IOSIF R.

URS
PROF. UNIV. DR.

CARMEN ILIE TODICA
asist. UNIV. Drd.

DREPT CIVIL

TEORIA GENERALA. PERSOANELE

Curs id

CARACTERIZARE GENERALĂ A DREPTULUI CIVIL ROMÂN I : NoŃiunea şi obiectul dreptului civil
1. Dreptul civil ca ştiinŃă juridică • • ŞtiinŃa ca sistem de cunoştinŃe se constituie în subsisteme de ştiinŃe: ştiinŃele naturii; ştiinŃele sociale (despre societate); ştiinŃele gândirii. Subsistemul ştiinŃelor sociale studiază legile generale ale existenŃei şi dezvoltării societăŃii, evoluŃia tipurilor şi formelor istorice de organizare socială, realitatea socială în diferitele ei forme de manifestare. ŞtiinŃele juridice sunt o componentă a subsistemului ştiinŃelor sociale ce studiază realitatea juridică ca parte a realităŃii sociale. ŞtiinŃele juridice, ca parte a subsistemului ştiinŃelor, formează sistemul (subsistemul) ştiinŃelor juridice in care sunt incluse: a) Teoria general a statului şi dreptului – ca ştiinŃă ce studiază statul şi dreptul în general; b) ŞtiinŃele juridice istorice; c) ŞtiinŃele juridice de ramură; d) ŞtiinŃele auxiliare (ajutătoare). ŞtiinŃa dreptului civil face parte din categoria ştiinŃelor juridice de ramură şi are ca obiect de studiu, normele juridice aparŃinând dreptului civil şi relaŃiile sociale ce formează obiectul de reglementare al acestei ramuri de drept. 2. Dreptul civil ca ramură a sistemului de drept • • Sistemul unitar de drept cuprinde dreptul public şi dreptul privat. NoŃiune. Dreptului civil este acea ramură a dreptului privat care reglementează raporturi patrimoniale şi personale – nepatrimoniale stabilite între persoanele fizice şi/sau între persoanele juridice, aflate pe poziŃii de egalitate juridică, precum şi condiŃia juridică a persoanelor fizice şi persoanelor juridice, în calitatea lor de subiecte ale raporturilor juridice civile. Elemente esenŃiale: - este o ramură a sistemului de drept- Dreptul civil se înfăŃişează ca un ansamblu de norme juridice cuprinse în acte normative care alcătuiesc izvoarele dreptului civil; - este principala ramură a dreptului privat, constituind dreptul comun pentru ramurile de drept învecinate. În cazul în care o ramură de drept nu conŃine norme proprii pentru a rezolva un caz concret, se apelează la dreptul civil care « împrumută » principiile sau normele sale; - reglementează raporturi patrimoniale şi nepatrimoniale ce formează obiectul dreptului civil; - persoanele fizice şi juridice sunt subiectele raporturilor juridice de drept civil; - poziŃia de egalitate juridică a subiectelor raportului de drept civil, adică în raportul juridic civil nici una dintre părŃi nu este subordonată celeilalte; - normele de drept civil, de principiu, sunt grupate pe instituŃii de drept civil, adică formează grupe omogene de norme sociale, alcătuind subdiviziuni ale obiectului dreptului civil. Sunt instituŃii de drept civil: raportul juridic civil; actul juridic civil; subiectele de drept civil (persoana fizică şi persoana juridică); prescripŃia extinctivă; drepturile reale (dreptul de proprietate şi alte drepturi reale derivate din acesta – uzul, uzufructul, abitaŃia, superficia, servitutea, administrarea); contractul civil; răspunderea civilă (contractuală şi delictuală); dreptul de proprietate intelectuală (dreptul de autor şi dreptul de inventator sau de proprietate industrială); dreptul de moştenire sau de succesiune (moştenire legală, moştenire testamentară) etc.

2

3. Obiectul de reglementare • • Normele de drept civil reglementează relaŃii sociale patrimoniale şi nepatrimoniale pe care le convertesc în raporturi patrimoniale şi raporturi nepatrimoniale. Categorii de raporturi sociale reglementate: A. Raporturi patrimoniale care cuprind: – raporturi reale, adică acelea care au în conŃinutul lor drepturi reale, respectiv dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale principale; – raporturi obligaŃionale (raporturi de obligaŃii), care conŃin drepturi de creanŃă izvorâte din acte juridice ori fapte juridice (licite sau ilicite). B. Raporturi nepatrimoniale care cuprind: – raporturi care privesc existenŃa şi integritatea fizică ori morală a persoanei, care au în conŃinutul lor drepturi personale nepatrimoniale, cum sunt: dreptul la viaŃă, dreptul la sănătate, la integritate fizică, la secretul vieŃi private etc.; – raporturi privind elementele de identificare a unei persoane, cum sunt: dreptul la nume, la pseudonim, la domiciliu (pentru persoana fizică), la denumire, la sediu (pentru persoana juridică) etc; – raporturi izvorând din creaŃia intelectuală, care se referă la dreptul de autor asupra unei opere ştiinŃifice, literare, artistice sau dreptul de inventator, inovator, etc. 4. Sensurile noŃiunii „Drept civil“ Drept civil – drept obiectiv = totalitatea normelor juridice adoptate de organele statului în scopul reglementării relaŃiilor dintre persoanele fizice şi juridice. Drept civil – drept subiectiv = prerogativa (posibilitatea) unei persoane de a avea o anumită conduită, de a îndeplini anumite acte juridice, adică de a-şi exercita drepturile prevăzute şi ocrotite de dreptul obiectiv, precum şi de a pretinde persoanei obligate să aibă o comportare corespunzătoare dreptului său, ce poate fi impusă la nevoie prin forŃa de constrângere a statului. Drept civil – ştiinŃa juridică de ramură, parte a ştiinŃelor juridice, care are ca obiect studierea dreptului civil ca ramură a sistemului unitar de drept din România. Drept civil – ramură de drept civil, ca ansamblu de norme juridice ce reglementează relaŃii sociale ce formează obiectului dreptului civil. 5. Dreptul civil ca disciplină de studiu în facultăŃile de drept • Dreptul civil ca ramură a ştiinŃei juridice se studiază pe discipline distincte cuprinse în programe de învăŃământ ale diferiŃilor ani de studiu. - Drept civil – Partea generală şi persoanele; - Drept civil – Teoria generală a drepturilor reale (Drepturi reale); - Drept civil – Teoria generală a obligaŃiilor civile (ObligaŃii civile); - Contracte civile; - Succesiuni (Moştenirea). 6. Precizări De-a lungul timpului, s-au dat mai multe definiŃii dreptului civil. În continuare o să reŃinem câteva dintre ele. D. Alexandresco (1906) « Dreptul civil sau privat este acela care reglementează raporturile particularilor dintre ei, şi care este propriu unei naŃiuni ». A. Ionaşcu (1963) « Dreptul civil este acea ramură a dreptului unitar al statului care reglementează 3

raporturile patrimoniale în care părŃile figurează ca subiecte egale în drepturi, raporturile personale nepatrimoniale în care se manifestă individualitatea persoanei, precum şi condiŃia juridică a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice în calitatea lor de participanŃi la raporturile juridice civile ». Gh. Beleiu (1998) « Dreptul civil este acea ramură care reglementează raporturi patrimoniale şi nepatrimoniale stabilite între persoane fizice şi persoane juridice aflate pe poziŃii de egalitate juridică » Cuvântul « drept » derivă din latinescul directus-adverb indicând direcŃia, direct, fără ocol, cu sens mataforic însemnând : potrivit dreptăŃii, adevărului. Pentru substantivul drept, latinii foloseau cuvântul jus (lege, dreptate), astfel încât luat în sens metaforic, cuvântul „drept” desemnează ceea ce este conform cu norma. Cu acelaşi semnificaŃii îl găsim la francezi (droit), la englezi (right), la italieni (dirito). În limba engleză cuvântul law desemnnează dreptul obiectiv, iar cuvântul right dreptul subiectiv. În limba franceză cuvântul DROIT (cu literă mare) e folosit pentru dreptul obiectiv şi droit sau droits (plural) pentru dreptul subiectiv.

4

7. Raporturi patrimoniale raporturi reale ( au în continut drepturi reale) raporturi obligationale ( au în continut drepturi de creantă) privind existenta si integritatea fizică ori morală ap erso ei an privind elementele de identificare a unei persoane izvorâte din creatia intelectuală ă Norma de drept civil reglementeaz Relatii sociale patrimoniale si nepatrimoniale Obiectul dreptului civil Raporturi nepatrimoniale 5 . se transformă în Relatii juridice patrimoniale si nepatrimoniale se convertesc în Raporturi juridice patrimoniale si nepatrimoniale formează Obiectul Dreptului civil 7. Reprezentare grafică 7.2.1.

8. Vocabular • • act juridic – manifestarea de voinŃă făcută cu intenŃia de a produce efecte juridice, respectiv a naşte, a modifica ori a stinge un raport juridic civil concret; condiŃie juridică a persoanei fizice şi a persoanei juridice – statutul juridic al acestora cuprinzând ansamblul normelor juridice care reglementează diferite aspecte cu privire la persoana fizică (minor, adoptat, domiciliul, cetăŃenia) şi persoana juridică (înfiinŃare, patrimoniu, reorganizare, dizolvăre); drept real – dreptul subiectiv patrimonial care conferă titularului său, determinat, posibilitatea exercitării directe şi nemijlocite a prerogativelor prevăzute de lege, fără a fi necesară intervenŃia altui subiect de drept; dreptul real principal – dreptul care are o existenŃă independentă, proprie în raport cu alte drepturi reale sau de creanŃă; dreptul de creanŃă – drept subiectiv patrimonial care conferă titularului său determinat, adică subiectului activ (creditorului) posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv determinat (debitorului) să dea, să facă, sau să nu facă ceva sub consecinŃa aplicării constrângerii statale; drept obiectiv – totalitatea normelor juridice adoptate de organele statului în scopul reglementării relaŃiilor dintre oameni în cadrul societăŃii; dreptul pozitiv – totalitatea normelor de drept în vigoare la un moment dat; dreptul natural – principii superioare şi intangibile care se impun oricăror autorităŃi statale, el existând indiferent de timp şi spaŃiu; dreptul public (jus publicum) – totalitatea normrlor juridice care se află la baza organizării statului şi care guvernează raporturile dintre stat, organele statului şi particulari; drept privat (jus privatum) – totalitatea normelor juridice care guvernează raporturile dintre particulari; fapt juridic – acŃiuni umane săvârşite fără intenŃia de a produce efecte juridice (de a naşte, modifica, stige un raport juridic concret), efecte ce se produc totuşi în virtutea legii; norma de drept – regulă de conduită generală, impersonală şi obligatorie, edictată de organele competente ale statului, având ca scop asigurarea ordinii sociale, ce poate fi îndeplinită la nevoie prin forŃa de constrângere a statului; persoana fizică – subiect individual de drept, adică omul, privit ca titular de drepturi şi obligaŃii civile; persoana juridică – subiect colectiv de drept, adică un colectiv de oameni, care, întrunind condiŃiile cerute de lege, este titular de drepturi şi obligaŃii civile; raport juridic civil – relaŃie socială patrimonială sau nepatrimonială reglementată de norma de drept civil.

• •

• • • • • • •

• • •

9. Întrebări, exerciŃii, aplicaŃii 1) 2) 3) 4) 5) 6) DefiniŃi dreptul civil. Care sunt sensurile noŃiunii de „drept civil”? În ce constă obiectul dreptului civil? IdentificaŃi şi analizaŃi elementele esenŃiale ale definiŃiei dreptului civil. EnumeraŃi cinci instituŃii de drept civil. Ce înŃelegeŃi prin sintagma „ dreptul civil este dreptul comun pentru ramurile de drept învecinate”?

6

10. RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. Prin expresia „drept pozitiv” se înŃelege: a) totalitatea normelor juridice civile în vigoare; b) totalitatea normelor juridice în vigoare; c) totalitatea actelor normative. 2. Prin expresia „drept subiectiv civil” se înŃelege: a) prerogativa unei persoane de a pretinde altei persoane respectarea dreptului său; b) prerogativa unei persoane de a pretinde altei persoane să se abŃină de la tulburarea dreptului său; c) prerogativa unei persoane de a avea o anumită conduită şi de a pretinde altor persoane să aibă un comportament corespunzător dreptului său. 3. Obiectul dreptului civil ca ramură de drept, cuprinde: a) totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor civile; b) totalitatea raporturilor patrimoniale şi personal nepatrimoniale reglementate de dreptul civil; c) totalitatea normelor juridice care reglementează drepturi şi obligaŃii civile. 4. Totalitatea normelor juridice în vigoare la un moment dat formează: a) dreptul pozitiv; b) dreptul obiectiv; c) dreptul natural. 5. Raporturile care au în conŃinut un drept de creanŃă sunt: a) raporturi reale; b) raporturi obligaŃionale; c) raporturi nepatrimoniale. 6. ParticipanŃii la raporturile de drept civil: a) se află în relaŃii de subordonare; b) se află pe poziŃii de inegalitate juridică; c) se situează pe poziŃii de egalitate juridică. 11. Bibliografie I. R. Urs I. R.Urs S. Angheni Gh. Beleiu G. Boroi V.D. Zlătescu I. Dogaru - op. cit., p. 23-42; - op. cit., p. 13-28; - op. cit., p. 31-35; - Drept civil. Parte generală, Ed. All Beck, 1999, p. 1-5; - op. cit., p. 15-21; - op. cit., p. 15-31.

7

II. Principiile dr eptului civil. Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept. 1. NoŃiunea de principiu; importanŃa teoretică şi practică. • Principii fundamentale ale dreptului care guvernează şi dreptul civil. − principiul democraŃiei; − principiul egalităŃii în faŃa legii; − principiul legalităŃii; − principiul separaŃiei funcŃiilor în stat. Principii fundamentale ale dreptului civil. − principiul garantării dreptului de proprietate; Principiul este înscris în ConstituŃie şi dezvoltat de Codul civil art. 41 alin. 2 din ConstituŃie prevede: „Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. CetăŃenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. art. 135 alin. 1 din ConstituŃie: „Statul ocroteşte proprietatea.” alin. 6: „Proprietatea privată este, în condiŃiile legii, inviolabilă”. − principiul egalităŃii în faŃa legii civile; art. 16 din ConstituŃie precizează: alin. 1: „CetăŃenii sunt egali în faŃa legii şi autorităŃilor publice, fără privilegii şi discriminări” alin. 2: „Nimeni nu e mai presus de lege”. art. 4 (2) din Decretul nr. 31/1954 dispune: „Sexul, rasa, naŃionalitatea, religia, gradul de cultură, originea nu au nici o înrâurire asupra capacităŃii”. − principiul îmbinării intereselor individuale cu cele generale; Acelaşi Decret 31/1954 consacră principiul în art. 1: „drepturile civile ale persoanelor fizice sunt recunoscute în scopul de a satisface interesele personale materiale şi culturale în acord cu interesul obştesc. Drepturile civile pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic şi social, în caz contrar titularul lor săvârşeşte un abuz de drept”. − principiul ocrotirii drepturilor subiective civile. Acest principiu este consacrat în legislaŃia internă de ConstituŃie şi în Decretul 31/1954, precum şi în norme internaŃionale de către Pactul internaŃional privind drepturile civile şi politice ale omului.

Principiile instituŃiilor dreptului civil. În această categorie enumerăm acele idei, care călăuzesc anumite instituŃii, având deci o vocaŃie mai redusă dar o importanŃă deosebită în aplicarea legii civile. Enumerăm cu titlu exemplificativ: - principiul ocrotirii bunei credinŃe: în materia drepturilor reale; în construcŃii; în privinŃa posesiei; în privinŃa prescripŃiei achizitive; în materia convenŃiilor. - principiul consensualismului, privind forma actului juridic civil; - principiul forŃei obligatorii şi al relativităŃii, în privinŃa efectelor actelor juridice. •

8

2. Delimitarea de alte ramuri de drept. A. Criterii de delimitare: Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept se face pe baza unor criterii cum sunt: obiectul de reglementare, metoda de reglementare (criteriu principal), calitatea subiectelor, caracterul normelor, specificul sancŃiunilor, principiile de ramură, voinŃa legiuitorului (criterii auxiliare). • obiectul de reglementare − categorii de relaŃii sociale, având trăsături specifice proprii care le diferenŃiază de alte categorii de relaŃii sociale. Dreptul civil cuprinde două categorii de relaŃii sociale: patrimoniale şi personal nepatrimoniale. • metoda de reglementare − mijloace prin care se exercită puterea de stat pentru a influenŃa reglementarea unor relaŃii sociale de către anumite categorii de norme juridice precum şi acele mijloace prin care statul, prin intermediul normelor juridice asigură conduita corespunzătoare a subiectelor raporturilor juridice. Metoda specifică dreptului civil este egalitatea părŃilor raportului juridic. • calitatea subiectelor – subiectele raportului juridic civil nu presupun existenŃa unor condiŃii speciale, fiind suficientă calitatea de persoană fizică şi juridică. • caracterul normelor juridice – specific dreptului civil este caracterul dispozitiv al normelor. • caracterul sancŃiunilor – definitoriu pentru dreptul civil este restabilirea dreptului subiectiv civil încălcat, fie prin repararea prejudiciului, în cazul raporturilor patrimoniale, fie prin încetarea acŃiunii de vătămare în cazul raporturilor personal nepatrimoniale. • principiile de ramură − pot contribui la delimitarea ramurilor cu precizarea că unele principii sunt comune la două sau mai multe ramuri. • voinŃa legiuitorului – legiuitorul poate hotărî categoriile de raporturi juridice cărora le sunt aplicabile anumite norme juridice. B. Delimitarea de dreptul constituŃional: - dreptul constituŃional conŃine norme care consacră unele principii ale dreptului civil, cum sunt: principiul garantării dreptului de proprietate şi principiul egalităŃii în faŃa legii; - principalele drepturi şi libertăŃi, înscrise în ConstituŃie, sunt drepturi subiective civile ale persoanei fizice; - organele de stat menŃionate in ConstituŃie sunt în marea lor majoritate persoane juridice, subiecte ale raportului juridic civil. - în dreptul constituŃional predomină raporturile personale nepatrimoniale; - de regulă, subiectele raportului de drept constituŃional se găsesc pe poziŃii de subordonare; - normele dreptului constituŃional pretind subiectelor sale o calitate specială, de organ de stat sau cetăŃean român; - majoritatea normelor dreptului constituŃional sunt imperative; - atât dreptul constituŃional, cât şi dreptul civil conŃin sancŃiuni specifice, însă sancŃiunile civile (vezi pct.3) se aplică în cadrul unui proces civil. C. Delimitarea de dreptul administrativ: - dreptul administrativ conŃine norme care reglementează condiŃiile realizării puterii executive; - în dreptul administrativ predomină raporturile nepatrimoniale; - în dreptul administrativ părŃile se află în poziŃie de subordonare; - în raporturile de drept administrativ este necesar ca măcar un subiect să aibă calitatea de organ al administraŃiei publice; - în dreptul administrativ predomină normele imperative;

9

îndepărtarea tutorelui de la exercitarea tutelei etc. etc. 10 . rezilierea contractelor etc. cât şi personal . dar există deosebiri de regim juridic între răspunderea civilă şi răspunderea comercială. H.în dreptul muncii poziŃia de egalitate a părŃilor este prezentă numai la încheierea contractului. (cetăŃenia străină. D. adopŃie.. prin indicarea normei conflictuale. Delimitarea de dreptul muncii şi securităŃii sociale: . G.în ambele ramuri. .în ambele ramuri de drept.- sancŃiunile în dreptul administrativ sunt amenda contravenŃională şi confiscarea. cel puŃin una din părŃi trebuie să aibă calitatea de comerciant.dreptul civil are un caracter general fiind “dreptul comun” în raport cu dreptul comercial. subiectele raporturilor juridice au o poziŃie juridică de egalitate. E.în dreptul muncii. rudenie.. instituŃia centrală o reprezintă contractul. cum sunt: decăderea din drepturi părinteşti. amenzi. . legea aplicabilă raportului juridic cu elemente de extraneitate.în dreptul muncii majoritatea normelor sunt imperative. . obligatoriu.în raportul de drept financiar. cum sunt: majorările sumelor stabilite cu titlu de impozit sau taxă. .în dreptul familiei. în raporturile părinŃi – copii minori. . în dreptul familiei. . fiind un organ financiar. .dreptul comercial reglementează raporturi patrimoniale ce se formează în activitatea comercială internă născute din acte şi fapte de comerŃ. . F.deşi părŃile au o poziŃie de egalitate juridică..în ambele ramuri de drept. Delimitarea de dreptul comercial: . poziŃia subiectelor este de subordonare. .majoritatea normelor de drept financiar sunt imperative. cel puŃin o parte are o calitate specială.ambele ramuri reglementează atât raporturi patrimoniale. .dreptul familiei are sancŃiuni proprii. Delimitarea de dreptul financiar: .dreptul financiar are sancŃiuni proprii. . . subiectele sunt persoane fizice şi/sau persoane juridice. dar. în timp ce în cadrul executării contractului trebuie să existe o disciplină a muncii.ambele ramuri de drept cunosc sancŃiunea răspunderii.metoda de reglementare în dreptul internaŃional privat este de a stabili. dar între contractul civil si cel comercial. Delimitarea de dreptul internaŃional privat: . copil. în dreptul civil sunt repararea prejudiciului cauzat. sfera subiectelor este diferită faŃă de dreptul civil. etc.normele dreptului internaŃional soluŃionează conflictul de legi ori conflictul de jurisdicŃii. părinte. care cuprind un element de extraneitate.nepatrimoniale.dreptul internaŃional privat are ca obiect de reglementare raporturi de drept civil.în dreptul familiei. rudă. adoptator. în raportul de drept comercial.în dreptul financiar subiectele raportului juridic sunt în poziŃii de subordonare. care implică subordonarea faŃă de angajator precum şi răspunderea materială şi răspunderea disciplinară. preponderente sunt raporturile personal nepatrimoniale izvorâte din căsătorie. .în dreptul familiei majoritatea normelor sunt imperative. .). etc. . nulitatea actelor. aflarea în străinătate a unor bunuri. . există deosebiri de regim juridic. Delimitarea de dreptul familiei: . încheierea ori executarea în străinătate a unui contract. adoptat. precum şi condiŃia juridică a străinului. . subiectele trebuie să aibă o calitate specială: soŃ.

constatând că normele de drept nu sunt clare. cu privire la un raport de drept cu element de extraneitate. Delimitarea de dreptul procesual civil: . Întrebări. precum şi modul de executare silită a hotărârilor judecătoreşti pronunŃate în aceste pricini. efectul negativ suferit de o persoană.dreptul material ar fi ineficient dacă nu s-ar asigura realizarea lui pe calea procesului civil. prejudiciu . Ce reprezintă „abuzul de drept”? RealizaŃi o scurtă dezbatere în legătură cu dispoziŃiile art. nu se poate sustrage de la activitatea de judecată sub pretextul că legea nu prevede sau este neclară. care reglementează modul de judecată şi de soluŃionare a pricinilor civile. sau lipsesc. ExplicaŃi dispoziŃia constituŃională „Nimeni nu este mai presus de lege”.I. după cum procesul civil ar fi de neconceput fără existenŃa unui drept material pe care să-l apere şi să-l valorifice. În aceste situaŃii. nulitate – sancŃiunea de drept civil care lipseşte actul juridic civil de efectele contrarii dispoziŃiilor normelor juridice cerute pentru încheierea sa valabilă. apărând un “hiatus legislativ”. Pentru a evita această consecinŃă. judecătorul. • • • • • • • 5. judecătorul chemat să soluŃioneze un conflict de interese. deoarece ar fi răspunzător de denegare de dreptate. mai ales în perioada de tranziŃie de la un regim politic la altul. exerciŃii. Ce principiu consacră acest articol? 5) CompletaŃi următoarele enunŃuri: 11 . 3. norme imperative – norme juridice care impun subiectelor de drept civil o acŃiune sau o abstenŃiune şi de la care părŃile nu pot să deroge. ca urmare a faptei ilicite săvârşită de o altă persoană.dreptul procesual civil cuprinde un ansamblu de norme juridice.rezultatul. principiul relativităŃii efectelor actului juridic – actul juridic produce efecte numai faŃă de autorii lui. fie lipsesc cu desăvârşire. fără discriminare. va apela la principiile fundamentale ale dreptului civil. sunt susceptibile a se aplica două sau mai multe legi aparŃinând unor state diferite. 1) 2) 3) 4) ConsideraŃi că anterior anului 1990 statul garanta (ocrotea) proprietatea privată? ArgumentaŃi. 4. fără a profita sau dăuna altor persoane. 26 din Pactul internaŃional privind drepturile omului: „ toate persoanele sunt egale în faŃa legii şi au. aplicaŃii. . care îi vor permite să pronunŃe o soluŃie temeinică. dreptul la o ocrotire egală din partea legii…”. principiul consensualismului – principiu aplicabil formei actului juridic. Vocabular • conflict de legi – situaŃia în care. Precizări De multe ori procesul civil se desfăşoară dificil deoarece normele juridice fie nu sunt suficient de clare pentru adoptarea unei soluŃii viabile. norme dispozitive – norme juridice ce îngăduie parŃilor să deroge de la dispoziŃiile pe care le cuprind. conform căruia simpla manifestare de voinŃă este şi suficientă şi necesară pentru a incheia un act juridic valabil (solo consensu – prin simplul consimŃământ). principiul forŃei obligatorii – actul juridic valabil încheiat se impune parŃilor întocmai ca legea.

SancŃiunile în dreptul penal sunt……………………………. − op. cit. iar normele dreptului civil sunt……………………………….. 42 – 55. R. Bibliografie: I. cit.. dar în comercial cel puŃin una dintre părŃi trebuie să aibă calitatea de……………………… . 6 – 11. − op. cit. b) preponderente sunt raporturile patrimoniale.. p. − op.. Dreptul constituŃional se delimitează de dreptul civil prin: a) poziŃia de subordonare a subiectelor raportului juridic. subiectele se găsesc în poziŃii de…………………………. cit. Zlătescu I. cit. Angheni GH. D. c) subiectele trebuie să aibă o calitate specială. 7. . .. 2. 6) Cunoscând poziŃia juridică a parŃilor atât la încheierea cât şi la executarea contractului de muncă. 28 – 36. c) o metodă de reglementare a dreptului civil. Dreptul civil se delimitează de dreptul familiei prin aceea că: a) normele juridice sunt imperative.Subiectele raportului de drept constituŃional se găsesc pe poziŃii de………………………. cit. p.Spre deosebire de dreptul civil. raporturile……………………….. subiectele trebuie să aibă o calitate specială……………………… . Egalitatea în faŃa legii civile reprezintă: a) un principiu fundamental al dreptului civil..Spre deosebire de dreptul civil. − op. în dreptul civil sancŃiunile sunt……………………………… . Urs S. 6. Beleiu G.... în dreptul familiei. c) calitatea de comerciant a uneia dintre parŃi.Normele dreptului constituŃional sunt……………………. 3. 31 – 44. Dreptul comercial se delimitează de dreptul civil prin: a) poziŃia de egalitate juridică a subiectelor raporturilor juridice. b) preponderenŃa raporturilor patrimoniale. p.Atât în dreptul civil cât şi în dreptul comercial. c) caracterul dispozitiv al normelor juridice. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. stabiliŃi care este încadrarea Dreptului muncii – în jus publicum (drept public) sau în jus privatum (drept privat)?. Boroi V. 12 ..în dreptul civil subiectele aflându-se pe poziŃii de……………………… . Urs I. 35 – 47. subiectele sunt persoane……………………………….În Dreptul constituŃional predomină raporturile……………………. − op. b) caracterul dispozitiv al normelor. 4... p.. p. p. în dreptul penal. b) un principiu fundamental al sistemului de drept. R. 21 – 26. Dogaru - − op. iar în dreptul civil.

• Normele juridice şi raporturile juridice formează ordinea juridică. Norma juridică civilă şi izvoarele dreptului civil 1. • Trăsăturile normei juridice . paragrafe.TEORIA LEGII CIVILE III. edictată de organele competente ale statului având ca scop asigurarea ordinii sociale. 3. acte normative. titluri. care este obligatorie pentru părŃi numai în cazurile în care acestea.generale. după forŃa juridică a actului normativ normele juridice sunt exprimate în legi.speciale. după caracterul conduitei prescrise de dispoziŃie. ¬prohibitive (interzic expres o anumită conduită a părŃilor). – imperative: ¬onerative (prevăd obligaŃia pentru părŃi de a săvârşi o anumită acŃiune). Structura normei juridice • structura logico-juridică: – ipoteza – descrie împrejurările. după criteriul sancŃiunii aplicate: . – alineate. ce poate fi îndeplinită la nevoie prin forŃa de constrângere a statului. – dispozitive: ¬permisive (nu impun o acŃiune pozitivă sau negativă ci doar permit subiectelor raportului juridic civil să dispună potrivit voinŃei lor). decrete. – sancŃiunea – precizează consecinŃele nerespectării dispoziŃiei. . nu au stabilit o altă conduită). . penale. Clasificarea normelor juridice – criterii • • • după obiectul de reglementare: norme juridice constituŃionale. structura tehnico – legislativă.stimulatorii.de excepŃie.este generală (este aplicabilă la un număr nelimitat de cazuri) . după tehnica de elaborare: – determinate: ¬complete – cuprind cele trei elemente. prin voinŃa lor. ¬supletive (stabilesc o anumită conduită. secŃiuni.punitive.este impersonală (nu se adresează direct unei persoane) . NoŃiunea şi trăsăturile specifice ale normei juridice civile • Regulă de conduită generală. administrative. . articole. hotărâri şi ordonanŃe ale guvernului. după sfera de aplicare. obligatorie.este obligatorie (prevederile sale pot fi impuse prin forŃa de constrângere a statului) 2. capitole. – dispoziŃia – prescrie conduita pe care trebuie să o aibă o persoană în condiŃiile descrise de ipoteză. ¬incomplete: ¬de trimitere – fac trimitere la un alt act normativ sau la altă normă ¬ în „alb“ – urmează să fie întregite printr-o normă cuprinsă într13 • • • • . părŃi (cărŃi). condiŃiile în prezenŃa cărora se aplică dispoziŃia. . civile. impersonală.

− în sens restrâns. au direct valoarea unui izvor de drept. ca o lege nescrisă (lex non scripta) socotită obligatorie. Precizări Cel mai important izvor de drept civil este legea. legile organice. dar nu pot fi socotite izvoare distincte faŃă de normele juridice în care sunt cuprinse. – Reglementări internaŃionale – acorduri. nu constituie în sistemul nostru izvoare de drept. 14 . “Uzurile portuare”. c) Doctrina juridică şi precedentul judiciar (jurisprudenŃa). • Definirea izvorului de drept civil Prin izvor de drept civil se înŃelege forma exterioară de exprimare a a normelor juridice civile. unii autori apreciază că obiceiurile la care fac trimitere expresă normele de drept au valoare de izvor de drept. – Ordinele. ordonanŃe. 5. legile constituŃionale. în sens formal – formele de exprimare a normelor de drept. instrucŃiunile şi regulamentele miniştrilor ori ale altor conducători ai organelor administrative publice centrale. – Decretele. b) în cazul “uzurilor portuare” din dreptul maritim. pacte. socotim că în cazurile în care norma juridică face expres referire la obicei. Obiceiul are valoare de izvor de drept în două cazuri: a) când legea face trimitere expresă la el. dar se recunoaşte acestora un rol important în formarea normelor de drept. acesta este izvor de drept deoarece regula de conduită este dată de cutumă şi nu de norma legală. Acestea contribuie la interpretarea contractelor de navlosire prin explicarea unor noŃiuni din contract şi prin completarea clauzelor contractuale. “legea” este actul normativ adoptat de puterea legiuitoare. tratate. mai ales în domeniile în care normele juridice sunt echivoce sau lipsesc. În primul caz. În ceea ce ne priveşte. b) Obiceiul (cutuma) ca izvor de drept = reprezintă o regulă de conduită statornicită în viaŃa socială de-a lungul timpului şi respectată în virtutea unor deprinderi. • Categorii de izvoare de drept civil a) Acte normative: – Legea (ConstituŃia. Cuvântul “lege” cunoaşte două sensuri: − în sens larg. – Actele normative emise de autorităŃile administraŃiei publice locale. NoŃiunea de izvor de drept în sens material – condiŃiile materiale de existenŃă a societăŃii care au rol determinant în procesul formării voinŃei cuprinse în normele de drept. ca obiceiuri în dreptul maritim. prin “lege” se desemnează totalitatea actelor normative emise de organele statului (legi. decrete. codul civil) – Decrete – legi. legile ordinare. 4. adică a formei interne a dreptului. hotărâri) cu respectarea unei anumite proceduri (sensul larg este utilizat în vorbirea curentă). după o procedură prestabilită. adică de Parlament. – OrdonanŃele şi Hotărârile Guvernului.un act juridic normativ ce va fi adoptat în viitor.

totuşi. deşi nu constituie izvoare de drept.stabileste consecintele nerespectăr i i di sp ozitiei tehnico .25 din Legea nr. deoarece în soluŃionarea unor litigii ulterioare. 47/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii ConstituŃionale aplică aceeaşi dispoziŃie pentru deciziile definitive prin care s-au soluŃionat excepŃiile de neconstituŃionalitate ale unor legi. 145(2) din ConstituŃie. Conform art. sunt obligatorii pentru instanŃele inferioare. Astfel.legislativă actul normativ căr ti titlu i r articol c to e api l s iu ect ni p a ae ar gr f 15 . Structura normei juridice. iar art. există unele cazuri în care s-ar putea recunoaşte jurisprudenŃei caracterul de izvor de drept civil. În ceea ce priveşte deciziile secŃiilor Unite ale Înaltei CurŃi de JustiŃie şi CasaŃie. ipoteza . 6. judecătorii nu vor mai aplica textul declarat neconstituŃional. neavând atribuŃii de a crea norme juridice.juridică dispozitia sanctiunea .1. deciziile CurŃii ConstituŃionale sunt obligatorii şi au putere de lege pentru viitor. va constitui un izvor de drept.descrie conditiile în care se aplică d z it i a ispo v ei impune să âr si rea un actiuni abtinerea de la anumite actiuni permite anumite actiuni logico . 6.Deşi jurisprudenŃa (precedentul judiciar) nu constituie în sistemul nostru izvor de drept deoarece judecătorul este chemat să aplice legea. decizia prin care Curtea ConstituŃională admite o excepŃie de neconstituŃionalitate. Reprezentare grafică.

însă a e r o i m rt ant î n r l po interpretarea si aplicarea unitară a n e o d d ep orml r e r t 16 . permisive 6..onerative imperative prohibitive caracterul conduitei prescrise dispozitive supletive sfera de aplicare .2 Clasificarea normelor juridice criteriul sanctiunii generale speciale de exceptie . r ordonante ale Guvernului ordine ale ministrilor actele autorităt il o l oc e r al conventii pacte apartinând dreptului tratate international acorduri constituie izvor de drept în măsur aîn ca no ele re rm juridice fac referire sau reprezintă uuri pr t u r e z o a nu constituie izvoare de drept.3 Izvoare de drept civil obiceiul (cutuma) jurisprudenta doctrina legi decrete hotăr â i . . punitive stimulatorii complete tehnica de elaborare incomplete în "alb" de trimitere apartinând dreptului intern acte normative 6..

civ. cuv – „Orice faptă a omului. . doctrina – lucrări scrise prin care se comentează ori interpretează normele juridice. • art. legi organice – legi adoptate pentru reglementarea diferitelor domenii de relaŃii. grade militare). civ. – „ ConvenŃiile legal făcute au putere de lege între părŃile contractante”. legi constituŃionale – acte normative adoptate de Parlament cu o forŃă juridică superioară celorlalte legi. 17 1) 2) 3) 4) . • art. Întrebări.992 C. este dator a întoarce valoarea lucrului din ziua cererii de restituire”. – „Când cel ce a primit lucrul cu rea-credinŃă l-a înstrăinat. civ). 982 C. . • • • • • • • • • 8. obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat. lex non scripta – lege nescrisă.civ). civ. aplicaŃii DefiniŃi şi caracterizaŃi norma juridică civilă. 974 C. până la alegerea Parlamentului. • art. ordonanŃele Guvernului – acte normative adoptate numai în cazul în care Guvernul este abilitat printr-o lege specială. – „Creditorii pot exercita toate drepturile şi acŃiunile debitorului lor. • art.1319 C. hotărârile Guvernului – acte care emană de la Guvern. 5) În funcŃie de conduita prescrisă de dispoziŃie. stabiliŃi caracterul următoarelor norme juridice: . a-l repara”. prevăzute expres în ConstituŃie.„nu se poate deroga prin convenŃii sau dispoziŃii particulare (acte unilaterale) de la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri”. – „ proprietarul poate face asupra pământului toate plantaŃiile şi clădirile ce crede de cuviinŃă…” • art.998 C. care cauzează altuia un prejudiciu. dispoziŃiile primarilor. precedentul judiciar (jurisprudenŃa) – ansamblul hotărârilor instanŃelor judecătoreşti.„predarea trebuie să se facă la locul unde se află lucrul vândut dacă părŃile nu s-au învoit altfel” (art. 490 C. 490 C. subordonate legii şi decretului.„proprietarul poate face asupra pământului toate plantaŃiile şi clădirile ce găseşte de cuviinŃă” (art. ComparaŃi norma juridică imperativă cu norma juridică dispozitivă.). • art.„cel care din eroare sau cu ştiinŃă primeşte aceea ce nu-i este debit. civ.949 C. civ. civ. ordine ale prefecŃilor. altfel ele sunt decrete individuale (conferire de decoraŃii. ordinele şi instrucŃiunile miniştrilor – acte normative emise la nivelul organelor centrale ale administraŃiei publice pentru executarea legilor.7. este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit” (art. Vocabular • • actele normative emise de autorităŃile administraŃiei publice locale – cuprind hotărârile consiliilor locale şi judeŃene. acestea constituie izvoare de drept numai în măsura în care reglementează anumite relaŃii sociale. Care este elementul ce diferenŃiază norma juridică de norma morală? StabiliŃi elementele structurii logico – juridice din următoarele norme juridice: • art. – „ Toate clauzele convenŃiilor se interpretează unele prin altele dându-se fiecărei înŃelesul ce rezultă din actul întreg”. . afară de acelea care îi sunt exclusiv personale”. 996 C. – „Poate contracta orice persoană ce nu este declarată necapabilă de lege”. civ. intră în această categorie ConstituŃia şi legile de revizuire a ConstituŃiei. decrete – acte normative emise de preşedintele României. exerciŃii. decrete – legi – acte normative adoptate de Consiliul Frontului Salvării NaŃionale în perioada decembrie 1989-mai 1990.969 C.

b) jurisprudenŃa.. 45 – 52. decret al Consiliului de Stat. cit. Normele juridice ce obligă părŃile la abstenŃiune sunt: a) prohibitive. Boroi V. – op. Dogaru – op. 56 – 76. pag. pag. R. Urs.. 5. RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. – op. cit. Nu constituie în sistemul nostru izvor de drept: a) tratatele internaŃionale. 10. 18 . decret – lege. 6.57. 4. normă juridică.6) DefiniŃi şi enumeraŃi izvoarele de drept civil. c) este personală. 28 – 51. lege.. Prin izvor de drept civil. Beleiu G. PrecizaŃi noŃiunile de „decret”. cit. – op. b) permisive.D. 3. c) onerative. în sens formal. c) obligatorii. b) este obligatorie. c) totalitatea formelor de exprimare a normelor de drept civil. cit. Normele juridice ce impun părŃilor o acŃiune sunt: a) obligatorii.. cit. pag. Bibliografie I. b) dispozitive. Zlătescu I. cit. izvor de drept. pag. – op. Nu constituie o trăsătură a normei juridice: a) este generală. – op.. 7) ConsideraŃi că morala poate constitui izvor distinct al dreptului civil? 8) PrecizaŃi noŃiunile de „act normativ” şi „act individual”. R. c) de excepŃie. pag. se înŃelege: a) totalitatea actelor juridice civile. pag. 50 . b) prohibitive.. Angheni Gh. 2. S. c) obiceiul. 38 – 47. b) totalitatea condiŃiilor materiale de existenŃă a societăŃii. 9. Normele juridice de la care părŃile pot deroga sunt: a) derogatorii. Urs I. 9) ComentaŃi relaŃia dintre: act normativ. 11 – 17.

executiv. 978 din Codul civil care dispune: „Când o clauză este primitoare de două înŃelesuri. numărul. ImportanŃa practică a interpretării – – – – – dată fiind varietatea şi complexitatea faptelor. genul substantivelor) Interpretarea sistematică: prin comparaŃie cu alte norme din acelaşi ori alt act normativ. iar nu în sensul înlăturării aplicării ei (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat).IV.criterii a) în raport de forŃa juridică: – interpretarea oficială: este făcută de organul de stat legislativ. echivoce. – extensivă (în spiritul legii) – prin conŃinutul ei norma civilă acoperă mai multe cazuri decât lasă să se înŃeleagă textul ei. judecătoresc. încadrarea corectă a situaŃiilor de fapt şi ca rezultat final justa aplicare a legii civile. nu poate cuprinde toate cazurile la care urmează să se aplice. nu rareori. 4. NoŃiunea interpretării legii civile Interpretarea este o etapă premergătoare aplicării normei. oricât de perfectă ar fi formularea ei. instanŃa de judecată nu poate refuza judecarea sub cuvânt că legea nu prevede sau că este întunecată ori neîndestulătoare. b) în raport de rezultatul interpretării: – literală (în litera legii) – când există identitate între formulare şi conŃinutul real. nec nos distinguere debemus). – restrictivă (în sprijinul legii) – formularea textului este prea largă în raport cu conŃinutul său real. regulă consacrată expres pentru interpretarea contractelor de către art. Metodele de interpretare • Interpretarea gramaticală: se face sub două aspecte: – al înŃelesului în care este exprimată norma. generalitatea formulării duce la generalitatea aplicării. – interpretarea neoficială (doctrinară): este făcută de persoane care nu acŃionează în calitate de organ de stat (jurişti. legiuitorul se exprimă. nici noi nu trebuie să distingem (ubi lex non distinguit. au sensuri diferite. teoreticieni. interpretarea este necesară pentru a lămuri eventualele contradicŃii aparente ce se pot ivi între diferite acte normative sau chiar între dispoziŃiile aceluiaşi act normativ. al cărei conŃinut este dat de activitatea raŃională de cunoaştere a voinŃei legiuitorului exprimată în norme şi care are ca scop. 2. Interpretarea legii civile 1. cazul. iar nu acela ce 19 • • a) . un astfel de judecător este culpabil de denegare de dreptate. Clasificarea interpretării .norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării. în termeni generali. termenii. Interpretarea logică: prin aplicarea regulilor şi argumentelor de logică formală Reguli de interpretare: . iar formulările sunt neclare.unde legea nu distinge. ea se interpretează în sensul ce poate avea un efect. cuvintele folosite de legiuitor în cuprinsul normei. 3. norma civilă. – alcătuirii şi succesiunii propoziŃiilor şi frazelor (legătura dintre cuvinte. prin interpretare nu se poate restrânge aplicaŃia unui text care a fost formulat general. . avocaŃi).

acolo trebuie aplicată aceeaşi dispoziŃie a legii).1. • Interpretarea teologică – urmăreşte aflarea scopului urmărit de legiuitor la adoptarea normei respective. se aplică o altă normă.fă tă de o ga l de s at a m investit oficială judiciară . .Argumentul reducerii la absurd (reductio ad absurdum). • Interpretarea istorică – stabilirea înŃelesului normei prin analiza condiŃiilor concrete care au determinat emiterea ei. . Tertium non datur: principiul se exprimă prin adagiul qui dicit de uno. corespunzătoare scopului normei şi se înlătură soluŃiile ilogice. se bazează pe ideea că dintre înŃelesurile posibile ale normei se evidenŃiază soluŃia logică. Pe baza acestei reguli se rezolvă raportul dintre legea generală şi legea specială deoarece legea specială reprezintă excepŃia iar legea generală regula astfel încât legea specială derogă de la legea generală (specialia generalibus derogant) b) Argumente de interpretare .Analogia operează în cazul în care nu există o normă juridică care să reglementeze cazul dat. folosindu-se lucrările pregătitoare şi mijloacele mass – media. absurde.Argumentul de analogie (a pari – de la egal) sintetizat în adagiul ubi eadem est ratio. care reglementează un caz asemănător. aut qui de uno negat de altero dicit. . Ea a devenit de aplicabilitate generală în dreptul civil.Per a contrario: acesta se bazează pe legea terŃului exclus (A nu poate fi A şi non A). eadem lex esse debet (unde este aceeaşi raŃiune a legii. . normele de excepŃie trebuie să-şi găsească o aplicaŃie numai la ipotezele la care se referă neputând fi extinse la alte cazuri. Argumentul înseamnă că ori de câte ori un text de lege prevede un anumit lucru. se poate prezuma că el neagă contrariul.excepŃiile sunt de strictă interpretare (exceptio est strictissimae interpretationis).n-ar putea produce nici un efect“. negat de altero. 5.A majori ad minus (o particularizare a argumentului A fortiori) este expresia concentrată a raŃionamentului „Cine poate mai mult poate şi mai puŃin“ (qui potest plus potest minus). .A fortiori rationae: argumentul justifică extinderea aplicării unei norme la un caz neprevăzut de ea. deoarece motivele avute in vedere la stabilirea acelei norme se regăsesc cu şi mai multă tărie în cazul dat. Reprezentare grafică cu r nu t nue generală .făcută de organele judecătoresti Interpretare neoficială literală extensivă restrictivă 20 .

nec nos distinquere debemus – unde legea nu distinge. eadem lex esse debet – unde este aceeaşi raŃiune a legii acolo trebuie aplicată aceeaşi dispoziŃie a legii. exceptio est strictissimae interpretationis – excepŃiile sunt de strictă interpretare. iar nu în sensul neaplicării ei. ubi lex non distinquit. 5: „Nu se poate deroga. Vocabular • • • • • • • • • • • actus interpretandus est potius ut valeat. a fortiori rationae – de la cel mai tare către cel mai slab.5. exerciŃii. quam ut pereat – norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării. reductio ad absurdum – reducere la absurd. a majori ad minus – expresia concentrată a raŃionamentului „cine poate mai mult poate şi mai puŃin”. Prezentare comparativă Reguli de interpretare ExcepŃiile sunt de strictă interpretare (exceptio est strictissimae interpretationis) Unde legea nu distinge. potest minus – cine poate mai mult. nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit. poate şi mai puŃin. per a contrario – prin opoziŃie.” art. Întrebări.2. aplicaŃii 1) ÎnterpretaŃi următoarele norme juridice aplicând argumentul „per a contrario”: art. qui potest plus. nec nos distinguere debemus) Norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării ei (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat) Argumente de interpretare • Per a contrario • • • • A fortiore rationae A majori ad minus Reductio ad absurdum Argument de analogie (a pari) • • • 6. prin convenŃie. se prezumă că el neagă contrariul. a pari actul juridic unilateral… 21 . ubi eadem est ratio. a pari – de la egal. 962(2): „ConvenŃiile se pot revoca prin consimŃământul mutual. de la legile care interesează ordinea publică. nici interpretul nu trebuie să distingă.” 2) CompletaŃi următorul enunŃ: Dacă actul juridic bilateral nu poate fi revocat prin voinŃa uneia dintre părŃi. qui dicit de uno negat de altero – ori de câte ori un text de lege prevede un lucru. 7.

Interpretarea extensivă a normei juridice presupune că: a) există identitate între formulare şi conŃinutul ei real. c) formularea textului normei juridice este mai restrânsă decât conŃinutul real al acesteia. Exceptio est strictissimae interpretationis Qui dicit de uno negat de altero Actus interpretandus est potius ut valeat. potest minus Ubi eadem est ratio. poate şi mai puŃin. a pari trebuie aplicată aceeaşi dispoziŃie a legii 5. a pari se prezumă că ea neagă contrariul. a pari nici noi nu distingem. c) pentru identitate de raŃiune. quam ut pereat Ubi lex non distinquit. c) unde este aceeaşi raŃiune a legii. se poate prezuma că ea neagă contrariul Norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării şi nu în sensul neaplicării ei Qui potest plus. 22 . b) unde legea nu distinge. b) de la cel mai tare la cel mai slab. 4. Interpretarea normei juridice făcută de organul de stat căruia i s-a conferit o asemenea competenŃă este: a) oficială.3) StabiliŃi adagiul corespunzător fiecărei reguli sau argument de interpretare: ExcepŃiile sunt de strictă interpretare Unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă Cine poate mai mult. interpretarea se clasifică în: a) oficială şi neoficială. 6. nec nos distinquere debemus 8. În raport de rezultat. “A majori ad minus” este expresia concentrată a raŃionamentului: a) cine poate mai mult. b) literală. c) specială şi gramaticală. b) formularea textului normei juridice este mai largă decât conŃinutul real al acesteia. restrictivă. RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. acolo trebuie aplicată aceeaşi dispoziŃie a legii Dacă legea prevede un lucru. poate şi mai puŃin Unde este aceeaşi raŃiune a legii. Expresia „excepŃiile sunt de strictă interpretare” reprezintă: a) o excepŃie de la regulile de interpretare. extensivă. eadem lex esse debet. 2. c) doctrinară. b) literală. c) un argument de interpretare logică. b) o regulă de interpretare logică. Argumentul de interpretare “a pari” înseamnă: a) când legea prevede un lucru. 3.

24 – 36. R. Urs. Boroi V. Zlătescu I. – op. Beleiu G.. pag.cit..cit. 23 . pag. – op. R.cit. Urs I. – op.D. S.. 61 – 67. pag. – op. 64 – 79. 52 – 70. 47 – 55. Dogaru – op cit. pag. pag..cit.9. – op.. Bibliografie I.. 77 – 93. pag. Angheni Gh.cit.

2. Aplicarea (acŃiunea) legii în timp • În timp legile se succed.Actul de aplicare a normei juridice nu trebuie confundat nici cu actele normative nici cu actele juridice civile. acesta nu mai este aplicat. abrogarea este: expresă sau tacită (implicită).  emiterea actului de aplicare cu respectarea condiŃiilor de fond şi formă prevăzute de lege. fiind suficientă scurgerea perioadei de timp pentru care actele normative au fost adoptate. – un ultim aspect se referă la legile temporare şi la desuetudine. 3.totală sau parŃială. Se pune problema de a şti cum 24 . Principii şi excepŃii cu privire la acŃiunea legii în timp (conflictul legilor în timp). Legea devine obligatorie din momentul intrării ei în vigoare: legea intră în vigoare în trei zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial. În practică însă.  stabilirea elementelor de drept (calificarea juridică) – actul de aplicaŃie bazat pe o corectă calificare juridică se numeşte act legal. nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii “nemo censetur ignorare legem” – ieşirea din vigoare a legii: punctul final al acŃiunii unei legi este cel al abrogării. Conceptul de realizare şi aplicare • • Activitatea de înfăptuire a dispoziŃiilor şi opreliştilor cuprinse în norma juridică apare ca un proces complex. Aplicarea normelor de drept constă în activitatea desfăşurată de organele de stat investite prin lege cu atribuŃii şi competenŃe speciale pentru transpunerea în practică a dispoziŃiilor şi sancŃiunilor normelor juridice. – prezumŃia de cunoaştere a legii: de la data intrării în vigoare. 4. • Aplicarea legii în timp presupune: – intrarea în vigoare a legii. • Legea se aplică într-un anumit interval de timp cuprins între momentul intrării şi momentul ieşirii din vigoare a legii respective. În primul caz nu este necesară abrogarea. Formele juridice de realizare: – respectarea şi executarea prescripŃiei normei juridice de către destinatarii ei. iar conflictul de legi în timp se soluŃionează pe baza normelor juridice ce alcătuiesc dreptul intertemporal. fără a fi abrogat. desemnat prin noŃiunea de realizare a normelor de drept. Realizarea şi aplicarea normelor juridice civile 1. adică se nasc. 5. raporturile juridice îşi produc efectele. Temeinicia şi legalitatea sunt condiiŃiile actului de aplicare. Etapele de aplicare a normelor juridice:  stabilirea situaŃiei de fapt – actul de aplicare bazat pe o corectă stabilire a situaŃiei de fapt este un act temeinic.V. se modifică sau se sting în perioade în care pot acŃiona legi diferite. – aplicarea normei de către organele de stat competente. Desuetitudinea intervine în acele situaŃii în care datorită dispariŃiei raŃiunilor pentru care actul normativ a fost adoptat.

fără a fi retroactivă. – Legea nouă nu reglementează raporturile juridice născute. – Legea nouă se aplică. 2 din ConstituŃie. modificate sau stinse înainte de intrarea ei în vigoare. Între neretroactivitatea legii şi principiul aplicării imediate există deosebiri esenŃiale. Această problemă se rezolvă după următoarele principii: – principiul neretroactivităŃii legii cu excepŃia sa: retroactivitatea legii noi. 2 din ConstituŃie). se va aplica legea sub imperiul căreia a fost încheiat actul juridic.15 alin. cu excepŃiile de restrângere sau extindere pe plan 25 . după intrarea în vigoare a legii. neretroactivitaea se referă la fapte şi raporturi juridice consumate în trecut. – principiul aplicării imediate a legii noi cu excepŃia sa: supravieŃuirea (ultraactivitatea) legii vechi. modifica sau stinge. situaŃiilor juridice în curs de formare. ExcepŃia de retroactivitate a legii – Legea penală mai favorabilă retroactivează (art. – SituaŃiile subiective. de mare valoare pentru ocrotirea drepturilor subiective. iar aplicarea imediată a legii se opune supravieŃuirii legii vechi. – În ce priveşte efectele desfăşurate în timp ale unor situaŃii juridice.determinăm legea aplicabilă. pentru însăşi autoritatea legii. situaŃiilor juridice care se vor naşte. modifica sau stinge. • Principiul neretroactivităŃii legii civile Principiul. – Legea nouă prevede expres printr-o dispoziŃie tranzitorie că anumite situaŃii juridice rămân în continuare guvernate de legea veche. stabilite prin voinŃa părŃilor într-un contract. stabilite prin voinŃa părŃilor. ExcepŃia supravieŃuirii legii vechi (ultraactivitatea). iar aplicarea imediată se referă la fapte juridice şi raporturi în curs de producere. regula este că se produc acele efecte care sunt prevăzute de legea în vigoare. 6. 15 alin. – Legile interpretative – trebuie să admitem că legea interpretativă produce efecte numai pentru viitor. deci supravieŃuieşte legea veche. a fost consacrat în art. rămân guvernate de legea sub imperiul căreia au luat naştere (tempus regit actum). Neretroactivitatea se opune retroactivităŃii legii. care prevede că „Legea dispune numai pentru viitor. excepŃiile de ultraactivitate în practică se referă la situaŃiile subiective (individuale). după momentul intrării în vigoare precum şi efectelor produse de raporturile juridice constituite în trecut. Aplicarea legii civile în spaŃiu • Este guvernată de principiul teritorialităŃii legii. efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute. deşi până la intrarea în vigoare a actualei ConstituŃii era acceptată teza conform căreia legea interpretativă avea caracter retroactiv. următoarelor situaŃii. în momentul în care se produce fiecare efect. Ca regulă. Astfel. – Legea penală temporală. cu excepŃia legii penale şi acelei contravenŃionale mai favorabile“. modificare sau stingere la data intrării în vigoare a legii. • Principiul aplicării imediate a legii civil – Legea se va aplica tuturor raporturilor juridice care se vor naşte. Cât priveşte aceste situaŃii subiective.

ci unei imposibilităŃi materiale şi absolute. ignoră consecinŃele prevăzute de lege ca decurgând din contract. fiind în desuetitudine. adepŃi ai teoriei erorii de drept – viciu de consimŃământ. În funcŃie de aplicabilitate. – legi civile aplicabile persoanelor fizice. când o parte. există excepŃii. – legi civile aplicabile persoanelor juridice. Cu alte cuvinte nu există abrogare prin desuetitudine. Din acel moment. această regulă este înlăturată în materie de convenŃii. Oricât de mult timp ar rămâne legea neaplicată. Regula “nemo censetur ignorare legem” nu este absolută. – cu vocaŃie specială. legea se va considera abrogată în momentul în care situaŃia sau instituŃia iau sfârşit.principiul egalitarismului. la încheierea unui act juridic. aceasta cunoscând câteva excepŃii: a) când o parte din teritoriul unei Ńări se află izolat printr-un caz de forŃă majoră (se află în carantină. Astfel. şi internaŃional. în care nu se Ńine seama de desuetitudine. Precizări În literatura de specialitate. 7. persoanele sunt egale.• intern. Un exemplu deja clasic este codul comercial intrat în vigoare pe 1 septembrie 1887 care după instaurarea puterii populare şi până la 22 decembrie 1989 nu s-a aplicat. ea poate invoca necunoaşterea legii şi poate cere anularea contractului pentru eroare de drept. Conflictul de legi în spaŃiu se soluŃionează pe baza normelor conflictuale ce alcătuiesc dreptul internaŃional privat. 8. legi civile sunt: – cu vocaŃie generală. Necunoaşterea. revigorându-se în 1990. se admite aproape unanim că desuetitudinea (neaplicarea îndelungată a unei legi) nu constituie o ieşire din vigoare a legii. se poate invoca necunoaşterea ei cât timp nu se reiau legăturile cu restul Ńării. ocupat de inamic) fiind în imposibilitate de a cunoaşte publicarea unei legi. Astfel. 9. în acest caz. nu se datorează ignoranŃei personale. În faŃa legii. Aplicarea legii civile asupra persoanelor • • • Destinatarii legii sunt persoanele fizice şi juridice. legea devine fără obiect. ea nu este abrogată cât timp aceasta nu rezultă dintr-un alt text de lege posterior. când o lege a fost adoptată pentru reglementarea unei situaŃii juridice sau a unei instituŃii. În practică. Reprezentare grafică expresă (se precizează i n terminus că l e g s ea e abrogă) data publicăr iiîn Monitorul Oficial Intervalul de timp în care se aplică lege a intrarea în vigoare a legii ieş r e din i a vigoare a legii (abrogare) o dată u terioară l r gea precizată exp es în l e respectivă tacită (legea nouă conŃ i nedi s zi Ń i i po incompatibile cu legea veche) 26 . foarte restrânse. b) în opinia unor autori.

tempus regit actum . c) în trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial.legea în vigoare la un moment dat guvernează actul juridic. deşi a intrat în vigoare o nouă lege civilă. legea civilă nouă se aplică tuturor situaŃiilor ivite după intrarea ei în vigoare.intervine atunci când legea nouă conŃine dispoziŃii incompatibile cu cele din vechea lege. Ce înŃelegeŃi prin ultraactivitatea legii? Ce este şi ce importanŃă are legea interpretativă? Este ea retroactivă? 12. exerciŃii.nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii. 2. Vocabular • • • • • • abrogare expresă . prevăzându-se chiar în dispoziŃiile ei termenul până la care va acŃiona. Legea intră în vigoare: a) la data adoptării. a legii civile vechi.regula juridică potrivit căreia o lege civilă se aplică numai situaŃiilor care se ivesc în practică după intrarea ei în vigoare.lege edictată cu termen. abrogare parŃială . Care este diferenŃa între abrogarea legii şi căderea ei în desuetitudine? CaracterizaŃi principiul neretroactivităŃii şi arătaŃi excepŃiile de la aceasta. Aplicarea legii civile în timp este guvernată de următoarele principii: a) neretroactivitatea şi aplicarea imediată a legii noi. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. b) la data promulgării de către Preşedintele României. excluzând aplicarea legii vechi. lege temporară .10. b) actelor de aplicare a legii. ultraactivitatea legii civile vechi . ArgumentaŃi de ce este necesar ca legea penală mai favorabilă să retroactiveze. abrogare tacită (implicită) . 3. in terminis . principiul aplicării imediate a legii civile noi . la unele situaŃii determinate.atunci când toate dispoziŃiile cuprinse într-un act normativ sunt abrogate.intervine atunci când se precizează explicit (in terminis) că legea se abrogă.aplicarea. iar nu situaŃiilor anterioare. de îndată ce a fost adoptată. b) neretroactivitatea şi ultraactivitatea legii vechi. 27 . celălalte continuând a rămâne în vigoare. Temeinicia şi legalitatea sunt caracteristici ale: a) actelor normative. c) actelor juridice civile.regula juridică potrivit căreia actele normative civile care emană de la organele centrale de stat se aplică pe întreg teritoriul Ńării. Întrebări. c) nerectroactivitatea şi retroactivitatea legii vechi. iar reglementările civile care provin de la un organ de stat local se aplică doar pe teritoriul respectivei unităŃi administrativ – teritoriale. abrogare totală . principul teritorialităŃii . • • • • • • 11.explicit. cu aceleaşi cuvinte. aplicaŃii 1) 2) 3) 4) 5) 6) DeosebiŃi actul de aplicare a normei juridice de actul normativ şi de actul juridic civil. nemo censetur ignorare legem . principiul neretroactivităŃii legii civile .când numai o parte din dispoziŃiile unui act normativ sunt abrogate.regula de drept conform căreia.

pag. 5. 13. Ultraactivitatea legii civile vechi reprezintă o excepŃie de la: a) principiul neretroactivităŃii legii noi. pag. Angheni Gh.. S. b) principiul teritorialităŃii legii noi. c) principiul aplicării imediate a legii noi.4. R. Atunci când legea nouă conŃine dispoziŃii incompatibile cu cele din legea veche. pag. b) tacită. Urs I. – op. 56 – 109. 11 – 36. Beleiu G. Bibliografie I.cit. c) indirectă. 50 – 67.cit. – op. – op..cit. Zlătescu – op. Urs. abrogarea este: a) expresă. Boroi V. pag.D.. 45 – 79.. 55 – 64.cit. 28 .. pag. – op.cit. R.

acest caracter se analizează sub două aspecte: ♦ primul aspect rezultă din faptul că raportul juridic estre reglementat de o normă juridică care în esenŃă exprimă voinŃa legiuitorului. Izvoarele raportului juridic concret. condiŃia juridică a subiectelor este egalitatea juridică. transmiterea sau stingerea de drepturi şi obligaŃii concrete între subiectele determinate. transmiterea sau stingerea raporturilor juridice civile concrete sunt necesare următoarele premise: . reglementat prin norma juridică şi exprimat prin voinŃa părŃilor. ca toate raporturile juridice deoarece ele se stabilesc intre oameni.are caracter voliŃional. modificarea. • • Actele şi faptele juridice sunt cunoscute în doctrină sub denumirea sub denumirea de „ izvoare ale raportului juridic concret”. AcŃiuni omeneşti sunt fapte săvârşite cu sau fără intenŃia de a produce efecte juridice. modificarea. fie ca persoane juridice (individual. 3. specific tuturor raporturilor juridice civile izvorâte din acte juridice pune in lumină caracterul dublu voliŃional. 4. Premise. care se produc totuşi în virtutea legii. persoanele se implică liber in viaŃa juridică civilă.egalitatea juridică a părŃilor. .în raport de voinŃa oamenilor în evenimente şi acŃiuni omeneşti. respectiv în colectiv). . moartea. fie priviŃi ca persoane fizice. Caractere: are caracter social.în raport de sfera de cuprindere.o relaŃie socială. părŃile prin voinŃa lor stabilesc conŃinutul şi obiectul raportului juridic. . NoŃiunea de raport juridic civil 1. • Pentru naşterea. • Raportul juridic civil este o relaŃie socială patrimonială sau nepatrimonială reglementată de normele de drept civil. NoŃiunea de raport juridic civil. cutremurul. ♦ al doilea aspect.RAPORTUL JURIDIC CIVIL VI. . inundaŃia). Izvoarele raportului juridic se clasifică: .un fapt sau un act juridic de care normele de drept condiŃionează naşterea. 2. în fapte juridice în sens larg şi fapte juridice în sens restrâns. AcŃiunile omeneşti se clasifică în: 29 - . caracter specific numai raporturilor civile care exprimă ideea că părŃile sunt egale în drepturi si obligaŃii. Evenimentele sunt împrejurări situaŃii care se produc independent de voinŃa oamenilor şi de care norma juridică leagă producerea unor efecte juridice (naşterea. .o normă de drept care să reglementeze relaŃia socială (abstract iar apoi concret). exprimându-şi voinŃa. A.

30 . b) acŃiuni săvârşite fără intenŃia de a produce efecte. Faptele juridice sunt: Licite (quasi contracte). dar care se produce în virtutea legii. care se numesc acte juridice civile. săvârşite cu respectarea dispoziŃiilor legale (gestiunea de afaceri. Faptele juridice în sens restrâns (stricto sensu) cuprind : evenimentele şi acŃiunile omeneşti săvârşte fără intenŃia de a produce efecte juridice. Fapte juridice în sens larg (lato sensu) cuprind evenimentele şi acŃiunile omeneşti săvârşite cu intenŃia de a produce efecte juridice (acte juridice). îmbogăŃirea fără justă cauză).a) acŃiuni săvârşite cu intenŃia de a produce efecte juridice. • • B. care se numesc fapte juridice. Ilicite. săvârşite cu încălcarea dispoziŃiilor legale (delictul şi quasidelictul). plata nedatorată.

2.răspun a dere civilă de ct ua li lă 5. 987 C.5.1. civ. Fapte juridice în sens restrâns 5. Reprezentare grafică săvâr si te cu in e ia t nt producerii unor efecte juridice actiuni omenesti în sens larg săvâr si te fă ă in e ia r t nt producerii unor efecte juridice fapte naturale actiune a omului săvâ t ă făr ă i n i a rsi tent producerii unor efecte juridice fapte naturale actiuni voluntare .civ.) plata nedatorată faptele (art.delictul si quasidelictul .) juridice t r îmbogă i r ea fă ă just ă cauză ( pr in i u) cip actiuni ilicite . 992 C.produc efecte în virtutea legii actele juridice actiuni licite gestiunea de afaceri (art. Izvoarele raportului juridic civil concret conforme ori neconforme cu legea inundatii fapte naturale (evenimente) cutremure catastrofe .actele existenta ori inexistenta intentiei actiuni omenesti actiuni involuntare .

exerciŃii. Vocabular • • • delict – faptă săvârşită cu intenŃie prin care o persoană provoacă o pagubă altei persoane. 8. c) norma de drept civil. . din acest fapt se naşte obligaŃia pentru cel care îşi vede mărit patrimoniul său de a restitui. în limita măririi. dar care se produc în virtutea legii. quasidelict . AcŃiunile omeneşti săvârşite cu intenŃia de a produce efecte juridice sunt: a) fapte juridice. 4. fără a fi primit mandat din partea acesteia din urmă. b) norma juridică. prin fapta sa voluntară şi unilaterală şi săvârşeşte acte materiale sau juridice în interesul altei persoane. b) raportul juridic civil nu are un dublu careter voliŃional. c) acŃiuni omeneşti săvârşite cu intenŃia de a produce efecte juridice. c) în cadrul raportului juridic civil. Faptele juridice sunt: a) împrejurări ce se produc indiferent de voinŃa oamenilor. ComentaŃi distincŃia dintre „raportul juridic virtual” şi „raportul juridic civil concret”.faptă ilicită cauzatoare de prejudicii ce declanşează o răspundere civilă delictuală a cărei conŃinut îl constituie obligaŃia civilă de reparare a prejudiciului cauzat.faptă săvârşită prin neglijenŃă prin care o persoană provoacă o pagubă altei persoane.6. StabiliŃi corelaŃia dintre relaŃia socială. Întrebări. plata nedatorată – executarea de către o persoană a unei obligaŃii la care nu era Ńinută şi pe care a făcut-o fără intenŃia de a plăti datoria altuia. către cel care şi-a diminuat patrimoniul. 3. fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic. faptă ilicită (delict civil) .norma juridică civilă-raportul juridic civil. Care sunt caracterele raportului juridic civil? Care sunt premisele raportului juridic civil? EnumeraŃi izvoarele raportului juridic civil concret. gestiunea intereselor altor persoane . • • • 7. aplicaŃii 1) 2) 3) 4) 5) 6) DefiniŃi raportul juridic civil. pe care este obligat să o despăgubească. c) acte juridice civile. îmbogăŃirea fără justă cauză. Care din următoarele afirmaŃii este adevărată? a) raportul juridic civil are un caracter social. Raportul juridic civil este o relaŃie socială. patrimonială sau nepatrimonială reglementată de: a) lege.fapt juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane. b) acŃiuni omeneşti săvârşite fără intenŃia de a produce efecte juridice.operaŃie ce constă în aceea că o persoană intervine. b) delicte civile. RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. 2. părŃile se află în raport de subordonare.

op.cit. 83-91. 71-73.Urs S.D. p.9.. .. p. .cit. . 193-199.op.op. R... . Urs I..cit.. p. Dogaru . 65-70. p. . R. Bibliografie I. Angheni Gh.cit.cit. 113-119. 33 . Zlătescu I. p.cit. 37-39. Beleiu G.op.op. Boroi V.op. p.

ori mai mulŃi creditori şi debitori existând o pluralitate mixtă. fiind deci o pluralitate activă. - - - - - 34 . Calitatea de subiect de drept civil presupune şi capacitatea civilă. revine tuturor ca o obligaŃie generală. fie sub ambele aspecte. ce conŃine drepturi de creanŃă. furnizor şi beneficiar etc. mai mulŃi debitori fiind o pluralitate pasivă. • Pluralitatea de subiecte. pot fi mai multe persoane. în cazul proprietăŃilor comune. fie ca subiecte pasive. subiectul pasiv este întotdeauna plural – pluralitate pasivă. într-un contract de donaŃie se numesc donator şi donatar.subiectul activ. la aceste raporturi. acela care dobândeşte drepturi (titular de drepturi). În raportul obligaŃional. Subiectele raportului juridic civil ocupă două poziŃii distincte: . într-un contract de depozit se numesc deponent şi depozitar. . 1. individualizat. Raportul juridic civil se stabileşte de regulă între două persoane (raport juridic simplu). Subiectele raportului juridic sunt oamenii care participă la raportul juridic. Structura raportului juridic civil. părŃile se numesc vânzător şi cumpărător. acela care se obligă (titular de obligaŃii). Astfel. fie ca subiecte active. subiectele (activ şi pasiv) sunt individualizate. Elementele constitutive: subiectele sau părŃile între care se leagă raportul juridic civil. determinate de la formarea raportului juridic. • Capacitatea civilă a subiectelor (părŃilor). săvârşind acte juridice în nume propriu). În cadrul raporturilor obligaŃionale. În raporturile civile reale ce conŃin drepturi absolute. În raporturile juridice de obligaŃii care conŃin drepturi relative. (aptitudinea de a avea drepturi şi obligaŃii) şi capacitatea de exerciŃiu. fie în cadrul unor organisme ca persoane juridice. subiectul pasiv fiind nedeterminat. (aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi a-şi asuma obligaŃii. iar subiectul pasiv este denumit debitor. • Individualitatea subiectelor. denumiri ce se particularizează în funcŃie de denumirile raportului juridic la care participă (într-un contract de vânzare-cumpărare. fie in mod individual ca persoane fizice. părŃile apar cu dublă calitate: de subiect activ şi de subiect pasiv.VII. alcătuit din drepturile si obligaŃiile subiectelor (părŃilor). deoarece obligaŃia de a nu aduce atingerea dreptului subiectului activ. • NoŃiune. cu cele două elemente fundamentale: capacitatea de folosinŃă.) În cadrul raporturilor de obligaŃii. caracterizare generală. conŃinutul raportului. de la naşterea raportului juridic. (raportul juridic de proprietate) numai subiectul activ este determinat. obiectul raportului format din acŃiunile şi inacŃiunile la care sunt îndreptăŃite părŃile ori la care sunt obligate. în raportul real (de proprietate) subiectul activ poate fi o singură persoană sau. Subiectele raportului juridic civil.subiectul pasiv.existând o pluralitate activă. obiectul exprimă conduita pe care trebuie să o urmeze părŃile. într-un contract de furnizare de produse. subiectul activ este denumit creditor. Raportul juridic civil se poate lega între mai multe persoane. 2. pot fi: mai mulŃi creditori.

prin ”obligaŃie” se înŃelege înscrisul care încorporează şi constată existenŃa unei creanŃe (titlu de credit. de a da. Ca noŃiune corelativă a dreptului subiectiv. obligaŃia poate fi simplă (contract de împrumut. iar în caz de nevoie să apeleze la forŃa de constrângere a statului.subiectul. 35 . prin apelarea la forŃa de constrângere a statului. InterdependenŃa drepturilor şi obligaŃiilor.dreptul subiectiv este o posibilitate. care să garanteze posibilitatea conferită de lege (a da.drepturi patrimoniale şi . dar prevăd şi măsura conduitei. în funcŃie de conŃinutul lor. contractul de antrepriză etc. a face ceva. . adică au drepturi şi obligaŃii interdependente (contractul de vânzare-cumpărare. . nedeterminat. folosi şi dispune de bunuri). . în limitele stabilite de aceste norme o anumită conduită şi de a pretinde subiectului pasiv o conduită corespunzătoare ce constă în a da. constând în: a da. ∗ Drepturile patrimoniale se divid în drepturi reale şi drepturi de creanŃă. care consacră nu numai posibilitatea de a avea o conduită. În raporturile obligaŃionale. conduită care poate fi impusă la nevoie prin forŃa de constrângere a statului.obligaŃiile subiectului pasiv. prin obligaŃie civilă înŃelegem îndatorirea subiectului pasiv de a avea o anumită conduită. • NoŃiunea de drept subiectiv civil. . drepturile subiective se divid în: . . . a face. – • NoŃiunea de conŃinut ConŃinutul raportului juridic este alcătuit din: . corespunzătoare cerinŃei subiectului activ. în funcŃie de sfera persoanelor obligate sau în funcŃie de gradul de opozabilitate. prerogativa.posibilitatea titularului de a avea o anumită conduită şi de a impune altora o anumită comportare sunt asigurate. este diferită în funcŃie de natura raportului civil. .posibilitatea. adică drepturilor subiectului activ le corespund obligaŃiile subiectului pasiv. obligaŃii CEC). Drepturile şi obligaŃiile sunt interdependente. are numai drepturi.drepturi relative. – – • - - Clasificarea drepturilor subiective civile – criterii. determinat. deoarece subiectele au dubla calitate de subiecte active şi subiecte pasive. iar obligaŃiilor subiectului pasiv le corespund drepturile subiectului activ. a face sau a nu face ceva.3.drepturi absolute şi . a nu face ceva). corelaŃia este întotdeauna simplă: subiectul activ. unde împrumutatul are obligaŃia de restituire) sau complexă.). la nevoie. poate pretinde celorlalte subiecte o anumită comportare. iar subiectul pasiv. drepturile subiective se clasifică în: .prin “obligaŃie” sau obligaŃii civile se înŃelege o categorie de raporturi juridice ce conŃin drepturi de creanŃă (lato sensu). Într-un raport juridic real. o prerogativă de a desfăşura o anumită conduită (dreptul de proprietate conferă titularilor dreptul de a poseda.prin “obligaŃie” se înŃelege îndatorirea ce revine subiectului pasiv într-un raport juridic civil. ConŃinutul raportului juridic.drepturile subiectului activ. trebuie să fie recunoscută de normele de drept. • NoŃiunea de obligaŃie civilă – triplă accepŃiune. Drept subiectiv este posibilitatea recunoscută subiectului activ de normele de drept civil de a avea.drepturi personale nepatrimoniale. . a face ceva sau a nu face ceva. a nu face ceva (stricto sensu). are obligaŃia negativă de a nu tulbura exerciŃiul acestor drepturi. titular de drepturi.

obligaŃiile civile se subclasifică în: . pluralitatea activă poate fi întâlnită în ipoteza proprietăŃii comune.drepturi pure şi simple şi . fie ca subiecte pasive.în raport de gradul de opozabilitate. a nu face. cu pluralitate de subiecte ce se stabilesc între mai multe persoane fie ca subiecte active. Există două forme de proprietate comună: pe cote – părŃi şi în devălmăşie. obligaŃiile sunt: .obligaŃii pozitive şi negative. 5. sau să fie un fapt al debitorului (pozitiv – a face. drepturile se împart în .obligaŃii obişnuite. derivat al raportului juridic civil. . Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil Din punct de vedere al numărului de persoane care au calitatea de subiecte ale raportului juridic civil.obligaŃiile complexe. 36 – . . există: a) raporturi juridice civile simple. Lucrurile la care se referă conduita părŃilor constituie obiect indirect. .în raport de obiectul lor distingem: .obligaŃii reale. .drepturi principale şi . b) raporturi juridice civile complexe. .obligaŃii de rezultat şi de diligenŃă. Subiectele pasive sunt întotdeauna o pluralitate nedeterminată. adică cu pluralitate de subiecte (activă. a face. . care au un creditor. un debitor. stabilite între o persoană (fizică sau juridică) ca subiect activ şi o persoană (fizică sau juridică) ca subiect pasiv.obligaŃii afectate de modalităŃi.- - în funcŃie de siguranŃa oferită titularilor. • Clasificarea obligaŃiilor civile – criterii.obligaŃii imperfecte. obligaŃiile civile se împart în: . contribuŃia fiecărui coautor fiind determinată sau nedeterminată. obiectul cuprinde realizarea acestora. . Acest tip de raporturi este regula. fie sub ambele aspecte. sau negativ – a nu face). În cazul raporturilor reale. opozabile părŃilor. În cazul raporturilor nepatrimoniale pluralitatea activă se înfăŃişează ca drept de coautorat. .obligaŃii pure şi simple. Precizări. – – Obiectul raportului juridic civil constă în: acŃiunea sau abstenŃiunea la care este îndreptăŃit subiectul activ şi este obligat subiectul pasiv.drepturi afectate de modalităŃi (termen şi condiŃie). .în raport de sancŃiune.în raport de structura lor.obligaŃiile opozabile şi terŃilor. un singur obiect şi nu sunt afectate de modalităŃi.obligaŃii de a da. PrestaŃia concretă poate să fie transmiterea unui drept real (a da).obligaŃii perfecte. Obiectul raportului juridic civil.drepturi accesorii. pasivă. . în funcŃie de corelaŃia dintre ele drepturile subiective civile se clasifică în . . Dacă conŃinutul raportului cuprinde posibilităŃi şi îndatoriri juridice. mixtă) ori cu pluritate de obiecte. adică de termen sau condiŃie. 4.

Proprietatea comună pe cote – părŃi care are ca obiect un bun sau mai multe bunuri individual determinate se numeşte coproprietate iar cea care are ca obiect o masă de bunuri se numeşte indiviziune. În consecinŃă. 6. 1/3). Clasificarea drepturilor subiective civile drept de proprietate dezmembrăminte drept de administrare drept de concesiune drept de folosinŃă drept de preempŃiune drept de gaj drept de ipotecă privilegiile drept de retenŃie drepturi patrimoniale accesorii drepturi reale (jus in re) principale drept de uz drept de uzufruct drept de abitaŃie drept de superficie drept de servitute drepturi de creanŃă (jus ad personam) drepturi relative 37 drepturi absolute drepturi privind latura nepatrimonială a drepturilor de creaŃie intelectuală . Reprezentare grafică 6.1. La proprietatea comună pe cote – părŃi. În cazul proprietăŃii comune în devălmăşie dreptul de proprietate comună aparŃine nefracŃionat tuturor titularilor codevălmaşi care au ca obiect bunuri comune nefracŃionate în materialitatea lor (situaŃia soŃilor). fie datorită voinŃei părŃilor. dar nu are o parte materială determinată din bun.1. iar fiecare debitor poate fi constrâns să execute întreaga prestaŃie. legale sau inegale (1/2. fiecare coproprietar îşi cunoaşte cota – parte ideală din bun. În cazul raporturilor obligaŃionale pluralitatea de subiecte se poate înfăŃişa în trei forme: a) ObligaŃia conjunctă (divizibilă) – datoria este divizibilă în sensul că fiecare dintre creditori poate pretinde de la debitor numai partea sa. drepturi privind existenŃa şi integritatea fizică şi morală a persoanei drepturi nepatrimoniale drepturi privind atributele de identificare a persoanei 8. dreptul de proprietate se fracŃionează pe cote – părŃi aritmetice. sau fiecare debitor este Ńinut numai pentru partea sa din datoria comună. ideale. fiecare creditor poate cere întreaga prestaŃie. Acest tip de obligaŃii constituie regula. c) ObligaŃia indivizibilă – nu poate fi divizibilă între creditori sau între debitori fie datorită naturii obiectului ei care nu poate fi divizat (predarea unui animal viu). b) ObligaŃia solidară – fiecare creditor poate cere debitorului întreaga datorie sau fiecare debitor este Ńinut şi poate fi obligat la executarea întregii datorii.

3.6.3 Clasificarea obligatilor după san i un ct e obligatie perfectă obligatie imperfectă obligatie pură s sim i plă obligatie afectată d md tăt i e oali obligatie complexă după st ruc ă tur 38 .negativă a subiectului pasiv de a nu face ceva din ceea ce ar fi putut face dacă nu s-ar fi obligat la abstentiune. • • • • opozabil erga omnes însoŃit de prerogativa urmăririi şi a preferinŃei limitat ca număr izvorăşte din lege • • • • opozabil subiectului pasiv nelimitata ca număr izvorăşte din act şi fapt juridic 1.2. după gr a l de du opozabilitate 8. Prezentare comparativă Drept real jus in re este drept absolut subiect activ determinat subiect pasiv nedeterminat îi corespunde obligaŃia generală şi negativă de a nu face nimic de natură a aduce atingere acestui drept Drept de creanŃă jus ad personam este drept relativ subiect activ determinat subiect pasiv determinat îi corespunde obligaŃia • • • • • • • • .pozitivă (a da. de obligatie de "a da" obligatie de "a face" obligatie de "a nu face" obligatie pozitivă obligatie negativă obligatie de rezultat obligatie de diligentă obligatie obisnuită obligatie opozabilă s t e il or i rt (scriptae in rem) obligatie reală (p op r em r ter ) după obiect 2. a face) .

având ca obiect executarea de lucrări.7. ajută la individualizarea acesteia. drept subiectiv nepatrimonial – acel drept care nu poate fi evaluat în bani si care. proprietarilor vecini şi arendaşilor de a fi preferaŃi la vânzarea unui teren agricol situat în extravilan. prerogativa (dreptul) de preferinŃă – posibilitatea titularului dreptului real de a-şi satisface creanŃa cu prioritate faŃă de alŃi titulari de drepturi. prerogativa (dreptul) de urmărire – posibilitatea titularului dreptului real de a pretinde bunul de la orice persoană la care s-ar găsi. toate diligenŃele impuse de obŃinerea rezultatului fără a pretinde însă să obŃină rezultatul urmărit. are posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv. obligaŃia de a nu face – îndatorirea subiectului pasiv de a se abŃine de la săvârşirea unei acŃiuni. acesta nu are dreptul să pretindă restituirea prestaŃiei. drept subiectiv patrimonial – acel drept care are un conŃinut economic şi ca atare poate fi evaluat în bani. obligaŃia perfectă – obligaŃia care se bucură integral de sancŃiune juridică în cazul neîndeplinirii prestaŃiilor de bunăvoie de către debitor. toate celelalte persoane. astfel încât el nu oferă deplină siguranŃă titularului său. având obligaŃia generală şi negativă de a nu aduce nici o atingere titularului în exercitarea dreptului său. depunând în acest sens toată stăruinŃa. jus ad personame – drept de creanŃă. obligaŃie negativă – o abstenŃiune ce constă în obligaŃiile de a nu face. aut facere – a face. drept subiectiv relativ – acel drept în temeiul căruia subiectul activ determinat. alta decât constituirea sau strămutarea drepturilor reale. jus in re – drept real. producându-şi efectele imediat ce s-a născut. nici exercitarea lui nu depinde de vreo împrejurare viitoare. dreptul de preempŃiune – dreptul coproprietarilor. deoarece nici existenŃa. drept subiectiv afectat de modalităŃi – dreptul a cărui existenŃă sau exercitare depinde de un eveniment viitor. obligaŃia de a da – îndatorirea de a constitui sau a transmite un drept real cu privire la un lucru. fără concursul altuia. obligaŃia de rezultat – îndatorirea debitorului de a obŃine un rezultat anume. dar în măsura în care este executată de bunăvoie de către debitor. drept subiectiv pur şi simplu – dreptul care conferă titularului său deplină siguranŃă. să dea. obligaŃia imperfectă – obligaŃia a cărei executare nu se poate obŃine pe cale silită. obligaŃia pozitivă – o acŃiune ce constă în obligaŃiile de a da şi de a face. obligaŃia de a face – constă într-o prestaŃie pozitivă. ca subiecte pasive nedeterminate. determinat. numit debitor. Vocabular • • • • aut dare – a da. fiind strâns legat de persoană. să facă sau să nu facă ceva. drept subiectiv absolut – acel drept în temeiul căruia titularul său. erga omnes – opozabil faŃă de toŃi. numit creditor. prestarea de servicii sau predarea unui lucru. obligaŃia de diligenŃă – îndatorirea debitorului de tinde către atingerea unui scop. până când nu i se plăteşte creanŃa născută în legătură cu lucrul respectiv. dreptul de retenŃie – posibilitatea deŃinătorului unui bun de a refuza restituirea acelui lucru către proprietar. are posibilitatea să-l exercite singur. aut non facere – a nu face. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 39 . determinat.

2. 1) 2) 3) 4) ComparaŃi drepturile subiective absolute cu drepturile subiective relative. născut din convenŃia părŃilor? d) IdentificaŃi tipul de pluralitate activă existent asupra automobilului. aplicaŃii. 7) ObligaŃia avocatului de a câştiga procesul este o obligaŃie de rezultat sau de mijloace? Dar a judecătorului de a soluŃiona un litigiu? 9. c) ClasificaŃi. „a face”. prin care B se obliga să efectueze o serie de transporturi aeriene timp de 1 an. 40 . CerinŃe: a) Ce fel de raport juridic civil există între X şi Y? b) IdentificaŃi elementele raportului juridic civil concret. dreptul subiectiv al lui Y dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare şi obligaŃia lui X de a preda garsoniera. Ce semnificaŃie au din punct de vedere juridic. A (societate comercială) a încheiat cu B (companie de transport aerian) un contract de prestări servicii autentificat. CerinŃe: a) Care sunt elementele raportului juridic în speŃă? b) IdentificaŃi natura acestui raport juridic. Printr-un contract de vânzare – cumpărare autentificat.000$. exerciŃii. b) conduita concretă a parŃilor. 10. CerinŃe: a) Câte părŃi identificaŃi în cadrul raportului juridic născut între X. SpeŃe: 1. ArătaŃi asemănările şi deosebirile existente între drepturile reale şi drepturile de creanŃă. Obiectul derivat al raportului juridic civil constă în: a) totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor părŃilor. Obiectul raportului juridic civil constă în: a) totalitatea drepturilor subiectului activ. Y şi Z? b) Care este natura acestui raport juridic civil? c) Care sunt caracteristicile dreptului lui Z.8. 2. c) acŃiunile şi inacŃiunile parŃilor. în funcŃie de criteriile cunoscute. cu obligaŃia acestuia din urmă de a plăti un preŃ de 6.000$. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. c) Care sunt caracteristicile dreptului companiei de transport aerian? 3. SoŃii X şi Y au vândut lui Z autoturismul dobândit de aceştia în timpul căsătoriei. Z plătind suma de 3. X i-a vândut lui Y o garsonieră. „a da”. urmând ca beneficiarul să achite lunar plata serviciilor prestate. b) totalitatea obligaŃiilor subiectului pasiv. c) totalitatea bunurilor la care se referă conduita părŃilor. Întrebări. „a nu face”? Îndatorirea medicului de a presta tratament unui pacient potrivit cerinŃelor şi eticii medicale este o obligaŃie de rezultat sau de mijloace? 5) Ce natură juridică are obligaŃia cărăuşului de a transporta încărcătura într-un loc determinat? 6) AnalizaŃi conŃinutul obligaŃiei de „a nu face” după cum este corelativă unui drept absolut sau unui drept relativ.

relativ. opozabil erga omnes. cit. p. Îndatorirea deŃinătorului unui teren agricol de a-l cultiva este o obligaŃie: a) obişnuită (simplă). c) un drept patrimonial. 8. În cadrul raportului juridic obligaŃional: a) subiectul activ e determinat şi subiectul pasiv e nedeterminat. p. Angheni Gh. c) un drept nepatrimonial. absolut. relativ. Bibliografie: I. 5. R. R. 4. 39 – 67. ObligaŃia de „a da” constă în: a) îndatorirea de a preda un lucru. 200 – 225. 117 – 158. D. Urs S. 74 – 98. Dreptul subiectiv civil de creanŃă este: a) un drept patrimonial. cit. b) subiectul activ e nedeterminat şi subiectul pasiv e determinat. Zlătescu I. opozabil inter partes. Dreptul subiectiv civil real este: a) un drept patrimonial. – op. cit. relativ. presupune: a) mai multe subiecte pasive nedeterminate. p. c) atât subiectul activ cât şi subiectul pasiv sunt determinaŃi. b) propter rem (obligaŃie reală). – op. opozabil inter partes. absolut. în cazul raporturilor juridice reale. 70 – 82. p. 92 – 133. 7. p.3. – op. b) mai multe subiecte pasive determinate. c) îndatorirea de a transmite un drept real. 41 . c) mai multe subiecte active determinate şi mai multe subiecte pasive nedeterminate. b) un drept patrimonial. b) îndatorirea de a plăti o sumă de bani. opozabil inter partes. 11. Urs I. opozabil erga omnes. Beleiu G. – op. Boroi V. cit. opozabil erga omnes. absolut. c) scriptae in rem (opozabilă şi terŃilor). p. b) un drept patrimonial. Dogaru – op. cit. cit. – op. Pluralitatea pasivă. 6.

42 . • Patrimoniul îndeplineşte importante funcŃii practice: .461 prevede expres: “Toate bunurile sunt mobile sau imobile”. . fie că se mişcă de la sine. patrimoniul reprezintă totalitatea bunurilor unei persoane. 1. aparŃinând unei persoane. pasivul patrimonial. Între “bun” şi patrimoniu există o relaŃie de la parte la întreg.patrimoniul este o universalitate juridică fiindcă este format dintr-o masă de bunuri. NoŃiunea de patrimoniu. patrimoniul ca universalitate nu se confundă cu conŃinutul său. bunurile sunt mobile şi imobile: Codul civil în art. • Caractere: .bunuri scoase din circuitul civil. În sens larg (lato sensu) prin bunuri se înŃeleg atât lucrurile. Totalitatea dreăturilor alcătuiesc activul patrimonial. iar totalitatea obligaŃiilor. care pot face obiectul oricărui act juridic. cât şi drepturile asupra bunurilor.patrimoniul explică şi asigură dreptul de gaj general al creditorilor chirografari.bunuri care se află în circuitul civil. • • În sens economic. Clasificarea bunurilor: • după regimul circulaŃiei juridice sunt: . unicitatea de subiect şi unicitatea de patrimoniu. CorelaŃia dintre bunuri şi patrimoniu. .mobile prin natura lor – se transportă de la un loc la altul. NoŃiunea de “bun” sau “lucru”. 3.patrimoniul explică principiile transmisiunii universale.VIII. de drepturi şi obligaŃii cu un anumit regim juridic.patrimoniul este legat de persoană (fizică sau juridică). În sens juridic. 2. • 4. care nu pot face obiectul unor acte juridice civile (bunuri aparŃinând domeniului public). importanŃa şi funcŃiile patrimoniului. cu valoare economică care pot fi apropriate sub forma drepturilor patrimoniale. distincte de universalitate. ca obiecte ale drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale. . • • În sensul restrâns (stricto sensu) bunurile sunt lucruri utile.orice persoană are un parimoniu. • după natura şi calificarea făcută de Codul Civil. .o persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu. patrimoniul poate fi definit ca fiind totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale (cu valoare economică) şi a bunurilor la care se referă. fie cu ajutorul unei puteri străine. Bunul poate fi privit individual – ut singuli – sau ca parte din activul patrimonial. acŃiunile în justiŃie privind un drept mobiliar). adică cu bunurile şi drepturile ori obligaŃiile asupra lor. BUNURILE. . .mobile prin determinarea legii – drepturi mobile şi drepturi de creanŃă ce au ca obiect un bun mobil. a) Bunurile mobile (mişcătoare) se clasifică astfel: . cu titlu universal şi cu titlu particular.

dar care sunt considerate imobile fiind destinate ca accesorii pentru serviciul şi exploatarea imobilului respectiv . neservind la utilitatea altui bun. denumite fructe. ori nu divizate. . alte bunuri.bunuri sesizabile – sunt susceptibile de a forma obiect al executării silite.). . după cum sunt percepute.bunuri incororale – au existenŃă abstractă. având în vedere că ele vor deveni în viitor mobile. după cum sunt sau nu producătoare de fructe. după cum pot fi înlocuite în executarea unei obligaŃii civile. după cum folosirea bunurilor implică sau nu consumarea lor. după corelaŃia existentă între bunuri.bunuri generic determinate (res genera) se individualizează prin însuşiri specifice speciei din care fac parte.bunuri neconsumabile – pot fi folosite repetat. .bunuri frugifere – bunuri care produc periodic.imobile prin obiectul la care se aplică – drepturi reale şi drepturi de creanŃă care au ca obiect un imobil. acŃiuni privind valorificarea drepturilor mobiliare. deosebim: . .bunuri insesizabile – nu pot fi urmărite silit.imobile prin natura lor (art. deosebim: . după cum pot fi sau nu urmărite şi supuse executării silite bunurile sunt: . 462 C.bunuri consumptibile – îşi consumă substanŃa ori sunt înstrăinate la prima lor întrebuinŃare.bunuri nefrugifere – bunuri care nu produc fructe. . acestea sunt: .bunuri divizibile – pot fi împărŃite fără să-şi schimbe destinaŃia economică. fără a fi necesară consumarea substanŃei ori înstrăinarea lor. . ideală.bunuri fungibile – acelea care se pot înlocui unele cu altele în executarea unor obligaŃii.bunuri corporale – au existenŃă materială. fără consumarea substanŃei lor.bunuri accesorii – servesc la întrebuinŃarea unor bunuri principale. . civ.- mobile prin anticipaŃie – bunuri mobile prin natura lor dar pe care părŃile unui act juridic le consideră anticipat mobile. . fără a-şi schimba destinaŃia economică: .bunuri principale – pot fi folosite independent.bunuri nefungibile – acelea care nu se pot înlocui unele cu altele.bunuri individual determinate (res certa) sunt individualizate prin elemente specifice . . bunurile se divid în: . b). Bunurile imobile (nemişcătoare) se clasifică în: .bunuri indivizibile – nu pot fi împărŃite fără să nu-şi schimbe destinaŃia economică. • • • • • • • 43 .imobile prin destinaŃie – bunuri mobile prin natura lor. • după modul de determinare sunt: . debitorul neputând fi liberat prin predarea altui bun. bunurile pot fi: . după cum pot fi.

însă nu va reprezenta şi contravaloarea bunurilor imobile prin destinaŃie. debitorul este liberat de obligaŃia predării. genera non pereunt – bunurile generice nu pier. Clasificarea bunurilor în individual determinate(res certa) şi generic determinate (res genera) prezintă importanŃă în ceea ce priveşte : a) momentul transmiterii dreptului real – în cazul unui bun cert. el nu le va putea ridica dacă acestea au devenit bunuri imobile prin încorporaŃiune deoarece şi-au pierdut individualitatea. adică cele pe care pământul le produce de la sine (fructe de pădure. considerate imobile prin natura lor. pe când cele din urmă sunt foloase trase dintr-un lucru care îşi consumă substanŃa (marmura. debitorul nu este liberat de obligaŃia de predare. primele se produc periodic şi fără consumarea substanŃei lucrului. astfel încât o vânzare a imobilului priveşte ambele categorii de bunuri. Conform art. b) suportarea riscului – dacă bunul cert piere fortuit înainte de predare. având acelaşi regim ca şi imobilul de care au fost ataşate. măsurare. chiar dacă bunul nu s-a predat şi preŃul nu s-a plătit. trebuind să predea alte bunuri de acelaşi gen. dreptul real se transmite în momentul individualizării prin numărare. De regulă. statui fixate perpetuu). Precizări Bunurile imobile prin destinaŃie nu trebuie confundate cu bunurile imobile prin încorporaŃie. Productele se dobândesc prin separare. în cazul unui bun generic. Fructele nu se confundă cu productele. tablouri. iar cele civile se dobândesc « zi de zi ». ci numai printr-un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului. în temeiul căruia întregul patrimoniu al debitorului serveşte la garantarea comună a tuturor acestori creditori. ferestre) care devin imobile prin natură. dreptul real se transmite în momentul realizării acordului de voinŃă. precum şi imobile prin destinaŃie (oglinzi. Fructele naturale şi industriale se dobândesc prin culegere. • 44 . c) locul predării – bunurile certe trebuie predate în locul unde se găseau la data contractării. b) dacă un chiriaş introduce în imobil (clădire) unele bunuri mobile. Vocabular • • creditor chirografar – creditor a cărui creanŃă nu este garantată prin garanŃii reale. c) în caz de expropriere a unui fond pentru cauză de utilitate publică. imobilele prin destinaŃie aparŃin aceluiaşi proprietar.5. la sfârşitul contractului de închiriere. cântărire. piatra dintr-o carieră). 6. destinate ca accesorii. 423 din Codul civil. c) fructe civile – sunt venituri în bani ca urmare a folosirii bunului (chirii. plantaŃii). Astfel.sunt fructele care se produc fără intervenŃia omului. cu rol de garanŃie. deoarece genera non pereunt. În anumite situaŃii se face diferenŃă între cele două feluri de lucruri imobile : a) imobilul prin încorporaŃiune poate aparŃine altui proprietar decât cel al bunului principal (al clădirii). deoarece proprietarul lor are posibilitatea de a le separa de fond. precum şi sporul animalelor. predarea unui bun generic are loc la domiciliul debitorului. păşune nelucrată). dacă bunul generic piere fortuit. fructele sunt de trei feluri : a) fructe naturale . b) fructe industriale – sunt fructe care implică intervenŃia omului (recolte. prin simpla scurgere a timpului. în cazul unei clădiri (imobil prin natură) întâlnim bunuri mobile prin încorporaŃie (uşi. bunurile imobile prin destinaŃie au acelaşi regim juridic ca şi bunurile imobile prin încorporaŃie. dobânzi). gaj general – expresie desemnând un drept special conferit prin lege creditorilor chirografari. indemnizaŃia de expropriere va cuprinde valoarea bunurilor imobile prin incorporaŃie.

o parte dint-un patrimoniu. CerinŃe: a) Care este deosebirea între bunuri imobile prin încorporaŃie şi bunuri imobile prin destinaŃie? b) Ce fel de imobile sunt statuia. exerciŃii. În ultimul an al contractului de închiriere. 2. sunt faŃă de părŃile acelui act juridic. proprietar al unui apartament. susŃinând că bunurile respective deveniseră imobile. După cum pot fi sau nu înlocuite în executarea unei obligaŃii civile. SpeŃă 1. Fructele care fac obiectul unei expoziŃii sunt bunuri consumptibile sau neconsumptibile? Câte categorii de fructe cunoaşteŃi şi cum se dobândesc acestea? Cum deosebiŃi fructele de producte? Recoltele şi fructele neculese încă. ut singuli – în mod individual. Ce funcŃii practice îndeplineşte patrimoniul? Ce înŃelegeŃi prin sintagma « patrimoniul este o universalitate juridică »? RealizaŃi o comparaŃie între bunurile mobile prin anticipaŃie şi bunurile imobile prin destinaŃie. fiind supuse aceloraşi reguli juridice. bunurile se clasifică în : 45 . c) totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale şi a bunurilor la care se referă. o oglindă pe care a încadrat-o într-o ramă fixă din perete. 10) Care este momentul transmiterii dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător în cazul bunurilor certe? Dar în cazul bunurilor generice? 8. universalitate juridică – masă juridică de bunuri în care lucrurile sunt legate între ele astfel încât să constituie elemente ale unui ansamblu. 7. a închiriat imobilul lui Y. RezolvaŃi următoarele teste grilă : 1. oglinda şi stâlpul aduse de chiriaş în apartament? c) Ce va decide instanŃa? 9. X. În această situaŃie chiriaşul se adresează justiŃiei. transmisiune cu titlu particular – transmisiune având ca obiect un bun sau un drept privit individual. Proprietarul se opune la această cerere. de unul singur. Întrebări. transmisiune cu titlu universal – transmisiune având ca obiect o fracŃiune. transmisiune universală – transmisiune având ca obiect un întreg patrimoniu. chiriaşul (Y) a adus în clădire mai multe bunuri precum: o statuie pe care a plasat-o într-o nişă anume făcută pentru o asemenea utilizare. Y l-a anunŃat pe proprietar că doreşte să-şi reia toate bunurile pe care le adusese în apartament. b) totalitatea drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale. aplicaŃii 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) DefiniŃi şi enumeraŃi caracterele specifice ale patrimoniului. Cât timp a deŃinut apartamentul. Patrimoniul unei persoane este format din : a) totalitatea drepturilor patrimoniale. res genera – bunuri determinate generic. şi a înlocuit pe cheltuiala sa un stâlp ce susŃinea tavanul unei camere. ce formează obiectul unui contract de vânzare cumpărare. bunuri mobile sau imobile? Dar faŃă de terŃi? 9) ArătaŃi importanŃa practică a clasificării bunurilor în : certe şi generice.• • • • • • • res certa – bunuri individual determinate.

c) fructe civile. 6. 10. Sunt fructe industriale în sensul Codului civil: a) piesele de schimb pentru autoturisme. b) bunuri mobile şi bunuri imobile. p. c) prin determinarea legii. p. Statuile fixate într-un zid sunt bunuri: a) imobile prin încorporaŃie. d) indivizibile. c) bunuri imobile prin obiectul la care se aplică. b) prin destinaŃie.op. Fructele şi recoltele neculese încă sunt : a) bunuri imobile prin natura lor .a) divizibile şi indivizibile. Autoturismele sunt bunuri : a) consumptibile. Fondurile de pământ şi clădirile sunt bunuri imobile : a) prin obiectul la care se aplică. c) prin anticipaŃie. 7. R. c) bunuri principale şi bunuri accesorii. 3. 9. 4. Beleiu – op. c) imobile prin destinaŃie. 11.op. b) fructe industriale. cit. bunurile pot fi mobile : a) prin obiectul la care se aplică.Urs S. 5.. 98-106.. 8. Arborii dintr-o pădure sunt : a) fructe naturale. Bibliografie I. . b) recolta de sfeclă obŃinută în urma cultivării unui teren. R. 46 . b) insesizabile. b) fungibile şi nefungibile. c) producte. b) fructe industriale. Potrivit Codului civil român. p. cit. b) prin anticipaŃie. 83-95. bunurile pot fi imobile : a) prin obiectul la care se aplică. 10. cit. c) sporul animalelor. c) sesizabile şi insesizabile. Urs I. În funcŃie de natura lor. Potrivit Codului civil român. c) prin destinaŃia lor. Angheni Gh. lucrurile se împart în : a) bunuri aflate în circuitul civil şi bunuri scoase din circuitul civil. 12. 159-178. b) imobile prin obiectul la care se aplică. . Se dobândesc prin culegere: a) producte.. b) bunuri mobile prin anticipaŃie. b) prin natura lor.

cit. 47 .op..op. p..G. p. 67-81. cit.op. .D. 133-149. p. cit. Zlătescu I. Dogaru . .. 226-250. Boroi V.

ACTUL JURIDIC CIVIL IX. NoŃiunea, definirea şi clasificarea actelor juridice civile.
1. NoŃiune; înŃelesurile expresiei “act juridic civil”. •
Sensuri. Actul juridic are două sensuri: - acŃiune voliŃională (negotium juris – operaŃie juridică) - înscrisul, suportul material ce fixează operaŃia juridică (instrumentum probationis). NoŃiune. Poate fi definit ca fiind manifestarea de voinŃă, expresă sau tacită, făcută cu intenŃia de a produce efecte juridice, concretizată în crearea, modificarea, transmiterea ori stingerea unui raport civil concret.

2. Clasificare – criterii.

• După numărul părŃilor (după cum voinŃa este unică sau comună) actele juridice civile sunt:
unilaterale şi bilaterale (multilaterale). - actul unilateral este rezultatul unei singure voinŃe, al unei singure părŃi (testamentul, renunŃarea la un drept). Actul unilateral nu trebuie confundat cu contractul unilateral (împrumutul, depozitul, mandatul, donaŃia fără sarcină, fidejusiunea etc.) - actul bilateral exprimă un acord de voinŃă între două părŃi; exemplul tipic de act bilateral este contractul (vânzare-cumpărare; donaŃie, schimb, locaŃie etc.). - actul multilateral exprimă voinŃa a trei sau a mai multor parŃi (contractul de societate – art. 1491 C. civ.). După scopul urmărit de părŃi la încheierea lor, actele juridice civile sunt: cu titlu oneros si cu titlu gratuit (art. 945 şi urm. C. civ.). - actele cu titlu oneros, se subclasifică în acte comutative, la încheierea cărora părŃile cunosc existenŃa şi întinderea obligaŃiilor lor, şi acte aleatorii, la a căror încheiere părŃile nu cunosc întinderea prestaŃiilor. - actele cu titlu gratuit sunt: liberalităŃi, care micşorează patrimoniul dispunătorului (donaŃie, legat), şi acte dezinteresate, prin care se procură un avantaj fără micşorarea patrimoniului (mandat gratuit, depozit gratuit, împrumut (comodat) gratuit). După modul de încheiere, actele civile sunt: consensuale, solemne (formale) şi reale. - actele consensuale se încheie prin simpla manifestare de voinŃă. - actele solemne se încheie cu îndeplinirea unor formalităŃi, solemnităŃi cerute de lege ad validitatem; - actele reale se încheie valabil prin remiterea (predarea) bunului. După efectul lor, actele civile sunt constitutive, translative şi declarative. - actele constitutive dau naştere la drepturi subiective noi care n-au existat anterior. - actele translative au ca efect strămutarea unui drept subiectiv dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu. - actele declarative sunt acelea care constată, definitivează sau consolidează situaŃii juridice preexistente. După importanŃa lor asupra patrimoniului, actele civile sunt: - acte de administrare - acte săvârşite asupra unui bun ori a patrimoniului pentru întreŃinerea şi folosirea lui (încasarea veniturilor, culegerea fructelor, închirierea, etc.). - acte de conservare - orice acŃiune având ca scop ocrotirea şi păstrarea unui drept, evitându-se astfel pierderea lui (înscrierea unei ipoteci, întreruperea unei prescripŃii).

48

• • • • • • • •

acte de dispoziŃie - acte juridice prin care un bun este scos dintr-un patrimoniu, fie pentru a fi trecut în alt patrimoniu, fie pentru a fi consumat ori distrus (contractul de vânzare – cumpărare, de schimb, donaŃie, actele de constituire a unor drepturi reale, uzufruct, uz, abitaŃie, servitute, etc.). După conŃinutul lor, actele civile sunt: patrimoniale şi nepatrimoniale. După rolul voinŃei parŃilor la determinarea conŃinutului, distingem între acte subiective şi acte condiŃie, la care părŃile aderă. După legătura cu modalităŃile (termen, condiŃie) distingem: acte pure şi simple şi acte afectate de modalităŃi (termen şi condiŃie). După modalitatea încheierii lor, se disting: acte strict personale şi acte ce se pot încheia prin reprezentare. După momentul producerii efectelor, sunt: acte inter vivos (între vii) şi acte mortis causa, pentru cauză de moarte (testamentul). După raportul dintre ele, sunt: acte principale şi acte accesorii, cu aplicarea regulii “ accesorium sequitur principalem”. După modul de executare distingem: acte cu executare dintr-o dată (uno ictu) şi acte cu executare succesivă (locaŃiunea, renta viageră). După cum sunt ori nu sunt reglementate distingem între acte numite sau tipice şi acte nenumite. - act juridic numit – act juridic al cărui conŃinut este reglementat expres prin norme de drept fie în codul civil, fie în diferite alte acte normative. - act juridic nenumit – act juridic al cărui conŃinut nu este reglementat expres prin norma de drept ci este stabilit de părŃi în considerarea principiilor care guvernează obligaŃiile civile. El se interpretează şi se execută potrivit voinŃei comune a părŃilor şi a reglementărilor cu caracter general privitoare la contracte. După raportul lor cu elementul cauză sunt: acte cauzale şi acte abstracte; la primele elementul cauză este esenŃial, iar dacă lipseşte ori este imoral sau ilicit actul este nul, la a doua categorie nu se analizează cauza (titlurile de valoare).

-

3. Precizări: În determinarea caracterului bi sau unilateral al unui act juridic civil nu se ia în considerare numărul persoanelor care participă la încheierea lui ci numărul părŃilor interesate. Astfel, într-un contract de vânzare – cumpărare încheiat între un vânzător şi 3 cumpărători, deşi participă 4 persoane, în realitate există 2 (două) părŃi – o parte interesată să vândă şi o parte interesată să cumpere, ceea ce face ca actul juridic să fie bilateral. Nu trebuie confundată clasificarea actelor juridice civile unilaterale şi bilaterale cu clasificarea contractelor civile în unilaterale şi bilaterale. Din punct de vedere al formării lor, toate contractele fac parte din categoria actelor juridice de formaŃie bi sau multilaterală, fiind rezultatul unui acord de voinŃă. Contractele (acte juridice bi sau multilaterale), în raport de criteriul conŃinutului, se clasifică în contracte unilaterale şi contracte bilaterale. - contractul unilateral dă naştere la obligaŃii în sarcina unei singure părŃi. În cazul acestui contract, doar una dintre părŃi are calitatea de creditor (are drepturi) cealaltă parte având calitatea de debitor (are obligaŃii) (spre exemplu, contractul de donaŃie). - contractul bilateral (sinalagmatic) dă naştere la obligaŃii pentru ambele părŃi; fiecare parte având atât calitatea de creditor cât şi de debitor (contractul de vânzare-cumpărare, de schimb, de locaŃiune).

49

În dreptul civil român, convenŃia se confundă cu contractul. LegislaŃia franceză rezervă numele de contract numai acelor convenŃii care au drept scop crearea sau transmiterea unui drept, convenŃiile care au drept scop numai stingerea unui drept nefiind contracte. Cu toate acestea, în limbajul curent, se confundă adesea convenŃiile cu contractele. Legiuitorul român a adoptat limbajul uzual şi, inspirându-se din Codul civil italian, defineşte contractul în art. 942 C. civ. ca fiind „acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge între dânşii un raport juridic.” 4. Reprezentare grafică

negotium iuris = operatiune juridică 4.1. Act juridic civil instrumentum probationis = înscris constatator

5. Vocabular •
act juridic unilateral - manifestarea de voinŃă a unei singure persoane (testament, acceptarea ori renunŃarea la succesiune, renunŃarea la un drept, confirmarea unui act lovit de nulitate absolută, etc.). act abstract – înscris care constată existenŃa unei creanŃe, valabilă independent de cauza obligaŃiei corelative (titlurile de credit). act juridic aleatoriu – act juridic cu titlu oneros, la încheierea căruia părŃile nu cunosc exact existenŃa ori întinderea obligaŃiilor, obligându-se în funcŃie de un eveniment viitor şi incert. act juridic comutativ – act juridic cu titlu oneros, la încheierea căruia fiecare parte cunoaşte întinderea prestaŃiei la care se obligă. liberalitate – act juridic cu titlu gratuit prin care dispunătorul - debitor îşi asumă obligaŃia de a da beneficiarului - creditor un bun, diminuându-şi patrimoniul, fără a primi în schimb un echivalent (donaŃie, legatul). act dezinteresat – act juridic cu titlu gratuit prin care dispunătorul – debitor îşi asumă obligaŃia de a procura beneficiarului – creditor un avantaj patrimonial, fără să-şi micşoreze patrimoniul său (contractul de mandat gratuit, contractul de depozit gratuit, prestarea unui serviciu gratuit, etc.). contract de vânzare – cumpărare – act juridic civil prin care una dintre părŃi, vânzătorul, strămută proprietatea sau un alt drept privitor la un bun asupra celeilalte părŃi, cumpărătorul, care se obligă a plăti vânzătorului preŃul bunului vândut. contractul de donaŃie – act juridic civil prin care o parte (donator) transmite celeilalte părŃi (donatar) un drept subiectiv civil fără a primi altceva în schimb. contract de depozit – act juridic civil prin care o parte (deponent) încredinŃează celeilalte (depozitar) un bun spre păstrare, urmând ca acesta din urmă să-l restituie la împlinirea termenului sau la cererea deponentului. contractul de rentă viageră – act juridic prin care o persoană (credirentier) înstrăinează un bun sau plăteşte o sumă de bani (capital) în schimbul unei prestaŃii periodice în bani plătită până la decesul său. locator – persoana din contractul de locaŃiune care se obligă să asigure unei alte persoane (locatar) folosinŃa temporară a unui bun.

• • • •

• •

50

• • • •

locatar – persoană care in schimbul folosinŃei temporare a bunului este obligată la plata unei sume de bani sau la altă prestaŃie cu titlu de chirie. instrumentum probationis - înscris constatator, act juridic. negotium iuris – operaŃiune juridică, act juridic. testamentul – act juridic unilateral, gratuit, personal, solemn, revocabil, prin care o persoană (testator) dispune în tot sau în parte de patrimoniul său pentru timpul când nu va mai fi în viaŃă.

6. Întrebări, exerciŃii, aplicaŃii. 1) ClasificaŃi, în funcŃie de criteriile cunoscute din literatura de specialitate, următoarele acte juridice: a) contractul de vânzare – cumpărare; b) contractul de donaŃie; c) contractul de depozit; d) testamentul. 2) Ce fel de act juridic este, din punct de vedere al importanŃei asupra patrimoniului, vânzarea câinelui unui minor de către tutorele acestuia, întrucât mijloacele financiare pentru procurarea hranei şi medicamentelor câinelui deveniseră prea oneroase pentru patrimoniul minorului? 3) Ce fel de act juridic este o vânzare făcută în schimbul unei rente viagere: comutativ sau aleatoriu? 4) În ce constă evenimentul incert în contractul de rentă viageră? 5) PropuneŃi 3 exemple de acte juridice aleatorii. 6) Cum calificaŃi actul juridic prin care o persoană transportă o altă persoană cu maşina sa proprie fără ai cere nimic în schimb: liberalitate, act dezinteresat sau aleatoriu? 7) Ce fel de act juridic este acela prin care o persoană îşi grevează cu o ipotecă un imobil aflat în proprietatea sa: de conservare sau de dispoziŃie? Dar actul juridic prin care creditorul constituie o ipotecă asupra unui imobil al debitorului în scopul garantării recuperării creanŃei? 8) RealizaŃi o comparaŃie între actul unilateral şi contractul unilateral precum şi între actul bilateral şi contractul bilateral. 9) ComentaŃi caracterul unilateral sau sinalagmatic al contractului de donaŃie cu sarcină. 10) Care este regimul juridic aplicabil actelor juridice nenumite? 11) PrecizaŃi sensurile noŃiunii de „act” în dreptul civil. 7. RezolvaŃi următoarele teste grilă:
1. De regulă, vânzarea cumpărarea este un contract: a) solemn; b) real; c) consensual. 2. Contractul de vânzare cumpărare: a) este un contract unilateral; b) poate fi cu titlu gratuit; c) este solemn când are ca obiect un teren. 3. DonaŃia este: a) un contract unilateral; b) un contract bilateral; c) un act juridic unilateral. 4. Sunt acte juridice civile cu titlu gratuit: a) actele comutative; b) actele dezinteresate; c) actele aleatorii. 5. Actele juridice reale sunt: a) acte juridice autentice;

51

. 6. 8. 10. de administrare. 141 – 154. p. Testamentul este: a) un act juridic strict personal. 52 . D. b) un act juridic inter vivos. Contractul de rentă viageră este: a) un act juridic comutativ. de administrare. declarative. actele juridice civile sunt: a) acte constitutive. c) acte constitutive. p. 125 – 134. Boroi V. b) consensual.. cit. translative. b) acte consensuale. de dispoziŃie. de dispoziŃie. declarative. După importanŃa asupra patrimoniului. Zlătescu I.. Dogaru – op. c) un act juridic afectat de modalităŃi. c) acte juridice care se execută prin predarea bunului. cit. translative. cit. 181 – 204. Contractul de donaŃie este: a) solemn. p. După efectele pe care le produc. 118 – 122. p.. 7.b) acte juridice care se încheie prin predarea bunului. – op. – op. actele juridice civile sunt: a) acte de conservare. c) acte de conservare. p. declarative. c) un act juridic dezinteresat. – op. R. de administrare. R. cit. cit. 181 – 200. Urs I. b) un act juridic aleatoriu. c) real. – op. Urs S. p. Angheni Gh. – op. b) acte de conservare. 8.. 9. de administrare reale. 85 – 88. cit. Bibliografie: I. Beleiu G..

– esenŃiale. cu excepŃia acelora declarate incapabile de către lege. 3. 953 şi 969 C. cauza. a căror prezenŃă este obligatorie pentru validitatea actului. – o cauză licită. Ca terminologie. ca stare de fapt. reprezintă un fenomen complex cuprinzând: stări intelective (senzaŃii. 948 C. clasificare (art.principiul libertăŃii încheierii actului juridic. – . 949 C. formulate şi stabilite prin voinŃa părŃilor. memorie).X. terminologie. – generale. Principiile care guvernează voinŃa juridică. – Sub influenŃa trebuinŃelor materiale se formează motivele acŃiunii omului. 1004 C. civ. obiectul). percepŃii. acte sub condiŃie etc. propunerea de scopuri. nu prevede printre condiŃiile esenŃiale „forma exterioară“ a actelor. 948 C. care au în vedere numai anumite categorii de acte (acte solemne. – VoinŃa.) • CondiŃiile esenŃiale pentru validitatea unei convenŃii sunt: – capacitatea de a contracta. ipotecă. consimŃământul. – consimŃământul valabil al părŃii ce se obligă. – Sub aspect juridic interesează motivul determinat (scopul concret – cauza) şi hotărârea de a încheia actul juridic. – un obiect determinat. CondiŃiile enumerate sunt necesare şi valabile pentru orice act juridic. luare de decizie). a căror lipsă nu afectează validitatea actului juridic. care privesc conŃinutul actului (capacitatea. civ.). înstrăinare de imobile etc.constă în posibilitatea recunoscută prin lege oricărei persoane de a încheia orice act numit sau nenumit de 53 • • • b) .) lipsa formei cerute de lege duce la nulitatea actului juridic. civ. – neesenŃiale. ca rezultat al acŃiunii sale. – speciale. stări afective (emoŃii şi sentimente) şi stări volitive (reglarea conduitei. deliberări. textele respective fiind de strictă interpretare. Motivele îl determină pe om să-şi propună şi să obŃină anumite scopuri dinainte prevăzute. enumerare. noŃiunea „condiŃie“ mai este întâlnită în dreptul civil ca modalitate a actului juridic („obligaŃia este condiŃională când perfectarea ei depinde de un eveniment viitor şi necert“ – art. care privesc forma juridică în care se exprimă voinŃa (forma solemnă cerută de lege – ad validitatem sau ad solemnitatem.) sau cu înŃelesul de clauză contractuală.) • • • Orice persoană deŃine capacitatea de a încheia acte juridice civile. NoŃiune. forma ad probationem. gândire. 2. civ. forma pentru opozabilitate faŃă de terŃi ). CondiŃiile actului juridic civil 1. CondiŃiile actului juridic civil pot fi: – de fond. în realitatea ei psihologică. Capacitatea de a încheia actul juridic (art. civ. (principiul libertăŃii contractuale) .) a) Rolul voinŃei in formarea consimŃământului. Incapacitatea de a încheia acte juridice trebuie să fie expres prevăzută de lege. Capacitatea ca stare de drept nu trebuie confundată cu discernămăntul. Deşi art. totuşi la actele formale sau solemne (donaŃie. – de formă. care privesc toate actele juridice (condiŃiile de fond). ConsimŃământul valabil exprimat (art.

c) NoŃiunea şi condiŃiile consimŃământului. falsă reprezentare care alterează consimŃământul. 953 C. când cade. . În dreptul nostru se admite că nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legii (nemo censetur ignorare legem). sau cu rezervă mintală (reservatio mentalis) cunoscută de cealaltă parte.).a modifica ori de a desface de comun acord actul încheiat fără a încălca dispoziŃiile imperative. tăcerea valorează consimŃământul. civ. deci nimeni nu poate invoca eroarea asupra dispoziŃiilor legii. prin gesturi. – eroarea-viciu de consimŃământ. nu produce efecte juridice.). 54 . • Se sancŃionează cu nulitatea absolută (eroare-obstacol).efecte • Eroarea în general este o falsă imagine. ordinea publică şi bunele moravuri. se poară asupra unor elemente mai puŃin importante. cu diminuarea contraprestaŃiei (eroare indiferentă). civ. eroare ce operează numai în contractele „intuitu personae“. ConsimŃământul mai are şi sensul de „acord al părŃilor“. Astfel. neexteriorizată. fie asupra identităŃii obiectului (error in corpore). care împiedică formarea acordului de voinŃă. ♦ să nu fie alterat de viciile de consimŃământ.dacă voinŃa declarată nu corespunde cu voinŃa internă va avea prioritate voinŃa internă. fie asupra identităŃiii ori calităŃilor esenŃiale ale persoanei contractantului (error in personam). cu nulitatea relativă (eroarea-viciu de consimŃământ). În funcŃie de natura realităŃilor falsificate.când părŃile stabilesc expres acest lucru . fie asupra naturii juridice a actului (error in negotio). prin simbol. Viciile de consimŃământ a) EROAREA (art.). falsa reprezentare căzând. nefiind cunoscută. 1437 C. o falsă cunoaştere şi reprezentare a realităŃii concrete pe care şi-o face partea (părŃile) cu privire la încheierea unui act juridic. valabilitatea actului depinde de voinŃa reală a părŃilor.când potrivit obiceiului. prin orice fapt concludent. – eroare indiferentă. 700 C. civ.când legea prevede expres (art. clasificare. • În raport de consecinŃele pe care le produc. • Eroarea are în stuctura sa un element psihologic. ♦ să fie manifestat în exterior prin înscris. smuls prin violenŃă sau surprins prin dol“ (art. angajare juridică. eroarea este: – eroare de fapt (cele mai sus dezvoltate) – eroare de drept. VoinŃa internă. civ. ♦ să fie făcut cu intenŃia de a produce efecte juridice. fie asupra calităŃilor substanŃiale ale obiectului (error in substanŃiam).Tăcerea nu constituie consimŃământ cu excepŃia următoarelor situaŃii: . – principiul voinŃei interne (reale) .în materie de succesiune (art.stuctură. 954 C. respectiv falsa reprezentare a realităŃii. • ConsimŃământul înseamnă hotărârea de a te obliga juridiceşte şi manifestarea în exterior a acestei hotărâri. ori sub condiŃie potestativă pură. erorile sunt: – eroare-obstacol. „ConsimŃământul nu este valabil când este dat prin eroare.) NoŃiune. o reprezentare greşită despre existenŃa ori conŃinutul unui act normativ. • CondiŃii: ♦ să emane de la o persoană având discernământ. 4. . adică să fie serios şi nu în glumă (jocandi causa).

• Este sancŃionată cu anularea actului. care constă în inducerea în eroare a unei persoane pentru a încheia un act juridic. VoinŃa este viciată printr-o eroare provocată. “ViolenŃa este cauză de nulitate a convenŃiei şi când s-a exercitat asupra soŃului sau soŃiei.957 C.principal (dolul malus). efecte.). respectiv diferite maşinaŃiuni. mutilare). de sex şi de condiŃia persoanelor“. cealaltă parte n-ar fi contractat.ameninŃare legitimă . material. că va fi expusă persoana sau averea sa unui rău considerabil şi prezent. violenŃa este: . • În raport cu consecinŃele asupra actului juridic. şiretenii ori diverse manopere viclene făcute cu scopul inducerii în eroare a persoanei. Se Ńine cont în această materie de etate. “ViolenŃa în contra celui care s-a obligat este cauză de nulitate.b) DOLUL – VICLENIA NoŃiune.violenŃă fizică . spre a face o persoană a contracta. stuctură. Dolul nu se presupune“.civ. • Dolul este compus din două elemente: un element subiectiv. dolul este: . în cazul dolului incident. civ. 55 . • Prin dol se înŃelege acel viciu de consimŃământ ce constă în inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene.civ. efecte.violenŃă morală După caracterul ameninŃării. „Dolul este cauză de nulitate a convenŃiei când mijloacele viclene. încât această ameninŃare să îi insufle o temere care să o determine să încheie un act juridic pe care în lipsa acestei temeri nu l-ar fi încheiat. clasificare. şi un element obiectiv. i s-a insuflat temerea.incident (dolus incidens) ori secundar când înşelăciunea cade asupra unor elemente nedeterminante pentru încheierea actului juridic şi nu atrage nulitatea actului dar dă dreptul la o acŃiune în despăgubire. când cade asupra elementelor importante ale încheierii actului juridic şi atrage anularea actului .ameninŃare nligitimă • ViolenŃa sa analizează sub două elemente:un element subiectiv (stare psihologică) constând în insuflarea temerii de natură a constrânge victima la încheierea actului şi un element obiectiv. în cazul dolului principal şi dă dreptul la o acŃiune în despăgubire. 956 C. care constă în folosirea de mijloace viclene. cinste etc. structură. asupra descendenŃilor şi ascendenŃilor“ (art. de natură patrimonială (distrugerea bunurilor) sau de natură morală (onoare. civ. „Este violenŃă totdeauna când. c) VIOLENłA NoŃiune.se distinge: .) • În funcŃie de natura răului. şi dă dreptul la o acŃiune în despăgubire. pentru a o determina să încheie un act juridic.). raŃională după dânsa. întrebuinŃate de una din părŃi. exterior. intenŃional. • Este sancŃionat cu anularea actului. • ViolenŃa este acel viciu de consimŃământ ce constă în ameninŃarea unei persoane cu un rău de asemenea gravitate.960 C. fără aceste maşinaŃiuni. sunt astfel încât este evident că. 955 C. constând în constrângerea persoanei care poate fi de natură fizică (ameninŃare cu torturi. chiar când este exercitată de altă persoană decât aceea în folosul căreia s-a făcut convenŃia“ (art. • Potrivit art. • Potrivit art. clasificare.

694. se intercondiŃionează astfel încât reglementarea capacităŃii de a încheia acte juridice civile are ca temei considerarea existenŃei ori inexistenŃei discernământului. situaŃii în care o persoană deşi capabilă. pentru leziune. majorul poate invoca leziunea ori cere. cât şi a actelor juridice (minorii între 14 şi 18 ani şi numai la actele de administrare încheiate de aceştia fără încuviinŃarea ocrotitorului legal). 5. în caz contrar. decât dacă are o anumită gravitate. fie stării de sănătate mintală. Precizări Capacitatea de a încheia acte juridice civile este o stare de drept – de iure. are deplină capacitate de exerciŃiu. în fapt este lipsită temporar de discernământ (cazurile de beŃie. 955 C. Cel ce invocă leziunea trebuie să facă dovada disproporŃiei de valoare între cele două prestaŃii – contraprestaŃii. condiŃii. civ. va trebui să se facă dovada lipsei de discernământ în momentul perfectării actului. deşi capabilă. Astfel un comerciant care vinde produse oricui se prezintă cu bani. • Prin leziune înŃelegem o pagubă ce rezultă din disproporŃia existentă între prestaŃiile reciproce ale părŃilor. Dacă persoana pusă sub interdicŃie este prezumată absolut ca incapabilă. Error in personam constituie viciu de consimŃământ numai în actele juridice intuitu-personae. el va fi valabil. Cele două stări. Persoana fizică cu deplină capacitate de exerciŃiu e prezumată că are discernământul necesar pentru a încheia acte juridice civile. discernământul fiind prezumat? Dacă actul a fost încheiat în momente de luciditate.d) LEZIUNEA NoŃiune. Majorul nu poate.) sau în cazul unei convenŃii de asistenŃă ori salvare maritimă. Prin excepŃie. să exercite acŃiunea în resciziune (în anulare). efecte. Minorul între 14 – 18 ani are discernământul în curs de formare. iar discernământul este o stare de fapt – de facto. în ultima ipoteză majorarea contraprestaŃiei (Legea 42/1997) • Efectul leziunii este „o disproporŃie a echivalenŃei prestaŃiilor“ ca urmare a intervenŃiei unui viciu de consimŃământ grefat pe capacitatea restrânsă a minorilor. reglementată ca atare de lege. pe deplin capabil. instanŃa are îndatorirea de a anula actul juridic. Ce se întâmplă cu actul juridic încheiat de alineatul sau debilul mintal. succesiunea ar fi absorbită sau micşorată prin descoperirea unui testament. care se apreciază în concret de la persoană la persoană. atât în privinŃa persoanelor. error in personam nu constituie viciu de consimŃământ în actele care n-au în vedere identitatea persoanei şi în care calităŃile acesteia sunt indiferente. Art. alineatul şi debilul mintal neinterzis. civ. necunoscut în momentul acceptării (art. precizează că este un viciu când insuflă o temere raŃională după 56 . era lipsită de discernământ. Dimpotrivă. pe care-l confundă cu Y. în cazul în care după acceptarea expresă ori tacită a succesiunii. nu constituie o eroare care să pericliteze validitatea vânzării. acte în care identitatea şi calităŃile persoanei sunt cauza determinantă a actului. În practică. • Leziunea are o aplicaŃie restrânsă. final C. hipnoză. care nefiind pus sub interdicŃie. somnambulism). deşi distincte şi autonome. pentru a putea atrage nulitatea actului. dacă se dovedeşte că în momentul încheierii contractului o parte. este prezumat până la proba contrarie. Faptul că vinde un obiect lui X. care nu poate fi sancŃionat decât cu nulitatea relativă. fie datorită vârstei fragede. În afară de incapacităŃile legale (cazuri în care legea prezumă persoana ca lipsită de discernământ) există şi cazuri de incapacităŃi naturale. Minorul sub 14 ani şi cel pus sub interdicŃie judecătorească sunt prezumaŃi a nu avea discernămînt. persoana cumpărătorului îi este indiferentă. ViolenŃa nu alterează voinŃa de a contracta.

reticenŃa constituie dol. fără a-i comunica că acesta este impropriu utilizării în acest scop. 1985 /1975 a SecŃiei civile a fostului Tribunal Suprem).persoana victimă. comite un dol prin inacŃiune. Dolul există numai atunci când reticenŃa priveşte o serie de elemente asupra cărora partea. dacă partea asigurată nu comunică societăŃii de asigurări o împrejurare pe care o cunoaşte şi care este susceptibilă să mărească riscul. Simpla tăcere nu constituie. trebuia să informeze pe cocontractant. antreprenorul care determină o persoană să achiziŃioneze un teren pentru a construi o locuinŃă. sexul. nu constituie prin ea însăşi violenŃă morală. Art. gradul de cultură. Prin urmare. Când falsa reprezentare a realităŃii cade asupra valorii economice a contraprestaŃiei este vorba despre o eroare lezionară. nr. Prin temere raŃională înŃelegem temerea pe care o are o persoană înzestrată cu o raŃiune normală (se Ńine seama de vârsta. 958 C. simpla teamă de a nu jigni o persoană căruia autorul îi poartă respect şi afecŃiune. civ. condiŃia socială a persoanei. având o anumită pregătire tehnică şi profesională. Temerea reverenŃioasă este temerea inspirată de respectul şi afecŃiunea pentru o persoană. supusă regulilor de la leziune – viciu de consimŃământ. etc). prin ea însăşi. Astfel. şi nu celor de la error in personam (Dec. precizează că simpla temere reverenŃioasă. nu poate anula convenŃia. Spre exemplu. 57 . fără violenŃă. în contractul de asigurare. un dol prin reticenŃă. Alteori. însăşi natura contractului obligă părŃile la anumite informări.

3.6. să p o n d la o p soană c d s n â nt r vi ă e er u i cer ăm să fie e e io iz xt r r at expres tacit să fie d c in e ie d a p o at u t nt e r duce e e e ju id c f ct r i e să n fie a te a d v c i d c u l r t e i i e onsi m ă â nt t m Conditiile consimtăm ântu lui eroare dol violentă leziune 6. capacitate consimtăm ânt obiect cauză ad validitatem ad probationem pentru opozabilitate fată det e t i r de fond Conditiile actului juridic civil de formă 6.2. obstacol viciu de consimtăm t ân Eroare indiferentă de fapt de drept nulitate error in negotio absolută error in corpore error in substantiam nulitate error in personam relativă diminuarea contraprestatiei 58 .1. Reprezentare grafică 6.

civ. element subiectiv . dolul să fie determinant pentru încheierea actului 2.nulitatea relativă . Prezentare comparativă NoŃiune EROAREA falsa reprezentare a realităŃii cu privire la încheierea unui act DOLUL inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace dolosive (viclenie) Articol 960 C.profitarea unei părŃi de starea de nevoie a celeilalte 1.nulitatea absolută . civ.acŃiunea în despăgubire fiind un fapt juridic. element obiectiv reprezentare a realităŃii . violenŃă fizică (vis) violenŃă morală (metus) ameninŃare legitimă ameninŃare nelegitimă 1. cealaltă parte să fi ştiut că elementul asupra căruia cade eroarea este determinant .nulitatea relativă . element subiectiv . act cu titlu oneros.intenŃia de a induce în eroare CondiŃii 1./D. element subiectiv .nulitatea relativă cerută prin acŃiunea în resciziune ceea ce se probează este vădita disproporŃie dintre contraprestaŃii Proba 59 .959 C. act juridic de administrare 4. element obiectiv . să provină de la cealaltă parte sau de la un terŃ cu ştiinŃa cocontractantului (complicitate la dol) .M. comutativ 5.ameninŃarea cu un rău 2. Clasificare eroare obstacol eroare viciu de consimŃământ Dolul principal eroare indiferentă eroare de fapt Dolul secundar eroare de drept Structură 1. ameninŃarea să fie nelegitimă LEZIUNEA paguba ce rezultă din disproporŃia dintre contraprestaŃii C.folosirea unor mijloace viclene 2. actul să fie lezionar . poate fi probat prin orice mijloc legal de probă 1. minor 14-18 ani 2. actul juridic să fie încheiat fără încuvinŃare 3.6.nulitatea relativă . poate fi probat prin orice mijloc legal de probă . civ. 31 /1954 S. element obiectiv .disproporŃia de valoare 2.acŃiunea în despăgubire fiind un fapt juridic. civ. temerea să fie determinantă 2. VIOLENłA ameninŃarea unei persoane cu un rău de natură a-i provoca o temere Articol 955.diminuarea contraprestaŃiei fiind alcătuită dintr-un element psihologic este foarte greu de probat Efecte 1.4. elementul asupra căruia cade să fie determinant pentru încheierea actului 2. element psihologic falsa 1.temerea insuflată persoanei ameninŃate 1. articol 954 C.

adică de a avea reprezentarea consecinŃelor juridice ale actelor şi faptelor sale. se poate cere numai pentru actele încheiate singur. acŃiune în resciziune -acŃiunea prin care minorul între 14-18 ani cere instanŃei judecătoreşti anularea unui act juridic pentru leziune. 7) Expunerea mărfii în vitrina magazinului. discernământ . poate fi calificată drept o exteriorizare a consimŃământului de a vinde? 8) RealizaŃi o comparaŃie între dol şi eroare ca vicii de consimŃământ.element al capacităŃii civile a persoanelor ce constă în posibilitatea recunoscută prin lege oricărei persoane de a încheia orice act numit sau nenumit. fără încuviinŃarea părŃilor sau tutorelui şi pentru a căror validitate nu se cere încuviinŃarea prealabilă a autorităŃilor tutelare. nemo censetur ignorare legem .expresie latină însemnând “cine tace pare să consimtă”.denumire generală folosită pentru a desemna ansamblul probelor admise de legislaŃia în vigoare (înscrisuri. 10) Cine trebuie să facă dovada vicleniei şi prin ce mijloace de probă? 11) Ce este leziunea şi cine o poate invoca? Majorul poate exercita acŃiunea în resciziune? 12) EnumeraŃi efectele viciilor de consimŃământ. 5) Care sunt limitele libertăŃii contractuale? 6) Dacă o persoană intenŃionează să vândă un lucru dar se exprimă în sensul perfectării unui contract de închiriere.expresie latină însemnând întrebuinŃarea unor mijloace viclene admise. Întrebări. (principiul libertăŃii contractuale) . de a modifica ori de a desface de comun acord actul încheiat fără a încălca dispoziŃiile imperative. 1) 2) 3) 4) . Vocabular • • acord de voinŃă .exteriorizare a voinŃei juridice (a consimŃământului) a două ori mai multe persoane cu privire la întocmirea unui act juridic.) mijloace legale de probă (de dovadă) . • • • • • • 8. ordinea publică şi bunele moravuri. ce act juridic se va considera că a încheiat? Vezi raportul dintre voinŃă reală şi voinŃă declarată. dolus bonus . ascunderea unor defecte ce pot fi sesizate foarte uşor. probele materiale).calitatea unei persoane de a fi conştientă. 9) RealizaŃi o comparaŃie între dol şi violenŃă ca vicii de consimŃământ. cercetarea la faŃa locului. aplicaŃii Care este diferenŃa între capacitate şi discernământ? Ce înŃelegeŃi prin sintagma „consimŃământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ”? Care este valoarea juridică a „tăcerii” în raporturile contractuale civile? Simpla prezenŃă a unui taxi în staŃia de taximetre reprezintă o manifestare exterioară a consimŃământului? ArgumentaŃi. expertiza. în practica contractuală şi lipsite de gravitatea care le-ar considera vicii de consimŃământ (reclamă exagerată.7. declaraŃii de martori. exerciŃii.expresie latină folosită pentru a exprima regula potrivit căreia oricine este prezumat a cunoaşte legea şi nimeni nu se poate apăra invocând necunoaşterea ei. etc. mărturisirea. fără indicarea preŃului. de regulă. principiul libertăŃii încheierii actului juridic. qui tacet consentire videtur .

Între X şi Y s-a încheiat un contract de vânzare – cumpărare a unei construcŃii. În dreptul civil român. a cumpărat în scop de vânzare de la o societate de transport din Germania un autobuz fabricat în anul 1976. motiv pentru care Y l-a acŃionat în justiŃie pe X.9. Morarul nu ştia că legile în vigoare nu permiteau acest procedeu. 2. în mod accidental. CerinŃe : a) Ce condiŃie de valabilitate a consimŃământului lipseşte în speŃă? b) Care este viciul de consimŃământ invocat de reclamant? c) IdentificaŃi sancŃiunea de drept civil aplicabilă la speŃă. pe care îl considerau dăunător sănătăŃii. În urma expertizei s-a constatat că în proporŃie de 3/4 casa era din cărămidă şi restul din plăci de beton. că un perete ce făcea parte din structura de rezistenŃă a clădirii era din cărămidă. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. Y a constatat. c) termenul. X. vânzătorul declarând că întregul imobil este din beton. d) Ce hotărăşte instanŃa? 2. SpeŃe 1. i-a adăugat unele substanŃe chimice conŃinând săruri care măreau volumul pâinii făcându-i un aspect mai frumos. solicitând instanŃei desfiinŃarea contractului de vânzare. X a folosit aceste mijloace în scopul de a-l induce în eroare pe Y. El a fost acŃionat în judecată de către organele administrative pentru că a fabricat făină încălcând legile în vigoare. tăcerea: a) nu constituie consimŃământ. societate comercială având ca obiect de activitate operaŃiuni de import-export. Un proprietar al unei mori de făină dorind ca făina pe care o fabrică să pară a fi de calitate superioară aceleia pe care o are în realitate. CerinŃe : a) Ce viciu de consimŃământ este incident în speŃă? b) Care este elementul esenŃial al convenŃiei în lipsa căruia Y nu ar fi încheiat contractul de vânzare cumpărare? c) Care este sancŃiunea aplicabilă contractului? d) Care ar fi fost sancŃiunea dacă inducerea în eroare privea materialele din care erau confecŃionate husele pentru scaune? 10. Dat fiind faptul că după 1990 autovehiculele de import nu puteau fi înmatriculate în vederea circulării pe drumurile publice decât dacă aveau o anumită vechime a datei de fabricaŃie. ceea ce l-a determinat să solicite opinia unui expert. determinându-l să încheie contractul de vânzare cumpărare. b) capacitatea. Ulterior. 61 . Ulterior. Reprezintă o condiŃie de fond pentru încheierea valabilă a actului juridic : a) forma ad validitatem. l-a oferit spre vânzare lui Y (persoană fizică) menŃionând în factura pe care a întocmit-o şi în avizul de însoŃire ca dată de fabricaŃie anul 1985. arătându-i lui Y în acest sens o porŃiune dintr-un perete construit din plăci de beton. CerinŃe : a) Ce viciu de consimŃământ este aplicabil în speŃă? b) Ce va decide instanŃa? 3.

89-111.3.op. p..op. ca viciu de consimŃământ.. DisproporŃia vădită între contraprestaŃii constituie : a) violenŃă. cit.T. p. SpeŃa nr. c) ameninŃarea legitimă.op. 6. cit. Bibliografie I. b) error in corpore.D. R. c) nu constituie consimŃământ. 5. I. cit. p. b) valorează consimŃământ. Constituie o inducere în eroare a unei persoane prin mijloace dolosive : a) eroarea. Popescu – op. cit. în afară de unele excepŃii. R. 8. c) dolul. b) violenŃa. I. Beleiu . b) o inducere în eroare prin mijloace dolosive. 276 62 . constituie: a) o ameninŃare legitimă. b) coincide cu discernământul. p. ViolenŃa.op. c) dol. Constituie eroare obstacol : a) eroarea asupra naturii juridice a actului. 2 a fost preluată din Recueil Periodique Sirey. 154-177. Constituie violenŃă – viciu de consimŃământ : a) ameninŃarea nelegitimă. Capacitatea de a încheia acte juridice : a) este o stare de fapt. 201-227. cit. 9. p. 7. Zlătescu . c) este o stare de drept. c) eroare asupra calităŃilor substanŃiale ale obiectului. 205-232. Atunci când falsa reprezentare priveşte identitatea obiectului este vorba de : a) error in negotio. cit. Boroi . 122-133. c) o ameninŃare cu un rău de natură să provoace o temere. c) error in personam. Dogaru . b) temerea reverenŃioasă. p. 11. 4.Urs .cit.. 136-152. b) leziune. în R. V...op.. b) eroarea asupra calităŃii esenŃiale ale persoanei. S. Angheni Gh. p. Urs – op. G.

b) Elementele cauzei • Scopul imediat (causa proxima) numit şi scopul obligaŃiei este invariabil de la un act la altul: .în contractele aleatorii – şansa de a câştiga şi riscul unei pierderi. Cauza actului juridic a) NoŃiune • Motivul este chiar cauza ce răspunde la întrebările „pentru ce?“. civ. 2. – Obiectul trebuie să fie posibil (ad impossibilium nulla este obligatio). calităŃile prestaŃiei sau persoane şi este variabil de la un act la altul . – Obiectul trebuie să fie in circuitul civil.în actele juridice reale – prefigurarea predării bunului. civ. – Obiectul trebuie să fie un fapt personal al celui ce se obligă. – Obiectul trebuie să fie determinat sau determinabil. „de ce?“ s-a încheiat actul juridic. Obiectul actului juridic a) NoŃiune • Potrivit art. este lovit de nulitate orice act juridic care afectează normele juridice care interesează ordinea publică sau bunele moravuri. prevede „Numai lucrurile care sunt în comerŃ pot fi obiectul unui contract“. Art. Obiectul este determinat când se precizează în actul juridic elementele care îl individualizează şi este determinabil când în actul juridic se înscriu elementele necesare pentru individualizarea sa in viitor.: „ObligaŃia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă.în contractele sinalagmatice – prefigurarea contraprestaŃiei celeilalte părŃi. 966 C. în timp ce obiectul actului juridic civil (şi al raportului juridic) indică acŃiunile sau inacŃiunile la care sunt îndreptăŃite sau obligate părŃile. • Conduita părŃilor poate să se refere la un lucru (un bun) şi atunci acesta este privit ca fiind obiectul derivat (exterior) al actului juridic civil. civ). civ. motivul principal ce a determinat încheierea actului juridic are în vedere însuşirile. 1311 C.963 C. . conŃinutul actului juridic civil (şi al raportului juridic) se referă la drepturile civile subiective şi la obligaŃiile cărora le dau naştere actul juridic şi raportul juridic. – Obiectul trebuie să fie licit şi moral. cauza şi forma actului juridic civil 1. • Scopul mediat (causa remota) numit şi scopul actului juridic.(art. cel care se obligă trebuie să fie titularul dreptului. 962 C. „Obiectul convenŃiilor este acela la care părŃile sau numai una din părŃi se obligă“. sub sancŃiunea nulităŃii actului. . Obiectul. • Obiectul şi conŃinutul actului juridic civil se află în aceeaşi corelaŃie ca şi obiectul şi conŃinutul raportului juridic civil adică. adică de scopul concret al actului juridic. b) CondiŃiile obiectului – Obiectul trebuie să existe la încheierea actului juridic. nu poate avea nici un efect“. sau nelicită. c) CondiŃiile cauzei (raportate la scopul mediat) – Potrivit art. .XI. 63 . – În actele constitutive sau translative de drepturi reale.în actele cu titlu gratuit – intenŃia liberală. Exprimarea consimŃământului este precedată de existenŃa clară a cauzei.

sub sancŃiunea nulităŃii absolute. 813 C. condiŃia formei este cerută în acest caz ad probationem. ca măsură de protejare a intereselor terŃilor. în lipsa cărora actul nu le este opozabil. făcută cu intenŃia de a produce efecte juridice. 858 C. relaŃia fiind de la întreg la parte. prevede: „ConvenŃia este valabilă cu toate că.7/1996 a cadastrului şi publicităŃii imobiliare. civ. Aşadar. dar face imposibilă dovedirea lui. (contractul de depozit. 1393 C. ca excepŃie de la principiul consensualismului. – Pentru unele acte juridice legea cere forma scrisă. 1772 C. consimŃită de debitor (art.48 alin. actele solemne cuprinzând printre altele şi actele notariale. (tranzacŃiile. • În consecinŃă. art.). şi Legea nr. Publicitatea imobiliară face actul juridic opozabil erga omnes. 967 C. art. 21 din Legea nr. 99/1999). cum sunt: testamentul (art. având ca obiect terenuri.). – Codul civil cuprinde o serie de reglementări referitoare la anumite categorii de acte juridice. precum: (contractul de locaŃiune.. pentru a fi valabilă. Principiul consensualismului a) NoŃiune • Orice act juridic are o formă. actele juridice între vii. cine invocă lipsa ori nevalabilitatea cauzei trebuie să dovedească acest lucru prin mijloacele de probă admise de lege. Uneori forma este cerută de lege pentru validitatea actului juridic. b)Principiul consensualismului • Principiul care guvernează forma este cel al libertăŃii formei sau al consensualismului (solus consensus obligat). actele juridice sunt consensuale în sensul că ele nu reclamă necesitatea observării unor forme pentru validitatea lor. – În afară de publicitatea imobiliară. Forma cerută pentru probaŃiunea actului juridic. mai amintim publicitatea constituirii gajului (art. alteori este cerută pentru probaŃiunea actului juridic.). cu scopul de a putea fi dovedită operaŃia juridică (negotium). Forma actului juridic. căsătoria (art. – FormalităŃile se referă în principal la sistemul de publicitate al actelor juridice imobiliare. Cauza este prezumată până la dovada contrarie“.– Ca urmare. Forma actului juridic este modalitatea de exteriorizare a voinŃei. civ.). c)ExcepŃii de la principiul consensualismului • Forma cerută pentru validitatea actului juridic – Actele juridice pentru validitatea cărora trebuie respectate. d) Proba cauzei • Art. • Forma cerută pentru opozabilitatea actului juridic – Pentru a putea opune terŃilor anumite acte juridice. 3.1597).). producând efecte prin simpla manifestare de voinŃă a celor de la care emană. 1686 C. 2 din Codul familiei). civ. darea • 64 . cauza actului juridic trebuie: să existe. civ. civ. subrogarea in drepturile creditorului.2 C. 57 alin. recunoaşterea unui copil (art. independent de forma în care se manifestă în exterior. Prin urmare. VoinŃa juridică. 1). 3 şi 16 din Codul familiei). să fie reală şi să fie licită sau morală. notificarea cesiunii de creanŃă (art. cauza nu este expresă. 1 pct. Neîndeplinirea formei nu afectează existenŃa actului (negotium). contractul de societate comercială.1107 alin. legea a instituit unele formalităŃi de publicitate. reglementată prin cărŃile funciare în art. 2 şi art.civ. art. (art. produce efecte juridice. civ. 1705) etc. ipoteca convenŃională. anumite condiŃii de formă se numesc acte solemne sau formale. – Actele solemne nu trebuie confundate cu actele autentificate de notar. donaŃia (art. 1416 alin.

Într-o opinie se consideră că vânzarea este valabilă deoarece părŃile nu au urmărit imediat strămutarea proprietăŃii. forma ad validitatem este forma autentică ce se realizează de un notar public. Se consideră că este imorală încheierea unui astfel de act juridic prin dorinŃa pe care o creează cu privire la moartea persoanei despre a cărei moştenire este vorba (votum mortis captandae). actul este nul absolut în virtutea adagiului fraus omnia corrumpit. în caz de neexecutare fiind pasibil de plata daunelor interese. contractul de vânzare-cumpărare a lucrului altuia. De regulă. poate îmbrăca nu numai forma autentică. înregistrarea contractelor de societate comercială (Legea nr. existând şi acte solemne pentru care forma autentică nu e necesară. 4. ci poate fi olograf (scris.de dată certă (art. datat. 1182 C. iar actul autentic este diferenŃa specifică. se pune întrebarea ce se întâmplă dacă vânzătorul înstrăinează un bun individual determinat care aparŃine altuia? Dacă cumpărătorul a fost în eroare socotind cu bună credinŃă că lucrul vândut aparŃine vânzătorului. are un scop ilicit şi deci este nul absolut.16/1994). Într-o altă opinie. Actele autentice nu sunt decât o specie (cea mai importantă) a actelor solemne. Astfel. Având în vedere că o condiŃie a obiectului actului juridic civil este ca cel care se obligă să fie titularul dreptului. există o categorie de acte juridice în cazul cărora obiectul nu poate fi viitor: succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul unui contract civil. desenelor si modelelor industriale (Legea nr. În situaŃia în care părŃile au încheiat contractul în cunoştinŃă de cauză ştiind că lucrul vândut este proprietatea unei alte persoane. testamentul.civ. 129/1992). înregistrarea contractelor de arendare la Consiliul local (Legea nr.8/1996). se admite că vânzarea e anulabilă pentru eroare asupra calităŃilor esenŃiale ale vânzătorului. căreia ne raliem.31/1990). închis. nu îl constituie faptul că obiectul este viitor. înregistrarea în materia invenŃiilor. Precizări Prin excepŃie de la regula conform căreia un act juridic civil e valabil dacă are ca obiect un bun viitor. soluŃia este controversată. în cunoştinŃă de cauză. semnat de către testator) sau mistic (semnat de testator. dar noŃiunea de formă solemnă este mai largă decât noŃiunea de formă autentică. Motivul pentru care un asemenea act juridic este nul. ci vânzătorul s-a obligat să-l procure mai târziu cumpărătorului. Iar dacă contractul s-a încheiat de către vânzător cu intenŃia de a frauda dreptul proprietarului şi cu complicitatea cumpărătorului. act solemn. Actul solemn este genul proxim. însă nu orice act solemn este un act autentic. ci caracterul imoral al cauzei. înregistrarea în materia dreptului de autor şi a drepturilor conexe (Legea nr. 65 . sigilat şi prezentat unei judecătorii) Cu alte cuvinte orice act autentic este un act solemn.). 64/1991 şi Legea nr.

element: abstract la aceeasi categorie de acte obiectiv juridice invariabil scopul imediat Cauza actului juridic scopul mediat contractele sinalagmatice . Forma actului forma ad probationem * contractul de locatiune .1.c rt.858 C.Legea 114/ 1996 * contractul de asigurare . 920 C v. 9 .c v 72 i * înstrăin e u ar a nui t e en ( Le r gea 54/ 19 8 ) 9 * acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar . juridic civil * depozitul voluntar .art.O G nr.art.G 6 00 66 .2. * revocarea expresă a unui l eg . civ.prefigurarea predă lu u rii crul i în contractele aleatorii . civ. * înregistră so t il or co e i a e .5. principiul consensualismului .L e 3 / 19 rile cietă mrc l ega 1 90 * înscrierile asociatiilor si fundatiilor la instantele judecă re -O .Legea 135/ 1995.considerarea contraprestatiei celeilalte pă rti actele cu titlu gratuit . * publicitatea imobiliară p că il e fu iare .ar t. 39 iv.art. 1705 C.ci * contractul de ipotecă . Reprezentare grafică 6. * consimtăm ul la ado ânt ptie . * închiriere a locuintelor . civ. at .si legea 99/ 1999 * modificarea cesiunii de creantă . . etc.civ.prefigurarea riscului de care depinde sansa de a câstiga motivul principal al actului juridic determinat de însusirile persoanei si/sau calită e til prestatiei element: concret diferă d l a unac jur id la e t ic subiectiv altul variabil 6. 813 C.simpla manifestare a consimtăm u u val or ează at j u id c vil â l i nt c r ic i forma ad validitatem * contractele de donatie . civ. * testamentul .2 / 20 to sti .a 1 3 C. tc. nr .art. civ. 1686 C. 1416 C. 2 5 / 19 7 e . 1 2 C.art.L ege 7 / 196 rin rt nc a 9 opozabilitate fată de t e rti * publicitatea constituirii gajului . civ.art. 704 C.art. * tranzactia . 1597 C.art.intentia liberală a d u isp nătorului fa d gratifica tă e t actele reale .

opozabilitatea actului juridic . civ. De regulă actele juridice sunt consensuale.7/1996.. concret.art. obiect al unei obligaŃii. 1393 C. Uneori legea cere ori părŃile convin să întocmească un act juridic cu respectarea unor forme în scopul probării actului respectiv. Opozabilitatea faŃă de terŃi înseamnă dreptul părŃilor de a se prevala de existenŃa actului şi de efectele sale faŃă de terŃii care ar invoca pretenŃii în privinŃa drepturilor dobândite de părŃi. remiterea lucrului. Vocabular • • ad impossibilum nulla est obligatio – expresie latină însemnând “ nu există nici o obligaŃie cu privire la lucruri imposibile”. publicitatea cesiunii de creanŃă. exerciŃii. s-a asumat obligaŃia. 21 din Legea nr.. cauza constituie motivul determinant al consimŃământului şi constă în reprezentarea scopului concret în vederea realizării căruia s-a exteriorizat consimŃământul. respectiv terŃilor. precum şi scopul imediat al consimŃământul care este motivul subiectiv. Întrebări. obiect al unei prestaŃii? 2) Care este corelaŃia dintre obiectul şi conŃinutul actului juridic civil pe de o parte şi obiectul şi conŃinutul raportului juridic civil pe de altă parte? 3) Bunurile din domeniul public se află în circuitul civil? Dar cele din domeniul privat al statului şi al unităŃilor administrativ teritoriale? 4) Este valabil un contract de vânzare cumpărare prin care un coproprietar înstrăinează bunul în materialitatea sa? 5) Care este momentul în care vânzarea este perfectă între părŃi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător? 6) Care este modalitatea de probaŃiune a cauzei unui act juridic? Cine are sarcina probei? 7) Ce formă trebuie să respecte părŃile pentru încheierea valabilă a unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect o construcŃie? Dar pentru încheierea unui contract de vânzare –cumpărare având ca obiect un teren? 8) Care sunt consecinŃele nerespectării condiŃiilor de formă ale actelor juridice? . Lipsa formei nu atrage valabilitatea actului ci numai imposibilitatea dovedirii lui cu un alt mijloc de probă. cauza – condiŃie esenŃială. dar şi dreptul terŃilor de a se prevala de existenŃa actului juridic şi de a-l invoca în favoarea lor şi împotriva părŃilor. 1182 C. ad validitatem. nemo plus juris ad alium transferre potest. Nerespectarea formei. nemo dat quod non habet – expresie latină însemnând 2 nimeni nu dă ceea ce nu are”. anumite acte juridice se pot încheia valabil numai cu respectarea formelor cerute de lege. forma actului juridic civil – modalitatea în care se exprimă consimŃământul pentru a da naştere unui act juridic valabil şi care să producă efecte juridice. se sancŃionează cu nulitatea absolută. Cauza cuprinde scopul imediat al consimŃământul care în contractele bilaterale este considerarea contraprestaŃiei celeilalte părŃi. în contractele gratuite sau unilaterale este intenŃia de liberalitate iar în contractele reale. variabil al asumării obligaŃiei.calitatea actului juridic civil de a produce efecte faŃă de părŃile acestuia şi de a fi impus respectului şi altor persoane care nu au calitatea de părŃi. în sensul că nu reclamă necesitatea observării unor forme pentru validitatea lor. etc) • • • • 7.6. quam ipse habet – expresie latină însemnând “ nimeni nu poate transmite altuia mai multe drepturi decât are el însuşi”. ad probationem. de fond a oricărui act juridic civil. civ. ad validitatem. ca element al voinŃei juridice. Pentru a fi opozabil actul juridic trebuie să îndeplinească cerinŃele de formalitate prevăzute de lege (publicitatea imobiliară – art. data certă a înscrisului sub semnătură privată – art. aplicaŃii 1) Ce înseamnă: obiect al unui act juridic. Prin excepŃie.

CerinŃe: a) Ce formă trebuie să îmbrace actul de vânzare – cumpărare pentru a fi valabil? b) Care este sancŃiunea aplicabilă acestui contract pentru nerespectarea formei prevăzute de lege? c) Ce soluŃie vi se pare mai potrivită: admiterea acŃiunii şi desfiinŃarea actului sau pronunŃarea unei hotărâri judecătoreşti care să înlocuiască convenŃia părŃilor în formă autentică? 2. fie prin pronunŃarea unei hotărâri care să constate că între părŃi a intervenit un contract de vânzare cumpărare. explicaŃi dacă este valabil un contract de vânzarecumpărare a unei suprafeŃe de teren situate pe Lună.000 lei. solicitând instanŃei să se pronunŃe în litigiul existent fie prin restituirea către reclamant (cumpărător) a sumei de 100. cu menŃiunea că dreptul de proprietate urmează să i se transmită lui C la data morŃii lui B. d) nul absolut pentru cauză imorală. Ulterior. c) recolta piere după încheierea contractului. 12) Între X şi Y se încheie un contract de vânzare-cumpărare a unei recolte neculese încă. d) oricare dintre ele. d) recolta pierise parŃial la data încheierii contractului. îi vinde lui C un teren aflat în proprietatea exclusivă a tatălui său. Contractul este: a) valabil. 8. reprezentând preŃul plătit pentru un teren în suprafaŃă de 500 mp care a făcut obiectul unui contract încheiat în două exemplare. c) nul absolut pentru că obiectul nu este prezent ci viitor. b) numai oferta. vânzătorul a refuzat. părŃile s-au înŃeles să se prezinte la notar în vederea autentificării contractului. 13) Cunoscând condiŃiile obiectului actului juridic civil. b) recolta pierise la data încheierii contractului iar vânzătorul cunoştea această împrejurare. Cumpărătorul l-a chemat în judecată pe vânzător. PrecizaŃi care e soarta contractului dacă: a) recolta pierise la data încheierii contractului. După încheierea actului juridic în forma mai sus amintită. A o acŃionează în judecată. CerinŃe: a) Care condiŃie de valabilitate a actului juridic a fost nesocotită în speŃă? 68 . dar nici una dintre părŃi nu avea cunoştinŃă despre aceasta.000.9) Ce formă trebuie respectată pentru ca un contract de donaŃie să fie valabil încheiat? 10) Plecând de la afirmaŃia că un contract se consideră încheiat în momentul în care oferta se întâlneşte cu acceptarea. c) numai acceptarea. deoarece forma autentică a uneia se va aplica de drept şi asupra celeilalte. Domnul A a dat doamnei B mai multe bijuterii. dar până în momentul achitării de către Y a preŃului. unicul fiu al lui B. b) nul absolut pentru obiect inexistent. din punctul lui de vedere. SpeŃe 1. dreptul de proprietate al terenului s-a transmis. În urma refuzului doamnei B de a-i restitui bijuteriile. vânzarea fiind valabilă şi că nu are nici o pretenŃie asupra terenului. semnat de părŃi. consideraŃi că : a) atât oferta cât şi acceptarea trebuie făcute în formă autentică. 11) A. În anul următor el cere restituirea lor pretinzând că el le-a dat doamnei B pentru a-i răsplăti amabilitatea acesteia faŃă de el prin acceptarea şi apoi continuarea unor relaŃii de concubinaj. motivând că.

cit. 3. 152-165. b) consensualismului. Dogaru .. 280 69 . Actul juridic civil nu este valabil când nu s-a respectat forma cerută: a) ad solemnitatem.cit. 112-123. la încheierea actului juridic civil.. 133-142.R. 10. 232-255. Nu constituie o condiŃie a cauzei actului juridic: a) să fie reală. c) consimŃământul. p.. a formei ad probationem atrage: a) nulitatea actului juridic.cit.. V. b) ad probationem. Nerespectarea. b) scopul mediat. Obiectul actului juridic civil constă în: a) acŃiunile sau inacŃiunile părŃilor. p. 2.b) AdmiŃând că afirmaŃiile făcute de domnul A sunt exacte. p. Beleiu . RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. c) să existe.Urs . Boroi .cit. Zlătescu . 178-193. b) să fie posibilă.D. p. I. p.cit. 232-254. S. Angheni Gh.Popescu – op. cit. 6. c) clauzele stipulate de părŃi în actul juridic.. c) voinŃei interne.T. p. p. c) pentru opozabilitate faŃă de terŃi. b) drepturile şi obligaŃiile părŃilor. Forma actului juridic civil este guvernată de principiul: a) pacta sunt servanda.op. 2 a fost preluată din Recuiel Periodique Dalloz în R.. Urs .cit.op. stabiliŃi care sunt argumentele pentru care cererea sa a fost admisă sau a fost respinsă de către instanŃa de judecată? 9. SpeŃa nr.op.op.op.op.R. 5. c) inopozabilitatea faŃă de terŃi a actului juridic. I. b) imposibilitatea de probare a actului juridic. Bibliografie I. 4. Motivul principal ce a determina încheierea actului juridic constituie: a) scopul imediat. G.

1022 C. 1004-1021 C. 2. În funcŃie de beneficiarul termenului: – termen în favoarea debitorului (care constituie regula). – termenul extinctiv .XII. Clasificarea termenelor • Termenele pot fi clasificate astfel: În raport cu efectele pe care le produce: suspensiv şi extinctiv – termenul suspensiv. ci numai amână executarea“.art. 1002 – 1025 C. 1024 C. când momentul împlinirii sale este cunoscut la data încheierii actului (o data calendaristică). Eveniment viitor şi nesigur ca realizare de care depinde existenŃa (naşterea sau stingerea) dreptului subiectiv şi a obligaŃiei corelative. Eveniment viitor şi sigur ca producere care întârzie începerea sau după caz stingerea exercitării drepturilor subiective şi a executării obligaŃiilor corelative. când nu se ştie exact când se va împlini. CondiŃia – art. ModalităŃile actului juridic 1. – termen în favoarea creditorului (în contractul de depozit). deşi realizarea este sigură (la seceriş). – Termenul extinctiv are ca efect stingerea dreptului subiectiv şi obligaŃiei corelative. În raport de cunoaşterea momentului împlinirii sale la data încheierii actului juridic: – termen cert (precis). pentru că el nu suspendă angajamentul. În funcŃie de izvorul său: – convenŃional (voluntar). – termen în favoarea ambelor părŃi (în contractul de asigurare). prevede: „Termenul se deosebeşte de condiŃie.art. atât exerciŃiul dreptului subiectiv.. • NoŃiune. – termen incert (neprecis). art. deci a actului juridic. civ.amână începerea exercitării drepturilor şi executării obligaŃiilor până la împlinirea lui. civ. 70 . nu şi existenŃa lui. – Până la împlinirea termenului suspensiv. cât şi executarea obligaŃiei corelative sunt suspendate. • Efectele termenului – Ceea ce trebuie reŃinut în mod deosebit este faptul că termenul afectează numai executarea actului juridic. deci numai de la acest termen drepturile pot fi exercitate şi obligaŃiile executate.. civ. Termenul – art. 1615 C. În acest sens.amână stingerea exercitării drepturilor ori încetarea executării obligaŃiilor până la împlinirea lui. – judiciar. civ. • NoŃiune. – legal. De îndeplinirea sau neîndeplinirea condiŃiei depinde însăşi existenŃa sau inexistenŃa actului juridic respectiv. civ.

1005 C.. retroactiv. 1007 C.) În raport de efectul ce-l produce. dacă voi fi transferat la Bucureşti).debitorul care a plătit poate cere restituirea. nu se produce efectul translativ de drepturi reale – riscul rămâne la înstrăinător. – condiŃia este cazuală când realizarea ei depinde de hazard fiind independentă de voinŃa părŃilor (dacă voi supravieŃui fratelui meu) – art. este aceea de a cărei îndeplinire depinde desfiinŃarea drepturilor subiective civile. îŃi vând imobilul meu.prescripŃia extinctivă nu începe să curgă. poate ceda dreptul său condiŃional prin acte inter. deoarece a făcut o plată nedatorată. până la îndeplinirea ei actul juridic nu există.. civ. până la realizarea ei drepturile şi obligaŃiile părŃilor sunt considerate că există şi se execută (de pildă. Efectele condiŃiei suspensive – Eveniente conditione După îndeplinirea condiŃiei se consideră. • Efectele condiŃiei Analiza efectelor condiŃiei face distincŃie între condiŃia suspensivă şi condiŃia rezolutorie şi între perioada anterioară îndeplinirii condiŃiei (pendente conditione) şi perioada ulterioară îndeplinirii condiŃiei (eveniente conditione). . – condiŃia este potestativă când realizarea ei depinde de voinŃa părŃilor – art.creditorul poate face acte de conservare a dreptului său. civ. . . că actul juridic a fost „pur şi simplu“.plata făcută de debitor pendente conditione.• Clasificarea condiŃiei CondiŃia poate fi clasificată astfel: Din punct de vedere al posibilităŃii de realizare şi al legăturii cu voinŃa părŃilor. condiŃia este suspensivă şi rezolutorie.în ipoteza în care convenŃia suspensivă nu s-a împlinit. (de pildă.la contractele translative. . cu condiŃia rezolutorie că vânzarea se va desfiinŃa dacă voi avea copii). Efectele condiŃiei suspensive – Pendente conditione Înainte de îndeplinirea condiŃiei suspensive.creditorul nu poate cere executarea obligaŃiei.1010 C. Prin urmare. mixte şi protestative. . drepturile şi obligaŃiile părŃilor se află suspendate în existenŃa lor. CondiŃia potestativă simplă. . când realizarea ei depinde de voinŃa uneia din părŃi şi de un fapt exterior ori de voinŃa unei persoane nedeterminate (dacă mă voi căsători). conform regulii res perit domino.transmisiunile făcute de creditor pendente conditione se consolidează. . a.vivos sau mortis causa. ∗ CondiŃia potestativă este de două feluri: potestativă pură şi potestativă simplă. b. ∗ „ObligaŃia este nulă când s-a contractat sub o condiŃie potestativă din partea celui ce se obligă“ (art. – condiŃia suspensivă este aceea de a cărei îndeplinire depinde naşterea drepturilor subiective civile şi obligaŃiilor corelative. – condiŃia este mixtă când realizarea ei depinde de voinŃa uneia dintre părŃi şi de voinŃa unei terŃe persoane (dacă voi vinde imobilul meu). – condiŃia rezolutorie. se consideră că actul nu a fost 71 . poate cere şi obŃine garanŃii pentru creanŃa sa.. CondiŃia potestativă pură. . îŃi vând imobilul din Braşov. devine valabilă şi nu mai poate fi cerută restituirea. civ. când realizarea ei depinde exclusiv de voinŃa unei părŃi (dacă voi dori).art. civ. efectul principal al îndeplinirii condiŃiei suspensive este retroactivitatea. condiŃiile sunt cazuale. 1006 C.

sarcina poate fi: .în favoarea dispunătorului (sarcină impusă donatarului de a plăti o datorie faŃă de un terŃ). 1008 C. Precizări Art. în actele cu titlu gratuit.în favoarea unui terŃ (X lasă casa moştenire lui Y. părŃile fiind datoare să-şi restituie prestaŃiile conform regulii „resoluto iure dantis. Sarcina • • NoŃiune. ci întreaga convenŃie ce depinde de ea.încheiat.în favoarea gratificatului (dispunătorul obligă pe legatar să folosească suma de bani în scopul realizării unei lucrări ştiinŃifice).în raport de persoana beneficiarului. 3. civ. actul juridic se comportă ca un act pur şi simplu. Efectele condiŃiei rezolutorii – Pendente conditione Înainte de îndeplinirea condiŃiei rezolutorii. 72 . neafectat de modalităŃi. . Efectele condiŃiei rezolutorii – Eveniente conditione Dacă s-a îndeplinit condiŃia rezolutorie. efectul principal produs este desfiinŃarea retroactivă a actului juridic (ex tunc). imorală sau ilicită. legiuitorul a stabilit ca fiind nulă nu numai condiŃia imposibilă. 4. dispune „ condiŃia imposibilă sau contrarie bunurilor moravuri sau prohibită de lege este nulă şi desfiinŃează convenŃia ce depinde de dânsa. resolvitur jus accipientis“. a face sau a nu face impusă gratificatului de către dispunător. . Constă în obligaŃia de a da. adică prestaŃiile efectuate vor fi restituite. obligându-l pe acesta să plătească o rentă viageră lui Z).” În acest caz. Clasificare .

din punct de vedere al legă ur ii c voint a p i l o t u ărt r din punct de vedere al efectului pe care îl produce SUSPENSIVĂ afectează nas er ea t drepturilor si obligatiilor REZOLUTORIE afectează stingerea drepturiloir si obligatiilor 9.2.3.5. Reprezentare grafică CAZUALĂ depinde de hazard MIXTĂ depinde de vointa unei păr t i si a unei terte persoane determinate POTESTATIVĂ Conditia actului juridic civil clasificare PUR POTESTATIVĂ depinde exclusiv de vointa unei părti SIMPLĂ P OTES TATI VĂ depinde de vointa unei păr t i si de un fapt exterior ori de vointă u i per s ane ne o nedeterminate 9. Conditie Conditia rezolutorie pur potestativă di np artea d i to u ui este vala lă eb r l bi zol ur o t a a d r l i st l il Conditia suspensivă sau r e ut or ie p p test a ivădin p r t e cr ei t o u u e e va ab ă Conditia potestativă si m dep nzân de v i n a deb t or ului sau d voi n cred or u ui es e valabilă p lă i d o t i e ta it l t Cazuală Mixtă Potestativă simplă pură din partea debitorului . Conditia potestativă purăsa si ml ăî n actele cu ti t lu g a uit es e nlă u p r t t u Conditia suspensivă pur p otest at i vă din p r t e d it orului este n ă a a eb ul Valabilitatea conditiei potestative 9.1.nulă din partea creditorului valabile din partea debitorului din partea creditorului 73 .

Care este deosebirea dintre condiŃia pur potestativă şi condiŃia simplă potestativă? În ce situaŃie condiŃia pur potestativă duce la anularea contractului? Care este deosebirea dintre condiŃia suspensivă şi termenul suspensiv? Clauza expresă că bunurile transmise vor reveni donatoarei în cazul în care căsătoria încheiată cu donatorul se va desface din vina acestuia are caracterul unei condiŃii: a) cazuale. Vocabular • • eveniente conditione – locuŃiune latină folosită pentru a desemna situaŃia în care condiŃia care afecta un act juridic s-a îndeplinit. Y a cumpărat apartamentul sub condiŃia că dacă se va muta în provincie. 8. evitând astfel rezoluŃiunea ori rezilierea contractului ori pentru restituirea împrumutului de folosinŃă fără termen de restituire. Ulterior.6. de regulă scurt. exerciŃii. Termenul legal poate fi de prescripŃie şi de decădere. contractul de vânzare cumpărare a fost desfiinŃat iar părŃile trebuie repuse în situaŃia anterioară. pendente conditione – locuŃiune latină folosită pentru a desemna intervalul de timp cuprins între momentul încheierii unui act juridic şi momentul în care se îndeplineşte ori în care devine cert că nu se mai îndeplineşte condiŃia de care este afectat acel act. s-a mutat în provincie întrucât a semnat un contract de muncă mult mai avantajos. Y a vândut apartamentul unui terŃ şi la interval de cinci săptămâni după înstrăinarea imobilului. actul se va desfiinŃa. aplicaŃii 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Ce este termenul? ClasificaŃi termenele în funcŃie de criteriile cunoscute. b) mixte. d) simplă potestativă. c) pur potestativă. În această situaŃie X a solicitat instanŃei să constate că. termen judiciar de graŃie – termen. La data de 1 februarie 2000. luni. • • 7. acordat de instanŃa judecătorească debitorului pentru executarea prestaŃiei. termen legal – termen prevăzut expres într-un act normativ ce se stabileşte pe ani. X a încheiat un contract autentificat prin care îi vinde lui Y un apartament. întrucât clauza contractuală s-a îndeplinit. . Întrebări. ComparaŃi condiŃia şi termenul incert. CerinŃe: a) Ce modalitate a actului juridic identificaŃi în speŃă? b) Care sunt efectele acestei modalităŃi pendente conditione? Dar eveniente conditione? c) Ce fel de proprietar este terŃul care a dobândit apartamentul de la Y? d) Ce va hotărî instanŃa? ArgumentaŃi. zile sau ore din momentul începerii curgerii lui. Ce este condiŃia? ClasificaŃi condiŃia în funcŃie de criteriile cunoscute. SpeŃe 1.

pendente conditione. CondiŃia a cărei realizare depinde exclusiv de voinŃa uneia dintre părŃi este: a) pur potestativă. semnând un contract de muncă deosebit de avantajos. b) pur potestativă din partea debitorului. X îi donează apartamentul lui Y cu menŃiunea că donaŃia se va desfiinŃa dacă Y nu se va căsători în termen de şase luni de la data încheierii contractului de donaŃie. b) actul juridic se desfiinŃează retroactiv. a plecat în străinătate. 6. 2. CondiŃia. B a cerut instanŃei să constate că el este adevăratul proprietar al apartamentului întrucât clauza din contract s-a îndeplinit. ca modalitate a actului juridic civil: a) afectează executarea actului juridic. CerinŃe: a) Ce modalitate a actului juridic este incidentă în speŃă?. RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. 3. A a vândut imobilul unui terŃ şi la data de 1 mai 2002. b) simplă potestativă. d) De la ce dată actul juridic încheiat cu B va produce efectele juridice (de la data încheierii lui – 1 februarie sau de la data realizării condiŃiei. şi astfel actul de vânzare cumpărare s-a perfectat. unei alte persoane? c) Ce soluŃie adoptaŃi? ArgumentaŃi. c) personală. c) afectează atât existenŃa cât şi executarea actului juridic.10 aprilie. Termenul suspensiv amână: a) începerea exercitării drepturilor şi executării obligaŃiilor. Y închiriază apartamentul unui terŃ. Ulterior. b) afectează existenŃa actului juridic. CerinŃe: a) Suntem în prezenŃa unui act juridic pur şi simplu sau afectat de modalităŃi? b) Cine este proprietar al apartamentului la data de 2 aprilie 2001? c) Care sunt consecinŃele produse asupra actului juridic dacă Y nu se căsătoreşte în intervalul de şase luni? d) Dacă în perioadă 10 februarie . Cumpărătorul a fost de acord cu această împrejurare reŃinută în contractul de vânzare . 4. b) de voinŃa uneia dintre părŃi şi de voinŃa unei persoane nedeterminate. c) actul juridic începe să fie executat. c) naşterea drepturilor subiective şi a obligaŃiilor corelative.2. 5. între A şi B s-a încheiat un contract prin care A îi vinde lui B un apartament dacă până la data de 1 mai 2002 va pleca în străinătate. În cazul în care s-a îndeplinit condiŃia rezolutorie: a) actul juridic se consolidează retroactiv.1 mai)? 3. este valabil un astfel de contract? e) Poate fi obligat Y să-i restituie lui X chiria percepută în acest interval? 9. Nu este valabilă condiŃia: a) pur potestativă din partea creditorului.cumpărare. condiŃia a cărei realizare depinde: a) de voinŃa uneia dintre părŃi şi de hazard. c) simplă potestativă din partea debitorului. 75 . La data de 1 februarie 2001. c) de voinŃa uneia dintre părŃi şi de voinŃa unei persoane determinate. Constituie condiŃie mixtă. b) A poate să vândă imobilul. La data de 1 februarie 2000. b) stingerea exercitării drepturilor şi executării obligaŃiilor.

cit. Beleiu G. 255-267. 193-205..op. 167-174.op. Urs I. p. 142-148. . 255-270. 76 .. Dogaru . Zlătescu I.op. .cit.op.op.. .. .cit.cit.R.cit. Angheni Gh.10..cit. p.R.Urs S. Bibliografie I. . p. p. p. Boroi V..op. p.D. 165-172.

982 C.). . să modifice. modificate ori stinse se realizează astfel: – determinarea existenŃei şi dovedirea actului juridic (negotium iuris) cu ajutorul mijloacelor de probă. art.1490 – contractul de locaŃiune. Această etapă presupune: – calificarea actului juridic. să stingă raporturi juridice. etc.) 3. în sensul că efectele actului juridic se suprapun conŃinutului raportului juridic civil. după natura sa“ (art. civ. trebuie să examinăm conŃinutul raportului juridic.1409 – contractul de schimb.978 C. determinarea efectelor şi interpretarea actului juridic civil • OperaŃia de stabilire a efectelor actului juridic civil. a modifica. NoŃiune • Prin efectele actului juridic înŃelegem drepturile subiective şi obligaŃiile civile născute. 2 C. 77 . civ. • Între conŃinutul raportului juridic civil şi efectele actului juridic civil există identitate. 977 C. create. respectiv drepturile şi obligaŃiile părŃilor din acel raport. adică în final de a creea. 800 .actul juridic are drept scop să creeze. modificate. art. • Reguli de interpretare: – Actul juridic se interpretează Ńinând cont de voinŃa reală a părŃilor. 969-985 efectele convenŃiilor sau contractelor în general din care se desprind regulile şi principiile care guvernează actul juridic. art. 15321559 – contractul de mandat.drepturile şi obligaŃiile civile în scopul realizării cărora s-a încheiat actul juridic reprezintă conŃinutul conceptului de « efecte « ale actului juridic. adică a cunoaşterii drepturilor şi obligaŃiilor de el generate. Efectele actului juridic 1. art. . dându-se fiecăreia înŃelesul ce rezultă din actul întreg“ (art. modificate sau stinse prin actul respectiv. 1294-1404.979 C.art.. ca act numit sau nenumit. convenŃia se interpretează în favoarea celui ce se obligă“. art. ea se interpretează în sensul ce poate avea un efect. Reglementare • Codul civil reglementează în art. 970.) – ConvenŃiile „obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele. 2. – „Când este îndoială. civ. – determinarea efectelor prin interpretarea clauzelor actului juridic. dar la toate urmările ce echitatea. – „Când o clauză este primitoare de două înŃelesuri. • Codul civil cuprinde reglementările cu privire la efectele diferitelor contracte (ex.). cu acest prilej se pot stabili drepturile şi obligaŃiile şi dacă sunt clar exprimate.contractul de societate. şi nu de sensul literal al termenilor (art. civ. – „Termenii susceptibili de două înŃelesuri se interpretează în înŃelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului“ (art. a stinge drepturi subiective şi obligaŃii corelative concrete. 1491-1531.XIII. civ. in dubio pro debitore/reo (art. 1410. • Pentru a cunoaşte efectele actului juridic.contractul de vânzare cumpărare. sau stinse prin manifestarea de voinŃă a acestora. – „Toate clauzele convenŃiilor se interpretează unele prin altele.).855 contractul de donaŃie. 1405. Stabilirea. Alin. – aflarea conŃinutului clauzelor cu ajutorul regulilor de interpretare. 983 C.). civ. obiceiul sau legea dau obligaŃiei.). iar nu în acela ce n-ar putea produce nici unul“ (art.

Vocabular • actus interpretadus est potius ut valeat quam ut pereat .985 C. • in dubio pro debitore sau in dubio pro reo .).).). De ex. dar legislaŃia noastră nu reglementează nicăieri contractul de întreŃinere. destul de des întâlnit în practică şi adeseori confundat cu cel de rentă viageră datorită apropierii dintre efectele acestor contracte. 1639-1651 reglementează contractul de rentă viageră. 78 .expresie latină ce semnifică regula că actul trebuie interpretat în sensul în care se poate produce un efect. – „Când într-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obligaŃia. Precizări Calificarea actului juridic este o operaŃiune importantă şi necesară ştiut fiind. întinderea efectelor actului juridic trebuie redusă la efectele din exemplul dat? 6) StudiaŃi şi comparaŃi regimul juridic al contractului de rentă viageră şi al contractului de întreŃinere. în sensul că unui act juridic numit îi vor fi aplicabile regulile special instituite de Codul civil sau alt act normativ pentru acel tip de contract.actele nu trebuie să fie operate dincolo de intenŃia celor care acŃionează (regulă cuprinsă în art. Codul civil în art. nu se poate susŃine că prin aceasta s-a restrâns întinderea ce angajamentul ar avea de drept în cazurile neexprese“ (art.– „ConvenŃia nu cuprinde decât lucrurile asupra cărora se pare că părŃile şi-au propus a contracta. făcându-se aplicarea principiului specialia generalibus derogant. civ.expresie latină însemnând că în situaŃia îndoielnică deciziile se iau în favoarea debitorului.). 984 c.civ. 4. Întrebări. • actus non debet operari ultra intentionem agetium – expresie latină însemnând că . generalia specialibus non derogant. 6. iar nu în sensul în care nu ar produce nici unul (regula cuprinsă în art. 4) Din punct de vedere logic. oricât de generali ar fi termenii cu care s-a încheiat“ (art. 5. civ. exerciŃii. respectiv a pârâtului. că fiecare specie de contract este supusă unor reguli speciale. ce operaŃiune juridică o consideraŃi anterioară celeilalte: interpretarea actului juridic sau proba lui? 5) În ipoteza în care s-a folosit un exemplu pentru explicarea înŃelesului unor clauze. civ. în timp ce contractului de întreŃinere i se vor aplica regulile generale privind obligaŃiile civile. în timp ce unui act juridic nenumit i se vor aplica regulile generale privind obligaŃiile civile şi nu regulile care reglementează actul juridic cel mai apropiat (genul proxim).978 c. aplicaŃii 1) Ce înŃelegeŃi prin noŃiunea: „ efectele actului juridic”? 2) Ce înŃelegeŃi prin „ determinarea efectelor actului juridic civil”? Care sunt efectele determinării efectelor actului juridic civil? 3) EnumeraŃi cinci reguli de interpretare a actului juridic civil. Cu toate acestea contractului de rentă viageră i se vor aplica regulile special instituite de Codul Civil. 984 C.

Beleiu .R.R. 883 /1892 în T.op.op. Într-un contract.D. 148-150.op.cit. p. 178-181.. Un act juridic se interpretează Ńinând cont de: a) voinŃa reală a părŃilor. G.. X a fost obligat printr-o hotărâre judecătorească să-i dea lui Y fie un cal.cit.. 3. Acesta din urmă îi cere lui X să-i dea un cal.. 268-273. b) în favoarea debitorului. SpeŃă 1.cit.cit. I. p. Angheni Gh.7.. cit. mult mai mare. Y a vândut creanŃa sa lui Z. SpeŃa a fost preluată din Buletinul CurŃii de CasaŃii nr. c) înŃelesul ce rezultă din fiecare clauză. p. Dogaru .cit. X se opune la această cerere. Boroi . RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. oferindu-se să-i plătească suma de cinci milioane lei. V. DispoziŃiile îndoielnice cuprinse într-un act juridic se interpretează: a) după obiceiul locului în care s-a perfectat actul juridic. I. o căruŃă şi un ham. 206-209.op.. Bibliografie I. Urs .. 124-144. p. b) în sensul care reiese din natura contractului. p.R.op. Popescu op.op. o căruŃă şi un ham) ar fi. p. b) în sensul care reiese din natura contractului. clauzele îndoielnice se interpretează: a) în favoarea creditorului. căreia dintre părŃi îi veŃi da câştig de cauză? 8. c) în favoarea părŃilor acelui contract. 2. sub pretext că altfel obligaŃia (de a preda un cal. Zlătescu . 9. fie cinci milioane lei. b) sensul literar al termenilor. 79 . c) în favoarea debitorului. p. S. cit. 271-275. valoric.Urs . 277. 4. Într-un contract. clauzele primitoare de două înŃelesuri se interpretează: a) în sensul de a nu produce efecte juridice. o căruŃă şi un ham. CerinŃe: a) Atunci când există îndoială în favoarea cărei părŃi se va interpreta convenŃia? b) Cum vor fi argumentate cererile lui X şi Z în faŃa judecătorului? c) Aplicând regulile de interpretare ale contractului. c) în sensul de a produce efecte juridice.

civ).art. : la mandat art. Potrivit art. civ). 1 C. vezi de ex. Principiul consacrat în art.civ. inclusiv de forŃa majoră. la locaŃiune art.XIV. 701 C.de restrângere. ExcepŃii de la principiul forŃei obligatorii a actului juridic De la principiul forŃei obligatorii există două categorii de excepŃii : . prin singura sa voinŃă. civ). care prevede: „ConvenŃiile legal făcute au putere de lege între părŃile contractante“.civ.969 alin. contractul de depozit (art.112/1995. civ. 7din L. convenŃiile – şi. 937 C. 1563 alin.. civ). Este cunoscut prin expresia « contractul este legea părŃilor ». 969 C. să desfiinŃeze. De asemenea numai contractele legale. contractul de închiriere a unei suprafeŃe locative (Legea 114/1996). Principiul forŃei obligatorii a actului juridic (pacta sunt servanda) • • Principiul este consacrat în art. civ. 1C. Principiul irevocabilităŃii actului juridic civil • Irevocabilitatea este consecinŃa forŃei obligatorii şi constă în imposibilitatea revocării unilaterale. 1523 C. 969 alin. la împrumutul de folosinŃă art. 1439 alin. 1552 C. Principiile efectelor actului juridic 1. civ.2 C. 922C. contractul este şi rămâne opera părŃilor în considerarea şi respectarea legii. 17/1994 şi art. contractul de asigurare (Legea 136/1995).de extindere. Legea este un act normativ. . adică una dintre părŃile actului juridic nu poate. să desfacă acest act juridic. O. au putere de lege dar nu şi cele care conŃin clauze contrare prevederilor legale. civ).ipoteza în care actul civil este prorogat prin lege (prorogarea contractelor de închiriere. contractul de locaŃie fără termen (art. civ). făcute cu respectarea regulilor de drept.. EsenŃa acestui principiu constă în faptul că actul juridic este obligatoriu pentru părŃi şi nu facultativ. – oferta de a contracta poate fi revocată până în momentul ajungerii ei la destinatar. civ). actele juridice – pot fi revocate prin consimŃământul mutual al părŃilor sau datorită unor „cauze autorizate de lege“. 1436 alin. ExcepŃii de la principiul irevocabilităŃii convenŃiilor – exemple: – – – – – – – – − contractul de donaŃie intre soŃi este revocabil (art. civ. 1616 C. G.ipoteze în care actul juridic încetează să-şi producă efectele înainte de termenul prevăzut de părŃi. impersonal cu aplicaŃie generală.3 C. 1552 pct. în general.. 80 . etc.41/1999) ori efectele sunt amânate de o cauză de suspendare. Totuşi trebuie reŃinut că nu se confundă legea cu contractul. – retractarea renunŃării la moştenire (art.. etc. 2. contractul de societate civilă (art.1din L. 2 C. nr. deoarece până la acest moment nu poate fi cunoscută. 2 C. contractul de concesiune (Legea 219/1998). • • ExcepŃii de la principiul irevocabilităŃii actelor juridice unilaterale – exemple: – testamentul este revocabil (art. contractul de editare a unei opere viitoare (Legea 8/1996). contractul de mandat (art.

iar in cazul reprezentării judiciare. real. civ. ∗ Sunt două categorii de excepŃii: excepŃii reale şi excepŃii aparente. 1642 C. ExcepŃia reală – stipulaŃia pentru altul . deoarece. civ. 81 . prevede: „Actul secret. efectele actului juridic sunt relative „ConvenŃiile n-au efecte decât între părŃile contractante” dispune art. Aceste persoane se numesc avânzi – cauză. o actul juridic poate fi deghizat o interpunerea de persoane (prete-nom). nu din convenŃia părŃilor actului simulat. b) succesorii particulari. 973 C. care modifică un act public. în cazul reprezentării legale.  SimulaŃia este o excepŃie aparentă de la principiul relativităŃii efectelor actului juridic. sunt asimilate cu acestea cât priveşte efectele actului juridic.renta viageră. izvorâtă din convenŃia părŃilor. 1175 C. puterile lui derivă din lege. SimulaŃia produce efecte diferite: – între părŃi. Principiul relativităŃii efectelor actului juridic civil • Actul juridic produce efecte juridice numai între părŃile de la care emană. Prin urmare. În afară de părŃi (persoanele care încheie actul juridic) şi în afară de terŃi (persoanele străine de actul juridic – penitus-extranei). reprezentantul este parte în contractul încheiat. care îşi are izvorul în lege. o reprezentarea legală.3. c) creditorii chirografari. ExcepŃii de la principiul relativităŃii actelor juridice. actul secret (contraînscrisul) produce efecte juridice. se creează o situaŃie juridică diferită de cea adevărată. printr-un act aparent public.) ExcepŃii aparente – Promisiunea faptei altuia (convenŃia de porte-fort). el nu produce efecte faŃă de terŃi (persoane străine de actul juridic). deşi acesta nu corespunde realităŃii. împuternicirea este dată de instanŃa de judecată. donaŃia cu sarcini – 828 C. în cazul reprezentării convenŃionale.  Reprezentarea constituie o excepŃie aparentă de la principiul relativităŃii efectelor actului juridic. În dreptul civil există trei categorii de avânzi – cauză: a) succesorii universali şi cu titlu universal. Actul public este nereal.StipulaŃia pentru altul sau contractul în folosul unei terŃe persoane este un contract prin care o parte (stipulantul) convine cu cealaltă parte (promitentul) ca acesta din urmă să execute o prestaŃie în favoarea unui terŃ (beneficiar) care este străin de încheierea actului juridic (vezi art. – Reprezentarea care este de trei feluri: o reprezentarea convenŃională. deşi nu participă la încheierea actului juridic. totuşi prin relaŃiile pe care le au cu părŃile. ori de a opta între actul public şi cel secret derivă de la lege. • • – SimulaŃia este operaŃia juridică prin care. nu poate avea putere decât între părŃile contractante şi succesorii lor universali. dar neadevărat. etc. civ. ostensibil. Art. – faŃă de terŃi sunt opozabile efectele ce rezultă din actul public (aparent). iar actul secret este cel adevărat. civ. care îşi are izvorul în împuternicirea dată de instanŃa judecătorească (sechestrul judiciar). care este cuprinsă în actul secret (ascuns).. deoarece dreptul terŃilor de a se prevala de actul public (aparent). contractul de asigurare – Legea 47/1991. o reprezentarea judiciară. în viaŃa juridică apar persoane care. un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane“. SimulaŃia poate avea trei forme: o actul juridic poate fi fictiv.

1. Producerea efectelor faŃă de avânzi-cauză este tot o excepŃie aparentă de la principiul relativităŃii. dar efectele acestuia se produc şi faŃă de ele TerŃi Nu participă nici direct. nici prin reprezentare la încheierea actului juridic Succesori universali Succesori cu titlu universal Succesori cu titlu particular Creditori chirografari 82 . personal sau prin reprezentant.causa Persoane care nu participă la încheierea actului juridic. − AcŃiunile directe in justiŃie date de lege terŃilor. iar nu din voinŃa unor părŃi. succesorii cu titlu particular devin părŃi cu acordul lor. 4. deoarece succesorii universali ori cu titlu universal sunt continuatori fireşti ai părŃilor. Categorii de subiecte de drept în raport cu actul juridic civil. iar creditorii chirografari au dreptul de a deschide acŃiuni contra debitorului de la lege.− Avânzi – cauză. Reprezentare grafică 4. PărŃi persoane care. încheie actul juridic Avânzii .

.avânzi-cauza . 969 alin 2 C. penal. în sensul că un litigiu soluŃionat nu mai poate fi readus în dezbatere în faŃa justiŃiei . 292 C. prin care acesta cheamă în judecată pe una din părŃile unui contract. pe care îl invocă în favoarea sa. Odată cu apariŃia O. deşi în contraînscris este indicat preŃul real.Actului unilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinŃa în sens contrar din partea autorului său. Această autoritate este relativă. în cazul contractelor autentice de vânzare cumpărare şi de închiriere de imobile (nu şi alte contracte). civ. civ. ca sancŃiune. aparente . M NoŃiune Principiul forŃei obligatorii (pacta sunt servanda) Art. de la categoria actelor unilaterale . cazuri de extindere . sunt definitive şi irevocabile. ConsecinŃele sunt atât de ordin fiscal cât şi de ordin penal. Vocabular • acŃiuni directe în justiŃie – acŃiuni conferite de lege unui terŃ.simulaŃia . Din punct de vedere fiscal. producând efecte numai faŃă de părŃile din litigiu şi de succesorii lor. el nu produce efecte faŃă de terŃi. Această regulă constituie principiul relativităŃii judecăŃilor. deşi nu a participat la 83 .atunci când efectele actului nu se produc aşa cum au prevăzut părŃile contractante 5. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială. întocmai ca şi un act juridic. Astfel. de la categoria actelor bilaterale . .atât a actului secret cât şi a actului public autentic. Actul juridic produce efecte numai între părŃile de la care emană. Precizări SimulaŃia – în special simulaŃia preŃului.hotărârea devine astfel conformă cu adevărul.2. astfel o hotărâre. Lucrul judecat nu are autoritate faŃă de terŃii care nu au participat la proces. O problemă analogă relativităŃii efectelor actelor juridice o constituie relativitatea hotărârilor judecătoreşti. poate pune capăt actului bilateral .acŃiunile directe în justiŃie date de lege terŃilor ExcepŃii .atunci când acestea sunt revocate prin voinŃa autorilor lor Principiul relativităŃii Art. Principiile efectelor actului juridic civil. nici în favoarea terŃilor : res judicato inter alios aliis neque nocere neque prodesse potest. nu poate avea efect nici împotriva. Prezentare comparativă S. aliis neque nocere. Hotărârile instanŃelor de judecată nesusceptibile de a fi atacate cu apel şi recurs. Din punct de vedere penal. neque prodesse potest . Acest efect în temeiul căruia hotărârea este prezumată a exprima adevărul se numeşte autoritate de lucru judecat. simularea preŃului respectiv a chitanŃei pentru fraudarea fiscului se sancŃionează cu nulitatea absolută a contractului.G.stipulaŃia pentru altul . constituind infracŃiunea de fals în declaraŃii. 6. în actul public este indicat un preŃ mai mic pentru ca taxarea să se facă la acesta din urmă. 969 alin 1 C. şi la plata unor majorări. civ. Res inter alios acta. până în anul 1998.cazuri în care o singură parte prin voinŃa ei. este folosită pentru evitarea aplicării integrale a taxelor fiscale. o astfel de faptă intră sub incidenŃa dispoziŃiilor art. ConvenŃiile legal făcute au putere de lege între părŃile contractante Principiul irevocabilităŃii Art.reprezentarea . cazuri de restrângere . părŃile erau obligate nu numai la plata taxelor calculate la preŃul real dar. 973 C.Actului bilateral nu i se poate pune capăt numai prin voinŃa uneia dintre părŃi. .4. reale : .

b) soŃul supravieŃuitor al defunctului.civ. pacta sunt servanda – locuŃiune latină folosită pentru a exprima regula potrivit căreia acordul de voinŃă al părŃilor produce efecte juridice prin el însuşi. moştenitor legal – persoană chemată prin lege la succesiunea defunctului. şi în patrimoniul cărora actul nu îşi produce efectele. urmează să dobândească cu titlu gratuit întregul său patrimoniu. 2) Care este conŃinutul principiului irevocabilităŃii actului juridic civil? Se aplică acest principiu şi actelor juridice unilaterale? 3) EnumeraŃi trei excepŃii de la principiul irevocabilităŃii actelor juridice unilaterale.? ComentaŃi acest principiu. legatar – persoană care dobândeşte prin moştenire un legat. părŃi – persoane care direct sau prin reprezentant încheie un act juridic. nici prin reprezentant la încheierea actului juridic. Întrebări. legat – dispoziŃii din cuprinsul unui testament prin care testatorul desemnează una sau mai multe persoane. implicit drepturi şi obligaŃii. 973 C. 973 c. avânzii causă – categorie intermediară între părŃi şi terŃi. indiferent de forma în care ar fi exprimat. predecesor) un bun sau o masă de bunuri. succesor – persoană care în temeiul legii ori a unui act juridic dobândeşte de la altă persoană (autor. alin. 973 C. dar în patrimoniul căreia actul îşi produce efectele.civ. care la decesul său. care nu participă la încheierea actului. 1 C. Există două categorii:a) rudele apropiate ale defunctului împărŃite în clase de moştenitori. Succesorii universali dobândesc totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor considerate ca o universalitate juridică. o fracŃiune sau bunuri determinate. exerciŃii.? Care este justificarea acestui principiu? 5) Ce consideraŃi că este mai favorabil pentru terŃi. 7. principiul relativităŃii efectelor actului juridic sau inopozabilitatea actului? 6) Care sunt excepŃiile apărute de la principiul reglementat de art.? 7) ComparaŃi stipulaŃia pentru altul şi promisiunea faptei altuia. 4) Ce principiu de drept civil este reglementat de art. penitus extranei – expresie latină folosită pentru a desemna persoanele care nu au participat la încheierea unui act juridic res inter alios acta. Succesorii cu titlu particular dobândesc unul sau mai multe bunuri determinate. civ. aliis neque nocere. 10) Ce sunt creditorii chirografari? ConsideraŃi că în raport cu creditorii cu garanŃii reale (ipotecari şi gajişti) aceştia au o poziŃie mai avantajoasă? 11) În ce situaŃie creditorii chirografari devin terŃi? Cum se pot apăra aceştia faŃă de actele frauduloase sau secrete ale debitorului lor? 84 . terŃi – persoane care nu participă nici direct. şi în patrimoniul cărora actul îşi produce efectele. mutuus disensus – expresie latină folosită pentru a desemna acordul de voinŃă al părŃilor contractante la desfiinŃarea actului juridic. Succesorii cu titlu universal dobândesc o fracŃiune din totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor. neque prodesse potest – expresie latină care exprimă principiul relativităŃii efectelor contractului – lucrul convenit între unii nu poate fi nici vătămător nici de folos altora.civ? Câte forme poate îmbrăca? 9) ExplicaŃi deosebirea dintre succesorii universali şi succesorii cu titlu universal. universalitate de bunuri (universitatis bonorum) – masă juridică de bunuri în care lucrurile sunt legate între ele astfel încât să constituie elemente ale unui ansamblu. mutuus consensus – expresie latină folosită pentru a desemna acordul de voinŃă al părŃilor (consimŃământul) la încheierea unui act juridic.• • • • • • • • • • • • • încheierea lui. 969 C. fiind suficient pentru încheierea valabilă a unui act juridic. civ. 8) Ce este simulaŃia faŃă de art. aplicaŃii 1) Ce principiu reiese din interpretarea art.

cine îşi va recupera creanŃa cu prioritate Y sau Z? 9.12) X şi Y. 3. nu-i permite să revoce un act bilateral numai prin voinŃa sa. X nu restituie sumele de bani împrumutate. obligându-se faŃă de acesta că îl va determina pe A să-i vândă şi porŃiunea de teren aferent. 2. după cum însăşi cumpărătoarea Y recunoaşte printr-un contraînscris dat fratelui ei. Într-o acŃiune separată intentată împotriva lui B. menŃionând că Y nu putea transmite un drept pe care nu-l avea. pentru că nu au participat la încheierea actelor juridice în discuŃie. civ. B s-a apărat. dar pentru care cumpărătoarea nu-i plătise preŃul. X a vândut imobilul lui Z. X încheie un contract de împrumut cu Y. InstanŃa. B îi vinde construcŃia lui C. X încheie un al doilea contract de împrumut cu Z. pentru că preiau drepturile şi obligaŃiile asumate de Z. deoarece sunt continuatori ai personalităŃii lui Z în raporturile cu terŃii. Ulterior. lui V. întemeindu-se pe faptul că actul dintre frate şi soră a fost simulat. În timpul procesului. moştenitorii legali ai defunctului Z. civ. susŃinând că art. cerând desfiinŃarea contractului prin care el îi vânduse un teren. garantând restituirea sumei de bani prin constituirea unei ipoteci asupra apartamentului în care locuia. c) avânzi-causa. CerinŃe: a) Ce presupune simulaŃia? Care dintre acte va produce efecte între părŃi. SpeŃe 1. b) terŃi.? d) SoluŃionaŃi ambele acŃiuni în speŃă. Întrucât B nu şi-a respectat promisiunea de a-l determina pe A să încheie un astfel de contract. CerinŃe: a) EnumeraŃi principiile efectelor actului juridic civil. C îl cheamă în judecată solicitându-i despăgubiri. Constituie un principiu al efectelor actului juridic civil: a) pacta sunt servanda. vinde şi ea. A şi B au încheiat în 1990 un contract de donaŃie prin care A îi donează lui B o casă de vacanŃă. În acelaşi timp Y. X a intentat o acŃiune în justiŃie împotriva surorii sale Y.actul aparent sau contraînscrisul? b) Care este sancŃiunea specifică simulaŃiei? c) ConsideraŃi soluŃia instanŃei corectă? MotivaŃi răspunsul. 8. de data aceasta fără a mai constitui o garanŃie reală. 973 C. 969 alin 2 C. rămânând în continuare proprietar pe terenul aferent acesteia. a hotărât că actul respectiv este inexistent şi în consecinŃă atrage desfiinŃarea contractului prin care Y vânduse terenul lui V. În anul 1995. A cere instanŃei să anuleze contractul de donaŃie încheiat cu cinci ani în urmă. 85 . RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. acelaşi imobil. sunt în raport cu actele juridice încheiate de Z : a) părŃi. b) Care dintre ele sunt incidente în speŃă? c) Ce acte s-au încheiat între B şi C? Este acest act o excepŃie de la dispoziŃiile art. CerinŃe: a) Ce fel de creditor este Y? b) Ce fel de creditor este Z? c) Dacă la scadenŃă.

op. 86 .op. 6. Urs I. .2. 10. dar adevărat: a) stipulaŃia. 273-292.op. p. 3. dar mincinos şi un act secret. b) reprezentanŃii părŃilor. 7.R. cit.. Presupune încheierea a două acte juridice unul public.. 275-302. Conform principiului res inter alios acta……. cit. b) numai între părŃi nu şi faŃă de terŃi.D. b) o excepŃie reală de la principiul relativităŃii efectelor actului juridic..op. cit. . 4.op. c) succesorii cu titlu particular.. 5. Beleiu G. 209-226. .. 150-158. un act juridic produce efecte: a) numai faŃă de terŃi nu şi faŃă de părŃi. Angheni Gh. c) avânzii. Constituie o excepŃie reală de la principiul relativităŃii efectelor actului juridic: a) simulaŃia. Zlătescu I. Deşi nu au participat la încheierea actului juridic. c) promisiunea faptei altuia. cit. cit.. Boroi V. StipulaŃia pentru altul constituie: a) o excepŃie de la principiul irevocabilităŃii efectelor actului juridic. p. . b) restitutio in integrum.R.. p. b) promisiunea faptei altuia. Persoanele care dobândesc o fracŃiune dintr-un patrimoniu sunt: a) succesorii universali. p. efectele acestuia se produc şi faŃă de: a) terŃi. 181-189. .cauza. c) nemo auditur propriam turpitudinem.Urs S. b) simulaŃia. b) succesorii cu titlu universal. 145-166. Dogaru . c) atât faŃă de părŃi cât şi faŃă de terŃi. c) o excepŃie aparentă de la principiul relativităŃii efectelor actului juridic. p.op. cit. p. c) stipulaŃia pentru altul. Bibliografie I.

Finalitatea nulităŃii este ca.când prin actul juridic încheiat s-a fraudat legea (frauda la lege) etc.în raport de modul de reglementare. . . . actul juridic să nu fie desfiinŃat. nulitatea este expresă (este prevăzută anume în dispoziŃia legii) sau virtuală (rezultă din felul de exprimare a normei). NoŃiune • • • • Nulitatea este sancŃiunea care intervine ca urmare a nerespectării dispoziŃiilor legale cu privire la condiŃiile de validitate.nerespectarea dreptului de prempŃiune al statului la înstrăinarea unei suprafeŃe de pădure proprietate privată. ci salvat. juridică ( când instanŃa este chemată să pronunŃe nulitatea) şi nulitate de drept (intervine prin efectul legii): Cauze de nulitate absolută. obiect. FuncŃia nulităŃii este de a se opune unor efecte in contradicŃie cu scopul dispoziŃiilor legale.în raport de întinderea efectelor. .XV. . ordinea publică şi bunele moravuri. nulitatea poate fi amiabilă (când părŃile se înŃeleg cu privire la considerarea actului ca fiind nul). de influenŃă romană. Clasificarea nulităŃii – criterii. . FuncŃiile. nu a fost respectată de părŃi. nulitatea este de fond (în caz de nerespectare a unei condiŃii de fond). înlăturându-se nesocotirea legii. nulitatea era în principiu totală şi iremediabilă după regula “quod nullum est ab initio nullum producit effectum”. Nulitatea actului juridic civil. .când actul juridic este lipsit de o condiŃie esenŃială pentru validitatea lui (consimŃământ. iar celei iremediabile. . Cauzele nulităŃii sunt anterioare sau concomitente încheierii actului juridic.în raport de natura interesului ocrotit de lege şi de regimul juridic. În concepŃia dreptului nostru. . Considerând nulitatea o stare organică sau o calitate a actului juridic in concepŃia clasică.în raport de condiŃia de validitate nerespectată. .când forma cerută de lege în mod obligatoriu. ad validitatem. . nulitatea poate fi totală (desfiinŃează actul în întregime) sau parŃială (desfiinŃează efectele actului ce nesocotesc legea). nulitatea este de două feluri: nulitate absolută (în caz de nerespectare a unei norme juridice ce ocroteşte un interes general) şi nulitate relativă (în caz de nerespectare a unei norme juridice ce ocroteşte un interes particular). lipsind actul juridic de efectele în vederea cărora a fost încheiat. Prin nulitate se suprimă efectele care ar contrazice dispoziŃia legală încălcată.în raport de modul de valorificare. nulitatea remediabilă.când cauza actului juridic este ilicită sau imorală.când au fost nesocotite dispoziŃiile imperative ale legii. • 87 . nulităŃii totale i se substituie nulitatea parŃială. • 2. cauză).lipsa totală a consimŃământului (în cazul erorii obstacol) .când se încalcă dispoziŃiile legale referitoare la capacitatea de folosinŃă a părŃilor prin nerespectarea unor interdicŃii ce ocrotesc interese generale. lăsând neatinse celelalte efecte în concordanŃă cu legea. . şi de formă (în cazul nerespectării formei advaliditatem). .când obiectul actului juridic este ilicit sau imoral. cât şi una sancŃionatorie. clasificarea şi cauzele nulităŃii. 1. • • Ca instituŃie de drept civil nulitatea îndeplineşte atât o funcŃie preventivă.

fam. .când actul juridic a fost încheiat cu nesocotirea unor incapacităŃi de folosinŃă prevăzute în scopul ocrotirii unor interese particulare. . 20 C.nerespectarea dreptului de prempŃiune la înstrăinarea unui tren agricol situat în extravilan. executare voluntară a donaŃiei de către moştenitorii donatorului. violenŃă sau leziune. avânzii causă.nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmarea actului. 3. deci pe care instanŃa o apreciază şi o pronunŃă.când actul juridic a fost încheiat de persoane lipsite de capacitatea de exerciŃiu sau de persoane cu capacitatea de exerciŃiu restrânsă. instanŃă din oficiu).când a lipsit discernământul uneia din părŃi în momentul încheierii actului juridic. “căsătoria încheiată împotriva dispoziŃiilor privitoare la vârsta legală nu va fi declarată nulă dacă între timpacela dintre soŃi care nu avea vârsta cerută pentru căsătorie a împlinit-o. nulitatea unei donaŃii pentru vicii de formă. procuror. • Regimul juridic al nulităŃilor se referă la regulile care guvernează nulitatea absolută şi nulitatea relativă Regulile care cârmuiesc regimul juridic al nulităŃii absolute sunt: . Regimul juridic aplicabil nulităŃilor. . poate fi acoperită prin confirmare.acŃiunea in nulitate absolută este o acŃiune în constatarea nulităŃii. dol. ratificare.• Cauze de nulitate relativă .nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare (executarea voluntară a unui act nul relativ. după moarte donatorului. fără încuviinŃările legale. autoritate tutelară). 88 . . nulitatea absolută poate fi acoperită prin confirmare: – potrivit art. . Prin excepŃie. . Regulile care cârmuiesc regimul juridic al nulităŃii relative sunt: .acŃiunea în nulitate relativă (în anulabilitate) este supusă prescripŃiei extinctive.1167 alin. care operează în puterea legii chiar din momentul încheierii actului. .nulitatea relativă poate fi invocată numai de persoana ocrotită de dispoziŃia legală ce prevede nulitatea (părŃi. procuror.acŃiunea în nulitate relativă este o acŃiune în pronunŃare.. . . neinvocarea nulităŃii în termenul de prescripŃie).” .3. succesorii părŃilor.nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată (părŃi.acŃiunea în nulitate absolută este imprescriptibilă.când consimŃământul exprimat în actul juridic a fost viciat prin eroare. ori dacă soŃia a dat naştere la un copil sau a rămas însărcinată. – conform art. Confirmarea este un act juridic unilateral prin care partea îndreptăŃită renunŃă la a invoca nulitatea actului juridic. creditorii chirografari.

intervine în cazul nerespectării unei norme juridice ce ocroteşte un . fără încuviinŃările legale • poate fi invocată de orice persoană care are interes • poate fi invocată numai de persoana ocrotită de dispoziŃia legală ce prevede nulitatea • acŃiunea în nulitate absolută este imprescriptibilă • acŃiunea în nulitate relativă este supusă • poate fi acoperită prin confirmare prescripŃiei extinctive • acŃiunea în nulitate absolută este o acŃiune în constatarea • nu poate fi acoperită prin confirmare nulităŃii • acŃiunea în nulitate relativă este o acŃiune în pronunŃare „actul este nul” „actul este anulabil” „actul este nul de drept” „actul poate fi anulat” „actul va fi declarat nul” „anulabilitate” 89 . • obiectul actului este ilicit şi imoral violenŃă. leziune • cauza actului este ilicită şi imorală • lipsa discernământului uneia dintre părŃi în • încălcarea dispoziŃiilor imperative.intervine în cazul nerespectării unei norme juridice ce interes general ocroteşte un interes particular • nerespectarea unor incapacităŃi de folosinŃă prevăzute în • nerespectarea unor incapacităŃi speciale de scopul ocrotirii unor interese generale folosinŃă prevăzute în scopul ocrotirii unor interese particulare • lipsa totală a consimŃământului • consimŃământul a fost viciat prin eroare.4. Prezentare comparativă NoŃiune Cauze Regim juridic Terminologie Nulitatea absolută Nulitatea relativă . dol. ordinii publice momentul încheierii actului juridic • frauda la lege • actul juridic a fost încheiat de persoane lipsite de capacitate de exerciŃiu sau de persoane cu capacitate de exerciŃiu restrânsă.

Nulitatea relativă poate fi cerută printr–o acŃiune înrealizare. obiect. a dispoziŃiilor imperative în vigoare. regimul juridic al inexistenŃei actului juridic este identic cu cel al nulităŃii absolute. când există identitate de sex între soŃi şi când căsătoria nu a fost instrumentată de ofiŃerul de stare civilă competent. absolută sau relativă. aplicaŃii. fraus omnia corrumpit – locuŃiune latină ce semnifică faptul că o fraudă corupe totul. Astfel. exerciŃii. un act nul se socotea ca fiind inexistent – nullum est negotium nihil actum est. . are la bază o hotărâre a instanŃei judecătoreşti. Vocabular • • • • ab initio – de la început. 7. cauză. propunând o împărŃire tripartită care cuprinde pe lângă actele afectate de nulitate absolută şi nulitate relativă. numită civilă. Din punct de vedere practic. fără să fie pronunŃată de către justiŃie. în cazul actelor juridice cărora le lipseşte o condiŃie esenŃială de valabilitate se aplică. O mare parte din doctrina modernă critică clasificarea la bipartită a nulităŃilor. frauda la lege – încălcarea intenŃionată prin utilizarea unor mijloace viclene. orice nulitate. În Dreptul roman. o a treia categorie – aceea a actelor inexistente. restitutio in integrum echivala cu anularea actului. teoria nulităŃii s-a complicat mai mult deoarece la cele două grade de nulitate existente în dreptul roman. 2) ArătaŃi care sunt asemănările şi deosebirile între nulitatea absolută şi nulitatea relativă. deoarece nu se poate anula ceea ce nu există. În virtutea acestei instituŃii. sau de un minor de 25 ani. autorii moderni au adăugat un al 3-lea şi anume inexistenŃa. forma ad solemnitatem). S-a pornit de la ideea inexistenŃei căsătoriei în 3 cazuri: când lipseşte consimŃământul. Precizări Teoria nulităŃii actului juridic este. quod nullum est nullum producit effectum – ceea ce este nul nu produce nici un efect. întrunind elementele necesare constituirii sale. actul inexistent este lipsit de unul sau mai multe elemente indispensabile formării lui (consimŃământ. nu-şi mai produceau efectele. iar nulitatea relativă este supusă aprecierii instanŃei. în final. problema nulităŃii se complică la iniŃiativa Pretorului care. una dintre cele mai controversate teorii deoarece atât doctrina cât şi jurisprudenŃa recunosc mai multe tipuri de nulitate. actele prejudiciabile pentru autorul lor. Nulitatea absolută operează de drept şi este constatată de instanŃă printr–o acŃiune în constatare. Astfel.5. cele făcute sub imperiul violenŃei. pentru a lipsi de efecte un act juridic valabil. Chiar dacă admitem că nulitatea absolută operează de drept. Întrebări. fiind extinsă ulterior la toate actele juridice civile. a creat aşa numita „restitutio in integrum”. În viziunea acestei teorii. În prezent. fizionomia nulităŃii era simplă.zisă. la fel ca nulitatea absolută. spre deosebire de actul nul care are o existenŃă propriu . provenea din încălcarea legii sau din lipsa unei condiŃii necesare pentru formarea actului şi îşi producea efectele în mod automat. astfel încât în toate cazurile nulitatea este judiciară. inexistenŃa actului juridic trebuie constatată prin hotărâre judecătorească. Teoria a fost clădită la început în materia căsătoriei. În acest context. 1) Ce este nulitatea unui act juridic civil? ClasificaŃi nulitatea în funcŃie de criteriile cunoscute. diferită prin faptul că putea fi pronunŃată de magistrat în urma unei acŃiuni în justiŃie. În timpul Imperiului. cu ocazia încheierii sau executării unui act juridic. nulitatea absolută. Această nulitate. care o pronunŃă. 6. judecătorul trebuind să pronunŃe inexistenŃa lui. actul inexistent nu ar putea fi anulat. apare alături de nulitatea civilă şi o nulitate pretoriană. teoria este inutilă deoarece funcŃia inexistenŃei actului este perfect îndeplinită de nulitatea absolută. actualmente. Mai mult. părŃile fiind readuse la starea de dinainte de încheierea actului.

În momentul contractării. 9) ConsideraŃi valabilă convenŃia prin care un bărbat căsătorit se obligă a despăgubi pe concubina sa în cazul in care nu divorŃează de soŃia sa? 10) Care este diferenŃa între nulitatea şi inopozabilitatea unui act juridic? 8. cetăŃeanul străin i-a dezvăluit vânzătorului că motivul cumpărării terenului este posibilitatea de a percepe taxe de la automobilişti în urma dobândirii dreptului de folosinŃă asupra drumului judeŃean. 4) Cunoscând faptul că nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană care are un interes. abatele vrea să se adreseze justiŃiei spre a renunŃa la terenul cumpărat şi a i se restitui preŃul plătit. În această situaŃie. cât şi din cauza dispoziŃiilor administrative care impuneau pentru construirea unei şcoli o suprafaŃă minimă de 500 m2. se adresează unui arhitect. Un abate. consultându-l în alegerea unui teren. explicaŃi sintagma „persoană interesată”. Arhitectul îl determină să cumpere un teren al său. sub forma înscrisului sub semnătură privată. judecătorul s-ar putea pronunŃa asupra nulităŃii unui act juridic? 7) Din punct de vedere al naturii juridice. CerinŃe: a) Ce mijloc juridic are la dispoziŃie abatele pentru a renunŃa la teren şi a primi în schimb preŃul plătit? b) Ce viciu de consimŃământ este incident în speŃă? c) Ce va decide instanŃa? 3. SpeŃe: 1. Y constatând că a fost victima unei înşelăciuni l-a chemat în judecată pe X cerând desfiinŃarea contractului de vânzare – cumpărare. frauda şi dolul în contracte.3) ComparaŃi. Este valabil contractul de donaŃie încheiat în această modalitate? ArgumentaŃi. Conform Legii 54/1998 privind circulaŃia juridică a terenurilor. dar află ulterior că terenul era impropriu pentru a clădi o şcoală atât din cauza terenului defavorabil. X a încheiat cu Y un contract de vânzare prin care primul i-a vândut lui Y (cetăŃean străin) printr-un act sub semnătură privată un teren în extravilan situat de o parte a unui drum judeŃean. consideraŃi contractul ca fiind valabil? 91 . 5) Ce înŃelegeŃi prin „act de confirmare a nulităŃii”? 6) Având în vedere posibilitatea instanŃei de a invoca „din oficiu” nulitatea absolută. având ca obiect un teren. Ulterior. În cazul în care o familie acea în proprietate 150 ha teren arabil şi încheie un contract de vânzare – cumpărare prin care achiziŃionează încă 100 ha. CerinŃe: a) Ce viciu de consimŃământ identificaŃi în speŃă? b) Ce dispoziŃii legale nu au fost respectate de X la încheierea contractului? c) Care este sancŃiunea aplicabilă contractului de vânzare-cumpărare astfel încheiat? d) Care va fi soluŃia instanŃei? ArgumentaŃi. susŃinând că acest loc întruneşte toate condiŃiile o pentru o şcoală. din punct de vedere al sancŃiunii ce poate interveni. Mai mult. în suprafaŃă de 208 m2. odată cu vânzarea terenului iniŃial. i-a întărit convingerea afirmând că fratele său este primarul acelei localităŃi. În această situaŃie. X i-a înstrăinat lui Y o porŃiune din drumul judeŃean asigurându-l că după obŃinerea aprobărilor va putea solicita taxa dorită. Abatele cumpără acest loc. cum calificaŃi acŃiunea în nulitate absolută comparativ cu acŃiunea în nulitate relativă? Care este rolul judecătorului în soluŃionarea celor două acŃiuni? 8) X încheie cu Y un contract de donaŃie. proprietatea funciară a dobânditorului şi a familiei sale nu poate depăşi 200 ha teren agricol. 2. consideraŃi că în lipsa unei cereri expres formulate într-un litigiu. dorind să construiască o şcoală în comuna C.

Nulitatea absolută a unui act juridic: a) poate fi acoperită prin confirmare. SpeŃa nr. c) nerespectării formei ad probationem.CerinŃe: a) Care este sancŃiunea aplicabilă în speŃă şi care sunt efectele ei? b) Care va fi soluŃia în situaŃia în care o familie deŃinând în proprietate 200 ha teren arabil achiziŃionează încă 50 ha? 9. RezolvaŃi următoarele teste grilă 1.op. Urs .. cit. 303 – 319. I. 2 a fost reprodusă din Recuéil Periodique Dalloz 2. R. 292 – 307.op. 175 – 183. 227 – 246. la încheierea actului juridic civil: a) a unei condiŃii de fond. c) intervine în cazul nerespectării unei dispoziŃii ce ocroteşte un interes particular. I.417/1985 în T. cit. cit. 192 – 202. cit. Nulitatea relativă a unui act juridic: a) nu poate fi acoperită prin confirmare. c) a unei norme ce ocroteşte un interes general. b) nulitate de formă şi nulitate de fond. b) este imprescriptibilă. b) erorii viciu de consimŃământ. p. 276 92 . În funcŃie de întinderea efectelor. D. Beleiu . 3. Bibliografie: I. nulitatea se clasifică în: a) nulitate absolută şi nulitate relativă. Angheni Gh. S. p. c) nulitate expresă şi nulitate virtuală.op. După modul de consacrare legislativă. Boroi . c) dolului incident. 70 SpeŃa nr. SancŃiunea nulităŃii relative intervine în cazul: a) nerespectării formei ad validitatem. nulitatea se clasifică: a) nulitate absolută şi relativă... cit. b) poate fi invocată de orice persoană interesată. cit.T.. b) nulitate de fond şi de formă.op. V. c) nulitate parŃială şi totală. 4. p. SancŃiunea nulităŃii absolute intervine în cazul: a) erorii obstacol. 7. p. p... cit. p.op. cit. 5. Zlătescu . c) este prescriptibilă.op. Popescu – op. Dogaru . 1 a fost prelucrată din G. R. Răducan şi G. b) lipsei discernământului. Este absolută acea nulitate care sancŃionează nerespectarea. 6. 10. b) a unei condiŃii de formă. p. G. Maravela – op. 158 – 164. Urs ... p. R. 2.

moştenitorul care. NoŃiune • Efectul nulităŃii constă în desfiinŃarea actului juridic din momentul încheierii sale. .menŃinerea efectelor produse în trecut de contractele cu executare succesivă. în privinŃa copiilor rezultaŃi din acea căsătorie.subdobânditorul de bună-credinŃă păstrează bunul mobil sau imobil dobândit cu titlu oneros de la transmiŃătorul al cărui titlu de proprietate a fost declarat nul sau anulat. în măsura în care aceştia au dobândit drepturi de la partea vinovată de pronunŃarea nulităŃii. voluntar a executat un legat sau o donaŃie nulă pentru vici de formă. ca o consecinŃă a nulităŃii actului iniŃial (resoluto jure dantis. . 93 .una din părŃile actului juridic lovit de nulitate nu va putea cere restituirea prestaŃiei efectuate dacă invocă propria sa turpitudine (imoralitate) “nemo auditur propriam turpitudinem alegans” (nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a obŃine în justiŃie ocrotirea unui drept). este firesc ca. Principiul anulării actelor juridice subsecvente. Deoarece nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuşi. Deci.dobânditorul de bună credinŃă al unui bun frugifer nu restituie fructele culese. odată cu suprimarea dreptului dobândit prin actul juridic de către una din părŃi. Efectele nulităŃii actului juridic civil 1. Principiul retroactivităŃii efectelor nulităŃii actului juridic • Aplicarea sancŃiunii nulităŃii actului juridic atrage după sine desfiinŃarea retroactivă a efectelor actului respectiv. în baza adagiului “resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis”. Principii şi excepŃii ce guvernează efectele nulităŃii A. ceea ce conduce la restabilirea ordinii de drept încălcate. In acest caz însă nulitatea operează ca o rezoluŃiune. C. De la principiul retroactivităŃii efectelor nulităŃii există unele excepŃii ce vizează cazuri in care efectele actului juridic declarat nul sau anulat sunt menŃinute pentru trecut (ex tunc). ExcepŃii de la principiul restitutio in integrum: . chiar dacă a fost declarată nulă.menŃinerea efectelor căsătoriei. ci si pentru trecut (ex tunc).XVI.1164 C. 2. B. iar pentru viitor actul juridic nu va mai produce efecte.nu mai poate pretinde restituirea prestaŃiei. Acestea sunt: . decât în măsura îmbogăŃirii sale. prestaŃiile primite potrivit art. resolvitur jus accipientis) • • Efectele nulităŃii se pot răsfrânge şi asupra terŃilor. Principiul restabilirii situaŃiei anterioare nulităŃii actului juridic (restitutio in integrum) • DesfiinŃarea retroactivă a efectelor actului trebuie să ducă la restituirea reciprocă şi integrală a prestaŃiilor executate de părŃi de la încheierea actului şi până la declararea nulităŃii sau anularea lui. nulitatea operează nu numai pentru viitor (ex nunc). Actul juridic nul nu poate produce efecte în viitor. iar efectele produse în trecut se desfiinŃează retroactiv. . ExcepŃii de la principiul anulării actelor juridice subsecvente: .civ. nulitatea operând numai pentru viitor (ex nunc). să fie suprimat şi dreptul subdobânditorului.incapabilul (minorul şi interzisul) nu este Ńinut să restituie. .

fie datorită ingratitudinii gratificatului. care a dobândit bunul de la moştenitorii celui declarat mort.Conversiunea înseamnă în esenŃă înlocuirea actului nul cu un act juridic valid. Rezilierea este o sancŃiune care constă în desfacerea unui contract sinalgamatic cu executare succesivă pentru neexecutarea din culpă a obligaŃiilor de către una din părŃi. 3. cauzele nulităŃii sunt anterioare sau concomitente încheierii actului. fie neexecutării din culpă a sarcinii donaŃiei sau legatului. MenŃinerea efectelor actului juridic nul în temeiul unor principii de drept care anihilează regula (quod nullum est nullum producit effectum). . În cazul în care minorul vinovat de cauza de nulitate (se declară major) ar solicita anularea actului civil.829 C. este o sancŃiune civilă care constă în lipsirea actului juridic încheiat cu încălcarea normelor referitoare la condiŃiile sale de validitate. RezoluŃiunea este o sancŃiune care constă în desfiinŃarea retroactivă a unui contract sinalagmatic cu executarea dintr-o dată. 4. Definirea şi caracterizarea unor sancŃiuni şi a unor cauze de ineficienŃă a actelor juridice civile comparativ cu nulitatea Nulitatea. pentru neexecutarea din culpă a obligaŃiilor de către una din părŃi. se consideră că cea mai bună reparare a prejudiciului este menŃinerea actului juridic ca fiind valabil. Inopozabilitatea este o cauză de ineficienŃă a actului juridic fată de terŃi care intervine datorită nerealizării formalităŃilor de publicitate 94 .- terŃul dobânditor de bună credinŃă . . Prin conversiune actul juridic nul poate produce efectele unui alt act juridic ale cărui condiŃii de validitate le îndeplineşte. aşa cum am văzut. .Principiul ocrotirii bunei-credinŃe .Principiul validităŃii aparenŃei în drept (error communis facit ius). cu toate că aceste acte ar trebui declarate nule. Caducitatea este o cauză de ineficacitate a actului juridic determinată de un eveniment ce intervine independent de voinŃa părŃilor şi după încheierea actului.Principiul răspunderii civile delictuale. cu condiŃia ca aparenŃa să fie cunoscută public. fie pentru naşterea de copii în urma donaŃiunii (art. • Anumite principii de drept justifică menŃinerea situaŃiilor create de actul juridic nul ori menŃinerea în parte sau în totalitate a efectelor sale. cealaltă parte ar suferi un prejudiciu pentru care minorul ar trebui să plătească despăgubiri. Revocarea este o sancŃiune care constă în înlăturarea efectelor actului juridic.). de efectele pentru care a fost încheiat.Principiul conversiunii actului juridic.civ. instantanee. în cazul anulării hotărârii delarative de moarte. deşi ca urmare a anulării. Principiul justifică menŃinerea validităŃii actelor cu titlu oneros încheiate de terŃii de bună-credinŃă cu titularul aparent al unui drept.

2.5. Reprezentare grafică 5. Cele 4 principii care anihilează principiul quod nullum est nullum producit effectum 2 Principiul validită tii a r e t ei î n pa n drept 1 Principiul ocrotirii bunei credinte 3 Principiul conversiunii actului juridic Principiul Quod nullum est … 4 Principiul ră sp eri i ci vi l e und delictuale 95 .1. Principiile efectelor nulitătii principiul repunerii în ti situatia anterioară (r es tut io in integrum) exceptii: incapabilul nu este tinut să restituie prestatiile primite decât în mă r a î m g t i r i i sa su boă le nemo auditur propriam surpitudinem allegons principiul anulării actului subsecvent (resoluto iure dantis resolvitur jus accipietis) exceptii: ipoteza subdobânditorului de bună credintă si cu ti tlu o e s al u nro nui mobil ipoteza subdobânditorului de bună credintă si cu ti tlu o e s al u nro nui imobil principiul retroactivitătii t lui ju id r ic efectelor nulităti i ac u exceptii: mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesivă păst ra e fru e o cul e a e io r a ct l r se nt r r anulăr i i 5.

faŃă de soŃul de rea credinŃă căsătoria se desfiinŃează cu efect retroactiv. anularea actului principal atrage desfiinŃarea actului accesoriu prin aplicarea regulii accesorium sequitur principale. deşi căsătoria a fost declarată nulă. asupra bunului respectiv. alin. ea se consideră că a existat (căsătorie putativă) până la data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a nulităŃii ori anulării.obligaŃie generată de conduită care revine părŃilor la încheierea şi executarea unei convenŃii. Astfel. sunt valabile. „Actele de stare civilă întocmite de o persoană care a exercitat în mod public atribuŃiile de ofiŃer de stare civilă. anularea autorizaŃiei de construcŃie va determina şi anularea contractului de antrepriză încheiat în vederea edificării unei clădiri. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă). din momentul încheierii sale. ex tunc – locuŃiune latină folosită pentru a învedera că efectele unui act juridic se produc nu numai pentru viitor. chiar dacă acea persoană nu avea această calitate” (art 7 din Legea nr. • • • • • • 96 . ci retroactiv. Art. 1 C. desfiinŃarea retroactivă a drepturilor transmiŃătorului asupra lucrului transmis. 2) în cazul a două acte din care unul este principal iar celălalt accesoriu. începând de la un moment determinat din trecut. anularea autorizaŃiei administrative conduce la anularea actului juridic care se întemeia pe acea autorizaŃie. răspundere civilă delictuală – formă a răspunderii civile care intervine atunci când prin fapta păgubitoare se încalcă o obligaŃie instituită prin lege. se anulează şi dreptul celui ce dobândeşte”). („în măsura în care s-a anulat dreptul celui ce dă. restitutio in integrum – locuŃiune latină folosită pentru a exprima repunerea în situaŃia anterioară a persoanei sau persoanelor ale căror drepturi au fost lezate prin încheierea unui act juridic sau prin săvârşirea unui fapt juridic. Vocabular • bună credinŃă . Principiul ocrotirii bunei credinŃe îşi găseşte o aplicaŃie deosebit de importantă în materia relaŃiilor de familie. aplicarea principiului anulării actului subsecvent se concretizează în două situaŃii specifice: 1) în cazul actelor autorizate. trebuie ocrotit juridic („greşeala comună statorniceşte dreptul”). totuşi faŃă de soŃul de bună-credinŃă. întemeindu-se cu bună credinŃă pe o eroare îndeobşte admisă ca adevăr. fam. în folosul unui terŃ. O altă aplicaŃie a principiului este întâlnită în materia actelor de stare civilă.6. în schimb. ex nunc – locuŃiune latină folosită pentru a exprima ideea că efectele unui act juridic se produc numai pentru viitor. Precizări În practică. anularea contractului de împrumut va determina şi desfiinŃarea contractului de gaj ce asigură creditorului recuperarea creanŃei. constând în îndatorirea lor de a se comporta astfel încât ceea ce s-a convenit să se execute întocmai potrivit intenŃiei comune. până la data când hotărârea instanŃei judecătoreşti rămâne definitivă situaŃia unui soŃ dintr-o căsătorie valabilă”. Spre exemplu. resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis – expresie latină folosită pentru a exprima regula potrivit căreia. dispune: „SoŃul care a fost de bună credinŃă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulată păstrează. 7. atrage desfiinŃarea drepturilor consimŃite de acesta. error communis facit jus – expresie latină folosită pentru a exprima regula potrivit căreia acela care a acŃionat. Astfel. 23.

X l-a chemat în judecată pentru desfiinŃarea actului de vânzare – cumpărare. Y a înstrăinat bunul unui terŃ Z. Un anticar de profesie a vândut unei persoane trei gravuri pentru preŃul de 500$. 8) X împrumută de la Y suma de 100 milioane lei. În cazul în care Y plăteşte preŃul. Gravurile erau datate ca fiind foarte vechi şi purtau numele pictorilor respectivi. însă X refuză să-i predea terenul. ArătaŃi: a) nulitatea contractului de împrumut are vreun efect asupra valabilităŃii contractului de ipotecă? b) nulitatea contractului de ipotecă are vreun efect asupra valabilităŃii contractului de împrumut? 9) X şi Y încheie în formă autentică un contract de vânzare – cumpărare a unui teren. aplicaŃii 1) Ce înŃelegeŃi prin regula de drept civil: „quod nullum est nullum producit effectum?” 2) EnumeraŃi principiile efectelor nulităŃii şi stabiliŃi conŃinutul lor. exerciŃii. 3) În ce situaŃie. nu se procedează la restituirea prestaŃiilor făcute în temeiul acelui act? 4) EnumeraŃi principiile de drept care înlătură aplicabilitatea regulii „quod nullum est……? 5) Ce este conversiunea actului juridic? DaŃi 3 exemple de aplicare a principiului conversiunii actelor juridice. şi cum se justifică această sancŃiune? 9. cumpărătorul cere nulitatea absolută a actului de cumpărare. Întrebari. În cursul procesului. reŃinând din susŃinerile lui X şi ale martorilor săi că i-a fost viciat consimŃământul. Y constituie un drept de ipotecă asupra unui imobil aflat în proprietatea lui X. care este principiul efectelor nulităŃii incident în cauză pentru a desfiinŃa actul ulterior dintre Y şi Z?. instanŃa a constatat că vânzarea între X şi Y nu este valabilă. c) Ipoteza din speŃă se încadrează printre excepŃii? d) Ce va decide instanŃa? 2. CerinŃe: a) Plecând de la premisa că actul încheiat între X şi Y a fost declarat nul de către instanŃă. 7) ArătaŃi care este raportul dintre nulitate şi reziliere. Pentru garantarea împrumutului. 6) ArătaŃi care este raportul dintre nulitate şi rezoluŃiune.8. SpeŃe 1. X a vândut lui Y printr-un înscris sub semnătură privată un televizor marca L..G. Din probele administrate. Cu toate acestea s-a dovedit că nu erau lucrări vechi.. care nu cunoştea lipsa calităŃii de proprietar a vânzătorului. ci erau rezultatul unui trucaj grosier. deşi actul este nul. În această situaŃie. Ulterior. b) IdentificaŃi excepŃiile de la acest principiu. CerinŃe: a) Cererea lui e admisibilă? b) ConsideraŃi că în speŃă este incidentă eroarea ca viciu de consimŃământ? 97 . contractul de vânzare-cumpărare: a) se anulează? b) este supus rezoluŃiunii? c) este supus rezilierii? 10) Ce sancŃiune intervine în cazul in care un minor se prezintă drept major pentru a încheia un contract.

c) reziliere. c) principiul răspunderii civile contractuale. RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. Ca proprietar.c) Dacă instanŃa va hotărî desfiinŃarea contractului de vânzare – cumpărare. d) Ipoteza din speŃă se încadrează printre excepŃii? 10. 6. Desfacerea unui contract sinalagmatic cu executare succesivă pentru neexecutarea culpabilă a obligaŃiilor de către una din parŃi are loc prin: a) rezolutiune. c) este supus rezilierii. 98 . 4. 2. datat ulterior primului. Produce efecte numai pentru viitor: a) nulitatea relativă. fiind desemnat prin testamentul lăsat de acesta din urmă. b) principiul validităŃii aparenŃei în drept. contractul de locaŃiune: a) se anulează. b) este supus rezoluŃiunii. În 1992 se descoperă un nou testament. Înlătură principiul „quod nullum est nullum producit effectum”: a) principiul ocrotirii relei credinŃe. b) rezoluŃiunea. X a cultivat terenul şi a cules recolta. c) nulitate. Dacă locatarul refuză să-şi execute obligaŃia de plată a chiriei. În 1990. Este un principiu al efectelor nulităŃii: a) pacta sunt servanda. care este principiul efectelor nulităŃii incident în speŃă pentru ca preŃul de 500$ să fie restituit cumpărătorului? 3. c) error communis facit jus. Principiul anularii actului juridic subsecvent ca urmare a anulării actului juridic iniŃial: a) este un principiu general al actelor juridice civile. b) restitutio in integrum. b) reziliere. X a dobândit o suprafaŃă de teren arabil ca moştenitor al lui Y. 7. 3. b) este un principiu ce guvernează efectele actului juridic. CerinŃe: a) Care testament va produce efecte juridice: cel descoperit în 1990 sau cel din 1992? b) X poate fi obligat la restituirea recoltei culese până în 1992? Care va fi soluŃia pentru recolta culeasă după 1992 (după descoperirea noului testament)? c) DefiniŃi principiul retroactivităŃii şi identificaŃi excepŃiile de la acesta. SancŃiunea rezoluŃiunii actelor juridice intervine în cazul: a) contractelor unilaterale cu executare uno ictu b) contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu c) contractelor sinalagmatice cu executare succesivă 5. c) este un principiu ce guvernează efectele nulităŃii. prin care Y îl desemna ca moştenitor pe Z.

I. V.. Bibliografie: I. D. cit. 247 – 260. Urs op. cit. p.. Dogaru op. 165 – 172. p. 202 – 208. R.. 306 – 318.287/1908 în T.. Urs op. R. Angheni Gh. p. cit. I. p. S. p. G.. Zlătescu op.. cit. Boroi op. SpeŃa nr. Beleiu op. 2 a fost reprodusă din Recueil Periodique Dalloz 2. p. cit. cit. p. R. 183 – 189. Popescu – op.11.. cit. 294 99 . 319 – 333.

această regulă este sintetizată în adagiul formulat încă de romani (onus probandi incumbit actori). • • • 100 . . . adică sarcina probei revine – în primul rând – reclamantului.  probele constituie mijlocul de stabilire a adevărului obiectiv de către organele de justiŃie. stingerea datoriei. „proba este făcută“). 5.proba faptelor legalmente constatate nu trebuie făcută. Teoria generală a probelor 1. civ. .  probele au rol în prevenirea litigiilor. InstanŃa judecătorească are un rol activ în tot procesul.proba faptelor notorii nu trebuie făcută. astfel încât sarcina probei incumbă şi pârâtului (in excipiendo reus fit actor). iar faptul probator (facta probantia) este faptul care contribuie la dovedirea faptului principal. NoŃiunea de probaŃiune judiciară • ProbaŃiunea reprezintă activitatea de stabilire a actelor şi faptelor juridice din care au izvorât drepturile şi obligaŃiile părŃilor. Sarcina probei: • „Cel ce face o propunere înaintea judecăŃii trebuie să o dovedească“ (art. lipsa calităŃii procesuale etc). inclusiv în privinŃa probaŃiunii. invocă excepŃii (împlinirea prescripŃiei. mijloacele legale de convingere sau mijloacele legale de probă pentru stabilirea faptului pretins. 3. 2. invocă şi dovedeşte fapte de natură să paralizeze acŃiunea reclamantului. Pârâtul ridică pretenŃii asupra reclamantului pe calea acŃiunii reconvenŃionale. rezultatul acŃiunii de prezentare a mijloacelor de probă (proba este completă“. ImportanŃa practică  probele sunt mijloace prin care se asigură constatarea şi realizarea drepturilor împotriva celor care le nesocotesc. Obiectul probei • Obiectul probei îl constituie faptele şi actele juridice din care rezultă drepturile şi obligaŃiile. 4. NoŃiunea de probă – sensuri: • • acŃiunea de prezentare a mijloacelor de convingere de către cel care are „sarcina probei“. Faptul dedus judecăŃii (faptul pretins) este un fapt principal (facta probanda) care trebuie dovedit. . 1169 C.proba faptelor negative se face prin proba faptelor pozitive contrare. adică „faptele generatoare de drepturi şi obligaŃii“.). nulitatea actului.proba faptelor necontestate de nici una din părŃi este lăsată la aprecierea instanŃei de judecată.PROBA DREPTURILOR SUBIECTIVE XVII.

6. CondiŃiile de admisibilitate a probelor • Pentru a fi admisibilă, orice probă trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: - să nu fie oprită de lege; - să fie verosimilă: este neverosimilă atunci când proba tinde la dovedirea unor fapte imposibile; - să fie utilă: este inutilă proba care tinde la dovedirea unor fapte incontestabile, pe care însăşi legea le socoteşte stabilite; - să fie pertinentă: este pertinentă proba care are legătură cu obiectul procesului; - să fie concludentă: proba trebuie să fie aptă să contribuie la rezolvarea pricinii de către organul de jurisdicŃie. O probă concludentă este întotdeauna şi pertinentă, dar nu orice probă pertinentă este şi concludentă. 7. ConvenŃiile părŃilor asupra probelor • PărŃile, prin acordul lor de voinŃă, se pot abate de la normele privind probaŃiunea într-un proces în curs sau a unui proces viitor. Asemenea convenŃii, dacă îndeplinesc condiŃiile legale ale oricăror convenŃii (consimŃământ, capacitate, obiect, cauză), nu sunt oprite de lege, cu următoarele precizări: să nu ducă la îngreunarea probei;să nu îngrădească rolul activ al instanŃei; să nu încalce dispoziŃiile imperative ale legii. 8. Precizări Norma juridică, legea în general nu poate forma obiectul probaŃiunii judiciare. Astfel, instanŃele aplică legea fără ca părŃile să fie obligate să dovedească existenŃa sau cuprinsul actelor normative deoarece, pe de o parte, „ jura novit curia” (judecătorul trebuie să cunoască legea) iar pe de altă parte, „nemo censetur ignorare legem”. Cu toate acestea, dacă într-un proces una din părŃi invocă aplicarea unei legi străine, partea are obligaŃia de a dovedi existenŃa şi conŃinutul normei, deoarece legea străină este în proces un element de fapt ce trebuie dovedit şi nu un element de drept. 9. Întrebări În ce constă obiectul probei? Cui îi revine sarcina probei? Care sunt condiŃiile de admisibilitate a probelor? StabiliŃi corelaŃia existenŃă între proba pertinentă şi proba concludentă. PărŃile pot face convenŃii cu privire la probe? În caz de răspuns afirmativ, enumeraŃi condiŃiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească. 6) ConsideraŃi că faptele notorii trebuie dovedite? Dar notorietatea acestor fapte (împrejurarea că faptele sunt cunoscute de toată lumea)? 7) ConsideraŃi necesar ca faptele cunoscute personal de judecător, din alte împrejurări decât probele dosarului, să fie dovedite? 10. Vocabular • •
cerere (acŃiune) reconvenŃională – mijloc procedural prin care pârâtul formulează pretenŃii proprii faŃă de reclamant facta probanda – fapt principal care trebuie dovedit

1) 2) 3) 4) 5)

101

• • • • •

facta probantia – fapt care contribuie la dovedirea existenŃei sau inexistenŃei faptului principal fapte generatoare de drepturi şi obligaŃii – împrejurări (evenimente şi acŃiuni) care dau naştere, modifică sau sting raporturi juridice concrete fapte notorii – fapte cunoscute de întreaga colectivitate dintr-o regiune, dintr-o Ńară, dintrun conŃinut, de pretutindeni in excipiendo reus fit actor – în excepŃie, pârâtul este reclamant onus probandi incumbit actori – sarcina de a face dovada îi revine reclamantului

11. RezolvaŃi următoarele teste grilă
1. În cursul procesului, sarcina probei îi revine: a) numai reclamantului; b) numai pârâtului; c) alternativ şi reclamantului şi pârâtului. 2. Care din următoarele afirmaŃii este adevărată: a) orice probă concludentă este şi pertinentă; b) orice probă pertinentă este şi concludentă; c) nu orice probă concludentă este şi pertinentă. 3. Este concludentă: a) proba care tinde la dovedirea unor fapte incontestabile; b) proba care are legătură cu obiectul procesului; c) proba care contribuie la rezolvarea pricinii. 4. Proba este neverosimilă: a) când tinde la dovedirea unor fapte incontestabile; b) când tinde la dovedirea unor fapte imposibile; c) când tinde la dovedirea unor fapte notorii. 5. Subiect al probei este: a) partea adversă; b) judecătorul; c) partea care a propus proba.

12. Bibliografie I. R. Urs I. R. Urs, S. Angheni; Gh. Beleiu G. Boroi V.D. Zlătescu I. Dogaru – op.cit, pag. 337 – 349; – op.cit., pag. 96 – 100; – op.cit., pag. 111 – 114; – op.cit., pag. 83 – 95; – op.cit., pag. 251 – 258; – op.cit., pag. 156 – 162.

102

XVIII. Mijloacele de probă
Mijloacele de probă sunt enumerate în art. 1170 C. civ. şi art.201-217 Cod de procedură civilă

1. Înscrisurile. NoŃiune şi clasificare •
Prin înscris se înŃelege orice declaraŃie despre un act sau fapt juridic, făcută prin scriere cu mâna, prin dactilografiere ori imprimare, cu orice litere sau sistem de scriere, pe hârtie sau pe orice alt material: sticlă, lemn, metal, pânză, telex, telefax etc. Cu înscrisurile sunt asimilate declaraŃiile verbale, înregistrate pe bandă electromagnetică, peliculă, disc etc. În funcŃie de existenŃa sau inexistenŃa intenŃiei ca acestea să folosească ca mijloc de dovadă, înscrisurile sunt preconstituite (înscrisul autentic, înscrisul sub semnătură privată, răbojurile, diferite chitanŃe, note, facturi etc., emise pentru a servi ca mijloc de probă) şi nepreconstituite (registrele comerciale, registrele şi hârtiile casnice, menŃiunile scrise de creditor pe titlul constatator al creanŃei sau pe chitanŃă şi scrisorile obişnuite). În funcŃie de criteriul semnăturii, înscrisurile sunt semnate (înscrisul autentic, înscrisul sub semnătură privată) şi nesemnate, în care intră toate celelalte înscrisuri; Înscrisurile se mai împart şi în : originale şi copii după înscrisurile originale. A. Înscrisul autentic

• •

• Noiune. Potrivit art. 1171 C. civ.: “Actul autentic este acela care s-a făcut cu solemnităŃile cerute de lege, de un funcŃionare public, care are dreptul de a funcŃiona în locul unde actul s-a făcut“; • Categorii de acte autentice: – înscrisuri autentice notariale (Legea nr.36/1995); – hotărârile organelor jurisdicŃionale; – constituie, de asemenea, înscrisuri autentice, potrivit art. 1171 C. civ., actele de stare civilă, deciziile şi încuviinŃările autorităŃilor tutelare, procesele verbale de îndeplinire a actelor de procedură etc. • OperaŃiunea tehnico-juridică de autentificare de către notarul public. – notarul are îndatorirea de a desluşi adevăratele raporturi dintre părŃi, de a le lamuri cu privire la consecinŃele ce decurg din înscrisul pe care vor să-l întocmească şi de a le da îndrumările necesare pentru ca înscrisul lor să corespundă scopului urmărit de ele; – notarul trebuie să verifice îndeplinirea condiŃiilor cerute de lege pentru validitatea înscrisului realizând astfel controlul preventiv al legalităŃii actelor ce urmează a se întocmi; – la cererea părŃilor, notarul trebuie să redacteze înscrisul pe care acestea vor să-l autentifice; – autentificarea îşi produce efectele din momentul în care notarul a luat consimŃământul părŃilor şi acestea au semnat înscrisul. • Puterea doveditoare. – puterea doveditoare a înscrisului autentic rezidă din faptul că a fost autentificat, sau chiar întocmit şi autentificat de notarul public. – menŃiunile referitoare la constatările personale ale notarului se bucură de cea mai deplină putere doveditoare, ele neputând fi combătute decât prin procedura (specială şi complicată) a înscrierii în fals. – menŃiunile ce cuprind declaraŃiile făcute de părŃi fac dovada numai până la proba contrarie. Pentru a cunoaşte puterea doveditoare a înscrisului nul ca înscris autentic, trebuie făcută următoarea distincŃie: – în cazurile în care înscrisul autentic este cerut de lege ca o condiŃie de formă – ad validitatem –, nulitatea înscrisului autentic atrage, în mod necesar, nulitatea actului juridic (negotium); – în cazurile în care înscrisul autentic a fost întocmit numai pentru că părŃile au dorit să-şi asigure o dovadă, – ad probationem –, nulitatea înscrisului autentic nu atrage 103

nulitatea actului juridic (negotium) constatat prin acel înscris şi nu atrage nevalabilitatea înscrisului respectiv, ca înscris sub semnătură privată, dacă a fost semnat de părŃi (art. 1172 C. civ.).
B. Înscrisul sub semnătură privată

• •

NoŃiune. Prin înscris sub semnătură privată se înŃelege orice înscris semnat de partea sau părŃile de la care emană; CondiŃiile de validitate: – condiŃia generală a semnăturii, cerută pentru orice astfel de înscris: semnătura este condiŃia necesară şi suficientă cerută pentru validitatea înscrisului sub semnătură privată; din ea rezultă însăşi denumirea înscrisului. – condiŃii speciale, cerute numai pentru anumite înscrisuri sub semnătură privată: condiŃia pluralităŃii de exemplare pentru înscrisurile care constată convenŃii sinalagmatice (contracte bilaterale). condiŃia scrierii în întregime sau a menŃiunii „bun şi aprobat“ făcută de mâna debitorului, în cazul înscrisurilor ce constată obligaŃii unilaterale având ca obiect o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile. condiŃia scrierii, semnării şi datării de mâna testatorului a testamentului olograf. Puterea doveditoare a înscrisului sub semnătură privată (art. 1182 C.civ) − art. 1176 prevede că: “actul sub semnătură privată, recunoscut de acela căruia se opune sau privit, după lege, ca recunoscut, are acelaşi efect ca actul autentic, între acei care l-au înscris şi între cei care reprezintă drepturile lor“. − în cazul în care partea, căreia i se opune un înscris sub semnătură privată, neagă semnătura sau înscrisul, precum şi în cazul în care moştenitorii sau urmaşii celui de la care se pretinde că emană înscrisul, declară că nu cunosc semnătura sau înscrisul autorului înscrisului, înscrisul sub semnătură privată nu are nici o putere doveditoare. − dacă înscrisul sub semnătură privată este recunoscut de partea căreia i se opune sau dacă instanŃa a stabilit că provine de la partea căreia i-a fost opus înscrisul, înscrisul sub semnătură privată face dovada până la proba contrarie, atât între părŃi cât şi între cei care reprezintă drepturile lor, precum şi faŃă de terŃi.
C. Alte înscrisuri:

scrisorile, menŃiunile făcute de creditor pe titlul de creanŃă, registrele şi hârtiile casnice, registrele comerciale, răbojurile.

2. Mărturia sau proba testimonială •
Mărturia este o relatare făcută de o persoană, oral, în faŃa instanŃei de judecată cu privire la acte sau fapte litigioase săvârşite în trecut, despre care are cunoştinŃă personală. − mărturia presupune cunoaşterea personală, de către martor, a faptelor pe care le relatează şi nu „din auzite“ sau după „ceea ce spune lumea“; este mărturie aşa-numita „mărturie indirectă“; − mărturia presupune relatarea orală în faŃa instanŃei de judecată. Administrarea probei testimoniale. − regula generală este că faptele juridice stricto-sensu pot fi dovedite în mod nelimitat, prin proba testimonială. − regulile restrictive privind administrarea probei testimoniale se referă la actele juridice.

 Art. 1191 C.civ. stabileşte următoarele reguli restrictive: „Dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depăşeşte suma de 250 lei […] nu se poate face decât prin act autentic sau prin act sub semnătură privată.” „Nu se va primi niciodată o dovadă prin martori, în contra sau peste ceea ce cuprinde actul […] 104

– mărturisirea constituie un mijloc de probă împotriva autorului ei şi în favoarea celui care îşi întemeiază pretenŃiile pe faptul recunoscut. a) este expresă când constă într-o declaraŃie orală sau scrisă în sensul recunoaşterii unui fapt pe care cealaltă parte îşi întemeiază pretenŃiile. personal sau prin procură specială. 1206 C. b) mărturisirea este extrajudiciară atunci când cele trei condiŃii de mai sus nu sunt întrunite în mod cumulativ. – este făcută în însuşi procesul în care este folosită ca mijloc de probă. nu poate fi făcută decât de către titularul dreptului litigios în persoană sau de un mandatar cu procură specială (art. Interogatoriul este mijlocul procedural – reglementat de art.).când partea s-a aflat în imposibilitate de a-şi preconstrui sau păstra un înscris (art. 1198 C. fie o apărare. de cele mai multe ori.  Aceste reguli restrictive cunosc două excepŃii. iar nu o simplă explicaŃie dată în legătură cu un act sau fapt juridic. cumulativ. ceea ce se realizează prin intermediul interogatoriului. PrezumŃiile • NoŃiune. 3.civ. provocată. când proba cu martori poate fi admisă cu privire la un act de o valoare mai mare de 250 lei sau împotriva sau peste conŃinutul unui înscris: . – este făcută înaintea judecătorului. de unde cerinŃa ca autorul mărturisirii să aibă o voinŃă conştientă şi liberă. Interogatoriul este o problemă ce Ńine de procedura civilă. civ. adică un act juridic civil. Mărturisirea (recunoaşterea) • NoŃiune. următoarele condiŃii: – este făcută în cadrul unui proces înaintea sau în cursul judecăŃii.) . 1199 C.) • Puterea doveditoare a probei cu martori este lăsată la aprecierea instanŃei de judecată. mărturisirea este.civ. „PrezumŃiile sunt consecinŃele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut“. – mărturisirea este o manifestare de voinŃă unilaterală. 4. Potrivit art. – mărturisirea este de natură să producă efecte împotriva autorului ei. Puterea doveditoare a mărturisirii este lăsată la libera apreciere a instanŃei de judecată. În afara de mărturisirea spontană. – mărturisirea priveşte un fapt pe care o altă persoană îşi întemeiază. – mărturisirea este irevocabilă.chiar cu privire la o sumă sau valoare ce nu depăşeşte 250 lei”. Judecătorul are libertatea de a aprecia valoarea depoziŃiei de martor. b) este tacită în cazurile în care legea prevede că judecătorul (instanŃa) poate să o deducă dintr-o anumită conduită negativă (abŃinere) a părŃii.când există un început de dovadă scrisă (art. Clasificare a) mărturisirea este judiciară atunci când îndeplineşte. – mărturisirea are caracter personal. 1197 C. Formele mărturisirii sunt tot în număr de două: mărturisire expresă şi mărturisire tacită (prezumată). • • • • • 105 . 218-225 Cod de procedură civilă – de administrare a probei mărturisirii. fie o pretenŃie. Mărturisirea este recunoaşterea de către o persoană a unui fapt pe care o altă persoană îşi întemeiază o pretenŃie sau o apărare şi care este de natură să producă efecte juridice împotriva autorului ei. Caractere – mărturisirea este o recunoaştere. civ. – mărturisirea este o manifestare de voinŃă.

1182 C. FaŃă de terŃi. – prezumŃii legale absolute (irefragabile. 106 . – PrezumŃiile legale sunt definite de art. prieteni intimi). irefutabile) – juris et de jure – sunt acelea care nu pot fi combătute prin proba contrarie. afară numai dacă un act nu este atacat că s-a făcut prin fraudă. civ.• Clasificare Din art 1199 C. în acte întocmite de funcŃionari publici (art. prin moartea uneia dintre persoanele care au semnat înscrisul. pieŃe organizate. fie din cauza raporturilor de subordonare sau de diferenŃă dintre părŃi (raporturile dintre medic şi client sau dintre profesor şi elev). 5. fie de anumite persoane. potrivit unor uzuri înrădăcinate. civ. 1200 C. între părŃi. cum sunt vânzările făcute în bâlciuri. fie prin anumite mijloace de probă. prezumŃiile nu sunt permise magistratului. aceeaşi forŃă probantă ca însuşi conŃinutul înscrisului. chiar prescurtat. civ.. – puterea ce legea acordă autorităŃii lucrului judecat. – în cazurile în care legea declară că dobândirea dreptului de proprietate sau liberaŃiunea unui debitor rezultă din oarecare împrejurări determinate. decât numai în cazurile când este permisă şi dovada prin martori. – prezumŃiile legale intermediare (mixte) sunt acelea care pot fi combătute. tehnice (în toate domeniile de activitate). fie în anumite condiŃii. magistratul nu trebuie să se pronunŃe decât întemeindu-se pe prezumŃii care să aibă greutate şi putere de a naşte probabilitatea. astfel: „PrezumŃiile care nu sunt stabilite de lege sunt lăsate la luminile şi înŃelepciunea magistratului. Imposibilitatea morală de a preconstitui înscrisuri apare fie datorită raporturilor de încredere dintre părŃi (cum sunt cele dintre soŃi. sau prin trecerea conŃinutului înscrisului. prin înregistrarea lui întrun registru public. numai în caz de imposibilitate materială de a preconstitui un înscris. Imposibilitatea materială de a preconstitui înscrisuri rezultă din împrejurări în care. 1198 C. PrezumŃiile legale sunt limitative ca număr: nu există prezumŃie legală fără un text care să o prevadă expres: nulla presumtio sine lege. adică până la proba contrară. rude. data înscrisului sub semnătură privată nu are nici o putere doveditoare atâta timp cât nu a devenit dată certă. civ.) Deşi art. • Puterea doveditoare a prezumŃiilor – prezumŃii legale relative – juris tantum – sunt acelea care pot fi combătute prin proba contrarie. medicale. 1203 C. – PrezumŃiile simple sunt prevăzute de art. astfel: „sunt prezumŃii legale acelea care sunt determinate special prin lege precum: – actele ce legea le declară nule pentru că le priveşte făcute în frauda dispoziŃiilor sale. Expertizele judiciare pot fi: contabile. prevede admisibilitatea probei cu martori. reiese că prezumŃiile sunt de două feluri: simple (opera judecătorului) şi legale. practica judiciară a extins aplicarea acestui articol şi la cazurile de imposibilitate morală. civ. nu se întocmesc înscrisuri doveditoare. textele legale care stabilesc prezumŃii sunt de strictă interpretare. Expertizele judiciare • Sunt mijloace de probă. aceste prezumŃii formează marea majoritate a prezumŃiilor legale. Precizări Data înscrisului sub semnătură privată are. Data certă se dobândeşte prin prezentarea înscrisului la un organ de stat. constând într-un raport de expertiză ce cuprinde constatările unor specialişti privind anumite fapte sau acte juridice. 6. dol sau violenŃă.

care constă în întocmirea unui înscris cu scopul de a proba actul juridic civil • înscriere în fals – mijloc procedural de constatare a exactităŃii menŃiunilor unui înscris autentic ce redau constatările personale făcute de agentul instrumentator. declarat fals de partea căruia i se opune • mărturie indirectă – mărturie referitoare la acte. • negotium – act juridic • nulla presumtio sine lege – nu există prezumŃie legală fără un text care să o prevadă expres • juris et de jure – locuŃiune latină exprimând ideea că o prezumŃie are caracter absolut. împrejurări. neputând fi combătută prin alt mijloc de probă • juris tantum – locuŃiune latină exprimând ideea că o prezumŃie are caracter relativ. precum şi a valabilităŃii unui înscris sub semnătură privată. care constă în necesitatea îndeplinirii formalităŃilor prestabilite de lege sub sancŃiunea nulităŃii absolute a operaŃiei juridice (negotium) • formă ad probationem – cerinŃă impusă de lege sau de părŃi. Vocabular • forma ad validatem – condiŃie de validitate.7. despre care martorul nu a luat cunoştinŃă în mod direct. Reprezentare grafică înscris autentic înscris sub semnăt u r ă pri v ată chitante facturi registre scrisori preconstituite înscrisuri nepreconstituite mă r tu ia r Mijloace de probă mă r tu is re r i a extrajudiciară simple prezumtii legale relative (juris tantum) absolute (juris et de jure) intermediare contabile tehnice medicale judiciară expertize judiciare 8. fapte. putând fi combătută prin proba contrară 107 . esenŃială şi specială. prin propriile simŃuri ci i-au fost relatate de către o persoană determinată.

Întrebări. X îl acŃionează în justiŃie pe Y cerând desfiinŃarea contractului de vânzare – cumpărare.PrezumŃiile sunt consecinŃe pe care ……………………. Care este puterea doveditoare a unui înscris autentic? Dar a unui înscris nul ca înscris autentic? EnumeraŃi condiŃiile de validitate a înscrisului sub semnătură privată. lui Y..Conform art.civ.) .. 492 C.fam. în caz de imposibilitate morală de a preconstitui un înscris.. Care sunt regulile restrictive privind admisibilitatea probei cu martori şi excepŃiile de la aceasta? ConsideraŃi că. . 1899 C.. motivând că nu au fost respectate dispoziŃiile art. a fost făcută de proprietarul terenului (art.le trage dintr-un fapt ……………………. este cerută în cazul înscrisurilor…………………. deoarece vânzarea având ca obiect o „câtime de lucruri” în actul juridic nu a fost precizată formula „bun şi aprobat”.MenŃiunile dintr-un înscris autentic ce cuprind declaraŃii făcute de părŃi. având ca obiect……………………………..• testament olograf – testament scris în întregime.Actul autentic este acela care s-a făcut cu …………………………cerute de lege. 108 .. aplicaŃii 1) 2) 3) 4) 5) 6) Ce înŃelegeŃi prin noŃiunea de înscrisuri şi cum se clasifică acestea? ExplicaŃi operaŃiunea tehnico – juridică de autentificare a înscrisurilor de către notarul public.CondiŃia scrierii în întregime sau a menŃiunii „bun şi aprobat” – făcută de mâna ……………….ceea ce cuprinde un act juridic..sau …………. care are dreptul de a funcŃiona în locul unde……………………. datat şi semnat de mâna testatorului.MenŃiunile referitoare la constatările personale ale notarului pot fi combătute prin procedura ………………… .. aflată pe un teren. proba cu martori este admisibilă când există…………………. 1180 C. fac dovada până la …………………………… ..civ. exerciŃii.civ) .prezumŃia că termenul este în favoarea debitorului (art.) . Prin excepŃie. proba cu martori nu e admisibilă în cazul actelor juridice al căror obiect are o valoare…………………şi nici…………………………. Ulterior.. . 9.. CerinŃe: a) Este necesară în speŃă formula „bun şi aprobat”? b) Bunurile din speŃă se încadrează în sintagma „câtime de lucruri”? c) PronunŃaŃi o soluŃie corectă..la un fapt……….civ.prezumŃia autorităŃii lucrului judecat (art.G. ce constată …………………. mixt) al următoarelor prezumŃii legale: . de un …………………….. este admisibilă proba testimonială? 7) Ce înŃelegeŃi prin probă testimonială şi care este puterea doveditoare a acesteia? 8) Ce valoare juridică au mărturia „din auzite” şi mărturia indirectă? 9) Ce înŃelegeŃi prin prezumŃii şi care este puterea doveditoare a acestora? 10) StabiliŃi caracterul (relativ.) . 1024 C. SpeŃe 1.sau când partea s-a aflat în imposibilitate de a …………………. 10. ce constată…………………… . 53 C.prezumŃia de bună-credinŃă (art.un înscris . 1201 C.prezumŃia de paternitate a copilului din căsătorie (art. absolut.civ) 11) CompletaŃi spaŃiile libere din următoarele enunŃuri: .prezumŃia că o construcŃie.CondiŃia multiplului exemplar este cerută pentru înscrisurile …………. X a vândut printr-un act juridic autentic un frigider şi o maşină de spălat marca L. 1191 C.civ.

civ.? c) Se încadrează X în enumerarea din art. solicitând instanŃei obligarea pârâtului la restituirea sumei de 15 milioane lei. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. nu-i permite acest lucru. fratele ei aflat în nevoie financiară. 5. c) când obiectul actului juridic are o valoare mai mare de 250 lei. c) trebuie obligatoriu semnat de toate părŃile de la care emană. b) în caz de imposibilitate de a conserva un înscris. DepoziŃiile martorilor au fost relevante în cauză. 1191 C. astfel încât instanŃa a respins acŃiunea lui A. X a arătat că i-a împrumutat suma de bani lui Y. fapt susŃinut şi de cei doi martori. În faŃa instanŃei. Formalitatea multiplului exemplar este cerută: a) în cazul înscrisurilor autentice. b) trebuie obligatoriu scris de o parte şi semnat de toate părŃile. În motivarea cererii.? d) Ce va hotărî instanŃa? 11. 3.civ.civ. c) în cazul înscrisurilor sub semnătură privată ce constată convenŃii unilaterale. 109 . în momentul predării banilor. 1191 C. 1198 C. Y se apără invocând că art. care a considerat că nu este necesar ca un frate să nu aibă încredere în celălalt. 2. c) în cazul înscrisurilor sub semnătură privată ce constată o obligaŃie unilaterală ce are ca obiect o sumă de bani sau o câtime de lucruri fungibile. fără să încheie un act care să ateste acest lucru chiar la insistenŃele mamei.? b) Ce reprezintă cazurile instituite de art.2. b) în cazul înscrisurilor sub semnătură privată ce constată convenŃii sinalagmatice. B a negat că ar fi primit împrumutul. CerinŃe: a) Care este regula generală privind administrarea probei cu martori? b) Care sunt regulile restrictive privind administrarea acestei probe? c) SoluŃia instanŃei a fost corectă? 3.civ. CerinŃe: a) Care sunt regulile instituite de art. Proba cu martori este inadmisibilă : a) în caz de imposibilitate de a preconstitui un înscris. b) când obiectul actului juridic are o valoare mai mare de 250 lei. A l-a chemat în judecată pe B. X l-a chemat în judecată pe Y. Proba cu martori este admisibilă: a) când există un început de dovadă scrisă. 1198 C. o chitanŃă din care reiese că i-a împrumutat lui B 15 milioane lei. b) în cazul înscrisurilor sub semnătură privată ce constată convenŃii sinalagmatice. De asemenea. MenŃiunea „bun şi aprobat” este cerută: a) când debitorul a scris singur şi a semnat convenŃia. A a susŃinut că părŃile au semnat. X a specificat că. au fost prezenŃi o serie de martori: părinŃii şi prietenii de familie ce vor depune mărturie. deoarece suma pe care o pretinde e mai mare de 250 lei. Înscrisul sub semnătură privată: a) trebuie obligatoriu scris şi semnat de una din părŃi. solicitându-i restituirea sumei de 3000 $ acordată cu titlu de împrumut cu un an în urmă. în prezenŃa a doi martori. 4. c) în contra sau peste ceea ce cuprinde actul juridic.

pag.cit. Urs – op.cit. – op.cit. Urs. PrezumŃiile care pot fi combătute fie prin anumite mijloace de probă. 162 – 178 SpeŃa nr. 95 – 139 V. Maravela – op.. fie de anumite persoane sunt: a) prezumŃii legale relative. Beleiu – op. 3 a fost prelucrata din G.. b) prezumŃii legale intermediare. 59. pag. G. pag. Bibliografie I. 101 – 116 S. R. pag.cit. R. c) prezumŃii simple. pag. 350 – 383 I.. Răducan... Angheni Gh.cit. 258 – 286 I. 110 . Zlătescu – op. pag. Boroi – op. Dogaru – op.. 12.D. cit.T. 114 – 121 G. p.cit.6.

Codul com. asigurând astfel stabilitate. FuncŃiile şi importanŃa practică • • În esenŃă. 4. . .167/1958. prescripŃia extinctivă este modul de stingere a dreptului material la acŃiune prin neexercitarea acestuia în termenul prevăzut de lege. 111 .145 şi următoarele etc. termenul extinctiv şi termenul de decădere. timp de 30 ani ori 10-20 ani. La nivelul ramurii dreptului civil. care cuprinde ansamblul normelor juridice civile care reglementează stingerea dreptului la acŃiune neexercitat în termenul de prescripŃie.21. se stinge şi dreptul la acŃiune privind drepturile accesorii.termenul extinctiv este o modalitate a actului juridic civil. o funcŃie sancŃionatorie şi o funcŃie preventivă şi mobilizatoare. Art.1 din Decretul nr. având un obiect patrimonial. ImportanŃa prescripŃiei : .  un mod de stingerea dreptului la acŃiune având un obiect patrimonial 3. Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripŃiilor este nulă”.evită dificultăŃile ce se pot ivi în legătură cu mijloacele de probă care. efectele şi domeniul de aplicare al prescripŃiei extinctive 1. se stinge prin prescripŃie. netulburată şi publică.) 2.înlătură posibilitatea de a se aduce în faŃa instanŃelor judecătoreşti litigii de la naşterea cărora a trecut timp îndelungat. Cu alte cuvinte şi în concluzie. . NoŃiune • • • PrescripŃia extinctiva este pierderea dreptului de a obŃine o hotărâre judecătorească în temeiul căreia să se poată proceda la executarea silită a obligaŃiilor.55.PRESCRIPTIA EXTINCTIVĂ XIX. în titlul XX din cartea a III-a din Codul civil şi în alte acte normative cu aplicaŃie în raporturile de drept civil ori interdisciplinare (Codul familiei art. Delimitări de alte instituŃii • PrescripŃia extinctivă se delimitează de prescripŃia achizitivă. dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.60. NoŃiunea. certitudine şi securitate rapoturilor juridice. – art.termenul de decădere (decăderea) presupune stingerea dreptului subiectiv civil.16/1958 precizează: “Dreptul la acŃiune.prescripŃia achizitivă (uzucapiunea) este un mod de dobândire a unui drept real principal asupra unui bun imobil prin posesie continuă. Sensurile noŃiunii de prescripŃie extinctivă  instituŃie de drept civil. prin trecerea unui timp prea îndelungat. O dată cu stingerea dreptului la acŃiune privind un drept principal.52. în urma neexercitării acŃiunii în justiŃie în intervalul prevăzut de lege. prescripŃia extinctivă îndeplineşte o funcŃie de consolidare a raporturilor juridice şi de înlăturare a dificultăŃilor în administrarea probelor. . instituŃia prescripŃiei îşi are sediul juridic în Decretul nr. nu mai pot fi folosite cu succes.

natura drepturilor subiective.12 din Decretul nr. art.posesia este ocrotită prin acŃiune posesorie care tinde la restabilirea dreptului real încălcat.acŃiunea în restituirea depunerilor la CEC. drepturile de creanŃă sunt supuse prescripŃiei extinctive. . când reclamantul este titularul unui drept real principal. se poate examina şi controla dacă este sau nu împlinită prescripŃia. uzufructuarul.  imprescriptibilitatea dreptului la acŃiune în sens procesual. acŃiunea confesorie. fiind ocrotite pe calea defensivă a excepŃiei. pe care îl reŃinem ca fiind principal.  supravieŃuirea dreptului subiectiv civil şi a obligaŃiei civile corelative. superficiarul etc. având un obiect patrimonial.drepturile personale nepatrimoniale sunt protejate de acŃiunile care însoŃesc aceste drepturi (acŃiuni în restabilirea drepturilor). .drepturile reale principale sunt ocrotite prin: acŃiunea în revendicare. tocmai prin sesizare. 6. .domeniul prescripŃiei extinctive asupra drepturilor personale nepatrimoniale b) Drepturile subiective şi acŃiunile care le ocrotesc Drepturile subiective sunt ocrotite prin acŃiuni în justiŃie care au diferite denumiri consacrate legislativ sau de practica judiciară: .nulitatea actului poate fi cerută prin acŃiunea în constatarea nulităŃii (nulitatea absolută) sau acŃiunea în anulabilitate (nulitatea relativă).contribuie la mobilizarea titularilor de drepturi pentru realizarea lor. există drepturi de creanŃă imprescriptibile extinctiv : .  stingerea dreptului la acŃiune privind drepturile accesorii (spre ex.167/1958 dispune că “dreptul la acŃiune. se stinge prin prescripŃie”. .  Prin excepŃie. 7. acŃiunea negatorie. .1 din Decretul nr. fie un fapt juridic (ilicit sau licit).167/1958). care devin imperfecte. Domeniul prescripŃiei extinctive asupra drepturilor patrimoniale: • Drepturile de creanŃă • De regulă. când reclamant este proprietarul. 5. distingem între: . 112 . fie că au la bază un act juridic (un contract).domeniul prescripŃiei extinctive asupra drepturilor patrimoniale.).Cel ce se stinge este dreptul la acŃiune în sens material şi nu procesual deoarece. dobânzi). Efectele prescripŃiei extinctive  prin prescripŃie se stinge dreptul la acŃiune în sens material. când reclamantul proprietar se îndreaptă împotriva pârâtului ce pretinde că este titularul unui alt drept real principal. .drepturile de creanŃă sunt ocrotite prin acŃiuni personale sau “acŃiuni în pretenŃii”. Domeniul de aplicare a prescripŃiei extinctive • • a) Criterii Pentru a determina domeniul de aplicare al prescripŃiei extinctive ne raportăm la două criterii: . dreptul la acŃiune cu privire la fiecare dintre aceste prestaŃiuni se stinge printr-o prescripŃie deosebită” (art. altul decât dreptul de proprietate (uzuarul.  stingerea succesivă a dreptului la acŃiune: “In cazul când un debitor este obligat la prestaŃiuni succesive. .înlătură posibilitatea declanşării unor litigii cu mari întârziere..actul normativ care reglementează prescripŃia. În raport de natura drepturilor subiective.

există şi drepturi reale prescriptibile extinctiv : . printre altele. cu excepŃia cazului în care prin aceasta se contestă existenŃa unui drept de uzufruct sau de uz având ca obiect un bun mobil.55 şi 60 C.acŃiunea în anulabilitate (D. pe de o parte.21 C. 167/1958. .acŃiunea având ca obiect partea cuvenită din rezerva de prime în asigurările facultative de persoane. el nu mai are posibilitatea de a cere restituirea prestaŃiei efectuate.acŃiunea în revendicare imobiliară. Dacă după expirarea termenului de prescripŃie extinctivă debitorul îşi execută de bună voie obligaŃia.acŃiunea în revendicare imobiliară în caz de avulsiune (art. Ea nu mai poate fi executată silit la cererea creditorului.). 167/1958).acŃiunea negatorie.acŃiunea confesorie prin care se apără dreptul de superficie.acŃiunea în grăniŃuire. în materia prescripŃiei extinctive erau aplicabile dispoziŃiile Codului civil în conformitate cu care « obligaŃiile se sting […. şi pe de altă parte de reglementările de drept comun în vigoare.). .acŃiunea negatorie prin care se contestă existenŃa unui drept de uzufruct sau a unui drept de uz având ca obiect un bun mobil. Dreptul subiectiv devine imperfect în sensul că nu mai e ocrotit pe calea ofensivă a acŃiunii în justiŃie.acŃiunea în revendicare mobiliară bazată pe dreptul de proprietate publică. . drepturile personale nepatrimoniale sunt imprescriptibile. dreptul de uz sau de abitaŃie.. ObligaŃia corelativă devine imperfectă. . dacă un creditor introduce acŃiunea după expirarea termenului.fam. următoarele acŃiuni având un obiect nepatrimonial: . Înainte de apariŃia Decretului nr. • 8.] şi prin prescripŃie ». devenind imperfecte. problema a cunoscut o evoluŃie controversată în funcŃie. debitorul îi va opune excepŃia de prescripŃie şi acŃiunea creditorului va fi respinsă. .acŃiunea confesorie prin care se apără dreptul de uzufruct.  Prin excepŃie. . În ceea ce priveşte efectele prescripŃiei extinctive. Astfel. Astfel.1 din Decretul nr. de reglementările juridice în materie. . . ci pe calea defensivă a excepŃiei. . Drepturile reale De regulă drepturile reale sunt imprescriptibile extinctiv : .acŃiunea posesorie.acŃiunea în nulitate relativă a căsătoriei (art. şi dreptul de servitute. transformându-se într-o obligaŃie morală (naturală). 9. 20 alin.acŃiunea în stabilirea paternităŃii şi tăgada paternităŃii (art. totuşi atât dreptul subiectiv cât şi obligaŃia suferă o transformare juridică. 113 . Precizări Deşi dreptul subiectiv (al creditorului) şi implicit obligaŃia corelativă (a debitorului) subzistă după împlinirea termenului de prescripŃie extinctivă.fam. 167/958.În caz contrar.civ).acŃiunea în revendicare mobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate privată.  Sunt prescriptibile. 498 C. dar dacă debitorul (titularul obligaŃiei) plăteşte de bunăvoie nu mai poate cere restituirea prestaŃie (art. . prin care se cere împărŃirea bunurilor aflate în proprietate comună.acŃiunea în partaj. . Domeniul prescripŃiei extinctive asupra drepturilor nepatrimoniale: • De principiu. opinia dominantă era în sensul că prescripŃia extinctivă stinge obligaŃia civilă şi pe cale de consecinŃă şi dreptul subiectiv corelativ. art 9). acŃiunea lui ar fi respinsă deoarece creditorul va invoca dreptul său subiectiv ce subzistă.

astfel încât după împlinirea prescripŃiei. de lege ferenda. Modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile (simpla posesiune de bună credinŃă a unui mobil valorează titlul de proprietate) face ca revendicarea acestor bunuri de către cel care se pretinde proprietar să fie aproape imposibilă.1 alin. în sensul că prescripŃia va trebui aplicată doar dacă cel interesat o invocă.1:“ dreptul la acŃiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripŃie”. AcŃiunea în revendicare poate fi intentată de adevăratul proprietar în cazul bunurilor furate sau pierdute. să se revină la sistemul Codului Civil. dacă invocarea prescripŃiei nu este făcută de către partea în interesul căruia curge.în sens procesual. din moment ce partea interesată poate renunŃa la beneficiului prescripŃiei executând obligaŃia după împlinirea termenului. 114 . ne-am alinia sistemelor de drept al Ńărilor democrate din Europa. Această regulă se aplică numai terŃului de bună credinŃă care a dobândit bunul de la persoana (detentor precar) căruia adevăratul proprietar i l-a încredinŃat de bunăvoie. posibilitatea de a propune probe. instanŃa va pune chestiunea prescripŃiei în discuŃia părŃilor şi. În conformitate cu art. Ńinând cont de caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. printr-un contract de depozit sau de împrumut (terŃul de bună credinŃă nu va restitui bunul mobil). Cu toate acestea. Într-o opinie relativ recentă. În plus. acŃiunea în revendicare imobiliară va putea fi paralizată dacă posesorul bunului va invoca în favoarea sa dobândirea proprietăŃii prin uzucapiune. acŃiunea în revendicare imobiliară. Astfel. aceasta ar însemna că titularul dreptului subiectiv nu ar avea posibilitatea legală de a solicita organului de jurisdicŃie o cerere. Ceea ce se stinge prin prescripŃia extinctivă este numai dreptul la acŃiune în sens material. deoarece dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz oricât de mult timp ar fi trecut de la neexercitarea lui. Dacă împlinirea termenului de prescripŃie ar stinge şi dreptul la acŃiune în sens procesual. civ.Altfel spus. ci constituie totodată o obligaŃie a instanŃei de judecată care o va aplica din oficiu. În literatura juridică recentă se face propunerea ca. 1890 C. 18 din Decretul nr. posibilitatea de a formula cereri. ce prevăd că termenul de prescripŃie pentru acŃiunile reale este de 30 de ani. posibilitatea de a cere executarea silită. reprezintă posibilitatea titularului de a obŃine realizarea dreptului încălcat cu ajutorul forŃei coercitive a statului. în acest mod. invocarea prescripŃiei nu este lăsată numai la latitudinea părŃilor în folosul cărora operează. va aplica din oficiu consecinŃele constatării împlinirii termenului de prescripŃie. titularul dreptului subiectiv nu mai poate obŃine concursul organelor de stat pentru executarea obligaŃiei corelative. ca acŃiune reală.După intrarea în vigoare a Decretului nr. proprietarul îl poate revendica în trei ani din ziua când a fost pierdut sau furat (termen de decădere). posibilitatea de a exercita căi de atac. admiŃându-se că prescripŃia extinctivă nu stinge dreptul subiectiv civil şi nici obligaŃia civilă corelativă. posibilitatea de a obŃine condamnarea pârâtului. Dacă bunul se află chiar la hoŃ sau găsitor sau la un terŃ de rea credinŃă. dreptul de acŃiune este privit ca un ansamblu de componente : posibilitatea de a sesiza organele de jurisdicŃie. optica s-a deplasat asupra dispoziŃiilor art.în sens material. . se admite că acŃiunea în revendicare a bunurilor imobile este imprescriptibilă extinctiv. Termenul de « drept la acŃiune » are un dublu înŃeles: . dacă bunul mobil se află la un terŃ dobânditor de bună credinŃă de la hoŃ sau găsitor. ci numai dreptul de acŃiune. termenul este de 30 de ani (termen de prescripŃie). cu motivarea că. ar fi trebuit să fie prescriptibilă în acest termen. 167/1958. de ce aceeaşi parte n-ar putea renunŃa la beneficiul prescripŃiei chiar în cursul procesului? Pornind de la dispoziŃiile art. 167/1958. Dintre acestea numai posibilitatea de a obŃine condamnarea şi posibilitatea de a obŃine executarea silită sunt supuse prescripŃiei extinctive. dreptul la acŃiune desemnează posibilitatea unei persoane de a sesiza organul de jurisdicŃie în vederea realizării unui drept subiectiv. ulterior. Deşi imprescriptibilă extinctiv.

sunt sancŃiuni de drept civil . l tiu privire la fiecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie separată 11. 167/1958 • reglementată de Codul civil • termene mai multe şi mai scurte • termene puŃine şi lungi (30 ani/10-20 ani) • stinge dreptul la acŃiune în sens material • mod de dobândire a unui drept real principal • reguli proprii privind suspendarea şi întreruperea • reguli proprii privind suspendarea şi întreruperea • repunerea în termen e specifică prescripŃiei extinctive • ------------------------- 115 . Prezentare comparativă 11.10.pot fi suspendate şi întrerupte • reglementată de Decretul nr.operează în funcŃie de termenele prevăzute de lege . Reprezentare grafică prin prescriptia extinctivă s sti ngedre e ptul la at i u î nsens m e ia c ne at r l dreptul subiectiv si obligatia corelativă sup ai t uiescda s e o r v r uf ră teransformare devenind imperfecte. fiind ocrotite pe calea defensivă imprescriptibilitate a dreptului la actiune în sens procesual Reguli privind efectele prescriptiei enxtinctive o dată cu sti ng a dreptul ui l a ati u p i vindun drept pr i ni pa s ere c ne r c l e stinge si dreptul la actiune privind drepturi accesorii în cazul obligatiilor cu executare succesivă dr eptu la ac ne cu .1 PrescripŃia extinctivă PrescripŃia achizitivă (uzucapiunea) .

operează în raport de termenele prevăzute de lege .întrerupere .3 PrescripŃia extinctivă Termen extinctiv .suspendare . 45 termene mai multe şi mai lungi de zile) reguli proprii privind : .2 • • • PrescripŃia extinctivă Decăderea .11.au efect extinctiv • termenele sunt legale • termenul extinctiv poate fi legal.repunerea în termen .au efect extinctiv stinge dreptul la acŃiune în sens material • stinge dreptul subiectiv civil • termene puŃine şi mai scurte (1 an. convenŃional. repunere în termen repunere în termen 116 . judecătoresc. întrerupere. • stinge dreptul de acŃiune în sens material • stinge dreptul subiectiv şi obligaŃia corelativă • termenele de prescripŃie nu pot fi modificate • poate fi modificat prin acordul părŃilor • este susceptibilă de suspendare.suspendarea • nu este susceptibil de: . 3 luni.sunt sancŃiuni de drept civil .întreruperea . • nu e susceptibil de suspendare întrerupe.sunt instituŃii de drept civil .repunere în termen 11.

acŃiunea având ca obiect partea cuvenită din uzufruct sau de uz având ca obiect un mobil rezerva de prime în asigurările facultativede – în termen de 30 de ani persoane .acŃiunea în stabilirea paternităŃii – în termen de1 an 117 .acŃiunea în anulabilitate .acŃiunea în nulitate relativă a căsătoriei .acŃiunea pentru plata preŃului .acŃiunea în tăgada paternităŃii .acŃiunea de partaj .acŃiunea în restituirea depunerilor la CEC .11.în termen de 6 luni .acŃiunea în revendicare mobiliară întemeiată pe .acŃiunea în revendicare imobiliară în caz de • ExcepŃie:imprescriptibile avulsiune − în termen de 1 an .acŃiunea în despăgubire .acŃiunea posesorie – în termen de 1 an Domeniul prescripŃiei extinctive asupra drepturilor personal patrimoniale - - • Regula: imprescriptibile acŃiunea în anularea.acŃiunea în grăniŃuire pentru viciile ascunse fără viclenie .exercitarea dreptului de opŃiune succesorală • Prescriptibile în termen de 1 an .4 Domeniul prescripŃiei extinctive asupra drepturilor patrimoniale Drepturi de creanŃă (acŃiuni personale) Drepturi reale (acŃiuni reale) • Imprescriptibile • Regula:prescriptibile .acŃiunea vânzătorului pentru complinirea dreptul de proprietate privată preŃului şi a cumpărătorului pentru scăderea – în termen de 30 de ani lui.acŃiunea negatorie în termen de 6 luni . completarea actelor de stare civilă acŃiunea pentru încetarea săvârşirii unei fapte ce aduce atingere unui drept nepa-trimonial • ExcepŃia:prescriptibile . modificarea.acŃiunea în revendicare mobiliară sau imobiliară.acŃiunea în rezoluŃiune .acŃiunea în revendicare imobiliară bazată pe dreptul în termen de 3 ani: de proprietate privată .în termen de 3 ani .acŃiunea confesorie prin care se apără un drept de uzufruct. .acŃiunea negatorie prin care se contestă un drept de .în termen de 6 luni .acŃiunea în reziliere bazată pe dreptul de proprietate publică .acŃiunea în răspundere a vânzătorului . rectificarea. .acŃiunea confesorie privind dreptul de superficie . de uz sau de abitaŃie şi a dreptului de servitute − în termen de 30 de ani .

dreptul la acŃiune în sens procesual – posibilitatea unei persoane de a se adresa cu o cerere organului de jurisdicŃie în vederea realizării unui drept subiectiv. acŃiunea în tăgada paternităŃii – acŃiunea prin care un bărbat infirmă paternitatea copilului ce i se atribuie. Întrebări. drept de servitute – sarcină impusă unui fond pentru uzul şi utilitatea unui imobil având alt stăpân (art.) dreptul de superficie – drept real care constă în dreptul de proprietate pe care îl are o persoană (superficiar) asupra construcŃiilor. aplicaŃii. . drept de abitaŃie – dreptul de uz având ca obiect o casă de locuit. acŃiunea posesorie – acŃiunea prin care se urmăreşte apărarea posesiei ca stare de fapt. acŃiune negatorie – acŃiune prin care proprietarul unui bun contestă un dezmembrământ al dreptului de proprietate pe care o altă persoană pretinde că îl are asupra bunului. pe motiv că este cu neputinŃă ca el să fie tatăl acestuia. dreptul la acŃiune în sens material – posibilitatea titularului de a obŃine realizarea dreptului încălcat cu ajutorul forŃei coercitive a statului. acŃiunea de partaj – acŃiunea prin care se cere împărŃirea bunurilor aflate în proprietate comună. este necesar ca prescripŃia să fie invocată de partea interesată sau instanŃa se va pronunŃa din oficiu? 7) EnumeraŃi şi definiŃi acŃiunile în justiŃie ce ocrotesc drepturi reale? 8) Care sunt efectele prescripŃiei extinctive? 9) AnalizaŃi caracterul imprescriptibil sau/şi prescriptibil al acŃiunii în revendicare.12. drept de uz – drept real în virtutea căruia titularul său se poate folosi de un lucru şi îi poate culege fructele numai pentru nevoile lui şi ale familiei sale. răspunsuri 1) Ce înŃelegeŃi prin noŃiunea de „prescripŃie extinctivă”? Care sunt funcŃiile şi importanŃa practică a acestei instituŃii? 2) DiferenŃiaŃi dreptul la acŃiune în sens material de dreptul la acŃiune în sens procedural. dreptul de uzufruct – drept real care conferă titularului său posesia şi folosinŃa asupra lucrurilor ce aparŃin altuia cu obligaŃia de a le conserva substanŃa şi de a le restitui proprietarului la încetarea uzufructului. acŃiunea în stabilirea paternităŃii – acŃiunea prin care se stabileşte filiaŃia unui copil din afara căsătoriei faŃă de tatăl său (această acŃiune aparŃine copilului şi se porneşte în numele său de către mamă) avulsiune – ruperea unei bucăŃi de teren prin efectul apelor şi alipirea ei la terenul altui proprietar. acŃiunea în revendicare – acŃiunea prin care proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoaşterea dreptului său de proprietate şi restituirea lucrului.civ. plantaŃiilor sau a altor lucrări aflate pe terenul aparŃinând altei persoane. 3) Ce înŃelegeŃi prin sintagma: prescripŃia transformă dreptul subiectiv şi obligaŃia corelativă din perfecte în imperfecte? 4) IdentificaŃi asemănările şi deosebirile dintre termenul extinctiv şi prescripŃia extinctivă. uzucapiune (prescripŃie achizitivă) – mod de dobândire a proprietăŃii sau a altor drepturi reale prin posedarea neîntreruptă a unui imobil în timpul şi condiŃiile prevăzute de lege. 576 C. 13. 5) ConsideraŃi că drepturile de creanŃă sunt prescriptibile? Dar drepturile reale? 6) Pentru a produce efecte juridice. decădere – sancŃiune de drept civil care are ca efect stingerea dreptului subiectiv civil neexercitat în termenul prevăzut de lege. Vocabular • • • • • • • • • • • • • • • • • acŃiunea confesorie – acŃiune prin care o persoană solicită să i se recunoască un dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui bun aparŃinând altei persoane.

c) atât prescriptibile cât şi imprescriptibile. AcŃiunile personale: a) de regulă sunt prescriptibile şi prin excepŃie imprescriptibile. c) acŃiunea în revendicare imobiliară în caz de avulsiune. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. La 1 ianuarie 1990. c) sunt în toate cazurile prescriptibile. AcŃiunile reale sunt: a) în toate cazurile prescriptibile. nu ştia că dreptul creditorului său de a obŃine realizarea silită a creanŃei respective era prescris: CerinŃe: a) Ce dispoziŃie legală va invoca în apărare Y? b) PrescripŃia extinctivă stinge dreptul de creanŃă a lui Y faŃă de X? c) Care va fi soluŃia instanŃei? 2. c) termenul de prescripŃie achizitivă. deşi era împlinit termenul de prescripŃie extinctivă. Y a cerut instanŃei respingerea cererii ca prescrisă. b) de regulă sunt imprescriptibile şi prin excepŃie prescriptibile. b) acŃiunea în revendicare mobiliară. Ulterior. motivând că la data la care şi-a executat obligaŃia. Drepturile personale nepatrimoniale: a) de regulă sunt imprescriptibile şi prin excepŃie prescriptibile. PrescripŃia extinctivă stinge: a) dreptul subiectiv şi obligaŃia corelativă. cu obligaŃia acestuia din urmă de a-i restitui în termen de 3 ani şi de a plăti şi o dobândă corespunzătoare de 6% pe an. solicitând instanŃei să-l oblige pe Y să plătească dobânda restantă. solicitând instanŃei obligarea acestuia la restituirea sumei respective. 3. c) sunt în toate cazurile imprescriptibile. CerinŃe: a) Este prescris dreptul lui A de a cere restituirea dobânzii? b) Ce va hotărî instanŃa? 15. 2. c) acŃiunea posesorie. b) acŃiunea în revendicare mobiliară bazată pe proprietatea privată. 119 . b) în toate cazurile imprescriptibile. Deoarece de la data încheierii contractului au trecut mai mult de 3 ani. Sunt acŃiuni reale prescriptibile în termen de 30 de ani: a) acŃiunea în revendicare mobiliară bazată pe proprietatea publică. Faptul că Y nu a achitat dobânda conform contractului încheiat l-a determinat pe X să promoveze o acŃiune în justiŃie. 4. b) dreptul material la acŃiune. SpeŃe 1. b) de regulă sunt prescriptibile şi prin excepŃie imprescriptibile.14. 7. 5. 6. c) dreptul la acŃiune în sens procedural. X îi împrumută lui Y 100 $. X îl cheamă în judecată pe Y. b) termenul extinctiv. Reprezintă o acŃiune reală imprescriptibilă extinctiv: a) acŃiunea în revendicare imobiliară. X plăteşte de bunăvoie datoria de 1000 $ pe care o avea faŃă de Y. Nu este susceptibil de suspendare şi întrerupere: a) termenul de prescripŃie extinctivă.

261 – 281 – op. c) dreptul cu privire la fiecare dintre aceste prestaŃii se stinge printr-o prestaŃie deosebită. 11. b) acŃiunea confesorie întemeiată pe dreptul de superficie. Zlătescu I.cit. 387 – 415 – op. c) acŃiunea în revendicare imobiliară. pag. 321 – 351 120 . Boroi V. Bibliografie I.cit. 10. Normele care reglementează prescripŃia extinctivă: a) au un caracter imperativ. Dogaru – op. pag. Urs.. Urs I.cit.cit. 16.cit. 9. R. pag.. b) are dreptul să ceară înapoierea prestaŃiei chiar dacă a ştiut că dreptul era prescris. pag. servitute. S. abitaŃie. b) pot fi înlăturate prin voinŃa contrară a părŃilor actului juridic civil. În cazul în care un debitor este obligat la prestaŃii succesive: a) dreptul cu privire la fiecare dintre prestaŃii se stinge la momentul în care se stinge dreptul la acŃiune cu privire la ultima prestaŃie. 173 – 181 – op. 8. Angheni G. uz. Debitorul care a executat obligaŃia după ce dreptul la acŃiune al creditorului s-a prescris: a) are dreptul să ceară înapoierea prestaŃiei dacă nu a ştiut că dreptul său era prescris.. R. c) nu pot fi aplicate din oficiu de către instanŃă.D. pag. c) nu are dreptul să ceară restituirea prestaŃiei..Constituie o acŃiune reală prescriptibilă extinctiv: a) acŃiunea confesorie întemeiată pe dreptul de uzufruct. b) stingerea dreptului la acŃiune cu privire la prima prestaŃie are ca efect şi stingerea dreptului la acŃiune cu privire la prestaŃiile ulterioare. 289 – 299 – op.

60 C.675 C. aplicabil acŃiunilor reale care însoŃesc drepturile reale.700 C. Termenele de prescripŃie sunt clasificate în termene generale şi termene speciale.). curgerea prescripŃiei 1. .termenul de 1 an.). pentru acŃiunea în anulare a căsătoriei încheiate cu vicierea consimŃământului (art. chiar dacă acest termen special este de 3 ani (art. . întemeiate pe drepturi de creanŃă (prevăzute în Decretul nr. Termene speciale cuprinse în alte acte normative: .termenul de 6 luni.5 alin 2 din Legea nr. NoŃiune şi clasificare • • Termenele de prescripŃie reprezintă intervalul de timp stabilit de lege în care poate fi exercitat dreptul la acŃiune în sens material. aplicabil acŃiunii vânzătorului pentru complinirea preŃului şi acŃiunii cumpărătorului pentru scăderea preŃului (art.termenul de 6 luni.167/1958 şi Codul civil).termenul de 30 de zile pentru sesizarea instanŃei în vederea anulării actului administrativ sau a obligării la eliberarea lui (art.2 C.termenul de 1 an. aplicabil acŃiunilor personale care însoŃesc drepturile de creanŃă. fam. .12 din Legea nr. prevăzut de art.1334 C.1890 C.1 C. Pierderea termenului înseamnă pierderea dreptului la acŃiune. Termenele speciale aplicabile în cazul drepturilor personale nepatrimoniale: .civ). aplicabil dreptului la acŃiune pentru repararea daunelor patrimoniale sau morale cauzate prin fapta de concurenŃă neloială (art. Acest termen este aplicabil tuturor acŃiunilor întemeiate pe drepturi de creanŃă.21 alin.37 din Legea 31/1990). aplicabil în acŃiunea de stabilire a paternităŃii copilului din afara căsătoriei (art.55 alin.3 al Decretului nr. pentru acŃiunea în revendicare imobiliară. Pentru viciile ascunse cu viclenie se aplică termenul general de 3 ani (art. .termenul de 1 an. . aplicabil acŃiunii în răspundere a vânzătorului pentru viciile ascunse fără viclenie. Termenele speciale aplicabile în cazul drepturilor reale: . prevăzut de art. . aplicabil acŃiunii în tăgada paternităŃii copilului din căsătorie (art. cu excepŃia cazurilor pentru care există termene speciale de prescripŃie.termenul de 6 luni. 3. 11/1991 pentru combaterea concurenŃei neloiale). aplicabil exercitării dreptului de opŃiune succesorală (art. pentru cererile privitoare la posesiune (art.167/1958. Termenul general de 30 ani. proc.498 C.termenul de 1 an. Termene speciale de prescripŃie • • • • Termene speciale aplicabile acŃiunilor personale. civil). 2. prevăzut în art. fam. civ.termenul de 1 an. fam. 29/1990 privind contenciosul administrativ). 5 Decretul 167/58).XX : Termenele de prescripŃie.). civ (în cazul avulsiunii). Termene generale de prescripŃie • • Termenul general de 3 ani.termenul de 6 luni. 121 . .civ).

la data când cel îndreptăŃit. 4) cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate prescripŃia nu curge: .la anularea pentru violenŃă a actului juridic. dar cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la încheierea actului. prescripŃia începe să curgă astfel (art. Dreptul la acŃiune se naşte în mod diferit în raport cu natura drepturilor sau a actelor ori a faptelor care le generează.4. Începutul termenului de prescripŃie • PrescripŃia începe să curgă la data când se naşte dreptul la acŃiune (actione non nata. . 2) pe timpul cât creditorul sau debitorul face parte din forŃele armate ale României. cât timp nu are cine să-i încuviinŃeze actele. • Cauzele de suspendare (art. 167/58) .în cazul acŃiunii în anulabilitate. 167/1958).700 alin 1 C. . . care îl pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acŃiona.11 din Decretul nr. 5) împotriva celor lipsiŃi de capacitate de exerciŃiu până nu au reprezentant legal.la anularea pentru eroare ori viclenie şi pentru alte cazuri. . prescripŃia dreptului la acŃiune începe să curgă la data împlinirii termenului ori realizării condiŃiei (art. a cunoscut cauza anulării. .prescripŃia dreptului de opŃiune succesorală începe să curgă de la data deschiderii succesiunii (data decesului) (art.9 din Decretul nr.167/1958): .în cazul acŃiunii în răspundere civilă. însă cel mai târziu la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrării etc (art.7 din Decretul nr. civ. însă cel mai târziu până la expirarea unui termen de trei luni socotit de la înregistrarea reclamaŃiei.prescripŃia dreptului la acŃiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate începe să curgă de la data descoperirii viciilor.8 din Decretul 167/1958). .14 din Decretul nr. la data când violenŃa a încetat. . aflate „pe picior de război”. 5.167/1958). adică de la data încheierii actului juridic civil. prescripŃia începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe autorul ei (art. 3) până la rezolvarea reclamaŃiei administrative făcute de cel îndreptăŃit cu privire la despăgubiri ori restituiri în temeiul unui contract de transport sau de prestări servicii de poştă şi telecomunicaŃii. reprezentantul său legal.11 alin 2 din Decretul nr.între curatori şi cei pe care îi reprezintă. . prescripŃia dreptului la acŃiune începe să curgă de la data naşterii raportului juridic (art.167/1958) 1) cât timp cel împotriva căruia curge prescripŃia (creditorul) este împiedicat de un caz de forŃă majoră să facă întrerupere.în cazul drepturilor pure şi simple. non currit prescriptio).prescripŃia acŃiunii privind viciile ascunse ale construcŃiei începe să curgă de la data descoperii viciilor însă cel mai târziu la împlinirea a 3 ani de la recepŃie (art.  Reguli speciale: .13 şi art.între cei ce administrează bunuri în temeiul legii ori a unei hotărâri judecătoreşti şi cei ale căror bunuri sunt administrate. Suspendarea prescripŃiei extinctive NoŃiune Suspendarea înseamnă oprirea cursului prescripŃiei pe timpul cât durează cauzele limitative prevăzute de lege.între părinŃi sau tutori şi cei care sunt sub ocrotirea lor. 6) împotriva celui cu capacitate de exerciŃiu restrânsă.).în cazul drepturilor afectate de termen suspensiv ori condiŃie suspensivă. • 122 .7 din Decretul nr. sau persoana chemată de lege să-i încuviinŃeze actele.67/58).

Întreruperea prescripŃiei extinctive NoŃiune Întreruperea constă în ştergerea prescripŃiei începute înainte de ivirea unei cauze prevăzute de lege că întrerupe prescripŃia şi începerea unei noi prescripŃii la încetarea acestor cauze întreruptive. Efectul repunerii în termenul de prescripŃie constă în socotirea prescripŃiei ca fiind neîmplinită deşi termenul a expirat. • Efectele suspendării (art. 2) introducerea unei cereri de chemare în judecată ori de arbitrare chiar dacă aceasta a fost introdusă la o instanŃă judecătorească necompetentă.17 din Decretul nr. termenul de prescripŃie nu se împlineşte înainte de o lună. termenul de prescripŃie nu se va împlini înainte de expirarea unui termen de 6 luni socotit de la încetarea cauzei de suspendare. Împlinirea prescripŃiei (calculul termenelor) • • Trebuie cunoscute următoarele elemente: .civ. • Efectele întreruperii (art.eventualele suspendări ori întreruperi Reguli de calcul . Termenul de o lună priveşte atât cererea de repunere în termen cât şi cererea de chemare în judecată privind fondul cauzei. perimată. – începerea unei noi prescripŃii după încetarea cauzei de întrerupere. pe timpul cât durează cauzele de suspendare. • • Cauze de întrerupere (art.1887-1889 C.termene stabilite pe ani şi luni (art. Deci. 19 din Decretul nr.167/1958) Efecte generale: După încetarea suspendării.15 din Decretul nr.100 alin.proc. 7.167/1958) • • • Repunerea în termen apare ca un beneficiu acordat de lege titularului de drept care. Repunerea în termenul de prescripŃie (art. permiŃând instanŃei să treacă la judecata de fond a cauzei. nu a putut introduce acŃiunea în justiŃie în termenul de prescripŃie. 1888 C.termene stabilite pe ore (art. În cazul prescripŃiilor mai scurte de 6 luni.7) între soŃi în timpul căsătoriei.termene stabilite pe zile (art. sau reclamantul renunŃă la ea.termenul aplicabil . dacă de la această dată a rămas un termen mai scurt de 6 luni. 6.civ.) .) . Cererea de repunere în termen va putea fi făcută numai în termen de o lună de la încetarea cauzelor care justifică depăşirea termenului de prescripŃie.16 din Decretul nr. anulată. În cazul în care cererea de chemare în judecată este respinsă.civ) 123 . 167/1958) – ştergerea prescripŃiei anterioare apariŃiei cauzei de întrerupere. curgerea prescripŃiei este oprită. 3 şi 4 din C. nu se produce efectul întreruptiv de prescripŃie. la încetarea cauzelor de suspendare prescripŃia îşi reia cursul.167/1958) 1) recunoaşterea dreptului a cărui acŃiune se prescrie. prescripŃia îşi reia cursul. Efecte speciale: În cazul prescripŃiilor mai mari de 6 luni. dacă de la încetarea cauzei de suspendare a rămas un termen mai scurt de o lună. adică continuă să curgă. socotindu-se şi timpul scurs anterior cauzelor de suspendare.începutul termenului . 8. făcută de cel în folosul căruia curge prescripŃia. din motive temeinice. socotindu-se şi timpul scurs înainte.

termenul se socoteşte împlinit în ultima zi a acestei luni (art. termenul de 3 ani prevăzut de Codul civil pentru viciile ascunse şi termenul de 10 ani prevăzut de Codul civil pentru ipoteza dărâmării a fost înlocuit cu termenul de 10 ani pentru viciile ascunse. 124 .” aşezat între sistemul “exclusiv” (pe zile libere) şi sistemul “inclusiv” (pe zile pline) la care se calculează atât prima.proc. când lucrul transmis (vândut) este afectat de un viciu ascuns. 11 din Decretul nr. partea interesată (spre exemplu cumpărătorul) nu a primit lucrul voit (cumpără o casă crezând că e din beton.în cazul viciilor ascunse. iar celălalt nedeterminat (durata de existenŃă a construcŃiei – ceea ce înseamnă câteva secole – pentru viciile structurii de rezistenŃă). respectiv durata de existenŃă pentru viciile structurii de rezistenŃă. în sensul că expirarea lor marchează momentul începutului prescripŃiei numai atunci când nu-şi găseşte aplicare alt termen special de garanŃie. 9.1888 C. 11 din Decretul nr. 10/1995 privind calitatea în construcŃii prevede două termene speciale de garanŃie: unul determinat (10 ani de la recepŃia lucrărilor pentru viciile ascunse). precum şi pentru construcŃiile provizorii. invincibil). 1483 prevede un termen de garanŃie de 10 ani din ziua terminării (recepŃiei) lucrării pentru cazul în care clădirea ameninŃă cu dărâmarea. Ziua se împarte în 24 de ore. 1889 C. dobânditorul bunului mulŃumindu-se cu o reducere a preŃului (dacă bunului i s-a micşorat valoarea de întrebuinŃare) sau poate cere rezoluŃiunea contractului (dacă bunul este impropriu utilizării).în cazul erorii asupra substanŃei obiectului. DistincŃia între aceste două situaŃii este necesară deoarece: . Precizări Art.civ. Codul civil în art.100 alin. Termenele de 1 an şi respectiv 3 ani stabilite de art. Acest sistem se numeşte “intermediar. 167/1958 nu sunt termene de prescripŃie ci de garanŃie legală (în cadrul cărora lucrul.4C. În acest caz nu se poate cere anularea contractului.civ).  Termenul stabilit pe ore începe să curgă de la miezul nopŃii zilei următoare.  În cazul termenului stabilit pe zile. În ceea ce priveşte forŃa majoră – caz de suspendare a prescripŃiei – legea nu o defineşte. 10/1995. lucrarea. spre exemplu un cutremur. . termenul de 3 ani şi cel de 10 ani se aplică în continuare clădirilor cu parter şi parter plus un etaj situate în mediul rural. construcŃii. Împlinirea termenului de prescripŃie stabilit pe ani şi luni are loc în ziua corespunzătoare din ultimul an ori lună. De exemplu. Această regulă nu se aplică viciilor de consimŃământ. “PrescripŃia nu se socoteşte câştigată decât după împlinirea celei după urmă zile a termenului definit prin lege” (art. ForŃa majoră este un eveniment absolut imprevizibil şi absolut insurmontabil (de neînlăturat. construcŃia improprii întrebuinŃării conform destinaŃiei lor sau care micşorează folosinŃa acestora într-o manieră apreciabilă. art. o inundaŃie. cât şi ultima zi. lucrări. Cu toate acestea. 29 din Legea nr. ziua în care se împlineşte prescripŃia intră în calcul. Regula specială are în vedere acele defecte de calitate care fac lucrul. După cum rezultă din art. lucrarea. partea a primit lucrul dorit însă acesta este impropriu întrebuinŃării (casa este din beton dar are afectată structura de rezistenŃă). construcŃia trebuie să-şi păstreze indicii calitativi) cu caracter general şi subsidiar. însă în realitate e din cărămidă) şi se poate cere anularea contractului. calculul se face astfel: ziua în care începe prescripŃia nu intră în calcul (dies a quo non computatur in termino). dacă ultima nu are o zi corespunzătoare. 167/1958 cuprinde dispoziŃii referitoare la începutul prescripŃiei extinctive în cazul acŃiunii privind viciile ascunse ale unui lucru. explicarea acestei noŃiuni fiind meritul doctrinei şi jurisprudenŃei. situaŃia este asemănătoare cu viciul de consimŃământ al erorii asupra substanŃei obiectului (error in substantiam).civ) (dies ad quam computatur in termino).). Cu toate acestea. Ea începe la miezul nopŃii şi se sfârşeşte la miezul nopŃii următoare (art.29 din Legea nr.

împiedicându-l să formuleze cererea de chemare în judecată şi nu pe cel în favoarea căruia curge prescripŃia. prescripŃia se întrerupe provizoriu sub condiŃia admiterii cererii de chemare în judecată. instanŃa să nu poată pronunŃa hotărârea prin care săi dea câştig de cauză. starea de arest a creditorului. boala creditorului când nu a fost provocată de accident. sunt exclusive de culpă. 167/1958 se mulŃumeşte să precizeze că se au în vedere motive temeinic justificate. dar nu trebuie confundate nici cu forŃa majoră (în caz de forŃă majoră operează suspendarea prescripŃiei). Spre deosebire de cauzele de suspendare şi întrerupere ale prescripŃiei indicate expres. 125 . fără a avea caracterul forŃei majore. Acest „virtual” efect întreruptiv de prescripŃie va dispărea retroactiv în cazul în care nu se va ajunge la pronunŃarea unei hotărâri de admitere a cererii. astfel încât domeniul repunerii în termen începe unde încetează culpa şi încetează unde începe forŃa majoră. spre deosebire de întreruperea prin cererea de chemare în judecată când efectele se produc definitiv pe data rămânerii definitive sau după caz irevocabile a hotărârii de admitere a cererii.Pentru a suspenda prescripŃia. În practică au fost apreciate drept cauze de repunere în termenul de prescripŃie extinctivă: împrejurări ce l-au împiedicat pe moştenitor să afle despre deschiderea unei succesiuni. NoŃiunea „motive temeinice” este lăsată la aprecierea instanŃei. Au fost apreciate drept cauze care nu justifică repunerea în termen: eroarea de drept. fără a le enumera. Se observă că motivele temeinice sunt nu numai exclusive de culpă. forŃa majoră trebuie să-l privească pe titularul dreptului la acŃiune. În caz contrar s-ar ajunge la situaŃia paradoxală în care deşi titularul dreptului subiectiv a ieşit din pasivitate. lipsa justificată din localitate. Doctrina a încercat să o definească raportând-o la împrejurări care. în domeniul repunerii în termen. imposibilitatea acestuia de deplasare. Astfel. nesocotirea unei cerinŃe legale. Decretul nr. satisfacerea stagiului militar pe timp de pace. aglomerarea cu probleme a juristului sau conducătorului persoanei juridice. între data sesizării instanŃei şi data rămânerii definitive (irevocabile) a hotărârii. spitalizarea îndelungată. Efectul întreruptiv de prescripŃie extinctivă provizoriu are rolul de a împiedica împlinirea termenului de prescripŃie în timpul procesului. Întreruperea prescripŃiei prin recunoaştere produce efecte instantanee.

17 .perioada anterioară: înlăturarea în calculul prescripŃiei prescripŃiei anterioare cauzei de .participarea la forŃele armate ale căruia curge prescripŃia României care sunt pe picior de război .perioada ulterioară: începerea unei durată ce nu intră în calculul termenului noi prescripŃii după încetarea cauzei de de prescripŃie întrerupere .cât timp cel cu capacitate de exerciŃiu restrânsă nu are ocrotitor legal . prescripŃia nu-şi are locul. făcută de cel în folosul . 15 Art.oprirea cursului prescripŃiei pe timpul cât durează cauzele limitativ prevăzute de lege.10.introducerea unei cereri de chemare în Art.în raporturile dintre soŃi Efecte Art. daună morală – prejudiciu care nu este susceptibil de evaluare bănească. până la împlinirea acestuia Articolele citate sunt din Decretul nr.cât timp cel lipsit de capacitate de exerciŃiu nu are reprezentant legal .reclamaŃia administrativă . daună patrimonială – prejudiciu care poate fi apreciat în bani.recunoaşterea dreptului a cărui acŃiune se prescrie.cât timp socotelile nu au fost date între judecătorească necompetentă ocrotitor şi ocrotit .13 Art. curator – persoană care a primit însărcinarea de a îndeplini obligaŃiile pe care le implică curatela.perioada anterioară: timpul scurs se ia . Prezentare comparativă NoŃiune Întreruperea prescripŃiei extinctive ştergerea prescripŃiei începute înainte de ivirea unei cauze prevăzute de lege. forŃă majoră – împrejurare absolut imprevizibilă şi absolut insurmontabilă. Vocabular Suspendarea prescripŃiei extinctive . 126 . care întrerupe prescripŃia şi începerea unei noi prescripŃii la încetarea acestor cauze întreruptive Cauze Art. perimare – sancŃiune care determină stingerea procesului civil ca urmare a lipsei de stăruinŃă a părŃilor în judecată.14 judecată chiar la o instanŃă . opŃiune sucesorală – dreptul unei persoane de a accepta.pe durata cauzei de suspendare: se întrerupere produce oprirea cursului prescripŃiei.perioada ulterioară: se ia în calculul termenului de prescripŃie. 167/1958 11. dies a quo non computatur in termino – locuŃiune latină care exprimă regula că ultima zi este inclusă în durată. în termenul stabilit de lege.forŃa majoră . 16 . moştenirea deschisă în favoarea ei sau de a renunŃa la aceasta. . care îl pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acŃiona • • • • • • • • actione non nata non currit prescriptio – expresie latină ce semnifică regula că atât timp cât o acŃiune nu s-a născut.

.PrescripŃia începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau……………………. însă cel mai târziu de la împlinirea………………de la predarea lucrului sau lucrării.AcŃiunea în revendicare imobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate privată se prescrie în termen de………………………….AcŃiunea în nulitate relativă a unui act juridic se prescrie în termen de ………….AcŃiunea în anularea căsătoriei încheiate cu vicierea consimŃământului se prescrie în termen de……………… 3) RealizaŃi o comparaŃie între efectele suspendării şi efectele întreruperii prescripŃiei extinctive.. 7) Cunoscând că acŃiunea pentru restituirea sumelor de bani încasate din vânzarea biletelor pentru spectacolele care nu au mai avut loc se prescrie în 60 de zile. .• • tutore – persoană fizică numită prin decizia autorităŃii tutelare pentru a îndeplini sarcina tutelei cu privire la o persoană pusă sub interdicŃie. dar cel mai târziu la împlinirea a…………de la………… . 8) La 1 martie 2000. c) 30 aprilie 2003. prescripŃia curge de la data când cel îndreptăŃit ………………………. X doreşte să introducă acŃiune în tăgada paternităŃii. născut cu 3 ani în urmă (pe 3 ianuarie 1997).De când începe să curgă prescripŃia: de la data naşterii copilului sau de la data la care X a cunoscut faptul naşterii? . termenul începe să curgă de la data…………………În caz de eroare sau viclenie. 4) O cerere de chemare în judecată introdusă la o instanŃă necompetentă întrerupe prescripŃia? Dar cererea de chemare în judecată introdusă la instanŃa competentă.Care este termenul de prescripŃie a acestei acŃiuni? .ori…………………să cunoască atât ……………………cât şi pe………………. . X află că este tatăl unui copil din afara căsătoriei. calculaŃi data la care prescripŃia extinctivă se consideră împlinită. aplicaŃii 1) Care este caracterul normelor juridice care reglementează termenele de prescripŃie? ConsideraŃi că părŃile pot prelungi sau micşora aceste termene? 2) CompletaŃi spaŃiile libere din enunŃurile următoare: . exerciŃii.. constituie un motiv temeinic justificat pentru ca instanŃa să dispună repunerea în termen? 6) Dacă la 1 aprilie 2000 s-a încheiat un contract de vânzare – cumpărare anulabil pentru incapacitate. În cazul viciilor ascunse ale unei construcŃii.AcŃiunea în răspundere civilă pentru pagubele pricinuite prin fapte ilicite se prescrie în termen de……………….În caz de violenŃă. 12. Întrebări. termenul de prescripŃie începe să curgă de la data…………. cauza anulării. b) 2 martie 2003..viciilor. prescripŃia extinctivă a dreptului de a cere anularea actului juridic se va împlini pe data de: a) 1 martie 2003. dar cel mai târziu la împlinirea a ………………de la recepŃie . dar respinsă printr-o hotărâre irevocabilă? 5) Cazul de forŃă majoră care l-a împiedicat pe cel împotriva căruia curge prescripŃia să introducă o cerere de chemare în judecată. viciu ascuns – acele vicii care nu pot fi descoperite printr-o verificare normală şi atentă. dacă spectacolul trebuia să aibă loc pe 1 februarie 2002..AcŃiunea în răspundere pentru viciile ascunse fără viclenie se prescrie în termen de…………Pentru viciile ascunse cu viclenie se aplică termenul de…………….Care este ultima zi a termenului în care X poate introduce acŃiunea în tăgada paternităŃii? 127 .viciilor.Termenul de prescripŃie începe să curgă de la data …………….

dar în beneficiul celor doi. prin acte de violenŃă. stabiliŃi de când începe să curgă prescripŃia dreptului de a cere anularea actului juridic? b) Dar dacă A descoperă greşeala la 1 septembrie 2003? 6. X l-a sechestrat pe Y într-un apartament şi timp de o săptămână. Având în vedere că Y nu şi-a executat obligaŃia. stabiliŃi: CerinŃe: a) Care este termenul de prescripŃie a dreptului chiriaşului (Y) de a cere predarea imobilului? b) Care este începutul curgerii acestui termen de prescripŃie? 2. În urma cercetărilor efectuate. cu obligaŃia acestuia din urmă de a plăti preŃul la 1 iunie 1995. X coborând din bloc şi constatând că autoturismul său a fost avariat peste noapte. Pe 16 martie 2001. a încercat să-l determine să semneze un act juridic prin care acesta îi vinde imobilul în care locuia. X îi vinde lui Y un autoturism. este pus în libertate. B descoperă greşeala făcută şi cere anularea contractului. astfel încât A şi B au suferit un prejudiciu de 100 milioane. organele de specialitate îi aduc la cunoştinŃă lui Y pe autorul faptei la data de 1 mai 2001. A încheie un contract de donaŃie la data de 1 februarie 2002 cu B. La data de 20 august 2001. CerinŃe: a) Dacă A descoperă greşeala la data de 10 decembrie 2002. La data de 16 aprilie 1995. La data de 10 august 1993. C se apără arătând că au trecut mai mult de 3 ani (termenul de prescripŃie al dreptului de creanŃă) şi pe cale de consecinŃă acŃiunea ar trebui respinsă ca prescrisă. InstanŃa a respins acŃiunea lui X ca fiind prescrisă. A şi B au promovat o acŃiune în justiŃie prin care au solicitat instanŃei obligarea lui C la plata sumei de 100 milioane. La 16 aprilie 2000. A şi B au încheiat cu C la data de 5 mai 1990 un contract de transport prin care C se obligă să efectueze un transport de marfă pe socoteala sa. Y semnând contractul de vânzare – cumpărare. CerinŃe: a) Ce mijloc juridic are la dispoziŃie Y pentru a-şi recupera locuinŃa?Care este termenul de prescripŃie? b) De când începe să curgă acest termen? 5. la data de 1 mai 1998. 128 . X l-a chemat în judecată solicitând instanŃei restituirea preŃului. între X şi Y se încheie un contract de închiriere în care se stipulează că X îi închiriază lui Y apartamentul său până la 31 decembrie 2000. sesizează organele de poliŃie. crezând că acesta este nepotul său. SpeŃe 1. C trebuia să-şi îndeplinească obligaŃia pe data de 10 iunie 1990. În cazul în care X nu-şi execută obligaŃia de a pune la dispoziŃia lui Y apartamentul. Ulterior. ceea ce nu a făcut. CerinŃe: a) Care este ultimul termen de prescripŃie extinctivă a dreptului lui X de a cere despăgubiri pentru prejudiciul suferit? b) Care este începutul curgerii acestui termen? 4.13. La data de 23 august 2001. CerinŃe: a) Ce modalitate a actului juridic este incidentă în speŃă? b) ConsideraŃi corectă soluŃia instanŃei? 3.

PrescripŃia extinctivă a acŃiunii în nulitate relativă pentru eroare asupra calităŃilor substanŃiale ale unui lucru vândut începe să curgă: a) de la data încheierii contractului de vânzare – cumpărare. b) cât timp debitorul face parte din forŃele armate ale României. cu scadenŃa la 1 ianuarie 2000. în apărare. Cursul prescripŃiei extinctive se întrerupe: a) prin recunoaşterea dreptului a cărui acŃiune se prescrie făcută de cel împotriva căruia curge prescripŃia. b) prin introducerea unei cereri de chemare în judecată. însă cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii contractului de vânzare – cumpărare. Cursul prescripŃiei extinctive se suspendă: a) cât timp creditorul face parte din forŃele armate ale României. 3. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. PrescripŃia dreptului material la acŃiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis începe să curgă: a) de la data încheierii contractului în temeiul căruia lucrul s-a transmis beneficiarului. c) prin introducerea unei cereri de chemare în judecată. Cursul prescripŃiei extinctive se suspendă: a) cât timp cel în favoarea căruia curge prescripŃia se află într-un caz de forŃă majoră. debitorul Y îi trimite o scrisoare lui X. CerinŃe: a) ConsideraŃi că drepturile de creanŃă sunt prescriptibile? Care ar fi termenul de prescripŃie extinctivă? b) ConsideraŃi ca prescris dreptul de creanŃă al reclamantului? c) Care este începutul curgerii termenului de prescripŃie în speŃă? d) Ce instituŃie de drept civil au invocat în apărare reclamanŃii? e) Ce va hotărî instanŃa? 7. Între X şi Y s.a încheiat un contract de împrumut la data de 1 ianuarie 1999. în care îi cere să-l mai păsuiască câteva zile. însă cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la încheierea contractului. cu condiŃia să fie admisă prin hotărâre definitivă. c) de la data la care cumpărătorul a descoperit viciul de consimŃământ. La 31 aprilie 2000. c) cât timp creditorul sau debitorul face parte din forŃele armate ale României aflate pe picior de război. 2. însă cel mai târziu la împlinirea unui an de la predare. b) de la data la care cumpărătorul a cunoscut viciul de consimŃământ. 129 . curgerea termenului de prescripŃie este suspendată.A şi B. şi atât timp cât s-au aflat în serviciul forŃelor armate ale României. 5. c) cât timp cel împotriva căruia curge prescripŃia se află într-un caz de forŃă majoră. însă cel mai târziu la împlinirea unui an de la predare. 4. b) de la data descoperirii viciilor. CerinŃe: a) Care este termenul de prescripŃie a dreptului lui X de a cere restituirea sumei? b) De la ce dată începe să curgă? c) Ce valoare juridică are scrisoarea lui Y? Care este efectul acesteia? 14. b) cât timp cel în favoarea căruia curge prescripŃia este împiedicat de un caz fortuit să facă un act de întrerupere. susŃin că au stat în pasivitate deoarece au satisfăcut stagiul militar. c) de la data la care cumpărătorul a cunoscut eroarea asupra calităŃilor substanŃiale ale lucrului.

6 a fost prelucrată din G. b) reluarea cursului prescripŃiei socotindu-se şi timpul curs anterior. Are ca efect considerarea prescripŃiei ca fiind neîmplinită. Dogaru – op.cit. Răducan. pag. Termenul de prescripŃie extinctivă: a) este de 3 ani în cazul acŃiunii în răspundere pentru viciile lucrului indiferent dacă au fost. 416 – 434 I. G. 351 – 371 SpeŃa nr. ascunse cu sau fără viclenie. b) 3 luni de la încetarea cauzelor care justifică depăşirea termenului de prescripŃie. pag. Întreruperea prescripŃiei extinctive are ca efect: a) ştergerea prescripŃiei curse înainte de apariŃia cauzelor prevăzute de lege şi începerea unei noi prescripŃii. Zlătescu – op. Cazul de forŃă majoră este: a) cauză de întrerupere a termenului de prescripŃie.T. b) cauză de suspendare a termenului de prescripŃie. pag. b) este de 6 luni în cazul acŃiunii în răspundere pentru viciile ascunse fără viclenie. Angheni Gh.. c) 6 luni de la încetarea cauzelor care justifică depăşirea termenului de prescripŃie..cit. 7. c) întreruperea prescripŃiei extinctive. c) legea. 181 – 188 S. Urs – op. – op. 58 130 . c) împlinirea. 281 – 303 V.cit. Maravela – op. R. 9.cit. 15.D. 300– 344 I.6. Bibliografie I. pag. deşi termenul a expirat: a) repunerea în termen. 235 – 271 G. Cererea de repunere în termen poate fi făcută în termen de: a) o lună de la încetarea cauzelor care justifică depăşirea termenului de prescripŃie. b) suspendarea prescripŃiei extinctive. Beleiu – op.cit. R. 11. b) hotărârea judecătorească. pag.. c) este de 1 an în materia rezoluŃiunii contractului. Boroi – op.. 8.cit. c) şi cauză de întrerupere şi cauză de suspendare a prescripŃiei.cit. expirarea termenului de prescripŃie. 10. pag. Urs. Izvorul termenului de prescripŃie extinctivă poate fi: a) convenŃia părŃilor.. pag.

ExcepŃia se aplică dacă copilul se naşte viu. Începutul capacităŃii de folosinŃă • Art. 5.2 prevede şi o excepŃie. NoŃiunea de capacitate civilă – capacitate juridică • Omul privit ca persoană fizică. aplicabilă drepturilor subiective civile. însă numai dacă el se naşte viu“.7 alin. şi doar dacă dobândeşte numai drepturi. 5 alin. Aşadar. generalitatea. persoana fizică dobândeşte capacitatea de folosinŃă.PERSOANA FIZICA XXI.2 din Decret înscrie principiul potrivit căruia capacitatea de folosinŃă începe de la naşterea persoanei. de fi subiect de drept civil. 3. de la data naşterii. Capacitatea civilă este deci parte a capacităŃii juridice. statornicind că „Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepŃiune.31/1954) 1. 2. ConŃinutul capacităŃii de folosinŃă • ConŃinutul capacităŃii de folosinŃă se exprimă prin aptitudinea persoanei de a avea toate drepturile şi obligaŃiile civile. adică are aptitudinea generală şi abstractă de a dobândi drepturi şi obligaŃii. Textul stabileşte o prezumŃie legală relativă a perioadei de concepŃie.7 alin. 4. ExcepŃie face capacitatea de folosinŃă anticipată. fam. adică aptitudinea generală a persoanei fizice de a fi titulară de drepturi şi obligaŃii civile. pe baza capacităŃii civile. Capacitatea de folosinŃă a persoanei fizice (Decretul nr. intangibilitatea.61 C. NoŃiunea de capacitate de folosinŃă • „Capacitatea de folosinŃă este capacitatea de a avea drepturi şi obligaŃii“ (art. quoties de eius commodis agitur (copilul conceput se socoteşte născut ori de câte ori aceasta este în interesul său). egalitatea şi universalitatea. 131 . 2 din Decret). de titular de drepturi şi obligaŃii. în alte ramuri de drept operând capacitatea specifică ramurii respective. ExcepŃia este cea potrivit căreia infans conceptus pro nato habetur. care are în conŃinut numai drepturi. Caractere juridice • Din reglementarea capacităŃii de folosinŃă desprindem următoarele caractere juridice: legalitatea. 6. în sensul că respectivul copil putea fi conceput în oricare zi din intervalul de 121 de zile. nefiind necesar ca acesta să fie viabil. • Art. • Capacitatea civilă este o capacitate specifică ramurii de drept civil. inalienabilitatea.”timpul cuprins între a 300-a şi a 180-a zi dinaintea naşterii copilului” se consideră a fi timpul legal de concepŃiune. dobândeşte calitatea de subiect al raportului juridic civil. • Capacitatea civilă cuprinde două elemente: capacitatea de folosinŃă şi capacitatea de exerciŃiu. Timpul legal al concepŃiunii • • Potrivit art.

• Capacitatea de folosinŃă este inalienabilă.6 din Decretul nr.să existe o hotărâre declarativă a dispariŃiei irevocabilă. – declararea judecătorească a morŃii. • Anularea hotărârii judecătoreşti de declarare a morŃii. se va stabili ca dată a morŃii ultima zi a termenului după care se poate cere declararea judecătoraescă a morŃii (art.1 din Decret care stabileşte: „Capacitatea de folosinŃă începe de la naşterea persoanei şi încetează o dată cu moartea acesteia“. în schimb. se recurge la declararea judecătorească a morŃii. poate fi declarat mort fără a se mai declara în prealabil dispariŃia sa.31/1954.fiind necesare îndeplinirea următoarelor condiŃii: . interzicerea dreptului de a fi curator.1 din Decret: „Dacă cel declarat mort este în viaŃă. • Constatarea morŃii unei persoane fizice se realizează prin două moduri: – moartea constatată fizic. care să fi fost afişată 30 de zile la uşa instanŃei şi a primăriei ultimului domiciliu al celui dispărut (cel care lipseşte de la domiciliu său poate fi declarat dispărut prin hotărâre judecătorească.  Regula o constituie declararea judecătorească a morŃii precedată de declararea dispariŃiei. direct. se poate cere. In această ipoteză se eliberează un certificat medical constatator al decesului. Conform art. putându-se institui curatela. este data stabilită prin hotărârea judecătorească declarativă de moarte definitivă şi irevocabilă. 2 şi 3 din Decret). care se înscrie în actul de deces.de la data ultimelor ştiri din care rezultă că persoana dispărută era în viaŃă să fi trecut cel puŃin 4 ani. capacitatea poate fi îngrădită în condiŃiile legii. anularea hotărârii prin care s-a declarat moartea“. dacă a trecut cel puŃin un an de la data împrejurării încare a avut loc dispariŃia. – declararea judecătorească a morŃii. tutore) sau de sancŃiune civilă (decăderea din drepturile părinteşti). decât în cazurile şi condiŃiile expres stabilite de lege. Încetarea capacităŃii de folosinŃă • Durata capacităŃii de folosinŃă este reglementată de art. şi deci nu se poate întocmi certificatul de deces. . precedată de declararea judecătorească a dispariŃiei. 7. în naufragiu sau în altă imprejurare care îndreptăŃeşte a se presupune decesul. • Îngrădirile capacităŃii de folosinŃa pot fi grupate în două categorii: îngrădiri (incapacităŃi) cu caracter de sancŃiune penală (interzicerea drepturilor părinteşti. oricând. Efectul principal al anulării hotărârii declarative de moarte constă în faptul că încetarea capacităŃii de folosinŃă este înlăturată. nici o persoană nu poate fi îngrădită în capacitatea de folosinŃă. 8. Îngrădirile capacităŃii de folosinŃă • Potrivit art. .să fi trecut cel puŃin 6 luni de la data afişării extrasului de pe hotărârea prin care s-a declarat dispariŃia. ipoteză în care data morŃii. nu se poate renunŃa la ea. Cel dispărut în cursul unor fapte de război. 132 . in accident de cale ferată. • Reglementarea instituŃiei declarării judecătoreşti a morŃii cunoaşte două modalităŃi juridice: – declararea judecătorească a morŃii.  SituaŃia de excepŃie o constituie declararea judecătorească a morŃii fără declararea judecătorească prealabilă a dispariŃiei. prin examinarea cadavrului.18 alin.20 alin. astfel încât nu poate fi înstrăinată. In cazurile în care nu este posibilă constatarea morŃii fizic direct. • Stabilirea datei morŃii în hotărârea declarativă de moarte Data morŃii dispărutului se stabileşte potrivit cu imprejurările. dacă a trecut un an de la data ultimelor ştiri din care rezultă că era în viaŃă). iar în lipsă de indici îndestulătoare.7 alin. fără declararea judecătorească prealabilă a dispariŃiei.

ComorienŃii • Conform art. “cel care a fost declarat mort poate cere. în cazul persoanelor între care există vocaŃie succesorală reciprocă şi ele decedează în aceeaşi împrejurare (accident aviatic. dacă în intervalul de timp cuprins între momentul rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii declarative de moarte şi momentul rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii prin care s-a anulat hotărârea declarativă de moarte.21 urmează să se aplice şi în acest caz. fără să se poată stabili dacă una a supravieŃuit alteia.21 din Decret: „In cazul în care mai multe persoane au murit în aceeaşi împrejurare. moştenitorul aparent a înstrăinat cu titlu oneros un imobil din succesiune unui terŃ de bună credinŃă. Într-o opinie se susŃine că oricine are interes. inundaŃii. se precizează că anularea hotărârii de declarare a dispariŃiei nu prezintă nici un interes.Astfel. ele sunt socotite că au murit deodată“ (aceste persoane sunt denumite comorienŃi). rutier.) • Legea nu acoperă şi situaŃia codecedaŃilor. după anularea hotărârii declarative de moarte. Conform art. deoarece aceasta nu are nici un efect asupra existenŃei şi întinderii capacităŃii de folosinŃă a persoanei fizice sau asupra calităŃii de subiect de drept a dispărutului. naufragiu. cosiderându-se că persoanele în cauză au murit deodată. dar produse în acelaşi timp. dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să le înapoize decât dacă se va face dovada că la data dobândirii ştia că persoana declarată moartă este în viaŃă”. cutremur. Pentru identitate de raŃiune. poate cere instanŃei să anuleze hotărârea prin care a declarat dispariŃia. art. Cu toate acestea. în primul rând dispărutul. feroviar. nu se va putea cere obligarea terŃului la restituirea imobilului. fără a se putea stabili care dintre ele a murit mai înainte. Precizări O problemă controversată în doctrină a privit soarta hotărârii judecătoreşti de declarare a dispariŃiei unei persoane în cazul în care aceasta reapare. pe care o împărtăşim. • Problema comorienŃilor se întâlneşte în practica judecătorească în materie succesorală.20 alin. 133 .2 din Decret. 10.9. adică a persoanelor care au murit în împrejurări diferite. înapoierea bunurilor sale. Într-o altă opinie. incendiu etc. Cel reapărut are deschisă calea unei acŃiuni în despăgubiri împotriva moştenitorului care a contractat cu terŃul.

prin punere sub vârstei de 14 ani interdicŃie . acte juridice folosinŃă anticipată are în dar cu .în cazul . prin vârstei de 18 ani împlinirea . nu Început neapărat viabil Capacitatea de exerciŃiu . Întrebări.încheie personal lor legali dar cu dublă încuviinŃare .cei lipsiŃi de .prin deces constatată fizic sau .minorii sub 14 .încheie personal a avea toate drepturile şi capacitatea de şi singur acte obligaŃiile civile exerciŃiu nu juridice civile . 13.prin deces . quoties de commodis ejus agitur – expresie latină ce exprimă principiul potrivit căruia copilul conceput se consideră născut ori de câte ori aceasta este în interesul său.prin împlinirea declarată judecătoreşte minorului.excepŃia :capacitatea de pot încheia .de la împlinirea vârstei de 18 ani . dacă a fost de rea credinŃă 12.minorul între 14ani 18 ani . Vocabular • infans conceptus pro nato habetur.prin anularea căsătoriei înainte ca femeia să fi împlinit 18 ani.actele juridice conŃinut numai drepturi încuviinŃarea prealabilă a se fac de ocrotitorului legal reprezentanŃii .prin deces .aptitudinea persoanei de .prin punere sub interdicŃie .11.încheie orice fel de acte juridice cu excepŃia celor interzise de lege ConŃinut Încetare Lipsa capacităŃii Capacitate de de exerciŃiu exerciŃiu restrânsă . Prezentare comparativă Capacitatea de folosinŃă .prin moartea persoanei . prin ridicarea interdicŃiei .aptitudinea generală a persoanei fizice de a fi titulară de drepturi şi NoŃiune obligaŃii Regula : de la data naşterii ExcepŃia : de la concepŃiune dacă copilul se naşte viu.aptitudinea persoanei fizice de a exercita drepturile civile şi a-şi asuma obligaŃiile civile prin încheierea de acte juridice civile Capacitate de exerciŃiu deplină .în cazul judecătorească persoanei puse sub interdicŃie.minorul care se căsătoreşte .persoana pusă sub interdicŃie .încheie personal. exerciŃii. aplicaŃii 1) Ce înŃelegeŃi prin capacitate de folosinŃă a persoanei fizice? 2) EnumeraŃi caractere juridice ale capacităŃii de folosinŃă? 3) Ce condiŃii trebuie să îndeplinească copilul conceput pentru a dobândi capacitatea de folosinŃă anticipată? 4) Declararea judecătorească a morŃii este întotdeauna precedată de declararea judecătorească a dispariŃiei? 5) Care este diferenŃa sub aspectul condiŃiilor cerute dintre declararea morŃii precedată de declararea 134 .

De asemenea. SpeŃe 1. născută de reclamantă la 7. c) copilul să fie viabil. O persoană fizică : a) poate fi lipsită de capacitatea civilă de folosinŃă. b) copilul să se nască viu.23. data decesului este: 135 . copilul născându-se în martie 1999. CerinŃe: a)Care este timpul legal de concepŃiune? b)Ce va decide instanŃa? 15.04. În apărare pârâta declară că minorul a murit la patru ore de la naştere deoarece s-a născut cu o malformaŃie. minorul nu era născut şi deci nu avea capacitate de folosinŃă pentru a accepta testamentul. prin testament.05. CerinŃe : a) Ce acte de stare civilă i s-au întocmit copilului? b) AnalizaŃi argumentele pârâtei. ea era însărcinată. Capacitatea de folosinŃă a persoanei fizice ia sfârşit: a) la data morŃii persoanei. 4.1991. În cazul declarării judecătoreşti a morŃii. Nu constituie o condiŃie a capacităŃii de folosinŃă anticipate a copilului conceput: a) copilul să dobândească doar drepturi. astfel încât acesta nu a fost viabil. Reclamanta susŃine că : 1) minorul este rodul concubinajului cu fratele pârâtei-D. 7) Care sunt efectele hotărârii declarative de moarte? 8) CaracterizaŃi regimul juridic aplicabil comorienŃilor. 02. b) la data la care persoana împlineşte 18 ani. InstanŃa a fost sesizată în decembrie 1999 de numita A cu o cerere de chemare în judecată împotriva pârâtei B. c) poate avea o capacitate de folosinŃă îngrădită. 3. garsoniera pe care a stăpânit-o în timpul vieŃii. 2) la momentul decesului lui D. care a lăsat copilului. respectiv codecedaŃii? 14.1990. ConsideraŃi că minorul avea capacitate de folosinŃă? d) Ce va hotărî instanŃa? 2.dispariŃiei şi declararea morŃii neprecedată de declararea dispariŃiei? 6) PrecizaŃi modul de stabilire a datei decesului în cazul declarării judecătoreşti a morŃii. depunând la dosar un certificat medical care atestă prezenŃa sarcinii. c) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. 10) Ce sunt comorienŃii. În cerere se solicită instanŃei să se constate că minorul C (în prezent decedat) a fost titularul unui testament deschis la moartea lui D (în august 1998). 9) EnumeraŃi câteva efecte importante pentru Dreptul civil legate de data morŃii. a solicitat respingerea acŃiunii intentate de A pe motiv că la momentul decesului lui D. solicitând instanŃei să se constate că pârâtul este tatăl minorei X. b) poate renunŃa în tot sau în parte la capacitatea de folosinŃă. Reclamanta a chemat în judecată pe pârât. Din datele dosarului rezultă că părŃile s-au cunoscut în iunie 1990. 2.. şi că perioada de concepŃie a copilului se situează între 29. RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. ConsideraŃi întemeiată cererea acesteia? c) DeterminaŃi începutul capacităŃii de folosinŃă a lui C.

2001. c) codevălmaşi. Dogaru .. Gh.cit. I. Ed. p. p. Beleiu .. p.Todică . 16. C. Oscar Print. b) data la care hotărârea declarativă de moarte a rămas definitivă şi irevocabilă. 275-301. fără să se poată stabili dacă una a supravieŃuit celeilalte sunt: a) comorienŃi. c) ultima zi a termenului după care se poate cere declararea judecătorească a morŃii. All Beck. 377-392. p.Urs.op. 2003. Angheni I.R. b) codecedaŃi. G. . Ed. Subiecte de drept civil. Persoanele care au decedat în aceiaşi împrejurare. Bucureşti. Boroi .I.Teoria persoanelor. p.20-54. S.op.Urs.op. 136 .cit. Bibliografie I.R.a) data la care persoana a dispărut. 5.87. 71.cit.. Persoanele.Drept civil. 191-205.

prin aceasta. să-şi poată da seama de consecinŃele acŃiunilor sale.XXII. capacitatea de exerciŃiu deplină constituie regula.5 alin. Art. Capacitatea de exerciŃiu a persoanelor fizice 1. 4. dobândeşte.3) 2. înainte ca femeia să fi împlinit 18 ani. c) ConŃinutul capacităŃii de exerciŃiu deplină Persoanele fizice pot încheia orice fel de acte juridice civile cu excepŃia celor interzise de lege. 8 din Decret prevede că persoana fizică dobândeşte capacitatea deplină de exerciŃiu la vârsta majoratului. iar lipsa capacităŃii de exerciŃiu şi capacitatea de exerciŃiu restrânsă constituie excepŃii de la regulă.“ Persoana devine majoră la împlinirea vârstei de optsprezece ani. 137 . datorită frăgezimii vârstei.8 din Decretul nr. egalitatea. pe lângă capacitatea de folosinŃă. – prin punerea sub interdicŃie judecătorească (reversibilă). o anumită maturitate psihică. d) Încetarea capacităŃii de exerciŃiu deplină Capacitatea de exerciŃiu deplină încetează în următoarele cazuri: – prin moartea sau declararea judecătorească a morŃii persoanei fizice. săvârşind acte juridice. 3. În dreptul civil român. Lipsa capacităŃii de exerciŃiu a) Categorii de persoane Nu au capacitate de exerciŃiu: – minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani. capacitatea deplină de exerciŃiu. inalienabilitatea. este necesar ca o persoană fizică să aibă. Această maturitate psihică se dobândeşte numai după ce minorul a ajuns la o anumită vârstă. Capacitatea deplină de exerciŃiu constă în aptitudinea persoanei fizice de a-şi exercita drepturile subiective civile şi de a-şi asuma obligaŃii prin încheierea personal şi singură a tuturor actelor juridice îngăduite de lege. respectiv 15 ani cu dispensă. Capacitatea de exerciŃiu deplină a) Regula şi excepŃii. „Capacitatea de exerciŃiu este capacitatea persoanei de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaŃii. Caractere juridice • Caracterele juridice ale capacităŃii de exerciŃiu a persoanelor fizice sunt: legalitatea. NoŃiune • • • Pentru a încheia acte juridice. Minora care se căsătoreşte la 16. – prin declararea nulităŃii sau anularea căsătoriei. generalitatea. dacă aceasta a fost de rea credinŃă la încheierea căsătoriei (cunoscând cauza nulităŃii sau anualabilităŃii căsătoriei). care nu a împlinit 14 ani.“ (art. instituită de lege cu scopul de a-l ocroti pe acesta de propria sa nedibăcie. – persoana pusă sub interdicŃie Lipsirea minorului. care au drept efect îngrădirea capacităŃii de folosinŃă şi implicit a celei de exerciŃiu. b) Începutul capacităŃii de exerciŃiu deplină Art. 31/1954 dispune: „Capacitatea deplină de exerciŃiu începe de la data când persoana devine majoră. intangibilitatea. de capacitate de exerciŃiu constituie o măsură de protecŃie.

Capacitatea de exerciŃiu restrânsă a) Regula „Actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă se încheie de către acesta.2 din Decretul nr.133 alin. SancŃionarea nerespectării regulilor privitoare la capacitatea de exerciŃiu • • • Încheierea unor acte juridice.Lipsirea persoanei puse sub interdicŃie de capacitate de exerciŃiu constituie tot o măsură de protecŃie. 6. legală (care îşi are izvorul în lege) şi judiciară (care îşi are izvorul în împuternicirea dată de instanŃa judecătorească). – el încheie personal dar cu dublă încuviinŃare prealabilă (a reprezentanŃilor legali şi a autorităŃii tutelare) acte juridice civile (art. astfel: – el încheie personal şi singur acte juridice civile (art.105 alin. când dobândeşte capacitate de exerciŃiu restrânsă sau prin decesul minorului. este de trei feluri: convenŃională (care îşi are izvorul în convenŃia părŃilor. Actul juridic anulat nu produce efecte în viitor.E.3 C.): acte de dispoziŃie. fam. b) Reprezentarea legală Art.2 C. c) Încetarea lipsei capacităŃii de exerciŃiu SituaŃia juridică a lipsei capacităŃii de exerciŃiu ia sfârşit astfel: – în cazul minorului.) b) ConŃinut Capacitatea de exerciŃiu restrânsă conferă minorului între 14 şi 18 ani posibilitatea de a participa la viaŃa juridică în mod diferit. acte mărunte. cu nesocotirea regulilor prevăzute pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciŃiu sau cu capacitate de exerciŃiu restrânsă. nulitatea operează nu numai pentru viitor (ex nunc). tutore) acte juridice civile (art. irevocabilă) sau prin decesul acesteia. anularea acestor acte.2.11 alin. Cei lipsiŃi de capacitate de exerciŃiu pot încheia în mod valabil acte de conservare a patrimoniului şi acte juridice mărunte (cumpărarea de rechizite şcolare. reprezentarea este legală. 10 din Decret): acte de conservare.C. contractul de depozit la C. prin ridicarea interdicŃiei (tot prin hotărâre judecătorească. în raport de sursa ei. renunŃarea la un drept. alin. fam.31/1954 dispune: „Pentru cei ce nu au capacitate de exerciŃiu. prin împlinirea vârstei de 14 ani. actele juridice se fac de reprezentanŃii lor legali. art.133. Prin urmare.fam. când minorul de 14-18 ani decedează.“ Reprezentarea.9 alin. are drept efect aplicarea nulităŃii relative.. – el încheie personal. în contractul de mandat). incapabilul va fi obligat să restituie prestaŃiile primite numai în măsura în care a profitat de ele.2 C. de bilete pentru transportul în comun). În ipoteza anulării actului neregulat încheiat. iar efectele produse în trecut se desfiinŃează retroactiv. 138 . cu încuviinŃarea prealabilă a părinŃilor sau a tutorelui“ (art. în materia de faŃă. c) Încetare minorul dobândeşte deplina capacitate de exerciŃiu. dar cu încuviinŃarea prealabilă a reprezentanŃilor legali (părinŃi. – în cazul persoanei pusă sub interdicŃie judecătorească.): acte de administare a unui bun individual determinat. cu alte cuvinte. retroactivitatea fiind consecinŃa firească a desfiinŃării actului juridic. precum înstrăinarea bunurilor. acte de administrare a patrimoniului. 5. etc. acte de administrare aunui patrimoniu). minorul este pus sub interdicŃie judecătorească. ci şi pentru trecut (ex tunc). a persoanei care nu are discernământ datorită alienaŃiei sau debilităŃii mintale.

păstrează până la data când hotărârea instanŃei judecătoreşti ramăne definitivă. potrivit legii. exerciŃii. la supravegherea. capacitatea deplină de exerciŃiu dobândită de femeia care s-a căsătorit înainte de 18 ani nu se păstreză după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a anulat căsătoria. sumă reprezentativă pe piaŃa de motociclete. 2) Ce caractere juridice diferenŃiază capacitatea de folosinŃă de capacitatea de exerciŃiu? ArgumentaŃi. iar hotărârea de anulare a căsătoriei rămâne definitivă şi irevocabilă înainte ca femeia să fi împlinit 18 ani. ocrotirea părintească a unui copil minor sau ocrotirea de care are nevoie o persoană pusă sub interdicŃie. A şi B au încheiat la 1 martie 1994 un contract de vânzare . Opinia contrară are ca punct de plecare interpretarea per a contrario a art. sa pus problema de a şti dacă încetează sau nu capacitatea de exerciŃiu deplină a femeii respective.instituŃie juridică având drept scop ocrotirea persoanei fizice care din cauza alienaŃiei mintale ori a debilităŃii mintale nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale. urmând ca zece zile mai târziu. Care va fi soluŃia în ceea ce priveşte actele de înstrăinare încheiate cu un minor în vârstă de 16 ani. Precizări În cazul căsătoriei putative. controlul şi îndrumarea felului în care se desfăşoară activitatea de ocrotire a minorului şi a altor incapabili. 9. atribuŃii privitoare la organizarea tutelei.7. tutore . 139 . devenit major prin căsătorie.fam.persoană fizică numită prin decizia autorităŃii tutelare pentru a îndeplini. În caz de răspuns afirmativ. însă numai cu condiŃia ca el să fi fost de bună credinŃă (să nu fi cunoscut cauza de nulitate a căsătoriei în momentul încheierii acesteia). precizaŃi în ce condiŃii. Vocabular • • • • autoritate tutelară . 6) Care sunt modalităŃile de încetare a capacităŃii de exerciŃiu depline? 7) Ce este reprezentarea şi de câte feluri este? 8) Când suntem în prezenŃa reprezentării şi când în cea a încuviinŃării actelor juridice civile ale minorului? 10. aplicaŃii 1) DefiniŃi capacitatea de exerciŃiu a persoanei fizice. să se perfecteze actul în formă autentică. sarcina tutelei cu privire la un minor sau cu privire la o persoană pusă sub interdicŃie. interdicŃie judecătorească . Întrebări. 23 C. Per a contario.cumpărare prin care A i-a vândut lui B o motocicletă marca Suzuky la preŃul de şase milioane lei. ocrotitor legal -persoană care exercită.: “soŃul care a fost de bună credinŃă la încheierea căsătoriei declarată nulă sau anulată . Contractul s-a încheiat sub forma înscrisului sub semnătură privată. sub supravegherea. conform legii. 8. controlul şi îndrumarea acesteia. să piardă capacitatea deplină astfel dobândită. SpeŃe 1. anularea căsătoriei nu face ca soŃul minor.organ de stat căruia îi revin. când B împlinea vârsta de 18 ani. situaŃia unui soŃ dintr-o căsătorie valabilă”. 3) Ce acte juridice pot fi încheiate în mod valabil de către persoana fizică lipsită de capacitate de exerciŃiu? 4) Ce acte poate să încheie minorul cu capacitate de exerciŃiu restrânsă? 5) ArătaŃi dacă minorul în vârstă de 16 ani poate încheia valabil un contract de vânzare-cumpărare. Într-o primă opinie. când femeia a fost de bună credinŃă la încheierea acelei căsătorii.

b) numai prin reprezentant. 4. Femeia care a dobândit capacitate de exerciŃiu deplină prin încheierea căsătoriei înainte de a fi împlinit 18 ani. dacă femeia a fost de rea credinŃă. A i-a cerut lui B o diferenŃă de patru milioane. c) persoană de 19 ani pusă sub interdicŃie. c) personal cu încuviinŃarea ocrotitorului legal şi a autorităŃii tutelare. Ulterior X intentează o acŃiune în justiŃie contra lui Z tutore al minorului. 2. b) la împlinirea vârstei de 14 ani. b) un minor de 14 ani împliniŃi. a) la împlinirea vârstei de 16 ani. c) prin punere sub interdicŃie. CerinŃe: a) Care este sancŃiunea incapacităŃii de exerciŃiu a cumpărătorului la încheierea actului juridic? Care parte a actului juridic poate invoca această sancŃiune? b) Cum se va apăra pârâtul? Ce soluŃie va pronunŃa instanŃa? 11. deoarece moneda naŃională s-a depreciat.La câteva zile de la încheierea actului autentic. Capacitatea de exerciŃiu restrânsă se dobândeşte. înainte ca femeia respectivă să fi împlinit 18 ani. înainte ca femeia respectivă să fi împlinit 18 ani. B refuzând. în plus fiind incidentă şi leziunea. CerinŃe: a) Leziunea ca viciu de consimŃământ întruneşte toate condiŃiile pentru a fi reŃinută în speŃă? b) ConsideraŃi că la încheierea primului act. cerând restituirea celor 10 ha de pământ motivând că cel care le cumpărase era minor la data încheierii contractului. X a vândut 10 ha de pământ lui Y. b) în cazul încetării căsătoriei prin decesul soŃului. c) minorii între 14 şi 18 ani. 3. B avea capacitatea de a face acte de dispoziŃie? Dar în momentul încheierii actului în formă autentică? c) Ce va hotărî instanŃa? 2. A îl acŃionează în judecată solicitând instanŃei anularea atât a contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată cât şi a contractului autentic deoarece la încheierea actului juridic B era minor. b) persoanele lipsite de discernământ. cel sub semnătură privată. pierde această capacitate: a) în cazul desfacerii căsătoriei prin divorŃ. c) la împlinirea vârstei de 18 ani. 5. Au deplină capacitate de exerciŃiu: a) o femeie de 16 ani căsătorită. care la acea dată era minor. Au capacitate de exerciŃiu restrânsă: a) persoanele lipsite de capacitate de folosinŃă. 140 . RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. Minorul cu capacitate de exerciŃiu restrânsă poate încheia acte juridice de dispoziŃie: a) personal cu încuviinŃarea ocrotitorului legal.

p. p.R.cit.12.cit. p. 141 . I.op.I.op. p.op.Urs.99. Boroi . Bibliografie I. 305-316..op.R.Todică .. Angheni . Dogaru .cit. Beleiu .op.Urs. I.cit. 87. G. S. 400-409.cit. C.56-83. p... Gh. 206-216..

în condiŃiile legii.fam. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice dispune:”numele cuprinde numele de familie şi prenumele”. Dacă părinŃii nu au un nume de familie comun. Atributele de identificare au următoarele caractere juridice: – sunt drepturi absolute. cuprinde regula potrivit căreia: „Numele de familie se dobândeşte prin efectul filiaŃiei…. şi anume: „Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinŃilor. – dreptul de a se opune la folosirea numelui propriu de către alte persoane neîndreptăŃite. domiciliul. Numele persoanei fizice • • • • Art. numele de familie va fi stabilit pe cale administrativă. – dreptul de a cere organelor competente îndreptarea greşelilor de scriere a numelui. şi anume: copilul din căsătorie. cât şi achizitiv. starea civilă şi codul numeric. cu aceată semnificaŃie. 3. • 142 . născut din părinŃi necunoscuŃi. cu caracter personal nepatrimonial. dacă copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite. cărora le corespunde obligaŃia generală negativă a tuturor persoanelor de a se abŃine să le aducă vreo atingere.2 alin. – sunt drepturi inalienabile. atât extinctiv. în conŃinutul său. autoritatea tutelară de la domiciliul copilului va hotărî. • Există trei situaŃii. modul de dobândire a numelui de familie este filiaŃia. 41/2003 cu privire la nume. asultând pe părinŃi. ceea ce înseamnă că numele de familie al părinŃilor va fi dobândit şi de copil. nr. 31/1954 prevede: „Numele cuprinde numele de familie şi prenumele“. Domiciliul cuprinde: domiciliul de drept comun.XXIII.62 C. – stabilirea numelui de familie al copilului din căsătorie se face după regulile cuprinse în art. – sunt drepturi neevaluabile în bani şi deci nu fac parte din patrimoniul persoanei fizice. copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite”.“ Prin urmare. Atributele de identificare – caracterizare • • • Identificarea persoanei fizice se realizează cu ajutorul atributelor acesteia: numele. opozabile erga omnes. Dreptul subiectiv la nume are. – sunt drepturi imprescriptibile. Dacă păriinŃii nu se învoiesc asupra numelui. • Pentru situaŃia în care filiaŃia unei persoane nu poate fi determinată (în cazul copiilor găsiŃi. nr. născuŃi din părinŃi necunoscuŃi). neputând fi înstrăinate prin acte juridice şi nici transmise prin moştenire. Numele este un atribut de identificare apersoanei fizice ce constă în dreptul omului de a fi individualizat în familie şi în societate prin cuvinte stabilite. care individualizează persoana fizică în societate. următoarele prerogative: – dreptul de a folosi numele. G.2 din Decretul nr. Numele de familie • Numele de familie este o componentă a numelui în sens larg. domiciliul legal şi domiciliul ales sau convenŃional.G. a) Dobândirea numelui de familie Art. adică de a-l purta. Art. format din unul s-au mai multe cuvinte . Starea civilă se înfăŃişează ca un complex de raporturi juridice. iar în legătură strânsă cu domiciliul se află reşedinŃa. copilul din afara căsătoriei şi copilul găsit. prin care se individualizează persoana fizică în societate şi în familie. 2.1 din O.121 alin. 1 din O. Identificarea persoanei fizice 1.

pentru motive temeinice. iar decizia de respingere se comunică direct solicitantului de către serviciul public judeŃean. în care scop a reglementat condiŃiile şi procedura de urmat prin dispoziŃiile O. persoana a folosit permanent în exercitarea profesiei numele pe care doreşte să-l obŃină.G.La încheierea căsătoriei. emiterea dispoziŃiei de admitere sau respingere acererii de schimbare a numelui. În cazul nulităŃii adopŃiei. dacă copilului găsit sau născut din părinŃi necunoscuŃi.41/2003 „Persoana al cărei nume de familie a fost înregistrat în actele de stare civilă. Dacă filiaŃia se stabileşte ulterior şi faŃă de celălalt părinte. cât şi la cele privind pe părinŃii săi“. fam. – modificarea numelui de familie determinată de adopŃie. nr. • Pot cere schimbarea pe cale administrativă a numelui. poate cere înscrierea prin menŃiune pe aceste acte.G.64 din C. • Cererea se trimite spre soluŃionare serviciului public judeŃean. DispoziŃia de admitere se comunică serviciului public comunitar. După divorŃ sau în caz de nulitate a căsătoriei. a numelui de familie. va lua numele de familie comun al acestora. 3 din O. retradus sau cu ortografia limbii materne. La încetarea căsătoriei prin decesul unuia dintre soŃi. – modificarea numelui de familie determinată de schimbări ale filiaŃiei.). – modificarea numelui de familie determinată de căsătorie. La adopŃie copilul dobândeşte numele adoptatorului. care îl va înştiinŃa pe solicitant. iar dacă nu se înŃeleg. adoptatul redobândeşte numele de familie avut anterior încuviinŃării adopŃiei. 143 . d) Retranscrierea numelui de familie • În conformitate cu dispoziŃiile art. care după analizarea temeiniciei cererii. se face prin dispoziŃia primarului locului în care copilul a fost găsit sau s-a constatat abandonul(art. el va lua numele de familie al părintelui respectiv. când au fost efectuate menŃiuni greşite în registrle de stare civilă. Cererea se depune la serviciul public comunitar de evidenŃă a persoanei din subordinea consiliului local şi se publică în Monitorul Oficial. fiecare dintre foştii soŃi va purta numele pe care îl avea înainte de căsătorie. etc. i se stabileşte filiaŃia faŃă de unul dintre părinŃi. nr. născut din părinŃi necunoscuŃi sau a copilului abandonat în spital.1 din O. 20 alin. va hotărî autoritatea tutelară (art. – stabilirea numelui de familie al copilului găsit. 41/2003 pivind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. propune motivat preşedintelui consiliului.2 alin. respectiv primarului general al Capitalei. numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. În situaŃia în care copilul a fost recunoscut de ambii părinŃi. iar dacă filiaŃia se stabileşte faŃă de ambii părinŃi. instanŃa poate încuviinŃa ca acel copil să poarte numele de familie al acestuia din urmă. iar la desfacerea adopŃiei. să ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. • Cererea se depune la serviciul public care are în păstrare registrul de stare civilă şi se aprobă de primar.– stabilirea numelui de familie al copilului din afara căsătoriei. numele de familie se va stabili prin învoiala acestora. • c) Schimbarea numelui de familie pe cale administrativă • LegislaŃia română permite schimbarea numelui de familie pe cale administrativă. cetăŃenii români şi apatrizii cu domiciliul în România pentu motive justificate: numele este format din expresii indecente. b) Modificarea numelui de familie Numele de familie al persoanei fizice poate suferi unele modificări determinate de schimbările survenite în starea civilă a acesteia. nr. 41/2003). atât la rubricile privind pe titular. soŃul supravieŃuitor are dreptul să poarte încontinuare numele de familie comun. el redobândeşte numele de familie purtatat anterior. a cărui identitate nu a fost stabilită în 30 de zile de la constatarea abandonului.G. soŃii pot săşi păstreze numelelor dinaintea căsătoriei. tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi. Acesta ia numele de familie al părintelui faŃă de care filiaŃia a fost mai întâi stabilită. Astfel.

Aceste persoane sunt: minorii (au domiciliul la părinŃi). Dovada se face prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei ce realizează ocrotirea. Dovada domiciliului de drept comun se face cu cartea de identitate iar pentru minor. Legea nr. Domiciliul ales este locuinŃa pe care părŃile o aleg în vederea executării actului în acel loc sau pentru soluŃionarea litigiului şi comunicarea actelor de procedură. care nu întruneşte caracterul de locuinŃă statornică sau principală. pentru anumite categorii de persoane. Potrivit dispoziŃiilor art. 7.G. nr. În raport de modul de stabilire. – domiciliul legal. 6. Deci.13 din Decretul nr.31/1954). .. dispăruŃii (la curator) şi moştenitorii (la custode). interzişii judecătoreşti (la tutorele). Prenumele persoanei fizice • Prenumele este acea componentă a numelui care individualizează persoana în familie. printr-un cuvânt sau un grup de cuvinte. Domiciliul de drept comun este domiciliul îpe care orice persoană fizică şi-l alege liber. El este lăsat la libera alegere a persoanei şi nu este supus vreunei reguli de înregisrare. să se prezinte la formaŃiunea de evidenŃă a populaŃiei pentru eliberarea unei noi cărŃi de identitate. Domiciliul persoanei fizice • • • Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea îşi are locuinŃa statornică sau principală“ (art.105/1996 privind evidenŃa populaŃiei şi cartea de identitate prevede în art. înorice localitate din Ńară şi stăinătate.2 din O. care o individualizează în spaŃiu. 25 că domiciliul persoanelor fizice este la adresa din localitatea unde acestea îşi au locuinŃa statornică. Per a contrario. reşedinŃa este un atribut de identificare în spaŃiu a persoanei fizice prin indicarea locuinŃei temporare. În completare. DispoziŃiile privind schimbarea şi retranscrierea numelui se aplică prin analogie şi prenumelui. ReşedinŃa persoanei fizice • Ca şi domiciliul. iar în caz de neînŃelegere va decide autoritatea tutelară. prin propria voinŃă. stabilirea prenumelui este lăsată la libera alegere a părinŃilor copilului. în mod obligatoriu.domiciliu în Ńară . Domiciliul este atributul de identificare a persoanei fizice. de regulă. 41/2003: „Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii pe baza declaraŃiei de naştere făcută de cel care declară naşterea“. 5. domiciliul este de trei feluri: – domiciliul de drept comun. În raport de teritoriul statului pe care se află: . Practic. ReşedinŃa reprezintă şi ea o locuinŃă a persoanei fizice. Pseudonimul • Pseudonimul individualizează persoana fizică într-un anumit domeniu de activitate.domiciliu în străinătate. prin indicarea locului unde aceasta îşi are locuinŃa statornică sau principală. Domiciliul legal este domiciliul stabilit de lege. cu certificatul de naştere al acestuia şi cu cartea de identitate a părinŃilor.4. domiciliul legal pe care l-a avut prsoana fizică până la majorat se converteşte în domiciliu de drept comun. – domiciliul ales (convenŃional). Persoana care îşi schimbă domiciliul este obligată ca în 15 zile de la mutarea la noua adresă. ea este o locuinŃă 144 .

În caz contrar. se menŃine posibilitatea soŃului supravieŃuitor de a purta în continuare numele pe care îl avea în căsătoria anterioară. orice persoană trebuia să aibă un nume de familie. Persoana care locuieşte mai mult de 45 de zile la altă adresă decât cea de domiciliu. În altă soluŃie contrară. deoarece. văduva păstra numele de familie al soŃului. era obligată să facă o declaraŃie la primărie prin care înŃelegea să poarte numele de botez al tatălui la care adăuga terminaŃia –escu sau –eanu. Într-o opinie răspunsul afost negativ. Dovada se face cu menŃiunea înscrisă în cartea de identitate. conform Legii din 18 martie 1895. Potrivit acesteia. dacă tatăl avea prenumele Ion. 145 . fiul va declara numele de Ionescu. In doctrină şi jurisprudenŃă s-a pus problema dacă prin recăsătorire. 8. încetată prin deces. Precizări În România. Persoana fizică nu poate avea în acelaşi timp decât o singură reşedinŃă. dar dacă se recăsătorea îl pierdea. Spre exemplu. soŃul supravieŃuitor va purta în continuare numele de familie deoarece nu există un text legal care să îi limiteze acest drept.este obligată să se prezinte la formaŃiunea de evidenŃă a populaŃiei pentru înscrierea în cartea de identitate a menŃiunii de stabilire a reşedinŃei.• • temporară ori secundară. primul act normativ care cuprindea dispoziŃii unitare privind numele peroanei fizice a fost Legea din 18 martie 1895.

Dacă părinŃii se căsătoresc şi iau ca nume comun numele soŃiei.. Dacă ulterior acesta îşi stabileşte filiaŃia faŃă de unul dintre părinŃi. deoarece acŃiunea acestuia în tăgada paternităŃii a fost admisă prin hotărtârea instanŃei. Ulterior.9. Reclamanta achemat în judecată primăria solicitând instanŃei să dispună schimbarea numelui fiului său minor. SpeŃe 1. X îşi stabileşte filiaŃia faŃă de tată. copilul va lua numele de familie al…………………… În cazul în care filiaŃia a fost stabilită şi faŃă de celălalt părinte. Întrebări. CeriŃe: a) Ce efecte produce admiterea acŃiunii în tăgada paternităŃii asupra numelui copilului? b) Este corectă soluŃia instanŃei? 2.64 C. a luat numele de familie al acesteia. reclamanta a arătat că doreşte ca minorul să poarte numele ei actual şi nu pe cel al fostului soŃ (nume comun). exerciŃii.fam. Ce sunt domiciliul şi reşedinŃa ca noŃiuni de drept civil? Care sunt caracterele juridice care deosebesc domiciliul de reşedinŃă? În ce constă corelaŃia dintre domiciliu şi starea civilă? ArătaŃi care este diferenŃa dintre pseudonim şi poreclă? În legislaŃia actuală. În motivarea acŃiunii. porecla se bucură de protecŃia legală? DelimitaŃi structura numelui de conŃinutul dreptului la nume. IdentificaŃi şi analizaŃi modurile de dobândire a numelui de familie. născut din părinŃi necunoscuŃi se stabileşte de……………………. …………………………………va încuviinŃa ca acel copil să poarte numele de familie al………………………………….2 C. 11. aplicaŃii 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) - DelimitaŃi modificarea numelui de familie de schimbarea pe cale administrativă a acestuia. fam. prin …………………. în consecinŃă. łinând cont de dispoziŃiile art.. îi încuviinŃează să ia numele de familie al tatălui. InstanŃa a admis acŃiunea reclamantei. Reprezentare grafică numele de familie prenumele pseudonimul de drept comun legal ales (convenŃ iona l) numele Atributele de identificare domiciliul starea civilă codul numeric 10. La naştere X îşi are stabilită filiaŃia numai faŃă demamă şi. completaŃi următoarele enunŃuri: Numele de familie al copilului găsit. stabiliŃi: . iar instanŃa conform art. 64 alin.

c) porecla. b) două domicilii şi o reşedinŃă. b) unicitate. La încheierea căsătoriei. c) porecla. b) de primar. b) sunt drepturi relative. b) pseudonimul. ReşedinŃa unei persoane fizice se caracterizează prin: a) obligativitate. a formulat o acŃiune cu acelaşi obiect. 6. 7.a) Care va fi numele de familie al copilului X? b) În speŃă este vorba de omodificare sau de o schimbare anumelui de familie al lui X? c) Care va fi soluŃia dacă părinŃii ar lua la încheierea căsătoriei numele lor reunite ca nume comun? 3. soŃii: a) pot alege un al treilea nume.Tatăl. 147 . mama unei minore a solicitat instanŃei să se stabilească la ea domiciliul copilului. Nu beneficiază de protecŃie legală: a) reşedinŃa. 5. în a căror grijă se află. c) sunt obligaŃi să aleagă un nume comun. susŃinând că este în interesul minorei să rămână la bunicii paterni. RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. 4. 2. Constituie atribute de identificare a persoanei fizice: a) numele. c) sunt drepturi de creanŃă. Prin acŃiunea formulată. în calitate de pârât. c) stabilitate. CerinŃe: a) Care este domiciliul copilului minor? Ce este domiciliul legal? b) Dacă reclamanta prezintă garanŃii matereale pentru creşterea minorei. c) de primărie. c) un domiciliu şi o reşedinŃă. Atribuitele de identificare ale persoanei fizice: a) sunt drepturi personale nepatrimoniale. O persoană fizică poate avea în România în acelaşi timp: a) un domiciliu şi două ori mai multe reşedinŃe. Numele de familie al copilului găsit se stabileşte: a) de către cel care l-a găsit. b) sediul. 3. cum aŃi soluŃiona cererea? 12. b) pot să-şi păstreze numele dinaintea căsătoriei.

Angheni – op. cit. Beleiu .I.cit..cit. Urs. 216 – 227 I.. 340 – 360 G.cit.Todică – op. Boroi – op.84-120 Gh.cit. pag. R. Urs. 7 – 54 I. Bibliografie R. 429 – 448 148 . pag. pag. C.13. Dogaru – op. pag. pag. S.op.

rudă sau afin cu altă persoană etc. din părinŃi necunoscuŃi. putând fi combătută sau completată prin alte probe. a) În raport cu obiectul lor. sunt următoarele elemente: născută din căsătorie. Posesia de stat produce două efecte: – prezumŃia că ea corespunde realităŃii. – acŃiunea în modificare de stat este acea acŃiune prin care se urmăreşte modificarea pentru viitor a stării civile (acŃiunea de divorŃ. – acŃiunea în contestaŃie de stat este acea acŃiune prin care se urmăreşte înlăturarea stării civile aparente pe motiv că nu corespunde realităŃii (acŃiunea în anularea căsătoriei. alta decât cea aparentă (acŃiunea în stabilirea maternităŃii. a paternităŃii). acŃiunile de stare civilă se divid în trei categorii: acŃiuni în reclamaŃie de stat. care configurează starea civilă a persoanei fizice. văduvă. Folosirea stării civile (posesia de stat) • • Folosirea stării civile. − acŃiuni care pot fi pornite numai de persoane expres determinate de lege.XXIV. divorŃată. dacă este întărită prin actul de stare civilă concordant. din afara căsătoriei. – acŃiunea în reclamaŃie de stat este acea acŃiune prin care persoana fizică urmăreşte să obŃină recunoaşterea unei stări civile. numită şi posesia de stat. De data aceasta. NoŃiune şi caractere juridice • • • • Prin stare civilă sau statut civil se înŃeleg toate elementele strict personale care contribuie la individualizarea persoanei fizice in societate şi familie. acŃiunea în tăgada paternităŃii). recăsătorită. imprescriptibilitatea. acŃiunea în tăgada paternităŃii. acŃiunile de stare civilă se împart în: − acŃiuni care pot fi intentate de orice persoană interesată. adoptată. acŃiuni în contestaŃie de stat şi acŃiuni în modificare de stat. se defineşte prin întrunirea de fapte din care rezultă raportul de filiaŃie şi de rudenie între o persoană şi familia din care pretinde că face parte. c) În raport de aplicabilitatea regulilor prescripŃiei extinctive. Aceasta este o prezumŃie relativă (juris tantum). − acŃiuni care pot fi introduse numai de titularul stării civile. la constrângerea statală. la nevoie. precum şi posibilitatea de a apela. Posesia de stat constă în recunoaşterea publică a filiaŃiei. căsătorită. Starea civilă a persoanei fizice 1. suntem în prezenŃa unei prezumŃii absolute (juris et de jure). b) În raport de persoanele care pot să le exercite. CalităŃile strict personale. 149 . AcŃiunile de stare civilă (acŃiunile de stat) • AcŃiunile de stare civilă sau acŃiunile de stat sunt acele acŃiuni în justiŃie care au ca obiect elemente privind starea civilă a persoanei fizice. care nu permite dovada contrară. Ca drept subiectiv starea civilă cuprinde posibilitatea omului de a se individualiza şi de a pretinde tuturor să fie individualizat prin starea civilă. acŃiunea de desfacere a adopŃiei). are următoarele caractere juridice: indivizibilitatea. inalienabilitatea. ca ansamblu de calităŃi strict personale ale persoanei fizice. personalitatea şi universalitatea. – acŃiuni prescriptibile (acŃiunea în anularea căsătoriei. 2. Starea civilă. acŃiunea în stabilirea paternităŃii). 3. acŃiunile de stare civilă se împart în: – acŃiuni imprescriptibile. – al doilea efect al posesiei de stat (folosirea stării civile) constă în existenŃa legală a stării civile folosite.

Actele de stare civilă Sunt acte de stare civilă: actul de naştere. Precizări În dreptul roman. Proba stării civile • Regula o găsim în art. care prelucrează date nominale privind persoana fizică. care cuprind elementele stării civile a persoanei fizice. Anularea actelor de stare civilă este sancŃiunea nerespectării dispoziŃiilor legale referitoare la condiŃiile de valabilitate a acestora. actul de căsătorie şi actul de deces. 6. sclav). însă datorită unor împrejurări prevăzute de lege. Există două categorii de înregistrări: înregistrări sub forma întocmirii actelor de stare civilă (în caz de naştere. • Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice. status civitatis (stare de cetăŃean roman. 13 din Legea nr.31/1954 şi art. certificat de căsătorie. Modificarea este operaŃiunea de înscriere a unor menŃiuni privitoare la statutul civil al titularului. Fiecărei persoane fizice. • Reconstituirea actului de stare civilă presupune un act cu existenŃă anterioară. în registrele de stare civilă. 8. divorŃ.5 alin. este cu neputinŃă să se facă dovada acestuia în prezent.4. statutul persoanei fizice era dat de reunirea a trei elemente: status libertatis (stare de om liber. Rectificarea reprezintă îndreptarea ori înlăturarea unor erori strecurate cu ocazia înregisrării. cetăŃean român. întocmite potrivit legii. de către delegatul de stare civilă. precum şi a altor elemente prevăzute de lege. şi status familiae (situaŃia în familie de pater familias sui iuris ori alieni iuris) 150 . căsătorie. Completarea presupune trecerea unor menŃiuni care nu existau în act.2 din Legea nr. Înocmirea ulterioară priveşte situaŃiile în care actul de stare civilă nu afost niciodată întocmit. Codul numeric este singurul identificator pentru toate sistemele informatice. domiciliu şi stare civilă ce se înscriu in cartea de identitate. Codul numeric al persoanei fizice • • • Potrivit art. 7. operaŃii efectuate de către organele cu atribuŃii de stare civilă. Inregistrările de stare civilă • • Înregistrările de stare civilă sunt operaŃiuni de consemnare în registrele de stare civilă a actelor şi faptelor de stare civilă. deces) şi înregistrări sub forma înscrierii de menŃiuni marginale pe registrele de stare civilă (adopŃie. precum şi în Registrul permanent de evidenŃă a populaŃiei. eliberat.119/1996 care dispun similar că starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite în registrele de stare civilă (numai pentru locul unde se găsesc aceste registre). i se atribuie la naştere un CNP care se înscrie în certificatul de naştere şi în toate actele cu caracter oficial. schimbarea sexului). precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora ( pentru locul unde se află persoana). El nu mai poate fi schimbat decât în cazul în care se modifică data naşterii sau sexul persoanei fizice. • 5. de latin sau peregrin).22 din Decretul nr.105/1996 privind evidenŃa populaŃiei codul numeric personal constituie un mijloc de individualizare a persoanei fizice alături de nume.Titularilor de acte de stare civilă li se eliberează extracte de pe aceste acte: certificat de naştere. certificat de deces.

eliberându-se un nou livret părintelui căruia i s-au încredinŃat copii. Ce se înŃelege prin “posesie de stat”? Ce înŃelegeŃi prin acŃiuni de stare civilă? ClasificaŃi acŃiunile de stare civilă în funcŃie de criteriile cunoscute. Astfel.M. şi Dec. 392/1990 a S. susŃinând că s-a săvârşit o fraudă prin substituirea copiilor. tăgăduirea paternităŃii – infirmarea de către un bărbat a paternităŃii copilului pe motiv că. fam. cînd declararea ei a fost făcută după trecerea unui an.1 din H. după ce actul de naştere a fost întocmit. a III a civ. În caz de desfacere acăsătoriei prin divorŃ sau a anulării ei. Hotărârea judecătorească. nimeni nu poate contesta starea civilă a copilului care are folosirea unei stări civile conforme cu certificatul său de naştere (art. Vocabular • • • • nomen – nume. precum şi avizul medicului legist cu privire la vârsta şi sexul persoanei a cărei naştere a fost omisă de la înregistrare. unită cu actul de naştere concordant folosirea stării civile creează prezumŃia irefragabilă de existenŃă a acelei stări civile. livretul de familie este documentul care cuprinde principalele date cu privire la componenŃa familiei.G. CompetenŃa aparŃine judecătoriei în raza căreia domiciliază copilul sau este situat sediul instituŃiei de ocrotire a copilului.495/1997).809/1979 a S.nr. filiaŃia copiilor (art. Judecarea cauzei se face cu participarea procurorului (Dec. 51 C.civ.a T. Livretul de familie se eliberează gratuit cu ocazia oficierii căsătoriei şi se semnează de primar sau de delegatul acestuia. 9.B. 10. 7) Ce mijloace de probă sunt necesare pentru dovada stării civile? 8) PrecizaŃi care este corelaŃia dintre starea civilă şi capacitatea civilă. tractatus – tratament. a T. InstanŃa va solicita poliŃiei să facă verificări pentru stabilirea identităŃii. aplicaŃii 1) 2) 3) 4) 5) DefiniŃi starea civilă a persoanei fizice şi enumeraŃi caracterele acesteia. deşi copilul fie născut. întocmirea actului de naştere se face numai în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. livretul se retrage şi se anuleză.) Prin excepŃie. nr. nr. este admisibilă o acŃiune prin care se contestă identitatea unei persoane. 2270/1956 a colegiului civil a fostului T. fie conceput în timpul căsătoriei mamei cu acel bărbat.Legea nr.nr. pronunŃată într-o acŃiune de stare civilă.) Unul din efectele posesiei de stat este faptul că. Întrebări.S. este sau nu este un act de stare civilă? 6) ExplicaŃi sintagma: “înregistrare de stare civilă”. 151 . SoluŃia este firească deoarece posesia de stat a copilului nu este conformă certificatului său de naştere ci corespunzătoare certificatului de naştere al copilului cu care a fost substituit (Dec. exerciŃii. este cu neputinŃă ca el să fie tatăl acestuia. fama – reputaŃie. 119/1996 cuprinde o serie de reguli speciale cu privire la înregistrarea naşterii.S) Fără a fi un act de stare civilă.

CerinŃe: a) Ce tip de acŃiune de stare civilă este cea din speŃă? b) Ce fel de înregistrare de stare civilă solicită X? c) ConsideraŃi soluŃia instanŃei corectă? d) Înregistrarea naşterii este condiŃionată de durata vieŃii copilului? 2. AcŃiunea prin care se urmăreşte înlăturarea unei stări civile.. 361 – 372. b) cu orice mijloc de probă. I. admiŃând cererea lui X. c) certificatul de căsătorie. Beleiu – op. c) cu actele întocmite în registrele de stare civilă. X a solicitat înscrierea tardivă a naşterii fiului său Y. pag. pretins nereale şi înlocuirea ei cu alta. pag. b) acŃiune în modificare de stat..op. CerinŃe: a) Din punct de vedere al naturii juridice cum calificaŃi cererea lui X? b) Ce organ este abilitat de lege să corecteze menŃiunile greşite din actul de identitate? Buletinul de identitate este un act de stare civilă? c) ConsideraŃi corectă soluŃia instanŃei? 12. pag. Urs. 228 – 232. Urs. 3.cit. I. pag. 152 . b) buletinul de identitate. 2. La data de 1 iunie 1997.. Angheni. S. c) căsătoria. 120-161.cit. Boroi – op. născut la 1 iunie 1991.cit. C. Judecătoria a respins cererea. Todică – op. menŃionând că minorul a cărui naştere se solicită a fi înregistrată a decedat între timp.. Dogaru – op. SpeŃe 1. InstanŃa. Reprezintă un act de stare civilă: a) legitimaŃia de student. RezolvaŃi următoarele teste grilă 1. 448 – 457. constituie: a) acŃiune în reclamaŃie de stat.11. Bibliografie I. 4. atât din certificatul de naştere cât şi din buletinul de identitate.cit. I. Gh. Constituie un fapt de stare civilă: a) naşterea. X a solicitat instanŃei corectarea unei greşeli materiale cu privire la numele de familie trecut în certificatul de naştere. pag. b) adopŃia. G. a dispus corectarea menŃiunii greşite. R. 13. R..cit. 55 – 70. pretins reale. Starea civilă a unei persoane fizice poate fi probată: a) cu prezumŃie. c) acŃiune în contestaŃie de stat.

De la această regulă există excepŃia când ocrotirea părintească se exercită de către un singur părinte. dispariŃie) prin instituirea curatelei.XXV. rolul părinŃilor este dublu: de a reprezenta pe minor în actele juridice civile şi de a administra bunurile minorului. boală. tutelă şi curatelă. prin punerea sub interdicŃie şi instituirea tutelei şi curatelei. Ocrotirea unor categorii de persoane fizice 1. b) alienaŃilor şi debililor mintali. „Drepturile părinteşti se exercită numai în interesul copiilor“ (art. fam. 106 C. fam. cuprinde numeroase instituŃii şi norme prin care se asigură apărarea şi ocrotirea drepturilor subiective. cât şi părinŃii adoptatori). – ocrotirea părintească încetează la majoratul copiilor.5 C. – în cazul minorului de peste 14 ani. prin ocrotire părintească. Prin ocrotirea persoanei fizice se înŃelege ansamblul mijloacelor de drept civil prin intermediul cărora se asigură recunoaşterea şi protecŃia drepturilor subiective şi a intereselor. De principiu. infirmitate fizică. de către părinŃi (atât părinŃii fireşti. fam). Ocrotirea părintească • NoŃiune. de educarea. dreptul civil este un „drept de protecŃie“ a drepturilor omului şi în special a unor categorii de persoane. – egalitatea ambilor părinŃi în exercitarea drepturilor şi îndeplinirea îndatoririlor părinteşti (art. fiind un drept şi o îndatorire rezervată părinŃilor. precum şi mijloacele de protecŃie ale persoanei fizice ca participantă la circuitul civil. Preliminarii • • • • Dreptul civil. în situaŃiile în care celălalt părinte este în imposibilitate de a-şi îndeplini drepturile şi îndatoririle părinteşti.108 C. ca şi alte ramuri de drept. c) persoanelor aflate în situaŃii deosebite (bătrâneŃe. învăŃătura şi pregătirea profesională b) drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la bunurile copilului minor (patrimoniul minorului) – în cazul copilului sub 14 ani. ∗ Drepturile şi obligaŃiile părinteşti care intră în conŃinutul ocrotirii părinteşti se împart în două mari categorii: a) drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la persoana copilului minor . reprezentat prin autoritatea tutelară (art. Prin ocrotirea părintească se înŃelege mijlocul juridic de ocrotire a minorului prin exercitarea şi îndeplinirea îndatoririlor cu privire la persoana şi bunurile acesteia. – independenŃa de patrimonii între părinŃi şi copii (art. Ocrotirea minorului A. – exercitarea ocrotirii părinteşti se realizează sub supravegherea şi controlul statului. ConŃinutul exercitarii ocrotirii părinteşti.). – ocrotirea părintească nu trece asupra ascendenŃilor.).părinŃii sunt obligaŃi să crească copilul îngrijind de dezvoltarea lui fizică.). a intereselor tuturor persoanelor fizice. Normele dreptului civil asigură ocrotire prin mijloace speciale următoarelor categorii de persoane: a) minorilor. 1 C. rolul părinŃilor constă în încuviinŃarea prealabilă a actelor juridice civile pe care le încheie copilul personal. 2. fam.1 alin. Ocrotirea părintească este guvernată de următoarele reguli: – exercitarea drepturilor părinteşti exclusiv în interesul minorului. • • 153 .

în virtutea căreia o anumită persoană.113 C. fam. Tutela este o sarcină gratuită şi obligatorie. • • • • • C.1 C. când ambii părinŃi sunt puşi sub interdicŃie judecătorească. 136 C. se aplică în mod corespunzător şi în cazul tutelei). administrativă sau penală. cazurile în care se deschide tutela. învăŃătura şi pregătirea profesională). B.reprezentarea şi încuviinŃarea actelor juridice pentru minorul peste 14 ani.. ai cărui părinŃi sunt decedaŃi ori în imposibilitatea permanentă de a-şi exercita atribuŃiile.).121 alin. este chemată a exercita drepturile şi îndatoririle părinteşti faŃă de un copil minor. • NoŃiune. instanŃa judecătorească hotărăşte instituirea tutelei. fam. Încetarea tutelei are loc la majoratul minorului. Cazuri de deschidere a tutelei (art. precum şi neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor părinteşti atrage după sine răspunderea părinŃilor. instituirea tutelei. prin care se asigură ocrotirea minorului.).118 C. fam. Tutela este guvernată de următoarele reguli şi principii: – legalitatea tutelei. Prin curatelă se înŃelege mijlocul juridic. fam. – controlul permanent exercitat de către stat asupra tutelei (art.• Răspunderea părinŃilor Neexercitarea ori exercitarea necorespunzătoare a drepturilor părinteşti.123-139 C.). instituit de lege. civ. după caz.109 C.latura patrimonială: . fam. 1000 alin.latura personală (părinŃii sunt obligaŃi să crească copilul îngrijind de dezvoltarea lui fizică. denumită tutore. – gratuitatea tutelei (art. când ambii părinŃi sunt necunoscuŃi. când ambii părinŃi sunt dispăruŃi. Răspunderea tutorelui pentru neîndeplinirea sarcinii de ocrotire a minorului poate fi civilă (îndepărtarea de la tutelă şi răspunderea delictuală). Tutela minorului – ocrotirea prin tutelă • NoŃiune. când după desfacerea adopŃiei minorului. – exercitarea tutelei exclusiv în interesul copilului minor (art. 154 . în condiŃiile art. precum şi pentru fapta proprie a părinŃilor. 998-999 C.). 106 C. când părinŃii nu şi-au îndeplinit corespunzător îndatoririle cu privire la administrarea bunurilor minorului. Curatela minorului – ocrotirea prin curatelă. . ConŃinutul ocrotirii prin tutelă (art.fam. când ambii părinŃi sunt decăzuŃi din drepturile părinteşti. astfel: – răspunderea de dreptul familiei este concretizată în măsura decăderii din drepturile părinteşti în baza art. – obligativitatea tutelei (art. procedura de numire a tutorelui.) când ambii părinŃi sunt morŃi ori declaraŃi judecătoreşte morŃi. 125 dispune că art. decesul acestuia sau când dispar cauzele care au determinat instituirea ei. civ. – generalitatea tutelei (art. fam. fam. – răspunderea de drept civil este angajată pentru fapta ilicită a minorului (art. în cazul minorului sub 14 ani. precum şi încetarea tutelei sunt prevăzute de lege prin norme imperative. 2 C. reprezentarea acestuia în vârstă de până la 14 ani şi încuviinŃarea actelor minorului de peste 14 ani.).).administrarea bunurilor. . 115 C. obligaŃia pentru anumite persoane de a îndeplini sarcina de tutore. temporar şi subsidiar. de educarea. fam. – răspunderea penală concretizată în interzicerea drepturilor părinteşti. – independenŃa patrimonială dintre copilul minor şi tutore (art. 114 C.) .

CondiŃii. nu poate să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare. – instituirea tutelei interzisului. Ocrotirea bolnavului psihic prin interdicŃie judecătorească • • • • NoŃiune. − curatela incapabilului. Punerea sub interdicŃie judecătorească produce două efecte principale: – lipsirea interzisului de capacitatea de exerciŃiu. ce se dispune în condiŃiile expres prevăzute de lege faŃă de persoana lipsită de discernământ din cauza alienaŃiei sau debilităŃii mintale şi constă în lipsirea ei de capacitate de exerciŃiu şi instituirea tutelei. dacă din cauza bolii sau din alte motive. Încetare. dacă o persoană lipsind vreme îndelungată de la domiciliu. o persoană. de ocrotire a persoanei fizice. deşi capabilă. ÎnterdicŃia judecătorească încetează prin moartea interzisului şi prin ridicarea interdicŃiei de instanŃa judecătorească. Ocrotirea persoanei fizice prin curatelă • • • NoŃiune. când înlocuirea tutorelui cu altul nu se face concomitent. bătrâneŃe. nu a lăsat un mandatar general. Curatela este mijlocul juridic. Încetarea curatelei. ConŃinut. Cazuri de instituire a curatelei: dacă din cauza bolii. b) gestiunea patrimoniului minorului. pentru ocrotirea vremelnică a unei persoane lipsite de capacitate de exerciŃiu sau cu capacitate de exerciŃiu restrânsă (curatela minorului). pentru ocrotirea unei persoane capabile. deşi capabilă. .persona este lipsită de discernământ. Curatela încetează dacă au dispărut cauzele care au condus la instituirea ei. . aflată în imposibilitatea de a-şi administra singură patrimoniul.). dacă o persoană a dispărut fără a se avea ştiri despre ea şi nu a lăsat un mandatar general. o persoană.lipsa discernământului se datorează alienaŃiei sau debilităŃii mentale. părintele sau tutorele este împiedicat să îndeplinească un act în numele persoanei ce o reprezintă. a unei infirmităŃi fizice.lipsa discernământului să pună persoana în imposibilitate de a se îngriji singură de propriile înterese. 3. 155 . datorită unor situaŃii speciale (boală. pe baza hotărârii autorităŃii tutelare. nu poate să-şi administreze bunurile sau să-şi apere interesele. dacă din cauza bolii. a bătâneŃii. Încetarea curatelei are în vedere atât încetarea funcŃiei curatorului (revocare.• • • Instituirea curatelei poate fi dispusă pentru următoarele cazuri: când apar contradicŃii de interese între minor şi ocrotitorul său. 4. InterdicŃia judecătorească este o măsură de ocrotire. a unei infirmităŃi fizice. InterdicŃia judecătorească se pronunŃă numai de către instanŃa judecătorească şi numai dacă: . infirmitate fizică etc. cât şi încetarea măsurii curatelei(la dispariŃia cauzelor ce au determinat-o). permanent sau temporar subsidiar. când ocrotitorul legal al minorului este împiedicat temporar să-şi exercite îndatoririle faŃă de persoana şi bunurile acestuia. a bătâneŃii. Curatela vizează două categorii de atribuŃii ale curatorului: a) ocrotirea persoanei minorului. înlocuire). Efecte. când există un proces cu privire la punerea sub interdicŃie a minorului. Există două feluri de curatelă: − curatela propriu-zisă.

X şi-a motivat cererea invocând handicapul fizic şi mental al lui Y. un curator sau un tutore? 2. dispunând punerea sub interdicŃie a lui Y. X a solicitat instanŃei punerea sub interdicŃie a lui Y şi numirea sa în funcŃia de curator. din cauza bătrâneŃii. SpeŃe 1. prin purtare abuzivă sau prin neglijenŃă gravă în împlinirea îndatoririlor de părinte. Întrebări. X a solicitat instanŃei angajarea răspunderii lui Y. ce trebuia numit în speŃă. 4) Care sunt laturile conŃinutului ocrotirii minorului prin tutelă? 5) Ce este curatela minorului? 6) DelimitaŃi instituŃia tutelei de instituŃia curatelei. dar handicapul fizic este determinant în ceea ce priveşte punerea sub interdicŃie. în hotărâre reŃinându-se că din punct de vedere mental Y este sănătoasă. CerinŃe: a) Sunt întrunite condiŃiile legale pentru ca Y să fie ocrotită prin instituŃia interdicŃiei judecătoreşti? b) ConsideraŃi corectă soluŃia instanŃei? În caz de răspuns negativ. bolii. Vocabular • decăderea din drepturile părinteşti – sancŃiune juridică specifică familiei. a adus casa părintească într-o stare de degradare substanŃială şi a golit-o de bunurile mobile de valoare. fost tutore al minorului Z. bolii nu poate să se îngrijească de propriile interese / persoana lipsită de discernământ care nu poate să se îngrijească de propriile interese? 7. deci cu discernământ. arătând că acesta. aplicaŃii 1) Ce drepturi au părinŃii asupra bunurilor copiilor minori? 2) Ce fel de răspundere au părinŃii pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor părinteşti? 3) DefiniŃi tutela minorului şi enumeraŃi caracterele juridice ale tutelei. aplicabilă părinŃilor. deşi capabil. nu poate să-şi apere personal interesele în condiŃii mulŃumitoare? 9) Care este măsura de ocrotire a copilului minor în cazul în care: unul dintre părinŃi este decăzut din drepturile părinteşti / ambii părinŃi sunt decăzuŃi din drepturile părinteşti? 10) Ce măsură de ocrotire se instituie pentru: persoana care din cauza bătrâneŃii. InstanŃa a admis cererea lui X. X a susŃinut că această stare se datorează convenŃiilor pe care 156 . 6. administrând defectuos patrimoniul. dacă sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului este primejduită prin felul de exercitare a drepturilor părinteşti. 7) DefiniŃi interdicŃia judecătorească ca instituŃie de drept civil. care nu mai este capabilă să-şi realizeze interesele proprii. Care sunt efectele punerii sub interdicŃie? 8) Care sunt condiŃiile de fond pentru punerea sub interdicŃie? Poate fi pus sub interdicŃie acela care. exerciŃii.5.

Constituie un mijloc temporar şi subsidiar prin care se asigură ocrotirea minorului: a) tutela. c) ocrotirea părintească nu încetează la majoratul copiilor. b) curatela..cit. Persoanele aflate în situaŃie de bătrâneŃe. boală. Urs. 9. Boroi – op.cit. I. C. pag. pag. 99-103. 2. Beleiu – op. b) instituirea tutelei. b) ocrotirea părintească trece asupra ascendenŃilor.233-245. jucării) le-a încheiat cu tutorele. I. I. b) lipsirea persoanei de capacitate de exerciŃiu.minorul. R. pag. infirmitate sunt ocrotite prin: a) punerea sub interdicŃie. Bibliografie I. 320-337.. Urs. c) când ambii părinŃi sunt în imposibilitate temporară de a exercita ocrotirea părintească. b) când ambii părinŃi sunt în imposibilitate permanentă de a exercita ocrotirea părintească. Au valoare de adevăr următoarele afirmaŃii: a) exercitarea drepturilor părinteşti se face exclusiv în interesul minorului. Gh. pag. de o valoare mult mai mare.cit. pag.cit. 5. 410-427. G. S Angheni – op. Dogaru – op.. c) ocrotirea părintească.cit. R. Tutela minorului se deschide în cazul în care: a) unul dintre părinŃi se află în imposibilitate permanentă de a exercita ocrotirea părintească. Punerea sub interdicŃie judecătorească are ca efect: a) lipsirea persoanei de capacitate de folosinŃă. c) numirea unui curator. 4. 3. pentru a-şi satisface capriciile (dulciuri. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. Todică – op. dându-i în schimb bunuri mobile din casă. CerinŃe: a) Cui îi aparŃine competenŃa de a numi tutore? b) Sunt valabile actele încheiate între tutore de o parte şi minor de alta? 8. c) instituirea curatelei. 157 .162-194.

NoŃiune • După cum am arătat. Curtea de Conturi.În ce ne priveşte. Enumerarea persoanelor juridice: . . Recunoaşterea calităŃii de persoană juridică (subiect de drept distinct) şi conferirea „personalităŃii juridice“ unor entităŃi sociale este exclusiv opera legii. Potrivit art.Curtea ConstituŃională .Organele puterii legislative. . RaŃiunea existenŃei acestei instituŃii juridice.SocietăŃile agricole. Serviciul Român de InformaŃii. “comunele. Camera Deputatilor şi Senatul. considerăm că persoana juridică este un subiect de drept care se înfiinŃează. Înalta Curte de JustiŃie şi CasaŃie. Acestea s-au înfiinŃat în temeiul Legii nr. Guvernul Romaniei. . statul este “persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit. societate în comandită pe acŃiuni.Organele puterii judecatoreşti.31/1954. 14/2003 partidele sunt “persoane juridice de drept public”. 215/2001. Acestea au patrimoniu şi capacitate juridică deplină”. 1 teza a II a din Legea partidelor politice nr. fiind privite ca subunităŃi ale tribunalelor. în nume propriu. 158 • . 31/1990 şi se constituie în una din formele: societate cu răspundere limitată. Curtea de Apel. se organizează şi participă la raporturile juridice cu respectarea cerinŃelor legale de fond şi de formă. care împreună formează Parlamentul Romaniei. societate în comandită simplă.Organele puterii executive.În doctrina juridică persoana juridică a fost definită în mod diferit.AutoritaŃile administrative autonome nesubordonate Guvernului. Potrivit art. oraşele şi judeŃele sunt persoane juridice de drept public. . Potrivit art. deoarece întrunesc elementele constitutive cerute de lege în acest scop. 36/1991 ca persoane juridice de drept privat. . 25 alin. InstanŃele de judecată sunt: judecătoriile. De exemplu: Banca NaŃionala a României. societate în nume colectiv.PERSOANA JURIDICĂ XXVI: NoŃiune. judecătoriile nu au personalitate juridică. . ministerele şi alte instituŃii de specialitate ale administraŃiei publice centrale. Acestea cuprind instituŃii de stat (înfiinŃate in domeniile: sanatate. invatamant. elemente constitutive şi clasificarea persoanelor juridice 1. calitatea de a fi titular de drepturi şi obligaŃii civile o are persoana fizică şi persoana juridică. misiunile diplomatice şi oficiile consulare.Statul. Dintre acestea. . Acestea cuprind instanŃele judecătoreşti şi Ministerul Public. 1 din Decretul nr. . dar fără caracter comercial. sunt persoane juridice.SocietăŃile comerciale cu capital privat.UnităŃile administrativ-teritoriale. prefecturile şi organele administraŃiei de stat. precum şi criteriile de formare şi elementele de conŃinut care îl călăuzesc pe legiuitor sunt fundamentate pe interese social-economice generale. . ca subiect de drepturi şi obligaŃii”. tribunalele.19 din Legea administraŃiei publice locale nr.Persoane juridice de stat. Din aceasta categorie fac parte: AdministraŃia prezidenŃială. stiinta şi cultură ) şi agenŃi economici de stat (regii autonome şi societăŃi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat ). societate pe acŃiuni. Sunt reglementate de Legea societăŃilor comerciale nr.Partide politice.

precum şi precizarea persoanelor care vor reprezenta persoana juridică în raport cu terŃii. ceea ce îi permite să-şi asume o răspundere proprie. având ca titular persoana juridică.un patrimoniu propriu. ImportanŃa acestui element constitutiv este dedusă din faptul că persoana juridică participă la raporturile juridice civile ca un ansamblu unitar. contribuind la apărarea drepturilor şi promovarea intereselor profesionale şi economice ale salariaŃilor. Decretul nr. 37/2003. 109/1996 privind organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei de consum şi de credit AsociaŃiile şi fundaŃiile. ce se organizează şi funcŃionează din iniŃiativa membrilor lor. 26/2000 cu privire la asociaŃii şi fundaŃii modificată prin O.un scop propriu în acord cu interesul public (general).G. Sunt persoane juridice de drept privat. în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităŃii economice a membrilor săi şi a îmbunătăŃirii rezultatelor activităŃii respective. aşezămintelor. patrimoniul persoanei juridice cuprinde o latură activă. persoanele fizice şi juridice ce urmăresc realizarea unor activităŃi în interes general sau în interes personal nepatrimonial. literatura de specialitate este unanimă în a considera că elementele constitutive general valabile pentru existenŃa unei persoane juridice sunt: . e din Decretul nr. autonomă.66/1990 privind organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei meşteşugăreşti şi organizaŃiile cooperaŃiei de consum şi de credit. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei.G.organizarea de sine stătătoare. congregaŃiilor. 54/2003 cu privire la sindicate. pot constitui asociaŃii sau fundaŃii fără scop patrimonial. Patrimoniul trebuie să fie distinct de patrimoniul persoanelor fizice ce alcătuiesc persoana juridică. . 28 calitatea de persoană juridică atât a cultelor religioase cât şi a părŃilor componente. organizarea proprie priveşte două aspecte: organizarea internă. Conform art. Se constituie în baza Legii nr. Potrivi Legii nr.26 lit. Cu alte cuvinte. În prezent funŃionează două categorii de organizaŃii cooperatiste: organizaŃiile cooperaŃiei meşteşugăreşti. 159 . comerŃ) şi desemnarea organelor de conducere şi a persoanelor care reprezintă persoana juridică. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. Sindicatele. grupul de interes economic – G. Organizarea de sine stătătoare a persoanei juridice desemnează acel element constitutiv ce constă în alcătuirea ca un tot unitar sau structurarea pe activităŃi. reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane juridice. structurarea pe compartimente (cercetare. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. pentru realizarea unor scopuri economice sau în scopul întrajutorării membrilor. reglementate de Legea nr. nr. Casele de Ajutor Reciproc. Elementele constitutive ale persoanei juridice • Având ca punct de plecare dispoziŃiile legale cuprinse în art. Similar persoanei fizice.. producŃie. 1 din O.E. Patrimoniul propriu este acel element constitutiv al persoanei juridice care constă în totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor cu conŃinut economic. Cultele religioase. reglementate prin Decretul-Lege nr.- - - - - OrganizaŃii cooperatiste. . Grupurile de interes economic. 117/1948 privind regimul general al cultelor religioase recunoaşte în art.31/1954.I. formată din drepturi patrimoniale (reale şi de creanŃă) şi o latură pasivă alcătuită din obligaŃii patrimoniale (contractuale şi extracontractuale). etc. 2. precum şi faŃă de patrimoniul altor persoane fizice sau juridice. nr.

dar nu au calitatea de persoană juridică lipsindu-le patrimoniul propriu (spre exemplu sucursalele. se înŃelege scopul concret urmărit de fiecare persoană juridică. slujind la stabilirea unor trăsături caracteristice unor grupe ori subgrupe de persoane juridice. − Organele puterii judecătoreşti. − InstituŃiile de stat. − Organele puterii executive. − Partidele politice B. Criteriile de clasificare care pot fi reŃinute sunt următoarele: – domeniul dreptului de care aparŃin. − Curtea de conturi. − Ministerul public. − UnităŃile administrativ teritoriale. 31/1954 conform căreia persoana juridică supraordonată nu răspunde pentru obligaŃiile persoanei juridice subordonate şi nici invers. Persoane juridice de drept public − Statul. nu însă şi filialele care întrunesc cele trei elemente constitutive). c) patrimoniul permite persoanei juridice să participe la viaŃa publică în nume propriu (proprio nomine) d) patrimoniul propriu explică dispoziŃia art. – naŃionalitatea. să fie determinat.ImportanŃa juridică a patrimoniului priveşte următoarele aspecte: a) există entităŃi care au organizare proprie şi scop propriu. arătându-se domeniul şi obiectul de activitate (spre exemplu. 3. Scopul trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: să fie în acord cu interesul public. Scopul persoanei juridice are două sensuri: . – forma dreptului de proprietate. 160 . Persoane juridice de drept privat − AgenŃii economici de stat. b) patrimoniul propriu stă la baza răspunderii.în sens restrâns. se înŃelege scopul formulat în acte normative care se exprimă generic. fundaŃia este destinată realizării unui scop ideal). − Organele puterii legislative. scop înscris în actul de înfiinŃare. − Sindicatele. – natura scopului. După domeniul dreptului de care aparŃin se disting A. să fie legal (în acord cu legea). − SocietăŃile comerciale. Scopul stabileşte limitele capacităŃii de folosinŃă a persoanei juridice. . fie numai unora dintre ele. capacitate ce e guvernată de principiul specialităŃii. Clasificarea persoanelor juridice • • • Se face după anumite criterii aplicabile fie tuturor categoriilor de persoane juridice. 37 din Decretul nr.în sens larg.

După forma dreptului de proprietate pe care se întemeiază: – persoane juridice fundamentate pe proprietatea publică. persoana juridică era considerată creaŃia legiuitorului. considerăm că persoana juridică este exclusiv opera legii. fiind constituite în condiŃiile legii române − persoane juridice străine – au sediul principal în străinătate şi îşi desfăşoară activitatea în România. Casele de Ajutor Reciproc. În majoritatea definiŃiilor formulate în doctrină fundamentul persoanei juridice îl constituie colectivul de oameni. Teoria realităŃii susŃinea că persoana juridică avea o existenŃă reală reală şi o voinŃă proprie. După naŃionalitate. fizică. Precizări ApariŃia persoanei juridice în circuitul civil a constituit premisa unor controverse doctrinare în legătură cu natura juridică a acestei instituŃii. statul este titular al dreptului de proprietate asupra unori bunuri ce apartin domeniului public sau privat. cât şi proprietatea privată. statul apare ca debitor şi răspunde patimonial pentu erorile judiciare constând în condamnarea şi luarea unei măsuri preventive pe nedrept (art.).− − − − • Cultele religioase.în raporturile de proprietate. omul fiind singura persoană reală. distinctă de a componenŃilor săi. atât proprietatea publică.în raporturile obligaŃionale. persoanele juridice sunt: − persoane juridice române – au sediul principal in România. • • 4.În ceea ce ne priveşte. pe care aceasta îşi bazează şi justifică existenŃa. raŃiunea existenŃei acestei instituŃii fiind fundamentată pe interese social – economice generale. 161 . proc. După un prim sistem. pen. Teoria proprietăŃii colective identifica persoana juridică cu un ansamblu de bunuri colective aflat în posesia unui grup de oameni. – persoane juridice care au la bază exclusiv proprietatea privată. – persoane juridice care au la bază. Deoarece nici o ficŃiune nu putea exista fără lege. lucrativ). ci patrimoniul colectivităŃii. − persoane juridice fără scop patrimonial.504 şi următoarele din C. s-au formulat mai multe teorii care au încercat să explice fundamentul persoanei juridice. OrganizaŃiile cooperatiste. Statul apare ca subiect de drept civil în urmatoarele raporturi juridice: . De-a lungul timpului. – persoane juridice întemeiate pe proprietatea privată internă şi proprietatea străină. Calitatea de subiect de drept o avea nu colectivitatea. AsociaŃiile şi fundaŃiile. După natura scopului urmărit: − persoane juridice cu scop patrimonial (economic. potrivi cerinŃelor legii româneşti. persoana juridică era considerată o ficŃiune. .

161/2003).- - în domeniul succesoral. 54/2003).2 alin. bunurile lăsate de defunct trec in proprietatea statului”.000 de euro. domiciliaŃi în cel puŃin 18 dintre judeŃele Ńării şi municipiul Bucureşti. 26/2000 ). capitalul social pentu aceste societăŃi să nu fie mai mic decât echivalentul în lei a sumei de 25. fundaŃia poate fi înfiinŃată de una sau mai multe persoane ( art.U. Guvernul va putea modifica anual. 118 alin.19 alin. iar capitalul social nu poate fi mai mic de 2. ▪ pentru constituirea unei organizaŃii sindicale este necesar un număr de cel puŃin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune. enumerăm câteva condiŃii speciale. ▪ numărul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20 (art. astfel încât până la data de 31 decembrie 2005.Cu titlu exemplificativ. 15 ).3 din Legea nr. ▪ în societatea agricolă. numărul minim al membriilor unei asociaŃii este de 3 persoane (art. Hotărârea Guvernului va cuprinde şi termenul pentru completarea capitalului social ( art.2 din Legea nr. numărul asociaŃiilor din societăŃile cu răspundere limitată nu poate fi mai mare de 50.3 din Legea nr. numarul acŃionarilor în societatea pe acŃiuni nu poate fi mai mic de 5. este de10 asociaŃi (art.8 din Legea nr.36/1991). prin hotărâre. dobândind moştenirile vacante conform art. dar nu mai puŃin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeŃe şi municipiul Bucureşti (art.000 de membrii fondatori. conditiile speciale particularizează conŃinutul acestora. “În lipsă de moştenitori legali sau testamentari. chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiŃi (art. În schimb.161/2003).286. 680 C. introdus prin Legea nr. Fără a fi considerate elemente constitutive ale persoanei juridice. valoarea minimă a capitalului social al societăŃii pe acŃiuni şi în comandită pe acŃiuni. în raporturile de comerŃ internaŃional. ce particularizează unele persoane juridice: ▪ în cazul societatilor comerciale.civ.000 de lei.000 de lei.G. ▪ în cazul asociaŃiilor şi fundaŃiilor. numărul minim de asociaŃi pentru înfiinŃarea şi funcŃionarea acesteia. ▪ cererea de înregistrare a unui partid politic trebuie însoŃită şi de lista semnăturilor de susŃinere a cel puŃin 25.31/1990. statul apare ca o persoană juridică civilă. nr. Tot astfel.14/2003 ). potrivit Legii nr. iar capitalul social mai mic de 25.000.4 din O.000. 162 .

FundaŃii şi asoiaŃii .t e to Ńil dmi ri riale .Organele de stat . t persoane juridice române după naŃ i oal i ta n te e persoane juridice străi n persoane juridice cu scop patrimonial (regii autonome.Societă com le c u ca a mxt Ńi ercia pit l i .Ministerul Public .Partide politice .Curtea de Conturi . a de proprietate persoane juridice care au la bază eclusi v x proprietatea privată .InstituŃiile d sta e t .OrganizaŃii coope atis r te .Statul .Sindicate .t e to Ńil dmi ri riale . Reprezentare grafică . şi priv.AgenŃii econm de s a oici t t . după f orm d r . fundaŃi i ) 163 .Unită e a in st r a ti v .Unită e a in st r a ti v .InstituŃii bugtare e . juridice fundam. societăŃ i co e al e) mrci după natur a scopului persoane juridice făr ă scop p m l ( p t i d p li t i c atri onia ar e o e.Unită e a in st r a ti v .Societă e c erc Ńil om iale o r g i z an ate în condiŃi il e l eii 31 0 g /199 c .Societă com le Ńi ercia .AsociaŃii şi funa i dŃi persoane juridice de drept public după dom ul eni dreptului de care aparŃ i n persoane juridice de drept privat Clasificarea persoanelor juridice persoane juridice fundamentate pe proprietatea publică .Regii autonome .Organele de stat pers. pe proprietatea publ.Culte religioase societă i l e com Ń e rcial e mixte persoane juridice întemeiate pe proprietate internă şi p o s răină r pr.Statul .Culte religioase .t e to Ńil dmi ri riale .5.

constituită după cerinŃele legii române şi având capacitatea juridică stabilită de aceste legi persoana juridică străină – persoană juridică cu sediul în străinătate. c) Care sunt elementele constitutive ale lui X ca societate comercială? 164 . în apărare. Întrebări. Y. În motivarea acŃiunii. CerinŃe: a) Ce reprezintă X ca noŃiune de drept civil? b) ClasificaŃi pe X în funcŃie de criteriile cunoscute. 10) ComparaŃi actul de recunoaştere cu actul de autorizaŃie. solicitând instanŃei obligarea acestuia din urmă la plata a 3000 $ reprezentând chiria neplătită. Vocabular • • • • • Case de Ajutor Reciproc – organizaŃii de tip asociativ ce au ca obiect exclusiv de activitate ajutorarea salariaŃilor prin acordarea de împrumuturi cu dobândă rezonabilă persoană juridică română – persoana juridică cu sediul în România. companie de transport aerian. ClasificaŃi persoana juridică în funcŃie de criteriile cunoscute. La 1 decembrie 1994. aflat în administrare tehnică. l-a chemat în judecată pe Y. 11) Ce înŃelegeŃi prin persoană juridică română ? 8. pe baza unei înŃelegeri. SpeŃă 1.6. constituie un patrimoniu afectat permanent şi irevocabil realizării unui scop de intres general 7. pun în comun şi fără drept de restituire contribuŃia materială. nu poate să se prevaleze de legislaŃia română. chemându-l în judecată în faŃa instanŃelor române. cunoştinŃele sau aportul lor în muncă. a învederat că societatea de transport are capital integral străin şi. pentru realizarea unor activităŃi în interes general sau personal nepatrimonial fundaŃia – subiect de drept înfiiŃat de unul sau mai multe persoane care. care în condiŃiile legii române poate desfăşura activitate şi pe teritoriul României asociŃie − subiect de drept constituit din trei sau mai multe persoane care. aplicaŃii 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) DefiniŃi persoana juridică. constituită în condiŃiile legii locului respectiv. deşi are sediul în România. a fost închiriat lui Y la data de 11 septembrie 1990 pentru un transport de mărfuri. X arată că este o companie care are ca obiect de activitate exploaterea comercială a aeronavelor iar avionul. X. Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice ? Care este importanŃa obiectului propriu de activitate al unei persoane juridice ? Ce înŃelegeŃi prin „organizare de sine stătătoare” ? Care este elementul definitoriu al patrimoniului unei persoane juridice ? Ce înŃelegeŃi prin „act de dispoziŃie” ? Ce presupune înfiinŃarea unei persoane juridice prin act recunoscut ? Ce reprezintă autorizarea prealabilă ? EnumeraŃi categoriile de persoane juridice ce se înfiinŃează prin act autorizat. pe baza unui act juridic între vii sau pentru cauză de moarte. exerciŃii.

7. 107 . Dogaru – op. Boroi – op. c) capitalul social.Urs.cit. c) sindicatele. Sunt persoane juridice fundamentate atât pe proprietate publică cât şi privată: a) instituŃiile de stat.2003 Gh. R.cit. 377 – 408 G. pag. Reprezintă un element constitutiv al persoanei juridice:.cit.. Sunt persoane juridice de drept public: a) agenŃii economici de stat. Bibliografie I. Partidele politice sunt persoane juridice: a) de drept public. 3. fundamentate pe proprietate publică şi privată. 4. pag. Cultele religioase sunt persoane juridice: a) de drept privat. fără scop patrimonial. Oscar Print. Ed. b) de drept privat. 2. c) de drept privat. pag. 6. pag.R. b) organele de stat. Urs. b) unităŃile administrativ – teritoriale.. a) obiectul de activitate. b) actul de înfiinŃare. Subiecte de drept civil. c) de drept public. c) scopul propriu. b) de drept public. Sunt persoane juridice de drept privat: a) partidele politice. Bucuresti.. fundamentate pe proprietate publică şi privată. 5. fără scop patrimonial. Beleiu – op. 461 – 481 165 . cu scop patrimonial.d) Este întemeiată susŃinerea lui Y privind incapacitatea lui X de a o acŃiona în faŃa instanŃelor române? e) Ce ar fi putut invoca în apărarea sa Y? 9. S.cit. b) actul de înfiinŃare. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. fără scop patrimonial. c) statul şi unităŃile administrativ-teritoriale. Angheni – op. fundamentate exclusiv pe proprietate privată. fundamentate pe proprietate privată. 10. fără scop patrimonial. fundamentate pe proprietate publică. Nu constituie un element constitutiv al persoanei juridice: a) organizarea de sine stătătoare. cu scop patrimonial. 248 – 272 I.. b) CurŃile de Apel.. c) organizaŃiile cooperatiste. Carmen Ilie Todica – Teoria persoanelor.118 I. fundamentate pe proprietate privată.

Dar textul este în vigoare şi cuprinde în esenŃă modurile de înfiinŃare care pot fi adaptate la schimbările din Ńara noastră: − prin actul de dispoziŃie al organului de stat competent. ceea ce reprezintă un adevărat proces de constituire asubiectului de drept deoarece.XXVII: ÎnfiinŃarea persoanelor juridice 1. 166 .Legea nr. − printr-un alt mod reglementat de lege. după caz: legea. în condiŃiile legii. ÎnfiinŃarea persoanelor juridice prin act de dispoziŃie. hotărârea sau ordonanŃa Guvernului. a unui subiect de drept. 28 din Decretul nr.68/1990. Domeniul de aplicare al modului de înfiinŃare prin „act de dispoziŃie al organului competent“: − Organele puterii legislative. − prin actul de înfiinŃare al celor care o constituie. • • Prin „actul de dispoziŃie al organului competent“ înŃelegem. − prin actul de înfiinŃare al celor care o constituie. − prin actul de înfiinŃare al celor care o constituie. prezentat „ad litteram“.Ministerele. „persoana juridică se înfiinŃează: − prin actul de dispoziŃie al organului competent al puterii sau administraŃiei de stat. actele respective conduc la efectul creator de persoană juridică. este parŃial depăşit de noile realităŃi din Ńara noastră şi se înfăŃişează drept confuz. competent a aprecia oportunitatea înfiinŃarea ei: − printr-un alt mod reglementat de lege. însă.PreşedinŃia României. Potrivit acestei norme. numai luate împreună. autorizatde organul competent. 2. • • Modurile de înfiinŃare a persoanelor juridice sunt prevăzute în art. În unele cazuri înfiinŃarea presupune un singur act juridic. NoŃiune • • ÎnfiinŃarea persoanei juridice reprezintă operaŃiunea de creare. hotărârea consiliilor judeŃene sau locale.92/1992.92/1990 .90/2001 − Organele puterii judecătoreşti – Legea nr.prin Decretul-lege nr. recunoscut de organul competent. Modurile de înfiinŃare a persoanelor juridice. recunoscut de organul puterii sau administraŃiei de stat competent a verifica dacă sunt întrunite cerinŃele legii pentru ca acea persoană juridică să poată lua fiinŃă. cu caracter de normă generală în materie.Serviciile publice din subordinea preşedinŃiei –Legea nr.47/1994 . − prin actul de înfiinŃare al celor care o constituie. ea necesită o succesiune de acte juridice. de cele mai multe ori. Sigur că textul. − Organele puterii executive: . 3.prin Legea nr. cu prealabilă autorizare a organului puterii sau administraŃiei de stat.31/1954.

acest mod de înfiinŃare se referă la organizaŃiile cooperatiste şi la instituŃiile şi întreprinderile anexe.2/1968. . respectiv înscrierea persoanei juridice. iar autorităŃile administraŃiei publice locale prin Legea nr. Modul de înfiinŃare este complex. ÎnfiinŃarea persoanelor juridice prin act de înfiinŃare autorizat.− UnităŃile administrativ teritoriale – sunt înfiinŃate prin Legea nr. statut). – înregistrarea la organul de stat competent(organul fiscal teritorial) . – OrganizaŃiile cooperaŃiei meşteşugăreşti dobândesc personalitate juridică prin înregistrarea la organul de stat competent. – recunoaşterea actului de înfiinŃare de organul cooperatist ierarhic superior. Penru înfiinŃarea completă. − actul de recunoaştere a înfiinŃării. create de acestea.actul de înfiinŃare . b. acest mod de înfiinŃare presupune existenŃa a două acte juridice: − actul de înfiinŃare a persoanei juridice. Până în 1989. presupunând cumulativ mai multe etape: . Domeniul de aplicare a modului de înfiinŃare prin act recunoscut – Potrivit art.15/1990. a)NoŃiunea de autorizare – Legea distinge între autorizarea prealabilă a organului adminstraŃiei din domeniul de activitate al persoanei juridice supuse înfiinŃării şi autorizarea organului puterii judecătoreşti. de regulă organul fiscal. – Modul de înfiinŃare este complex.autorizarea organului competent . de credit şi agricole. • • • Astfel cum reiese din chiar formularea textului legal. acest mod se aplica tuturor organizaŃiilor cooperatiste. din Decret. în prezent vizează dar organizaŃiile cooperaŃiei meşteşugăreşti. formalităŃi ce condiŃionează dobândirea personaliităŃii juridice.înregistrarea la organul de stat prevăzut de lege. 5. 4. legea cere expres înregistrarea.215/2001.înmatricularea în Registrul ComerŃului. adoptat de Adunarea generală. • • • Acest mod de înfiinŃare presupune două faze: − adoptarea actului de înfiinŃare a persoanei juridice (contract. Congres (contract.inregistrarea şi înscrierea. prin Legea nr. − autorizarea organului competent (organ adminisrativ sau instanŃa de judecată). − Regiile autonome şi societăŃile comerciale cu capital de stat. ÎnfiinŃarea nu este completă şi nu produce efecte juridice decât după ce se îndeplinesc şi alte două formalităŃi: . 167 .28 lit. statut). emis de organul competent prin care se constată legalitatea actului de înfiinŃare. rezultate din reorganizarea fostelor întreprinderi de stat. presupunând mai multe etape: – actul de înfiinŃare:contract şi statut. ÎnfiinŃarea persoanelor juridice prin act de înfiinŃare recunoscut. nu şi organizaŃiile de consum.

utilitatea acesteia în raport cu scopul. Aceasta are în vedere trei categorii de operaŃiuni: . Autorizarea prealabilă este un act administrativ. .alte operaŃiuni (radieri de înmatriculări). Ea reprezintă o condiŃie specială pentru ca persoana juridică să funcŃioneze în mod legal şi nu Ńine de procesul de înfiinŃare a acesteia.înmatriculări (pentru societăŃi comerciale. fie înscrierea în registrul special al unor persoane juridice (sindicate.înscrierile de menŃiuni constau în înscrierea oricăror modificări ce se aduc înregistrărilor sau menŃiunilor anterioare. având efect de opozabilitate faŃă de terŃi. . grupuri de interes economic). asociaŃii şi fundaŃii. Au obligaŃia să completeze şi să depună decalraŃia de înregistrare fiscală. înregistrare în registrul comerŃului. cooperative de consum şi de credit. mărimea capitalului social în raport cu obiectul de activitate etc. care fără a avea efect constitutiv. cooperative de consum şi de credit). societăŃi agricole). b) NoŃiunea de înregistrare În raport de registrele în care sunt consemnate. • Domeniul de aplicare: − AsociaŃiile şi fundaŃiile sunt supuse unei duble autorizări: autorizarea prealabilă a ministerului sau a organului de specialitate şi autorizarea judecătoriei în vederea înscrierii în registrul special. regii autonome. prin care un organ de specialitate apreciază oportunitatea înfiinŃării persoanei juridice. Înmatriculările se efectuează înainte de începerea activităŃii persoanei juridice şi au drept scop luarea în evidenŃă şi acordarea unui număr de înregistrare. regii autonome şi organizaŃii cooperatiste codul fiscal a fost înlocuit cu codul unic de înregistrare – CUI. . reprezintă o condiŃie prealabilă. sindicatele. înregistrarea persoanelor juridice are trei sensuri: înscriere în registrele special Ńinute în acest scop de instanŃa de judecată.pentru înfiinŃarea unei societăŃi de asigurări este necesară autorizaŃia prealabilă emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. OperaŃiunea are loc după îndeplinirea cerinŃelor legale: acte de înfiinŃare. Autorizarea prealabilă îmbracă forma unui aviz. − Partidele politice sunt autorizate de Tribunalul Municipiului Bucureşti şi dobândesc personalitate juridică de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii instanŃei privind 168 . fiecare având altă finalitate. Ele dobândesc personalitate juridică prin înscrierea în registrul asociaŃiilor şi fundaŃiilor de la grefa judecătoriei unde îşi va avea sediul. ca subiect de drept fiscal. în vederea atribuirii codului fiscal. necesară înfiinŃării unor categorii de persoane juridice: . Pentru comercianŃii societăŃi comerciale. nici nu se exclud. ci ele se completează atunci când legea le cere (în cazul asociaŃiilor şi fundaŃiilor). Autorizarea organului puterii judecătoreşti constă în hotărârea sau în încheierea definitivă şi irevocabilă a instanŃei judecătoreşti. Prin autorizarea judecătorească se dispune după caz fie înmatricularea în registrul comerŃului (pentru societăŃi comerciale. având de regulă efectul dobândirii personalităŃii juridice.pentru înfiinŃarea coooperativei de credit este necesară aprobarea de constiutire emisă de Casa Centrală la care cooperativa urmează să se afilieze. companii naŃionale. Cele două acte de autorizare nu sunt nici alternative.– Actul administrativ de autorizare nu trebuie confundat cu autorizarea judecătorească.pentru constituirea unei asociaŃii sau fundaŃii este necesară obŃinerea în prealabil a avizului ministerului sau organului de specialitate al administraŃiei publice centrale în a cărui sferă de competenŃă îşi desfăşoară activitatea. partidele politice. toŃi plătitorii de impozite şi taxe. societaăŃile agricole. actul de autorizare judecătorească (hotărâre sau încheiere). . înregistrarea la organul fiscal pentru luarea în evidenŃă a persoanei juridice. În registre speciale se înscriu asociaŃiile şi fundaŃiile.

− − − − admiterea cererii de înregistrare.asociaŃiile de locatari s-au înfiinŃat de drept prin Legea nr. Momentul în care se naşte un nou subiect de drept este momentul în care acesta dobândeşte personalitate juridică. − data recunoaşterii ori autorizării înfiinŃării sau data îndeplinirii oricărei alte cerinŃe.misiunile diplomatice şi consulare se înfiinŃează prin decret al Preşedintelui României la propunerea Guvernului. 169 . • Decretul nr. Se includ în acest „alt mod“ reglementat de lege. d o formulare generală care include toate cazurile atipice de înfiinŃare a diferitelor categorii de persoane juridice. .31/1954 cuprinde la art. pentru persoanele juridice care nu sunt supuse înregistrării. alcătuind procedura de constituire a persoanei juridice. . în funcŃie de modul de înfiinŃare a persoanei juridice. autorizarea judecătorului delegat de la oficiul registrului comerŃului şi înmatricularea în registrul comerŃului. Camerele de comerŃ şi industrie din România se înfiinŃează în temeiul autorizării Guvernului. 7. Acest moment este stabilit de lege în mod diferit. adică a capacităŃii de a avea drepturi şi obligaŃii: − data actului de dispoziŃie sau data stabilită în actul de dispoziŃie privind înfiinŃarea. Se disting astfel următoarele momente ale dobândirii personalităŃii juridice. Ele dobândesc personalitate juridică ân baza încheierii judecătorului delegat . 28 lit. Ele se înscriu în registrul partidelor politice pentru opozabilitate.statul român este declarat prin lege persoană juridică. Sindicatele sunt supuse autorizării judecătoriei din locul unde îşi au sediul şi dobândesc personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special Ńinut de instanŃă AsociaŃiile de proprietari sunt autorizate de judecătorul delegat la organul financiar local din raza teritorială a imobilului.SocietăŃile comerciale se înfiinŃează în mai multe etape presupunând: actul de înfiinŃare. − data înregistrării (înmatriculării) sau înscrierii în registrul prevăzut de lege. ÎnfiinŃarea persoanelor juridice prin alt mod reglementat de lege. 5/1973 şi prin statutul lor. Ele dobândesc personalitate de la data înmatriculării. 6. Momentul dobândirii personalităŃii juridice • • ÎnfiinŃarea persoanelor juridice presupune întocmirea şi adoptarea mai multor documente cu diferite finalităŃi. toate acele cazuri care nu se încadrează în cele reglementate mai sus: .

conducere şi funcŃionare a societăŃii. modificatoare sau de încetare a lor.este declarat direct ca fiind persoană j u id r ică prin decret misiunile diplomatice prezidenŃ ial oficiile consulare asociaŃ i a d locat a e ri prin alt mod reglementat de lege 9. 4) ComparaŃi actul de recunoaştere cu actul de autorizaŃie. Reprezentare grafică prin act de dispoziŃ ie al organului Senatul ş i Ca e Dp ut aŃi lo r .L g nr . 6/1990 Organele puterii judecă tor eşti . înscriere – formalitate constând în înscrierea unei persoane juridice la organul fiscal teritorial.Gvernşi inustri e ust u d statul român . Întrebări. conferinŃă sau congres. cât şi statutul organizatoric. 37/1990 Ministerele . 92/19 ega r 92 organizaŃ ii l e cooe st e m prati eşteşug r eşt i ă organizaŃ ii l e cooe ei de co u şi cr ed it praŃi ns m prin act de înfiinŃare recunoscut ÎnfiinŃare a persoanelor juridice Partidele politice . aplicaŃii 1) Ce înŃelegeŃi prin „act de dispoziŃie”? 2) Ce presupune înfiinŃarea unei persoane juridice prin act recunoscut? 3) Ce reprezintă autorizarea prealabilă? EnumeraŃi categoriile de persoane juridice ce se înfiinŃează prin act autorizat.8.de TMB prin act de înfiinŃare autorizat de judecăt o a und ri e asociaŃ i i l e şi fun Ńii l e da au sediul organizaŃ ii l e de sri it ori . reorganizare – operaŃiune juridică ce implică două persoane juridice. a şti şi c p c rti om . înmatriculare – formalitate constând în înscrierea unei societăŃi comerciale în registrul comerŃului în a cărui rază teritorială îşi are sediul. 10. producând efecte creatoare. 92 Preş e nŃ ia . 170 . asociaŃ i i l e d p o ietar i . 1 99 di e ea /1 0 Guvernul . Vocabular • • • • • act de înfiinŃare – act de constituire adoptat de Adunarea Generală. statut – acordul tuturor asociaŃilor unei persoane juridice cu privire la stabilirea regulilor de organizare.Lg n 68/ 19 mra e eea r.orgn l f i nan r e r pr au cia Camerele de comerŃ ş i i n r ie .L e n . exerciŃii.Legea nr.Legea nr.

b) act de înfiinŃare recunoscut. Constituie persoane juridice înfiinŃate prin act autorizat: a) organele puterii judecătoreşti. SocietăŃile comerciale dobândesc personalitate juridică: a) de la data actului constitutiv. 171 . 2. se depune la judecătoria în circumscripŃia căreia îşi va avea sediul societatea. Camerele de comerŃ şi industrie se înfiinŃează prin act autorizat de către: a) Guvern. însoŃită de actul de constituire şi statut. b) Ministerul ComerŃului si Industriilor. c) partidele politice. înscriere? 11. 3. Judecatoria Ilfov a admis cererea şi a dispus înscrierea societăŃii solicitante în registrul societăŃilor agricole. b) de la data autorizării lor de judecătorul delegat. b) organizaŃiile cooperatiste. c) Camera de comerŃ şi industrie . cererea de înscriere a societăŃilor agricole.5) Ce înŃelegeŃi prin sintagma “înfiinŃarea persoanei juridice“? 6) Care dintre organizaŃiiole cooperatiste sunt supuse înfiinŃării prin act recunoscut. 5. PresedinŃia României s-a înfiinŃat prin: a) actul de dispoziŃie al organului competent. Constituie o persoană juridică înfiinŃată prin actul de dispoziŃie al organului competent: a) Guvernul. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. 4. respectiv prin act autorizat? 7) Ce înŃelegeŃi prin înmatriculare. c) act de înfiinŃare autorizat. În speŃă s-a cerut autorizarea şi înscrierea unei societăŃi agricole cu sediul în Bucureşti. înregistrare. 15 din Legea nr. b) Statul român. judecătoriei Sectorului Agricol Ilfov. SpeŃă Potrivit art. c) Judecătorul de legat de la registrul comerŃului. 36/1991. CerinŃe: a) Care este procedura de înfiinŃare a unei societăŃi agricole? b) Autorizarea şi înscrierea societăŃii în speŃă s-au făcut cu respectarea legii? 12. c) de la data înmatriculării în registrul comerŃului. sector 3.

pag.. 7. Bibliografie I. 446 – 469 G.288 Gh. S. 476 – 481 172 . Angheni – op. pag. 115 . cit. Dogaru – op. c) asociaŃiile de locatari. pag. c) s-a înfiinŃat prin act recunoscut de Parlament. 248 – 272 I. pag. Ilie Todică – op. R. Beleiu – op. Urs. pag. 13.cit..cit. b) asociaŃiile de proprietari. Urs.cit. C. S-au înfiinŃat prin alt mod reglementat de lege: a) asociaŃiile şi fundaŃiile... R. Boroi – op.cit. Statul român: a) s-a înfiinŃat prin act de dispoziŃie al organului competent.119 I. b) a fost declarat direct de lege persoană juridică.. 262 .6.

Capacitatea de folosinŃă a persoanei juridice este acea parte a capacităŃii civile care constă în aptitudinea generală şi abstractă a acestora de a avea drepturi şi obligaŃii. reglementate de normele oricărei ramuri de drept.intangibilitatea (nu poate fi limitată sau îngrădită decât în cazurile stabilite de lege) .specialitatea (nu poate avea decât drepturi ce corespund scopului) Începutul capacităŃii Începutul capacităŃii de folosinŃă diferă după cum persoanele juridice sunt ori nu supuse înregistrării. b) persoanele juridice nesupuse înregistrării dobândesc capacitatea de folosinŃă.egalitatea . Caractere juridice . de la data înscrierii în registrele speciale Ńinute de instanŃele judecătoreşti: societăŃile agricole.data actului de dispoziŃie care le înfiinŃează. între care capacitatea civilă este componenta cea mai importantă.capacitatea de folosinŃă . Capacitatea juridică şi capacitatea civilă. .inalienabilitatea .data recunoaşterii actului de înfiinŃare. Capacitatea juridică include capacităŃile de ramură.XXVIII.capacitatea exerciŃiu 3. Sintagma “capacitate juridică” exprimă aptitudinea persoanei juridice de a participa la orice raporturi juridice. În conŃinutul capacităŃii juridice se include capacitatea juridică de ramură. Capacitatea civilă a persoanei juridice este aptitudinea de a avea drepturi şi obligaŃii civile. Capacitatea civilă a persoanelor juridice 1. care coexistă şi se exprimă în funcŃie de obiectul de activitate pentru care fiinŃează persoana respectivă. sindicatele. de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile şi de a-şi asuma şi îndeplini obligaŃii civile. Persoanele juridice dispun în temeiul legii de “capacitatea de a avea drepturi şi obligaŃii”. • ∗ Momentul începerii capacităŃii de folosinŃă pentru diferite categorii depersoane juridice este: de la data înregistrării la organul competet: asociaŃiile de proprietari. Structura capacităŃii civile • Capacitatea civilă cuprinde două elemente de structură . după caz: . de a participa la viaŃa juridică în nume propriu. asociaŃiile şi fundaŃile.generalitatea . .data autorizării înfiinŃării şi data îndeplinirii vreunei alte cerinŃe a legii. 173 . care este. iar scopul se realizează prin personalitatea juridică. organizaŃiile cooperaŃiei meşteşugăreşti. 2. • • • ExistenŃa persoanelor juridice se justifică prin scopul lor. în funcŃie de specificul modului de înfiinŃare. a) persoanele juridice supuse înregistrării (înmatriculării) dobândesc capacitatea de folosinŃă la data înregistrării (înmatriculării) indiferent de modul lor de înfiinŃare. Capacitatea de folosinŃă a persoanelor juridice • • NoŃiune. adică prin aptitudinea de a avea drepturi şi obligaŃii. adică de capacitatea juridică.

• • • • 174 . de la data recunoaşterii înfiinŃării de către Guvern: Camerele de ComerŃ şi Industrie. organizaŃiile cooperatiste de credit. cuprinzând aptitudinea de a avea drepturi subiective. act de înfiinŃare sau statut”. Principiul specialităŃii capacităŃii de folosinŃă − ConŃinutul “capacităŃii de folosinŃă se reduce la acele drepturi şi obligaŃii care sunt necesare realizării scopului acestor subiecte de drept”. • Capacitatea de folosinŃă anticipată (restrânsă) – Art 33 din Decretul nr 31/1954 în alin. 34 se referă numai la drepturi. . de la data actului de dspoziŃie care le înfiinŃează: organele de stat. chiar înainte de data înregistrării sau de data actului de recunoaştere. − ConŃinutul capacităŃii de folosinŃă poate fi disociat în două laturi: .încetarea capacităŃii de folosinŃă anticipată sau restrânsă. − Principiul este limitat numai la drepturile şi obligaŃiile civile născute din acte juridice. atrage nulitatea absolută a actului.Capacitatea de folosinŃă deplină a persoanei juridice ia sfârşit odată cu încetarea acestui subiect de drept. se admite că textul are în vedere şi obligaŃiile din conŃinutul capacităŃii de folosinŃă.latura activă.31/1954 astfel: “Persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei stabilit prin lege. izvorâte din contracte sau din fapte juridice extracontractuale.încetarea capacităŃii de folosinŃă deplină.34 din Decretul nr. SancŃiunea nerespectării regulilor privind capacitatea de folosinŃă – Încheierea actelor juridice în lipsa capacităŃii de folosinŃă ori cu încălcarea principiului specialităŃii. Această regulă se exprimă în principiul specialităŃii capacităŃii de folosinŃă a persoanei juridice şi este formulată în art. Deşi art. act de înfiinŃare sau statut. îndeplinirea obligaŃiilor şi a oricăror măsuri preliminare ce ar fi necesare.Capacitatea restrânsă încetează odată cu dobândirea capacităŃii de folosinŃă (deplină) de către subiectul de drept respectiv. grupurile de interes economic. . instituŃiile de stat. cooperativa de consum. cuprinzând aptitudinea de a avea obligaŃii civile patrimoniale şi nepatrimoniale. precizând: „Cu toate acestea. final prevede o excepŃie de la regulile de mai sus. ori de data îndeplinirii celorlalte cerinŃe ce ar fi prevăzute.de la data înregistrării în Registrul ComerŃului: regiile autonome. adică drepturi civile patrimoniale şi personal nepatrimoniale.latura pasivă. societăŃile comerciale. moment care coincide cu dobândirea personalităŃii juridice. . Sfârşitul capacităŃii de folosinŃă − Sfârşitul capacităŃii de folosinŃă a persoanei juridice trebuie privit sub două aspecte: . . unităŃile administrativ teritoriale. de la data autorizării înfiinŃării: partide politice. persoana juridică are capacitate chiar de la data actului de înfiinŃare cât priveşte drepturile constituite în favoarea ei. dar numai întrucât acestea sunt cerute ca persoana juridică să ia fiinŃă în mod valabil” ConŃinutul capacităŃii de folosinŃă − Capacitatea de folosinŃă cuprinde toate drepturile şi obligaŃiile civile care corespund scopului stabilit de lege.

dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcŃiei lor.faptele licite sau ilicite săvârşite de organele sale. sunt actele persoanei juridice însăşi.33 şi art. practic. organele de conducere prin care persoana juridica îşi exercită drepturile şi îşi asumă obligaŃiile sunt fie unipersonale. încheierea actului juridic de către o persoană împuternicită.ConŃinutul capacităŃii de exerciŃiu a persoanei juridice se exprimă prin aptitudinea de a dobândi şi exercita drepturile şi de a-şi asuma şi îndeplini obligaŃiile civile prin încheierea de acte juridice de către organele de conducere.raporturile dintre persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale sunt supuse. a) Reglementarea generală – de drept comun – este cuprinsă în art. SancŃiunea nerespectării normelor privind capacitatea de exerciŃiu . – fie colective. senat etc.Sfârşitul capacităŃii de exerciŃiu are loc la data încetării existenŃei persoanei juridice. prin desemnarea organelor de conducere. obligă însăşi persoana juridică.faptele ilicite atrag şi răspunderea personală a celui ce le-a săvârşit.35 din Decret putem susŃine că momentul dobândirii capacităŃii de exerciŃiu este acelaşi cu momentul dobândirii capacităŃii de folosinŃă şi se evidenŃiază. colegii. . regulilor mandatului.Pe temeiul dispoziŃiilor cuprinse în art. prin asemănare.31/1954.Cazurile de nesocotire a regulilor privitoare la capacitatea de exerciŃiu sunt: încheierea actului juridic de un organ al persoanei juridice care nu avea competenŃă. rector. de asemenea cu diferite denumiri – consilii. manager etc. asemenea acte juridice sunt lovite de nulitate relativă. Reglementări legale privind capacitate de exerciŃiu. 35-36 din Decretul nr. dar cu depăşirea mandatului încredinŃat. în limitele puterilor ce le-au fost conferite. Capacitatea de exerciŃiu a persoanelor juridice • NoŃiune. comitete.Cele două laturi.4. Capacitatea de exerciŃiu constă în aptitudinea persoanei juridice de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile şi de a-şi asuma şi îndeplini obligaŃii civile. ConŃinutul capacităŃii de exerciŃiu .Ca regulă generală. b) Reglementări speciale privind organele persoanelor juridice . se întâlnesc şi la capacitatea de exerciŃiu ca şi la cea de folosinŃă.actele juridice încheiate de organele persoanei juridice.persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaŃiile prin organele sale. • • • • • 175 . Începutul capacităŃii de exerciŃiu . – Potrivit principiilor aplicabile în materie. preşedinte. atât faŃă de persoana juridică cât şi faŃă de cel de-al treilea. . . . director. act de înfiinŃare ori statut. prin încheierea de acte juridice civile de către organele sale de conducere. Sfârşitul capacităŃii de exerciŃiu . activă şi pasivă. dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege. care dispun: . . cu diferite denumiri – ministru. încheierea actului juridic de către o persoană din cadrul persoanei juridice care nu face parte dintr-un organ de conducere şi nici nu are împuternicire.

Precizări Capacitatea de folosinŃă restrânsă se dobândeşte de la data actului de dispoziŃie al organului de stat competent (în cazul unei regii autonome) a actului de înfiinŃare ce urmează a fi recunoscut (în cazul organizaŃiilor cooperatiste meşteşugăreşti) sau a actului de înfiinŃare ce urmează a fi autorizat (în cazul unei fundaŃii) Nu toate persoanele juridice dobândesc de la început (ab initio )o capacitate de folosinŃă anticipată şi apoi o capacitate de folosinŃă deplină. 1) cea mai importantă limită a capacităŃii de exerciŃiu a persoanei juridice decurge din principiul specialităŃii capacităŃii de folosinŃă.capacitatea de folosinŃă restrânsă determină o capacitate de exerciŃiu restrânsă . În practică. 176 . există o strânsă legătură. netranzitând-o şi pe cea restrânsă.conŃinutul capacităŃii de exerciŃiu nu poate fi mai larg decât al capacităŃii de folosinŃă deoarece aptitudinea de a avea drepturi şi obligaŃii priveşte atât actele cât şi faptele juridice. capacitatea de folosinŃă începe la data înregistrării la organul fiscal. pe când aptitudinea de a exercita drepturi şi de a-şi asuma obligaŃiile civile are în vedere numai încheierea de acte juridice. 31/1954. ceea ce determină ca limitele capacităŃii de exerciŃiu să se identifice cu limitele capacităŃii de folosinŃă. cerinŃa înregistrării persoanelor juridice a fost impusă din raŃiuni fiscale. el trebuie să fie încheiat de organul de conducere stabilit prin lege. 2) o altă limită a capacităŃii de exerciŃiu – care nu se regăseşte la capacitatea de folosinŃă – este determinată de pluralitatea organelor de conducere ale persoanelor juridice. pentru ca actul juridic să fie actul persoanei juridice însăşi. deoarece înregistrarea interesează dreptul civil şi fiscal.5. domeniul de aplicare a înregistrării s-a diminuat în favoarea unei alte formalităŃi – înmatricularea în Registrul comerŃului. instituŃiile de stat şi unităŃile administrativ – teritoriale) care dobândesc ab initio o capacitate deplină de folosinŃă. După decembrie 1989. În cazul în care pentru aceeaşi persoană juridică se prevede atât cerinŃa înregistrării cât şi formalitatea înmatriculării. 3) a treia limită a capacităŃii de exerciŃiu priveşte faptul că persoana juridică nu poate avea şi exercita acele drepturi care prin natura lor sunt susceptibile să aparŃină numai persoanelor fizice. La adoptarea Decretului nr. a apărut o situaŃie specială privind începutul capacităŃii de folosinŃă a persoanei juridice în cazul în care aceeaşi persoană juridică este supusă unor dispoziŃii cuprinse în legi diferite. Deoarece majoritatea persoanelor juridice au mai multe organe de conducere. Între conŃinutul capacităŃii de folosinŃă şi conŃinutul capacităŃii de exerciŃiu a persoanei juridice. act de înfiinŃare sau statut. este cazul persoanelor juridice de stat (organele de stat. iar înmatricularea dreptul comercial. Această limită se concretizează în două postulate: . Există unele persoane juridice care dobândesc de la început capacitate de folosinŃă deplină.

177 . act de înfiinŃare sau statut obligaŃiile civile prin încheierea de acte excepŃie: juridice de către organele de conducere capacitatea de folosinŃă anticipată cuprinde doar drepturi . Vocabular • • • • act de înfiinŃare – act de constituire adoptat de adunarea generală sau după caz.de la data recunoaşterii actului de înfiinŃare .odată cu încetarea persoanei juridice ca subiect de drept prin: fuziune comasare a) reorganizare divizare totală b) dizolvare c) transformare | absorbŃ i e } 7. pentru persoanele juridice supuse înregistrării (înmatriculării) .cuprinde toate drepturile şi obligaŃiile .de la data actului de dispoziŃie care le înfiinŃează .cât şi statutul organizatoric înmatriculare – formalitate constând în înscrierea unei societăŃi comerciale la oficiul registrului comerŃului în a cărui rază teritorială îşi are sediul înregistrare – formalitate constând în înscrierea unei persoane juridice la organul fiscal teritorial mandat (contract de mandat) – contract prin care o persoană (mandant) împuterniceşte o altă persoană (mandatar) să încheie acte juridice în numele şi pe seama sa.de la data actului de înfiinŃare ConŃinut Sfârşit .aptitudinea de a dobândi şi exercita civile care corespund scopului stabilit drepturi şi de a-şi asuma şi îndeplini de lege. Prezentare comparativă Început Capacitatea de folosinŃă a persoanei Capacitatea de exerciŃiu a persoanei juridice juridice 1. de conferinŃă sau congres. pentru persoanele juridice supuse înregistrării .6.de la data înregistrării (înmatriculării) 2.de la data autorizării înfiinŃării excepŃie: capacitatea de folosinŃă anticipată .

A. cu sediul in spaŃiul la care se referă contractul de închiriere. 8. b) de la data autorizării actului de înfiinŃare. reclamanta S. 26 din Legea nr. societatea nu se consideră constituită legal mai înainte de îndeplinirea formalităŃilor de autorizare şi publicitate. b) capacităŃii de folosinŃă anticipată. 3. SocietăŃile comerciale dobândesc capacitate de folosinŃă: a) de la data înmatriculării.31/1990. aplicaŃii 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) DefiniŃi capacitatea de folosinŃă a persoanei juridice. Ulterior reclamanta a solicitat constatarea nulităŃii contractului. Din certificatul de înmatriculare al pârâtei rezultă că aceasta adobândit personalitate juridică la data de19 februarie 1993. exerciŃii.R. au perfectat contractul de închiriere pentru un spaŃiul comercial. DefiniŃi capacitatea de exerciŃiu a persoanei juridice. La data de 24 noiembrie 1992. 2. şi pârâta S. C. 8) EnumeraŃi cazurile de nesocotire a regulilor privitoare la capacitatea de exerciŃiu şi stabiliŃi care este sancŃiunea aplicabilă. DOLBIER S. SpeŃă 1. “Persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei de activitate”.. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. c) de la data recunoaşterii actului de înfiinŃare. pârâta va avea capacitate de a încheia acte juridice? c) Ce va decide instanŃa? 10. RANDEZVOUS CAFÉ S. c) de la data recunoaşterii actului de înfiinŃare. EnumeraŃi caracterele juridice ale acesteia. deoarece pârâta nu avea la data perfectării lui autorizarea funcŃionării ca societate comercială. personal de către organele de conducere sau pot fi încheiate şi prin mandatar? 9. Care este momentul dobândirii capacităŃii de exerciŃiu? RealizaŃi o comparaŃie între conŃinutul capacităŃii de folosinŃă şi conŃinutul capacităŃii de exerciŃiu a persoanei juridice. Care este începutul capacităŃii de folosinŃă a persoanei juridice? Ce înŃelegeŃi prin capacitate de folosinŃă anticipată (restrânsă)? AnalizaŃi principiul specialităŃii capacităŃii de folosinŃă. Partidele politice dobândesc capacitate de folosinŃă: a) de la data înregistrării.• statut – acordul tuturor asociaŃilor unei persoane juridice cu privire la stabilirea regulilor de organizare. conducere şi funcŃionare a societăŃii. iar potrivit art. 178 .L. Întrebări. 9) Actele persoanei juridice sunt încheiate numai direct. c) principiului specialităŃii capacităŃii de folosinŃă. formează conŃinutul: a) capacităŃii de folosinŃă. în perioada de la întocmirea actelor şi până la înmatriculare..C. b) de la data autorizării actului de înfiinŃare. CerinŃe: a) Care sunt formalităŃile cerute de lege pentu constituirea unei societăŃi comerciale? b) Ce este capacitatea de exerciŃiu a persoanei juridice şi care este momentul la care se dobândeşte? În speŃă.

482 – 497.cit.cit. 411 – 438. Care din următoarele afirmaŃii este adevărată? a) actele juridice încheiate de organele de conducere sunt actele persoanei juridice însăşi. Ilie Todica ─ op. b) sindicatele. pag...4. G. Angheni.R. 7. b) faptele organelor persoanei juridice nu o obligă pe aceasta chiar dacă s-au săvârşit cu prilejul exercitării funcŃiei. 289 − 319. Bibliografie I.. 11. 272 – 290. cu încălcarea principiului specialităŃii capacităŃii de folosinŃă. c) persoanele juridice de stat.– op. b) de la data înregistrării. b) dobândirea capacităŃii de folosinŃă (deplină).cit. S. c) dobândirea capacităŃii de exerciŃiu. Dogaru – op. R. Boroi – op. p. Gh.. Urs. pag. 120 – 128. 179 . Urs. Nu au capacitate de folosinŃă anticipată: a) societăŃile comerciale.cit. pag. Beleiu – op. C. pag. cit. 8. b) de o persoană juridică. c) faptele ilicite ale organelor persoanei juridice nu atrag răspunderea personală a celui care le-a săvârşit. c) de la data actului de autorizare. I. c) de o persoană din cadrul persoanei juridice şi care nu face parte dintr-un organ de conducere. I. 6. Persoana juridică dobândeşte capacitate de folosinŃă anticipată: a) de la data actului de înfiinŃare. 5. Intervine sancŃiunea nulităŃii absolute a actului civil încheiat: a) de o persoană juridică fără capacitate de exerciŃiu de a încheia acel act. Capacitatea de folosinŃă anticipată a persoanei juridice încetează odată cu: a) încetarea persoanei juridice.

ImportanŃa identificării îşi evidenŃiază valenŃele în privinŃa capacităŃii juridice a persoanei (naŃionalitate. 38. în privinŃa competenŃei jurisdicŃionale (sediu).inalienabilitatea. Identificarea persoanelor juridice ● NoŃiune. . reorganizarea şi încetarea persoanelor juridice 1. drept penal etc. . cât şi sub aspect achizitiv. ProtecŃia juridică a atributelor de identificare. Odată cu înregistrarea sau înscrierea persoanei juridice se va trece în registru şi denumirea ei”. .31/1954 care prevede: “Persoana juridică va purta denumirea stabilită prin actul care a înfiinŃat-o sau prin statut. sunt intim legate de persoana titularului lor. 54 şi 55 din Decretul nr. Reglementarea legală . . • Identificarea persoanei juridice este o necesitate permanentă. este acŃiunea civilă. 180 .). 39. semnificaŃia de a individualiza persoana juridică. codul fiscal. Mijloace de identificare • Denumirea persoanei juridice .Reglementarea generală de drept comun se găseşte în art. marca. emblema. titularul acestor drepturi nu poate renunŃa la ele. .Atributele de identificare fiind drepturi personale nepatrimoniale sunt protejate (apărate) prin mijloacele dreptului civil şi prin mijloacele altor ramuri de drept (drept administrativ. firma.Prin “denumire” ca atribut de identificare. nu pot fi cesionate prin acte juridice. telefonul. “persoana care a suferit o atingere în dreptul său … la denumire … sau în orice drept personal nepatrimonial va putea cere instanŃei judecătoreşti încetarea săvârşirii faptei care aduce atingere drepturilor mai sus arătate” (art. codul fiscal etc. a soluŃionării operative a tuturor aspectelor legate de încheiere şi executare a actelor juridice. Natura juridică şi caracterele atributelor de identificare • • • • Ca natură juridică.31/1954. Atributele de identificare au următoarele caractere juridice. contul bancar. Identificarea are două înŃelesuri: prin identificarea persoanelor juridice înŃelegem instituŃia juridică care cuprinde totalitatea normelor ce reglementează mijloacele şi atributele de individualizare a persoanelor juridice. naŃionalitatea. . cum sunt: denumirea.Regula generală privind stabilirea denumirii se găseşte în art. . iar în al doilea sens. sediul. sunt opozabile tuturor. atât sub aspect extinctiv. înŃelegem cuvântul sau cuvintele care au primit. Toate persoanele juridice au dreptul la atributele de identificare. sediu).Mijloacele specific dreptului civil de apărare a drepturilor personale nepatrimoniale. specifice categoriei de drepturi de care aparŃin: . faxul etc.XXIX.imprescriptibilitatea. din momentul înfiinŃării şi până la încetarea ei. atributele de identificare a persoanei juridice fac parte din categoria drepturilor personale nepatrimoniale. sediul. telexul.opozabilitatea erga omnes. sunt imprescriptibile.54 din Decret) 3. Astfel. fiind drepturi absolute. 2. drept comercial.personalitatea. .universalitatea.38 din Decretul nr.Reglementarea specială se află în diferite acte normative. contul bancar. în condiŃiile prevăzute de lege. ce constituie atribute de identificare. Identificarea. prin identificare se înŃeleg atribute de identificare: denumirea.

următoarele efecte: . . Codul unic de înregistrare – O.Decretul nr. 31/1954. ca atribut de identificare. – Acesta a înlocuit codul fiscal în cazul regiilor autonome. Firma este denumirea unui comerciant individual – persoană fizică sau persoană juridică. . condiŃiile şi efectele reorganizării. Alte atribute de identificare: naŃionalitatea. se disting: a) sediul principal – locul unde funcŃionează organele de conducere ale persoanei juridice b) sediul secundar – locul unde funcŃionează organul de conducere al subunităŃilor persoanei juridice (uzină.Prin reorganizare se produc.dreptul de a cere tuturor persoanelor fiice sau juridice să o indivdualizeze prin denumirea sa. C.dreptul de a cere în justiŃie respectarea dreptului la denumire încălcat.39 din Decretul nr.G. . 39 din Decretul nr. . 181 . sucursală etc)  în raport cu teritoriul Ńării unde se află. “Sediul persoanei juridice se stabileşte potrivit actului care a înfiinŃat-o sau statutului”. 4.U.Reorganizarea este un proces complex de unire sau divizare.U.înfiinŃarea de noi persoane juridice. telefonul. • Sediul persoanei juridice . 76/2001 privind simplificarea unor formalităŃi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea comercianŃilor a introdus codul unic de înregistrare (C. la care participă cel puŃin două persoane juridie existente ori care iau astfel fiinŃă. marca.). Primul este obligatoriu şi se stabileşte conform art. societăŃilor comercile.Sediul este atributul de identificare prin arătarea unui loc stabil care individualizează persoana juridică în spaŃiu.I. contul bancar al persoanei juridice.încetarea unor persoane juridice.U.- - Dreptul la denumire are în conŃinutul său următoarele prerogative: .40-44 şi 46-50 reglementează cu titlu general formele. codul fiscal al persoanei juridice. companiilor naŃionale. mai ales în materia raporturilor juridice de drept comercial internaŃional şi de drept internaŃional privat. după caz. . sediul convenŃional este facultativ şi se stabileşte cu acordul părŃilor. telexul şi faxul persoanei juridice.modificarea organizării unor persoane juridice (a celor implicate). fabrică. Reorganizarea persoanei juridice • • • NoŃiunea şi efectele reorganizării .Sediul persoanei juridice poate fi clasificat după cum urmează:  în raport cu importanŃa locului unde îşi desfăşoară activitatea organele de conducere ale persoanei juridice. sediul se clasifică în: a) sediu de drept comun (legal) b) sediu convenŃional (ales). nr.dreptul de a folosi denumirea.I. se utilizează de toate sistemele informatice care prelucrează date privind comercianŃii. emblema. precum şi de comercianŃi în relaŃiile cu terŃii.31/1954 în art. sediul poate fi: a) sediu în Ńară b) sediu în străinătate. .  în funcŃie de caracterul său.Conform art. – Acesta se atribuie de către Ministerul FinanŃelor Publice în termen de 24 de ore de la depunerea cererii tip de înregistrare de către comerciant. Această împrejurare prezintă importanŃă. .31/1954.

efectele reorganizării se produc atât între părŃi cât şi faŃă de terŃi.  Divizarea parŃială constă în desprinderea unei părŃi din patrimoniul unei persoane juridice. către două sau mai multe persoane juridice existente sau care iau fiinŃă în acest fel. care îşi păstrează fiinŃa.• Formele (modurile) reorganizării şi competenŃa de a decide reorganizarea.  AbsorbŃia constă în încorporarea.31/1954 “transmisiunea drepturilor şi obligaŃiilor în caz de fuziune.efectele reorganizării se produc atât între părŃi cât şi faŃă de terŃi. adică aunor fracŃiuni de patrimoniu de la persoana juridică divizată la mai multe persoane juridice. – Conform art. a unei noi persoane juridice.efectul extinctiv. iar divizarea prin: divizare totală sau parŃială. formele juridice ale reorganizări sunt: comasarea şi divizarea. care încetează să mai existe şi în alcătuirea. “Comasarea se face prin absorbŃia unei persoane juridice de către o altă persoană juridică…” (art. absorbŃie. într-o altă persoană juridică.41 din acelaşi Decret comasarea se realizează prin: absorbŃie şi fuziune. care-şi menŃine existenŃa şi transmiterea acestei părŃi către una sau mai multe persoane juridice existente ori care iau fiinŃă în acest mod. ce priveşte numai divizarea totală.efectul transmisiunii cu titlu universal. . 182 . bilanŃ contabil de predare –primire). pe această bază.31/1954. patrimoniul persoanei juridice absoarbite este preluat de persoana juridică ce continuă să existe. întotdeauna. înglobarea unei persoane juridice ce încetează să mai existe. şi de la data acesteia. Divizarea produce următoarele efecte juridice: . – Conform art. se îndeplineşte între părŃi cât şi faŃă de al treilea. însemnâd încetarea persoanelor juridice fuzionate. . precum şi de desprindere şi transmitere. .41 din Decret.efectul creator.efectul transmisiunii universale. însemnând înfiinŃarea unei persoane juridice. care priveşte numai cazurile când fracŃiunea de patrimoniu se transmite persoanelor juridice care iau fiinŃă ca urmare a operaŃiunii juridice a divizării.49 din decretul nr. încetează persoana juridică divizată.efectul extinctiv.pentru persoanele juridice supuse înregistrării. încetarea persoanei juridice absorbite. a) Comasarea  Fuziunea constă în unirea (contopirea) a două sau mai multe persoane juridice. . numai prin înregistrarea operaŃiei. deoarece. AbsorbŃia produce următoarele efecte: .pentru persoanele nesupuse înregistrării. – Se face distincŃie între: persoanele juridice supuse înregistrării şi persoane juridice nesupuse înregistrării: . însemnând că drepturile şi obligaŃiile persoanelor juridice fuzionate trec asupra nii persoane astfel înfiinŃate.efectul extinctiv. privind persoanele juridice supuse înregistrării.efectul transmisiunii universale. de la data aprobării de către organele competente adocumentelor întocmite în acest scop (inventar. divizare.). • Momentul producerii efectelor reorganizării – Potrivit art. b) Divizarea  Divizarea totală constă în împărŃirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice care încetează şi transmiterea fracŃiunilor patrimoniale astfel rezultate.efectul creator.40 din Decretul nr. Fuziunea produce următoarele efecte: . . de la data efectuării înregistrării. .

b) scopul a fost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit c) scopul pe care îl urmăresc sau mijloacele întrebuinŃate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii ori regulilor de convieŃuire socială sau urmăresc un alt scop decât cel declarat. 31/1990 şi O.G. 31/1991: . . .împlinirea duratei pentru care a fost constituită. .trecerea timpului stabilit pentru durata societăŃii.prin divizare – în ce priveşte unităŃile divizate total.realizarea sau imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită. Clasificarea cauzelor de dizolvare. etc. a.Ceea ce este specific dizolvării constă in acea că. în cazurile prevăzute la lit. 26/2000) − Cazuri reglementate de Legea nr. actul de înfiinŃare sau statut „ În cazurile prevăzute la lit. cât şi regulile speciale privind încetarea persoanei juridice. ea se face prin actul organului competent. După cum rezultă din art. . . . G. – Cazuri reglementate de O.falimentul societăŃii. Cauzele dizolvării persoanelor juridice. b şi d. în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege.realizarea sau imposibilitatea relizării scopului pentru care a fost constituită.  Cazuri reglementate de Decretul nr.reducerea numărului de asociaŃi sub limita fixată de lege. persoana juridică încetează în următoarele moduri: . nr. . .31/1954 „OrganizaŃiile cooperatiste şi obşteşti se dizolvă dacă: a) termenul pentru care au fost construite s-a împlinit.prin comasare – în ce priveşte unităŃile care au fuzionat şi cele absorbite. . încetarea persoanei juridice înseamnă dispariŃia subiectului de drept. . c.imposibilitatea constituirii adunării generale sau aconsiliului director. Dizolvarea este o operaŃiune juridică ce are ca efect. nr.hotărârea adunării generale.26/2000: . la lichidarea persoanei juridice. După cum rezultă din definiŃie. încetarea unei persoane juridice asociative sau aceleia asimilate cu aceasta. dacă acesta nu afost complinit timp de 3 luni. Încetarea persoanei juridice • • • • Ca noŃiune generală. se trece. 183 • .imposibilitatea realizării obiectului societăŃii sau realizarea acestuia.  Cazuri reglementate de diferite legi speciale pentru anumite categorii de persoane juridice (Legea nr. domeniul de aplicare a dizolvării cuprinde persoanele juridice asociative. se divid în două categorii: . .Cazurile în care intervine dizolvarea sunt prevăzute expres de lege. în mod obligatoriu.prin dizolvare. Dreptul obiectiv stabileşte atât reguli generale. dacă această situaŃie durează mai multde un an de la data la care adunarea sau consiliul trebuia constituit. sfârşitul capacităŃii juridice a acestuia în cazurile şi condiŃiile prevăzute de lege.40 din Decret.declararea nulităŃii societăŃii. ceea ce nu se poate spune şi în privinŃa reorganizării.cauze în care dizolvarea operează de drept. . după hotărârea dizolvării.5. dizolvarea se produce de drept (în puterea legii). – Cauzele de dizolvare a persoanelor juridice se clasifică după următoarele criterii: După modul în care operează cauzele de dizolvare a persoanelor juridice. d) numărul membrilor a scăzut sub limita stabilită de lege.

15/1990 toate unităŃile de stat s-au reorganizat fie în societăŃi comerciale având ca unic acŃionar statul. O. firma apărea ca o inscripŃie pe un suport material prin care un magazin. în timp ce „firma” este o denumire specifică numai pentru comercianŃi. considerăm că transformarea este o noŃiune distinctă. concomitent cu înfiinŃarea. care se aplică tuturor persoanelor juridice care pot înceta prin dizolvare. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome a consacrat expres termenul de transformare dispunând: “SocietăŃile comercile rezultate în urma reorganizării regiilor autonome preiau drepturile şi obligaŃiile regiilor autonome din transformarea sau divizarea cărora au rezultat. este denumirea pentru persoana juridică”. în locul ei a altei persoane juridice. 51 din Decretul nr. Putem spune că termenul de „denumire” are un conŃinut general care acoperă atributul de identificare al oricăror persoane juridice. în relitate este vorba de o transformare a acestor subiecte de drept. reorganizarea produce fie efecte de încetare.cauze de dizolvare voluntară:împlinirea termenului. transmisiunea poate fi universală sau cu titlu universal. în cazul reorganizării. art. efectul esenŃial al dizolvării este trecerea in lichidare a persoanei juridice. persoana juridică intră în lichidare. care se aplică numai anumitor persoane juridice.” Transformarea persoanei juridice are un domeniu de aplicare restrâns la cazurile speciale prevăzute de lege. „Denumirea” este un atribut general de identificare a oricăror persoane juridice fie ele de drept public. dispune: “Prin efectul dizolvării.cauze de dizolvare silită (forŃată):scopul a devenit ilicit sau este fictiv. după caz. în vederea realizării activului şi plăŃii pasivului”.G. IniŃial. Lichidarea persoanei juridice. falimentul. În ceea ce ne priveşte. fie în regii autonome. în timp ce. - 6.U.cauze cu caracter special. Transmisiunea în cazul transformării persoanei juridice este universală. 31/1954. hotărârea instanŃei judecătoreşti ori a puterii executive. reorganizarea este de aplicaŃie generală. Astfel. Astfel. În literatura de specialitate s-a susŃinut atât ipoteza că transformarea persoanei juridice poate fi privită ca o „modalitate” a reorganizării persoanei juridice. ci numai după ce a fost realizat activul şi plătit pasivul.• cauze în care dizolvarea se produce prin actul organului competent. În timp ce transformarea persoanei juridice produce întotdeauna aceleaşi efecte juridice (încetarea unei persoane juridice şi crearea uneia noi). În literatura juridică s-a spus că „ceea ce este numele pentru persoana fizică. 184 . o întreprindere aducea la cunoştinŃa publicului denumirea şi obiectul de activitate. nr. După caracterul lor. realizarea scopului. Deşi legea utilizează termenul de reorganizare. persoana juridică nu încetază în momentul dizolvării. autonomă care nu se confundă cu reorganizarea. După natura lor.cauze cu caracter general. Transformarea este operaŃiunea juridică prin care o persoană juridică îşi încetează existenŃa. Întradevăr. s-a pus problema dacă există deosebiri între noŃiunea de „denumire” şi „firmă”. Precizări În practică. hotărârea de dizolvare. – Prin lichidarea persoanei juridice se înŃelege efectuarea tuturor operaŃiunilor juridice de realizare a activului şi de plată a pasivului subiectului de drept civil şi care au ca efect încetarea definitivă a persoanei juridice intrată înlichidare. – În principiu. fie de drept privat. Ulterior. în timp ce noŃiunea de „firmă” poate fi utilizată cu acelaşi înŃeles pentru comercianŃi – persoană fizică sau juridică. fie de înfiinŃare. în temeiul Legii nr. care poate fi: hotărârea adunării generale a persoanei juridice sau. . cauzele de dizolvare se împart în: . . cât şi opinia că este vorba de o noŃiune juridică distinctă de cea a reorganizării persoanelor juridice. distingem două categorii de cauze de dizolvare: .

Atributele de identificare ale persoanei juridice denumirea sediul naŃ i oal i ta n tea contul bancar codul fiscal număr u l deî nm r i c lar e în reg rul coer Ń ulu a t u ist m i capitalul social firma emblema marca telefon. Reprezentare grafică 7.7.3. fuziune comasare reorganizare absorbŃ i e totală Încetarea persoanei juridice dizolvare divizare parŃ i a lă transmisiune universală transmisiune cu titlu universal termenul s-a împlinit scopul s-a realizat scopul a devenit contrar legii ş i r egl il or dec u onvie u sc a Ń ire oi lă număr u l mm r i l o a s zut su l i m s a i tăd l eg eb r că b ita t bil e e transformare 7.efectul creator priveşte numai cazurile când fracŃiunea de patrimoniu se transmite persoanelor juridice care iau fiinŃă ca urmare a operaŃiunii juridice a divizării 185 .2. Prezentare comparativă Comasarea AbsorbŃia Fuziunea Divizarea Divizarea totală Divizarea parŃială Efecte ÎnfiinŃarea unei noi persoane juridice Încetarea unei persoane juridice Transmisiunea patrimoniului _ efect extinctiv efect creator efect extinctiv efect creator* efect extinctiv efect creator* _ transmisiune transmisiune transmisiune cu transmisiune cu titlu universală universală titlu universal universal *.telex 7.fax.1.

StabiliŃi dacă textul de lege reglementează: un mod de infiinŃare a Ministerului/un mod reorganizare/o modalitate de transformare. Întrebări. SpeŃe 1. 5) Care sunt efectele de drept civil ale reorganizării persoanei juridice? 6) DefiniŃi comasarea persoanei juridice.8. Vocabular • • • • • cont bancar – mijloc de identificare a persoanei juridice.13 alin. desemnat printr-un simbol cifric. probleme 1) Ce reprezintă sediul social? ClasificaŃi-l în funcŃie de criteriile cunoscute. nr. aflat în încetare de plăŃi. reprezentând contul în care aceasta îşi păstrează disponibilităŃile codul fiscal – simbol cifric care serveşte la identificarea persoanei juridice în raporturile financiare ale acesteia şi în raporturile privitoare la evidenŃa statistică emblema – mijloc facultativ de identificare constând într-un semn sau denumire care deosebeşte un comerciant de altul de acelaşi gen. şi solicitând ca aceasta să se pronunŃe asupra dizolvării pentru imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăŃii CerinŃe: a) Care este formalitatea necesară pentru ca societatea comercială să ia fiinŃă în mod valabil? Până la îndeplinirea acestei formalităŃi. 14) Dacă activul persoanei juridice divizate a fost de900. marca – semn distinctiv privat folosit de o persoană juridică pentru a deosebi produsele. la data când societatea nu era înfiinŃată încă. 12) Ce înŃelegeŃi prin lichidarea persoanei juridice? 13) Potrivit art. Care sunt formele comasării? 7) Care sunt elementele ce diferenŃiază fuziunea de absorbŃie? 8) DefiniŃi dizolvarea persoanei juridice.000 lei. cu personalitate juridică. 4) IdentificaŃi formele reorganizării persoanei juridice. stabiliŃi cât va prelua din activ şi din pasiv o persoană juridică dobânditoare a 1/3 din patrimoniu ca urmare a divizării? 10.200. prin reorganizarea Ministerului SănătăŃii2”.000 lei. procedura falimentului – ansamblul de reguli reglementate de lege care urmăresc plata datoriilor debitorului. exerciŃii.2/2001:”Se înfiinŃează Ministerul SănătăŃii şi Familiei ca organ de specialitate al administraŃiei publice centrale. lucrările şi serviciile sale de cele identice ori similare ale altor persoane juridice. societatea are personalitate juridică? b) Ce reprezintă dizolvarea pentru o persoană juridică? c) Ce hotărăşte instanŃa? 186 . Doi dintre asociaŃii unei societăŃi comerciale au sesizat instanŃa.1 din O. 2) Este interzisă de lege schimbarea sediului social al unei persoane juridice? 3) DefiniŃi reorganizarea persoanei juridice. 9) Care sunt deosebirile dintre dizolvarea şi reorganizarea persoanei juridice? 10) EnumeraŃi cauzele de dizolvare.G.U. 11) ClasificaŃi cauzele de dizolvare. iar pasivul de 1. 9. prin executarea silită a bunurilor din patrimoniul acestuia.

creditor al fostei societăŃi „BELLA” SRL. printe altele. trebuie să aibă un sediu. nedovedindu-se deŃinerea legală a unei suprafeŃe locative care să fie folosită ca sediu al societăŃii.C. o acŃionează în justiŃie pe SC „ELLA” SRL. c) comasare.31/1990. CerinŃe: a) Ce înŃelegeŃi prin divizare totală? b) Ce fel de transmisiune a patrimoniului are loc în cazul divizării totale? c) SoluŃia instanŃei este corectă? 3.2. susŃinând că are titlu de proprietate. în locul ei luând naştere S. Nu are efect creator. dorind să-şi recupereze creanŃa. „Danco” SRL şi prin această reorganizare „dreptul de administrare a bunurilor s-a transformat în drept de proprietate. CerinŃe: a) DefiniŃi noŃiunea de „transformare a persoanei juridice” b) Ce formă a reorganizării întâlniŃi în speŃă? 4. c) divizării persoanelor juridice.R. b) absorbŃia. CerinŃe: a) Ce inŃelegeŃi prin sediul unei persoane juridice? b) Este corectă soluŃia instanŃei? ArgumentaŃi. 11. 4. 2. solicitând instanŃei obligarea acesteia la restituirea sumei de 10. s-a divizat total. c) lichidare. c) transformarea. b) lichidare. instanŃa de fond a pronunŃat o hotărâre de autorizare a funcŃionării societăŃii cu răspundere limitată care nu îndeplinea condiŃia sus menŃionată.L şi „BELL” SRL.32 coroborat cu art. Într-un proces de evacuare. InstanŃa a admis cererea. Societatea comercială „ BELLA” SRL. societatea amintită şi-a încetat existenŃa. Potrivit art. 15/1990. RezolvaŃi următoarele teste grilă: 1. drepturile şi obligaŃiile persoanei juridice divizate trecând asupra noilor persoane juridice. „ELLA” SRL la plata sumei cerute de reclamant. societatea cu răspundere limitată se va constitui prin contract de societate şi statut care se încheie în formă autentică şi. oferiŃi anterior cu titlu de împrumut persoanei juridice divizate. Persoana juridică poate fi reorganizată prin: a) divizare. deoarece a dobândit în patrimoniul ei imobilul în litigiu prin reorganizarea fostei societăŃi „Progresul”. b) dizolvare. de înfiinŃare a unei noi persoane juridice: a) fuziunea. Încetarea persoanei juridice poate avea loc prin : a) divizare parŃială. Sediul societăŃii comerciale trebuie să fie dovedit cu înscrisuri care să ateste existenŃa unei suprafeŃe locative destinate pentru a funcŃiona societatea comercială. 187 . pârâta SC „DANCO” SRL se apără. În speŃă. obligând societatea comercială. X. b) absorbŃiei persoanelor juridice. 3. Ca urmare a aplicării dispoziŃiilor Legii nr. Transformarea patrimoniului este întotdeauna cu titlu universal în cazul: a) fuziunii persoanelor juridice. dând naştere la două societăŃi: „ELLA” S.3 din Legea nr.000 $.

cit. Dogaru – op. 6. b) sediu în Ńară şi sediu în străinătate. Lichidarea persoanei juridice constituie efectul esenŃial al: a) reorganizării... pag. Constituie atribut de identificare a persoanei juridice: a) obiectul de activitate. Efectul creator: a) nu se produce în cazul fuziunii. Beleiu – op.5.. c) este facultativ în cazul divizări. c) drepturilor decreanŃă.Todică – op. c) emblema. pag. 129 . Urs. 7. c) comasarea şi divizarea totală. 12..cit.cit. Angheni – op.cit. 9. dacă această divizare are efect creator. 8. c) sediu legal şi sediu convenŃional. 290 – 317 I. În funcŃie de caracterul său. 498 – 523 188 . pag. Urs.135 I.320-371 Gh.cit.S. b) dizolvării. b) se produce întotdeauna în cazul absobŃiei. b) sigla. 10. Bibliografie I. c) transformării. b) drepturilor nepatrimoniale. indiferent dacă este totală sau parŃială. Atributele de indentificare fac parte din categoria: a) drepturilor reale. indiferent de natura ei.. Formele reorganizării persoanei juridice sunt: a) comasarea şi divizarea. totală sau parŃială. pag. 11. C.I.R. Boroi – op. Transmisiunea cu titlu universal are loc: a) numai în cazul divizări. c) şi în cazul divizării totale. b) numai în cazul divizări parŃiale a persoanei juridice. b) fuziunea şi absorbŃia. sediul se clasifică în: a) sediu principal şi sediu secundar. 442 – 492 G. pag. R.

Grila nr: Varianta corectă 1 = b 2 = c 3 = a 4 = c 5 = c 6 = b IV. RĂSPUNSURI LA SPEłE ŞI TESTE GRILĂ I. Grila nr: Varianta corectă 1 = b 189 . Grila nr: Varianta corectă 1 = a 2 = b 3 = c 4 = a III. Grila nr: Varianta corectă 1 = b 2 = c 3 = b 4 = a 5 = b 6 = c II.XXX. Grila nr: Varianta corectă 1 = b 2 = a 3 = c 4 = c 5 = a 6 = b V.

pură şi simplă. obiectul: acŃiunea de predare a bunului de către X/respectiv de primire de către Y c) . 3: SoluŃii: a) două părŃi: . . SpeŃa nr. . obişnuită. Grila nr: Varianta corectă 1 = a 2 = c 3 = c 4 = b VII.obligaŃia lui X de a preda bunul este o obligaŃie de a face. b) părŃile: X (vânzător) şi Y (cumpărător) . . conŃinut: dreptul lui X de a primi preŃul pentru garsoniera vândută şi obligaŃia corelativă a lui Y de a plăti preŃul /respectiv dreptul lui Y de a pretinde predarea bunului şi obligaŃia lui X de a preda imobilul.2 3 4 5 = = = = c a c b VI. SpeŃa nr. . .dreptul lui B de a pretinde plata serviciilor efectuate şi obligaŃia corelativă a lui A de a plăti.este opozabil numai subiectului pasiv (A).dreptul lui A de a pretinde efectuarea transporturilor aeriene şi obligaŃia lui B de a efectua aceste transporturi.îi corespunde obligaŃia lui A de a face (de a plăti). real. patrimonial. 1: SoluŃii: a) un raport juridic real. b) raport juridic obligaŃional.este prescriptibil.X şi Y în calitate de vânzători 190 . principal. pur şi simplu.subiectul activ (B) şi subiectul pasiv (A) sunt determinaŃi. SpeŃa nr. 2: SoluŃii: a) subiecte: A (societate comercială) B (companie de transport aerian) conŃinut: . obiectul: acŃiunea de efectuare a transporturilor şi cea de remitere a plăŃii. c) dreptul lui B este un drept de creanŃă: . perfectă. pozitivă. de rezultat.dreptul de proprietate dobândit de Y este: absolut.

Grila nr: Varianta corectă 1 = a 2 = b 3 = b 4 = a 5 = c 6 = b 7 = a 8 = c 9 = b 10 = a 11 = b 12 = c 191 . c) instanŃa va dispune restituirea bunurilor pe care chiriaşul le adusese în apartament cu excepŃia stâlpului care a devenit imobil prin incorporaŃie deoarece nu mai poate fi desprins de imobil fără a produce deteriorări. c) dreptul de proprietate al lui Z este un drept real (absolut): ..opozabil erga omnes. b) raport juridic real. alcătuit din toate celelalte subiecte de drept civil. el nu va putea ridica bunurile imobile prin incorporaŃie deoarece şi-au pierdut individualitatea având acelaşi regim juridic ca imobilul de care au fost ataşate. . 1: SoluŃii: a) dacă un chiriaş aduce în imobil bunuri mobile care devin unele imobile prin destinaŃie şi altele imobile prin incorporaŃie. . b) statuia şi oglinda sunt bunuri imobile prin destinaŃie. . d) devălmăşia.îi corespunde obligaŃia generală şi negativă de a nu i se aduce atingere. SpeŃa nr. la sfârşitul contractului de închiriere. soŃii au stăpânit bunul în comun.subiect pasiv nedeterminat. Grila nr: Varianta corectă 1 = c 2 = c 3 = b 4 = b 5 = a 6 = c 7 = c 8 = b VIII.Z în calitate de cumpărător.subiect activ (Z) determinat. fiind dobândit în timpul căsătoriei. iar stâlpul înlocuit este imobil prin încorporaŃie.

c) nulitate relativă. 1: SoluŃii: a) lipseşte condiŃia conform căreia consimŃământul să nu fie alterat de vicii de consimŃământ. 3: SoluŃii: a) dolul. SpeŃa nr. b) instanŃa urmează să-i aplice morarului sancŃiunea prevăzută de legile respective deoarece nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legii. Dacă Y ar fi cunoscut adevărata dată de fabricaŃie (care nu-I permitea înmatricularea autovehiculului de import) el nu ar fi încheiat actul juridic.IX. SpeŃa nr. SpeŃa nr. Y ar fi putut cere o eventuală reducere a preŃului de achiziŃie a autovehiculului. Grila nr: Varianta corectă 1 = b 2 = c 3 = c 4 = a 5 = b 6 = c 7 = a 192 . b) elementul esenŃial al contractului de vânzare – cumpărare este data fabricaŃiei autobuzului. d) instanŃa va admite cererea lui Y pronunŃând nulitatea relativă a contractului de vânzare – cumpărare şi repunerea părŃilor în situaŃia anterioară. c) nulitatea relativă. d) fiind vorba de spre un dol incident. Grila nr: Varianta corectă 1 = c 2 = c 3 = a 4 = b 5 = b 6 = a 7 = a 8 = b 9 = c 10 = b X. b) eroarea asupra calităŃilor substanŃiale ale obiectului (error in substantiam). 2: SoluŃii: a) eroarea de drept.

pendente conditione. 1: SoluŃii: a) forma ad solemnitatem (ad validitatem). • riscul pieirii bunului este suportat de proprietarul sub condiŃie rezolutorie (Y). instanŃa urmează să pronunŃe o hotărâre care să înlocuiască contractul autentic de vânzare – cumpărare. dar şi această vânzare va fi afectată de condiŃia rezolutorie. cu motivarea că acesta a urmărit un scop imoral la încheierea actului juridic. Grila nr: Varianta corectă 1 = a 2 = b 3 = b 4 = b 5 = a 6 = b XII. b) . 193 . b) instanŃa urmează să respingă cererea lui A. SpeŃa nr. actul juridic încheiat între X şi Y fiind un act pur şi simplu. 2: SoluŃii: a) cauza (scopul) actului juridic civil. • Y poate cere lui X să-I predea apartamentul. A nu mai poate cere restituirea prestaŃiei pe care a efectuat-o deoarece altfel ar însemna să i se permită să se prevaleze de caracterul imoral al propriei sale fapte. 1: SoluŃii: a) condiŃie rezolutorie. respectiv de a cumpăra. SpeŃa nr. • Y poate înstrăina apartamentul. Contractul fiind nul pentru cauză imorală. • nulitatea absolută a contractului şi instituirea prestaŃiilor efectuate nu se încadrează în voinŃa reală a părŃilor. c) Ńinând cont de voinŃa internă a părŃilor.8 9 = = b c XI. SpeŃa nr. X fiind obligat la aceasta. b) nulitatea absolută. condiŃia rezolutorie nu produce nici un efect. în temeiul considerentelor: • intenŃia părŃilor este de a vinde. • neprezentarea vânzătorului la notariat nu afectează voinŃa reală a părŃilor ci validitatea actului juridic.

va admite cererea lui X. contractul de vânzare . 3: SoluŃii: actul juridic este afectat de o condiŃie rezolutorie negativă. Pe terŃul cumpărător. d) actul juridic se consideră încheiat retroactiv. Y este proprietar sub condiŃie rezolutorie. SpeŃa nr. Grila nr: Varianta corectă 1 = a 2 = b 3 = b 4 = a 5 = c 6 = b a) b) c) d) 194 . • actele de administrare se păstrează. chiria obŃinută nefiind restituită în momentul îndeplinirii condiŃiei rezolutorii. • drepturile constituite de Y în favoarea terŃului se vor desfiinŃa. astfel încât va restitui apartamentul. reprimind preŃul plătit.. • fructele (civile) rămân lui Y sau după caz. părŃile urmând a fi repuse în situaŃia anterioară.cumpărare se consideră desfiinŃat cu efect retroactiv: • X va restitui preŃul primit şi Y va restitui bunul. va declara contractul de vânzare – cumpărare dintre X şi Y ca fiind desfiinŃat şi va dispune restituirea prestaŃiilor. 2: SoluŃii: a) condiŃia suspensivă. terŃului. împlinirea acesteia îl afectează direct.eveniente conditione. Y poate închiria apartamentul unui terŃ. Odată cu îndeplinirea condiŃiei. dacă mai este în proprietatea sa (ceea ce nu este cazul). producându-şi efecte de la data de 1 februarie 2002. actul juridic se desfiinŃează cu efect retroactiv. pendente conditione. SpeŃa nr. dreptul terŃului dobânditor se desfiinŃează. b) A poate să vândă imobilul pendente conditione. însă această înstrăinare este afectată de condiŃia rezolutorie a mutării lui A în străinătate. c) instanŃa va admite cererea lui B. dacă condiŃia rezolutorie s-a realizat. fiind proprietar sub condiŃie rezolutorie. constatând condiŃia rezolutorie ca fiind împlinită. dreptul său se va desfiinŃa retroactiv dacă nu se căsătoreşte în termen de 6 luni. c) proprietar sub condiŃie rezolutorieş d) instanŃa de judecată.

iar în cazul în care nu-şi execută obligaŃia. -principiul irevocabilităŃii actului juridic civil.XIII. 2: SoluŃii: a) . fără nici o altă precizare. 3: SoluŃii: a) în caz de îndoială actul juridic se interpretează în favoarea debitorului (in dubio pro debitore) b) . se interpretează.acŃiunea lui C urmează a fi admisă de instanŃă pentru următoarele motive: • B s-a obligat contractual faŃă de C să-l determine pe A să-i vândă o suprafaŃă de teren. • acŃiunea lui A. SpeŃa nr. Z va alege obligaŃia mai oneroasă. c) între B şi C s-a încheiat o promisiune a faptei altuia (convenŃie de porte – fort) ce constituie o excepŃie aparentă de la principiul relativităŃii efectelor actului juridic. SpeŃa nr. X va fi obligat să execute obligaŃia mai puŃin oneroasă pentru el. privind desfiinŃarea contractului de donaŃie. fără să precizeze în favoarea cui este stipulat dreptul de opŃiune.Z fiind un succesor cu titlu particular al lui Y va putea folosi în favoarea sa hotărârea. C.simulaŃia presupune existenŃa concomitentă a două acte juridice: un act public. SpeŃa nr. urmează a fi respinsă în temeiul art. în favoarea debitorului. în caz de îndoială.principiul relativităŃii efectelor actului juridic civil. . 195 . • acŃiunea lui C îşi are temeiul juridic în art. dar mincinos şi un altul secret.principiul forŃei obligatorii a actului juridic(pacta sunt servanda).civ.: „creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaŃiei şi în caz contrar are dreptul la dezdăunări”. Din moment ce aceasta prevede o obligaŃie alternativă.principiul relativităŃii efectelor actului juridic civil. el este pasibil de plata unor despăgubiri. d) în baza motivelor mai sus menŃionate.civ. . 1073 C. respectiv să-i plătească lui Z 5 milioane de lei. care corespunde voinŃei reale a părŃilor. .X îşi va motiva refuzul de a executa obligaŃia cea mai oneroasă prin aceea că. b) – principiul forŃei obligatorii a actului juridic civil. 1: SoluŃii: a) . Grila nr: Varianta corectă 1 = b 2 = a 3 = c 4 = c XIV. o căruŃă. respectiv să i se predea un cal. 969 alin 2. o clauză prin care se instituie o obligaŃie alternativă. d) . şi un ham.

drumul judeŃean este scos din circuitul civil. care fiind terŃ de rea – credinŃă a cunoscut faptul că a cumpărat de la un neproprietar.terenurile se transmit prin acte între vii numai prin act autentic. şi să desfiinŃeze actul juridic dintre X şi Z. c) Y. . creditor ipotecar îşi va satisface cu prioritate creanŃa intrând în posesia imobilului. 196 . SpeŃa nr. SpeŃa nr. 2: SoluŃii: a) acŃiunea în anulabilitate a contractului de vânzare – cumpărare ce are ca efecte restituirea prestaŃiilor executate şi repunerea părŃilor în situaŃia anterioară. 1 SoluŃii: a) dolul (viclenia) b) X nu a respectat la încheierea contractului dispoziŃiile legale referitoare la: . 3: SoluŃii: a) Y este creditor ipotecar. iar Z.cetăŃenii străini nu pot dobândi terenuri în România.conform art.civ.. nerespectarea formei ad validatem. Grila nr: Varianta corectă 1 = a 2 = b 3 = c 4 = c 5 = b 6 = b 7 = b XV. acesta fiind terŃ de bună credinŃă (dreptul lui V asupra imobilului se întemeiază pe contractul de vânzare – cumpărare încheiat cu Y şi nu pe contraînscrisul dintre frate şi soră care nu-i este opozabil). între părŃi produce efecte juridice actul secret (contraînscrisul) iar faŃă de terŃii de bună-credinŃă sunt opozabile efectele actului public b) inopozabilitatea faŃă de terŃi a situaŃiei juridice reale consacrată în contraînscris.1175 C. SpeŃa nr. b) Z este creditor chirografar. frauda la lege. creditor chirografar va urmări doar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după îndestularea creditorului cu garanŃie reală. pentru următoarele motive: nevalabilitatea obiectului actului juridic. aparŃinând domeniului public şi prin urmare nu poate face obiectul unui contract de vânzare – cumpărare. . c) instanŃa trebuia să declare valabil contractul dintre Y şi V. c) contractul de vânzare – cumpărare este nul absolut.. d) instanŃa va admite acŃiunea intentată de Y cetăŃeanului străin şi va declara contractul de vânzare – cumpărare nul absolut.

în prima excepŃie. deoarece televizorul se află în proprietatea lui Z (terŃ de bună – credinŃă). situându-se în limita legală. SpeŃa nr. resoluto jure dantis. SpeŃa nr. SpeŃa nr. 197 . în această situaŃie. comite un dol prin reticenŃă. 2: SoluŃii: a) nu. nu va restitui televizorul. b) având în vedere că dobânditorul deŃine în proprietate 200 ha teren arabil. elemente determinante pentru încheierea actului juridic de vânzare – cumpărare. Dar. aflându-se în viaŃă va putea obŃine anularea acestei hotărâri şi înapoierea bunurilor sale cu excepŃia celor aflate la un dobânditor cu titlu oneros şi de bună – credinŃă. Y va fi obligat să restituie lui X valoarea bunului pe care l-a înstrăinat. c) instanŃa va declara contractul de vânzare – cumpărare ca fiind nul relativ pentru motivele mai sus arătate şi va dispune repunerea părŃilor în situaŃia anterioară. resolvitur jus accipientis. cumpărătorul trebuia să ceară anularea contractului de vânzare – cumpărare. d) instanŃa va anula contractul de vânzare – cumpărare intervenit între X şi Y şi va dispune repunerea părŃilor în situaŃia anterioară. b) cumpărătorul s-a aflat în eroare asupra vechimii şi autenticităŃii gravurilor.subdobânditorul de bună – credinŃă păstrează bunul mobil sau imobil dobândit cu titlu oneros de la transmiŃătorul al cărui titlu de proprietate a fost declarat nul sau anulat. 3: SoluŃii: a) din moment ce terenul dobândit se încadrează în parte în limita de 200 ha prevăzute de lege şi în parte o excede. Grila nr: Varianta corectă 1 = c 2 = a 3 = c 4 = b 5 = b 6 = c 7 = c XVI.cel declarat judecătoreşte mort. Z fiind un dobânditor de bună – credinŃă şi cu titlu oneros. nulitatea relativă fiind sancŃiunea specifică pentru error in substantiam.b) dolul – vânzătorul necomunicându-i cumpărătorului viciile ce afectau terenul (faptul că era impropriu pentru construcŃie. urmează ca. . b) excepŃiile de la principiul menŃionat sunt: . 1: SoluŃii: a) principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniŃial. c) da. şi nu îndeplinea nici cerinŃa suprafeŃei minime prevăzute de lege). contractul prin care achiziŃionează încă 50 ha este nul absolut cu consecinŃa desfiinŃării sale totale. actul să fie considerat valabil în partea în care achiziŃionarea se situează în limita a 200 ha şi nul absolut în partea care depăşeşte această suprafaŃă. în conformitate cu regula nulităŃii parŃiale. acesta nu va putea fi retrocedat vânzătorului iniŃial.

c) ipoteza se încadrează în excepŃia de la principiul retroactivităŃii conform căruia dobânditorul de bună – credinŃă al unui bun frugifer este exonerat de obligaŃia de a restitui odată cu bunul şi fructele percepute.c) principiul restitutio in integrum. X cunoscând faptul că în temeiul noului testament. deci fiind dobânditor de bună credinŃă a unui bun frugifer nu va restitui recolta. SpeŃa nr. b) până în 1992. acesta îşi va produce efectele juridice. Grila nr: Varianta corectă 1 = c 2 = a 3 = c 4 = b 5 = b XVIII. X crezându-se proprietar în baza primului testament. moştenitor al defunctului este Z. 3: SoluŃii: a) având în vedere că testamentul din 1992 corespunde ultimei voinŃe a autorului său. actul de vânzare – cumpărare fiind valabil încheiat iar proprietatea bunurilor a trecut în patrimoniul cumpărătorului Y. După 1992. 198 . devine dobânditor de rea – credinŃă fiind obligat să restituie recolta culeasă ulterior acestei date. c) instanŃa respinge acŃiunea lui X. fungibile. 2: SoluŃii: a) faptele juridice stricto – sensu pot fi dovedite cu martori. SpeŃa nr. 1: SoluŃii: a) nu. SpeŃa nr. b) nu. Grila nr: Varianta corectă 1 = b 2 = c 3 = b 4 = b 5 = a 6 = c 7 = b XVII. iar sintagma „câtime de lucruri” priveşte bunuri de gen. formula „bun şi aprobat” este cerută numai în cazul înscrisurilor sub semnătură privată care constată obligaŃii unilaterale. bunurile din speŃă sunt individuale – determinate.

civ.1191 alin. Grila nr: Varianta corectă 1 = b 2 = c 199 . instanŃa a încălcat dispoziŃiile art. 20 alin.dobânda restantă pe anul 1992 se prescrie la 1 ianuarie 1995.2 C. 1 din Decretul nr. SpeŃa nr. iar mama a intervenit în sensul de a nu se întocmi un astfel de act. Prin urmare: . b) dreptul de creanŃă nu se stinge ci se transformă.b) proba cu martori nu este admisibilă în cazul actelor juridice al căror obiect are o valoare mai mare de 250 lei şi nici împotriva sau peste ceea ce cuprinde actul. dreptul la acŃiune cu privire la aceste prestaŃiuni se stinge printr-o prescripŃie deosebită”. el nu mai are posibilitatea de a cere restituirea prestaŃiei efectuate. SpeŃa nr. devenind imperfect în sensul că este ocrotit numai pe calea defensivă a excepŃiei. 2 SoluŃii: a) • conform art. . pentru că fraŃii trebuie să aibă încredere în ei.dreptul la acŃiune a lui X pentru a recupera dobânda restantă pe anul 1990 se consideră prescris la 1 ianuarie 1993. 12 din Decretul nr. iar dreptul lui X la dobânzi fiind un drept de creanŃă este prescriptibil în trei ani. b) instanŃa va admite cererea lui X cu motivarea că – dat fiind relaŃiile de rudenie dintre părŃi nu este necesară încheierea unui înscris.dobânda restantă pe anul 1991 se prescrie la 1 ianuarie 1994. b) instanŃa va admite cererea lui X. c) instanŃa respinge acŃiunea lui X. Grila nr: Varianta corectă 1 = c 2 = b 3 = c 4 = a 5 = c 6 = b XIX. c) nu. . deoarece admiŃând proba testimonială. după expirarea termenului de prescripŃie extinctivă debitorul îşi execută de bunăvoie obligaŃia. 167/1958 în conformitate cu care dacă. în parte. 1 SoluŃii: a) art. obligându-l pe Y la plata dobânzii restante pe anul 1992. „ în cazul în care un debitor este obligat la prestaŃiuni succesive. 167/1958. SpeŃa nr. dreptul la acŃiune al reclamantului cu privire la dobânzile pe anii 1990 şi 1991 fiind prescris. 3: SoluŃii: a) X se află într-o situaŃie de imposibilitate morală de preconstituire a probei scrise deoarece debitorul este fratele ei. • contractul încheiat între părŃi este un contract cu executare succesivă.

7 din Decretul nr. deoarece termenul de prescripŃie extinctivă (3 ani) începe să curgă de la data împlinirii termenului suspensiv (1 iunie 1995) şi nu la data încheierii actului juridic – art. 200 . prescriptibilă în 3 ani. 167/1958 prescripŃia acŃiunii în anulare pentru violenŃă începe să curgă de la data în care violenŃa a încetat (20 august 2001) SpeŃa nr. b) conform art. 167/1958 prescripŃia acŃiunii în nulitate relativă începe să curgă de la data când cel îndreptăŃit a cunoscut cauza anulării (10 decembrie 2002). 167/1958. b) conform art. a) conform art.9 din Decretul nr. b) instanŃa trebuia să admită acŃiunea lui X privind restituirea preŃului.3 4 5 6 7 8 9 10 11 = = = = = = = = = a b b a a a c c a XX. 167/1958 termenul de prescripŃie extinctivă începe să curgă de la data naşterii raportului juridic (16 aprilie 2000) SpeŃa nr. 5 SoluŃii: a) error in personam. 4 SoluŃii: a) acŃiunea în nulitate relativă pentru viciul de consimŃământ al vicleniei. 3 SoluŃii: a) 3 ani. c) dacă A descoperă eroarea după 18 luni de la încheierea actului juridic (la 1 septembrie 2003) prescripŃia începe să curgă de la data când s-au împlinit 18 luni de la încheierea contractului (1 august 2003).8 din Decretul nr 167/1958 prescripŃia acŃiunii în răspundere civilă pentru pagube pricinuite prin fapte ilicite începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut atât paguba cât şi pe autorul ei (la 1 mai 2001). SpeŃa nr.9 din Decretul nr. 7 alin. termenul de prescripŃie extinctivă este de 3 ani. SpeŃa nr. 2 SoluŃii: a) termenul suspensiv. SpeŃa nr. 2 din Decretul nr. 1 SoluŃii: a) fiind un drept de creanŃă. b) conform art.

b) de la 1 ianuarie 2000. având ca efect întreruperea prescripŃiei extinctive şi începerea curgerii unui nou termen de prescripŃie de la data recunoaşterii. 2 din Decretul nr. 7 alin. 10 august 1993. Grila nr: Varianta corectă 1 = c 2 = c 3 = c 4 = c 5 = b 6 = a 7 = a 8 = b 9 = b 10 = a 11 = c XXI.SpeŃa nr. 167/1958. dată la care C trebuia să efectueze transportul de marfă. c) prescripŃia începe să curgă de la data împlinirii termenului suspensiv. simpla participare a reclamanŃilor la serviciul militar pe timp de pace le poate da posibilitate de a face acte întrerupătoare de prescripŃie. b) . conform art. deci condiŃia viabilităŃii neavând relevanŃă în speŃă: 201 . • apărarea reclamanŃilor nu este întemeiată deoarece îi lipseşte aspectul referitor la faptul că forŃele armate ale României să se afle pe picior de război. b) da. c) scrisoarea lui Y are natura juridică a unei recunoaşteri a dreptului lui X (a datoriei). SpeŃa nr. este necesar ca un copil conceput să se nască viu. din data de 10 iunie 1990 (de la care începe să curgă prescripŃia extinctivă conform art. SpeŃa nr. 2 din Decretul nr 167/1958) până la data introducerii acŃiunii în justiŃie. fiind prescris. nu mai poate beneficia de concursul forŃei coercitive a statului.pentru a avea capacitate de folosinŃă anticipată. iar acesta este 10 iunie 1990. nu neapărat viabil.7 alin. 1 SoluŃii: a) certificatul de naştere şi certificatul de deces. 6 SoluŃii: a) drepturile de creanŃă sunt prescriptibile în 3 ani. 7 SoluŃii: a) 3 ani. dată la care debitorul trebuia să-şi execute obligaŃia contractuală. au trecut mai mult de 3 ani. d) instituŃia suspendării prescripŃiei. e) instanŃa urmează să respingă acŃiunea reclamanŃilor cu motivaŃia că: • dreptul reclamanŃilor.

. c) instanŃa urmează să respingă acŃiunea lui A pentru următoarele motive: • conform principiului conversiunii actelor juridice. SpeŃa nr. • chiar dacă nu am lua în considerare actul sub semnătură privată. Grila nr: Varianta corectă 1 2 3 4 5 = = = = = c a c c a XXII SpeŃa nr. deci nu avea capacitatea de a încheia un act de dispoziŃie. între părŃi a intervenit un contract autentic ce respectă condiŃiile de fond şi de formă. contractul de vânzare-cumpărare considerat nul pentru că minorul nu avea capacitatea de a contracta.la momentul încheierii actului autentic.2 SoluŃii : b) acŃiunea se respinge deoarece perioada de concepŃie a copilului(11. 2 SoluŃii: a) nulitatea relativă a actului juridic. instanŃa va respinge cererea. 1 SoluŃii: a) condiŃiile leziunii nu sunt îndeplinite: • contractul încheiat este un act de dispoziŃie şi nu de administrare. care era o persoană majoră. fiind şi o măsură de ocrotire a intereselor celui incapabil de a contracta.1990) este anterioară datei arătate de reclamantă în acŃiune ca fiind data când l-a cunoscut pe pârât şi prin urmare acesta nu poate fi tatăl copilului. B avea capacitatea deplină de exerciŃiu. 202 . nu poate fi cerută decât de cel ocrotit prin dispoziŃie legală privitoare la nulitatea relativă ( de minor ) şi nu de cealaltă parte. Pentru aceste motive invocate de pârâtă. b) pârâta. • actul nu este lezionar pentru minor. acŃionând în numele minorului va susŃine că nulitatea. minorul C trebuie să existe la data morŃii lui D . d) instanŃa urmează să admită acŃiunea lui A. sancŃiune ce poate fi invocată doar de partea ocrotită prin dispoziŃia legală. din moment ce la această dată copilul era conceput. b) – la momentul încheierii actului sub semnătură privată B nu avea capacitatea deplină de exerciŃiu. materializat ulterior într-un contract de vânzare cumpărare autentic. SpeŃa nr..05.pentru a putea succede.el se va considera născut fiind vorba de dreptul său de a moşteni conform adagiului „ infans conceptus pro nato-habetur” c) minorul are capacitate de folosinŃă anticipată de la data concepŃiei astfel încât poate veni la moştenirea lui D. poate fi considerat ca un antecontract.

a dobândit la naştere.100 C. 2 SoluŃii d) X va redobândi numele mamei pe care l . stabilirea domiciliului la bunici ar contraveni art. 1 SoluŃii: a) acŃiunea în reclamaŃie de stat. SpeŃa nr. XXIV. 203 . e) revenirea copilului la numele avut la naştere nu constituie o modificare a numelui (nu are drept cauză o schimbare în starea civilă a persoanei). Grila nr: Varianta corectă 1 2 3 4 5 6 7 = = = = = = = SpeŃa nr.1 a c b c a c b SoluŃii: c) în speŃă. SpeŃa nr. fam. iar tăgada paternităŃii determină o schimbare în starea civilă a minorului ce presupune o modificare anumelui. f) operaŃiunea constituie oschimbare şi nu o modificare a numelui de familie. SpeŃa nr. ci constituie o schimbare şi prin urmare trebuia declanşată procedura administrativă. deoarece schimbarea lui presupune o procedură administrativă.Grila nr: Varianta corectă 1 2 3 4 5 = = = = = c a b c a XXIII. şi că în lipsa consimŃământului soŃilor. 3 SoluŃii: c) Ńinând cont că minora a locuit nu la tatăl ei ci la bunici. domiciliul acesteia se va stabili la mamă.. reclamanta trebuia să formuleze o acŃiune în modificare numelui.

SpeŃa nr.consiliile judeŃene şi autorităŃile administraŃiei publice locale prin ofiŃerii de stare civilă. instanŃa trebuie să numească un curator şi nu un tutore ( art. . c) nu. SpeŃa nr. b) este interzis să se încheie acte juridice între tutore pe de o parte şi între minor pe de altă parte. b) nu. sancŃiunea care intervine fiind nulitatea absolută. în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. d) înregistrarea naşterii nu este condiŃionată de durata vieŃii copilului. • nu lipsa discernământului nu-i permite lui Y să se îngrijească de interesele sale.buletinul de identitate nu este un act de stare civilă. SpeŃa nr. ci boala de care suferă şi bătrâneŃea. fam. copilului i se întocmesc două acte de stare civilă: actul de naştere şi actul de deces. 1 SoluŃii: a) nu îndeplineşte condiŃiile punerii sub interdicŃie judecătorească: • Y nu este lipsită de discernământ. Grila nr: Varianta corectă 1 2 3 4 5 = = = = = a b b c b 204 . 2 SoluŃii: a) aparŃine autorităŃii tutelare de la domiciliul minorului. instanŃa trebuie să dispună corectarea menŃiunii greşite numai în certificatul de naştere nu şi în buletinul de identitate. 2 SoluŃii: a) acŃiunea în rectificarea unei înregistrări de stare civilă. c) soluŃia instanŃei nu este cerută pentru următoarele considerente: • chiar dacă a murit imediat după naştere. b) .b) înregistrare sub forma întocmirii actelor de stare civilă. • faptul că un copil a decedat înainte de a i se înregistra naşterea nu înlătură obligaŃia de înregistrare a naşterii sale. Grila nr: Varianta corectă 1 2 3 4 = = = = c c c a XXV. 152 C.). chiar în hotărârea instanŃei reŃinându-se că din punct de vedere mintal este sănătoasă.

contractul de închiriere fiind valabil încheiat cu pârâta. fundamentată pe proprietate privată. Speta nr. c) organizare de sine stătătoare. patrimoniu distinct.XXVI SpeŃa nr. cu scop patrimonial. română. 1 SoluŃii: c) acŃiunea reclamantei urmează a fi respinsă. b) persoana juridică de drept privat.: varianta corectă 1 = a 2 = c 3 = a 4 = c 5 = a 6 = b 7 = c XXVIII. deoarece X fiind o persoană juridică română poate beneficia de legislaŃia românească. competenŃa revenind Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti. 1 SoluŃii: b) autorizarea s-a făcut de către o instanŃă necompetentă din punct de vedere teritorial. cu motivaŃia că: 205 . scop determinat ( exploatarea comercială a aeronavelor). 1 SoluŃii: a) persoana juridică. SpeŃa nr. Grila nr. d) nu. e) prescripŃia extinctivă. Grila nr: Varianta corectă 1 2 3 4 5 6 7 = = = = = = = b a c b c b c XXVII.

SpeŃa nr. ci de o transformare a acesteia ( această instituŃie este reglementată de Legea nr. – obŃinerea sediului este omăsură preliminară absolut necesară unei societăŃi. SpeŃa nr. deoarece cele două societăŃi înfiinŃate: „ ELLA” SRL şi „ BELL” SRL au dobândit atât drepturi cât şi obligaŃii astfel încât instanŃa trebuia să le oblige în solidar la plata datoriei de 10. – pârâta a continuat îndeplinirea celorlalte formalităŃi care au condus la obŃinerea personalităŃii juridice depline. b) în speŃă. acesta nu este folosit în sensul Decretului nr. 206 .– prin perfectarea contractului de închiriere s-a urmărit regularizarea societăŃii. b) nu. Grila nr: Varianta corectă 1 2 3 4 5 6 7 8 = = = = = = = = a b c a c b b a XXIX. b) un mod de încetare a persoanei juridice. 3 SoluŃii: a) prin transformarea persoanei juridice înŃelegem operaŃiunea juridică prin care o persoană juridică îşi încetează fiinŃa juridică concomitent cu înfiinŃarea. c) instanŃa va respinge cererea asociaŃilor deoarece nu se poate pronunŃa asupra încetării (dizolvării) atât timp cât societatea comercială nu a luat fiinŃă în mod valabil. unde deşi se utilizează termenul reorganizare. 2 SoluŃii: a) transmisiune cu titlu universal. prin înreghistrarea la registrul comerŃului la data de 19 februarie1994.la îndepinirea obligaŃiilor şi aricăror măsuri preliminarii cerute pentru ca persoana să ia fiinŃă în mod valabil. în locul ei. a altei persoane juridice. 1 SoluŃii: a) înmatricularea în Registrul comerŃului. SpeŃa nr. aceasta având de la data întocmirii actelor de constituire şi până la înmatriculare. o capacitate limitată la drepturile constituite în favoarea ei. 15 / 1990.000 $. nu este vorba despre o reorganizare a persoanei juridice. 31/ 1954). până la îndeplinirea acestei formalităŃi. societatea nu are personalitate juridică.

hotărârea instanŃei de autorizare a SRL-ului este nelegală.4 SoluŃii: b) deoarece societatea nu îndeplinea condiŃia obŃinerii unei suprafeŃe locative. 207 .SpeŃa nr.

......................... 7 II.......... Întrebări........ RezolvaŃi următoarele teste grilă ....... ............................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................ Metodele de interpretare ........................................................... 11 5....................................... 7 11.................. 3 7.................... Precizări ........................... aplicaŃii .............. 2 3................ aplicaŃii .................................................................................................................................................................................................................................. Formele juridice de realizare: ................................................................................ 5 8....................................................... 3 4....................................................................................................................................................................... 17 8......................................................................................... 6 9................................... Clasificarea normelor juridice – criterii ................................ 27 12.............. RezolvaŃi următoarele teste grilă ..... 19 1............................................................ aplicaŃii ..................................................................................1............................................... Bibliografie ........ 22 9.................................................................... 24 4............................................................................................................................................................................................................................................................................... Structura normei juridice....BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE ......... Etapele de aplicare a normelor juridice: ..................................................................................................................................................................................................................... Bibliografie ................................................................ Precizări . 12 7........... Obiectul de reglementare ............ 2 I : NOłIUNEA ŞI OBIECTUL DREPTULUI CIVIL .................................................... Principii şi excepŃii cu privire la acŃiunea legii în timp (conflictul legilor în timp)...... Sensurile noŃiunii „Drept civil“ .................................................................................................................... 6 10......................... 12 TEORIA LEGII CIVILE ........................................................ Întrebări............................................. NoŃiunea interpretării legii civile ................................................................... Reprezentare grafică........................................................................................................ DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL DE ALTE RAMURI DE DREPT......... exerciŃii......................................... 23 V...................... NoŃiunea de principiu.................................................. 15 7.............. aplicaŃii ................................. ImportanŃa practică a interpretării ............................... Aplicarea (acŃiunea) legii în timp ......................... Delimitarea de alte ramuri de drept................................... ..................................... Bibliografie ............................ 3 5............................................................. 21 7................................................. 24 1........................... 27 13................................................................................................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.......................................... Conceptul de realizare şi aplicare ....................................................... 13 III.......................................................................... 11 6.................................. Bibliografie ............................ Precizări .................................................................... 13 2.................... Aplicarea legii civile în spaŃiu................................................................. Vocabular ........ RezolvaŃi următoarele teste grilă: ......................................... 9 3........... 13 3............................................. Întrebări................................ 19 3............................ 17 9............................................................... 26 10.......................................................................................................................... Aplicarea legii civile asupra persoanelor .................................................................................................................................................................................................... 21 8..................................... 14 6........................................................................... Clasificarea interpretării .................................................................................................................................................................. 24 2....................................................................................................... 6........................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED................................................................... REALIZAREA ŞI APLICAREA NORMELOR JURIDICE CIVILE ... Structura normei juridice ................................ Vocabular ......................................................................... 2 2............................................................................................................. Întrebări.................................. Vocabular ............................................................................................................................................................................................................... 19 6..................................................... BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ............................................................................................................................................ exerciŃii.... Precizări .......... 2 1........ 19 2.............................................................. 26 8............... Bibliografie: ........................................ exerciŃii............................................................................................................................................................................................................................................................. 24 5..................................................................... NORMA JURIDICĂ CIVILĂ ŞI IZVOARELE DREPTULUI CIVIL ....................................... 18 IV...................................................................................................................................... 3 6. 8 2.................................... NoŃiunea şi trăsăturile specifice ale normei juridice civile ........... Dreptul civil ca ramură a sistemului de drept ................ Reprezentare grafică ................. 28 RAPORTUL JURIDIC CIVIL ................. 29 208 ............... 18 10.................... 25 7............................................................................................................................................................ 19 4.............. exerciŃii....................................................... exerciŃii........ NoŃiunea de izvor de drept ............................................................................................................... 24 6......................... 8 1....................................... RezolvaŃi următoarele teste grilă: .......................... Vocabular ......................................................................................................... INTERPRETAREA LEGII CIVILE ....................................................................................................................................... 24 3................................................................................................... 26 9.................................................................... 13 4......criterii ... Dreptul civil ca disciplină de studiu în facultăŃile de drept .... CARACTERIZARE GENERALĂ A DREPTULUI CIVIL ROMÂN .... RezolvaŃi următoarele teste grilă .................................. Întrebări........................................................................................................... .............................. 27 11........................................................................ aplicaŃii............................................................................................................................... 14 5........ ............................... importanŃa teoretică şi practică.......................................................................................................... 13 1....................................................................................... Vocabular .................. Reprezentare grafică ............................................................................................................................... PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL............................................................ Dreptul civil ca ştiinŃă juridică ...................................... 11 4.................................................

............................................. RezolvaŃi următoarele teste grilă: ........................................................................................................................................ Capacitatea de a încheia actul juridic (art........................... 60 8....................................................... 40 11......................................................................................... Premise........ 49 4..................................................................... 56 7............................................................ 44 7................................................................................................................. RezolvaŃi următoarele teste grilă: ....................................................................................... ........................... Întrebări.............................................................................................................................................................................. 32 8............ Viciile de consimŃământ ............................................................................................. 35 4....... 62 XI..................................................................................................... ............................ 54 5............................................................... exerciŃii........................................... ............................ 42 3.............................................................................................................. înŃelesurile expresiei “act juridic civil”.................................................................................. civ......................................................... 63 2............................. Întrebări................. 31 6.................... .............................................................................................................................................................................. Reprezentare grafică ................................................. 39 8............................................................................ 32 9..... Elementele constitutive: ......... DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE CIVILE.................................... 53 4............... 44 6.......................................................... .................... exerciŃii........ BUNURILE................... .. 67 209 .. Reprezentare grafică ........................................... 67 7................................................................................................................................................. 29 4........ Întrebări............... .......................................................................... 50 6....... 65 5................... 29 3........................................................................................ 51 8............................................................................. aplicaŃii .............................................................................. Clasificare – criterii.................................... Reprezentare grafică ................ NoŃiunea de raport juridic civil............................................................................................................................................................................................................ .............................................................................. 29 1.. Întrebări........ Întrebări..................................................................... importanŃa şi funcŃiile patrimoniului.... Precizări.......................................................... 42 2................................. Precizări .. 34 1..................................... 63 1......................................................... aplicaŃii .......... STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL. 63 3................ 53 3...................................................... ..................... RezolvaŃi următoarele teste grilă : ................................................................................................................................................... 33 VII............................................................................................) ......................................................................................... Bibliografie ........................... 61 10.................................................................................................................. RezolvaŃi următoarele teste grilă: ..................................................................... exerciŃii...... 953 şi 969 C................. 32 7............................................. Bibliografie .....................................................................) ................................. 48 2................................ 48 1.......................................................................................................... Vocabular ...................... 45 9....... 52 X........................................................................................................... NoŃiunea de “bun” sau “lucru”........................ clasificare (art...... Izvoarele raportului juridic concret........................... Vocabular ................................................................... aplicaŃii ............................................................................ 45 8.................................. civ....... 50 5........................................................................ Precizări: ................................... 40 10............................................................................................................................................................................................................................................................. 36 6..................................................................... CorelaŃia dintre bunuri şi patrimoniu................................................................................................................... Vocabular ................................................................................... civ............................................................................................................. 42 1.................................... ConŃinutul raportului juridic................ ConsimŃământul valabil exprimat (art........................................................................................................ NoŃiune.................................................................. Precizări .................. aplicaŃii....... CAUZA ŞI FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL .................................................................. Principiul consensualismului .................................VI........................ 36 5....... Bibliografie: .............................. 40 9.................. ................................................................................ Obiectul raportului juridic civil........................... Caractere: ............................................... 60 9............................................. 41 VIII........................................................................................................................................................ NoŃiune...................................... 949 C......... Subiectele raportului juridic civil................................ exerciŃii.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Clasificarea bunurilor: .............. Vocabular ............................ exerciŃii................... SpeŃe: ................ Vocabular .................... ........................................................... 34 3................................................................................ OBIECTUL....... 37 7................................................. RezolvaŃi următoarele teste grilă ............ 45 10..... Vocabular .......................................... 29 5............................................. 42 5..................................................................................................... 66 6............. aplicaŃii .................................... SpeŃă.............................................................................. Întrebări.................................... 53 1........................................................................................................ 51 7........................................................... 61 11....................................................... Bibliografie ........... terminologie............................................. Precizări ................ Reprezentare grafică . enumerare............................................................................................................. 64 4............................................................................................................. ...... Cauza actului juridic ...... NOłIUNEA DE RAPORT JURIDIC CIVIL ................................. 48 3.............................................................................................................................................................................................. CONDIłIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL....... exerciŃii...... 34 2....................... NOłIUNEA..... Forma actului juridic................ 53 2............................. 48 IX............................. ... 42 4..................................................................................................................................................................................................) ........................................................ 29 2..... aplicaŃii................................................................................... SpeŃe ....... 948 C................................................... ............... 46 ACTUL JURIDIC CIVIL.............................................................................................................. Bibliografie: ......................................................................... Obiectul actului juridic ................................................................................................... NoŃiunea de patrimoniu...

.............................................................................................................. Precizări ........................................................ 83 7................ determinarea efectelor şi interpretarea actului juridic civil ............................................................................................................................................. exerciŃii........................................................................ exerciŃii....................... Termenul – art............................................... Vocabular . 90 6...... RezolvaŃi următoarele teste grilă .......................... Prezentare comparativă ............................................................................................................................................................................................ 69 10..................................................................................... 68 9....................................................................................................................................................................................................................... SpeŃe ................................................................................................................................ Vocabular ......................... ..................................................................................................................................................................................................... Sarcina ............................................................ NoŃiune ............................................................................ 88 4................................................................................................................................... aplicaŃii ........... Reprezentare grafică ............. RezolvaŃi următoarele teste grilă ..................... Bibliografie ... 78 5....................... SpeŃe ......................................... Principiul relativităŃii efectelor actului juridic civil ....................................................................... Vocabular .............................................................. CondiŃia – art.................... 87 1........................................................... Principiul forŃei obligatorii a actului juridic (pacta sunt servanda) ........................................ clasificarea şi cauzele nulităŃii.............................................................. 79 XIV..................................................... SpeŃe .................................... Regimul juridic aplicabil nulităŃilor............. Vocabular ............................................ TEORIA GENERALĂ A PROBELOR ............ Bibliografie ................................................. Principiul irevocabilităŃii actului juridic civil .................................................................... Bibliografie: ............................................ 74 9......................................... SpeŃe: ......... ........................................................................................ 92 XVI..... SpeŃă .............................................................. ....................... .............................................................................................. 93 2..................................... 97 9...................................................................................... 79 8................................................................................................................................................................................... Principii şi excepŃii ce guvernează efectele nulităŃii .............. Întrebări................................................... 72 4........................................................................................................ 92 10..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 1004-1021 C.................. EFECTELE NULITĂłII ACTULUI JURIDIC CIVIL .................................. Întrebari......................................................................................... Bibliografie: ....................................................................................................................................... 99 PROBA DREPTURILOR SUBIECTIVE ..... Precizări ......... NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL................................................................................. RezolvaŃi următoarele teste grilă ................................................................................... 100 210 ....................................................................................... Întrebări...................................................... 83 6.............................................................................................. Reglementare .... exerciŃii.................................................................. exerciŃii................................................................................................................................................................................................................................................ RezolvaŃi următoarele teste grilă .......................................................................... 1002 – 1025 C. ....................... FuncŃiile..................................... 84 8..................................................................... Precizări .................................................8.................................................................................................................................................................... 80 3..................................... SpeŃe .......................................................................... 70 1.............. PRINCIPIILE EFECTELOR ACTULUI JURIDIC .................... 90 7.......................................................... 94 4.......... NoŃiune ........ 76 XIII........................... 82 5.......................................................... 80 1.......................... 69 XII...................... 96 8....................................................................................................................................................................................... 98 11......................... RezolvaŃi următoarele teste grilă ..................................................... 93 3............................................................................................................................................................. aplicaŃii ....................................................................................................... 77 4.......................................... Întrebări.................................................................. MenŃinerea efectelor actului juridic nul în temeiul unor principii de drept care anihilează regula (quod nullum est nullum producit effectum)......................................... Stabilirea.... Precizări ............................................................................................................................................................................... ............................................................................................... 96 7............................................ 90 8......................... aplicaŃii ............................. 72 5............................................ 80 2................................ Reprezentare grafică ................... Întrebări............................. Bibliografie .............................................. NoŃiune .... 79 9................................................................................................................................................................................................................ Bibliografie ........................................ 73 6...................................................... 87 3....................................................... 81 4............ 94 5......................................................................................................................................................... aplicaŃii.................................... Precizări ..................................... 74 7.................................................. 89 5...................................... EFECTELE ACTULUI JURIDIC................................. 87 2..................................................................................................................................................................................................... 93 1................................................................................. civ... 85 9.................................................................................................... 86 XV..................................................... 75 10........ Definirea şi caracterizarea unor sancŃiuni şi a unor cauze de ineficienŃă a actelor juridice civile comparativ cu nulitatea .......... 91 9............. Vocabular . 97 10................................. 77 1............. 74 8.. civ....... 77 2.................................... 77 3....................................................................................... 70 3................................................................................................ exerciŃii............................ Reprezentare grafică ............................................................ 100 XVII....................................................... 78 6.................................................................. 70 2...................................................................................... 95 6................................................................................................ 85 10...................... aplicaŃii ................................................................................................... RezolvaŃi următoarele teste grilă ................................... MODALITĂłILE ACTULUI JURIDIC ...................................................................................... ..................................... 78 7...........................................................

............................................................................ 115 12........................................................................................ Domeniul de aplicare a prescripŃiei extinctive ......................................................................................................................................................................................................................... 123 7.............. CondiŃiile de admisibilitate a probelor ....................................................................... MIJLOACELE DE PROBĂ .................................................... 111 2....... EFECTELE ŞI DOMENIUL DE APLICARE AL PRESCRIPłIEI EXTINCTIVE ........................................................................................................................................................ Începutul termenului de prescripŃie ............................................................... Întreruperea prescripŃiei extinctive ................................... Întrebări............... 105 4........... 103 2......................... Întrebări............................................ 103 1.................................. 107 8.............................................. SpeŃe ............................................................................................................. 126 12................................................................................ aplicaŃii..............1............................................................................................................................................................................................................... Reprezentare grafică ......... 123 9.......................................................................... Repunerea în termenul de prescripŃie (art................................................................ 110 PRESCRIPTIA EXTINCTIVĂ............................................................................................................. Reprezentare grafică ...................................................................................................... 129 15.................... NoŃiunea de probă – sensuri: ................. 115 11....................................................... 100 2.................................................................................................................................................... 104 3.................................................................................................. Vocabular .............. CAPACITATEA DE FOLOSINłĂ A PERSOANEI FIZICE (DECRETUL NR........... NoŃiune şi clasificare ............................................................................................................................................... 19 din Decretul nr.................................................................................................................................. 112 8......................... 119 15...................................................................... Precizări ......................... 101 11............................................................................ NOłIUNEA......... 118 14.............. 109 12................................................................. RezolvaŃi următoarele teste grilă: .................. 118 13... 122 6...................................................................................................................... Precizări ............................... Mărturia sau proba testimonială .............................................. Efectele prescripŃiei extinctive ........................................................................................ exerciŃii........................................................................ Vocabular ....................................... Prezentare comparativă .................. 121 3............................................. 121 1............................. SpeŃe .......................................................................................................................................................... Delimitări de alte instituŃii ............................ Sensurile noŃiunii de prescripŃie extinctivă .... 100 6................................................................................... 101 7........................ 122 5......................... 111 5....................................................... Înscrisurile........................ 130 PERSOANA FIZICA .............. Mărturisirea (recunoaşterea)................................................................................................................................................................................................................................................................................. 111 XIX................................................................... Bibliografie ........ Domeniul prescripŃiei extinctive asupra drepturilor patrimoniale: ........ 112 6.............. NoŃiunea de probaŃiune judiciară .......... RezolvaŃi următoarele teste grilă: ......................................... 131 211 ......................... 101 9..................... 111 4............................................31/1954) .......................................... 124 10...... RezolvaŃi următoarele teste grilă: ................................. Sarcina probei: ................................................................................................................................................................................... Vocabular ........................................................167/1958) ..................... 111 1.................................................................................................................................... exerciŃii....................................................................................................................................................................................................................... 113 9......................................................................................... PrezumŃiile .............................................................. 121 4........................................ 111 3..................................................................................................................................................................................................... 128 14... 127 13................ Expertizele judiciare ................... 105 5.. 108 10........................... 100 5............... 100 3.......................................... ImportanŃa practică .............. 126 11......................................................................................................................................................................................................................................................................... 100 4........ Bibliografie ................................. Întrebări.... Obiectul probei .................................................................... Împlinirea prescripŃiei (calculul termenelor)............................................................................................ 120 XX : TERMENELE DE PRESCRIPłIE.................................................................................. Prezentare comparativă ......................... NoŃiune .. Întrebări ............... Precizări ................................................................................................................................... 106 7............................................................................................................... Vocabular .............................. 102 XVIII....................................................................................................................................... FuncŃiile şi importanŃa practică...................................................................................................................................................................................................... Termene speciale de prescripŃie............................................................................................................................................................... Bibliografie ..................................................................................................................................................... NoŃiune şi clasificare .................................................................. 106 6........................... răspunsuri ........... RezolvaŃi următoarele teste grilă ............................................ Suspendarea prescripŃiei extinctive ................................................................ aplicaŃii .............................................. Bibliografie ... 101 10................................................................................................................................... 107 9............................................ 119 16.......... Termene generale de prescripŃie .................... Domeniul prescripŃiei extinctive asupra drepturilor nepatrimoniale: ...................... 112 7....................................................................................................... 131 XXI................. 102 12................................................................................... 101 8..................................................................................................... 123 8.................. 113 10................................................................... 121 2..................................................................... 108 11............ ConvenŃiile părŃilor asupra probelor ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................ SpeŃe ...................................... aplicaŃii ................... CURGEREA PRESCRIPłIEI ........................................................................ Precizări ..................................

.................................................. 153 3... 137 1....................................... 151 11..... 142 2................ Întrebări........... 147 13.................... Întrebări................................................... 139 8.................................................. ConŃinutul capacităŃii de folosinŃă .................................................................................................................................................................................................................................... SpeŃe ......................... 139 9.......................................................................................... 153 2................................. Precizări .......................................................................................................... 150 7..................................................................... 141 XXIII....................................................................................................... RezolvaŃi următoarele teste grilă ........................................... Domiciliul persoanei fizice ............................. 137 2....... AcŃiunile de stare civilă (acŃiunile de stat) ...................................................... 136 XXII.......................................................................... RezolvaŃi următoarele teste grilă .................................................................................... 142 1................................................................................................................ 131 4.................................. 155 5......... NoŃiunea de capacitate de folosinŃă ............................................................................................................................................................................ 152 XXV.................................................................... 145 9.... Ocrotirea bolnavului psihic prin interdicŃie judecătorească ....................................... Îngrădirile capacităŃii de folosinŃă. 148 XXIV.............................................. 144 8..... RezolvaŃi următoarele teste grilă ........................ IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE .............. aplicaŃii .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 131 3.................................................................................................. 140 12................. Capacitatea de exerciŃiu deplină ..... ReşedinŃa persoanei fizice .............................................................................................. Prezentare comparativă ......................................................................................... 137 3......... exerciŃii............................................................ 146 10.................... 137 4................................................ SancŃionarea nerespectării regulilor privitoare la capacitatea de exerciŃiu ............................... 131 6............................................... NoŃiune .................... NoŃiunea de capacitate civilă – capacitate juridică ........................................... 138 7...... Capacitatea de exerciŃiu restrânsă................................................................ 151 10............. 149 4....... 152 12..................................... exerciŃii.................................................................................................................................. 131 7........................................... Inregistrările de stare civilă ........................................ SpeŃe ...... aplicaŃii .............. ComorienŃii ......................... SpeŃe ........................................................................................................................................................................................... Precizări ......... Atributele de identificare – caracterizare ................................. Precizări ......... aplicaŃii ...................................................................................................................................................................................... Folosirea stării civile (posesia de stat) ..................................................................................................................................................................................... 144 5.............................................................. Vocabular ... Reprezentare grafică ..................................... 132 9............................ exerciŃii............................................................................................................... 149 2................................................................................................................................................................................... 138 6........................................................ STAREA CIVILĂ A PERSOANEI FIZICE ..................................................................................................... 131 5...................................................................................................... 137 5..................................................................................................................................... Preliminarii .... 134 14............................................... SpeŃe ....... Vocabular ........................................................................................................................... Încetarea capacităŃii de folosinŃă .............. Numele de familie ................................................... Bibliografie ................................................................................................. Caractere juridice ................. 155 4.............................................. Timpul legal al concepŃiunii ........................................................................................................ Pseudonimul .... Începutul capacităŃii de folosinŃă ........................... 152 13............................................................................................... 142 3.......................................... 142 4...... Vocabular ............. 149 3..................................................................................................... RezolvaŃi următoarele teste grilă ........................................................................... Prenumele persoanei fizice .................... Caractere juridice .......................... NoŃiune şi caractere juridice ........................................ 153 1................................................ Întrebări..................................................................................... CAPACITATEA DE EXERCIłIU A PERSOANELOR FIZICE .......................................................................................................................... Precizări ................................................................................................................ 134 12...................................................................1................................................................................................................. Bibliografie ........... Bibliografie ......................................................................................... Ocrotirea minorului ......................................................................... 139 11...................... exerciŃii...................................................................................................................................................................................................................................................................... 133 10................................................ 132 8........................................................................ Codul numeric al persoanei fizice ................................................................................................................................................................................................................................... 150 5................................................................................................................................. 133 11........................................................................... 144 6............... 149 1........................... 150 8............. 131 2. 135 16..................................................... 156 212 ........................................................ Bibliografie .............................................................................................................................................................................................................................................................. 146 11.......................... 139 10................................... OCROTIREA UNOR CATEGORII DE PERSOANE FIZICE .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 146 12............................. 150 9.. aplicaŃii ..................................................................................................... Proba stării civile ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Ocrotirea persoanei fizice prin curatelă ..................................................................... Vocabular ............... 144 7............................................... 134 13......... Actele de stare civilă ........................................................ 150 6........... 135 15................... Numele persoanei fizice ............................................................................................................ Lipsa capacităŃii de exerciŃiu ............... Întrebări.............

......... Bibliografie .......... Vocabular ........................................ ÎnfiinŃarea persoanelor juridice prin act de dispoziŃie.................................................................................................................. NoŃiune ......................................................................................................................................................................................................... Mijloace de identificare .......................... Vocabular ........................................................................................................................................................................................... Clasificarea persoanelor juridice ........... 166 3............................. RezolvaŃi următoarele teste grilă: ........................... Vocabular .................................................. aplicaŃii .................. Momentul dobândirii personalităŃii juridice .............................. 186 9.......................................................... 163 6.. Capacitatea de exerciŃiu a persoanelor juridice .......................................................................................... ELEMENTE CONSTITUTIVE ŞI CLASIFICAREA PERSOANELOR JURIDICE ................................ Întrebări................................................... .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Întrebări.............................................. 166 1........................................................... 170 10.............................................................................................................................................................. 176 6........... 178 11.............................. Prezentare comparativă ....... SpeŃă.... 158 XXVI: NOłIUNE...................................... CAPACITATEA CIVILĂ A PERSOANELOR JURIDICE ................................................ 188 XXX.......... 180 1................................. 8........................................................................................................................................................................ REORGANIZAREA ŞI ÎNCETAREA PERSOANELOR JURIDICE ................... 166 2................................................. Vocabular ........................ Reprezentare grafică ................................................................................... 186 10.................... aplicaŃii ................................... Întrebări........................... Natura juridică şi caracterele atributelor de identificare ............................................................ exerciŃii..................................................................................................................................................... 156 RezolvaŃi următoarele teste grilă: ...... SpeŃe .... exerciŃii.......................... Întrebări........................................ Modurile de înfiinŃare a persoanelor juridice....... NoŃiune ..................................................................... aplicaŃii ........................................................... 175 5.......................................... Reprezentare grafică ........ Precizări ........................................................ 166 4.............................................................................................. Întrebări........................................... 177 7........................... 173 3........... 167 5.................................................................................................................... Precizări ..................................... IDENTIFICAREA................... RĂSPUNSURI LA SPEłE ŞI TESTE GRILĂ .................................. exerciŃii.................................................. 183 6......................................................................................................................... 159 3................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 165 10.............................................................................. 9................................................................ Reorganizarea persoanei juridice ................................................................................... 158 1...................................................... 167 6.......................................................... exerciŃii................................... 180 3................................ 158 2........................................ 181 5............... 177 8........... Capacitatea juridică şi capacitatea civilă.......................................................................................................... exerciŃii................................................................. 161 5.... ........................................................................... SpeŃă.......... .............................................................................................................................................................. Bibliografie ..... Precizări ................................................................................................................................................................. Identificarea persoanelor juridice ................... 173 2....................................................................................... ............................................. 173 1........ aplicaŃii .............................. 156 SpeŃe ........................................................................... 172 XXVIII................................................... 164 7.......... 180 2................................................................................................. 180 4................ 179 XXIX........... SpeŃă.................................................................................................................................................................... 184 7........................................ Bibliografie ................................................... 164 8........................................................... 157 Bibliografie .................................................... RezolvaŃi următoarele teste grilă: ..............................................................................................................................6...... 171 13.............................................. RezolvaŃi următoarele teste grilă: .................. 165 XXVII: ÎNFIINłAREA PERSOANELOR JURIDICE ........................................................................ RezolvaŃi următoarele teste grilă: ................................................................................................... 186 11................................... 170 11.... 189 213 .............................. 187 12............................................................................................................... 169 8..................................................................................................................................................... 169 7..... ÎnfiinŃarea persoanelor juridice prin act de înfiinŃare recunoscut..................................... 7...................................................................................................... probleme ................... Capacitatea de folosinŃă a persoanelor juridice .......................................................................... 171 12............................................................................................................................................................................................... 178 10.......................................... Structura capacităŃii civile ..................................................................... Încetarea persoanei juridice .................................... ÎnfiinŃarea persoanelor juridice prin alt mod reglementat de lege....................................................................... Bibliografie ....................... 157 PERSOANA JURIDICĂ ......................................... 178 9....................... 164 9....................... Reprezentare grafică ................... 160 4..................................................................................................... 173 4.............................................................................................................................................................................................. 170 9.................................................................................................................................. ÎnfiinŃarea persoanelor juridice prin act de înfiinŃare autorizat........ Elementele constitutive ale persoanei juridice .......................... 185 8.........................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful