât i la cea vertical pe zona de contact cu receptorul pluvial;
• executarea filtrului i stratului drenant împrejurul ramei de protecie a receptorului de ap pentru
împiedicarea splrii nisipului de sub dalele de beton i colmatarea coloanelor pluviale.
• montarea receptoarelor de ap pluvial confecionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la
flacr), metal emailat sau tabl de plumb prevzute cu tu i guler de racord (pentru lipirea pe
suport i racordarea hidroizolaiei), trebuie avut în vedere realizarea etanrii între receptor i
coloana de scurgere.
• trebuie montate parafrunzare.

Asigurarea calitii

În conformitate cu legislaia în vigoare, persoanele juridice implicate în procesul de concepere,
realizare, exploatare i postutilizare a construciei sunt obligate s asigure:
a) obinerea i meninerea pe întreaga durat de existen a construciilor, cel puin a unui nivel
minim de calitate aferent cerinelor stabilite de legea privind calitatea în construcii;
b) elaborarea i aplicarea difereniat a conducerii i asigurrii calitii potrivit specificului
activitilor desfurate prin:
- sistemul calitii adaptat categoriei de importan a construciei i modului de finanare
(buget de stat, alte surse);

92
- planul calitii care precizeaz condiiile referitoare la sistemul calitii i asigur
interfeele dintre persoanele implicate în concepere, realizare i exploatare;
- îndeplinirea atribuiilor responsabilului tehnic cu execuia;
- pregtirea i instruirea personalului.
c) întocmirea documentelor i înregistrrilor privind calitatea:
- certificate de calitate i de conformitate a calitii produselor, procese-verbale de recepie
pentru produsele procurate;
- procese-verbale de lucrri ascunse i pentru fazele determinante; procese-verbale de
recepie pariale pentru lucrri executate i raportate de control i verificare privind
calitatea;
- rapoarte privind neconformitile i rapoarte de aciuni corective i preventive.

Reguli privind condiiile de mediu

Lucrrile de hidroizolaii se execut numai la temperaturi cuprinse între +5ºC i +30ºC. În perioada
cu temperaturi sub +5ºC i peste +30ºC lucrrile de hidroizolaie se vor executa luându-se msuri de
organizare pentru protecia acestora i a muncitorilor (conform NGPM i Codul Muncii).

Se interzice efectuarea lucrrilor de hidroizolaii pe timp de ploaie, burni, cea sau alte fenomene
meteorologice care conduc la umezirea suportului i afectarea aderenei.

În perioadele de timp friguros cu temperaturi negative nu se vor executa lucrri ce conin în structura
lor ap (apa, mortare pentru tencuieli, betoane de pant, etc.), decât cu luarea msurilor de protecie
constând în închiderea i înclzirea zonei de lucru.

Se interzice accesul, transportul i derularea materialelor pe acoperiuri în zilele cu vânturi puternice.

Depozitele vor asigura condiiile specifice fiecrui produs în parte i cerinele impuse de normele de
protecia muncii privind ventilarea i meninerea unor temperaturi pozitive de maxim 35ºC.

Cerine privind calitatea materialelor

În conformitate cu legislaia în vigoare, toate produsele prevzute în proiecte i utilizate la lucrrile
de reabilitare, pentru care nu exist standarde naionale sau alte reglementri, vor fi utilizate numai
dac au agremente tehnice valabile i se prezint conform prevederilor acestora; sau se vor utiliza
numai produse pentru care exist certificare de conformitate, prevzut în contractele încheiate cu
productorii sau furnizorii acestora.

Pentru realizarea lucrrilor se vor utiliza numai materialele cu caracteristici de rezisten i
geometrice egale sau superioare celor prevzute în proiect; schimbarea caracteristicilor se face numai
cu acordul proiectantului i proprietarului.

Conform NP040-2002, condiiile privind alctuirea hidroizolaiei multistrat sunt:
• se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea total de
minim 4,5 mm (recomandabil de 5,0 mm), structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum
oxidat cu grosimea total de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte, cu membrane polimerice cu
grosimea de minim 0,8 mm i membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim
3 mm

93
• flexiunea între planuri diferite (scafe) va fi întrit în lungul liniei de intersecie cu un strat
hidroizolant suplimentar cu limea de minim 0,25 m peste care se va aplica structura
hidroizolant multistrat coamele i doliile se recomand s fie întrite cu un strat hidroizolant
suplimentar cu limea desfurat de minim 50 cm
• se recomand ca flexiunea între planurile orizontal i vertical s fie realizat sub un unghi de 45°
prin utilizarea scafelor fabricate (din membrane hidroizolante, lemn, etc)
• condiii privind nivelurile minime de performan în sistemul I.P.T (sistem de apreciere calitativ
global pe criterii i niveluri de performan a structurilor hidroizolante):
• impermeabilitate (I): 1.3
• rezisten la perforare (P): membrane autoprotejate P.3.s.
• comportament la temperatur ridicat (T): membrane cu autoprotecie T.3.

De asemenea, condiiile privind nivelurile minime de performan pentru care este asigurat
etaneitatea, sunt:
• rezistena la rupere la traciune (R): pante sub 20%: R.3. (se admite sub 3% R.2.) pante peste
20% (inclusiv suprafee verticale): R.4.altitudini mai mari de 800 m: R.4.
• alungirea la rupere la traciune (A): structur aplicat pe suport rigid, cu panta sub 20%: A.2.
structura aplicat pe suport elastic sau semirigid, cu panta sub 20%: A.4. structura aplicat pe
suport semielastic, cu panta sub 20%: A. 5.
• flexibilitatea la temperaturi sczute (F): structur termohidroizolant ranversat: F.2. zona
climatic I i II (conform SR 10907/197: F.3. zona climatic III (conform SR 10907/197): F.4.
pentru zona climatic IV (conform SR 10907/197): F.5. altitudini mai mari de 800 m: F.6.

În privina condiiilor privind modul de aplicare:
• Aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pant sub 5 % se recomand a se face în
lungul liniei de pant, iar pe suport cu pant peste 5 % se recomand a se face perpendicular pe
linia de pant membrana superioar poate fi aplicat paralel cu membrana inferioar dar decalat
la 1/2 din lime continuitatea etan a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudur la
dimensiunea minim indicat de productor linia suprapunerilor capetelor membranelor
succesive nu va fi colinear ci va fi decalat cu 50 cm, iar linia suprapunerilor capetelor
membranelor stratului superior va fi decalat cu minim 1,0 m fa de cea a stratului inferior.

Condiii privind nivelurile de performan minimale de etaneitate a suprapunerilor:
• Nivelul de asigurare a etaneitii îmbinrilor suprapunerilor (J) va fi de 10 KPa la pante peste 5%
i de 15 KPa la pante sub 5% (presiune meninut timp de minim 30 minute).

Materialele componente ale structurilor multistrat se recomand s provin de la un singur
productor, în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea i modul de aplicare.
Verificarea calitii se realizeaz în conformitate cu prevederile prezentei reglementri, a
documentaiei de execuie i a fielor tehnice ale materialelor utilizate, atât pentru fazele intermediare
cât i pentru întregul sistem.
În cazul în care unitatea executant are un sistem propriu de conducere i asigurare a calitii,
lucrrile de hidroizolaie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execuie, plan de
control al calitii etc).
Pentru asigurarea calitii lucrrilor se impun urmtoarele etape:
• recepia materialelor de hidroizolaie i accesorii
• pstrarea i depozitarea materialelor
• controlul calitii la punerea în oper
• recepia lucrrilor.

94
Recepia materialelor

Recepia materialelor se bazeaz pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate), termenelor de
valabilitate (unde este cazul) i de garanie emise de productor pentru fiecare lot de materiale,
conform reglementrilor specifice.
În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care s certifice caracteristicile
specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice.
În acest context, controlul de calitate pentru materiale se execut pe antier de ctre personal i/sau în
institute/laboratoare specializate, atestate.
Controlul de calitate cuprinde urmtoarele verificri minimale pentru membranele hidroizolante:
• caracteristici geometrice (lungime, lime, grosime)
• verificarea comportrii la temperaturi ridicate
• verificarea flexibilitii la temperaturi sczute
• verificarea forei de rupere la traciune
• verificarea alungirii la rupere la traciune.

Pstrarea i depozitarea materialelor

Condiiile de pstrare i depozitare ale materialelor sunt precizate de productorii acestora în fiele
tehnice de produs:
• în depozite, în general, trebuiesc respectate urmtoarele condiii: membranele hidroizolante în foi se
depoziteaz sub form de suluri (în poziie vertical) pe platforme sau palei, în spaii acoperite
materialele hidroizolante fluide se depoziteaz în bidoane sau butoaie, eventual paletizat, în spaii
închise, acoperite i ventilate.
• la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat, recomandabil în spaii acoperite.

Controlul calitii la punerea în oper

• controlul calitii materialelor la punerea în oper se efectueaz de ctre eful punctului de lucru
sau de ctre responsabilul cu calitatea, în conformitate cu prevederile documentaiei de execuie i
a fielor tehnice de produs
• controlul i asigurarea: utilajelor, sculelor i dispozitivelor i a cilor de acces la frontul de lucru,
necesare pentru protecia muncii spaiilor i condiiilor de microclimat necesare pregtirii
materialelor (unde este cazul) calitii suportului care trebuie s corespund condiiilor
geometrice i fizicomecanice specifice.
• controlul: respectrii stricte a cerinelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante
i a accesoriilor.

6. VERIFICAREA EXECUIEI LUCRRILOR

Principalele faze ale execuiei ce se vor verifica i consemna vor fi:
- curarea locala a planeului dup îndeprtarea straturilor existente;
- corectarea pantei cu apa din mortar de ciment;
- executarea barierei de vapori;
- montarea stratului de polistiren ignifugat de minimum 15 cm grosime;
- termoizolarea aticelor pe o înlime de 30 cm, cu polistiren de 12 cm grosime;
- realizarea unei ape de protecie, cu mortar de ciment M 100 T, în grosime de 3 – 4 cm, pe
suprafeele orizontale i verticale;
- executarea hidroizolaiei;

95
- racordarea apei i hidroizolaiei la atice i corpuri de aerisire
- executarea finisajelor i tinichigeriei;
- proba de inundare.

Lucrrile se vor executa numai de firme i echipe specializate în domeniul hidroizolaiilor i
termoizolaiilor, cu personal calificat i atestat în tehnologiile de aplicare a materialelor bituminoase.

Pe durata realizrii hidroizolaiilor se vor respecta prevederile specifice fiecrui material sau
tehnologii i, în principal, urmtoarele:
- temperaturile de topire ale produselor bituminoase i temperaturile de aplicare ale
acestora, ale apelor i ale tencuielilor de ciment;
- profunzimea de topire a materialului în cazul utilizrii arztoarelor cu flacr;
- timpul de uscare între dou aplicri succesive de materiale lichide;
- numrul de straturi prevzut în documentaie, ordinea de aezare i modul de aplicare al
acestora (în aderen total, în semiaderen sau flotant);
- operaiunile de pregtire a stratului suport reluate dup fiecare întrerupere a lucrului mai
mult de 24 ore sau în caz de necesitate (exemplu: vânt cu praf sau diverse pulberi
industriale);
- operaiunile de pregtire a materialelor (exemplu: derularea sulurilor pentru relaxarea
benzilor, tierea la dimensiuni înainte de lipire);
- ancorarea hidroizolaiilor cu prinderi mecanice, în numrul stabilit în proiect, în vederea
prevenirii alunecrii sau smulgerii acestora;
- limea minim a suprapunerilor membranelor (foilor) la îmbinarea tranversal (10 cm)
i în lungime (la capete-minim 12 cm);
- decalarea capetelor foilor bitumate pentru evitarea suprapunerii pe aceeai vertical a
patru foi din acelai strat al hidroizolaiei.

Pe parcursul manipulrii, transportului i depozitrii se vor respecta indicaiile productorului cu
privire la modul de ridicare, stivuire, temperatur i umiditate de pstrare, etc. în vederea conservrii
calitii materialelor.

Se vor respecta prevederile coninute în ,,Normativ privind postutilizarea ansamblurilor,
subansamblurilor i a elementelor componente ale construciilor". NE 005/1997

7. CONDIIILE DE RECEPIE

Recepia se va face pe baza verificrilor in situ i a documentelor de atestare a calitii lucrrilor
ascunse.
Recepia final a lucrrilor se va face în comun, de ctre beneficiar, proiectant i executant, în
conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice în vigoare, avânduse în vedere cerinele de
calitate, procesele verbale de lucrri executate în diverse etape i aspectul general al suprafeelor
executate.

Recepia lucrrilor constituie o component a sistemului calitii i se efectueaz atât la lucrrile noi
cât i la interveniile în timp asupra acestora; recepia se realizeaz conform legislaiei în vigoare, în
dou etape:
- recepia la terminarea lucrrilor;
- recepia final la expirarea perioadei de garanie.


96
8. URMRIREA COMPORTRII ÎN TIMP

Administraia blocului va urmri periodic starea termoizolaiei i hidroizolaiei de peste ultimul
planeu pentru evitarea degradrii.

Urmrirea comportrii în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice
în vigoare.

Asigurarea urmririi comportrii în timp, în condiii normale de utilizare a hidroizolaiilor, se va face
prin grija beneficiarului, o dat pe an. Intervalul de mai sus poate fi modificat în funcie de condiiile
concrete pentru fiecare caz în parte, astfel:
• intervalul poate fi mrit dac la dou verificri succesive nu se constat degradri, dar nu la
lucrri cu vechime mai mare de 10 ani
• intervalul poate fi micorat pentru hidroizolaiile la care degradrile ar conduce la deteriorarea
unor echipamente speciale (camere comand, staii electrice, camere de calcul, etc)
• intervalul poate fi micorat pentru hidroizolaiile ce au fost supuse la sarcini, ocuri sau micri
(deplasri) neprevzute (seism, accidente mecanice, etc).

Exploatarea (utilizarea) hidroizolaiilor acoperiurilor

Noiunea de exploatare cuprinde aspectele privind durabilitatea, întreinerea, utilizarea i funcionarea
sistemului hidroizolant.

Durabilitatea unui sistem poate fi caracterizat prin dou moduri de evaluare:
• Garania acordat (durabilitate garantat de ctre executant i/sau productor); trebuie s
constituie un sistem obligatoriu de evaluare (cu referire la materialele hidroizolante ce compun
structura sau la structur în ansamblu);
• Durata de utilizare apreciat; constituie un sistem orientativ de evaluare calitativ ce poate fi luat
în considerare funcie de organismul care face aprecierea sau susinerea prin exemplificri.
Sistemul de garantare trebuie s precizeze msurile de întreinere preconizate în funcie de condiiile
de utilizare în conformitate cu prevederile Legii 10/1995, cu garanie de 10 ani. În cazuri particulare,
prin convenie între pri (proiectant, executant, beneficiar) se pot stabili alte termene.

Durabilitatea hidroizolaiilor cldirilor implic un sistem funcional privind verificarea, exploatarea i
întreinere acestora.

Urmrirea comportrii în timp a hidroizolaiei se face în conformitate cu P 130-1999-„Normativ
privind urmrirea comportrii în timp a construciilor”, care prevede: urmrirea curent a comportrii
se efectueaz în conformitate cu instruciunile de urmrire curent


Întreinerea hidroizolaiilor este în sarcina executantului pân la recepia acestora, dup care obligaia
revine proprietarului sau administratorului i utilizatorului (conform obligaiilor contractuale stabilite
între acetia i proprietar) care vor respecta prevederile cuprinse în Normativul NP-040-02 precum i
urmtoarele:
a) respectarea interdiciei de circulaie pe terasele necirculabile i utilizarea cilor de acces pentru
punctele de vizitare;
b) curarea periodic a suprafeelor, de vegetaie i depuneri de praf, se va efectua conform planului
de întreinere i cel puin de dou ori pe an (primvara i la sfâritul toamnei);

97
c) îndeprtarea excesului de zpad pân la stratul de uzur în cazul teraselor circulabile i pân la o
cot de 3-5 cm deasupra stratului de protecie al hidroizolaiei la terasele necirculabile, fiind
interzis spargerea gheii de pe acoperi prin lovire cu târncoape, cazmale, etc.;
d) executarea ulterioar a unor noi strpungeri ale hidroizolaiei se va efectua numai cu acceptul
proiectantului i proprietarului i în baza unei documentaii tehnice de specialitate;
e) meninerea în condiii funcionale a elementelor de protecie a hidroizolaiei (tencuieli, dalaje,
copertine, etc.):
- tencuielile crpate i cu buci lips se refac utilizând aceleai materiale;
- dalele sparte sau segregate se înlocuiesc cu dale întregi de acelai tip;
- copertinele din tabl smulse sau distruse se înlocuiesc i se refac revizuindu-se modul de
fixare;
- stratul de vopsea reflectant se va completa pe zonele lips;
Beneficiarul va putea renuna la unele lucrri, sau va putea executa lucrri suplimentare fa de cele
propuse în acest proiect, dar numai cu consultarea prealabil a proiectantului.

9. MSURI PRIVIND PROTECIA, SIGURANA I IGIENA MUNCII, PREVENIREA I
STINGEREA INCENDIILOR

Refacerea termoizolaiei i hidroizolaiei planeului de peste ultimul nivel al cldirii nu presupune
msuri specifice deosebite, altele decât cele ce trebuie luate pentru ansamblul lucrrilor de
reabilitarea termic a cldirii.

Se vor lua toate msurile necesare pentru prevenirea accidentelor de munc (asigurarea cilor de
acces verticale i orizontale, asigurarea golurilor, dotarea corespunztoare a mijloacelor de ridicare a
materialelor, etc.);

Se vor lua toate msurile necesare pentru paza i prevenirea incendiilor (mod de lucru cu foc deschis,
depozitarea materialelor, etc.);

Se vor lua toate msurile necesare pentru a preveni acumularea (în special în spaiile închise, izolate)
de gaze toxice i/sau inflamabile;

Nu se vor admite utilaje, scule i unelte improvizate sau defecte care ar putea periclita calitatea
lucrrilor de hidroizolare sau protecia i sntatea muncitorilor.


Msuri privind protecia i igiena muncii

Se vor respecta normele generale i specifice cuprinse în legislaia în vigoare privind protecia i
igiena muncii pentru realizarea izolaiilor bituminoase i a lucrrilor conexe.

Msurile privind protecia i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de productorii
materialelor hidroizolante (privind materialul propriuzis i tehnologia de aplicare) precum i de
urmtoarele reglementri tehnice în vigoare:
• Legea 90/1996 Legea proteciei munciimodificat i completat cu Legea 177/2000
• Norme generale de protecia muncii, elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale în
colaborare cu Ministerul Sntii 1996
• Regulamentul privind protecia i igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/l 5.03.1993 al
MLPAT

98
• Normativul cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecia muncii, aprobat
cu Ordinul nr. 225/ 1995.

Fa de reglementrile menionate, pentru fiecare lucrare în parte, funcie de particulariti,
responsabilul cu protecia muncii i responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare
privind protecia i igiena muncii.

Msuri privind prevenirea i stingerea incendiilor

Se vor respecta normele generale i specifice cuprinse în legislaia în vigoare privind prevenirea i
stingerea incendiilor pe durata executrii lucrrilor în construcii i izolaii aferente acestora. Normele
vor fi respectate pe durata lucrrilor de reabilitare.

Aceste msuri vor fi bazate pe prevederile indicate de productorii materialelor hidroizolante precum
i pe urmtoarele reglementri tehnice în vigoare:
• O.G.R. nr. 60/1997 privind aprarea împotriva incendiilor, aprobat prin Legea nr.212/1997
• Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998
• Normativ de siguran la foc a construciilor indicativ P. 11899
• Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora, indicativ C.300 aprobat cu Ordinul nr. 20/ N/94 al MLPAT
• Dispoziii generale de ordine interioar pentru prevenirea i stingerea incendiilor D.G.P.S.I.001,
aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1023/1999
• Dispoziii generale privind instruirea în domeniul prevenirii i stingerii incendiilor D.
• G.P.S.I.002, aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1080/2000.

Fa de reglementrile menionate, pentru fiecare lucrare în parte, funcie de particulariti, în special
la lucrrile de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile, responsabilul PSI i
responsabilul de lucrare vor lua msuri specifice, suplimentare de prevenirea i stingerea incendiilor.

10. DOCUMENTE DE REFERIN

- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro-energetice ale anvelopei cldirilor de
locuit existente, în vederea reabilitrii i modernizrii lor termice (publicat în brour IPCT - ianuarie
2003, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit
existente (publicat în brour IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construcie la cldirile
existente, în vederea reabilitrii termice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 5/2003)
- NP 040-2002 – Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.776 bis/05.11.2003)
- NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea elementelor de construcii hidroizolate cu
materiale bituminoase i polimerice (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.576 bis/12.08.2003)
- GP 065-2001 – Ghid privind proiectarea i execuia lucrrilor de remediere a hidroizolaiilor bituminoase
la acoperiurile din beton (publicat în Buletinul Construciilor nr. 12/2002)

99
- xxx – Normativ privind reabilitarea hidroizolaiilor bituminoase ale acoperiurilor cldirilor (Contract
INCERC-MTCT nr. 116/2004)
- xx - Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor cu membrane bituminoase aditivate
cu APP i SBS (Contract INCERC-MTCT nr. 116/2004)
- GP 112-2004 – Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor din membrane polimerice
realizate in situ (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.435 bis/23.05.2005)
- C217-1993 Norme tehnice privind alctuirea i executarea hidroizolaiei cu folie din PVC plastifiat la
acoperiuri
- NP 069-2002 – Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor acoperiurilor în pant la
cldiri (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.776 bis/05.11.2003)
- xxx – Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor acoperiurilor în pant, cu membrane
hidroizolante
- C246-1993 – Instruciuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizolaiile acoperiurilor
- C247-1993 – Îndrumtor cadru privind exploatarea i întreinerea cldirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autoritilor publice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 12/1993)
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor
componente ale construciilor. Intervenii la învelitori i acoperiuri (terase i arpante) (publicat în
Buletinul Construciilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor
(Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 i Anexa Buletinul Construciilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construciilor (publicat în Buletinul Construciilor
nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urmrire în timp a comportrii construciilor din punct
de vedere al cerinelor funcionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 i Anexa
Buletinul Construciilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urmrirea comportrii în exploatare, intervenii în timp i
postutilizarea construciilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calitii produselor folosite în
construcii
- xxx Regulamentul privind protecia i igiena muncii în construcii (publicat în Buletinul Construciilor nr.
5-6-7/1993)

Întocmit,











100
5.4. CAIET DE SARCINI
Arhitectur – Planeul de peste subsol

1. OBIECTUL LUCRRII - Reabilitarea termic a blocului ....... situat in Municipiul
................................, prin îmbuntirea proteciei hidrofuge si termice la intradosul planeului de
peste subsol.

2. GENERALITI - Baza de proiectare

- Releveul construciei realizat in faza I: “Expertiz, audit energetic i cerificat energetic”
- Determinrile i concluziile fazelor I i II ale proiectului - “Expertiz, audit energetic i cerificat
energetic” i „Studiu de fezabilitate”.
- Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execuie”.
- Observaiile directe asupra construciei.

3. SOLUIA PROIECTULUI – Montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren
expandat pe intradosul planseului de peste subsol.

4. ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCRRII - cerine de calitate

Cerine de calitate: strat termoizolant de polistiren expandat ignifugat în grosime de 8 cm

5. ORDINEA DE EXECUIE A LUCRRILOR

Condiiile tehnice de execuie i montaj
• Curirea suprafeei tavanului din subsol.
• Montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat, cu grosimea de 8 cm. Polistirenul se
va aplica prin lipire cu aracet i protejat cu tencuial pe plas de rabi prins de planeu, cu
boluri metalice împucate sau înurubate.
• Montarea pe conturul peretilor, pe înlimea de 50 cm de la faa tavanului, a unei fâii
termoizolante din polistiren expandat de 8 cm, în scopul reducerii substaniale a efectelor
defavorabile ale punilor termice de pe conturul planeului de peste subsol.

6. VERIFICAREA EXECUIEI LUCRRILOR

Principalele faze ale execuiei ce se vor verifica i consemna vor fi:
- Curarea tavanului subsolului;
- Montarea stratului de polistiren expandat ignifugat de 8 cm pe tavanul subsolului;
- Montarea pe conturul peretilor , pe înlimea de 50 cm de la faa tavanului, a unei fâii
termoizolante din polistiren expandat de 8 cm;
- Executarea tencuielii de protectie pe plasa rabit pe polistirenul montat pe tavan si pereti.

7. CONDIIILE DE RECEPIE

Recepia se va face pe baza verificrilor in situ i a documentelor de atestare a calitii lucrrilor
ascunse.



101
8. URMRIREA COMPORTRII ÎN TIMP

Administraia blocului va urmri periodic starea termoizolatiilor din subsol.

9. MSURI PRIVIND PROTECIA, SIGURANA I IGIENA MUNCII, PREVENIREA I
STINGEREA INCENDIILOR

Executarea termoizolaiilor din subsol presupune msuri specifice deosebite, altele decât cele ce
trebuiesc luate pentru ansamblul lucrrilor de reabilitarea termic a cldirii.

10. DOCUMENTE DE REFERIN

- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanelor termo-higro-energetice ale anvelopei cldirilor de
locuit existente, în vederea reabilitrii i modernizrii lor termice (publicat în brour IPCT - ianuarie
2003, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cldirilor de locuit
existente (publicat în brour IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construciilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construcie la cldirile
existente, în vederea reabilitrii termice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 5/2003)
- C247-1993 – Îndrumtor cadru privind exploatarea i întreinerea cldirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autoritilor publice (publicat în Buletinul Construciilor nr. 12/1993)
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor
componente ale construciilor. Intervenii la învelitori i acoperiuri (terase i arpante) (publicat în
Buletinul Construciilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor
(Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 i Anexa Buletinul Construciilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construciilor (publicat în Buletinul Construciilor
nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urmrire în timp a comportrii construciilor din punct
de vedere al cerinelor funcionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 i Anexa
Buletinul Construciilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urmrirea comportrii în exploatare, intervenii în timp i
postutilizarea construciilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calitii produselor folosite în
construcii
- xxx Regulamentul privind protecia i igiena muncii în construcii (publicat în Buletinul Construciilor nr.
5-6-7/1993)


Întocmit,

1.1.4. Ghidul cuprinde criterii materialele preconizate

i niveluri de performan i completeaz

pentru solu ii în ansamblu

i

lista m surilor pentru îmbun t irea

performan ei energetice cu urm toarele: - refacerea protec iei hidrofuge a cl dirii împotriva apei din precipita ii prin realizarea noilor învelitori concomitent cu suplimetarea termoizola iei la acoperi urile plate, tip teras , sau cu arpant ; - executarea protec iei hidrofuge a logiilor, a balcoanelor i a subsolurilor; - cre terea gradului de rezisten la foc din exterior prin protejarea golurilor ferestrelor de gazele fierbin i i fumul degajat în cazul producerii unui incendiu într-un apartament de la etajele inferioare sau al turat; - asigurarea igienei, s n t ii i confortului olfactiv constând în protec ia calit ii aerului introdus pe cale natural mijloace pasive care asigur din exterior în locuin e, protec ie realizat cu înl turarea, în procente variabile, a gazelor arse

emise de co urile centralelor termice de apartament, a diverselor noxe degajate prin hote sau ferestre ale buc t riilor i prafului rezultat al activit ilor casnice; - asigurarea cerin elor arhitecturale ale imobilului i încadrarea unitar a diferitelor elemente, op ionale precum aparate de aer condi ionat sau grilaje antiefrac ie, oferirea posibilit ii de montare direct permit sau ulterioar a unor elemente care s modificarea condi iilor de iluminare natural , de vizibilitate sau de

protec ie la însorire cu obturarea temporar , par ial sau total a ferestrelor. 1.2. DOMENIU DE APLICARE 1.2.1. Ghidul se adreseaz proiectan ilor, executan ilor, beneficiarilor de cl diri, organismelor administrative construc iilor. 1.2.2. Ghidul se utilizeaz din etape de stabilire a solu iilor i a tuturor datelor tehnice necesare analizei eficien ei economice cuprinse în Auditul Energetic, pentru întocmirea Documenta iei de avizare i a Proiectului Tehnic precum i la elaborarea Caietului de Sarcini pentru atribuirea contractului de executare al lucr rilor de reabilitare în vederea cre terii performan ei energetice a blocurilor de locuin e; 1.2.3. Prevederile prezentului ghid se aplic la lucr rile de interven ie la anvelopa i instala iile cl dirilor de locuin e colective care au ca scop sc derea consumului specific pentru înc lzire sub 100 kWh/m2 arie util în „case cu consum redus de energie”.
2

i organelor de urm rire

i control din domeniul

i an f r transformarea acestora

1.2.4. Prevederile ghidului se por utiliza prin asimilarea selectiv civile sau industriale înc lzite, cu regim normal de exploatare. 1.2.5. Ghidul se va aplica împreun fiec rui capitol. 1.2.6. Ghidul nu cuprinde solu ii de reabilitare pentru:

i altor tipuri de cl diri

cu prescrip iile tehnice în vigoare indicate în anexa

- edificii publice, l ca uri de cult sau cl diri cuprinse în lista de patrimoniu; - cl diri social-culturale, industriale sau locuin e cu structur metalic din panouri termoizolate din lemn sau metal; - construc ii cu cerin e speciale ale regimului, de temperaturi i umiditate (spa ii frigorifice, medii agresive, etc.). 1.3. REFERIN E PRINCIPALE Prezentul ghid va fi utilizat împreun cu reglement rile tehnice indicate în anex . 1.4. TERMINOLOGIE anvelopa cl dirii: ansamblul compozit alc tuit din diverse produse de higrotermic a acestora la cerin ele i protejeaz construc ie, aplicat perimetral, exterior, peste elementele de închidere existente, cu scopul de a ridica nivelul de performan actuale impuse de reglement rile tehnice în vigoare; element de închidere: element de construc ie care delimiteaz permeabilitatea la vapori: punte termic : zon volumul interior al înc perii/cl dirii de mediul exterior i de varia iile acestuia; proprietatea materialelor de a permite sau nu neomogenit ii de rezisten a unui material trecerea vaporilor de ap între cele dou suprafe e ale acestuia; de disipare a energiei termice datorat fa structurale eviden iat de existen a fenomenelor distructive (condens, mucegai) i anvelop

urmare rezisten ei termice specifice locale sensibil mai mic tasare: caracteristic mecanic privind

termic specific în câmpul elementului de construc ie respectiv; deformabilitatea termoizolant, exprimat prin varia ia relativ a grosimii acestuia, sub efectul unei înc rc ri statice prestabilite func ie de tipul de material; hidroizola ie sau izola ie hidrofug : component a anvelopei cl dirii cu rol de protec ie a acesteia împotriva precipita iilor atmosferice;

3

sistem de difuzie: component aplicat cu tehnologie proprie. barier contra vaporilor: strat impermeabil la trecerea vaporilor de ap cu rol de a preveni umezirea excesiv a produselor termoizolante i a reduce pericolul acumul rii cumulative a apei în structura elementelor de construc ie sau anvelopante.10 W/(mK). de calcul material termoizolant: produs industrial având conductivitatea termic - etan eitate: i în general a învelitorii i care const în acoperi urilor caracterizat exploatare: prin clase de impermeabilitate protec ia structurii i a spa iului interior împotriva p trunderii apei din precipita ii. sistem compozit imobil a c rei înc lzire se asigur pe baz de din combustibili fosili nu energii neconven ionale i necesarul de energie final imobil de combustibili fosili) ETICS (External Thermal Insulation Composite System): de izolare termic la exterior. utilizarea anvelopei în limitele prescrise cu respectarea m surilor obligatorii de între inere i verificare. cas pasiv (Passive House): dep e te 20 kWh/m2 an. structur (alc tuire) hidroizolant : ansamblu multistrat de produse cu propriet i hidrofuge care compun o hidroizola ie. cas cu consum de energie redus (Low Energy House): prezint un consum de energie pentru înc lzire (pe baz sub 50 kWh/m2 an. EIFS (Exterior Insulation and Finishing System): i finisare. durat de exploatare: perioada de timp în care o component asigur verificare i între inere periodic .- termoizola ie sau izola ie termic : component a anvelopei cl dirii care confer nivelul de performan 0. aptitudine de utilizare: capacitatea unei componente a anvelopei de a îndeplini func iunea proprie în condi ii specifice. a anvelopei de cerin ele stabilite privind aptitudinea sa de utilizare. cuprinzând i de care elemente specializate cu rol de egalizare a presiunii vaporilor de ap evacuare a acestora din straturile alc tuitoare ale anvelopei construc iilor. condi ionat proprietate definitorie a hidroizola iei higrotermic stabilit prin reglementare. sistem exterior de izolare 4 .

întocmirea proiectului tehnic.efectuarea Auditului Energetic energetic i elaborarea Certificatului de performan etap mai cuprinde „Analiza i costului estimat al suplimentarea a blocului de locuin e cuprins în program i comunicarea coordonatorului local acceptul sau i/sau consolid ri care corespunz tor st rii actuale. . . calculat pe baza materialelor i tehnologiilor de execu ie alese lucr rilor de investi ie astfel încât. ulterior. .elaborarea raportului privind terminarea lucr rilor cu ocazia recep iei la terminarea lucr rilor performan i înmânarea coordonatorului local a Certificatului de energetic corespunz tor imobilului reabilitat. Aceast eficien ei economice” care indic „durata de recuperare a investi iei”.elaborarea documenta iei tehnice pentru autorizarea execut rii lucr rilor de interven ie i ob inerea avizelor i acordurilor solicitate pentru emiterea autoriza iei de construire. PROIECTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE a) Conform legisla iei în vigoare proiectarea lucr rilor de interven ie asupra cl dirilor existente cuprinde: . .elaborarea caietului de sarcini de c tre coordonatorul local.efectuarea Expertizei Tehnice referitoare la structura de rezisten necesitatea efectu rii unor lucr ri de repara ii condi ioneaz executarea lucr rilor de reabilitare. . 5 . inclusiv a detaliilor de execu ie i verificare pentru respectarea cerin elor esen iale. . .2.întocmirea documenta iei de avizare pentru lucr rile de interven ie.asigurarea asisten ei tehnice i participarea la inspec ia fazelor determinante. Tot în aceast etap ar trebui ca de cauz pentru adoptarea acelor m suri de i costurile acestor reabilitare/modernizare a p r ilor comune sau individuale m suri obligatorii sau op ionale care cad în sarcina lor. s cantit ilor de lucr ri i dep beneficiarii s opteze în cuno tin nu fie necesar irea costurilor.

cuprinse în anexa la prezentul ghid. m suri de economisire a energiei aplicabile nerestrictiv la nivel individual.realizarea unei anvelope termoizolante aplicat perimetral imobilului existent. balcoane).crearea condi iilor realiz rii unui ansamblu unitar pentru asigurarea cerin elor esen iale privind „siguran a în exploatare” i „igiena. s n tate i mediu”.înlocuirea ferestrelor i a u ilor exterioare existente inclusiv u ile de acces în bloc. subsolurilor i soclurilor 6 . cu tâmpl rie performant energetic.b) Documenta ia tehnic pentru lucr rile de interven ie în vederea cre terii reducerea consumului de energie i a performan ei energetice. pe pere ii exteriori. e) Concomitent cu aplicarea acestor m suri constructive se pot eviden ia recomand ri privind modul de exploatare a aparatelor casnice i a instala iilor interioare. d) Interven ia pentru reabilitarea termic a blocurilor de locuin e const în proiectarea i executarea urm toarelor lucr ri (enumerarea. • învelitoare. . când este aplicat pe acoperi urile tip teras ale imobilului sau pe elemente adiacente acestuia (copertine. se întocme te pe baza cunoa terii st rii fizice a obiectului supus reabilit rii i pe concluziile favorabile ale expertizei tehnice cu privire la rezisten a mecanic i stabilitatea imobilului. .realizarea anvelopei hidroizolante denumit : • hidroizola ie. . • hidroizola ie subteran . peste plan eul ultimului nivel i sub plan eul dintre primul nivel sau parter i spa iile reci adiacente (hol sau subsol). c) În cazul în care expertiza tehnic întocmirea auditului energetic i a celorlalte documenta ii tehnice se suspend pân la remedierea deficien elor semnalate. nu este limitativ ): .refacerea i modernizarea instala iilor aferente cl dirii. constat deficien e ale structurii de rezisten . când este executat pe acoperi uri arpant . logii. când este aferent cl dirilor. . care semnific emisiilor poluante.

2.1. . . tâmpl rie.aspecte func ionale (modific ri. ad ugiri).1. etc.1. . atice. .). Date de tem Aceste date se asigur de coordonatorul local i se completeaz de proiectantul de specialitate prin participarea direct documenta ii: 2. balcoane. centuri.dispunerea buiandrugi).1. terase/ arpante. .starea de afectare fizic a construc iei.starea tehnic actual a elementelor constructive ale imobilului (pere i. .condi ii locale de amplasament. grinzi. 2. goluri). .caracteristicile izola iei termice (rezisten a termic . rosturi.grosimea pere ilor i alc tuirea acestora.2. 2. conductivitatea termic – – grosimea acesteia).3. 7 la elaborarea lor i/sau din urm toarele privind rezisten a i stabilitatea construc iilor asigur i i dimensiunile elementelor structurale (stâlpi. .1. . socluri.aspecte arhitecturale (placaje.concluziile privind lucr rile de interven ie la anvelopa imobilului.1.1. Auditul energetic precizeaz : . 2.1. Proiectul ini ial sau releveul cl dirii (întocmit în lipsa documenta iei) indic : .dimensiunile golurilor i felul tâmpl riei. .eviden ierea eventualelor lucr ri de interven ie efectuate în trecut (care ar putea condi iona realizarea m surilor de izolare termic ).comportarea în timp la ac iuni naturale sau accidentale. CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE IZOLA II TERMICE Datele tehnice referitoare la realizarea anvelopei termoizolante a cl dirii se asigur de c tre proiectantul de arhitectur cu competen în domeniu în colaborare cu expertul i a de specialitate atestat pentru cerin a „economie de energie i izolare termic ” pe baza calculului de dimensionare a protec iei termice întocmit de auditorul energetic reglement rilor tehnice în vigoare.1.dimensiuni geometrice în plan i eleva ii ale construc iei.1. Expertiza tehnic informa ii privind: . . trotuare.

1. plan ee) i care devin suport suprafa a apartamentelor i pentru a se asigura tratarea unitar a imobilului i a continuit ii protec iei în scopul elimin rii pun ilor termice.rezultate ale încerc rilor de laborator.starea i caracteristicile izola iei termice existente. centrale termice).1. . • rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre tronsoanele imobilelor învecinate. alge.ansamblul compozit realizat dintr-o component termoizolant i o component de protec ie i finisaj se va aplica pe componenta rezistent constituit din pere ii existen i ai imobilului numai dup efectuarea opera iunilor de preg tire a acestora.eventualele lucr ri necesare corect rii suportului. . .5.pentru realizarea anvelopei termoizolante a unui imobil se poate utiliza numai unul sau mai multe ansambluri compozite alese de proiectant în func ie de caracteristicile zonei pe care se va aplica (orientare. .2.starea elementelor care se reabiliteaz pentru termoizola ie. i a suprafe elor de beton carbonatat. utilizându-se i care constau în: i a zonelor cu • localizarea i înl turarea por iunilor cu tencuial neaderent 8 . 2. licheni. • efectuarea str pungerilor necesare instala iilor (hote. Expertiza tehnic de specialitate precizeaz : .4. Solu ii preconizate pentru termoizolarea pere ilor exteriori partea opac ): .1.1.pentru reabilitarea termic a blocurilor de locuin e se utilizeaz de regul pozi ionarea termoizola iei pe fa a exterioar a pere ilor pentru a nu se reduce (pere i. • efectuarea egaliz rii i planeit ii suprafe ei suport.termoizola ia este integrat într-un ansamblu compozit de tip „compact” sau de tip „ventilat”. . • în turarea tencuielilor atacate de mucegai.. opera iuni care vor trebui cuprinse în documenta ia economic beton segregat sau cu alte degrad ri. mu chi. • rectificarea tencuielii mortar compatibil. • încheierea lucr rilor de repara ii sau de înlocuire a tâmpl riei exterioare (ferestre i u i) precum i a izola iei hidrofuge a aticului terasei. ac iuni mecanice). etc. .

culoarea stratului de finisaj.adezivul specific pentru lipirea izola iei termice pe suport (pere i).2. . sau c r mid ) spre exterior: . b. .zonele expuse ac iunilor mecanice pe care se vor executa m suri de protec ie suplimentare: armare cu dou ceramic în loc de tencuiala decorativ rânduri de plas i/sau placaj i/sau înlocuirea pl cilor de polistiren total sau în puncte.particularit ile constructive i ordinea opera iunilor. .mijloace de fixare mecanic (ancore. c. În detaliu. având în vedere c cr p turilor în tencuial este necesar sc derea temperaturii tencuielii prin alegerea culorii în func ie de orientarea fa adei din punct de vedere al expunerii la însoleiere i al coeficientul de reflexie indicat în catalogul de culori care trebuie s înso easc documenta ia ansamblului ETICS. Produsele fabricate industrial sunt livrate ca un sistem complet specifice fiec rui ansamblu compozit ETICS. profile).5. zid rie de B. 9 .1. dibluri expandabile.tencuiala decorativ . de la componenta rezistent beton. pentru evitarea apari iei (constituit de pere ii din expandat (EPS) cu pl ci din polistiren extrudat (XPS) cu caneluri.modul de lipire a pl cilor termoizolante: în aderen . .1. Ansamblul ETICS (EIFS) const în realizarea unor alc tuiri multistrat aplicate pe antier într-o succesiune de faze determinante.1. Componenta termoizolant i componenta de protec ie i finisaj formeaz un i între ele prin ansamblu compact solidarizat pe componenta rezistent adezivitatea produselor utilizate.unul sau dou straturi de protec ie (grund sau mas de paclu din mortar adeziv) din care cel pu in unul con ine o arm tur din plas din fire de sticl sau metalic . Proiectantul va indica: .pl cile termoizolante (componenta termoizolant ).C. .A. sau cota bazei anvelopei (aplicarea acesteia poate sa inceap de la orice nivel) . . Ansamblul compozit compact ETICS (EIFS) a. d. ETICS compact este alc tuit din urm toarele straturi indicate în ordinea tehnologic .cota de fixare a profilului de soclu.

10 .

1. B. console) verificate prin calcule de rezisten izola iei i de tipul placajului.A.2. Planeitatea pere ilor se realizeaz prin reglarea profilelor scheletului metalic.5. Componenta de protec ie i finisaj (placaj) se fixeaz pe un schelet metalic ancorat mecanic de pere i. cu folia de aluminiu spre peretele existent.) de grosimea i de egalizare a presiunilor de pe cele dou fe e 11 .1. b. c. fixarea termoizola iei din pl ci sau rulouri din vat mineral ca erat . Ansamblul compozit cu strat de ventila ie se realizeaz • • • • dup preg tirea suportului (pere ilor) în urm toarea ordine tehnologic de montaj: ancorarea scheletului metalic pe componenta rezistent a imobilului. stratificate HPL. f. Ansamblul compozit cu strat de ventila ie a. Reynobond sau similare). num r) sunt indicate de furnizor i trebuie la condi iile impuse de amplasament (zona seismic . elemente ceramice. d0).C. spa iul dintre termoizola ie i protec ie (placaj) constituie un strat de aer ventilat care are rolul de eliminare a vaporilor de ap ale anvelopei. amplasat peste termoizola ie pentru a nu crea pun i termice i a nu întrerupe continuitatea acesteia. folie ancorelor de fixare (diametru. placajul poate fi executat din panouri metalice. aplicarea pe fa a exterioar permeabil la vaporii de ap . expunere la vânt). pl ci armate cu fibre sau compozite (Albond. Profilele scheletului metalic (montan i. tip. a termoizola iei a foliei antivânt. e. s3. de tipul suportului (beton. Datorit existen ei stratului de aer ventilat izola ia termic se va prevedea i caracteristicile numai din produse incombustibile (A1) sau greu combustibile (A2. dar acest lucru nu exclude rectificarea pere ilor existen i (cu excep ia efectu rii egaliz rii i planeit ii). traverse.2. Ansamblul EIFS cu strat de ventila ie const în realizarea unor alc tuiri multistrat fabricate industrial i asamblate pe antier. montarea placajului (componenta de protec ie i finisaj). d.

12 .

b. Ansamblul compozit EIFS cu strat drenant a. Ansamblul EIFS cu strat drenant const în fixarea unor panouri (termoizolante i finisate) pe pere ii imobilului peste un strat drenant. Componenta termoizolant industrial sub form i componenta de protec ie i finisaj.1.3. 13 .5.2.1. slab ventilat sau cu ventila ie controlat . realizate pe un schelet de panouri prefabricate. se monteaz ancorat de pere ii trata i anticondens.

. dimensionat pe baza calculelor termotehnice.termoizola ia actual (din diverse produse.1.1.2. sau peste astereala acoperi ului (solu ie care impune utilizarea de panouri termoizolante rezistente la compresiune i necesit desfacerea învelitorii existente. cu urm toarele amendamente: • în cazul în care duratele de exploatare ale hidroizola iei i termoizola iei sunt diferite.6.7.În podurile circulabile termoizola ia va fi protejat de o ap de mortar de ciment armat cu plas metalic dimensionat adecvat înc rc rilor.1. aplicarea termoizola iei. solu iile propuse ar trebui s ulterioar termoizola iei. predominant BCA) este acoperit cu o ap de egalizare i protec ie care constituie suportul pentru învelitoarea de tip hidroizola ie bituminoas . etc. Se va calcula i realiza stratul de lestare i se vor efectua verific ri privind comportarea termoizola iei o dat pe lun (furtun .Termoizola ia.reabilitarea acoperi urilor tip teras termohidroizolant anexa 1. Solu ii preconizate pentru termoizolarea acoperi urilor cu arpant .1.).. . 14 se concepe pentru întreaga alc tuire indicat în conform prevederilor din documenta ia tehnic fie structurate astfel încât efectuarea se fac f r afectarea a interven iilor la hidroizola ie s i dup fiecare fenomen meteorologic deosebit .Acoperi urile cu arpant cu pod nelocuibil vor avea termoizola ia amplasat pe plan eul de peste ultimul nivel. se va prevedea din pl ci din produse anorganice sau organice rezistente la compresiune. executarea caroiajului de ipci i asamblarea învelitorii). • având în vedere spa iul semipublic al teraselor i condi iile climatice . varianta de aplicare a termoizola iei ranversate trebuie condi ionat de m suri de realizare a planeit ii suportului i de protec ie contra efrac iei. ploaie. . .Acoperi urile cu pod locuibil vor avea termoizola ia amplasat de obicei pe intradosul i între c priorii arpantei (la interior).blocurile de locuin e existente au majoritar acoperi ul cu structur din beton armat de tip teras necirculabil . . 2. Solu ii preconizate pentru termoizolarea acoperi urilor tip teras . cu acces ocazional pentru interven ii.

- Pentru protec ia termoizola iei i a elementelor din lemn ale arpantei pe fa a spre interior a acestora se va prevedea o folie impermeabil cu rol de barier contra vaporilor, iar la fa a spre exterior (sub învelitoare) se va prevedea o folie permeabil la vaporii de ap i impermeabil la ap ; arpant se vor respecta detaliile i condi iile - La reabilitarea acoperi urilor cu

produc torilor de materiale termoizolante, referitoare la aceste lucr ri, precum i prevederile din reglement rile în vigoare indicate în anexa 1, numai în cazul în care nu contravin condi iilor enumerate; - Acoperi ul va avea între învelitoare i termoizola ie unul sau dou straturi de aer; aceste straturi trebuie s aib posibilitatea de a se ventila natural.

15

2.1.1.8. Solu ii pentru termoizolarea plan eelor peste spa ii neânc lzite i a pl cilor pe sol

- Protec ia termic

a apartamentelor din blocurile de locuin e fa

de spa iile i

neânc lzite adiacente se va prevedea pe fa a exterioar a elementului desp r itor (respectiv intradosul plan eului de peste subsol, hol, etc., inclusiv grinzile aproximativ 40 cm zidurile sau diafragmele); - Solu iile preconizate sunt de tip ETICS compact (cu fix ri mecanice suplimentare) sau EIFS cu protec ie din pl ci de ghips-carton rezistente la umiditate; - La blocurile care nu au subsol termoizola ia se poate aplica sub pardoseala apartamentelor de la parter, numai cu acceptul proprietarului deoarece aceast interven ie implic desfacerea pardoselii actuale, aplicarea pe placa din beton în contact cu terenul a termoizola iei (cu sau f r strat de difuziune i barier contra vaporilor) i realizarea noii pardoseli; - Aceast interven ie prezint o serie de dezavantaje i necesit : • • • • • reducerea în l imii utile a camerelor; desfacerea pardoselii actuale i refacerea pantelor i racordului sifonului de pardoseal din grupurile sanitare; revizuirea sau acceptarea în l imilor diferite ale treptelor sc rilor de acces i spre etajul 1; reducerea în l imii parapetelor ferestrelor; uneori, în func ie de grosimea termoizola iei, demontarea corpurilor de înc lzire i repozi ionarea lor mai sus, dac în l imea parapetelor permite. - Pentru protec ia produselor termoizolante, în cazul în care nu se opteaz pentru un strat uscat, se va prevedea un strat de separare tehnologic (folie, carton, etc.) pentru turnarea apei de suport a pardoselii; - În cazul în care termoizolarea pardoselii nu se poate executa prin interior, reabilitarea se va limita la termoizolarea soclului, prev zut a se efectua odat cu lucr rile de la fa ade care vor elimina puntea termic de la racordarea soclului cu placa i care vor coborâ termoizola ia cu aproximativ 40 cm sub cota trotuarului; - Produsele termoizolante aplicate sub pardoseal trebuie s aib rezisten la compresiune i absorb ie de ap redus , - Detaliile pentru termoizolarea plan eelor spre spa iile neânc lzite se concep conform prevederilor din documenta ia tehnic indicat în anexa 2.
16

m rit

2.1.2. Criterii i niveluri de performan reabilitare termic

ale solu iilor preconizate pentru lucr rile de

Solu iile preconizate pentru anvelopa termoizolant vor fi furnizate de un produc tor care trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e: - s aib certificat pentru Sistemul de Management al Calit ii; - s pun la dispozi ia constructorului i a beneficiarului documentele de calitate i/sau s certifice echipe de personal calificat pentru executarea tehnic pe antier; i s participe la semnarea pentru toate produsele furnizate; - s preg teasc acestor lucr ri; - s acorde consultan - s asigure urm rirea execu iei pe faze de lucr ri

proceselor verbale aferente acestor lucr ri. 2.1.2.1. Criterii i niveluri de performan pentru ansamblul compozit compact ETICS a pere ilor sunt alc tuiri complexe

- Solu ii prezentate pentru anvelopa termic • fabricat de un produc tor; sau

(ETICS/EIFS) fabricate industrial i livrate ca un set (ansamblu compozit):

• livrat de o firm care produce cel pu in o component a ansamblului i care centralizeaz specializate. - Indiferent de modul de realizare a ansamblului compozit, firma trebuie s prezinte marcajul CE pentru ETICS importat sau agrementul tehnic i documenta ia care s ateste caracteristicile alc tuirii ETICS propuse; de i ETICS este un ansamblu compozit unitar, existen a marcajului CE pentru un produs din ETICS nu extinde automat aprobarea de utilizare asupra întregii alc tuiri, deci, nu se poate considera tot ansamblul certificat; de asemenea în situa ia în care fiecare component, individual, are marcaj CE, produsele nu se pot utiliza împreun dac nu au fost testate ca un ansamblu i certificate; produsele compatibile necesare, fabricate de firme

17

valoare EPS MW 2 >1.. Suprafa a pl cilor lipit cu adeziv de suport.valoare dup supunere la mediu agresiv. 3. Rezisten a la penetrare: 9. • studiu privind comportarea în timp a ansamblului ETICS propus (furnizat).>500 N. . detaliile de execu ie i rezultatele încerc rilor referitoare la bariera antifoc. . în cazul în care este prev zut pentru împiedicarea propag rii focului prin izola ia termic . . Permeabilitatea la vaporii de ap a stratului de 10.Furnizorul ansamblului ETICS va prezenta de asemenea urm toarele date sus inute de documentele aferente: • clasificarea privind reac ia la foc a ansamblului ETICS.valoare medie ini ial . 1.5) I2 I 10 PE 200 PE 500 >20 g/(m2d) >40 g/(m2d) . (grundul de protec ie) Rezisten a la impact: 8. Permeabilitatea la ap a suprafe ei sistemului 7. Cerin e Crt. • lista de produse.Caracteristicile ansamblului ETICS cu termoizola ie din polistiren expandat (EPS) i/sau vat mineral (MW) trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e i niveluri: Nr. protec ie i a finisajului Nivel. baz ) de placa termoizolant Rezisten a la aderen a adezivului de plac EPS/MW. pl cilor EPS/MW Rezisten a la trac iune a arm turii din fire de sticl : 6.5 kg/(m2×h0.0 m K/W >80 kPa >80 kPa >40% >60 kPa >60 kPa 100% Xd>Sd 100 kPa TR 100 80 kPa TR 80 >40 N/mm >20 N/mm <0. . 18 . . Xd>decât sarcina de proiectare pentru suc iunea din vânt Sd) Rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e a 5.f r deterior ri la 2 J.Caracteristicile impuse alc tuirilor compacte ETICS având termoizola ia pe baz de polistiren expandat sau vat mineral sunt cuprinse în ghidurile i standardele indicate în anexa 3.>200 N. . Rezisten a termic minim declarat Rezisten a la aderen a grundului de protec ie (de 2. .f r deterior ri la 10 J. Rezisten a la smulgere a ETICS fixat cu mijloace mecanice (Rezisten a la smulgere de proiectare 4. clas .

19 i o el zincat. copertine. • referin e privind timpii tehnologici obligatorii pe fiecare strat determinante. • detalii de execu ie cu modul de realizare al zonelor cu racorduri dificile: rosturi de dilata ie. socluri. privind ansamblul compozit . etc. • etan eitatea la ap .1. • rezisten a la smulgere a placajului fixat mecanic pe scheletul metalic (date referitoare la niturile sau uruburile pentru fixare.1. panouri de placare i finisaj) fabricate în sec iile proprii prezinte marcajul CE pentru ansamblul importat sau i documenta ia care s ateste caracteristicile alc tuirii propuse conform preciz rilor de la pct. • rezisten a la smulgere a ancorajelor mecanice. nituri i dibluri metalice. • permeabilitatea la vaporii de ap . • aderen a pentru fixarea placajului cu adeziv. diametrul g urii pentru asigurarea dilat rii libere a elementului de placare. Criterii i niveluri de performan pentru anvelopa compozit cu strat de ventilare i faze . uruburi.2. atice. adezivi.Acest ansamblu este livrat de o firm care centralizeaz produsele compatibile necesare (profile de aluminiu sau de c tre firme specializate. distan e interax. • rezisten a scheletului de sus inere a placajului la încerc rile statice i din vânt i indicarea procedeului de calcul a ansamblului (s geat . 2. num r.). vat mineral .1. ferestre.Firma trebuie s agrementul tehnic ETICS. etc. . • durabilitatea estimat i garan ia acordat dup montaj alc tuirii ETICS (cel pu in egal cu perioada de recuperare a investi iei). .• buletine de încerc ri care s ateste calitatea ETICS (rezisten la înghe - dezghe ..Furnizorul va prezenta urm toarele date sus inute de documentele aferente: • clasificarea privind reac ia la foc a ansamblului.2. modul de elasticitate. • lista m surilor necesare pentru asigurarea durabilit ii. performan e higrotermice.2. greutate proprie). • descriere produse auxiliare i detalii de montaj.2.

2. • durabilitatea estimat i garan ia acordat dup montaj (cel pu in egal cu perioada de recuperare a investi iei).1. • emisie de substan e periculoase. • conductivitatea termic • lungimea i l imea.2. Caracteristicile cerute izola iei sunt conforme cu standardele de produse din lista anexelor 1 i 3.• rezisten a placajului la temperatur .3. D – trebuie declarat atunci când este posibil. umiditate i înghe -dezghe . • grosimea. învelitoarea existent .2. • transmisia vaporilor de ap . • rezisten a la trecerea aerului. 2.1. reac ia la foc. iar ale produselor hidroizolante sunt la acoperi urile cu arpant se aplic independent.Izola ia termic sunt conform pct.2. • stabilitate dimensional . conform SR EN 13162: • rezisten a termic RD – trebuie declarat întotdeauna.La arpantele din lemn se utilizeaz de obicei izola ia din vat mineral pentru care produc torul trebuie s declare urm toarele. sub indicate în cap. . • rezisten termic .3.La acoperi urile tip teras lucr rile de reabilitare termic se execut împreun cu lucr rile de refacere a izola iei hidrofuge. • studiu privind comportarea în timp a ansamblului. Caracteristicile produselor de izolare termic . 20 . • lista cu activit i de între inere i condi ii de exploatare pentru asigurarea durabilit ii.. • absorb ia de ap . Criterii i niveluri de performan pentru lucr rile de reabilitare termic a acoperi urilor . stabilitatea dimensional . .Firma va asigura i urm toarea documenta ie: • descrierea anvelopei compozite i lista cu caracteristicile tuturor elementelor alc tuitoare precum i detaliile de asamblare.

. • stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur determinat grosimea determinate în condi ia: 48 h. • grosimea (d) determinat (toleran conform (SR) EN 823. l ime .1.1. Deoarece ± 2 mm) pentru ETICS impune continuitatea termoizola iei i rosturi cu deschidere minim între pl ci se consider ca satisf c toare clasa L1 (toleran l ime. Modific rile în lungime. perpedicularitatea (S) determinat conform (SR) EN 824 se ± 2 mm/1000). i dep easc conform (SR) EN 1604. urm toarele: • rezisten a termic • lungimea (L) ( D) valori determinate conform EN 12939 i EN 12667. 5 maxim. • polistiren extrudat (XPS) cu specifica ie conform SR EN 13164. determinat cerin ele clase i umiditate.. E. Produse termoizolante pe baz de polistiren .2.Suplimentar fa de cerin ele ansamblului ETICS furnizorul trebuie s (RD) i conductivitatea termic indice pentru pl cile din polistiren EPS utilizate. 21 planeitate. i l imea (l) determinate conform (SR) EN 822. – Abaterea la perpendicularitate între lungime i l ime (Sb) trebuie s încadreze în clasa S2 (toleran • planeitatea pl cilor determinat • stabilitatea dimensional DS(N)2: maxim ± 2%. 70ºC nu trebuie s valoarea de 1% aferent DS(70.. conform (SR) EN 825 – Abaterea de la ± 5 mm). Deoarece ETICS impune planeitatea suprafe ei grosimea pl cilor trebuie s se încadreze în clasa T2 ± 1 mm). • reac ia la foc încadrat în Euroclasele A1 . Valorile nu trebuie s dep easc în condi ii normale de laborator. Criterii i niveluri de performan de reabilitare termic ale materialelor preconizate pentru lucr rile 2. -)1.Produsele pe baz de polistiren utilizate pentru izolarea termic la exterior (ETICS) sunt pl cile fabricate din: • polistiren expandat (EPS) cu specifica ie conform SR EN 13163.3. trebuie s se încadreze în clasa P4 (toleran conform (SR) EN 1603.1.3.

pere i expu i traficului pietonal i altor zone expuse ocurilor cu izola ia termic a ansamblului compozit ETICS se prevede utilizarea pl cilor din spum de polistiren extrudat (XPS) pentru care furnizorul trebuie s indice urm toarele: • rezisten a termic declarat (RD) i conductivitatea termic declarat ( D). . se consider valorilor 100 kPa.. 22 m) 10) ± 8 mm pentru pl ci pân la 1000 mm easc sau rezisten a la i . • efort de compresiune la o deforma ie de 10% ( compresiune ( 1000 kPa.Pentru zonele de soclu. E conform Euroclase. • reac ia la foc – clasificare A1 . • rezisten a la înghe -dezghe determinat conform (SR) EN 12091.. • grosimea (d) pentru pl cile cu grosimea minimal între 50 i 120 mm clasa va fi T3 cu toleran ± 1 mm. • lungimea sau l imea cu toleran lungime sau l ime. • perpendicularitatea Sb<5 mm/m. • rezisten a la trac iune perpendicular 100 kPa. pe fe e determinat conform ca minimum nivelul TR 100 corespunz tor • rezisten a la forfecare determinat conform (SR) EN 12090. • factorul de rezisten la difuzia vaporilor de ap . La proiectarea ansamblului ETICS se va avea în vedere varianta de utilizare a pl cilor de polistiren cu microcanale pentru ventilarea straturilor alc tuitoare a ETICS.deteminat conform (SR) EN 826 pentru 10 niveluri de la la (10/Y)1000 cu valori cuprinse între >100 kPa CS (10/Y)100 pân pe fe e – TR 100 pentru valori . subsol. µ. • stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur (70 ± 2)ºC – modific rile relative în lungime. • planeitatea Smax<7 mm.• rezisten a la trac iune perpendicular (SR) EN 1607. ETICS solicit valori mici aferente factorului µ ceea ce intr în contradic ie cu rezisten a mare impus pentru trac iunea perpendicular pe fe e sau pentru forfecare. l ime i grosime nu trebuie s dep 5%.

Produse termoizolante pe baz de vat mineral . • grosimea. • grosimea. dB. conform (SR) EN 13162: • rezisten a termic – valori determinate conform ± 2% (SR) EN 12667 sau (SR) EN 12939 pentru produse groase.Suplimentar fa de cerin ele ansamblului ETICS furnizorul trebuie s i conductivitatea termic indice pentru pl cile din vat mineral (MW) urm toarele. c.3. ca fiind diferen a dintre dL i dB – pentru ETICS toleran a grosimii din clasa T6 nivelul de compresibilitate propus este cea mai mare dep easc pe fe e – se determin conform 23 . determinat conform (SR) EN 12431 va fi pentru ETICS T6 cu toleran e: -5% sau -1 mm i +15% sau +3 mm (se adopt dintre valori). Fp necesar pentru a provoca o deforma ie de 5 mm trebuie determinat în conformitate cu (SR) EN 12430 i declarat în niveluri cu treapta de 50 N.2.2. Sb < 5 mm/m. Smax. • lungimea i l imea determinate conform (SR) EN 822 cu toleran pentru lungime i ± 1.5% pentru l ime. determinat conform (SR) EN 12431. dL. • compresibilitatea. • abaterea de la perpendicularitate. • stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur (70 ± 2)ºC – varia iile relative ale lungimii. • planeitatea. l imii i grosimii nu trebuie s 1.< 6 mm. • sarcina concentrat . determinat CP3 cu toleran a +2 mm.1.0%. • rezisten a la trac iune perpendicular (SR) EN 1607 – nivel > decât TR 100. • reac ia la foc – Euroclase A1 – E.

2a 2a Strat suport Beton C r mid plin C r mid cu goluri BCA Lungimea minim de ancorare mm Conform raportului tehnic al fabricantului adezivi specifici mineral .1.3. mortarul pentru masa de < 0. paclu trebuie s fie elastic.3. .Pentru realizarea protec iei termoizola iei se utilizeaz plas un strat din mas de paclu armat realizat din mortar adeziv predozat în amestec cu fibre i armat cu de fire de sticl pentru a împiedica fisurarea. Absorb ia de ap la suprafa 2.8 kN/diblu.Diblurile pentru fixarea mecanic a pl cilor termoizolante vor respecta cerin ele ETAG 014 i ETAG 020 Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termic exterioare./m2 pân la în l imea de 50 m.3.Tipul diblurilor se va alege în func ie de alc tuirea constructiv a stratului suport conform tabelului de mai jos: Grosimea izola iei <10 cm >10 cm toate grosimile Tipul diblului 1a.diblu expandat prin în urubare: 2a – urub metalic cu diblu . Adezivi i mortare adezive .Mortarul adeziv este un amestec uscat predozat pe baz de ciment i aditivi cu timp de lucrabilitate.1 N/mm2. .Pentru lipirea pl cilor termoizolante pe suport se utilizeaz indicate de furnizorul complexului ETICS. uscare i înt rire determina i i cu aderen a la polistiren de minim 0.1.diblu expandat prin batere: 1a – cui de polimeri 1b – cui de metal .Num rul minim de dibluri pentru ancorarea termoizola iei în câmp curent este de 6 buc. . . Peste aceast în l ime se vor efectua probe statice pentru determinarea num rului acestora. iar num rul acestora va fi în func ie de valoarea vitezei vântului. Dibluri .Pentru zonele de margine num rul de dibluri se va calcula pentru for a de smulgere 0. pentru polistiren sau mortare adezive pentru polistiren sau vat Legend : .4. 1b.5). expunerea terenului i în l imea cl diri conform tabelului urm tor: 24 . rezistent la ocuri i cu grad de impermeabilitate ridicat.2. 2a 1b.5 kg/(m2h0.

5 i 2. puterea vântului nu este redus de cl diri înconjur toare II – Puterea vântului este u or redus de obiectele din jur (cl diri risipite i H<10 m) III – Puterea vântului este puternic redus de obiectele dimprejur (aglomer ri urbane) . copertine. etc.Num r dibluri/m2 Valori ale vitezei vântului <85 km/h 85-115 km/h >115-135 km/h Expunere. • profil cu picur tor – se fixeaz protec ia muchiilor orizontale asem n tor profilului de col i evit prelingerea apei pe intradosul elementelor de fa ad (glafuri.Lungimea tijei diblului se calculeaz prin însumarea grosimii straturilor str b tute (termoizola ie. • profil de col – profil cornier cu sau f r plas din fire de sticl se monteaz înglobat în tencuiala armat arm tura din plas de protec ie a termoizola iei împreun cu de fire de sticl pentru protec ia muchiilor verticale i i asigur asigurarea rectiliniarit ii acestora. 25 . teren sau Zon I. obiect izolat.5 cm Beton 50 mm BCA 70 mm Lungimea tijei diblului mm 100 120 140 160 2.ETICS include urm toarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate împreun cu celelalte componente ale ansamblului: • profil de soclu – profilul în form de Z se fixeaz cu dibluri metalice ancorate în componenta rezistent (pere i).). Profile . c r mid sau beton).5. adeziv. Stratul de tencuial nu se ia în calculul adâncimii g urii de ancorare.1. tencuial i par ial perete din zid rie BCA. III II II III III În l imea cl dirii 10 m 6 8 6 6 10 8 6 10-25 m 6 8 6 6 12 10 8 >25-50 m 6 10 8 8 12 10 10 I I Legend : I – Teren deschis. II.3. Cota profilului i num rul de dibluri se indic în detaliile de execu ie cuprinse în proiect. dar influen eaz lungimea total a tijei indicat orientativ în tabelul de mai jos: Grosimea termoizola iei Suport beton 50 70 90 110 Suport BCA 30 50 70 90 Lungimea g urii de ancorare + grosimea tencuielii cuprinse între 0.

livrat în g le i. trebuie s prezinte urm toarele caracteristici. nu trebuie s fie mai mic de 1 kN/mm. 2.3. • raportul dintre rezisten a la trac iune i alungirea la rupere. este alc tuit din amors i tencuiala decorativ . • valoarea medie a rezisten ei la trac iune s fie mai mare de 40 N/mm. Plas din fire de sticl . trebuie s fie mai mare de 50% din rezisten a la trac iune 26 .3. For a de rupere a) în condi ii de laborator: b) în ap distilat : Alungirea relativ <3. vopsea . utilizat pentru armarea stratului de protec ie a termoizola iei. conform (SR) EN 13496.1. Tencuiala decorativ face parte din categoria tencuielilor acrilice. amorsa.Stratul final cu rol de protec ie i finisaj a ansamblului compozit ETICS împotriva intemperiilor.7.Plasa din fire de sticl impregnat cu polimeri cu rezisten la substan e alcaline. silicatice sau siliconice i este gata preparat sub form de past . • dimensiunea golurilor ochiurilor. minimum 3×3 mm (maximum condi ionat de greutatea i rezisten a la trac iune a plasei i de rezisten a la impact i la penetrare a ansamblului). la p strare în condi ii normale i în mediu agresiv. la trac iune dup p strare în mediu agresiv.1.6. suplimentar fa ETICS: • tipul de esere s previn deformarea i deplasarea firelor i ochiurilor plasei. care se vor utiliza conform indica iilor produc torului.2. componente ale ansamblului. • rezisten a ini ial . • dimensiuni de livrare: o l ime >100 cm.5% pentru valorile i condi iile (a-d) enumerate de cerin ele ansamblului >1500 N >1200 N c) în solu ie de ap cu NaOH: > 600 N d) în solu ie de ap cu ciment: > 600 N • greutatea >140 g/m2. o llungime >50 m. Tencuiala decorativ .

.grad de b icare . manoper obiective declarate: • costuri / m2 sc zute. • timp redus de executare. care utilizeaz resurse materiale.4.m rimea exfolierii: Grad 3 (suprafa a exfoliat 1%) 3 mm) . • garan ie extins . fie a reducerii manoperei cu urm ri asupra calit ii execu iei.grad de finisare .Timpul redus de executare se poate ob ine prin utilizarea unei tehnologii care utilizeaz produse cu timp mic de uscare i înt rire (adezivi) sau prin utilizarea montajelor uscate cu grad de toleran mic i grad de finisare ridicat. Produc torul va indica obligatoriu. Criterii i niveluri de performan izola ii termice . .Culoarea stratului de tencuial decorativ va avea valoarea de referin a gradului de reflexie a luminii mai mare de 30.cantitatea de fisuri: Grad 3 (num r moderat de fisuri) .grad de exfoliere . 2. • durabilitate îndelungat . i utilaje pentru executarea unei lucr ri cu urm toarele pentru procedurile de realizare a lucr rilor de 27 .1..Straturile de finisare vor avea urm toarele caracteristici privind durabilitatea i aderen a produselor pe stratul de protec ie armat (grund de baz ): Caracteristica .Procedurile de realizare constituie un ansamblu de opera iuni efectuate într-o succesiune logic de etape constructive. în catalogul de culori valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare culoare.Costurile sc zute sunt rezultatul fie a utiliz rii unor materiale mai ieftine cu repercusiunii asupra durabilit ii i calit ii.dimensiunea fisurilor: Grad 2 (maxim 200 mm l ime) .dimensiunea exfolierii: Grad 2 (dimensiunea exfolierii . determinante.f r b ici Cerin e .

necesari întocmirii graficului de organizare a componenta cea mai pu in durabil . se va asigura astfel posibilitatea urm ririi în exploatare a elementelor structurale ale imobilului. Condi ii pentru asigurarea posibilit ii urm ririi în exploatare a elementelor structurale . . 2. . pe faze de execu ie. prevedere se aplic i ale subsolurilor sau se asigur de perete posibilitatea i pentru tavanele demont rii protec iei cel pu in în zonele de interes ale structurii de rezisten 28 . de regul pe exteriorul pere ilor existen i.1.Garan ia ansamblului trebuie s fie mai mare sau cel pu in egal cu durata de recuperare a investi iei. .Pentru compararea duratelor de execu ie furnizorul trebuie s lucr rilor.Anvelopa termic se va realiza pe o singur parte a componentei rezistente.. lipit în aderen pentru a conlucra cu acesta. (aceast prevedere conduce la cointeresarea constructorului. pentru realizarea unei lucr ri de calitate cu durabilitate crescut ).În cazul aplic rii termoizola iei pe ambele fe e ale pere ilor sau pe fa a interioar a pere ilor desp r itori dintre tronsoanele blocurilor sau pe soclu.Clasele i nivelurile indicate pentru ansamblu i pentru produsele din componen a acestora sunt minime. atunci cel pu in unul din ansamblurile termoizolante va fi de tip ETICS. Aceast apartamentelor de sub teras (zone de efort maxim). Furnizorul odat cu alc tuirea compozit trebuie s prezinte i un studiu privind comportarea în exploatare a ansamblului propus.Durabilitatea unui ansamblu se m soar dup indice timpii tehnologici. .5.

de regul în total aderen . ape de rectificare). poliizocianurat.1. elemente prefabricate din beton armat. lipite cu bitum fierbinte. În general contra vaporilor sunt degradate i i utilizate pân în anii nefunc ionale. pl ci termoizolante (din polistiren expandat.2. chiar la scurt timp dup execu ia ini ial (degradare datorat slabei rezisten e la circula ia impusa pentru aplicarea straturilor urm toare de termo si hidroizola ie).2.cu materiale bitumate în foi (CA. fixate mecanic i lipite cu adezivi specifici sau prin sudur cu aer fierbinte. 29 . cu adeziv specific la rece. PA. IA. utilizate dup anii 1990. ape armate. .cu membrane bitumate de produc ie autohton sau din import. • Alc tuirile structurilor termoizolante: . Date de tem (informative) privind izola iile hidrofuge/termohidrofuge: 2.1. La aceste structuri termoizolante se aplic bitum fierbinte aplicat la cosoroab straturile de difuziune i barier o barier de vapori din IA peste difuzia din IBP sau din IB cu granulele pe fa a inferioar . pe suport rigid (beton armat. în diverse structuri hidroizolante/termohidroizolante. perlit. Date generale de referin . CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE IZOLA II HIDROFUGE 2. privind izola iile hidrofuge: • Etan eitatea acoperi urilor teras sau cu pant accentuat realizat cu foi sau membrane bitumate. sau în total aderen . pe suport elastic. etc.). • Structurile hidroizolante aplicate. vat mineral . din blocuri BCA de 20 cm grosime (mai rar de 25 cm grosime) sau din polistiren expandat de 24 mm sau 36 mm grosime (înainte de 1978). poliuretan. TSA.2. cu sau f r strat de peste bariera de vapori. fâ ii din beton celular armate. utilizate dup anii 1990. semiaderent sau flotant-lestat.2. de regul . semirigid sau semielastic (lemn sau pl ci fibrolemnoase. sau prin sudur cu flac ra.cu membrane polimerice (foarte pu in utilizate la construc ii civile).1. fabricate în ar 1990. . • Alc tuirile structurilor hidroizolante: . IB) sau membrane bituminoase lipite cu bitum fierbinte.la construc iile realizate înainte de 1990 termoizola ia este alc tuit . plut aglomerat .

în general. i cu materiale diverse modalit i de repara ii sau chiar de reabilitare. de regul în sistem monostrat. cel mult s prezinte deficien e locale. de calitatea slab i/sau incompeten a manoperei de aplicare. ar trebui s nu fie degradate. materialele componente puse în general. Acest tip de structuri necesit pozitive prin diminuarea înc rc rilor la ultimul nivel. ce produc infiltra ii/umeziri. în general au suferit multiple repara ii de 20 cm grosime) i ca degradare (prin îmbibare cu ap considerate.2. etc.2. panouri publicitare. într-o mai mic m sur de necunoa terea realiz rii structurilor hidro i termohidroizolante i de utilizarea unor materiale de slab calitate. . înlocuirea întregii structuri termohidroizolante. cu consecin e 30 .).Hidroizola iile vechi realizate în structuri i cu materiale prev zute în i pot fi Normativul C112/1986.1.: instala ii de climatizare.Informarea asupra perioadei de edificare a construc iei i corelarea cu reglement rile în vigoare la acea dat (poate fi necesar un sondaj care s eviden ieze structura termohidroizolant . teoretic. în general. La acest tip de hidroizola ii se pot produce deterior ri prin suprapunere/interven ii peste acestea de alt tip de lucr ri (ex. . i acest tip de structuri necesit . dup caz func ie de tipurile i nivelurile de degrad ri. total degradate i nefunc ionale.2.Hidroizola ii/termohidroizola ii vechi realizate în structuri prev zute în Normativul C112/1986 ce au fost „reabilitate” cu structuri hidroizolante. tipice: . antene telefonice/TV.Hidroizola iile realizate în structuri i cu materiale prev zute în Normativul NP 040/2002. i datorit termoizola iei ineficiente ca material (în general BCA i/sau saturare cu în vapori). Evaluarea st rii de degradare a izola iei hidrofuge/termohidrofuge la acoperi uri teras sau cu pant accentuat : • Cazuri de structuri degradate – situa ii generale. f r a se interveni competent i aprofundat în repararea structurii vechi. • Modalit i de evaluare a st rii de degradare a izola iei hidrofuge/termohidrofuge – etape de constatare/apreciere (expertizare): . La acest tip de hidroizola ii deficien ele sunt cauzate. Acest tip de structuri necesit . înlocuirea întregii structuri termohidroizolante.

2. cu TSA sau PA i un strat de bitum. . anexe. 31 pe strat de ruperea capilarit ii i în . observa iilor i/sau a sondajelor) de i corelarea acestora cu planul acoperi ului (infiltra ii de câmp. ulterior edific rii construc iei. . racord la i decizia privind solu ia optim de reabilitare corelat cu solu ia de reabilitare a anvelopei perimetrale.Apreciere vizual i tactil a suprafe ei termohidroizolante.Sintetizarea i corelarea informa iilor. la receptoare pluviale. tipice: . o înainte de 1990 se executau de regul hidroizola ii verticale. cu plac din beton armat turnat pe strat de ruperea capilarit ii i în unele cazuri hidroizolat . o apari ia.). cu sau f r prezen ap în straturi). ad post ALA. o cu subsol tehnic i/sau utilitar (boxe.). o cu subsol tehnic i/sau utilitar f r plac din beton armat la subsol (cu p mânt compactat). nefuc ionalitatea hidroizola iei verticale. cu cumul ri i infiltra ii de ap . cu protec ie din zid rie de c r mid .Locuin ele colective în blocuri au urm toarele categorii de infrastructur : o f r subsol cu soclu pu in în l at. monostrat.Structuri i materiale hidroizolante utilizate: o degradarea. . îmb trânirea. etc. o nefunc ionalitatea trotuarului perimetral prin tasare i/sau deplasarea fa de soclul construc iei.2. . Evaluarea st rii de protec ie hidrofug a soclului i subsolului cl dirii: • Cazuri de structuri degradate – situa ii generale.Informare asupra interven iilor ulterioare.Deficien e ale izola iei infrastructurii (de regul vertical pe soclu): o degradarea. . de umeziri i/sau infiltra ii. cu plac din beton armat la subsol turnat unele cazuri hidroizolant .3.oper precum i nivelul de deteriorare/degradare.1. etc. .Observa ii în interiorul construc iei asupra zonelor cu infiltra ii/umeziri elemente verticale. nefuc ionalitatea hidroizola iei verticale. îmb trânirea. o cu demisol tehnic i/sau utilitar. datorit modific rii traseelor i nivelurilor pânzei freatice în urma unor lucr ri de construc ii din zona respectiv . la nivelul structurii hidroizolante.

Informare asupra perioadei de edificare a construc iei reglement ri în vigoare la acea dat .4. compactat în straturi succesive. pardoseala acestora era (înainte de 1990) executat cu dale mozaicate sau mozaic turnat.în general. o înainte de 1990 nu se punea problema izol rii termice a soclurilor/pl cilor subsolurilor. aceasta este necesar pentru aprecierea privind cerin a de rezisten i stabilitate.Informare asupra interven iilor ulterioare. tipice: . chiar a soclului (prin i desfacerea tencuielii) pentru a se vedea starea funda iei/soclului. a hidroizola iei i a compozi iei i omogenit ii solului. 1990 hidroizola iile la socluri s-au executat cu un strat cu bituminoas sau cu diverse emulsii bituminoase sau membran polimerice (cu rezultate în general nesatisf c toare) i diferite pl ci sau folii cu sau f r amprenturi ca strat de protec ie (în majoritatea cazurilor amprenturile aplicate gre it facilitau acumularea i stagnarea apei lâng soclu/funda ie). 2. ceea ce conferea un nivel acceptabil de impermeabilitate. • Modalit i de evaluare a st rii de degradare a izola iei hidrofuge – etapa de constatare/apreciere (expertizare): .o înainte de 1950 se executau etan eit i ale soclurilor cl dirilor cu hidroizola ie cu pânz bitumat o dup i protec ie din zid rie de c r mid i/sau cu ecrane din argil gras . Izolarea hidrofug a logiilor i balcoanelor • Situa ii generale. logiile i balcoanelor nu s-au hidroizolat. prin executarea unei tran ee locale.Sintetizarea i corelarea informa iilor. hidroizola iei. pe în l imea dintre baza funda iei i nivelul terenului.Observa ii în interiorul construc iei asupra soclului i pardoselii subsolului. . . trotuarului. .1. la nivelul soclului. i corelarea cu 32 .2.Executarea minim a unui sondaj. . observa iilor i a sondajelor i decizia privind solu ia optim de reabilitare a infrastructurii.

Aprecierea vizual balcoanelor.Observa ii în interiorul construc iei. în lungul i la baza parape ilor (opaci). în general din condes (punte termic la . 2. • Modalit i de evaluare a st rii de degradare a etan eit ii logiilor i balcoanelor: . aferente.Sintetizarea i corelarea informa iilor i observa iilor i decizia privind solu ia optim de reabilitare. în structuri termohidroizolante. exfolieri i distrugeri locale a tencuielii din jurul acestora. . prin pete de umezeal . Criterii i niveluri de performan reabilitare hidrofug : Acestea trebuie corelate cu izolarea termic .2. executarea ale solu iilor preconizate pentru lucr rile de i tactil a suprafe ei pardoselii i intradosului logiilor i i de cl diri” i sunt prezentate sistematizat în paragrafele urm toare: 33 .• Eviden ierea st rii de degradare a etan eit ii logiilor i balcoanelor .2. i balcoanelor. . predispune la umeziri. precum i din linii de umezeal exfolieri.cel mai des întâlnit fenomen al degrad rii etan eit ii se produce în jurul garguielor de evacuare a apei. pe zonele adiacente logiilor partea inferioar i superioar a pere ilor). Criteriile i nivelurile de performan sunt enun ate în baza prevederilor normativului NP 040i exploatarea hidroizola iilor la 2002 „Normativ privind proiectarea. not : pân prin anii 1995 nu se punea problema termoizol rii logiilor balcoanelor i a pun ilor termice.exist i infiltra ii de câmp sub form de pete i degrad ri pe intradosul i logiilor/balcoanelor.

A2 I3. din lemn sau panouri fibrolemnoase 5 ÷ 40 not : pentru zonele cu climat montan. Ps4. Pd3. A5 I2. F3. F3. Pd1. T2. T3. T2. Ps2.• Acoperi uri . A4 I2. Pdm3. Pd5. Ps4. F3.5 suport rigid. R3. A6 I2. Pdm4. A2 I1. F3. R4. Pdm4. A2 I3. F3. Pdm3. Ps4. Ps3. R2.5 ÷ 5 5 ÷ 40 Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) cu protec ie supl imentar cu autoprotec ie grea 2 3 I3. R2. R3. T3. T2. 34 prevederea datelor pe ploturi-distan ier. R4. A2 I2. Pdm4. Pdm4. Pd (Pdm) i F vor avea un nivel de clasificare superior celor date . F1.Model de evaluare al hidroizola iilor acoperi urilor plate (pant între 0% i 5%) i cu pant redus (<40%). se recomand tensiune. T3.5 1. T2. Pd3. Ps3. A2 I3. T2. F3. Ps4. T3. T3.5 ÷ 5 >1. A2 I3. necirculabile (hidroizola ie orizontal ): Suportul structurii hidroizolante 0 Suport rigid Panta % 1 0 ÷ . F3. T2. A4 - Suport rigid cu 4÷5 termoizola ie inversat Izola ie termic pe 0 ÷ . Ps3. R5. Pdm4. T2. parametrii Ps. A5 I2.5 ÷ 5 0 ÷ 1. Pd5. R2. Ps4. F2. A5 dale pe ploturi-distan ier 3 I3. R2. R4. F2. R3. circulabile pietonal (hidroizola ie orizonatal Suportul structurii hidroizolante 0 Suport rigid Izola ie termic pe suport rigid. A5 I2. Ps4. . R3. F2. A2 I2. R4. T3.5 1. Ps3. F2.Modul de evaluare al hidroizola iilor acoperi urilor plate (pant între 0% i 5%). Pdm3. R4.5%. T2. Ps3. Ps3. Pdm4. Ps2. Pdm i F vor avea un nivel de clasificare superior celor date. R3. R4. T2. Ps1. Ps4. A5 not : . T2. R3. A2 I2. F2. Pdm3. F2. A5 I1. Ps3. Pdm4. eventual cu sistem de înc lzire cu rezisten e de joas . F3. A2 I2. Ps4. F2. F3. T3. parametrii Ps. Pd3. Pd3. F2. Pdm3.pentru zonele cu climat montan. R4.5 ÷ 5 i vertical ): Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) protec ie-uzur grea 2 I3. din tabl profilat cu pant 1. A2 I3. din lemn sau panouri fibrolemnoase Panta % 1 0 ÷ 1. Ps2.pentru zonele cu climat montan. T1. F2.5 1. T3. R4.

A2 - not : pentru zonele cu climat montan. Pd5. din tabl profilat . T2. parametrii I. Ps5.Model de evaluare al hidroizola iilor acoperi urilor plate (pant între 0% i 5%). R3. R4. A2 I4.5 1. A2 >40% (inclusiv not : pentru zonele cu climat montan. Pd2. F4. Pdm3.5 ÷ 5 >5 Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) plantate-gr din 2 I4. R4. . plantate-gr din Suportul structurii hidroizolante 0 Suport rigid Izola ie termic pe suport rigid i carosabile (hidroizola ie orizontal i vertical ): Panta % 1 0 ÷ . Ps3. T2. T4.Model de evaluare al hidroizola iilor acoperi urilor cu pant verticala): Suportul structurii hidroizolante Suport rigid Izola ie termic pe suport rigid. Ps5.5 ÷ 5 >5 0 ÷ . Ps2. A5 Parametri de evaluare (niveluri de clasificare) I1. Pd i F vor avea un nivel de clasificare superior celor date. F4.. Pdm5. 35 . Ps5. din lemn sau panouri fibrolemnoase I1. Pd5. T3. F2. A5 carosabile 3 I3. T3. R6. R4. parametrul F va avea un nivel de clasificare superior celor date.5 1. F2. F2. Ps.

pe suprafe e orizontale. (L. funda ii. T2. (L. împotriva efectului de capilaritate Împotriva apelor f r presiune hidrostatic (împotriva umidit ii naturale a solului). (L. A2 Pentru zone de rost sau cu deplas ri minim R5. Ps3. împotriva apelor cu sau f r presiune hidrostatic . R3. F2. Ps2. NU se consider protec ie foile amprentate care nu sunt în leg tur cu un sistem de drenaj. T2. Pd2.4. cu protec ie* Împotriva apelor f r presiune hidrostatic (împotriva umidit ii naturale a solului). (L. la partea inferioar .2. 2. care nu permite acumul ri de ap . R2.10) Ps.5) Ps. A6 I1. F2.5. A2 • • • • • not : * se refer la protec ie aplicat pe suprafa a hidroizola iei.15) Ps.1. ( L.3. A1 I1. Pd5. R4. R4. F2. Pd3. A2 I2. recomandabil: argil compactat . T2. cu protec ie* Socluri. cu sp l ri/ iroiri Parametri de evaluare minim I4 nivel de impermeabilitate I min.• Subsoluri i elemente anexe subterane . înclinate i verticale: Felul hidroizola iei Împotriva apelor cu presiune hidrostatic (infiltra ii sau exfiltra ii). T2.3.= 2 x h coloan ap Ps5. f r protec ie** La spa ii interioare umede. ** condi ie ca p mântul de umplutur s nu aib corpuri ce pot zgâria sau perfora izola ia.20) Ps. Criterii i niveluri de performan Criteriile de performan pentru produsele hidroizolante: pentru membranele i nivelurile de evaluare calitativ hidroizolante bituminoase sunt: • Rezisten a la perforare static – „Ps” Niveluri de clasificare „Ps” Ps. Ps5. Pd5.Model de evaluare al hidroizola iilor aplicate pe suport rigid.25) Înc rcare-kg (bila Ø 10 mm) 5 10 15 20 25 Timpul men inerii fiec rei înc rc ri (metoda A i B) (ore) 24 36 .2.

m.m.20) Pd.9 J) este perforat cu nu este perforat cu cap Ø (mm) cap Ø (mm) 30 40 20 30 15 20 10 15 10 . (I.• Rezisten a la perforare dinamic (la impact) – „Pd” .2 Pd.1.1. Pd.40) Pd. conform tabelului: Niveluri de clasificare „Pd” Pd. • Comportarea la temperaturi ridicate – „T” Niveluri de clasificare „T” T. Pd. este prev zut (-10 ± 2)ºC. (I. conform tabelului: Niveluri de clasificare „Pd.Pentru cazuri cu exigen e sporite. (I. (I.m) se aplic membranelor Rezisten a la perforare dinamic hidroizolante bituminoase i polimerice.4. M rimea deplas rii (mm) <2 <2 <2 <2 Temperatura de încercare (ºC) +80 +100 +120 +140 37 .3. T.30) Pd.2.m”.m. (I. dar la temperatura de Energie de impact constant ( 5.m.m”.5 aceea i metod privind determinarea rezisten ei la impact (perforare dinamic ). determinate la temperatura de (+23 ± 2)ºC. Pd este parametrul de evaluare obligatoriu.3 Pd.3.4.m nu se exclud una pe cealalt . Pd. T.5.15) Pd.2.m este parametrul de evaluare util în special în cazul hidroizola iilor aplicate pe suport elastic i aflate în contact direct cu mediul exterior.4 Pd. (Pd i Pd.1.9 J) este perforat cu cap nu este perforat cu cap Ø (mm) Ø (mm) 30 40 20 30 15 20 10 15 10 not : - cele dou moduri de clasificare a rezisten ei la impact Pd i Pd.10) Energie de impact constant ( 5.Rezisten a la impact (perforare dinamic ) (Pd) se clasific în cinci categorii de niveluri de performan . T.m. „Pd.

5. R. A.5 >5. A.5 >3.• Flexibilitatea la temperaturi sc zute – „F” Nivel de clasificare „F” F.6.5.3. F. Alungirea la rupere la trac iune (%) longitudinal transversal <2 < 1.5 >2. F.6.3.2.7.0 >3.5 2 1.5 <1.4.5 • Alungirea la rupere la trac iune – „A” Nivel de exigen „A” A.5.7. A. A. Rezisten a de rupere la trac iune N/mm2 longitudinal transversal <1.4. Temperatura de determinare ºC 0 -6 -12 -18 -24 -30 -36 În mod curent.1.5 >1.4. F.8.0 >1. A.5 >2. sunt utile pentru cazurile cu exigen e sporite. i F. R.1.2.7.5 10 8 20 16 40 32 60 48 100 80 200 160 500 400 1000 800 38 .2.9. F. R.1.10.5 >3. R.11.0 >3.6. F. A. A. • For a de rupere la trac iune – „R” Nivel de clasificare „R” R.0 >4. R. R.5 5 3. A.0 >2. sunt utilizabile primele cinci categorii de clasificare. A. A. R.3.8.0 >2. F.0 >1.0 >4.6. F.7.

T3. F4. T1.2. Pd1. Model de evaluare calitativ a membranelor hidroizolante bituminoase Categoria 1. de natura suportului pe care se aplic total prin lipire cu adeziv la rece sau prin autoaderen 5%). executarea i exploatarea hidroizola iilor la cl diri”.3% - 2. (foarte bun) 2.5. în particular. F3. R3 stabilitate dimensional 0.2. (satisf c tor) 4. (mediocru) 5. T2. (bun) 3. fiecare produc tor de membrane hidroizolante indic ( i în unele cazuri aplic marcaje longitudinale) m rimea suprapunerilor.2. Pd3 (Pdm2). • Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de structura hidroizolant /termohidroizolant în ansamblu. not : structurile hidroizolante bistrat (multistrat) vor avea membranele hidroizolante lipite între ele numai în total aderen • Suprapunerile între membrane: În general suprapunerile la capetele membranelor sunt de 10 cm iar transversal acestora de 7 cm. T4. Pd5 (Pdm4). Ps2.aplicare flotant . Pd2 (Pdm1). Ps4. F1. R4 stabilitate dimensional 0. T3. (acceptabil) Niveluri de clasificare I5. F2. cu mastic fierbinte i prin (numai pentru suprafe e orizontale i cu pant loca ia de aplicare în contextul p r ilor de construc ie ce se etan eaz . Criterii privind procedurile tehnologice de realizare a lucr rilor: Procedurile tehnologice de realizare a structurilor hidroizolante se refer la: • Sistemul de aplicare: .2% I2. . Ps5.aplicare în aderen sudur cu flac ra. de sistemul hidroizolant i de condi iile privind (cu sau f r lestare). R2 stabilitate dimensional 0.1% I4. 39 . . Ps3. R3 stabilitate dimensional 0.4.1% I3.2% I1. Ps1.aplicare semiflotant (în puncte sau benzi). Aceste elemente sunt eviden iate în normativul NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea. R2 stabilitate dimensional 0. Pd4 (Pdm3). F3.

inclusiv a elementelor conexe (tencuieli. odat elementelor de construc ie structurale i nestructurale. radiere. Sistemele izolante cuprinse între elemente grele (funda ii. de regul .6. Etan elementele adiacente sau în straturile adiacente. 40 .).). pot fi realizate prin tehnologii „neconven ionale” de exemplu prin injec ii speciale în acoperirii elementelor suport (structurale sau nestructurale) cu structura hidroizolant /termohidroizolant . . cu urm rirea comport rii rile. placaje.2. în acest caz. etc.constat ri privind func ionalitatea (etan eitatea).constat ri vizuale i tactile ale suprafe elor expuse. umeziri.2. în general din beton armat nu pot fi accesibile direct interven iilor din aceea i categorie tehnologic . efecte ale pun ilor termice) se poate interveni pentru amelior ri sau repara ii numai în cazul în care acestea sunt direct accesibile (acoperi uri) sau indirect accesibile (socluri sau pere i subsoluri accesibile prin decopertare-s p tur ). etc. • Urm rirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante. Condi ii privind asigurarea posibilit ii interven iilor i urm ririi în exploatare a hidroizola iilor Aceste condi ii sunt în general limitate datorit • Posibilitatea interven iilor: La o structur hidroizolant /termohidroizolant la care s-au produs disfunc ionalit i (infiltra ii. implic : . Urm rirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante se face în cazul nefuc ionalit ii acestora sau.

între cercevele i toc precum i între toc i glafurile golului din perete.destina ia spa iilor delimitate de tâmpl rie.3. . 2.1. Proiectul ini ial al cl dirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta iei) indic : . .dimensiunile geometrice ale golurilor.1.3. Auditul energetic precizeaz : . Date de tem Datele necesare se asigur de coordonatorul local i/sau beneficiar i se completeaz de proiectantul de specialitate prin participarea direct la elaborarea lor i/sau culegerea acestora din urm toarele documenta ii: 2. . 2.2.1. la infiltra iile de aer rece din exterior. modificarea prin înlocuirea ei cu modele mai performante. panta. atât pe partea de la interior cât i de la exterior.3. existen a i forma l crimarului.num rul ochiurilor de geam i modul de deschidere al acestora.concluziile privind termic unidirec ional al tâmpl riei. locul i num rul acestora. .nivelul minim de rezisten .3. . CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE A ELEMENTELOR EXTERIOARE VITRATE (FERESTRE I U I) Datele tehnice pentru reabilitarea din punct de vedere termic a tâmpl riei exterioare se asigur de proiectantul de specialitate în colaborare cu expertul pentru cerin a „economie de energie i izolare termic ” pe baza concluziilor Auditului energetic i a reglement rilor tehnice în vigoare.1.starea de degradare a lemnului (material utilizat predominant la confec ionarea tâmpl riei) i a vopselelor de protec ie a acestuia. de toc 41 . 2. etan area fa i fa de perete.1. Expertiza tehnic de specialitate asigur informa ii privind: . de realizare a reabilit rii tâmpl riei: prin i etan area) sau modul recondi ionarea acesteia (incluzând repararea.modul de asigurare a etan eit ii.tipul tâmpl riei i al vitrajului.3.3. .grosimea actual a pere ilor i alc tuirea acestora.2.starea solbancurilor.

. studiul comparativ al costurilor celor dou variante i pe plafonul disponibil al cheltuielilor din fonduri publice i din fonduri private. performant aluminiu. înlocuirea acesteia cu tâmpl rie nou . suplimentare aferente cre terii performan elor tâmpl riei.Alegerea uneia din cele dou modalit i de reabilitare se bazeaz pe: nivelul de performan dorit de beneficiar (sau proprietar).1.modul de fixare al geamurilor pe cercevele i integritatea fizic a acestuia.func ionarea feroneriei pentru asigurarea închiderii-deschiderii. bloc rii sau fix rii.existen a i func ionarea fantelor de eliminare a apei rezultat din condens sau infiltra ii i starea l crimarelor cercevelelor. . .Detaliile pentru reabilitarea termic a tâmpl riei se concep conform prevederilor din documenta ia tehnic indicat în anexa 4.existen a obloanelor sau a rulourilor exterioare. .4. .Reabilitarea tâmpl riei din punct de vedere termic se realizeaz urm toarele variante: • • recondi ionarea tâmpl riei existente din lemn..etan area hidrofug acestora. 42 . grosimea acestora.Indiferent de op iune. cerin ele op ionale se consider a fi: m rirea num rului de camere ale profilelor din care este confec ionat pentru restul imobilului tâmpl ria unui apartament peste num rul stabilit i i modificarea caracteristicilor vitrajului referitoare la din lemn. starea i modul de func ionare al acestora. 2. Solu ii preconizate pentru reabilitarea tâmpl riei exterioare: . PVC sau sau în una din a pragurilor u ilor exterioare precum i a conturului distan a între foile de geam.3. . varianta aleas va fi înso it de m surile pentru asigurarea unei ventila ii naturale corespunz toare a spa iilor interioare. . tratamentul suprafe elor (utilizarea geamurilor triple necesit num rul geamurilor vitrajului termoizolant prin majorarea de la dou la trei straturi prevederea profilelor adecvate pentru preluarea înc rc rilor suplimentare i a diferen ei de grosime a vitrajului).

materiale care nu sunt toxice. A2 … E i i u curent . Clasificarea i)” sau „(i 0)” rezisten a la foc pentru criteriile E (etan eitatea la foc).2.3. Criterii i niveluri de performan 2.2. Securitatea la incendiu i stabilitate ale tâmpl riei pentru cerin ele esen iale . nu sunt radioactive i nu sunt cuprinse în lista noxelor cancerigene sau substan elor poten ial cancerigene. Clase termice (A-neprotejat ) Presiunea de încercare (Pa) privind etan eitatea la ap a ferestrelor i u ilor (de regul pentru varianta A – neprotejate) determinat a ansamblului (de regul npdx 0 1A 0 2A 50 3A 100 4A 150 5A 200 6A 250 7A 300 8A 450 9A 600 Exxx >600 43 .3.3. PVC sau aluminiu.2.Documenta ia furnizorului va indica clasa de performan pe componenta cu cea mai defavorabil performan ochiul mobil).Deoarece noile tipuri de profile utilizate la confec ionarea tâmpl riei asigur etan are superioar fa o de modelele tradi ionale ferestrele (sau înc perile) vor fi elementul a fost încercat privind rezisten a la foc se va completa cu simbolurile „(i 0)” „(0 i satisface cerin ele la o expunere la foc numai dinspre interior. Igien .1. .2. Rezisten a mecanic rezisten a mecanic 2. .Furnizorul tâmpl riei va prezenta documentele privind rezultatele încerc rilor la foc care vor indica clasa de performan privind reac ia la foc A1.3.Tâmpl ria constituie un element neportant al anvelopei care nu influen eaz i stabilitatea imobilului.2. nu degaj noxe. 2. EI (+izolare termic la foc).2. s n tate i mediu . .3. EW (+radia ia termic ) determinate pe o fereastr pentru a indica faptul c p r i.Tâmpl ria se realizeaz din lemn. numai dinspre exterior sau din ambele prev zute în mod obligatoriu cu sisteme de ventila ie autoreglabile pe lâng posibilitatea de deschidere manual a ferestrelor.

• clasele sub 4A sunt mai pu in performante. .Num rul i distan a minim între elementele de fixare ale tâmpl riei în componenta rezistent . E900.). Clasa npd 1 2 3 4 5 Exxxx Presiunea P1 Pa 0 400 800 1200 1600 2000 >2000 S geata relativ transversal (Deforma ie ram ) A B C 1/150 1/200 1/300 A1 B1 C1 A2 B2 C2 A3 B3 C3 A4 B4 C4 A5 A5 C5 AExxxx BExxxx CExxxx xxxx = presiunea real de încercare la care elementul r mâne în stare de func ionare. etc. . performan determinat pentru ferestrele sau u ile care permit p trunderea apei la o presiune zero înainte de trecerea a 15 • clasele 4A sau 5A pot fi considerate satisf c toare pentru tâmpl ria amplasat în zone ad postite (neexpuse presiunii create de vânt).2. • ansamblul de tâmpl rie cel mai performant (f r Exxx (xxx = presiune >600 Pa. .Rezisten a la înc rcarea de vânt. Se refer mai defavorabil . Siguran în exploatare infiltra ii de ap ) este Tâmpl ria va fi înso it de documentele care vor atesta urm toarele: . a a dispozitivelor de siguran la feroneria care trebuie s aib exprimat printr-o capacitatea de a men ine partea mobil timp de 60 secunde cu o for de 350 N.• npd = nu exist minute. 2. de asemenea coresponden a între grosimea total geamului termoizolant i l imea profilelor utilizate la confec ionarea tâmpl riei.: E750.3.Rezisten a la oc pentru u ile cu geam cu risc de r nire.Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile i fixe precum i corelarea acestora cu greutatea vitrajului.4. în pozi ia cea 44 . iar cre terea maxim a permeabilit ii la aer nu trebuie s fie mai mare de 20% din permeabilitatea maxim a clasei de permeabilitate la aer ob inut ini ial . ex.Capacitatea de rezisten valoare prag.

Rezisten a la oc a u ilor.o diferen de dou clase. garnituri). . atunci elementul încercat se clasific în clasa medie.25 3 0. .6.2. Num rul de cicluri este stabilit de furnizor i trebuie s asigure func ionarea pe cel pu in 2 ani în condi ii prin alc tuirea constructiv a tâmpl riei (simpl .Izolarea la zgomote aeriene este asigurat (dimensiunile a u ilor. de referin la 100 Pa raportat la: Suprafa a total Lungimea rosturilor m3/h×m2 m3/h×m 50 12. .Rezisten a la efrac ie pentru u ile exterioare. .3.Rezisten a la deschidere i închidere repetat de utilizare normal .50 27 6.dou clase al turate. 2. .. elementul încercat nu trebuie clasificat. alc tuirea geamului termoizolant – distan a între geamuri i grosimea acestora) i de tipul profilelor din care s-a confec ionat tâmpl ria (material. de mai mult de dou clase. .75 9 2. 2. Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza testelor efectuate i va avea valoarea minim 30 (-1.transmitan a luminoas (Tv). de caracteristicile geamului utilizat i num rul foilor de geam. • Permeabilitatea la aer Clasa 0 1 2 3 4 Permeabilitatea la aer. dubl .5.aceea i clas . atunci elementul încercat este clasificat în clasa respectiv . 45 . Economia de energie i izolare termic .75 Presiune maxim de îmcercare Pa 150 300 600 600 Dac dup efectuarea clasific rilor bazate pe suprafa a total i pe lungimea rostului p r ii mobile rezult : . atunci elementul trebuie clasificat în cea mai favorabil clas (cu debitul cel mai mic). cuplat ).Indicele de izolare acustic Rw (C.o diferen .3. dimensiuni.Furnizorul va preciza valorile aferente urm toarelor cerin e: • Transmitan a termic sau coeficientul de transfer termic Uw [W/(m2K)]. Protec ia împotriva zgomotului .2. • Propriet i de radia ie: .factor solar (g). -5) dB.

garnituri de etan are. vitraj.3. conform EN ISO 9001.3.3.2. toc. caracteristica în cauz N modificarea componentei nu va schimba. sau u ) se realizeaz din utilizarea unor canat).2. pentru ansamblul elementelor (fereastr componentelor care intr sau u ) trebuie respectate cerin ele proprii ale în alc tuirea tâmpl riei: profile (ram . Criterii i niveluri de performan reabilitare ale tâmpl riei preconizate pentru lucr rile de .Calitatea ansamblului (fereastr componente cu caracteristici optime i din modul de asamblare al acestora.Tabelul urm tor prezint componente: Garnitur de etan are Componente Ram .Suplimentar cerin elor esen iale indicate în cap. garantat de un sistem de organizare a produc iei. canat Material Profil interdependen a între principalele caracteristici i Feronerie Caracteristici Rezisten a la vânt (D) (D) D D Reac ia la foc (D) D D (D) Etan eitatea la ap (D) D (D) D Rezisten a la oc (D) N (D) (D) Capacitatea de rezisten a D N D D dispozitivelor de siguran Transmitan a termic N (D) (D) D Permeabilitatea la aer (D) D (D) D Rezisten a mecanic D N (D) D Rezisten a la deschidere i închidere D (D) (D) (D) repetat Legend : D modificarea componentei va schimba. criteriile i nivelurile de performan cuprinse în standardele indicate în anexa 4. toc. feronerie. caracteristica în cauz (D) modificarea componentei poate schimba.Înlocuirea componentelor ofertate ini ial se va face numai cu avizul factorilor implica i deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de cele mai multe ori la modificarea performan elor ansamblului. caracteristica în cauz D N (D) (D) Vitraj D N N D N 46 . probabil. ale tâmpl riei (ferestre i u i) sunt .Cerin ele. cercevea. . . certificat. probabil. cercevea. .2.

2.caracteristicile profilelor metalice de armare. . se utilizeaz numai profile cu întreruperea pun ii 47 .3. . de montare i între inere.3.2.performan a în func ie de zonele climatice – aceast cerin la energia solar . . izolant termic.2. Profilele de aluminiu se produc cu sau f r rupere a pun ii termice.1.grosimea fe elor v zute din perimetrul profilului la exterior i interior . Pentru tâmpl ria de exterior. i rezisten ele profilelor transmise în acelor componente notate M sau S produse din materia prim indicat expunerii finalul etan eit ii. . interiori Clasa A 2.5 mm 2.clasa de performan privind reac ia la foc.0 mm În func ie de grosimea minim a pere ilor profilelor se clasific în una din clasele Clasa C f r cerin . . Profilele de obicei dup l imea i accesoriile sunt integrate într-o serie caracterizat profilelor i numele firmei Furnizorul va asigura documenta ia complet referitoare la profile. Tâmpl rie din profile de aluminiu Profilele din aluminiu utilizate la confec ionarea tâmpl riei sunt profile cu sec iunea transversal i accesorii de asamblare unicat.grosimea fe elor structurale (prin care trec elementele de ancorare ale tâmpl riei) grosimea pere ilor desp r itori.3.0 mm Clasa B 2. proprii firmei produc toare. accesorii de montaj. feronerie i modul lor de asamblare.material i caracteristici ale garniturilor de etan are.3.8 mm 2. permeabilit ii i rezisten ei ansamblului (fereastr sau u urm toare: Denumire .tipul materialului reciclabil RMa sau RMb.rezisten a la îmb trânirea climatic . .grosimea sec iunii pere ilor exteriori sau interiori ai profilelor aceste caracteristici influen eaz masa i toleran ele – ). .rezisten a profilelor la impact (clasa I sau II).5 mm 2.aspectul suprafe elor. Tâmpl rie din PVC Clasificarea i cerin ele profilelor din PVC utilizate la confec ionarea tâmpl riei impune utilizarea conform SR EN 12608 sunt urm toarele: .

2.3. montan ilor. • protec ia i finisajul profilelor. . • grosimea minim profile. Acestea constau din asamblarea a dou profile de aluminiu cu barete din poliamide armate cu fibre de sticl ori ABS. • greutatea i toleran ele dimensiunilor profilelor extrudate.cerin ele privind propriet ile fizice: • con inutul de umiditate nu trebuie s dep easc 16%. .) i pentru fiecare fa opac a acestora în func ie de modul de finisare: cu pelicule se vor aplica expus la sau transparent . Speciile de lemn cu durabilitate sc zut trebuie s primeasc un tratament de protec ie. • valorile modulului de elasticitate i a momentului de iner ie al tuturor profilelor utilizate la confec ionarea cercevelelor.3. tocurilor. conform prevederilor RAL grosimea minim a protec iei pe p r ile vizibile va fi de 50 m.termice. • propriet ile fizico-chimice ale aliajului de aluminiu din care sunt fabricate profilele.3. cercevea. Tâmpl rie din profile de lemn Suplimentar fa de cerin ele esen iale pentru ansamblu (fereastr sau u ) trebuie avute în vedere i urm toarele cerin e pentru lemn i produsele pe baz de lemn din ferestre exterioare. montan i.cerin e de aspect pentru fiecare element component (toc. • densitatea minim a esen ei lemnului. Caracteristicile principale ale profilelor sunt. foi i tocuri de u i exterioare: . etc. • distan a realizat ansamblului.cerin e de durabilitate biologic – elementele din lemn cu o fa intemperii sunt considerate ca f când parte din clasa de utilizare 3. Pentru tâmpl ria acoperit i maxim a vitrajului termoizolant care se poate fixa pe de baretele de poliamide între cele dou profile ale standardele respective pentru pelicule. • calitatea suprafe elor vizibile – acestea trebuie s poat suporta o finisare f r alt opera ie n afar de o lefuire u oar . 48 . ram . • valoarea transmitan ei termice (conform rapoartelor de încercare).

Valoarea transmitan ei termice a vitrajului termoizolant difer în func ie de: • l imea cavit ii. . peliculizat. stabile i rezistente din punct de vedere mecanic. • distan a dintre foile de geam – l imea cavit ii i num rul acestora. . • forma geamurilor – uzual dreptunghiular (B×H). în l ime sau grosimea acestora – toleran a la grosimea elementului de vitraj este în func ie de tipul de geam la transfer termic ale umpluturii cavit ii. Vitrajul . existen a sau absen a • aderen a materialului de etan are la geam care influen eaz debitul de aer . uzual 1 sau 2 cavit i.2. • umplutura cavit ii – spa iul dintre geamuri poate fi umplut cu aer i/sau alte gaze. • indicele de p trundere a umidit ii un Iav valoarea medie a indicilor de p trundere a umidit ii pierdut. o clar sau colorat.Durabilitatea caracteristicilor izolante ale vitrajului se asigur prin performan ele etan rii ansamblului: 20.Elementele de vitraj difer în func ie de: • produsele pe baz de sticl (panourile) utilizate: o geam tras.4. • caracteristicile de rezisten • grosimea foilor de geam geamurilor peliculizate. 49 – l ime. o geam float.3. o translucid sau opac. . • modul de prelucrare a geamului. stratificat: o trasparent. i total a vitrajului. securizat.3. • dimensiunile foilor de sticl utilizat uzual ± 1 mm.Pentru tâmpl ria exterioar (ferestre sau u i) se utilizeaz elemente de vitraj termoizolant (IGU) constituite din cel pu in dou panouri de sticl separate prin unul sau mai multe distan iere etan ate ermetic pe contur.

profilele l crimar. • debitul de gaz pierdut (Li <1. furnizor sau furnizori. la ultimul etaj i la ie irile pe teras din casa sc rii). profilele cornier (col are) pentru rectiliniaritatea muchiilor. Grupa elementelor care sunt prev zute obligatoriu cuprinde: Elementele op ionale care se fixeaz pe fa ad sunt: . distan ieri desicant utilizat. • o list cu umpluturi de cavitate. . i înso it de informa ii detaliate despre denumire. cu un rol bine definit. op ional. . la etajul 1. 2.grilaje de protec ie antiefrac ie (amplasate de regul la parter.hote exterioare (amplasate sub ferestre) pentru devierea diverselor noxe degajate din apartamentele vecine de la etajele inferioare.3. inclusiv a fumului sau a gazelor fierbin i rezultate urmare declan rii unui incendiu. i interstraturi.Calitatea optic i vizual a vitrajului: • imagine f r distorsiuni.. constând din: • descrierea componentelor. • aderen a materialului de etan are/pelicul .radiatoare ale instala iei de aer condi ionat. sunt prev zute: obligatoriu. Elemente adiacente golurilor de ferestre i u i Aceste elemente.0%/an) iar în cazul utiliz rii unui geam peliculizat se ia în calcul i. descriere. • deflexii reduse ale foilor de geam (deflexiile se produc urmare varia iilor de temperatur i de presiune barometric care contract sau dilat aerul i sau gazul din cavitatea vitrajului). • desen cu sec iunea transversal a marginii etan ate a elementului de vitraj izolant (IGU) cu fiecare component numerotat .4.Furnizorul va asigura documenta ia necesar . glafurile.Performan ele de etan are pentru vitrajul izolant (IGU) umplut cu gaz sunt evaluate în func ie de: • concentra ia gazului. 50 . .

înglobarea în tencuial a profilelor de înt rire a muchiilor verticale i orizontale (la racordul termoizola iei ETICS a pere ilor cu termoizola ia glafurilor). profilul orizontal de la partea superioar a golului va fi de tip „l crimar”.2. Documenta ia tehnic va cuprinde: desfacerea or urilor actuale.4. 2.jaluzele vene iene.jardiniere. resort de compensare. 51 . oblon culisant cu sau f r ac ionate manual. termoizolarea glafurilor de pe întreg conturul fiec rui gol. . pentru protec ia glafurilor orizontale i împotriva infiltra iilor apei pluviale între peretele existent i anvelopa termoizolant . pentru protec ia ferestrelor/u ilor de însoleiere direct . ventila ii opturate total sau par ial în urma modific rilor aduse recompartiment rii interioare a locuin elor.executarea or urilor cu l crimar racordate la ferestre i etan ate pe contur cu chit de exterior. Elemente op ionale Având în vedere c realizarea unitar aceste elemente se pot monta la distan s fie necesar în timp.3. profilele vor avea plas din fire de sticl pentru armarea tencuielii. . sau mecanic cu ajutorul motoarelor electrice. 2.1.3.4. jaluzea acordeon. persian . iar pe celelalte trei laturi ale golului profilele vor fi de tip cornier.r citoare (la fereastra de la buc t rie).co uri aferente centralelor termice de apartament sau necesare refacerii ventila iei generale a buc t riilor. oblon rulant sau batant. Elemente prev zute obligatoriu: glafuri. .. persian culisant . . . l crimare Având în vedere c urmare aplic rii termoizola iei la pere ii exteriori grosimea acestora va cre te or urile din tabl existente se vor înlocui (indiferent de solu ia aleas pentru tâmpl rie). copertine. cu sau f r sistem de înclinare în afar . pentru prevad sau a fa adei unui imobil este necesar ca proiectul s condi iile pentru fixarea acestora f r desfacerea local str pungerea anvelopei termoizolante dup finisarea acesteia i pe cât este posibil s fixeze amplasamentul i forma acestora.

precizeaz : . • lucr ri de înlocuire a instala iilor existente. reparare i modernizare a instala iilor existente.1. Auditul energetic.1. Proiectul de reabilitare a instala iilor se va întocmi pe faze de proiectare (Studiu de Fezabilitate – SF. electrice i sanitare. 2.starea actual a tuturor instala iilor.1. 52 . electrice i de ventila ie . În cadrul procesului de proiectare a lucr rilor de instala ii aferente lucr rilor de reabilitare trebuie s se in seama de solu iile date de auditorul energetic.2. Proiect Tehnic – PT.4. CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE INSTALA II Proiectarea lucr rilor de reabilitare i modernizare energetic a instala iilor trebuie s se realizeze numai de c tre societ i (agen i economici) care au primit certificarea profesional din partea MDRT.4. f r s efectueze anvelopa. . 2. conform documentelor de referin din anexa 5. Detalii de Execu ie –DE). Proiectul se elaboreaz de c tre proiectan i cu competen e în domeniu i se verific de c tre verificatori atesta i MDRT. lucr ri op ionale care se pot executa independent. .Lucr rile de reabilitare a instala iilor unui imobil cuprind: • lucr ri de verificare.concluziile privind lucr rile necesare pentru reabilitarea instala iilor. sanitare. 2.1.4. Proiectul ini ial al instala iilor cl dirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta iei) cuprinde date tehnice ale instala iei termice. lucr ri obligatoriu de efectuat înainte de realizarea anvelopei termohidroizolant . Date de tema Datele necesare se asigur de coordonatorul local i/sau beneficiar i se completeaz de proiectan ii de specialitate prin participarea direct la elaborarea lor i/sau culegerea acestora din urm toarele documenta ii: 2. prezentate în cadrul raportului de audit energetic al cl dirii.3.1.4.2.4. Expertiza tehnic de specialitate evalueaz starea de degradare a componentelor i a ansamblului instala iilor termice.

. acustic si vizual. . defec iuni. .func ionarea corpurilor de incalzire.deterioarea instalatiilor termice si a protectiei acestora din spatiile neincalzite.eventuale defectiuni la reteaua de conducte interioare.verificarea câmpului de temperaturi pe suprafa a corpurilor de înc lzire.tipul robinetelor de reglaj si manevrabilitatea acestora. .respectarea proiectului si calitatea executiei.) – certificat de control metrologic. .eventuale defectiuni ale instalatiilor de incalzire din subsolurile tehnice.coresponden a dintre temperatura de tur a agentului termic i temperatura exterioar (curba de reglaj termic).probleme de disconfort termic. .dotarea cu contor de c ldur pe scar /cl dire/unitate locuit (ocupat ). ..evaluarea pierderilor de ap cald de consum din instala ie. . .starea armaturilor obiectelor sanitare. dup caz. . par ial deteriorata (peste 30%). . 53 i umeda. .dotarea cu repartitoare de cost i robinete de reglaj cu cap termostatic.existen a robinetelor de separare a corpurilor de înc lzire.debitmetre de scar /cl dire/consumatori independen i (societ i comerciale etc. .anul ultimei spalari a corpurilor de incalzire. . . .debitmetre la racordurile individuale de consum.regimul de livrare a c ldurii.Procesul de diagnosticare eviden iaz urm toarele: a) Instala ii de înc lzire a spa iilor: . . .regimul hidraulic al retelei de distributie si/sau al instalatiei interioare.vechimea instalatiilor aferente cladirii. f r . tasata izola ie termica).starea conductelor de apa calda de consum i a izola iei termice a acestora (tasata i uscata. b) Instala ii centrale de preparare a apei calde de consum . . .conducta de recirculare func ional . pierderi de apa.

.starea filtrelor de praf. de preferat în sistem centralizat. neecologic).tipul de agent frigorific utilizat (ecologic.existen a dispozitivelor de alimentare controlata cu energie electrica (impactul asupra consumului de energie electric ). .dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate).starea conductoarelor de energie electrica.existen a dispozitivelor de control i reglare automata a fluxului luminos (impactul asupra consumului de energie electric ).viteze medii ale aerului in gurile de aspiratie. . izolarea conductelor i nu numai.Schimbarea/modernizarea instala iilor de înc lzire. • implementarea. . a surselor de r cire cu agent care nu afecteaz stratul de ozon.evaluarea st rii corpurilor de iluminat. acolo unde este cazul. ventilare-climatizare.pierderi de agent frigorific.c) Instala ii de iluminat artificial: . . . în instala iile de înc lzire. montarea dispozitivelor de reglare automat a cantit ii de energie consumat (robinete cu cap termostatic. acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnico-economic. . refulare/aspiratie): .4. robinete de reglare debit/presiune).evaluarea performantei tehnice a sistemului de iluminat artificial. .2.gradul de etan are a îmbin rilor canalelor de aer. Solutii posibile de reabilitare energetica a instalatiilor: . .consumul de energie electric fa .viteze medii ale aerului in gurile de refulare. Sisteme de ventilare mecanica (refulare. . d) Instalatii de ventilare si climatizare Sisteme locale de înc lzire i r cire cu aer i/sau pompe de c ldur : . ap cald de consum i iluminat prin prevederea urm toarelor m suri: • schimbarea. 2. 54 de valoarea de catalog. a conductelor de distribu ie a agentului termic aferente p r ilor comune ale blocurilor de locuin e.

. cazane cu condensa ie.contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara). conform Legii 325/2002. .utilizarea de tehnici specifice (pompe de c ldur cu compresie mecanic . • efectuarea de reglaje periodice i depistarea pierderilor de c ldur alimentarea cu c ldur i de ap ale re elelor de distribu ie aferente p r ilor comune ale blocurilor de locuin e pentru i ap cald de consum i efectuarea cu prec dere a remedierilor necesare. cât i la nivelul cl dirii.montarea robinetelor de golire la baza coloanelor. atât pentru înc lzire. . cât i pentru apa cald de consum. • la nivelul producerii c ldurii (în cazul cl dirilor dotate cu surs proprie de c ldur ): . atât la consumatorul individual. instala ie solar ).separarea circuitelor ai c ror parametri func ionali sunt net diferi i. a conductelor de distribu ie a apei calde de consum aferente p r ilor comune ale blocurilor de locuin e. .adaptarea puterilor surselor de c ldur în centrala termic . 55 .Contorizarea consumurilor de agent termic pentru înc lzire i ap cald de consum. distribu ie.reducerea temperaturilor de reglaj a instala iei de înc lzire în scopul satisfacerii necesarului de c ldur .inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte pe conductele de distributie care prezinta pierderi de agent termic.izolarea termic a conductelor de distribu ie din spa iile neînc lzite. .• schimbarea i termoizolarea. ap cald de consum). • la nivelul distribu iei c ldurii: . • utilizarea surselor de iluminat cu consum redus de energie electric . Se poate interveni la mai multe niveluri (producere. utilizare).substituirea par ial sau total a formei de energie. .înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arz toare mai vechi de 9-10 ani i cazane mai vechi de 12-15 ani). cu absorb ie. Interven iile asupra instala iilor de înc lzire i ap cald de consum aferente cl dirii vizeaz reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat (înc lzire. . . . acolo unde este cazul.

prin ameliorarea local ameliorarea distribu iei debitelor).): . 56 energetic redus . . combinarea acestei m suri cu montarea sistemelor de repartizare individual a costurilor de înc lzire. energetic ridicat . .instalarea de robinete termostatice la corpurile de înc lzire i. . iar din punct de vedere hidraulic . solu iile tehnice specifice de cre tere a eficien ei energetice sunt. .prevederea de l mpi cu eficien spa iilor. în principiu urm toarele: ..sp larea tuturor corpurilor statice de înc lzire (prin demontarea de pe pozitie) cu jet de apa sub presiune.reechilibrarea circuitelor care alimenteaz corpurile de înc lzire func ionând cu apa cald (din punct de vedere termic . .c.prin schimbarea aparatului sau a izola iei.automatizarea func ion rii instala iei de iluminat în func ie de ocuparea .inlocuirea partiala a coloanelor de incalzire Cu referire la instala iile de ventilare mecanic i de iluminat artificial. . Solutii complexe de modernizare energetica a instalatiilor de incalzire: .reglarea debitelor refulate/aspirate în func ie de necesarul de ventilare normal. . .înlocuirea ventilatoarelor cu eficien .inlocuirea partiala a conductelor de distributie din subsolul blocurilor si izolarea lor.curatirea chimica si protectia anticoroziva a instalatiei. eliminarea depunerilor de nisip si namol de la partea inferioara a corpurilor statice si repunerea pe pozitie. • la nivelul utilizatorului (spa iile înc lzite i punctele de consum a. .m. în cazul înc lzirii colective.reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în func ie de necesarul de c ldur /frig i de ventilare.prevederea de filtre de aer eficiente. .inlocuirea tuturor ventilelor nefunc ionale.reglarea vitezelor aerului în spa iile ocupate..inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire.

. prin injectie de agent termic din conducta de intoarcere si redirijarea excedentului de debit catre sursa de caldura. asigurandu-se conditiile de confort necesare.sa se urmareasca.pachetul de solutii de modernizare ales sa fie validat de disponibilitatile financiare. inând seama de cre terea etan eit ii anvelopei cl dirii. Proiectarea lucrarilor de instalatii aferente lucrarilor de modernizare energetica a cladirilor se va face cu respectarea urmatoarelor normative: . simultan cu asigurarea stabilitatii hidraulice a instalatiei de incalzire interioara (fie prin reducerea debitului volumic de agent termic la racordul instalatiei de incalzire interioara. In toate cazurile trebuie s se monteze robinete cu cap termostatic si repartitoare de cost la fiecare corp de incalzire. consecinta a reabilitarii termice / moderniz rii energetice a acesteia.tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie.4. impreuna cu mentinerea constanta a diferentei de presiune la baza coloanelor de distributie a agentului termic in instalatia de incalzire interioara. 57 . Elementele exterioare de instalatii nu trebuie s fie ingropate in stratul termoizolant. In cazul inlocuirii ferestrelor existente cu ferestre noi. . urm rindu-se pozarea conductelor i a echipamentelor inând seama de grosimea suplimentar total a termosistemului. . Ca urmare a diminuarii necesarului de caldura al cladirii. fie prin reducerea temperaturii de ducere a agentului termic. obtinerea de economii de energie pe ansamblul cladirii. instalatia de ventilare trebuie sa asigure necesarul minim de aer proaspat pentru confortul fiziologic. Interventiile asupra acestora trebuie s fie efectuate inainte de izolarea termica a cladirii. termoizolante. prin solutiile de reabilitare termica . SC 006 – 01 . .masurile simple de reabilitare vor avea prioritate.solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit.2.3. este necesar ca solutia tehnica proiectata sa asigure reducerea corespunzatoare a debitului de caldura furnizat de sursa de incalzire (centrala termica de cartier sau punct termic).Normativ privind proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire central .instalatii termice: I13 – 2002 . reglata in raport cu debitul volumic de agent termic vehiculat in regim normal de functionare). Principii privind proiectarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor Pentru alegerea si aplicarea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor la cladirile de locuit trebuie respectate urmatoarele principii: .Solu ii cadru pentru reabilitarea i modernizarea instala iilor de înc lzire din cl diri de locuit.

a cerin elor de calitate conform Legii nr. 58 . beneficiarul are obligatia sa ceara aceste documente firmelor furnizoare. 2. etc.10/1995 privind calitatea în constructii.a. SC 004-2000 . pentru instalatiile de încalzire centrala.instalatii electrice: NP I 7-2002 .instalatii sanitare: I9 – 1994 .Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform legii nr. . 10/1995 privind calitatea în construc ii pentru instala ii sanitare din cl diri.c.SC 005-2000 .4.Solu ii cadru de proiectare a instala iilor de climatizare la cl diri publice.Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor sanitare. Criterii de performanta ale lucrarilor de instalatii: Executarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor se realizeaza cu materiale si echipamente pentru care exist marcaj CE sau care sunt omologate si agrementate de catre organismele abilitate in Romania.Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor electrice cu tensiuni pân la 1000V c. scar . i 1500V c.Solu ii cadru pentru instala ii interioare de înc lzire utilizînd noi sisteme de producere a agentului termic (CT de apartament.instalatii sanitare : GT-063-2004 .instalatii termice: GT-060-2003 . . . insotite de certitficate de calitate si care corespund prevederilor din proiect.instalatii de ventilare-climatizare: I5 – 1998 .Ghidul criteriilor de performan .4.instalatii electrice: GT-059-2003 . pentru instalatiile electrice din cladiri. .).Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform legii nr.10/1995 privind calitatea în constructii. .Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare.

conform legisla iei în vigoare. 3. utilaje.Proiectul tehnologic se elaboreaz în baza proiectului tehnic i a documenta iei i resurselor privind furnizate de produc tor în vederea detalierii etapelor materialele. consumuri. verificarea i predarea acestora.i organizeze activitatea conform sistemului de management al calit ii pentru care este certificat i s asigure personal calificat pentru urm rirea lucr rilor. calificarea personalului. .tehnologia de execu ie care indic : • condi ii pentru depozitarea i transportul materialelor. dispozitive. CONDI II TEHNICE PENTRU EXECU IE Executantul trebuie s . inclusiv schela. 3. condi iile de mediu pentru preparare i aplicare.1.2. • m suri de protec ia muncii i PSI specifice.1.3.1. Faze determinate .Pentru asigurarea calit ii i în principal a durabilit ii lucr rilor de anvelopare este necesar ca dup ascunse.detalii de execu ie pentru toate racordurile anvelopei cu indicarea ordinei tehnologice de aplicare.1. • organizarea de antier. 59 încheierea fiec rei etape de montaj i înainte de aplicarea straturilor acoperitoare s se încheie procesele verbale de verificare a lucr rilor . • faze determinate. Con inutul proiectului Proiectul este alc tuit din urm toarele piese scrise i desenate: . • graficul de realizare a lucr rilor. . manopera i utilajele necesare realiz rii lucr rilor. • modul de preparare al materialelor. executarea. ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC . 3. • ordinea opera iunilor necesar de scule.memoriu cu datele de recunoa tere a categoriei de lucr ri. • m suri pentru realizarea calit ii lucr rilor. timpi de lucrabilitate i a teptare.

) i va lua toate m surile care se impun în cazul în care urmare verific rilor va considera necesar executarea cantitativ cât i calitativ. deoarece fiecare strat depinde de calitatea stratului aplicat anterior. ace ti pere i fac parte din categoria „suporturi tencuite” care impun pentru ETICS executarea fix rii cu dibluri suplimentar fa de opera iunea de lipire. 3. • fixarea scheletului metalic i reglarea planeit ii acestuia.Pentru ansamblul ETICS cu strat de ventila ie fazele determinante sunt: • preg tirea suportului. .Suprafa a suport pentru aplicarea ansamblului ETICS o constituie partea opac a pere ilor exteriori ai cl dirilor existente executa i din panouri prefabricate din beton armat.2. • lipirea stratului de barier contra vaporilor (cu sau f r difuziune). Preg tirea pere ilor exteriori pentru aplicarea ETICS . • executarea amorsajului i a tencuielii decorative.. • executarea termoizola iei i a continuit ii ei.Executantul va efectua lucr rile indicate în documenta ia tehnic (pct. . • aplicarea termoizola iei. • fixarea placajului de protec ie i finisare. • lipirea straturilor hidroizolante. zid rie din blocuri BCA sau c r mizi ceramice. iar deficien ele oric rui strat pot afecta stabilitatea întregului ansamblu. se consider ca faze determinante: • preg tirea suportului. • aplicarea adezivului i pl cilor termoizolante.1. 60 i a altor lucr ri de remediere a suportului atât .2.1.1.Pentru termohidroizola ia acoperi urilor teras se vor încheia procesele verbale de lucr ri ascunse sup încheierea execut rii fiec rui strat care devine suport i condi ioneaz aplicarea stratului urm tor: • preg tirea suportului. • fixarea diblurilor.Pentru ansamblul ETICS. .5.2. LUCR RI PENTRU PREG TIREA SUPRAFE ELOR SUPORT 3. • aplicarea masei de paclu i înglobarea arm turii din fire de sticl .

cm Abaterea suprafe ei. • îndep rtarea tencuielilor degradate urmare atacurilor biologice (mucegai.Modul de preg tire al suprafe elor este faz determinant înainte de începerea lipirii pl cilor termoizolante ale ETICS i comport urm toarele verific ri f cute pe toat suprafa a prin sondaje: • aderen a tencuielii pe stratul suport – valoarea for ei de smulgere s fie mai mare de 0. mu chi. rezistent. mortar compatibil pentru nivelarea cu urm toarele toleran e: Distan e.2.). • despr fuirea suprafe elor – const • rectificarea suprafe elor care const eflorescen elor. • sp larea cu jet de ap i detergen i adecva i a petelor de gr simi sau a altor în înl turarea prin periere a prafului. • coeziunea i lipsa prafului i a eflorescen elor. i verificarea acesteia se efectueaz conform pct. • duritatea suprafe ei. etc. • înl turarea finisajelor minerale sau organice pân la stratul portant.2...Opera iunile pentru remedierea suportului se efectueaz manual sau mecanizat dup verificarea st rii acestuia i constau în: • desfacerea tencuielilor neaderente i ra chetarea rosturilor de mortar.3. • gradul de umiditate i de absorb ie a apei. a în aplicarea unui strat de tencuial din substan e care ar împiedica aderen a ETICS pe perete. 3. a exfolierilor i a zonelor frabile.2. mm 100 2 250 3 400 5 .1. excep ie f când rectificarea tencuielii pentru care nu se impun condi iile 61 .08 N/mm2. Preg tirea pere ilor exteriori pentru aplicarea ansamblului compozit cu strat de ventilare Preg tirea suprafe elor suport de planeitate.

Preg tirea straturilor suport ale acoperi urilor tip teras .5. .3. 3. zugr veal sau vopsitorii) i se va preg ti conform pct. 62 pentru refacerea termohidroizola iei i a func ionalit ii. .4. num rul i distan ele între uruburile de ancorare indicate de produc tor pentru fixarea tâmpl riei în golul zid riei. MONTAREA TÂMPL RIEI (FERESTRE I U I EXTERIOARE) . a etan eit ii învelitorii i a protec iei fungicide a elementelor din lemn conform GP 110-04 i PCC -016/2000.4 în vederea lipirii pl cilor termoizolante sau a aplic rii caroiajului de ancorare a pl cilor de ghips carton i de sus inere a saltelelor termoizolante.2. în varianta în care se desface întreaga structur termohidroizolant existent . .2. Preg tirea plan eelor de peste spa ii neânc lzite . plan eu care se va cur a în vederea aplic rii stratului termoizolant. 3. Preg tirea stratului suport la acoperi urile cu arpant . conform PCC -016/2000.2.Suprafa a acestor plan ee se va cur a de straturile neaderente (tencuial .În func ie de varianta de solu ie adoptat acoperi urilor suport poate fi: • plan eul de beton armat de peste ultimul nivel al imobilului.În cazul amplas rii termoizola iei pe intradosul arpantei se vor încheia lucr rile de reabilitare a structurii arpantei.1 i 3.La acoperi urile cu pod nelocuibil suportul termoizola iei îl constituie plan eul din beton armat de peste ultimul nivel. GP 110-04 sau GP065-01.3.Opera iunile de preg tire proprii fiec rui tip de suport sunt indicate în ghid GP065-01. din punct de vedere a protec iei termice cu opera iunile de rectificare a suprafe ei suport (partea opac a pere ilor).Opera iunile de recondi ionare a tâmpl riei existente sau la înlocuirea a acesteia cu modele mai performante.2. a asterelei.3. 3. se efectueaz înainte de aplicarea ansamblului ETICS concomitent .2.3.La montarea ferestrelor i u ilor se vor respecta pozi ia. • hidroizola ia existent (care dup regenerare va prelua rolul de barier contra vaporilor de ap ). • apa de protec ie a termoizola iei din BCA.

)... sistemul (ansamblul i cu produsele indicate de acesta. lemn. • încheierea fix rii tuturor elementelor care penetreaz conducte). cea . . . etc. 3. constând în modific ri ale tehnologiei sau înlocuirii de materiale. atunci responsabilitatea revine proiectantului sau executantului.Montarea i efectuarea probelor de func ionare a tâmpl riei constituie faze i se consemneaz într-un proces verbal încheiat înainte de determinante începerea lucr rilor de termoizolare a pere ilor. • plasa de protec ie împotriva ac iunii directe a razelor solare.Garan ia de in torului (ofertantului) de sistem se aplic ETICS inclusiv finisajul) numai în situa ia în care proiectarea i executarea este conform cu ghidul de aplicare.Executantul va respecta indica iile produc torului referitoare la: • temperaturile minime i maxime de lucru. iar în caz contrar. de pere i i lungimea ancorelor (corelat cu 63 .4. • m surile de protec ie a lucr rilor în curs de executare pe timpul perioadelor de întrerupere datorate condi iilor atmosferice nefavorabile (ploaie. . • protejarea cu folii a suprafe elor de sticl . Aplicarea ansamblului ETICS la pere i . PVC sau aluminiu.4.Dup executarea termoizola iei glafurilor se va fixa protec ia din tabl a glafului orizontal i se va aplica un cordon de chit pe contur pentru evitarea infiltra iei apei din precipita ii între perete i izola ia termic .1. ansamblul (supor i.Opera iunea de aplicare a alc tuirii termoizolante se efectueaz dup : • încheierea i verificarea montajului elementelor vitrate i a preg tirii suprafe elor suport. • depozitarea i prepararea produselor componente ETICS. etc. • distan a de montare a schelei fa grosimea ETICS). APLICAREA STRATURILOR ANSAMBLULUI TERMOIZOLANT . 3. vânt.Aplicarea alc tuirii termoizolante se va face în conformitate cu proiectul de execu ie i ghidul de aplicare utilizând produsele indicate de ofertantul sistemului.

în puncte. în cazul în care între pl ci s-a format un rost. în benzi pe contur) vor fi conform prevederilor din proiect acceptul produc torului (furnizorului) ansamblului. . • din cerin a de protec ie la foc la cl dirile cu peste 3 niveluri i la o grosime a polistirenului >10 cm deasupra golurilor ferestrelor se aplic mineral cu grosimea termoizola iei. • la muchiile verticale ale fa adei i în zona adiacent rosturilor se vor utiliza numai panouri întregi sau jum t i de panouri între esute. l imea încât sî dep ferestrei. orice modificare a tehnologiei de aplicare se va face numai cu i/sau u . • t ierea pl cilor. • încheierea lucr rilor de eliminare a umidit ii ascensionale i a depunerilor de s ruri. • pozi ia pl cilor este orizonatl cu lungimea paralel cu profilul de soclu.Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documenta ia tehnic referitoare la tipul i numitorul acestora. • rosturile dintre pl cile fixate perimetral golurilor ferestrelor i u ilor nu trebuie s fie în prelungirea muchiilor golurilor.Montajul ETICS se începe prin trasarea orizontalit ii i fixarea cu dibluri metalice a profilului de soclu la cota indicat în proiect.• definitivarea lucr rilor de închidere a aticelor.Aplicarea pl cilor termoizolante se execut în rânduri paralele începând de jos (din profilul de soclu) în sus: • rândurile sunt calculate la ½ plac . pozi ia i adâncimea g urii în stratul suport: 64 fie împiedicat infiltrarea apei între i cerin elor produc torului. coronamentelor zidurilor sau ale altor suprafe e orizontale astfel încât s termoizola ie i suport. • pl cile se pozi ioneaz al turat f r distan între ele i f r adeziv pe canturi. • tipul adezivului i modul de aplicare pe plac (pe toat suprafa a. o fâ ie de vat 20 cm i lungimea astfel calculat easc l imea golului cu cel pu in 30 cm de o parte i de alta a . pentru modulare sau în dreptul golurilor de fereastr se va executa prin topire cu fir (fer str u) electric. • nu se vor folosi pl ci cu margini sau col uri lips . . acesta se va umple numai cu material termoizolant sau cu spum adeziv . .

iar în cazul în care sunt neancorate se vor îndep rta i vor fi înlocuite cu alt diblu fixat la o distan de minimum 6 cm fa de pozi ia ini ial . la pozi ie în masa de paclu i se acoper cu plasa de armare. se va întinde neted i se va îngloba. de sus în jos. acestea se înglobeaz l ime de cel pu in 20 cm. • g urirea prin percu ie nu se va utiliza în cazul pere ilor din c r mizi cu goluri sau BCA. • armarea muchiilor (col urilor) verticale în cazul în care se utilizeaz superior al ferestrelor sau u ilor) cu profile l crimar (picur tor) cu plas .Aplicarea masei de paclu i înglobarea plasei pentru armare se execut încheierea i verificarea ancor rii pl cilor termoizolante i dup : • armarea diagonal a col urilor ferestrelor i u ilor. la rândul lui se va arma cu plas . • masa de paclu (mortar adeziv) pentru armare se va aplica dup un timp de a teptare indicat de produc torul adezivului utilizat. • pe zona de aplicare a placajelor ceramice g urirea pentru introducerea diblurilor se efectueaz prin plasa i stratul de armare cât acesta este înc proasp t. • plasa din fire de sticl . care se continu pe cealalt latur a muchiei pe o profile cornier cu plas sau armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor. prin derulare în fâ ii verticale. . • capetele rozetelor diblurilor nu vor dep dup i dup fixare suprafa a izola iei. diblurile se vor verifica dac sunt bine fixate. glaful dup se prevede în aplicarea unei pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a 65 . mineral diblurile se fixeaz • în cazul utiliz rii termoizola iei din pl ci de vat suprafe elor pl cilor. golurile r mase se vor umple cu material termoizolant identic.. • în cazul în care se folosesc profile de col f r plas integrat (numai pentru muchiile verticale).• executarea g urilor se va efectua numai dup uscarea i înt rirea adezivului. în stratul de mortar proasp t aplicat. f r cute. dac documenta ie armarea dubl . iar diblurile i plasa din fire de sticl se vor acoperi cu un strat de mas de paclu „ud-pe-ud” care. • fixarea diblurilor este faz determinant . rezistent în mediul alcalin.

0 m se vor suprapune lateral i la capete minimum 10 cm i se vor îngloba astfel încât plasa s fie pozi ionat la mijloc sau în treimea exterioar a stratului de mortar i s fie acoperit minimum 0. . cu l imea uzual de 1.La aplicarea ansamblului ETICS se vor respecta condi iile enun ate la pct.2.Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul plan eului. .4. Aplicarea termoizola iei la acoperi uri .3. a eventualelor lucr ri de eliminare a infiltra iilor i a urm rilor acestora i a preg tirii suprafe ei suport (cur are. astfel: plasa trebuie 66 . în spa iul dintre plafon i mineral . 3.3. 3.1.Opera iunile de aplicare a alc tuirilor stabilite în documenta ia de execu ie se vor începe dup încheierea lucr rilor de instala ii. . înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toat suprafa a o folie sau un strat de vopsea cu rol de barier contra vaporilor. Aplicarea termoizola iei la plan eele peste spa ii neânc lzite . pl cile de gips-carton se va introduce termoizola ia din saltele de vat realizându-se un strat continuu.Aplicarea termoizola iei se diferen iaz în func ie de tipul acoperi urilor i pozi ia în cadrul acestora. f r întreruperi.• fâ iile.5 mm în zonele de suprapunere. aplicarea masei de paclu. pe grinzile aferente i pe pere ii adiacen i în alc tuire ETICS (prin lipire i fixare cu dibluri) sau EIFS (prin fixarea unui schelet de sus inere a unui strat suport din gips carton). verificare coeziune).Aplicarea amorsei i a tencuielii decorative se va executa numai dup încheierea timpilor de a teptare recomanda i de produc tor sau minimum 3 zile la 20ºC i 65% umiditate maxim . a arm turii i a tencuielii.La executarea alc tuirii EIFS scheletul de sus inere se va realiza din profilele indicate de produc tor fixate la distan a de 60 cm modulat la l imea pl cilor de gips-carton. (pentru o acoperire optim acoperit cu un strat de mas de paclu „ud-pe-ud”.Plac rile ceramice se vor executa numai dup trecerea timpului de a teptare indicat de produc tor sau minimum 2 zile cu 65% umiditate maxim . rectificare.4.4. . cu privire la fixarea pl cilor i a diblurilor. .

curente sau tehnologii neconven ionale (injec ii impermeabiliz ri. într-o structur complex i termohidroizolant . Logii i balcoane La construc iile existente reabilitarea termic realizat prin: . executarea i exploatarea hidroizola iilor la cl diri”. termoizolante. în conformitate cu prevederile NP 040-2002.5.5.• la acoperi urile tip teras . Subsoluri La construc iile existente reabilitarea termic – hidroizolarea constituie o problem ce trebuie analizat hidroizola iei etc. hidroizolante/termohidroizolante La construc iile existente aplicarea structurilor izolante se face dup îndep rtarea sau regenerarea structurii existente. Acoperi uri teras sau cu pant . 3. 3. cu personal calificat în specialitatea hidroizola ii • la acoperi urile cu arpant termoizola ia se aplic fie sub pardoseal realizat dintr-o ap armat fie sub astereal produc torului.închiderea exterioar cu vitraje sau elemente opace.5.2.5.1.). APLICAREA STRATULUI/SISTEMULUI HIDROIZOLANT i învelitoare i va fi protejat de panouri de gips carton sau conform detaliilor din proiectul de execu ie i recomand rilor Condi iile tehnice de execu ie privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant sunt prev zute în NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea. sub urm toarele aspecte: gradul de accesibilitate la nivelul i materiale de realizare a etan eit ii prin i posibilit ile tehnice i a unei i hidrofug a acestor elemente poate fi tehnologii clasice. 67 .3. datorit accesibilit ii directe asupra acestora. termoizola ia se execut termoizola ii. 3. 3.realizarea unei structuri termohidroizolante pe suprafa a plan eului structuri termoizolante pe intrados. .

68 numai dup ce numai de c tre din partea societ i (agen i economici) care au primit certificarea profesional i agreerea tehnic din partea beneficiarului sau .instala ii de ventilare-climatizare: I5 – 1998 .instala ii sanitare: I9 – 1994 .a.3. Se va asigura controlul execu iei lucr rilor de reabilitare a instala iilor pe antier de c tre beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) i executant prin persoane specializate i atestate: dirigin i de antier atesta i MDRT.Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare.instala ii electrice: NP I 7-2002 . responsabili cu execu ia i modernizare a instala iilor din lucr rilor atesta i MDRT i dup caz.6. conform cerin elor esen iale definite de Legea nr. .10/1995 privind calitatea în construc ii. dup caz.proiectul instala iei.c. REABILITAREA INSTALATIILOR: La executarea lucrarilor de instalatii aferente procesului de modernizare energetic a cl dirii trebuie s se respecte urm toarele normative: .Normativ privind proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire central . . consultan i tehnici – exper . Proiectarea si executarea lucr rilor de reabilitare cl dirile de locuit se face în scopul asigur rii nivelurilor minime de performan .autoriza ia de construire. Executarea lucr rilor de reabilitare a instala iilor poate fi realizat organismelor abilitate de MDRT ditribuitorului de energie.Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor electrice cu tensiuni pân la 1000V c. la fazele Detalii de execu ie i Proiect Tehnic. i 1500V c. Inceperea lucr rilor de reabilitare a instala iilor este permis executantul a primit: .Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor sanitare.instala ii termice: I13 – 2002 . . .avizele i acordurile necesare.

4. execu ia i exploatarea elementelor de construc ii hidroizolate cu materiale bituminoase i polimerice. i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei în acoperi uri înclinate cu amenajarea de poduri . • GP 065-2001 Ghid privind proiectarea i execu ia lucr rilor de remediere a hidroizola iilor bituminoase la acoperi uri de beton. • GP 114-2006 Ghid privind proiectarea. 69 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei i exploatarea învelitorilor i exploatarea învelitorilor din la foc a construc iilor. • GP 112-2004 Ghid privind proiectarea. • NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.. execu ia i exploatarea hidroizola iilor la cl diri. prin transformarea acoperi urilor tip teras neânc lzite sau mansarde.Partea 1 energetice a cl dirilor.Anexa 2: • MC 001/2006 . • C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea i execu ia lucr rilor de izola ii termice de cl diri. • NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizola iilor bituminoase ale acoperi urilor cl dirilor. • GP 110-2004 Ghid privind reabilitarea termic a blocurilor de locuin e cu regim de în l ime pân la P+9E realizate dup proiecte tip. • NP 064-2002 Ghid privind proiectarea. execu ia membrane polimerice realizate .Anexa 1: • MC 001/2006 .in situ”. • P118 Normativ de siguran . ANEXE 1 – 5 Lista principalelor reglement ri tehnice: . execu ia i exploatarea hidroizola iilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP i SBS. • NP 069-2002 Normativ privind proiectarea. execu ia acoperi urilor în pant la cl diri. • SC 007-02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cl dirilor de locuit existente.Partea 1 energetice a cl dirilor.

• SR EN 822 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea lungimii i l imii”. • ETAG 014 si 020 Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termic exterioare. • SC 007-02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cl dirilor de locuit existente. • SR EN 13163 Produse termoizolante fabricate din polistiren expandat (EPS). • C107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termic a elementelor de închiderea ale cl dirilor. .• GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pere ilor i pardoselilor cl dirilor civile. • SR EN 13164 Produse termoizolante fabricate din spum extrudat (XPS). • SR EN 13499 Sisteme compozite de izolare termic la exterior (ETICS) pe baz de polistiren expandat. • ST 043 / 2001 Specifica ie tehnic privind cerin e i criterii de performan ancorarea în beton cu sisteme mecanice i metode de încercare • ETAG 004 Ghidului European pentru Agrementarea Tehnic Izolare Termic Exterioar . • SR EN 13500 Sisteme compozite de izolare termic la exterior (ETICS) pe baz de vat mineral . • GP 059-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protec ie termic la cl diri de locuit. 70 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei pentru a Sistemelor de de polistiren .Partea 1 energetice a cl dirilor.Anexa 3: • MC 001/2006 . • PCC-017/2000 Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cl dirilor folosind spume poliuretanice. • SR EN 13162 Produse termoizolante fabricate din vat mineral (MW). • PCC-016/2000 Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cl dirilor folosind pl ci din materiale termoizolante.

cerin e i metode de încercare 71 i la înc rcarea din vânt. Standard de produs. . Clasificare. • SR EN 824 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea perpendicularit ii”. • SR EN 12210 Ferestre i u i. • SR EN 13497 Determinarea rezisten ei la impact. • SR EN 825 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea planit ii”. Permeabilitate la aer. Clasificare. i u i. • SR EN 12208 Ferestre i u i. Caracteristici de .Anexa 4: • GT 043-02 Ghid privind îmbun t irea calit ilor termoizolante ale ferestrelor la cl dirile civile existente. • SR EN 13498 Determinarea rezisten ei la penetrare. • SR EN 1604+AC “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea stabilit ii dimensionale în condi ii specificate de temperatur umiditate”. • SR EN 826 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea comport rii la compresiune”. • SR EN 12608 Profile din policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U) pentru fabricarea ferestrelor i u ilor. • SR EN 1602+AC “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea densit ii aparente”. Clasificare. • SR EN 13496 Determinarea rezisten ei la trac iune. Rezisten • SR EN 14351-1 Ferestre performan .• SR EN 823 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri –Determinarea grosimii”. Clasificare. • SR EN 12086 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea propriet ilor de transmisie a vaporilor de ap ”. Etan eitate la ap . • SR EN 12087 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea absorb iei apei de lung durat prin imersie”. • SR EN 12207 Ferestre i u i. • SR EN 12091 “Deterinarea rezisten ei la efectul înghe -dezghe ”.

• GT 067-2002 .Normativ pentru expertizarea termic existente i a instala iilor de înc lzire aferente acestora. i energetic a cl dirilor i preparare a apei calde de consum i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei 72 . • NP 048-2000 .Ghid privind determinarea suprafe ei echivalente termic a corpurilor de înc lzire.Partea 2 energetice a cl dirilor.Ghid pentru efectuarea expertizei termice i energetice a cl dirilor de locuit existente i a instala iilor de înc lzire a apei calde de consum.Anexa 5: • MC 001/2006 ..Ghid privind proceduri de efectuare a m sur rilor necesare expertiz rii termoenergetice a construc iilor i instala iilor aferente. • GT 036-2002 . aferente acestora. • GT 032-2001 .

pl ci din polistiren expandat ignifugat pentru fa ade cu rezisten a la trac iune > 150 kPa. 3.faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execu ie”.. situat în Municipiul .. Conform SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru cl diri.Reabilitarea termic a blocului nr. GENERALIT I .1.5 mm x 4.040 W/mK. Polistirenul este protejat cu un strat sub ire de tencuial adeziv cu compozi iei special .”.Montarea unui sistem termoizolant (de tip termosistem) alc tuit dintr-un strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat ignifugat EPS pentru fa ade. Grosimea pl cilor va fi de 8 cm. densitate de 15-18 kg/m3 i conductivitate termic ≤ 0.Vor fi admise abateri dimensionale ale pl cilor de max.. pentru pere i se prevede EPS – L1 – W2 – T2 – S2 – P4 – DS(N)2 – DS(70)1 – TR150 – BS100.2%. Abaterile dimensionale ale pl cilor se vor încadra în limitele acceptate pentru pl cile de polistiren expandat... placat de pl ci polistiren de 3 cm grosime. ±0.1. inclusiv soclul 1... SOLU IA PROIECTULUI . audit energetic i cerificat energetic” i „Studiu de fezabilitate”. Determin rile i concluziile fazelor I i II ale proiectului .152 kg/m2) .. chimice i de aspect i fiabilitate) 4.“Expertiz .Baza de proiectare Releveul construc iei.7 mm. Pl ci termoizolante pentru fa ade Vor fi utilizate dou tipuri de pl ci termoizolante din polistiren ignifugat: a) Pentru pere ii de fa ad . Produse fabricate din polistiren expandat EPS – Specifica ie. CAIET DE SARCINI Arhitectur – Pere i exteriori . c) În zona buiandrugilor se va prevedea ca protec ie la foc. dimensiuni ochiuri 6x6 mm. cu rezisten a la trac iune mai mare de 150 kPa. 2. aplicat prin lipire i fixare mecanic pe suprafa a exterioar a pere ilor exteriori existen i. în locul pl cilor de polistiren.. având 8 cm grosime. se va monta cap la cap.0. ELEMENTELE COMPONENTE ALE LUCR RII (cerin e de calitate i propriet i fizice. rezisten a la trac iune > 4000 N/50 mm). . în vederea realiz rii unei rezisten e sporite la oc – se utilizeaz pl ci din polistiren extrudat XPS. Proiectul . cu suprafa a striat cu densitate de 28-30 kg/m3. Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede armare dubl sau în variant : primul strat va fi din plasa tip Panzer (greutate specifica 330 g/mp. b) Pentru termoizolarea soclurilor. 73 ..strat impermeabil la ap i permeabil la vaporii de ap . La socluri se vor utiliza pl ci din polistiren extrudat XPS în grosime de 6 cm. OBIECTUL LUCR RII .5. ANEX Exemple de caiete de sarcini 5. Grosimea pl cilor va fi de 6 cm. prin îmbun t irea protec iei termice la nivelul pere ilor exteriori ai cl dirii. armat cu plas din es tur deas de fibre de sticl (ochiuri 4. 4. Observa iile directe asupra construc iei.4% i contrac ii sub influen a factorilor climatici de max. greutate 0.parte opac . La minim 24 ore se va monta plasa normala de armare. Plasa Panzer nu se va petrece. o lamel din vat mineral de 5 cm grosime...

este necesar un num r minim de 6 dibluri/m2. varia ii de umiditate. 4. Produsul se utilizeaz atât pentru lipirea pl cilor termoizolante de fa ad cât i pentru pacluirea acestora. i o uniformizare a absorb iei. 74 .2. Diblurile de ancorare a pl cilor termoizolante Alegerea diblurilor se va face în func ie de tipul materialului din care este alc tuit peretele. lavabil i permeabil la vaporii de ap prevenind formarea condensului.3. agen i corozivi. se vor diblui de regul de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire). dimensiuni ochiuri 6x6 mm. Pl cile din polistiren extrudat XPS din zona soclului. Plasa din fibr de sticl – plas din es tur din fibr de sticl rezistent la mediul alcalin. alungirea aferent ≤ 35 ‰). pentru cl diri cu în l imea mai mic de 50 m sau o vitez a vântului mai mic de 135 km/h. se va monta cap la cap. pentru a împiedica alunecarea.4. În general. Mortar adeziv mineral (adeziv de paclu) . La minim 24 ore se va monta plasa normala de armare.100 kN/m2. La lipirea pl cilor din zona buiandrugilor. 4.5 mm la tencuielile periate i de 2 mm la tencuielile striate.sistem care va dep i pale ii cu minimum 30 cm de fiecare parte a ferestrei i va avea o în l ime de minimum 20 cm. Stratul de finisaj va fi rezistent la ocuri. Grund (amors lichid pe baz de r ini sintetice pentru tencuiala decorativ ) asigur aderen sporit între finisaj i masa de paclu. Stabilirea lungimii diblului: adâncimea de ancorare+ grosimea tencuielii + grosime adeziv de lipire + grosime termoizola ie. Aderen a materialului la suport cât i la placa termoizolant va fi de min. 4. cu coeficient de reflexie mai mare de 25.5. Tija diblurilor (φ 8 mm) va asigura ancorarea acestora în zid cu min. rezisten a la trac iune > 4000 N/50 mm. 4. se vor folosi cleme de fixare sau alte elemente ajut toare. silikatice (minerale) sau silikonice.60 mm. raze ultraviolete. cu rol de armare a masei adezive de paclu. Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede armare dubl sau în variant : primul strat va fi din plasa tip Panzer (greutate specifica 330 g/mp.6. Grosimea minim a tencuielii decorative este de 1. înghe -dezghe . 45 mm (pentru a ob ine rezisten la smulgere) iar adâncimea în zid a g urii pentru diblu va dep i cu cca 10 mm lungimea de ancorare. Diametrul talerului diblului . Tencuiala de finisaj – pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice (organice). cu parametrii mecanici ridica i (rezisten a la rupere >1500 N/ 5 cm. Se poate utiliza o tencuial decorativ pe baz de granule de marmur i lian i de r ini sintetice cu caracteristici hidrofobe. Diblurile vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea apari iei pun ilor termice. Plasa Panzer nu se va petrece. 4.permeabil la vaporii de ap i impermeabil la ap .

cu rol de sus inere a sistemului termoizolant al pere ilor.Pentru a evita o murd rire prematur a fa adei se va prefera utilizarea unor tencuieli decorative Silikatice. Tencuielile Silikonice. Ele îmbin caracteristicile pozitive ale tencuielilor acrilice i silikatice i sunt de preferat. Denivel rile mai mici de 10 mm se vor prelua prin intermediul adezivului de paclu la lipirea pl cilor termoizolante. se vor elimina por iunile de tencuial existent eventual exfoliate sau f r capacitate portant i de aderen insuficient . procurate de la acela i furnizor. Peste tencuiala decorativ se poate aplica o vopsea acrilic silikatic sau silikonic dup caz. Pl cile termoizolante vor fi ferite de radia iile ultraviolete. Trebuie evitat o umezire ulterioar a stratului suport (umiditate ascensional ). 5. Aplicarea sistemului termoizolant este interzis la temperaturi sub +5oC (suport. De asemenea. material i temperatur în aer) iar la tencuiala silikatic sub +8 oC. mai scumpe. Asigur o rezisten suplimentar la solicit ri mecanice. 75 a) b) c) d) .d0. 4. Neregularit ile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuial adeziv suplimentar de uniformizare. CONDI II TEHNICE DE EXECU IE I MONTAJ 5. protejarea tâmpl riilor i ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenira stropirii sau p t rii. respectiv prelatelor la partea superioar a schelei. b) profil de col . ORDINEA DE EXECU IE A LUCR RILOR. înghe i degrad ri din solicit ri mecanice. lucr ri de preg tire a suportului . Profile metalice (aluminiu) a) profil de soclu . Profilul se monteaz prin prindere mecanic cu dibluri i este prev zut cu l crimar pentru scurgerea apelor meteorice. Elementele componente vor fi depozitate pe antier astfel încât s fie ferite de factori atmosferici.pentru armarea suplimentar a muchiilor i rectiliniaritatea acestora. Se admit numai produse agrementate în sistem.7. Pl cile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate. În privin a comport rii la foc sistemul trebuie s se încadreze în Euroclasa B-S2. trebuie s fie uscat. montarea instala iilor exterioare a c ror execu ie ulterioar poate afecta finisajul. Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie s fie compatibile între ele i verificate în sistem conform ghidului de agrementare european ETAG 004.5 mm dup minimum 24 de ore. nu se aplic sistemul pe ploaie (f r m suri de protec ie) în condi iile în care exist riscul apari iei condensului (chiar în fazele de înt rire i uscare). se pr fuiesc mai greu i rezist la apa de ploaie. hidrofobate în mas .suportul se va verifica cu grij .5 mm sunt tencuieli fine i fac posibil realizarea unei suprafe e netede. Se monteaz în func ie de prevederile detaliilor de execu ie ale proiectului. se va cur a. Lucr ri premerg toare execu iei încheierea lucr rilor de pe terase i atice i instala ii de scurgere a apelor pluviale. care prin propriet ile lor specifice nu se pr fuiesc a a de rapid ca cele organice (acrilice). curat. f r eflorescen e. sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren. Suportul nu trebuie s fie friabil sau cu tendin e de desprindere.1. e) asigurarea împotriva soarelui i ploii prin montarea plasei de fa ad . Tencuielile de ‚umplere’ acrilice i silikatice de 0. Ele se aplic peste tenciala de 1.

inclusiv stratul de protec ie se va poza i la partea superioar a aticelor. gata preparat livrat în saci.2. îmbin rile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de leg tur .Înainte de începerea lucr rilor. - Pl cile se a eaz de jos în sus. Executarea lucr rilor 5.) va respecta întrutotul condi iile impuse de produc tor. placa trebuind s dep easc col ul golului. Prepararea mortarului (propor ii amestec. Mortarul adeziv pentru paclu se aplic pe marginea pl cilor sub forma unui cordon perimetral cu o l ime de cca 5 cm i în mijlocul pl cii. Stratul termoizolant. în min. se face o prob corespunz tor. condi ii de omogenizare etc. Abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distan ieri între profil i perete.Se monteaz profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm.1. Se va evita alinierea rosturilor dintre pl ci cu rosturile de la ancadramentele de fereastr care sunt zone cu concentr ri mari de eforturi . atât pe vertical cât i pe orizontal . - Solu ia de sus inere a pl cilor termoizolante din polistiren extrudat pentru soclu va fi adaptat modului de realizare a acestuia i a infrastructurii construc iei. profilul de soclu poate fi lipit cu adeziv pentru profile. Primul rând de pl ci termoizolante se a eaz în profilul de soclu. Lipirea pl cilor termoizolante de lipire pentru a stabili dac suportul este Se utilizeaz mortar uscat. Suplimentar.2. prin mi c ri u oare de ap sare. . 5. 3 puncte interioare. 76 . Se va asigura o suprafa de contact cu suportul de minimum 40%.în zona col urilor ferestrelor nu vor fi realizate rosturi.

Pl cile din polistiren extrudat XPS din zona soclului. - În rosturile dintre pl ci nu se va aplica adezivul pentru a nu forma pun i termice. este necesar un num r minim de 6 dibluri/m2. Talerele diblurilor trebuiesc îngropate pân la fa a exterioar a pl cilor de polistiren iar adânciturile rezultate se vor netezi cu adeziv de paclu. Rosturile dintre placi mai mari de 2 mm se vor umple cu traifuri (pene) din polistiren. 5. cu rosturile esute (inclusiv la col urile cl dirii). buiandrugi. se aplic dup montarea pl cilor de fa ad . Stabilirea lungimii diblului: adâncimea de ancorare+ grosimea tencuielii + grosime adeziv de lipire + grosime termoizola ie. Diametrul talerului diblului . Dibluirea Diblurile se monteaz la 24 ore dup lipirea pl cilor. se vor diblui de regul de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire). Tija diblurilor (φ 8 mm) va asigura ancorarea acestora în zid cu min.- Pl cile se a eaz în iruri orizontale. pentru cl diri cu în l imea sub 50 m sau o vitez a vântului mai mic de 135 km/h. 24 ore de la lipire. Se realizeaz g uri cu burghiul de 8 mm. Alegerea diblurilor se va face în func ie de tipul materialului din care este alc tuit peretele. Diblurile vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea apari iei pun ilor termice. pentru a împiedica alunecarea. 45 mm (pentru a ob ine rezisten la smulgere) iar adâncimea în zid a g urii pentru diblu va dep i cu cca 10 mm lungimea de ancorare. Dup înt rirea adezivului de lipire se va face o lefuire a pl cilor în dreptul rosturilor. 77 - . În general. Pl cile pentru glafuri. Se verifica planeitatea la fiecare 2m2 de izolatie termica fixata.60 mm. intradosuri. dup înt rirea suficient a adezivului de lipire (3 dibluri/plac ). Rosturile mai mici de 4 mm pot fi închise cu spum poliuretanic .2. se vor folosi cleme de fixare sau alte elemente ajut toare. Marginile pl cilor care dep esc col urile fa adelor se vor t ia dup min.2. La lipirea pl cilor din zona buiandrugilor.

Dibluirea tuturor punctelor de intersec ie dintre rosturile verticale i cele orizontale i câte un diblu în mijlocul fiec rei pl ci . - La muchiile cl dirii i adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de col din aluminiu.2. Acoperirea plasei din fibr de sticl cu adeziv de paclu va fi de minimum 1.Câte 3 dibluri pe plac . se va face o nou re lefuire. pl cile de polistiren se lefuiesc pentru o planeizare suplimentar a suprafe ei. plasa din câmp se va întoarce dincolo de col . max. Dac dup lefuire pl cile au stat mai mult de 2 s pt mâni neacoperite cu masa de paclu. pacluirea i armarea Înainte de pacluire. Aplicarea plasei de fibre de sticl se va face în masa de paclu proasp t. 78 . suprapunându-se cel pu in 10 cm cu plasa de pe cealalt latur a col ului. 5.5 mm) i de maximum 3 mm. înainte de armarea general . montate la 45o (20/40 cm). 2 mm.- Se pot folosi 2 variante de dibluire: .min. Intradosul col urilor ferestrelor se armeaz suplimentar cu traifuri din plas din fibre de sticl . În situa ia în care nu se monteaz profile de col . Dup aplicarea masei de paclu (cu paclul cu din i de 10 mm) se pozeaz plasa din fibre de sticl . cu plas din fibr de sticl integrat . Grosimea masei de paclu armate . pe minimum 20 cm. Zonele cu tensiuni suplimentare (col urile ferestrelor) se armeaz suplimentar cu traifuri prinse cu adeziv de paclu. Se va dubla stratul de fibr de sticl pe în l imea soclului i a parterului. având grij s nu fac pliuri. în fâ ii verticale suprapuse 10 cm. 4 mm.0 mm (în zonele de suprapunere între fâ ii de minimum 0. Col urile golurilor de fereastr se vor arma suplimentar cu traifuri din es tur din fibre de sticl . Distan a diblurilor fa de marginea pl cilor se va alege astfel încât sub fiecare diblu s se g seasc mortar adeziv.3.

- Dup uscare (timp conform firm produc toare) masa de paclu se va lefui f r deteriorarea plasei din fibr de sticl .24 h). Are capacitate redus de murd rire.Tencuiala Silicon este rezistent la ap i permeabil la vaporii de ap i con ine cca 60% r in siliconic i 40% piatr de marmur (granule cu dimensiuni diferite: 0.5 h. Dup grunduire suprafe ele trebuie s aib o culoare uniform .4.se execut peste adezivul de paclu uscat cu trafaletul sau cu bidineaua pe toat suprafa a ce urmeaz a se finisa. a) Grunduirea .Tencuiala Silicat este rezistent la ap i permeabil la vaporii de ap i con ine cca 60% r in de silicat de potasiu (sticl solubil de potasiu) i oxid de titaniu i cca 40% piatr de marmur (granule cu dimensiuni diferite: 0. Aplicarea finisajului Sistemul de finisaj nu se aplic la temperaturi de sub +5oC sau pe suport înghe at. la temperaturi de peste 30oC i cu ac iunea direct a razelor solare sau ploii. Capetele diblurilor vor fi p cluite cu minimum 24 ore înainte de armarea general . absorb ia de ap < 0. 79 . L crimarele se realizeaz folosind profile speciale care se monteaz înainte de armarea general . pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet. este colorat în mas i se aplic în structur striat sau periat . Înaintea aplic rii straturilor de finisaj. Se evit o gletuire excesiv . b) Aplicarea tencuielii decorative . cu minimum 10 cm suprapunere.2. - Muchiile intrânde se execut similar celor ie inde f r profil.7 W/(mK). Nu se murd re te. adezivul pentru paclu va fi l sat la uscat minimum 7 zile. 5. Urmele de la fierul de glet vor fi nivelate dup uscare. coeficientul de difuzie a vaporilor de ap µ =37.1-3. este alb sau colorat i se aplic în structur striat sau periat . al doilea strat fiind aplicat dupa minimum 24 ore fa de primul. Pe vreme foarte c lduroas se recomand aplicarea a dou straturi de grund. Timpul de uscare conform norm firm produc toare (aprox.5 kg/m2/0. Conductivitatea termic este de 0.0 mm).0 mm).1-3. .

temperatura i umiditatea atmosferic . c) verific ri la recep ia preliminar vor fi întocmite urm toarele tipuri de documente i înregistr ri: .aprox. Profil de leg tur pentru u i i ferestre i sigur Profilele din PVC cu band de etan are i plas din fibre de sticl pentru o leg tur etan între sistemul termoizolant i tocul ferestrelor i u ilor se lipesc numai dup ce se face o prob de lipire pentru a stabili dac suportul este corespunz tor pentru lipirea profilului.06 mm). Uniformitatea de culoare poate fi asigurat numai în cadrul aceleia i arje de produc ie.- Se aplic cu fierul de glet inoxidabil i se niveleaz la grosimea granulei. Dup aplicare se dri cuie te cu dri ca de plastic (liniar sau circular). Aceast arip se rupe dup terminarea execu iei stratului de finisaj 6.procese verbale de asisten tehnic . Grosimea stratului ~ 2-3 mm. 7. Coeficientul de reflexie a luminii s fie minimum 25. 80 . Fa ada va fi protejat de ac iunea direct a razelor solare. Se trece apoi la montarea foliei de protec ie a geamului (grosime min. Pân la uscare se va evita atingere. VERIFICAREA EXECU IEI LUCR RILOR Pe parcursul execut rii lucr rilor firma furnizoare a sistemului termoizolant integrat va efectua urm toarele verific ri: a) verificarea suportului. minimum 1. de sus în jos. iar la tencuiala silikatic minimum +8 oC. PROGRAMUL DE URM RIRE A CALIT II EXECU IEI Fazele determinante ale opera iunii de termoizolare suplimentar a pere ilor exteriori sunt considerate: a) montarea integral prin lipire i dibluire a stratului termoizolant de polistiren expandat ignifugat. zgârierea sau umezirea suprafe ei. Calitatea lucr rilor va fi verificat i consemnat de proiectant în procese verbale de verificare. 5. . b) verific ri pe faze de lucr ri. 0. Temperatura aerului. cu plasa de protec ie.5 mm la tencuieli periate i minimum 2 mm la tencuieli striate.6. Timpul de uscare conform norm firm . Pentru evitarea apari iei înn dirilor în câmpul finisat aplicarea va fi continu pe fâ ii orizontale. Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere. b) Realizarea masei de spaclu armate c) aplicarea stratului final (vizibil) al finisajului. cu con inut suplimentar de substan e care împiedic formarea mucegaiului i ciupercilor. materialului i suportului trbuie s fie de minimum +5oC pe timpul execu iei i înt ririi materialului.24 h.procese verbale de instruire. Evolu ia tonalit ii culorii poate fi influen at prin caracteristicile suportului. Montarea se face dup cur area tocului i pozi ionarea profilului paralel cu tocul. Peste tencuiala decorativ se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25. ce se va lipi pe aripa profilului dup îndep rtarea benzii de protec ie a acestuia.2. de ac iunea ploii i vântului puternic. în scar .

PREVEDERI PRIVIND URM RIREA COMPORT RII ÎN TIMP A LUCR RILOR Se va solicita constructorului garan ie a lucr rilor pentru durata maxim stabilit de furnizorul sistemului termoizolant în condi iile aplic rii în integralitate i punere în oper în conformitate cu prescrip iile cuprinse în fi ele tehnice puse la dispozi ia executantului. de c tre firmespecializate care de in de altfel i patentele aferente referitoare în primul rând la compozi ia mortarului.2005) NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performan elor termo-higro-energetice ale anvelopei cl dirilor de locuit existente.. ale proiectantului i beneficiarului. ARCO sau similar). Recep iile (preliminar . scule. tehnologia de execu ie (tip: BAUMIT. etc. 9. în vederea reabilit rii i moderniz rii lor termice (publicat în bro ur IPCT .ianuarie 2003.02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cl dirilor de locuit existente (publicat în bro ur IPCT noiembrie 2002. cerute i consemnate în procesele verbale de instruire i asisten tehnic de c tre furnizorul sistemului termoizolant.12. Se vor semnala de c tre utilizatori prin intermediul beneficiarului (Prim ria Municipiului Bucure ti. Execu ia trebuie f cut în condi ii speciale de calitate i control. eviden ierea pun ilor termice. de livrare 8. Firma furnizoare va pune la dispozi ia constructorului certificate de calitate la fiecare tran a materialelor. specifice opera iunilor de termoizolare suplimentar a pere ilor exteriori. AUSTROTHERM. 18-2003) - - GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construc ie la cl dirile existente. ECOTERM – SWISSPOR. proiectantului i executantului toate fenomenele neconforme cu garan ia oferit : deterior ri ale finisajului. Buletinul Construc iilor nr. SIGURAN A I IGIENA MUNCII. final ) se vor face numai în condi iile existen ei tuturor documentelor ce atest calitatea fiec rei faze de lucr ri verificate pe parcursul execu iei. 5/2003) C247-1993 – Îndrum tor cadru privind exploatarea i între inerea cl dirilor de locuit din mediul urban aflate în proprietatea autorit ilor publice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. KNAUFF. sectorul 6 i MDLPL). PREVEDERI PRIVIND CONDI IILE DE RECEP IE A LUCR RILOR EFECTUATE Lucrarea se va supune condi iilor de recep ie ale firmei furnizoare a sistemului termoizolant. 12/1993) 81 . apari ia condensului la pere i. pI. nr. 18-2003) SC 007 . desfaceri ale stratului termoizolant. 10. în vederea reabilit rii termice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 11. DOCUMENTE DE REFERIN C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor (Publicat în Monitorul Oficial. M SURI PRIVIND PROTEC IA. PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA EXECU IEI LUCR RILOR Se vor respecta cu stricte e m surile suplimentare.procese verbale de recep ie calitativ . dispozitive de prindere i solidarizare. Buletinul Construc iilor nr.124 bis/13.1.

Interven ii la învelitori i acoperi uri (terase i arpante) (publicat în Buletinul Construc iilor nr.877 bis/10.12.- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calit ii produselor folosite în construc ii xxx Regulamentul privind protec ia i igiena muncii în construc ii (publicat în Buletinul Construc iilor nr.” - - Întocmit. pI. Produse fabricate din polistiren expandat EPS – Specifica ie. 82 . nr. 11/1997) C56-2002 – Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia lucr rilor de instala ii aferente construc iilor (Publicat în Monitorul Oficial. 1/2000) MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urm rire în timp a comport rii construc iilor din punct de vedere al cerin elor func ionale (Publicat în Monitorul Oficial.12. Brussels SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru cl diri. Composite systems with rendering. nr. 5-6-7/1993) ETAG 004 – 2000 Guideline for European technical approval of External Thermal Insulation.2003 i Anexa Buletinul Construc iilor nr. 19-20/2004) P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construc iilor (publicat în Buletinul Construc iilor nr. pI. 2/2004) HGR nr.2003 i Anexa Buletinul Construc iilor nr. subansamblurilor i elementelor componente ale construc iilor. interven ii în timp i postutilizarea construc iilor HGR nr.920 bis/22. EOTA (European Organisation for Technical Approvals). 766/1997 – Regulament privind urm rirea comport rii în exploatare.

dupa cum urmeaza: 83 . GENERALITATI 1. 4. NP 060-02 Normativ privind stabilirea performan elor termo-hidroenergetice ale anvelopei cl dirilor de locuit existente în vederea reabilit rii lor energetice SC 007-02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei cl dirilor de locuit existente. masurarea si monitorizarea eficientei energetice 2.În urma auditului energetic care a inut cont de specificul constructiv i de condi iile de mediu a fost propus înlocuirea tâmpl riei existente cu tamplarie din PVC performant performanta cu ram PVC cu tocurile i cercevelele prev zute cu 3 camere de aer i cu profile metalice galvanizate de ranforsare [Uf = 1. RESPONSABILITATI Furnizorul: Propune solutii eficiente din punct de vedere al izolarii termice. Agrement tehnic pentru ferestre si usi -ferestre .52 m2K/W In aceste conditii au fost definite caracteristicile tehnice pentru ferestrele si usile din PVC care asigura un coeficient de transfer termic de 1. RAL GZ 716/1 Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC.6 W/(m2K)] prev zut cu un geam termoizolant dublu 4 + 16 + 4 mm. cu o suprafa tratat (e-low) e ≤ 0."Normativ privind calcularea coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit.Înlocuirea tamplariei existente cu tâmpl rie performant din PVC 1. Evaluarea. cu câte 2 garnituri de etan are atât între toc i cercevele cât i pe conturul geamurilor termoizolante.92 W/m2K. verificarea si urmarirea in exploatare a tamplariei din PVC destinate reabilitarii termice a unor cladiri de locuit multietajate. Confectioneaza si monteaza tamplaria din PVC.6 W/(m2K)].5. DOCUMENTATIE DE REFERINTA O. 3.10 având spa iul dintre geamuri umplut cu aer [Ug = 1. C 107/1-1998 .2.1 Scop Stabilirea cerintelor pentru realizarea. CONDITII TEHNICE DE CALITATE . CAIET DE SARCINI Arhitectur .Emis de MDLPL Certificatul sistemului de managementul calitatii in conformitate cu standardul ISO 9001:2000. Beneficiarul: Urmareste respectarea si implementarea solutiilor propuse de furnizor.U. Masoara si monitorizeaza eficienta termica a cladirii de locuit reabilitate termic." NP 047-2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cl dirilor existente i al instala iilor de înc lzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora. nr 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate. pentru realizarea ferestrelor si usilor exterioare din PVC. rezultând Ro = 0.

1.1.0+0-0. In functie de solicitarile statice si termice.1 Materiale 4. Sunt echipate cu geam termoizolant 4-16-4 "low E". 4.2 Armarea profilelor. Profilele de ridigizare se introduc in camera centrala a profilului PVC si se fixeaza cu suruburi autoperforante. Cele intr-un canat au deschidere oscilo-batanta. fara intreruperi si sa nu prezinte impuritati mecanice. rezistent la socuri mecanice si de temperatura. Feronerie cu inalta fiabilitate.2. Usile sunt in doua canate cu deschidere oscilanta.2 Executie 4. cercevele si montanti sunt realizate prin extrudarea unui amestec de PVC-Dryblend rigid.2 mm.6 W/m2K. bule de aer si alte defecte.Confectionate din profile PVC alb .4 Geamul termoizolator este realizat din doua foi de sticla "float"din care una de joasa emisivitate.3 Feroneria este fabricata din otel inoxidabil.1 Profilele albe pentru tocuri. Profilul trebuie sa fie lipsit de retusuri.2. Aspect Suprafetele exterioare vizibile ale profilului trebuie sa prezinte o culoare uniforma.6 W/m2K. fiecare avand grosimea de 4 mm. geamul termoizolator trebuie sa fie perfect curat si corect sigilat. 84 . cercevele si montanti trebuie sa aiba adancimea de min 60 ± 0. specifice fiecarui tip de profil PVC. profilele PVC trebuie armate cu profile din otel zincat cu grosimea de 1. dublu sigilate. Celelalte caracteristici tehnice ale profilelor PVC (rectiliniaritate.si sunt definite si verificate conform instructiunilor interne ale furnizorului.sistem tricameral.1. fisuri. 4. Distanta dintre suruburi nu poate depasi 40 cm. 4.vitrina fixa si unul cu deschidere oscilo-batanta. 4. umplut cu aer. cele in doua canate au un canat . armate cu profile din otel. distantate printr-o bagheta de 16 mm. Dimensiuni Profilele principale pentru tocuri.1. Aspect: Geamul float nu trebuie sa prezinte zgarieturi. otel bicromat sau aluminiu in conformitate cu cerintele normei RAL RG 607/3 "Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilo-batante". Ferestrele sunt in 1 sau 2 canate. rezistenta sudurii colturilor) sunt coform normei RAL GZ 716/1"Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC".1 Debitarea tocurilor si a cercevelelor se face numai cu o masina speciala de debitat PVC-ul . cu un coeficient de transfer termic U = 1.2 Profile de rigidizare. 4. comportarea dupa mentinerea la o temperatura de 1500C. 4. Fata tratata low-E este dispusa catre interiorul geamului termoizolator pe foaia de geam situata catre interiorul camerei. contractibilitate.3mm si o grosime a peretilor principali de 3. Spatiul creat intre cele doua foi de geam este umplut cu aer. cu U = 1.5 sau 2 mm si cu un modul de elasticitate de 250 kN/cm.

4.2.3 Sudarea profilelor. Se recomanda ca profilele PVC sa fie termosudate imediat dupa debitare, cu ajutorul masinilor speciale de sudura. Trebuie respectati parametrii de sudura definiti in cartea tehnica a masinii de sudura si in instructiunile producatorului de sistem. Aspect: cordonul de sudura nu trebuie sa prezinte pori sau o culoare galbuie-gri. In cazul unei suduri executate corespunzator cordonul de sudura este lucios si are aspect abraziv. Dupa sudura urmeaza debavurarea colturilor sudate. 4.2.4 Montarea garniturilor . Garniturile vor fi montate continuu in colturi si vor fi imbinate "cap la cap" in zona superioara a ferestrei. Se evita intinderea garniturii sau lipirea ei. 4.2.5 Montarea feroneriei se realizeaza numai cu suruburi protejate anticoroziv. 4.2.6 Montarea geamurilor . La montare geamurile sunt calate cu ajutorul unor distantiere conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare. 4.3. Punerea in opera Fixarea ferestrelor si a usilor din PVC se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Astfel tocurile se vor fixa la max 150 mm de colt, iar distanta dintre punctele de fixare nu trebuie sa depaseasca 700 mm. Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie. Dupa fixarea mecanica, penele de montaj alungirea profilului. sunt indepartate, permitind pe mai departe

Pentru o buna izolare termica si in special pentru evitarea formarii condensului urmeaza umplerea golului intre toc si zidarie cu materiale izolatoare cum sunt spumele poliuretanice. Urmeaza etansarea cu silicon a tocurilor fata de zidarie. 5. REGULI PENTRU VERIFICAREA CONDITIILOR TEHNICE DE CALITATE Calitatea tuturor lucrarilor de tamplarie din PVC este asigurata de catre executantul lucrarii, prin sistemul sau de management al calitatii implementat si certificat in conformitate cu cerintele standardului ISO 9000. Verificarea calitatii usilor si ferestrelor din PVC consta din: - verificarea la receptie a materialelor; - verificarea pe parcursul executiei tamplariei; - verificarea la finalul executiei; - verificarea dupa montaj. Verificarea la receptie a materialelor: se inspecteaza integritatea ambalajului; se inspecteaza vizual aspectul profilelor PVC, a geamului float si a feroneriei.(conform punct 4.1.1 si 4.1.4) receptia materialelor se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de furnizor. Verificarea tamplariei pe parcursul executiei verificarea aspectului cordonului de sudura conform punct 4.2.3; verificarea indepartarii corecte a bavurilor; verificarea fixarii corecte a armaturilor, conform punct 4.2.2;

85

Verificarea la finalul executiei aspectul: suprafata profilelor nu trebuie sa prezinte lovituri sau zgarieturi; pozitionarea corecta a garniturilor si a baghetelor; montarea feroneriei; montarea geamului; functionalitatea ferestrei Verificarea dupa montaj se verifica fixarea corecta a tocurilor conform punct 4.3 se verifica izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica; se verifica etansarea corecta cu silicon intre toc si zidarie. 6. CONDITII DE EXPLOATARE In conditiile in care tamplaria din PVC asigura o izolare termica foarte buna a locuintelor, in special in anotimpul rece trebuie sa se evite cresterea umiditatii relative in incaperile cu tamplarie din PVC si atingerea punctului de roua cu formare de condens pe suprafata interioara a geamului. Pentru aceasta se impune aerisirea periodica a incaperilor prevazute cu tamplarie din PVC- indeosebi in anotimpul rece. O alternativa pentru a asigura un schimb permanent de aer cu exteriorul in cazul locuintelor dotate cu tamplarie din PVC este montarea unei clapete autoreglante care asigura o aerisire controlata a incaperilor sau decuparea garniturii exterioare pe laturile verticale i a celei interioare pe latura orizontal de sus la dimensiuni stabilite de speciali tii care monteaz tâmpl ria nou performant . Se pot monta i dispozitive de aerisire higroreglabile, asigurând totodat a corpurilor de ventila ie prev zute în proiectul ini ial al cl dirii. 7. INTRETINERE Se recomanda ca curatarea periodica a suprafetelor profilelor sa se faca cu solutii de detergenti speciali cu continut de substante tensioactive si de substante antistatice. Este interzisa curatarea suprafetelor cu solutii care ataca policlorura de vinil cum ar fi: diversi solventi organici sau cu substante abrazive care le pot zgaria. Se recomanda ca o data pe an sa se efectueze: - verificarea functionalitatii si manevrabilitatii ferestrelor si usilor; - ungerea cu ulei special a elementelor mobile de feronerie; - verificarea modului de etansare intre toc si cercevea al garniturilor; - verificarea sistemelor de drenaj si indepartarea la nevoie a impuritatilor depozitate in ele; - verificarea suruburilor de fixare a armaturilor. Întocmit, i buna func ionare

86

5.3. CAIET DE SARCINI Arhitectur - Terasa 1. OBIECTUL LUCR RII - Reabilitarea termic a blocului ............... situat in Municipiul .............................. prin îmbun t irea protec iei hidrofuge i termice la pan eul peste ultimul nivel – peste etajul IV. 2. GENERALIT I - Baza de proiectare:

Releveul construc iei realizat in faza I: “Expertiz , audit energetic i cerificat energetic” Determin rile i concluziile fazelor I i II ale proiectului: “Expertiz , audit energetic i cerificat energetic” i „Studiu de fezabilitate”. Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execu ie”. Observa iile directe asupra construc iei.

3. SOLU IA PROIECTULUI – Reabilitarea termic i hidrofug a terasei de pe plan eul ultimului nivel de peste etajul IV, prin desfacerea întregii structuri termo-hidroizolante actuale, pan la betonul de pant , i executarea unei structuri termo-hidroizolante noi, eficiente din punct de vedere a cerin ei E: „privind izolarea termic , hidrofug i economia de energie”, utilizându-se materiale de calitate superioar , de îndelungat func ionalitate. Pentru noua termoizola ie se utilizeaz pl ci din polistiren expandat ignifugat de 16 cm grosime, iar pentru hidroizola ie solu ia bistrat cu membrane pe baz de bitum aditivat (SBS, APP) pe suport armat cu un strat sau combina ii ale acestora din: împâslitur din fibre de sticl ; es tur din fibre de sticl ; folie metalic (aluminiu); voal i es turi poliesterice autoprotejate cu materiale minerale (granule cu nisip cuar os sau paiete de ardezie sau mic ) sau protejate cu pelicule de protec ie reflectante. 4. ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCR RII - Cerin e de calitate : Cerin e de calitate: pe suprafe ele orizontale i verticale: • ap de rectificare a pantei din mortar M 100 T (f r var) de cca 2 cm grosime; • Amorsaj; • Barier contra vaporilor - membran flotant de 3 mm grosime, cu suprapunerile sudate; Bariera este executat din produse (foi) bitumate. Fiind flotant realizeaz i difuzia vaporilor de ap prin intermediul deflectoarelor. • Strat separare (folie, hârtie, geotextil-ne esut); • Strat termoizolant din pl ci de polistiren expandat ignifugat pentru terase, EPS 120 (cu rezisten la compresiune de min. 120 kPa), în grosime total de 16 cm, în dou straturi decalate de 8 cm grosime fiecare, simplu pozat; • Strat separare (folie, hârtie, geotextil-ne esut); • ap slab armat de 4 cm grosime; • Amorsaj; • Strat hidroizolant în solu ia bistrat cu membrane hidroizolante cu grosimi de 3 i 4 mm, pe baz de bitum aditivat, sudate pe suport i între ele, sau lipite la rece; stratul superior cu autoprotejare cu materiale minerale (granule cu nisip cuar os sau paiete de ardezie sau mic ) sau protejare cu pelicule de protec ie reflectante. Toate membranele flotante, sudate sau lipite cu flac ra vor avea suprapunerile sudate. Membranele se pot simplu a eza sau lipi la rece numai pe suprafe e orizontale i se vor suda în dreptul str pungerilor sau a elementelor verticale pe cca 1 m l ime.
87

Amorsaj . pe în l imea de 30 cm de la fa a superioar a plan eului. .• Profile de tinichigerie (copertine.Executarea apei de protec ie slab armate. protec iei verticale a hidroizola iei din tencuieli slab armate. ORDINEA DE EXECU IE A LUCR RILOR . existente i cur irea interioar a p r ii superioare a coloanei pluviale ( eav de font ). etc. demontarea receptoarelor pluviale.Îndep rtarea i sortarea de eurilor rezultate. . simplu pozat. cu grosimea total de 16 cm în dou straturi decalate.Executarea protec iilor i finisajelor.4 mm protejat prin zincare i/sau vopsire 5. .Cur area suprafe ei terasei (cur are. . . pe baz de bitum aditivat. .neaderen simplu a ezat. sifoanelor de ploaie. în scopul reducerii substan iale a efectelor defavorabile ale pun ilor termice de pe conturul plan eului de peste ultimul nivel..Montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat EPS 120 (cu rezisten la compresiune de min. 88 - .Înlocuirea pieselor de evacuare i colectare a apelor pluviale (meteorice).) executate de regul din tabl de o el cu grosimea de minim 0.Refacerea pantei corespunz toare cu o ap de rectificare M100.a . . structurii hidroizolante orizontale i verticale existente. polietilen sau hârtie Kraft – simplu a ezat.Executarea hidroizola iei orizontale i verticale în solu ia bistrat cu: .Amorsaj . .O membran hidroizolant cu grosime de 3 mm. .Refacerea racordurilor la gurile de aerisire. autoprotejat cu materiale minerale (granule cu nisip cuar os sau paiete de ardezie sau mic ) sau în variant protejare cu pelicule de protec ie reflectante.. compensatori la rosturi. l crimare. inclusiv tinichigeria. or uri. despr fiuire etc).Strat separare . demontarea i eliminarea elementelor de tinichigerie (copertine la atice) i repararea.Desfacerea straturilor terasei existente. în concordan cu cerin ele îndep rtarea straturilor existente pân la betonul de pant : desfacerea i eliminarea pietri ului de protec ie (dac mai exist ).Dispunerea pe conturul aticuluii. consolidarea parape ilor/aticelor pe zonele deteriorate. a unei fâ ii termoizolante din polistiren expandat de 10 cm i de 30 cm l ime. 2 cm.Barir contra vaporilor de ap . . . sudate pe suport sau lipite la rece orizontal pe suportul ( apa) amorsat.A doua membran hidroizolant cu grosime de 4 mm. . sudate pe pe prima membran sau lipit la rece orizontal. apelor etc. pe un strat de separare – folie poliesteric . în grosime medie de cca. 120 kPa). pe baz de bitum aditivat. Condi iile tehnice de execu ie i montaj Solu ia propus asigur reabilitarea termic prescrip iilor actuale i const în urm toarele: i hidrofug complet . . . .

membran de 3 mm grosime.aplicarea solu iei de impregnare (amorsare) se execut manual sau mecanizat. .executarea amorsajului: . amorsarea suportului.despr fuit . în scopul reducerii substan iale a efectelor defavorabile ale pun ilor termice de pe conturul plan eului de peste ultimul nivel. Suportul constituit din ape de ciment la care s-au încheiat lucr rile de rectificare trebuie s constituie o suprafa : . uscat i verificat . strat separare . bol uri. simplu pozat. hârtie. execu ia barierei contra vaporilor. mortar. pentru corectarea pantelor.se vor utiliza solu ii gata preparate evitându-se prepararea acestora pe antier (în cazul preg tirii de c tre executant a solu iei de amorsaj din bitum topit dizolvat în benzin . preg tit i termoizolat se execut hidroizola ia proiectat conform NP-040-02 (Normativ pentru proiectarea. simplu a ezat. turnarea unei ape din mortar de ciment M100T f r adaos de var. montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat EPS 120 (cu rezisten la compresiune de min. a unei fâ ii termoizolante din polistiren expandat de 10 cm grosime i de 30 cm l ime. simplu a ezat . respectându-se tehnologiile de aplicare proprii fiec rui produs hidroizolant utilizat la lucr rile de hidroizola ii): . .plan . periat. etc. .rigid f r segreg ri sau straturi neaderente. aplicarea pe suprafe ele orizontale a unui strat de separare (desolidarizare) din folie poliesteric . f r pete de substan e grase sau alte materiale (capete de arm tur metalic . cu grosimea total de 16 cm în dou straturi (fiecare de 8 cm) decalate. continu .5 mm avand ochiuri de 30/30 mm. . . geotextil-ne esut).). in grosime medie de cca 2 cm.curat . 89 - - - - . armat cu plasa de sarma neagra de 2.amorsa (primer) se aplic pe suportul remediat. f r contrapante sau bavuri . 120 kPa). cu respectarea timpului de uscare între straturi i a temperaturii de aplicare.uscat . îndep rtarea molozului rezultat. turnarea unei ape din mortar de ciment M 100 T in grosime de cca 3 cm. polietilen sau hârtie Kraft – simplu a ezat. dispunerea pe conturul parapetului. (Pe suprafa a remediat . în num rul de straturi indicat de produc tor. aceast membran se va racorda pe vertical pe o în l ime echivalent cu grosimea termoizola iei (cca 20 cm). pe în l imea de 30 cm de la fa a superioar a plan eului.neaderen (folie. cu suprapunerile sudate. . montarea straturilor de hidroizola ie. cur at.- cur area i rectificarea suprafe elor (inclusiv a pantelor) orizontale i verticale ce urmeaz a fi hidroizolate. cu ap din mortar de ciment f r adaos de var. pe suprafete orizontale si verticale. executarea i exploatarea hidroizola iilor la cl diri). pietri .

) i montarea. aplicarea celui de al doilea strat hidroizolant orizontal – membran pe baz de bitum aditivat. din tabl zincat de 0. în principal se vor organiza locuri deschise special amenajate la distan a de minim 50 m fa de surse de foc. betonul de pant i ape) – cca 1 buc deflector/100 m2. de 4 mm grosime. racordarea apei i hidroizola iei la atice i corpuri de aerisire. sub form de umezeal i în unele cazuri chiar picur ri de ap (temperaturi foarte ridicate. cu l imea desf urat de cca 35 cm. Dup o perioad de cca 2 ani. a deflectoarelor (cu rol de evacuare a umezelii din termoizola ie. sudat sau lipit la rece pe prima membran . umiditatea acumulat în termoizola ie. la rece. aceste deflectoare pot fi t iate urmând ca zona de str pungere s fie hidroizolat . aplicarea protec iei reflectante pe suprafa a hidroizola iei verticale (inclusiv cca 15 cm.5 mm grosime (recomandabil 0. îmbinate longitudinal prin fal i montate pe agrafe din o el lat (30-40 mm x 3-4 mm) fixate mecanic (min. Membranele se pot simplu a eza sau lipi la rece numai pe suprafe e orizontale i se vor suda în dreptul str pungerilor sau a elementelor verticale pe cca 1 m l ime. - - 90 . Se recomand ca pe zonele unde hidroizola ia nu este aplicat pe întreaga în l ime a zidului sau parapetului. marginea superioar s fie fixat mecanic (3 fix ri mecanice pe metru liniar) prin band continu . pe suprafe ele orizontale) cu vopsea bituminoas aluminizat . vara). etan area final a receptoarelor pluviale i a str pungerilor. prevenirea incendiilor i tehnologia de preparare. orizontal – membran pe baz de bitum aditivat. confec ionarea i montarea copertinelor pe capul parapetelor/aticelor.6 mm grosime. autoprotejat cu materiale minerale (granule cu nisip cuar os sau paiete de ardezie sau mic ) sau în variant protejare cu pelicule de protec ie reflectante. aplicarea prin sudur . ventilate natural i cu acces interzis). ventila ii etc. în cca 3 ani. deci factori majori de disconfort i de alterare a s n t ii ocupan ilor. pe suport i se renun area la deflectoare. Toate membranele flotante. montarea receptoarelor pluviale cu colector din EPDM cu man on de 50 cm lungime i etan area gulerului receptorului la primul strat hidroizolant. cu suprapunerile sudate.orizontal pe suport. la intersec ia dintre suprafe ele orizontale i verticale. sudate sau lipite cu flac ra vor avea suprapunerile sudate. în total aderen pe minimum 50 cm pe zonele de intersec ie cu suprafe ele verticale (parape i.- - se vor respecta toate m surile pentru protec ia muncitorilor. la nivelul elementului suport. 3 agrafe pe metru liniar) pe cupon din membran bituminoas lipit pe suport. Dac primul strat hidroizolant va fi lipit în total aderen .5 – 0. aplicarea primului strat hidroizolant. de 3 mm grosime. betonul de pant i ape se va elimina în timp îndelungat în interiorul cl dirii. atice. profilat . etan at suplimentar la partera superioar cu cordon din mastic-chit . din tabl zincat de minimum 0. în variant daca al doilea strat hidroizolant nu este autoprotejat. - aplicarea hidroizola iei verticale într-un strat de 4 mm grosime. sudat pe suprafe ele suport.6 mm grosime). cu suprapunerile sudate. sudat sau lipit la rece . Pentru dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina. în apartamentele aflate sub terase. a stratului suplimentar de înt rire a hidroizola iei de 3 mm grosime. orizontale i verticale (pân la nivelul verticalei hidroizola iei ini iale pe parape ii prev zu i cu profil l crimar i pe întreaga suprafa a parape ilor/aticelor joase cu acoperirea capului acestora).

Executarea sistemului de ventilare a straturilor pentru difuzia vaporilor se va face cu elementele de aerisire (deflectoarele) care se amplaseaz odat cu executarea stratului de termoizola ie sau hidroizola ie aferente. aplicarea protec iei reflectante pe suprafe ele orizontale. atunci suportul este umed i impropriu pentru începerea lucr rilor). exploatare i postutilizare a construc iei sunt obligate s asigure: a) ob inerea i men inerea pe întreaga durat de existen a construc iilor.sistemul calit ii adaptat categoriei de importan a construc iei i modului de finan are (buget de stat.- în variant daca al doilea strat hidroizolant nu este autoprotejat. Pentru evitarea migr rii vaporilor în termoizola ie. Executarea straturilor termoizola iei i hidroizola iei în alc tuirea i ordinea indicat în proiect i montarea noilor receptoare de ap pluvial . • trebuie montate parafrunzare. stratul de barier contra vaporilor se lipe te pe toat suprafa a superioar a gulerului deflectorului i suplimentar se aplic un strat de înt rire de 0. cu vopsea bituminoas aluminizat sau cu stratul hidroizolant superior autoprotejat cu paiete de ardezie. 91 . atât la partea orizontal cât i la cea vertical pe zona de contact cu receptorul pluvial. susceptibile la varia ii ale umidit ii. se va c ptu i. alte surse). cel pu in a unui nivel minim de calitate aferent cerin elor stabilite de legea privind calitatea în construc ii. aderen a hidroizola iei se va verifica prin încerc ri directe care constau în lipirea pe suport de foi bitumate.25 m2 imprejurul tubului de aerare lipit pe toat suprafa a stratului de difuzie. (Dac foaia se desprinde. desprinderea trebuie s se produc în masa stratului de lipire. inclusiv cu stratul de bitum. realizare. au în vedere: • utilizarea receptoarelor de ap pluvial confec ionate uzinat din materiale polimerice sau din metal emailat prev zute cu guler pentru racordarea hidroizola iei i gr tar de protec ie (parafrunzar) împotriva colmat rii i pentru evitarea improviza iilor din tabl neagr sau de plumb. persoanele juridice implicate în procesul de concepere. capacul chepengului din plan eul dinspre terasa. Asigurarea calit ii În conformitate cu legisla ia în vigoare. trebuie avut în vedere realizarea etan rii între receptor i coloana de scurgere. • montarea receptoarelor de ap pluvial confec ionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la flac r ). cu pl ci din vat mineral protejat cu folie din PVC. • executarea filtrului i stratului drenant împrejurul ramei de protec ie a receptorului de ap pentru împiedicarea sp l rii nisipului de sub dalele de beton i colmatarea coloanelor pluviale.5 m în jurul gurii de scurgere. • asigurarea continuit ii barierei contra vaporilor pentru protec ia termoizola iei. metal emailat sau tabl de plumb prev zute cu tu i guler de racord (pentru lipirea pe suport i racordarea hidroizola iei). Dup o perioad de 1-2 ore necesar usc rii. • lipirea în aderen total a stratului pentru difuzia vaporilor pe o raz de 0. b) elaborarea i aplicarea diferen iat a conducerii i asigur rii calit ii potrivit specificului activit ilor desf urate prin: . - Când stratul suport este realizat din ape de ciment. cu dimensiunile 25×25 cm. • realizarea etan rii între receptor i coloan de scurgere.

Reguli privind condi iile de mediu Lucr rile de hidroizola ii se execut numai la temperaturi cuprinse între +5ºC i +30ºC. pentru care nu exist standarde na ionale sau alte reglement ri. procese-verbale de recep ie par iale pentru lucr ri executate i raportate de control i verificare privind calitatea. vor fi utilizate numai dac au agremente tehnice valabile i se prezint conform prevederilor acestora. schimbarea caracteristicilor se face numai cu acordul proiectantului i proprietarului. . sau se vor utiliza numai produse pentru care exist certificare de conformitate. procese-verbale de recep ie pentru produsele procurate. Se interzice efectuarea lucr rilor de hidroizola ii pe timp de ploaie.procese-verbale de lucr ri ascunse i pentru fazele determinante. Se interzice accesul. Cerin e privind calitatea materialelor În conformitate cu legisla ia în vigoare. În perioada cu temperaturi sub +5ºC i peste +30ºC lucr rile de hidroizola ie se vor executa luându-se m suri de organizare pentru protec ia acestora i a muncitorilor (conform NGPM i Codul Muncii).certificate de calitate i de conformitate a calit ii produselor.planul calit ii care precizeaz condi iile referitoare la sistemul calit ii i asigur interfe ele dintre persoanele implicate în concepere. prev zut în contractele încheiate cu produc torii sau furnizorii acestora. Conform NP040-2002. transportul i derularea materialelor pe acoperi uri în zilele cu vânturi puternice. sau alte fenomene - În perioadele de timp friguros cu temperaturi negative nu se vor executa lucr ri ce con in în structura lor ap ( apa. structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea total de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte. decât cu luarea m surilor de protec ie constând în închiderea i înc lzirea zonei de lucru.0 mm). realizare i exploatare. burni . c) întocmirea documentelor i înregistr rilor privind calitatea: . condi iile privind alc tuirea hidroizola iei multistrat sunt: • se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea total de minim 4. .).5 mm (recomandabil de 5. . etc. Pentru realizarea lucr rilor se vor utiliza numai materialele cu caracteristici de rezisten i geometrice egale sau superioare celor prev zute în proiect. toate produsele prev zute în proiecte i utilizate la lucr rile de reabilitare. Depozitele vor asigura condi iile specifice fiec rui produs în parte i cerin ele impuse de normele de protec ia muncii privind ventilarea i men inerea unor temperaturi pozitive de maxim 35ºC. .preg tirea i instruirea personalului.rapoarte privind neconformit ile i rapoarte de ac iuni corective i preventive.îndeplinirea atribu iilor responsabilului tehnic cu execu ia.8 mm i membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim 3 mm 92 . betoane de pant . cea meteorologice care conduc la umezirea suportului i afectarea aderen ei. mortare pentru tencuieli. cu membrane polimerice cu grosimea de minim 0.

structura aplicat pe suport elastic sau semirigid.3.25 m peste care se va aplica structura hidroizolant multistrat coamele i doliile se recomand s fie înt rite cu un strat hidroizolant suplimentar cu l imea desf urat de minim 50 cm se recomand ca flexiunea între planurile orizontal i vertical s fie realizat sub un unghi de 45° prin utilizarea scafelor fabricate (din membrane hidroizolante. iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalat cu minim 1.2. condi iile privind nivelurile minime de performan pentru care este asigurat etan eitatea.T (sistem de apreciere calitativ global pe criterii i niveluri de performan a structurilor hidroizolante): • impermeabilitate (I): 1. În privin a condi iilor privind modul de aplicare: • Aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pant sub 5 % se recomand a se face în lungul liniei de pant .2.3 • rezisten la perforare (P): membrane autoprotejate P. Materialele componente ale structurilor multistrat se recomand s provin de la un singur produc tor. cu panta sub 20%: A. altitudini mai mari de 800 m: R.4.4.3. structura aplicat pe suport semielastic. Condi ii privind nivelurile de performan minimale de etan eitate a suprapunerilor: • Nivelul de asigurare a etan eit ii îmbin rilor suprapunerilor (J) va fi de 10 KPa la pante peste 5% i de 15 KPa la pante sub 5% (presiune men inut timp de minim 30 minute). atât pentru fazele intermediare cât i pentru întregul sistem. De asemenea. iar pe suport cu pant peste 5 % se recomand a se face perpendicular pe linia de pant membrana superioar poate fi aplicat paralel cu membrana inferioar dar decalat la 1/2 din l ime continuitatea etan a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudur la dimensiunea minim indicat de produc tor linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colinear ci va fi decalat cu 50 cm.• • • flexiunea între planuri diferite (scafe) va fi înt rit în lungul liniei de intersec ie cu un strat hidroizolant suplimentar cu l imea de minim 0. plan de control al calit ii etc). 5. a documenta iei de execu ie i a fi elor tehnice ale materialelor utilizate. cu panta sub 20%: A. • alungirea la rupere la trac iune (A): structur aplicat pe suport rigid. lemn. (se admite sub 3% R.4. • comportament la temperatur ridicat (T): membrane cu autoprotec ie T.s. cu panta sub 20%: A. etc) condi ii privind nivelurile minime de performan în sistemul I. În cazul în care unitatea executant are un sistem propriu de conducere i asigurare a calit ii. pentru zona climatic IV (conform SR 10907/197): F.6. zona climatic I i II (conform SR 10907/197: F. zona climatic III (conform SR 10907/197): F.0 m fa de cea a stratului inferior. altitudini mai mari de 800 m: F. • flexibilitatea la temperaturi sc zute (F): structur termohidroizolant ranversat : F. sunt: • rezisten a la rupere la trac iune (R): pante sub 20%: R. în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea i modul de aplicare.3.3.5.) pante peste 20% (inclusiv suprafe e verticale): R. Verificarea calit ii se realizeaz în conformitate cu prevederile prezentei reglement ri. 93 .2.P. Pentru asigurarea calit ii lucr rilor se impun urm toarele etape: • recep ia materialelor de hidroizola ie i accesorii • p strarea i depozitarea materialelor • controlul calit ii la punerea în oper • recep ia lucr rilor. lucr rile de hidroizola ie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execu ie.4.

VERIFICAREA EXECU IEI LUCR RILOR Principalele faze ale execu iei ce se vor verifica i consemna vor fi: . 94 . termenelor de valabilitate (unde este cazul) i de garan ie emise de produc tor pentru fiecare lot de materiale.executarea hidroizola iei. necesare pentru protec ia muncii spa iilor i condi iilor de microclimat necesare preg tirii materialelor (unde este cazul) calit ii suportului care trebuie s corespund condi iilor geometrice i fizicomecanice specifice. .termoizolarea aticelor pe o în l ime de 30 cm. . l ime. trebuiesc respectate urm toarele condi ii: membranele hidroizolante în foi se depoziteaz sub form de suluri (în pozi ie vertical ) pe platforme sau pale i.Recep ia materialelor Recep ia materialelor se bazeaz pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate). în spa ii închise. în grosime de 3 – 4 cm. • 6. sculelor i dispozitivelor i a c ilor de acces la frontul de lucru. Controlul de calitate cuprinde urm toarele verific ri minimale pentru membranele hidroizolante: • caracteristici geometrice (lungime. cu polistiren de 12 cm grosime. eventual paletizat. cu mortar de ciment M 100 T.montarea stratului de polistiren ignifugat de minimum 15 cm grosime.corectarea pantei cu apa din mortar de ciment.cur area locala a plan eului dup îndep rtarea straturilor existente. controlul: respect rii stricte a cerin elor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante i a accesoriilor. P strarea i depozitarea materialelor Condi iile de p strare i depozitare ale materialelor sunt precizate de produc torii acestora în fi ele tehnice de produs: • în depozite. • la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat.realizarea unei ape de protec ie. . . recomandabil în spa ii acoperite. Controlul calit ii la punerea în oper • • controlul calit ii materialelor la punerea în oper se efectueaz de c tre eful punctului de lucru sau de c tre responsabilul cu calitatea. controlul de calitate pentru materiale se execut pe antier de c tre personal i/sau în institute/laboratoare specializate. în general. conform reglement rilor specifice. În acest context. În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care s certifice caracteristicile specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice.executarea barierei de vapori. în conformitate cu prevederile documenta iei de execu ie i a fi elor tehnice de produs controlul i asigurarea: utilajelor. . în spa ii acoperite materialele hidroizolante fluide se depoziteaz în bidoane sau butoaie. . acoperite i ventilate. grosime) • verificarea comport rii la temperaturi ridicate • verificarea flexibilit ii la temperaturi sc zute • verificarea for ei de rupere la trac iune • verificarea alungirii la rupere la trac iune. atestate. pe suprafe ele orizontale i verticale.

Pe durata realiz rii hidroizola iilor se vor respecta prevederile specifice fiec rui material sau tehnologii i.- racordarea apei i hidroizola iei la atice i corpuri de aerisire executarea finisajelor i tinichigeriei. Lucr rile se vor executa numai de firme i echipe specializate în domeniul hidroizola iilor i termoizola iilor. în principal. .profunzimea de topire a materialului în cazul utiliz rii arz toarelor cu flac r . t ierea la dimensiuni înainte de lipire).ancorarea hidroizola iilor cu prinderi mecanice. .num rul de straturi prev zut în documenta ie. ale apelor i ale tencuielilor de ciment. transportului i depozit rii se vor respecta indica iile produc torului cu privire la modul de ridicare. . ordinea de a ezare i modul de aplicare al acestora (în aderen total . Recep ia final a lucr rilor se va face în comun. temperatur i umiditate de p strare.timpul de uscare între dou aplic ri succesive de materiale lichide. avânduse în vedere cerin ele de calitate. recep ia se realizeaz conform legisla iei în vigoare.temperaturile de topire ale produselor bituminoase i temperaturile de aplicare ale acestora. .recep ia la terminarea lucr rilor. proiectant i executant. în conformitate cu prevederile reglement rilor tehnice în vigoare.l imea minim a suprapunerilor membranelor (foilor) la îmbinarea tranversal ( 10 cm) i în lungime (la capete-minim 12 cm). . .opera iunile de preg tire a stratului suport reluate dup fiecare întrerupere a lucrului mai mult de 24 ore sau în caz de necesitate (exemplu: vânt cu praf sau diverse pulberi industriale). în vederea conserv rii calit ii materialelor.decalarea capetelor foilor bitumate pentru evitarea suprapunerii pe aceea i vertical a patru foi din acela i strat al hidroizola iei. proba de inundare. Pe parcursul manipul rii. Recep ia lucr rilor constituie o component a sistemului calit ii i se efectueaz atât la lucr rile noi cât i la interven iile în timp asupra acestora. procesele verbale de lucr ri executate în diverse etape i aspectul general al suprafe elor executate. Se vor respecta prevederile con inute în . în vederea prevenirii alunec rii sau smulgerii acestora. în dou etape: . 95 . . în semiaderen sau flotant).opera iunile de preg tire a materialelor (exemplu: derularea sulurilor pentru relaxarea benzilor. .Normativ privind postutilizarea ansamblurilor. urm toarele: . NE 005/1997 7. etc. CONDI IILE DE RECEP IE Recep ia se va face pe baza verific rilor in situ i a documentelor de atestare a calit ii lucr rilor ascunse. subansamblurilor i a elementelor componente ale construc iilor". de c tre beneficiar. stivuire. cu personal calificat i atestat în tehnologiile de aplicare a materialelor bituminoase.recep ia final la expirarea perioadei de garan ie. .. în num rul stabilit în proiect.

se va face prin grija beneficiarului. dar nu la lucr ri cu vechime mai mare de 10 ani • intervalul poate fi mic orat pentru hidroizola iile la care degrad rile ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comand . Asigurarea urm ririi comport rii în timp. Sistemul de garantare trebuie s precizeze m surile de între inere preconizate în func ie de condi iile de utilizare în conformitate cu prevederile Legii 10/1995. În cazuri particulare. Durabilitatea unui sistem poate fi caracterizat prin dou moduri de evaluare: • Garan ia acordat (durabilitate garantat de c tre executant i/sau produc tor). cu garan ie de 10 ani. Intervalul de mai sus poate fi modificat în func ie de condi iile concrete pentru fiecare caz în parte. etc) • intervalul poate fi mic orat pentru hidroizola iile ce au fost supuse la sarcini. URM RIREA COMPORT RII ÎN TIMP Administra ia blocului va urm ri periodic starea termoizola iei i hidroizola iei de peste ultimul plan eu pentru evitarea degrad rii. de vegeta ie i depuneri de praf. 96 . ocuri sau mi c ri (deplas ri) neprev zute (seism. o dat pe an.8. utilizarea i func ionarea sistemului hidroizolant. prin conven ie între p r i (proiectant. b) cur area periodic a suprafe elor. care prevede: urm rirea curent a comport rii se efectueaz în conformitate cu instruc iunile de urm rire curent Între inerea hidroizola iilor este în sarcina executantului pân la recep ia acestora. trebuie s constituie un sistem obligatoriu de evaluare (cu referire la materialele hidroizolante ce compun structura sau la structur în ansamblu). între inerea. • Durata de utilizare apreciat . accidente mecanice. etc). Durabilitatea hidroizola iilor cl dirilor implic un sistem func ional privind verificarea. camere de calcul. se va efectua conform planului de între inere i cel pu in de dou ori pe an (prim vara i la sfâr itul toamnei). exploatarea i între inere acestora. Urm rirea comport rii în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglement rilor tehnice în vigoare. Urm rirea comport rii în timp a hidroizola iei se face în conformitate cu P 130-1999-„Normativ privind urm rirea comport rii în timp a construc iilor”. beneficiar) se pot stabili alte termene. executant. Exploatarea (utilizarea) hidroizola iilor acoperi urilor No iunea de exploatare cuprinde aspectele privind durabilitatea. în condi ii normale de utilizare a hidroizola iilor. constituie un sistem orientativ de evaluare calitativ ce poate fi luat în considerare func ie de organismul care face aprecierea sau sus inerea prin exemplific ri. astfel: • intervalul poate fi m rit dac la dou verific ri succesive nu se constat degrad ri. sta ii electrice. dup care obliga ia revine proprietarului sau administratorului i utilizatorului (conform obliga iilor contractuale stabilite între ace tia i proprietar) care vor respecta prevederile cuprinse în Normativul NP-040-02 precum i urm toarele: a) respectarea interdic iei de circula ie pe terasele necirculabile i utilizarea c ilor de acces pentru punctele de vizitare.

Beneficiarul va putea renun a la unele lucr ri. . aprobat cu Ordinul nr. M SURI PRIVIND PROTEC IA. copertine. fiind interzis spargerea ghe ii de pe acoperi prin lovire cu târn coape. etc. e) men inerea în condi ii func ionale a elementelor de protec ie a hidroizola iei (tencuieli. d) executarea ulterioar a unor noi str pungeri ale hidroizola iei se va efectua numai cu acceptul proiectantului i proprietarului i în baza unei documenta ii tehnice de specialitate. Se vor lua toate m surile necesare pentru prevenirea accidentelor de munc (asigurarea c ilor de acces verticale i orizontale.03. SIGURAN A I IGIENA MUNCII. PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR Refacerea termoizola iei i hidroizola iei plan eului de peste ultimul nivel al cl dirii nu presupune m suri specifice deosebite. elaborate de Ministerul Muncii i Protec iei Sociale în colaborare cu Ministerul S n t ii 1996 • Regulamentul privind protec ia i igiena muncii. dalaje.). etc. Se vor lua toate m surile necesare pentru a preveni acumularea (în special în spa iile închise. asigurarea golurilor. M suri privind protec ia i igiena muncii Se vor respecta normele generale i specifice cuprinse în legisla ia în vigoare privind protec ia i igiena muncii pentru realizarea izola iilor bituminoase i a lucr rilor conexe.tencuielile cr pate i cu buc i lips se refac utilizând acelea i materiale. dar numai cu consultarea prealabil a proiectantului.). M surile privind protec ia i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de produc torii materialelor hidroizolante (privind materialul propriuzis i tehnologia de aplicare) precum i de urm toarele reglement ri tehnice în vigoare: • Legea 90/1996 Legea protec iei munciimodificat i completat cu Legea 177/2000 • Norme generale de protec ia muncii. etc. 9/N/l 5. izolate) de gaze toxice i/sau inflamabile. sau va putea executa lucr ri suplimentare fa de cele propuse în acest proiect.dalele sparte sau segregate se înlocuiesc cu dale întregi de acela i tip.stratul de vopsea reflectant se va completa pe zonele lips . . dotarea corespunz toare a mijloacelor de ridicare a materialelor. Se vor lua toate m surile necesare pentru paza i prevenirea incendiilor (mod de lucru cu foc deschis. etc. altele decât cele ce trebuie luate pentru ansamblul lucr rilor de reabilitarea termic a cl dirii. Nu se vor admite utilaje. . depozitarea materialelor..c) îndep rtarea excesului de z pad pân la stratul de uzur în cazul teraselor circulabile i pân la o cot de 3-5 cm deasupra stratului de protec ie al hidroizola iei la terasele necirculabile. cazmale. 9.1993 al MLPAT 97 .copertinele din tabl smulse sau distruse se înlocuiesc i se refac revizuindu-se modul de fixare.): . scule i unelte improvizate sau defecte care ar putea periclita calitatea lucr rilor de hidroizolare sau protec ia i s n tatea muncitorilor.

Fa de reglement rile men ionate. pentru fiecare lucrare în parte. 60/1997 privind ap rarea împotriva incendiilor. Fa de reglement rile men ionate.212/1997 • Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor. execu ia i exploatarea elementelor de construc ii hidroizolate cu materiale bituminoase i polimerice (Publicat în Monitorul Oficial.G. în vederea reabilit rii termice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 5/2003) NP 040-2002 – Normativ privind proiectarea. 1080/2000. 775/1998 • Normativ de siguran la foc a construc iilor indicativ P.I.776 bis/05.2005) NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performan elor termo-higro-energetice ale anvelopei cl dirilor de locuit existente.1. aprobate cu Ordinul M. Normele vor fi respectate pe durata lucr rilor de reabilitare. pI. 10. aprobat prin Legea nr. responsabilul cu protec ia muncii i responsabilul de lucrare vor lua m suri specifice.• Normativul cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protec ia muncii.G. pI.08. Aceste m suri vor fi bazate pe prevederile indicate de produc torii materialelor hidroizolante precum i pe urm toarele reglement ri tehnice în vigoare: • O. nr.11. nr.I.002.12.02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cl dirilor de locuit existente (publicat în bro ur IPCT noiembrie 2002. aprobate cu ordinul M.S. nr. Buletinul Construc iilor nr. Buletinul Construc iilor nr.P. func ie de particularit i. 1023/1999 • Dispozi ii generale privind instruirea în domeniul prevenirii i stingerii incendiilor D. responsabilul PSI i responsabilul de lucrare vor lua m suri specifice. M suri privind prevenirea i stingerea incendiilor Se vor respecta normele generale i specifice cuprinse în legisla ia în vigoare privind prevenirea i stingerea incendiilor pe durata execut rii lucr rilor în construc ii i izola ii aferente acestora. 20/ N/94 al MLPAT • Dispozi ii generale de ordine interioar pentru prevenirea i stingerea incendiilor D. 18-2003) - - GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construc ie la cl dirile existente.2003) GP 065-2001 – Ghid privind proiectarea i execu ia lucr rilor de remediere a hidroizola iilor bituminoase la acoperi urile din beton (publicat în Buletinul Construc iilor nr.I.P.I.R. pI. în vederea reabilit rii i moderniz rii lor termice (publicat în bro ur IPCT . 12/2002) 98 . DOCUMENTE DE REFERIN C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor (Publicat în Monitorul Oficial.001. nr.I. indicativ C.576 bis/12. nr. • G. pentru fiecare lucrare în parte. execu ia i exploatarea hidroizola iilor la cl diri (Publicat în Monitorul Oficial.300 aprobat cu Ordinul nr. aprobate cu Ordinul M.2003) NP 064-2002 Ghid privind proiectarea. aprobat cu Ordinul nr. 18-2003) SC 007 . 11899 • Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata execut rii lucr rilor de construc ii i instala ii aferente acestora.124 bis/13. nr. suplimentare privind protec ia i igiena muncii. suplimentare de prevenirea i stingerea incendiilor. nr. func ie de particularit i. 225/ 1995.S. în special la lucr rile de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile.ianuarie 2003.

1/2000) MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urm rire în timp a comport rii construc iilor din punct de vedere al cerin elor func ionale (Publicat în Monitorul Oficial. pI. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calit ii produselor folosite în construc ii xxx Regulamentul privind protec ia i igiena muncii în construc ii (publicat în Buletinul Construc iilor nr.05. nr. subansamblurilor i elementelor componente ale construc iilor. 11/1997) C56-2002 – Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia lucr rilor de instala ii aferente construc iilor (Publicat în Monitorul Oficial. pI.12. execu ia i exploatarea învelitorilor acoperi urilor în pant .Ghid privind proiectarea. execu ia i exploatarea învelitorilor acoperi urilor în pant la cl diri (Publicat în Monitorul Oficial. nr. 5-6-7/1993) - - Întocmit. execu ia i exploatarea hidroizola iilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP i SBS (Contract INCERC-MTCT nr. 19-20/2004) P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construc iilor (publicat în Buletinul Construc iilor nr.776 bis/05.2003 i Anexa Buletinul Construc iilor nr. interven ii în timp i postutilizarea construc iilor HGR nr. Interven ii la învelitori i acoperi uri (terase i arpante) (publicat în Buletinul Construc iilor nr.11. 116/2004) xx .920 bis/22.435 bis/23. pI. pI. 116/2004) GP 112-2004 – Ghid privind proiectarea. 99 . 12/1993) NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor. 2/2004) HGR nr.2003) xxx – Ghid privind proiectarea.12.- xxx – Normativ privind reabilitarea hidroizola iilor bituminoase ale acoperi urilor cl dirilor (Contract INCERC-MTCT nr. nr. nr.877 bis/10. execu ia i exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate in situ (Publicat în Monitorul Oficial.2005) C217-1993 Norme tehnice privind alc tuirea i executarea hidroizola iei cu folie din PVC plastifiat la acoperi uri NP 069-2002 – Normativ privind proiectarea. cu membrane hidroizolante C246-1993 – Instruc iuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizola iile acoperi urilor C247-1993 – Îndrum tor cadru privind exploatarea i între inerea cl dirilor de locuit din mediul urban aflate în proprietatea autorit ilor publice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 766/1997 – Regulament privind urm rirea comport rii în exploatare.2003 i Anexa Buletinul Construc iilor nr.

5. Polistirenul se va aplica prin lipire cu aracet i protejat cu tencuial pe plas de rabi prins de plan eu..cerin e de calitate Cerin e de calitate: strat termoizolant de polistiren expandat ignifugat în grosime de 8 cm 5... . Proiectul .Baza de proiectare Releveul construc iei realizat in faza I: “Expertiz ... . prin îmbun t irea protec iei hidrofuge si termice la intradosul plan eului de peste subsol.Cur area tavanului subsolului.. 7.... pe în l imea de 50 cm de la fa a tavanului..“Expertiz .. CAIET DE SARCINI Arhitectur – Plan eul de peste subsol 1.... OBIECTUL LUCR RII .... 3.. cu grosimea de 8 cm......Montarea pe conturul peretilor . 2.. • Montarea pe conturul peretilor.Executarea tencuielii de protectie pe plasa rabit pe polistirenul montat pe tavan si pereti.Reabilitarea termic a blocului .Montarea stratului de polistiren expandat ignifugat de 8 cm pe tavanul subsolului. audit energetic i cerificat energetic” Determin rile i concluziile fazelor I i II ale proiectului . a unei fâ ii termoizolante din polistiren expandat de 8 cm.. cu bol uri metalice împu cate sau în urubate. .. 6... • Montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat.4.. SOLU IA PROIECTULUI – Montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat pe intradosul planseului de peste subsol. audit energetic i cerificat energetic” i „Studiu de fezabilitate”.. GENERALIT I . VERIFICAREA EXECU IEI LUCR RILOR Principalele faze ale execu iei ce se vor verifica i consemna vor fi: ... în scopul reducerii substan iale a efectelor defavorabile ale pun ilor termice de pe conturul plan eului de peste subsol.. 100 . 4.. Observa iile directe asupra construc iei.faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execu ie”.. situat in Municipiul .. pe în l imea de 50 cm de la fa a tavanului.. CONDI IILE DE RECEP IE Recep ia se va face pe baza verific rilor in situ i a documentelor de atestare a calit ii lucr rilor ascunse.. ORDINEA DE EXECU IE A LUCR RILOR Condi iile tehnice de execu ie i montaj • Cur irea suprafe ei tavanului din subsol. ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCR RII . a unei fâ ii termoizolante din polistiren expandat de 8 cm.

în vederea reabilit rii termice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 18-2003) - - GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construc ie la cl dirile existente.02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cl dirilor de locuit existente (publicat în bro ur IPCT noiembrie 2002.ianuarie 2003. nr.124 bis/13. 12/1993) NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor. nr. M SURI PRIVIND PROTEC IA. interven ii în timp i postutilizarea construc iilor HGR nr.920 bis/22. pI. 766/1997 – Regulament privind urm rirea comport rii în exploatare. 11/1997) C56-2002 – Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia lucr rilor de instala ii aferente construc iilor (Publicat în Monitorul Oficial.8. 10. PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR Executarea termoizola iilor din subsol presupune m suri specifice deosebite.12.1.12. 19-20/2004) P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construc iilor (publicat în Buletinul Construc iilor nr. în vederea reabilit rii i moderniz rii lor termice (publicat în bro ur IPCT . URM RIREA COMPORT RII ÎN TIMP Administra ia blocului va urm ri periodic starea termoizolatiilor din subsol. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calit ii produselor folosite în construc ii xxx Regulamentul privind protec ia i igiena muncii în construc ii (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 9. Buletinul Construc iilor nr. pI.2003 i Anexa Buletinul Construc iilor nr. SIGURAN A I IGIENA MUNCII. pI.12. 18-2003) SC 007 . 2/2004) HGR nr.877 bis/10. DOCUMENTE DE REFERIN C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor (Publicat în Monitorul Oficial. 5/2003) C247-1993 – Îndrum tor cadru privind exploatarea i între inerea cl dirilor de locuit din mediul urban aflate în proprietatea autorit ilor publice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 101 . 1/2000) MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urm rire în timp a comport rii construc iilor din punct de vedere al cerin elor func ionale (Publicat în Monitorul Oficial. Interven ii la învelitori i acoperi uri (terase i arpante) (publicat în Buletinul Construc iilor nr.2005) NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performan elor termo-higro-energetice ale anvelopei cl dirilor de locuit existente. Buletinul Construc iilor nr. nr.2003 i Anexa Buletinul Construc iilor nr. 5-6-7/1993) - - Întocmit. subansamblurilor i elementelor componente ale construc iilor. altele decât cele ce trebuiesc luate pentru ansamblul lucr rilor de reabilitarea termic a cl dirii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful