RAMTHA

REFLEC IILE UNUI MAESTRU DESPRE ISTORIA UMANIT II ~ VOLUMUL I ~

NOTA EDITORULUI Câtva timp în urm , la o sesiune de studii cu Ramtha, discutam cu partenera mea ceea ce Ramtha tocmai ne înv ase. Obosisem s fiu filozof toat via a i probabil i multe alte vie i. Iam spus c vreau s -i experimentez cuno tin ele, s tr iesc adev rul înv urilor, s nu mai fiu ipocritul care are cheile, dar nu deschide u ile. Îmi amintesc c îi spuneam: "Nu mai vreau s mai propov duiesc nim nui i nici s mai scriu vreo carte. Nu vreau s mai scriu vorbe sofisticate despre nimic, niciodat . Vreau s devin un adev rat master "(am s folosesc acest cuvânt, care înseamn "maestru i st pân", deci pentru mine, mai mult decât cuvântul "maestru "). Am observat c Ramtha ascult discu ia noastr i zîmbea ca un soare str lucitor. La scurt vreme dup acel incident, Ramtha mi-a cerut s tip resc o colec ie comprehensiv a înv turilor lui. i atunci mi-am amintit ce-i spusesem partenerei mele la cursul trecut.(Ramtha obi nuie te s cearã la cursuri studen ilor s comenteze cu vecinul ceea ce el tocmai a spus, atunci când vede în aura sau min ile audien ei c este confuzie. i de pe scen prive te în sal i îi aude pe to i ce spun sau gândesc, iar dac înc marea majoritate nu a în eles, mai explic o dat ). Am în eles c aceast sarcin nu putea fi îndeplinitã de un teolog, antropolog sau teoretician din afar , ci de un elev a "Marii Lucrari", cu dorin a de a experimenta i pune în practic adev rul i con inutul acestor înv turi. Numai cînd începi s explorezi cu sinceritate aceast filozofie începi s în elegi i s cuprinzi adîncimea ei, lumina i str lucirea acestor perle de în elepciune. Este cu adev rat o c l torie personalã c tre autodescoperire, care nu se poate cuprinde în cuvinte. Doar cel care o tr ie te poate în elege. Mai târziu Ramtha mi-a cerut s scriu comentarii la fiecare capitol, despre felul cum înv turile lui r spund la întreb ri fundamentale despre existen a uman de-a lungul secolelor. Adeseori felul în care Ramtha în elege natura realit ii i ne-o explic nou , ne ajut la interpretarea mai corectã a filozofiilor antice, a ritualurilor, religiilor i chiar a tiin ei. Comentariile introductorii inten ioneaz s sugereze un mod de apropiere celor interesa i în înv aturile lui Ramtha i în experimentarea lor. Ele sunt menite a fi un instrument ajut tor pentru cei interesa i s în eleag enorma profunzime a înv turilor lui i contribu ia lor la în elepciunea rasei umane. Înv turile lui Ramtha sunt un sistem metafizic de gândire unic.Este nevoie de o foarte atentã examinare i considera ie ca s po i în elege în profunzime. Ele sunt metafizice în natur , pentru c se adreseaz întreb rilor fundamentale despre existenta umanit ii i persoana uman , despre originile i destinul nostru, despre natura binelui i r ului, suflet, moarte i via , despre lume i rela iile noastre cu al ii.

1

Formatul în care Ramtha î i prezint înva turile, este intrinsec cu mesajul lor. Ele nu sunt doar o diserta ie pe o anume tem i nici o analizã intelectualã, a a cum nu sunt nici dezv luite de adev r care cere ascultare oarb . Înv turile lui Ramtha nu sunt o nou religie i nici nu pun bazele unei noi biserici. Ele sunt un sistem de gândire ce con ine elemente, mecanisme care îng duie individului s verifice i s experimenteze con inutul lor. Cu alte cuvinte, acest aspect unic al înv turilor, îng duie filozofiei, sau conceptelor despre realitate s fie experimentate i s devin în elepciune despre natura realit ii Aceast calitate deosebit a sistemului de gândire a lui Ramtha se aseam n ini ierilor, tiin elor sacre, practicate de colile antice de mister din Grecia, Egipt i Estul Mijlociu, colile gnostice antice din Estul Mijlociu i Europa. Este important de notat c aceast caracteristic desebe te înv turile lui Ramtha de colile filozofice tradi ionale din lumea vestic . Metodele tiin ifice sunt limitate la cunoa terea fenomenelor care pot fi observate i verificate prin intermediul sim urilor corpului fizic. Orice în afar acestor limite este considerat mit i folclor. Cu alte cuvinte natura realit ii i persoana uman nu sunt nimic mai mult decât natura ei fizicã i material , un exemplu care face studiul lui Sigmund Freud despre psihanaliz i profilul psihicului uman. Corpul fizic i lumea material în gândirea lui Ramtha, sunt numai un aspect al lumii ireale. De fapt ele sunt numai produsul, efectul, con tiin ei i energiei în lumea real . Persoana uman este cel mai bine descris ca "con tiin i energie care creaz natura realit ii". Lumea fizic este doar unul din cele 7 nivele de expresie a con tiin ei i energiei, Ramtha folose te termenul de observator din fizica quantic ca s explice conceptul de con tiin i energie. El mai folose te i conceptul de Dumnezeu ca i creator i suveran - pentru a descrie persoana uman ca i con tiin a i energie. Este u or pentru multe sectoare ale civiliza iei de ast zi s nege înv turile lui Ramtha, datorit felului foarte neobi nuit în care el le prezintã. Din nefericire, este foarte obi nuit s ataci un mesaj neconvenient judecând forma de prezentare. Marketingul, comunica iile, publicitatea, sunt exemple sublime. Formatul neobi nuit în care Ramtha î i prezint înv turile, nu este de loc arbitrar i superficial. El subliniaz cã pentru a cuprinde i în elege mesajul, este foarte important s devii con tient de paradigmele gândirii, de r d cinile ideilor preconcepute, incon tiente i tiparele în care noi percepem i evaluãm realitatea. Tehnicile pe care el le predã pun la încercare individul i le ofer totodat i instrumentele prin care el î i d seama de ideile preconcepute prin care el percepe realitatea. Scopul lui Ramtha este de a l rgi perspectiva min ii ascult torului, de a-l face pe acesta s tr iasc realitatea cu mai multã profonzime, nelimitat, con tient, ca i de a d rui ascult torului un spectru mai amplu de poten ial pentru experien , decât a fost posibil pânã acum. Cel mai controversat aspect al înv turilor lui Ramtha este modul în care el a ales s - i prezinte mesajul c tre omenire. Prin prezentarea filozofiei sale, ca fruct al experien ei i adev rului s u personal, el subliniaz , c el însu i este întruparea acestei filozofii, reprezentarea vie i manifestarea gândului sãu. El spune c este un Zeu (Dumnezeu nemuritor, con tiin i energie, i a tr it ca i fiin uman cu 35000 de ani în urm pe demult disp rutul continent Lemuria. În acea via , el i-a pus întreb ri despre existen a uman i despre menirea vie ii, i prin propria observare, reflec ie i contemplare a devenit iluminat i a cucerit lumea fizic i moartea. A g sit un mijloc de a- i lua corpul fizic cu el la un nivel al min ii în care adev rata lui esen (ca i con tiin i energie), s r mân complet con tiientã, complet liber i nelimitat pentru a
2

putea sã experimenteze toate aspectele crea iei i s continue s fac necunoscutul cunoscut (ÄRamtha spune c încarnarea sufletelor pe acest plan - material - are scopul de a face necunoscutul cunoscut, i de aceea tr im un lan de vie i prin care trebuie s experiment m tot ce se poate tr i i s acumul m toat în elepciunea, ca apoi s ne putem întoarce Ä acas ´ ). El nume te acest process "ascensiune". Faptul c el nu mai este limitat de corpul fizic, îng duie con tiin ei i energiei s interac ioneze cu lumea fizic în alte forme. Adeseori el se refer la sine ca fiind vântul care împinge norii, sau diminea a, sau un str in, ori un cer etor pe stradã observâd civiliza ii care vin i trec, sau orice altceva con tiin a îndr zne te s - i imagineze. El î i comunicã înv turile printr-un fenomen pe care îl nume te canalizare. A fost Ramtha cel care a f cut acest termen cunoscut. El folose te corpul lui JZ Knight (se citeste Gezi Nait), pentru a se canaliza pe sine i a preda înv turile în persoan . Un canal este diferit de un medium prin aceea cã, canalul nu este intermediar între con tiin a care vine prin el i audien . Canalul nu r mâne în trans , sau o alt stare alterat în timp ce canalizeazã, el î i p r se te complet corpul, ca atunci când cineva moare, i îng duie con tiin ei care vine s aib control complet asupra mi c rilor i tuturor func iilor corpului. În timp ce este canalizat de JZ Knight, Ramtha poate deschide ochii, merge, dansa, mânca i bea, râde, vorbi i preda studen ilor. JZ Knight este singurul canal pe care el 1-a ales i pe care el îl va folosi vreodat pentru a- i aduce mesajul. Alegerea lui de a canaliza printr-o femeie i nu de a- i folosi propriul corp, este cu scopul de a sublinia c Dumnezeu i divinitatea nu sunt prerogative masculine, c femeia este în egal m sur o expresie a divinita ii, capabilã de geniu i de a deveni Dumnezeu - realizat. Un alt scop este acela de a ne face s în elegem c important în filozofia lui nu este divinizarea mesagerului sau a unei fe e - ceea ce a cauzat c derea atâtor eforturi de iluminare în trecut - ci de a asculta mesajul însu i. Totodat el vrea sã spun c adev rata esen "uman " nu este limitat la corpul fizic sau la un anume sex. Fenomenul de canalizare a fost f cut posibil ca atare de sistemul de gândire a lui Ramtha. Cu alte cuvinte canalizarea prin persoana lui JZ Knight, a a cum are ea loc, este posibil numai dac înv turile lui Ramtha sunt adev rate. Veracitatea acestui fenomen subliniaz adev rul mesajului lui Ramtha. Acesta este un punct foare important de considerat, deoarece tiin a a dezvoltat teste i echipament care pot studia fenomenul de canalizare din punct de vedere fiziolofic, neurologic i psihologic. În 1996 un distins grup de savan i în medicin , psihologie, sociologie i exper i în religie au studiat-o pe JZ Knight înainte în timpul i dup canalizarea lui Ramtha. Dup ce au terminat studiul tiin ific pentru care au folosit cele mai moderne tehnici i echipamente posibile, au concluzionat c rezultatele sunt atât de dramatice încât exclud categoric posibilitatea pref c toriei, a schizofreniei sau multiplei personalit i. Ramtha se str duie te s fac pe to i cei din audien s în eleag totul, de aceea el insist în importan a ca studen ii s explice cu glas tare unul altuia fiecare capitol din înv turi, în timp ce el cite te min ile lor, vede în aura lor dac au în eles i preg te te explica ii ca s în eleag fiecare, dup preg tirea i nivelul lor de în elegere. Uneori el angajeaz audien a la profund contemplare filozofic , alteori dramatizeaz sau glume te pe tema respectiv pentru a m ri impactul cu auditoriul i posibilitatea de în elegere a acestuia. Odat ce aspectul filozofic al înv turii a fost predat, Ramtha ini iaz studentul în acele cuno tin e, pentru ca acestea s poat fi transformate în experien a personal i apoi în în elepciune. Aceste ini ieri au forma unor diverse discipline concepute de el, prin care studentul
3

Voidul este v zut ca vastitatea de necuprins. nici ac iune. Punctul Zero poart inten ia primordialã de a face cunoscut i experimenta tot ceea ce este necunoscut i în stare de poten ial în Void. Conceptul de Dumnezeu ca i creator. de înv aturile f r cuvinte.înv tor i hierofant -un înv tor care are puterea de a manifesta ceea ce spune i inten ioneaz . dedicat Marii Lucr ri".Dumnezeu. cititorul trebuie s în eleag c înv aturile lui Ramtha în forma tip rit sunt lipsite de elementul dinamic. cauza primordial i nemi cat mi c tor îl g sim în filozofia lui Aristotel i teologia lui Thomas Aquinas. care în starea sa original nu are cunoa tere de sine. de ac iunea momentului în care au fost predate. aceste caracteristici apar in Voidului. Ca sã în elegem corect înv turile lui Ramtha. care a servit ca oglind pentru cunoa terea sinelui. Acest act de contemplare reprezint unica mi care care a existat în Void i care a produs. este partea de aplicare practic a înv turilor lui. Punctul Zero i-a îndeplinit natura de a face necunoscutul cunoscut i de a evolua imitând actul de contemplare al Voidului. Cunoscând toate acestea. Marea lucrare. considerau c Dumnezeu este o fiin a-toate. cî i oameni sunt pe p mânt. Ramtha nume te aceast oglind con tiin a secundar . Ramtha completeaz limbajul pe care îl folose te cu cuvinte inventate de el. infinit . În Void nu este nimic. este de importan crucial s devenim con tien i de conceptul propriu asupra termenului. de sine suficient. Mul i filozofi. c ci a cunoa te este ac iune. Ramtha nume te acest punct: Punctul Zero. sursa). Ramtha este deosebit de al i înv tori în acest aspect. a c ror în eles devine foarte clar în context i care au scopul de a face mai u oar în elegerea. el spune c totalitatea înv turilor lui poate fi cuprins în afirma ia: "Tu e ti Dumnezeu. întruparea Punctului Zero. absolut . ca i de deosebirea cu în elesul pe care i-l d Ramtha. Ramtha însu i nume te sistemul lui de gândire: " coala de iluminare.tiutoare. F cînd aceasta. În repetate ocazii. Care este esen a tuturor lucrurilor? Care este sursa lor? Care este natura lor? Care este destinul lor? R spunsul lui Ramtha la aceste întreb ri începe cu explicarea conceptului de Void (vid. Voidul este sursa din care a izvorit tot ce exist . transcendent în sistemul lui Ramtha. Punctul Zero se odihne te în vârful Voidului i nu are limit în cee ce cunoa te. 4 . El i i ia rolul de Maestru . nici mi care. Acestã este un aspect foarte important al înv turilor lui. aratã o clar deosebire în forma i con inut de ceea ce este cunoscut ca i gnosticism i filozofia colilor de ocultism antice. a dat na tere la un punct de con tiin i cunoa tere de sine. con tiin i energie . Con tiin i Energie creatoare." Dar cum putem noi interpreta acesta afirma ie? Probabil c exist atâtea defini ii ale cuvîntului "Dumnezeu". Înv turile lui Ramtha acoper un vast num r de subiecte cu concepte fundamentale ale propriului s u sistem de gândire. încluzând teologii religiilor monoteiste. Afirma ia lui Ramtha: "E ti Dumnezeu" se refer la persoana ca Observator. de în elepciune antic . Ramtha spune c Voidul s-a contemplat pe sine ca s se cunoasc pe sine. Punctul Zero a produs un punct de referin a cunoa terii. El descrie voidul ca: "Un vast nimic material i poten ialul a toate". Aceasta este baza evolu iei. de inflexiunile vocii.are ocazia de a ob ine cunoa tere. Voidul este de sine con in tor. prin care studentul poate cunoa te el însu i i deveni iluminat. F r îndoial c o observare mai atent a sistemului de gândire a lui Ramtha. con tiin primar . care le leag de mi carea filizofic i gnostic ale colilor antice de mister (ocultism). în stare de odinh i f r nici o necesitate. Observatorul.

tiin . produce un mediu. scrierile despre experien ele mistice ale Terezei din Avila. mae trii din Estul Îndepârtat i mul i al ii. chiar dac ceea ce a ajuns pîn la noi sunt doar ni te ecouri.oglind . Rosacrucienii. Omenirea a devenit un str in sie i. Sufletul este cel care înregistreaz toate experien ele i în elepciunea câ tigate în involu ie i evolu ie. amnezie. Francis din Assissi. În concluzie cele patru pietre de temelie ale filozofiei lui Ramtha sunt conceptual de Void. s-a identificat atât de mult cu planul cel mai jos sau cel mai dens încât i-a uitat propria nemurire i cunoa tere de sine. Este dorin a sau inten ia care dore te s cunoasc i s exploreze necunoscutul. dup ce calea a fost f cut cunoscut . Disciplinele concepute de Ramtha pentru a. imnul pentru lumea divin din Gospel dupã John. CINE SUNTEM NOI ? COMENTARIU LA CAPITOLUL 1 5 . Este vorba despre filozofii Egiptului i faraonul Akhnaton. este numit involu ie. descrip ia lui Buda despre iluminarea (trezirea) lui însu i. Imnul Perlei.i Dumnezeu" i mandatul de a face cunoscut necunoscutul. un plan tangibil de existen în timp i spa iu. sau con tiin a-oglind . lucr rile apostolului Thomas.Apollonius din Tyana. Sistemul lui Ramtha de gândire nu este o religie i nici o interpretare filozofic a realit ii. el folose te cuvinte ca: uitare. i acum.Reflec ia dintre Punctul Zero i con tiin a . care la rândul ei creaz natura realit ii. Ramtha nume te sufletul: "Cartea Vie ii". Acest act de crea ie a celor apte nivele de con tiin i energie. pove ti despre muntele Cârmei unde vîrful muntelui ar sta pe capul unui corp uman. însemn tate i mângâiere la surse din afar . Mani. pentru a fi transformat în infinit în elepciune. este numit evolutie. Multe din ideile filozofiei lui Ramtha pot fi g site în tradi iile antice. Catarsii i Albigenii. afirma ia: "Sunte. Spiritul este aspectul dinamic al Punctului Zero. Ofer un cadru cu întreb ri r mase f r r spuns pentru filozofi. care a dat na tere con tiin ei i energiei. Sufletul este diferit de Spirit. Explorarea poten ialelor din Void de c tre Punctul Zero i con tiin a . lucr rile multor arti ti ca: Michelangelo i Leonardo da Vinci. mandatul de a face necunoscutul cunoscut i a aduce în Void experien a sa. conceptul lui Plato despre formele de univers. Dumnezeului care este în noi i a început s caute ajutor. u ile sunt deschise celor care doresc sã exploreze i s . În acest sens.i ini ia studen ii în înv aturile lui. Con tiin i energie. sau frecven . umani tii din Rena tere (Europa). apte nivele de timp i spa iu. care i ele abia au supravie uit trecerii timpului i contextul lor de interpretare s-a pierdut.oglind este ceea ce a produs apte nivele de con tiin i corespunzator. ignoran ã a originii i destinului. Origen. C l torul. În discu ia despre fiin a uman . via a i înv turile lui Isus (Jesua ben Joseph). g sesc un nou în eles. imit într-un fel procesul prin care Voidul s-a contemplat pe sine. modul cum Socrate în elegea virtutea i nemurirea sufletului. religie.i fac drum propriu c tre necunoscut. Calea spre iluminare este evolu ia înapoi la Punctul Zero. înv turile lui Ramtha ofer perspective unice misterului vie ii. Astfel se îndepline te sarcina. creând cele apte nivele ale realit ii. F când aceasta umanitatea î i neag divinitatea i înl tur orice ans de eliberare din prezenta condi ie. C l toria înapoi la Dumnezeu i Void. este tiin a lui Ramtha. Este adev r care a fost cucerit i verificat de un membru al rasei umane.

sine. penru c redefine te natura persoanei umane într-un fel care contureaz i ilumineaz misterul existen ei umane. moralitate i sens de via . Dac suport m acest presupunere. Înainte de a nega vorbele lui. Cum se face c dac suntem Dumnezei i toate astea s-au întâmplat nu ne putem aduce aminte ?. de-a lungul istoriei. ca problema binelui i r ului.000 de ani. Filozofi antici. con tiin i energie care creaz natura realit ii". Dumnezei (Zei). dupã Ramtha. asupra felului specific de a trata problemele. El explic : "Sunte i Dumnezei. El însu i spune c . vie ii i mor ii. Drama evolu iei umane de la marele big-bang i pânã în zilele noastre. de informa ie. Pentru ca s po i avea un impact total cu spusele lui. Dacã el este cu adev rat un maestru nemuritor care a ascensionat acum 35. atunci în elepciunea câ tigat prin observa ie i contemplare ar fi cu adev rat minunat . oferind solu ii la multe paradoxuri. El aten ioneaz studen ii mereu. explorând i devenind totalitatea poten ialului lor. au încercat s g seasc r spunsuri la aceste întreb ri fundamentale despre existen . gânditori religio i. Validitatea mesajului lui este direct propor ional cu valoarea lui însu i. Reflec iile lui oglindesc experien a lui personal . persoana uman . ceea ce spune este propria lui în elepciune i adev r. Dac am trãit mii de ani ca fiin e cunosc toare. Putem spune c mae trii nemuritori i iluminarea sunt produse ale imagina iei i mitului. pentru c explicã în mod coerent i cuprinz tor natura umanit ii i întreaga transcenden . care costituie for a propulsant a motorului civiliza iei umane i formelor de autoexprimare i explorare a sinelui. Aceste întreb ri sunt : cine. dup calendarul Iulian. El pune întreb ri directe: Cine suntem noi? De unde venim? Teza lui fundamntal este câ suntem Dumnezei nemuritori în evolu ie. ar trebui s acord m considera ie observa iilor lui i s ne gândim dac ascensiunea i imortalitatea sunt doar pove ti pentru noi. pe care cu greu le-am putea g si în eviden ele arheologice i istorice la dispozi ie ast zi. este important s studiezi defini ia i felul cum folose te termeni ca Dumnezeu. evolu ie. atunci trebuie s ne întreb m cum se face c ea d formã i culoare propriei noastre concep ii despre Dumnezeu. ce i de ce ?.ADEV RATA ORIGINE A UMANIT II Reflec ia critic a lui Ramtha asupra istoriei civiliza iei umane caut sã arate natura transcedental i originea omului. i toate revin la întreb rle fundamentale. Povestea lui Ramtha este valoroas . Sunt trei întreb ri de baz . extraordinare. f r a l sa loc de specula ii. cu scopul de a ne cunoa te pe sine (pe noi în ine). atunci ne putem imagina c î i aminte te evenimente personale. Dacã el este cu adev rat un maestru ascendent. este povestea Dumnezeilor creatori. care 1-a dus la iluminare. în elepciune i adev r. politicieni i antropologii i oamenii de tiin de ast zi înc mai caut r spunsuri i explica ii la aceste întreb ri. Expunerea lui Ramtha despre istoria umanit ii arat c am avut un rol activ în crearea lumii i a universului. Cele mai valoroase culturi. atunci trebuie s aib cu adev rat posibilit i de cunoa tere. El spune c întreaga evolu ie a umanit ii poate fi v zut ca un efort de a g si mai binele i r spunsuri mai adecvate care s defineasc identitatea noastr adev rat . Povestea lui este atât de valoroasã. Cine suntem? De ce suntem aici? De unde venim? Care este scopul existen ei i vie ii? 6 . dar nici s -l conteste în mod obiectiv. tiin a nu a fost în stare s demonstreze rolul de net g duit al Observatorului. sine. trup-minte i realitatea liberei voin e a omului în rela ie cu transcenden a divin . Obiectivitatea acestora este foarte neân eleas în lumea tiin ific .

Dar cei care au o pozi ie puternic în comunitate. Dar adev rul este c înc nu am în eles c ci dac am fi în eles nu ar mai fi fost opresiune i foame. Observatorul este cel care determin mediul. pentru c noi c ut m în direc ie gre it . a mesajului. va fi abilitatea lor de a sintetiza toate conceptele lor vechi în paradigme care le vor ajuta s investigheze i s în eleag vechile concepte într-o lumina nou . pentru ca s progreseze în studiile lor academice. Teologii se tem chiar i s gândeasc diferit de ceea ce spune religia. O feti a cre tin va înv a istoria cu totul diferit decât una hindus sau una musulman .Cine a creat dezordinea în care tr im azi? Cine este responsabil de toate? De ce este r u în lume ? Exist cu adev rat diavolul ? Cine 1-a creat i de ce ? Exist existenta uman dincolo de respira ie. nu s le recicl m pe cale vechi. a fost înlocuit cu dorin a de a rãmâne în pozi ie bun în societate. Poate cã ar trebui s studiem aspectul activ al istoriei ca s putem în elege cine i ce suntem cu adev rat. Poate c nu g sim originea.Vrem s ad ug m cunoa teri noi. ca specie i con tiin . î i vor aminti povestea într-un fel convenant pentru p strarea pozi iei lor." Ramtha spune c cei care câ tigâ b t lia povestesc lupta cu totul diferit de cei care au pieduto. Dar situatia ia este mult mai serioas decât pare. Una dintre cele mai mari tragedii de ast zi este c înc ne luptãm pentru suprema ia i infailibilitatea punctelor de vedere personale. Ceea ce va determina geniul lor. culturi. Dac singura constant într-o lume de haos este constanta diverit ii de sine. nedreptate i violen . politic sau religie. prin felul în care ne concentr m i obiectul la care ne concentr m. ele vor trebui s lupte cu ceea ce au înv at în familie. Istoria este întotdeauna spus dintr-un anume punct de vedere i cu o anumit inten ie. care s cuprind totul i f r a c dea într-o reducere simplist care creaz confuzie. Oamenii de tiin a se tem s publice rezultatele cercet rilor lor.acesta este cheia. începutul a toate. Iar dac cele trei feti e ajung la universitate. De fapt. mâncare i somn ? Exist via dup moarte ? Am mai tr it i alte vie i? Noi suntem biologia noastr fizic sau mai mult ? Ce este iubirea ? i indiferent ce defini ie îi d m de ce este atît de intoxicant i atractiv ? De ce inem cu a a disperare la respira ia noastr la via ? De ce ocrotim visele noastre cele mai intime? i acestea sunt doar cîteva întreb ri care r sar din triada de baz men ionat mai sus. Trebuie g sit o cale de a reduce miriadele de întreb ri la cîteva simple.apte mii de ani. A a c ne putem imagina cu u urin cum a fost scris istoria omenirii în ultimele ase. cu con tiin a social . sursa. rase i sexe. Poate ca a fi fiin a uman înseamn tocmai a nu cunoa te toate r spunsurile de la început i a trebuit s le descoperi progresiv. boal i moarte între na iuni. ci este implementat de legea supravie uirii. A a cum spune Ramtha: "Suntem aici s facem cunoscut necunoscutul . 7 . Ramtha vrea s ne reaminteasc ceea ce am uitat ca ras . ar trebui atunci ca s lu m asta ca asumarea principal în tratarea subiectului. nu va trebui s se team s evolueze deasupra accept rii comune a tradi iilor de familie . Poate c via a i universul nu sunt finite i concrete i continue i în ve nic devenire. cei care au pierdut nu mai au ansa de a o spune de loc. cînd acestea contrazic punctele de vedere tradi ionalele. c ci se tem c o vor pierde. politicienii nu doresc s onoreze principiile care le-au dat putere. Cu alte cuvinte. c ci ceea ce se întâmpl este ca s-a pierdut abilitatea de a pune întreb ri i g si r spunsuri. de team c vor fi ostraciza i din comunitatea tiin ific . De ce neg m adev rul? Exist eviden e care sunt disponibile pentru to i. Acesta nu se face neap rat cu inten ii rele.

care s fie în rezonan cu Mama Natur i cu transcenden a divinei noastre naturi. pentru ca popoarele s poat s rb tori istoria lor spiritual i marea lor evolu ie. a r mas o figur distant . Nu exist om de religie care s vrea s accepte c nu exist diavol. ar putea fi un vis. iar tehnologia i intelectul uman au fost divinate. a Balbeckului i altor locuri antice). În acest capitol introductoriu. Arheologii nu vor sã accepte c acum zeci de mii de ani. Acesta este un foarte important element care a jucat un rol decisiv în evolu ia umanit ii i pe care Ramtha îl subliniaz . Ele sunt o ocazie de a încorpora în elepciunea câ tigat în trecut. Este interesant c de i din când în cînd apar noi eviden e care contrazic. Aceste schimb ri fac parte din mi c rile i evolu ia crea iei. Dumnezeul Necunoscut al str bunilor lui Ramtha. al dezinform rii ca s creeze o nou paradigm . brutal. Cînd cunoa tem adev rul. Nu este fizician sau filozof care s doresc s clarifice sau s se adreseze posibilit ii c ceea ce consideram realitate. Nici un antropolog tradi ional nu vrea s admit c omul de Cro-Magnon. a dat na tere conceptului de coli de Antic În elepciune. este s cunoa tem adev rul despre originea i istoria noastr . de evolu ie i purificare a naturii i societ ii. Trezirea spiritual în timpul vie ii lui Ramtaha. sau un big-bang cosmic f r o aparent cauz inteligent . deoarece craniile g site nu par s se potrivescã cu vorbirea articulat . (este vorba de descoperiri despre distrugera Sodomei i Gomorei i crearea M rii Moarte. de a gândi intelectual f r s mai vorbim de iluminare. De exemplu nimeni nu accept faptul ca rasa uman are originea în combinarea genetic a unei rase avansate din alte planete. au devenit identitatea individual . c Dumnezeul lui Abraham i Moise a fost sângeros.000 de ani a fost capabil de vorbire sofisticat . care sunt doar mijloace de a explora lumea material . R zboiul lui Ramtha împotriva arogan ei i a tiraniei atlan ilor a fost o r scoal împotriva dec derii în care omenirea s-a scufundat singur . Cunoa terea despre adev rata noastr origine în mi carea de autocontemplare a Voidului i natura noastr ca Dumnezei creând realitate au fost pierdute în decursul istoriei i asta a stopat evolu ia natural a rasei umane spre o complet cunoa tere de sine. A a cum i Ramtha a tr it în timpuri cataclismice. ridicindu-se din mormântul antichit ii i al uit rii. Corpul fizic sau intelectul. Ramtha se prezint el însu i ca fiind în afara timpului. total diferit de ceea ce Isus a propov duit i a spus despre Dumnezeu Tat l. i umanitatea actualã se mi c într-un timp de schimb ri cosmice. oamenii se jucau cu energia nuclear i aveau tehnici care nu au rivalitate în zilele noastre. Schimb rile p mântului prezise nu sunt o pedeaps de la vreo for sau zeitate extern pentru p catele omenirii nici sfir itul timpului sau al lumii. Coborârea Dumnezeilor în materie fizic i-a f cut s uite adev rata lor origine i natur . pentru a construi o nou societate. pîn la puntul în care via a nu a mai fost sacr . adic spa iul i timpul. tot punctele de vedere vechi r mân cele care m soar i judec interepretarea validit ii descoperirilor. fricile i "groparii" nu ne mai pot lega în oarba servitute. o iluzie creat de noi i nu de for e externe con tiin ei noastre.Mai ales cea din ultimele dou mii de ani a fost manipulat i ref cut ca s se potriveasc cu ceea ce oamenii vor s aud i ca s asigure continuitatea acestui sistem de credin . de i s-au g sit ample dovezi arheologice care s sus in acest adev r. mut i inaccesibil în vie ile 8 . Ramtha subliniaz c singura cale de a deveni fiin e umane în deplin tatea puterilor i s trecem peste umanitate i sl biciuni. acum 35. care au jucat un rol în iluminarea lui. originea noastr apar ine de epoci de evolu ie i nu de un singur eveniment de manipulare genetic din trecutul apropiat. consoane i cuvinte. c nu exist un loc ca iadul.

oamenilor. ci era chiar suflarea vie ii. Vorbesc cu nemuritori care sunt atât de puternici încît ei pot crede c sunt într-o etern moarte. El conclude c iluminarea "este gloria cunoa terii a cine i ce e ti". r zboiul lui Ramtha i distrugerea vechilor regate. o deschidere spre a ti i în elege simplitatea vie ii. urmat de interpretarea dat de cre tinism.i voi trebuie s alege i . i asta este ce ob inem cînd ne iubim pe noi în ine destul ca s trecem peste dificult i. Partea a doua se încheie cu prezentarea urm torului stagiu în evolu ia umanit ii i viziunea zorilor unei noi ilumin ri. Un vis transcede timpul i spa iul dar to i cei care viseaz tr iesc asemenea realit i. nu am s v fac ferici i. vede i. Iat cât de puternici sunte i. Ramtha 9 . ca înv t torul vostru.i ca s v dau cuno tin e excelente cu care s pute i începe integrarea. Binecuvânta i sunt cei c rora visul . Descrie o civiliza ie ascuns în mijlocul pãmântului i explic simbolismul sacru al piramidelor din Egipt. ³Dar. Ramtha descrie emergen a con tiin ei de Crist în individ ca i iluminare. Un punct de pivot în istoria uman a fost sosirea lui Jehova în Estul Mijlociu i crearea poporului evreu.realitate devine manifestare. Leg tura individului cu sanctuarul s u interior a fost complet degradat i pierdut . Ramtha s-a gîndit s înve e poporul s u realiz rile i în elepciunea lui. platforma a tot ce este gând i existen . înv turilor lui Isus i de religiile din Estul Mijlociu. Ura lui pentru Dumnezeul Necunoscut a condus pe Ramtha în lunga c l torie a în elegerii. poe i. Nu era o înv tur de legi i prohibi ii ci de cunoa tere. i s v dau speran i s continui sa v reamintesc c vorbesc cu Dumnezei. filozofi i oameni de tiin care au consmat-o în lucr rile lor de art . Ramtha sumarizeaz în elegerea sa. punînd funda iile colilor de În elepciune Antic . Eu sunt o fiin binecuvântatã. monumente construite spre amintirea divinit ii noastre uitate. Eu. emfazînd importan a redefinirii conceptului de "sine". mi c ri. Nu are sens s a tep i ca altcineva so fac pentru tine. colile antice au p strat cuno tin ele sacre pentru viitoarele genera ii care vor fi echipate cu "descifrator" i o vor putea folosi Volumul II continu saga umanit ii începînd cu c derea atlan ilor. CAPITOLUL 1 INTRODUCERE : REALITATEA NU ESTE UN VIS "Un vis este o realitate care înc nu exist în lumea material . a continuat s aducã cuno tin ele sale umanit ii prin diferite coli. înscl virea femeii i emergen a supersti iilor religioase. s-a întâmplat în aceast perioad . cum de fapt este i în multe religii ast zi. Sunt aici ca s v spun ce sunte i . b taia inimii. Aceast parte descrie i manipularea genetic a rasei umane de c tre alte rase avansate i cum s-a pierdut îngropat în supersti ie i ignoran în elepciunea anticã despre adev rata noastr origine. Mult din corup ia i dispari ia în elepciunii antice. El a înv at c Dumnezeu nu era de fapt separat de el. Vorbesc cu Dumnezei´. Dup ce a ascensionat. în contextul societ ii moderne. A a s fie´. bucuria este o eliberare i este totu i în elepciune. Primul volum spune povestea originii umanit ii înainte de crearea universului fizic i cînd a evoluat ea în prima femeie i primul b rbat.

Eu sunt o fiin în afara timpului. Culoarea pielii mele este ca scor i oara. Dar o persoan a c rei via sufer . înfloritoare form i s r mîn a a un timp infinit. care atunci au avut totul. î i îmb trâne te corpul chiar mai repede. dar el a ap rut în timpul marilor schimb ri 10 . dar este în texte foarte vechi. Am fost considerat incorect din punct de vedere politic. sã fie puternic puternic. trebuind s tr iasc fiecare zi cu ipocrizie.tr ind cu teama c cineva va ghici ce se înfimpl cu ea. Ziua Teribil a lui Ram nu este pomenit în biblie. i a fost folosit pîn în anul 10000 î.asta este mitologie. Ramtha înseamn Ram care a coborit din mun i într-o teribil zi. i atunci se produce în corp o adev rat vindecare de boli. În via a mea. sau atlant.niciodat .s fie liber de trecutul s u. ai fost egiptean. s le în elege i i nu sunt sofisticate de loc. înaite de venirea lui Jehova. nu mai este un mister i nici nu ne-a fost ascuns de organiza ii politice. Niciodat . ai fost ionian. de duhul mor i. o adev rat schimbare a vie ii i longevitate. gura foarte sub ire i p r alb ca z pada. Cuvintele pe care le folosesc sunt alese ca s v stimuleze. Iat ce vreau s în elege i : pentru ca cineva s fie întreg. sau cu ochi alba tri ca ghea a. ai tr it milioane de ani i de alte vie i. religioase sau socio culturale. c cineva va ti c minte. S fie liber de urm ritor ±( este vorba de c l re ii negrii din adîncurile p mântului din cartea "Lordul inelelor" . iar acum sunt redu i la pescuit i jocuri de noroc. cu gura roz pe fe e pale.R. care este în voi i v produce atâta tulburare i nefericire. bulevard care a d inuit zece mii de ani dup ce am plecat de pe acest târîm (drumul a fost construit cam prin anul 18. pentru ca era timpul Dumnezeilor.n. trebuie sã renun e complet la trecut . Ei sunt pieile ro ii de ast zi. Oamenii mei au fost oamenii ro ii din Atlantida. A a este cu adv rat. cump rati-le. Vreau s v spun o poveste. suntem elibera i de timpul trecut. Cu adev rat. a a este.suferin personal . ti i de ce ? Pentru c dac acum este timpul când e ti piele ro ie. i iat ce vreau s v spun despre religie. triste e . am ochii foarte negri i p rul este foarte lung i negru. Ei erau ionieni. i ei credeau c oricine merge pe acel bulevard putea st pîni vîntul .n. De ce ar trebui s faci un precedent din aceasta via ? ti i. s rb toarea lor este "Ziua teribila a lui Ram " (Ramlha este socotit a fi un Zeu indian ) În vechiul Egipt exist un bulevard dedicat lui Ram.000 î. Dac g siti un bazorelief sau pictur a unui ram (ramul este un fel de berbec cu coarnele r sucite de dou -trei ori). am fost înalt de peste apte picioare (un picior = 30 cm). tr ind cu teama c cineva poate ti via a sa. Nu v place asta ? Mie nu prea îmi pas .e. furie. Este capabil s se regenereze la cea mai tân r . Oamenii mei au fost foarte albi.).RIDICÂNDUM DIN MORMÂNTUL ANTICHIT II C S V ADUC ADEV RUL S nu renun a i niciodat la visurile voastre . Daca Jehova ar fi venit în timpurile mele. A a m s rb toresc indienii. Ramtha spune c toat povestea ar putea fi adev rat ). s poat evolua. Sunt un str in în cel mai adev rat sens al cuvîntului. Vreau s ti i c fiecare celul din corpul vostru a fost f cutã s tr iasc ve nic. marele cuceritor. nu ar fi avut nici o ans . Da. când ne cunoa tem trecutul. Gândi i-v . Tolkien."The Lordof of the Rings " de J.e. Nici o religie nu accept s vorbeasc despre timpul în care am tr it eu. foarte înal i i frumo i. Au fost oameni aurii cu p r de culoarea cuprului i ochi ro ii.R. Oamenii mei au fost negri ca noaptea. nu a i fi în eles nimic. c ci dac v-a fi vorbit în limba mea.

ar tau foarte diferit de cum sunt acum. era în care eu am tr it. i cu certitudine va fi un nou P mânt." i aceste evenimente cosmice sunt prev zute de adev ra i profe i. Eu sunt un gigant ridicat din mormântul antichit ii. i nu exist alta surs pe acest plan i în acest timp care s v dea aceste informa ii De ce ? Pentru c nimeni nu a ajuns s vad sau s tie înc . a c ror linie vine de dincolo de Steaua de Nord. nu Homo erectus. acestor timpuri ce urmau s vin . i este o seara potrivit pentru aceasta. LEC II DINTR-UN TIMP FOARTE VECHI Înainte de a marge mai departe. Dar voi s asculta i cu atentie. Marea inteligen disp ruse. Dumnezei cu genetic ce v-a fost data acum 40. a fost o er foarte spiritual . adic r sturnarea valorilor spirituale. ceea ce cu certitudine este acum. Acele entit i au tiut c atunci cînd "Încântatoarea" (luna) va fi umbrit de iubitul ei.000 de ani i acum 450000 de ani. 11 . ea va deveni o nou fiin . au creat un mediu foarte diferit de cel de ast zi. în seara aceasta. spre împlinire. în aceastã decad am avut o eclips de soare (textul este de la o seara cu Ramtha din 1990) i am avut o eclips total de lunã. servan ii lor. pe care ei nu o puteau vedea. h r i de stele. cosmosul i planul terestrial. care cuprindeau aventura liniei mele de str mo i pînã ce au ajuns la acest sistem stelar cu soare galben i povestea coloniz rii lor aici. sociale i religioase de acum i va crea o noua paradigmã cu care omenirea va serba istoria ei spiritual . Iar cînd soarele în b trâne ea lui. o foarte nefericitã condi ie. c s v aduc adev rul care va duce lumea la haos. Voi s asculta i de primul Dumnezeu. sunt gigan ii îngropa i în mit i care într-o bun zi se vor ridica din nou.de pe P mânt . a murit i s-a ren scut în propria eclipsã a fost perceput c intrare într-un uter ciclic i apoi rena terea cu un nou destin. care aproape c a dus la ceea ce se cheam "purificarea" întregii lumi. Cei care au venit de dincolo de Steaua de Nord. de i insensibilitatea omului fa de naturã i fa de propria umanitate. Sunte i Dumnezei ? O. un Lemurian. A a au gândit ei. nãscut din oameni foarte spirituali. fie c v place sau. sunte i Dumnezei. ci de sclav. a creat chiar în acele timpuri. Asta sunte i voi ast zi în corpurile pe care voi le-a i ales. Vom vorbi despre r d cinile voastre i ce v-a adus unde sunte i i am s va r spund la întreb ri. da ! Dar ce pute i spune despre voi în iv . S-a împlinit. nu exist i a existat. Aceste evenimente i-au fãcut s considere c va apare un nou cer. care a în eles ce trebuie s fac ca s ascensioneze. care a tr it înaintea lui Moise i a lui Abraham. c ci ce ve i auzi.când fiin ele umane deveneau sclavii Zeilor. De ce a i ales acest corp ? Pentru c sunte i gata s folosi i acest mare creier i sunte i gata s transcede i supersti iile. Povestea acelor timpuri s-a p strat în folclor i prin h r ile desenate în l ca urile lor din m runtaiele mun ilor. Vede i voi. pentru c . Trebuie s ti i c în timpul vie ii mele. Profetia este aceasta :" In ultimele zile va fi un nou cer i va fi un nou Pãmânt. iar for ele dinamice dintre dou luni în rela ie cu Pamîntul. vreau s v vorbesc. despre via a voastr spiritual . dac înc mai tr i i cu vinova ii sub regimul vostru religios. dupa cum a fost profe ia.? Aceasta nu este comportare de Dumnezeu. adic a disp rut amintirea Zeilor i a ceea ce ei erau ± adic supraoamenii. care au v zut schimbarile.

În vremea cînd m-am n scut eu, Pâmântul era acoperit cu o patura groasã de nori, ca i cum ar fi fost într-un uter de ap , exact ca i planeta pe care voi o numi i ast zi Venus. Ea este într-un uter de apã. i în acele timpuri, veneau aici, oameni din diverse p r i ale vastului spa iu. i în vremurile mele, oamenii nu v zuser soarele, a c rui raze nu treceau prin p tura de nori Noi vedeam lumina ca i atunci cînd te duci pe fundul unui lac i nu po i vedea sursa de lumin , ci doar lumina difuzat de aceasta prin ap . Deci, în acele zile glorioase, razele lui Ra erau difuzate prin nori, noi nu vedeam soarele i nici stelele sau lunile, le z ream doar ca printr-un v l gros. i când lunile erau pe cer în acela i timp i priveam prin v l, vedeam lumina difuzat de dou puncte diferite, doua surse diferite, la orizont. Asta se întîmpla cu oamenii de rând, care nu puteau trece dincolo de p tura de nori ca s priveasc minunatul Pâmânt/copil în noul sau uter, c ci el a mai fost în alte utere, dar înainte de timpul meu intrase în noul uter i fusese purificat pentru a fi nasut din nou. Dar în timpul vie ii mele a fost o neîn elegere mare, cu un foarte puternic popor, i ei aveau o tehnologie grandioas , cu care au sfâ iat acel val al timpurilor mele. Iar cînd v lul a fost sfâ iat i deschis, toate apele s-au condensat dintr-o dat i au venit ploi i ierni i ghea . i multe minunate creaturi ce tr iser pîn atunci într-un climat temperat pe uria e întinderi pe p mînt, nu erau preg tite pentru soarele care venea direct i nici pentru ghe urile care ap ruser , au pierit. Le-am v zut pierind în timpul vi ii mele. Ast zi multe din oasele lor, acelor creaturi exotice, tulbur pe oamenii vo tri de stiin , c ci nu se poate ca flora, fauna, animalele sau insectele de acest fel s fi putut trai fn condi ii de clim a locurilor unde au fost g site. Dar ei nu în eleg c nu a fost vorba de o schimbare a polilor (o schimbare a ecuatorului cu polii)) p mântului. Ei nu pot în elege cum a ar tat p mântul atunci, c era ca Venus i c sub a a un strat de nori nu putea fi ghea . Dar cînd acoperi ul de nori a fost rupt i a fost lumin solarã direct i radia ii solare apa care era departe de lumina direct a soarelui a înghe at. Acum era iarna care prinsese chiar pe cei mai mari mamu i, creaturi uria e, au fost prinse de ghe uri într-o singur dup -amiaz . S-a întâmplat în vremurile mele, nu lOOOO de ani sau 15000 de ani in urm , s-a întîmplat în timpul vie ii mele. Ce se întlmpl cu tehnicile de datare cu carbon? Datarea cu carbon este efectiv numai dac avem radia ie solar . Dar dac ceva este vechi de peste 35000 de ani, atunci avem o mic problem cu datarea cu carbon. Cî i dintre voi în elege i asta? Deci, în timpurile mele, oameni nep s tori dar foarte inteligen i, r zboindu-se unii cu al ii, încercînd sã in bestiile (dinozaurii) la distanta cu lasere fierbin i i drepte, au rupt bariera de nori i au cauzat mari deluvii. Str bunii mei tiau ca se va întîmpla a a, ca fusese scris s fie a a. i eu am supravie uit numai fiindc mama mea, împreunã cu multi al i pelegrini din ceea ce se chema Lemuria, am trecut prin mla tinile pe care voi le numi i acum Pacific, spre ceea ce se cheam istm i care sunt mla tinile Mexicului si Yucatan, unde erau numai p duri în ap , spre p mânturile Onaiului (portul cel mai important din sudul Atlantidei). i am suprevie uit distrugerii arii noastre. Soarele intrase în anul lui Ram (chinezii numesc berbecul ram), i era str lucitor i minunat. i au venit ploile i a venit înghe ul vârfurilor mun ilor care se ascundeau în cea a norilor, au fost acoperite cu haine albe de z pad . Acestea au fost timpurile în care am tr it i pu ini au fost preg ti i pentru schimbarea temperaturii. i de aceea foarte mul i oameni au pierit. Oamenii
12

comuni au pierit. Acum, am avut c derea tehnologiei, pentru c a c zut civiliza ia tehnologiei. Iar fra ii lor mai vîrstnici au p r sit luna i s-au dus pe planeta ro ie, la bazele lor de acolo i i-au l sat pe verii lor s se lupte singuri aici jos. i cu c derea tehnologiei a fost ridicarea barbarilor, i acelea au fost vremurile mele. M r luiam în grupul meu de oameni i în urma noastr pamântul se surpa, mar luiam spre ceea ce se cheam nord, trecînd peste p mînturi care acum nu mai exist , privind ceea ce se cheam lini tite râuri odat , umplîndu-se cu ap care venea din cer i acoperea pamînturile care nu s-au scufundat. Au fost înnecate de ape, în jurul p mîntului. Le-am v zut venind i plecând. i am v zut locuri înalte, unde noi am supravie uit. i am v zut împreun cu poporul meu prima apari ie a soarelui aici pe Tera i m-a cuprins încântarea care mai ine i acum. i pot sa-l descriu ca nimeni altcineva, doar ca oamenii din poporul meu. i pot descrie frumuse ea celor dou luni ca nimeni altul, pentru ca ele i stelele erau minuni de propor ii m re e. i cine ar fi crezut ca acesta va fi fundalul, pentru ve nicie. Numai cineva care l-a contemplat i s-a minunat. Aceasta a fost aventura din timpurile pe care le tiu. A fost i supravie uire în acele timpuri. A fost supravie uire pentru c natura p streaz ceea ce este în rezonan cu ea. Natura nu p streaz ceea ce nu este în ordinea ei, ceea ce ne aduce înapoi la seara aceasta i la eclipsa de lun . Este un nou cer care se manifest acum la sfâr itul acestui secol. Este un cer nou. A a cum vechii clarv z tori au v zut, a a cum în vremurile mele am fost martor i parta , a a i voi ve i deveni p rta i la schimb rile dramatice, cele mai dramatice care vor veni din fundalul ve niciei. Vor fi cele mai dramatice dou sprezece zile de lumin i extrem emo ie. Dar cum va fi noul p mânt? Noul pamânt va fi ocupat de entit i care vor avea puterea s treac dincolo de timp. Numai acele entit i vor fi p strate. Aceasta sun relativ metafizic i simplu, dar nu este de loc a a. Cei care vor trai în acele timpuri, vor fi cei care pot trece peste podul timpului, cei care au capacitatea de a se implanta singuri acolo, vor fi în acele timpuri. Cei care î i v d viitorul atacat de mon tri, nu vor fi. Deci, numele meu este Ramtha Cel Iluminat, a a am fost numit în vremea mea i îmi amintesc i acum. Chiar i egiptenii m in minte, i per ii, toate culturile antice, pentru c oamenii mei au fost s mân a tuturor raselor. i ei au dus legea noastr peste tot unde s-au asezat, pentru c eu am fost un punct de referin al istoriei, dintr-un timp, nu numai de schimb ri cataclismice, dar de c dere a arogan ei i mîndriei, de început al barbarismului i ceea ce se nume te finala iluminare, adev rata iluminate. Na terea în elepciunii antice. Deci, civiliza iile care au venit aici, nu au avut coli antice. Niciodat . Conceptul de coal antic este - de i acum sunt r spâindite în întregul univers - indigen de pe p mînt, cu adev rat. i de ce? Pentru c oamenii de aici au în minte a a un amestec între Zei i natura îns i, a a o confuzie despre ceea ce este de p strat, ce este necesar pentru c l toria Spiritului în c ma umana (via a în trup omenesc) i felul lor de gândire este foarte ce os, foarte confuz. colile de iluminare antice sunt foarte importante, pentru c aici oamenii uit cu adev rat c sunt creaturi spirituale. Cu adev rat umanitatea lor îi incit pân la be ie, mai mult decât pe cei de oriunde altundeva. Deci, din vremurile de haos de acum 35000 de ani, dintr-un barbar i poporul s u, s-a ridicat conceptul de înv tura spiritual , înv tura mistic , de exemplu, aflarea adev rului despre Dumnezeul Necunoscut, nu într-o ma in , dar în natur , privind pas rea de noapte în cuibul ei
13

al turi de mine, i toate genera iile care au venit i i-au f cut cuib acolo. Am înv at despre via a de la natur . Atunci când am coborât de pe stînca mea s împ rt esc ceea ce înv asem generalilor mei, i am plecat într-un mar . Am g sit pe drum o p dure uria pe care eu ara numit-o Shambhala, care avea un copac uria în centru. M-am pus vechii r zboinici s cuprind giganticul copac. i ei erau atât de mici în compara ie cu aceat magnific creaturã. Le-am cerut s r spund la o ghicitoare: "Ce tie copacul acesta i voi nu ti i?" Cu marea i minunata întrebare a început acum 35000 de ani în urm , de teptarea spiritual , pentru c era de teptare pe vecie i eram conecta i cu ea. i din r sf tarea în bra ele Lordului P durii, datorit r nii mele, din cenu a tehnologiei i datotit fabuloaselor creaturi - specii umane din diverse p r i ale Voidului - din cenu a acestei convergen e, s-a n scut aceasta întrebare, ce s ie el si eu nu tiu începind testul spiritual pentru omenire. Opre te munca pentru un timp i gînde te la valorile vie ii, opreste-ti distrac ia pentru un timp i gînde te la moarte. Opre te tot ce faci, pentru destul timp ca s - i pui întreb ri: Cînd nu voi mai fi, cerul i luna vor fi tot în acest loc ? Da. Copacii ace tia , vor fi ? Unii. Pâmântul va fi tot aici? Da. Deci ce tiu ele i tu nu tii, tu care e ti muritor în nemurire? Ce tiu ele i tu nu tii? Bun întrebare de pus pentru oameni ocupa i, care niciodat nu s-au gândit la via . i de ce sut eu atâît de ciudat ? Sunt ciudat pentru cã vin dintr-un timp de convergen i adev rate începuturi de cercetare a spiritualului în fiin a uman femeie i b rbat. i cucerirea de la sfârsitul vie ii mele a fost s dau oamenilor mei aceasta întelepciune, ca ei s-o duc mai departe copiilor lor, c ci mar ul se sfâr ise. Lumea se schimba zi de zi, mar ul încetase. Un nou p mânt fusese s dit i vroiam ca samân a noului p mânt s poarte întrebarea despre ce tie un copac i tu nu tii, i aceasta întrebare s fie atît de simpl i totu i plin de in eles, fãcând copii s se a eze sub un copac i s se întrebe ce tie copacul i ei nu, i s încerce s afle r spunsul. Cred c aceast întrebare este mult mai frumoas decât: "Care este sunetul unei singure mâini aplaudând?" Ei bine, pot afla mult mai multe de la un copac decît de la o mânã care aplaud . Deci, în via a mea, am fost în stare sã trec peste timp, pentru c aveam aceasta capacitate. Am vrut s fac asta. Am vrut s explorez - asta a fost natura fiin ei mele - i s cuceresc tot ce nu tiam, dar nu cu sabia, ci cu o minte pasionat , care i-a f cut prieteni din pas rea de noapte, din lunile de cear i mister. i l-am cunoscut bine pe Ra. i am cunoscut bine i vârfurile movulii ale mun ilor i drumurile aurii i ofranul prafului. Le-am tr it i asta nu a sc zut valoarea spiritualit ii mele, ci a m rit-o, pentru c am tr it-o nu ca un distrug tor ci ca un c ut tor de r spunsuri i am f cut-o atât de bine, încât am în eles c natura nu închide niciodat u a cuiva care p trunde în ea cu toata sinceritatea - i am fost sincer - i niciodat nu am renun at . Nu era în natura mea s fac asta. A fi putut renun a la via cu mult timp în urm , aveam cu siguran a toate motivele unei victime, acelea i pe care i voi le ave i. Iar singurele lucruri pe care vi le-a fi putut spune ast zi, ar fi fost despre tragedia mamei mele, a fratelui meu, a sorei mele, despre tat l meu necunoscut iar voi v-a i fi gândit la cât de grea a fost via a mea. În elegeti? Aveam toate motivele s nu am încredere în nimeni. Dar, v spun, dac a fi avut sentimente de vin i blamare, n-a fi b tut niciodat la u ile naturii i nici n-a fi putut s -mi p r sesc corpul, c ci a fi fost prea scufundat i concentrat în nefericire. Deci nimic nu m-a oprit s doresc sa fiu un c ut tor al Dumnezeului Necunoscut, c ci îl iubisem cu toata puterea i nimic nu m-ar fi putut opri. Lua i aminte: cu cât va este mai mil de voi în iv - cu cât mai mult vã vede i via a ca o victim , ca o tr dare - cu atât mai pu ini ve i vedea pe Dumnezeu. Asta asa se întîmpl , mai pu in când îl ve i cunoa te pe Dumnezeu. A a este. i voi sunte i ca Pamântul în treac t prin valul acelor timpuri, înv lui i într-un voal gros. Nici m car nu pute i
14

Eu am tiut ca am fost o fiin ã divinã i c oamenii mei erau fiin e divine. i am înv at un grup de oameni care sunt pe aceasta planet . în acele vechi i uitate tarîmuri care se afla în nordestul Indiei de acum. Le-am visat în timp. o parte pe aceast planet i o parte în universul 23. mai în elep i. dar îndep rtându-se de ceea ce era plictisitor sau tenden ios pentru ca asta am f cut în c l toria noastrã.vedea lumina str lucitoare care încearc s str bat v lul. Unii au venit de cum au aflat c el s-a întors. se pare c to i sunt încarna i acum. mai pu in pentru cei care nu se tem s accepte eviden a. nu cu plictiseal . i niciodat nu lua ce nu este al t u. i atunci ei au devenit rezonan i cu natura. al ii au venit mai târziu. unde el face "naveta" la o alta coal concomitent ) . Au tr it frumos i a fost alegerea lor de a ramâne în urm (de a nu duce pân la cap t procesul de iluminare). în micu ul meu bordei. Sunt o entitate ciudat . 15 . Dac vrei s stai aici i s lucrezi p mântul. cãci nu este corpul meu. i a a am f cut. Aceasta nu este o înv tura spiritual .i v-am predat cuno tin e în acest corp. au v zut totul într-o lumin diferit . am ales foarte bine felul în care s vin i ce trebuia s v înv . i a a mi-am înv at oamenii s . a început adev rata coal spiritual . Acolo a început totul. Am supravie uit r zboiului i barbarismului i am supravie uit spre iluminarea mea. dar erau mai nobili. în lungi ore de edere în micul meu bordei. Am visat la seara acesta împreunã pe un nou p mînt i cu un cer nou. sunt cei care au fost oamenii lui în acea via . iar al ii tiu c este aici. i dac ar fi s descriem acum. Ei bine. reprezentînd capacitatea lor mintal ). Când am decis s vin înapoi. dar nu vor veni. ei au câ tigat enorm de multa de teptare. Înva -l adev r. Sunt un semn de întrebare pentru oamenii de tiint . dar fii un p rinte mãre pentru el. în timp ce f ceam pâinea i edeam în fa a focului. pentru c ei niciodat nu au tiut simplitatea mea i nu m g seau acolo. atinge-l cu bucurie. i nu a fost nici o înv tura despre "nu trebuie sã faci asta sau asta". benzile lor au devenit mai largi (benzile din câmpul auric. Nu erau fanatici. Înva -1 despre Ra (soare) i despre pas rea de noapte. Înainte de a pleca. ei i-au trãit totu i via a. Creaz . care în simplitatea ei cuprinde marea în elepciune. c ci întâi este Spiritul i dup aceea trupul. i în acele ore lungi petrecute vorbind cu ei i înv indu-i. iar când s-au dus înapoi în colibele lor i la pescuit i la copt pâine. I-am înv at s fie aten i i s simt vântul i s simt subtilele schimb ri ale p mâtului i ale anotimpurilor i s fie în rezonan cu ele. pentru c vin cu amintiri vii din timpuri ciudate.i sunt doua milioane de suflete) i am dorit ca adev rata spiritualitate din om s se dezv luie. ca s m pute i iubi pentru ceea ce nu vede i.i tr iasc via a.sunt unii care tr iesc pe alte planete (dintre cei care au fost oamenii lui Ramtha spune c toii cei care vin la coal au fost oamenii lui acum 35000 de ani. ca i cum l-ai însâmân a cu s mân a speran ei. am visat drumul vie ilor lor în timp. Iar voi ti i ca eu exist cu adev rat i am condus un popor m re i am supravie uit cu adev rat. nu prin abstinen . Din cei 2 milioane. am visat cu atâta pasiune la drumul vostru (Ramtha spune ca to i cei care vor veni s -l asculte. în care foarte pu ini tiau c locuiesc (oamenii lui Ramtha credeau c locui ete tot timpul în palatul pe care i-l construiser i unde cre teau copii). i mi-a pl cut asta. Am supravie uit schimb rilor p mântului i a tehnicii. i cuget împreun cu el i contempleaz r spunsuri la întreb ri împreun cu el. Dac aceasta este alegerea ta i vrei s aduci pe lume un copil. nu filozofie (adev r este cunoa tere cî tigatã prin experien i nu prin dizerta ii filozofice). Înv âtura spiritual este des eptare. am luat lucrurile de camping i am mers s ducem o via simpl . A a i-am înv at. Asta este o viat spiritual . Dar acolo. acolo. Au devenit mai con tien i. iar singurul fel în care pute i pune cap t misterului este sã spune i c iubi i necunoscutul.i singur cele ce ai nevoie. i am vrut s am înf i are foarte comun . adu-l. fã-l întelept. Nu erau ipocri i.

asta în profe iile antice înseamn un singur lucru : corpul fizic . i aceasta este abilitatea de a îng dui puternicului meu spirit s fie aici.ca s fi pl nuit de mult. cu o deosebit binecuvintare. În eleaeti ? Evolutia spiritual a umanit ii Deci sunt aici s v spun c tot ce v-am înv at. vreau s vã spun ca nu a fi f cut aceast c l torie în timp.Eu sunt necunoscutul. decât unul ordinar? Ei bine asta este ceea ce pl nuiesc s fac aici. c sunt ceea ce sunt. i ce face ? Define te linia dintre fiin a uman i Spirit. s aduc înapoi înv turile atâît de simple ca întrebarea: ce tie un copac i tu nu tii. Vede i doar efectele lui. Atunci cu aceast putere ve i putea s nu muri i niciodat i pute i merge s vede i acele stele pe care le privi i în aceasta sear i s vede i toate lucrurile pe care eu le-am v zut deja s le vizita i. Dar numai când Spiritul însu i este definit separat de corpul fizic. Trupul este condamnat acestui regat (plan. iar motivul este. Vreau s ti i r spunsurile. i asta este bine. Am predat aici mul i ani în timpul vostru. dar m asculta i i m iubi i. Asta este foarte clar. eu nu sunt normal. Deci sunt o fiin spiritual pe care nu o pute i vedea mai bine decât vede i vântul. fiecare disciplinã. adunând oameni din toate col urile p mântului s fie aici în aceast sear i la alte evenimente planificate. Voi nu ti i ce este asta. cã voi s pute i fi din nou complet investi i cu putere. Asculta i aceasta profe ie: profe ia spune c sânge i carne . Cînd oamenii de tiin au venit i au pus toate acele sârme pe trupul fiicei mele . pâmânt) atât timp cât 16 . Asta sunt eu. Ei bine. dac tiin a spune c aceasta este neobi nuit i mai degrab extraordinar. nu crede i ca merit mai mult s asculta i un mesaj extraordinar. functioneaz . înseamn ca trupul nu poate intra acolo. Dar înc nu a i în eles ce minunat este totul de fapt. Nu înseamn c trebuie s mori înainte de a intra în ceea ce se cheam rai.care este o femeie brav s fac asta în fa a întregii coli. pentru c voi ve i deveni prezervabili pe noul pãmînt. Nu a fi f cut aceat c l torie dac nu ar mai fi fost unde s vin. Vreau ca voi s m iubi i ca pe profesorul vostru i s în elege i ca v iubesc destul în multe ore. chiar i dincolo de Steaua de Nord a poporului meu. ceva anormal. poate chiar mai mult decât pe oricine din via a voastr . Aceasta se cheam Spirit. trebuie s fii îmbr cat în cama a nou . Eu sunt vuietul ce se mi c prin via a voastr i o afecteaz . Iar celor care sunte i blestema i cu o minte intelectualã care chestioneaz tot ce face i. s fi i acolo. ceea ce au putut constata ei este ca eu exist. numai când le avem separate vom fi absolut.nu pot intra în împãr ia cerului i ca s intri în împ r ia cerului. Vreau s ti i c aceastã femeie este o entitate deosebit . s deveni i Spirite a totcunosc toare care pute i tr i deplin via a prin intermediul corpurior fizice i s angaja i complet via a pân la limite pe care nici voi nu ti i ca le pute i atinge. este pentru ca s nu v umbresc pe voi. Acum. de i nu are nimic de ascuns. V spun c sunt r spunsuri i eu le cunosc. pentru c eu tiu mai mult decât oricine altcineva. c ci asta ar fi o gre eal . De ce? Pentru c voi sunte i oameni spirituali readu i la via trecând peste acest timp în cel viitor.ca ei s verifice c ceva extraordinar se petrece cu adev rat. voi sunte i efectele mele. c ci fapt este c eu sunt o enigm . Asta este ce în eleg eu prin a tr i via a din plin. Nu m pute i vedea. multe secole i timpuri îndep rtate . complet prezervabili i incoruptibili. iar c ma a nou este c ma a Spiritului. Apari ia mea într-o înf i are comun la fel ca voi. ca s v înv concepte care nu func ioneaz . V spun c tot ce v-am înv at este adev r i func ioneaz . Ei bine. întrebare care v-a uimit prin simplitatea ei.

sunte i nebuni dac trata i totul superficial i nu folosi i ce v înv c ci asta înseamn s renun a i la Spiritul vostru de dragul corpului. Atunci pute i materializa pâine în palmã. Spiritul este incoruptibil i nemuritor.am venit s v înv metodic cum s face i asta. Dar cînd Spiritul este trezit si are putere ce iradiazã. Voi nu sunte i aici ca s fi i fiin e fizice.totul. Nu trebuie s ar ta i ca ni te îngeri.nu cenu a. Pentru aceasta nu trebuie s ar ta i ca ni te c lug ri. atunci când recuno ti diferen a dintre cele dou : corpul fizic i Spiritul. nu cadavrul. Acum putem l sa în urma totul . ci ca eu s v glorific pe voi. În momentul urm tor ceva supranatural v cuprinde i g si i iesirea iar acesta este Spiritul. când o pute i aplica. cînd nu eram atent. i am lucrat în fiecare zi. Pute i purta chipiele voastre mai departe i s fi i ilumina i. am fost verificat pânã la un punct de tiin în extraordinaritatea mea i concluzia a fost c sunt o enigm ei bine. Deci tim c era i sânge i carne. Asta este ce trebuie s face i. Am crescut ca fiin spiritual . schimba i pentru totdeauna. Nu are nimic de a face cu înf i area de preo i. ca s înteleg ce s fac. apoi s -1 duce i din nou în corp i s v bucura i de frecven a lui. pentru c nu mai este nimic ce nu pute i face. nu numai ca voi. în loc s fiu Spiritul meu. Venind aici s v înv înseamn s v reamintesc asta i s v ajut s fi i în stare sa le defini i cu claritate. va fi corupt înapoi într-un mormânt. Cum ar putea sîngele i carnea s fie for e invizibile ? Dup ce am p r sit prima data corpul. es e în împ r ia cerului. i a trebuit o iluminare complet ca s pot veni înapoi ca s -mi iau trupul cu mine . este forma în care se cultivã Spiritul. Sunt aici.Spiritul nu este trezit. pen ru ca acolo nu erau cursuri sau evenimente. mi-au trebuit apte ani ca s o pot face din nou. în totalitate. Eu sunt lâng voi. Nu ve i mai fi niciodat om din nou. Este o diferen între ele. i când a i în eles-o. Aceasta înseamn Spirit. Este foarte important. Am venit înapoi i am trecut prin toat b taia de cap. în elege i ? Suntem aici i sunt aici dup mult efort i planificare ca s v înva asta. i drumul meu a început cînd am tiut asta. pentru c eram sânge i carne. a i ie it din încorsetarea a ceea ce se cheam om. Asta. Am venit s v înva ce s face i i pot numai s v spun. c ci niciodat o fiin spiritual care a intrat în împ r ia 17 . ci ca s fi i fiin e spirituale. i sti i de ce nu puteam face din nou. Atunci a i intrat în rai. la cursuri. Aceasta înseamn s deveni i fiinte spirituale. i atunci sunte i schimba i. Iar corpul coruptibil. care cântarea împotriva for ei invizibile. s-a întîmplat accidental. i mi-au trebuit apte ani ca s în eleg as a i cînd s-a întîmplat. arunci pute i fi Spiritul cu adev rat. atunci pute i materializa o moned în palm . Ve i fi ve nic o fiin spiritual . Aceasta este înv tura. i aceasta disciplin se nume te via spiritual . dar tocmai de aceea Spiritul se ridic i ia comanda. Într-o bunã zi nu voi mai fi aici. Deci sânge i carne nu pot intra în împ r ia cerului. pentru c nu este altul ca mine. Nu are nimic de a face cu asta. Ramtha Cuceritorul a crescut în Ramtha cel Iluminat. tricourile voastre 100% bumbac i s fi i ilumina i. în gr dina din spatele casei voastre s nu m pute i compara cu nici un alt înv tor. a i înv at ini ierea complet în disciplina spiritual . Cu toate c labirintul (una dintre discipline) este epuizant fizic. în fiecare zi. ceea ce am de f cut aici se va termina. i sunt mul i dintre voi care iau asta cu u urin . Trebuie numai s fi i ilumina i. Nu trebuie s-a ar ta i ca Maria. s fi i în stare s activa i spiritul la dorin . fiind persoana de carne i sînge. Pentru un moment nu mai putea i umbla un pas m car i nici sufla (o alta disciplina) nici o suflare. sunt pentru c nu pot fi cânt rit . atunci cînd am decis c vreau s fiu vîntul. c ci visul meu se va sfâr i la un anumit moment. Corpul este epuizat. Sunt aici nu ca s fiu glorificat. Chiar i mie mi-au trebuit ani. pentru cã încercam sã fac asta ca i carne i sâînge.

impecabil. i nu v trebuie o via a întreag ca s face i asta. poate fi în mai multe locuri deodat i poaie materializa o mas plin ? Tot atât de mult disciplinã ca atunci cînd v trezi i în fiecare diminea . magnific. Un lucru important. Puteti avea weekend-ul liber. Are i el nevoie de hrana lui. Este la alegera voastr i este în regul . Trebuie numai s fi i constan i i perseveren i i nu ve i mai ancora în corp. Concentra i-v . oricât. s iubeasc . Asta înseamn s fii o fiin spiritual . un moment de str lucire i atât. Omul este schimb tor. Iar într-o zi poti face orice. (se refer la prima disciplin pe care o pred i care este pe video) i în fiecare zi lucrezi i lucrezi i lucrezi. cu putere. vreau mai mult decât orice. sau în ma ina ta. sau aia. dar v voi cere foarte mult. înceta i s mai fi i OM.cerului i a mîncat la masa Domnului nu poate pierde aceasta. va trebui s arunca i ancora în cer i s ancora i în Spiritul vostru i s spune i :" ce vreau mai mult în via a asta. oare ce ve i putea face atunci? Absolut totul. s fii în stare s stai jos în fiecare zi. eterni a a cum de fapt sunte i i s v salvez dintr-o via în care. a i putea avea eventual. Ce a vrut Isus s spun cînd a spus: "tot ce ave i nevoie este doar credin cât un bob demus ar"? Credin cât un bob de mu tar este suficient pentru a materializa. s face i tot ce trebuie ca sa-1 p stra i în buna condi ie. ca s v înv sã fi i peste timp trec tori. Nu ve i mai auzi chemarea celor lume ti. ca fiin umanã. V cer sã face i asta cu sinceritate i în cuno tin a de cauz . Are nevoie ca voi s fi i el i s -1 pune i la lucru. Ce s spun? Un nou Pamânt i un nou cer vor veni. Înv turile acestei s pt mâni sunt foarte valoroase. Odat ce acesta se va întîmpla. A i putea dezvolta aceasta în doar apte zile. pîn ce devine fierbinte i ce sim i în m n i s tii c atunci cînd apare în fa a ta. Voi deja ti i ce pute i face ca oameni. Un Spirit iube te cu adev rat. Trebuie s deveni i în stare s defini i diferen a dintre Spiritul i umanul vostru i diferen a s v fie foarte clarã. Dar trebuie s face i asta. Nu ia mult din timpul vostru. Despre asta este coala i înv tura. doar a a. Deveni i Dumnezeu care tr iea te în corp omenesc. Deci voi spune i c asta înseamn a înceta s mai fii om ? Da. i toate acele mici entit i (copiii)." i s dore ti s fii aceasta: impozant. Un Spirit este un Dumnezeu care râde. Asta înseamn c agenda unui Dumnezeu/om este mai pu in excitant decît cea a unui om? Nu cred. Sunt multe cerin e. iar agenda vie ii voastre se va schimba i ea (felul de via ). pasiune i dedica ie. Crede i c Spiritul nu are nevoie de îngrijire? Crede i c . pentru c trebuie s exersa i în fiecare zi ce v învâ . pentru ca este Spirit. Ceea ce nu ti i înc este ce pute i face ca Spirite. i vreau s fac asta simplu i ie it din comun. 18 . i asta este de ajuns pentru a materializa. când au fost deja în stare s materializeze acele obiecte . prin umilin . s sp la i. sã elibera i de de euri trupul. instantaneu. Câ i ani v-au trebuit s înv a i s merge i în picioare i s învâ a i s face i toate lucrurile pe care în mod normal oamenii le fac? Cât v va lua s deveni i un Spirit care trece con tient prin ziduri. sau în drumul t u. Dumnezeu nu. sau cealalt . tu l-ai facut. Vindec . capricios. s fii capabil s visezi dincolo de limitele unui om obi nuit. într-o bunã zi o sã creasc el singur i o sã devin un mare Spirit? Trebuie s fie dezvoltat i voi s vre i asta. poate o or sau câteva minute. am început cu lucruri mici c ci trebuia s construiesc acceptan a.da. dar dac într-o zi cunoa terea voastr va fi cât un stejar sau cât lumea de mare. V transport pe loc în realitatea voastr . Bine. înseamn asta c un Dumnezeu/om nu este capabil s aib un act sexual. s r d ? Nu aia. c tu po i face asta. s întinzi mîna aceea i s tragi din cer un gând. nu ve i mai fi niciodat un om obi nuit.i trupul. Dar voi sunte i lene i. Sunt aici pentru un timp. Este în regula s nu exersa i într-o sâmbat i o duminec . magnific i cu toat compasiunea. Voi alege i de ce parte vre i s fi i. modestie. trebuie s v hr ni i.

atunci e ti în supraminte. dar sunt aici s v iubesc destul ca s v sf tuiesc i s v înv . Începi s devii conectat. supecon tiin . i f când asta deveni i mai simpli i mai simpli i mai putrnici i mai puternici. gândul. Atunci este absolutul. devii în desf urarea cunoa terii (procesul de iluminare este numit i devenire) i prin cunoa tere e ti în cursul vie ii. P mântul trece prin metamorfoz . singur. Într-o zi nu voi mai fi aici. Dacã nu o face i. Devenind un Crist. Deci sunt aici s v înv ce tiu eu s fac. c ci pentru cine creezi? Cine tie? Dac ceilal i ar ti. V-a i gândit vreodat la asta? Cum ai putea s opre ti în loc eternitatea ? Ca s po i gândi c st nemi cat . întoarcerea Cristului înseamn c oamenii vor ajunge la supercon tiin i vor deveni Cristi.i ve i ti ce înseamn s fii Dumnezeu/b rbat i Dumnezeu/femeie. Nu e de mirare c trebuie s vorbe ti în parabole. i de acolo este totul. Devenirea este un proces în care trebuie s fii singur. Totul se face în acela i fel. te apropii de con tiin a original . Apoi realizezi c via a. ve nic. scoate gândurile lor limitate despre tine pe u a afar . este f r sfâr it. A a s fie. ti i de ce medita ia transcedental nu func ioneaz ? Pentru c nu po i opri în nemi care mintea lui Dumnezeu. s v las s fi i stele pe orbita voastr i s fi i Dumnezei în propria via a. care ve nic se desf oar . care trece prin metamorfoz . Deci gândul în care se mut supercon tiin a este de a fi în uniune cu cunoa terea i cunoa terea duce c tre Existen . Este alfa i omega. Este Christ. Nimeni nu în elege gândul. Totul se mi c . este întoarcerea Cristului (înv aturile lui Ramtha. i v cer i vã implor s considera i aceasta munc important în via a voastr . Ei bine. c tre imbr i area a ceea ce e ti. Prin acest singuratic proces. i exist . c Existen . nu eu trebuie s fac asta. Spune-le s . toate lucrurile. ci mult mai mult. corect. Nu func ioneaz . pentru c este. i nu va fi u închis vreodat pentru voi.vederea. Soarele trece prin metamorfoz . Alfa i omega sunt con tiin a social . Este cu adev rat nep mântesc. Nu fac asta pentru voi. masur . Existenta este mai presus.i vad de treab . ci ca Spirit. Metamorfoza are loc la toate nivelele. Asta v-am înv at s face i în aceasta sãptãmânã. s nu v umbresc niciodat . Existen a este absolut . creierul. Este numai Existen a i asta este raiul ve nic. atunci nu defini i acea putere. numit gând. Eu v cer s be i totul. Este supercon tiin a. etern.) Isus a fost un Crist i to i oamenii au capacitatea de a deveni Cri ti. Timpul nu exist . trebuie sã te duci în inima ei. inima.Via a voastr devine extraordinar . Dumnezeu Tat l. i în timp ce c l toria voastr se apropie de final. i într-o zi am s v întâmpin i vom sta de vorb ± trebuie s ti i ca am un vin deosebit . Nu po i doar s fii cine e ti. fii. Petele din soare vin de la Existen . Ve i descoperi o nou planet în sistemul vostru solar. i curând. pe m sur ce te deschizi c tre iubire. Este divin. ar ti pentru ei. singur. Cu cine s vorbe ti ? Cu vântul cu Tat l din tine. iar aceasta este Era lui Dumnezeu. Iar gîndul este Existen (Ramtha se refera la Dumnezeu i ca "Existen "). Este de teptarea. i la orice nivel ve i fi ajuns pân atunci. Pentru cei din jur nu po i doar s fii. coapsele. aceasta este mintea infinit . Este singuratic. singuratic. Vânturile solare sunt rezultat al petelor Existen ei pe soare. pentru c nu veni i în sânge i carne. trebuie sã ai o explica ie pentru c e ti a a cum e ti. nu este distan nu exist . i ve i bea în înc peri somptuoase i ve i mînca în cea mai aleas companie. 19 . Crist = întelept-iluminat. începutul i sfâr itul. este un proces singuratic. nu mai pu in decât acum. Este un timp nou. s sti i c a i luat i a i b ut atât cât a i vrut. ceea ce se cheam galaxia voastr trece prin metamorfoz . atunci e ti ve nic. Schimb rile de vreme sunt rezultat al vânturilor solare de la petele Existen ei pe soare. c ci visul meu s-a sfir it acum 35000 de ani. se face intrarea în Era V rs torului.

cândva conduc tori de regate în alte dimensiuni . Eu am tiut asta i când prima data am sim it-o. Sunt unii aici pentru care durerea amintirii este prea mult. i chiar dac ne întoarcem acas cu o legiune de solda i. chiar dac am fost ferici i i câ tig tori. în regul . a fost o iluzie reu it .care au c l torit. Iat ce vreau s în elege i: ceea ce se cheam . Drogul sunt emo iile i fricile voastre.Masters am pus la încercare în elegerea voastr social . îi erau d rui i) cum a fi putut s uit de ce venisem aici. cineva care ine focul vie ii viu pentru noi. Ar trebui s ne întreb m cine este nebunul aici. Mul i dintre voi ave i dragi în alte planuri. Aceasta se întâmpl aici. Ei v-au a teptat mereu i v-au iubit mereu i am inut aprins lumânarea în fereastr pentru voi. continuând piesa noastr . N-am vrut s auzim acele voci. care tie c suntem aici i c suntem pierdu i. Cheia spre în elegere este pe partea voastr de u . a i l sat pe cineva în urma ? Este posibil ca acele familii ale voastre. genele voastre. s a tepte întoarcerea voastr ?. le-m adormit i ne-am ters fruntea cu batiste parfumate i cu uleiuri ce miros a l mâi i trandafiri. suntem a tepta i cu bucurie i s rb tori i la întoarcere.cea mai mare iluzie care a existat vreodat este c voi sunte i nimeni i cu adev rat cea mai mare iluzie este ca sunte i doar un produs al ingineriei voastre chimice. pot s -l miros. Sunt arogant? întru adev r. dar sunt etern. dezam gi i i epuiza i. chemând de altundeva: "De ce nu vii acas ? E ti într-un vis acolo´. i întotdeauna a fost vocea aceasta. ( Ramtha a avut 140 de copii. Iar noi ne spunem: Nu. cum vre i voi.în traducere: Buzz An lumin " . Eu am tiut asta.refuz s cread c el este o simpl juc rie i nu un erou intergalactic) i cînd evada i din acel regat începe i s vede i manipularea. am fost sedu i de emo iile noastre care ne-au inut înrobi i. c ci v d c ceea ce v-am spus nu se potrive te cu agenda voastr social . pot s -1 20 . Ceea ce voi nu în elege i este c sunte i juc rii în ara juc riilor (se refer la filmul lui Disney "Povestea unei juc rii". Pot s[-l gust. Uneori. S-a gândit vreunul din voi c poate atunci când a i venit aici i a i trecut prin marea cortin albastr . dar nici unul f cut de el. Cât timp a i fost acolo. ceea ce nu este chiar câ i am avut la plecare. i ei ne a teapt . nu este cine sunte i meni i s fi i. a i crezut c face i cu adev rat parte din film. Tr ind pe t râmul visului. aici este realul. carnea în care sunte i i crede i c trebuie s fi i. Numai noi suntem vinova i. Uneori cînd ne trezim în miez de noapte înv lui i în sudoare rece este pentru c aproape c am ajuns acas . dar cum a fi putut s uit de copiii mei. de un ordin superior. care ine m re i zei. exact ca i cei din zilele cruciadelor i marilor r zboaie. într-o con tiin drogat . care au l sat tot. furio i. tu e ti un vis. purtând ca simbol o cruce i au c l torit ca s fac drept ceea ce era nedrept. sau o lumânare în fereastr . Voi a i plecat ca s face i cunoscut necunoscutul i nu v-a i mai întors. Buzz Lightyear . Sunt un frate care v iube te i înv turile mele sunt adev rate. unde una dintre juc rii. a fost greu s stau pe loc. pentru c sunte i atât de orbi i de ceea ce sunte i i de visul vostru. i am pierdut câ iva din voi pe drum. care pare a fi blocat în ceea ce se cheam un singur loc. nu e ti adev rat . pentru c v iubesc. Dumnezeu tie c asta este doar o iluzie i c noi c rora ni s-a dat cea mai mare putere. Nu trebuie s v aminti i. V-a trecut vreodat prin gând c a i putea avea familie i prieteni altundeva ? Cred c nu. unde sufletul nostru apar ine i unde cineva ne a teapt . i am s continui s v înv indiferent ce crede i despre ele. cea de a colapsa energia în realitate. Vi s-a întîmplat vreodat s vede i un film i s realiza i dintr-o dat c face i parte din ceea ce se petrece pe ecran? Vi s-a întâmplat? i dintr-o dat ie i i din film i sunte i din nou voi în iv .

zacem în propriile excremente. Poate c trebuie o suferin real ca s putem în elege c suntem închi i într-un turn. Eu a putea spune unei astfel de persoane: " Tu tii c acesta este propriul tau joc? Tu singur te-ai pus aici. pentru ca. A i în eles lec ia ? Este o lec ie pentru voi to i. Suntem cu adev rat str ini în ara str in . pot s -l ejaculez. ci ei în i i. cu mintea voastr pute i elimina to i lorzii r zboiului din via a voastr . suntem cu adev rat speria i s ascult m la ceva din adîncul fântânii. sau Grecia ori Mesopotamia ." Dar poate c "diavolul" ce tr ie te acolo reprezint o fântân adânc a Spiritului nostru. pentru c lan urile sunt atât de reale.în momentul în care au în eles c nu ele puseser lan urile. pot sa-l îmbra i ez. Numai tu însu i po i face în a a fel încît toate astea s ia sfir it. pentru c mai întâi trebuie s ne spunem asta nou în ine. suferin a este atât de grozav încât î i spun: "Acesta nu poate fi un vis. n cl it în sudoare. pot avea extazia lui. noi care suntem în elep i putem spune: " tii. s -l cuceresc. în visul nostru s cre m un spa iu mintal în care s cre m un scenariu de evadare i în final s fim mereu eroi. i st m acolo i suferim. s lu m decizii mai importante în iluziile noastre. câ i au în eles asta cu adev rat atunci lan urile au c zut de pe bra ele i picioarele lor. Ei ne aten ioneaz pe noi într-un fel. Deci nu conteaz cine este în via a noastr . în fata senatului i a cezarului însu i în fruntea întregului senat al Romei . pentru c ei m in adormit. au fost poate actori temporari. c ci mi-e fric s m trezesc?" i ti i c într-o lovitur putem s -i elimin m? Dar ti i ce ne face cu adev rat team ? C la fundul tuturor minciunilor noastre.i-a aruncat lan urile i s-a 21 . Suntem înl n ui i la zid. Suntem creatori de vis într-un peisaj de vis i am suflat via a fiec rui participant la piesa noastr de teatru. ca s p rem mai mari. c jucam doar ni te roluri. incluzând pe Apollonius din Tyana . c ci este foarte u or s faci asta.care la curtea lui Cicero. Nu s ia i c noi am pus lan urile pe noi în ine. E ti într-un vis". nu am avut niciodat un vis care s fie mai real decât acesta. i vocea î i r spunde : " Nu este real. pentru c ei le puseser acolo. De cîte ori am îndep rtat acea voce? De atâtea ori. i poate c fiecare rol pe care îl juc m cu atâta frenezie. pentru ca bunicii ne spuneau mereu: "Nu te uita în fântân i nu te juca lâng fântân . tu ai manipulat juc torii acestei piese.noi iam pus acolo. pe care le credem adev r. Noi am creat lan uri i leg turi care s ne in lega i de însp imântâtoare ziduri. Fac parte din fundalul piesei. unde suntem inu i de toate. acum este ters. în foarte adâncul nostru. Ca s ne lupt m s le rupem ca inima viteazului servant s se elibereze din lan ul servitu ii. Trebuie deci s fie real. ti i c trezirea din acest vis este posibil ? To i oamenii care au fost actori al turi de noi. spatele lovit de bice cu nou cozi. toate consiliile de r zboi? Putem s -i elimin m. P rul nostru odat frumos cu reflec iile culorii sale în soare i lun . Nu visez. noi tim c nu sim im a a. i în momentul în care nu au mai fost lan urile a ceea ce se cheam Roma. Singurul mod în care puteau sc pa de lan uri era sa în eleag i s tie c ei le puseser acolo. Dar cum s le spunem asta? Nu putem. A i tiut ce u or este? A i tiut c într-o noapte.fie c e vorba de o persoan sau o na iune . pentru ca în adîncul ei tr ie te diavolul. c am c zut în genetica c rnii. i poate c suntem cu adev rat Dumnezei. au fost cei care au în eles c ei puseser lan urile." Ei bine. Ati tiut c putem face asta cu o singur "lovitur de minte"? i mai ti i ce altceva putem face peste noapte? Cu o singur lovitur . Unii niciodat nu se e!ibereaz .simt. am to i ace ti oameni în via a mea. mae trii care întotdeauna au fost în stare s ias din lan uri. se lipe te de spate într-un mod foarte nepl cut. P r ile sunt str punse. cumva. Noi îi facem pe ei s ne fac s luam decizii. pentru c acesta este mesajul înv turilor. mai importan i." Fiecare maestru. iubirea mea. iar durerea este atât de intens . Cu alte cuvinte. pot s -l îmbr i ez. este un rol pe care noi l-am creat.

CE ÎNSEAMN DUMNEZEU COMENTARII LA CAPITOLUL 2 Povestind despre crea ie. care trebuie s fie responsabil pentru inteligen a vie ii. sau a altei surse externe. Miezul mesajului lui Ramtha ofer o foarte detaliat i coeziv în elegere a naturii realit ii i importan a experien ei noastre. Pute i spune. De ce este important pentru noi s discut m conceptul de Dumnezeu i variatele interpret ri disponibile ? Cum afecteaz personalitatea noastr ? Ce relevan are în via a noastr de zi cu zi ? Ce leg tur are cu cine suntem noi ? Umanitatea. 22 . Aceasta este gloria cunoa terii a ceea ce sunte i. esen iale vederii lui despre lume. sau ne ducem la cei care joac acela i joc i îi salv m. f r ajutorul vreunui înv tor. Exist tradi ii f r num r care ofer diferite explica ii ale acestui concept i divinei transcenden e dar toate f r excep ie con in paradoxuri i contradic ii care r mân nerezolvate. la cei care au ars lumânarea în fereastr pentru noi. voi lua i privilegii (c uta i pozi ii mai bune). Voi înc suferi i i suspina i i v mira i de mla tina în care tr i i. încluzând acele culturi care i-au construit societatea pe idealuri ateiste.f cut nev zut. cînd lan urile au c zut? Ne întoarcem acas . i ca s fi i st pânii ei. compromitem abilitatea ra iunii de a ti dac pe de alta parte postul m c Dumnezeu suntem noi." O Tat . transcendent. ceva mai mare decât noi. în general joas un rol fundamental în dezvoltarea civiliza iei umane. atunci numai el putea sa-1 desfac . Este înscris în documentele lor. Acesta este un punct foarte important cu privire la abilitatea omului de a cap t cunoa tere prin observa ie i a folosi gândirea. i dac el îl f cuse. a c utat r spunsuri în decursul istoriei sale i întotdeauna a c utat însemn tatea altundeva decât în sine. Conceptul de Dumnezeu. Profe ii au spus c au primit viziuni i revela ii divine de la însu i Dumnezeu. Dumnezeu care poseda r spunsuri la toate misterele. Dar sânte i liberi. Este limpede c Ramtha este un membru al rasei umane. încercând s explice însemn tatea existen ei noastre. am f cut toate acestea pentru gloria acestui moment i de aceea lan urile sunt îndep rtate pentru totdeauna. Era un vis. ve nic. întreb rile despre originea vie ii i a universului ne pun inevitabil în fa a conceptului de Dumnezeu. Ei nu tiu ce s-a întâmplat cu el. De aceea el este un Crist. Sunt aici s v spun c sunte i Dumnezei i nu pute i fi înl n ui i la zid." A a ne eliber m. cum este posibil s tii ce nu este ? Libera voin este realitate sau iluzie ? De ce sufer cel inocent ? Destinul i calitatea vie ii noastre sunt determinate de circumstan e de mediu i biologice ? Dac postul m c Dumnezeu este o realitate în afara noastr . Ramtha face paralele cu alte cosmologii i tradi ii religioase ad ugînd piese importante de informa ie. Nu mai trebuie s murim i s ne na tem din nou. transcendent din crea ia lui. care i-au ghidat în confuzia i c utarea lor pentru m re ie. Filozoii au f cut specula ii despre un sfânt. ca cea a lui Karl Marx care a privit religia i credin a în Dumnezeu ca "opiu pentru popoare" i sursa suferin ei lor. Eu nu vreau ca voi s~a lua i privilegii aici. Este ra iunea capabil de cunoa tere mai presus de lumea material ? i dac da.Vom încerca s ar t m câteva dintre cele mai importante caracteristici ale acestor tradi ii i cum se leag ele de Ramtha. Apoi ce se întîmpl . c ci speran ele i idealurile au transcens ceea ce a îndeplinit pentru a deveni ea îns i. Dar el a realizat c el însu i crease iluzia în care traia. c nu este diferit în natur de noi i c i-a câ tigat cunoa terea prin puterea observa iilor sale i contempl rii naturii.

sinele. Ele sunt dotate cu ra iune i con tiin i trebuie s interac ioneze în spiritul fr iei. 10 dcembrie. ca i filozofii arabi Avicena i Averroes. panteism." Filozofia lui Aristotel. cum este posibil s avem atâtea interpret ri ale aceluia i mesaj. tiin a i tehnologia au înflorit ca i consecin emanând revolu ie industrial . dar extraordinarul/neextraordinar. Ramtha condenseaz mesajul lui în cuvintele "Voi sunte i Dumnezei. nici nu sus ine punctul de vedere monoteist sau oricare altul din multitudinea de religii. Trebuie spus c el cînd spune Dumnezeu. este de ajutor s o compari în contrast cu alte filozofii importante. nu o zeitate mul umit de sine sau o inteligen separat de noi. este puterea omeneasc de a ra iona i a exercita liber voin . Mai mult. au fost aprinse de o serie clar de idei la acea vreme. Din punct de vedere istoric R zboiul de Independent American i Revolu ia Francez . În 1948. dup Ramtha. Deci ce este el i ce vrea s spun prin acest multifa etat i controversat termen? Pentru ca s în elegi semnifica ia cosmologiei lui Ramtha. are extraordinare implica ii pentru felul în care în elegem i definim natura persoanei îns i. Dac Dumnezeu este una i Isus Cristos este revela ia lui divin pentru umanitate. Chiar în cazul revela iei de la o zeitate c tre crea ia ei. Folosind cuvintele lui Aristotel. adev ratul nostru sine. Ra iune i liber voin par a fi elementele de baz în întrebarea paradoxal despre Dumnezeu i originea universului. percep ia i interpretarea primitorului este inevitabil . originea universului. arat ce cele mai pre ioase caracteristici care definesc umanitatea ca specie unic . Cum am ar tat înainte. Una dintre cele mai mari realiz ri ale acestei mi c ri a fost "Lista drepturilor -The Bill of Rights adusa la constitu ia SUA i care define te dreptul din na tere al fiec rei persoane la via a". monoteism. este. încorporat în teologia cre tin de c tre Thomas Aquinas în Evul Mediu. El folose te mul i termeni i concepte din alte tradi ii i le reinterpreteaz pentru ca s explice puctul lui de vedere. distinctia moral între bine i r u i însemnatatea existen ei. materialism i naturalism. De multe ori. s lu m ca exemplu cre tinismul. atunci este inevitabil c orice este spus despre aceste mistere s se manifeste i s reveleze percep ia i în elegerea subiectului însu i. Dar interesant este c chiar prima propozi ie se refera la dreptul la religie i credin . Punctul de vedere al lui Ramtha nu este un contrast sau un comentariu al altor filozofii. 23 . mai degrab decât în alte misterioase surse din exterior. st în contrast aparent cu materialismul i evolu ionismul natural. Rarmtha chestioneaz supozi iile de baz ale acestor diferite tradi ii. interpret ri care au rezultat în crearea atâtor biserici conflictuale ? Mesajul este filtrat prin percep ia uman . Adunarea Generala a Na iunilor Unite va proclama Declara ia Universal a Drepturilor Omului al c rui prim articol este: "Toate fiin ele umane sunt n scute libere.atunci compromitem libera voin . mesajul vorbe te i este relevant percep iei umane. Credin a într-un Dumnezeu exterior ca i ultimativ surs a tot ce exist . subliniind c miezul misterului existen ei noastre st în adev rata natur a persoanei. Dac peroana uman este subiectul care discut despre Dumnezeu. fr ie i egalitate". "principala cauza a mi c rii dinamice este schimbarea ". Voi sunte i Dumnezei uita i". Cereau pentru fiecare fiin uman " libertate. Aceste idei au revolu ionat felul în care persoana se define te pe sine. Ramtha ofer o alternativ vedere asupra amândorura. ateism. în egal demnitate i drepturi. aceste doua caracteristici umane sunt inevitabil conditionate de variate aspecte create ale lui Dumnezeu politeism. Este interesant c orice am spune despre divin. nu se refer la punctul de vedere politeist al realit ii. c ci este despre divin. Conceptul de Dumnezeu i de divinitate sunt inevitabil conectate la conceptul de sine. pentru c este mult deasupra elementului uman.

conflictul este v zut în termeni de lumin i întuneric.au v zut cât de frumoase sunt fiicele omului. În concluzie. Zeus i Apollo în Grecia i Dumnezeii Elohim men iona i în cartea Genezei: "Cînd omul a început s se înmul easc pe P mînt i fiicele au fost n scute întru ei. dar nu putem spune ce este el. Ninharsag. Ob inerea virtu ii. În Manichaeism i tradi iile gnostice ale erei cre tine. realitatea este explicat în termenii conflictului dintre Ormazd i Ahriman. Cunoa terea lui Dumnezeu. Acest lucru este necesar dac vrem s -i numim Zei. altfel ar fi doar ni te supraoameni. care în cele din urm au transcens universul creat. care le-au n scut fii. Cât prive te bun voin a lui Dumnezeu. în toate aspectele sale.pare a spune ³ei au luat câte neveste au putut ". Athanasius. îin elepciunii. primul fiind existen a sau crea ia îns i. creaturi avansate. Lumea monoteist sus ine o separa ie ontologic între univers i surs . Cu alte cuvinte. deci ra iunea nu este îndeajuns ca s -1 cuno ti pe Dumnezeu. în sec IV-lea ne vorbe te despre gra ie ca al doilea dar. de aceea. diferit de ea îns i care o transcede i o dep e te. Ne referim la conceptul în care Dumnezeu este creatorul existen ei. cu toate c nu este v zut în termenii de evolu ie natural a lui Charles Darvin adic independent de divina interven ie. con in un mare i complex panteon de zei destinul fiin ei umane este plasat la buna voin a a acestor zei. Putem afirma existen a lui. dar nu putem cuprinde natura sa. ca s câ tige favoruri. cunoa tere i ignoran . care întotdeauna este i nu are devenire i care devine i niciodat nu este. prezen a diavolului i a suferin ei în lume. Al doilea dar este v zut c dezvoltarea i implinirea crea iei. gra ie i salvare de la ei. Dumnezeu este o personalitate exterioar dincolo de posibilit ile omului de a ajunge. în cre tinism bun voin a lui Dumnezeu este numita gra ie.Tradi ia iudeo/cre tin este cel mai bun exemplu. ca i culturi antice ca cele din Egipt. acest grup de Zei nu sunt afecta i de universul fizic i legile lui. dup ce zeii au avut rela ii sexuale cu fiicele omului. sau creatorul. afirmatia de baz despre sine pe care o g sim în ideile politeiste despre natura realit ii. a a cum spune Aristotel. Quetzalcoatim Mesopotamia. În aceasta fraz . Thomas Aquinas spune" In Summa Theologica putem spune ca Dumnezeu exist . este nevoie de o oarb acceptare a sor ii. nu c le-ar fi luat în c s torie) în acel timp. care este v zut ca un mare dar i virtute. el con ine într-un fel cunoa tere despre creator. ra iune i divin revela ie. asupra c rora lumea creat nu are control. Nefilim a ap rut pe p mânt.fii lui Elohim . în filozofia lui Zoroastru care a creat religia ce îi poart numele i care a prevalat cam acum l600 de ani. Din moment ce ra iunea nu este capabil s în eleag t râmul divinului. a fost creat sau produs de mai mul i Dumnezei sau fiin e. În filozofia lui Plato conflictul este între ordine i haos. numit dualism. la sursa existen ei i atunci ne întreb m de unde au venit ace ti a a-zi i zei? Cine le-a dat via a i inteligen a ? Cine i-a sus inut în existen ? Multe religii estice ca Hinduismul. unul dintre creatorii Consiliului din Nicea. Eternul conflict între bine i r u. Termenul de Dumnezeu este des folosit pentru a vorbi despre Dumnezei care au adus tehnologia i cultura pe P mint ca Thoth în Egipt. termenul de Dumnezeu nu se refera. fii Zeilor . înseamn c s-au culcat cu cîte au putut. fericirii în via depindea de cum mul umeau i serveau aceste zeit i.Interpretarea politeist a realit ii sus ine c universul. Grecia. 24 . Faptul c Dumnezeu a decis s creeze i s dea via universului înseamn ca el este binevoitor i bun. Cu alte cuvinte. i nu o fiin a din realitatea existent ." (Cartea Genezei . dac universul este manopera lui Dumnezeu. o contrazice. Roma. Enki i Enlil în Estul Mijlociu. este c persoana umana este st pân pe existen a ei i este supus unei surse extrinseci. este la bun voin a lui de a se dezv lui crea iilor sale. este o alta form de politeism. i au luat neveste cât de multe au putut alege. lumin i întuneric.

baza libert ii i a ra iunii este v zut ca dar din exterior. (Dostoievschi descrie consecin ele existen iale ale respingerii credin ei în existen a lui Dumnezeu în cartea sa Fra ii Karamazov) care nu sunt diferite de determinismul materialismului sau nihilismul existen iali tilor i umani tilor moderni. chiar mai presus de observa ie i de experien . scrie un r spuns lui Erasmus. Omnipoten a si omni tiin a (atotcunoasterea) lui Dumnezeu devin o problem serioas pentru libera voin a omului. Dar este o ansa mai bun de a-1 cunoa te pe Dumnezeu. c tre o explica ie ateist despre ntura realit ii. Credin a în Dumnezeu a devenit inaceptabil pentru ace ti gânditori i a fost v zut în direct opozi ie cu natura umana i puterea de a ra iona. În concluzie. Paul spune : "De aceea. sunt surprinz tor de asem n toare cu politeismul. dac nu apar din natura interioar a persoanei îns i. ele nu pot fi folosite ca s ne definesc si nici s r spund la întrebarea :"Cine suntem?" Este destul de surprinz tor i interesant. Dac Dumnezeu este singura surs responsabil pentru toat existen a. prea întreb tor. care este asem n tor cu determinismul fizic i ra ional din Stoicism. Nitzsche i al i gânditori care au condus pe umani tii moderni un pas mai departe decât cei din sec XVI. Nitzsche a v zut existen a lui Dumnezeu ca cea mai mare obiec ie la existen a i creativitatea uman : "Eu sunt prea inchizitiv. ra iunea i libera voin . a a cum predica Sf. sunt predeterminate de Dumnezeu. i a a s-a n scut conceptul de predeterminare. care au nevoie de ghidan a cuiva din afar omului. decât când sunt o multitudine de conflicte i puteri egale. c nd Dumnezeu tie deja ce va alege omul ? Martin Luther a recunoscut realitatea acestei probleme i în tratatul lui despre înc tu area voin ei. printr-o singur persoan p catul a intrat în lume i prin p cat. Dac exist un singur Dumnezeu r spunz tor pentru crea ie. intrinsec diferit de ea îns i. Cum poate fi liber voin a. Procesul dialectic de tez /antitez /sintez al lui Plato este procesul principal prin care ra iunea este capabil s câ tige cunoa tere prin ea îns i. ele determin haosul lipsei de sens existen ial. i spunem c este binevoitor cu ea. determinismul psihologic al lui Freud i materialismul tiin ei. atunci cînd este singura surs de crea ie. cele dou calit i de baza ale umanit ii. El spune ca de i o persoana ac ioneaz dup libera lui voin a. filozofia panteistic a lui Spinoza. atunci ar trebui s ne întreb m de unde vine. Persoana uman i i datoreaz existen a i însemn tatea unei surse externe.n.înc râmîne. 25 . În consecin salvarea sau condamnarea persoanei. Conceptele de salvare. sursa r ului. În acordan cu ideea despre realitate a monoteismului. via etern i extaz vin ca antidot al p catului. surs ce transcede i este mult superioar ei. a suferin ei si a mor ii ? În Noul Testament Sf. atunci cine este r spunz tor de existen a diavolului i suferin a celor inocen i ? Conceptul p catului a fost folosit ca s explice acest paradox în special p catul original care vine de la Adam i Eva. sunt compromise i aici. Oricât de importante ar fi aceste c i. pe care le g sim în explica ia monoteist a" despre natura realit ii. Ra ionalismul merge un pas mai departe decât empirismul. El spune c ra iunea are abilitatea de a cîstiga cunoa tere prin virtutea ra iunii îns i. în realitate se supune lui Dumnezeu. Dumnezeu este tot în afar persoanei umane i intangibil. În sec XIX apare ra ionalismul dezvoltat din materialismul dialectic de c tre Engels si Karl Marx. ca si consecin a natural a ceea ce suntem. iertare. atunci Dumnezeu tie totul despre ea.În monoteism exist un singur Dumnezeu din care a izvorât toata existen a i nu unul din mul i al ii ca în epicurianism. Augustin în sec. " Dar întrebarea de ce a creat Dumnezeu arpele? . ca în politeism. c atunci când presupunerile monoteismului sunt duse la extremul logicii. afirma iile de baz despre sine. Dac ar fi ceva ce scap cunoa terii sale. F r îndoial . moartea a venit la to i pe m sura p catelor lor. IV e. ca Jean Paul Sartre si Frederich Nietzsche.

Refuzul lui Nitzsche de a renun a la ra iune de dragul experien ei religiei i al credin ei în Dumnezeu. material . spatiu. Augustin despre libera voin . Povestea lui Ramtha despre crea ie. adic î1 poate vedea. va ob ine efectul opus celui dorit. care sus ine ca Dumnezeu este totul i nu vede separare între lumea material i divin. care este descris ca o beatitudine. In final. corpuri stelare. Cea mai mare expresie uman a libert ii morale de a alege un Dumnezeu. c ci credin a nu mai este necesar acolo unde Dumnezeu este v zut fa în fa . sunet. Neoplatonismul este o filozofie apropiat de panteism i care adânceste separarea dintre om i Dumnezeu. A nega existen a lui Dumnezeu înseamn a reduce umanitatea la partea fizica. se refer la libertatea de a alege un Dumnezeu. Experien a mistic a unirii cu.ea spune : ÄEu tr iesc f r a tr i în mine însumi i atât de înalt este via a pe care o a tept. Sugereaz totodat i c natura uman nu este limitat la planul fizic. care ultimativ este Dumnezeu însusi.e. încât mor pentru c nu mor. Cu toate c credin a în Dumnezeu cere sacrificii i renun are la ratiune. " Acest poem arat clar c "Dumnezeu este atât de transcendent i separat de umanitate încât via a este v zut ca o închisoare. acesta fiind redus la lumea tangibil a sim urilor. deci prin a. Socrate introdusese aceasta ideie în sec. Paul. Cu alte cuvinte ca s experimentezi divinul. nu g se te dezlegare misterului sinelui. Iubirea este tot ce r mâne în viziunea beatic din via a de dup via .n. El explic teoria big-bang-ului i ce 1-a detemimat. pe care biserica a recunoscut-o ca doctor în teologie încorporeaz separarea între Dumnezeu i crea ie în spiritualitatea s i c ut rile ei de a experime divinul. dup Sf. Lumea material ar fi cea mai dep rtat i mai joasa expresie a lui Dumnezeu în natur . este v zut în calitatea existen ei. Dumnezeu nu se poate demonstra i este o nedelicate e la adresa gânditorilor -în fond este o mare prohibi ie pentru noi´ :"Nu vei gîndi!". 26 . Este deosebit de interesant de notat ca în elegerea Sf. El a fost primul care a sugerat o conec ie intrinsec între acesta caracteristic uman i natura lui Dumnezeu. Separarea umanit ii de Dumnezeu. Chiar dac umanitatea este o expresie a divinului.prea exuberant ca s accept orice r spuns. Sinuciderea este considerat un p cat în credin a cre tin . unde umanitatea este o stare de a fi de nedorit în compara ie cu puritatea i transcendenta lui Unu. Dup aceast credin numai Dumnezeu poate da sau lua via a. atunci cînd vezi fa a lui Dumnezeu i este o experien indescriptibil . arat natura divin a umanit ii i originea adev rat a universului. se cere abandonarea a cine suntem ca fiin e umane . ca i calitate divin i voin a libera a omului. iar moartea este a teptat cu ner bdare i speran . în dialogurile sale cu Dumnezeu. sunt cele mai multe defini ii tradi ionale ale divinului. prin explica ia c toat existen a vine de la i eman din Fiin a Unica i etern sau Unul. vine în contrast cu misticismul Rena terii spaniole.V i. Misticii se concentreaz pe experien a divinului. ceea ce implic o direct conexiune între iubire.i lua propria via . Cele trei virtu i de baz ale crestinilor: credin a. speran a i iubirea. iar speran a se transforma în extaz. lipsit de fericire. De asemenea expic teoriaevolu iei de la gândul con tient la lumin . ca ultimativ virtute moral i surs a fericirii. Augustin este adev ratul sens al vie ii: "Iube te i f tot ce dore ti". Comuna este separarea între Dumnezeu i om. misticismul cer tin contrazice monoteismul. este totu i inadecvat i cea mai pu in perfect expresie a lui. sugereaz o conec ie între ra iunea uman i natura lui. descrise de Sf. vedem cât de incompatibile cu calit ile de baz ale omului. Dumnezeu. Misticismul cre tin al Terezei de Avila. culoare. sunt reduse la una singur în Împ r ia cerului. Carne i sînge nu-1 pot vedea pe Dumnezeu i totu i trebuie sa fie ceva în natura umana i anume sufletul care se aseam n lui Dumnezeu i care îng duie acesta experien . Chiar i panteismul.

roci. V rug m s p stra i în minte discu ia despre variatele filozofii i concepte despre Dumnezeu i s v aminti i c tot ce spunem despre Dumnezeu i natura realit ii. ceea ce to i sunte i. Deci acum sunte i la începutul evolu iei. necreativi. inteligen a cunosc toare. ca entit i nemuritoare ce sunteti. Dumnezeu . Acel ceva se nume te gând.fi i foarte aten i . Sunte i tat l preaiubit al fiului. Am s v duc acum la început. defineste inevitabil felul cum ne vedem pe noi în ine. dar ca o esen f r chip.a ceea ce se nume te "Înainte de început". pute i înlocui cuvântul cu El. Acum începem sa vorbim despre Dumnezeu. el a devenit supremul a ceea ce a fost. Sunte i legea care a devenit lege. L sând la o parte materia i antimateria. dar ce a fost înainte de asta? Un spa iu f r timp. Realitatea voastr concepe în elepciunea.voi v gândi i la Dumnezeu în diverse feluri. numit Sursa." Ramtha GÂNDUL ESTE SURSA A TOT CE EXIST Eu sunt Ramtha ce Iluminat întru adev r am s fiu în serviciul vostru. în multe forme. i dac vre i. Tat l. b l i st tute. Sunte i Spiritul optit în realitate. ave i gelozii. ilu trii mei frati c ci cine sunte i voi ? Voi sunte i Tat l care s-a avut pe sine . este Existen a. orice vre i voi. 27 . descrierea gândului este descrierea gândului. atunci ce a cauzat big bang-ul ? Voi sunte i rezultatul lui. Deci. Existen a. i la începutul evolu iei. Ilu trii mei frati. nu ca o imagine. întru advar. de con tiin personal a i f cut drumul în materie sau materie corporal . De ce mirosi i i sunte i convalescen i i continua i i interactionati i deveni i nemilo i. mi carea. întru adev r de con tiin . Sunte i principiul care a creat principiul. ca s în elege i ce vrea s spun tiin a. am s te ajut s în elegi mai bine. ati auzit de asta. formele gazoase câte îl constituie din punct de vedere molecular. care se nume te evolu ie. ei încep s în eleag c universul acesta mecanic este condus de ceva care este mai presus de mecanismul min ii. plante i animale. i oglinda lui reflectoare care este personalul vostru ³sine´ (persoana în totalitate). ca s creeze iluminare? Am s v dau r spunsuri elocvente i pe in elesul tuturor. Voi sunte i fiul preaiubit al tat lui.planete.sunte i for a for ei. când to i era i ni te scântei de lumin .care s-a avut pe sine în devenire. Acum savan ii vin i spun c universul nu este atât de mecanic cât au crezut ei la început. Dumnezeu. misiunea voastr a fost s face i cunoscut necunoscutul. Deci dac oamenii vo tri de tiin au considerat începutul un "big bang". Ce gând a început s lucreze în voi. CAPITOLUL 2 EPICA CREA IEI "Deci la început. A a. într-un moment. elementul compulsiv al gândului. Aceast c l torie este pentru Spirit i Suflet într-o Carte a Vie ii. Ei au perfect dreptate. sunteti ner bd tori s titi cine sunte i . Absolutul. Voi a i devenit for a.i c la big bang particula X a fost începutul a ceea ce se cheam materie în form gazoas . s-a întîmplat ceva minunat. am râciuni? Omule. nu ? . ur . A i c zut apte nivele de vibra ie. înainte de big bang-ul care v-a cauzat pe voi. Dar am s v spun asta: a fost gândul. S ne întoarcem la ceea ce se cheam conceptul . Cum descrie i un gând? Ei bine.

atunci v lipse te experien a de a ti ceea ce sunte i. oricum vre i sa-L numi i. Aceasta este forma voastr individual cea mai înalt . cum o numim. ceea ce se cheam con tiin personal . i ave i electrum (electricitate. fiecare soare . Lumina. A fost. Aceast con tiin se nume te trezire. 1a un moment dat. ca s se cunoasc pe sine. sunteti n scu i din Dumnezeu. lumina ar fi disp rut în ve nicie. din Existen . Existen a sau Dumnezeu. Contempla i (mai ii minte? ca în . Iar separarea dintre ea îns i i particula ei de con tiin . ce permite mi carea ? Ce este mi carea vizual . hidrogen. pur i simplu a existat. programat de Existen . mi care. Deci lumina a fost f cut întru adevar. esen a gândului numit Existen a ori întru adev r. la ea îns i.un lucru. ce este o particul de lumin ? Dac a i scoate din univers toate stelele. Acest lucru se nume te experien . Ele se numesc con tiin . o continu continuare. s-a contemplat pe sine i întrun moment. Deci imaginati-v întregul univers peste univers. ce a i vedea ? Nu a i putea vedea nimic. pentru c nu ar mai fi lumina. Nu a i fi tiut niciodat c gândul s-a contemplat pe sine dac nu ar fi fost lumina . Dumnezeu. dar asta este complicat. a explodat în nenum rate alte con tiin e. iar când a f cut aceasta. Big bang-ul a fost în esen . distant . din spa iu. dar ceva lipsea totu i. planetele. Deci Existen a. Cu alte cuvinte s-a gândit la sine însu i. deveni i separa i de ea. Acum. Putea s fie toate lucrurile. toate fiind conectate la ceea ce se cheam întreg în elege i ? Imagina i-v un num r infinit de lucruri din astea micu e.cu alte cuvinte. ar fi ceea ce se nume te timp. în materie corporal . a determinat o separare a con tiin ei personale. . i con tiin a personal a gândului. din el a ap rut ceea ce se cheam particul de con tiin personal ca ceva separat de el însu i. Aceast con tiin a creat o oglind a ei îns i. Acum. Ei. Deci avem teoria big bang-ului. în forma sa epic . Lumina. la început to i era i scântei de lumin . a fost totul. spa iu i acestea ar constitui realitatea. asta pentru un moment: spa iu f r început i f r sfâr it. deci vom proceda în acest fel înainte de big bang. când gândul s-a întors în interior i i-a contemplat vastitatea. S-a gândit despre sine însu i i s-a n scut lumina. Fiecare din voi este o con tiin . numit particul . Acum sunte i la începutul evolu iei iar misiunea voastr este s face i cunoscut necunoscutul. de con tiin personal . a fost programat cu mult înainte ca în viitor s se întoarc înapoi. dac a i aspira tot cu un aspirator . câmp magnetic). a i început c l toria în materie. Acum. care. etc.La ce teginde ti? . i cînd se întâmpl aceasta se na te ³lumina´. Lumina. A i c zut apte nivele de vibra ie de con tiin . Ochiul f r lumin nu poate vedea nici mi carea. i a venit o or . dac sunte i toate lucrurile i nu ave i imaginea a ceea ce sunte i. i în momentul în care s-a întâmplat. Deci fiecare din voi ati fost o particul de lumin . În momentul în care v contempla i fiin a interioar . când Tat l s-a contemplat pe sine i contemplarea a devenit lumin . Acum. Se nume te eternitatea. F cea o c l torie în absolut separare. dac vre i. Gândul nu se mi c el este.i toate ar dispare. Fiecare lumin este o coeziune a gândului expresiv individual. Dac v-a i fi întors înapoi în gând. Cea mai înalt form a particulei. exist n particule oxigen. Se numa te cunoa tere. totul. acolo a început ceea ce se cheam c l toria. a f cut un gînd s stea nemi cat. ce le ine în form coeziv i explozibil . Deci. F r lumin ochiul nu poate vedea.Este foarte dificil pentru mintea voastr s contempleze infinitul. lumina. A percepe. multe nivele de spa iu. Acest factor. Dar aceasta nu a existat într-un vid. este o particul care ob ine i p streaz toate unit ile ei inferioare. care divide între ea îns i i oglinda o realitate poten ial . Avea capacitatea în rapiditate s fie tot ce era.Contemplez la nemurirea sufletului´). Deci acum ti i cum 28 . acum biliarde de ani. Lumina. Ati putea doar s percepe i.

Eleste lumina aceea mare care îmbrac întregul a ceea ce sunteti. mu chiul vostru etern. Asta este numai daca m sori timpul ca sa ti i. Sentimentele sunt la baza materiei gazoase din universul vostru. Aceasta este platforma numit ve nicie. i Dumnezeii au creat prin procesul lor de gîndire. a i fi doar Existen a. Singurul fel în care po i ob ine câmp magnetic este dac ai energie pozitiv i negativ . sau Domnul fiin ei voastre. ceea ce le dadea substan care p stra lumina într-un întreg. dar lumina înc prevaleaz . Voi a i fost începutul. ceea ce savan ii vo tri cred c a fost marele bum. Voi ati creat timpul. Materia s-a n scut din marele soare. A a s fie. începi s-o divizi. care au creat la rîndul lor. i de aceea s-a n scut sufletul. nu a i putea exprima nimic. la plural cea mai m rea na tere. nu este aici sus. trebuie s uita i de timp. Pentru c particulele de lumin . po i spune asta dac încerci s m sori timpul. Dar nu-1 întegistreaz ca gând. Deci s-a n scut materia. sau Dumnezeii. totul. Fiecare din voi a i fost o particul de lumin . P streaza gândul. Este Existen a. Deci voi to i a i prevalat la început. Acum s luam o particul de lumin . Ei erau deja d rui i cu un suflet. este sufletul vostru care simte. particule Z i particule X. Dar inima voastr este o pompa. Sufletul este ca un computer. Electricitatea este o frecven mai joas a electrumului (cîmp electromagnetic) cu un pol negativ i unul pozitiv. ci ceea ce gândul a f cut din punct de vedere electric. În atom exist un univers. Sufletul înregistreaz fiecare gând pe care l-a i avut vreodat . Particulele s-au dispersat aici.i ob ii ceea se se nume te câmp magnetic. Deci am s fac un scurt sinopsis al misterului etern. S-a numit na terea Dumnezeilor Lumina. Este întregul. s-a întimplat totul" Ei bine. nu se îndr goste te de nimic. Ce crede i c sus ine lumea ? Ce v ine ca s nu cade i? Ce este? Voi crede i c în jurul lumii este un spa iu gol . Cînt reste cam 300g. Dar de fapt nu s-a întâmplat chiar a a.aceasta se nume te sentimente ² particulele gazoase. Deci sufletul înregistreaz fiecare gând al vostru sub forma de sentimente (sim iri). Astfel ob ii gravita ie ±G. Dar vorbim înc de o singur lumin i un singur suflet. un întreg. din timpuri f r sfîrsit. Ar dura o via întreag s v explic procesul.for . s poat îmbr i a gândul ce venea de la Tat l lor. în mijlocul pieptului. este într-o cavitate lâng inim . i nu are în l ime sau l ime. ti i cum s face i asta ? A i putea crea lumina din nimic.a fost creat electricitatea ? Prin sc derea frecven ei luminii. Gândul a îng duit luminii s se joace în întreg spa iul t cut i rece. Aceasta a fost primul sentiment manifestat i care a dat via întregului vostru univers. Fiecare particul con ine în forma ei cea mai înalt energie pozitiv i negativ . trebuiau s aib ceva care s in gîndul în nemi care. nu a i putea crea nimic. i am s v trimit o viziune ca s pute i vedea. Aceasta s-a numit na terea Dumnezeilor. Din particulele de lumin au fost create la "modus operandum al vostru în form de lumin . pentru c dac scazi frecven a luminii. F r suflet nu a i ti nimic.este gîndul. iar în untru st sufletul nemuritor. în cap. Cînd v simti i bine în sufletul vostru. când Existen a s-a contemplat pe sine i a dat na tere luminii. teoria în care "bum! dintr-o dat . Eu tiu ce crede i voi c este sufletul El st aici. În acea cavitate este o lumin -esen . s în elegeti. Electrumul a fost cobont în frecven ca s fie creat materia gazoas . un Dumnezeu. ti i. Respira ia care d via 29 . voi crde i c sim i i asta în inima voastr . pentru c primul gând a fost captat i frecven a lui a sc zut. A i auzit vreodata asta ? Poate c asta este o or de fizic . ti i ce d substan atomului? În universul lui interior este o particul la numita particula X.

iar ea se va digera apoi larvele ? i cine a creat marea plant . gîndul pur. funda ia a tot ce este lumin . Voi fratii mei care sta i pe domeniile voastre. a i creat .. creatorul complet. Gândul a devenit floare. For a Vital . Ce este Sursa? Sursa . nu realiza i c folosi i gre it Sursa. Aceast crea ie nu a fost nici pe departe atât de reu it ca floarea sau copacul. Deci când cineva serve te for a. serve te creatorul for ei i este numit Crist sau. sâ aib gândul de a crea copacul. d t torii lor de via . întruparea colectiv a lui Dumnezeu . egipteni în vie i trecute. dac nu poate deshide scoicile. apuc o piatr i o las s cad pe scoica pân ce se sparge . Sursa. (Cristos = în elepciune în limba greac ). Copacul..Privi i floarea. de unde vii? Care este matricea ta ? i copacul îmi r spunde: matricea mea este gândul perfect.lobsterul ? i cine dinte voi în elepte entit i. divinul Dumnezeu. Tat l/Sursa. ca s tr iasc în veselie în aventur departe în m ri. pentru a atrage o foarte special micu broasc . î i r suce te frunza ca un cornet i culege rou de diminea . umili. Baza ei este gândul. a carne stricat ? Cine a proiectato a a ca s atrag musca ce. nou 30 . voi cei mici. esen . str lucirea lui de culori. care sunte i divini i m re i. numit om. atitudine.ti i ce este mu chiul .almonul. care a gândit floarea. este Sursa. Gândul ca copacul s fie împlinirea c ruia a dat copacului masa i întruparea de lumin . a devenit el însu i. Pentru voi. am s v trimit unul. c ci a luat bazele existen ei fiin ei sale de la E1 însu i. ca s devin creator. minunata floare i alte lucrurile ce se v d în mediul lor perfect pe planul vostru. Întîi a fost el. cine 1-a înv at cum s se întoarc "Acas ". elementul via a. cum a i putea voi s crede i ca sunte i Dumnezeu. Dar nu este Sursa.cauza creatoare. frumuse ea i lumina ce o iradiaz i totu i nu este Sursa. un curcubeu în apa m rii ? Nu? Am s v trimit acolo unde pute i vedea. cine i-a dat cunoa tere? i cine dintre voi. este luat de la Sursa. Cri ti. eu sunt servantul vostru. sau Dumnezeu r mânând idealul fiin ei sale. pentru a crea mil i c prin mil v-a i placat pe voi în iv într-un plan iluzoriu unde s v pute i demonstra mila. pentru c ele nu cunosc moartea. cum s creeze. care pentru a. a i creat macaraua egiptean pentru a c ra pitrele unde trebuiau? Sau pe cel care. iar când via a lui a trecut. A i num rat vreodat câte specii de insecte sunt ? i cine a decis ca mu chiul . în orice loc din gând. Voi. iar sufletul este greu de experien . Gândi i-v la asta. cunoa te i moartea. a a s fie. A i privit vreodat un colibri aducând nectar dintr-un crin ? Dac nu. ca s fie lantern pentru trecator ? Cine a creat asta ? Cine a înv at egreta s pescuiasc ? Sti i cum pescuie te ea? Sperie pe tii ca s -i fac s înoate spre mal. pic tur cu pre ioasa pic tur . Întru adev r. doar voi. sau idealul Sursei. care este sursa fiin ei sale în totalitate. care ave i puterea de a crea ? Voi sunte i un lucru minunat : Dumnezeu perfect.i alunga singur tatea.va cre te întotdeauna în partea de nord a lucrurilor. apoi î i acoper ochii cu aripa în timp ce-i prive te printre pene prin apa. Copac minunat. Atunci ce înseamn Crist? Un Cristos este acea singular mi care/idealul perfectat. ideal. Un Crist este idealul. Este de la Surs . A i v zut vreodat iriza iile de perl ale unui pe te în ap în soarele de amiaz . Un Crist este Sursa în form mobil .i va depune ou lele în ea. Sursa. A i privit vreodat metamorfoza unei omizi într-un splendid fluture "înnaripat? Am s v trimit unul.este Dumnezeu exprimmdu. Gândul "copac" este manifestat (materializat) prin frumuse ea for ei vitale care pastreaz idealul perfect în copacul adult i în ceea ce se cheam s mân a lui. Si tot ce a devenit. un ideal. voi. s traiasc acolo i s -i tina companie? Cine a creat planta aceasta.i totalitatea prin comunicare cu toate lucrurile în ve nicie. Cine i-a dat acesta inteligen ? Cine a dat inteligen unei flori care miroase urât. Deci floarea este forma ideal a acestui gând.

Fiecare dintre voi a i suflat via în minunatele forme apoase i creative. Ele doar se exprim perfect. nu condamn omul.lucruri întunecate. cât de minunate sunt. dar asta este doar o buc ic din frumuse ea acestei vie i. Ei. merge i afar într-un miez de noapte i privi i stelele. ti i cum a i f cut asta? Prin a sim i cu Existen a. Privi i minunata voastr stea. Atât de departe a i ajuns voi pe calea de gra ie numita via . tia i c o singur celul posed paternul întregului ? titi c fiecare via are paternul întregului? C se poate clona o dublur doar dintr-o singur celul ? Acum. pentru c o po i face s dispar cu o clipire. de a exista ve nic. atârnând minunat acolo. Ele sunt acolo ca s . înseamna a da un patern de destin. i toat micimea pe care o simte.genera ie. Este str lucire din bel ug. De ce ? Ca s lase în urm mocirla. Privi i-o. în urm . pentru c tr i i într-o jungl competitiv i concret .vede i dac pute i vedea Voidul nop ii. de mirosuri i de toate frumuse ile din jur. LA ÎNCEPUT A FOST VOIDUL I VOIDUL S-A CONTEMPALT PE SINE Daca sunte i obosi i de via a voastr în bazarul în care tr i i.ca s vii din nou i s-o prive ti. Acum închide ochii. cât de m rea este. pentru care nu sunt cuvinte. nu sunt voci. este cu mult mai mare decât cele din jur. care a tr it ani f r num r. Prive te steaua. i nu atât de mare ca sa strice cu lumina ei aspectul fundalului sau fundamentalul Void care d str lucitoarelor stele pre ioasa lor existen . care cînt re te. s alerge ca o m rea dansatoare. de parc ar fi fost n scut cu aripi? Cine dintre voi a înv tat-o cum s dea na tere puiului ei? i cine dintre voi a optit în urechea puiului s stea nemi cat ca o piatr ? i cine i-a dat în elepciunea de a nu avea miros ? Cine dintre voi a f cut asta? Dar acestea sunt lucruri pe care cei mai mul i dintre voi nu le ti i. captând cu sufletul. iar tot ce este în acea jungl sunt carnivorele. Dar un master care câ tig din asta. care atârn ca o bijuterie. Privi i orizontul . s sufli via în ceea ce ai creat prin a-1 sim i întru existen . i ar mai fi mult la aceast poveste. Prive te stelele. Ele nu alung omul. Ai putere asupra stelei. se uita pe cer i dore te sa fie acolo. o g se ti acolo în cer a teptând s-o prive ti din nou. micu . de toate venirile i plec rile. chiar acolo. Voi le-a i dat un patern. Acum privi i la stea. acea respira ie nu este o respira ie ordinar . prin care s se poat remarca ca i propriul copil care va muri dup depunerea oualelor pentru c în apa pur . Cine tie c sunte i Dumnezei ? Cui îi pas ? Cine tie c sunte i Cristi ? Chiar le pas ? merit s fi i ceea ce sunte i acum? Pute i fi bijuteria minunat i str lucitoare i totu i s nu 31 . privi i la lun i privi i orizontul. dar nu atât de mare c s ia lumina lor. Solitar master. Este via a din bel ug. i v a tept înc poate zece ani. A insufla via .i aminteasc amintiri uitate despre originea ta ancestral . atât de mic. cât de departe pute i ajunge cu privirea. Voi le-ati dat inteligeta de a continua la nesfir it. Dac v uita i mai spre vest. A a s fie. Sun absurd ? Nu. a i înv at un animal salbatec. Voi a i suflat fn celule paternul destinului. ca cea prin care tr iti. Omul vrea s urce la stele. numite celule. carnea lui s hr neasc genera ia urm toare? Cine dintre voi 1-a înv at cum s se întoarc Acas ? Cine dintre voi. este lumina. nu o mai vezi. i undeva. C uta i una grozav . bazarul i condamnarea. ve i vedea luna argintie. acolo este Dumnezeu iar el vrea s ajung acolo. Ce puternice sunt. despre puterea ta i despre cât de mic crezi c e ti. Dar cînd deschizi ochii. c ci aolo este limi te. sim i acel ceva întru viat . du-te afar i prive te acest vast regat. femei. Am s v trimit un mesager care s umple spa iile goale. infinit de mic în lumea ta. Nu scot o vorb . s spunem gazela. Ele sunt foarte r bd toare.

Iar gândul a privit lumina i iat în lumin el devine i esen a lui va fi cu ea (lumina) pentru ve nicie. de luna de argint i de noaptea ve nic . iat c a mai ap rut una i înc una.. Lumina a privit gîndul i a devenit gînd. iar el prive te din nou în noaptea adânc i întreabâ: "Eu de cine apar in? Ce sunt eu fa de tine.nu-i adev rat . "La început a fost Cuvântul . î i realizeaz micimea i numai dup aceea el începe s contempleze la m re ia sa. posedând puterea sfântului gând condensat în puterea fiin ei sale. Acum.. Ea este. care au i ele via a lor? sau chiar s devii atât de mare cât Voidul ? Cui ii pas ? Omului care prive te stelele îi pas . minunat master.umbri i stelele mai mici. unul câte unul. Nu exist culoare. în fiin a sa. 32 . dar este cel care scade frecven a lui în materie . Dumnezeu/gând. i în timp ce via a unduia calea Existen ei în eternitate. în eminen a sunetului. i-a ters o lacrim pe obraz . i când lumina a ap rut. i Dumnezeul fiini ei voastre. O nou lacrim se prelinge i vântul o usuc . La Început a fost gândul i gândul a fost întotdeauna cu omul pentru c omul este gândul. Cine e ti tu ? i minunata bijuterie arunc o raz i mai sclipitoare. divinul Tat .i cu omul. El nu tia c pentru a deveni grandios trebuie s fii întâi adus la micime.. fiecare entitate i-a început desf urarea prin mi carea gândului. ARTA CONEMPL RII I A DEVENIRII Dumnezeu a devenit extins din gând în lumin . care sunt insignifiant s privesc m re ia i gra ia ta. în lumina sa unic . lumina Sa s-a separat i a stat ca o masiv coloana în ceruri. frumuse ea i misterul t u la fel ca i altora din trecut care erau oameni grandio i. numit memorie. c ci el era creatorul lor. care e ti afit de grandioas i permanent i atât de r bd toare ? Care este importan a pe care o merit în împ r ia ta. Dup ce sentinelele de lumin s-au aliniat pe magistrala eternit ii i mi carea sunetului a devenit tunet în centrul lui Acum al lor. Domnul Dumnezeu al fiin ei voastre. Din fiecare fragment de lumin a mai ap rut una i înc una. i iat . a devenit fiecare Surs /gând. fiecare coloan de lumin . n scut în lumin a creat pentru sine ceea ce se cheam Domnul fiin ei voastre. gândul contemplativ. Acesta este. iar omul cap t speran ..el era inut departe de str lucitoarele stele. care a fost dat fiului de c tre Tat . Fiecare lumin ce a ap rut în frumuse e manifestat ( a fost matreializat ). Omul i-a g sit un bolovan i s-a a ezat pe el cu coatele pe genunchi i b rbia sprijinit în palm . nu. pentru un anume motiv el era prins aici. nici invizibil . a purtat în sine crea ia marelui gînd în existen sa. iat . de adîncimile lui.lumina fiind un fiu material al divinului Tat ± continu rii din sine toate diviziunile electrumu-ului. în sunetul luminii. care nu este nici alb . ca fiul s aib i el ceea ce Tat l are. a ceea ce se nume te gând au privit marele gând i au iubit marele gând. Ce este adâncimea? Ce este în l imea? Ce sunt toate speciile care exist într-o mas înconjurat de gândul eternit ii. V d oameni mari i mici privindu-te.i ar t cine e ti în lumea asta de maimu reli i tenta ii în care tr ie ti.i Cuvântul a fost cu Dumnezeu" . "Lumin i culoare". Singuratec. gând care consum Voidul care întotdeauna a fost i întotdeauna va fi ? CREA IA. O. Culoarea a fost creat de marea lumin . Las -m s . i toate au stat ca ni te sentinele ce p zesc perimetrele eternit ii. Se las pe spate i continu s priveasc . Tu imi permi i i mie. Gîndul nu are diviziuni de electrum. for a vital . atât. Curând apare i încînt toarea lun . nici pur . Din mi carea lui Acum în eternitate a i ap rut voi.. Cind omul este pus jos de sabie sau intimidarea altora ori s lbateca mi care a cerului.i mai cuno ti valoarea în toat aceast m re ie. Fii pe pace.

este extraordinar în existen a sa. Dar în lumina alb sunt culorile curcubeului. Lumina este sunet. a început s creeze ea îns i. au început s se extind . fiecare str lucind acolo unde fusese creat . toate sunt minunate. Deci. vibreaz i emite sunet. Instrumentul care ar scoate sunetele cele mai apropiate ar fi harpa în toate corzile ei. c ci ea cânt în gând. Sunetul are miros . i s-a extins. Pe acest plan muzica cereasc este de nedefinit. fiecare ven . Culorile au miros . actiune. încât nu se aude. toate emit sunete simultan i armonios. sau o melodie i încearc cu ardoare s o redea cu instrumente. cîntec i în eles. fiecare culoare. sunetul ei are a a un ton. încât atunci când sunt împreun sunt ca ni te flori. s recreeze muzica pe care si-o aminte te i la care corpul lui vibreaz . murmurat. În esen muzica este sunetul vie ii i a lui Dumnezeu. unde ei sunt domni suverani. iar lumina mai blândâ. Rr d cina din p mînt ar avea un ton foarte înalt. se creaz moment cu moment tonuri noi i culmi noi de lumin . Fiecare diviziune de culori emaneaz a a o lumin i un sunet. Deci lumina evolueaz i devine mai mult i se manifest prin gând.dulce. Sunetele sunt mai joase. care se combin cu cele ale tulpinei i r d cinii. care toate emit sunete . sunetul devine mai puternic. iar ceea ce d dea lumin . În acest plan sunt c l tori din alte planuri. c ci sunt mun i. Lumina ce st în centrul universului vostru a fost creat pentru a da na tere la 33 . continu. care sunt toate culorile existente pe acest plan. Omul încearc s redea vocal i instrumental. Acesta este singurul plan în care nu pute i auzi muzica luminii. muzica este limbajul universal. era doar lumina.via a rezonând în fumusetea ei deplin . Este minunat. c ci unde s se duc . î i amintesc de sunetele sferei cere ti. c ci to i cei care o aud. Ei vin din vaste împar ii.i iat . primul corp al gândului. fiecare mi care a petalelor. cuvânt. câmpii i v i. alc tuind muzica lui Dumnezeu pe diverse planur. Cei care vin pe p mânt i sunt poseda i de un sunet. i toat muzica înseamn iubire. Dac lumina este de cel mai pur alb. devin comunicativi unul cu altul. fiecare petal . pe m sur ce devine verde. Dar iat c prima sentinel s-a extins i a devenit un mic univers. i lumina a str lucit ve nic. entitate. entitate. Imagina i-v o floare. Iar cerul. Partea de jos a tulpinei ar avea culoare pal i sunet înalt. Lumina. Toate luminile erau în Void. toate au ad ugat la Void. prin acela i proces în care ea s-a n scut. are un sunet. sorii erau a eza i pe orbitele lor din centrul universurilor. dar nu s-a mi cat. caci fiecare. nu emitea c ldur . fiecare sentinel de lumin . Aceast muzica începe ca un murmur i pe m sur ce lumina se schimb i evolueaz (spre vârful piramidei). sunetul devine o multitudune de tonuri i culori schimb toare. Cînd coloana a devenit extinderea sa proprie. i pe m sur ce crea ia evolua. i fiecare gând al lor eman muzic din fiin ele lor.variat. fiecare în sfera ei. Cînd lucrurile vibreaz la diferite frecven e i apare lumina. a creat alta i alta. i fiecare plan are flori. apoi alta sentinel a ad ugat prin crea ia ei la Void. devine mai mare ca i frecven de vibra ie. MUZICA SFERELOR Gândul este sunetul care nu se aude i totu i este toate sunetele. devenind ea îns i (duplicându-se). Sentinelele de lumin au continuat gândul numit ÄAcum´ în vibra ie. APARI IA SISTEMELOR SOLARE Apoi au ap rut universurile i galaxiile. iar acolo unde ar fi bobocul. frecven . dar sunetul este n scut din lumin în în elesul ei vibratoriu. i pe m sur ce bobocul înflore te. dac niciodat nu se sfâr e te (este nelimitat ) în postura ei briliant .

To i erau minuna i. Sentinelele. este ceea ce voi numi i marmur . Ra cum îl numesc eu. tot mai mare. nu era nevoie de ele. templul. Nu exista moment în care Dumnezeu s nu creeze. Prima planet a aprut în primul ei leag n (orbita) i s-a numit Malina. numai ca mai mari. Din fiecare Dumnezeu. cum î1 numi i voi. i pe m sur ce to i (sentinelele) deveneau mai mari i mai mari. c ci nu exist gândire urât sau rea. aminte te de începutul a toate . Dumnezeii. emite particule de lumin . i-au a ezat fiin ele lor minunate pe planul Malinei. cum spune i voi. Ei erau întruparea luminii i treptat au devenit similari cu ceea ce sunte i voi acum. au înv at s creeze mai bine. au devenit element co-creator al turi de Tat l. Ei au luat substan a gândului i a planetei. Câta vreme Sursa. c ci gândul nu poate fi oprit în loc. Mul i Dumnezei care vroiau s fie mai aproape de soare. Dac se uitau i vedeau. a fost creat un altul în scopul expansiunii. Pe m sur ce ei realizau gândul ca expansiune a lor. a ap rut ceea ce voi numi i Mercur. atunci mintea lui Dumnezeu este în continu mi care columnele-sentinele continuau s creeze. care le d duse lor existenta.via i Dumnezeilor individuali la începuturile lor. Mun ii nu erau întuneca i sau lumino i erau albi pentru c reflectau pe Dumnezeul care îi crease . structur material a unui copil nu este niciodat configurat pânâ ce sufletul nu se a eaz în interior i Spiritul vine i el. unul câte unul. fusese creat lucitoare. din marele soare au ap rut copii lui. microsubstan e le-au amestecat ca s se asemene cu fiin ele lor i au decorat Malina. ca s se potriveasc cu str lucirea creatoriior. Eman via din fiin a lui. 34 . mun ii i v ile reflectau frumuse ea Dumnezeului coloan . CREATIVITATEA PUS LA ÎNTRECERE I ATACAT Ceea ce voi numi i piatr . Totul era alb. dup felul de gândire. au creat mun ii. dar într-o zi a explodat. i fiecare Dumnezeu. Câte un soare a fost a ezat în centrul fiec rui univers. iar cei care vroiau mai mult pace au creat v ile. Pe o orbit mai mare. i a a a început via a aici.Toate lucrurile de pe Malina. iar în acel loc a r mas o mare ran .gîndul. în decursul unui moment. Ceea ce voi numi i Partenon. Uite c s-a n scut primul copil i a crescut în mas . Dumnezeii. La un moment dat. s-a f cut minunat . tunetul. i v zând rela ia direct dintre ei i crea ia lor solidificat în mas . c ci soarele. expansiunea gândului este ve nic . Totul era creat din lumin i culorile erau din lumin . dar avea uria i mun i i v i. M lina nu avea oceane. i iat . minunata crea ie a soarelui mam . Malina era ca un copil -mas . crea ia devenea tot mai absolut . Atunci Malina nu avea m ri sau oceane. a luat ceea ce se cheam elemente de spa iu si a început s creeze. i fiecare Dumnezeu devenea profunzimea crea iei sale. Pe Malina fuseser create temple cu acoperi uri de marmur rezemate pe m re i pilari(sau piloni) de marmur . to i albi ca z pada. Aceasta s-a întîmplat în partea de nord a acestei regiuni (universul nostru). unul a gândit c ar putea crea ceva deosebit i a creat marmura roz. Coloanele templului reprezint sentinelele de lumin . Avea doar ceea ce ar fi partea gazoas a pâmâîntului. în afara orbitei-leag n. aceste forme de lumin deveneau obiect direct al creativit ii lor. a fost f cut dup modelul crea iilor de pe Malina. nu ca cele din planul vostru. i fiecare s-a dus la crea ia lui si a continuat s creeze. dintr-o vibra ie nou . Erau frumuse i de lumin . sau un mileniu. aceea devenea. iar acolo. i copilul a început s se divid pe sine i a crescut mare. fiecare devenea individual (deosebit) în fiin a lui.

Atunci ei au spus:"Ai distrus templul nostru i l-ai ridicat pe al t u. iar cel care d rmase templul. Pe munte. a fost foarte mul umit. i spre ciuda celorlalti. iar apoi devii acea atitudine. i curând crea iile furiei au devenit m re e. i r zboiul a durat. cu atît mai multe fulgere îi loveau. dar nu mai era loc i el nu vroia s se duc în vale. Dar iat c un templu nu mai era de ajuns. Ei au privit b t lia i distrugerea Malinei. i acesta a fost doborât. În timp ce ei erau uimi i. c ci acum tia c poate ob ine ce vrea folosind fulgerul. A devenit furios i iat . un fulger de lumin s-a n scut din furia lui.To i au devenit furio i. el a distrus templele. dar celalalt a creat un copac i mai înalt.Ceilal i î1 priveau i deveneau nemul umi i. c ci credeau c Sursa. care îsi puseser fiin ele sentinele în minunate crea ii. Astfel tot ce era pe M lina începu s fie distrus. un fulger i-a lovit. Vor înva mai târziu despre moarte. Nu tii c nu po i face asta? i totu i ai f cut-o. Ei au creat atât de multe structuri.i uimirea a fost creat . Cu cât mai uimi i st teau. gravitând în jurul lor.Unul a creat iarba . cînd a v zut cei doi copaci. pân s-a ajuns la ultimul. dup cum socoti i voi timpul.copilul secolelor i mileniilor care vor veni . To i erau cuprin i în b t lie în afar de câ iva care erau în alt parte ocupati cu alte crea ii în univers. Vede i. Iar cel care crease iarba. pe atât de repede fuseser distruse. dar vede i. încât nu au mai dorit s viziteze soarele. înseamn s o contemplezi. Competitivitatea i puterea Dumnezeilor era mare.Dumnezeu împotriva altui Dumnezeu i chiar moartea. Crede i c sun pu in hilar ? Poate. minunatele entit i. apoi primul a creat doi copaci. el vroia s aib mai multe. curând to i începur sa emit fulgere i s se loveasc unii pe altii. Tat l . Dumnezeul care crease marmura roz era atât de încîntat de crea ia lui. s fii martor la o atitudine. Vroia s creeze pe munte. încât nu mai r m sese loc liber. Curînd s-au adunat împreun i au disp rut. dar atunci înc nu era cunoscut . încât a dorit s construiasc un templu cu minunata piatr . TRISTE EA DISTRUGERII 35 . au devenit atât de ocupate de crea iile lor. Ei nu au murit." Dar cel care crease templul roz. S-au adunat i s-au dus la cel care crease fulgerul i l-au întrebat: "Ce nou crea ie a fost aceea cu care ne-ai lovit ?" Iar el le-a r spuns c ei nu-i l saser loc pentru crea ia lui m rea a i el nu în elesese de ce. dar Dumnezeul care îl construise deveni furios i iat c emise un fulger care lovi atacatorul. spre i mai mare uimirea lor. a pr bu it templul. Atunci celel lt a creat o pr pastie în care au c zut copacii. Aceasta i-a f cut pe ceilal i s le fie fric c ci nu au înv at nimic din asta. Un templu care i se p rea plictisitor i a devenit inta gândului s u. acolo unde se pr bu eau copacii. i unul câte unul. i pe cât de repede se f cuser crea iile. S-au dus la crea iile lor i au început s le p zeasc .când c lcau pe ea. Furia a devenit un gând colectiv i s-a n scut emo ia. schimba tonuri de lumin . Iar cel lalt. Acesta lovi înapoi. doua milioane de ani. s-au r zboit doar. Ei au creat fertilitatea loviturii fatale . care era cel mai mic. a creat o mul ime de copaci i mai înal i. Ceilal i se uitau cu uimire .. Acesta a fost marele r zboi al Dumnezeilor. s-a uitat la copac i a v zut ca ceea ce crease cel lalt era mai m re i atunci el a creat un copac mai înalt.nu îi înv ase i pe ei asta. atunci ei nu mureau. a pus în loc templul s u. dar nu mai era loc pentru energia lui. Altul a creat copacul. pe care celal i nu tiau cum s le p zeasc . iar ei au devenit oca i.

deci nu a creat viat . Cîntecul ei a dus mai departe vestea ca locurile ei erau distruse. pot nivela totul. S v spun eu ce este. Dumnezeii l-au privit i au v zut în el asem narea cu ceea ce a fost M lina. întâiul copil al soarelui nu mai era. Zei a a suspinat un cântec c tre Tat l. iar cîntecul ei a fost un cîntec de triste e i lumin . teribilul plâns. Deci. s-au ridicat într-un gând i au plecat spre cel mai îndep rtat loc din univers. i când o lacrim c dea din ochii ei de lumin . Lumina marelui soare central s-a întins în nefericirea lui ca s culeag r m i ele i a plîns pentru copilul lui. pe loc se cristaliza. pentru distrugerea copilului luminii. devine o uria fantom . Dar. Acolo zei a Turturea i cei care erau cu ea. c deau cristale. ca cel mai mic copil î i f cu apari ia. toate crea iile erau distruse i aceast distrugere era mai mare decât ea în propria-i lumin . i iat . Ati auzit vreodat o femeie plângâd cu glas tare ? Vibreaz distrugere. Mama soare î i ridic capul i privi la noul ei n scut.iat . Ei sunt acum pe planeta care este opus cu P mîntul de cealalt parte a soarelui i pe care voi o ve i descoperi înainte de sfâr itul acestui secol. Dumnezeii-coloane îi priveau i nu le pl cea nici unul. a cules corpul lui frânt i 1-a adus din nou la sufletul ei îndurerat. TERA. producînd explozia planetei. Oriunde pângea. Buna mam care i-a iubit copilul. c ci durerea fusese de acum creat . iat din mama soare.i distrugerea Malinei a devenit o certitudine.(Dove). Soarele a pus copilul pe orbita lui. Noul copil era înconjurat de un strat apos de vapori. Fulgerele de lumin izvorâte din furie. i-au început crea iile în pace. au oprit b t lia i s-au întors sa priveasc marea coloana de lumina care plângea . Între zeii care priveau. dar un suspin. Zeita Turturea suspina. un nou copil apare. c ci acest micu era perfect. A a a creat triste ea. a fost planeta triste ii. ce poate nivela? (darîma). iar cîntecul ei a c zut pe fulgerele b t liei. a p truns în m runtaiele mun ilor i mun ii s-au zdruncinat i s-au pr bu it. nici un Dumnezeu nu a putut s-o aib . nici unul nu era perfect. Dumnezeii nu tiau ce înseamn plînsul. Minunatul alb devenise o mare a distrugerii. Zei a Turturea i ceilal i care erau cu ea. primul copil al mamei soare. unde au creat din nou din lumina lor. i ea jelea pentru viitoarele dureri. putea suporta. A rugat Sursa s opreasc distrugerea. dar aceast crea ie a fost recrearea unui gând i nu a avut valoare. era o entitate minunat . nu tiau ce înseamn jalea. atunci lumina ei deveni mai mic .era mai m rea a decit soarele i s-a numit M lina. Ea a oprit distrugerea pentru c atunci când ei au auzit cântecul i plânsul ei. care se numea Zei a Turturea. în dr g l enia ei pentru casa distrus . Ea a început s suspine pentru distrugerea a ceea ce ea iubea i a creat o lacrim . Cântecul ei înainta i p trunse chiar în miezul Malinei. i de îndat ce apare este atras spre cel mai îndep rtat loc din univers acolo unde era zei a Turturea i este planeta pe care voi o numi i Pluto. într-un tunet uria . str punge sufletul b rbatului. i în timp ce Dumnezeii r zboinici o priveau îns i funda ia gândului lor se pr bu ea. Cîntecul ei a ajuns în vale i valea a început s se cutremure. pentru c a explodat . Dumnezeii au 36 . Ce poate fi creat atât de trist încât puterea triste ii s ating sufletul unui gând? Zei a Turturea a fost o femeie care plângea din cauza distrugerii. c ci durerea era acum adâncâ. pîn . NA TEREA UNEI SPERAN E i mama soare a n scut unul dup altul copiii ei.

Era minunat. Aceasta devenise o problem mare pentru creatorii de plante. Zeul care crease animalul. Acolo s min a a început s creasc din nou. au început s creeze ceea ce creaser i pe Malina. a devenit animalul. dar sâmân a ei a trecut prin tubul lui digestiv i a ie it afara în ceea ce se cheam excremente.privit din nou la copil i au v zut c suprafa a lui era moale. Deci trebuiau sa fac ceva. Animalul care se hr nea cu animale. Zeul care crease primele animale. Copilul acesta era minunat în felul în care producea crea ia lor. pliabil i schimb toare. Atunci un Zeu. dar la un moment dat a r mas f râ mîncare i plantele nu-i pl ceau. În curînd a r mas doar el. devenea mai mare i mai mare pe m sura ce mânca. i-a suflat din via a lui. c s -1 fac mobil. A a. Pâmântul nu cuno tea întuneric. Zeul a creat 37 . Atunci Zeul a devenit o parte din acest animal. c ci nu dovedeau s creeze pe m sura foamei animalelor. a creat un animal care s manînce animale. Zeii creau lucruri din ce în ce mai frumoase i mai trainice i nu î i mai distrugeau unul altuia crea iile. a creat din nou altele. a a încât crea iile lor s nu mai fie distruse vreodat . Era lumin continu distribuit egal pe toat suprafa a de stratul de nori. deosebite unele de altele i cât mai perfecte. iar cel care crease animalul creat noi animale. care era controlat de alte dou . Animalul a venit i a mîncat planta. care s stimuleze s mân a. Zeul jubila. Plantele au fost create din nou i el le-a mâncat din nou. glandele. i ei au creat plantele din nou i din nou. Atunci Zeul a devenit plant i a a ezat în plant un gând de permanen . pentru ca crea ia lor s d inuie. din spiritul i sufletul lui i iat c animalul a venit la via . apoi alte plante. i iat c prima iarb ap ru. Acest gând a devenit s mân . dar cu frunza despicat . Aici era ceea ce se cheam lumin oxigenat . a a cum se întâmpla cu cea a plantelor. ci se str duiau s le fac pe ale lor cât mai unice. Animalele începuser s flamînzeasc . ei au creat mai multe plante. Organele animalului nu erau f cute s digere lumin sau gândul. Aminti i-v c animalele nu aveau semin e prin care s se reproduc . dar de data aceasta i-a creat un organ. iar stratul care îl inconjura lua toata lumina de la mama soare i o distribuia egal pe toata suprafa a sa i treptat. Zeul era jubilant. care avea aceea i culoare cu iarba. Un altul a venit i a creat aceea i plant . ci verde închis. care avea toate particulele necesare vie ii în plan tridimensional. Un alt Zeu a venit i a produs o plant . i fiecare zeu. deci el a mîncat toate plantele. Minunata mam soare d dea acestei lumi lumina ce înconjura planeta în totalitate. Deci Zeul trebuia s fac ceva. A creat din nou animalul s u. doar c nu era o cale pentru s mîn s produc un nou animal. deci treptat au început sâ dispar . Deci iat c primul Dumnezeu a creat iarba. i ceilal i creatori de plante au f cut la fel i iat c animalele mâncau plantele i ele cre teau din nou. i temperatura era constanta i egal . doar c nu se mi ca. dar animalul le-a mînact pe toate. plantele au început s înfloreasc i s se înmul easc . dar nu de lumin str lucitoare. deci i ei puteau face ceva de genul acesta. ele aveau nevoie de substan . Deci Zeul a intrat într-un animal i a stat acolo pîn ce animalului i s-a f cut foame i s-a repezit i a inghi it un alt animal. o culoare cum Zeul nu mai v zuse. Apoi a mai venit un Zeu care a creat ceea ce se cheam un animal. Zeii care le creaser priveau dispari ia lor cu uimire. iar animalul murea de foame. dar au fost mâncate din nou. era verde. a creat semin e mai deosebite i mai frumoase sau mai delicate. EVOLU IA REGNULUI ANIMAL I VEGETAL Animale au fost create i curând erau mai multe animale decât plante.

Zeul a intrat în el. în care era o s mân a fertil . în care el a pus s mân a. El privi la minunata i bogata flor i din nou la animalele lui identice. Tunetele i fulgerele de pe Malina nu au fost uitate. Dar din ou ie eau animale identice. a a c a creat un corp foarte mare picioare solide. era mai mare. Era o b t lie pentru supravie uire. Animalul depunea oul în p mântul fertil i un nou aminal ap rea. i-a dat suflarea lui. animalele au creat un ou care a fost îngropat de animalul mai mic. care s aib putere asupra celuilalt animal i o coad mare pentru echilibru. era o întrcere de crea ii.atunci un ou. În cel mai mare a a pus s mîn a i glandele. care avea form individualizat i era mai mic. deocamdat în form primitiv . iar creatorul lui era încântat. Zeul a v zut curând dispari ia animalelor sale i ineficien a înmul irii lor prin ou care puteau fi mîncate de altele. deci zeii nu au mai îndr znit s se bat ca acolo. dar au f cut asta prin crea iile lor. Iar animalul mare a venit din nou i înghi ea cu l comie animalele lui. iar cînd a ap rut copilul. apoi se se bat cu cel lat carnivor i a a s-a n scut r zboiul între crea ii. i iat ca o nou i unic ideie s-a n scut. Au creat animale tot mai mari i mai monstruoase. 38 . mai grozav decât amindoi p rin ii. Al i Zei au f cut crea iile lor dup acela i patern i fiecare vroia unicitate. i calitatea de a devora. A a a ap rut cel mai monstruos i cel mai dezgust tor animal. el era minunat i era diferit avea mai mul i din i. Zeul a fost foarte încântat de aceast noua crea ie. sufletul i Spiritul. Zeul care a creat primul animal (ierbivor) a studiat monstrul i a început o nou crea ie. i cele dou animale vor fi perteneri prin copulare. Atunci a creat un altul. A privit gura monstrului i a creat una mai mare a privit trupul i nu i s-a p rut prea în elept construit. Animalul a început s devoreze. Au creat un r zboi sângeros.

În acest fel putea i gusta fructul în elege i? Putea i vedea albastrul azuriu. a trebuit s c de i într-un corp care vibreaz la aceea i frecvent cu trandafirul.CAPITOLUL 3 C DERA ZEILOR "Pentru ca s face i ultima câdere." Ramtha 39 . putea i sim i i îmbr i a o alta fiin a. Deci asta a i f cut.

Dumnezeu a v[zut ce bine a fost i Dumnezeu a numit lumina zi i întunericul 1-a numit noapte. este diviziunea actului crea iei in 7 p r i sau unit i. pare s nu prea lase loc pentru Dumnezeul creator prezentat în cartea Genezei. care a supravie uit în versiunea pe care o avem ast zi. i totu i teoriile tiin ifice nu tiu care a fost punctul de start în acest proces i care este inteligen a organizat care continu s ghideze ." Un alt element important este ac iunea de a vedea i a numi. care are paralele cu alte diferite tradi ii. poate s nu fie inten ia original aflat în spatele elementelor cheie. dup aceea Dumnezeu a spus : "S fie lumina. se întâmpl : ³Deci. crea ia este adus la via i definit prin puterea gândului exprimat în cuvinte i puterea reflec iei sau contempla iei. i s-a f cut lumina . Aceasta este important pentru c interpretarea tradi ional a pove tii. În aceasta poveste. ori de a contempla i defini produsul final al crea iei.DUMNEZEI N SCU I CU CHIP UMAN COMENTARIU LA CAPITOLUL 3 Evolu ia lent a speciilor în efortul lor de a se adapta la variatele condi ii de mediu observat de tiin . Dumnezeul Genezei creaz i prin puterea sabiei sale. care asuma o intrinsec separare între Dumnezeu i univers. 40 . o izbitoare caracteristic a pove tii." }n sfâr it.

Acesta este totul. puterea creatoare a cuvântului este pentru toata lumea. nereu it . con ine -ca prim cuvint.i crea propriile vie i. pentru a. Aceast însemn tate dubl a cuvîntului nu este arbitrar . probabil con ine cele mai clare i mai apropiate interpret ri ale cuvintelor "con tiin i energie". înseamna "cuvînt". Am mai observat ca aceste caracteristici. "Barashith". numai ca noi am uitat divinitatea noastr . "Deci dac defini ia lui Dumnezeu este . este deoarece calit ile creative ale gândului i contempl rii voite prezente în umanitate.singura lege. se refer la ac iunea crea iei. au fost ignorate i negate inten ionat. i este nelimitat . Cu alte cuvinte este considerat un atribut divin. 41 . la singular. Iar corpul este o copie absolut a ceea ce se cheam apte împ r ii . sunt voin a i alegerea noastr . Con tiin a i energia sunt legea intrinsec . ar putea începe s se extind un context mai potrivit pentru interpretarea acestor elemente cheie. o dinamica constientizare. nu este greu de g sit o paralel între conceptul de "putere creativ a cuvântului lui Dumnezeu" i "puterea creativ a con tiin ei si enegiei con inut în gând i este exprimat în cuvânt. care este un verb dar i un pronume. în func ie de nivelul de con tientizare al individului. "Pîn ce nu ve i în elege c con tiin a i energia creaza realitatea ve i avea mereu propozi ii cu dar de ce nu pot. În în elegerea lui Ramtha. ceea ce îi face s cread c dorin a lor nu se manifest .Ve i avea întotdeauna toate acestea. În lumina acestor considera iuni. Limba antic hibru. la fel ca i funda ia liberei noastre voin e. Singura lege. Prima carte din Torah.ca în untru i în afar . este prea greu. ca deasupra i dedesubt . definesc cel mai bine natura persoanei umane. O mare parte a misticismului evreu i a Cabalei evreilor cre tini din Evul Mediu a fost fondat pe ideea c cuvintele i gândurile au calitate creativ i divin .A a cum am spus mai înainte. Am studiat în capitolele anterioare c existen a întreag î i are originea în actul contempl rii care produce gând. care include cuvântul "Barah". i v mira i de ce con tiin a i energia creaza obiec iile voastre. Al doilea cuvint este chiar "Barah". Ca i pronume. este c singura dat cînd cuvântul are putere creatoare este atunci cînd este rostit de Dumnezeu i nu de om. " Legea con tiin ei i energiei este mereu activ în persoan . i de ce apte sigilii ? Pentru c voin a noastr poate lucra în oricare din aceste palnuri. ra iunea de a fi. chiar dac nu întotdeauna este aparent . lips . înva s devin con tien i i s direc ioneze voin a cu inten ie. este c voin a voastr este absolut liber . Cuvinte i simboluri au fost centrul medita iilor i au adus individul mai aproape de divin. Ramtha explic c oamenii nu sunt de obicei con tien i de adev rata direc ie a inten iei i concentra iei lor.care este în ac iune. dac vre i s-o numi i a a . mai ales dac consideram c este folosit în cartea care trateaz istoria crea iei. Dumnezeu este înf i at comandând existen a crea iei sale i apoi aprobînd-o ca fiind ceva foarte bun. exprimate ast zi în termenii de libera voin i abilitate de a ra iona. Motivul pentru care Dumnezeul din Genez este v zut ca intrinsec diferit i transcendent de umanitate i de univers.i ceea ce d viabilitate acestor împ r ii. iar ca verb. Pe de alta parte cei care m iestresc condi ia uman i devin iluminati. dac vrem s-o numim a a. cartea Genezei. cu ajutorul lui Ramtha i a expunerii sale asupra originii i evolu iei universului.este c voi sunte i con tiin i energie. sau con tiin i energie." O important diferen între aceste concepte. indiferent ce voin a voastr lumineaz .ceea ce vine la defini ia voastr . Aceasta este tot i acesta este totul.

cu câte planete sunt în jurul soarelui. Emo iile care rezult din experient . Evolu ia nu este un produs al ansei. Fiecare poart corpul p rin ilor. În modelul de existen al lui Ramtha. Are liber alegere. a face cunoscut necunoscutul. care emerge ca i consecin a legilor geometrice. i avem acel aspect pentru împlinirea emo iilor noastre ".va avea un spate mai drept. atunci i într-un pui din micii electroni ar putea fi tot atîta diversitate de existen . ³ ti i c p rin ii vo tri v-au f cut mai buni decât erau ei ? Este pntru c fiecare emo ie uman pe care ei au avut-o vreodat s-a transferat în genele lor ca patern genetic. înseamn doar limita ie. visate de semin ele vechii în elepciuni.Con tiin a nu are legi. experien e mai mari. orice ar fi. sau o dorin ² de fiecare dat cînd a i dorit ca s ave i un spate mai puternic. Doar pentru c timpul i viteza la dimensiunea atomului sunt atât de rapide în rela ie cu al nostru nu exclude posibilitatea c dac am putea transfera timpul i spa ial nostru acolo. este lege. în schimb. putem presupune c dac pe planeta noastr este atâta diversitate de via . în elege i ? De fiecare dat când ave i o fric . De exemplu. Fiecare persoan din via a noastr reflect un aspect a ceea ce suntem. Ramtha explic c universul fizic de materie dens apar ine celei mai lente expresii din cele apte nivele de con tiin i energie. iar evolu ia este c l toria de reamintire i întoarcere înapoi. nu este ceva r u. un creier mai 42 . pe care apoi s fie creat experien a. s putem experimenta atomul ca i un sistem solar. Energia este slujitoarea gândurilor. sunt r spunz toare pentru apari ia unui organism viu superior sumei totale a progenitorilor s i. Amestecarea materialului genetic prin actul de copulare i variabilele de mediu. acea fric afecteaz corpul emo ional. i acesta este cu adev rat atitudinea p rin ilor. Este ceea ce colapseaz lumea subatomic în particole de realitate i creaz câmpuri electromagnetice care s atrag ceea ce este deja cunoscut în benzile voastre. o tampileaz într-un program în ADN. este pentru c determinarea tat lui vostru a produs o muta ie în genele lui i ca urmare urma ul determinismului . care oglindesc ordinea invizibilei i neschimbatei realit i primordiale. În egal m sur . produce apte nivele distincte. i asta este legea. o vedere mai bun . Câ i dintre voi în eleg ? Înseamn c voi sunte i corpul din frica emo ional a mamei i t ria interioar a tat lui. sunt imprimate în codul genetic. aducând perlele de în elepciune la uniatea Punctului Zero i Void. În elepciunea p rin ilor c p tat din experien e este transmis urma ilor i serve te ca loc de pornire pentru paradigme superioare de cunoa tere. dac compar m sistemul nostru solar cu un atom cu num r egal de electroni în jurul nucleului. El nume te procesul de crea ie "c l torie în involu ie" i "c l torie în evolu ie". Acesta. sistemul nostru solar ar putea fi un singur atom al unei molecule într-o fiin atât de mare încât nu avem abilitatea de a o percepe în evolu ie.Deci vechea zical pe care voi a i mo tenit-o c p catele str mo ilor v viziteaz . nu are sens i nu poate fi m surat în parametrii timpului nostru. Cosmologia lui Platon define te apte diviziuni ale planului de existen . sau purta i corpul compasiunii mamei voastre i al determinismului tat lui. sau un accident cum g sim în determinismul material. expansiunea con tiin ei i energiei în încercarea de a se cunoa te pe sine. ci expansiune autocon tient prin experien . sau planuri de poten ial care sunt construite pe cunoa terea ob inut i încetinirea timpului. Involu ia este c l toria care a produs cele apte planuri de existen a. chiar dac nu o putem percepe. De fiecare dat când ave i o realizare. dac spatele vostru este mai drept i mai puternic decât al tat lui. într-o galaxie similar cu Calea Lactee. Evolu ia v zut prin aceast perspectivâ.

unde ei au uitat originea lor i adev rata lor natura i s-au identificat atât de mult cu lumea fizic . continuat cu Dumnezeii în forma uman . Aceasta abilitate a cauzat manifestarea propriului lor exil în planul material. Crearea creierului.i afectat genera iile viitoare cu aceste atitudini. Deci mintea este un produs al con tiin ei i energiei care creaz un gând holografic în creierul uman. inegalitatea. Aceasta atitudine a adus cu ea teribile consecin e de experimentat în forma uman . ³Mintea este con tiin sau mintea apartrine creierului ? Creierul apar ine con tiin ei.noi . Când Observatorul nu se mai uit . dezechilibrul i limita ia. încât au perceput separarea. c energia este în form de unde ondulatorii. Dumnezei în form uman . Mai mult. cu gândul concentrat". " tiin a are o cale de a dovedi câte ceva din aceasta. Dumnezeii în form uman au p strat capacitatea de a manifesta gândurile i dorin ele lor. dac putem s o credem. Iar curgerea con tiin ei este ca un ochi de lumin care face scântei. deci tot ce gânde te creierul meu. Odat ce au realizat acest element. i gândul este holografic pentru c Observatorul este cel care transform energia în viat ´. Ultima poveste din capitolul urm tor este despre unul din Dumnezei care a descins în materie ca expresie uman a b rbatului i femeii i cum acest Dumnezeu a devenit prins în roata reâncarn rii. un organ fizic capabil de a oglindi natura de baz a lui Dumnezeu gândul contemplativ . Povestea lui Ramtha despre evolu ia speciei umane. Ramtha împrumut termenul de Observator din fizica quantic . vântul care i-a dat via . A i în eles ? A a s fie´. evolu ia genetic este egal cu evolu ia spiritual i cu trezirea con tiin ei. tiin a spune. A eaz problema clasica trup/minte. Care este realitatea ? Un cîmp de energie poten ial care de i e coagulat . Separarea între Dumnezeu ca i creatorul realit ii i realitatea îns i. pentru a explica rolul con tiin ei în procesul de evlu ie.am fost capabili s facem acea faimoas c dere din cerul nostru. pentru c a cauzat separare i uitare a divinit ii i a puterii de a crea. ei . sau mintea este în afara lui ? Cum lucreaz ele ? Poate c în acest fel dac e ti o fiin spiritual . Aceste scântei se aprind numai conform cu destinul genetic. forma aceea solid se desf oar i începe din nou s se onduleze. gând. în acordan cu gândul. într-o nou postur de interpretare. 43 . atunci e ti con tiin a care circul în creierul care a fost construit genetic pentru tine. tiin a i metafizica sunt împletite. arat c Zeii. este interpretat în termenii de adev rat recunoa tere a naturii persoanei care creaz realitatea i face cunoscut necunoscutul. poate fi dizolvat i reformat . în efortul lui de a rec p ta echilibru.i rec p ta libertatea nemuririi. care în momentul în care sunt observate colapseaz în forma solid . Acest interpretare a procesului de evolu ie face i distinc ia între trup minte i Spirit. Competitivitatea naturii este deja prezent în drumul crea iei. produce fenomenul numit minte. pe t rîmul nostru de existen i s devnim fiin e umane.de fiecare dat când a i sim it toate acestea. au dorit tot mai mult s fac parte din crea ia lor i s poat interac iona cu mediul înconjur tor ca p r i din el i nu numai ca imagine perfect . cel pu in prin a sugera c Observatorul din noi este ceea ce face ca s reac ioneze paricolele din câmp. Deci cine este Observatorul ? Observatorul sunte i voi. aducere aminte i a.str lucit . a.a fost esen ial pentru realizarea acestei dorin e. În vederea lui Ramtha. încoronarea realiz rii pe drumul crea iei.

Erau în ceea ce se cheam stratum. Dar omul era steril (to i aveau aceea i înf i are i nu se puteau reproduce) i la un moment dat s-a întâmplat s fie mâncat de un animal. i f când asta. deci omul nu avea p r pe corp. Dumnezeul a devenit om. el nu putea în elege. doar pe cap. Acesta este scopul în elegerii dimensionale. Yahweh a creat i el unul i to i ceilal i au creat. s le fac mai bune. Pâmântul. c ci nu era elementul lui. crea ia lui perfect . i a imaginat un trup pentru el. A f cut omul cu capacitate de gândire mai mare. iar zeii continuau s produc acela i fel de om. fiindc trebuia protejat capul. To i Zeii folosiser aceea i imagine. c ci au dorit s evolueze ei în i i în crea iile lui Ishum i Yahweh. acel om era înteligent i în elept. omul a devenit o diviziune a lui Dumnezeu. A a a aprut un om care ar ta aproape ca cel din Neandertal i care seam n mult cu voi. Curând animalele au devenit popula ia dominant . a a cum Tat l f cuse cu mult timp în urm . Ishum. Dar nu numai ei.DUMNEZEII AU DEVENIT IMAGINEA CREA IEI LOR Cel care a creat primul animal a sim it ca trebuie s se fac ordine în acest haos i i-a dorit s creeze ceva m re prin care el însu i s fie în mijlocul crea iilor sale ca s le poat în elege. multe mai trebuiau s fie ajustate în om ca i în mediu. Dup nu mult timp. Pe m sur ce omul dvenea mai mobil i umbla mai mult în jur. ca prin fug s se poat ap ra. Deci trupul omului era în fa a lui. Când Zeul s-a contemplat pe sine. dar nu îndeajuns. EVOLU IA SPECIEI UMANE A venit un moment în care cel care crease primul animal. Zeul a devenit deci imaginea lui. i asta a ajutat în oarecare m sur . minunat creatur . ci i al ii din alte p r i ale sferei . Într-un moment. a imaginat un trup în care a pus frumuse ea i paloarea florilor i animalelor deja create. delicat a fost Zeul care a creat omul. La aceasta situa ie nu se gândiser . Deci oamenii continuau sâ fie mînca i i Zeii continuau s produc oameni care ar tau exact la fel. a a cum i despre animale. Nimic nu poate fi în interiorul stratului apos (p tura de nori) dac nu se compune din acelea i elemente ca i ceea ce este protejat de acest strat. iar Zeul a devenit trupul i i-a dat suflarea lui. nu era doar o parte din el. omul. la început. A a a fost creat omul. o. Omul. 44 . care l-a considerat o delicates . c ci delicat a fost dragostea lui pentru om. el a devenit imagimea. s-a gândit c ar putea crea un om care s aib mai mult din el însu i. Era imaginea perfect a ceea ce i-ar fi permis sâ fie în mijlocul crea iilor sale. pentru c ceea ce se cheam împlinirea crea iei abia acum se definitiva. Omul fusese f cut suplu i sprinten. to i oamenii au fost mânca i. doar creatorul.au început crea iile acolo. Ca Zeu.copilul cel mai tînar al mamei soare . Entit ile care doreau cel mai mult s fac acesta au fost Ishum i Yahweh (se cite te Iahvei i nu este Iehova) Apele înc nu coborâser pe Pâmânt. C ldura era blânda peste tot. Zeul putea s experimenteze mai multe dintre crea iile sale. Trebuie s ti i c la început to i ar tau la fel. pentru c era însu i Dumnezeu. cea mai important parte a trupului de eventualele zgâîrieturi sau lovituri. La început au ar tat destul de grosolan. i a a. i nu putea fi în mijlocul crea iei sale. Era Dumnezeu în totalitate. prin care putea în elege crea ia i frumuse ea ei.

au în eles c puteau s se pr p desc i ei. i coapsele sale. ( apropo de Eva creat din coasta lui Adam). Devenise omul perfect. iar s mân a con ine totalitatea pe care eventual o va reproduce. ca de exemplu sistemul vascular. Dintr-odat dori s fie mai mult. În fiecare celula este lumin . A fost luat din Dumnezeu. Ceilal i v zând asta au devenit frico i. s mîn a acestui minunat om va crea. Era un supravie uitor. Pe copilul marelui soare. Cele dou ideale au fost formulate dintr-un singur Dumnezeu. a fost colectat prin vizionzrea crea iei. iubi omul. Acest om tr ia printre ceilal i oameni care fuseser crea i întâi i care erau mânca i i recrea i. Dup un timp i multe experien e. dar de câteori f cea un alt om din propria imagine. Cu inteligen a lui putea g si locuri s se ascund de animale. i al ii f cuser la fel i g seau pl cere în a fi superiori animalelor. a coapselor sale (organe genitale). Imaginea fiec rei p r i a acestui minunat trup. a devenit în elept i s-a gândit cum s îmbun t easc acest trup." i Dumnezeul care crease omul. i-a l sat corpul mâncat de animale. a formulat o nou imagine în care s-a reflectat perfec iunea lui proprie. îi crease un cuib i pusese ou . dar prin tine eu exist. Deci Dumnezeu s-a dedublat de dou ori i a creat doi oameni. c ci el devenise om. Într-o zi. a creat i primul om în care s fie el însu i Dumnezeu divin. maestre. Îi d duse omului o inteligen deosebit i o capacitate de gândire care îi permitea supravie uirea. c ci a izvorât din gând. c ci prin el era mai mult decât orice altceva. iar cel lalt va purta sâmîn a in coapsele sale. Fiecare organ a fost a ezat perfect în gând. Îl g si minunat i continu s -1 studieze. Î i iubea corpul mai mult decât orice altceva. Niciodat nu a fost luat din om. alte semin e.Acela i Dumnezeu care a creat primul animal. Idealul nu a fost luat din substan a omului. i din gândul pus acolo. Dup ce gândi la toate acestea. A devenit comoar . s mân a a devenit vie i mi c toare. la frumuse ea erec iei sale. Iar acest Dumnezeu nu a f cut totul perfect de la început. el a încercat din nou i din nou. Dumnezeu a pus în ele un gând de ve nic crea ie. Dac iei din ficatul t u câteva celule (o biopsie) i din inima ta câteva celule vei vedea în ele lumina universal . era la fel cu ceilal i. unul va avea s mîn a în uter. " Te-am f cut mic i simplu. o micu celul î i va g si drumul prin fluxul de sânge pân la inima i ea se va regenera la forma i structura ei perfect i cu aceea i 45 . materia în cea mai joas form a ei a ap rut printr-o sintez perfect a luminii. Structura atomic a fiec rei celule cuprinde amintirea perfect a întregului ideal (a întregului organism uman). Dar într-o zi unul dintre ei. Celeilalte imagini a lui. Da. Cel lalt om urma s pun s mân a lui acolo. în formularea materiei. este lumina. dac inima ta este bolnav . A privit b rbatul creat. unde nimeni nu-1 putea g si. pentm c el era Dumnezeu.(clonare) Atunci Zeul f cu un alt om din imaginea lui. ca s tr iasc . dar el supravie uia. care i-a dat imagine i gând perfect. Dumnezeul reveni la corpul lui. iar sinteza luminii a devenit imaginea perfect a gândului. Avea mult compasiune pentru ele. putea construi ad posturi i-a ales un inut în care erau animale gigante. pîn la cel mai mic am nunt. avem m re ie asupra a toate acestea. s-a dus în stratum i a contemplat. dar emaneaz culori diferite i dac injectezi aceste celule în sângele t u. Au înv at s c l toreasc în jurul sferei. c ci idealul se manifest complet atunci când este v zut perfect. Baza fiec rei celule. i curând a în eles c poate s .i construiasc ad post s pând în p mînt. sinteza luminii. a c rui lungime este nem surabil ? Nu era nevoie. Cum a putut un Dumnezeu s dea în elegerea perfect . dar îi f cu un cuib într-un loc ap rat i ascuns i puse un ou acolo. i-a p r sit trupul. Primele lui animale se reproduceau singure i deveneau spectaculare în unicitatea lor dar erau mâncate de celelalte.

el este ordinea i d t torul de via . Cei doi s-au privit unul pe altul. în crea iile lor. Dându-le via din el însu i. Experien a ca femeie i b rbat li s-a p rut minunat i s-au divizat i ei. Cînd apele s-au rupt. ei vin pe plaj ca s moar în locul lor de origine. Dar este atât de mic încât î i trebuiesc ochelari speciali ca s vezi aceasta inteligen . Când i-au perfec ionat specia au avut gândul c ar 46 . a creat acesta perfect femeie de o perfec iune i mai mare. etc.lumin . s-au dus în ocean. fra ii lor. Motivul pentru care ei v iubesc este c ceea ce este în voi este i în ei i se cheam Dumnezeu. demonstrativ (exemplar). i au devenit i ei oameni. Când vine câe un val de amintire i dorin de a fi cu ceea ce ei iubesc. Un Homo sapiens este un om vertical i inteligent. Sufletul fiin ei lui. deci puteau respira i pe uscat i în ap . Când apa din ceea ce odat a fost stratum a venit. Apele au sp lat multe dintre animalele care se devorau unele pe altele. a iubit-o. To i erau pe acest plan. s se uneasc i s produc condi iile necesare unei noi vie i în câmpul magnetic de la Domnul Dumnezeul fiin ei noastre. dintre oameni s-au temut de animale. Câmpiile cu via a erau conectate prin canale. Seam n pu in cu Chewbacca din R zboiul Stelelor. Unii erau foarte p ro i i sem nau mai mult cu animalele. La fel i ficatul. a fost ceea ce se cheam o crea ie de grup a unui om. va purta în el întreaga asem nare cu fiin a complet . dar la vedera unui animal carnivor se duceau în mare. totul a fost sp lat în cale. care mai tîrziu s-a numit Homo sapiens. Ei încearc cu disperare s comunice cu voi. acesta a fost scopul venirii apelor din stratum pe p mânt. prin uterul femeii i care s vin împreun cu ceea ce se cheam înc rc tura pozitiv . care îi fusese dat de Tat l. unde zace el ? Acest Dumnezeu a devenit ei amindoi. prin condensare au venit pe pâmânt ape mari. când a fost creat totul. Deci din imaginea lui a fost creat omul cu uter femeia. pentru c aveau gândire. Era un grup de entit i care experimenta cu animalele. asta se potrive te cu ce vi s-a spus vou . Dumnezeu care crease primul om. crearea acestui plan era complet meastrit i cucerit . Acum. Ei mai sunt i acum acolo i se numesc delfini i balene. Timpul lor vine acum. Pe m sur ce omenirea era creat . Ei au iubit întotdeauna omul. unii mai mari. Unii. de acum. Ei sunt Spiritele/fra i ai vo tri. i a aprut delicate ea i moliciunea. altii far p r. Ei deveneniser animale care tr iau pe uscat. a fost împ r it i Dumnezeu a devenit amindoi (b rbatul i femeia). Când Dumnezeu a privit paloarea femeii create de el. aceasta entitate pe care voi o numi i "Picior mare" (EU) . semin ele cre teau abundent. Trebuia ca via a s vin pe pâmânt în anumite zone unde condi iile creerii femeii i b rbatului s fie prielnice. unde i-au creat o via a lor i au g sit siguran a dorit . b rbatul. Sursa. oamenii au început s arate diferit unii de al ii. Acest Dumnezeu a vizionat toate acestea prin gând perfect. s-au v zut i s-au iubit. copilul soarelui a devenit un mare ocean. devenind oameni. înc rc tura negativ . el a devenit ei. Oul a ezat de el în fiin a minunat . DELUVIUL CARE A PRODUS OCEANELE I NOI CERURI A ap rut gândul c . c ci el este gândul perfect de sintez a luminii. Ceilal i Dumnezei au început s creeze în acela i fel i ei. Când au venit apele. adic deveneau animelele lor. pentru c omul este speran a lor. Dumnezeu a devenit el însu i amindoi. au ap rut sânii minuna i pentru a hr ni. Unde este sufletul celor doi. b rba i i femei. Regiunile calde contrastau cu temperatura de la poli. dar cu privire foarte inteligent i care comunicau între ei. ca s poat cuprinde lucrurile mici. Delicata balan a femeii ap ruse.la început. A venit timpul când din stratul apos. via a a luat avânt. i au r mas doar câteva. Fructul din uter a fost creat.

pentru c ei au devenit ca animalele. Despre ei este vorba. mari Dumnezei. ele au înv at s existe. îhm? Acest "Picior Mare" este omul originalul care a supravie uit i a r mas închis în acea înf i are a corpului. i-au suflat respira ia lor de via peste plante i animale i toate formele create de ei i m re ul copac privi în sus i începu s se îndoaie i s se aplece înaintea frumuse ii sale pe care el însusi o crease. Pe m sur ce coborau vibra iile gândului în lumin . ti i ce sunt indienii (pieile ro ii). p duri i mla tini. entitatea. corpul lui se ve acoperi repede cu p r protector. Ei au formulat un ideal i au devenit acest ideal. Ei sunt baza multor legende despre aceste creaturi i ei sus in c vin din lun . pentru c ei au fost prin i de team pentru totdeauna. cu în elepciune. 47 . Acel grup r m sese în Atriul Constan ilor. de mult timp se încearc ajutarea lor dar ei nu în eleg. este s tr iasc i este foarte înfrico at de umanitate. devenind Spirit uman. ruptura le-a produs o mare triste e. Se aseam n cu delfinii i balenele. To i veniser în acest plan i începuser s manifeste coborârea lor în i i. va cre te i va deveni pu in ru inos poate. mai pu in un grup. Au fost h itui i ca animalele de nenum ra i ani. Vântul s-a despicat devenind vânt de nord i vânt de sud i de est i de vest. fratele lor i separarea lor. deveneau mai pu in str lucitori în mas . nu se vor duce. i-au suflat fervoarea peste adânc i au creat ape albe. ca s se multiplice i s duc oapta energiilor pe întreg planul.i formeze regatul în mare. Ele vin în num r mare pe rm. pentru c ele vor s moara în bra ele omului. Ei i-au scris propria istorie. este vorba despre delfini si balene. au g sit acolo sanctuarul în care puteau s . Acest Picior Mare este un supravie uitor. unde Zeii progresaser . unde ar fi supravie uit mai bine i ar fi putut evolua mai bine. dar frica i-a prins ca într-o capcan în înfa i area aceasta i în locurile în care tr iesc. ei nu sunt primii oameni care au tr it aici. c apoi s devin mas (materie). dar ea este periculoas pentru ei i ei tiu asta. ca vântul. grei pe acest plan. De ce sunt acoperi i de p r ? Dac iau unul dintre voi i îl duc s tr iasc în acele condi ii. în ceea ce se cheam Atrium-ul Constan ilor. Acela i grup de entit i. c ci a a puteau exista. erau briliante.PRIMA EXPERIEN CA B RBAT I FEMEIE i iat . În istoria voastr sunt religii care divinau oameni str lucitori. adic singurul lucru pe care îl tie. Aceste entit i sunt pure în Spirit. Aici ei se a teptau s evolueze în jos prin crea iile lor. sau o parte din ei experimentau cu creaturile în dou picioare. Ei sunt originalii oameni ro ii. Ei sunt entit ile care au o vechime de 11 milioane de ani i au corpul acoperit cu p r . lumini pe acest p mânt. Ei sunt în num r mare i au înv at s se ascund în dealuri. Sunt unele entit i din alte planuri care au încercat cu disperare s -i ajute. dar i ei vor urma evolu ia. Picior Mare este iar indienii sunt ceea ce se cheam r m i ele unui m re popor i a unui masiv continent numit Atlantida. Sufletul lor este acela i suflet ca al omenirii. ei deveniser mai str lucitori decât soarele la amiaz . Picior Mare este acela i fel de creatur El iube te omenirea. adic foarte buni în fiin a lor. au venit. i dac omul încearc se le duc înapoi în ocean. Cât despre Picior Mare. C DEREA ÎNGERILOR . Au venit ca ni te vânturi mari. s supravie uiasc fiind în acest fel.i continuie existen a. To i venir . ca ni te animale în dou picioare i cu cunoa tere. dar motivul pentru care ei sus in asta este c v d un obiect str lucitor în conec ie cu ei.fi mai bine s . Animalele sunt r zboinice pentru c în memoria lor. Pe m sur ce au fost for a i s se afunde în p duri. Erau ceea ce se cheam entit i nocturne care se ferau de animale la ad postul întunericului. f r haine. Ei bine.

a sim it exaltare. priveau în sus. au ap rut standardul galbenilor. avea p rul ca lumina soarelui. Fr ia. un mare vânt a venit i oamenii aceia au devenit oamenii ro ii. To i dumnezeii veniser pe p mânt ca un vânt mare i apele se rostogoliser sub ei. prin copulare. Din Lemuria. degajând c ldur . mediu însemnând planul temporal de radia ie venit de la soarele central. s-au întâmplat într-un moment dat în în elegerea voastr . erau cinci la num r (dupâ culoare: alb . El divina pe Dumnezeul fiin ei sale. a c rei intensitate este în func ie de apropierea planului de stratum. aceasta este o simpl analogie cu c derea entit ilor în involu ie prin planuri (Exista 7 planuri de existen . Ele se reflectau de la p mânt înapoi în stratum. rosie. care 48 . culoarea datorându-se con inutului mare de fosfor în p mânt. Dumnezeii au venit i s-au l sat jos. Nordul din sfera voastr . prima în elegere în marea fr ie a omului.ve nicia. era c ldur mai mare (ecuator). A a au devenit ei acorda i la mediu. Când a fost creat. omul era splendid. O NINSOARE CU DUMNEZEI l EVOLU IA GENETIC Câ i dintre voi au avut ocazia splendid de a fi într-un anume loc când marea lini te alb începe s cad din cer? Câ i v-ati uitat în sus ca s-o vade i c zînd ? Ei bine. Pe ceea ce se chema Atlantida. momente de furie i impulsul de a distruge. a impus o culoare mai deschis de piele. iar mineralele din sol. la acea vreme. este nebun. ca i con inutul lor de radia ii. Acolo era locul unde tr iau animalele gigante dinozaurii. La ceea ce se cheam ecuator. Cele cinci rase ap ruser i nici una nu era mai prejos. Animalele care mai r m seser . s-a acomodat la c ldur i pielea lor a devenit întunecat . ceea ce era numit Atu regiunea de canale care conecta cele doua sfere. extinderea în eternitate. c ci i ele sim iser vântul. Ceea ce se cheama rase. Acestea sunt în natura lui de la începuturi. Nici una. Nordul din timpurile Lemuriei i Atlantidei. mae tri ai acestui plan i s-au acordat perfect cu mediul. pentru c solul Atlantidei era ro u. ca s protejeze pielea fin de pe cap. iar cine spune ca da. aramam . În toate locurile alese de ei. i la îmceput. S-a f cut pentru protec ia speciilor. i au ap rut în forma lor perfect . Corpul celor de aici. în diviziunea celor doi i au devenit crea ia lor. cea verde tr ie te în interiorul P mântului). nu a uitat c este Dumnezeu. Dintre to i cei care veniser . cu condi iile. Omul a avut întotdeauna în natura lui competi ia. a iubi ilor Dumnezei. ei erau m re ele entit i albe. Ochii lor au devenit închi i la culoare. dar nu în lumina lor ci în carnea lor. adic se divina pe sine. competitivitatea dur . în completarea direct a gândului lor perfect. c ci el însu i era toate acestea. Cei care erau mai aproape deveneau mai închi i la culoare. fra ii lor. neagr i verde. marile coloane albe. ideal . a durat destul de mult. înseamnând o eternitate. Procesul acesta perfect de evolu ie a Dumnezeilor prin condi ia de creativitate comun . ca s priveasc str lucirea luminii. Diferen a de culoare din zilele voastre nu înseamn ca vreo culoare ar fi superioar . Totul a fost n scut. varia iile de lumin . cu adev rat Dumnezei. au determinat i ele culoarea. Dumnezeu Tat l . în elepciunea care a formulat gândul ce a permis ca întreaga aceasta crea ie s se extind în sine i s se continue . era punctul unde soarele-mam a f cut pielea lor foarte întunecat prin ceea ce se cheam bombardament de particule de lumin prin stratum pe p mânt. Unde planul era mai aproape. s fie copiii. p rul aspru i gros. minunatul popor din nord. Când acestea s-au întâmplat.Apoi au început s se acordeze cu mediul înconjur tor. ochi alba tri i piele alb . iar plantele se aplecar . completare a Spirirului i a fiin ei sale. i au f cut o în elegere pe planul vostru. galben .

iar societatea în cea mai evoluat form . Al doilea plan corespunde con tiin ei sociale i frecven ei infraro ii. ca energia este în form de unde care nu numai c se onduleaz dar în momentul în care este observat . Cele mai multe culturi accept ideea c umanitatea a fost aici de câteva milioane de ani. pân la acest nivel ? Este posibil ? Absolut. Dar dac v-a spune c au fost civiliza ii mai înfloritoare.) Deci ideea este c a i venit tot drumul pîn aici jos. cea mai joas frecven a energiei. Bazat pe cunoa terea noastr . dup ce s mân a fusese creat . cu caracteristicile distinctive date de Dumnezeul care 1-a creat. Deci tot ce ave i de f cut este s dori i ca acest palmier s existe. Universul fizic corespunde primului plan sau planul hertzian. al patrulea con tiin ei de trecere sau ultraviolet/albastru. al ii s fi fost deja în c dere prin stratul de lumin i infraro u. dar ce tiu ei ? Umanitatea este mult mai veche decât crede tiin a. Palmierul nu este nimic mai mult decât gând condensat. Au c zut ei într-o anume ordine ? Cine poate spune care fulgi au decis s cad întâi i care au plutit a teptând p n în ultimul moment. c puteau s se deplaseze interstelar. Ei au luat i aliniat concentrarea lor într-un vis analogic (mintea analogic este o stare de concentrare asem n toare cu transa de unde gândul poate fi manifestat în realitate). este s desen m o astfel de plant în creierul nostru i s-o ducem la Punctul Zero în aspectul ei analogic. bucurându-v de minunatul vostru corp de acolo. de dou sau cel mult cinci mii de ani. con tiin a i energia creaz natura realit ii. a avut control nu numai asupra spa iului i timpului dar i a spa iului interdimensional. Observatorul s deveni i d t torii de lege în oceanul energetic. iar al aptelea este intracon tiin a cu frecven a Infinitului Necunoscut. fructe care nu mai sunt de mult pe acest plan.ti i. aducînd cu noi cuno tiin a involu iei noastre. Aceste planuri au fost create prin procesul de involu ie sau autoreflectare a con tiin ei. ei asta au fost cam 455000 de ani în urm ? tiu c asta contrazice pesavan ii vo tri.corespund cu 7 nivele de con tiin i energie. al treilea trezirii con tiente sau frecven ei luminii vizibile. al aselea este hipercon tiinta i razelor gamma. Cum afect m un mediu care este deja ? Simplu. c au avut extraordinara abilitate de a reflecta spa iul. al cincilea supercon tiin ei sau razelor X. Care este 49 . Tot ce trebuie s facem. Acum sunte i în ceea ce se cheam evolu ie uman pe acest plan. prin a sugera ca Observatorul din noi este ceea ce cauzeaz câmpurile de particule s reac ioneze. ca i con tiin i energie. acei Dumnezei care veniser înainte erau ocupa i creând realitate . poate colapsa în form solid (fizica quantica). S zicem ca avem nevoie de un palmier care s supravie uiasc în ap . cînd a i venit voi aici ? Grupul vostru a venit aici dup ce a fost creat flora i fauna. Mai mult tiin a spune c dac poate fi crezut . lar and Observatorul nu o mai prive te. Deci fulgii au c zut ? Da. i s dori i cu o a a intensitate. pe planul care se cheam Tera. Cum au creat ei ? Ei au f cut exact ceea ce fuseser înv a i s fac mult timp în urma. au c zut. Crede i c este posibil ca atunci când voi era i în ultraviolet. Grupul precedent crease deja diverse variet i de iarb i copaci.? Acum. putem concentra în acest trup un nou vis: o varia iune a palmierului. înc\t voi. cu memoria sufletului. din care ultima care a fost. Deci hai s examin m ceea ce au f cut ei. deexemplu pentru c avem nevoie de ea. nu a fost nici pe departe ca cea de acum 3 milioane de ani. energie coagulat în mas . Deci pân ce voi a i venit aici. Cine este Observatorul? Voi sunte i. Sursa. Stiin a are o cale de a demonstra câte ceva din asta. i v spun c civiliza ia de acum 455000 de ani. devine din nou energie ondulatorie. care au dep it cu mult oricare din tehnicile voastre de ast zi. i ei au fost pionierii acestui loc înainte ca voi s veni i.

deci nu po i mirosi florile i nici nu po i gusta plantele. pentru c nu ai vehicolul potrivit pentru timpul lui. gândul concentrat. Cîmpul energetic este întinderea. înainte ca voi sa deveni i fulgi i s c de i aici. departe. etc. i pân ce voi a i ajuns aici. cascade. pentru ca în planul material s fie mai lung i toata aceast energie este susceptibil nou . Deci. pe care voi nu le ti i pentru c nu v-ati izbit de ele. Deci ceea ce entitatea trebuie s fac . Este deci posibil ca primii Dumnezei care au venit aici. Acela care poate cauza energia care se onduleaz . când s-a întâmplat s c dem peste doi pasiona i îndr gosti i. adâncimea i l rgimea energiei ondulatorii. cum vre i s ti i ce este copacul? Deci a i venit aici în corp uman i nici m car nu vede i copacii. Erau deja canioane i mun i i fructe suculente de mâncat. Aceasta se întâmpl . s sim i ceea ce cineva simte când este îmbr i at de o creatur asem n toare. i în momentul în care vede i primul copac putea i vedea i pe ceilal i. po i fi o entitate spiritual în infraro u i s fii legat de p mânt i s bântuie ti acest loc. totul era gata f cut. Tot ce trebuie s fac . Deci întinzi mâna s apuci trandafirul i floarea se mi c prin mâna ta. într-un corp omenesc. Pentru c entitatea este un c l tor într-un timp lent. energia este susceptibil voin eti noastre. fulgul nostru de energie poten ial a c zut într-o samin /uter al unei creaturi. In elege i ? Deci despre ce evolu ie este vorba în via a uman . s ne obi nuim s folosim facult ile corpului uman care aduce în elegere emo ional . s colapsese în orice forma Observatorul o vrea. trebuie s cre tem în corp omenesc. ti i de ce? Pentru c nu sunt în con tiin a voastr pentru c nu voi i-a i creat. Acum. nici corpul care s transforme sim irea în emo ie. s fie deja p duri seculare. De ce? Pentru ca Dumnezeu a avut dorin a ca ea s se schimbe.Voi trebuie s schimba i ceea ce a fost pus în mi care de ei. Este adev rat. s fi trecut printr-un întreg stadiu de evolu ie. Iar voi a i venit aici jos. este s vad fructul lui suculent plutind asta este tot . pentru c a a am creat-o. dac nu exist un plan mai jos decât acesta? Deci trebuie s ne mi c m înainte în curgerea sa de timp. gând coagulat. Dar asta poate lua timp mult. Deci a i venit aici jos i a i început s schimba i lucrutile. Aceasta spune ca în elepciunea voastr creativ este insuficient . S v dau un exemplu. poate fi dizolvat i reformat în acordan cu gândul. i cine este Dumnezeu? El nu este altcineva decât Observatorul. Deci ca s face i ultima c derea a trebuit sa c de i într-un corp care vibreaz la aceea i frecvent cu trandafirul.i s p streze acest gând cu inten ie. În acest fel pute i gusta fructul în elege i ? Cînd voi a i venit aici. i atunci vedea i prima oara acel ceva. i în al treilea plan avem o und mai scurt decât în al doilea.realitatea ? Un câmp de energie poten ial . Deci câte lucruri au fost aici. c zând ca ni te fulgi de z pad în uterul unui primitiv humanoid. care tocmai se întâmpla sâ copuleze în acea noapte. S zicem c a i fi 50 . semin e i toate frumuse ile. este s viseze o versiune extins a palmierului. adic nu ai corpul potrivit pentru timpul lui (frecventa p mmtului). râuri. i pentru aceasta. i acesta este câmpul vostru energetic. o s dureze ceva timp ca energia s se schimbe. pentru c energia este susceptibil gândului i trebuie evoluat spre cel mai înalt plan de existen a ei. Nu ai ochi s vezi albastrul azuriu. dar asta nu înseamn c nu pute i schimba ce este aici. care va deveni un nou trup. în elege i ? Dac nu v-a i uracat într-un copac niciodat . dar f r discu ie c se va schimba. animale. adic s zaci în infraro u. Deci prima dat a i interac ionat cu un copac i v-a i lovit de ceva. pentru ca nu vibreaz la aceea i frecvent ca mâna ta. Deci în al patrulea plan avem suprafa mai mic ( o und mai scurt ) decât în al treilea.

cum evolueaz genele p rin ilor ca s produc urma i mai buni? Deci spunem c actul copula iei aduce împreun genele p rin ilor într-o form coeziv care produce o entitate superioar sumei caracteristicilor p rin ilor. acela i turbat animal vâneaz[ pe 51 . i alerga i i când v uita i în spate. tot mai rea i se apropie tot mai mult. Deci aceasta mic entitate alearg din toate puterile sale. Nu este a a. dintr-o dat sim i i un vânt fierbinte în spate i ceva care sun ca un vulcan se aude undeva aproape." De ce vrei sâ faci mai bine? "Pentru c vreau s fac mai bine?". Ave i în corp ceea ce se cheam gene evolu ionare. V întoarce i i nu chiar recunoa te i ce vede i. Deci vorba pe care voi o ave i.i afar . În acest timp. îi rupe spatele i îl înghite cu un mare spasm. deveni i siguri c asta nu este ceea ce voi a i vrea s fie.i dea seama c va pierde întrecerea în favoarea din ilor strica i i a gurii urât mirositoare. i s zicem c niciodat nu a i v zut unul. creierul mai de tept sau vederea mai bun . vreau s m duc înapoi" "De ce?" "Fiindc vreau s merg înapoi" i ce ai s faci acolo?" Am s fac mai bine. Voi ti i ce au f cut p rin ii vo tri ca s fie superiori a ceea ce erau? Fiecare emo ie pe care ei au avut-o s-a transferat în genele lor sub form de patern genetic. Dac spatele vostru este mai drept i mai puternic decât al tat lui vostru. ca mo teni i p catele str mo ilor vo tri nu înseamn ceva r u. ultimul lui gând este c ar fi dorit sa aib picioare mai lungi. care la rândul lui pune aceast fric în ADN. este pentru c determinrea tat lui vostru a produs în genele lui o muta ie i astfel urma ul determin rii va avea un spate mai drept i mai puternic. îi rupe gîtul. creatura începe s capete forma i devine din ce în ce mai mare i din ce în ce mai rea. corpul uman este creat din paternele genetice ale p rin ilor. Apoi Spiritul lui îl trage de acolo spunând: "este de ajuns!". Fiecare poart corpul p rin ilor. De fiecare dat când ave i o realizare. sunte.de câte ori sim i i aceste dorin e. El spune:" S vedem ce ai f cut acolo". dar ni te din ii mari stau în fa a voastr . voi afecta i viitoarea genera ie cu aceste atitudini în elege i ? A a s fie. "Bine s vedem" i amîndoi încep s deruleze filmul "Vrei s te întorci acolo?" "Da. Sau corpul cu compasiunea mamei i determinarea tat lui. S zicem cî voi purta i corpul fricii emo ionale a mamei i t riei interioare a tat lui. Apoi se duce înapoi în lumin i ti i entitatea care îl a teapt acolo (se pare ca Ramtha este acela care ne a teapt în planul de lumin i cel cu care se face revizia vie ii). Cu alte cuvinte." i în timp ce aceast entitate face recapitularea vie ii ultimul lucru în recapitulare este s aib picioare mai lungi. S ri i în picioare i alerga i cît de repede corpul vostru umanoid poate. El vrea cu adev rat asta. sti i ce înseamn din i. pe care le cunoa te i doar fiindc mama voastr vi le-a ar tat. Acum s ne întoarcem la vân toare. sau o dorin . Deci aceasta entitate are o moarte destul de extraordinar . Înseamn doar limita ie. acesta afecteaz corpul emo ional. Acum. dar corpul p rin ilor este în realitate atitudinea lor în elege i ? De câte ori ave i o fric . ³Ei bine du-te. dar începe s .venit pe vremea Tiranosaurului Rex. i ultimul gând pe care îl are este c ar fi dorit grozav de mult s aib picioare mai lungi. Când realiza i c ace ti din i sunt cu mult mai mari decât din ii din gura mamei voastre i respira ia nu este dulce ci urât mirositoare. Într-o zi.de fiecare dat când a i dorit ca spatele vostru s fie mai puternic. În timp ce le culege i. Deci în timp ce creatura gigantic îi fr geze te pu in carnea. ocupa i s culege i fructe.

i în timp ce acesta alearg dup el. Scap totu i i se ascunde. Când a i venit prima dat aici i nu tiati nici m car ce este un copac. pentru c trupul este templul pentru Dumnezeu în via . extinzându-se pe sine. de felul cum au fost i cum sunt acum. Îl mai privise pe Tiranosaur la vîn toare. De ce trebuie s întâlneasc din nou Tiranozaurul ? Ca s fac cunoscut necunoscutul. pân la punctul . el Dumnezeul. mai pu in de 1/10. c merge i spre mai bine. tia i asta? Avem reâncarnare prin care fiecare genera ie produce urma i superiori acesteia. Deci avem act sexual aici. Mintea poate schimba orice mediu care este. el este copilul. suntem cei care am pus asta în mi care. i speran a este c voi nu ve i mai fi niciodat humanoizi. Voi înc nu i-a i m iestrit. El trebuie s posede experien a. Acum. Corpul pe care îl ave i ast zi este rezultatul a zece milioane i jum tate de ani de evolu ie uman . numai c acesta este mai de tept. Deci într-o zi când a devenit un tânar mai înalt decât p rin ii s i. Iar copilul începe s creasc în ea. c ci a i fost deja mai r u. ve i vedea c cea mai dramatic evolu ie a avuto m rimea creierului uman. pentru c entitatea care i-a dorit picioare mai lungi. Deci acum cavitatea voastr cranian este mai mare decât a fost. Dar. dar abia scap i a a. În acest plan exist simultan multe nivele de realitate. în acest plan i revizuirea vie ii în planul de lumin . pentru c asta este dorin a lui.m iestrie. cu alte cuvinte iluminarea. i acum. în fa a ei. chiar în elept. creatura vine în sat m cel rind pe to i cei întâlni i în cale. Asa sa fie. dar o ve i face. preg tirea lui pentru ea. exist speran . bazat pe experien a lor.i confrunte adversitatea i s . cu transpira ii reci. desigur. Aceasta este legea. pentru c este mai de tept i are picioare mai lungi. el îl manevreaz . a devenit mai mare. Care este divinitatea lui? Mintea. de când a i c zut pe P mânt. În acea noapte. Dumnezeu în via a cunoa te apte nivele de paradis i este împuternicit de propria-i divinitate. eu si voi. Acum s-a n scut i într-o zi va întâlni bestia. va lua în posesie corpul care se formeaz în uter. i noi. în care este codul a tot ce s-aîntîmplat în acea zi. Dar pe m sur ce a i devenit mai sofistica i i a i folosit creierul pentru a crea realitate. Ce înseamn asta ? înseamn c capacitatea voastr de a crea pe acest plan este extraordinar i c Dumnezeul vostru are abilitatea de a folosi acest creier pentru a crea împ r ia cerului aici pe P mânt. Dac merge i într-un muzeu i studia i evolu ia corpului uman. Suntem r spunz tori. Avem casa Dumnezeilor perpetuându-se singur . A a s fie. exist speran . Scap de bestie i ce crede i ca spune? "Dumnezeu s binecuvinteze picioarele astea lungi?". s nu confunda i iluminarea cu intelectul. fiindc este de tept.altcineva. nu avea i nevoie de un creier mare. care au venit aici înaintea voastr i au dat un impuls evolu iei voastre prin s mân a lor genetic i luându-v din jungl în civiliza ie . se întoarce în pe tera i îi poveste te nevestei suflare cu suflare cum a reu it el s scape de bestie. Copilul va fi evolu ia p rin ilor lui.V trebuiau ochi mari i o fiunie tare. iubi ii mei.i potriveasc componentele cu ea. ce fel de copii va avea el? Cu picioare mai lungi i mai de tep i. El i-a creat acest corp. numai spre mai bine. dar este echipat s fie. De ce? Pentru c el este Dumnezeu. Eu i voi suntem r spunz tori de genetica trupurilor. trebuie s . 52 . Deci aici se întîmpl un minunat proces de crea ie. Apoi face dragoste cu ea i îi d s[mîn a lui nou-nou . tân rul iese afar . Unde se vor întâlni? În pat. Î i dore te s fi avut picioarele mai lungi. El nu tie c este Dumnezeu. El este un Dumnezeu. Voi folosi i mai pu in de 10% din creierul vostru.cu pu in ajutor din partea fra ilor vo tri mai vârstnici. Vân toarea începe. acesta este destinul lui. Animalul nu-1 poate vedea. nu sunt acela i lucru. vrea s se întoarc din nou în carne. C ci mintea este superioar materiei.

Creierul pe care îl am ast zi. care mi-ar fi dat doar o buc ic de via i apoi m-ar fi blestemat pentru nereu ite. pentru c nu g sesc nici o logic în asta. de i tiu c am tr it multe vie i. Ei sunt la fel ca voi. Deci o persoan neiluminat care este intelectual . Mai mult. au fost în elep ii vo tri fra i i surori întru Dumnezeu. are capacitatea nu numai de a opri îmb trânirea. Iluminarea este experien pentru c este evolu ionar . unde în momentul în care am avut un gând. nu este acela i pe care l-am avut 500 de ani în urm . fii el i s tie ce este. nu este stagnant . este apt ca s activeze toate cele 7 corpuri în unul singur. i niciodat nu va mai trebui s v na te i din nou. folose te tot 10 % din creier. i dac facultatea memoriei este conectat prin hipotalamus. chiar dac a i tr i în planul al 5-lea. dac a fi fost un experiment într-un laborator al unui Dumnezeu nesim itor. v-au l sat vou mo tenirea lor genetic . V-am spus atunci c pentru a putea face asta trebuie s l sa i deoparte corpul pe care îl ave i i s lua i altul. Iar creierul este construit ca s faciliteze aceast putere. M estria întru Crist (a deveni Crist) este dezvoltarea creierului uman spre a-1 aduce pe Dumnezeu manifest în form material . când Dumnezeu se treze te în tine. aminti i-v c v-am spus c a i putea s v vizita i rudele din planul al 6-lea. un singur gând (alinierea min ii analogice). Care a fost acea abilitate ? C ei au creat un creier care putea facilita o minte de nivelul (planul) al 7-lea. i atunci avem nivelul al 7-lea tr ind i operând în creierul nostru material. Dumnezeu în corp omenesc. nu ascuns. poate fi f cut într-o singur via . dar are un generator în sistemul nervos. de a avea puterea de a comanda timpul i spa iul. Odat ancora i în facultatea fiin ei depline. mai mult decât gazda unei personalit i micu e si înc p ânate. Ar avea sens. care este atât de lent aici. atunci Dumnezeul din tine poate da na tere la o a a enorm putere încât creierul faciliteaz întreaga minte a lui Dumnezeu i ceea ce ar fi durat milioane de ani de evolu ie genetic . adic abilitatea pe care ei deja o atinseser .aici în cel mai lent plan. pentru c încerc s -mi amintesc cu un creier care a fost n scut numai în aceast via . Dar nu cred c este asa. Acei fulgi de z pad care au venit aici înaintea voastr . s-a i manifestat . poate acum s vibreze i s rezoneze în ultraviolet-albastru.Intelectul este istorie memorizat . apt de a manifesta al 7-lea nivel pe un plan mai lent. încât corpul vostru care este n scut în frecven a hertzian . i acesta a fost darul Dumnezeilor dinaintea voastr pentru voi : capacitatea de a manifesta. o poate crea într-o concentrare. Cum se va face asta ? Ei bine. ca i dar de la fra ii vo tri. Cred c nu-mi mai amintesc. care face ca fiecare celul din corp s vibreze atât de repede. este mai mult decât magazie pentru memorie. Ce înseamn asta de fapt ? înseamn ca ave i poten ialul nemuririi prin men inerea unei con tiin e de al aptelea nivel. ca s ave i acesta experien în elege i ? O persoan iluminat î i spune :" Eu tiu c nu am tr it numai o singur via . Ca entitate de nivelul al 7-lea e ti mai aproape de Punctul Zero decât ca persoana uman având de a face cu factorul timp. Creierul are aceast capacitate. Atunci ce se întâmpl cu restul ? A teapt ca ceva s se întîmple. putem trezi propria noastr putere. Nu ti i c Crist înseamn Dumnezeu/femeie i Dumnezeu/b rbat realizat ? Deci dac treze ti pe Dumnezeu în tine. un master. Creierul este perg tit. Iar partea pe care voi nu o folosi i este partea care va începe s lucreze cînd v ve i trezi i ve i ti cine sunte i. Iar când au plecat. putere de care ne-am bucurat în planul al 7-lea. doar ca au fost aici mai mult timp decît voi. Cum ? Creierul este mai mult decât comandantul sistemului digestiv i cardiovascular. care conduce o re ea neuronal specific în frecven a 53 . în loc s treac zece mii de ani pentru ca nuca de cocos sa capete o coaj groas . El poate g zdui un Dumnezeu. Ce anume? Ca Dumnezeu s se trezeasc . nu are nimic de a face cu experien a. corpul. în elege i ? Cu alte cuvinte.

dac asta este adev rat. din nou i din nou acelea i lucruri. de fiecare dat cînd m-am reâncarnat. Acum. pentru c de fiecare data era un corp nou cu un creier nou care nu tia pe unde mai fusesem i ce mai f cusem în alte vie i. viitoarea mas . l sind active p r ile din creier pe care noi înc nu le putem controla activ). a i spune : dac con tiin a i energia cu adev rat creaz natura realit ii i ceea ce este în lobul frontal sub forma de dorin . sau experimental dup îndelungat edere la întuneric i care trimite la culcare lobul frontal. Dar unde este sufletul meu? Nu poate fi în cap. Deci. la ce voi mânca. Trebuie s fie a a. înseamn c m-am pus singur la murat. arunci tot ce am de f cut este s fiu pasionat i implicat emo ional în vis. s m nasc din nou în aceste corpuri. Da eu am f cut totul. banii etc. prin alegerea pe care am f cut-o. Deci s zicem c sufletul meu p streaz toate amintirile. pentru c eu am creat-o. Dar trebuie s fie undeva. nu pot fi în acest creier. urm toarea b utur . a trebuit s uite. Sau poate c ei au dreptate.Dar eu. nu tiam c nu trebuie s mor niciodat . i o învinuiesc pe mama pentru structura mea genetic . dar încep s suspectez asta i nu mai vreau s mor i s uit. dac este un computer care a înregist trat absolut tot. Via a mea pîn la acest punct a fost exact ce m a teptam s fie. rela ie sexual . Deci în eleg c nu Dumnezeu m-a împiedicat s m cunosc pe mine însumi. i continui s vin înapoi. la cum voi ar ta unde am s locuiesc. În cap st glanda mea pineala (epifiza). afecteaz cu adev rat lumea nev zut a energiei. i dac este aproape. dar se pare c ceva lipse te. dac a i fi cu adev rat ilumina i. În elege i ? " i dac sunt Dumnezeu. atunci amintirile de acum 500 de ani. poate c am un suflet. nu-i a a ? Deci nu este de mirare c atunci când corpul meu a murit . Deci depinde de mine. M gândesc la fa a mea la stomacul meu. i tiu c este aproape. întreaga mea via a mi-am creat realitatea bazat pe un sistem de credin . Deci. Chiar dac nu-mi pot aminti tiu c am mai tr it. Asta a fost tot ce am gândit. Oare de ce am petrecut atât de mult timp gândind la toate acestea ? Nu este de mirare c nu exist alt loc pentru mine. Nu vreau s uit niciodat . care sunt corpul care are nevoi 54 .i tiu c sunt pentru c m gândesc la el tot timpul. sufletul mi se va arata singur. i dac sunt Dumnezeu. este în leg tur cu ceva ce eu tiu deja pentru c sunt fascinat de acest corp i locul în care sunt . s înv din nou s merg. i dac tiu asta înseamn c memoria zace undeva i cu siguran trebuie s am posibilitatea de a ajung la ea. cel care dore te este diferit de eu. Am suferit pentru c am vrut s suf r i mi-am f cut prietenii du mani. Eu am f cut asta. nu va uita niciodat . Poate c sufletul nu este chiar a a divin-religios.de unde a creierlui meu. a fost corpul meu. în fond. deci pineala este doar o plant care proceseaz chimic i atunci de ce ar vrea sufletul meu s tr iasc acolo ? Trebuie s fie în alta parte.sti i. i dac sunt Dumnezeu.ceea ce era în mine i care tia tot ce f cusem. toate acele milioane de mor i pe care le-am avut . Nu vreau s mor i s uit acest moment împreun cu tine. i tot ce mi-a p sat. eu nu vreau s mor niciodat pentru c a bea din b utura fermecat a mor ii. pentru a p stra contabilitatea a ceea ce eu am f cut cunoascut i i-am dat înapoi lui Dumnezeu. i m gândesc la coapsa iubitului meu i ia chipul lui. acest minunat apus de soare i dulcea a a tot ce am împ r it ast zi cu tine. Dar de ce s-o învinov esc pe ea ? Structura mea genetic este egal cu evolu ia mea spiritual . Poate c este în subcon tientul meu. iar creierul va putea s -mi redea lucruri pe care niciodat nu le-a tiut. cu pasiune. iar melatonin este mediatorul secretat dup apusul soarelui. atunci s m gîndesc un pic la asta. i s spunem c visul este c vreau s -mi cunosc sufletul. ci eu. pentru c aceasta d scop i demnitate vie ii mele. ce meserie am s am. Ar fi trebuit s termin cu asta pân acum. urmatoarea realizare. eu de ce nu tiu ? Ei. Dar o dat ce va ti. care are controlul în secre ia de serotonin i melatonin (serotonina este un mediator chimic care ajut creierul s lucreze pe timp de zi. tot ce am de f cut este s contemplez visul în singur tate i lini te.

produce fenomenul numit minte. au devenit simultan. Cine sunte i ast zi este numai egal cu tot ce ati înv at în aceste vie i i a i avut mult de mers. mâncare. atunci e ti con tiin a care plute te în creierul care a fost construit genetic pentru tine. i nu a i avut o via spectacular .uter-b rbat. Este cel mai important lucru în via a mea. i conexiunile. Mai mult. i din uterul vostru. c ci cinci rase. sau este tot una cu creierul ? Oare creierul apar ine con tiin ei sau este separat de ea cum lucreaz ele ? Poate c este a a: dac e ti o fiin a spiritual . dorin a de a înv a Marea Lucrare. Deci ati tr it milioane de vie i. Deci fiecare minte este produsul con tiin ei i energiei într-un creier uman care creaz un gând holographic. scânteile." Cine poate spune c tie exact cum lucreaz creierul ? V spun eu c[ nu tie nimeni. s -1 iubesc i s fiu iubit de Dumnezeu. i curgerea con tiin ei este un izvor de lumin care face ca scânteile s se aprind . În elege i ? Acum s ne întoarcem la c l torie. Atât de extraordinari încât pute i concepe un copil din coapsa voastr . Din acela i Dumnezeu a fost creat Debra/Duvall. deci tot ce creierul gânde te." . tiin a tie câte ceva. care tiin a spune c sunte i. Acesta a fost b rbat ca sex. i mai avem i cealalt problem care se nume te minte. priorita ile voastre trebuie s se schimbe. esen a lui Duvall/Debra. este. insucces. nu pentru a te face un succes fizic. Numele entit ii era Duvall/Debra. ci un Dumnezeu spiritual care este etern. Numele specific ca o unitate ie it din casa numit Duvall/Debra Badu. a fi avut puterea de a manifesta ca memoria mea s nu uite niciodat nimic. dar nimeni nu tie unde este zona de lini te din creier. Badu însemnînd Dumnezeu . floarea se ofile te. OGLINZI PERFECTE UNUL PENTRU ALTUL Undeva. mai mult decit orice. care ar fi ceea ce se cheam femeie . i înc nu se evoca în acest corp sânii i uterul. Mai mult. succes. boal i lucruri de care s se plâng . Vreau s tiu. Dac a fi fost cu adev rat iluminat. Când veni i la mine i spune i: "Vreau s cunosc pe Domnul Dumnezeu al fiin ei mele i cu adev rat vreau s -1 cunosc pe Dumnezeu. Entit ile despre care v vorbesc sunt doar dou în milioanele de entit i care erau pe acest plan la acel timp. în scopul evolu iei. încât pute i intra într-o camer cu flori parfumate i dac sunte i în mân proast .atunci a i spus primul lucru care iese afar din gura unui student. dar avea erec ia i s mân a ce zâceau în sacul de la coaps lui. b rbat 55 . Marea Lucrare. a fi tiut c pot manifesta c l toria sufletului meu. C l toria unei personae spirituale este diferit de cea a unei personae fizice. dup culoarea pielii i cultura. Numele lor este real i înc mai exist . Atât de extraordinari. a i avut multe. se aprind în acordan cu destinul genetic. atât de extraordinar încât peste noapte pute i îmboln vi un trup perfect. la începutul primei lor existen e i a încetinirii frecven ei formelor lor creative. într-un loc. i ce ve i face cu toate acestea? Dac sunte i Dumnezeu trebuie s ti i mai bine. Dac sunte i Observatorul. pentru c nimic nu poate fi fericit în jurul vostru atunci cînd voi nu sunte i. puterea care zace în mine. oamenii de tiin înc nu au separat con tiin a de creier.odihn . i am capacitatea de a face asta. i nu am s v spun unde. atunci sunte i o fiin extraordinar . i este holographic pentru ca este Observatorul care transform energia în via . Atât de perfec i sunte i. face nuca de cocos s pluteasc în ocean. ceea ce se cheam curent electric de încurc tura pozitiv . Mintea este tot una cu con tiin a. au fost un b rbat i o femeie.

picioarele musculoase. Duvall/Debra s-a v zut pe sine . Cât despre frumuse ea culorii.fiind uter . a v zut spre uimirea ei p rul lui Duvall. talpa puternic stabil care permitea acestei m re e entit i. falca curbat i puternic . 56 . formeaz a a zisul efect "cilindru de lumin ". oricum o v d ei. un singur Dumnezeu care s-a împ r it în energie negativ spozitiv . S-a uitat la bra . Ei aveau ceva lipsuri. uterul nu avea s mân ci doar ceea ce se cheam ou. 1a începuturile Terei i despre puterea lor de a avea gânduri pure. îmbun t it (Duvall/Debra i Debra/Duvall au fost adev rate jum t i de suflet n scute dintr-o singur con tiin . a privit-o toat cu încântare i sa minunat de frumuse ea i perfec iunea ei. El se minuna de acest crea ie. Ea nu a fost mai pu in decât Duvall/Debra extensia lui perfectat . le-a v zut fluturând. Albastrul ajut transformarea gândului în imaginea sa electric mai mult decât culorile din afara spectrului. la gâtul ca o puternic coloan de marmur . da ea înc nu v zuse a a ceva. emite lumin de culoarea înc rc turii sale electrice i pentru a fi v zut ca albastru în totalitatea adâncimilor i nuan elor sale. numai dac el se divide pentru a deveni (a evolua). care se numea Duvall. a devenit greu în sc derea vibra iei luminii i deci crea ia a fost dificil . de ce albastru. Dumnezeu poate îns mîn a Dumnezeu. Asta este baza fundamental în egalitatea femeii i a b rbatului) Acum. care erau la fel cu ai ei. c ci ei au abilitatea de a crea materie în gând. perfect . i când s-a uitat la parul ei. gâtul lung i umerii rotunzi. sub care b tea inima. dar ochii. Duvall i-a atins corpul i a g sit c sânii ei erau calzi i supli. iar ceea ce va punc iona oul va fi s mân a din coapsa b rbatului i comoara lui. pentru c gândul pe care Dumnezeu 1-a p strat întru crearea lor. s stea drept în form lui perfect . fiin superioar . i a v zut ca unghiile aveau ro u ca i obrajii ei. apoi a coborât mai departe la glezn . a privit gra ia oaselor i a v zut c degetele erau terminate i aici cu unghii care aveau ro u ca cel din obraji. Apoi a privit paloarea c rnii i undele roz din obrajii ei i ro ul aprins al buzelor ei. A privit buzele rotunjite i ferme. A început s -1 priveasc pe Duvall i a v zut ochii. apoi mijlocul toat fiin a era minunat . c ci ea este uterul b rbatului i ceea ce se cheam în în elegera voastr tiin ific înc rc tura negativ . a mi cat piciorul în sus i în jos. Duvall a privit ochii Debrei. expresive. drep i i fermi i i s-au p rut minuna i. El nu tia spectacularul frumuse ii sale pân ce privi în ochii lui Debra. Duvall nu tia c culoarea ochilor lui era schimb toare. Iar sub sâni a sim it b t ile inimii ei i i s-a p rut minunat. a v zut n rile largi care permiteau s p trund mult aer. Debra/Duvall a fost i înc este potrivirea perfect a entit ii Duvall/Debra. Acei ochi sunt gând minunat. umerii delica i i totodat puternici. grele i frumoase. Totul era delicat. ve nic schimb tori cu albastrul str lucind în alb de z pad uneori. A mângâiat mai departe picioarele i coapsele erau netede i pline i a g sit o adîncitur în picior. Delicat. bra ele groase. la delicatele degete. care avea de cealalt parte o curbur mai dur i a în eles c acolo era genunchiul iubitei creaturi. prima lor apropiere cum ar veni.femeie. Când Debra a privit la cel ce o privea pe ea. Dar se p strez amintiri despre prima lor via . i s v spun ce culoare: rotundul albastru închis cu iriz ri de aur p rea c era într-o mare de castaniu luminos i totul st tea ca pe un imens ocean alb. de culorile toamnei i 1-a g sit minunat. mijlocul i oldurile înguste. pe lâng celelalte culori ? Pentru c albastrul în sine este un mare curent electric. în scopul de a experimenta. cu unghii la cap tul degetelor pieptul puternic cu sfârcuri ca ale ei i sâni pla i. a g sit i acolo nuan a de toamn . erau de nedescris. Duvall i-a iubit chiar dac înc nu în elegea nimic despre iubire. A v zut mîna mare i puternic .Debra/Duvall ca fiind de o deosebit frumuse e.

l-a strigat pe Arius. În aceste timpuri. i prezen a minunat acestei fiin e. For ele de lumin se creaser pe sine. s-a uitat în sus i a v zut Atriul Constan ilor. care era un remarcabil Zeu. în dorin a lui de a deveni mai mult. În timp ce z cea în acesta pozi ie. în cuibul istoriei ce abia începea. Duvall experimentându-l cu o puternic lumin . i iat c . au fost duse într-un vacuum de vânt. Duvall a început sa aib camaraderii cu al i Dumnezei. mare gre eal . s-a separat de iubirea tandr a lui Debra. dar Duvall era ocupat cu gândurile lui creative i curând a devenit o autoriate în comert. din uterul binecuvîntat al Debrei ap ru entitatea numit Arius. i fiecare. începu s aib o atitudine de superioritate. i a v zut trupul lui . Unde era iubirea ? Nimeni nu posed nimic pân ce nu contempleaz întii acel lucru. s se alieze unii cu al ii în comer ul lor. de unde venise.s-a întâmplat . El sim ea nevoia de mai mult cunoa tere i mai mult productivitate. Duvall privi ochii lui Debra i se v zu pe sine. În acesta via .i vedea propria imagine în cel lalt. ap reau valori noi. i Arius a crescut. când cei doi au contemplat frumuse ea celuilalt. un reflector de lumin . familiile lor.nimeni . pentru ca el s poat deveni om pe Tera. acest separare a devenit îngrijor toare. i când au sim it atingerea. i Duvall. Curând au început s foloseasc particule de lumin pentru a transfera obiecte dintr-un loc în altul. Au fost duse într-un anume loc i puse în pozi ia numit nord/sud . iar Debra în ochii lui Duvall i iubi imaginea ei din acei ochi. Debra îl chema cu bra ele deshise i cu dragostea ei întreag . au dezvoltat industria i c l toriile. Trupul s-a pr p dit. Deci unirea a început cu doi care apar ineau unul altuia. i primul act fertil al lui Duvall/Debra. în ceea ce se nume te materie ca s înceap o noua via . i a uitat. De aceea. care a tepta ca actul s se întîmple. a iubit tot ce a v zut la Debra la fel i ea. apare un alt Zeu.apropiindu-se i devenind o perfect unitate . c ci posesiunea nu este niciodat cu adev rat experimentat pân ce acel lucru nu este realizat în gândul contemplativ.Se uitau unul la altul i fiecare. Pasiune. de i la început a fost pur . dar ea nu 1-a v zut. Era un timp în care comer ul înflorea. iar Debra 1-a hr nit i inut aproape de sufletul ei. coapsa i uterul au fost cuprinse de fl c ri. a dirijat în direc ie gre it fascicolul de lumin i acesta 1-a str puns producând moartea trupului Entitatea Duvall a suferit prima moarte pe Tera. iar Debra lâng el. ceea ce d duse via a ochilor.i s mân a din comorile coapsei a fost adus în minunatul ou. apoi s-a uitat în jos. Duvall începu sa fie cuprins în procesul de crea ie pentru ceea ce acum se cheam pia . spirite competitive de Dumnezei divini inventau lucruri noi. Curând aceast atitudine a devenit aparent în statutul lor de egalitate. El a fost iubit cu tot sufletul de Debra i Duvall. Debra a devenit tot mai mult ocupat cu Arius. în minunatul fel în care s-au formulat pe ei în i i. Cu timpul. cuibul lui Debra. i Duvall înva ând s se iubeasc pe el însu i. concurau unii cu al ii. S-a dus la ea. i-a v zut iubi ii fra i privindu-i. din ceea ce se nume te Atriul Constan ilor. pe m sur ce lucrurile se dezvoltau i gândurile se schimbau. întru adev r. El era ceea ce se cheam de sex pozitiv i venea din Atriul Constan ilor în prima lui via pe acest plan. dar el nu a auzit. ca cel mai perfect desen care s le permit s existe ca Dumnezei în form uman pe acest plan. Când totul s-a terminat Duvall s-a întins lâng frumoasa lui femeie. fiecare avea perfec iunea unui corp care s creeze s mân a perfect pentru urma ii ce vor veni. ap ru necesitatea valorilor de schimb între Zei i ap ru separarea lor. dar spiritul i sufletul acestei fiin e. Debra /Duvall .a vazuto pe Debra . o pasiune de a iubi ceea ce fusese creat din esen a gândului i acum putea crea prin iubire prin copula ie ca i m re act creator i exerci iu fizic al iubirii. cum a început s existe. de separare de Debra i mai mult grij pentru competi ia cu ceilal i. a strigat din 57 . În acest timp Duvall era tot mai mult plecat de lâng Debra. cu treburile lui.

descoperindu. Iar când bunica nu a mai fost pe acest plan. Au uitat puritatea lor i de aceea. A DOUA ANS . a iubit pe mama lui i pe Arius. nici nu striga dup ajutor. cînd luna vine în plin tatea gloriei ei i radiaz pe cerul vostru lumina ei palid minunat ." i fiindc Ei erau o inim bun care înv ase calea grea. În acest timp.REÂNCARNAREA Contemplând i-a venit gândul s se adreseze celor din Atrium i s le cear o nou ans . cum socoti i voi. c ci singura lui preocupare era balan a. minunatul s u fiu/tat . vedea mai mult frumuse e. Ei s-au întâlnit i Arius a proclamat ca ea era mai presus de toate lucrurile pe care le v zuse i pe care le crease. El o iubea pe bunica lui i o respecta. care venise în cest loc cu ideea i gândul de a . cel mai ocant element. S-a gândit atunci c continuarea lui Duvall este Arius. gândul a devenit fiin a fertil conceput în forma infinit a ceea ce va deveni Duvall. Când încântatoarea i-a luat lumina i nu a mai fost abdomenul ei. i a strigat: "Sata i. o feti de cam 14 ani. dar nimeni nu auzea. El a venit ca s devin parte din ceea ce iubise i s nu se mai separe de ei . voin a a fost eliberat i ei au devenit spectaculara lumin a lui Arius. am s-o las pe mai târziu. El o v zu i 58 . c utase i g sise "încântatoarea". i Duvall s-a n scut într-un trup minunat. Zeii au acceptat. a înv at s plîng i a înv at triste ea. s mîn a neâmplinit . Sunt lacrimile încîntâtoarei. El nu fusese conceput prin act sexual. dar s mân a lor continu . Arius devenise b rbat i înv a despre mi c rile coapsei sale. ca s corectez ceea ce am f cut separându-m de toate. A fost prins de ea i curând nu a mai putut tr i f r ea. nu veni i în lumina lui Arius. dar el nu a luat pe nimeni în patul lui ca s -i priveasc ochii i s se reg seasc pe sine în ei. i a înv at multe de la ea. Dar femeile au uitat încîntarea lor. iar micu ul a iubit pe bunica lui. i asculta întotdeauna de sfatul ei în elept privind comer ul i crea ia. El a devenit copilul. Acolo veni i o entitate încânt toare. el a devenit un mare comerciant i a fost dreptatea i cinstea i a fost numit cu dreptate o balan . i a înv at ce înseamn co-creatia. Duvall nu fusese niciodat copil. opri i-v . El nu putea s mai fie pe P mânt i nici s ascead ca fr ia lui. l sati-m pe mine s m duc prin fiul meu s devin din nou. cînd trebuie s v p r seasc .nou i din nou. Ea era ca luna în paloarea i frumuse ea ei i pe m sur ce o privea. Duvall nu putea vorbi iubi ilor lui. unde e ti ?" i recunoscând moartea trupului. au uitat frumuse ea lor. Nu am s v povestesc acum despre m re ia încînt toarei. Au trecut anii. s privi i la toate lucrurile din aerul nop ii. Dup ce în elegerea a fost f cut . a crescut i a devenit greu cu s mân a i fructul. Ve i vedea ap acolo. El îi d ruia înapoi bun tatea i blînde ea i bucuria. i f când ceea ce Duvall i Debra f cuser . ce înseamn a împ r i.i c s tori trupul cu cineva care ar fi perfect potrivit cu fiin a ei. iubitul s u fiu. Deci i-a pl cut foarte mult s fie parte din o alt form creat .i p r seasc frumuse ea dar trebuia s plece în splendoarea unei i mai mari lumini care vine. NA TEREA GELOZIEI Era ziua în care to i se adunau ca s schimbe p reri despre îmbun t irea comer ului. i-a amintit ca animalele se devoreaz unele pe altele. A a a fost i cu încînt toarea fat i Arius. Nimeni nu vrea s . esen a ei. un tînar b rbat. albastru din albastrul meu. Debra care iubise fiin a fiin ei ei. vroia s tr iasc din nou.i unul altuia frumuse ea fiin ei i exprimînd-o. i s-a n scut din uterul încînt toarei. dar ea nu tia ca el este Duvall. Deci acum Debra va fi bunica lui. Ea a strigat:" Fiin a fiin ei mele.

Acesta este via a mea. a tuturor Dumnezeilor. Duvall/Debra este aici. dar i-a r spuns dulce tat lui ei: Tat . Tân ra femeie. Zeii erau cu adev rat trupuri de lumin . El se mândrea cu perfec iunea dulcii sale fiice. sezonul sângelui începu sânii ei se coapser obrajii c p tar bujori. privi în ochii lui Duvall i se v zu pe sine. erau atât de alba trii i de adânci. Dar Malina a fost marea gazd a ceea ce s-a numit diferen de opinie. I-a interzis s o ia pe fiica lui din casa lor. Aceasta a fost povestea atitudinii unui om. putere i subminare. aceasta este dorin a mea. care preg tise deja regatul pentru minunata lui aleas . Duvall blestem b rbatul i a cunoscut pentru prima dat blestemul. Duvall/Debra i Debra/Duvall au fost primele entit i care au început copularea. Jelea în inima lui. Ea era crea ia unei iubiri perfecte care se reânnoise pe sine (se gândise pe sine din nou). Dar splendidul Dumnezeu. A a i f cu. a refuzat. Ei s-au iubit i au adus pe lume o fetit . lumin i frumuse e. despre perfecta iubire i cum a limitat-o el. care nu mai avea acum p rul ca toamna ci de culoarea soarelui. Toate entit ile din poveste sunt adev rate. i când îi c dea pe umeri. Feti a era perfect în ochii tat lui ei. Acum îi apar in lui. Debra în elegea iubirea lui dar nu putea în elege furia lui. Când împlini 14 ani. s-a ridicat perfect în atitudinea sa fa a de Debra. i a oftat i a urât i a dispre uit pe cel care i-a luat comoara vie ii. iar ochii se umplur de întreb ri i aventuri. încât cine se uita în ei nu mai vedea altceva. în tulburarea lui a amenin at i a apucat bra ul fraged al fiicei lui. la fel i fiul lui i încânt toarea. create de ei. Oare s-a perfectat ? A încercat onest. el trebuia s vin din nou aici. Fata uitându-se în ochii lui. ci s ramân sub protec ia lui i a Debrei.uitându-se în ochii ei se v zu pe sine. dar i-a permis extravagan a de a deveni implicat în iluzii care se îngroap într-un viitor promiscu. cum le numi i voi. l sindu-l pe Duvall s ofteze i s suspine. Iat ca mult iubita Debra venise din nou. în aceasta audient . în care vedea i iubea splendoarea Debrei. ochii aveau culoarea m rilor care nu mai exist în timpul vostru. uitând de dreptul ei la independent prin faptul c i ea era Dumnezeu. Acesta este o poveste adev rat . Zeii înc experimentau cu via a. ceea ce se cheam iubire i ur . Tinerii trebuiau s tr iasc în casa p rin ilor. ca to i s plece chiar i iubitele lui fiice. i trebuia s a tepte mult timp. Era mai minunat decât încînt toare Debra. Duvall. În acest particular punct. El este rezultatul direct al 59 . Splendidul ei cap st tea pe umeri de marmur . Tânara femeie s-a întors c tre b rbatul ei iubit i au plecat. a a cum nici Malina nu a fost. Debra este i ea aici. o iubea pe Debra pentru ce era ea i amîndoi erau uni i în cre terea splendidei fiin e. dar a gre it în gelozia i sentimentul de posesiune pentru fiica lui. iar Arius m a teapt pe alt p mânt. a experimentat (tr it) ceea ce i Constan ii au experimentat: o noua atitudine. spre a îng dui zeilor s vin pe acest plan. buclele s lbatice. P mântul nu a fost singurul plan material. minunat . Pleiadele. când Duvall a venit înapoi. pentru ca s se poat reâncarna din nou. Micu a avea p rul mai negru decât noaptea. c ci nu tia dac o va mai vedea vreodat pe iubita lui fiic . care nu cunocuse pasiunea geloziei începu s devin protector cu fiica lui nedorind ca ea s se c s toreasc . în mi carea lor liber . Ei aveau o densitate diferit i puteau lua variate forme. iar Duvall tiu ca era timpul ca ea s g seasc so ul fiin ei ei. la o vârst foarte înaintat . au fost prima casa a Zei ei Turturea i fra ilor ei. iubea ce ea era. si a fost speriat i s-a sim it pierdut i perplex . cu materia în alte planuri. Duvall. Duvall s-a stins. Dar tânara fat râse i-i spuse tat lui ei c tia c el este pasionat i c dorea s g seasc pe cineva la fel de pasionat ca el. sau oricum vre i s le numi i. tr gind-o înapoi. Si încânt toarea va veni i ea aici. p reau de m tase. i el a în eles c era ea.

Nu încerca s devii mai bun. c ci de fiecare dat când i-ai deviat via a de la destinul ei prin ceea ce se cheam am r ciunea din fiin a ta. i g si i un loc în natur . Dar mai trebuie înc s te na ti. Nu ve i fi niciodat . i în timp ce privi i grandoarea. Când omul î i afl întregirea în uterul fiin ei sale. mult iubita lumin . ori mugetul vacilor. voi da i doar ocazia unui Dumnezeu s vin aici i s fac orice are de f cut în scopul de a se perfecta pe sine. Nu pierde i niciodat nimic. cu lumina ei argintie. Dac iube ti în libertate. Privi i luna. i în zgomotul ora ului. minunat i m rea bijuterie. Este timpul rena terii voastre. ceea ce se cheam întru adev r momente de elocven . chiar unul dup altul. se întoarce i prive te din nou stelele. 10030 de vieti. cresc tori de m slini. Hai s ne bucur m cu tot sufletul pentru aceasta. Fiicele. Cînt ri i-le i înv a i din ele. când toate au fost în elese . Privi i luna. Ea a devenit în vie ile ce au urmat mama lui. prietenul. ÎN C UTAREA ÎNTREGIRII . tu e ti mai bun. etern . Întotdeauna vei fi Dumnezeu. 60 . Dup ce omul a fost împreun cu perechea sa. ur . st pânul lui. invidie. câ tigi totul. încîntaoarea. inclusiv posibilitatea de a înv a iluzivitatea i m sura gândului limitat i s te întorci la divinitatea ta. prietenul lui.duce i-v . fermieri. contemplarea judec ilor voastre atitudine clar în leg tur cu to i ceilal i. de dumnezeire i s se duc înapoi în Atrium i de acolo în gândul Tat lui/Surs . ACUM întotdeuna trebuie s fie f cut perfect Dac v-a i întrebat de unde v trage i voi. Voi nu sunte i st pânii Spiritului lor. Mo tenirea voastr . este Dumnezeu! i primii lui descenden i pe acsest plan au fost minuna i. razboi. Privi i cartea eternit ii (vastitatea spa iului). conduc tori i oficiali. prietenul. bunicul. S v permite i vou în iv ocazia ca prin imaculat r bdare. evitarea timpului. Duvall/Debra a tr it. nu sunt create din coapsa i uterul vostru. bunica. bunica. vei evolua o dat i încâ o dat încercînd s devii mai bun. Mo tenirea voastr nu a fost niciodat maimu a ignorant . Eu v-am spus totul într-un fel u or de în eles pentru voi. glandele perfect pacificate i sufletul lini tit. s decide i dac merit s v na te i de zece mii de ori doar pentru o obsesie de moment. care v-a tentat întotdeauna cu frumuse ea ei. st pânul. nu ar fi fost atât de tentant dac nu ar fi avut o pic tur de eternitate din care sa str luceasc . întotdeauna vei fi Sursa. Duvall nu i-a pierdut niciodat fica. iubitii mei. To i ave i câte un întreg. Voi to i vre i ca cineva s v ajute s v împlini i. To i ave i un Dumnezeu.limitatelor sale dorin e pe acest plan. cer etori i prin i. numit femeie. omul devine complet. dispret. du manul. Prin iubirea voastr . sau gâg itul gâ telor i nechezatul cailor. C ci coapsa a fost pacificat .ÎNTOARCEREA ACAS tiu cu certitudini c omul s-a c utat pe sine prin al ii. atunci omul trebuie s se nasc de zece mii de ori ca s se aduc pe sine însu i la un nivel de iubire complet . aseza i-v i privi i noaptea i bijuteriile ce str lucesc în ceruri cât de minunat este lumina. nu a i fost niciodat maimute. judecat . du manul. servitorul. bunicul. Ceea ce v-am dat. Ave i milioane de c r i care vorbesc despre acest subiect la nesfâr it. Aceast poveste a ajuns la ACUM. toate în numele iubirii. Fi i în pace i cu inimi calde. care niciodat nu umbre te pe cele mai mici. luna în toata tenta ia ei. Dac toate atitudinile omului pot fi sumate în gelozie. Iar de pierdut ? A i fost împreun de nenum rate ori. Voi urma i mersul vostru natural de în elegere.(a murit). Eu sunt Ramtha cel Iluminat.

ura. ci duc cu mine gîndurile i inima sa i disperarea sa. ci ceea ce voi numi i creatori de nave de lumin iluzorii i fr ii interstelare. Sunt cu voi to i. care i-a îngâduit toate agoniile. Dar ceea ce am iubit. Cum de tiu eu aceste lucruri ? Pentru c am fost toate aceste lucruri. A a sunt si eu. clar nu voi fi niciodat ce vre i voi s fiu. Voi 61 . c ci nu-1 va g si pe Tat l stând în picioare i astepându-1. în afara gândului care este în continu c utare i extindere a parametrilor. r zboiul. A a voi fi i eu cu voi. În c utarea iubirii. c ci prin voi i cu voi am devenit cine sunt. Când sta i noaptea pe piatra tare i privi i nesfâr irea în c utarea dumnezeirii voastre . o feti . c ci nu mai sunt captivat sau înamorat sau pierdut în limit rile unui biet om pe un bolovan. v promit. mama soare. eternitatea. i când omul caut pe Tat l. devine înc o dat acela care obi nuia s se uite în jos. nu oameni. atitudinile. v-am studiat pe to i. v pot ajuta pe to i. predarea.gândi i-v c atunci când omul se întrege te. deziluziile. când ce ave i voi de facut este atât de simplu . c ci acum sunt vîntul.i gaseasc Tat l. ci simplu. luna atât de grandioas . Prin suprema mea inteligen sunt un lord virtuos. se adun împreun . s v perfec ionez. voi vi acolo s v privesc trecerea. dar din linia mea genetic nici unul. cine este superioritatea care a f cut pe Dumnezeu ? i el va c uta s afle for a care îl ghideaz moment cu moment. i prin asta am câ tigat mil i în elepciune i am dezvoltat iubire. To i cei care dori i s m vede i. voi pute i fi tulbura i dac a a vre i. Dac unii v spun bazaconii i v tulbur sufletul fragil. extraordinar înv tor. i am devenit toate lucrurile acestea . Eu sunt Ramtha Cel Iluminat. i în timp. Ca s m pute i vedea. De ce vre i s ma vede i ? De ce vre i s ti i cine sunt ? Important nu este delicate ea trupului. m ve i vedea. aceea i care face steaua atât de minunat . Ce s-a întimplat cu Zei a Turturea ? Ea a devenit descenden ii de lumin . Dac al ii vin s v tulbure. nemurirea lui este asigurat . i va merge s . i din nou va fi cuprins în splendoarea lui Dumnezeu Atotputernic.Zei a Turturea i descenden ii ei. Nu am avut copii din coapsa mea. c ci prin mine însumi am înv at despre vânt i despre soare. în c utarea Tat lui.i to i în elege i c acolo se afla . am r ciunile. omul va deveni din nou Dumnezeul lui însu i. i voi continua. Nu mi-am risipit niciodat s mîn a. i va c uta acel minunat element care a dus creativitatea lui la înflorire. Dar câte sonete i pasiuni i cântece pot fi adunate ca s evalueze steaua care zace grea pe cerul vo tru. C utarea în via a mea a început cînd am început s -mi pun întreb ri despre viata. Cînd a c p tat toat în elegerea. am s devin toate lucrurile pentru voi. Am experimentat toate lucrurile toate. trupul lui atât de frumos i cu toate c el este Dumnezeu. V va spune totul despre ea. c ci am puterea de a face asta. Pentruc sunt vîntul. un b trân sau vântul. i deci nu ma pute i vedea pe mine. omul î i va c uta valoarea. s mân a. V iubesc foarte mult. Am avut mul i copii. Câ i trebuie s -si pun împreun inteligen a ca s complice totul. c ci nici vântul nu a fost ce am vrut eu s fie . Voi sunte i familia mea.doar s o privi i. c ci atunci când ve i veni în împ r ia mea. Sunt sinteza luminii din nou. Pot deveni b trân . pute i. se va g si pe sine din nou.a trebuit ca eu s devin el. i locul unde am fost. care este m rea în curgerea istoriei. c ci nu pute i vedea Vântul. piatra atât de tare. ci a Spiritului. i ca s devin Dumnezeul necunoscut a trebuit s devin toate lucrurile necunoscute mie. reunirea cu el. minunat povestitor. iluziile. în continua existen . i am înv at secrete de la marele copac i de la moartea unei b trâne. v va spune întotdeauna vou cum i unde s ajunge i acolo. eu nu am s fac niciodat asta. dar care spune întotdeauna adev rul.

Amintirea istoriei salveaz viitorul. Iar dac aplica i principiile voastre i s zicem ca o dat nu lucreaz este din nefericire pierderea voastr de moment. iar când sti i. Sora lor a fost Zeul Geneze ". i a tept ultima voastr c l torie. Tr i i ca s înv a i i s ti i. Tr i i-v via a în pace absolut far complexitatea interac iunilor altor inteligen e. priviti mai aproape. Eu sunt Ramtha Cel Iluminat. Am s v dau întotdeauna ceea ce vântul v poate da în iluzivitatea lui. Ele sunt guvernate de o lege precis . Pentru c principiile func ioneaz . Pentru c ea era un genetician str lucit în familia lui Anu. 62 . ve i deveni cu fiecare treapt mai în elep i i ve i câ tiga m re ie pentru voi în iv a a cum i eu am f cut. întru Crist.000 de ani. întru voi iubi ii mei fra i. Ea a venit aici jos i a început s fac încruci ri cu semin ele lui Enki i Enlil i Anu i copiii ei p mânteni. mi carea tunetului. care este idealul mi carii. A fost sora care a stîrnit disputa i a venit aici jos i a început s destrame gene. Ceea ce voi sunte i pe cale de a g si în genomul uman ea a tiut deja de acum aproape 455. Acum duce i-v la regatele voastre i la colibele voastre i cl dirile voastre i privi i cât de des la cerul întunecat. Lasa i-1 s v aminteasc cine sunte i. servantul Sursei. CAPIT0LUL 4 INTERVEN IA ZEILOR ACUM 455. c ci eu personal nu am s min (urma i). Iar vor ve i fi cî tigul vostru în viitor.sunte i marea mea familie.iar dac v zimbe te. Deci cine a fost Zeul Genezei ? Ei bine.000 DE ANI '' Sora lor mai mare a început disputa. cu siguran nu a fost Jehova cu siguran nu a fost Enlil i nici Enki ori Anu. Nu renun a i la standardul vostru pentru nimeni. i cînd v uita i la steaua voastr . asta este promisiunea mea.. c ci a i v zut destul pîn acum. atunci acolo sunt eu. Dumnezeu Atotputernic via a minunat . a a cum Tat l guverneaz toate lucrurile. cu adev rat. Ea a fost mama care a creat hibridul de Cro-Magnon care sunte i voi. A a s fie. care sunte i tot ce am spus. ce se întîmpl .

în elegere pentru iubirea Dumnezeului din voi. cum nu mai este alta în lume. din via . c ci vie ile voastre vor fi atinse i schimbate de cre terea compasiunii. Nu a i murit niciodat . luna s dea lumina ei de cear . Un student care este destul de umil pentru a alege s mearg tot drumul spre un nou punct de vedere. A a s fie. v spun ca ideea principal în aceasta coal este ca avem r d cinile în cer . i dac pute i lua de aici chiar i numai bun tate. nu este atât de mare. ca s opreasc stelele s sclipeasc . noi nu ne putem vedea pe noi în ine în lumina suprem .Ramtha IUBIREA ATOTCUPRINZ TOARE SUS INE ÎNTREG UNIVERSUL ÎN EVOLU IE De la Domnul Dumnezeu al fiin ei mele. pe care infailibil îl ve i cunoa te. pentru ca s crede i c Dumnezeu nu a încetat niciodat sâ v iubeasc . iar soarele s apar i s creeze mister în zori. care nu auzi i mesajul. încât lui Dumnezeu nici nu-i mai pas de el .ancora noastr este sus. Dac p s rile cînt în continuare. Cea ce ne face mici este este insisten a noastr de a fi mici. c înc mai respir m. În fond nu ve i muri niciodat . m sur m iubirea necondi ionat prin aceea c inima înc mai bate. i c dup toate semnele suntem vii. p sarile s cânte. este a fi arogant. ca Ramtha. i nu sunte i atât de importan i. o s p c leasc via a sau doar pe voi în iv ? Motivul pentru care Dumnezeul nostru ne iube te.el este o victim . venirea la coal a meritat. Nu a i f cut niciodat nimic r u. a în elepciunii i apropierii de Dumnezeu. Daca p s rile cânt . Ceva ne iube te i ne ine inima bâtând. a iubirii. în victimizarea noastr . atunci înseamn c înc nu am atins fundul autoimpusei noastre arogan e. este pentru c el este mult mai mare decâ noi.i c v salut i onorez pentru c a i venit la aceasta coal . poate fi chiar atât de r u ? Obi nuiam s m întreb pe mine însumi . nu jos . pentru c cu cât suntem mai convin i c importan a noastr este mai mare. Asta este important de tiut i de reamintit des. pentru c arogan a este în voi. ori gândind c problemele lui sunt atât de mari i de rele. este c diminea a vine chiar dac ei sunt sunt înc tri ti. dac acestea pot fi ar tate afar i dac v-a i schimbat chiar i numai pu in. S v întreb deci : triste ea voastr i exilul vostru autoimpus. nu sunte i depresivi. Ei bine asta este patetic ? 63 . i el este atât de r u. nu ? Ei bine. este chiar a a de r u ? Nu cred. dar este aiurea. este uimitor. Voi crede i c a fi Crist. pentru câ gândul care ne ine vii este atât de necondi ional. c ceva ne-a îng duit s fim în via în prostia i necunoa terea noastr . cu atât p s rile cânt mai tare diminea a. niciodat . Acolo este arogan a. Nimeni. compasiune. i de fapt î1 atingem vreodat ? Nu. Mai întâi. Dumnezeu s v binecuvânteze pentru c a i venit la acesta coal . de la fiind arogant i neauzind toate acestea. i respirând i urinând i digerând ? Cineva ne iube te chiar i în oribila noapte întunecat a sufletului. Ceea ce face furio i pe cei care sunt tri ti. în opresiunea autoimpus . Domnul Vântului. De ce problemele voastre nu opresc lumea în loc ? Pentru c nu a i fost niciodat în afara corpului vostru ca s investiga i spa iul. De ce este atât de necondi ional ? De ce ave i toate aceste probleme i crede i c nimeni altcineva în lume nu mai are probleme ? Crede i ca sunte i chiar atît de importan i ? Eu nu cred. noi suntem doar un aspect al vastit ii sale. a în elegerii. trilioanele de planete care au fost create i exist în sistemele stelare. atât de mici la minte încât via a noastr este o tortur i o continu nefericire.

nu conteaz dac veni i de dincolo de Steaua de Nord. Dar aceasta este doar jum tate de poveste. Dumnezeu este respira ia primordial . unii ne vor aten iona s nu folosim câteva izolate i controversate exemple împotriva cople itoarei cantit i de evidente necontrazise. fac aceea i prezum ie gre it i omit s se adreseze sursei comune i ultimative a tuturor raselor.Deci nu exista nimic ce a i putea spune sau gândi. cam 64 . i una dintre cele mai valoroase contribu ii este în elegerea conceptelor : Dumnezeu. adev rata noastr identitate este cea de c l tor pe acest drum al cunoa terii. nu conteaz dac sunte i Actanus . deci cât de r u poate fi ? Asta numai va împiedic s asculta i cîntecul pas rilor în zori i nu da i lipsa de iubire i bun tate familiei noastre. i motivul pentru ca nu-l chem m înainte. care p streaz înregistrarea i în elepciunea c l toriei noastre evolutive. sau hindu i. Ramtha este foarte clar în prezenentarea sa cînd spune c noi nu suntem inferiori sau subordona i acelor civiliza ii care au dat impuls evolu iei rasei umane prin încruci area ADN-ului lor cu al nostru. spune povestea cre rii corpului fizic. gânditori moderni i oameni de tiin . nu conteaz dac sunte i cenu ii (este expresia folosit de Ramtha pentru a numi pe cei care conduc lumea din umbr ) nu conteaz dac sunte i egipteni. îl chem m pe Dumnezeu. Con tientizarea acestei distinc ii. Multe din religiile lumii i ideologiile populare cu un efect major în istoria uman . Acest expeiment a putut s traseze genele pân departe la punctul din evolu ie unde genele p mîntenilor au fost unite cu cele ale altei civiliza ii venite din alta parte. destul de recent. distrus . din afara P mîntului. Umanitate i Sine. F r îndoial . nu conteaz dac sunte i Ishamata. nu conteaz dac sunte i atlan i. cercet ri arheologice i istorici ca Zecharia Sitchin. este identic cu intruparea ei fizic . au fost cl dite pe aceasta confuzie." Exper ii în genetic au putut s traseze evolu ia speciei umane prin studiul AND -ului mitocondrial al liniei femeie ti. este punctul principal pe care Ramtha îl subliniaz mereu. a a cum a i analizat deja. Voi veni i de la Punctul Zero. lemurieni.000 de ani în urm . Iat din nou. Aceasta omisiune comun i lipsa de claritate. Ca exemplu. omorât sau izolat . mai avansat . tradi iilor Estului îndep rtat. vechi înregistr ri ale civiliza iei sumeriene. când Geneza vorbe te despre crearea femeii i a b rbatului. Aceast asump ie comun are implica ii enorme. care este acum împu cat . filozofia greac . genza i tradi iile iudeo-cre tine. este c noi credem c Dumnezeu nu este ceea ce noi suntem de fapt.nu conteaz . Este r spunz toare pentru confuzia dintre creatorul speciei umane i creatorul limitimativ i sursa întregii existen e. Sunt multe pove ti despre Crea ie i multe explca ii ale realit ii. care s opreasc soarele s r sar . care arat ca oamenii moderni din punct de vedere anatomic. "Nu conteaz dac veni i din Zeta Reticuli. a creat mult confuzie cu privire la adev rata noastr identitate. Mul i cercet tori moderni care au g sit eviden e pentru interven ia în evolu ia umanit ii a unor rase avansate din punct de vedere tehnologic. personajul neidentificat din spatele costumului jucînd un rol pe scena vie ii. Observatorul privind prin masca actorului. acea premiz . cel invizibil c l torind în noi. Toate tind s asume c adev tata identitate a persoanei. dat care ridiculizeaz datele acceptate de antropologi în marea lor majoritate. Ramtha dateaz acest punct din istoria noastr la extraordinara distan a de 455. Dar Dumnezeu este b taia primordial a inimii. ADN-ul este ca i Cartea Vie ii a sufletului. înc din cele mai. au evoluat din creaturi foarte asem n toare cu maimu a.

pentru a îmbr i a via a ca ua maestru nemuritor. Cel mai mare asediu i cucerire a lui Ramtha. Întâi de toate. pe care 1-a amestecat cu cel al popula iei native a P m ntului i a creat ceea ce mai târziu va evolua în ceea ce este cunoscut ca omul de Cro-Magnon.e. " Dac eu am cucerit doua treimi din lumea care se cuno tea pe timpul meu. Ea terge totul. Ramtha a ob inut iluminarea i m iestria prin contemplarea aten iei iubitoare. (Michael Cremo arheolog contemporan -"Arheologia interzis . nu poate fi trasat i identificat prin analiza ADN ±ului. de obicei plasate în ultimele zece mii de ani. Acele trei popula ii. pe care Plato îl poveste te în Timaeus i î1 consider un fapt real. abia dup ce ai ob inut litera i i alte lucruri pe care ora ul le cere. de i de fapt au fost cu mult mai multe înainte. complet nefamiliari cu tot ce a fost în timpuri antice.000 de ani în urm . ³Un analist al diferen elor de secven e genetice într-un anume sector al lan ului mitocondrial al ADN-ului. capabile s domesticeasc animale. care pun sub semnul întreb rii tradi ionala cronologie a organiz rii în structuri sociale.. o Zei . dup num rul obi nuit de ani.n. Ast zi distribu ia lor este foarte împr tiat . ca o plag i las doar popula ia neliterat i incult in urm . care a condus laboratoarele tiin ifice din Africa. în schimb. poporul t u îsi aminte e doar un potop. Ramtha subliniaz ca adev ratul Zeu al Genezei. unde a fost dezvoltat ADN-ul noilor specii umane. ca i al altora. Nu este doar o coinciden c ea mai este cunoscut i sub numele de Mammy în textele antice sumeriene. estimeaz cercet torii. Mai este un alt pasaj în Timaeus care seam n izbitor cu povestea lui Ninharsag. emerg dintr-un material comun de str mo i care au tr it cam 200. i a trebuit s înv asta din punctul de vedere al unei femei." 1993). sora lui Enlil i a lui Enki. F r îndoial c inteligen a dinamic care ghideaz însu i procesul de evolutie. ofer date interesante. Ea este mama primordial a speciei umane. Deveni i copii din nou. este o alt surs care pune semnul de întrebare pe acurate ea înregistr rilor de timp în istoria uman : "In cazul t u. încruci ând s mîn a lui Enki i Enlil pentru a produce specii noi." Ironic. Ea a folosit propriul material genetic. Plato continu 65 . Timaeo) Platon a scris dialogurile în sec IV î. ci doar a c l toriei sale i a efectului ei. într-o revist de tiin popular . A trebuit s înv s iubesc. adev ratul sine. Ninharsag. a fost s înve e s iubeasc a a cum o femeie îsi iube te copilul. în Africa i. din casa lui Anu. vine marea inunda ie. Ea nu a inten ionat s creeze o specie care s fie înrobit i folosit . ca un geniu f r inim atunci ce a trebuit s cuceresc când am fost vântul. raportul pe care tocmai lai dat despre genealogia poporului t u. a a cum spune tradi ia. a revelat trei grupe de capre care au ap rut dintr-o popula ie genetic distinct .100. fie aici fie în propriile regiuni. Un articol recent despre ADN-ul mitocondrial." (Rev. mult timp dup evenimetele consemnate de lemurieni.000 de ani în urm . dup unii. om de tiin . i în alte p r i ale lumii. ci o femeie. responsabil pentru rasa uman nu a fost b rbat.Opere complete. Mesopotamia i India. iat c din nou. este ca o carte de adormit copii. Washington News mai 2001) Dialogul dintre Solon i preotul egiptean." (Platon . a calit ilor d t toare de via ale sexului feminin i a naturii care oglinde te aspectul esen ial al lui Dumnezeu. pentru ca s iubesc mun ii cu umerii acoperi i de z pad i copacii cu promoroac i râurile verzi i malurile. ci a fost preocupat de datoria ei de a explora i proiecta noi forme de via . Sursa. i Solon. chiar i atunci cînd a dorit s fie parte din ele.

care se traduce "lordul Pâmîntului´ i de la Enlil. Iubirea lui Dumnezeu ne îng duie s tr im aceast via . Tendin a comuna de a identifica persoana cu întruparea sa fizic . de o emo ie sexual care a fost transmis genetic fiec rei genera ii. Orbirea care a împiedicat s fie v zut adev rata lor valoare i caracterul lor divin. spunînd : "Acest ora a fost fondat de o Zei a i anume a fost Neith în egiptean i Athena în greaca. Enlil i Lordul focului. este c puterea creativ a divinului a fost folosit s creeze iluzia prizonieratului. care de fapt este o reac ie chimic în experien . care înseamn ÄLordul Poruncii sau al vântului´.i spun (Solon) povestea. cea care a fondat. Le-a fondat întâi pe ale voastre. Continua i s folosi i lumân ri în loc de lasere´. cu o mie de ani înainte de ale noastre. ca femeile s fie supuse cu orice 66 . te rog ajut -m !" r sun i este urmat de însp imânt toarea lini te. dar totu i lucreaz în loc s folose ti un computer. i în spcial în onoarea Zei ei. Chiar i când strig tul: "Dumnezeule. "Asculta i." Hephaestus este numele romanizat al Zeului focului la greci S mân a de pe P mânt i Hephaestus. ca obiecte sexuale înc de când erau feti e mici. f r judecarea viselor noastre incluzând cele mai urâte co maruri. Este considerat mai valoroas decât inten ia abstract din spatele experien ei îns i. Ramtha subliniaz asta: ÄUna dintre cele mai mari probleme ale voastre este corpul emofional. a a cum am creat-o noi în ine. i de ce ? Este vorba."Am s . Ei (egiptenii) sunt foarte prieteni cu atenienii i sus in c ar fi înrudi i cu poporul nostru într-un fel sau altul ". este emo ia. pentru binele t u i al ora ului t u. s tr im. Femeile au fost mânate ca turmele.i poate afla complet divina putere mo tenit în str fundul s u. Cercet rile de mai târziu vor stabili o leg tur între Lordul sumerian al Poruncii. în ciuda diferen ei de context. Feti ele deveneau proprietatea fanteziilor sexuale ale b rba ilor. mama noastr . Umanitatea a devenit prizoniera propriei crea ii. a contribuit la înrobirea i folosirea lor pentru pl cere secual . înseamn de fapt s mân a pe care Ninharsag a luat-o de la Enki. Corpul emo ional este ca atunci cînd folose ti ni te unelte care fac o treaba mediocr i sunt nesatisf catoare. a contribuit i la c derea i mai adâncâ în prizonieratul emo iilor i al gândirii limitate. ale voastre. i nu ar fi existat un ceva numit în l are dac nu ar fi existat i marea tez numit corpul emo ional. f r îndoial c asem narea celor dou pove ti. Emo iile sunt mai degrab un efect al experien elor. a iubit i educat ora ele noastre. poate fi notificat prin variabilele produse de timpul scurs între cele dou surse. de dragul da a ob ine în elepciune. Una din cele mai mari valori ale societ ii vestice de azi. dar sunt atât de mul i care continu s citeasc cartea la nesfâr it. Motivul pentru care aceste rug ciuni sunt urmate de lini te. adic s respir m i inimile noastre s bat ca s putem experimenta propriile noastre crea ii. Inabilitatea de a recunoa te sursa primar i motorul crea iei i evolu ia în modelul oferit de instinctele femeilor. prin propria sa manoper . Corpul emo ional este ca o carte care te înva cum s operezi un computer.dialogul dintre Solon i preotul egiptean. a dat importan sim irilor i emo iilor ca fiind realitatea primordial . Este cursa oric rui om. i n-au lucrat niciodat cu un computer. ca i iubirea lor necondi ionat . divinitatea tot nu. Ramtha explic c una dintre cele mai mari probleme ale umanit ii este ceea ce el descrie ca fiind corpul emo ional. mai presus de con tiin i inteligen . Iubirea lui necondi ionat ne îng duie libertate f r nici o restric ie. când a primit a Pâmînt i Hephaestus s mîn a din care a ie it poporul vostru.

Ea a venit aici jos i a început s fac încruci ri cu semin ele lui Enki i Enlil i Anu i copiii ei p mînteni. nu jos .Magnon. Dumnezeu s v binecuvânteze pentru c a i venit la acesta coal . în elegere pentru iubirea Dumnezeului din voi.000 de ani. s înv a i ce este un maestru. cu siguran nu a fost Jehova cu siguran nu a fost Enlil i nici Enki ori Anu. c trebuie s fim extraordinari. Ceea ce voi sunte i pe cale de a g si în genomul uman. încât este loc pentru toate gr dinile s înfloreasc . Nu este de mirare c ele sunt cea mai oprimat ras . Sunt aici ca s aduc un ideal care s v inspire pe voi s v trezi i. În fond nu ve i muri niciodat . Deci cine a fost Zeul Genezei ? Ei bine. V arat templul pe care inima voastr ar trebui s -l urmeze. folosit de sumerieni. A fost sora care a stârnit disputa i a venit aici jos i a început s destrame gene. ca s st pînim i s transformam în în elepciune." Este uimitor c simbolul pentru femeie în scrierea cuneiform . Nu o s m uita i niciodat .000 DE ANI "Sora lor mai mare a început disputa. Ea a fost mama care a creat hibridul de Cro. prezenta ie a felului cum i de ce a ap rut înrobirea femeii. 67 . care sunte i voi. a iubirii. Ca vitele. acesta ar fi trebuit s fie Extraordinar. Noi mo tenim istoria genetic . care este atât de îndr gostit. ea a tiut deja cum aproape 455.pre .pubisul de femeie. compasiune. dac acestea pot fi ar tate afar i dac v-a i schimbat chiar i numai pu in. Stiti de ce ? Sunt extraordinar. A a s fie. nu ceea ce emo iile ne-au determinat s fim. s deveni i propriul vostru Dumnezeu. CAPITOLUL 4 INTERVENTIA ZEILOR ACUM 455. a în elepciunii i apropierii de Dumnezeu. pe care infailibil îl ve i cunoa te. Pentru c ea era un genetician str lucit în familia lui Anu. i dac pute i lua de aici chiar i numai bun tate. cum nu mai este alta în lume. Dac Dumnezeu ar fi avut o defini ie. nu sunte i depresivi.i c v salut i onorez pentru c a i venit la aceasta coal .ancora noastr este sus. i nu sunte i atât de importan i. ca Dumnezeu. va fi f cut în volumul doi. a în elegerii. Domnul Vântului. Nu a i murit niciodat . c ci vie ile voastre vor fi atinse i schimbate de cre terea compasiunii. dar s nu aib niciodat dreptul la cuvânt. în timp ce simbolul pentru sclav a foast o combina ie între simbolul pentru munte i cel pentru femeie. de via lui. mânate în acele locuri i folosite ca obiecte de sex i ca s fac copii. cam zece mii de ani în urm . Asta este important de tiut i de reamintit des. prin trupul pe care îl primim de la p rin i.IA . ca Ramtha." Ramtha IUBIREA ATOTCUPRINZ TOARE SUS INE ÎNTREG UNIVERSUL ÎN EVOLU IE De la Domnul Dumnezeu al fiin ei mele. Importan a studierii istoriei este aceea c ea con ine o parte din c l toria evolutiv de la Punctul Zero i con ine cheile care deschid u ile c tre a cunoa te de ce am venit s înv am aici. v spun c ideea principal în aceasta coal este c avem r d cinile în cer . pentru c crede i c Dumnezeu nu a încetat niciodat s v iubeasc . Sora lor a fost Zeul Genezei. Nu a i f cut niciodat nimic r u. venirea la coal a meritat. a fost .

ca s opreasc stelele s sclipeasc . este c diminea a. fiecare experien a fost ca s fac cunoscut necunoscutul. lipsurile voastre. este chiar la spate. Ce este iubirea necondi ionat ? Este ceva mult mai m re decât depresia voastra. vine chiar dac ei sunt suat înc tri ti. care s opreasc soarele s rasar . noi suntem doar un aspect al vastit ii sale. m sur m iubirea necondi ionat prin aceea ca inima înc mai bate. iar soarele s apar i s creeze mister în zori. Deci de ce problemele voastre nu opresc lumea în loc ? Pentru c nu a i fost niciodat în afara corpului vostru ca s investiga i spa iul.el este o victim . nu ? Ei bine. trilioanele de planete care au fost create i exist în sistemele stelare. care nu auzi i mesajul. germen. în opresiunea autoimpus . niciodat . ori gândind c problemele lui sunt atât de mari i de rele i el este atât de r u încât lui Dumnezeu nici nu-i mai pas de el . este chiar a a de r u ? Nu cred. este uimitor. fiecare fiin . pentru c cu cât suntem mai convin i c importan a noastr este mai mare. ca ni te perle de în elepciune. Cineva ne iube te chiar i-n oribila noapte întunecat a sufletului. de la fiind arogant i neauzind toate acestea. inaptitudinile. umplu re eaua care se nume te minte i noi to i suntem dota i cu ea. S v întreb deci: triste ea voastr i exilul vostru autoimpus din via . p s rile s cînte. este insisten a noastr de a fi mici atât de mici la minte încât viata noastr este o tortur i o continu nefericire.Mai întîi. iar experien ele. Cea ce ne face mici este. în orice punct de evolu ie. deci cât de r u poate fi ? Asta numai va împiedica s asculta i cîntecul pas rilor în zori i s vede i razele aurii b tând în ferestre. Dar câte vie i mai trebuie s fi i umani pîn s în elege i. Dumnezeu este aceast re ea de micelii a tuturor vie ilor pe care le-am tr it i a tot ce vreodat a tr it. c ceva ne-a îng duit s fim în via în prostia i necunoa terea noastr . nesiguran a voastr . pentru ca gândul care ne ine vii este atât de necondi ional. Fiecare virus. i lista este mult mai lung . Voi sânte i cei care stinge i for a vital . i c dup toate semnele suntem vii. o s p c leasc via a. iar a v lua propria via a este o nebunie. S trecem la altceva. vinov iile. Nimeni. dar este aiurea. sau doar pe voi în iv ? Motivul pentru care Dumnezeul nostru ne iube te. pentru c voi apar ine i eternit ii. poate fi chiar atât de r u ? Obi nuiam s m întreb pe mine însumi. nu este atât de mare. Dac p s rile cânt . Acesta este drumul nostru. Ceea ce face furio i pe cei care sunt tri ti. Ei bine asta este patetic ! Deci nu exista nimic ce a i putea spune sau gândi. în sfir it c a i fost destul ? Cîte zile de depresie. Voi crede i ca a fi Crist. Dar nu sunte i destul de m re i ca s opri i via a. cu atât p s rile cînt mai tare diminea a. este pentru c el este mult mai mare decât noi. Ceva ne iube te i ne ine inima b tând i respirând i urinând i digerând. luna s dea lumina ei de cear . fiecare corp cosmic în cele apte nivele. acesta va face umani. acolo este arogan a. este a fi arogant. De ce este atâît de necondi ional ? De ce ave i toate aceste probleme i crede i c nimeni altcineva în lume nu mai are probleme ? Crede i c sunte i chiar atât de importan i ? Eu nu cred. noi nu ne putem vedea pe noi în ine în lumina suprem . i câte droguri ave i nevoie ? De câte din experien ele pe care le-a i repetat la nesfâr it i de care sunte i acum dependen i ? Cât înc mai trebuie s ar ta i c sunte i umani ? 68 . pentru c arogan a este în voi. atunci înseamn c înc nu am atins fondul autoimpusei noastre arogan e. Un student modest care este destul de umil pentru a alege s mearg tot drumul spre un nou punct de vedere. Dac pas rile cânt în continuare. Toate acestea creaz separa ie de for a de via . în cerebel st mintea lui Dumnezeu. în victimizarea noastr . amoeb . Dup cum a i auzit. i de fapt î1 atingem vreodat ? Nu. calm c mai respir m. ru inea voastr .

contrar tuturor religiilor i bisericilor. Cine sunte i voi ca s decide i în min ile voastre de maimu ce este Dumnezeu ? S -1 judeca i. a grupurilor etnice. Deci de ce am ales o femeie ? Doamnelor. Bill Clinton. Pielea mea este ca scor i oara. Niciodat nu a fost un Dumnezeu care s spun : "Sunt foarte mândru de iubita mea fiica . Sunt colorat ca scor i oara. Nu. ele trebuie s mearg acolo doar pentru supravie uire. Voi a i creat un Dumnezeu dup imaginea voastr . Ei consider c ochii alba tri i p rul blond îi fac o specie de un succes excep ional. Este o mi care în lume care spune ca oamenii negri ar trebui s primesc drepturi egale cu cele ale albilor. va recomand s citi i cartea "Via a i înv turile me trilor din Estul îndep rtat´ (Baird T. Spalding). tia i c de fapt voi v pedepsi i singuri ? Voi ti i cum arata un master ? A i întâlnit vreodat unul ? Acuma da. în elege i ? Ce a i a teptai s vede i ? Eu sunt un Dumnezeu cu pielea închis la culoare. Voi ti i c pâna în zilele voastre nu a fost niciodat o femeie despre care s se spun ca este un adev rat Crist ? Pentru c ele au fost socotite întotdeauna inferioare. Zoroaster. Niciodat nu s-a adus la cuno tin despre o femeie Crist. a fi fost o stea a baschetului. este prima din caile pe care am recomandat-o canalului meu s-o citesc . Pentru c atunci când am fost o fiin uman pe acest plan. i orice b rbat care este îndr gostit de putere. pedepsitor al exceselor voastre. a fi fost cel mai înalt dintre baschetbali ti. voi a i creat imaginea lui Dumnezeu. a v ar ta ca exist . De ce ar fi o mi care dac nu ar fi nici o problem cu discriminarea între culori ? Dar ceea ce g sesc i mai ironic este c oamenii albi se duc la ecuator ca s se înnegreasc i totu i au prejudicii în leg tur cu oamenii negri. frumoasele mele doamne. Uterul crea iei nu a fost niciodat recunoscut de vreun Dumnezeu. a culorii pielii. Sunte i specia cea mai pu in apreciat . p rul blond i corpul feminin sunt pu in cam derutante. acum ti i ? E drept c fa a frumoas . Ei angajeaz mexicani i negri ca sclavi. Deci nu sunt o frumuse e cu p r blond i ochi alba tri. am p r negru i ochi foarte negri. Deci dac a fi tr it acum. de multe ori trebuie s m aplec. dar a a am vrut eu. Ce fars . dar am s v spun eu a cui via este cu adev rat aspr .8 picioare( un picior= 30cm) pîn acolo sus. ori Budha. pentru c energia lor nu este în primul sigiliu. Cicero. Dumnezeu nu putea s â fie nimic din ceea ce voi era i. mai putina experien sexual . Fie prin descrierea f cuta de biseric . Ce. Pute i s v imagina i ? Chiar i oamenii închi i la culoare consider c via a lor este aspr . dar energia lor este în al doilea sau al treilea (plan)." Ce p cat. Apollonius. Gratifica ia lui vine de la cuceririle sale. A a a fost în via a mea. Apropo. Ca el s fie antiteza a tot ce voi nu v pute i împiedica s fi i. Nimeni nu poate opri soarele s r sar . De unde vin ru inea i vinov ia voastr ? Din identitatea voastr cu Dumnezeu . nu am avut niciodat rela ii intime cu o femeie. Ele sunt în control. G sesc asta interesant. i singura femeie care a fost recunoscut . i par de aceasta în l ime numai pentru c atâta este de înalt plafonul vostru. Am fost îndr gostit de r zboi i de a cuceri. ori prin Isus. De ce apar eu ca o femeie ? Întâi pentru c femeile sunt foarte u or de asociat cu m iestria. deci trebuia s fie a a.Despre ce este coala ? Despre a atinge divinul în voi. va avea mai pu in via a sexulal . eu tiu ce compromisuri a i f cut pentru securitatea voastr i a copiilor vo tri i c munca voastr nu se termin niciodat . Este adev rat. a fost s lase un 69 . voi l-a i creat pe Dumnezeu ? Am s v spun de ce I-a i dat a a o imagine. am ochii negri. Da. este o adolescent de 14 ani. el este cel mai drastic. a celor care cred c ei sunt singurii pe calea spre Dumnezeu. care tot ce a tiut s fac . dar am avut peste o sut de copii. o entitate de 7. i ei sunt cei care se duc la ecuator s se fac negri. p rul negru. Poate c l-a i creat dup mae trii din Estul îndep rtat. a femeilor de toate culorile. ca s le fac munca. Shakespeare.

arhanghel s -i dea s mân a lui Isus ? M întreb câ i dintre p rin i ar accepta ca fiica lor s fie l sat îns rcinat de un Dumnezeu , la 14 ani ? Ah, nu. Acum asculta i. Trebuie s auzi i asta. Privi i o frumoas femeie de jum tate de secol are vârsta de jum tate de secol - care las ca prin ea s vina un Dumnezeu i un master. De ce am ales-o pe ea i nu un b rbat ? Pentru c niciodat nu a existat un text scris despre o femeie master i este timpul s se întâmple - este timpul s se întâmple. Cel mai vechi arhetip de Dumnezeu este Voidul, care a fost v zut ca Nut. Zei a egiptean Nut, care este descris in Cartea Mor ilor. o femeie din a c rui uter a venit toata crea ia. Chiar crede i c ti i ce înseamn un master ? Vreau s spun c a i putea trece pe strad pe lîng acest corp i dac nu se uita în ochii vo tri, nu ve i ti niciodat ca este cineva care cunoa te ceva. Deci sunt în corpul unei femei, pentru c femeia este cea mai prejudiciat specie. Uita i de mi carea pentru drepturi egale. Hai s vorbim despre femei de toate virtu ile i din toate grupurile entice din jurul lumii. Pân i în ziua de azi, unele sunt arse de vii, de so ii lor - în ara mea sacr - India. De ce vre i voi s v duce i în acea ar mam care- i arde femeile ? Cum crede i voi c arat un master ? Eu cred c este cineva pe care voi l-a i creat ca o extensie a voastr . i un adev rat master trebuie s fie întotdeauna b rbat, pentru c din nefericire arhetipul de master nu a fost niciodat femeie. Eu vin s combin toate posibilit ile, s combin b rbatul i femeia simultan. Iubesc femeia, uterul vie ii. Dumnezeu a dat acestui sex un uter al vie ii i este la discre ia ei dac via a va deveni sau nu. Aceasta este adev rata putere. Sunt femeie, pentru c vorbesc pentru cea mai depreciat specie de pe fa a pâmmtului - femeile. Voi crederi ca ave i probleme ? Nu ave i probleme. Ave i re ele neuronale. Asta-i tot. Crede i c ave i probleme ? Ave i un corp emo ional. Asta-i tot. tia i c ave i patru sigilii care nu au fost niciodat activate ? Crede i c ave i o problem ? Ave i o cresc tura în creier, un fel de ghem. Este o grupare de neuroni. i ti i singurul motiv pentru care este acolo ? pentru c sunte i oameni emo ionali i v face s v sim i i bine simturile, sentimentele. ti i ce sunt sentimentele ? Nu au nimic de a face cu spiritualitatea sunt chimie, substan e chimice. Unde se întâmplâ ? Între creier i organele de simt, asta-i magistrala lor. Stiti, magistrala care v duce acas . Fiecare din emo ii are o cas de. Voi sunte i dependen i de emo iile voastre. Sunte i dependen i de sex (sensul este: independenti ca de droguri. Sunte i dependen i de victimizarea voastr . Sunte i dependen i de s r cia voastr , de lipsurile voastre de durerile voastre, de cap, de alergiile voastre, de nefericirea voastra, de singur tatea voastr . de autocompatimire, de vinov ie, de înstr inarea voastr de Dumnezeu. Deci privi i pe cine st în fata voastr , v rog. Este înv torul care v-a Înv at o s pt mân întreag . Cel care a creat coala cu tot ce este în ea. Tot ce avem de f cut c s putem ti totul, este s ne deta m de re eaua nervoas emo ional . Dac suntem ata a i de re ea i de emo ii, suntem în nesiguran , nereu it , lipsuri, i niciodat nu vom ti nimic mai mult decât ceea ce aduc emo iile, iar acestea sunt experien e ale trecutului. Dar cînd ne-am deta at, suntem liberi în spatiu, putem ti totul. A a este i gloria lui Dumnezeu. Cum altfel crede i c pute i supravie ui mor ii ? Voi o s muri i, dar ce crede i c va supravie ui mor ii? Va fi ceea ce se adun în Spiritul vostru Sfânt, i aceasta va fi persoana care este dependent de toate acele lucruri, care va trebui s aib o recapitulare în lumin - a tuturor gândurilor pe care le-a i avut i nu le-a auzit nimeni...! Dar aceasta (mintea subcon tient ), a ascultat totul i va învârti benzile acelea în sens invers, iar voi ve i privi i ve i în elege ce a i f cut cu acest dar numit via a. PRE UL DIVINIT II ESTE CA O SABIE CU DOU
70

T I URI

Ce a i f cut cu via a voastr ? Ce a i f cut cu ea ast zi ? Dar înainte de a veni s m vede i ? A i cheltuit-o doar ca s supravie ui i ? A i cheltuit-o ca s face i bani i s pute i avea sex, s mânca i mult, prea mult, sau s fl mînzi i, ca s fi i frumo i, s fi i importan i? Ce a i f cut cu to i banii pe care i-a i cî tigat lucrînd opt ore pe zi ? Opt ore înseamn 1/3 din ziua voastr . Ce a i f cut cu to i acei bani ? V-a i dus i a i cump rat mâncare i ati pl tit pentru ad post, i a i petrecut i v-ati distrat i i-a i cheltuit ca s ar ta i la fel ca ceilal i i s fi i acceptabili. Ce a i f cut cu via a voastr ? Este un dar. Via a este un dar. Ave i un servici care v îng duie s fi i creativi, a a c o parte din via a voastr nu este pierdut , în care crea i cu mintea voastr în deplina integritate ? Fura i de la patron ? P c li i la pontaj ? Nu v gr bi i s r spunde i, vinovatul m rturise te primul. O s vede i asta în lumin . Crede i c munca voastr nu este via spiritual ? Crede i c cele opt ore de servici nu au nimic de a face cu via a ca dar ? Fiecare respira ie i fiecare b taie de inim sunt un dar de la Dumnezeu. Ce face i cu ele ? În opt ore lucra i cât se poate de pu in i apoi cum folosi i banii pe care fi primi i ? Pl ti i datoriile. Care sunt datoriile voastre ? Ele sunt pentru imaginea voastr ? Pentru proprietatea voastr ? Pentru automobilele voastre? Iar cu banii râma i v distra i pentru ca merita i . Oare ? Deci Dumnezeu râmîne cu triste ile i remu c rile voastre. Singurul lucru pentru care veni i la Dumnezeu este c nu ave i bani destui, sau c v sim i i prost pentru investi iile, pierderile i rela iile voastre. Aceasta a i devenit ? Este adev rat asta a i devenit. Dar nu ve i fi condamna i pe ve nicie pentru asta. Dac sunte i Dumnezeu i vi s-a dat liber voin , voi decide i. Voi sunte i vântul în pânze care conduce nava voastr , deci voi ave i responsabilitatea Sunte i divini i divinitatea este o sabie cu dou t i uri. Ave i o sabie care taie pâna în inima materiei. Vrem s supravie uim i apoi urâm c trebuie s supravie uim. Deci trebuie s ne echilibram prin petreceri, sau prin sex. Putem lucra o s ptâmîna întreag ca s ne cump r m un costum sau s pl tim pentru o opera ie estetic . De ce ? Pentru c peste 40 de zile vom ar ta bine i vom avea sex. Nu-i a a ? Asta este cel mai bine ce pute i face cu via voastr ? Deci ideea este c în aceast coal trebuie s redefinim pe Dumnezeu . Nu c ati fi g sit adev rul. Este c îl tia i de mult. Dumnezeu era convenient, ca voi s pute i p c tui, s face i ce vre i f r ca s ave i responsabilitatea vie ii voastre. Iar eu v spun c sta este unul din t i uri. În aceasta coala, îl luam pe Dumnezeu i spuneam: viata mea este b taia inimii mele, respira ia mea, gândul meu virtuos, creierul meu holografic, acestea sunt via a mea. i dac trebuie s muncesc pentru pâinea de toate zilele, atunci, Dumnezeule, ajut -m s fiu creator în cele opt ore, ca munca mea sa nu fie doar o slujb cu care s -mi pl tesc hainele i cosmeticele mâncarea, sexul i vinul. Opt ore pe zi n-ar trebui sa fie doar lucru, ar trebui sa fie crea ie. Ar trebui s fie crea ie. Nu ar trebui s fie robie pentru c tu crezi c e ti s rac, ar trebui s sim i c ai de dat mult, c ai nelimitate posibilit i de a crea. Iar cel lalt t i al s biei este ca pentru voi este dureros s ai responsabilitate pentru propria via a. titi de ce sunte i victime ? ti i de ce sunte i bolnavi ? De ce rela iile voastre las de dorit ? Pentru ca da i vina pe oricine altcineva pentru problemele voastre, pentru c nu v lua i responsabilitatea adev rului vostru, care este ascuns sub imaginea înf i rii voastre. Fe e zâmbitoare care mint, i voi min i i i nu ave i responsabilitate asupra a ceea ce ti i i a adev rului care se ascunde sub acel zâmbet. Ce ar fi dac a i crea o lume din adev rul pe care îl cunoa te i? Via a este o robie sau un dar ? Este alegere i sacrificiu ? Absolut. Absolut. Dac nu vrem s mergem pe cîmp s s dim sâmîn a
71

de grâu în pâmîntul nostru, dac nu vrem s facem asta, atunci hai s facem altceva pentru bani, i s cump r m pîinea de la cei care au facut-o. Dar trebuie s ne sacrific m dând ocazia altcuiva i noi ne sacrific m via a ca s muncim pentru bani - acesta este efectul domino care-1 atinge pe fermierul din cîmp. Hai s facem onorabila munca noastr i impecabil , s onoram i s câ tig m totul. Deci este o sabie cu dou t i uri. Sabia este motivul pentru care am creat pe Dumnezeu dup imaginea noastr , am creat o superfiin care s judece tot ce facem. Atunci putem s facem tot ce vrem cu via a i apoi s -1 chem m, atunci când nu mai avem resurse. Dup ce am cheltuit energia trupului nostru, s n tatea noastr , dupa ce am dat familiilor noastre lipsa de bun tate i iubire, leam murd rit, violat i distrus chem m pe acest Dumnezeu i motivul pentru care nu îl chem m înainte, este c nu credem c Dumnezeu este ceea ce de fapt este. Dar el este b taia de inim , respira ia. Cum ar putea s nu fie con tiin a a ceea ce facem, încarnarea i împlinirea destinului. Fiecare din voi a i venit din Planul de Lumin . A i murit, v-a i dus în lumin , a i avut o revizuire a vie ii pe care a i tr it-o, a i stat în Planul de Lumin ca s crea i un nou destin, pentru c nu a i st pînit acesta lume i acest trup. Nu a i fost stâpânii acestui creier. Cum vrem s cunoa tem necunoasutul de afar , când nu ne cunoa tem pe noi în ine ? Venim înapoi mereu i mereu numai ca s destr m m re eaua neuronal de emo ii din creierul nostru, la care nici m car nu ne mai gândim. Nu ar trebui s fi i dependen i de experien a emo ional , în elepciunea const în a recunoa te c nu mai trebuie sâ facem as a, c suntem aici s vedem i s în elegem. Avem, Dumnezeule, mintea lui Dumnezeu cu care s în elegem, i avem creierul i mintea lui Dumnezeu cu care s cre m noi realit i.! Nu suntem aici pentru a avea cât mai mul i parteneri sexuali, s ne ducem zilele în emo ii jalnice, ci cu paradigma unui nou gând, tiind c urm toarea experien va crea o emo ie care va transcede emo iile dependen ei care ne fac s lucr m opt ore sau paisprezece ore, cu care s tr im alte ase ore înainte de a ne duce la culcare. DE UNDE VINE IUBIREA NECONDITIONALA ? S v spun despre voi înainte de aceasta reâncarnare. To i care sunte i la aceast coal aceasta ar trebui sa fie o descriere istoric a reâncarn rii i drumului pân aici, acest loc pe harta destinului vostru - este pentru c data trecut a i fost lacomi. F r m sur . A i fost lacomi i sau a i luptat pentru via a voastr , iar în clipa mor ii v-ati pus ni te întreb ri. Prima întrebare a fost unde este mama voastr . Fiecare soldat, fiecare lupt tor, în clipa mor ii întreab despre mama lui, întotdeauna ei fac asta. Este un fapt absolut, am v zut eu însumi. De ce fac ei asta ? Am vrut mult s va întreb asta : de ce crede i - crede i ca este prostie ? ² c fiecare r zboinic î i cere mama înainte de moarte ? Pentru c atunci când erau copii, cel mai iubitor i confortant, nu a fost tat l, întotdeauna a fost mama. i de fiecare dat cînd erai r nit sau lovit, te duceai la mama i ea f cea ca totul s fie bine. Când solda ii au ma ele scoase afar i le lipse te jum tate de trup, ei o strig pe mama lor. A a a fost în toat istoria. Ei cheam pe mama lor s -i ajute, singura persoana din lume care ii poate ajuta. i a doua persoan despre care întreab este "Doamne ajut -m !". Apoi mor. Deci cât de divine sunt mamele ? Cât de divine sunt femeile ? Câ i dintre voi în eteg aceasta întrebare? Fiecare b iat din lume tie ca atunci când î i jule te genunchiul sau falca, mama lui va avea grij de el, îl va iubi, îl va lua la sânul ei i numai f cînd asta lucrurile încep s fie mai bune, nu-i a a ? Indiferent cât de în vârst sunt, ei se gândesc la asta. Acesta este motivul pentru care se infatueaz cu sânii nevestelor lor, încearc s se simt ca i cu mamele lor din nou în elege i ?
72

pe care numai mi le-am imaginat cînd au primit vestea c fii lor . iubi ii lor. i ei plîng i durerea lor disperarea.b rba i virili. Nu vor mai fi cu mamele lor din nou. au plecat i au f cut ce au vrut. b rbatul ideal pe câmpul de b taie o strig când moare i inima. Nu g si i asta interesant ? Deci de unde vine iubirea necondi ional i grija ? i ei plîng dup mamele lor. Deci în lumina întregii eternit i. Ele vor doar s fie frumoa e i idolatrizate. regate.În toate aventurile lor. î i va proteja copiii. oricum. care aduce bucurie i iubire. dar ei au fost fii rebeli. a trebuit s înva iubirea i a trebuit s înv asta din punctul de vedere al unei femei. Asta este. ca s pot iubi mun ii acoperi i de z pezi i copacii cu bromoroac i râurile i câmpiile verzi. Unii cred c copiii sunt responsabilitatea femeii. care nu au 73 . Dac o singura femeie ar fi f cut to i copiii i dac to i copiii din lume ar fi fost nepo ii ei. pentru c ele nu sunt natura primului sigiliu. Ele sunt cele care sunt prezente constant. au fost m cel ri i pe câmpul de b t lie . Dac eu am cucerit 2/3 din lumea zilelor mele. Deci cine ar trebui s fie înv torul noilor genera ii ? Vreau s în elege i de ce nu pute i recunoa te un master. Ei. r zboinici de renume i temu i cheam pe mama lor. far opinii. cine ar trebui s fie înv torul omenirii ? O femeie care aduce dulcea suferin ei. muncesc greu pentru a mul umi pe so ii lor. i copiii sunt l sa i cu mamele lor i dup ele plîng. dar ele sunt departe. lui pompeaz ultima pic tur de sânge. Este o situa ie foarte tragic . mamele lor le cer s aib grij de ei în i i s fie aten i. îndelung iubitoare. B rbatul este în moment. Ele sunt cele care îndur corpul lor. dar dac r mân îns rcinate. în schimb. îndur copilul. Ele sunt cele care au fost f cute comodit i valoroase în lume. Acesta este motivul pentru care nu multe femei au ajuns pe tron. Bunul p mânt. bine. Solda ii pe câmpul de b taie nu cer pe ta ii lor. spontani i impregneaz (îns rcineaz ) fiecare gaur pe care o v d. degetul lui Dumnezeu nu este spre b rba ii lor. partea cea mei amenin at . cele mai multe s-au d ruit b rba ilor. Mamele lor. fiind un geniu al urii. Ta ii. ea va deveni cel mai feroce razboinic. geneza sa. Nu ta ii. pentru c femeile au o natural compasiune. Asta este colapsul con tiin ei. cine a avut grij de ei ? Unde se duc ? La mama. Femeile. Asta este în leg tur cu a avea copii. b rba ii lor. Unii sunt ta i buni. pe fiecare din ei. Ele au calit ile ocrotitoare ale p mântului de aceea natura este numit mam . Natura lor este acolo numai în sezonul lor de ovul. Femeile sunt mai aproape de Dumnezeu. atunci ceea ce a trebuit s cuceresc atunci când am fost vântul. Eu am v zut asta. frumo ii lor fii. pentru c femeile pot iubi lumea întreag . Dar femeile au virtute i aceast virtute este ce a f cut pe to i solda ii mei s le cheme atunci cînd mureau. i este crud pentru c va îndep rta sl biciunea i va suporta cu t rie genoamele. asta e. pe care chiar i idolul. Erau fii mamelor cei care plângeau pe câmpul de b t lie. Aceasta este nepre uita parte a umanit ii. ei dispar pentru totdeauna. de for vital . Ele iubesc natural. bunul p mânt. De aceea femeile nu sunt b rba i. Este o compasiune natural . îndur cre terea din uterul lor. femei pe care nu leam cunoscut niciodat . Ele sunt copiii programa i sa fie copiii primului sigiliu. Atât de intens este dragostea lor. Este adev rat ca trebuie mult ca s porne ti o femeie. femeile nu. Dac pui o femeie pe tronul unui principat i o ini iezi c to i în acel principat sunt copiii ei. acesta este motivul c arai ca o femeie pentru Ta i. Dac nu sunt prostituate sau hetera (femei preg tite din fraged copil rie în arta i tiin a de a procura pl cere ). f zboiul nu ar fi existat Deci dac muribunzii de pe câmpul de b t lie . ci spre ele. confort fricii. Femeile de ast zi sunt artificiale.vor plânge amarnic i vor purta haine de doliu îndelungat vreme. sunt tratate ca obiecte sexuale. unde este locul iubirii absolute i protectoare ? Este în femeie. Este îndelung suferitoare.mîndria lor. trebuie s aib grij de toate responsabilit ile care vin din acele g uri. de biserici. Ei î i cer mamele. B rba ii sunt aventuro i. nu fii ta ilor . Deci am reg sit calit ile feminine care au fost atât de mult urâte de puteri. S mai discut m despre femei. ci mamele. Dar cînd au fost r ni i.

ADEV RATA ZEI A GENEZEI Femeia aceasta are o putere pe care voi nu o ave i i este toat con tiin i este atot puternic . Desigur c exist un quadrant de poten iale absolute în lumea quantic . Dac num r m apte trepte de la hertzian la Infinitul Necunoascut. O femeie este natural mai aproape de Dumnezeu i mult mai artificial fa de iubitul ei mult mai natural pentru Dumnezeul ei. Evreii au copiat un text vechi care dateaz de la sumerieni i istoria lor. Sângele regesc nu vine prin s mân a b rbatului. niciodat nobil. (Geneza. pentru peste o 74 . în iubirea lor. Sunt numai apte nivele de con tiin . Deci care este mesajul pentru secolul XXI ? Este c femeile sunt Dumnezeu i c ele sunt mai aproape de Dumnezeu în compasiunea lor. Dac nu. Femeia care sta în fa a voastr . Este adev rat ca g sim cosisten a prin femei. nu au dreptul s . istoria lor despre Tera. în multe ri nu au dreptul la vot. Acesta a fost cel mai sacru text de ritual al Babilonienilor. Dar împ r ia lui i aventurile lui sunt mai m re e decât apte trepte ? Absolut. a mo tenirii genetice poate fi trasat prin structura AND-ului mitocondrial a femeilor dintr-o familie). care arat infinit diferit de cel pe care îl vede i în fa a voastr . (con tiin a i puterea lui Ramtha. Poate c ar trebui s deveni i geneticieni ca s în elege i ca linia femeii poate fi dus inapoi pân la Eva ( continuitatea liniei. piesa aceea frauduloas . ca s glorific femeia. ea care este un dar. spa iul con ine posibilit i infinite ? Este Dumnezeu atât de simplu ca apte trepte ? Da. i sunt într-un trup de femeie. pentru c este doar o linie genetic care calific sinele regesc. în iertatrea lor. nu b rba i. Iat de ce am venit ca femeie. de trei nivele (realitatea tridimensional ). Fiecare b rbat are nevoie s fie glorificat de o femeie. sunt numai apte. Nu a vrea s m aprecia i mai pu in pentru trupul în care m prezint vou . a fost o femeie. s v uita i pe cerul înstelat sa privi i stelele i imagina i-v c toate apar in primelor trei sigilii. care este un maestru ascendent). Deci ce sunt b rba ii ? Iu i. Ea este cea mai apropiat de scara cu apte trepte. având nevoie de expresie personal în fiecare zi. al iubirii i în elegerii. de ce nu poate ea s fie ea îns i. Sunt sigur c to i sunte i familiari cu Cartea Genezei. Da . de frigider. de penisul vostru. în elegerea. el nu poate fi niciodat rege. femei i b rba i. dar nu este prin linia masculin din sîngele lui. numit Enuma Elish. fa a voastr ? A i mers vreodat mai departe de toate astea ca s vede i c în lumea tridimensional . de vaginul vostru sau sînii vo tri. de cuptor. Dumnezeul compasiunii. comoara vie ii voastre. s glorific dreptatea i adev ul în via a voastr . grija lor. O femeie rea este doar aceea c reia i-a fost negat dreptul natural de a iubi. pute i trasa linia voastr genetic pîna la Zeii care v-au creat. vine prin oul femeii. pentru divinul ei fiu i pentru p catele celor care m rturisesc. povestea crea iei este izbitor de asem n toare cu o veche poveste despre crea ie din literatura sumerian . De ce trebuie ca o femeie s fie mediator.i dispute c s toriile. nu au nici un fel de drept. grei. decât un b rbat care nu are nici un fel de pasiune pentru samân a lui. ci prin anteceden a feminin . Casele regale merg înapoi genetic pe linie femeiasc . Am i eu un trup al meu. B rbatul are consisten . i voi to i. Cum tim asta ? La noapte. NINHARSAG . dar primii care vor cere mamele în ceasul mor ii. Atunci v intreb: câte aventuri a i avut cu adev rat în primele trei sigilii ? A i mers vreodat cu adev rat mai departe de pat.drepturi. i cel mai grandios din ei a fost o femeie. Biserica catolic a extins uterul Mariei spre divinare.

Pur si simplu. marea Mam . compasiune i pace. Dar ce vor femeile ? Iubire. A fost deja dovedit tiin ific. Cu siguran c nu Jehova a fost. casa vie ii. Ei au venit i au creat canale i râuri în Estul Mijlociu. De aceea a i fost numita Mammy. Ea a fost mama care a creat hibridul de Cro-Magnon. B rba ii sunt r zboinici. nu este o cale natural . (Ninharsag). în elege i ? A a sa fie. Dac am avea doi p rin i care sa fie p rin ii întregii umanit i. când ultima suflare pleac i sângele nostru este împr tiat pe p mânt. pentru c voi to i ave i genele ei în voi. i a mamelor voastre. Doar sexualitate i problemele voastre. Voi nu cunoa te i istorie. Aceasta este cea mai veche religie din lume. Nu a existat un Zeu mai virulent decât o femeie.Zei a Nut). Ea a venit i a f cut lucrarea . Dac v-a i fi folosit creierul în loc de penis. divinizeaz o Zei (religia egiptean . Deci Mammy. Cea mai veche religie din lume. O chemam pe mama primordial . care v-au dat via . care sunte i voi. Nilul este un fiu Artificial. De ce ? Din cauza doamnelor. a creat omul de Cro-Magnon. Ea a fost cea care a spus: "L sa i copiii mei s fie ceea ce sunt! " i au fost fra ii ei cei care s-au str duit s -i divid . ÎNCEPUTUL EVOLU IEI Cu 455.000 de ani în urm . între. înainte au fost Homo erectus. cine ar fi marele p rinte ? Femeia. Da. i cui se datoreaz supravie uirea umanit ii pe acest pâmânt ? Lui Mammy. adic mama. A venit aici i a încruci at semin ele fra ilor ei Enlil i Enki i ale lui Anu cu copiii ei pâmânteni. Cine a fost ea? Zeul Genezei. i ti i cine a început disputa ? Sora lor mai mare. Nu este nici un dubiu c evreii au fost familiari cu acest text. Jehova nu a avut nimic mai mult decât str -str -str -str bunica lui. i ea tr ie te. Zei a care ne-a f cut. care înc mai evoluau înainte de venirea marii Zei e. Ea a mai fost numita abreviat Mammy. Deci în inima i sufletul nostru atunci când p r sim corpul.sora. Ea va avea grija de copii ei mereu .ve i g si acele texte în orice muzeu mare din lume . din moment ce Abraham a fost babilonian. care a încruci at maimu a cu zeii. Deci voi sunte i în via ast zi datorit lui Mammy. Enki i Enlil au venit aici acum 455. În textele sumeriene . ea a tiut acum 455.000 de ani. Femeile sunt oameni de tiin a str luci i. Acesta este adev rul. Mamele sunt compasiune i iubire. a aprut prima colonie din Nibiru. s -i foloseasc . Deci Zeul Genezei a fost o Zei . Deci de ce trebuie s supres m femeia ? Pentru ca b rba ii doresc r zboi. i genetica voastr merge înapoi pîna la ea. Ea a fost un str lucit genetician din familia lui Anu. n scut în ora ul Ur. Ceea ce voi ve i g si curînd în genomul uman. Ei s-au certat i s-au certat. Ea a venit aici jos i a început s despart genele. Cunoa terea este în bibliotecile i muzeele voastre. nu a avut. a i fi în eles ca linia voastr genetica merge înapoi în Africa de ast zi. i cine a fost capul ? Mammy. divinizarea lui Mammy. Tera a fost numele pe care Dumnezeii 1-au dat p mântului.000 de ani. Acum în elege i de ce am ales s vin printr-o femeie ? Asta distruge ideea voastr despre un maestru ascendent ? Cam da. Numele ei a fost Nisgal sau Ninharsag.se spune cine a fost Zei a Genezei i c ea a fost sora celor doi fra i rivali. i-a iubit Mammy copiii ? Absolut. a suflului vie ii. chemam mamele. Este natura lor de a în elege crea ia. Tigru si Eufrat. pîn la propriul ei laborator. Ea este vie i bine În voi to i. 75 . Deci leag nul civiliza iei merge înapoi pîna în Africa. Neanderthal i Homo sapiens. ave i un sistem de credin bazat pe emo iile voastre. iar familia lui a avut leg turi cu preo imea de acolo) .mie de ani. Copiii ei au fost du i în lumea întreaga i au devenit sclavii Zeilor.

Cre teau capre i oi. Acesta este adev rul. Eufratul. în pâmânt sfânt. Totu i multe au fost distruse de Zei. este ca un copil care s-a n scut din uterul mamei sale. pentru c migra ia înapoi în India (atrac ia spre India ) este o adânc înr d cinat în memorie. Deci Zeii au plantat via i au înv at oamenii ce era i la ce folosea. t bli ele din Sumer care au înregistrat adev rul.000 de ani . este rezultatul eroziunii a ceea ce a fost odat cel mai fertil pâmînt din lume i cum deja a i auzit au venit aici cei doi fra i. adic cu un creier mare. acolo a fost cea mai mare vie de pe P mînt. Pâmîntul este învierea din uter. Grâul înc mai p streaz schimb rile genetice pe care Zeii le-au f cut cînd lau adus aici. Este un simbol. De aceea copii pot tr i numai cu lapte. Acesta este un 76 . nava putea deveni. Cultura a început într-o vale între Tigru i Eufrat. Ei au venit i au creat râurile i tot ce era acolo ca s fie de folosin celor care veneau i plecau mereu cu navele lor. Aceste au fost primele entit i care au mo tenit creierul galben (scoar a cerebrala sau substan a cenu ie) Ei au mo tenit toate abilit ile. Da. Un copil cre te cu o hran care are valoarea nutritiv necesar s men in creierul i intru adev r ADN-ul stimulat. pentru lapte. Navele lor erau entit i biologice care r spundeau sistemului lor nervos i concentr rii lor. brânzâ. aceast planet a fost populat de mari i avansate civiliza ii : una este ce a lemurienilor. toate sunt artificiale. ca sâ-1 adapteze la a a o mare distant de acel soare. nutrientrul absolut pentru copii.000 de ani. Orice ei visau. De ce este atât de important ? Pentru c pâmântul care se ridic din ocean. iar apoi în stepele Rusiei si Europa. o memorie genetic a locului de concep ie. Enlil si Enki. marii lemurieni. Ei erau gigan i. ( vinul ro u ). Grânele nu sunt indigene de pe P mânt. Au fost aduse aici. Aceasta este cris în Enuma Elish. Cine planta aceste vii ? Zeii. a fost adus de pe o stea/cluster. Zei a era la fel de înalt i frumoas ca fra ii ei i ei aveau deja mii de ani cînd au ajuns aici. Ei aveau aceasta abilitate. iar cealalt a atlan ilor. Solul este un dar divin de la Dumnezeu. Este rezultatul final al haosului i schimb rii.Estul Mijlociu a fost Gr dina Edenului. care au venit aici i au manipulat oamenii. Ace ti Zei aveau culoarea scor i oarei erau frumo i. apoi în America de Nord. care erau indigeni ai P mîntului. A c ror nav a fost de fapt o entitate biologic în i din ei î isi. Este coroana unei învieri. Tigrul i Nilul fuseser create.000 de ani în urm . A durat peste 120 de ani ca s dezvolte un lan perfect de ADN care s îng duie entit ii s arate ca Zeii.au fost o încruci are de ADN între Zei i cei mai inteligen i umanoizi care au existat în acel timp. Calciu este marea molecul care "deschide" celula i îng duie nutrien ilor s p trund i apoi ADN-ului s -1 foloseasc . dar vor fi sclavii Zeilor. În acel timp. i cele mai mari vii care au existat vreodat . ar fi cei din a c ror genealogie au ap rut atlan ii. iar Zeii sumerieni. tia i c vi a de vie se planteaz numai pe p mânt care a fost cîndva pe fundul m rii ? Chacra coronar (a 7-a) a unui zeu este cel care s-a ridicat din uterul oceanului iar chacra coronar a lui este o vie. De acolo a fost dus într-un loc numit Argentina. apoi în America de Sud. fii lui Anu. Atlan ii .acum 450. pe acest plan a venit un alt grup de dincolo de Steaua de Nord. Cu 455. au fost plantate pe un astfel de sol i mai exist i ast zi. Marele elixir al Zeilor care s-a p strat peste milioane de ani. Dar vestigiile marilor vii sunt pe p mânt ce a fost cândva sub apa m rii. a ajuns pe acesta planet acum 455. Grâul nu este de aici. care este elementul stimulativ ? Calciu. printr-o gaur neagr (worm-hole) care f cea conec ia cu o alt realitate. dar au fost i în India. Deci laboratoarele de ADN au existat în Africa. în l imea i frumusetea. Lemurienii au venit de dincolo de Steaua de Nord. Deci lapte. Pâmântul aici nu era un de ert. Fiecare fir de nisip pe care îl vede i ast zi.

F ceau pâine din ea i o mîncau. era îmbr cat în plato de aur. dar nu le era fric . Din copii copiilor lor am ap rut eu cu 35. Au dat celor care nu erau preg ti i. sunte i Punctul Zero. i nu putem s num ram câte raze sunt. Aurul este un foarte bun conduc tor de lumin . Erau foarte diferi i fizic de atlan i. Sunt organisme care tr iesc în spa iu. c ci ei locuiau pe o planeta care nu avea soare. acum 450. Deci a i avut un impuls în evolu ie. i Punctul Zero continu s creeze. Acei Zei. ochi deschi i i p r deschis la culoare. care au fost originea grecilor. dar totu i el continu s creeze c ldura. care ati fost i care ve i fi vreodat . au ap rut altele i mereu altele care se mut în afar i altele apar. Fantastic ? Crede i c este fantastic ? Voi folosi i mai pu in de 4% din ADN-ul vostru.000 de ani. Aceast virtual diviziune creaz o oglind care permite Punctului 77 . Acesta este motivul pentru care fiecare fiin care ajungea la tron. care exista în vremea lor. care emena un câmp radioactiv. i voi to i. cea mai mare stea care a fost vreodat . s contempleze i ca s considere problemele complexe. Concentra i-v . Ast zi. Ce f ceau ei cu aurul ? Aveau nevoie de aur ca sa-1 pun în atmosfera lor. încât rezulta o pulbere alb . Eu am existat înainte de Jehova. un mecanism cu care s poat gândi. Cine sunte i voi s spune i c nu exist ? Nu v ar ta i ignoran a. Mai mult chiar. i le-au dat un impuls în evolu ie. ca s poate tr i acolo f r s fie capturate pe orbita vreunui corp greu. iar corpul lor spiritual str lucea. din Void i Punctual Zero era ca o uria stea. prin procesele lor de alchimie. au venit aici. nu ne bucur m de aceea i c ldur de la soare ca acum patru miliarde de ani. tiau cum s fac aurul s . A i fost la locul potrivit în timpul potrivit. pîn la Ecuator. Apoi s-au amestecat cu atlan ii i ionienii. Ei au venit s schimbe. s moduleze formele de viat . c ci el este un motor care p streaz perpetuarea con tiin ei în propria contemplare i de aceea voi sunte i acum aici.str luce te.adev r. Aceste organisme trebuie s aib gene antigravita ionale. unde existau deja ni te fiin e primitive care evoluau c s fac necunoscutul cunoscut. pentru c ele ies continu din diamant. Lemurienii au venit aici i au îns mân at ceea ce voi numi i Pacificul de nord. nu au num r. Adic fiecare venea din Punctul Zero. Ionienii din literatura greac sunt norvegienii de azi. Au venit s exploreze. ei foloseau aurul ca mîncare . Adev ra ii greci au pielea alb . Ei sunt ionienii. Ce ar fi putea fi în restul de 96% ? Poate ca sunt aripi sau trepte. Deci. grecii pe care îi vede i ast zi în bazinul mediteranean sunt un amestec de sînge care vine de la Imperiul Turcesc. Cum s v spun. Este într-un fel ca vânturile solare care par s fie eterne. razele lui i totul se conecteaz cu acela i Dumnezeu. dar în moment a fost cel mai mare sistem în Voidul Însu i. care sunte i acum. Exact ca i cum am lua Punctul Zero i am face asta : dac întoarcem Punctul Zero în interiorul lui însu i i îi îng duim s reflecteze i s se observe pe sine. Lemurienii erau mult mai puri. s fie. el va produce o diviziune aparent a Punctului Zero. I-au f cut sclavi i i-au pus s lucreze în minele de aur. Gândi i asa : în Punctul Zero a fost o raz str lucitoare i când aceasta a ie it în afar .pîine. altele au ap rut i dup ce ele au ie it. pentru c ei în elegeau radia ia biologic cu care creau navele lor. navele lor erau crescute în gr dini. i totu i a fost cea mai mic particul care a existat vreodat i înc exist . Iar razele care care vin de la el. sau poate c sunt proiec ii de cîmp unificat antigravita ional ? Poate ca deja exist . pentru c aurul reprezenta pentru ei Zeii pe care îi serviser în antichitate. dup acel timp. Le d dea nemurire.i învârteasc nucleul atât de repede. îmagina i-v o particul care este ca un diamant cu multe fe e pe care cade lumina .000 de ani în urm . Ei au aterizat aici cînd înc mai erau dinozauri.

Cele mai marcante entit i în acest cuadran sunt albastre. Ei. Da. Deci voi chiar nu ati fost nic ieri ? Nu.mul umesc lui Dumnezeu! Este mult mai departe. Au tiut Zeii despre colile de în elepciune? Da. i sunt atâ ia dintre voi care citi i i reciti i cartea. în loc s te folose ti de s zicem. Tr i i prin prezump ii. Dac Dumnezeu ar fi creat doar raiul i P mîntul . dac veni i de dincolo de Steaua de Nord.albastre. Au fost Zei care au performat miracole ? Da. ceilalti sori nu au aceast problem . Albastru este culoarea cur eniei si a s n t ii. Cuno tin ele trebuiau s fie trecute unor oameni selecta i. Tr i i prin emo iile voastre pentru c a i fost înv a i c sentimentul este adev r. Dac nu m crede i privi i Calea Lactee prin telescop. poate c sunt real.ce este P mintul în compara ie cu Calea Lactee ? Sunt 11 miliarde de planete ca P mîntul în Calea Lactee. Termenul "a m iestri" nu ar fi existat. în trecut. Nu ar trebui s exist . Soarele vostru este galben pentru ca este murd rit cu radiatii. gândind limitat. nu a i fost. De ce crede i c P mântul este singura planet ? Dac crede i c numai P mîntul exist . Nemurirea este despre cunoa tere i despre adev r. Nu este. cenu ii (Ramtha nume te cenu ii pe cei care conduc din umbr lumea. numai c au sori alba tri. dar dorind s fie bronza i tot timpul. care fac o treb satisfacatoare. Sunte i aici cu mine. Nemurirea are totul de a face cu deschiderea min ii. câ iva îngeri i ni te sfin i întâmpl tori.dar exist. nu albe sau negre ori galbene . niste bigo i împotriva culorii închise. ei ei. computer. o entitate veche de 35000 de ani.. înseamna c nu ati fost niciodat altundeva. Ave i probleme emo ionale. O s v ia mai mult de o noapte întreag ca s 78 .nu conteaz dac sunte i atlanti. titi voi. Sentimentul nu este adev r. Voi sunte i oameni emo ionali. care de in toat puterea mondial dac sunte i egipteni sau hindu i dac sunte i Ishamata sau Actanus . Din felul în care gândi i. Poate ca voi doar a i dat pu in prea mare însemn tate emo iilor. au tiut. lemurieni. Continua i s folosi i lumân ri în loc de laser. ci doar s tr ie ti în exaltare sau suferin . Este. c ci ele sunt drojdia unei re ele de gândire colectiv . are totul de a face de felul cum ADN-ul se replic în celul . Ce este sentimentul ? Este chimie. urma ii Zeilor. Deci. Ru ine lumii. . El este ca i o carte care te inva cum s operezi un computer. Tot mai crede i c sunt un fals ? Cei mai mari oameni de tiin din lume au venit i au cercetat acest corp (in 1996 ). Corpul emo ional este c atunci când te mul ume ti cu ni te unelte mediocre. Acum c avem buc ica asta de informa ie. Este blestemul fiec rui om. pentru c sunte i oameni care ave i nevoie de cuno tin e i sunte i neâmplini i. sau furie sau durere.nu conteaz . i a tr i prin emo ii înseamn a înceta chiar i s gânde ti. dar niciodat nu a i lucrat pe un computer. Crede i c religia voastr este important . Sunt 11 miliarde de planete în cuadrantul în care este P mântul. asta-i tot ce sunt ele. M re ia este ca Dumnezeu nu tr ie te în Pleiade . dac nu ar ar fi existat marea antitez numit corpul emo ional. Ru ine vou . Voi to i veni i din acela i Punct Zero. altfel nu ar fi existat astfel de coli. Ei primeau cuno tin ele i cei care le în elegeau deveneau nemuritori. Unsprezece miliarde de planete.Zero s se exploreze i s se cunoasc pe sine. Nu conteaz dac veni i din Zeta Reticuli. De unde vin ele ? Din creier. Una din cele mai mari probleme ale voastre este corpul emo ional. nu ar face nici un bine s alerg m în jur i s ne ar tam ignoran a prin promovarea "culturii" noastre i accept rii culorilor de piele. i sunt mai bun decât orice guru care a c lcat vreodat pe fa a acestui p mânt i sunt dovedit tiin ific. Nu-i ele mirare c regalit ile ineau la mo tenirea lor de singe albastru.. Ar fi fost foarte plictisit dac în raiul lui ar fi doar el. hm ? Poate c întregul vostru concept despre realitate este gre it.

Asta a fost 455. A fost o femeie. dar niciodat nu le da dreptul la cuvânt. Gândi i-v la asta : voi o privi i. p mântul nu este b rbat. pe când femeia s-a gândit la crea ie. Sunt 11 miliarde de pâmânturi în Calea Lactee. Au fost proprietatea fanteziei b rba ilor.000 de ani în urm . ca s în elege i ce nu sunte i i de ce sunte i aici. Aceasta este o femeie. A fost o femeie dedicat cu seriozitate proiect rii vie ii aici. M-am f cut în eles ? Ce ne înva asta despre Dumnezei? Ce spune despre voi ? Ei sunt marii vo tri p rin i. întregul element feminin al divinei mame. i pân ce este plin . femeia trebuie oprimat . Cel mai mare om de tiin care a tr it vreodat a fost femeie. Fiecare b rbat din aceast audient . dar a amestecat sperma cu ovulul i cu mâinile ei iubitoare a creat perfectul Adam. Fizica cuantic este fizica Zeilor. Cea mai m rea entitate care a tr it vreodat pe Tera a fost o Zei .. nu aveau cunoa tere. Aceasta este pura natur . Deci prin eforturile ei tiin ifice. a lui Anu. B rba ii sunt pentru supresie. tu e ti intoxicat cu ea i beat cu razele ei. care a i fost atât de prejudiciate. Dup ce Zeii au plecat. a fost înlocuit cu controlul dur al preo ilor. Dar a fost b rbatul din el care 1-a f cut s resping public teoria fizicii cuantice. în lumin i în corp. este aici datorita lui Mammy. Au fost b rba ii. pentru ca toate spiritele s se poat încarna venind din câmpul albastru.privi i vastitatea a ceea ce nu sunte i i singur tatea a ceea ce sunteti. nu un b rbat. Poate c nu a n scut copii din uterul ei. Natura este adev r. Asculta i-m . ea v prive te înapoi. Energia este uterul realit ii. O femeie ar fi în eles-o cu u urin . Suntem în via ast zi datorit unei mari femei din alt sistem solar. Ca turmele : condu-le. De ce avem aceast problem ? Pentru c cea mai mare femeie creator. a fost creat o fiin emo ional i gânditoare.000 de ani.Cei mai grozavi oameni de tiin sunt femeile. Este un uria uter. Stiti. ea a fost cu adev rat o eroin . Iar când au fost l sa i singuri. a fost cu adev rat responsabil de Încruci area lui Homo erectus cu Zeii. ADÂNC ÎNR D CINATA MEMORIE A SUPRESIEI Frumo ii mei ma teri i mai ales femei. sora acestei ilustre familii. Corpul meu a putut fi trasat pân la genele ei. Dar ei erau doar sclavii datori ei. începe s v arate mai mult i mai mult din ea îns i. încâ din copil rie. Deci nu-i de mirare c ne referim la lun ca "Incînt toare" Luna este clar femeie. dar dac continua i s-o privi i. al mentorilor care se considerau punte spre Dumnezeu. Omul de Cro-Magnon a ap rut acum 35. Zeii b rba i care i-au abuzat. De ce a i vrea voi s sta i aici mai mult de patru sute de mii de ani ? Sunt atâtea alte locuri unde s merge i. folose te-le. au transformat datoria lor în religie. femeile au fost mânate ca vitele. folosite ca obiecte sexuale. copii. B rbatul numai s-a gândit la înrobire. pentru c P mântul este un mare uter. B rba ii sunt furnici pe uter. hai s ne întoarcem i s vizit m domeniul femeilor. nu un b rbat. ai sex cu ele. Acum despre supresia din societatea dominat de b rba i. A vrea sa în elege i ce dulce i protectoare influent a i avut în via a voastr . încet. Luna este o femeie. De ce ? Este vorba despre emo ia sexual care a fost transmis genetic din genera ie în genera ie. Atunci ea dispare. cea mai mare femeie Dumnezeu care a fost aici vreodat . Zei a nu a creat copiii ei pentru a fi folosi i i f cu i sclavi. 79 . Îi vede i doar conturul. Ei doar serveau. Ar trebui s ti i asta. Daca Einstein ar fi fost femeie ar fi tiut s admit public teoria câmpului unificat i de aici mai departe. pentru c nu tiau ce f ceau. i dac voi sunte i Dumnezei ce spune asta ? Spune c trebuie s face i cunoascut necunoascutul.

O s m judeca i pe mine i înv aturile mele. a a prostituate cum sunt ele. concep ia i na terea. i ce e cu pamîntul promis ? ti i c erau râuri de lapte i miere i strugurii erau cât pepenii. Dumnezeul lui Moise. ci ca uterul p mântului. eu cred c nu tia drumul. ti i. a fost un r sf at. pân ce el s-a plictisit în sfâr it. Voi nu a i studiat istoria de loc ? Nu ? A i l sat pe al ii s v spun . i asta este baza disputei de ast zi în Estul Mijlociu. Deci Jesua ben Joseph (Isus ) a distrus pe Dumnezeul lui Moise. sado/masochist care poart linia genetic a lui Mammy. Pe cine iubea el ? El nu 1-a iubit pe Jehova. Citi i oricare din înv turile lui. i ei s-au dus i au omorât pe toata lumea. fiu i fiic . A urât femeile. când a spus clar : ³Am venit s împlinesc legea ". . cu sâni artificiali i fe e artificiale. i a fost foarte ocupat cerând ca fiecare întâi n scut din fiecare familie. este o poveste despre orbul condus de chior . El i-a urât sora. Este vorba de înrobirea lor. în terminologia mea.cred ca vrea s spun sadic ). " Dumnezeu care este în mine este acela i care este în voi. Am venit s împlinesc legea. Au trebuit trei genera ii de copii sacrificati. avere i celebritate. este lucrarea masculinului Jehova. A fost masochist (? . schimb toare i minunat . ti i. i li s-a t iat capul numai ca tribul din de ert al lui Jehova s se poat muta i s reclame acel pâm\nt. Jehova.au c zut amîndoi în an . De ce ? Ei bine.o profe ie. i el le-a spus : " Pute i avea acest p mânt dac v duce i acolo i omorî i fiecare mam . A fost homosexual pân la gradul n. Acesta este un fapt. trupul moale. Acesta a fost darul lui pentru cei care i-au sacrificat copii ca s -i arate cât de mult ii iubesc. Doamne ! Deci cine este Jehova? Este un r sfâ at. Deci cine are dreptate. evreii sau palestinienii ? Nu are fiecare partea lui de poveste de spus ? Deci au trebuit 40 de ani. Copila i au fost m cel ri i. Cred ca au trebuit 40 de ani pentru apetitul sexual al fiec ruia i sacrificiul primilor lor n scu i. El nu a celebrat niciodat pe Dumnezeul lui Moise sau al lui Abraham. prostituarea trupurilor lor pentru faim . ceea ce înseamn ca el a luat o pozi ie mai mare decât Jehova i mai mare decât oamenii din de ert. El este o via joas . Bibliotecile voastre sunt pline cu informa ii despre aceasta. El a luat copii ei i i-a abuzat i înc mai face asta i ast zi. i dup ce face i asta am s vi-1 dau vou ´. Eu sunt mult mai în vîrst decât Jehova i cred c el este f r valoare. Tot ce trebuie s face i este s citi i Vechiul Testament i ve i vedea numai sânge i m cel f cute de cei care l-au servit. ca s -i dovedeasc lui c îl iubesc. Ei au distrus-o. s-a ar tat lor i le-a spus :"Am s v dau acest p mânt dac v duce i acolo i omorâ i pe toata lumea s nu r mânâ om în picioare ". El a iubit sângele i suferin a. puternic i furtunoas . vremea este schimb toare ? Aceasta este influen a feminin a Zei elor. De ce i-au trebuit 40 de ani ca s ajung acolo ? Care a fost problema lui ? De ce i-a trebuit a a de mult ? Pentru c . tat . s i se taie gâtul ca sacrificiu pentru el. Acesta este Dumnezeul lui Moise. primul fiu n scut. nu ca un b rbat..Acum de ce religia a creat un Dumnezeu b rbat ? Pentru c singurii b rba i care au ap rut în istorie au fost Zei care erau r sf a i. ar tând ca ni te b ie i. Iar el (Isus) a venit s -1 împlineasc . de c tre Paul. care au distrus cel mai drept sistem de credin din istorie (punctul de vedere filozofic despre lume al egiptenilor). era ocupat de palestinieni. sânul plin i moale la atingere. Nu are nimic de a face cu ingenuitatea Spiritului. o s raca reprezentare a lui Dumnezeu. Femeia a trebuit s aib coapsele rotunde. i nu este o priveli te prea frumoas . ca ni te umera e pentru haine. 80 . far ca m car s ti i nimic despre propria voastr istorie? O. El a celebrat i iubit pe Dumnezeul care 1-a trimis i a spus. Condi ia femeilor de ast zi. fl mânde.

în acela i fel în care Dumnezeul vostru ar putea s v vorbeasc . În corp nu vom g si niciodat m re ie. i de aceea. V iubesc. v-a îng duit s respira i ca inima voastr s bat . în care intru prin cercebel (creierul mic) i v vorbesc prin corpul ei. Împ r ia mea nu este pe acest p mânt. pentru c pute i c lca peste mine. mai puternic i mai în elept. i num rul doi. Sunt un maestru al strategiei. în Planul de Lumin i o s avem o discu ie despre asta. a-tot-inteligentul. I-am crescut frumos i ei au devenit legende vii ale marilor înv tori din istorie pentru c am tiut cum s cresc copii. Nu sunt o fiin sexual . Sunt un Dumnezeu în l at. Am tr it o singur via . Dac a fi covorul acesta de p mânt v-a l sa s c lca i peste mine. care nu 1a judecat nici m car o data. c ci oricum era potrivit. geniul vostru. iubit Mammy . studen i. Iar eu sunt deja m re . în eleptul.num rul unu. pentru c eu sunt purt torul de cuvint al Dumnezeului vostru. Nu am murit niciodat . Dac eu sunt un maestru. Deci copii ai lui Mammy . de a înv a ce înseamn a fi un maestru. iar eu pot fi cel judecat de voi atunci ce nu pute i voi face. înv t torul vostru este femeie. iar ambi ia lor nu are nimic de a face cu 81 . i vântul poate fi foarte capricios. Absolut. Nu am fost niciodat i totu i am avut 110 copii. Deci aceasta este o prelegere despre puterea femeilor. Am tr it dou secole ca vânt. Deci eu sunt Ramtha cel Iluminat. s le îng dui i s aib propriile lor sentimente i rela ii ? De ce v e frica ? Ei bine. Am tiut cum s -i iubesc.com . gra ia voastr s înceteze. Nu putem judeca niciodat nimic prin ceea ce sim im. mai reprezentativ.o. De ce ? Privi i ce le face i. A lui Abraham a fost din case. Punctul Zero. a f cut i a spus prin Dumnezeul din el. Imaginativ ! To i oamenii sexuali îmi d ruiau copiii lor. i ele încearc s reformeze. inspira ia voastr ? Dumnezeu este mai presus de mine. con tiin a voastr suprem . de ce nu pute i fi i voi ? Dac voi m pute i judeca pe mine. o s ne întâlnim în lumin . ca toat Marea Lucrare pe care a f cut-o. Le-a i f urit o con tiin inferioar i asta nu este natural pentru ele. i nu ve i întâlni niciodat un purt tor de cuvînt pentru Dumnezeul vostru. Imp r ia mea este diferit de cea a lui Abraham. Sunt un r zboinic.! Deci încep tori. Nu m crede i i? Intra i pe internet la genetics. dar ar fi putut fi i femeie. Niciodat nu a i f cut nimic atât de r u. Dumnezeu cel iubitor chiar în via a aceasta a voastr f r valoare. Dumnezeul lui milos i iubitor. ci numai reac ii chimice. Am tiut cum s le îng dui s fie. deci de ce s în ela i via a care v-a fost dat . un vânt capricios. nu conta. Niciodat nu a i f cut ceva atât de r u încât inima voastr s se opreasc . i am venit "înapoi prin corpul unei femei. i aceste dou înv turi sunt un adev r. care neag întreaga lume pe care o iubi . i i-am înv at cele mai grozave cuno tin e sacre ce existau la acea vreme. Sunt aici ca s creez un ideal care s v inspire dorin a de a v trezi. suprema voastr aptitudine spre m re ie. B taia inimii lui i suflarea sa sunt m rturie a acestui adev r. a mea nu´. el a Înv at c el era un b rbat. Dumnezeul vostru.asta este ceea ce sunte i. s performeze.Avem o adev rat uniune în asta. El a înv at dou c i: . dac m-a i putut judeca pe mine ? Ce nu pute i face ? Cât de mult iubire pute i avea ? Cît m re ie pute i avea ? Cît compasiune pute i avea ? Cât cunoa tere pute i avea ? Vreau s spun c tiu s iubesc i mai ales c v iubesc Pentru c sunt cu adev rat dornic s v ajut. Numai prin ceea ce tim. Am tr it-o ilustru. de a fi Dumnezeul vostru propriu. Dumnezeu este iubire i în astfel de iubire exist (iubire absolut ). i a dovedit asta. Am f cut asta excep ional de bine. Privi i la ce le-a i f cut s devin .com. am gindu-v cu o iluzie f r sens. dac pute i fi mai m re ca mine. micu i copila i crede i c sunt o lesbian ? Nu cred. De ce sunte i repezi i s ar ta i cu degetul cea mai supresat specie din istorie ? V este fric s iubi i necondi ionat.

Celebrez femeia în aceast sear . Cum ajungi mai aproape de Dumnezeu ? Orice ar fi. dulce ii feminine. sfâ ietoare. în noaptea existen ei voastre. a nutri ceva despre care voi ave i doar o ideie. Nu conteaz cine sunt. Vreau s ti i c fiecare celul din corpul vostru are poten ialul nemuririi. pe când b rba ii da. Femeile poarta o povar extraordinar . înseamn evolu ie s înve i despre ce i cine sunt ele. soliile noastre. Femeile nu abuzeaz . se nume te SIDA. A a cum cineva a spus: Nu pot s .devenirea i în elegerea i iubirea acestei p r i . Nu o s m uita i niciodat . Este legea naturii.i spun ce simt. c ci mi-e team c nu ai s m mai iube ti". i de fapt despre ce este vorba ? Despre eliberarea p r ii masculine a sexului vostru i devenirea p r ii feminine . iubitele. Statisticile suport ceea ce am spus. Ave i loc pentru aceasta concep ie. Cu adev rat. i ele vor pune ceea ce iese din uterul lor. De ce ? Pentru c ei nu produc via . Ele nu sunt în elese de b rba ii din via a lor. Ele sunt mister. Ele sunt uterul întregii vie i. nu sunt o înv toare lesbian . Sunt un ordin mai înalt decât b rba ii.a responsabilit ii feminine. Sunt homosexuali susceptibili la asta? Da. mai presus decât orice iubit care le-ar putea da s mân a. Ele sunt mamele noastre. Acesta nu este un cult. extraordinar de deosebit) care este atât de îndr gostit de propria sa via a. Eu nu sunt aici ca s departajez binele de r u. surorile. Nu m intereseaz în ce lig de gimnastic sunte i. Ele nu sunt creaturi sexuale. De aceea ele sunt atât de seduc toare. Ele sunt Mama . prietenele. desigur. Ave i enorm de mult loc pentru a visa împreun cu mine. Aceasta este o evolu ie.amorurile voastre. întâietate i supresiune. i fiecare b rbat care se pre uie te pe sine. In dragostea i dedica ia ei pentru copiii ei.. A vrut s dea copiilor ei totul i le-a dat. Sunt un înv tor despre eliberare.P mânt. Femeile poart responsabilitate nu numai pentru copii lor ci i pentru adev rul copiilor i nu datoreaz nimic b rba ilor care le-au impregnat via . va înv a despre misterul femeii. Ave i motiv s visa i c pute i tr i dou sute de ani f r s muri i. . Iubesc Dumnezeul vostru. Exist un r zboi al valorilor vie ii ? Da. Ele s-au compromis în toate felurile c s g seasc b rbatul care are destul feminin în el. încât este loc pentru toate gr dinile s înfloreasc . orice drum ar trebui s parcurgi ca s fii mai aproape de visele tale. ca s fie capabil s în eleag adev rul lor. apoi. To i am venit din acel 82 . a iubirii. i uite a a ne întoarcem înapoi la Mammy. la marea Zei .. ea nu a dorit niciodat s se întâmple a a ceva. pentru c ea este o creatur abuzat . aceasta ar trebui s fie ie it din comun. Are de a face cu a avea grija. Vreau s ti i c folosi i mai pu in de 10% din creierul vostru. Asta arat ce ar trebui inima voastr s urmeze i nu ce a i devenit prin pecetea emo iilor voastre. Ele sunt mai aproape de Dumnezeu. Ele sunt Mammy. florile din gr dinile noastre. s fie cinstit cu via a lor i pe care ele s -1 poat considera prieten de încredere. creatoarea copiilor. Nu. pe care fra ii ei i-au dezbinat. Au trebuit s dezvolte asta pentru supravie uire. Este despre a v da înapoi i de a v înv a puterea de a v iubi pe voi în iv i de a v deviniza pe voi în iv i de a dezvolta aceasta minunat con tiin a în voi. Nimic. i o celebrez. tandre ii. Dac Dumnezeu ar avea o defini ie. pentru c ele sunt un aluat misterios. Nimic.. eu iubesc pe Dumnezeul vostru. Simplu. Nu v place ? Este adev rat. Eu subliniez i suport cea mai prejudiciat creatur din istorie i care merit s fie r splatit . c ar trebui s fi i acel ie it din comun Dumnezeu (unic. sau femei de b rba i. Nu am nici o inten ie de a v face s m diviniza i. Le s rb toresc i le iubesc pentru c nimeni în întreaga istorie nu s-a gândit la ele i nu le-a iubit atât de dinamic cum le iubesc eu în acest sear . De ce ? Pentru ca ele nu sunt ca b rba ii. Dumnezeu s v binecuvinteze. ti i de ce ? Pentru c sunt ie it din comun. dac nu sunte i bloca i de vreo imagine de proprietate.a a s fie.

Tat l/Principiu. Inima noastr bate ca o tob . pentru c dac ba i toba un timp ceva mai lung i apoi scapi o lovitur . Este cel mai tulbur tor sunet ritmic. Eu tiu cum s fac asta. Expunerea lui Ramtha asupra originii i istoriei umanit ii. am venit din Mammy. i este o triste e în feti e. c nu ve i mai fi sclavi. nu în imaginea unei biserici. dac suntem norocoase. v pot spune asta : nu îmi este fric s spun adev rul. copile. i nu este dulce c ei au folosit timp ca s în eleag asta i s în eleag confuziile lor ? Nu este cu adev rat minunat c au vrut s în eleag asta ? Mul i b rba i nu au habar despre ciclul lunar al femeii. 83 . c cuno tin ele pe care vi le dau. Vorbesc în ap rarea Dumnezeului nostru. Da. venind din uterul mamei noastre. reprezint în elepciunea secolelor. Iar cei care ave i urechi de auzit i ochi de v zut. caut s aduc cunoa terea în elepciunii antice. Sursa. Acum. Dumnezeu nu este ceea ce v imagina i voi. care ne îng duie s orbec im de-a lungul drumului.uter. d m peste b rba i care sunt cu adev rat creaturi evoluate i ei sunt evolua i datorit prezen ei Zei ei în ei. pentru c orice alt femeie în elege acest fel de amenin are i de suferin . c vom recrea pe Dumnezeu. Fiecare din noi. prin colile de în elepciune antic din jurul lumii. Se poate m r lui în b taia ei. Înl tur toate obiec iile umane despre cum 1-a i creat voi pe Dumnezeu. adic con tiin i energie care creaz realitatea. v vor elibera i v ve i schimba via a. ce mai trebuie s tiu c ci sunt gata s tiu". INI IERE IN MISTERUL SINELUI COMENTARIU LA CAPITOLUL 5 Conceptul de în elepciune antic . adic socotesc luna i î i în eleg doamna.i simt inima. fra ii. cu adev rat norocoase. cei ce ascult î i pierd aten ia i încep s . Vreau ca femeile din audien a mea s fie Dumnezei liberi i s nu se simt inferioare niciunui b rbat. cine devine du manul lor ? Tatii. cum explic Ramtha. În elepciunea antic este adev rul despre existenta uman i natura a ceea ce suntem cu adev rat. Acum ce spui. a tept numai s spunem : ³Bine. Aceasta cunoa tere a fost la dispozi ia fiec rei civiliza ii. Nici o femeie nu a fost vreodat cu adev rat preg tit s fac dragoste. A a sa fie. i cel mai mare iubit în via a fiec rei femei va fi ap r torul lor. Dac nu m crede i. i la sâr it. Este pentru c ele sunt înc copii i nu sunt obiect al fanteziilor sexuale."funda ia P mântului i a cosmosului". ci in imaginea propriei voastre con tiin e. s fim ame i i care ne iube te pân î la cap t i orice am face. Ei vor în elege ciclul hormonal. V jur c am s v spun întotdeauna numai adev rul. El este inima noastr care bate. un Dumnezeu care este ca un copil care iart necondi ionat. cere i so ului vostru s v explice ciclul lunar. am experimentat (am tr it i am în eles) asta. m ve i urma. Pentru gloria lui Dumnezeu. Corpul lor s-a maturizat f r ca i con tiin a lor s se maturizeze. iar ini ia ii lor i-au putut aduce aminte de întraga lor c l torie de la Punctul Zero în materie. Pentru gloria vie ii i a femeilor care ne-au dat via i ne-au hr nit întru via . pentru c ele niciodat nu au trecut peste vârsta copil riei. tobele au fost f cute dup b taia inimii noastre. i au putut s evite s se piard emo ional în crea iile lor. Orice a i crede voi c sunt. b rba ii din via a lor.

Dac gândul s u. ³In regul . dinamic care a cauzat ca întergul univers s se manifeste în toate dimensiunile sale posibile. nu a fost nimic. Trezi i-v . pe care o descrie ca con tiin i energie. a fost imperios s se discute despre cine creaz realitatea i în particular despre voi´. numita Void. care a fost nimic i care nu a avut niciodat un creator. f r con tien sau autoreflec tie. via dup via . Aceast condi ie a fost întotdeauna. ti i ce înseamn cuvîntul nimic ? În engleza nimic =nothing =no thing=nu-lucru) Nu . Voidul este bog ia de poten iale infinite. S ne întoarcem înainte de început. a fost modificat în c derea îngerilor slabi. Voi sunte i Dumnezei. 84 .Pe m sur ce civiliza ia uman a evoluat. Puternic. V pute i imagina asta: Dac timpul este bazat pe conceptul c el exist între dou puncte de con tiin . am vrea s concludem seria de comentarii cu o scurt prezentare a conceptelor fundamentale din sistemul de gândire al lui Ramtha. Voidul este un vast nimic material i toate lucrurile poten ial. (creierul galben este descrierea lui Ramtha pentru neocortex. Ramtha începe povestea Crea iei prin a sublinia c . Iat ceva care va fi o problem pentru voi. Pietrele de temelie ale colii lui Ramtha sunt: Voidul. atunci ce a fost când nu existau dou puncte de con tiin ? Va pute i imagina asta ? Haide i. Noi numim asta Void. Asta tulbur i d peste cap creierul galben.Involu ie . C derea original a Dumnezeilor. Gândul înseamn con tiint . cea din care sunte i f cu i. care constituie baza peren a în elepciunii antice. de teptare (con tient ). în tratarea despre natura realit ii. "Deci adesea de la începutul evolu iei dramei umane. cunoa tere a sinelui. Conceptul tradi ional care descrie pe Dumnezeu ca pe o fiin în întregime diferit de univers. fiin transcendent . imutabil .destin scris pe cele apte nivele de c dere ale Spiritului vostru. Ramtha identific natura esen ial a persoanei cu for a sa dinamic . nu are mi carea energiei. înc t în l area i în elegerea vin prin munc grea i vîn t i i v rsarea sângelui unui alter-ego (ego alterat) care trebuie s piar pentru a îng dui lui Dumnezeu s se ridice la adev rata identitate i ego distinct al persoanei. r mâne în stare de odihn sau imobilitate. Voidul. Face i necunoscutul cunoscut. Con tiin a i energia . A a c colile antice au fost f cute ca s v reaminteasc legile din Cartea Vie ii intitulat . Uitarea i confuzia despre adev rata noastr origine divin s-a adâncit în noi. In acest punct. care a fost c l toria de explorare prin cele apte nivele de realitate. sau substan a cenu ie. A fost întotdeauna. Deci dac nu au fost dou puncte de con tiin . V pute i imagina vastitatea nimicului ? Ei bine. În în elepciunea antic . casa g\ndului analitic i emo ional) A fost întotdeauna. pe care Dumnezeu i-a dat afar din rai. aceast cunoa tere a devenit progresiv suprimat i corupt . nerealizate. gândul este sursa întregii existen e. Asta este problema vosatr : nu v[ pute i imagina ceva care a n-a existat.creaz realitatea. con tiin a. a fost i înc este. se aplica la conceptul lui Ramtha despre Void. Gândul este for a de baz . neactualizate. În elepciunea antic este dreptul vostru din na tere i cosmologia voastr spiritual . voi a i devenit pierdu i în crea ia voastr în scopul a ceea ce creaser i.lucru.

f ra excep ii. este un adev r vechi. Are dreptate. Cu cât deveni i mai tineri. Ele nu c l toresc. Ar putea fi el p rintele luminii i al constela iilor i al sitemelor solare i nebuloaselor ? Este. Void. deveni i mai tineri. El a spus c Voidul con ine. Con tiin i energie. care a c p tat în elegere despre Void. i trebuie s vede i ce a i creat. Ce concept uimitor! Fac ele asta ? Da. asta înseamn . Se nume te principiul Mam /Tat . Deci coala este cl direa începând cu aceast piatr de temelie. "Deci tot ce se nume te sistem solar i spa iu i stele i nebuloase. dar tot ce pute i sim i. a distan ei i a spa iului. stiti ce înseamn aceste cuvinte ? Un vis cu putere i inten ie. care este cu adev rat importan a i în elesul cosmosului. coala este cl dit pe pietre de temelie. Este numit i Sursa. Este Sfântul înscris. El l-a numit eter dar nu este corect. O alta piatr de temelie este c voi sunte i Dumnezei. cuprinde i extinde poten iale. î i datoreaz originea unei mi c ri de autoreflec ie a Voidului. Când Voidul s-a gândit la sine i a creat iluzia diviziunii i separ rii. nu a fost creat instantaneu. i care este cealalt ? Ele fac un p trat. antic. Spune i din nou. asta înseamn c voi trebui s deveni i foarte ocupa i i s marge i la vecini c s evolua i via a lor ? Asta înseamn ? înseamn s fi i con tien i de destinul vostru. aici în acest plan asta fac. am numit principiul Mam /Tat . nimicul. dar are ceva responsabilit i. Voi sunte i Dumnezeu. pentru c a i spus asta. Void. nu ve i muri niciodat . dac sunt patru ? cealalt este c via a voastr este pentru a evolua ceea ce este deja tiut. Acest savant . Deci colile antice se bazeaz nu pe un nou adev r ci cu adev rat pe ceea ce se nume te funda ia lumii: cum a aprut sistemul solar i de ce. acest act de auto-reflec ie a dvenit punctul de pornire a toat existen a care va fi. Acum. Aceast mi care de contemplare. ce este spa iul ? Nu ceea ce vede i i str luce te în ochii vo tri este important ceea ce exist în el. ci a fost ca poten ial în vastitatea Voidului mereu. i se nume te Void. Deci ce am Spus ? Con tiin a i energia sunt piatra de temelie a acestei coli. Aceasta este ce la începutul venirii mele aici.numele lui este David Bohm . de ce sunte i atât de mici în compara ie cu marele tablou? Ve i înv a toate astea în acesta coal . Gândi i-v la coal ca la o cl dire mamut. Ce înseamn asta ? Nimic. Vre i s repeta i asta ? Mai tare! Vede i. i asta nu este un adev r nou.Deci numim Voidul vast nimic material i totul poten ial. nu ve i fâr i într-un cimitir. Deci cealalt piatr de temelie este c voi sunte i Dumnezeu. i care alt piatr de temelie mai este. Este posibil ca s nu r mâne i niciodat f r idei ? Da. care este drumul vostru. cine sunte i voi în rela ie cu sistemul solar. de ce emo ii v-a i ag at. Vre i s v întoarce i la cel de al turi sa-i spune i asta? Haide i." Universul în întreaga existen .a în eles c particolele nu c l toresc. Este un lucru minunat. Ce este Voidul ? Ceea ce exist în afara timpului. care este nimic ce pute i vedea. Via a voastr este destinul vostru. A a s fie. noi vrem aceast manifestare. 85 . haide i. care este drumul sistemului solar. Vre i s spune i asta ? Din nou. Este un mare brilliant savant. mai mai vechi deveni i. s st pâni i acele emo ii i s trece i la crearea unor noi paradigme de via . Con tienta i energia creaz realitatea. Deci cu cât crea i mai mult. i dac face i asta. ele apar i dispar ca s reapar . nu a i fost ar i de vii. Haide i. iar piatra de temelie se nume te con tiin i energie. Asta nu este blasfemie.

în clipa contempl rii care a produs originalul punct de con tien . unei alte divinit i. dinamismul creator al auto-explor rii. descris ca i con tient i energie. Fray Luis de Leon. evolu ia este vazut . variatele fa ete ale auto-con tien ei. Dumnezeu nu este redus la lumea natural .Cuvîntul i Cuvântul a fost cu Dumnezeu " i cu omul. Mai degrab creativitatea lui Dumnezeu însu i este adev rata natur a persoanei umane. c ci omul este gândul. sau produsul dualismului primordial în conflictul extern. i cum tim asta ? Pentru c uita i-v la asta. voi folosi i mai pu in de 10% din creierul vostru. ra iunea i libera voint . este esen a cea mai intim . de divinul logos i de s mân a lui d t toare de via . Natura de baz a sinelui. iar gândul a fost întotdeauna cu omul. dup cum am v zut. ci fa eta unic a c l toriei de auto-explorare. de devenire. impulsul interior de a cunoa te. a oglindit aceast ideie în filozofia lui.nu a fost . Adev ratul sine al personei umane nu se identific cu con in torul (trupul). La început a fost întotdeauna gândul. steril pies de informare. C l toria spiritual devine o ascensiune întru Crist i Dumnezeu. ca în plutonism. 86 . nici perceputa complet separat de divin ca în monoteism i politeism. V zut astfel ea oglinde te dinamismul creativ al con tiin ei i energiei care sunt r spunz toare pentru crea ie. de a concepe gând. în termenii lui Ramtha. Universul fizic nu este tot ce exista i nici tot ce noi am devenit în acesta c l torie de evolu ie. nu este izolat. ca în materialism. ci ca o adâncire i o cre tere în în elegere a sinelui care este ve nic. i nici lumea fizic nu este considerat ca totalitatea divinit ii îns i ca în panteism. Abilitatea ra iunii de a ti. " La început a fost . pe care po i s-o scrii sau s-o pronun i în vorbe. Atributele umane principale pe care le-am discutat. În gândirea lui Ramtha.i eviden a este adev rul care spune c voi înc nici nu a i început m car s visa i visuri m re e sau s începe i a le tr i. gândul este dinamic. numit Punctul Zero. Ra iunea este puterea dialectic a intelectului. este con tient i energie i deci Dumnezeu. când s-a contemplat pe sine. ca în naturalism. logosul. În în elegerea lui Ramtha. oglindesc i folosesc funda ia în mi carea creativ de auto-cunoa tere care a dat na tere la tot ce exist . diversitatea de con tiin e. Este interesant ca Ramtha plaseaz adev rata origine a sinelui chiar aici. inteligen i mobilitate. În acet sens. Adev rata natur a persoanei umane nu este luat de la Dumnezeu sau de la singurul s u fiu. responsabile pentru multitudinea i individualitatea vie ii în univers care a ap rut ca rezultat al imita iei Voidului de c tre Punctul Zero. noi suntem cu adev rat Dumnezei nemuritori pe drumul auto-descoperirii. posibil de a fi imaginat. cu materialitatea acestei c latorii. Conceptul lui despre gând. Persoana uman nu este redus i identificat cu corpul fizic. este abilitatea de a expeimenta i a deveni orice paradigm de gând. c ci am înceta s exist m. mai degrab decât o predare a voin ei i ra iunii omului. ci cu Sursa. gândul dinamic original. nu ca o schimbare a naturii lui Dumnezeu sau o muta ie a Sursei. El a subliniat c Dumnezeu nu poate fi îndep rtat de peroan . are putere de manifestare. Din acest punct de vedere. la momentul de început. este produs de Void prin contemplarea sinelui. mai pu in de 10% ! " Dumnezeu. unde singura lege este de a face necunoscutul cunoscut. inteligent. Gândul este existen ." Lumea material nu este o emana ie diluat de la Dumnezeu. creator. un umanist i mistic al Rena terii spaniole. cunoa terea nu este impersonal i adev rul este câ tigat numai prin experien . inexhaustibil poten ialitate a Voidului însu i.

tradi iile mistice. este infinit. nu ar mai fi fost o întrebare ultimativ pentru noi. trinitate. " CAPITOLUL 5 INI IERE IN MISTERUL SINELUI CUNO TIN ELE SACRE DIN COLILE DE ÎN ELEPCIUNE ANTICA " În elepciunea antic este dreptul vostru din na tere i cosmologia voastr spiritual . care." Aceasta afirma ie identific clar conexiunea dintre misterul existen ei umane i a fi Dumnezeu. prin a sim i crea ia în existen . c am c zut apte nivele ca s devenim c l tori în acest principiu al for ei de via . Dorin a i libertatea de a vrea s cunoa tem ceea ce pare a fi dincolo de posibilit ile noastre de a atinge. a unei realit i fizice obiective. ar fi trebuit s fim noi în ine acel r spuns. Dac am fi în eles complet misterul existen ei. nici un dar de la o zeitate transcendental . care men ine în via o creativitate. cu adres la natura realit ii. suflul nu a fost ca o respira ie normal ." Incomprehensibilitatea sau inabilitatea ra iunii de a defini i numi divinul. i s-a tiut destul de bine. "Ceea ce s-a tiut întotdeauna pentru c asta este întreaga istorie. Noi suntem calificatorii morali i spirituali ai unui univers obiectiv.Ramtha descrie gândul ca surs formelor de via . iar noi am fi încetat s mai fim umani. este unul din motivele principale pentru care t râmul ideilor i al divinit ii este v zut separat de natura uman . v zut în acest fel. static i complet independent de persoana uman . inteligen a din spatele tuturor " Pentru a sufla via a în ceea ce ai creat. Noi suntem treaba neterminat a lui Dumnezeu în cunoa terea de sine. Voidul nu are limite. era imperativ s se spun c ceea ce creaz realitatea. F r îndoial conceptul de a deveni Dumnezeu ca parte a destinului cre tinismului. ar fi trebuit s fim Dumnezeu. i ar mai fi mult de povestit. Din ceea ce spune Ramtha. În în elepciunea antic . desigur este destinul cre tinismului promis nou prin gra ia lui. Sun absurd ? Nu. Martin Henri spune "Cu alte cuvinte. A a cum am ar tat. divinul Cristos. nu este o limitare. p catul original. porne te de la presupunerea c . suflul de via ce sus ine chiar existen a noastr i îi d valoare i ra iunea de a fi. etem. sunt singurele care dau importan experien ei i conceptului de transformare i devenire. i for vital a tuturor creaturilor. Voi le-a i dat inteligen a care va merge mai departe i mai departe. din ce sunte i voi f cu i. totul este bine atâta timp cât întrebarea ultimativ nu prime te r spuns ultimativ. cunoa terea ce poate fi c p tat în c l toria vie ii este nelimitat . cuprins în teologie. cunoa terea vine de la ceva extern. via a voastr de acum. ve nic." Ramtha 87 . care suntem noi. pentru c dac ar fi fost a a. singura menire a existen ei este c l toria de a face necunoscutul cunoscut. Suflul vie ii a fost un patern de destin. Se pare c cunoa terea. cu siguran nu este clar definit de conceptele teologiei cre tine. a fost despre: De unde am venit ? Noi suntem c l tori în matricea spa iu/timp. sunte i în particular voi. Misterul vie ii este ceea ce d combustie c l toriei de auto-explorare. iertare i altele. Ca urmare.

Pentru via a voastr . pînâ ce v d aprinzindu-se lumini ele în întreaga voastr audien . pentru ca ele s aib o anumit însemn tate pentru voi i ca eu s aduc înv aturile în cel mai simplu i elocvent mod. De la Domnul Dumnezeu al fiintei mele. i în elegerea misterului a ceea ce sunte i. Ele se numeau coli antice.ÎNDEP RTÂND ÎNTUNERICUL IGNORAN EI CU CUNOA TERE Întru adev r. Voi sunte i oameni ale i. Sunt foarte onorat. ar putea s nu prea aib nimic de a face cu ce cump ra i sau ar trebui s cump ra i. evoluat. Înv ând cum s extinde i în elegerea. i sunt la fel de aplicabile ast zi ca i atunci. i asta v scoate din borcanul de castrave i mura i pe care l-a i creat voi în iv . Dar tot ce vom atinge. ale rela iei voastre cu Dumnezeu i cu restul vie ii. la gloria lui Dumnezeu. A a sa fie. aceast înv tur se adreseaz explica iei de ce a i devenit bloca i i de ce atunci cînd crea i o experien i ave i o fric iune cu ea i ea devine o problem . Dar a a cum am explicat unei entit i abia ieri. Sunt foarte onorat de omagiul vostru. c ci dac nu valoreaz atâta. Aceste înv aturi (pe care vi le dau acum ) sunt din acele coli antice. Deci ce ve i auzi în aceste zile sunt cuvinte da. poate fi înv at în 3 ore. Se întind dincolo de vederea i capacitatea voastr . pentru c v d cunoa terea experien ei. împuternicit i tiind c voi fi eliberat de ignoran . cuvinte. ca s se trezeasc con tiin a i în elegerea i este cu adev rat timpul rede tept rii. Deci înv aturile din aceste zile dragii mei. ceea ce înseamn c aura fiec rui individ începe s se extind . i nu se aplic la via a voastr . cu mîncarea. Deci începând cu în elegera con tiin ei i energiei i cum a i ajuns aici. aceast audien este ca o veche coal . Deci s trecem la subiect i s c ut m s în elegem de ce ignoran a este mama devo iunii i de ce titlul acesta valoreaz un mald r de fasole. sau rela iile pe care ar trebui sã le ave i. i una dintre înv turi este s discut despre în elepciunea antic . Ceea ce v înv nu cere 12 ore pentru a fi înv at. i fiecare înv tur aduce o nou buc ic de cunoa tere care vã scoate din ignoran . când a i fi putut face atâtea alte lucruri i a i fi avut atâtea motive s nu veni i aici. dar poate dura o zi întreag pân ce explic fiec ruia din voi. cu un m re destin. Nu sunt foarte apropiate de multe lucruri din via a voastr . De la Domnul Dumnezeu al fiin ei mele. nu-i a a ? Dar se aplic vie ii voastre i acesta este motivul pentru care v-am chemat. care fusese destul de prevalent pe întinderi mari. a a s fie. Pe lâng asta mult b tut din palme creeaz mult c ldurã în corp. adic 88 . acele lucruri care au fost puse la p strare în secret. nu ar trebui s asculta i. chiar dac pare nerelevant în elegerii voastre. de ce aceea i con tiin nu poate rezolva aceast problem . Dar se adreseaz la ceea ce sunte i cu adev rat. Toate aceste înv turi sunt ca piesele de puzzle ale sinelui puse împreun . la ceea ce sunt în aceast zi. o extinde totu i. i probabil c a i terminat cu încercarea focului. spre a fi redescoperite într-o zi i la un timp când trebuie ca lumina s vin din nou. atât de mult de evoluat de p strat de existat. în cuvinte diferite. în felul cum m sura i voi timpul. am o problem de vorbire care pare s vin de la faptul c abia acum înv cum s formulez frazele în cuvintele voastre.

con tiin a fiec ruia se extinde. Atunci tiu c am avut o foarte productiv i iluminatoare audien . Un lucru minunat despre vorbele lui Ramtha : nu sunt numai pentru comunicare, sunt spuse în a a fel încât vor manifesta realit i în via a voastr . A i tiut toate acestea mult timp în urma în Cartea Vie ii voastre. Dar a i scris peste ele, i a i mai întors câteva pagini i v-a i blocat acolo i a i uitat cu adev rat toate acestea. Deci vi le aduc înapoi cu cuvinte care manifesta realitate. Atunci ele vor deveni din nou adev rul vostru, nu al meu, ci al vostru, ca s -1 pute i aplica în via a voastr i s deveni i entit i iluminate, nu de New Age (cum e tradus la noi ? - Era Noua ?), spirituali ti, mambo-giambo, sau înv tori de dou parale, urma i care încearc fiecare ritualul posibil sau pe care cineva spune ca ar trebui f cut, ci oameni cunosc tori care în eleg cu adev rat cosmologia cauzalit ii i a crea iei, care în eleg cu adev rat principiul con tiin ei i energiei, care în eleg cu adev rat c î i creaz propria realitate (via ). În eleg c acest cuvânt a devenit foarte vag. Folosi i multe cuvinte pe care nu le în elege i. Mai bine s în elege i decât s le repeta i, a a deveni i intens ilumina i, cunosc tori, con tien i, în elep i a c ror adev r nu este o dogm ci un fel de a tr i. ti i, via a este un dar de la natur , dar o via frumoas i iubitoate este un dar al în elepciunii, iar în elepciunea vine de la o îndelungat experien a con tient . Deci înv aturile de ast zi i aceste vorbe pe care tiu s le combin, vor ap sa ni te butoane, care vor întoarce ni te pagini din Cartea Vie ii voastre, pentru c asta vreau eu ca ele s fac : s întoarc pagini, ca voi s îng dui i abstractului s se întâmple, iar în pagin , vorbele pe care le auzi i, apas butoane în sufletul vostru. Apoi începe i s gândi i, ceea ce înseamn c determina i creierul s func ioneze i s îng duie gândul pur. Asta înseamn con tiin crescut , iar când ve i pleca de aici, ve i fi fiin e mai cunosc toare, cu mai pu ine supersti ii i temeri c ci cu cât mai cunosc tori sunte i, cu atât mai pu ine temeri ave i, asta dac nu vre i voi în iv s le crea i. i cu cât mai cunosc tori ve i deveni, minuna ii mei oameni, cu atât mai m rea va fi realitatea voastr . i nimic din ceea ce Domnul Dumnezeu al fiin ei voastre nu dore te, nu vi se va întâmpla. A a s fie. Deci asculta i cu aten ie. Haide i s în elegem aceste lucruri i s vedem ceva lumini în aceast audien . Ignoran a: ce înseamn ignoran ? înseamn s nu fii con tient de a fi în întuneric, s nu fii în lumin . Întuneric nu înseamn interpret ri supersti ioase, metafizice sau religioase, întunecimea lor creaz demoni i diavoli. Lucifer i toate acele umbre ale întunericului, înseamn subcon tiin , adic o con tiin inactivat , fiin cu con tiin a adormit . Când luminezi în întuneric, acesta se risipe te. Lumina este adev r. Este în interac iune cu con tiin a. Este a fi con tient de ceea ce se afl în spa iul întunecat i a nu fi speriat. Deci întuneric, este un adev r antic care înseamn a nu fi con tient. Nu a însemnat niciodat diavol. Diavolul nu a existat niciodat în ceea ce se cheam Cartea Vie ii epigene. Nu a fost niciodat creat în involu ie i nu trebuie adus în evolu ie. C derea Spiritelor apte nivele de vibra ie, pentru ca s devin inteligente vii i vibrante, nu a însemnat c derea îngerilor în disgra ie, ci dinamica luminii lui Dumnezeu, care a c l torit în densitate, în t râmurile neexplorate ale realit ii fizice, ca s fac manifest realitatea fizic . Spiritele sunt exploratorii lui Dumnezeu, lumina, absolutul, ca s activeze for de via , s devin un ingredient activ, prin care Dumnezeu absolutul, totul-în-toate, s se poat cunoa te pe sine. Voi sunte i într-o c l torie, o c l torie magic i minunat . Aces i Dumnezei c zuti, care au f cut tranzitia, au fost foarte bravi, cu adev rat, pentru c ei au fost mesagerii gândului care aduc lumina.
89

Dar întrebarea de baz este : de unde venim ? Noi suntem c l tori în matricea spa iu/ timp. Noi suntem definitorii spirituali ai universului i realit ii fizice. Noi suntem treaba neterminatã a lui Dumnezeu în cunoa terea de sine. Este destul de bine cunoscut c voi a i c zut apte nivele ca s deveni i c l tori în acest principiu de for a vital , adic via a voastr de acum. Aceasta a fost o parte din în elepciunea antic , care a fost distrus pentru a fi crea i diavolii care ar fi c zut din rai i ar fi venit s st pâneasc pãmîntul. Dac acesta este adev rul, atunci voi sunte i diavoli, sunte i to i demoni. Adev rul este ca aceasta este o c l torie pentru cunoa tere. Crea ia nu este un act, este un proces. Este o diferen . Nu trebuie s crea i con tient, crea ia este o consecin a ceea ce sunte i. În elepciunea antic a fost întotdeauna aici, cu fiecare civiliza ie, pentru a ajuta pe ini ia i ca, orice ar crea s nu se piard emo ional în crea ia lor, s nu devin lega i de sim iri i s uite scopul c l toriei lor. Deci adesea, de la începuturile evolu iei i a dramei umane, v-a i r t cit în crea ia voastr i scopul ei. A a c colile Antice au fost aici s v reaminteasc legile scrise în Cartea Vie ii intitulat involu ie - destin scris în cele apte nivele de c dere a Spiritului vostru. În elepciunea antic este dreptul vostru din na tere i cosmologia voastr spiritual . Se spune c Dumnezeu este absolut, c în palma lui imaginar - sau palma ei - trecutul, prezentul i viitorul exist simultan. Aceasta este înv tura veche. Eu a spune c , cauza primar , absolutul, inteligen a, gândul, ecourile adîncimilor spa iului, sunt o con tiin a adormit . Este mintea subcon tient , este necunoscuta inteligen a-toate- tiutoare. Iar c l toria luminii, a Dumnezeilor, a indivizilor ca voi, în adâncurile acestei min i, este o infinit c l torie interioar . Este c l toria inteligen ei adormite, a gândului spre trezire, pentru ca într-o zi gîndul sâ învie cu reflec ia sinelui - Dumnezeu s se cunoasc pe sine.Este atlt de simplu! Deci a i în eles, fiecare, regulile acestui joc. To i am venit aici programa i i echipa i. Avem con tiin , sau inteligen i avem ingredientul activ pentru a manifesta aceast con tiin , pentru a crea realitate fizic . i trebuie ca motorul vostru s lucreze, pentru a putea începe s scrie i în aceasta carte rezultatele ob inute. Fiecare din voi este cu adev rat principiu divin. Sunte i individuali i totu i ac iona i colectiv, pentru c o parte din mintea adormit este treaz i asta este lumin în întuneric, este o fiin vie care consum întunericul. Deci înrunericul este con tiin a nerealizat . Nu este diavolesc, nu este r u. Este doar neexplorarea. Este necunoascutul. D -i lumin i devine cunoscut. Suntem c l tori echipa i cu însu i Dumnezeu, care facem o c l torie infinit în divinul sine, care este toate cele apte nivele de vibra ie, care este apte nivele atomice, apte nivele de frecven a gândului în materie. Tot ce este materie, este gînd superior coagulat. Dac reversezi materia i o duci înapoi tot drumul, va dispare prin cele apte nivele de vibra ie i va deveni conceptul a ceea ce este. Deci aici suntem în acest calalorie, în fiecare via . i îndeplini i aceasta c l torie, înscriind în paginile vie ii în sufletul vostru divin ac iunea/reac ie care creaz materie manifestat , destin manifestat, calitate menifestat . Tot ce ave i de f cut, este s umple i paginile c r ii i s evolua i, via , dup via ,. i în fiecare via se creazã o noua imagine. Imaginea este creat ca un personaj într-o pies , pentru a avea ocazia de a experimenta (tr i) ceea ce nu a i mai experimentat: întunericul, mintea subcon tient , necunoscutul. i voi to i ati dorit ca în fiecare via nou s experimenta i ceea ce nu tia i, nu s repeta i experien ele. Deci zecile de mii de vie i pe care le-a i avut, au fost create a a ca fiecare s aib alt imagine, personalitate diferit , pentru a facilita ac iunea/reac ia cu scopul de a explora principiul vie ii i de a v cunoa te pe sine i fiecare experien pe care a i creat-o i a i avut-o fizic, a extins realitatea, lumina voastr , a consumat mai mult din mintea subcon tient , din necunoscut. Cartea Vie ii voastre este scris cu În elepciune.
90

Aminti i-v : o viata frumoas i plin de iubire este darul în elepciunii. i în fiecare viat întoarce i pagini, evolua i, deven i mai mult. Nu trebuie s repeta i ceea ce a i f cut în via a anterioar . Ceea ce a i fost în via a anterioar a fost doar o imagine a Dumnezeului continu, care a i fost întotdeauna, aceasta entitate f r chip, acest for , aceasta inteligen , energie puternic , care sunte i. Cum v v d eu, nu este p rul sau nasul i ochii sau culoarea pielii, ori hainele, ci ca lumini, str lucitoare lumini, care consum întunericul, necunoascutul, subcon tiin a. Tot ce este aici, este imagine creat de lumin cu scopul de a interac iona în drama treburilor neterminate a lui Dumnezeu i de a înscrie în Cartea Vie ii ceea ce a i experimentat i poseda i (st pâni i), ca perl de în elepciune. În fiecare nou via nu ati mai tiut ce a i fost înainte. Nu a i recunoscut imaginea pe care ati creat-o pentru voi în iv , pentru ca a i venit la o distant mare de acea persoan . Este la fel ca fiind foarte pu in asem n tori cu ceea ce a i fost acum cinci ani. Ave i foarte pu in în comun cu acea personã - corect ? - datorit expansiunii a ceea ce a i devenit, a i devenit mai mult. La fel i cu vie ile. Este o adev rat religie despre reîncarn ri, dar este trecut. O persoan iluminat închide cartea trecutului i tr ie te în present. Prezentul este tot ce contez . Un suflet iluminat tie asta. Un ignorant nu tie. Un ignorant pre uie te cea ce a fost într-o via trecut i nu mai poate fi acum. Fiecare noua via este ca o nou zi, o nou imagine. Iar imaginea produce fric iunea care determin cre tere, extindere, face mai clar acest Dumnezeu f ra chip, care se ascunde în spatele personajului pe care l-a i creat, c ci el este nemurirea, înf i rile voastre, egoul vostru alterat, micimea voastr judec ile voastre - tot ce sunte i în aceast via a- va dispare.Vor rãmîne doar pietrele pre ioase, adic în elepciunea câ tigat , pentru c ceea ce supravie uie te c rnii este Dumnezeul invizibil care a f cut totul, spre gloria luminii, care cu to ii suntem.El este fiin a etern i lui m adresez, nu imaginii voastre, ci luminii din voi. Mintea subconstient nu este ceea ce a i uitat i suprimat în vie ile trecute, este Cartea Vie ii. Mintea subconstient este necunoscutul, probabilit ile nerealizate, care va îng duie s juca i piesa i imaginea s ia form . Mintea subcon tient , întunericul este ceea ce este consumat de lumin . În necunoscut zace abstractul absolut. Ziua de miine, via a urm toare s pt mâna urm toare, ideea genial , urm torul diamant, urm toarea respira ie de libertate, urm toarea poezie unic , urm toarea piesa de art , urm toarea experien a sinelui, totul este în mintea subcon tient . Iar voi sunte i ca ni te lumini plutind pretutindeni, care au ocazia de a cuprinde i experimenta realitatea fizic , de a o identifica i câ tiga în elepciune, i de a vã extinde (a evolua). i v extinde i în mintea subcon tient care este etern . Sunte i con tien i numai de ce a i câ tigat în aceasta via . ti i numai despre cunoa terea ce a i câ tigat-o ca rezultat al în elepciunii. Nu ti i ce v a teapt în necunoscut, pentru c acesta este urm torul respir al vie ii, care trebuie explorat. Acum care este elul vostru? Nu acela de a fi o coafez , un professor sau un vindec tor. Nu de a fi un pelegrin sau de a v c s tori cu cealalt jum tate de suflet. elul vostru este acela de a întoarce toate paginile c r ii. Este de a evolua in supercon tiin , unde tot ce nu este cunoscut devine cunoscut. Atunci întregul univers vi se va dezv lui, pentru ca va deveni lumina în întregime, c ci ceea ce este întunecat, este Dumnezeu nerealizat Ceea ce este lumin este Dumnezeu realizat. i destinul este acesta: de a evolua. În jurul globului au existat coli antice. Aceste coli au avut rela ii cu - sunte i gata s auzi i adev rul extraordinar ? - fra ii vo tri care tr iesc în alte galaxii. i a fost înv turã mare în ele, experien e grozave. Fra ii vo tri primitivi se dep rtau de la destinul lor, din cauza necesit ii de a supravie ui, a a cã au fost adesea ajuta i de fra ii vo tri îndep rta i, care veneau i ajutau
91

Voidul. Puteai vedea colile soarelui. i. al c rui rîs i gângurit ar tau ca în elegea ciripitul p s rilor de afar . fãr sînge nobil. Ei sunt acum în alte dimensiuni. Dar a i putea spune dup oasele mele ce am sim it i tiut. Dar ca s vorbesc a a. Da. idiferent de locul unde tr iau în univers. despre care v povestesc. numai tehnologia s-a schimbat. Era dintr-o familie foarte bogat . Tat l f cea sacrificii Zeilor pe care îi tia. sunt pe fundul oceanului. iar studen ii. încât niciodat nu s-a culcat cu alt femeie. ve nic. fiin e umane exist pretutindeni în univers. unde oamenii omagiau soarele i pe oamenii care veneau din cealalt parte a lui. da. altele lîng mun i uria i. Ceea ce exist acum este aceea i nevoie care a existat i atunci. c ci sim ea c fusese binecuvântat în aceast unire i copilul va duce mai departe o important linie de mo tenitori ai casei. care nu mai exst ast zi. Deci era o fr ie adev rat . dar sunt mul i oameni care nu mai exist acum. indiferent ce cuvînt se folose te pentru "ve nic-universal ".înv torii de aici s înve e adev ruri. din s mân a tat lui. aceia i necesitate de iluminare. nu au fost distruse toate.a d ruit acestui b rbat un fiu frumos. cur enia. c ci dac v aminti i. da elevii erau primitivii care înc foloseau unelte din oase. delicat i de o frumuse e neobi nuit . pentru c au plecat de mult (au ascensionat). i sunt acela i Dumnezeu f r imagine. care înc mai circulau în turme. cãci inteligen a consum întunericul. trebuiau s fi întors toate paginile c r ii. aici tr iau oameni primitivi. trebuia s vrei s te duci la coal . Ei erau cei care au înv at i au evoluat în acele timpuri. sunt împr tiate peste tot în Calea voastr Lactee. ca mul umire pentru fiul sau mult iubit în adâncul inimii sale. Cro-Magnon. Acest femeie . se vindecau singuri cu focul lor antic i miroseau urât. pentru c au înv at totul. dup ce terminau anul 7. Era atît de mul umit b rbatul. 92 . deveneau transparen i. în alte aventuri. calendarul lor era diferit. Era o comunicare deschis c ci adev rul este universal. B rbatul i femeia nu s-au schimbat din acele timpuri. i mai sunt înc unele din acele temple. în drumul lor spre pura con tiin . ceea ce înseamn c relitatea fizic devine transparent .simpl . al c rui tat era muncitor într-o moarã. c ci la sfîr itul a apte ani. i înv torii m surau înv atura lor în fiecare an. ve nicia este mintea subcon tient în care to i Zeii. doar c durau 7 ani i fiecare an era un nivel. Era un lucru foarte obi nuit. Oamenii primitivi luau cina cu oamenii/stele. a luat în c s torie o femeie cu o situa ie mai joas în via . Erau impecabili: b rba ii erau cunoscu i pentru gentile ea. De aici au venit toti Dumnezeii care au umblat pe fa a P mântului. Timpul de înv at era apte ani. Era a a o mare armonie. dar dup calendarul vostru se pot num ra apte ani. Erau coli ca aceasta. Mari Dumnezei au interferat cu umanitatea. Extraordinare coli au existat pe Pãmânt în acele zile. c ci acesta este destinul nostru al tuturor. EI a tr it în timpuri îndep rtate i la mare distant de aici. Acest om. consumau. întregi civiliza ii. De aici vine Isus. de la mari distan e. Micu ul crescu într-o cas de mare renume. pentru ca nu erau bariere care s blocheze curgerea con tient a ve niciei. Deci aceste scoli erau localizate unele în câmpie. A a au fost timpurile antice de iluminare. i mul i dintre ei au plecat de mult. Este aceea i ignoran . care a creat aceea i imagine a trupului în care s experimenteze. min ile lor cunosc toare i erau fiinte onorabile. TESTUL UNUI INI IAT A fost cândva un om de un mare renume. ele exist dincolo de soare. ai lui erau proprietari de p mânturi i de mori. i. ai c rui ochi ardeau ca metalul albastru încins.

nici dansuri nu vroia acoperi . se holba doar la Maestrul înv tor. un înv tor care venea din Estul Indepãrtat. Nu tia de ce face asta. el fusese mândria casei tat lui sãu. Spre uimirea i durerea tat lui. nici plimb ri. c ci lumina tat lui placase de la casa lui. 1a aceste vorbe bâtrînul spuse : "Am s iau b iatul t ii. cu p rul dat cu uleiuri scumpe. Adu-mi un sac de pânz . dar ceva îi opri gestul. Maestrul privi adînc i îndelung la copil. i vi ei i fructe i verde uri adunate. îi mirosi uleiul i f r s scoat un cuvînt lu un b mare i lovi copilul. Copilul nu tia de ce. Hrana cerut a fost împachetat . dar nu dorea ca acest om s plece. c ma a sclipind de albea i purtând pe piept emblema casei tat lui s u. i proviziile al turi. ea în elesese c destinul fiului ei nu era s fie la sânul ei ci alt undeva. doar a stat i a primit. Nici m car mirosul bucatelor nu putea acoperi mirosul lui. în afar de mama lui în noaptea na terii sale. a fost îmbr cat m haine de sac i i s-a pus cenu pe frunte i pe minunatul s u p r dat cu ulei. copilul fu pus pe m gar. Ochii copilului se umplur de lacrimi i începu s alerge dup el. i iat c l rind pe un m gar mirosind a ou stricate. unul care fusese acolo mai mult decât î i amintea oricine. iar el fugea dup b trânul înv tor. Dar trimise solii pe toat întinderea pentru a afla un Maestru înv tor. se uit sub c ma a lui. poart o inima s lbatec . se întoarse spre vest i privi îndelung în dep rtare. pâine fusese coapt i întregul regat mirosea a pâine proasp t coapt i mîncare g tit cu miere. mirosind a mirodenii i cu barba unsuroas .Toate obiectele de aur i argint luceau. B iatul se duse la tat l s u: " Tat . el prefera s doarm afar . Adu un m gar. Dar mama tia. Nimeni nu-i v zuse sângele.dar nu-1 voi înv a aici. cu p rul plin de praf de pe toate drumurile lungi str b tute. Nici m car imbale la distan ã. Nimeni nu îndr znea s ating acest învã tor. 93 . Este neascult tor la lec ii i tot ce vrea este s se joace i s se bat cu tovar ii s i. Maestrul înv tor.A c utat în dep rt ri înv tori pentru tân r i to i îi spuneau c v lurile erau smulse de pe ochii lui. c ci putea fi un vr jitor. Cei mai frumo i miei fuser t ia i. Maestrul înv tor îl privi. el lovi înc o dat copilul. Dar într-o zi. Toate preg tirile fuseser f cute. În aer plutea bucurie i imbale se auzeau din buc t rie. Un râu ro u curgea pe tâmpla copilului i un firi or ajunse la col ul ochiului. Adu fructe uscate i ceea ce oamenii t i m nânc la buc t rie. ii cercet urechile. pâine veche de o zi i brânza tare. Ar fi mai bine s cau i un maestru. Spre amuzamentul tuturor i delectarea b iatului. unde oamenii dansau preg tind mânc rurile. Maestrul înv tor lovi cu b ul toate cuferele i spuse :"Nu este nevoie de toate acestea. c ci de i fiul t u este d ruit. Nu se auzea nici un sunet. îi deschise gura. Adu-l la mine i nu cumva s -i dai un arm sar. pip i p rul. afum turi. Tatâl plîngea i nu în elegea ce spun ei. Din grajduri fu adus un m gar de elat. îi spuse tat lui: " nu mai am ce înv a pe fiul t u. cenu a i ulei. iar b trânul i b iatul plecar de îndat . i dintr-o dat bãtrînul începu s miroas a flori. iar pietrele pre ioase dansau lumini de stele în soarele amiezii. i iat c un sol vine i spune ca în scurt timp un Maestru înv tor va sosi i el va înva pe copil. care veni îmbr cat frumos. El este d ruit peste anii mei i cu adev rat peste în elepciunea mea. c ci nu fusese niciodat lovit pân acum. Tatãl întinse mâna dup batista ca sa-si acopere nasul. dar el nu ridic nici m car un deget s se tearg . dar ar ta c va ajunge doar pentru câteva zile. o eturi i dulci arome. înv torul se întoarse ca s plece. Bâtrânul se arunca pe m gar. î i adun c m ile în jur. Nimeni nu-1 atinsese pân acum. Nu a f cut nimic s se apere." Deci tat l preg ti haine. A cerut s vad b iatul. sosi." Tat l fu ocat. dar spre mirarea i dezam girea lui. Maestrul înv tor nu vroia mâncare. împachet l zi de drum. Tat l a suspinat i toat casa a suspinat. c ci el nu v zuse niciodat aceste aptitudini în fiul s u. nu-l l sa s plece".

oameni minuna i. Lumini aurii ce veneau din g uri f cute în tavane. pe care nu i-o putea explica. se auzea zgomot de ape i era ecou. iar lumina dimine ii. ceea ce se cheam .Maestrul înv tor duse copilul pe o în l ime. Putea gândi. care îl înv a. un înalt consiliu de enti i. Se juca cu cetera i lira cu degetele lui delicate în zori. Avea o presimtire. gândul lung i comunica cu copacul. dar tineri. Curând veni i rândul lui." F r un cuvînt. Într-o zi Marele înv tor . era tân r i f r vârst . Frumosul tânãr era studentul unei minunate i mistice arte despre tot ce este cunoscut i care se mi c spre necunoscut. reânv a i era dornic s -i dea în elegerea. Maestrul înv tor îl duse într-un loc unde nu mai fusese i c l toreau din nou pe asini i ochii îi erau lega i dar p rea c trec prin pe teri pentru c treceau peste pietre. un gând se desprinse din capul înv torului s u.a fost condus într-o începere vast . al c ror p r era lung i lucios oameni ce p reau f r vârst . nu în spa iul de deasupra. îmbr ca i în mantii ce p reau din foc viu. ceteri i lire i voci delicate. Umbrele lor dansau de parc stafiile fiin elor lor erau vii în stânc . i turturelele de diminea imitau cântecul lui. dar avea încredere i iubea pe înv torul lui. îi d du s m nînce o bucat de pâine i o plant amar si îi spuse: ³În acesta zi vei fi ini iat i te vei dep rta pentru totdeauna de sâni de femeie i vei tr i în holuri de marea în elegere. delica i. iar el nu a v zut mi cîndu-se gura frumoasei entit i din marele consiliu." Pentru prima dat . Era muzical i minunat . pentru c el era competitiv în inim . A auzit o voce care era atât de frumoas . Îl rug pe Maestrul înv tor: 'Te rog spune-mi unde trebuie s m duc i ce trebuie s fac. înv atorul îi descoperi ochii. tîn rul se ridic ." Iar el r spunse : " Î i aminte ti c atunci când erai doar un copil i te jucai cu prietenii. Iar acolo era. i unul câte unul. S-a uitat mai bine i aceast minunat entitate i s-a pãrut familiar . i numai doi vor sfâr i c l toria. coloane s pate în roc vie. i vocea 1-a chemat pe numele lui dat (de botez ). În elegea muzica râului care se repezea de pe stâncile muntelui în valea de dedesubt. dar mai întâi trebuie s îndepline ti aceasta sarcin . care p rea s pat în munte: piatr lefuit . chemâdu-l pe nume i dându-i instruc iuni despre ce avea 94 . pe care nu-1 mai avusese din copil rie . doar c acesta este un test pe care v-a trebui s -1 treci.care avea aceea i vârstâ veni i îl scoase din contempla ie. Locul murmura la distan de muzic de flaute. era acum la vârsta pubert ii. Deci cu mare team . S-a uitat fix i vocea a r sunat în urechea lui. minuna i. i îi b teai pe to i ?" Uimit tânârul r spunse :" Da. cum nu mai v zuse pînâ atunci. Privi în stâng i apoi în dreapta i v zu b rba i i femei tinere a eza i în lini te pe podea. Putea acum s cânte la flaut atât de bine c melodiile lui r zb teau v ile. mirosind a sudoare. Era b trânul lui înv tor. fiecare tâãr a fost chemat în fa a consiliului i nu s-a auzit nici m car un cuvânt rostit. Oamenii treceau ca ni te statui pe lungi coridoare. Pulsau vene cu minerale de secole în aceste coloane. care nu mai era b trân de loc. Dup dou zile de mers f r s vad nimic. tân rul avu o cutremurare de nesiguran . Unii s-au dus la dreapta iar al ii la stânga.un sentiment delicios. i în timp ce privea cu uimire. St tuse treaz într-un nor i în elesese substan a. îi spuse :"Este timpul. dar aici el începu o nou via sub îndrumrea Maestrului înv tor. lini ti i i în pace." Aceasta îl cam tulbur pe tîn r. dar n-am mai contemplat asta de atâ ia ani. dar nu realizase asta niciodat . S-a a ezat i el. dansa pe trupul lui iar de la distan p rea o fiin de aur. unde spre amuzamentul i uimirea lui mai erau i al i copii i oameni de toate m rimile. "Te vei duce într-un loc unde te vei juca cu fiin e mai mari. Micul b iat deveni un frumos b rbat i el crescu i trecu diverse trepte în coal . f ceau coridoarele mistice i dimensionale (mari ) Locul unde micu ul b iat trebuia s stea era tare i aspru.

Sta a ezat cu ochii închi i i trupul preg tit. în elegi zodiacul i toate casele lui. Se auzi sunetul castanietelor i al clopo eilor iar pietrele îi loveau obrajii i umerii. Se sim i împins spre o u . în timp ce imaginile lor dansau pe stânca lucioas . Plângea. picioarele lui au ars o gaur în pod i mai s cad . castanietele cântau i parc întregul hol era viu. Întreaga cavern se lumin i el v zu la cel lalt cap t o u str ucitoare. Apoi auzi o voce care îi spuse: " Po i trece dac tii calea. unde se i duse. cu mîndrie i fric i amuzament se aplec i acceptã întrecerea. înflorise. Îl dureau picioarele. Atârna de acea frânghie i v zu dedesubtul lui un abis adânc. Atunci bâtrânul lui înv tor îi spuse :" Te-am înv at tot ce am putut pentru capacitatea de în elegere a unui tân r. i p rul îi era greu din cauza pietrelor prinse în el. iar tinerii erau pe podea. În t lpi i s-a desenat o cruce. Continua s urce. Dansul a fost creat pentru tine. aburul continua s ias i s umple spa iul de deasupra lui. în mi care. Era un pod lung i îngust pe care el tebuia s -1 treac ca s ajung la acea u . iar el tiu c despre el este vorba i un foc se aprinse în untrul s u începu s urce pe frânghie i clopo eii sunau. Te-ai compl cut la tiin e. care îl luar de bra e i îl conduser într-o camer . care fusese deschis i era citit . Î i sim ea trupul greu. întreg consiliul îl privea cu o expresie de neclintit. de flori i a tiut c era înv torul lui. iar mirosul ei umplu înc perea. iar el a r mas întins pe un altar de piatr . Tînarul a stat acolo. În adâncul min ii lui v zu cum capul i se deschide i aburi îi ies din n ri i din vârful cre tetului. i dintr-o dat toat lumea a disp rut. Trebuie s treci de aceast lume ca s înve i lucrurile care sunt dincolo de ea." El sufl i sufl (aici se refera la o tehnic de respira ie din coal ). i-a imaginat un t rîm fabulos i dintr-o dat camera a disp rut. crucea din t lpi era grea. Auzi voci de femei i b rba i râzând i povestind ceva ce el nu putea în elege. Din cre tet. La un moment dat. dar el nu putea s le vad ci doar sa le aud . cu ochii închi i. pietrele din p r îi t iau umenrii i capul îl durea. care i-a uns fruntea cu ulei i i-a s rutat obrajii amîndoi i vârfurile degetelor. Râsul lor p rea ca are ecou pân în adîncimea abisului de sub el. iar castanietele cântau. a apucat o frânghie. Erau din Cartea Vie ii lui. întins trei zile i trei nop i. escaladând stînca i fragmente de pitr c deau r nindu-i 95 . Dup un timp. Po i trece dac tii calea. clopo eii sunau. El era r d cina nemaipomenitei flori. verde i gata s plesneasc . Picioarele îi ardeau ca ni te c rbuni aprin i. pân ce dintr-o dat tiu calea. Ai fost cu adev rat un bun student i ai învã at artele. Crucile de pe tâlpi îl ardeau i la fel i cea de pe frunte. î i pierdu cuno tin a. r suna. O voce de b rbat tân r striga ceva ba jocoritor. Dac se mi ca. Accep i întrecerea ?" Iar tân rul. Acolo erau doua entit i de nedescris. Floarea s-a deschis i ap ru fiecare petal . Se mi ca pe pod i picioarele îl ardeau. A sim it o mîna blîndâ cu miros familiar. le-a uns cu ulei i f r o vorb a disp rut. castaniete i s-au prins de degete i clopo ei de glezne. I s-a spus s se duc la dreapta. Ai excelat în geografie. era ca i cum la cap t avea un boboc mare. durerea era vie de parc epi ascu i i îi sfî iau carnea. i-a intors palmele cu fa a în jos i le-a s rutat. Apoi un vânt blând se f cu sim it i parfumul din camer deveni i mai puternic. A privit ca s vad dac cineva auzise. cu o mi care a um rului se putu ridica. Nu se putea mi ca. Nu mai am ce s te înv despre natur i aceast lume.s fac . Acolo întregul s u corp a fost pictat cu albastru. iar parfumul ei îi f cu grea . de un ro u adânc. castanietele cântau i clopo eii sunau. totul mirosea ca floarea. i s-au pus pietre în pãr în pletele sale frumoase. Floarea devenise grea. l sînd loc unor imagini foarte frumoase care parcã dansau lucruri care parc aveau aripi i str luceau erau în jurul lui. iar u a se trînti i sunetul r suna. chiar i perte ii miroseau.

Dintro ureche. i ceilal i b rba i aveau clopo ei i castaniete i erau i ei alba tri. Supravie uirea este un lucru omenesc. Strig tul batjocoritor deveni mai puternic. Doar apa continua s murmure sus. o u se deschise în spatele lui i el c zu într-o camer . Asta 1-a durut i 1-a sup rat Vroia ca ea sa fie a lui. Dintr-o dat se auzi un susur de ap . bun i puternic . Dintr-o dat .cling de clopo el cîntec de castaniete. în timp ce se rostogolea. Putea s . sus. Dintr-o parte a nasului picurau mici pic turi ro ii. i se va întoarce. Privirea femeii era lung . Pietrele din p rul lui erau lustruite. al turi de celelalte.cling. un râule de sânge ro u se prelingea pe um rul albastru. Apa îi p trunse în urechi i capul îi fu acoperit de ap i nu mai fu nimic altceva decât lini te de moarte. Dar el continua s urce. Se uit în jur i v zu ap rând din umbr un alt tân r. Privi în sus i v zu un tân r b rbat. Ei erau deja în ap . el dorea s joace un joc. iar râsul femeii se auzi mai tare. To i în templu dansau spre a bucura Spiritul care p r sise trupul. Furia lui crescu. se ridic peste orizontul vederii umane. sânge ce se prelingea . nimic.c trebuia s fac aceasta c l torie pentru a fi sp lat. Furia lui cre tea. pu tiul de o frumuse e renumit . era ceva ce nu mai f cuse de când era un pu tan. ochii i umerii. El avusese încredere în b trânul înv tor îi încredin ase mîndria i bucuria lui.i v zu chipul blândei lui mame. un flaut. Vedeti. dar în eleser c trecuser prin acelea i probe ce experimentau acela i lucru. Primi în schimb hainele din pînz de sac. simti la picioarele lui ceva moale i pl cut la atingere. pietre i o floare ro ie. Deci care este c l toria sufletului ? De ce nu a reu it s ajung la cap t i de ce nimeni nu 1-a ajutat ? în elegerea este un lucru binecuvîntat. v zu din nou chipul tat lui sau . i orbec ind . Trupul lui fu g sit de cei din coal pe rm.nu se mai gândise la tat l lui. purificat. i c uta cu privirea pe cei care râdeau. de dragul cunoa terii. Cumva. C l toria unei entit i. sunetul clopo eilor i al castanietelor.î i g si calea spre râu. mult deasupra lui. Era albastr i ea i avea pietre în parul blond i clopo ei la picioare i castaniete la degetele mâinilor.i aud inima în urechi i în fundul orbitelor. Nimeni nu rosti un cuvânt." Iar tân rul nostru nu mai tiu nimic. Auzi o voce. numai a lui. Este o enigm . în abis. se sfâr ise. Cineva 1-a strigat pe nume i din nou s-au auzit râsete. fic i i f r via . iar tân rul nostru se duse spre ei. Dintr-o dat un b rbat apuc tânara femeie i se pierdu cu ea în umbr . Ne vom întâlni din nou. pentru a se întoarce din nou într-o zi. Dar va trebui s înceap de la cap t. A strigat i i-a provocat la întrecere. 96 . clinchet de pietre lovite. St teau to i i priveau in jur. Era un trup de femeie. A ajuns în vârful stâncii. nu este niciodat inutil . este uneori doar amînatâ. dar acesta nu-i mai fusese înapoiat. Dorea s câ tige. de nu mai tia când . vocea tân rului b rbat. tânârul nostru tiu avea cuvintele înv torului în capul s u . toat chiar în acea clip . î i pierdu cugetul. iar ochii tân rului erau larg deschi i. Vroia s în eleag . în timp ce apa îi umplea n rile i gura. Mândria i bucuria tat lui. Inima lui competitiv se strânse i el c zu într-o c dere de ap . Tat l lui sfâr i prin a deveni un om amar. Se sim ea s lbatec. Trupul lui fu dus în templu. S-a a ezat i a început sâ plâîng i s suspine. Iar ceilal i erau mereu doar pu in înaintea lui. o sim ea cum îi love te pieptul. urma ul lui. Exist vie i risipite i sunt unele care la un moment dat. dar în elegerea necunoa terea nu. albastrul de pe trup sp lat. care umplea un canal nu prea departe de locul unde st teau. Era într-o cavern i era un frig ascu it. i pentru prima dat . dulce i blând . Aceasta entitate ini iat se va reântoarce i va aduce cu ea câte ceva din ceea ce a cunoscut cu mult timp în urm . El tiu c se duceau la ap . Vroia s fie cel mai bun. Dar tot ce a auzit a fost ecoul.Atunci auzi vocea b trînului s u înv tor :" Ne vom întâlni din nou.urechile. dar nu era nimeni acolo.

nu este important s fii cel mai bun dintre ini ia i. dar gre eala lui a fost dorin a de a împlini o voie a trupului. Cât despre frumosul ini iat ? A venit înapoi s înve e din nou. ve i ajunge la marile holuri. nu s fii cel mai bun. Aceia dintre voi care a i luptat cu testul nemi c rii.a i suferit mereu . ochii vo tri s lt re i i p rul murdar i hainele p tate. Dar cei dintre voi care a i fost sinceri. doar c este în timp diferit i în alt loc. El va fi responsabil pentru Socrate i Platon.femeia albastr cu p r de aur. o ambi ie. chiar i mai mult decât competi ia. i îmi amintesc acele zile. aceea i con tiin . nu sexul. numai ca s v distra i. Unii dintre. iar c l toria î i pierde însemn tatea. voi ve i suferi mereu . dar tr i i într-o lume mic . i a avut o minte mare i va avea o c l torie magnific în via . îmi amintesc fe ele voastre i mirosul vostru. Important este c l toria. mul i dintre voi nu a i înv at înc o lec ie important . Pute i ie i din micile voastre nereu ite. Frumoasa femeie vopsit în albastru a reu it. atât de departe. El va pune bazele filozofice ale în elegerii. a i g sit o parte adânc din voi în iv . iar lucrurile în elepte i frumoase nu sunt întotdeauna cum crezi c ar trebui s fie. S vorbim despre sfâr itul pove tii. va trebui s lua i o decizie i ve i avea de trecut un test care este simplu dar este tor ce trebuie. Unii dintre voi tot nu ti i de ce sunte i aici. c ci ele sunt surprizele din via a care seam n în elegerea. Nu a i priceput de ce sunte i aici pentru c nu ave i în elegere. i mai devreme sau mai târziu. v spun eu. a i gustat din vinul în elegerii i ti i. i ve i g si c spaima i neâncrederea. toba sau flautul. Iar b trânul înv tor este înc în via i bine. ca singurul lucru care are importan pentru trecerea testului este în elegerea. pentru c în elegerea vine de la cei care au vrut-o mai mult decât orice în aceast lume. dar exist ca pod al con tiin ei. marea calitate ce duce ia iluminare. Cine suspin pentru cel care cucere te atât de mult i pierde la sfir it ? Nici m car bâtrânul s u înva tor. Cei care a i fost ocupa i i a i discutat între voi sau a i strigat în jur .acesta va vi testul vostru. ci în elegere. doar ca crevasa i abisul nu exist în plan fizic. i care este beneficiul în asta? A i pierdut foarte rar o mas . drumul. pentru c în elegerea vine prin greut i i vân t i i durere i sângele unui ego alterat care trebuie s piar . a trecut testul i a purtat pentru tot restul vie ii ei frumoase. ve nic. în loc de a pune mai presus îns i c latoria. Mai sunte i înc competitivi ca întotdeauna i g sirea cârdului este tot ce conteaz . i ati pierdut o noapte de somn bun. râsul i bucuria 97 . nu ti i de ce sunte i aici. sunte i mai în elep i i v-a i schimbat. peste râsul ba jocoritor. i tân rul b rbat a trecut testul. însemnau sacrificiu fizic de dragul con tiin ei. nu au întotdeauna înf i area care crezi tu. dar va fi în zilele ce vin. Lec ia este : Nu este important s cucere ti o femeie . purtând aceea i c ma . Voi cei care a i în eles din c l toria pe care am avut-o împreun (via a tr it împreun acum 35000 de ani). Unii dintre voi. Mul i dintre voi a i înv at impecabilitatea. cicatricile c p tate în acea zi. nu vitejia. Mul i dintre voi. Entitatea noastr a avut o c l orie minunat . pentru ca s po i tr i pe t râmul în elegerii ve nice. Renun area înseamn s cazi în abisul ignoran ei i s nu tii niciodat de ce o turturic care jele te. Unii dintre voi tot nu ti i de ce sunte i aici. care înc nu a fost deplin exprimat . nu dansul. a i c p tat putere. i o va face din nou. mic . nu este s g se ti acele cârduri (se refer la exerci ii din coala lui ). Asta 1-a pierdut. Unii ve i fi dansatorii de aur în zori. i ve i înl tura furia iar concentrarea la drum va fi salvarea voastr iar conceptul de nereu it va fi dep it.ve i suferi mereu. partea spiritual .Vede i. cânt cântecul a a cum îl cînt . Iar unii dintre voi ve i trece peste pod. el va deveni unul dintre cei mai mari filozofi ai tuturor timpurilor. pentru c sunte i prea obosi i i fl mînzi tot timpul.

ceea ce înseamn s nu întoarc paginile c r ii conoa terii. excitarea i sinceritatea voastr . S ine i minte povestea pe care v-am spus-o. mai simpli. care au urinat hoardele ce începuser s se a eze la est de Eden. i destinul lor era s se întoarc prin materie înapoi la Sursa. de parte de cel al colilor antice. însp imânt tor. i asta explica ignoran a într-o cultur a a de avansat . cel pu in pentru mine. Avea imaginea lor. ve i fi mai în elep i. luând bucatele din adev rul iluminator. Acest creator era diferit. s-a terminat cu cunoa terea. Rela ia cu oamenii de dincolo de Steaua de Nord. Dac nu urmai instruc iunile. bolnavi i obosi i. gelos. A dvenit nesigur. To i oamenii ilumina i f ceau parte din colile unde veniser s înve e. Oricum este c ma a pe care o purta i. Deci ei devenir Spiritele c zute ale lui Lucifer. c ci aceasta este Marea Lucrare. violent. Se zvonise c erau Spirite c zute . mai pliabili. s exploreze realitatea fizic . f r seam n. A a a fost. trebuie creat în func ie de ceea ce po i s vezi. iar acolo era focul iadului. erau pu i s ard în lacuri de foc. i când creezi ceva cu imagina ia ta în acordan cu con tiin a ta. i pedeapsa lui Dumnezeu începu s fie v zut în erup ia vulcanilor. S v aminti i cât trebuie pentru a în elege. o purta i. schimbarea p mântului dup cerin ele sale naturale a dvenit o atribu ie a Dumnezeului pe care ei îl creaser dup propria imagine. în loc de a fi nesfâr itul. iar oamenii care nu erau de acord. Gata. i le-a spus s nu m nânce din copacul vie ii. s contempla i serios la cauze. din erup ia natural a "fermoarului". avea o identitate. i a a Dumnezeu a devenit nesigur. poate c ve i mirosi ca trandafirii. 98 .voastr i perseveren a voastr în praful ca ofranul. absolutul. cercurile. poate c sunete de flaut i imbale se vor auzi când ve i p i. dansurile voastre. V iubesc pe to i. A fost creat un Dumnezeu care avea o imagine. acum ase mii de ani.ei bine erau. Este o înv tur pe care unii nu sunt gata s o aud . Aceasta este o înv tur extraordinar . ve i avea destul de pierdut. s r mîne i a a pân ce v ve i schimba. totul-în-toate. urma s fii trimis într-un lac de foc. p mântului. A a s fie. Deci Dumnezeu a devenit un individ r ut cios i furios. doar c este îngropat adânc sub deghiz rile vie ii i totu i este atât de simplu s o ai. care va duce în locuri îndep rtate i va aduce înapoi. Este comoara la care to i i mai ales voi ar trebui sa v gândi i. Ace ti oameni au creat pe Adam i pe Eva i au început s creeze un adev r agnostic. cei c rora v place s câstiga i tot timpul. A tept ca cei care sunte i tot timpul îngrijora i. nu c în elegerea este rar de g sit. Poate ca atunci când ne vom întâlni data viitoare. O c l torie complet . pentru c a creat ace ti doi oameni cu scopul de a-1 divina. care fusese dat afar din rai. cîntecele voastre. la care au ad ugat supersti ii i ur i mali iozitate. marea minte. dar veneau prin apte nivele de frecven e ca s interac ioneze cu materia fizic . Iat de unde vine iadul. c ci este o poveste rar i este adev rat . Acestea sunt amintiri de neuitat. Iar voi. Nu po i crea ceva care s nu fie reflec ia ta proprie. nu a fost de divinizare. A tept s v d c face i lucruri minunate. Aceasta este o parte din marea coal . au creat un nou concept despre Dumnezeu. voi cei care ave i în elegerea. cu mai mult veselie în inimi. mai clari. Apoi au venit p gânii. A tept ca cei care o ave i. ca s ave i ocazia sâ câ tiga i din nou. a a cum ei obi nuiau s fac cu oamenii ilumina i. PUTEREA SUPERSTI IEI I SECRETELE DE SUB PAMÂNT Acele coli au fost distruse în cele din urm i la fel i c ile de comunicare cu marea inteligen . ei s-au ajutat unii pe al ii s învete.

S v spun ceva. Prive te în untrul t u i vezi str lucirea i gloria ei. dar în timpul meu. Î i extinde con tiin a. i a fost ultima imagine. egalitatea lor în cosmologia vie ii. ignoran i i inu i în întuneric pentru un oarecare motiv.care vreodat s ucid o alt fiin a uman . cu consumul min ii incon tiente i cu a avea o via vibrant . Ve i vedea fe e s pate în piatr . Mul i dintre ei au plecat dincolo de stele. i-a înviat i au putut întoarce paginile (C r ii Vie ii . teama de a fi ostracizat în comunit ile lor. Nu are nimic de a face cu femeile i 99 . Iar când oamenii sunt inu i în ignoran prin team pentru vie ile lor. în în elegerea for ei de via i a principiului vie ii. înv turile au fost distruse. acolo este salvarea ta . Dar vreau s v spun c de fapt blasfemia nu exist i nu a existat niciodat . Doar acest imagine a lui Dumnezeu se va terge. care nu a fot chiar distrus . i din în elepciunea lor ei d deau. devenea justificat. înv aser despre imaginea timpului în care tr iau. Deci. omul. Asta arat numai c erau înce i. care privesc spre cer. p gînismul i ceea ce s-a numit religionismul i-au luat vama pe via a uman . colile au fost distruse. În timpul meu. con tiin .În lumina acestei religii p gâne. Blasfemia : tot ce va spun este blasfemie. iar dup mine. tia i c sunt dispre uit pentru c am evoluat într-o via ? Unor anume oameni leau trebuit multe vie i. A fost ultima r m i a acelor oameni i înc mai exista marile statui de piatra care privesc ve nicia c tre care fra ii lor au plecat. oameni buni.este greu pentru voi s vâ imagina i . Eu am fost un r zboinic al timpului meu. i care erau gândurile lor ? Ei bine. C l toria începe imediat. cu cât cre ti. ei sunt supersti ios însp imainta i i se conformeaz i r mâm a a." Dar când e ti inut în întuneric. din timpul când con iiin a. etern. te rogi de ceva în afara ta a tep i ca salvarea s . extinse împotriva marilor coli i a oamenilor ilumina i r zboiul se putea extinde i c p ta valoare. ei nu aveau nimic atârnat de pere i. ti i. eternitatea iubitorului Dumnezeu care i-a creat. în eleseser via a lor. Multe coli fuseser distruse. divinezi o lumin nev zut care ar putea s te salveze din acel întuneric. Dar singura salvare este trezirea Dumnezeului din tine. Când tr ie ti în întuneric. cre tinismul a înscris dou sute cincizeci de milioane de vie i omene ti. Ei nu au luptat niciodat împotriva p gânilor. au aprins lumina care a str lucit sclipitor în ei. Calea mestrului se deschide pentru oricine. liber . ei aveau adev rul pur i pur în elegere i tiau."Lumina împ r iei cerului este în tine.sau stând lâng foc i privind cerul. Poate c o s rîde i de asta. E ti inut în ignoran . ve nic. destin manifestat . familiile lor. un barbar s-a transformat i a evoluat într-o singur via . totul se întâmpl foarte repede. Cei care au urmat acele coli i au b ut din acea ap . El spune. natura realit ii. modificat i pus în c r i cu supersti ii. i. Înv torii c ii drepte nu erau urma i ci doar respecta i pentru în elepciunea lor. nici o entitate care fost vreodat într-o coala antic . celor care au plecat. care a " înv at despre lumin . c l toria b rbatului i a femeii.voi râde i i v gândi i la omul de Cro-Magnon îmbr cat în piei de animale i la oasele lui i înf i area s lbatec .i vin din afar . Are de a face cu cât e ti de liber în con tiin a ta. Iluminarea nu are nimic de a face cu ce îmbraci sau cu tehnologia. r zboiul a devenit felul lor de via . în acele timpuri oamenii c l reau lumina. c ci altfel vor arde ve nic în lacuri de foc. Lipse te cunoa terea care s lumineze.nu a existat nici m car una . pentru c oamenii ilumina i ai acestor coli. fie c era îmbr cat în împletituri de lân sau piei . În ultimele dou mii de ani. Ignoran a este ca întunericul. care sunt înregistrate ca i mor i în razboaie. c au existat înainte de aceste timpuri i vor exista i dup aceea. Ei nu au înrobit niciodat .sufletul). da purtau piei i c m i din lân neprelucrat . în eleseser destinul lor. ele sunt tribute aduse de cei r ma i. c ci îndat ce întelegi i începi s te extinzi. dup ce anumite p r i din adev rul lor a fost luat.

i pentru armatele voastre care trebuie s înl ture p gânii i s aduc credin a i tiin a în lumea întreag . Este un adev r mare acela c împ r ia cerului este în voi. Dac Dumnezeu este etern i prezentul. în elepciune antic i evoluau spre iluminare. Dac numai jum tate din bani ar fi în mâna oamenilor ilumina i n-ar mai fi r zboi al celor care tiu adev rul din mituri. al for ei vitale. Salvarea înseamn s fii salvat de la adev r. care au aparat un idealism sângeros al imaginii lui Dumnezeu i au servit la impunerea înv turilor lor. De ce ? i când v spun c natura a evoluat cu mult mai mult decât omul. atunci el a avut totul planificat. sau epoca întunecat ? Stupiditate. distan i spa iu.) Ei bine. Crist este în voi. este de fapt cea mai sângeroas . Este în nev zut. Spiritele care i-au f cut c derea. Trebuie numai s te rogi de trei ori pe zi i restul zilei îl po i petrece fiind decadent acuzând. i-au confirmat. impr tiind vorba. i în aceste zile cre tinii pl tesc bani. iar eu Lucifer (când se puneau bazele colii de Iluminare a lui Ramtha. Este cunoa terea. ci totul ca s colapseze con tiin e.copiii.atunci a i avea o civiliza ie iluminat . De ce ar veni ei într-o societate care se teme de ei ? Tot ce nu se potriveste cu cuvântul lui Dumnezeu creat de preo i ca s in popoarele în ignoran a. diverse grupuri de cre tini fundamentali ti din zon . În doua mii de ani. Fiecare se scarpin în cap i nu în elege i cum poate fi asta. ei au distrus toate sectele i toate grupurile de oameni care înv au o înv tura veche. asculta i eu î i dau aceasta informa ie despre ignoran i c marile coli de în elepciune antic au încetat s mai fie. Acesta este adev rul care a supravie uit tuturor violen elor. nu trebuie s faci toate chestiile astea. Cum s deschizi min ile oamenilor când ei sunt atâ de ignoran i i de devota i întunericului cel mei negru care îi ine s fie a a ? Este o pav z . În elege i ? i atunci nu v întreba i de ce au fost ei a a de oca i. credin i bani. el a tiut c Eva i cum-îl-cheam . se vor duce în gradin i vor mânca m rul acela. în Yeln. al oamenilor care creaz propria realitate . voi sunte i aici chiar în aceasta diavoleasc audien . al ignoran ei în care a tr it cu adev rat umanitatea în ultimele dou mii de ani. Ce înseamn gra ie. iar natura la pagina cinci. Este cuvântul lui Dumnezeu. deci el a creat diavolul. c ei 100 . dragii mei nu este prin ignoran . Aceasta a fost credin a. mai violent retribu ie a umanit ii care a fost vreodat . Este un adev r mare s spui "Tat l meu i cu mine suntem una ". A început cu crearea a ceva foarte r u i prin a spune c tot ce a c zut. Nu a f cut nimic ca sa evolueze con tiin a. Ignoran ! Deci unde sunte i ? De fapt. Ce crede i voi c înseamn anii întuneca i. Dou sute cinci zeci de milioame de oameni mor i în dou mii de ani. Isus nu a spus :"Divina i-m . i în acest timp. voi sunte i n scu i în p cat.dac a i ti c v pute i vindeca trupul cu aceea i minte care 1-a îmboln vit . ca umnitatea este numai la a treia pagin din carte. ca s distrug cunoa terea complet. este de la diavol.Trebuie o tiint extins ca s rezolve problemele. spunând c Ramtha este Lucifer i JZ este fiica diavolului. Nu a f cut nimic pentru în elegerea con tiin ei i iluminarea popoarelor. L sa i idealul meu s fie i al vostru. au fost to i demoni i diavoli. Salvarea. religia nu a f cut nimic ca s s desac iluminare în oameni. Dar când divinezi. Au ars pe rug pe cei a c ror min i erau dincolo de timp. al cosmologiei. solda i cre tini. Femeia a fost numit femeia diavolului. c civiliza ia de ast zi nu este nimic altceva decât bej i poatr cruce. Aceasta este evolu ia. oameni stagnan i. Nu în elege c o con tiin care creaz probleme nu poate s le i rezolve. c ci trebuie s ave i r bdare. care este factorul evolutiv al fiin ei umane. trecutul i viitorul exist în palma sa." El a spus :" Urma i-m " ce crede i c a însemnat asta ? A însemnat: s înv a i ceea ce tiu eu. um ? Aceste sunt cele trei lucruri pe care le ave i pentru ap rare. pentru c totul în afar de asta este diavolesc. bani i bani. i asta dac este disponibil turor în acest plan al cauzalit ii. Atunci a i putea s conecta i din nou pe cei de dincolo de soare.

au mânact m rul i nimeni nu tie s -mi spun cu cine s-au c s torit Cain i Abel. ei au devenit cei care au vrut s înve e adev rul. au fost distruse toate colile. dup ce am plecat. Adic cei care erau ilumina i nu puteau fi controla i i înrobi i. pentru ca cunoa terea lor rev rsa la cei din jur i era atât de mare i de puternic încât ar fi putut înterac iona cu ceva de dincolo de soare sau cu sateli ii care înconjoar P mântul s interac ioneze cu min ile oamenilor. Vede i. Umanitatea a încetat s mai creasc . c ci vroiau s fac adev rul auzit. Nu mai aveau libertatea de a avea rela ii cu toat lumea. colile existau pentru a extinde i evolua con tiin a fiin elor umane. ca i altele. i acum despre aceast pr pastie. De ce s-au numit secret ? Dup un timp ele au devenit chiar foarte secrete. Atât de mare era. Doar un adult care este la ar putea s nu întrebe niciodat . Deci colile secrete au devenit coli oculte. con tiin a a încetat s mai creasc i s-a creat dualitatea. Secte ale acelor coli au ajutat la crearea a ceea ce va fi mai târziu înv aturile lui Buddha Amin. Dar dup un timp. i aceste coli s-au ascuns sub p mânt. Iar ei erau oameni care aveau nevoie s înrobeasc popoare. nu ? Aceasta pr pastie s-a f cut cu adev rat tot mai adânc în timp. voi ti i. Ei vroiau s înve e popoarele s le fac s -i urmeze. Ai credin a unui copii. Ignoran a a devenit con tiin social acum dou mii de ani. la Dumnezeu s-a rugat ? nu exist doar unul ? i chiar i în ziua de ast zi. sub p mânt. Asta nu e r u. i dac încerci s te duci s cau i tu însu i întrerup torul. Un copii poate scrie o carte cu întreb ri. Deci dup un timp. Nu înseamn lucrarea diavolului. Dar când au început gelozia. înseamn cuno tin e ascunse. nevoia i lipsurile. ura. r mâi devotat celui care oricine ar fi el." Un copil.i dai seama i s în elegi cine e ti. care a început sa închid u ile c tre acele conec ii. Ocult este un cuvînt antic. aceste r zboaie continu . i spune :" Nu cerceta niciodat doar accept . nu existau blocaje în con tiin spre întreaga eternitate. m-a i auzit vorbind despre ea în leg tur cu evolu ia umanit ii. Nu înseamn uciga i sau revolu ionari care zboar noaptea. i entitatea st ocat . s le st pîneasc pentru c ei erau atât de nesiguri. ca ace tia s poat deveni superiori vie ii lor. colile s-au ascuns sub p mânt i au devenit coli secrete. au devenit profe i ai timpurilor lor. i nu vrei s te mi ti de acolo. este cunoa terea care se cere dezv luit . Când e ti în întuneric i nu este nimeni s aprind lumina. Este minunat. i au fost b t lii mari i r zboaie c s fie p strat în acest fel. pentru c erau amenin ate. c ci cei care doreau s controleze popoarele nu puteau îng dui ca asemeni cuno tin e s vin la suprafa . ti i c toate r zboaiele în care a i luptat au fost r zboaie sfinte. Este minunat i de râs. pentru c nu aveau destul înâuntrul lor. Ele nu divinau diavolul. s aib conec ie cu totalitatea vie ii. încât ei trebuiau s fie înv torii. Da. Ele divinau for a de via a care era în ei i mo tenit în ei. i totul a început. fiecare din p r i. invidia. cu excep ia celor din colile secrete. Oamenii care aveau prea mult cunoa tere erau foarte periculo i. Corect ? i este foarte înfrico tor. pentru c i s-a spus c lumina este undeva afar i nu în tine. Ei au fost creatorii de sfin i. adic în momentul în care vei începe s pui întreb ri i s . Iar ei spun ca Dumnezeu a a te vrea. încât s fie proprii lor st pîni i s st pâneasc gloria care era în untrul lor. însemnând cuno tin e ascunse. pentru c trebuiau s -si apere vie ile. i puteau face asta. Acum despre devo iune. religioase? Întotdeauna am vrut s tiu. are mâna pe întrerup tor. ceea ce înseamn cunoa tere ascuns . au fost denumite oculte. care a fost un ini iat al colilor antice al 101 . Nu pune întreb ri. ai dep it ignoran a i începe s fie lumin . pentru c nu tii ce este dincolo de locul unde e ti. vei fi dat afar . Ini ia ii acestor coli. excomunicat i vei arde pe veci. este un pic subtil c entitatea spune :"De ce s-a întâmplat asta ?" dar voi ti i c este dorin a de iluminare.

înc nu am g sit o explica ie a ceea ce ar spune el c sunt chakrele. care îndur frigul cumplit i lipsa de hran i felul simplu de a tr i. ei înc nu au în eles c de ceea ce te temi mai mult. pentru ca s poat asculta vocile (vocile sunt gânduri ale personalit ii noastre limitate care refuz schimbarea. entitate f r imagine. oricum sunt corespunz toare cu chakrele. cu personalitate diferit . Ei tiau c vor veni din nou i din nou. i în fiecare via a i fost prin i (bloca i) în a face acela i lucru. iar diavolul tr ie te doar în inimile lor. În aceasta înregistrare. c ci r ul este o crea ie deliberat a celor care insist c ar fi real i este cu adev rat real numai în sufletul lor. de i Ramtha spune c . nepolua i de îngro area intestinelor în ora e i în v ile care sunt pline de ignoran i barbarism.c rui destin a fost s se nasc un prin în bog ie i s st pâneasc acesta imagine prin a în elege ce este dincolo de zid.) Ele se numesc cele apte sigilii. O minte care a putut crea ceva atât de insidios pentru a v tortura. acela i care a fost suprem în în elepciunea antic . adic este constant. înseamn stagii de iluminare. au fugit în mun i i au devenit hermi i. pentru c întunericul a crescut peste con tiin . În fiecare nou via a i venit înapoi ca i persoan diferit . Cu cât Observatorul p streaz mai mult ceea ce se nume te o stare static de a fi. iar cel ce controleaz ignoran a este puterea. cauza creatoare. Oamenii ilumina i tiu c ceea ce se nume te for vital . se pot ridica spre cer i plec .i dovedi c sunt în elep i. În sufletul iluminat exist doar adev r. Acel stagiu înc mai guverneaz i ast zi i este tot ignorant. Întreaga umanitate este devotat ignoran ei i dorin ei ei de a men ine sl biciunea. con tiin i evolu ie. cum le tim noi. evolu ia i ne p streaz prin i în roata reâncarn rii) i ca s le poat st pîni (m iestri) pentru a. dar acela i Dumnezeu. preg tit pentru în elegerea acelor timpuri. repectând acelea i gre eli. ASCE I ÎN PE TERI C UTIND ILUMINARE Vreau s v spun i vreau s m asculta i. în realitatea lor. acolo unde este iadul i ura. Iar acele pagini sunt egale cu sigiliile din corp (ar fi chakrele. pr pastia a crescut mai adânc i mai adânc i fiecare via a venit înapoi cu o noua imagine (destin) i dorin a de a întoarce o noua pagin în carte. stau acolo i nu fac altceva decât s -si extind con tiin a atât de mult încât pot pleca. adev r. apte biserici sau apte u i. Acele entit i care stau pe vârful muntelui care ajunge pân în inima cerului. fugind de acela i întuneric în c utarea adev rului i a i fost persecuta i pentru asta. devenind transparen i cu fiecare mi care. este cineva care are toate acestea în el însu i. dar v-a i trezit f când acela i lucru. divinizezi. s poat continua s creasc i s evolueze nemolestati. doar c era colorat i preparat în parabole. nu cunoa te r ul. Vede i. Timpul era de partea lor. Deci de fiecare dat . A i fost l sa i s ti i numai anumite lucruri i tot felul de tradi ii au fost construite ca s ascund adev rul. Distrugerea colilor antice a l sat umanitatea la pagina a treia a c r ii. i ceea ce vezi la al ii de fapt este în tine. c cei care erau dedica i lui Dumnezeu. cap t capacitatea de a deveni într-un moment. Atunci care este misterul lui Dumnezeu 102 . i de ce stau acolo sus ? Ca s se protejeze. cineva care continu acea credin p gân . a i dorit s cre te i i v-a i creat un destin care s permit asta. i el urma s înve e milioane de entit i acest adev r. ci care ave i capacitatea de a asculta.

Mâncarea este simpl . Mâna lor se duce la p r. i râs de femei tinere. Sunt îmbr cate într-o rob simpl de lân i intr în pe ter . Aceasta mic lumânare poate aduce miriade de lumini i umbre pe pere ii de granit ne lefuit. a teptând la început ca vuietul s aduc vocile din pia a Babilonului. Deci cine ne-a pus acolo? Cine ne-a t iat p rul ? Cine ne-a luat cerceii de aur ? i safirele din p r i erpii de aur de pe bra e ? i c m ile de m tase care acopereau primul nostru sigiliu atât cât s ne fac mai seduc toare în b taia vântului. o buc ica de pâine i ap . aproape duse din acesta lume. încurcate de vânt i miros a trupuri nesp late i neîngrijite. ei nu sunt acolo ca s fug de femei c ci sunt multe femei care au plecat spre asemenea pe teri. aud de la dep rtare. Pot ei tr i secole în acela i trup ? i pentru voi. Ascetul st acolo noapte dup noapte. Sau pe cei care ar putea seduce pomenind de m t suri. Observatorul? Fiind Observatorul în form deta at . mai misterioase ? Cine a luat toate acestea? Cine ne-a luat b taia inimii în emo ii i picioarele lungi cu mu chi umfla i peste spinarea arm sarului i bra ele puternice care joac sabia în lupte victorioase ? Cine ? Noi în ine.? Cum putem atunci în elege faptul c ceea ce este atât de abstract în fiin a noastr este s fii simplu. sau poate r zboinici cu s bii de cupru încrustate cu pietre. vocile ora ului în noapte. Aud flaute i cetere i lire. purtând c m i care subliniaz minuna i sâni i penisuri tari. c nu fac parte din flirtul. Ele aud toate acestea uneori i inima lor se strânge fiindc nu particip la astea. ele nu au oglinzi ca s se vad . aduse de vânt. orgasmul pe care oamenii le tr iesc. i buze dulci i moi i ochi 103 . i ce le ofer flac ra ? Ea nu danseaz arzând în uleiuri parfumate. Apa va fi schimbat în fiecare zi i în fiecare zi va primi o nou lumânare. fie c sunt b rba i ori femei. Ei o privesc cu insatisfac ia fiec rui sim al trupului lor. Iar ca s cuno ti toat povestea. în sfâr it nu mai ascultam frânturile aduse de vânt c ci am umplut spa iile goale cu mintea noastr i tim toat povestea. Da o aud. i nu g sesc p r. i îmbr i area unui necunoascut care promite r splata unui deliciu chimic. Noi am face orice pentru un singur moment de noapte cu miros de levan ic . Este o pastila amar i greu de înghi it.i salveze aleasa inimii. din care aud doar frânturi. i st m acolo i am putea prezice tot ce se întâmpl la palat. furând de la festinul lui Osiris în umbrare interzise. nici haine de m tase care s acopere iubitul în ame eala unei scurte întîlniri. Acolo primesc cele necesare unei vie i simple : un vas de lut cu ap i o lumânare. pentru c ele au ales asta. p trunderea (sexual ). i dup mul i ani. n scut din oameni comuni. bijuterii i perini de m tase i la tot ce o femeie consider de pre . nu vrei s o auzi din nou. Atunci ei deschid ochii i privesc flac ra lumin rii. bijuterii. Aud glasuri vesele de b rba i. Ele sunt acolo i au uitat frumuse ea lor. M nînc ierburi amare. în jurul lor este tensiunea întreb rii "S îndr znesc s regret decizia ? Am renun at la frmuse e. Au b rbi aspre. ca s . sau s mergem ca ni te preo i prin palat sau lorzi ai drept ii. i stau aici cu trupul murdar i privesc o singur flaca r . uleiuri sau idoli. la uleiuri parfumate.o bucata de pâine. Când gene maro acoper ochii azurii. duce la ceea ce se cheam libertatea des vâr it a ascetului. m r luind spre nev zute victorii. încercînd s vând sclavi. Câteodat în timp ce stau acolo. i ascetul îsi înconvoaie spatele. sau s fim un cuplu umil. Iar micu a fl r c danseaz i creaz umbre în pe ter i umbrele danseaz i ele pe pere i i par a fi frumuse i cere ti sau necunoscu i i minuna i prin i. toate roman ele i de câte ori regele se culc cu regina. aud strig tele din pie e. satinuri i catifele. Aud ei în cele din urm vocea lui Dumnezeu vorbindu-le. Frumoasele femei î i smulg toate bijuteriile i m t surile i p rul le este t iat într-un ceremonial. Sunt foarte pu ini asce i care nu au auzit acele voci i nu au sim it toate acestea.

i noapte dup noapte. Ei bine. ei nu s iu asta. pâinea i brânza. Poate ca a i fost cineva mult mai nobil. i-am vizitat din când în când. dar cel mai des am fost cel care le-a adus vinul. Este adev rat . c ci am vizitat asce i. doar o micu lumânare. c ci am în eles c l toria lor. trebuia s tr im aceste lucruri. Dar am s v spun eu ce gândesc ei. i misterul odat dezv luit nu mai este mister. dar trebuia s trecem prin toate acestea. Cine nu a i fost voi ? In zece milioane i jum tate de ani crede i ca nu a i fost Cleopatra. Lumini a cuiva care nu a venit la petrecerea noastr . p lesc. noi am avut o petrecere. De aceea au chipul meu pictat pe to i pere ii pe terilor lor: gloria lui Ram i venirea lui Ram. au f cut ni te locuri speciale pe care le-am vizitat. A fost alegerea lor. care le este adus în fiecare diminea i care miroase a seu. Dar dac privim dincolo de terasele noastre la dealurile purpuriu închis care se acoper cu noaptea i vedem o lumini pâlpâind ? tim c cineva zace acolo i nu vine niciodat jos. Mul i î i p r sesc pe terile pentru a tr i adora ia mul imii. i un b rbat. ei tr iesc aici umili. i când au aflat c nu neap rat vizitez toate locurile. De aceea ei v iubesc atât de mult. Mi-a pl cut întotdeauna s fac asta. Ea înc mai bîntuie împrejur. i s nu crede i ca nu aud frânturi din petreceri aduse de vânt i c asta nu le atrage sim urile. natural. pentru c b rba ii iubesc misterul. Ei. socotind media de viata 60 de ani ? lat ce vreau s v spun cu acesta poveste adev rat . Ei nu au fost înv lui i în multe lucruri i nici nu au mai mirosit a lev n ic i flori de portocal. abia acoperit i cu p rul pe jum tate cresut. am realizat ca asce ii au nevoie de pu in vin din c nd în când. a a pot s o numesc. i indiferent ce sau cine sunt. Nu. am vrut ca ei s aib un mic sentiment de via . Ei nu tiu ce înseamn s m nânci inima de pas re a paradisului. c ci odat ce puterea este în ei r mâne acolo. oamenii ador un om pios. c ci este cineva care refuz s fie musafirul nostru i nu conteaz cât de bogat este via a noastr i câte petreceri avem. i când sunt prin i în acesta pl cere extatic . Am fost fa a zâmbitoare pe pere ii lor. B rbatul i femeia sfin i au lipsit de la multe petreceri. Asta ne deranjeaz . câteodat ne strecur m pe teras i privim la acea lumini . i ar fi un mister mai mare decât cele îmbr cate în bijuterii f r seam n. neângrijit i purtând ceea ce se cheam haina lui Dumnezeu (corpul gol). nu i-ar d rui toate bl nurile cele mai fine ? Da. Deci astfel de oameni respect m ca avatari i noi arunc m în calea lor bijuterii i bl nuri i m t suri. Câte amintiri poate s aib un ascet ? Vie i întregi.i duc restul de via fiind creaturi nefericite. tenta iile omului de a crea o sear de aur. pentru c sunt oameni sfin i. ea nu a fost nimic. deci. ar putea s se întoarc i s cear locul înapoi ? Da c ci fiecare ar veni i s-ar apleca în fa a lui. 104 .negri cu luciri de cupru de la focul pe care tocmai l-au privit. Dar nu am vrut s -i las s . pentru c este ceva în el ce ei nu au. dar r mâne atât cât au câ tigat pân atunci. De ce el sau ea continu sa stea în pe ter ? Poate ie i în orice moment din pe ter fiind în deplin tatea frumuse ii ? Cum ar fi dac s-ar întoarce în ora nobil . Câ i oameni de renume a i fost în zece milioane i jum tate de ani. chiar a a întors de pe munte. Unii î i amintesc de vremea când i ei luau parte la astfel de petreceri. Am tiut toate acestea când ne-am dus în pe ter . Eu sunt marele Ram i ei m iubesc i întotdeauna au sperat c voi vizita pavilioanele i locurile lor. Ba da. i nu i-ar arunca în cale toat vinov ia lor i toate înv turile i nu i-ar a terne în cale toate catifelele de culoarea sângelui i a ebonitei. c ci din tradi ia înv torului meu. Ar mai putea s se întoarc ? Da. altfel marile dinastii egiptene nu m-ar fi respectat atât de mult. iar al ii î i amintesc de vremea cînd erau Dumnezei.

Nu este fiul omului cel care face asta. Observatorul are un nivel de emo ii foarte diferit i nu pot s v spun cum. acesta devine singura realitate corect care exist . Aveam alte angajamente. i mai mult. Nu poate explica asta. Dar cine dintre voi vrea s tr iasc în nirvana ? Cine dore te s tr iasc pentru un principiu care exist undeva i care ne bântuie memoria dup ce ne trezim ? Cine vrea s tr iasc pentru ceva care nu mai inem minte când ne trezim în noul trup ? Foarte pu ini. Mi-ar pasa ce gândesc Dumnezeii. Nu putem explica ceea ce vrem. c ci de fiecare dat când încerca s se apropie de acel punct. Iar dac ne aducem aminte. minte i Spirit. Trebuie s te duci acolo cu trup. Iar Zeii care c l resc acea c lea c de aur de la est la vest în fiecare zi. izbucne te în plâns i suspine. i ce pierdem ? Poate c tot ce pierdem este visul necredin ei. ti i. Atunci nu tiam toate acestea. nu doar cuvinte adev rate. pentru c petrecerile i serile de pasiune nebun ale femeii i b rbatului au putere asupra noastr . mi-a pl tit poate cel mai mare tribut al zilelor voastre. Ei bine. Mi-am iubit singur tatea. Eu nu sunt nimic. c ci nu po i pleca acolo doar cu vise. Eu mi-am iubit bolovanul i mi-am iubit suferin a. la trezire. i odat ce ajungi acolo nu te mai po i întoarce i nici nu vrei s mai vii înapoi. c ci ei pleac f r regrete. Când visezi visul despre marii Dumnezei în împ r ia lor. tot ce e ti tu s fie în acordan cu dorin a ta. Cu toat poezia i cântecele ce au fost scrise vreodat . Nu mi-a în elat niciodat a tept rile i a fost ceea ce m-a f cut s continui. într-un fel râd de nebunii b rba i i femei. Sunt schimb ri încete. pentru ca în lumina întregii eternit i. Observatorul este ceea ce Isus a spus atât de elocvent : "Este Tat l din mine care face aceste lucruri minunate. iar respira ia lor este calm i mintea cine tie unde. Deci cine dintre voi a fost dornic s plece ? Este u or s mori. este doar o chestiune de timp pân ce mizeria de sub ei se transform în praf de aur. ceilal i oameni sunt cu adev rat în încurc tura. Deci de ce v spun c un maestru nu poate fi cel care este ho sau ipocrit i nici un diplomat iscusit ? De ce v spun c un maestru este onoare i adev r ? Nu exist nici o mantr care s v fac mae tri. nu s-a putut descrie. i noi am b ut i am uitat i am c zut i a trbuit s ne zbucium m. i poate c g sim cu adev rat ceea ce este "acas ". dar acum tiu. el nu este echipat cu sim iri potrivite s fac asta. s mergem ca un b rbat sau femeie drep i. nu exist particule de materie? Ceea ce visezi trebuie s fie tr it. c ci înc nu suntem una ". i s nu fie nimic care s ne tenteze în jur. Nu pentru c ar fi interzis. Am iubit suferin a i respira ia scurtat . dac aceasta este dorin a i visul nostru. De multe ori îi vezi ascultând vântul i încercând s deslu easc sunetul de imbal !.mai pu in dac ne aducem aminte. i ne putem culca trupurile ca s dorm în fiecare noapte i în fiecare diminea . în stadii. Nu sunt eu. Mie nu-mi pas ce gândesc oamenii despre voi. Dar este ceva în mine care face înc nu pot S -mi asum gloria lui. Un vis care a început cu o cortina albastr i cineva care i-a spus :" înainte de a trece mai departe trebuie s bei din acest cup ". pentru c ar fi ca trezirea dup un lung vis. s -i l s m în urm i s ne continu m drumul. am fost ocupat. i numai a a e ti îng duit întro astfel de Împ r ie. i purta coroana cu coarne a teptând s -l vizitez. Iar pe cei care ne critic .( vrea s spun c Alexandu nu merita ) i ascetul va asculta toate aceste voci i va avea toate aceste senza ii. i cu adev rat am iubit pas rea de noapte. Mi-am iubit durerea. Acesta este teritoriul lui 105 . i a avut dreptate.Alexandru cel Mare. dar pentru c pur i simplu nu exist vocabular pentru a descrie. i când în sfâr it nu mai fac asta i doar stau nemi ca i i sunt du i. c ci i-a f cut coroana cu coarne de ram i a fost recunosc tor marelui Zeu care în antichitate a vizitat pe cei cu inimi pure. schimb ri adev rate.

aceea i con tiin . A a sa fie.Dumnezeu . arde imaginea. Sunt entit i care trebuie s fie înv tori. EVOLUTIA VIE II ÎNSEAMN A FACE CUNOSCUT NECUNOSCUTUL Deci oameni din acesta audien . Voi sunte i caii de povar ai lumii i doar câ iva sunt 106 . s descoperi i necunoscutul i s -1 face i cunoscut. i rezultatul interac iunii este înscris în Cartea Vie ii iar voi câ tiga i în elepciune. Nu conteaz care este statutul lor în via . Dar ei sunt decaden i i corup i. cunoa terea. Ei tiu numai ce este culoarea bej ce este la mod . tim deja ce cuvinte am vrea s ne spun iubitul nostru. lipsa de încredere în sine sunt în programarea imaginii pe care a i ales-o în acesta via . Voi sunte i oameni f r minte care trbuie s ii i locul vostru în via . Sunt multe entit i care joaca jocuri.cu atât mai frumoas devine viata. un sentiment de reu it sinelui personal. pentru c nu iubesc. Voi nu pute i face legile. încât cutia lor cu nisip (realitatea) trebuie s aib foarte mul i oameni în jur. care este nevoia de a controla oamenii.este o descoperire care aduce o bucurie. De ce ii ine în ignoran ? Cei care st pânesc oameni sunt în ignoran pentru c nu tiu ce este în pasul urm tor de con tiin . cu cine trebuie s fie i pe cine trebuie s nege. Iar con tiin a lor este nevoia de a controla pe al ii. i cu cât mai mult ignoran înlocui i cu adev r absolut i cunoa tere. Care este obiectivul ? Este acela de a extinde con tiinta. i asta îi ine în ignoran . i fiecare interac iune pe care o ave i . nu le pas c spun una pe de o parte i pe de alta spun cu totul altceva. puternic i sub control va fi via a voastr . când ve i deveni transparen i. pentru c ei au o mare lips în sufletele lor. care v d putere. Iar imaginile se potrivesc realit ii. lini tit . politicieni. i cu cât câ tigi mai mult în elepciune . Dar acesta nu este limbajul lui Dumnezeu. i noi le putem spune. cu atât mai frumoas . nefericirile. ei au to i acela i fel de energie în ei. Ei p streaz oamenii în ignoran . mai lini tit . ei suni mai bravi decât voi. i mul i dintre voi cei care sta i în acest înc pere nu a i reu it s evolua i pîn în acesta via .de fiecare dat când înv a i ceva.i nu po i câ tiga în elepciune f r interac iunea con tiin ei . Obiectivul este de a avea o rela ie cu realitatea fizic pentru c realitatea este Dumnezeu absolut. i atunci de unde vine bucuria. o senza ie de împlinire. la fel ca i voi. unii dintre voi a i tr it mul imi de vie i în ultimele dou mii de ani. pân la sfâr it. pentru c fiecare interac iune cu adev rul. de a trece la pasul urm tor. S nu v par r u pentru asce i. pre edin i. s -i fac s -i urmeze. Adev rul cel mare zace ascuns. Deci în lipsa lor de adev r ei v dau juc rii i ornamente s v juca i cu ele încearcând s v cucereasc s v fac s v sim i i bine. atât de mare. Nici m car nu tiu s spun ce înseamn c Dumnezeul din tine vorbe te. Evolu ia voastr a început când ceva a început s sune a adev r pentru voi în acesta imagine. Numai ceea ce este omenesc se poate explica. De ce au ei aceasta lips ? Pentru c le lipse te cunoa terea i folosesc puterea. a i creat diferite personalit i cu scopul de a evolua. de a extinde con tiin a. fericirea i toate astea ? De la faptul c fiecare descoperire aduce bucurie. Intre ei sunt unii care au evoluat numai pîn la al treilea sigiliu. Ei fac legi pentru voi. c au în elegere. S vorbim despre ea. fiecare necunoscut descifrat i f cut cunoscut . Asta este tot ce cunosc ei. Devo iunea. Toate problemele. regi. pentru c o parte a gurii lor spune c ei sunt înv torii spirituali. o form de energie primar i violent . pentru a atrage oamenii i a-i st pâni. ei trebuie s le fac pentru voi.! Acea imagine reprezint ceea ce am fost în ultimii dou mii de ani de programare. bolile. O mare pustietate. ca s ob in energia care le lipse te. mai lini titi. mai puternici deveni i.

i totu i când v duce i acas sunte i la fel de fali i cum ati fost întotdeauna. lumina se aprinde." Dar ai f cut vreodat ? Dac ai fi f cut-o. Dar nu am avut o con tiin care s creeze lips de schimbare. Iubirea înseamn s nu te schimbi.Va fi adev r i con tiin a extins . guvern. Este consistent cu sine. s v dezvolta i con tiin a. Voi pl ti i taxe fiindc nu ave i de ales. pentru c nu este acceptabil de c tre societate. Nimic nu a evoluat i asta înseamn s fii devotat ignorantei. pentru c trebuiau sâ se schimbe. Voi v frânge i spinarea ca s plati i taxe. totu i le este atât de fric încât nu fac pasul necesar pentru schimbare i aducere a luminii. Deci nu am creat niciodat o problem ca dup aceea s o rezolv. Acesta este cel mai r u lucru pe care l-am f cut în via . nu trebuie s munce ti ca s pl te ti rate i între inere i etichete sociale ? Oare de ce se gândesc c nu au f cut bine? Ce este atât de gre it în a nu fi suveran ? Ce poate fi a a de r u în a fi suveran pe via a ta ? i ce este r u în a te schimba? C te scoate din ignoran . prieteni. Atât de puternici sunt liderii vo tri politici încât ei fac legile pentru voi i v in sub puterea adev rului lor. î i cre ti propria mâncare. oameni i asculta i cu aten ie. Acesta este schimbarea. pentru ca ei s creeze r zboaie cu scopul de a face cre tinii s lupte cu p gânii. Oamenii spun: " L-am mai auzit spunând asta. pentru c trebuie s v schimba i con tiin a i s c p ta i curajul de a o aprinde singuri i s nu mai a tepta i s vin altcineva s v ilumineze. Vreau s subliniaz asta. Natura este s lbatec i liber . Dar exist un dispre insidois pentru cei care î i schimb via a. Cine vrea s ara i la fel ca ceilalti. familii. Asculta i. Voi ve i continua s munci i i s pl ti i ceea ce se cheam guvernul. Este obiectiv i f r moral . s merge i în cerc ? Ei. Îi pas numai despre ea îns i i via a ei în ve nicie. Dar voi înv a i s v extinde i con tiin a atât de departe uneori i apoi o închide i la loc. Privi i cât de puternici sunt ace ti oameni. ca s violeze i s molesteze alt guvern. Voi sunte i accepta i într-o organiza ie i acesta are reguli. Aceasta înseamn s te mu i dintr-o con tiin concentrat . i este cu mult înaintea voastr în evolu ie. pentru ca oamenii s fie devota i cu adev rat unei personae. De ce te-ar condamna prietenii daca p r se ti ora ul i te duci la ar i respiri aer curat i bei ap neotr vit . orice ar fi. Am auzit asta. bingo. Exist în acest univers. te po i cunoa te pe tine însu i. Am fost o entitate schimb toare. sunte i da i afar i vom spune tuturor. Da. În via a mea am experimentat totul. Schimbarea este ceea ce v face s aprinde i lumina. i sunt entit i care fug i apoi întind degetul i spun : " Voi m-a i f cut s fiu nefericit. s fii îndr zne i extins i.bla. am mai auzit asta înainte.bla. i acea con tiin va crea o realitate care va cânta în libertate i asta este în aliniere cu natura. Atunci nu va mai fi ignoran în realitatea ta. trebuie s fie destul de devota i ca s nu se schimbe. Ram nu poate în elege asta. Adev rul este c atunci când tii cine e ti. Oamenii de dincolo de soare nu ar putea în elege asta vreodat . Nu trebuia s fac asta. Asculta i: ce crede i voi ca înseamn s evolua i. Acum despre schimbare. Cine le-a dat lor acest drept ? Voi urma i ace ti înv tori spirituali pentru c ei spun ca acesta este felul în care crea i realitate. s miro i la fel ca ei i tr ie ti la 107 . nu ai mai fi a a. nici un Crist nu ar putea în elege asta. alt popor. Devo iunea pentru ignoran este refuzul de schimbare. Daca înc lca i regulile. Cât vreme e ti în ignoran e ti controlabil." i bla. ave i dreptate. Cât de puternic a devenit con tiin a social în acest conspira ie ca s poat nega adev rul? Atât de puternic este încât oamenii vor s -l cunoasc pe Dumnezeu i vor atât de mult în interiorul lor.st pânitorii ei. bine. Este o inteligen care tot ce tie este cum s tr iasc . pentru c i asta este parte din devo iune. Ce i-a permis s existe ? Armonia a ceea ce se cheam masa fizic . Eu nu pot în elege asta. cauze.

au ap rut fric iunea i explozia i toat bucuria s-a dus. nu po i evoca con tiin a f r s schimbi realitatea. devii un individ care a ie it din tipare. merit. când devine pu in mai greu. Oamenii spun asta tot timpul : "N-a mers. sau te întorci înapoi la devo iunea (familiar ) ? Asculta i. dac te duci acolo o s .i toate aceste min i de maimu . sunt nefericit. devii individualist..". se opresc din cre tere. s renun a i. A a c nu ti i care este continuarea pove tii voastre. În momentul în care devine pu in mai dur. i ea rezolv problema.fel ca oricare din ei. fiin a mea nu are ap . Se sperie. ân la sfir itul r ii. nu în elege de ce con tiin a care a creat fric iunea. vei fi mereu acceptat în mul ime. Dar nu trebuie s fugi i.. potoli i-v . De ce e ti atât de devotat trecutului t u. mintea subcon tient ? destul ca s . V-am spus c aceea i con tiin care creaz fric iunea interac ion rii. Dac nu te schimbi în momentul în care ai o interac iune. Devine o binecuvântare. Dar tot ce a i f cut nu mai este o greseal . Schimbarea. etc . Cu alte cuvinte.i dea putere s continui. nu am g sit de lucru. În fiecare zi imagiuna i-v o via a care reflecta asta în fric iune. eu fac neferici i pe cei din jur niciodat nu m va iubi nimeni. i toii cei care le-au spus c nu ar fi trebuit s fac asta . Pute i numai pân la pagina patru i cartea nu v las s întoarce i celelalte pagini. nu voi avea suces niciodat . nu merit nimic. ce tie ea i tu nu tii ? i poate c daca ai fi tiut. plou în cas i cine mai tie ce alte motive ca s fugi i de urm torul pas. nu ai fi fost pe munte chiar atunci. Deci. nu poate fi aceea i care va st pîni rezultatul fric iunii ca în elepciune. în fiecare zi. pentru c ceva din tine.te-am prevenit. pentru c gândi i cu aceea i concentrare cu care crea i. este o gre eal . vin înapoi în via a lor i ei se opresc acolo nu mai cresc. Deci câ i dintre voi a i încercat s v schimba i ? A i extins con tiin a i a i f cut mi carea i în momentul în care a i f cut mi carea i ea s-a materializat.. corect ? Da ? Schimbarea înseamn s . Niciodat nu a mers pentru voi. Atunci a i crescut cu adev rat în realitatea voastr în felul de a gândi i în puteri. Într-un fel nu este drept c eu pot vedea totul. Asta înseamn devo iune. iar în momentul urm tor totul a început s se pr bu easc . n-a inut. Totul s-a destr mat.i evoluezi con tiin a. merit. oamenii se opresc din cre tere la un anumit punct. În momentul în care te schimbi. atunci aceasta va deveni o problem . nu te schimbi. Este ca i când te-ai scula în fiecare diminea i ai da fuga la zid i ai scrie: "Am p c tuit. Acesta este momentul în care trebuie s te întrebi "voi continua s rezolv asta sau este prea înfrico tor ?" Este necuno scutul. este vina mea. a devenit în elepciune. nu este aceea i care o va rezolva i transforma în în elepciune. voi v speria i i fugi i." Ei. V-a i sim i mai bine daca a i putea citi ultima pagin i apoi restul c r ii. Cum de natura se poate schimba chiar sub picioarele tale i tu nu po i ? Dac natura poate exploda un munte. sigur c pute i. Da. în fiecare via . m-am speriat prea tare. atunci când fac primul pas spre schimbare.i para r u. Orice altceva zboar pe lâng ei. Nu mai e ti devotat societ ii. Imagina i-v o entitate care nu se schimba i via dup via indiferent ce imagme î i alege s devin sau s exprime. încât nu po i evolua în viitor ? C ci dac nu va schimba i trecutul. 108 . are aceea i dilem în fiecare via . A a c întotdeauna primesc întreb ri de acest fel : "Po i s -mi spui cât va dura asta ? Ai s m aju i ?" sau ³ tiu în interiorul meu c sunt în stare s fac asta i c am s fiu mai fericit dec t am fost vreodat în via a. sunt o victim . el va fi viitorul vostru via dup viat . Sunte i obosi i de tot ce a i f cut în acesta via i vre i s posedati (st pâni i) totul. la fiecare interac iune trebuie s va întreba i :" Ce am de înv at? " i s lua i din ea în elepciunea care se va înscrie în Cartea Vie ii i într-o clip ave i o con tiin mai înalt . am p c tuit. Ei aud numai ceea ce suni capabili s în eleag ..

nu mai gândi i. c ci hrana nu era ceea ce pui într-o gaur în fa ta. s tii s consumi toat cunoa terea. este imposibil din punct de vedere medical. dac vii la biserica mea. i este ceva care st nemi cat în tine atunci când vrei s te schimbi. Nu-1 po i g si pe Dumnezeu decât prin credin a mea. mai mult cunoa tere i mai mult in elegere. s tii totul. El nu va sta niciodat agonizând la nesfâr it. El profe e te c vor veni vremuri grele cu foamete mare i a cerut elevilor lui s pun mâncare i cele necesare vie ii deoparte pentru aproximativ doi ani). V-am v zut f când asta." Dar v v d agonizând i întrebându-v dac s l sa i trecutul în urma. pentru ca cineva v-a spus :" Tu nu po i gândi de capul t u . nu mai ra ionati. nu po i evolua. vi se face fric pentru c a i fost tortura i. Voi pute i merge numai pân la a extinde con tiin a cât s creeze ceea ce se cheam o op iune. decât mine. Noi vroiam sâ câ tig m. Pentru c dogma lor este tirea de ieri. ca s v in ignoran i în elege i ? i nu o s le plac s deveni i individuali." De unde vin toate astea ? Din toate acele vie i de durere. nici un înv tor nu este atât de dispre uit i urât de cei care se autointituleaz oameni spirituali. Face ca f lcile s i se încle teze i s te îngrijorezi. Asta venea din untrul t u. Tentata ia era necunoscutul. fâcând câte o micu schimbare în via . Înainte era foartre natural s vrei s înve i. Nu aveai de ce s te temi. i atunci vin la voi: " ine.i îmlineasc destinul. fii în l at în Spirit. i era o foame pentru toat în elegerea. Era atât de natural. Este lumina unui individ care nu se teme de nimic pentru c o are în el ca s . i în momentul în care a i f cut pasul. Ei doar v programeaz în fiecare zi. ce s-ar întâmpla cu ei ? Ce se va întimpla cu economia? i dac oamenii încep s gândeasc pentru ei însi i i închid televizoarele. s extindeti con tiin a ca s-o consume. s nu po i dormi toat noaptea i s te gândesti serios la schimbare. care v ine în practica voastr de via a. iar cunoscutul determin prezentul Acum. De ce v critic presa c a i venit în aceasta parte de lume i pune i mâncare la p strare ? (mul i dintre elevii lui Ramtha s-au mutat în localit ile de lâng coal . a i devenit devota i ignoran ei. cum ar mai putea avea putere asupra voastr . a i fost ostraciza i. i nu vei mai fi nebunul nim nui. dar dup atât de multe imagini pe care le-a i creat ca s pute i ie i din pagina aceea . pentru ceea ce sunt i pentru ceea ce v înv i i-am inva at i pe ei . Nu po i gândi. nu po i face. Aveam rela ii cu fiin e extraordinare care ne ajutau s fim tot ce putem fi. Ce dac dormi sub un pod sau sub un copac ? Ce prime ti în schimb ? Ceea ce ai creat înainte ai s po i recrea cu mai mult putere. a i fost ame i i via a dup via . Nu po i da cuiva un cristal sau o amulet i s te a tep i ca el s tie adev rul. i în acele momente sta i acolo în noaptea întunecat a sufletului vostru i încerca i s decide i dac s merge i mai departe în 109 . Nu exista.În eleg reticen a voastr .i au fost persecu ii i sfâ ieri cu biciul i a i suferit durere i v-a fost fric s mai fi i individuali .ei care propov duiesc iubirea necondi ionat .i dup secole de condi ion ri. ati fost uci i. s-o materializa i în via a voastr . ia vuietul sta. pentru c a i fost condi iona i cu atâtea imagini ca s r mâneti devota i. i nu po i s le trimi i o viziune i s a tep i ca acea viziune s resolve toat ignoran a lor. ati fost ridiculiza i. i cu adev rat ceea ce se cheam o realitate în afara min ii subcon tiente. Eu nu o s fac asta. Iluminarea este exprimarea unui adev r pur. ti i de ce sunt atât de dispre uit ? Nimeni. Asta înseamn mama devo iunii. Este ceea ce extinde con tiin a i st pâne ti în sufletul t u. Nu vei fi niciodat fericit decât dac o s ai destui bani ca sa. s interactionati cu ea.i cumperi libertatea. Pentru c dac to i ar începe s fac asta. pentru ca nimeni înc nu crease frica. Dar numai prin a deveni i a evolua în con tiin ve i fi capabili s îl vede i pe Dumnezeu.(ziarul de ieri). c ci el tie ca atât timp cât r mâi devotat ignoran ei. Atât de mult devota i sunte i.

entitatea independent ." Iar lucrurile superficiale care apar in devo iunii dispar. V-a i extins la o con tiin a mai înalt . vizionarul care a v zut totul. vine mai la suprafa . mali iu i r zboi. femei alergând dup el. mirosea a ap de trandafiri i levan ic . V este team c prin cre terea con tiin ei ve i pierde totul dar nu ti i c con tiin a creaz totul ? To i banii pe care îi ave i. doar st acolo. i propriet ile pe care le ave i. DE TEPTAREA LUI FRANCIS DIN ASS1SSI A existat un trubadur . Nu trebuia s munceasc pentru a trai. Vin din mintea voastr . care str lucea albastru în lumin . i pute i privi i g si motivul i astfel v împlini i nevoia. ca s vede i via a ca o aventurar . i nu te mai temi de nici o fiin uman . Ea a creat totul. pentru c nu a i fi creat aceste probleme dac nu ar fi fost nevoie de ele.timp ce totul se pr bu e te în jur. s iubi i ceea ce sunte i. o gur plin . a ezat pe o falc foarte masculin . Asta nu înseamn s evoluezi. având binecuvântarile tuturor. Apoi mergi pe calea maestrului. iar lumina scade pe m sur ce v dep rta i. întunericul se duce s umple Voidul. avînd o mul ime de camarazi care îl adorau. pentru c atunci când te întorci înapoi nu mai e ti acela i. Construie ti în untrul t u. i v duce i la urm toarea extindere a con tiin ei i g si i c a i câ tigat. sau s urâ i. Nimic nu putea fi mai frumos. crede i ca v-au fost d ruite? Le-a i câ tigat. învigorat de tonusul i suple ea tinere ii. un trup foarte b rb tesc. este un b rbat ie it din comun prin frumuse ea sa minunat . s fi i plini de mali iozitate. pe un drum plin de praf i cu cerul ro u de la apusul soarelui. De ce pentru întreaga lume merit s merge i la coal ca s evolua i pe toate nivelele i s termina i cartea? Este destinul vostru s fi i Dumnezeu. Deci ce trimite i în Void ? Frica. mai regal i mai brav decât acest b rbat c l rind un minunat cal la apus. în multe feluri a fost mult mai simpl . Ai nevoie s sim i trecerea sigur pentru c lumina p trunde în tine i nu mai este nevoie sa construie ti nimic în afar . supl i senzual . ca s te sim i sigur în viat .i ia via a pentru c nu pot suporta schimbarea ? Via a: "Este Gloria pe care cineva i-o îng duie ca s consume mintea subcon tient i s devin briliant. cu fiecare realitate pe care o manifesta i i v extindeti con tiin a. Ce se întîmpl cu cei care vor s . nu muri i. crede i c au c zut din cer ? Nu. 110 . p r negru ca pana corbului. adev rata comoar este mintea care a creat totul. i singurul fel în care pute i alina durerea este s blama i pe cel care v-a cerut s va schimba i s evolua i ca s 1 cunoa te i pe Dumnezeu. deoarece con tiin a nu se extinde ca s primeasc darul experien ei. m rgini i de gene foatre bogate. ca un brav soldat. i spaima voastr cre te. A plecat la r zboi. i ti i ca pierde i când v îndep rta i. Familia lui îl îmbr ca numai în m t suri i catifele. iar ceea ce lipse te este puterea. piele m slinie. Ce ve i trimite spre Void când va extindeti con tiin a. Aceast entitate avea totul. Cum a i putea s fi i bucuro i ? V îndep rta i i ti i c a i pierdut. Acesta este un primitiv care v va t ia gâtul într-o clip . Aceasta va deveni în elepciune. suspiciunea la ur i amâr ciune. Focul vostru . se îmbrac bine.i se întâmpl cu mul i dintre voi. A a s fie. focul este atunci când sta i acolo i vede i problemele care apar. ochii verzi ca rmurile râurilor. nu vin de acolo. s fi i tot ce se poate fi. Ce ave i de pierdut ? Vede i. pentru c cu cît te extinzi mai mult cu atât acest Dumnezeu f r imagine. i aceasta devine o problem ? Nu se comprima. Iar frica duce la suspiciune. Via a mea a fost mai simpl decât a voastr .un trubadur cate a cântat r zboiul rii sale. Era un dandy. Eu tiu prin ce a i trecut.

îl inea în pat i p rea c fiecare moment ar putea fi ora mor ii lui. se afla lâng o ap mic . dar totu i s-a sculat i a încercat s prind pas rea.. A urmat-o peste tot mergâd s o prind .i era macii care sc ldau ochii cu culorile lor ro ii. acesta entitate abia a tepta s plece s ias din ora i s se duc în natur . s-au deschis la cântecul unei p s rele pe pervaz. Când s-a trezit. el nu mai putea r de nu se mai putea bucura cu ei. Î i petrecea fiecare zi a vie ii sale acolo. gâ te. El deveni foarte încrez tor în sine. acel Dumnezeu care era în cer de i nu se vedea." Îi pl cea s . Privea cerul i în elegea întreaga lui via a. pe care a privit-o o zi întreag . mirosul dulce i astringent al brizei care plutea peste vale. dar el continua s ard . La un moment dat s-a culcat cu fa a la p mânt. P rin ii lui au crezut ca î i pierduse min ile. El le zâmbe te i îi iube te. i-a înfipt toate degetele în pamântul moale i a stat a a toat dup -amiaza. cerul. s-a dezbr cat complet în fa a tuturor. El privi cerul. Febra era atât de mare. prieteni. Îi preg teau petreceri. A realizat c Dumnezeul acesta pe care el îl iubea. i zi dup zi. În alta zi a g sit o piatr marmorat i plin de praf. G sea acolo ceva care era real i lini tit. într-o zi. i le-a dat jos. i i-a amintit c pas rea a zburat i a vrut s o aib în mîn . Apoi. i tot ce i-a dorit a fost s cuprind pas rea i s -i asculte cântecul. il pierdeau. în speran a c se va redresa. acel Dumnezeu care era pas rea ce ajutase la trezirea lui. acei ochi. a vrut s zboare cu ea. Veneau preo i i chiar cardinalul veni s viziteze acesat familie bogat . Într-o zi el realiz cât de mult îl iube te pe Dumnezeu. dar ea a sc pat. Îl vedeau de multe ori stând gânditor. iar p rin ii lui îl pierdeau tot mai mult. care trebuia sa aib grij de afaceri i într-o zi s devin guvernatorul provinciei. gândindu-se la cer. de to i oamenii din ora i de prietenii lui. familie. îi umplea n rile i sufletul de bucurie. Pierdeau acel minunat fiu care ar fi trebuit s le aduc urma i. care era p mântul moale i bun care i-a îng duit s zac acolo f r catifele i haine cu aur pe spate. ve nice lumini. dar îi p r sise încetul cu încetul ! Ceva se schimbase în aceast entitate. i ultimul lucru la care se gândise când z cea acolo privind acele stele. Iar ei îi turnau înc un ceai i îl b teau prietene te pe spate spunând " O s treci i peste asta . Era foarte sl bit. Dar se întâmpl ca 1a un moment dat s cad i s r mân ag at în scara elei. S-a gândit c era c una din acele stele. i-a îng duit. În acel moment i-a amintit noaptea cea neagr . Dar orice ar fi f cut ei. i l-au spovedit de multe ori i l-au stropit cu ap sfin it .i petreac zilele pe câmp. care veneau din dep rt ri c s se bucure i s s rb toresc îns n to irea lui. într-o diminea . Aceast entitate a fost a fost de iubit de familia lui. Glezna lui era îinc prins în a. ca marginile verzi ale râului. acest tân r râdea cu prietenii în timpul luptei i considera totul un joc. capre. p mântul i 111 . târâie o distan considerabil în timp ce el isi pierdea cuno tin a. Aduceau preo i. care în unele nop i poate fi foarte negru i gros. Acesta nu mai era r zboinicul vesel ce p r sise ora ul într-o dup miaza prevestitoare. femei. care nu puteu face altceva decât s . era darul nev zut în tot ce îl inconjura. cu fiecare zi. pân chiar pe acoperi . pur i simplu . i toate hainele pe care p rin ii i le aduceau. preo i. i-a pierdut con tiin a din nou i a z cut cu febra câteva sâpt mâni. zumzetul albinelor. Îl întrebau : "La ce te gânde ti ?" i el le spunea c se gânde te la cer. În aceasta viat tr ise doar pentru imaginea lui i ce era in jur. El continua s se g ndeasc la cer. i calul s -l.La b talie. i era numai lini te în jur. pe un câmp.i clatine capul. la o petrecere. când era îmbr cat cu cele mai fine i expresive catifele i broderii. la adev rata lui trezire. În cele din urm . iar stelele str lucesc într-un fel aparte. nu mai aveau importan . iar mama lui suspina neâncetat i tat l spunea rug ciuni.

El a ars imaginea i febra a durat mult. aceea care apare. pentru c îndr znea s str luceasc în întuneric. durere. dezbracat ca ceea ce voi numi i p s ri cu fundul gol. El a înors pagina. Acea febr a ars imaginea pe care o alesese pentru acea via . nu mai era imaginea. ci frumuse ea din om. pân la punctual în care a devenit gol i toate acestea au fost scoase din el. ci ca s arate c nimic nu mai conta pentru el . i cea mai mare contribu ie la cerul nop ii a fost nu imaginea. el s-a schimbat. Femeile nu mai vedeau în el nevoia de a fi iubite.. pentru c lumina pe care el o vede este for a de via . El în elege c aceea i lumin este i în el. Nu pentru câ devenise exhibi ionist . îns i fiin a sa interioar . dorin ele nevoile. Un animal nu se va culca în fata unei imagini. care întotdeauna fusese acolo. A cântat pentru Gloria vie ii i a educat oameni. ca s poat vedea ce era acum în el i ce aveau i ei dar nu tiau înc . tiind c va g si cu ce s . Da. nu în doctrin ci în simplicitatea cunoa terii adev rate. visurile. în elesese î i arsese devo iunea pentru imagine.acesta este cuvîntul ? i dorea s se arate. Mai târziu a g sit un loc. i cum de putea umbla pe câmpie i p s rile mergeau cu el i animalele îl urmau ? i cum putea un leu s se întind la picioarele lui ? i de ce el numea lucrurile fra i i surori ? Pentru c a a era pentru c Dumnezeu tia mai bine i el era Dumnezeu. P rin ii nu mai puteau vedea în el reflec ia gloriei ce le lipsea lor. iar când s-a trezit. Devenise devotat doar lui Dumnezeu. C se schimbase. Lumin pur manifestat . for a viatal . care a dizolvat imaginea devo iunii. i acea entitate a tr it restul zilelor sale fiind glorie pentru Dumnezeul care a devenit el însu i. a fost important s ard imaginea ca s câ tige iluminare despre simplitatea lui Dumnezeu. i a fugit afar din ora cu cîntec în inim . i atunci s-a n scut un delicat Spirit pentru ve nicie. a fost Dumnezeu. i era cîntec de sufletul.da. ci lumina magnific ce devenise. Entitatea a schimbat totul în via sa. pentru ca în câmp era Dumnezeu i conec ia cu Sinele.i s plece în s lb ticie. este o entitate aproape de genera ia voastr . A trecut prin tot ce era în via a lui. care venise s fac ceva în acea via . dar vor fi hainele câmpului. Tr ia f r ipocrizie. El se schimbase i ei nu se mai puteau vedea pe ei în i i în el. în evolu ie a meritat. ad post pentru vânturi înghe ate. pe care a îceput s construiasc din pietre. în elege i ? i a devenit urât i dispre uit. schimbat. ca s g seasc lumina care de fapt era. pentru c imaginea este stagnarea.satul. când imaginea este ars .i scoat hainele . prietenii nu mai vedeau camaraderia ce lipsea din ei. Avea cunoa terea. Aceasta este o poveste adev rat .. NU EXIST GRE EAL CI S MÂN DE ÎN ELEPCIUNE 112 . i a divinizat împ r ia p mântului întru gloria lui Dumnezeu. energie neprogresiv a enit ii : copulare.ceea ce se întâmplase în timpul febrei. Un leu se va culca în fa a unei mari lumini i va g si unicitate. Ce privea prin ochii lui verzi. El s-a schimbat i s-a schimbat. ploi. Acesta entitate s-a numit Francis din Assissi. Ce curaj a trebuit s aib ca s . Ei vor trebui s creasc .i acopere trupul. pentru c era ceea ce era. f r s tie unde va dormi ? Un adev r profund în realizare. tia.ele nu sunt atât de dezbracate. putere. ² s posede totul. eu a spune ca un vierme . (jay bird ) .goliciunea nu era ca s ocheze. f r voia celui care p zea întrerup torul. Ce Dumnezeu glorios! A fost un Crist viu. Pentru el asta era simbolul faptului c nu mai apar ine aici. A ars-o i el a putut s vad ceea ce niciodat nu mai v zuse.

adic s tii c nu consumi o minte nelimitat doar ca s g se ti acolo pericol. fiecare an fiind dedicat unui nivel de evolu ie i unei pagini. Nim nui nu-i place ca cineva s se schimbe. Natura a dep it umanitatea i ea a r mas tot la aceea i pagin . s vindeci întreaga con tiin care te înconjoar i s fii o fiin imaculat . da sunt. i nu vorbesc despre con tiin ele de mickey-mous. da. dar nu exist un alt Francis. dar v e fric i eu în eleg de ce întotdeauna am fost dornic s în eleg. ve i avea toate celelalte necesare vie ii. Pe cei care nu au evoluat. se duceau la coal pentru apte ani lungi. Nu ti i c evolu ia con tiin ei este totul i înseamn s smulgi din necunoascut cunoa tere. Acestea sunt lucr ri pe care deja le ti i. Sunt libertin. pe care o po i consuma. Este momentul în care începe i sâ înv a i în care deveni i individualii din voi momentul în care începe i s aprinde i luminile. pentru c energia este pretutindeni în jurul vostru. Curajul de a face pasul c tre schimbare : oamenii din colile antice. Eu vorbesc de pre-adev r. nu va mai trebui s munci i ca s tr iti. nu po i face asta . în propriul lor regat. Ce mari entit i care i-au ars imaginea v vin în minte ? Exist multe entit i care reprezint o stare de con tiin exaltat . De ce crede i ca s-au întors oamenii de dincolo de soare ? Pentru c sunt grupuri de oameni care încep s se trezeasc . Ei nu tiu. Înv au c se pot schimba.Ignoran a. Apare o dorin mistuitoare i un r zboi interior cu cineva care spune :"Dar tu te schimbi. care au devenit ideal în con tiin a social . jefuind. care a i avut contact cu oamenii de dincolo de soare. va fi sfîr itul vostru. i nu înseamn s ine i diete i s îmbr ca i anumite culori i s medita i. ca s fii capabil s creezi i s schimbi realitatea în func ie de ce ai nevoie în via ? ti i. Gândi i-v la to i oamenii care tr iesc ast zi. despre a în elege un simplu. în untrul lor. A fi devotat opiniilor altor oameni înseamn a trai în ignorana . simplu. Dar fiind devota i ignoran ei. ti i de ce vin schimb rile ? Sunt deja aici pentru c umanitatea a creat problemele i niciodat nu a f cut pasul urm tor pentru extinderea con tiin ei i rezolvarea lor. pentru c ei nu tiu. distrugând for a vital . con tiin a îi va pr bu i. încât p s ri s lbatice s vin i se a eze pe umerii t i. Eu sunt radical. da. Dar s-a scos din memoria voastr . acesta este un mare adev r. pân când ve i fi gata s înv a i. f r s trebuiasc s înrobi i clasa de mijloc ca s fac comer ul realitate. pentru c nu vor spune nimic care s -i fac nepopulari sau controversa i. i sunt radical cu spirirualii metafizici. Sunte i foarte mul i aici." i este o parte din voi care spune :"Trebuie. A r mas blocat la pagina a treia. Un suflet care evolueaz î i îndepline te destinul în con tiin . foarte simplu adev r. trezire. Ei nu au curajul de a fi o lumin în aburii unei mari furtuni. mama devo iunii. într-un în eles este lipsa de motiva ie. a a cum a fost în fiecare via . atât de imaculat . O urgen de a te duce într-un anumit loc. violând. c pot evolua. al clevertirilor din ziare. S faci lucruri pe care nu le-ai mai f cut pân atunci. care este ra iunea pentru toate i s te concentrezi i s ai o mân ce vindec cu foc care vine din asta. pentru necesit ile l comiei ei. pentru c daca asta nu se întâmpl . pentru c ei nu vor s pl tesc pre ul ostraciz rii. i în momentul în care " începi s înve i trimi i unde i apare o necesitate urgent de a te ridica i a începe s te mi ti. 113 . trebuie neap rat´. fric i nesiguran . Nu înseamn s aprinde i lumân ri i s purta i cristale i amulete. care nu mai sunt în necunoascut. s înve i s devii suveran. Va trebui numai s cre te i mâncare. Deci ce se va întâmpla când întreaga omenire va ti adev rul ? Ei bine. în acesta înc pere. înseamnâ c încâ nu ai dizolvat imaginea. cunoa tere i adev r pentru populatie. Dar sunt pentru cel individual pentru Dumnezeul din interior care este adormit de atâta vreme i hipnotizat s stea acolo.

O fiin vie nu moare atâta timp cât consum via a i bucuria este prezent . S r cia. haturi ce separ . pentru a fi distru i i voi nu ave i fric . E ti atât de m re cât î i îng duie în elepciunea ta s fii. posedat . i nu fi i devota i reticen ei. pentru c dac nu v este fric . boal i s n tate.i fie fric . nu câ i bani ve i câ tiga sau pierde. pentru c v-a i blocat creând probleme. Se dezvolt doar în întuneric. Dar nu fi i devota i fricii. far a vedea utilitatea lor. Trebuie s experimenta i numai ceea ce ave i nevoie pentru a evolua. nu o s fie destul timp". i au absoluta dreptate. Iar dac voi sunte i deprima i. oameni.asta înseamn s v autocondamna i. Trebuie s ti i ca atitudinea controleaz destinul. continu s aib putere asupra voastr . pozitiv i negativ. fie c este ignoran a spiritual . s nu sta i ca mickey-mous-i i s v holba i la gard. politic i religioas .. nu poate fi cucerit . Dar în momentrul în care începe i s v întinde i i s înl tura i dogma. ei cred c cred asta. Este boala comunit ii. Nu a i fi avut de luat o decizie dac nu ar fi trebuit sâ experimenta i asta. nu o s am destul. i dac vre i s înv a i ca în colile antice. este boala umanit ii. pentru c ar fi trebuit s ti i mai bine. aduci alte realit i. Privi i acel ceva. i nu fi i devota i grijilor i nu scrâ ni i din din i i sta i treji toat noaptea întrebându-v dac s lua i acesta decizie. Mama devo iunii este ignoran a. vin din ignoran . în momentul în care nu mai este de folos. Ei spun c este gre it s nu. Sim i i. este pentru c a i vrut s fi i a a.în momentul în care v unifica i con tiin a . Întru adev r. c ci ceea ce gândi i este realitatea i ceea ce tr i i v d în elepciune pentru a cre te. ci în l a i realitatea voastr . s ti i c este crea ia voastr . o s deveni i divini. Evolu ie. i dac spune i "sunt Dumnezeu´. adic s ia decizii pentru voi f r s v consulte. c ci o minte care gânde te clar. con tiin a ta cre te în func ie de cât energie ai. Care este câ tigul emo ional al fric iunii. i dac ceva este în calea voastr . succese i nereu ite. exist locuri unde s înv a i i s evolua i i s pute i atinge lumina antic i s întoarce i foarte repede paginile c r ii spre a deveni transparen i.Dar într-o zi vor veni. Exist . boala nu poate veni în lumin . subjugat . sau poate c nu . Realitatea fizic exist doar pentru c este în t râmul vostru de concentrare. Sunt extraordinar de multe aventuri care v a teapt . i dac voi crede i c spunînd mantre i tr ind în cristale. acolo unde natura îns i este în aliniere cu tine i unde tu nu mai spui "nu pot". i asta devine realitatea voastr . se manifesta. dac o persoan nu are fric . dar ce anume vre i s st pîni i. Când v ve i deschide. s nu gândi i: "am o problema aici. Când renun i i nu mai înve i i nu te mai schimbi i nu mai ai aventuri. Privi i i pute i st pîni acesta în elepciune f r a crea probleme care s v colapseze. acelea i ocazii. a s i. experimenta i mereu doar vechile gre eli. pentru c la fel ca toate în natur . i s nu crede i ca orice ar fi fost ceea ce v-a luat puterea. c ci în momentul în care vezi utilitatea problemei. este distrus. lipsa de umanism. r zboiul. Dac r mâne i în pr pastie. a în elege. pentru a fi înrobi i. Când schimbi concentrarea. Face i pasul înainte. pentru c este chiar acolo. este o întreag inteligen care a teapt s v contacteze. pentru a extinde con tiin a. f cut bej i pus în cutie. se înmul esc în întuneric. sunte i nebuni. Frate care ur te fratele.. mori. binele i r ul. atunci nu pute i fi manipula i. realizeaz c dac puterea este în voi.atunci sunte i pe drumul spre cas .Trupul t u va fi atât cât vei vrea s tr ie ti. susul i josul . pentru c în momentul în care privi i i gândi i care este valoarea emo ional pe care o înregistra i ca 114 . ci sunte i în curs de a cunoa te. din nou i din nou. necunoscutul va a teapt . i este. Mintea inco tient . c ci nu sânte i oameni stupizi i mistici. nu sunte i ignoran i. nu trebuie s face i totul din afar s func ioneze pentru a func iona în voi. nu merge i înapoi i renun a i. dar cîte odatâ parc nu cred. acesta dispare i con tiin a evolueaz .

În în elepciunea antic . FII ILUMINAT Un maestru iluminat în apte ani. t ia i îndep rta i paternul genetic al bolii i mor ii. Este via a voastr atât de goal . prin a o privi în fa . Nu merge i în pr pastie ca s gândi i la ce a i fost în via a trecut . pân ce nu ve i închide cartea trecutului? De ce vre i s merge i înapoi la pagina trei. pentru c trecutul este plin de gre eli i lipsa de bucurie. mai multe decât ave i numere s le num ra i cu mintea. în momentul în care v concentra i la asta. Ace ti oameni nu trebuie s fac parte din realitatea voastr . vrei atât de mult acel b rbat. ca într-un film de groaz în care ai fost primitiv. dac o persoana p streaz viu trecutul. ti i cine sunte i ast zi ? Frumo i i minuna i oameni care a i ars imaginea pentru a tr i în moment i gloria momentului. Când face i asta. care voi 115 . tiu c sunt unii care caut oameni care s le spun despre asemenea lucruri. nu prin a o ocoli. simt nevoia s se duc în ieri. pentru c este chiar aici chiar acum. va fi destul bucurie i aventuri m re e în via a lui. Cînd înceta i s mai privi i la ieri. Dar pentru cineva care are cunoa tere i în elepciune ast zi i î i evolueaz con tiin a.i apar in în acesta via i apoi s schimbi via a lui. c trebuie s merge i în trecut ca s g si i motiv s fi i glorificat ? Isuse. Nu mai este un ignorant. Sunt mul i dintre voi. f când din asta karma lui? tiu ce faceti. Iar când sunte i f r trecut i ave i numai întregul în elepciunii. Nimeni nu ar trebui s se duc în trecut. acum începe via a. când de fapt voi vre i s -1 uita i. ce ave i de înv at din asta. ca s evite plictiseala datorit c reia a i început s face i pr pastia. i a i devenit bloca i în acea pr pastie i asta a devenit realitatea vostr . ci simplu. Nu va trebui s priveasc niciodat în trecut. Nu în elege i c nu ve i avea niciodat acum. i ve i merge la carte i problema va dispare. care a i putea tr i foarte bine f r oamenii care insist s v aminteasc trecutul. reprezentând apte trepte de cunoa tere. a în eles c expansiunea progresiv este cu adev rat iluminare i c schimbarea a fost necesar . încât trebuie s te duci în trecut ca s g se ti un motiv pentru care el ar trebui s . A i auzit vreodat vântul urlând ? L-a i auzit ? Ar trebui s asculta i cu mai multa aten ie. Ei au devenit con tien i de aceasta entitate f r imagine. absolut niciodat . nu mai exist boal . o bestie care mânca came i bea sânge. eu î i pot ar ta alte milioane de imagini. aici. Am ascultat. ele nu mai exist . trebuie doar o puternic concentrare i este Acum. De ce vre i s merge i înapoi? Am s v spun de ce: pentru c cei la care Acum nu are aventura i progresiunea sinelui. în acesta audien . urât mirositor. pentru c urm torul pas este urm toarea cunoa tere. ea pur i simplu renun a mai fi o problem . Pe care o c uta i ? Care dintre imagini vre i? Ati avut nenum rate. Exist doar un singur timp progresiv i acesta este ACUM. A i tr it milioane de vie i.în elepciune. Nu exist problem pe care a i creat-o i pe care s nu o pute i discrea. Ignoran a este ieri. Nu regreta i niciodat experien ele voasetre ² niciodat . Nu a i tr it doar o via . p streaz vii gere elile. i atunci entitatea cre te. doi sau unu? i ce imagine ve i alege ? Am un adev rat deschiz tor de urechi pentru voi. con tiin a voastr se extinde din nou. Cunoa terea este ast zi. Ei apar in lui ieri i când închizi cartea pentru ieri. i nu este boal în trupul vostru pe care s nu o pute i vindeca atunci când începe i s iubi i ceea ce sunte i. Consum cunoa tere. NU FI UN P GÂN FL MÎNZE TE DUP CUNOA TERE. Te ui i la o via de acum zece milioane de ani i î i place cum ai fost? Dulce entitate. S nu privi i nimic din ceea ce face i ca pe gre eli. Nu tr i i în trecut de dragul milei. privi i-le ca pe lec ii de înv at.

i nimic din toate acestea nu merit s fie ignorat. Ceea ce este frumos apar ine luminii interioare. Este ceea ce te va face Crist. Acesta se întâmpl când energia se contempleaz pe sine i explodeaz în zece mii. bun tatea i iubirea naturii te vor îmbra i a. Nimeni nu. Nimeni nu. îndr zne te s fii tu. Asta i-a îng duit lui s devin . Nu tii c îi divinezi pe ei ? Nu diviniza pe nimeni.i poate lua via a vreodat . Nu propov dui neadev ruri îndr zne te s fii indiferent. Ai nevoie s fii intimidat. omniprezent i ve nic . Las -le s fie o ocazie pentru a rezolva vinov iile tale. durerile. nu sunt divine. Atunci problemele se vor da b tute i tu vei continua cântecul prin expansiunea con tiin ei i vei deveni mai mare ca rezultat. Aceasta este ora când v îndr gosti i de divinul sine. cât oasele tale lene e îng duie s fii. i asta vreau s spun când zic: "privi i pe Dumnezeu". Aceasta este ora când îl cunoa te i pe Dumnezeu. Calea sufletului spre iluminare. are v i de lini te i libertate. Las -le s .to i sunte i. face ceea ce vede. Nui pr bu i via a. Asta este ceea ce Francis de Assissi a v zut în câmp i atunci când i-a amintit cerul acelei nop i. Nu te holba la propria fa a fiindc nu ai terminat . semnul vostru astrologic. Aceste idei vin de la paterne ignorante care au fost cele mai dureroase experien e din vie ile în care liberii cuget tori i-au oprit cunoa terea fiind intimida i i du i la ignoran de un Dumnezeu r ut cios. i au început s se concentreze la acea lumin . Nu fi p gân. fricile. Imaginea nu este divin . c ci asta sunte i voi. pentru c tot ce e ti în stare s vezi sunt problemele tale. vine de la gloria lui Dumnezeu care e ti. Nu nega propriul adev r pentru c ar putea s . Nu. Nu fi ipocrit luminii ce e ti. Nu fi p gân. Cine o s te r nesc ? Dac omul te scoate afar . st pâne te Întreaba: " Ce am înv at din asta ? " Fii destul de m re ca s vezi r spunsul. Nu te duce acas i pune tot ce ai auzit aici în cutii. înva cât de mult po i despre ridicarea con tiin ei i putere. Mai ti i ce am spus? Am spus c via a este un dar de la natur . Pute i imagina o lumin contemplându-se pe sine în loc s p streze o imagine ? dar când începe s se priveasc pe sine ? Aceasta este ora când îl iubi i pe Dumnezeu. Nu fi p gân. Acestea sunt primitive. Con tiin a de maimu .i da ie însu i dou posibilit i pentru aceea i situa ie. Cine ar putea s . Nu fi bej.i r nesc sentimentele. 116 . începe s tr ie ti. dar a tr i frumos este un dar al În elepciunii. i este ceea ce va crea o realitate care se nume ie împ r ia cerului. Nu te teme de schimbare. victimizarea plec ciunile voastre. Este ceea ce eu v d când m uit la voi i c reia m adresez. Calea desf ur rii luminii.i aprind Spiritul i motorul sufletului. Nu fi p gân. nu este totdeauna pres rat cu durere i nefericire i lips de confort. dilemele. îng duie nelimitate posibilit i. Nu sunt toate aceste mici energii.termin . Nu e ti protejat de un ghid.i va face ceea ce Dumnezeul din tine nu vrea s i se fac . Nu alerga în jur c utînd r spunsuri în trecut. nu te adormi singur cu bazaconii. care va face pace cu natura i animalele de pe P mânt. Personalitatea vostr . V trezi i atunci cînd realiza i c este acolo i începe i s gândi i despre ea: "Eu sunt ceea ce sunt". Asta se întâmpl când con tiin a voastr devine exploziv . E ti atât de neajutorat doar. ceea ce a devenit. ti i voi. i realit ile care a teapt s le creezi.marea lumin . anxiet ile care te in treaz nop ile ca s te întrebi dac s iei acesta decizie sau nu. Nu fi ignorant. c ci divinizarea înseamn ignoran . înrobirea voastr la trecut. pentru c apar in la ceea ce face imaginea voastr . Este ceea ce v va aduce bucurie i libertate. este ceea ce v ad poste te ceea ce v va da bucurie în vânt. E ti nemuritor. protec ia ta este în jurul t u. este ceea ce se afl dedesubt . Scoate în eviden a m re ia i dreptatea ta. cea care este nemuritoare i creatoare a tuturor imaginilor. s te umileasc sau s te intimideze. Nu fi un p gân. Nu sta doar i gândi c e ti neajutorat. Cunoa te c ai tr it asta deja i st pâne te cu în elepciune. de la ur .i ia divinul drept la cunoastere ? Numai devo iunea ta pentru ignoran . Acesta este ora când deveni i divini.

(Ramtha a venit în 1977 i coala s-a deschis în 1988) Mul i dintre voi. Abia acum putem începe. a i trecut prin multe. 117 . s reia de unde v-a i oprit mult.i vorbreasc din nou. Cea mai mare dificultate va fi c va trebui s înv a i s fi i flexibili i s începe i s v schimba i ca s ie i i din stagnarea cu care percepe i lucrurile i s merge i mai departe. i vom l sa în urm credin ele fanatice. Iar eu am s v înv . un mesaj pe care cei mai mul i oameni nici nu-1 aud. Calea luminii care se treze te are lucruri minunate. de mare adev r care s v conduc spre ve nicie. ceea ce a fost purificat prin foc. oameni mâna i insidios la razboaie. Doamne. care au sus inut i au fosi lumini în întuneric pentru genera iile de oameni ignoran i. s veni i aici i s privi i vântul suflând în s mîn a pur de la picioarele voastre." Acesta este mesajul la care voi r spunde i. dac nu renun a i la trecut. Sunte i oameni remarcabili i a i fost în stare sa spune i :" Vreau s tiu ". Unii dintre voi a i auzit: "Trebuie s m mi c. nu se teme s se adreseze individualit ii i este gata s fie înl turat din aceasta cauz . pentru c ceea ce a r mas. Ei te pot face cu u urin s ur ti. Au fost grupuri de oameni care au dat speran . pentru c într-un sens. iubitii mei oameni. ve i începe s v schimba i i va fi o schimbare continu într-o fiin a iamculat pentru fiecare pagin a c r ii numit via a. cu care s ave i aventuri. dar este adev rat. Ceea ce va a teapt este nelimitat. Un mare Dumnezeu care este gata sa str pung stratul gros. ei au fost cei care au sus inut umanitatea. i s vede i neghina înl turat . Când e ti o fiin a fricoas . Dar nu v pute i mi ca înainte. dornic de cunoa tere. Pân acum a i fost înv a i cu fatalitatea acestei realit i. Un mare r zboinic nu se teme s . s comunici cu oameni care asteapt s . pentru c tot ce r mîne s fie Spirit pur. Ei au p strat în sufletele lor un adev r primordial. s v ajute s ie i i din straturile bej. Am venit înapoi ca s creez o coal pentru voi.am r ciune i mali iozitate. dar este nelimitat mai mult ceea ce ve i ti dup aceea. i mai ales ve i continua s înv a i. i vor fi multe vorbe i multe reac ii în vie ile voastre. trece i prin foc. c ci ei nu tiu s v înve e altceva i nu au puterea s v trimit mesageri care s v ajute s înv a i. s fie o surs de între inere. Au existat întotdeauna grupuri de oameni ilumina i. poate c a i fost ridiculiza i. Deci ce ve i începe s înv a i aici. dispre uiti i intimida i din cauza mea. coaja de neadev r. ve i cunoa te misiuni i împ ra ii i universuri i sori antici i oameni cu inteligen e mult diferite de a voastr . i dup atât de mul i ani abia acum am reu it sa începem aceast coal de cunoa tere antic . este cum s v extinde i creierul pân ce începe s doar . cunoa terea este un mar . A a s fie. Ve i folosi con tiin a i energia ca s cre te i. Este arogant s gândi i c sunte i doar o mân de oameni deosebi i. i voi sunte i grupuri de oameni. i nu pute i merge înainte dac sunte i devota i la ritualuri sau la sacul cuiva de trucuri . Cu foc în ceruri am s v înv . dar voi singuri a i ales. oameni. Dar dac nu a fi fost cine spun c sunt. Sunt posedat de aceast dorin . mizerie i r zboi. cunoa tere f r limite. po i fi controlat cu u urin de oricine.oh. Iar dac folosi i exerci iile de con tiin i energie. Când ve i absolvi aceasta coal . un d t tor de miracole i mesageri i daruri i lucruri bune. Voi a i ales s p stra i i s sus ine i ceea ce umanitatea era pentru ei ignoran i înrobire. a uitat i refuz s v înve e.i conduc armata i cu atât mai pu in s lupte el singur. Când este gata s . este acum gata s tie. o cunoa tere care arde atât de viu ast zi cât i în timpul meu. pentru c asta se presupune c trebuie s faci. mult timp în urma .i fac aparitia. tiu c fiind cine sunte i. nu a fi cauzat a a o reac ie de negare. baie de sânge dup baie de sânge. i în acela i timp v ve i schimba i via a. Trebuie s m schimb. întotdeauna. dar ve i l sa în urm enorm de mult durere i nefericire i ve i începe s ave i cunoa tere.

toate vor renun a. tiu asta. devii con tient i corpul se bucur . Se poate termina cu ea numai dac serve te pentru a crea fric iunea necesara evolu iei. se vor da b tute i vor pleca din via a voastra." i privi i la asta ca la o binecuvântare i înv a i. i acum. Nu este nimic aici s . am s v ar t atitudinile voastre care au creat boala. pentru acei dintre voi care ave i acele înv aturi i nu le vede i. Aceasta este singura diferen . care sunte i bolnavi în trupul vostru. Deci este terminat . pentru glorificarea lui Dumnezeu din voi i s fi i dornici s experimenta i fiecare cunoa tere pe care o primi i i ceea ce se nume te con tiin a. în loc de înv tur ". i pe m sur ce cape i experien a.ti i cumva cine a pus acel bloc în calea voastr ? Voi L-a i pus.i fie fric . Privi i bine pagina. Deci vreau ca voi s ti i ce a i înv at deja i acestea s devin foarte vizibile. A a s fie. se va întinde i va dizolva limita iile l sînd loc geniului. ai s în elegi cum s-a putut manifesta genetic în trupul t u. S spune i : "Am înv at deja asta. A a s fie. Înv a i? Minunat. i a i tiut întotdeauna c sunte i deosebi i. Sunte i capabili s înv a i ? Ei. Mai sunt unii care au fost cu adev rat înce i în a înva unele lucruri. i nu. pe care am s vi-1 trimit. care au totul de a face cu devo iunea. loc. pentru c adesea voi nu mai vede i lucrurile cu care sunte i obi nui i. Nu mai sunt blocuri nu mai sunt scuze. Arat -mi toate col urile tale i toate marginile tale i tot ce e ti. este rândul 32. Deci nu este nimic de suspinat. deci se vindec . pentru c le-au blocat. 118 . Remarcabil este ca atunci când te gânde ti la asta i vezi cum s-a manifestat în via a ta i te-a inut pe loc. În aceasta via face i pasul înainte. nu-i de mirare c nu am vrut s înv din nou tiam asta deja. c ci va fi reflec ia sinelui vostru. Voi a i creat toate motivele pentru care nu vre i s înv a i. atâtea rela ii. L sa i cunoa terea s distrug imaginea. pentru c ei pot citi aceea i pagin pân ce nu mai v d i nici nu mai vor s se uite la ea. este o nota jos: "Aceasta va fi numit gre eal . A a sa fie. Este adev rat.Ve i avea mult bucurie. dar a i dat înapoi. Iar cei care sunte i bolnavi. eu nu-1 v d " . sunt unii care cred c nu vor fi în stare. o sa v arate ce înseamnâ ignoran a devotat . Au fost timpuri când a i tiut c pute i s-o face i. am s mut blocul acela pentru a extinde pu in vederea voastr . Sunt unii dintre voi care nu sunt capabili s reânve e lucuri. apoi voi s c uta i în suflete : aha. Vreau s le vede i i s -mi spune i : " Inva -m . pentru c sunt obosi i s -1 tot reânve e. s v pl ti i datoriile c tre societate. toate aceste experien e continu s vin ? Acum. i nu vor mai fi atrase vreodat spre voi. Dar d -le o aventur în con tiin i vei vedea deschizindu-se min i briliante. este motiv de fericire. bine. A i tiut întotdeauna c exist mai mult decât se putea vedea. De ce ? Pentru c ar fi însemnat s distruge i imaginea. Singurul motiv pentru care voi crea i scuze i lipsa de a înv a i a participa la iluminare. cu înrobirea voastra. Ar putea fi pentru c deja a i înv at asta i continua i totu i s-o atrage i spre voi pentru c doar crede i c nu a i înv at? Nu ti i c este o atitudine de pr pastie(sant) ? Adic voi ti i ca trebuie s ave i atâtea pove ti de iubire. tii. i electricitatea este vindec toare. sunte i deosebi i. pleac i te las în pace.i fie fric ." i în acel moment renun . lucru. pentru ca s fi i accepta i. i când v ve i concentra la fiecare devo iune. Este numai c nu vre i. ce o s face i cu toate aceste "poveri"? Nu vreau s sta i i s plânge i i s ave i o c dere nervoas . pentru c extinde con tiin a. persoana sau con tiin . ca atunci când spui: " Este un bloc în calea mea . Ace tia sunt oameni care nu înva rudimentarul în via . este pentru c nu vre i. Aceasta înseamn extindere. atât numai cât s vede i ce refuza i s înv a i. Primul set de mesageri. ti i c dac ave i o astfel de atitudine. vei simi i ca un curent eletric trecând prin corp.

Este foarte mult de spus despre entit i ca Francis. ar trebui s fie o deschidere natural pentru comunicare. iar în final începe i s min i i i spune i c vede i. i vreau s fi i con tien i de asta. pentru c atunci când v-am întrebat despre mari lumini ale acestui plan. c ci te a tep i i nu vezi nimic. de la neobi nuit. dar nimeni nu m-a ascultat. În loc s v îngrijora i : " Eu nu m pot schimba. chiar s-a întâmplat în spatele t u. pentru c lumina se prezint singur . i chiar dac s-ar întâmpla aici i tu nu mai e ti concentrat. ori s sim i i c ceva lipse te în voi. titi. de cre tere. tia i asta ? ti i de ce nu pute i vedea lumini pe cer i lumini interdimensionale ? ti i de ce nu pute i vedea toate acestea. Î i este fric de extindere. De acord ? A a s fie." . chiar i a lui Ram i cineva î i spune :" Oh. frica care v re ine de la schimbare. Nu vreau s le fie fric s învete. vreau s binecuvânta i pe Dumnezeul din voi. A a s fie. i apoi mi-au spus: a fi vrut ca tu s -mi fi spus despre asta " Eu am spus. mai pu in la ceea ce este în perimetrul t u. este aici. neobi nuit i numai cei noroco i pot vedea. dispre uit i ostracizat". dar ei se uitau la televizor. a trebuit s face i mari eforturi s v aminti i. dar nu vreau s fiu altfel. Acum este bizar. i nu pentru c este senza ional sau ie it din comun. cel pu in pentru bej. Cât vreme ve i continua s ave i lipsuri i frici i nu va pute i schimba. Ce trebuie s înv m ca s d m înapoi con tiin ei. v inhib i de la a avea interac iuni cu lumina. pentru c tu de fapt te concentrezi s n-o vezi. tu te vei uita i nu vei vedea.Deci mesagerul urm tor. te ui i la orice altceva. Împ r ia cerului se face prezent în carne i sânge. Am încercat s spun multor oameni s se uite în sus. nu ai s vezi. i acum o comunicare : sunt unii dintre voi care ve i vedea anumite lucruri iar al ii nu le vor vedea. Mult timp în urm . Cînd i-e fric de schimbare. Este ie it din comun. am s le trimit totu i. Am zîmbit i am privit aura ca s v d ce anume l-a f cut s spun asta. c ci voi vede i pentru prima dat . despre devo iune. Dar vreau ca to i s vede i. pentru ca i-e fric de schimbare. doar o extraordinar camaraderie. nu pot manifesta asta. c ci nu exist g uri în aura. când înv tura a fost progresiv i a fost o foame de înv tur ? Vrem s în elegem toate aceste probleme pentru ca s v pute i mi ca înainte în timpul care vine. 119 . este ie it din comun. nu ve i avea nici progrese în con tiin i nici comunicare. Asta se întâmpl pretutindeni în jurul vostru. nimic neobi nuit. Deci la orice te-ai concentra. tiu c a fost o dilem când cineva a spus c a v zut o gaur în aura cuiva. Voi nu ti i c va fi nevoie de oameni imacula i. oameni care s fie inspira ie pentru na iuni. Dumnezeule. v va ajuta s afla i de ce nu vre i s înv a i. lumina se va dep rta de tine. În scurt vreme (discursul a fost in 1988) va fi o foarte mult activitate pe cerurile voastre. Pentru cei care înva . nu vreau s fiu urât. doar ca s face i lumea s cread ca sunte i grozavi. oameni care prin magia i con tiin a lor pot schimba lumea întreag . Aici. c ci este o lantern în întuneric. ceea ce de fapt a fost tot timpul acolo. a a c au pierdut spectacolul. Ne-am în eles ? Acum ultimul P. deci renun a i la puterea voastr magic . în oameni obi nui i. o lumin vie pentru c o lumin vie atrage. pentru ceea ce de fapt spun este c pot fi altfel. Vreau s ti i c va fi mult mai mult activitate. Când cineva spune : ³Prive te acolo" i tu întrebi :"Unde?". asta a fost ceva comun. A a c i celor care spun c nu mai vor s le trimit mesageri c ci îi sperie. s v pute i mi ca liberi.". Deci dac te ui i la lumin ."Unde. A vrea ca to i s vede i lumina din cer. i a fost deja. m re e personalit i. Cei care ve i vedea. pentru ca nu lipse te nimic. care a îndr znit s fie el însu i. Nu vom avea nimic din toate astea.S. f r inhibi ia dogmei sau a supersti iei sau fricii. când toata lumea spune c exist ? i încerca i din greu i v for a i ochii i v uita i într-o parte încercând s vede i ceva cu coada ochiului i tot încercati.

P mântul care este acum sfânt. Singurul salvator pe care îl ve i avea vreodat este Dumnezeu din voi i inteligen a voastr . Actul urm tor va fi de a v iubi unul pe altul i de a va ajuta. Cu alte cuvinte. În urm torii zece ani. dar lumina lor este supraputernic . este nevoie de asta. oameni în vîrst de 35. A a s fie. ti i cine sunte i i fi i devota i vou în iv în fiecare moment de via . Înva cât po i ca s fii un protector i nu un distrug tor al p mântului. Sunt suflete evoluate care tr iesc la pagina apte în Cartea Vie ii. care distrug pielea sensibil i permit radia iilor solare s p trund i s suprime imunitatea. A a s fie. Eu sunt o scuz pentru ignoran a voastr . unul pe altul pentru c atunci când înt re ti con tiin a i respec i via a uman i am respect pentru p mânt toate aceste timpuri de schimbare. a i tr it o neobi nuit de lung i neobi nuit de lini tit stare de schimbare natural . dar nu lua ca garan ie pentru tine însu i. i nu te baza pe al ii s te ajute. iar o viat tr it frumos este un dar de la în elepciune. ci Crist. Acum tot ce pute i demonstra este ignoran a.000 de ani nu exist . Ce rezult din existenta voastr este ceea ce lumineaz lumea. Nu lua ca garantate nevoile personale. lumina voastr nu ar putea fi egal cu speran ? A i fi foarte surprin i s ti i câ i oameni vor fi atra i spre voi datorit luminii voastre. Ce ar fi dac v-a i gândi s deveni i domnul Dumnezeu al fiin ei voastre i ce ar însemna atunci lumina voastr pentru omenire ? Dac frica voastr este egal cu rezisten a voastr . dar nu am fost p gân. dar oamenii care tr iesc acest adev r i care sunt oameni comuni ai acestui comun p mânt.a doua venire a lui Crist. evolu ia în al 120 . care nu s-a schimbat. de care o na iune de oameni poate râde i spune ca sunt ridicol. i ei vor întreba: " Cum s înv s fiu asta ?" Este nevoie de lumin mai mult ca niciodat . Tr iti energia i crea i propria voastr realitate. nu este un Crist singular. înseamn a fi cine e ti pentru tine i Dumnezeul din tine. Ati tr it un timp lung în ignoran a devotat i tehnologie neprogresiv . Voi tr i i cu o tehnologie care pune gaze în aer. A fi cine e ti. O mâna de oameni conecta i cu suprainteligen a i cu un curaj extraordinar pot schimba întreaga lume. nu pot fi scri i în ziare. o femeie psihotic . asta este natural. dar trebuie s faci asta ca s fortifici inele pentru timpurile în schimbare. în timpul vostru. A i tr it într-o tehnologie stagnant . Despre acesta a fost profe ia . vor înv a ca lec ie urm toare s-a înceap s se iubeasc pe sine. Oamenii care s-au adunat împreun . i moartea înc radiaz din stratosfer . Îndep rta i toate acele lucruri care sunt ata ate de voi i care v in ignoran i i p gâni. Este înc vie i bine. ceea ce pentru al ii înseamna egoism. ceea ce sunte i în interior a i adus în afar . arzînd. Eu poate c am purtat piei i es turi grosolane. va fi doar memorie. nu pot fi maimu ri i i ridiculiza i pentru c nu opun rezisten . Nu pute i dovedi ce a i câ tigat Doar realitatea voastr este m rturie a validit ii voastre. Voi tr i i în era atomic a ceea ce se cheam Hiroshima i Nagasaki. o personalitate alterat . o fantoma. chiar i numai prin existen a lor. sunt fiin e vii. pentru nimeni altcineva. i asta devine un testament viu pentru oricine vrea s arunce o privire. nu în entit i ca mine. la sfâr itul acestei decade. nu ca voi s le dirija i vie ile. Ai grija de tine. Urm torii zece ani (1990-2000) vor fi cei mai dramatici ani înregistra i de istorie. dar s le spune i în durerea lor în nefericirea lor. Despre asta este profe ia. care umple cerul cu otrava care plou peste p duri i omoar pe tii în mare. Ei traiesc. ie i i din probleme i crea i bucurie. nu este cre tinismul. Fi i devota i con tiin ei voastre. va fi plin de ea. ca de exemplu apa. ca via a este un dar de la natur . ca i destin manifestat la plural. În timpul vie ii voastre. Asta înseamn s fii Gloria lui Dumnezeu manifestat în carne i sânge.Ceace creaz problemele na iunilor este ignoran a i refuzul de expansiune a con tiin ei. ceea ce este cunoscut i familiar ast zi.

A a fie. Dar este i pentru a v iubi unii pe al ii pentru prima dat . Pronun . V iubesc. s po i tr i calea întreag . Asta este tot. Deci prima zi a colii Antice a început. Ramtha 121 . V iubesc. Ve i avea câ iva mesageri care s v ajute A voastr este trezirea în acel miz de noapte. V iubesc.patrulea nivel este evoluarea în explozia lui Dumnezeu din tine i iubirea a ceea ce e ti ca s supravie uie ti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful