.

- ~-r

\ J

4

I J

,i·

I I

I I I I I I I I I I I

REDACTOR: AUREL DICU

COPERTA DE ARH. CONST. GHEORGHIU ENESCU

-1-

SEPTIMIU CHELCEA

C hestionarul in investigatia sociologica

ANDIUE~ C. LUCIAN Nr 2'9f Biblioteca Personll/ti

EDITURA $TlINTIIFICA ~I ENCICLOPEDICA BUCURE~TI, 1975

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

r

in priuiul. rind. sub raport III met.otlelor ;'>i telniicilor 111 ilizate, auirui tlrept. scop tlemonsirarea [aptului cd, tIL ccrcetarea socioloqicii de teren, chestioruirul nH esie dedi una tlintre muliiplele ictvnici [a cure apeteaiii socioloqii. Prezen (area tetinicilor obseruaiiei tiirecte \,>i a obseroatiei irulirecie (stutliui ilocuruentelor] arc puiernice raiiuni mctodologiee: uiilizat singular chesiioruirul isi piertle vaioarea sa de cllnocr.;;tere. Tehnicile staiistice de prelucrare a daielor priuuire indispensobiie oriciirei cercetari eiu pirice sint prezenuite, apeliruiu=se La exenipliiicare .~i nu ta jllstificmea lorllwtemaUca, apreciiiui, crt ,~i alti socioloqi. cii aVL cum cotulucerea unui automobii nu presupune in mod necesar cunoa,~tereCL teoriei motoarelor ClL explozie, aplicarea [ormulelor de caicul poate si irebuie sa fie fiicllttL corect cliuir $i de persoanele care mz WI 0 preqiitire uuitenuii.icii «projuiuiaiii.

Dacii lectura tucriirii va prilejui cititorului un moment de reilexie responscbitii asupra exujenielor inuestujatiei socioloqice, aut orul Va considera cii -:;i-([(Llins scopul, conuins fiind cii uoloarea conclu ziilor ,>'i, prin aceosta, uiilitatec cerceuirilor socioloqice de teren depirul de riqurozitalea metotielot ?l raiituuneniul ie'inicilor, de metoc/%gic tulopuitii,

Prin intercsul manifestat pentru investigarea directa a Iaptelor si realitatilor sociale, prima revolutie industrial a maroheaza 0 cotitura, nu nurnai in istoria omemrn, dar si in cunoasterea de sine a ei. Acum sint publicate prirnele anchete eu caracter sociologic*: Daniel de Foe, Journal sur l'annee de la peste (1722) si Frederick Morton Eden - The State of the Poor in the History of the Labouring Classes in England (1797), In aceasta perioada, prin activitatea lui William Petty (1623- 1687) 9i mai: apoi a belgianului Adolphe Quetelet (1796- 1874), statistics se va integra organic investigatisi Ienomenclor sociale. W. Petty, in lucrarea Political Arithmetic, publicata in 1690, dupa moartea sa, incearca sa descopere regular itatile Ienomenelor sociale, folosind pentru prima data notiunea de .uriar-ime mediev.

A. Quetelet, poet, critic literal', autor dramatic, matematician eu irnportante contributii in geometria analitica, calculul probabilitatilor si statistica, stabileste ca distributia inaltimii si a greutatii oamenilor se prezinta sub forma unei curbe normale. Relatiile constante eu privire la valorile medii ale earacteristieilor fiziee si morale ale

CAPITOLUL I INVESTIGAREA FENOMENELOR SOCIALE (Scurt istoric)

Bucuresti, 4 octornbrie 1D74

D)-. SEPTIl'vllU f. CHELCEil

* Tcrmenul de sociologic nu fusese lucri .. inventat.". Auguste Cornte, i n 18:~9, in cea de-a -l7-alectie din al san Cours de philosophie positive. cree az,i tcrmenul de .. sociologic" prin alatururea fortata a unei radacini din l inihn latina ( .. socius") cu una din limba greadi ( .. logos"), A, Comte intention;]"<_! sa denumeusca noua !?tiintii nu sociologic, ci fisica sociald. Publicareu illsa, in 1835, de ciitre A. Qw::tclet. a unei lucriiri eu titlul Essai til' /'hv\il{lIc socialc, il dctcrminii pe A. Comtc sa procedezc la () .. invcntie 1i1l,L:\'isticrl" sprc a mnrca iucomputibilitnton Cll astrouoruul ~i socioI ".L:ll I hclgialL Independent de A, Comt e in Anglin, Herbert Spencer f"I()";"~le al'da~i teruu-n de sociologic peut.ru a dcscuinu noun ~tiill~tl.

7

oamenilor, rata de nuptialitate si de mortalitate s.a.m.d. ' sint lncadrate de A. Quetelet in notiunea de .Jege'', In ceea ce priveste metoda, A. Quetelet considera ca Iaptele sociale trebuie abordate cu ajutorul metodelor probate de alte stiinte. De aici si denumirea de "fizica sociala", pe care 0 propune, stirnind reactia violenta a lui A. Comte. (Vezi Physique sociale: Ou, essai sur le developpeinent de l'homme ret de, ses [acultes, 1Rfi9 - reeditare a lucrarii Essai de physique sociale, publicata in 1835).

Secolul al XIX-lea delimiteaza terminologic un nou domeniu al stiintei: Auguste Comte (1798-1857) creeaza termenul de sociologie si, alaturi de Claude-Henri de SaintSimon (1760-1825), este considerat intemeietorul sociologiei, Charles de Montesquieu (1689-1755) fiind unul din cei mai de seama precursori ai ei. Aparitia sociologiei reprezinta "unul din momentele in care se exprirna procesul de constiinta a problemelor sociale, unul din momentele in care societates a exprimat, intr-o forma constientii, problemele obicctive existcnte inlauntrul sau'". Incerciiri le de psihologizare a sociologiei esueaza. Gabriel Tarde (184:3-- 1904), care credea ca prcgresul sociologiel consta in continua ei psihologizare, n-a reusit decit sa atraga atentia asupra fenomenelor de interpsihologie. Depasindu-se viziunea de pina atunci asupra fenomenelor sociale, ca fiind bazale ~mpulsurile individuale, sociologia !?tiintifica isi gaseste eli adevarat radacinile teoretice si metodologice in lucrarile lui K. Marx (1818-1883) si ale lui F. Engels (1820- 1895).

Asa cum apreciaza V. 1. Lenin in lucrarea Ce sitit prietenii popoTului, "Marx a; pus capat conceptiei dupa care societatea ar fi un agregat: mecanic de indivizi, care per- . mite orice schimbari dictate de vointa stapinirii (sau, ceea ce este acelasi lueru, de vointa societatii si a cirmuirii), si care ar aparea ~i s-ar transform a in mod intimplator, si a asezat pentru prima oara sociologic pe 0 bazii ~tiintifidi, stabilind notiunea de Iormatiune social-economica. ca totalitate a relatiilor respective de productie ~i

1 MIRON CONSTANTINESCU, Retrospectiud si perspectiva sociologicd. in .. Viitorul social", nr. 3, 1973, p. 525.

8

aratind cii dezvoltarea aces tor forrnatiuni este un proces istoric natural'",

In acest sens, Miron Constantinescu sublinia Iaptul cii "in cercetarea sociologies stiintifica, ideea formatiunilor economice este esentiala pentru a putea face distinctie Intre epocile istorice, pentru a putea intelege desfasurarea concreta a istoriei", marxismul realizind ,,0 cornpleta rasturnare, 0 innoire in sociologie, introducind conceptia materialista, primordialitatea materiei, a existentei sociale, a Iortelor si mcdului' de productie asupra structurii si constiintei sociale, a productiei materiale a bunurilor necesare traiului care este determinants pentru . intreaga societate pe 0 anumita treapta de dezvoltarc'!".

Marx a dat 0 rezolvare deplind problemei ontologice a

--_J societatii: "In productia sociala a vietii lor, oamenii intrti in relatii determinate, necesare, independente de vo inta lor - relatii de productie - care corespund unei trepte de dezvoltarc determinate a Iortelor de productie materiale. Totalitatea acestor relatii de productie constituie

strut-turn cconornicii a societatii, baza rcala pe care Sf' i,lill\CI () suprnsti-ucl.urfi jur idicii ~i pol i t.icii ~i care-iii Ii corespund forme dcterrninate ale constiintci sociale. Modul de productie a vietii materiale determina in genere procesul vietii sociale, politice si spirituale. Nu constiinta oamenilor le determina existenta,ci, dimpotriva, existenta lor soclala le deterrnina constiinta'':'. De asemenca, K. Marx a fundamentat metodologia sociolcgiei stiintifice, pentru ca din' natura esentei realitatii descrise de sociologie rezulta modalitatile generale de studiere a ei. Atita timp cit se sustinea - in ordine ontologies - Cll escnta societatii 0 Iormeaza trairile oamenilor aflati in internetiune, in ordine metodologica se postula primatul metodelor psihologice aplicate indivizilor umani izolati. Metodologia marxista, pornind de In caracterul material al relatiilor de productie, perrnite surprinderea tuturor rna-

nifestarflor sociale concrete. Referindu-se la "Capitalul".

~:

. ~

~, :E=: :,' ~~

~

= ~ c_-:> ;_-.....__. t::'--' c::)

to

~ V. 1. LENIN, OPere complete, vol. I, Ell. pnlit.icii, Bucurest i, 1960, p. 1:18.

3 :'.URON CONSTANTINESCU, I ntroducrrc in sociologie, Note de curs, Centrul de multiplicure al Universitdtii din Bucurcst i. 1972, p. 19.

4 K. MARX, Contribuiii la critica economiel politic», in K. MARXF. EKGELS, OPere alese, vol. I, ed. 3, Ed. politidi, Bucuresti, 19()6, pp, 313-316.

9

I
;:;
t~·"
~ . I
..
l
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

V. 1. Lenin ~ublinia faptul eel Marx "nu s-a limitat numnl Ia «teoria economica» in accepiiul1e(l obisnuita dl, explicind structurn si dezvoltarea acestei Iormatiunl socia~e exclusiv prin relatiilo de produotis, el a urmarit totusi pretutindeni si in permanenta suprastructurile Corespunzeltoare acestor relati] de productia, dind trup ~i singe acestu; schelct"';.

Este de semnalat si interesul clasicilor marxismului f~ta de cercetarea sociologidi concreta. In Anglia, inro . grstrarea bugetului populatlo] Sa race ca arrna poli tica in activitatea parlamentara duce la perfectionarea tehnicii investigatiei sociologice. Astfel, David Davies (in The Case of Laboures in Husbandry, 1795) uti lizaaza ohestionarul; Arthur Yong ca ~i Frederick Morton Eden observatia directa. Pornind de la anchetele realizate de dHre Antoine Eugene Buret 1'1 1840 (De la Misere des classes Zaborieuses) si Louis Rene Villerme (Tableau de I' Etat physique des GlIvriers dans les Manufactures, 1840). F. Engels serie, in 1848, Situatia clasei muncitoare din Anglia - un adevarat model de prelucrars a datelor sociologi1ce in raport cu ') unica problema: lupta de clasii. Atrage atentia extraordinal'a bogatie a izvoarelor documentare utilizate de catre F. Engels: studiul documentelor istorico, datele statist ice privitoare la dezvoltarea industriei in Anglia, evolutia tehnica, evolutia preturilor, ca ~i schimbarile inregistrate in nivelul de trai al muncitorilor englezi. De asemenea, sursele de recoltare a Informatiilr'r SI11t cit se poate de diverse: studiul documentelor oficialo realizate de catre parlamentari sau comisi] speciale, rapoartele mspectoruo- sau medicilor s.a.m.d. In afara acestora, F. Engels Ioloseste stir-ilc aparute in ziarele vrernii, diferitele scrisori de Ia mUncitori, observatia directa. Touta aceasta bogatie de informatii a servit 'ca

baza pentru teoretizarea Iuptei de clasa. '

Ceva mai tirziu, in Franta, K. Marx lanseaza un chestionar? printre muncitorii de toabe catcgoriile. Prill intermediul "Revistei socialistev din 20 aprilie 1880 au fost difuzate 25 000 de chestiona1'e, fiecare chestionar cuprin-

zind un numar de 11)0 rle intrebari. Ancheta realizata de dare K. Marx, in alaru vulorii stiintilice, a contribuit intr-o masura considerabila la activizarea politica a proIetariatului. Scopul anohetei cste aratat explicit chiar in preambulul chestionarului: a determina guvernul la 0 noua legislatie a muncii. Intr-un limbaj violent, puternic afectogcn se urrnareste motivarea raspunsuri lor myn:itorilor, pentru ca "numai ei pot, in deplina cunvo~tmta de cauza sa descrie suferintele pe care le Indura-. In cuprinsul chestionarului sint frccvente revenirile, stigmatizarfle: muncitorii deveniti "victime ale negustorilor", "slugi supuse ale patronilor", "schiloditi" in urma ~cci: dentelor de munca. Prin chestionarul lansat, Marx afirma crezul sau politic: nu patronul il crediteaza pe muncitor, ci rnuncitorul pe patron si clasa muncitoare este "clasa careia ii apartinc viitorul''.

Din punct de vedere metodologic, trebuie amintita ~n: trfbutia lui Frederic Le Play (1806-1882), care publica cunoscutele monografii despre farnili ile muncitoresti (Les Ouvriers europe ens, 1855). Inginer de mine, profesor de metalurgie, sef al comisiei oficiale d~ s!atistici .minier~, Frederic Le Play viza reforma sociala, Sub impresia revolutiei de la 1848, publica La Rejorme sociale en France (1864). Monografiile si bugetele de familie pe care Ie realizeaza prin inregistrarea directa a faptelor, cuprinzatoare sociografii, redau viata in lumina unei anumite ideolozii, Scoala lui Le Play si, mai tirziu, curentul monografic °vor ridica pr incipiul observarii faptelor in afar a oricarei teorii la rang de dogma. 0 astfel de obser~ vare si inregistrare nu este insa posibila. Le Play Insusi rniliteaza activ pentru reforrna. Influentat de Cornuna din Paris (1871), el fondeaza un periodic: "La Re lorrne sociale''. In 1877, publica editia a doua, in sase volume, a monografiilor asupra muncitorllor europeni. In prir-r:~1 dintre aceste volume este infatisata pe larg metoda utilizata. Flecare monografie incepe printr-o descriere a tinutului a cadruIui geografic,a organizarii industriale si a familici. Sint infatisate apoi mijIoace1e si modul de existenta a familiei, dupa care este prezentata istoria respectivei Iamilii. Aceste date servesc la interpretarea buaetu]ui familiei, care reprezinta partea centrala a mono~rafiilor. Scopul monografiilor, dupa cum declara Le .Play insu~i. era acela de a pune la dispozitia "patronaj"-ului,

h V. 1.. LEr;rIN, Cc slut prietenii poporului si cum lUPI!i ci fmpotriva social democra!llor, In V.I. LENIN, Opere complete, vol. I, cd. 2, Ed. poli . tidi, Bucuresti, 1960, pp. 125-183.

, K. lHARX, Chestionnr pentru 1I!ullcitori, in Opcrr, vol. XIX. Editurn poJiticii, Bucurestr, 1964, p. 238.

10

11

de care depinde binelc societati i, care sii perrnita luarea de masuri in

s-a pJ'COCUPdt de ccrcctarca sociologica concreta. Cind, in lImO, "Vel"(:'in Iiir Sozialpolitik'' lanseaza un chestionar privind conditiile de munca in agricultura, Max Weber rcductoaza pc 890 de pagini - intre care 120 de pagini de tabele statistice - raportul privitor la Prusia Orientala. In 1893 participa la 0 alta ancheta pe aceeasi tema, contribuind substantialIa perfection area chestionarului si In stabilirea tehnicii de alegere a informatorilor. In ~fara anchetelor in mediul rural, Max Weber participa la investigatii in mediul industrial (1907), vizind selectia si adaptarea muncitorilor, iar in 1908 ia parte la.o _ ancheta privind atitudinile muncitorilor. In 1909 I?ubl1~a un articol de sinteza, Metodologia anchetelor socio-psihologice $i analiza lor, in care pledeaza penh~u ~borda~e"a cantitativa a datelor calitative in constructia tipologica.

In Anglia, la sfirsitul secolului al XIX-lea este continuata traditia anchetelor sociale. Charles Booth (1840- 1916\ realize~za monumentala ancheta asupra paupertatii, The 'Life and Labour oj the People in London, publicata in 17 volume in tre 1889 si 1902. Metodologic, este de retinut faptul ca Ch. Booth introduce in cercetarea sociala "interviul global" consrderindca "fiecare fapt ... era cunoscut de cineva si ca informatiile trebuiau numai recoltate si aranjate''. In aceeasi perioada, Vi~tor Branford. (1864- 1930), impreuna cu scoala sociologica de In E~~nb~rgh, intreprinde anchete de teren dupa modelul scolii IUl Le Play. In 1889, Seebohm Rowentree, folosind chestio: narea directa a familiilor muncitoresti, incepe 0 anchet~ asemanatoare cu cea a lui Ch. Booth; 0 rein! in 1936 si in 1951 obtinind un material comparativ de 0 exceptionala im'port~nta stiintifica si practica, Arthur L. ~o~ley, prin oercetarile sale inccpute in 1912, aduce. ~tudlerll. f:nomenelor sociale 0 contributie metodologica esentiala: utilizarea esantionului. Dupa' rnai ?ine de u~ dece~iu, cercetarea este reluata cu 0 metoda de esantionare imbunatatita.

Odat~ cu stingerea scolii lui E. Durkheim (Charles Blondel Maurice Halbwachs), prcocuparea pentru cercetarea 'c~ncreta a faptelor sociale se muta din Europa pe noul continent, in S.U.A. care, in preajma celui de-al doilea razboi mondial devine locul de intilnire al celor mai diverse directii ~i orientari in investigarea realltatii sociale,

. XIX-lea este marcat de 0 reactie Impotriva ulul de orice nuanta, reactie puternic maIn primul rind in psihologie. In sociologie, ineu a doua jumatate a s~c lului al XIX-lea, dato~mile Durkheim (1857 1917), se afirrna teza ca interpersonale due la co tituirea constiin tei cove, care nu este 0 suma a constiintclor individuals putindu-se, din punct de vedere sociologic, separa Ienornenele constiintei colective - ca orice fapt social - de manifestarile lor individuale. Mai muIt cfilar, se postuIeaza socio1ogia ca principiu explicativ al psihologiei. Pro-

fes~r la Universitatea din Bordeaux (1888), fondator al revistei "L'Annee sociologique" (1898) iii, din 1902, profesor la Sorbona, E. Durkheim Ieaga sociologia de stiintele particu1are: etnografie, drept, demografie, economie politica etc. Lucrar ile sale: De La Division du travail social (18.9~), Les Regles de la methode sociologique (1895), Le Suicide (1897) etc. au influent at gindirea si investigatia

sociologica europeana si mondiala. ' .

Gustave Le Bon (1841-1931) analizeaza formele constiintei co1ective. Car tea sa, La Psychologie des joules (1895), desi din punctul de vedere al rigorii stiintif ice nu prezenta nici un interes deosebit, a Iacut epoca. Spiritul colectiv (sentimentele, ideile, rationarnentele, religiozitatea) dobindeste note distincte dupa curn este yorba de 0 rnultime constituita - conform clasificar-ii lui G. Le Bon - in: [uriu, multime electorala sau parI amen tara etc.

. In Germania, primele lucrari de sociologie sint: Grundrl{J der ~oziologie, publicata in 1883 de catre Ludwig GumplowlcZ (1838-1909), si Gemeinschaft und Gesellschajt(1887) a lui Ferdinand Tonnies. Prin activitatea lui Ferdinand Tonnies (1855-1936) si a lui Max Weber (1864-1920), sociologia teoretica se impletests cu investigarea concreta a fenomenelor sociale. F. Tonnies face distinctie intre comunitate ("Gemeinschaft") si societate ("Gesellschaft"). Caracterizind, in celebra ' sa lucrare Gemei,!"scha~t und Gesellschajt, comunitatea ca pe un' ,,01'-

. ganism viu", care permite 0 "convietuire durabila si autenttcas, F. Tdnnies poate Ii considerat ca un precursor al studierii grupelor primare. La rindul sau, Max Weber

12

13

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

rile sociologice nord-americane au avut un scop "pedagogic-caritativ" (Heintz Maus), indreptindu-si atentia catre problerne ca: sanatatea, loeuinta si educatia in diferitele comunitatj , relatii le de munca, timpul liber si salarizarea, delincventa [uvenila s.a.rn.d. In acelasi timp, 0 preocupare majora a Iost aceea a perfectionarii metodelor de cercetare concrcta. Incepind cu Paul V. Kellog: Pittsburgh Survey (1909-1914), se poate spune ca sociologii americani, prin studiile lor, au urmarit concomitent imbunatatirea situatiei sociale, dar si a tehnicii de cercetare. In 1917 apare prima introducere in metodele de analiza sociala concrota: lucrruea lui M. C. Elmer, Techniques of Social Survey. Cercetar ile sociologies sint tot mai numeroase. Orasul Chica 0 devine eel mai mare cimp de cercetare sau,' dupa afirrnatia lui Robert E. Park, "un urias laborator sociologic". R. E. Park, impreuna cu E. Burgess, publica lucrurea The City (1925). Studiindu-se "ecologia urbana", se descopera ca societatea urbana nu are 0 cultura unitara, ea existents diferitelor subculturi nu impiedica mobilitatea sociala, ca orasele mari se caracterizeaza printr-o rata mare a crirninalitatii, alcoolism, toxicomanie, prostitutie, homosexualitate. Studiul orasului va prilejui si primul "best-seller sociologic": Middletown (New York. 1929) si IV1iddletown in Transition. (New York, 1937), de Robert S. Lynd si Hellen Merrel Lynd. Viata oraselului Muncie, de 40 000 de locuitori, in 1925, va fi cornparata CLl cea din 1890 (pe baza documentelor oficiale) si, mai apoi, cu cea din 1935, din timpul crizei economice (pe baza impresiilor personalc, a participarii directe la viata acestui orasol cu pseudonim Middletown). Scoala din Chicago, creata de Albion \'1. Small, Iondatorul revistei "American Journal of Sociology" si stralucit reprezentata, Intre altii,

o "

de catre Robert E. Park, William 1. Thomas, E. Burgess,

dezvolta metodele preluate din etnologie: metoda cazului si observatia participatlonala. William 1. Thomas (186a- 1947), profesor la Universitatea din Chicago, este preocupat de studiul individului si al situatiilor sociale, de personalitate si cultura, Impreuna cu FI. Znaniecki, poet si filosof polonez, pe baza unei subventii obtinuta in 1908, studiaza situatia emigrantilor polonezi. Lucrarea lor: The Polish Peasant in Europe and America. ZHonographof an Inuniqrant Group", publicata la Boston, intre 1919-1921 in 5 volume rarnine clasica. Materialul acestei lucrari.

, .

. I? S.l!.A: ~s:e ~ontinu~ta directia cercetariloi- de psihosoc101?gle .Inltlata de catre Gabriel Tarde, Gustave Le Bon !?l EmIle Durkhoirn.

. ~er:tru prima.oara, termenul de psihologie social a este lD.t-llmt, ~a subtrtlu, intr-o 1ucrare a lui James lVI. BaldWIn, SOC1al and Ethical Interpretations in Menta; Deoelopement. A Stu~y in Social Psychology (London, New ~ ork, 1897) .. Pm:nele prelegeri de psihologie sociala sint tinute la Untversitatea Stanford, in 1899, de catre Edward A.. Ross, care, in 1908, publica prirnul tr atat cu titlu1 de psihologio sociala: Social Psychology. ,,1n Outline and Source Book (New York, 1908).

. N urnaru] • tra~atelor de psiholo2?ie socia la aparu te pina 111 prezent in S.U.A. depasests cifr a de 50 ~i la ucestea - a~a. cu~ rernarca Hans Anger - se rnai adauga inca ?-:-~ ~n. fleC?re Cl~l. In opozitic ell directia hormista, iru \wta In pSlhologlCl soci alit dC(,(ttrc \V. MrJ)ow_;nll care p~blica in acelasi an eu E. A. Boss 0 intr()cl'~:cc;'c in psihologia sociala,. An Introduction to Social Psychology (Lon.don, 1908),. pSlho~o?ia sociala americana se axeaza pe s:ud~~l grupur ilor rnici ca fenomen specific a1 inter-ac~luml umane. Intre autorii mai vechi, Charles H. Cooley m lucrarea des citata, Human Nature arul the Soci;l O~der (~e.w Y.ork, J 902), exprirni nducsi conceptia asupra p~lh?loglel soclale, afirrna ca "individu1 si societatca constrt~le vtema CJ.c.estei carti", individul nu poate r: privit in antrteza cu societatea.

C:ha_rles.R. Cooley, in eel de-al III-lea capitol al Iucrfiri i ammhte, u~troducc in Iiteratura de specialitate terrnenul dc ~grtlp pruner, semnalind "insemn~ltatc<l lui f'und,lllL'!1- tala ~?tru forrnaroa sociala a personalitatit-, grupul prim,ar ~llnd, confo:::n expresiei lui Ch. R. Cooley, "solu 1 p.I opn~ ?l natur ii umanc-. Caracterizate prin Irecvcntn ~l mtrmltate~. raporturilor inter-umane, grupurile primare -. fa?1lha, cetele de joaca ale copiilor, vocinatatea ~ constituio mijIoacele ~i mediile de socializal'c C1 individulul, calea specifica de transmitere a tuturor influente-

lor socio-culturale. '

I.ncerce~area fenomenelor sociale in S.U.A., au Iost [0- losite de .tJmpuriu cele mai variate izvoare de informatii: date .statrstice, Interviuri pe esantioane reprezentati~Je. chestlOna:e: observatii directe si participationale, documente oficiale ~l personals etc. De Ia inceput, cerceta-

14

15

care ~onyn: si o. su~stan1iaUi expunere metodologica, este con:tltUl~ ~m scrisorlle :xpediate de catre ernigrantii polonezi ian:1111110r 10~~,? alta parte provine din autobiografiile polonezilor "medll . Volumele IV si V trateaza "dezagregarea vechiului sistem familial si cutumele evului mediu feu~al", si, respectiv, "americanizarea" grupului de polonezi. Dupa imigrarea in S.U.A., Florian Znaniecki isi prec~zeaza conceptia sa in Social Actions (1936) si in The Socz~l Role of the Man of Knowledge (1940), imbogatind termmologic sociologia prin introducerea notiunii de "model cultural". R. E. Park, interesat si el de studiul conflictelor interetnice, Iondeaza "Pacific Race Relations Survey". Aici, in 1926, Emery S. Bogardus construieste prima scala de atitudini . - "Social distance scale" -' devenita si ea clasica. Paralel eu scoala din Chicago, la New York, sub conducerea lui Franklin H. Giddings (1855-1931) un grup . de sociologi, intre care: W. F. Ogburn, F. Stuart Chapm, Stuart A. Rice, prin activitatea lor decercetare contribuie la promovarea experimentului si a metodelor cantitative in studiul fenomenelor socia1e. Pitirim A. SorOki.n (1889:-:-1968), de Iorrnatie psiholog, publica lucrarea Social Mobzlzty (1927), punind in evidenta existents unor deplasari ale indivizilor sau ale claselor ~ocialc in interiorul spatiului social fie la nivel echivalent, fie de la un strat Ia altul (mobiIitate orizontala ~j mobilitate verticala).

Marea industrie 'ridica problema instaurarii unor bune relatii intre grupele de munca, ca si in interioru1 lor. Pornind de la eoneeptele de "anomie" (E. Durkheim) si de "componente nonlogice ale comportamentului'' (Vilfredo Pareto), acestei probleme i se dedica Elton Mayo care timp de mai multi ani (1927-1939) efectueaza studii'sistematice in atelierele din Hawthorne ale companiei Western E!ectric. Se descopera, contrar teoriei lui F. W. Taylor, ca omul nu lucreaza oa 0 masina, di este totdeauna necesara instaurarea unui clirnat favorabil muncii. Studiile lui E. Mayo pot ficonsiderate ca fiind prirnele cercetari de sociologie industriala si, in acelasi timp, 0 pledoarie pentru necesitatea .xounseling-ulut'' - ca element permanent al conducerii.

In a.fara investigatiilor amintite, in "tradi~ia americana" :e mai incorJ~or~aza 0 s~rie intreaga de alte investigatii, mtre care amintim: 1) Tikopia (realizata de catre etnologul Raymond' Firth pe baza observatiei directe si a eon-

vorbirilor, intre 1928-1929 ~i reluata in doua rinduri, in 1952 ~i in 1%6); 2) Yankee City (bazata pe observatia copartlcipanta, recensaminte, statistici, convorbiri, chestionarc, studii decaz, documente oficiale si inti me, intre 1!J31-1935, sub conducerea lui W. Lloyd Warner si Paul S. Lunt, care publica, pe aceasta baza, in 1941, The Social Life of a Modern Conununitu]; 3) Street Corner Society [efectuata in intregime de catre un singur cercetator, William Foote Whyte, pe baza observatiei coparticipante - 1937/1940 - care, asa cum se exprirna, nu fara umor Th. Caplow, "din observator neparticipant era sa devina participant neobservator''); 4) An American Dilemma: the Negro Problem and Modern Democracy (ampla investigare bazata pe studiul de caz, pe teste psihologice, chestionarc, realizata, intre 1938-1940 de 0 echipii de peste 150 de cercetatori sub conducerea suedezului Gunnar Myrdal care, impreuna cu Richard Sterner si Arnold Rose, publica in 1944 raportul final); 5) The People's Choice (studiu asupra comportamentului alegatori lor - 1940 - publicat de catre Paul F. Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gaudet. in 1944).

In aceeasi perioada, in S.U.A., problematica "grupului mic" devine 0 preocupare centrala si constituie obiectul de studiu al scolii lui Kurt Lewin (1890-1947), cunoscuta subnumele de "dinamica grupelor" ~i a unci noi directii: sociometria.

Schimbind preocuparile de cercetare a psihologiei personalitatii cu cele de studiere a grupurilor, K. Lewin ini\iaza la Child Welfare Research Station, pe ling a Universitatea Iowa, primele cercetari asupra grupului mic. Dupa zece ani de activitate, se stabileste la Massachusetts Institute' of Technology, Iondind cunoscutul Center for Group Dynamics. Cercetarile sale sint publicatc postum:

Resolving Social Conflicts (1948) si Field Theory in Social Science (1951).

Jakob Levy Moreno - medic psihiatru - dupa interesante studii ~i experiente, la Vierra, de readaptare 80- ciala a prostituatelor, Ioloslnd discutiile libere in grupuri mid, studii care prefigureaza socionieiria, emigreaza in 1925, in S.U.A., unde, in 1928, va crea psiliodrania, iar in Hl34 va concepe testul sociometric, care va fi imbuniWitit in 1952 de catre R. Tagiuri, prin introducerea perceptiei societe.

16

17

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

--_ .. - ............. -- .... ~-,~"".- oW • ZI~ ........ ~·ii~~ ..

Catre [umatatoa deceniului al patrulea, cei doi fondatori ai preocuparilor moderne de cercetarc a grupurilor mir-i se intilncsc prima oara. Desi "sociometria" ~i "dinamica" grupurilor sint bazate pe 0 conceptie Ioartc ascmanatoaro si prevad metode foarte apropiate, un ii specialisti (Alexander P. Hare, Edgar F. Borgatta, Robert F. Bales) considera ca cele doua directii de studiere trebuie disociate. De acordcu Dorwin Cartwright si Alvin F. Zander, nu credern cagre~im daca afirrnam ca - in fond - avern de-a face, in cazul sociometr iei si al dinamicii grupurilor, cu puncte de vedere unitare asupra grupului mic, personalitatii si psihoterapiei.

Experimentele asupra grupurrlor mici, sub influenta lui Kurt Lewin, sint continuate de catre 1. M. Leavitt si Alex Bavelas (1950) privind retelele de cornunicare in cadrul grupurilor mici, de catre Robert F. Bales privind .Jeadership+-ul, de catre Muzafer Sherif privind conflictele si cooperarea s.a.m.d,

Paralel eu aceste directii, sub influenta lui George Herbert Mead (1863-1932) se dezvolta antropologia culturala (C. Kluckjhohn H. A. Murray), care are in vedere studiul individulu! si al colectivitatii. Ralph Linton, in 1937, introduce conceptul de "personalitate de baza", desemnind prin acesta structura personalitatii, dependenta de forma de organizare sociala, de sistemul de educatie existent in fiecare tip de societate. Tot R. Linton introduce si conceptele de mare circulatie in sociologia concreta: "status" si ,,1'01".

Intre cele doua razboaie mondiale activitatea de investigare directa a fenon.enelor sociale cunoaste in sociologia gerrnana un impuls deosebit prin crearea, sub influenta lui Karl si Charlottei Buhler, a pr imului Centric de cercetiiri sociologice empirice (Viena) si apoi, in 1925, a Insiitutului pentru cercetiiri sociologice din Frankfurt, in cadrul caruia s-au desfasurat irnportante investigatii de sociologie urbana, familie, autoritate (A.Walther, K. Mannheim). In revista editata de acest institut au inceput sa publice unii dintre cei mai de seama reprezentanti ai sociologiei nemarxiste contemporane: Theodor Adorno, Erich Fromm, Herbert Marcuse. Instaurarea regimulu! nazist intrerupe brutal dezvoltar ea sociologiei germane. In 10:3:3, 47% din oamenii de ~tiinta din domeniile economiei si xtiintelor socialc sint siliti sa emigreze din Cerrnania Cei

mai multi S-<lU stabilit in S.U.A.: Theodor Geiger, Karl Mannheirn, Paul Lazarsfeld s.a.m.d.

La terrninarca razboiului, odata cu prabusirea nazismului, 0 ser ie de sociologi emigranti se reintorc in Germania si contaminati de spiritul sociologic amer icari'', reiau c~rc~tarile sociologice de teren, ea si studiile teoretice: Max Horkheimer, Theodor Adorno, Rene Konig', Alphons Silbermann si altii.

In Anglia este continuata traditia marilor anchete regienale (D. C. Jones, A. F. Wells), concomitent cu perfectionarea metodelor si tehnicilor de cercetare (F. C. Bartlett, M. Ginsberg), in timp ee, in Franta, odata eu ancheta lui Gabriel Le Bras in probleme de sociologic a religiei, se inaugureaza 0 directie: cercetarile sociologice concrete moderne - ilustrata magistral de Jean Stoetzel in probleme de opinie publica si de Georges Friedmann in problemele sociologiei rnuncii.

In Romania, desi precursorii pot fj urrnariti pina la Dirnitrie Canternir, sociologia s-a constituit ca 9tiinta in contextul social si politic al revolutiei burghezo-democratice de la 1848. Adevaratii fondatori ai sociologiei romanesti pot fi considerati: Nicolae Balcescu, Simion Barnutiu, Ion Ionescu de la Brad si Dionisie Pop-Martian. Ion Ionescu de la Brad, care publica in 1868 Agricultura romtinii in judetul Mehedinti, este "intemeietorul cercetarilor monografiee romanesti'<'. Monografierca judetelor si a plasilor este continuata de intocmirea monografiilor satesti", Cea dintii este tiparita Monografia Comunei ilva Mare de V. Gr. Borgovanu (in "Rcvista noua", 1892, pp. 341-349). Daca luarn in consideratie Iaptul ca V. Gr. Borgovanu aminteste de monografia aceleiasi eomune scrisa in 1863 de catre Pavel Galan si ramasa in manuscris, putern considera traditia monografiilor satesti ca fiind mult mai veohe".

De la C. Dobrogeanu-Gherea, initiatorul curentului de gindire marxista in sociologia rornaneasca, filiatia de idei

7 :tIIIROK CONSTANTINESCU, O. BAvINA, E. GALL, Glndirea sociologicd in Romania, editia a II-a rev azut.ii, Ed. didacticd ~i pedagogidi, Bucuresti, 1974, p. 33.

8 Vezi OVIDIU BADINA, Cercetarea sociologicd concrctd, Ed. stiintifidi, Bucuresti, 1966.

9 Vczi ION CHELCEA, Litcratura 1I1(lJlograjic(i a sale/or noastrc si problcmclc ill ll'g(/turti ell stu diu I satului rMJ1£lllCsC. M omenle principalc, Cluj, 1933.

18

19

-----------------------------------------------------------------

progresiste se regaseste in opera dr. Stefan Stinca, Ionescu Rion, Ion Nadejde, Ecaterina Arbore, Serban Voinea, Lucretiu Patrascanu, Lotar Radaceanu, Stefan Voicu, Roman Moldovan si altii, In afar a curentului valoros, progresist in gindirea si investigarea sociologica din Romania au existat orientari nemarxiste diverse, reprezentate de A. D. Xenopol, D. Draghicescu, V. Goldis, V. Barbat, D. Gusti, P. Andrei, N. Petrescu, AI. Claudian. In perioada 1935- 1947 este de remarcat activitatea de cercetare monografica a Scolii sociologice de la Bucuresii de sub conducerea lui Dimitrie Gusti, in cadrul careia "s-au evidentiat: Mircea Vulcanescu, Henri H. Stahl, Traian Herseni,Anton Golopentia, fiecare dintre ei marcind 0 anume etapa si 0 anume orientare in cadrul Scolii sociologice de la Bucuresti" 10.

Deosebit de valoroasa pentru promovarea investigatillor sociologice concrete s-a dovedit a fi publicarea, in 1940, de catre Institutul de stiinte sociale al Romdniei a unui volum de Insirumiir; peniru. monografiile sociologice, sub redactia lui D. Gusti, care rezuma "pe plan de metoda $i tehnica de lucru, 0 experienta colectiva de cincisprezece ani" 11 •

Dupa 1947, in spiritul marxism-leninismului, au inceput sa fie studiate variatele probleme ale noii ordini sociale. Pina in 1965, cercetarile sociologice disparate au fost efectuate in cadrul unor unitati divers specializate: Institutul de cercetari economice, Centrul de statistica, Institutul de geologie si geografie, Ministerul invatamintului, Institutul de filosofie, Institutul de etnografie !?i folclor, Centrul de cercetari antropologice, Muzeul satului etc. In 1965 a fost infiintat, in cadrul Academiei R. S. Romania, Centrul de cercetari sociologice. Tot in 1965 si-a inceput activitatea, sub conducerea prof. Miron Constantinescu "grupul de lucru'' a1 sociologilor care vor constitui mai apoi, odata cu reinfiintarea invatamlntului sociologic superior (1966), Laboraioru; sociologic al invatamintului. Importante cercetari sociologice de teren se desfasoara sub egida Academiei ,,$tefan Gheorghiu'' de pe linga C.C. al P.C.R.

In 1%7 cstc icrcat Ojiciut de siiulii .~i sondaje ol radioteleuiziuni i, organ specializat in studiul cornunicatiilor de masa. Concornitent cu aparitia unor noi si valeroase institutii organisme sau nuclee de cercetare sociologica - cu:m' slnt cele amintite, ca si altele: Centrul de cercctari pentru problemele tineretului, Laboratorul de socloloaie urbana al municipiului Bucuresti, Laboratoarele sociologioe din centrele universitare: Iasi, Cluj, Badiu, Petrosani, Sibiu - unitatile specializa~e c~re au activat in cimpul investigarii fenomenelor sociale in perioada 1948-1965 isi continua si i9i dezvolta activitatea de cercetare sociologica de profiI.

In prezent, exista nuclee de cercetare sociologica in 12 din judetele tarii, precum si reviste de specialitate ale Institutelor de invatamint superior si ale Academiei de Stiinte Sociale si Politice, in care sociologii valorifica cercetarile lor de teren.

In 1972 apare primul numar al revistei de sociologie "VEtorul social", in care cercetarilor de teren li se asigura un loc principal, investigatia sociclogica fiind chemata sa contribuie cit rnai substantial Ta edificarea societatii socialiste multilateral dezvoltate, studiind "marile procese de in d .1!§..trL<ilizar.e., __ lu:lk'1llis._ru,..:_CQQpe l' a ti vi zare , s~hil!lJ?_aril :

In structurile sociale in Romania, problema tmeretului, problemele soci::l~~~.~ineretului, sistematizarea adrninislrahv-terTIorfala a Romameim?:--

Scurta privire istorica asupra dezvoltarii, pin a la jumatatea secolului nostru, a investigatiei fenomene1or sodale, ca problematica si metodologie'", ca si inmultirea

12 MIRON CONSTANTINESCU, Umitdtile de ccrcctare sociologica din Romania si modul cum acestea riispund comenzii sociale, in Gindirea sociologica in Romania. Note de curs, Bucuresti, Centrul de multiplicare al Universitlttii din Bucuresti, 1973, p. 141.

13 Vezi: HEINTZ MAUS, Zur Vorgeschichte" der empirischen Sozi alforschung, In Handbuch der cmpirischen Sosialforschung, Herausgegeben von Rene Konig, Erster Band, Stuttgart, Ferdina~d r;:nke Verlag, 1967:

BERNSDORF WILHELM, IVorterbuch der Soziologie, Stuttgart, 1969; RENE K6NIG, Soziologie, Frnnkfurt am Main, Fischer Bucherei, 1958:

HELMUT SeH OECK, Kleines Soziologisches IV orterbuch, Wien, Herder Freiburg, 1969; PAUL F. LAZARSFELD, La. sociologie in. Tendences principalcs de fa recherche dans Irs sciences sociales et humaines, Mouton, Paris, 1970; TH. CAPLOW, L'enquete'f sociologique, Paris, Armand Colin, 1970; ]. KLOFAC si V. TLUSTI, E1Ilpirisc~e Soziolo.gie, Berlin, DVW, 1964; PAUL F. LAZARSFELD, Philosophu des sciences soct.ales, Paris, Gnllimard, 1970; RALF DAHRENDORF, Pfadc aus Utopia,

10 PO)IPILIU CARAIOAN, Profesorul Dimitrie Gusti §i Scoala sociologicii de la Bucuresti, in Sociologia militans, vol. IV, Editura I}tiintificit,

Bucuresti, 1971, pp. 125-126. -.

11 D. GUSTI, Un sistem de cercetdri sociologic» la teren, in 1 ndrumdri penlru monograJiile sociologice, Institutul de stiinte sociale al Rornaniei , Bucuresti, 1940, p. 4.

20

21

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

fara precedent in zilele noastre a cercetarilor de teren ne face sa afirrnam ca secolul al XX-lea rnarcheaza triumful "sociologiei empirice" (concrete, de teren) asupra "socio1ogiei de fotoliu" (speculativa) cu care adesea a fost in polernica. Paul Lazarsfe1d distinge in istoria "analize1or de anchetav, a cercetar iloj- socio1ogice empirice, trei etape: 1) prima etapa, pina Ia 1930, de elucidare a! unor probleme sociale; 2) a doua etapa, pina la eel de-al doilea razboi mondial, ca1'acterizata prin amploarea sondajelor de opinie si prin periectionarea tehriicilor de ancheta; 3) ultima etapa, contemporana, caracterizata prin efortul de sistematizare si declarificare conceptuala. El consider-a ca anchetele desfasurat- pina la jumatatoa secolului nostru nu numai ca nu au ajutat la dezvoItarea sociologiei, dar au avut chiar efecte negative prin viziunea atornara promovata, ca si prin ruperea din contextul social a unitatilor cuprinse in ancheta.

Asa cum remarca si prof. losif Natansohn, de la Universitatea "AI. 1. Cuza" din Iasi, "in multe tari capitaliste si in primul rind in S.U.A., in perioada dinaintea celut de-al rioilea razboi rnondial cercetarea sociologica concreta luase unavint considerabil. Cercetarea era insa searbada, superficiala, fara valoare stiintifica si eel mai adesea avea menirea sa indeparteze pe s'ociologi daIa studierea problemelor sociale, cu adevarat grave, ale Iumii capitaliste"14.

Depasirea situatisi de criza in care se afla sociologia nemarxista contemporana poate fi realizata numai prin unirea dialectioa a micro- si macrosociologiei, prin efor-

tul de teoretizare, prin situarea cercetarflor pe pozitille ,

materialismului istoric si dialectic.

La jumatatea secolului nostru s-au desfasurat cercetari concrete de amploare nemaiintilnita in ist~ria investigatiei fenomenelor sociale: cercetarea eoordonata de catre

Miinchen, R. Piper & Co Verlag, 1968; HEINTZ MAUS, Geschichte der Soziologie, in Handb ucli dey Soziologie, Herausgegeben von Werner Ziegenfuss. Stuttgart, Ferdinand Encke Verlag, 1956; I. NA'fANSOHN. Curs d~ sociologie gcnerala, Universitatea .. AI. I. Cuza", Iasi, 1971; I. IORDACHEL, Curs de tcorii sociologice contemporann, Academia de invatamint social-politic, .. Stefau Ghcorghiu", Bucuresti, 1970; GITTA 'fULEA, Studii de istoria sociologici amcricanc, Universitatcn din Bucuresti, 1973.

14 IOSIP NATANSOII~, Sociologia in impas?, Editura ]unimca, Iasi, 1972. p. 60.

22

o ..

I

n

-

Samuel Stouffer (The American Soldier) este, intr-un an~me sens, unica. In cadrul acestei cercetari au fost realizate peste GOO 000 de interviuri, au fost. lansate .. 200 de chestionare, iar analiza si interpretarea inforrnatiilor recoltate care a durat circa 5 ani, a prilejuit apar'itia a patru \"olum~ de Studies in Social Psychology in World War II. Intreaga investigatie este cunoscuta sub titlul primelor doua volume: The American Soldier, in care sint cuprinse 134 de cercetari pe probleme privind adapt.a:-.ea individuala a cornbatantilor (civili !?i militari) la conditiile conflagratiei mondiale. Volumel.e III !?i~ IV a':l 0 preblematica distincta: reactia soldatilor fata de film, propaganda si probleme de teoria si practica sc.alelor de at~tudine. Aportul metodologic in acest domeniu este considerabil, desi, din punct de vede~e ~p~sten:ologic - ~~. cum rernarcau unii sociologi marxisti ~l chiar nemarxisti, reprosindu-i-se viziunea atomara - lucrarea .lui ~amue~ Stouffer "pentru a fi 0 adevarata oart.e de~ so.clOlogle, ar Ii trebuit sa se intituleze Armata americana ~l nu Soldatul american"!".

Ca problernatica si sub raport~l ?ezvoltarii tehnicilor de investigatie, se impune a fi arnintit raportul dr~ Alfre~ C. Kinsey asupra comportamentului sexual la barbat si Iemeie, in S.U.A., realizat prin int:rviev~rea a peste 12 ~OO de persoane. Cercetarea coordonata de catre dr. A. C. Kinsey este tributara viziunii behavio~~ste, pun~ndu-se accent pe aspectele fiziologice si pe reactiile exterioare ale comportamentelor celor mai int~e prir: !llijl~acele ~nch:telor, ceea ce a dus la largirea considerabila a cimpului de mv~es.~ tigare. Aspectul deontologic -codul moral a~. cercet~fll sociologice - trebuie si el subliniat: declar~tllle. sub:ectiler si-au pastrat pe deplin caracterul confIdentIal: lista de coduri, cunoscuta numai unui numar foarte restrins de specialisti, era pastrata, asemenea. actelo~ d~ stat ultrasecrete, in seifuri, protocoalele realizate criptic au f~s~ .trecute direct pe cartele perforate in ved~rea pr~l~cran.l lor la calculator fara consemnarea cu cuvinte a mCI unei declaratii, S-a' acordat 0 deosebita atentie fidelitatii. procedeult.ii operational de investigare: 706 cupluri rnaritale au fost intervievate cu privire lacomportamentul sexual, stabilindu-se gradul de coincidenta al declaratiilor separate

10 Idem, p. 83.

23

(barbat-femeie). Pentru stabilirea sigurantei informatiilor privitoare la comportamentul sexual al femeii, s-a recurs la chestionarea ulterioara a 120 de !emei pentru verificarea concordantai raspunsurilor. Gradul de corelatie

al tabelelor astfel obtinute este satisfacator!". '

In legatura cu aeeasta cercetare, de rernarcat este efortul de integrare a seriilor de inforrnatii provenite din izvoare foarte diferite. Chestionarea individuala "elastica". slab formalizata, pentru valoarea careia pledeaza dr. A. C. Kinsey, este lntregita de informatllls dobindite prin studiul documentelor: analiza a 377 de "calendare sexuale individuale" (312 pentru femei si 65 pentru barbati) referitoare la perioade cuprinse Intre 6 Iuni si 38 de ani; verificarea insemnarilor zilnice eu privire Ia activitatea sexuala; studiul sehimburilor de scrisori dintre partenerii sexuali; analiza de continut a unor poezii originale, a unor colectii de carti si fotografii, a un or opere die arta (cu prilejul acestei anchete au fost colectionate peste 16000 de opere de arta cu teme notice, originale sau copii) ca ~i il inscriptiilor de tot felul existente in locurile si localurile publico. De asemenea, observatia directa a dublat tehnica Intcrogattva: au fost rcalizate, in vcdcrea c1arifidiri i diferitelor aspecte ale comportamentului sexual, numeroase observatii in institutii si pe strada, in duburile de noapte, in camine, sali de teatru sau Iconcerte, in clinici ginecologice, urologiee, neurologice, endocrinologice, psihiatrice ca si in laboratoarele de anatomie si fiziologie anirnala.

Astfel de cercetari de mare amploare permit sa se vorbeasca din ce in ee mai rnult de 0 "macrosociologie empirica'', Exemple in acest sens pot fi si lucrarile lui P. Sorokin, Social Mobility si H. Schelsky, Die skeptiche Generation, realizate prin tehnica analizei secundare. Interesant este faptul ca, incepind eu a doua [umatate a secolului al XX-lea, efortul sociologilor nu se mai concentreaza spre perfection area procedeelor de reeoltare a datelor prin anchetele de teren, ci preponderent spre rafinarea metodelor de analiza a aces tor date. Dezvoltarea tehnica - aparitia calculatoarelor electronice din a dOUR ~i a treia generatie - ca si perfection area orgunizatoricfi a

inst.itutcloi- de ccrcetare permit astazi colectionarea sistematica a datelor si, pe aceasta baza, aplicarea in cercetari le sociologice de teren a unor metode moderne: analiza multinivelara, analiza de continut mecanica, tehnica simularii etc. 0 dezvoltare rapida caracterizeaza aparitia arhivelor de date sociologice, adevarata "banci de informatiiv in domeniul sociologiei, care au ca scop adunarea, sistematizarea si preqiitire« pentru analiza securularii [t tlatelor rezuluite din anchetele sociologice. Interesul pentru constituirea unor astfel de "colectii de date" este manifestat inca din anii '30 ai acestui secol (George Peter Murdock), dar cea dintii arhiva pentru cercetarile sociologice de teren este infiintata in 1957, Ia Williamstown, in S.U.A. Este vorba de "Poper Public Opinion Research Center", caruia i-au urmat, intr-un interval de numai un deccniu, alte inca 37 de astfel de banci de informatii, La sfirsitul anului 1968 functionau in S.U.A. 38 de arhive pentru anchctclc sociologlce care, in intervalul 1963--1968 cuprindeau peste 730 de cercetari, In Europa, prima banca de date pentru anchetele sociologice ia Iiinta in 1960 pe linga Fnru l tatcn de ~tiillte soci.d-('(·ollollliec a Uni vcrxi tii[ii din Koln. pillrl In inccputul an ul ui l!)GD cruu arhivato aid peste 300 de studii, adica circa 2 000 000 de cartele originale si circa 25000 de diferite chestionare, prelucrate in special pc probleme social-economice si de opinie!".

In afara Arhivei centrale pentrii cercetiiri socioloqice empiric» a Universitiitii din Kbln, in Europa au mai Iost infiintate inca doua astfel de arhive: Steinmetz-Stichting, la A~sterdam si : Social Science Research Council Data Bank, pe linga Universitatea din Essex la Colchester, il! Marea Britanie si sint in curs de infiintare sau in faza de proiect alte citeva arhive: pentru Ta~ile Scandinave, Franta, Cehoslovacia, Ungar ia. Este de presupus ca dezvoltarea colaborarii internationale in domeniul cercetarilor sociologice, ca si inmultirea anchetelor socia le internationale comparative va impune infiintarea de arhive pentru cercetari sociologice concrete ~i in alte Flri. Inca de pe acum se contureaz.i difcritc tipuri de arhive dupa: scopul, intinderea, tematica si tipul de anchete ce se colectioneaza, Se pot astfcl distingc: arhive pentru ccrcctari

16 ALFRED KINSEY, Das sexuelle Verhalten der Frau, Berlin, Fischer Bucherei, 1970, pp. 92-99.

11 Zentralarchiu [iir Empirische Sozi alforschung, Universitat zu Kolu, 1969.

24

25

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

stiinf i lice, arhivc pentru date cornerciale (cum sint cele deja amintite), arhive rcgionale (de exemplu, Arhiva pentru date sud-arnerlcanej arhive tematice (Arhiva pentru date despre elite etc.). In ultimii ani, in domeniul arhivar ii se incearca combinarea datelor individuals (cartelele perforate ale interviurilor) cu alte documentc personals si cu datele statistice. Utilizarea cornputerelor in arhivarea anchetelor sociologice va deschide, Hira indoiala, perspectivemai1argi~i.inacela~itimp.maiadinci cercetarilor suciologice. Este suficient sa amintim Iaptul ca arhivarca ccrcetarilor sociologico concrete constitute primul pas in analiza secundara. Asa cum subliniau cercetatorii Klaus G. Sommer si Hagen Stegemann de la Zentralarchiv [ur ElIlpirische Sozialjorschung, pentru aplicarea analizei secundare sint necesare doua conditii: existenta unui numar suf'icient de date de ancheta sl pregatirea lor pentru 0 potcntiala cercetare-", Ambele conditii sin t satisfacute numai prin infiintarea de arhive pentru cercetari 50cio10- gice concrete.

Inrnultirea organisme1or de cercetare sociologica, ca si cresterea numarului de anchete sociale, concomitent cu Iargirea ariei lor de cuprindere, reclama infiintarea unei Arhive pentru cercetari sociologice si Ia noi. Pentru inceput, scopul unci astfel de arhive ar putea fi numai acela de colectionare a chestionarelor in vederea inventarierii a ceca ce s-a Iacut, a valorificarii si controlului materialelor primare. Valoarea metodologica ar rezulta din posibilitatea compararii diferitelor modele de chestionare aplicate, in tirnp ce virtutile instructiv-Iorrnative pentru tinerii cercetatori sociologi s-ar vadi in contactul aeestora eu anchetele devenite clasice. Intr-o astfel de arhiva ar urma sa fie sistematizate: chestionarele de anchetii, lisia codurilor, dublurile iabelelor centralizatoare $i de corelatie, copia raportului de cerceiare ;,i, unde este cazul, lucrarea tipiiriui.

CAPITOLUL " PROBLEME ALE INVESTIGARII FENOMENElOR SOCIALE

1.

Sondaj, ancheta, investigafie

. In sens. comun,. ten1?e~ii de sondaj, anctietii, inuestiqatie, :e~c~tar~ socwlogzca concretii. sint sinonimi. Pentru ~,peclah~h, el ~e acopera doar partial. Termenu] de sondaj l~ sens prop~'lU, se refera la actiunea de patrundere e~ aJutoru.l . unel. sonde, in interiorul organismuluj, a obiectelor- f'izice, 111 adiI!cul apelor sau al solului, eu scopul ~e a .recolta probe. m vederea deserierii structurilor morlo~ogice. I~ sens Iigurat, ICU reterlre la domeniul socialului, sondaJ.u1 .semniflca metoda staustica' de stabilire pe baz~ el?anh.onaru, a .stratificarii opiniilor in raport eu ;ategorllie soeio-profeslOnale, virsta, sex etc., cu scopul de a prevedea eo~portamentul membrilor eoleetivitatii pentru care esantionu! asupra caruia s-a efectuat sondajul

_ e~te repre~entativ. Sondajele de opinie au dobindit 0 lar-

tga populantate datorita pronosticurilor electorale. Inca din 1.8~4, .eu ocazia alegerilor prezidentiale din S.U.A., ziarul ,.Har~lsburg P~nn~ylvanien" realiza astfel de sondaje'. T~hI:l.le~ sondajului, la acea data, era cu totul primitiva. Z!an~~ll. cobo~au in strada si intrebau la intimplare trecatoru.m legatura cu preferinte1e lor fata de unul sau altul dintre ca!1didatii Ia functia de presedinte. La inceputu~ se~olulul al XX-lea, aceste sondaje devenisera 0 a.devar~ta rnoda jurnalistiea. Inaintea alegerilor prezident~ale ~m 1928, data fiind popularitatea lor, diferite ziare ~l revisto din S.U.A. au efectuat un nurnar de 85 de sondaj~, cele :n~i :nulte realizate prin posta. In S.U.A., la U_n.zu~ea ziaristilor, imediat dupa terminarea prirnului razbol mondial, se infiinteaza un departament specializat

i s KLAUS G. So::m.IEIZ !oii HAGEN" STUGEMANN, Sekundaraltaly;;e. ein Instrument dey Marthiforsctiu.ng in Frcmdcnuerheh», Diskussionsbei trag zum ESO)IAR .. Market Research Seminar on Travel and Tourism". Rigi·Kaltbad. 1967.

,

27

1 ALBERT B. BLANKENSHIP. j11arkt - und 1vleinungs-jorschung in den S.U.A .• Tiibingen, Demokrat Verlag. 1961. p. 267.

ANDRlE~ C. LUCIAN Nr 2,b9~

Biblioteca Personsli:

in astfel de cercetari. Agentiile de publici tate organizeaza si ele servicii de cercetare: in 1919 este fondat prirnul serviciu de acest fel. Asistam la un adevarat proces de institutionalizaro a modei, care duce, la [umatatea deceniului al patrulea, la infiirrtarea primului institut de cercetare a opiniei publice: American Institute of Public Opinion.; sub conducerea lui George Gallup. Tot in deceniul patru al secolului al XX-lea, care poate fi supranumit "deceniul cercetarii opiniei publice", ia fiinta revista Public Opinion Quarterly, sub influenta lui Hadley Cantril, in timp ce, in 1937 Bureau of Radio Research se transform a , datorita activitatii lui P. F. Lazarsfeld, in Bureau of Applied Social Research. La finele "deceniului cercetarii opiniei publice" se organizeaza National Opinion Research Center, la Princeton si Survey Research Center, la Universitatea Michigan. Coneomitent, se realizeaza progrese insemnate pe linia dezvoltarli tehnicilor de cercetare. Inca din 1930 incepe sa fie folosit interviul standardizat. .Superioritatea pronosticurilor Iacute de institutele de cercetari fata de cele realizate de catre ziare si reviste iese in evidenta cu ocazia alegerii presedintelui Roosevelt. Astfel, "Literary Digest", care. inca din 1916, cu ocazia confruntarii electorale dintre Charles Evens Hughes si Wilson, Iacea sondaje prin a~anumitul "Auto-telefon System" (chestiona doar posesorii de posturi telefonice si de automobile), a indicat in 1936, cu 0 aproximatie de 19010, ca London, contracandidatul lui Franklin D. Roosevelt la presedintia S.U.A., va obtine 370 de voturi de la cei 531 de alegatori, in timp ce institutul condus de catre George Gallup se pronuntase hotarit pentru victoria in alegeri a 'Iui F. D. Roosevelt/. Revista "Literary Digest" a expediat cu aceasta ocazie circa 10000000 de buletine de vot, din care a recuperat 2376523. S-au cheltuit circa 500 000 de dolari si publicatia - in urma esecului - a incetat sa rnai apara", Esecul inregistrat a avut lnsa 0 valoare stiintifica: a aratat lmportanta esantionarii. Cu 0 aproximatie de 6,5010, urnele de vot au dat cistig 'de cauza pronosticului Gallup, ceea ce a dus la cresterea imediata a prestigiului institutelor de cercetari,

dar ~i In rnarrrea responsabilitii\ii predictiilor acestora. Succesul pronosticurilor, ca ~i esecul lor constituie, din punct de vedere stiintif ic, o verificaro riguroasa a tehnicilor utilizate. Asadar "pentru organizatorii sondajelor, valoarea pronosticurilor electorale consta in faptul ca ele ofera una dintre putinele ocazii de a demonstra siguranta metodelor 101'''4. Rasunatorul esec al specialistilor in sondajc inregistrat in 1948 cu ocazia luptelor electorale dintre Truman si Dewy, cind au indicat victoria celui din urrna, a condus la 0 examinare critica arnanuntita a metodelor sondajului, Comisia insarcinata cu studierea cauzelor acestui esec a remarcat:

- inexactitatsa esantionului;

- lipsa de interpretare a raspunsurilor .. nu stiu":

- neglijarea modificarilor de opinie posibile pin a . in

ultimul moment;

- ignorarea raspunsului b int1'ebarea prlmordiala: "care sint persoanele care realmente vor vota?", cu alte cuvinte: ignorarea intensitatii opiniilor.

Astazi, desi eroarea un or pronosticuri s-a redus pina sub ] 010 se considera ca exactitatea sondajelor de opinie va avea totdeauna 0 marja de eroare, calculabila, previzibila. Chiar daca institutele Gallup, Roper sau Harris din S.U.A., I.F.O.P. (L'Institut francais d'Opinion publique) creat in ] 938, sau SOFRES (Societe francais d'Enquete par sondages"), ere at in 1962, in Franta", B.I.P.O. (1936) din Marea Dritanie sau Insiituiul pentru demoscopie din R F. Germania s-au Iacut cunoscute prin pronosticurile Ior eu privire la eomportamentul electoral, nu inseamna ca domeniul sondajelor de opinie se reduce la acest comportarfient sau di el este eel mai important pentru studiere. Asa dupa cum, pe buna dreptate, s-a remarcat, nu este un lucru extraordinar sa prevezi cu aproximatie ceea ce Intr-un interval de timp Ioarte scurt vei afla cu exactitate. Din aceasta perspectiva, prin intermediul opiniilor exprimate, mai interesant de studiat pare a fi comportamentul economic, etic si cultural. Astfel, au fost create institute sp€ciaJizate. Spre exemplu, in Franta in afara celor doua

2 OTTO KLINBERG, Psychologic sociale, Paris, P.D.F., 1967, p. 552. 3 MILDRED PORTEN, Grundformen und Probleme des Samples in der Sozialforschung, in Beobachtung und Experiment in dey Sozialjorschung. Herausgegeben von Rene Konig, Praktische Sozialforschung, Koln-Berfin, 1956.

• C. A. MOSER, Mctodele de anchctd in iuuestigarca fenomenelor sociale, Bclitma stiirrtificii, Hncurcsti, 1967. p. 52.

* Y"zi]. STOETZEI, et A. GIRARD. Les sondages d'opinion publique, Paris, P.D.F .. 1973.

28

29

I

I

I

I

I

I

I

,I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

centre de sondare a opiniei publice amintite, 0 ampla activitats de cunoastero prin intermediul sondajelor desIasoara si Institutut national de stoiisticii )<;i stu/Iii economice (lNSEE), Institutul national de studii demografice (INED), Ojiciul radio-ului $i teleuiziuuii franceze (ORTP) etc. Timp de 15 zile, 1 200 de telespectatori expediaza zilnic pe adresa ORTF chestionarele completate, pe baza carora se mascara audienta si apreciereu ernisiunilor tcleviziunii Iranceze (Cei 1 200 de telespectatori constituie "panel-ul" telereceptiei). In Marea Britanie, zilnic sint intervievati la domiciliu 2 250 de persoane in legatura cu emisiunile BBe. La noi, din 1969, Ojiciu] de stiuiii $i sondaje al radio-televiziunii realizeaza "barometl'e" trirnestriale pen tru Tv si lunare pentru emisiunile radio" pe esaritioane reprezentative de 600 de persoane. Pentru perIectionarea conducerii stiintifice a societatii, cunoasterea opiniilor si a eurentelor de opinie este deosebit de utila. Efectuarea sondajelor de opinie nu poate insa inlocui cer-. cctarea sociologica propriu-zisa, sondajele de opinie coostituind doar 0 metoda complementara de investigarc a r:ea1i~tii sociale", Georges Gurvitch considera chiar di la originea graveicrize actuale a sociologiei nernarxiste s-ar situa abuzul sondajelor de opinie lipsite de 0 baza teoretica solida.. Bogatia faptelor, Ienomenelor si relatiilor sociale nu poate fi prinsa in cadrul sondajelor de opinie: se impune organizarea de anchete sau de inoesiiqatii sociologice de teren.f

Termenii de anchetii, inoesiuuuie de teren, cerceuire sociologica concreto. (Iolositi in lucr are en sinonimi si eohivalenti ai termenului de sociologie entpiricii) desernneaza stringerea si prelucrarea inforrnatiilor in scopul verificarii unor ipoteze stiintifice sau al formularii unor sol~\i i de rezo1vare a problernelor sociale si presupun un demers rnetodologic riguros, ca si posibilitatea cuantificai-ii informatiilor. Intr-un anurne sens, terrnenii de cercetare .'>0- ciologica con creta ~i inoestujatie socioloqica de teren subsumeaza termenii de anchetii si sorulaj, constituind Iata

• Vezi PAVEL CA1IPEANU, Radio, telcuisiune, public, Editurn stiintifica. Bucure;,;ti, 1972; PETRE BARON, Baromctrul tcle .~i radiorrccptiei - 0 metoda de cercctare periodica a audientei, 111 .. \'iitorul sociul ", anu l III, nr. I, 1974, pp. 128-135.

I rON DR1\GAN, Locul anchrlclor de opiuic III illllrsliga(ia sociologicd, in Tcoric ;i metoda In stiintelc sociale, vol. V, Bucuresti, Edit.ura politica. 1967.

30

de acestia genul proxim, diferenta specifica fiind data de ponderea metodelor interogative caracteristice anchetelor si sondajelor.. ~~cheta, ca si sondajul, implilCil cu necesi tate ceroetarea de-·teren _. si tratarea statis-iica -ainfor::'-

\ matiilor (deci, numar mare de cazuri studiatej" Totu-;;1. .. an ch:ta n u se confun da . eu son.daj!!l: in prim ul rind, pentru ca !1u se oprests la datele de ordin subiectiv _(individ.uale sau de grup, economiee sau culturale). In al doilea nnd, spre deosebire de sondajul de opinie anoheta socioIogica foloseste 0 multitudine de mijloa1c{ de"·obtinere a informatiilor, nu se rezuma nurnai la" chestioiiar si'in-

terviu. '

Este revelatoare in acest sens experienta sociolozllor din R. P. Bulgaria, care, cu ocazia unui studiu asupra sentimentu1ui religios (1962), perfectioneaza metoda "anchetei indirectev", in care sint sintetizate: observatiaHirecta, observatia participanta, interviul, chestionarul si studiul doeumentelor.

Miron Constantinescu atragea atentia ca "este nece- 1'\ara neta distingere intre faptul social si opinia despre faptul social; opiniile sint diferite in raport cu dasele

si grupurile sociale, cu persoanele, iar confruntarea lor·' cu realitatea obiectiva este sinqura care da masura valabi~' litati! lor. In cercetarile sociologies aceasta distinctie este.· metodologic ~i practic, esentiala"7_- -

Jacques Antoine, intr-o lucrare asupra tehnicilor de ancheta prin sondaj'', enumera principalele obiectii aduse

eel mai irecvent sondajelor: '

- inforrnatiilo obtinute nu of era certitudine, intrucit nu ~e are in vedere totalitatea dorneniului studiat ci

doar un e~antion;- ... .. '

- costul anchetelor prin sondaj este exagerat;

- sondajele sint inutile, pentru ca inforrnatiile ce se

obtin sint deja cunoscute, in alte parti, de catre altcineva.

6 ~nOIAN MIHAILOV, Ancheta illdirectii - metodii in studiilc de sociologie, in Teoric si mctodd in ,~tiintele sociale, vol. V, Editura politic", Bucuresti, 1967.

7 :MIRON CONSTANTINESCU, Fapte, fenomene si relatii sociale, in Ccrcetdri sociologicc, 1938-1971, Editura Acaderniei R. S. Rom/tnin, Bucurcsti, 1971, p. 76.

R JACQUES ANTOINE, L'obinion . Tcch niqurs d'enqurtcs par sondage, Paris, Dunocl, 1969, pp. XXII-XXIII.

31

Oblectiile sint doar in parte justificate. Matematica superioara a sporit gradu1 de reprezentativitate al e!',>antioanelor - este adevarat - fara insa a se ajunge 1a certitudine. Pe de alta parte, nu toate sondajele sint la fet de costisitoare: in functie de universul anchetei, de tehnica utilizata si de gradul de exactitate dorit, sondajele sint mai mult sau mai putin costisitoare. De asemenea, chiar daca exista deja informatii oficiale in domeniile asupra carora se efectueaza sondaje, adesea aceste inforrnatii sint incomplete sau inutilizabile datorita neuniformitatii lor. Una dintre sarcinile sondajelor este toemal aceea de a completa lacunele informatiilor statistice existente.

Majoritatea cercetatorilor considera sondajele de opinie ea pe un "tip de ancheta". Analizind continutul anchetelor,.<;. ~~:~~lV1~ser distinge "patru tipuri ma~i de probleme" (corespunzatoare tot atitor tipuri de ancheta):

- caracteristicile demografice ale unui grup de oa-

meni;

mediul lor social; actlvitatile lor;

opiniile si atitudinile lor.

111 c onc-luzie, credem ca nu gresim daca vorn afirrna (";1 in vii tor anchetele de toate tipurile se \'01' dezvolta, pentru ca:

- structuri!e dcmogralice, economice si psiho-sociologice in epoca contcmporana evolueaza foarte rapid;

- domeniile de aplicare a acestor anohete se extind ~i se diversifica ccntinuu;

- tehnicile de recoltare a inforrnatiilor in cadrul anchetelor permit 0 aplicare din ce in c~ mai rapida si, in acelasi timp. cu un control suficient asupra gradului de ccr titudine a rezultatelor ,

In tiiri1e socialiste, precum ~i in tara noastra, dat fiind efortul con tinuu de perfection are a conducerii stiintifice a societatii, precurn si existenta unui cadru institutional adecvat, este de presupus ca numarul si valoarea investigatillor sociologice concrete \'01' spori permanent. Caracteristice pentru stadiul actual al cercetarilor sociologice concrete din tara noastra sint urrnatoarele:

- imbinarea organica dintre teoria sociologica marxistleninista si investigarea concreta;

- axarea cercetar ii concrete pe problemele majore ale procesului extraordinar de dinamic al dezvoltarii societatii socia1iste multilateral dezvoltate.

---- .. _-

1- In acelasi sens, Roger Mucchielli distinge in realitatea sociala cinci cimpuri care pot constitui obiect de ancheta: 1) datele _personale: virsta, sex, stare civila, grad de instructie, profesie, stare economica etc.; 2) date despre mediu: locul de nastere si domiciliul actual, tipul de

-vecinatate, relatiile familiale etc.; 3) date despre comportamentul populatiei cercetate: comportamentul economic, cultural, etic; 4) nivelul de informatie al populatiei, opiniile, directia ~i nivelul asplratiilor (acest cirnp de invcsl.igatie fiind specific sondajelor); 5) atitudinile si motiva.. ;;10 n()minante in cadrul colectivitatii, t-

ilor de anoheta cbnduce In ideea ca spuns Ia lntrebarile: "cine?" si "ce?"" totdeauna, in toate anchetele socio-

e cu: omul.) incercind sa-i cunoastern portarnentul. L. Festinger si D. Katz anchetelor economice, in cele din e raportam tot In comportamentul

D A. G. ZDRA voxtsr.ov. Metodologhiia i !'/,o!edura sotiologhiceskib isslcdouanii, Moskva. Izd-vo, Misl, 1969, p. H.

2.

Etapele investigatiei sociologice

Exista numeroase opinii cu privire la etapele investi~il\iei sociologice. Astfel, A. G. Zdravornislov precizeaza Crt .Jn oricc ccrcctarc sc rcmnrcii urmtitoarcle cinci etapc ale procedurii: eluborarea programului sau a proiectului de cercetare, definirea obiectivelor sau a unitatilor supuse observatiei (adica esantionar en), elaborarea instrumentelor de colectare a materialului, analiza si generalizarea materialuluiv". D. Katz prevede un nurnar de~6 etape pentru orice investigatic de teren.

Procedind an ali tic, putem desprinde - asa cum face n. Murchicl li - din aceste mnr! ctape amintlte un numar

nell; 0:- .. :

- 01 tt

III, nr. ~ I ION D.

Teorie ~i mel.

32

33

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

de alte 12. AI~i autori prevad chiar mai mult de 12 ctapc. Do oxcmplu, C'1;1l1<i(' .Jovcau sLlhil(·~I.(' 1111 111111);11' <1(' I;' ctapc csen~ialclu_

In ceca cc ne pr i vcs l.o pl'elU;II11 clasific:tI'('Cl rcal iznt.i de

__ n_ Mucchiclli determinarea obiectivului preanchetu stabilirea obiective1or, determinarea univ'ersului anehetei ~~antionarca, a1egerea tehnieilor de cercetare, pretestarec; mstrumentelor de cercetare, definitivarea lor, aplicarea in teren, prelucrarea Inforrnati ilor obtinute, analiza rezultatelor siredactarca rapor tul ui de ccrcctaro.

1. Oricc investigatie incepe prin clelimit.ore(( obieciuliii ci, Aceasta implicii 0 alcgero: din multitudino» Iuptelor, fenomenelor si proceselor sociale, in lumina unei teorii. se procedeaza la 0 decuparo, la 0 abstragere. '

"Inca Platen com para cunoastcrca cu disectia unui animal; dupa el, un bun dialectician giisc~.;tc arti~u!aliilc. iur unul profit osul: insii oriro runoustcre rillllinea un decupaj"!'. Acest decupaj, in investigatiilo sociolooice 5e justifica pentru ca nu se poate sustine ca toate ~len~elltele se situeaza pe acelasi plan, ca tcatc pot contribui in aceeasi masura la explicarea unui fenornen. Antoine Pelletier precizeaza:

"In ceea ce ne pr iveste, 111i se pare ca, daca disocierea eit mai scrupuloasa si mai deplina eu putinta constitute o prernisa indtspensabila oricarei explicatn veritabile, ea totusi se Identif'ica eu aeeasta tot atit de putin pe cit se identif'ica realitatea empirica a unui bolnav cu diagnosticul pus de un doctor perspieace care lasa la 0 parte zece fapte secundare si retine un simptom hotaritor"12.

De asemenea, reeonstituirea nu se poate realiza prin prezentarea a tot ceea ce Iacea parte din fenomen. "Daca totul este esential, atunei nimic nu mai este esential'' _ iar obiectivitatea nu se dobindeste prin acumul~rea si juxtapunerea materialelor; in oriee caz, n-am sti niciodata darn am adunat suficiente Iapte. In acest fel, cimpul de (

1 Investigatie este delimitat. Delimitarea nu se face numai

In CLAUDE JOVEAU, L'enquste par questionnaire, Bru.xelh-x, Edition de lInstitut de Sociologie de I'Llniversite Libre de Bruxclles, 1971.

11 ANTOINE PELLETIER, JEAN JACQUES GABLOl'. M'atcrialis« niu] istoric "i istaria cioilizatiilnr, Editurn politica, Bucuresti, 1973. p. 27. 12 Ibidem.

34

in raport eu ideea, eu scopul declarat a1 initiatorilor invcstigu\!(·l. ell mctodologt», cl ~i cu 0 scrle de Iactor! tehuicl: slnt luat], de asemenea, in consideratlo si 0 serie de fnctori privind nlvelul de calificare al personalului de ccrcetaro, terrnenul ca1endaristic a1 investigatioi si posibilitatile materiale (Iactorul economic).

Intre ceea ce poate sociologia sau psihologia sociala si ceca ce pot sociologii sau psihosociologii exists 0 distanta. o atitudine realista se impune: a) trebuie stabiW de la

) Inceput care este nivelul de calificare si experienta cercetatorllur, dar ~i a personalului auxiliar (opera tori de intcrviuri, tehnicieni, desenatori, cartografi etc.); b..l trebuie

lstabili t, de ascmcnea, raportul din tre necesarul si disponibilul Iortelor de cercetare. De cele mai multe orl, trecindu-se de la ideea investigatiei la obiectul si, apoi, la

obiectivele ei, se realizeaza 0 restringere continua a intinderii investigatie]. Termenul calendaristic opereaza si el ajustar i si reajustari ale obiectului si obiectivelor investigatiei, In mod obisnuit se considera ca din totalul tirnpului. acordat investigatjo! numai 0 treime po ate fi afectat rnuncii de teren, celelalte doua treimi fiind rezervate procesului de prelucrare si interpret are a informatiilor culese. Prelucrarea mecanica si cea electronica (computerele din generatia a II-a si a III-a) scurteaza timpul destinat prelucrarrlor, dar marests considerabil costul Investlgatlet. Posibilitatile materiale - oricit de generoase - nu pot compensa actiunea restrictiva a primilor doi factori; limitarea acestor posibilitati are insa urrnari imediate asupra investigatiei.

\ Stcl>iJirea objec.tlllllj investigatiei, in functio de factorii amintiti, trebuie sa corespunda fie unei probleme sociale, fie unei probleme sociologice. Raymond Boudon distinge trei mari categorii de "probleme sociologice-' care au fost

si au ram as in atentia cercetatorilor!". 0 prima mare categorie de cercetari 0 constituie studiul societiitilor globale, atit sub raportul schimbiirilor sociale (vezi: E. Durkheim, Le suicide, La division du travail social; Max Weber, L'ethique protestante; P. Sorokin, Social. and cultural dynamics), cit si din punctul de vedere al sistemului social insusi (vezi: T. Parsons, The social system; C. Murdock, Social structure). Urrneaza apoi studiul segmentelor sociale,

13RAYMOND BOUDON, Les methodes en sociologie, Paris, P.U.F., 1969.

35

a indivizilor in Con textul social in care sin t si tuati (vezi:

S_ Stouffer, The American soldier). In fine, cea de a treia mare categorie de problems sociologiee este reprezentata de studiul unitiitilor naturale, grupe, institutij, cornuni., tati (W. F. Whyte, Street corner society, M. Crozier, Le phenomene bureaucratique; Lloyd Warner, The Status System oj a Modern Community).

De asemenea, "problemele sociale" trebuie sa devtna totceauna obiect de investigatie !?tiintifica: "Cercetatorii din domeniul stuntelor socials trebuie sa contribuie Ia lamurirea problemelor, la intelegerea fenomenelor actuale ... Raspunsurile la probiemele zilei de azi trebuie sa Ie gaseasca in primul rind in viata! "14. Adaptarea la munea industriala a celor din mediul rural, integrarea tin eretului, formarea constiintel socialiste, ridicarea nivelului de cunoasters a tuturor oamenilor muncii s.a.m.d. sint probleme sociale specifice socletatij noastre. Investigarea lor constituie 0 sarcina primordiaIa, dar nu epuizeaza intregul cimp al investigatiilor sociologice. Structura sociala, mobilitatea si omogenizarea sociala, sistemul status-urilor si al roIuriior etc. - ca probleme sociologice _ pot deveni si ele obiect de cercetare. Desi de natura teoretica, probiemele sociologice sint Inseparabtls de problemele sociale.

In ceea ce privests investigarea fenomenelor sociale, oamenii de ~tiinta sint datori sa raspunda problemelor socials de azi si sa exploreze viitorul, Aceasta implica 0 maxima responsabilitate stiintiflca si partinica.

Studiind (de exemplu) adaptarea psiho-sociala la munca industriala a tinerilor din me-diul rural, raspundem unei probleme sociale actuale. Se defineste mai Intii nominal conc~'p.tul. de adaptare la munca i~dustriala: adaptafea' psilio-sociala la munca industriala este un "proces de ajustare a comportamentelor in raport cu organizarea forrnala si informaHi a intreprinderilor industriaIe, cu sistemul status-urilor si al rolurilor existen te in cadrul acestor intreprinderi, in raport cu cerintels ~i solicitarile muncii industriale"13. Cu aceasta, obiectivul investigatiei nu poate

1~ ~ICOLA~ CEAU~ESCU, Romania pe drumul construirii societiilii socialiste mulMateral de::voltate, Vol. IV, Editura politicii, Bucuresti, p. 324.

I. S. CHELCEA, Adaptarea psiho-svcialii la I1ZUl1ca industria/ii a tinerilor din mediul rural, in Tincret, sdruit ate, sport, de::voltare. Centrul de coreetari pentru problemele tineretului, Bucure~ti, 1969, p. 122.

36

fi considerat pe deplin conturat. Ce se intelege prin tineret? Populatia in virsta de 1a 17 .la. 24 de an~ (l~ s:~s restrictiv) sau de la 14 la 30 de am (In ser:s e~tms) .. Celeetatorul poate alege, dar totdeauna trebuie sa pf(~Cl~eze. Formu1area obiectului investigatiei inseamna delimitare

in vederea clarificarii. .

Relatia dintre conceptul definit nominal si realitate apare, asa cum remarca fizicianul englez George Thomson - laureat al Premiului Nobel (1937) - "oarecum asemanatoare cu cea dintre 0 harta plana si 0 parte a parnintului. Harta nu incearca sa rep:o~uc~ Jre?~l.ar itatile minore ale suprafetei, Chiar daca l.ndlca hm!le de contur, este cert ca ea ignora musuroaiele de errtite . .. 0 harta plana este in mod neces.ar ? ~eforn;~~: a oriearei parti mai intinse a suprafetei Pamintulul .

Se poate trage deci concluzia c~ "majo:it~tea. ~o~ce?te: lor sint aproximatii" - lucru evident ailt. In flz:ca Clt.!?l in sociologie. Mai mult: conceptele - mai ales In SOClOlogie - pot avea semnificatii foarte diferite de la autor la autor. De exemplu, eonceptul de "ideologie" - conform unui studiu UNESCO - are peste 150 de. a~ptii17. Pentru desubiectivizarea c~nce~telor. ~oclOloglce este necesara definirea l?r operationala, . a~:ca tr~d.u~erea conceptului in "evenllnente observabile . Deflmtll~e operationale "leaga semnele indicatoare ce apar la mvelul observatiei si €xperimentului de semnele conventionale sau simbolurile care apar la nivelul construetiilor teoretice+'", perrnitind numararea si rnasurarea. intr-o definitie operationala se specifics procedeul si materialele utilizate pentru identificarea definitului, astIel incit "numai prin definirea operationala a co~cept:lor este posibila repetabilitatea masurarii"~9 .. Op~ra~lOnal~zarea conceptelor sociologice presupune gasirea mdlcator;l~r si gruparea aeestora in dimensiuni. Trecerea de la defini\ia nominala la cea operationala inseamna 0 "traducere~' a

16 GEORGE THOMSON, Lnspiratic )~i desco pcrirc, Editura enciclope-

dica romana, Bucuresti, 1973, p. 27. ..' .. _. ..

17 d. NICOLAE KALLOS, Drspre ideologic, In .~/II11fa, [iloso]ic , id eologie, Editura politicil, Bucuresti, 1974, p. 2l... .._

18 C. POPA, Tcori a definitici, Editura stiintifica, Bucuresti, 1972, p.

143. . C' • 1 5 . New

Ii JULIAN L. SIMON, Basic Research Methods 111 .,UCla cicnce,

York, Random House, 1969, p. 19.

37

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

conceptelor eu semnifieatii partial comune St bilir .

di t '1 " . a inrea m-

lC~ ?n or t:eb~ie sa asigure traducerii un inalt grad de

vah.dltate, sa masoare ceea ce se presupune ca mascara. 1ndlcato~u~ "nota lOla istorie'' nu reprezinta 0 traduc:re vahd~ a conceptului de .Jnteligenta'' a elevilor. IndlCator~l, In sensul eel mai larg, desemneaza oeea ce face ca altcineva s~u altceva sa fie cunoscut. 1ndicatorul este un ~en:n ex~er~or, observabil, m.asurabil, care se aila Iata ?e indioat fie Intr-un raport de corespondenta totala fie mtr-~? raport (~e ccrespondenta statistica. 'Un fapt de ob.sel: atie, un raspuns la 0 intrebaro, un numar constitUl~, In ~ercetarile sociologies, cei mai frecventi indicaton: Artrculare~ iJ:dicato:ilor Intr-un sistem in~plica selectl~.lor atenta; smt retinutl - de regula - doar indicatorii necesari si, in acelasi tirnp, suficienti, stabilindu-s.e to:~e~una "puterea de respingere", "puterea de confiners ~l "puterea de discriminare a 10r"20

Dave~ vom defin.i conceptul de "muncitor fruntas'' prin: "deI?a~lre.a n~rm.el de productis" (it) si prin .Jucru de buna c~htate (Z2), vom constata ca, retinind doar cite unul dintre .cei doi .in~i:atori, puterea ior de continere est~. mare (smvt cuprmsi m aceeasi categorie toti munci:Orll ca:e .depa?esc norma, indiferent daca da~ sau nu I ebuturi ~l. reciproca), in timp ce puterea de respingere nu are dec~t 0 valoare de probabilitate (este probabil ca cei ce depasesc norma sa Iucreze fara rebuturi):

Fig. 1.

in care:

it - indicator: depasirea norrnei:

i2 - indicator: lucru de buna dalitate' (tara rebut);

I - indicatul: muncitor fruntas '

"

. In c~~ul in care conceptele sint definite alternativ, indicatoru au put ere de respingere mare, dar 0 mica putere de continere, Exemplu: "este student talentat- eel

20 STEFAN NOWAY C pt " di .

.. .' '", once e~! In icatori, in Tcorie s i metoda in

~ttlll!clc sociale, vol, VIII, Editura politic a, Bucuresti, 1972, 'p. 154.

38

care "obtine premiu la Sesiunile stiintifice studentesti" (il) sau care "prime~te diploma de onoare la absolvirea Iacultatii" (i2)' Pe baza Iiecarui indicator in parte sint respinsi maximal chiar acei studenti care sint caracterizati prin indicatorul alternativ; puterea de continere este deci minima.

In investigarea sociologica, indicatorul trebuie sa fie maximal corelat cu indicele: atit puterea de continere, cit si puterea de respingere sa fie egala eu 1. Intr-un sistem de indicatori exista Insa un "spatiu" de nedeterminare. Incercind sa clasificam 0 coleetivitate muncitoreasca dupa indicatorii: "depa~irea normei" (i1) si .Jucru fara rebut" (i2) vom obtine trei categorii.

i1= depa~irea normei

NedepQ~irea nor mel

iZ=lucru [faro rebut)

Lucru cu rebut

Fig. 2.

Indicatorii retinuti dau un spatiu de nedeterminare X,

o categorie despre care nu se poate spune ca apartine nici muncitorilor Iruntasi, nici muncitorilor codasi.

Indicatorii definitionali amintiti sint constituiti in sisteme corespunzatoare multiplelor dimensiuni ale conceptel or. De exemplu, conceptul de "status sociologic", desernnind locul ocupat de un individ sau de 0 colectivitate in structura sociala, poate fi "descompus" in trei dimensiuni: economica, culturala, politica, Fiecarei dimensiuni i se asociaza un numar cit mai mare cu putinta de indicatori, con turindu-se astfel "un spatiu de atribute", un "univers al indicatorilor posibili''. Din acest univers sint retinuti doar indieatorii considerati a fi semnificativi, despre care, pe baza cercetarilor empirice, se stie ca au un inalt grad de corelatie interna. Daca, pe baza cercetarilor sociologice empirice se dovedeste ca toti indicatorii conceptului de status socialcoreleaza cu indicatorul "grad de confort al Iocuintei", atunci acest indicator singur poate fi retinut pentru cercetare (asa a procedat, de exemplu, Stuart Chapin in 1951 pentru masurarea status-ului social).

39

Fig. J. Conceptul de "status social"

1,11,111 - diniensiunile : economicd, culturaln, poliiicd, Indicatori .: ~ - salariu ; L - locuinta ; P - profcsiune ; .>·c _ scolarizare ; Sp - specialisare ; C - culiurd. generala ; a - membru al organizatici

politice ; J - functie in organieatie, .

In mod obisnuit, pentru realizarea mvesttgetiei sint retin uti nu unul, ci mai multi indicatorl.

Studiind adaptarea Ia rnunca industriali'i, am consider-at ci'i in structura conceptului pot fi diferentiate trei dimen-

siuni21: '

I

adaptare la munca in echipa (la structura echipei);

adaptare la munca in intreprindere (la structura intreprinderii).

adaptare Ia solicitarile muncii industriale (Ia structura muncii).

II

III

Din universul indicatorilor posibili, am indus in studiul nostru, pentru dimcnsiunea l (adaptnre la structura eohipei) urmatorf cinci indicatori.

Dimensiunea 1 (Adaptarea la structura echipei)

1. Dorinta exprlmnta de a contlnun sa lucreze in aceeasl echlpa (intr, 21, varianta de raspuns 2).

2. Dorinta exprirnata de a continua 51 lucreze cu actualul ~cf de echipa (intr. 24, varianta de raspuns 1).

21 S. CHELCEA, Adaptarea la munca industriala, in Caiete de studii, referate ~i dezbateri, Universitatea din Bucuresti, Laborrrtorn l de sociologie. nr. 9, 1973, p. 28.

40

3. Neprovocarea conf lictelor in echipa conform aprecieru xefului de echipa (in tr. (jii, raspuns 5 si G).

4. Aprecierea actua.el structurl a echipei ca fiind optlma (Intr. 18, raspuns 3).

5. Intentia declarata de a petrece timpul libel' impreuna eu cei din echlpa (intr. (iO, raspuns 1).

Adaptarea la structura intreprinderii (Diniensiunea CI //-(1) poate fi pusa in evidenta printr-o serie de indicator i, dintre care i-arn luat in consideratie pe urmator ii sapte :

Dimensiunea a II-a (Adaptarea Ia structura intreprinderii).

'f

1. Dorinta exprimata de a continua sa lucreze in aceeasi intreprindere (intr. 7, raspuns 2).

2. Satisfactie in rapor t cu sistemul de control (C.T.C.) din intreprindere (intr. 11, raspuns 1).

3. Participarea activa la dezbaterile planului de munca, conform aprecierii sef'ului de echip,i (intr. GG, raspuns 5 ')i G).

4. Aprccicrca nctuulci structur! a In troprludor-ll ('a riind opti- 111(\ (intr. !) ~i intr. ]0, r.ispuns :!).

5. Aprecierea pozltiva data serviciilor din intreprtndere (intr. 14, raspuns 4 si 5).

G. Aprecierea programului de lucru ca fiind optim (in tr. 15, ras:: uns 1).

7. Emiterea unor propunerl 01'ganizatorice pentru a face mai placuta munca din intreprindere (in tr. 61, r'::sp'-lI1S 1).

41

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

In fine, adaptarea Ia solicitar ile muncii industrials (Dimensiunea a ill-a) am considerat ca 0 putem surprinde printr-un sistern de sapte indicatori, alaturi de care am inclus in cercetare !Ii alti indicatori (doi) pentru a-i testa.

Dimellsitmea a III-a (Adaptarea la structura rnuncii industriale).

1. Aprecierea cxprimata en fiind mai bine sa Iucrezi 1n industrie (intr. 33, raspuns 1).

2. Dorinta exprimata de a-~i ridiea califlcarea (intr. 69, raspuns 1).

:I. Rcallzarca sarcinilor de productic, dupa caractcrizurcu ~eIului de cchlpa (Intrebarile (;5, rfispuns 5 sl Ii; Intrcbarcn (iB, raspuns 1 ~i 2).

4. Aprecierea en munca efectuata nu este obositoare (intrcbarea 1, raspuns 2 ~i 3).

5. Frecventa scazuta a intirzierilor, dupa apreeierea sefului de echipa (intrebarea 62, raspuns 5 si 6).

6. Frecventa scazuta a absentelor motivate, dupa aprecicrea seIului de echipa (Intrebarea (;3, raspuns 5 ~i 6).

7. Frecventa scazuta a absentelor nemotivate (intrcbarea G4, raspuns 5 :;;i 0).

Indicatori i inclusi pentru testare sint:

1. Declararea elementului uman ca fiind responsabil de producerea accidentelor (intrebarea 2, raspuns 1),

2. Aprercierea sefului dupa calitatile profesionalc (intrebare a 25, raspuns 1 si intrebarea 26, raspuns 1 si 3).

Din "universul indicatorilor posibili" am ales un nurnar de noua indicatori pe care Ii considerarn relevanti, care au constituit in cercetarea noastra "setul de indicatori", in raport cu care au fost clasificati subiecti! in doua categorii: adaptati si in curs de adaptare. Aceasta clasifi-

42

care ne-a perrnis sa analizarn caracteristicile grupului. de persoane adaptate si, prin cO~~1parati7 cu intreg~l e~a~tlOn, sa stabilirn care sint Iactorii care influenteaza, ~l 111 ce grad, procesul de adaptare lu munca industriala.

Sisiemul de indicatori:

1. Dimensiunea I

Adaptarea la munca in echipa (Ia structura eehipei).

2. Dimensiunea a II-a Adaptarea la munca in intrepr-lndere (la structura intreprinderii).

3. Dimensiunea a III-a Adaptarea la solicitiir lle munoii industriale (la structura muncit).

'1

1. Dcrinta exprlmat.i de a continua sa Iucreze in aceeasi echipa (Intrebarea 21, varianta de raspuns nr. 2).

2. Dorlnta exprimat.i de a continua s[t lucreze cu actualul ~eI de echlpa (lntrobarca 24, raspuns 1).

3. (Coopcrare in cudrul eehipei).

Lipsa conflictelor dupa caracterizarea sefulul de echipa (intr. 66, raspuns 5-6).

4. Dorinta exprimata de a continua sa lucreze in aceeasi 111.treprindere (intrebarea 7, raspuns 2).

5. Satisfactie in raport eu slstcmul de control din intreprindere (intr. 11, raspuns 1).

G. Participarea activa la dezbaterile de plan, dupa earaeterizarea serulul de echipa (intrebarea 67, raspuns 6).

7, Aprecierea, ea fiind eel mai bine sa lucrezi in Industrie (Intrebarea 33, raspuns 1).

8. Dorinta exprlmata de a-si r idiea ealifiearea (intrebarea 69, raspuns 1).

9. Realizarea sarcini lor de productle, dupa caraeterizarea ~efului de cchipa (Intrcbarea 65, raspuns 5-6 ~i intrebarea 68, rzrspuns 1-2).

43

Clasificarea succesiva a colectivitatilor in Iunctis de un singur indicator este diferita. Pentru a obtine 0 clasificare unica, pentru a putea ordona pe 0 variubila unidimensionala clasele rezultate din combinarea caracteristicilor spatiului de atribuire multidimensional se recurge la construirea indicilor.

Conceptul de satisiactie in l1wnca poate fi masurat printr-un indice rezultat din sinteza a doi indicatori: atasament fata de intreprindere (declara ca nu intentioneaza sa paraseasca intreprinderea) si satisfactie in raport eu retributia (se declara multumit de retributia primita). Din acesti doi indicatori, carora le acordarn fie ponder! egale, fie ponderi diferite, rezulta noua clase: cei mai satisfacuti, caracterizati prin atasarnentul ridicat fata de intreprindere si prin satisfactio deplina in raport cu retrib~tia si, la celalalt pol, cei rnai nesatisfacuti: atasament seazut fata de intreprindere si slaba satisfactie pecuniara. Intre aeeste doua eategorii extreme celelalte clase obti-

, ,

nute se ordoneaza proportional eu intensitatea satisfactiei:

unui indice care sa exprime gradul de monopolizare a inIorrnatiilor. Fie intr-o colectivitate un numar de patru unitati (posturi de radio sau ziare) capabile sa Iurnizeze stiri. Ele pot Ii deloe, partial sau total conduse de catre o singura persoana, pot fi intr-una din situatiile prezen-

tate in model: '

I II III IV

o.o.o.o 0-0,0-0 0-0-0,0 0-0-0-0

I = concurcnt.i totula

II ~i III = concurcnta partinla IV = monopolizare totalii.

Pentru situatiile I si IV, indicele trebuie sa ia valor i minime si, respectiv, maxime. Daca vom numara pur !ji simplu unitatile grupate sub 0 singura conducere, vorn obtine valori maxime si minime la extremitati, dar nu vorn putea com para mai multe colectivitati intre ele, pentru di valoarea 4, de exemplu, intr-o colectivitate cu patru unitati, are 0 alta semnificatie decit aceeasi valoare 4 intr-o eolectivitate unde exista 5 sau 6 unitati de difuzare a stir ilor.

Atasament futa de intreprindere

puternic = 2 D G I mediu = 1 B E H slab = 0 A C F

012

0-0-0-0 rata de 0-0-0-0, 0 sau 0-0-0-0, 0, O.

Pentru a putea compara intre ele colectivitatile caracterizate printr-un numar diferit de unitati, trebuie sa se normalizeze intervalul de variatie. Se stabileste ca maxima indicelui sa capete valoarea + 1 si minima valoarea O. Prin incercari succesive, prin ingeniozitate se ajunge la stabilirea unei formule capabile sa ordonezecorespunzator valorile in cadrul intervalului de variatie. Hans Zeisel propune urrnatoarea formula a indicelui de monopolizare:

Satisfactie in raport cu retrihutia

A

B,C

D,E,F

G,H

I

o

2

3

4

Satisfactie in munc a

In constructia indicilor, pot fi puse in evidenta trei etape. In prima etapa sint fixate conditiile in care indlcele trebuie sa ia valoarea maxima. In etapa a doua se normalizeaza intervalul de variatie, Iixindu-se spatiul de variatie fie intre 0 si 1, sau 0 si 100, fie intre -I' ~i + 1, -100 si :+-100. Urmeaza, in ultima etapa, preeizarea ordinei valorilor, in interiorul intervalului de variatie. Hans Zeisel da doua exemple de construire a unor indici'", construirea

'1' - 1 «l ".2 1,.2 , ".2

tn - N V"l "I "2 T .... ,""

in care:

N este nuruarul total de unitiiti de difuzare a st irilor

existcntc In cornunitate : ,

X1,X2 •.• numarul unitatilor ill asociere; n. - nurnarul cle asocieri In cornunitate

U HANS ZEISEL, Deux e xemples de construction dindice, in Le uocabulaire des sciences sociales. Concepts et indices, Paris, ?Ironton Co, 1965, p.209.

Prin conventie, unitatilo de di luzare <1 stir ilor neasociatc primesc valoarea 0, neIiind luate in consideratie.

45

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

Formula propusa expr ima corespunzator, in spatiul 0 pina In + 1, \'<lriatia valmi lor-:

0-0-0--:-0

1 X V4~ "-'~ 1,00; 4

0-0-0,0

-~-X~'32=075

4 V ,

- ~ X' '22 X 22 = 0 71

4 V ,

0-0,0-0

0,0,0,0

Celalalt exemplu de construire a unui indice reprezinta

o forma desfasurata a expresiei coeficientului de corelatie a lui Spearman

II. ~a a doua, preancheta, serveste la fixarea obiect~velo_r si constJ Qintr-o analiza logica amanuntita a~ipotezewr posibile, selectindu-se ipotezele verificabile. In investigarea fenomenelor sociale, asa cum preciza prof. H. H. Stahl, "prima grija metodolcgica si cea rnai importanta dintre toate, trebuie sa fie stabilirea ipctezelor'<". W. J. Goode si P. K. Hatt rernarcau in lucrarea Methods in Social Research ca ,,0 ancheta buna poate fi alca-' tuita pe baza ipotezelor bune ... E cu totul neverosimn ca s-ar putea elabora 0 serie de probleme Ia un nivel bun fi'ira studiul series al literaturii corespunzatoare, fara cercetarea colegiala a problemelor si fara a avea 0 mare experienta in acest domeniu'v-.

, Preancheta urrnareste sa estimeze cit mai exact atit , costul investigatiei, cit si termenul calendaristic. Mai mult, "preancheta trebuio sa prevada dificultatilo din teren legate

23 H. H. STAHL, Telinica ]Jlollogl'ajiei sociologice, Bucuresti, Editura Iustitutului social roman, 1934, p. 5.

24 Cit at dupa FREDlm.ICK C. :\[II.LS, ide/ode statistice, trad. rom, p. 147, dupii Statisticcsk ie mciodi, Moskva, Gosudurxtvcn noo izdatclstvo, 1958.

46

de desfasururea investigatiei (cazarea operatorilor de interviuri, aocesul in diferitele unitati econornico-culturale, obtinerea aprobar ilor necesare, prezentarea la organele locale ale puterii de stat), In aceasta faza, studierea bibJi_o::-

grafiei pI:QQlemei este foarte irnportanta, Se intelege ca ~e-Cit posibil - trebuie cercetate toate lucrarile teoretice aparute si consultate toate rapoartele de cercetare (ca si instrumentele Iolosite). Existents arhivelor pentru cercetari sociologice de teren usureaza sarcina de documentare. In aceasta etapa, intereseaza nu numai lucrarile tiparite, ci .'ii 0 serie de mat~I~_ip __ !1!.~!l_u_§~rjs. AOesea poti avea surpriza descoperirii unor autentice monografii in manuscris. Documentele administtative. (metricile bisericesti, registrele de stare- civila, procesele verbale, darile de seama etc.), pot furniza ipoteze valoroase pentru cercetare. Inventariate, aceste ipoteze Izvorite dintr-o minutioasa documentare se eer analizate. Discutarea lor intr-un grup de §peciali~ti din diverse domenii poate furniza idei ferti1e,-dupa cum int~!"~~_l).Qndir_ec.th,:e si inte!,viuril~ de grup cu spcclalistii pot spori inforrnatia cercetatorului asupra obiectului anchetei.

III. Sinteza datelor obtinute in cursul preanchetei permite trecerea Ia cea de a trfia etana: detenninarea obiectivelor si [ortnularea explicitaa ipotezelor cercetiirii. Acum trebuie' sa se explice scopul si rezultatele ce se prevad. Studiind adaptarea psiho-sociala la munca industriala a tinerilor din rnediul rural, scopul a fost acela de a facilita adaptarea si s-a scontat pe elaborarea acelor masuri orzanizator ice care sa accelereze procesul de adaptare psiho-sociala (marirnea echipelor, omogenitatea lor etcJJ Forrnulerea ipotezelor, rezultat al unei indelungate faze pregatitoare, de studii si experiente care "oheama spontaneitatea", reprezinta - a~a cum sublinia A. Mihu - ,,0 decizie in conditii de incertitudine, cind nu exista infermatii privi nd probabilitatile ei de verificare''.

Acelasi autor, in ABC-ul inoestiqoiie; sociologice, atragea atentia asupra "falsiti'itii atit a parerii ca in stiintele socio-umane elementele intuitie, spontaneitate, creativitate arta talent nu au nici un domeniu de manifestare (pa-

, , b d~

rerea respectiva ia uneori 0 forma dramatico-a sur a:

oricine poate face sociologic), cit si a tezei ca in stiintele socio-umane totul se datoreaza intuitiei (sau inspiratiei)

47

--------------------------------------------------

si di, prin urrnare, efortul de pregatire a nasterii ipotezei cste inutil"2:;.

Forma speclfica a gindirii stiintifice, ipoteza da posibilitatea treeerii de la cunoasterea faptelor la cunoasterea Iegilor de producers a lor. A~a cum preciza Theodor' Caplow ,,0 ipoteza este enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verificarea empiric~"2G. Etimologic termenul de ipoteza deriva de la gr. "hupothesis" (echival:-nt al lat. suppositio) desemnind actiunea de punere (theSIS; v. these) dedesubt (hUpO)27. Uneori se considera ca tern:~n~l de ipoteza ar deriva din gr. "hypo" si "thesis" (pozIt~e) . Es~e vorba de 0 alta transliteratie. Prepozitia "hipo'" a. l~ntrat. Ir: vocab.u~a:ul curent si in terminologia !iitiinti-' fica (chimie, medicina etc.) desemnind un grad mai redus a ceea ce semnif'ica cuvintul cu care este asociat. Exemplu: .Juposulfat", .Jupoghcernte-, .Jupotensiune- s.a.m.d. In aceasta acceptiune este folosit si de catre unii sociologi: .. Hlpo-teza- inseamna de fapt ca e vorba de 0 sub~eza"2(l. _:\lti sodol_?gi considera ca, etimologic, "ip~teza mseamna 0 pre-teza sau an teteza, adica ceea ce este inaintea unei teze''?".

Intr-un prim sens, terrnenul de ipoteza este sinonim eu ~el ~e ,.'principiu", "postulat", "axioma". Asa este folosit 111 gindirea deductiva, unde ipoteza reprezinta propozitia sau ansamblul de propozitii avansate in vederea deducerii consecintelor logice. Si in cercetarea sociologica empirica terrnenul de ipoteza este Iolosit cu sensul de axioma. De exemplu: "Cercetarea a pornit de la ipoteza ca rationalitatea econornica a cooperatorilor transpare in mai multe imprejurari si atitudini: ... " sau ipoteza ca "nu exista ab

initio indentitate in tre r ationalitatea economica a organizatiei cooperatiste ~i rational itatea cconomica a indivizilor integrati in organizatie''.

In procesul inductiv, ipoteza constituie 0 explicatie plauzibila ce urmeaza a fi verificata de materialul faptie, put ind fi conf'irmata sau Infirrnata partial sau total (in intregime). Spre deosebire de pozitivisti si de neopozitivisti care, negind materialitatea lumii si cauzal itatea obiectlva, vad in ipoteza doar 0 "conventie arbi trura", in gindirea materialist-dialectica ipoteza se considera ca are un continut reflectoriu, avind in acelasi timp 0 Iunctie metodo- 18gica dar si una de reflectare. Desigur, este vorba de o forma specifics de reflectare, pentru ca, pina la verificarea totala, adevarul reflectat in ipoteza rarnine 0 probabilitate. Fara indoiala ,.ipoteza stiintifica este insa mai mult decit 0 intrebare. Ea euprinde si intrebarea, dar totodata si raspunsul,cu explicarea in planul gindirii a Intrebarii puse'"', Ca intrebare, ipoteza implica elemente imaginative, fara a fi doar 0 "combinatorica imaginativa''. Stabilirea unor ipoteze depinde, in prirnul rind, de nivelul cultural in care se dezvolta stiinta, de nivelul la un moment dat al stiintei, dar si de calitatile personale ale cercetatorului: "Cine nu poseda 0 anumita intuitie a inlantuir ii cauzale, un instinct de a prevedea si de a pereepe ideea in fapte si legea in Ienomene. oricare ar fi talentul sau de observator, va ajunge foarte rar la 0 explicatie justa''?".

Ca judecata de posibilitate, ipoteza reflecta adevarul, Iireste cind sint indeplinite conditiile materiale si Iormale. Pe baza citorva cazuri izolate, cineva poate face, de exemplu. enuntul ca "daca barbatii sint inteligenti, atunei au neveste Irumoase". Din punct de vedere formal, acest enunt corespunde deplin norrnelor de formulare a ipotezelor. Raportarea celor doua fenomene "inteligenta barbatiler" si ,,frumusetea nevestelor" este insa hazardata. Nu se bazeaza nici pe observarea unui numar suficient de f'aptc, :1U porneste niei deductiv de la "reo teorie ~i nici nu se lcgitimeaza pe analogie. Este pur ~i simplu 0 .,banuialcl".

* Ve~i: Micul diciionar filosofie, Ed. politica, Bucuresti, 1969; ANDRE ~kL.'\~DE, Voc.abulalre technique et critique de la philosophie, Librairie Felix Alcan, Pans, 1928; GEORG KLAUS, MANFRED BUHR Philosophzsches. ",:orterbuch, VEB, Leipzig, 1969; 1lfarxistisclz-leninislisclzen Soziologie, Dietz Verlag, Berlin, 1969.

** MIRON .CONSTANTINESCU, Lntroducere lit sociologie, Note de

curs, Bucuresti, 1972, p. 165. 0

25 ACHIM MIHU, A Btl-u! investigatiei sociologice, vol. II, Edituru

Dacia, Cluj, 1973, p. 241. '

26 TH. CAPLO\V, L'enquete sociologique, Armand Colin, Paris 1970

p. 119. " ,

27 PAU~ F0l!LQUIE, RAYMOND SAINT-JEAN, Dictionnaire de fa langue philosophique, P. U.F., Paris, 1962.

2" ~~~~I. H. STAHL, Teoria si practica inuestigaiiilor sociale, vol. I, Ed. ~tllntifica, Bucuresti, 1974, p, 70.

* Vezi rON Y. :\IESARO$IU, Logica gencrald, Ed. didactica ~i pedagogicii, Hucuresti, 1971, p. 235.

** Cf. SANTIAGO RA1I10N Y CAJAL, Druniul spre ~tiintii, Ed. poli ticfi, Bucuresti. 19(;7, pp, 134-135.

48

49

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

Ipoteza se deosebesto insa de banuiala prin aceea ca se sprijina pe numeroase fapte si fenomene constatate si reflecta ordinea necesara nemijloeit observata, Fire~te,' prin aceasta, nu vrem sa subestirnam valoarea exceptionala a unor "banuieli de geniu".

De asemenea, ipoteza se deosebesn; de presupunere, cu toate ea de multe ori termenii "ipoteza" si .,presupunere" sint consideraj] a fi sinonimi. Presupunerea nu urrnaresto in primul rind concordanta cu realitatea. Noi Spunem: .,daca X este adevarat - si presupunem Ica este - atunci Y" De exemplu, in domeniul conducerii, sint facute urrnat?arele presupuneri, cunoscute sub numele de "teoria x.';il "teol'la y" (Douglas McGregor). Conform "teoriei x'' sc presupune ca omul are aversiune fata de rnunca si Inceard totdeauna sa 0 evite. Daca acest lucru este adevarat _ si presupunem di este, fara a incerca sa vedern ca este _ atunci pentru a-I face sa munceasca, trebuie sa apclam la amenintarea cu pedeapsa, la eonstringere si con trol. In "teoria y" se presupuns dirnpotr iva di munea const.i tuio pentru om un element natural, ca si distruqia sau odihna. Dad acest luci-u este adevarat - si din nou presupunern ca este adevarat - atunci trebuie sa inlocuim C011- ducerea cu auloconducerea si controlul cu autocontrolu! In ambele presupuneri nu i~tereseaza cit de conIorme C1.; realitatea sint afirrnatiile despre om, dar se urrnaresto stabilirea eu maximum de exactitate a consecintelor logice care deeurg din aceste afirrnatii. In mod curent, in cercetarea sociologica empirioa, in constructia chestionarelor. Iorrnulam diferite presupuneri: "Sa presupunem ca , .. " ~i ne referim la ceva Ioarte putin probabil. De exemphi, intr-o cercetare in mediul industrial, Intrebam muncito-

r ii : .Presupunind ca ati fi pusi acum sa va alegeti 0 meserie, ce meserie ati alege?". Ipoteza, spre deosebire de presupunere, se ref'era la ceva foarte probabil, tinzind spre certitudine.

Care sint caile de stabilire a ipotezelor? In sociologic, deducerea unor ipoteze din teorie pare a fi 0 cale mai putin uzitata. Considerind teoria sociologica ca pe un sistern de ipoteze confirmate eu nivel maxim de gencl'illitiltc. so pot deduce ipotcze de nivcl intermcdi.u-, C'1I l'a%;1 medic de gen cl';11 i tate ~i dill ;lC'cst(';t II UI1lCI'OllS(' i P( 11('%(' de lucru diJ't'd !('stabilc' jJl'ill ('('1'('('1;11'(';1 ('Illpil'il'tl. S('I]('Jll;dic I'iljl{ll'-

50

._t;lII!f4"''<',

turile dintre eele trei tipuri de ipoteze s-ar putea prezenta astfel" :

I potczd de nivel maxim (Teorie sociologica)

Indirect testabila

II I T

Ipotezii de nivel interrncdiar I 21

(Teorii Cll raza medie) _

!--l--!

I pot.ezc de nivel minim laa I. ·1 3b I' ·j3n I

(Ipoteze de lucru) __ __ __

1 1 1

Indirect testa-hila

Direct testabile

1 Date empiriee 1

Incerclnd 0 exemplificare a schemei propuse put~m_ COt1- sidera enuntul: "Toate societatile au struc,tura sO:lala" ca ipoteza ell eel mai lnalt grad de gener~l~tate. Dm. ea se pot deduce ipoteze intermediar: e~ privire ,la _ eX.lstenta grupurilor umane de apartenenta ~l_ de re,fermta (ipoteze ell nivel intermediar - teor ii ell raza medie). In cercetare, aceste ipoteze nu pot fi testate direct, c~ doar prin inte~: mediul unor ipoteze de lu<:ru. deduse din ele: ,:stud~nt,~~ adopta valorile si normele so craie ale cadrelor dldacttc~ ,

muncitorii fruntasi manifesta un comportament pro!eSl?~al asernanator cu eel al tehnicienilor" s.a.m.d. Nu~m pr~n intermediul unor astfel de ipoteze de lucru, de, l11v~l ,mIn im, pot fi testate ipotezele de nivel interm~dla~' $1 IpOtezele de nivel maxim (teoriile cu rang mediu ~l t~orul~ propriu-zise), pentru ca nurnai ipoteze!e de lucr~. vizeaza proprietati si relatii ce pot ~i dete,rmmate en~fHr:c: "

Experienta zilnica, saturata de literuturu ~tll?tlflCa, vc~ si analiza dateloradunate pentr~ ~lte s~opun 91 .cerce~al'l constituie 0 a doua cale de stabilire a ipotezelor. Obs~rvind Iaptele si Ienomenele socia~e .se descope:-e a.nUlmte regularitati: analizind datele statistice : totaluri, plocent~, medii m~ciiane etc. putem avea intuitia uno~ raportu.n, a unor ipoteze. A.';ia cum sublinia Julian L" ~lmon ,,$tll11 mai multe despre lume atunci cind am stabilit un rapor t in Ire doua variabile''?". In evaluarea legat~rilor, a rap~rturilor trebuie pornit de la ceea ce este "evldent cu ochiul

• cr RADF T. BO(:DAN, AURORA lIIILCO\'EAN:;, Logira pe iII/drs,;' t uturor j';ditnra Hllciclopcdidi ]{.olll:lIHl, Hncur.qtl,.197-1, I.L ,191.

U J {J 1,1 t"'''; 1,. SJ:\(ON, tt asi« Rcsrarch 111 l'I/t ods HI Soria! Science, R"11110111 I IOIISl', New York, If)(;9, p. 3-1 I.

51

liber", cautind diferentele "care striga", nu cele "cClre soptesc-.

In afara deductiei din teorie (ipoteze de nivel maxim confirmate) si a stabilirii ipotezelor pe baza exper ientei personale a cercetatorulul - asa cum se stie - analogiileconstituie 0 sursa fertila pentru noi ipoteze, Astfel, o buna parte din ipotezele ecologiei urnane sint aplicatii prin analogie ale teoriei mediului din lumea planteior si a animalelor. La fel, pot Ii recunoscute analogiile dintre unele ipoteze sociologioe si 0 serie de teor ii din biologie, fizica, chimie (teoria cimpului, societatea ca organism, atomul social s.a.rn.d.).

Conform tipologiei propusa de William J. Goode si Paul K. Hatt", ipotezele sociologies pot viza descoperirea unor uniforrnitati empirice. Acest prim tip de ipoteze au 0 valoaremairedusa.nu-$i propun sa surprinda legitatea producer il Ienornenalor. Desi se urrnareste vcrificarea unor ipoteze, prin astfel de cercetari, nu se ajunge la explicarea fenomenelor: se constata doar 0 anurnita regularitate in aparltia acestora. Pornind de la uniforrnitatile empirice se poate formula un al doilea tip de ipoteze care vizeaza testarea existentei relatiilor derivate lo_~ic dintre aceste unif'ormitatt. De exemplu cercetarile asupra grupurilor minoritare au relevat 0 anumita uniformitate in comportamentul mernbrilor apartinind diferiteior grupuri minoritare. Analiza logica a dus la construirea unui "tip ideal" ("tip ideal" - pentru ca este 0 constructie logica) denumit de H. A. Miller "oppression psychosis" $i mai apoi "marginal man" (E. W. Stonequist si altii). Cel de al treilea tip de ipoteze, asupra caruia Yom staru i in continuare, prin analiza logica, vizeaza testarea relatiilor dintre variabilele analitice. Aceste ipoteze urmaresc sa verifiee relatiile dintre sehimbarea caracteristicilor unei sau mai multor variabile si schimbarca caracteristicilor altei sau altor variablle.

De orice tip ar fi ipotezele, redarea explicita a lor este

o cerinta obligatorie a oricarui raport de cercetare sau articol care porneste de Ia 0 investigare empirica, In Iorrnulare, ipotezele trebuie sa fie corecte din punct de vedere logic si sa utilizeze concepte clare. 0 astfel de Iormularc:

• Cf. WILLIAM J. (~OODB, PAUl, K. HATT, Mrlhods ill Social Research, McGraw-Hill Hook Company, New York, 19:')2, p. 59.

52

"Ca ipoteza directa de lucru a:n ~onsiderCl! ca est: de a~: teptat ca dcpartajarea muncltonlo: dup~ vechlm:a ca muncitor sa se coreleze direct cu 0 dlferen\lere a lor in raport cu modul de indeplinire a norrnei" nu este del?c clara. Ce se intelege prin "eorelatie .directa"~ Dar P!·.lI~ "mod de indeplinire a normei"? Cantitate, calIta~e: trail: psihice?! Si mai putin riguroasa m! se pare. 0 .alta ipoteza de lucru Intilnita Intr-o alta revista de specialitate: ,,('or:latiile dintre cele patru nivele sint Influentate ,de 0 ser~e dc' Iactor i, dintre care mai importanti s.int: ve.chlmea, c~hficarea rnmura economica, virsta, cistigul, nivelul d~ JDstru ire etc." Socheaza aici imprecizia marcata in p~l.mu~ rind prin introducerea lui "etcaetera" printre "f~ctorll ce~ mai importanti''. In al doilea :ind: termenul ~. "mf~u.enta spune prea putin despre relatia dintre faetorn. pU~~l l~ ~egatura. Nu ni se spune in ipoteza cum se :onsldera ca m~ Iluenteaza: prezenta unui factor antren?~za ~reZen\Cl celu~ de al doilea sau absenta lui? Este modif icata valoarea lUI sau este diminuata? A'spune ca: "P il influcnteaza pe Q"

inseamna a spune: p~ (Q V Q), ceea ce estc o tautologie, pentru ca expresia ia totdeauna valoare de adeva~ mdlf~rent de valoriIe lui P ~i Q. De exemplu: ,.vechlmea in rnunca'' in Ilucntcnza "indeplinirea normei". U~ astfel de enunt nu spune nimic despre realitatevpentru ~a t~rI~el:ul

Influenteaza" po ate sa insemne si "ncmdephmrea $1 ,,111-

" d t'"

deplinirea norrnei de pro uc Ie . , ,

.,- In Iorrnularea ipotezelor care urmaresc testarea re~atle: r dintre variabile trebuie sa se precizeze ce fel de lcgatura consideram ca exista intre fenomene: de prezen~a si ab-

senta sau de modificare a caracteristici~?r? I?ecl, ter~menii 'unei astfel de ipoteze nu pot fi altii decit: "d~ca .. ~. atunci'' sau "ell cit ... cu atit'', De ex~mplu:. "I?~a ?oua grupuri umane sint in confl.ic~, a_t~ coezrunea ,!!mtr: membrii fiecarui grup este ndlcatif". 0 astfel dev ll~o~eza este corect Iorrnulata. La Iel, este corect fo~mulata si IP<:teza: '.lcu cit matinal itatea orarelor este m.al m~~, cu atit stocul ac1iUnilor este, prin natura lor, mai red,!~:.,.l

Din punct de vedere logic; i?ote~ele .care. ve~~flca ra?Dr- turile dintre variabilele emprrrcc sint ,lmp~lca~ll .matenal~:

P· . t ~ sc enunta un raport de irnplicatie intre doua

rt n I po cza ,,' \... \ (. r I

Iuptc'i". en Iunctic logi(';'t, implirnti.: ia valoaren F ( il s)

• Cf. ANDRf~ LAI,ANDE, Vocabulaire technique et critique de la philosophie, Felix Alcan, Paris, 19~8.

53

""; I
~~
r~
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

numai atune: cind an teceden LuI este W (adevclrat) .

secventul F (Ials). 1;>1 COI1-

P

Q

P -+Q

1 2 3

"

TV F IV IV

W IV F F

W F IV F

M atricea implica!iei

Acest Iu~ru_ este .impor tan] pentru cercetarea empirica pentru .ca, .11?potn\'a "simtuIui cornunv, negarea ipotezei (~.lmJ?hca!l.el). nu se fac~ pr in afirmar.ea altei ipotezs (imf le~tl1~, ci pr'in tr-o conjunctis De exemplu, negaroa ipo-

ezei .ea "daca. oamenii au un statut social incongruent atun.el au tend~nta de a vota pentru partidele de dreapta': ~~ se .face ~n~ confirmarea ipotezei ca "daca oamenii U? statut SOCIal congruent (non-Incongruent) atunci au ~~~Inta de a vota pentru partidele de dreapt~", ci prin . o~strarea Iaptulut ca: "oameniicare au status-uri "0- ~l~l~ lr:c_?ngruente nu voteaza pentru partidele de dre~pa , adl.ca: an~ecedentul adevai-ar si consecventul fals. La ni~:lUl s.lmtulUl cornun, p~ntru ca se confunda implicatia cu duct!a, I?a!-, foarte ciudate caracteristicile implicatir-i ~aIsuI. Imp~lc~ or ice . (liniile 3 si 4) si adevarul este impli,cat

eb?nee (11l1111e 1 ~l 3). Acest lucru este posibil pentru ca s.u,lect~l ante~edentului nu este inrudit cu eel al consec\ entulu] Imphcatia afirrna doar ce se Intirnpla cindan~ecedentul este adevarat. Referitor Ia exemplu] dat ni se s~une. doar cum VOl' veta oamenii care au status-~ri sociale l~,congrue?~e; nu ni se spune nimic despre ceicare nu. au .. status-~.Irl Inc?ngruente. Pentru aceasta ambele irnplicatii pot ~l ~devarate in acelasi tirnp, La fel poate fi ll1te~p~etat ~: titlul unui film de succes: "Daca e marti e ~elgla . ~unstul ~me~ican~ strabatind EUropa, nU stabilea 1 ce tara se. aila. Iuind lr: ~consideratie portul popular ;.o~ume.ntele ~stonce, locahtatile vizitate ci concordant~

.In. re zl~ele sap~aminii si prograrnul ex~ursiei. ImpIicatia: "daca e marti, e BeIgia" este adevarata SI' In cas ul .

care 1 . . A ' Z In

c. "e uru s: e nglia'' si In cazul in care "e joi si e tot

54

Ucl.~ia", programul excursiei saptaminale putind fi: 1 zi Anglin, 3 zile Belgia, 1 zi Italia, 1 zi Grecia. Intre sfera antecedentului si sfera consecventului - evident - aici nu exista 0 relatie de incluziune si deci Ialsul poate implica adevar.

Heferitor la cercetarea sociologica empirica, Madelein Grawitz precizeaza di 0 ipoteza este valida daca indeplineste urrnatoarele trei conditii: sa fie verificabila, adica sa utilizeze concepte stiintifice !?i sa se bazeze pe observarea faptelor reale; sa fie specifics, adica sa aiba un inalt continut informational; si, in fine, sa fie in conformitate cu continutul actual al vcunostintelor stiintifice din respectivul domeniu". Aplicarea logicii mod erne in analiza ipotezelor oonstituie 0 modalitate pretioasa de stabilire a specificitatii ipotezelor, putindu-se masura continutul inIormativ al acestora. Pornind de la lucrarea lui Karl Popper "The Logic of Scientific Discovery" (1934), Karl Dieter Opp propune 0 astfel de analiza: Dupa KaI'IDieter Opp**, continutul informativ al unei propozitii este dat de numarul situatiilor in care propozitia este Ialsa, pentru ca 0 propozitie ne spune mai mult despre realitate daca pe baza ei putem exclude mai multe moduri ale realitatii, Conform tabelelor de adevar, a rnatricelor, putem afirma ca propozitia complexa avind functor oonjunctia 'are eel mai inalt conti nut informativ, pentru ca ea exclude trei din cele patru moduri ale realitatii cind sint puse in relatie doar doua variabile si are spatiu de [oc ega1 cu unu. Spatiul de jocal unei propozitii este dat de numarul cazurilor in care propozitia este adevarata,

~I-___:::Q:.__- -_P_-+__:::Q-/' P +-+ Q I p. Q

implicati» eehivalenlil conjuncsie

\ PVQ disjune/ie

w w w w w w
W F F F F IV
F W W F F W
F F W W F F T'abela de adeudr {matricea}

* Cf. MADELEIN GRA WITZ, Methodes des sciences sociales, Dalloz, 1972, p. 354.

.. KARL-DIETER OPP, Metodologie dey Sosialtuissenschaften, Rowohlt, Hamburg, 1970, p. 166.

55

Pe baza tabelei de adevar putem compara continutul informativ al propozitiilor cornplexe avind drept corrective implica~ia, conjunctia si echivalent., sau conjunctia si disjunctia. 0 propozitie T are un continut informativ mai Inalt decit alta propozitie S, daca continutul informational al propozitiei S este inclus in T. Propozitiile complexe constituits prin implicatjs si disjunctio nu pot Ii comparate intre ele pentru ca nu sint cuprinse in aceea~i clasa de valori. La fel si disjunctia si echivalenta. Putem spune deei ca in ceea ce privesto continutul inforrnativ:

barea continutului componentclor "daca" si "atunci""! Sa luam un exernplu. Fie:

P = d I. Muncitoru] X are 0 inalta calificare.

Q df. Muncitorul X este satisf'acut de munca pe care o face.

R df. Muncitorul X depasesto norma de productie.

Putem combina cele trei ivariabile in mai multe feluri, formincl pe rind ipotezele:

eonjunctia > echivalenta > implicatia conjunctia > Implicatia

conjunctia > disjunctia

1. P -'?- (Q V R)

2. P -'?- (Q.R)

3. (PVQ) ~ R

4. (P.Q) -'?- R

Compararea continutului informativ al propozitiilor complexe poate fi aplicata in analiza valorii informatio., nale a ipotezelor 'care i!?i propun sa testeze relatiile nu numai intre doua variabile, ci dintre mai multe variabile. Exemplu- s-a constatat ca persoanele cu statut social incongruent voteaza atit pentru partidele de dreapta cit si pentru partidele de stinga. A spuneca "persoanele cu statut social incongruent voteaza pentru partidele de dreapta sau nu voteaza pentru ele este 0 tautologie. In astfel de situatii, se pune problema modiflcani componentei "daca~~ pentru ca intreaga expresie sa nu mai alba conti nut informativ nul. In ce oonditii persoanele cu statut social incongruent voteaza pentru partidele de dreapta? Probabil in eazul in care ele au si 0 "atitudine autoritaristav. Formulam atunci ipoteza :

Construind matricea expresiilor putem com para continutul in Iormativ al Iiecareia dintre ipotezele formulate.

I I

IV , IV TV IV IV rv W IV IV IV IV IV W IV IV
IV IV F IV IV IV IVF F HlF F HlF F
IV F II' IV IV IV IVF F IV TV IF F IF W
IV F F TV F F WF F IVF F F IVF
F IF IV F IV W F IV IV IV IV IV F IV IV
F IV F F IV W F IVF IVF F F rv F
F F IV F IV IV F WF F IF IV F W IV
F F IV F IF IV F WF F TVF F IV IV M atricea im-plicaiiei (ipotezei)

(P.Q) -'?- R si (P.Q) -+ R,

Pe baza matricei din tabelul de mai sus putem spune cit ridiclnd (scazind) continutul informational al cornponentei atunci'' si mentinind constant continutul informativ ~1 componentei ;,daca", continutul i~formativ creste (scade) pentru intreaga expresie (ipoteza). Ipoteza: "daea muncitorii au calif'icare inalta, atunci ei sint satisIacuti de munca pe care 0 fac si depasesc norma de productie" este mai specif'ica decit ipoteza: "daca muncitorii au calificare inalta, atunci ei sint satisfacuti de munea pe care 0 fae sau depasesc norma de productie". La fel, so ponte spune d'i ridicind (scaz ind) continutul informa-

unde:

P = df. Persoane cu statut social incongruent Q = df. Persoane eu atitudine autoritarlsta

R = df. Persoane care voteaza pentru partidele de dreapta

Sint alte situatii in eare este necesar sa modificam continutul componentei "atunci". Cum se schimba insa continutul informativ al propozitiei complexe prin schim-

56

51

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

tiv al componentei "dadi" si rnentinind constant COI1- [i nu tul componcntei "atul1ci", continutul informativ a1 ipotezei scade (creste). Ipoteza: "daea muncitorii au 0 calif'icare inalta si sint satisfacuti de munea lor, atunci depasesc norma" are un continut informativ mai seazut decit ipoteza: "daca muncitorii au 0 calif'icare lnalta sau sint satisfacuti de rnunca lor, atunci depasesc norma". In primul caz eomponenta "dadi" este mai restrictiva si domeniul ei de aplicare este mai redus.

Heferitor la continutul informativ a1 ipotezelor "Cll cit ... eu atit'', Karl-Dieter Opp precizeaza di acesta este mai redus decit continutul informativ al ipotezelor "daca ... atunci''. Ipotezele "eu cit ... cu aUt" sint relativ nespecifice: ele nu arata nici gradul relativ a1 schimbaril variabilelor si nici valoarea lor absoluta. Ipoteza: "eu cit nivelul de scolaritate este mai inalt, cu atit productivitatea este mai Inalta", in cazul confirmarii, nu precizeaza nici care va fi sporu1 relativ al productivitatii in cazul rrdicarii nivelului scolaritatii de la 8 In 10 clase si nici valoarca absoluta aacestei productivitati. Interesant este si faptu1 ca adaugind cornponentei "eu cit" caracteristici suplimentare, continutul inforrnativ al intregii expresii nu se modifidi. Intr-ndevar, adaugind la ipoteza anterioara a noua caracteristica nu se Inreglstreaza nici 0 modificare a continutului. Spunind: "eu cit nivelul de scolaritate este mai i~alt si cu cit gradul de automatizare a productiei este mai ridicat,cu aut productivitatea este mai inalta= nu precizam nimic in plus refer-itor la valoarea absoluta si .relativa a caracteristicilor (variabilelor) puse in relatie.

Modificarea cornponentelor "dadi" si "atunei" ca si a componentelor "eu cit" si "eu atit'' antreneaza schimbarea strategiilor de testare a ipotezelor.

Fara indoiala ca Iormularea unor ipoteze Ioarte generale nu perrnite testarea directa printr-o cercetare empirica. Tentatia Iormularii unor astfel de ipoteze este specifics cercetatorilor fara prea multa experienta. Forrnarea ea cercetator impune parcurgerea unor stadii: de la investigatiile microsociologice la cele macrosociologice, de la cercetarile care se limiteaza la cuantificarea distributiei Ienomenelor (cercetari descriptive) la cercetarile care \'izeaza testarea relatiei dintre diferitele variabile (cerce-

58

tari explicative). Schernele cercetarilor sociologice descriptive :;;i explicative sint urmatoarele:

I Dciillitie llominalii I

1

I Definitic llomwalii I-I

t .

Defillitie llominalii I

t

I Definitie operatiollalllllDefinitie operational[+-~ I Dcfillitie operationalii I

t 1 1

Esantion

I Populatie (Ulliversul anchetei)

PopulaVe (Ullivcrsul allchctei)

a)

b)

Schemele ccrcetdrilor sociologies a) descriptive; b) explicative (dupa H. Zctterberg)

IV. In etapa a IV-a se deterrnina uniuersul anchetei, populati;Zare va TIillvesHgata. Preluat din psihologia animala si din ecologie, terrnenul de "univers", referitor 1a investigatia Ienomenelor sociale, nU mai desernneaza .Jumea particulara a Iiecarei specii animale in parte" (von Uexkirll), ci colectivitatea, populatia care il intereseaza pe cercetator, asupra careia vaextinde rezultatele investigatiei sale.rPentru a desprinde concluzii privind adaptarea psiho-sociala la munca industriala a tineretului din mediul rural Yom avea in vedere toata populatia tarii in virsta de la 17 la 24 de ani care locuieste in mediul rural si munceste in urban, in industrie? Facem abstractie de cei care locuiesc temporal' in eras (la caminele muncitoresti, la gazda etc.)? Dar tinerii din mediul rural, care lucreaza in diferite unitati industriale imp1antate la sate, sint si ei exceptati? Si apoi, fortele stiintifice, planul calendaristic, resursele materiale permit 0 astfel de extensie? Nu este posibil sa restringem zona? De 1a caz la caz, universul anchetei va fi mai mu1t sau mai putin largilJ

@. Odata universul anchetei stabilit, se trece la olciiiuirea esositionului. Mai intii, trebuie vazut care este unitatea de esantionare cea mai adecvata: lntreprinderea, echipa, muncitorul? Trebuie vazut apoi care anurne cadre de esantionare ne sint disponibile : listele nominale cu anga-

59

jatii din intreprlndere, registrele de prezenta, statele de plata? De regula, acestea din urrna prezinta cea mai mare garantie, Pornind de la ele putem stabili esantionul, Se pune Insa problema marimii esantionului pentru a obtine o exactitate convenabila (wortata si la posibilitatile materiale de care dispunem).\::>e admit erori de 4-6%, ceea ce perrnite sa se lucreze cu esantioane de 500 pina la 2 000 de persoane. Jean Stoetzel, calculind tabelul probabilitatilor de eroare, arata ca sansa de eroare nu depinde de raportul dintre marimea esantionului si universul anchetei (populatia cercetata), ei numai de tehniea de esantionare si de volumul esantionului.]

\" George Gallup arata ea probabilitatea de eroare a unui esantion national, pentru S.U.A., in marirne de numai 100 de persoane, este de 15%; un esantion reprezentativ de 900 de persoane are probabilitatea de eroare de 50/~, iar un esantion de 10000 de persoane prezinta 0 probabilitate de eroare de 1,50f0;,,)

P. R. Hofstatter calculeaza probabilitatea de eroare dupa formula:

Op = "\ Ip x t ,

V 11

unde:

p reprezinta pr?c~ntul eelor care exprirna 0 anumita opime :

q 100 - p;

n miirirnea esantionului.

Conform acestei Iorrnule de calcul, dad dintr-un esantion de 2400 de persoane, 960 (40010) exprima opinia il, pro-

babilitatea de eroare este \/ 40 x 60 = ± 1, adica este

2400 .~

probabil ca cei care afirma opinia A sa reprezinte intre 39 si 41010 din universul anchetei.

Unele analize au pus in evidenta faptul ea se obtin rezultate aproximativ identice (abateri de 10f0) cind se lucream cu esantioane reprezentative de 1 327 de persoane sau de 12494 de persoane (este vorba de sondajele realizate in 1944 de catre Institutul Gallup asupra prohibitiei),

60

Din cele aratate mai sus rezulta ea nu intereseaza cit la suta reprezin ta esantionul din populatia pe care vrem sa 0 investigam, desi Ioar te adesea - in mod gresit - se argurnenteaza eel esantionul reprezinta 100/0 sau 5% din totalul populatiei, ci marimea lui.

Prof. Gabr iel-R. Chevry, autoritate recunoscuta in domeniul statisticii, subliniaza ea .. precizia rezultatelor unui sondaj depinde in mare masura de maiimea esantionuluiu29, 'care poate fi stabilita prin transform area formulei decalcul a erorii-Iimita.

Volumul esantionului, in cazul selectiei repetate, pentru caracieristica nealternativii este dat de Iormula?":

/' "' 1l=_C

j."x

iar pentru caracteristica oliernaiicii:

f'P (I - 1')

n =--.,--

j,7,

unde :

T~ reprcz intii dispersia colectivitatii generale ;

teste coeficientul de prcbabilitate :

~x si respcct.iv L\w reprezi nta marirnea erorii-limita.

In sensul eel mai general, esantionul reprezinta 0 parte

dintr-un tot. care permite, prin studierea sa, cunoasterea intregului. Se obisnuieste, in mod curent, sa se ia un esantion dintr-o tesatura, dintr-o substanta pentru a sc face rcf'er iri asuprn illtl'cgului. Nu cstc ncvoic sa deserti sacul ell griu pcntru il vcdea citii neghin{l cuprinde: este sufi«lent srI S('(l\i 1;1 intimplnrc, dupii {'C l-ui amestccat, Ull purnn, doi de griu ~i pe accustii bClZ{l S;I cstimezi proportia griu/neghina. Metodele de esantionare s-au dezvoltat eontinuu prin includerea calculului de probabilitate in seIectia unitatilor statistice dintr-un univers, a elementelor dintr-un ansamblu, a indivizilor din cadrul unei populatii.

29 C,ABRIEL-R. CHEVRY, Pratique drs e uqu itrs statistiqucs, Paris, r.u.v., 1962, p. 87.

3. Vezi M. BIJI si 1. STOICHIT.l" .lfc/oda sclcctitui til cercetarea statisfica, Editura "tiintificll, Hucuresti. 19'::;7 ~i A1,. B.l,RBAT, Teoria statisticii sor iulr, E.D.P., r:lll'ure~ti, 1972.

61

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

r--
I
I . ~etoda probabilistica de esantionare presupune in prac- ~UMERE lNT1MPLATOARE
ilea:
Ser ia 2 3 4 5 6 7 8
-:--~ ~xistenta unei baze de esantionaj, 0 lista a tuturor 78994 36244 02673 25475 84953 61793 50243 63423
I urn tatilor statistice (indi vizi, gospodarii etc.): 2 04909 58485 70786 93930 34880 73059 06823 80257
numerotarca reala sau Iictiva a acestor unitati: :3 46582 73570 33004 51795 86477 46736 60460 70345
- tragerea 1a sorti a unitatilor de investigat sau 'apli- 4 29242 89792 88634 60285 07190 07795 27011 85941
care a seriilor de numere aleatoare. 5 68104 8t39 97090 20601 78940 20228 22803 96070
6 17156 o 182 82504 19880 93747 80910 78260 25136
I In prezent sint utilizate pentru stabilirea unitatilor de 7 50711 94789 07171 02103 99057 98775 37997 18325
8 39449 52409 75095 77720 39729 03205 09313 43545
obser:rnlie (indivizi, fillllilii ctc.) care ,..,<'i fie incluso ill 9 756:l9 82729 76916 72657 58992 3257(; 01154 84890
e~nnbon. tnbcle d.e nutuere uicuioare, ill care sint cuprinsc 10 01020 55151 30132 51971 32155 60n5 (14807 35424
I II 08a:n 89989 24290 08618 66798 25889 52860 57375
n~mer~ intro 1 ~l 10000 suu 100 000 asezatc la Intimplare 12 76829 47229 19706 30094 69430 92399 98749 22081
din once parte s-ar privi tabclul. Mai cunoscuto sint ta- I :~ :m708 30641 21267 56501 95182 72442 21445 17276
beleie de numere oleaioare elaborate de: 14 89836 55817 56747 75195 06818 83043 47403 58266
- Tippett" care cuprind 26 de tabele a cite 400 de nu- 15 25903 61370 66081 54076 67442 52964 23823 02718
I 16 71345 03422 01015 68025 19703 77313 04555 83425
:nere de 4 cifre, perrnitind extragerea numerelor cuprinse 17 61454 92263 14647 08473 34124 10740 40839 05620
mtre 1 si 10 000; 18 8037G 08909 30470 40200 46558 61742 11643 92121
- Fisher si Yates, constlnd din G tabele ell 1 250 de nu- 19 45144 54373 05505 90074 24783 86299 20900 15144
I 20 12191 88527 58852 51175 11534 87218 04876 85584
mere a cite 2 cif're; 21 629:lH 59220 73957 35969 21598 47287 39394 08771-1
- Kendall si Barbington Smith, cu numere de 22 31588 96798 43668 12611 01714 77266 55079 24690
cifre; cite 5 23 20787 96048 84726 17512 39450 43618 30629 24356
24 45603 00745 84635 43079 52724 14262 05750 89373
I - H. Burke Horton, cu numere de cite G cifre: 25 31606 64782 34027 56734 09365 20008 93559 7831-14
, 2(1 10452 33074 76718 99556 16026 00013 78411 95107
- Rand Corporation, cuprinzind 20 000 de numere a1e- 27 37016 64633 67301 50949 91298 74968 73631 57397
atoare de cite 5 cifre, ceea ce permitc extragerea numere- 28 66725 97865 25409 37498 00816 99262 04471 10232
I lor intimplatoaro pina la 100 000. 29 07380 74438 82120 17890 40963 55757 13492 68294
30 71621 57688 58256 47702 74724 89419 08025 68519
Reproducem, dupa F. Mills, pagina a 5-a a tabelei de 3L 03466 13263 23917 20417 11315 52805 33072 07723
105 000 nurnere intimplatoare Intocmita de H. Burke Hor- 32 12692 32931 97387 34822 53775 91674 76549 37635
3:~ 52192 30941 44998 17833 94563 23062 95725 38463
I ton si R. Tynes Smith. (Vezi Tabelul de la p. 03.) :34 56691 72529 66063 73570 86860 68125 40436 31303
Sa presupunem ca urmeaza sa chestionarn un numar de 35 74952 43041 58869 15677 78598 43520 97521 83248
452 de persoanc dintr-o colectivitate care nurnara 3 112 36 18752 43693 32867 53017 22661 39610 03796 02622
de persoane. Unitatile esantionului (persoanele intervie- 37 61691 04944 43111 28325 82319 65589 66048 98498
I 38 49197 63948 38947 60207 70667 39843 60607 15~l28
vate) VOl' fi purtatoare (fictive) ale numerelor de la 1 la 39 19436 87291 71684 74859 76501 93456 95714 92518
3 112. Pentru a forma esantionul trebuie folosite nurncre 40 39143 64893 14606 13543 09621 68301 69817 52140
formate eel mult din 4 cifre, care sa. l1U fie insa mai mar i 41 82244 67549 76491 09761 74494 91307 64222 66592
42 55847 56155 42878 23708 97999 40131 52360 9039~
I decit 3 112. La intimplare, se va alege una din cele 8 co- 43 94095 95970 07826 25991 37584 56966 68623 83454
loane ale tabelulu! si se Val' selecta numerele eu inceperc de 44 11751 69469 25521 44097 07511 86976 30122 67542
pe un rind luat si ella intimplare. Daca a Iostaleasa co- 45 69902 08995 27821 11758 64989 61902 32121 28165
10an~ a 2-a si rindul 5, atunci primul numar intimplator 4(1 21850 25352 25556 92161 23592 43294 10479 37879
I 47 75850 46992 25165 55906 62339 88958 91717 15756
va Ii 1 339 (reprezentind ultimele 4 cifre ale numarului 48 29648 22086 42581 85677 70251 39641 65786 806S9
inscris in coloana), apoi 2 182. Urrnatorul numar de' 4 ci- 49 82740 28443 42734 25518 82327 :~582S 90188 32911
fre este 4 789. Fiind insa mai mare decit volumul anchetei 50 36842 42093 52075 83926 42875 71500 69216 01350
I 62
,t- (3 112), se trece peste eI si se include numarul urrnator 2409, apoi 2 729 s.a.m.d., plna cind sint selectate 452 de numere, respectiv unitati de observatie.

In lipsa tabelelor cu numere aleatoare, se procedeaza Ia 0 selectie sistematica, dupa formula:

N

n - 1

unde:

N reprezinta populatia (universul anchetei);

n volumul esarrtionului

Daca dintr-o localitate, numarind 10526 de gospodarii trebuie cuprinse in esantion 526 de gospodarii, aplicind formula de selectie sistematica aflarn pasui de numiirare

.. 10526 10 526

(statistic): = -- = 20, rest 26. Se va incepe se-

526 - 1 525

lectia de la numarul 26, urrnind apoi 26 + 20 = 46, apoi, 66, 86, 106, 126 s.a.m.d.

Aplicarea metodelor probabiliste de esantionare impune existents unei baze de sondaj convenabile (liste electorale, liste de abonati radio, gaz-electricitate etc.). Chiar daca in unele tari exista fisiere pentru populatie, ohiar daca exista obligatia de inregistrare in fisele de evidenta a tutu- 1'01' schimbarilor survenite, documentele care servesc drept baza pentru esantionare nU sint niciodata perfecte,

In investigarea fenomenelor sociale, esantionul este reproducerea la scara a structurii universului anchetei, este modelul redus, macheta datatoare de searna pentru ansamblu. Esantionarea aleatoare simpla sau str atif icata. esantionarea multifazica sau panel necesita soli de curiostinte maternatice. Fara a perrnite estimarea exact a a erorilor de esantionare, esantionarea pe cote, convenahila din punct de vedere organizatoric si al costului ei redus, este la indemina oricarui cercetator.

Esantionarea pe cote presupune:

- construirea unui model (machete) a populatiei de investigat:

- repartizarea Iiecarui anchetator a unui numar de persoane ce urrneaza a fi interogate, 0 "cota".

64

11

.Proportia persoanelor interogate din fiecare categoric, raportata la numarul total al esantionului, reproduce cit se poate de exact proportia lor in ansamblul populatiei in care se face sondajul "31.

In cercetar ile noastre, efectuate la C.I.L. Pitesti, in cadrul campaniilor de vara (1970-1971) ale sectiei de sociologie de la Universitatea din Bucuresti, am utilizat un astfeI de esantion, constienti fiind ca studentii-operatori de anchete VOl' putea realiza reprezentativitatea in cadrul grupurilor pe cote. Ne-am bazat, in aceste cercetari, pe etica profesionala a studentilor, inlocuind controlul plasarii convenabile a celor anchetati prin autocontrol. Avem convingerea di nu am gresit: formarea viltorilor specialisti trebuie facuta intr-un climat de incredere. In plus, munca Iiecarui student - operator de anoheta - nu era decit foarte larg normata. Credern ca esantionarea pe cote este cea mai indicata in cadrul investigatiilor cu studentii practicieni. Pe de 0 parte, studentii tnteleg necesitatea respectarii instructiunilor de distributie in cadrul grupelor, pe de alta parte, ei au posibilitatea de apreciere mai exacta a virstei, rnediului de rezidenta si a nivelului de scolaritate etc. al celor ce urmeaza sa fiechestionati.

Sa presupunern ca in intreprinderea care ne intereseaza exista cinci sectii: P.F.L., Binole, Mobilii, Cherestea, Piacai, totalizind un numar mediu scriptic de 6000 de muncitori". De la serviciul plan sau organizarea muncii aflam repartitia lor pe sectii:

P.F.L. Binale Mobilii Cherestea Placaj

= 500 = 1000 = 2000 = 1500 = 1000

Din statul de salarii depistarn numarul barbatilor si al Iemeilor : (total: 5 000 de barbati si 1 000 de femei). Stabilim si repartitia acestora incadrul sectiilor. De la serviciul social al intreprinderii luarn lista abonamentelor C.F.R. si LT. A. ca si conventiile de transport 1a zi, pe sectii, din care, de asemenea, stabilim nurnarul barbatilor

31 MAURICE DU\'ERGER, ;VIithades des sciences sociales, Paris, P.U.F., 1901. p. 173.

* Cifrele Slut ro tu nji te ~i uu coucordil cu situat ia existeutii In C.I.L.-Pitesti : am oferit nurnni un model de construire a unui esun tion pe cote.

65

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

~i <11 Ierneilor navctistc. 1\\"('111. asudur , rapid pos ibi l itutea obtinerii unor date converiabile pentru cele tr ei criterii de cote pe care le-arn ales. Acestia sint factorii de stratificare usor de depistat din registrele oricarei intreprlnderi. Factorul virsta, universal in investigarea Ienornenelor sociale, este mai greu de pus in evidenta. Pentru a reduce distorsiunca rezul tatelor, am indicat studentilor-operatori de ancheta sa aleaga pen tru chestionare persoane cit mai variate ca virsta. Teoretic, exista posibilltatea ca in cadrul grupului de muncitori navetisti de la sectia Binale (de exernplu) cei mai multi sa fi Iost in virsta de pina la 30 de ani si deci sa nu se fi respectat structura de virsta a acestui grup. Este 0 limita a metodei.

Avind la dispozitie doua saptarnini pentru aplicarea chestionarului si beneficiind de aportul a 15 operator! de ancheta,corelatcu faptul cit pentru Iiecare interviu ernu necesare circa 20 de minute, am stabilit sa se realizeze 3-5 chestionare pe zi/om. Aceasta insearnna ca ne-am decis sa lucram un esantion de 600 de persoane '71 ca dupa criterirle de cote urrna sa construim 0 rnacheta redusa la scara de 1/10. Studcntii-operatori de ancheta impartiti pe sectii aveau libertatea in prirnelc zile sa Iaca interviuri. la intirnplare, respectindu-se doar reeomandarea ca, din punct de vedere al virstei, subiectii sa fie difer iti. Zilnic, chestionarele completate erau clasificate dupa cri teriile de cote: sectii, sex, localitate de rezidenta, Se operau modificari in tabele. Dad! initial erau de realizat, pe criterii independente: sectii, sexe si 10e de rezidenta, dupa cum urrneaza:

Scciii Sex
P.F.L. 50 Barbati 500
Binale 100
Mobild 200 Femci 100
--~---
Total 600
Chercstea 150
Placaj 100
Tolal GOO Lac de residenid

Orase 400

Sat 200

Total 600

dupa doua zi le de investigatii urrnau sa mai fiechestionati, pc sectii, astf'cl:

66

Sectii

P.F.L. Binaie 1I1obila Chercstea Placaj

Total

40 84 160 122 79

485

La fel, se urmarea proportionalitatea efectuarii interviurilor cu subiectii barbati localnici sau navetisti, cu Icmei localnice sau navetiste. Se lntelege ca procedeul criteriilor independente este mai lesnicios pentru operatori, dar sursele de asigurare a unei reprezentativitati a esarrtionului sint rnult diminuate. Am optat pentru procedeul criteriilor intercorelate.

Locul de reziden!a Oras Sat
Sec/ii Total
Sex; , , Biirba!i Femei Bdrbaii Femei
P.F.L. 40 10 50
Binale 50 10 30 10 100
Mobila 120 30 20 30 200
Chcrestea 80 2 60 8 150
Placaj 60 8 30 2 100
Total 350 50 150 50 600
400 200 De aceasta data, in cadrul grupurilor se pastra 0 proportionalitate a structurii, dar operatorii aveau posibilitatea sa aleaga subiectii pentru interviu, dupa cum acestia er au disponibili. Puteau sa renunte sa intervieveze persoanele care erau foarte ocupate sau refuzau sa raspunda. Studentul-operator de ancheta nu mai era obligat - ca in cazul esantionar'ii - sa staruiasca a lua interviu persoanelor diriainte desemnate. Se intelege ca, in ultimele zile ale anchetei, gasirea subiectilor care sa corespunda criter iilor de cote pentru completarea esantioanelor era anevoioasa. Se iveau situatii in care subiectul abordat sa nu corespunda eriteriilor de cote care ne interesau. Refuzul nostrul de a continua chestionarea era cit se poate de politicos. Cautam subiectii corespunzatori. Adesca maistrii, sefii de echipe ne indicau subiectii necesari completarii esantionului si alegeam dintre ei.

67

Cu toate limitele ei, esantionarea pe cote ni se pare a fi perfect aplicabila in investlgatiile in care munca trebuie Iacuta rapid, in eadrul echipelor studentesti, in orice caz, pentru eei ce aeum se initiaza in tehnicile investigatiilor sociale.

VI. 0 alta $6 a investigatiilor sociologice este aleqerea tehnicilor de cercetare eapabile de a surprinde cit mai exact faptele si fenomenele sociale.

Se impune 0 reflexie critica asupra valorii de cunoastere a tehnicilor de investigatie, 'care pot fi considerate "unelte", "instrumente", ce trebuie sa Iaca corp comun cu faptele si fenomenele studiate.

Alegerea celor mai adecvate modalitati de studiu, a celor mai bune mod uri de conexiune a tehnicilor in vederea perceperii, intelegerii si explicarii coeren te a Ienomenelor eonstituie obiectul metodologiei, care nu este altceva decit 0 re[lexie asupra reflexiei, 0 filozofie operatf:onalii, care permite "a cunoa$te mai bine pentru a actzona mai bine" (Louis Boulet). In sens literal metodologia este ,,~tiinta integrata a metodelor, metoda fiind dernersul rational a1 spiritului pentru descoperirea adevarului (sau rezolvarea unei problemej-w,

Dar nu numai adecvarea tehnicilor la obiectul cercetat determina alegerea metodei de investigare; intervin aici 0 serie de alti factori ca: accesibilitatea, economia de resurse s.a.m.d.w.

In cadrul sondajelor, chestionarul ramine singular. In orice alta cercetare se impune aplicarea convergenta a cit mai multor tehnici, care, corelate, sa conduca la evidentierea adevarului. Limitele Iiecarei tehnici pot fi depasite numai prin corelarea mai multor tehnici. Desigur, un:ele tehnici sint aplicabile numai anumitor fapte sau fenomene sociale. Ca regula general a, se poate afirrna ca totdeauna chestionarul trebuie dublat si triplat prin tehnica observatiei directe si indirecte (cercetarea documentelor). Foarte

• 32 ~. CA Ul_)E, La methodologie : caracteres geniraux ct applications, III M ethodologie vers une science de l' action, "edigt par R. Caude et A. ?[oles, Gonthier-Villars, Paris, 1964, p. 4.

33 STEPHEN A. RICHARDSO~, BARBARA SHELL, DOHREWEN"D DAVID KLEIN, Interviewing, its [orms and junctions, New York, Basic Books, Publishers, 1965.

68

pe scurt vom prezenta aceste doua tehnici Hira de care chestionarul ramine, practic, inaplicabil in investigarca fenomenelor sociale.

A.

Observaiia directii

In dictionarul devenit clasic, A Dictionary of Psychology, al lui James Drever, terrnenul observatie este explicat astfel: "desemnarea general a a pereeperii si a inregistrarii atente si planificate a fenomenelor, obiectelor, even imentelor si indivizilor in dependenta de 0 situatie determinata'<". Observatia stiintif'ica presupune: un scop determinat, planificare sistematica, 0 notare sistematica (nu colectie de excentricitati), controlul si repetarea'". Intr-un anume sens, observatia este "singura metoda care promoveaza cunostinta" (Traian Herseni), celelalte metode n u fae decit sa teoretizeze datele obtinute prin aplicarea observatiei stiintifice. Chien' si experimentul nu este decit o observatie asupra unor fenomene provocate, nu este decit - dupa Claude Bernard - ,,0 observatie provocata ... eu scopul de a controla''. A. Chapanis atragea atentia asupra Iaptului cil "noi ape lam 1<1 expcrimcntul de laborator in acelasi mod in care invatatii din secolele treeute apelau la autoritatea lui Aristotel, Thomas d'Aquinov". Lumea stiintelor comportamentale este astazi bintuita de 0 .,exp2rimentofrenie"; totusi calea principala de obtinere a unor noi cunostinte asupra eomportamentului uman este observatia si, in prirnul rind, observatia par ticipationala. Se po ate spune ca valoarea unei investigatii este direct proportionala cu timpul petre cut in teren, observind si discutind cu oamenii. Se intelege ca, fara aportul teoriei, observatia este oarba, Fe bun a dreptate se poate sus tine ca observatia stiintif'ica este totdeauna 0 observatie polemica; ea confirma sau infirma 0 teza anterioara (G. Bachelard), Existenta ipotezelor diferentiaza observatia stiintifica de cea empirica sau sporitana: observatorul nu se

31 JAMES DREVER si E. D. FROHLICH, IV ortcrbuch zur Psychologic, Munchen, 1970, p. 59 (trad. germana).

35 MARIA JAHODA; MORTON DEUTSCH; STl'ART w. COOK, Beobachtungs oerfahren, in Beobachtung und Experiment in del' Sozialforschung, Herausgegeben von Rene Konig, Ko11l-Der1in, 1956.

36 A. CHAPANIS, The Relevance oj Laboratory Studies 10 Practical Situation, In "Ergonomics", 10, nr. 5, 1967, pp. 557-577.

69

1: I
~
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

lasa furat de ceca cc iese din cornun, el Isi limiteaza cimpul observatiei tocmai pentru a adinci cunoasterea. Prin aceasta nu se neaga valoarea unor Iapte rieasteptata, aberan te si capitale inregistrute de catre observator, care pot conduce la dezvoltarea sau largirea unci teorii existente. Robert K. Merion numestc acest Iapt .,serendipitate"37. Se intelege ca "nu observatia naiva a unui observator naiv, ci dimpotriva observarea naiva a unui observator instruit' constituie "serendipity pattern" (Rene Konig). Asa cum rernarca insa Maurice Reuchlin, observatia ~tiintifica trebuie sa utilizeze totdeauna "ipoteze complet explicite"38, chiar data prin serendipitate pot fi formulate ipoteze noi. A observa inseamna in prirnul rind a privi, a vedea. Datele obtinute prin observatie in teren Iac ca 0 teorie sa fie viabila: teoriile care prczic numai ceea ce se petrece in cadrul celor patru pereti ai laboratorului sint teorii ineficiente (A. Chapanis), De cc sint ins{l utit de rar Iolosite tchnicile de observatio? C. A. Moser crede dt ncest lucru sc daloJ'('(\z,\ Iaptului crt obscrvatin nu so COI1- jug;: usor C'Li c~illitiollal"Ca ulcatoare ~i c{l ca prczin tii un ~rad sporit de subicctivitate. Cu prima obiectie nu putern sa nu firn de acord. In ceea ceo priveste cea de-a doua obiectie, se pot formula rezerve serioase: observatia este tot atit de rnult sau tot am de nutin subiectiva ca. si interviul sau experimentul. Este adevarat ca ne indreptam atentia asupra unor fenomenc, neglijind altele, dar in interviu, in experiment nu so Intimpla acelasi lucru? Nu adresam intrcbar! dear despre anumite lucruri, neglijind altele? In cadrul experimentului nu alegern doar acele variabile dependente, care probabil ca VOl' cia rezultate semnificative, lasind deoparte alte variabile mai putin convenabile experimentatorului? Credem ca aici este yorba de 0 prejudecata: un adevar banal demonstrat printr-o tehnica foarte speciala se considers ca este mai putin banal.

Mai este inca 0 cauza : observatia 5e prcteaza rnai putin la interpretari statisticc. "Quantofrenia" ~ alta "maladie" a secolului nostru ~ ii obliga pc multi cercetatori sa manif'este rctineri in Iolosirea metodei observatiei.

31 R. K. l\lERTOX, Soc ial Theory and Social Structure, New York, The Free Press, 1968.

38 :;\lAURICE REUCHLIX, Lcs methodes ell jJsyc/:oiogy, Paris, P. G.P., 1969, p. 16.

70

l' c·

l"

I

Aceste retincr i sint lnsa nejustificate. In paranteza fie spus, s-aimai putea vorbi de unele cauze adminis~ra.tive, de oruariizare a cercetarii, Pentru aplicarea chestionarelor S~clU , inventat" operatorii de anchete. Observatia stiintifidi~ere 0 califieare superioara. Ca si la experimerit eel care efectueaza observatia trebuie sa fie insusi cercetatorul. In acest fel poate fi explicata aparitia "observatiei instantanee" si frecventa ei utilizare: cercetator'ul, in acelasi interval de timp, poate efeetua observatii in mai multe locuri.

in studiile sociologice se poate vorbi de r.eaJizarea obvsel~vatiei de catre 0 persoana, de catre 0 echipa omogena si,

in 'fine de catre 0 echipa multidisciplinara?". .

Se p~ne intrebarca: trebuie sa se integre~e eere~tator.~l colectivitatii cercctate? Da. Presupunind ca Iolosim rmjloace de efectuare a unor observatii care permit sa vedem fara sa Jim vazuti: carriere cu viziune unilaterala (asa a prorcdat n. F. Bales in cxperimentele sale vef.ectuate in ;\lw! I D:>O), chiar ~i ill noost caz cste necesara integrarea. Cel care riuninc absolut strain de ceca cc observa arc sansa de a interpreta gresit ceea ce a observat. N. A. Kolmogorov arata ca, uneori, observatia in afara participarii implica mad dificultati de intelegere. Cu gre~ ar _putea intelege un observator exterior 0 astfel de situatie: pe in~2rat, oameni, mai multi barbati decit ~eme.i, int~a intr-o incapere ceva mai mare decit cele obisnuite, primcsc sticle de diferite marimi, eli Iiehide difcrit colorate; apoi incep sa gesticuleze fi't_:a" n_ici un s~r:s, Ce s-a. in: timplat.r'" Necesitatea integrarii in colectivitatea studiata este evidenta. Cercetatorul trebuie sa stie sa prezint~ scopul studiilor sale nu numai explicit ~i dar, dar ~l convenabil pen tru eei studiati. Obser_vator~l va _ aprecia ca e1 inregistreaza faptele asa eU.m. sint, ca. nu mcearc~ sa evalueze ealitatea lor. Liderului si membrilor grupului studiat li se vor prezenta pe seurt felul cun; urm~az~. a fi prelucrat rnatcrialul inregistrat. Chiar daea e:CI?hcatl~e VOl' fi cit sc poate de generale, pentru a acoper i 1l1~reaba gam a de acte de eomportament ale observator ului, tot-

39 TRAIAX HERSENI, Metodologia cercetdrilor .psiho~ociologi~~ ~e. :a ltoldesti, ill Sociologia militans, vol. II, Bucuresti, Edit.ura sttintifics,

1972,' p. 36. .. . . I' .. t- 40 A. N. KOL:\10GOROV, Automatcle ~t VIa/a, in Dia ectica ma/xls a

si ~tii11!cle nuidcrnc, vol. IV, Editura polit.ica, Bucuresti, 1963, p. 47.

71

deauna trebuie precizat ca celor interesati oricind li se pot oferi amanunto suplimentare. Este bine ca observatorul sa nu-si creeze iluzia unei asimilari totale in grupul sau colectivitatea studiata. Rareori se poate intimpla ca integrarea sa fie atit de puternica incit sa se ajunga la distorsiuni din aceasta cauza: totusi se citeaza cazur i in care cercetarile au trebuit sa fie abandonate tocmai datorita stabilirii unor relatii prea strinse cu 0 parte din cei studiati - cu liderii muncitorilor - Iapt care Iacea imposibil contactul cu insisi muncitorii.

Dar integrarea totala a observatorului in colectivitatea studiata nici nu este totdeauna posibila si nici nu este totdeauna de dorit,

a. Observatia externa, care presupune situarea observatorului in afara sistemului observat, este preferabila in cazurile in care incadrarea observatorului in sisternul de status-uri si roluri al colectivitatii il impiedica sa inregistreze relatiile, ansamblul raporturilor intra- si intergrupale. Uneori observatorul nici nu poate dobindi status-uri si roluri care sa-i permita incadrarea in sistem (de exemplu, in organizatiile academice, in armata etc.). In astfel de cazuri, se va proceda la stabilirea unui sistern de categorii in raport cu care sa se faca observatia. Prin categoriile de observatie intelegem clase de Iapte si fenomene omogenc, in care sint reuniti indicatorii relevanti si care permit, prin codificare, analiza statistica a proceselor si relatiilor scciale.

Roger W. Heyns si Alvin F. Zander analizeaza caracteristicile sisternclor de categorii de observatie ". Din punctul de vedere al gradului de cuprindere a realitatii, sisternul de categorii poate fi exhaustiv, cind to ate actele comportamentale ale subiectilor observati vor fi clasificate in categoriilc stabilite, sau nonexhnusiin, cind sistemul de categorii nu pcrmitc decit selectarea unor eOlJ1- portamente. Utilizarea unui sistem de categorii nonexhaustiv aduce ser ioase economii de timp si este de prcfr-rat in studiile-piJot. In ceca ce privcste qrtulul de re flee! ie impus de sistemul de categorii la inregistrarea datelor de observatie, acesta poate fi inalt sau mediu, dupa cum

categoriile stabilite sin t mai generale sau mai partic:u~ lare. Sistemul de categorii poate avea unul sau mar multe cadre de ref'erinta, incercind sa cuprinda Ienomene ornogene sau eterogene. In primul caz, sisternul de categorii este unidimensional, in eel de-al doilea caz este multidimensional. In cadrul sistemu1ui,categoriile pot fi continue sau discontinue, dupa cum permit sau nu ordonarea lor ca intensitate. Se Intelege ca, de regula, VOl' fi continue categoriile din sistemele unidimensionalc si discontinue categor iile din sistemele multidimensionale.

Pentru exemplificare, sa analizam sistemul de categorii utilizat de Hobert F. Bales in stuclierea interactiunii in cadrul discutiilor de grup". Este interesant de aratat, ca initial, H. 'F. Bales luase in consideratie 85 de categorii pentru a descric procescle de intcractiune ln -cadru! discutiilor de grup. In final, in urma Jaborioaselor sale invcstigatii concrete (1946-1949), n u au Iost rctinute dccit 12 categorii. Acestea sint dispuse in perechi (pozitive s i negative) si or donate in doua dimensiuni reieritoare la: compcr tumentul afectiv si comportamentul intel,edual. Percchile de categorii surprind: problemele de onentaTe a iliscutiilor (a), problemele de evaluare (b), probleniele de control (c), problemele de decizie (d), problel~?ele de invingere (l tensiu nii (e), problemele tie mtegrare In f/nlp (l participwL~ilor la discuiie (f) (Vezi Fig. 4).

Sisternul de categorii al lui R. F. Bales este exhaustiv : orice comportarnent al participantilor la discutie poate fi incadrat intr-una din categoriile stabilite. Pentru a clasifica insa comportamentele se cere un inaltgrad de ref'lcxic, intr-ucl t categori ilo propuse sint Ioarte generale. Sisternul oste bidimensional, vizind atit compor tumcn tul afectiv, cit si pecel intelectual, Iapt ce impiedica ordo~ narea pe 0 singura linie a categoriilor, de la cea mal putin intensii pinii In cea mai i n tensii p.uticiparc In. cli~nl: tiile de grup. Intr-adevar, dat fiind cadrul de ref.ertn\a dif er it nu ponte Ii apreciat comportarnentul celui care ("olltl'i"Hlic 1,1 dcstindcrca alll1osrcl"ci .mui i ntr-ns p.ul.ic-ipativ dccit cornportarnen tul celui care oiienteuzii discul,iiJe suu cvalueaza inf'orrnatiile, dar nici invers. Catego-

41 ROGER W, HEYNS si ALVIN F. ZANDHR, L'obscmaticn du coniportement de groupe, in Les methodes de recherche dans les sciences social, s, Leon Festinger, Daniel Katz, Paris, P.P.F., 191'3.

~2 ROBERT F. BALES, Interaction Process Analysis, Cambridge, Mass, 1951 (Dupii: RENE KONIG, Die Bcoliachiung, in .Handlmelt der esnpirischcn Sozialforschung, Hcrausgegeben yon R. K(,1l1g, St\lttgart, Fcrdinnnd Enke Verlag. 19(17).

72

73

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

Fig. 4. Sistcmul de calegori'~ utilisat de R. F. Bales (1957) pentru stndiul proceselor de interaciiune in cadrul discuiiilor de gru]».

A

Dorneruul SOCIO-· emotional

(react" pozinve )

B

Dornernul terno: (raspunsurl)

C

Dorneruut temei lintrebOrl)

D

Dorneruul SOCIOernotioncl

Irecctu negative)

1 AratO sondcntcte.
spnjinc.toudo. ojuto
2 Destlf'ode atmosfera
, glumeste,ride ,expn-' ,.~
mO sctrstcctie
3 Exprtrno acordul sOu,
crete tacit cdeziuneo so
1 t. Face suqestii.mdrco 0 ...
dir ectie, do un scop octiunn ~
5. ForrnuleozO opln", apre _ .. i
ciozd, evolueozO
6 Do 0 intormatle.repeto,-
clonttcc
abcdet
7 Cere 0 mtorrnotre 0 ;--11
Tndrumare . _-
8 Cere 0 evoluore,o op,nle,_
o cnotizc
9 Cere 0 directle, un scop -
10. DezoprobO,retuzli par-
ticiporeo so -
11 ManifestO tenstune. -
frustrare -
12 ManifestO agreslvltate - Pe buna dreptate se spune: ,.Cine nu s-a murdarit pe rniini muneind nu poate sa vorbeasca despre problemele

muncii".

Participarea - desigur - poate sa fie foarte diferita, mergind de la simpla si abia sesizabila apartenenta pina la asumarea sarcinii de conducere a grupului studiat. In acest sens, se vorbeste despre participare pasiva si activa atunci cind observatorul inf'luenteaza desfasurarea evenimcntclur III grupul in care se intcgreaza pentru a-I studia. Participarea ccrcetatorului si acccptarea lui de catre grupul studiat poate sa fie totala, valorile si normole de viata ale grupu1ui Iiind integral preluate de catre obscrvatorul participant. De curind, ziarul indonezian "Berita Buana", care apare la Djakarta, anunta epilogul mai putin obisnuit al unei cercetari de antrcpologie sociala: cercetatoarea americana Wyn Sargent, studiind mai mult timp prin coparticipare triburile primitive din Irianul de Vest, a sfirsit prin a se casatori eu unul din sefii tribur ilor studiate ("Romania libera " , anul XXXI, nr. 8790). N u este singurul caz cind un etnolog, antropolog sau sociolog, neputind coneilia rolul de cercetator cu eel de participant, se alatura populatiei investigate. In literatura occidentala se citeaza cazuri de criminologi deveniti crimi-

{ {

riile stabilite de R. F. Bales sint in acest sens discontinue. ~le ~~mi.t alcatuii~ea 1?!?filurilor de discuiii (Vezi Fig. 5), leco~stIvtUl:ea d:s~a$Urarll acestor discutii, precum ~i 1'0- lul Iiecarui participant in discutia de g1'up.

b ". Observ~tia coporticipcnui "inseamna a lua parte - pe .Cl! perrnite situatia - constient si sistcmatic la viata activa, ca si 1a interese1e si sentimentcle oru'pului de

"4') E b

p.crsoane '. ste c.u totul altceva sa-l intrebi pe un mUn-

citor ~espre succesiunea operatiilor pentru efeetuarea unei munci chviar in tirnpul desfasurari i acesteia si cu totul altceva sa-1 intrebi intr-un birou oarccare. De aseme~1~a, .alt~e1 intelegi s.itua~ia unui muncitor cind tu insuti £11 practicat 0 meserie, Ell lucrat cot la cot eu muncltorii.

I/)
ClJ
0
rn 1
ClJ 2
"U
ClJ 3
....
0 4
N
.... 5
::J 6
.;: 7
0
g'8
..... 9
0
u
N 10
11
ClJ
ClJ
U .. FLORENCE KLUCKHOLIIT, Die Methode del' tcitnehmenden Beob~r!'llmg in kleinen Gemeinden, In Beobachiung unci Experiment in der Sozi alforschunp, IIcrausgegcbCll yon Rene Konig Koln-Hcrlin 196?

p. fJ7. ' ' ., »z,

L_ __ ~ __ ~ __ ~--~~--~--~--~----~

5% 10% 15% 20% 25% 30%35% 40%

Fig. 5. Projilul colectiv at discutiei unui grup de sase studcn!i reulli!i pcntru pl'egdtirea unei anchete (duPd David Victoroff ).

74

75

nali sau de sociologi care s-au introdus voluntar in penitenciare si care au abandonat sociologia, dedicindu-se Iuptei pentru umanlzarea acestor institutii de reeducare.

Exista insa ~i posibilitatea de a nu Ii acceptat de colectivitatea pe care intentionezi sa 0 studiezi. Aceasta nu impiedica desfasurarea cercetarii. William F. Whyte numeste acest fenomen "valoarea de strain" care confera unele avantaje: sint posibile destainuiri, care Iata de un membru al grupului ar fi greu de Iacut.

In to ate cazurile, cercetatorul i~i pune intrebarea: ce trebuie observat? Cum trebuie consernnat? Ce relatii trebuie stabilite -cu eei observati si cum pot fi stabilite astfel de relatii?

Faptele observate, ca indieatori ai cercetarii, trebuie rapor tate la situatia concreta, la sisternul socio-cultural, pentru di fiecare proces social se desfasoara intr-un context social dat ~i Iiecare secventa observata declanseaza un intreg sir de alte secvente, data iiind intereonexiunea fenomenelor sociale, Observarea conditiilor de aparitie a diferitelor fenomene implica standardizarea observatiei. Dar "cu cit este mai cornplexa problema de cercetat si cu cit este mai neclariIieat sisternul teoretic de referinta. cu atit este mal greu sa structurezi dirnensiunile obs~r~ vatiei si caracteristicile observate't+'.

Observatia coparticipanta are prin excelenta un e"lracter descriptiv si adesea doar un scop explorativ. William F. Whyte, clasic al observatiei coparticipante, ln lucrarea sa, Street Corner Society, raspunde unei probleme foarte complexe: organizarea socials in slums-ul m~rilor erase americane. Complexitatea problemei, inexistenta unei teorii adecvate (la ace a data exista prejudecata ca in slums-ul oraselor arneriranc domneste dezorganizarea sociala) l-a determinat pe W. F. Whyte sa incerce observarea explorativa de la fereastra locuintei lui a unei bande (termenul are aici 0 nuanta neutrala) de pe Norton Street. In aceasta faza, observatia nu era participanta. Treptat (cercetarea a durat trei ani si jumatate) W. F. Whyte s-a integrat in subcultura bandei, a invatat "limbajul" ei, a fost aceeptat si sprijinit sa desfasoare cercetarea. La constituirea ei, la inceputul anului

U RENATE MAYNZ. KURT HOLM. PETER nUBER. Einjuhrung in die Methode» der empirischen Soziologie, Koln u. Opladen, Westdcutscher Verlag. 1969. p. 92.

L" 6. Organizarca sociald a bandei de pe Norto.i Street (dupc! George

r ig,

Caspar Honians ),

1937, banda nuiuara sase membri: apoi banda si-a mar-it numarul la treisprezece membri, in virsta pina la 29 de ani. ToU copilarisera in acelasi mediu, urrnasera la aceea~i scoala; 'unii lucrau permanent in Iabrica, altii doar oca~iona1. Fiecare avea un 10c bine stabilit in organizarea

bander". (Vezi Fig. 6). . ~

Initial Nutsv Iusese sef. Intr-o confruntare directa, Doc il invinge v pe Nutsy '~i devine seful bandei. Pozitiile celorlalti membri ai bandei se contureaza dupa cum activaser~\ sub eonduce1'ea lui Nutsy (Frank, Joe, Alec,

, . t

Carl, Tonny) sal! intrasera in banda ca urrnare a prre e-

niei lor cu Doc (Danny, Mike, Long John).

Cereetarea lui W. F. Whyte tnlatura prejudecata dezorr;anizarii sociale in slums-ul oraselor ~merical1e $i. ~duce totodata contr ibutii pretioase la tehnica observatiei coparticipante, prin formularea un or reguli de aplicare a acestei tehnici. Astfel, observatorul:

1) trebuie sa ia legatura in prImul r~nd eu liderul (conducatorul, personajul central) grupului observat:

46 G. c. HO!lJANS, Theorie dey sozialeu Gru p]:«, Koln u. Opl~dell. "\,'C'stdeutscher Verlag, 19GO. (Vezi The Human Group, New York, 19;)0.)

77

76

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

2) trebuie sa atraga toate persoanele Care doresc sa conlucreze cu el;

3) trebuie sa se abtina de la aprecierea sau dezaprobarca comportamentelor observate;

4) sa evite de a lua parte Ia conflicte, care pot diviza grupul.

In ceea ce priveste inregistrarea observatiilor, aceasta este totdeauna 0 problema: ea intrerupe, pe de 0 parte, observarea, iar pe de alta parte, il dezvaluie pe cercetater. Refcritor la tehnica de inregistrare a datelor 'I'h, Caplow precizeaza ca:

a) protocolul de observatie trebuie sa includa totdeauna: data, ora, durata observatiei, locul exact de desla~urare a observatiei (harta, fotografiile si schita topografica), conditiilo in care s-a Iacut observatia, persoanele prezcnte si rolul lor, aparatele si instrumentele utilizate, ambianta fizica (temperatura, ilumlnatul etc.) si eventuaIde modificari pc parcurs ale aeestor date;

b) opiniile, ipotezele neverificate deductiiIe sau rernareile personale asupra subiectilor 'observ~ti trebuie eli-

minate; '. '

c) declaratiile subiectilor observati trebuie inregistrate in stilul lor direct, la persoana I singular;

d) comentariul observatiei se va face in alara protocolului de observatie, la intervale stabilite in jurnalul de cercetare,

In cazul observatiei copar ticipante si mai general in

J , , J

cazul observatiei directe, cercetatorul trebuie sa obtina asentimentul si perrnisiunea grupului de a efectua observ?tii. LL~crul nu este intotdeauna usor, pentru lea este 0 diferenta foarte mare intre a no. te respinge si a te accepta. Sint reguli elementare de tinuta si de cornportare care trebuie respcctate. De la inceput, in terrneni sirnpli. trebuie sa clar ilici: cine esti? ee urrnaresti? de cc urrnaresti. un obiectiv saualtul? cui serveste ~eest lueru? Sinceritatea este obligatorie. Aici intervin probleme de etica a vcercetarii, de deontologie. Dupa formula lui Tacitus obscrvatia trcbuio Irteuta fadl ura si partin ire (sine ira et studio) ~i mai prcsus de toate in dorinta de a stabili adev.irul ~i de a scrv: oarncnilor.

e. Procedeul observatiei instantanee este pus la punct, in 1934, de catre Tippett. Observatia instantanee, bazata pe tehnica sondajului, mai este nurnita si "e!?antionaj al muncii" sau "inspeetie Instantanee". In realitate, desi observatia instantanee porneste de la ceca ce de obieei se intelege prin "privirea maistrului" nu este deloe 0 inspectie, mai ales, nu este faeuta eu scopul de aeontrola si nu este Iolosita numai in studiul muncii,

Observatia instantanee prezinta avantajul de a fi relativ cornoda, putindu-se aplica fara perturbarea eompDl'~ tamentului eelor studiati, Exista posibi1itatea aplicarii aeestei metode fara ca cei studiati sa fie avertizati; procedeul implica anumite riscuri : observatorul, odata deconspirat, pierde total inerederea eelor in mijlccul car ora efectueaza studiul. Marele avantaj pe care il confera aplicarea acestei metode oonsta in posibilitatea ce se creeaza de a studia alternativ mai multe activitati .intr-o perioada de tirnp scurta. Prin intermediul observatiei instantanee se poate stabili, eu un grad convenabil de precizie (de exemplu, in studiul muncii), lista operatiilor ee se electueaza, ponderea Iiecarei operatii (en tirnp, in procente) si se po ate compara ceea ce eiectiv se face cu ceea ce este prevazut a se face. Observatia Instantanee este recornandabil a se apliea nurnai in studiul unor activitati variate. Aplicarea practica a metodei trebuie sa tina seama de gradul de precizie pe care dorim sa-l aiba rezultatele. Prin conventie, se considera ca un grad de precizie de 0,05 este eonvenabil. Formula de calcul estedata de:

P=2"\!t-P V N·p

in care:

Peste gradul de precizie dorit;

p procentajul operatiilor stabilit prin observatii

prealabile ;

N numarul de observatii cfectuate.

Formula poate fi utilizata nu numal pentru stabilirea gradului de precizie al studiului, cind estc cunoscut numarul de observatii efectuate, ci si pentru stabilirea numarului de observatii necesare, cind stabilirn de 1a inceput

79

un grad de precizie anume dorit (de regula 0,05). Formula, in acest caz, ia urrnatoarea forma:

N=.!...xl-p.

p2 p

Dam un exernplu de folosire a acestor formule de calcul-":

I) P = 50% N = 100

1 2

= 2 . - = - = 20% ;

. 10 10

!---SO

2) P = 5°~ ~ = 2 V 1 - 100 ~ = 2 \1 0,50

! 100 50 100 N . 0,50

. N·-

100

P = 50%

N=?

4 J.V=-_.

L~ot

0,50 4

1 = _4 _ = 1600 observatii 0,0025

0,50 0,052

Ca momente importante in aplicarea observatiei instantanee, in afara stabilirii prin observatie directa a POl1- derii elementelor in cadrul activitati] studiate, amintim fixarea intervale lor dintre observafiile instantanee; aceasta se realizeaza in functie de timpul total de studiu, de numaru] acth'itatHor care sint studiate si de distanta dintre locurile de desfasurare a acestor activitati. Se ia in eonsideratie tirnpul minim pentru pareurgerea distantoi intre cele mai indepartate Iocuri ce sint studiate alternativ,

Determinarea momentelor de efeetuare a observatiilor instantanoe se face prin tragere la sorti, In final, se com. pleteaza 0 fi~a de observatie in care sint trecute: numa-

U ROGER MUCCHIELLI, L'Etude des postes de travail, Paris, Libraities Techniques, 1968, p. 52.

80

rul observatiilor, ziua, orarul de observare, continutul observarii ~i eventualele rcmarci explicative, suplimentare.

B.

Observa?ia indirect ii

Cercetarea docurnentelor, studierea izvoarelor documentare este nelipsita din orice investigatle. Aceasta tehnica este considerata ca 0 "observatie indirecta'', intrucit se studiaza inregistrarea datelor observate de catre altcineva in alte imprejurari decit cele aetuale. Acest altcineva ponte Ii 0 institutie, o persoana calificata sau Insas! persoana supusa Investigatiei. Exista totdeauna un velum de informatii !care sta la dispozltia cercetatorului: diferite statistici oficiale, registrele de stare civila etc. Studierea trebuintelor eulturale ale salariatilor unei intreprindcrl incepe Iiresc eu studierea rcgistrclor de c\'identii a cititorilor bibliotecii. Existenta unor date €entrali7.ate - lunar sau anual - dau posibilitatea de a afla rapid: numarul ci titorflor, profcsiunca lor, scxul, rnediul cit' I'('zi den V't, prt't'1I1l1 !7i gClllll'ilc Ii tcr.u-o prof l'rate (e[n'\ill'). Ast.Icl de date sint Ioar te interesantc, dar trebuie privite totdeauna circumspect: unele practici lipsite de responsabilitate deforrneaza realitatea. Se intllnesc bibliotocari care majorcaza - fictiv - numarul cititorflor pentru a raporta 0 activitate mai bogata a bibliotecii, dupa cum se intilnesc bibliotecari care impun, pc linga cartea ceruta, sa fie luata si 0 alta luerare, pe care cititorul nu o doreste (practica e mai Irecventa la bibliotecile scolare), De asemenea, unii bibliotecari recurg Ia cornplicitatea cititorilor: eel' sa fie cornpletate automat mai multe Iise pentru dir~i care nu sint nici macar scoase din raft In aceste situati i este greu de apreciat pina unde te poti sprijini pc stutisticlle si inregistrarilc altora. Chiar atunci cind sint intocmite corect, stntisticile si doeumentele of iciale trebuie supuse unui examen critic. In statisticile of'iciale, coef'icientul de sinucidere al Iemeilor apare rnai reclus decit eel al barbatilor. Asa cum remarca M. Halbwuchs, aceasta inf'orrnatie trebuie interpretata cu prudontii, pentru c{\ Ierneilo rCClll'g adesca 11.1 sinuciderea prin inec, careeste mai user de disimulat decit sinuciderea cu anna de foc. Oricum, cercetatorul trebuie sa ia contact cu

81

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

documentele cxistente: nu va pretinde si tuatii central izate, lc va controla singur; nu va lua ill (,()l1sideratie tCit sigure decit documen tole con Labile (pc bazu carorn se Iac platile sau so xtahilcstc g('stilillca). Corcotind stl'll(,Lura sociala a Iortci de iuunrii din Intreprindcrc, SC' \',1 apela Ia statuI de salarii, nu la - sa zicem - registrul de evidenta al salarlatilor in tocmit de serviciul de personal. In afara documentelor oficiale, in investigarea fenomenelor sociale 'pot Ii luate in consideratie ~i "documentcle personale". Ele of era posibilitatea conturarii imaginii pe care si-o Iac perso.inclc cuprinsc in allc!1cUi despre ele inselc sau desprc colectivitatca in care traicsc. Unele "documente personalc": scr isori, jurnale zilnir-c, insernnari razlete, autobiografii sau ohiar monografii sint exceptional de sugestive, au caracterul unor marturi i. Astfel de mar turii pot fi provocate. Se cere persoanclor anchetate sa-si scrie arnanuntit autobiografia. Intr-o x.crcetare, coordonata de prof. dr. Vasile V. Caramelea de la Cenirut de cercetiiri antropologice, asupra petrolistilor din Leordeni-Arges, iucerclnd sa cvaluarn starea de sallCItate, ca indicator al adaptarii la munca industriala a [0;;tilor agricultori, in afara statisticilor medicale obtin ute de la spitalul din localitate, am cerut unui numar de pctrolisti spitalizati (pentru ulectiuni mai putin grave) sa-~i scrie autobiografia. In acest fel, prin autobiografiile provocate sint sanse sa se obtina tablouri psiho-sociale sugestive. Se intelege ca nu vam confunda insa imaginea despre realitate cu realitatea Insasi. lata citeva fragmente dintr-o autobiografie obtinuta intr-o alta cercetarc asupra rnineri lor din Berevoiesti (1966):

"Tatal era om bun, nu scandalos: nu I-am vaxut beat. A avut copii multi si multe greutati. Dupa C':.~ a dccedat mama, a mai trait 10-11 ani, dar a fost tot amarit. De casatorit nu s-a mai casator it; i-a fost rusine de noi'' ... "Cind am intrat la mina, n-avearn casa, n-aveam nimic. In primul rind voiam sa-mi Iac si eu 0 casa. Am strins materiale ~i bani. Nu voiarn sa iau banii cu imprumut - ca sa rna bag sluga la cineva. Un unchi rn-a indemnat. Mi-am cumparat radio, pikup, televizor. trei rinduri de mobila. Cum am putut sa rna gospodaresc?' Am ci~tigut si bani Irumosi. Mi-a placut sa am, sh nu spun ca am muncit degeaba, cind intra cincva in

82

,"

casa, Am porta sa ascult ceva - ascult; destul stau sub pamint! Cind ios il1 afara, sa ma distrez'' (G. Gh., 40 ani, miner). Altcori, documente personale, de 0 autentica valonrc, ne sint oferite de catre desccndcntii color care au osten it a consemna starile de lucruri si sentirnentele traite. o biografie de la jumatatea seoolului al XIX-lea prin comparatie, poate spune muIte si despre prezent. lata o astfel de biografie. Reproducem din cele 22 de pagini scrise marunt, eu ortogralia si stilul vremii, citeva fragmente:

,,13iografia mea, Iosij Aldoiu.

Nascutu-m-am in anul de la Christos 1855, luna nolembrlc, zlua 15 in comuna Voinesti, Valea Foii, plaiul Dimbovlta, judetul Muscel . '. La virsta de 7 ani, fara stlrea prirln tilor, m-arn luat dupa brtie~ii vecini cu noi si m'am dus 13 scoala din sat. Pc vremuri scoala functiona numai iarna. Astfel ca era mai multi pierdere de vrerne, de cit invetatura. In toamna anului 1867, de sl fara tavaras, J11'am' dus la prima ~i ultima scoala prtmar.i din Cimpulung. Aici m'a pus in clasa a II-a. Pina la Craciun, neapreciindu-rnt profcsorul meu, Simien Negoescu, intel igenta ~i ratiunea, caci era bolnav, ma dete in rind cu cellalti, pe mina rcpctentilor , care ne svintuu cu biitaile" ... "In anul 1872, prezentindu-ma 1a coricursul pentru postul de Invatator, am reusit al II din tre toti candtdatii, intre care erau multi chiar seminartsti. Am fost numit invatator provizorlu in cornuna Cetateni, judetul Museel.

Nu rlvna de ci~tig material m'a indcmnat sa ocup acest post; - caci pe atunci, leafa unui Invatator era de 18 lei ~i 80 bani, lunar, sau de 600 lei vechi an ual - ci dor-inta d'a face !?i eu un mie serviciu Tarii mele, impartasind cunostintele ce doblndlsern, tinerilor generatii, din clasa tiiraneaseii din care rna mindream ell rae si eu parte l!".

Inforrnatiile cuprinse in astfel de documente personals pot si trebuie sa fie valorificate decatre cerceUitor. Se poate face asupra lor 0 analiza de continut, pot fi reproduse direct ca ilustratii documentare, ca termeni de comparatie, Robert C. Angell diferentiaza sase rnodalitati de valorificare a documentelor personale:

1) l"ara a furniza cercetatorului ipoteze concrete pentru cercctare, Iectura unui mare numar de astfel de docu-

83

mente poate oferi idei generale valoroase in ceea ce priveste liniile de urmat in investigatie. In acest scop, docurnentele personale trebuie studiate inca in primele faze ale cercetarii. Studierea documentelor joaca in acest caz rolul unei "observatii generatoare".

2) Nu este exclus ca biografiile, scrisorile etc. sa con-

duca chiar la constituirea unui sistem de ipoteze. .

3) In cercetare, documentele personale pot juea si 1'01 de material ilustrativ. "J oeul de-a exernplele'' este impropriu cercetarii sociologice. (Inca V. 1. Lenin, in Statistica $i sociologia, a ridiculizat aeeasta metoda). Ca simpla ilustratie .:__ in masura in care 0 biografie este tipica - ea poate fi sugestiva: asa cum intr-un manual de geografie, vorbindu-se despre dealuri si munti, in text se insereaza de regula !?i 0 fotografie, tot astfel intr-o lucrare sociologica includerea unui document personal are valcare intuitiva.

4) Studiul documentelor poate servi si ea element de verifieare a ipotezelor cercetarii. Este yorba de actiunea "post factum" a aeestor documente.

5) In analiza, luarea in discutie a diferitelor documente personale permite intelegerea practica a motivatiei comportamentelor.

6) In fine, documentele personale pot contribui la formularea si reformularea problematicii cercetarii, ca si a scopul ui acesteia.

Documentele personale permit - conform definitiilor date de Herbert Blumer (1939), Robert C. Angell, Gordon W. Allport (1942), Robert Redfield (1945) - descifrarea experientei subiective a altei persoane. Ernest W. Burgess (1930) realizeaza urmatcarea tipologie a biografiilor:

tip ctonicii;

tip auioapiirore; tip miirturisire; tip autoanalizii.

De orice tip ar fi ele, pentru a putea trage concluzii valide cu privire 1a contextul social - si nu la persoana - trebuie sa distingem intre biografiile persoanelor psihic normale si cele ale persoanelor cu diferite complexe (su-

perioritate, inferioritate) sau tare psihice. ~

84

In primul caz, diferentierea trebuie sa vizeze nivelul de cultura al persoanei: Astfel, distingem biografii stiinti[ice - incercari de 'analiza competenta a propriei persoane ~i a cadrului social - Y;ii bioqrajii naive.

Ca si Gordon W. Allport (1942), ne putem intreba: ee-l deterrnina pe om sa-si scrie biografia, sa realizeze documente personale? Excluzind biografiile impuse - cele cerute la angajare: Curriculum, vitae, ca si cele necesare serviciilor medicale - putem considera intentia de publicare a lor ca pe unul dintre motive.' Nu este singurul - {>i in ordinea valorifidlrii doeumentelor personale - nicicel mai important. Tendinta de a dobindi 0 perspectiva clara asupra vietii, explicarea unor conflicte sau raporturi cu societatea , - si nu mai putin - dorinta de a ramine in amintirea celorlalti, de a fi un exernplu pentru tinerele generatii sint tot atitea motive care indeamna omul la reflexie.

@ Cea de-a saptea etapa a unei investigatil sociologice se refera la pretestarea instrmnentelor de cercetare care se realizeaza in cadrul anchetei-pilot. Dam preancheta este 0 reflectie critica asupra ipotezelor cercetarii,

t Inscriindu-se astfel in sfera metodologiei, pretestarea este o reflectie critica asupra instrumentelor de cercetare (chestionare, ghid de observatie sau de interviu) vizind sfera de interese a tehnologiei (a perfectionarii tehnicilor de cercetare). Jan Szczepanski considera ca in aceasta etapa pot fi standardizate instrumentele de investigatie, Standardizarea tehnicilor decercetare consta in stabilirea lor exacta: de pilda, 0 ancheta standardizata consta in aceea ca Iiecaruia dintre eei anchetati i se pune 0 intrebare identica, intr-o formulare identica, cu 0 intonatie identica etc., pentru a! asigura astfel obtinerea unui raspuns care sa constituie 0 reactie la exact acelasi stimul+'. Intre preancheta si pretestare exista acelasi raport ca si intre metodologia si tehnica cercetarii. In raport cu metodologia sint folosite doua sau mai multe tehnici de cercetare integrate. Adecventa tehnicilor la obiectul de cercetat este 0 garantie a validitatii concluziilor. In ce consta, in fond, pretestarea si ce elemente noi poate sa

47 JAN SZCZEPANSKI, Problenie metodologice controuersate ale sociologici conteniporane poloncse, in Tcori c ,~i metoda 111 siiintrl e soci alc, vol. II, Editura politica, Bucurest.i, 196R, pp. 38-39.

85

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

a?uca. ea? Pretcstarcd unui c:hestionar poato aduco in dlsc~tle .. accesi~i~it<:ltea limbajului, a terminoIogiei Iolosite. ?Ublectu .foloSltl in pretestare pot Ii interogati asupra intelesului unor termeni inclusi in chestionar. Prin aceasta se semnaleaza ambiguitatea unor expresii, dar si recep-

i tarea aoestor a de catre subiecti, Be cere totdeauna 0 ac:c:iare a terminologiei la nivelul de cultura al populatiei cereetate. Nerespectarea acestui deziderat duce la colcciionarea unor informatii aparen t relevantc. Tehnica

I de cercetare poate masca astfel realitatea, U nele in trcbar: din chestionar - in urma pretestarii - vor trebui reformulate, altele dublate sau incluse intr-un alt Context. Pretestarea are ca scop evldentieroa si a unor aspeete legate de apliearea prcpriu-zisa a ohestionarelor: f~rl?:1a aeestora, formula introductiva, timpul necesar apIicarll~ etc .. Un 'element deosebit die important 'pus in evidenta prm pretestare se refera la sensibilitatea chestion~ru~ui, adi~a Ia capacitatea de a se obtine raspunsuri diferite ca intensitate si directie Ia acelasi stimul-intrebare.

Pr.etestarea chestionarului, Tineretul si imaqitiea uiitorul1!2 ne-:a condus la concluzia ca utilizarea unor raspunsun: 1Wtl mult, la fel, mai puiin. nu este suficient de sensibila: majoritatea subiectilor anohetati indicau ca raspuns: mai multo Am introdus atunci 0 scala cu cinci val?ri: 1?:-ult mai muit, mai muit, la fel, mai putin, muit 11Un putzn. Pri.n. ?ceasta .noi considerarn ca am sporit gradul de senslbllItate a instrumantuju] folosit. De aseme~ea, pret:starea poate furniza informatii pretioase reIeritoare la imagineacs si-c Iorrneaza eel ce raspundo cu privire Ia instrumentul cercetarii, 1a problernatica si mai general, la insasi cercetarea proiectata. ' ,

Aces~e ~~formatii ~e recolteaza in urrna unor discutii cu subiectii asupra carora s-a facut pretestarea. Pretestsrea se realizeaza asupra unor persoane care nu vor intra ulterior in esantionul calculat, dar care prezinta aceleasi caracteristici cu cele ale persoanelor alcatuind universul anchetei. Numarul persoanelor pretestate este foarte mie in cornparatie ~i cu universul anchetei si eu marimea e~antior:ului. _P~ntru un esantion de circa 1 000 de persoane sint suliciente 10-20 de persoane pentru pretestare.

Un procedeu intcresant pentru stabilirea distorsiunilor izvorite din imaginea pe care si-c face subiectul anchetat

86

- .

~

I

"'_":

fa\.a de ancheta sociologica si lata de anchetator este a$anumita pretestare fara riispuns, propusa de catre sociologul american M. T. Orne. Prin acest procedeu de pretestare, subiectului i se prezinta chestionarul spre a fi citit si Hiril sa j se ceara sa raspunda la intrebari, este invitat sa spuna ce anume crede el ca se urrnareste pr in ancheta proiectata. Pretestarea farO. riispuns porneste de la ipoteza ca subiectii : anchetati au tendinta de a contribui prin raspunsurile lor la reusita scopului propus de anchetator-".

VIII. In urrna pretestarii, se poate trece 1a definitivarea instrumenteior de cercetare. Aceasta este 0 noua etapa in pregatirea investigatiei, imediat premergatoare aplicarii "in teren" a instrumentelor astfe1 definitivate. Etapa de definitivare a instrumentelor vizeaza elementele de continut, dar si cele de prezentare a instrumentelor: de exernplu, punerea in pagina, formatul ghidului de inter"jill etc. Asupra acestorelemente se va I starui in alt capitol al lucrarli.

IX. De asemenea, 0 tratare rnai arnpla a celei de-a noua etape: aplicorea "in teren" a instrumentelor de cercetare - eu referire speciala la ohestionar si interviu ' - va fi realizata in capitolul III. Aid facem numai remarca: este gresit a se identifica investigatia fenomenelor sociale cu aplicarea in teren a instrumentelor de oercetare. SimWI cornun comite acest pacat: retine doar ceea ce este manifestat, exterior. Aplicarea in teren a instrumentelor de investigatie este doar 0 etapa - e adevarat, importanta - dar nu cea mai importanta si nici cea mal extinsa ca durata,

X. Prelucrarea datelor, a informatiilor obtinute prin aplicarea in teren a instrumentelor. Inforrnatiile culese, pentru a fi utilizate, trebuie clasificate, inseriate ~i pregatite in vederea prelucrarii lor matematice. Nu numai inIormatiile rezultate din aplicarea chestionarului sau a interviului VOl' fi codificate. Codificarea, ca operatie de atribuire a Iiecarei categorii de informatii a unui numar sau litere, poate fi intiln ita si in prelucrarea datelor re-

48 'l'IBERIU BOGDAN, Pretest area jara rdsptcns, in Meiodc si tehnici ale sociologiei, Coord. Miron Constantinescu ~i O. Ilerlogea, Editura didactica i]i pedagogica. Bucuresti, 1970, pp. 60-62.

87

zultate din observatia 'directa sau indirecta ~l In pregatirea pentru analiza a datelor experimentale, In fond, este vorba de stabilirea semnificatiei datelor obtinute si de construire a 'unor categorii corespunzatoare ce VOl' fi notate conventional cu cifre de cod. In acest sens, "codificarea este un moment al cunoasterii - si ' unul din momentele esentiale - deoarece in cadrul acestei operatii se trece la condensarea, sistematizarea 'si normalizarea informatiilorv+s, Cel care realizeaza codificarea face 0 analiza si 0 interpretare a informatiilor cu scopul de incadrare a lor in categorii exclusive. Exista riscuri seriose legate tocmai de acest moment al interpretar ii inforrnatiilor. In functie de atitudinea si opinia oelui ce codif ica - constient sau nu - faptele de observatie, raspunsurila la chestionare, sint introduse Intr-o clasa sau in alta, sint diferit codificate. Experlentele au aratat ca Intre mai rnulte codificari exista totdeauna discrepante in ceea ce pri-

, veste repartizarea inforrnatil lor- in diferitele categorii. Mai mult, exista discrepante serioase chiar in activitatea unuia si aceluiasi codificator. In legatura cu codificarea se ridica problema validitatii, a Iidelitatii si a sensibilitatii aces-

f teia. Validitatea codificarfi este dificil de pus in evidenta. I Ea se refera la valoarea raporturilor dintre continutul inforrnatisj si categoriilor stabilite, pe de 0 parte, si in tre

( aceste categorii si obiectivele investigatiei, pe de alta parte. Fidelitatea, mai usor de pus in evidenta, este data de constanta codificarii acelorasi inforrnatii, fie de catre mai multi codi Iicatori in acclasi timp sau elf' rccodillcarc, dupa scurgcrcu unui interval de Limp, II (1('('lorasi informatii de catre unul si acelasi codificator. Sensibilitatea codificarii se refera la diferentierile dintre CCltegoriile de clasificare a informatiilor. Aceste categorii trebuie sa permita repartitia pe 0 scala mai larga a informatiilor, Cind ne referim la codificarea inforrnatiilor obtinute cu ajutorul chestionarului sau a Interviului avem in vedere repartizarea raspunsurilor in mai rnulte categorii si atribuirea fiecarei categorii de raspuns a unui nu-

I mar de cod. In cazul intrebarilor simple, la care gama raspunsurilor este limitata, stabilirea unui sistem de categorii

(a unui cadru de codificare) nu ridica nici un fel de dificultate. La intrebarea: "Ati citit vreun ziar in cursul zilei de ieri?" raspunsurile nu pot Ji altele decit: Da, Nu, Nu-mi amintesc sau Non-riispunsul; Atribuind cifre de cod, cadrul de codificare va aparea astfel: Da=l; Nu=2; Nu-rni amintesc-s S: Non-raspuns-e-l.

Variantele de raspuns pot fi limitate de factori naturali: in ceea ce priveste sexul, nu sint de prevazut decit doua coduri (M=l; F=2) sau de factori juridici: referitor la stare a civila nu sint posibile decit cinci variante de raspuns si respectiv cinci coduri: celibatar s- 1; casatorit-s=2; vaduv=3; divortat e- d; non-raspunse--S. Uneori, Insa, numarul variantelor de raspuns este foarte mare, ajurigind pina la 1 000 de categorii, de cifre de cod. Este cazul, de exemplu, al recensarnintului populatiei din Franta, in 1954, cind pentru stabl lirea activitatilor profesionale au Iost prevazute in jur de 1 000 de rubrici. Cind numarul cod uri lor este mare, la prelucrarea materialului in vederea publicarii rezultatelor se procedeaza la 0 regrupare a codurilor, construindu-se categorii mai largi. Astfel, in cazul recensamintului Ia care ne-am referit, inforrnatia a fost condensata mai intii in 600 de categorii, apoi in 41 si in final in 9 mari branse de profesii. Restringerea numarului de categorii de raspunsuri este irnpusa in sondaje -- in unele cazuri - si de volumul restrins al esantioanelor utilizate, Iapt cc d~cc Ia repar titia unui nurnar mic de cazuri in cadrul Iiecarel catcgorii, Iacind astfel imposibilii expl'il1la),f';t pror-ontunlri snu ap] ir-nrcn tr-stelnr de' SC'111n i fkali(' .

. In practicu construirij 0i apliciiri i chcstinnurclor, in afaru cotlurilor siinpte, sin! Iolositc si coiluri combinate, care permit descrierea multiplelor asociatii de variante simple de raspuns. La intrebarea: Ce ziare obisnuiii sa citiii? pot fi prevazute urmatoarele variante de raspuns si, respectiv, urrnatoarele coduri simple:

Scintcia , , . . . 1

Romdni« liberii . . Sclntcia tineretului Msinca

Ziare [udetene Z.iare usin alc A rtele . , , »« riispunde

2 3 4

5 6 7 8

ct ION CAUC, Principii metodologice de elaborare a unui. model pentru prelucrarea automata a informaiiilor rczuliate din a nchrt cle sociologic», in "Viitorul social". nr. I, 1973, p,83.

88

89

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

r-

!

La prelucrare, nu exista nici 0 dificultate daca (:el 111- tervievati obisnuiesc sa citeasca doar un singur ziar. Daca insa obisnuiesc sa citeasca doua, trei sau mai multe ziare? Construirea tuturor asociatiilor posibile de raspunsuri fji acordarea Iiecareia a cite 0 cifra de cod este 0 opera tie dif icila, care presupune in continuare 0 lunga lista de coduri:

Scintcia ~i Ronulsiia. libcra Sclnteia ~i Scinteia tiweretului Scinteia si Mscnca

Scinteia ~i ziarul judetean SC£nteia ~i siarul ucinal Sciutci a si alt zitiI' . . . Hanl/lnia libcrd ',;i .1l1WC<I

HOl/lllllilt li/JI'YlI ~i Scintri« tiurrrt ulni ROill/Illia libcrtl ~i ziarul ucinal Romania liberl~ iji_ziarul jude/call Romania libera si ali ziar

Scinteia tineretului ~i ItluJlca

Scinteia tineretuiui !7i ziarul jude/can Scinteia tineretuiut !7i zi arul ueinal Scinteia tineretulu; ~i alt ziar

Munca !7i ziarul jude/can

M'ui.ca !ii zi arul uzi n al

}H unca !ii alt ziar ..... Ziarul [udetean :;;i siarul ueinal Ziarul jude/can si ali ziar

Z iarul ueinal :;;i ali ziar

Urrneaza apoi asociatii de cite trei, patru s.a.m.d. titlur i de ziare, ajungindru-se in final la un numar Ioarte mare de dire de cod.

Existg ins a posibilitatea codificarii Iiecarui ziar prin cifra 2 la puterea: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, (20=1), lista de co,duri prezentindu-se astfel:

Sctnteia .....

Romania libeni . . Scintcia ti nrrctul u : l1[unca

Ziare [udeiene Ziare ueinalc Alto ziarc

Nu riispuude

H 10 11 12 13 I·'

15 1(;

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

2
4
8
16
:32
64
x:
90 .. -.--~

Asociatiile de doua sau mai multe titluri de ziare vor primi cifra de cod rezultata din suma codurilor lor:

Scinteia !ji Romania liberii Scinteia ~i Scinteia tinerctului Scinteia ~i Munca ..... Scinteia, Munca, siarul uzinal

Ronuinia libcr«, Munca iii eiarul [udcscan

3 5 9

41 26

Se observa ca suma reprezentind codul asociatiei de raspunsuri nu poate descrie decit 0 singura combinatie (de titluri de ziare, ca in exemplul nostru). Codul 19 nu poate sernnifica decit combinatia: 16+2+1, adica Ziarul jUdetean, Romania libetii si Sciuieia. La decodi licare se descompune succcsiv cifra de cod combinat in cele mai rnari puteri ale lui 2. Astf'el, codul 50 este compus din 32=2;', ca Iiind cea mai mare putere a lui 2 care se cuprinde in 50. Apoi scadcm 32 din 50. Cea mai mare putere a lui 2 care se cuprinde in 18 (diferenta rezultata) este 16=24. Apoi, 18-16=2, adica 21. Rezulta ca cifra de cod 50 descrie cornbinatia: Romania iioerii, ziarul judetean, zuirul uzinai.

Utilizarea codurilor combinate este necesara ori de cite ori inchestionarele precodificate se permite celor anchetati sa aleaga mai mult decit 0 singura varianta de raspuns.

Operatia de codificare se cornplica cind este vorba de Jntrebari vizind atitudinile si opiniile subiectului, cind sint Iolosite intrebarile deschise si, mai ales, cind intr-o ancheta au fast consemnate cit mai literal cu putinta raspunsurile. In aceste cazuri este necesar a se aplica analiza de coruinut pentru clarificarea raspunsurilor. Analiza de continut - conform definitiei clasice a lui B. Berelson - este 0 tehnica de cercetare prin descrierea obiectiva, sistematica fji cantitativa a continutului manifest al comunicatiilor, avind ca scop interpretarea lor".

Cercetarile lui J. Durbind si A. Stuart (1954), desi efeetuate asupra unui numar foarte restrtns de codificatori, au pus in evidenta discrepante in cazul recodlficarilor ce se ridica pina la 32010. Totdeauna se manifests multa atentie in selectarea anchetator ilor, a operatorilor de ancheta; se neglijeaza lnsa in multe cazuri alegerea urior buni codificatorl care, se intelege, vor trebui sa posede alte calitati decit cele ale operatorilor de ancheta. Pentru a

91

stabili cadrul de codificare Ia Intrebarile deschise, codificatorul trebuie sa citeasca 10-200/0 din chestionarele aplicate, iar sernniflcatia raspunsurllor este trecuta intr-o listS. Se constata Irecventa aparitiei Iiecarei semnificatii. Se grupeaza semnificatiile apropiate in categorii mai largi, carora Ii se dau numere de cod.

Problerne speciale de codificare rtdica si clasiiicarea cantitatioii, adica repartizarea "unitatilor observate" dupa caracteristici exprirnate printr-un numar (de exemplu: repartitia Jndivlzilor cuprinsi in ancheta dupa virsta, numarul absentelor nemotivate de la serviciu etc.), In primul rind trebuie stabilit daca variatia caractcristicii, in raport cu care se face clasificarea in vederea codi fica rii , este iiiscretii (se face prin Intreruper i)

\. sau continua. Repartltia muncitorilor dintr-o ramura industriala dupa numarul de intreprinderi in care au lucrat da nastere unei grupari dupa 0 caracteristica cu variatie discreta, exprirnata prin unitati intregi: una, doua, trei s.a.m.d, intreprinderi schimbate. Repartitia dupa virsta a acelorasi muncitori ar implica 0 grupare dupa 0 caracteristica eu variatie continua, intrucit timpul poate fi rnasurat nu numai in ani, luni, zile, ore, minute, secundc, dar si in zecimi, sutimi, si ehiar milionirni de secunda. In practica, 0 astfel de masurare nu este posibila si nici nu ar ajuta cu nimic cunoasterii stiintifice, Pentru clasificarea dupa virsta, este suficient sa ne oprim Ia virsta in ani impliniti, practicind astfel 0 solutie de continuitate.

I In continuare, trebuie stabilit numarul de grupari in care sa se Iaca repartitia. Daca am grupa populatia tarii dupa ani de virsta, ar rezulta peste 100 de categorii, ceea ce nu ar fi semnif'icativ. Se procedeaza in acest caz la Iixarea isuervoieior de grupare, prin precizarea numarului de variante ale caracteristicii ce urrneaza a fi ineluse in aceeasi categorie. Amplitudinea variatiei caracteristicii luate drept criteriu de c1asificare se imparte la numarul convenit de grupari, de unde rezulta rnarimea intervalului de grupare. Se lntelege ca aceste intervale VOl' Ii cgale.

Pentru stabilirea aproximativa a intervalelor de grupare, poate fi utilizata si formula propusa de catre H. A. Sturges:

l=

mtnnx - 1n.'!!i_'_' _

1 + 3, 322 log N

92

uncle:

N reprczint.i numiirul de uuitiiti obscrvate ; valoarea maxima a caracteristicii : valoarea minima a car acteristicii.

1nma .• 1Jl'nlII

Daca Intr-o intreprindere industr ialii 4913 de muncitori au lucrat peste program intre 12 ~i 58 de ore lunar, intervalul de grupare va Ii aproximativ:

58 _ 12

],=-------

1 + 3,322 . log 498

___ 'Hi_' = ~= 2,161

1 +3,322· G,IO·I 21,'277

Intervalul de grupare, in acest caz, va fi dupa formula. numarul intreg eel mai apropiat de \·al?arcu. obtinut~, adica 2. StabiIirea marimii intervalelor ~l, declo a numarului gruparilor nu este 0 operatie me.canica; e.a este subordonata - asa cum se stie - soopului de a obtine c~tegorii (clase) cit mai omogene din punet de ;.'edere cal~tativ si nu obtinerii unui echilibru intre numarul de urn-

tati din Iiecare grupa. . .

Cind variatia caracteristicii prezinta 0 amplitudine mare este necesara stabilirea de intervale neegale. Impartind p~pulatia dintr-o colectivitate in grupe de ~'irstav cu int~rvale egale, VOl' rezulta grupari cl! frecventa n~la sau singulara, De aceea, repartitia pe virste s: face. 111. grupe ~u intervale necgale, care se maresc odata cu inaintarea 111 virsta.

Grupele margin ale cu intervale egale ~au vne~gale pot f~ inchise, sau doschise, avind limitele infenoara ~l superioara stabilite sau nu.

lata citeva ti puri de grupari in vederea codificarii:

A. Virs(a
De la o la 20 ani
De Ia 21 ln ,10 ani
De Ia 41 la 60 ani
De la hI la 80 ani
lJe ln 111 1a 100 alii
De la 101 1a 1~() alli
1>" I;J 121 ]a 110 :111 i
1\l'l1r;'a~llllllS Codul

4 Crupare cu intervale egale 5 ~i intervale marginale ill() eli isl' In umbele capetc.

7

H

93

I

I

I

I

I

I

I

, I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

lJ. Vlrsta

Codul

De la () Ia I an De la 2 la 7 ani De la 8 la 14 ani De la 15 la 25 ani De la 2(i la 40 ani De la 41 la 60 ani Peste 60 de ani Nonraspulls

2 3 4 5 6 7 8

Crupare ClI intervale neegale si illten'ak marginale dcschise la limita supcnoara.

De. regula,. pe~tru simplificarea calculelor, intervalele n:arg~na.le ~e inchid, Cind ramin deschise, cercetatorul consider a Iimi ta superioara a intervalului ca fiind limita d d.ezvol~are pe care 0 poate avea earacteristica Iuata in con: slderatle. Gruparea marginala:

r '

I

Peste 60 de ani

7

i~1tr-o int~epri~dere este limitata de virsta legala de penslona:~. Uneor~ este necesara deplasarea limitelor pentru gruparrle margmale sau distributia frecventelor in Interiorul acestor gruparr, pe baza cunostintelor 'de speeialitate.

Fixarea limitelor ramine Insa 0' b'

pro lema in atentia eo-

dificarii. 0 astfel de grupare:

Virsta

Cadul

Pina Ia 20 ani . De Ia 20 la 40 ani De Ia 40 Ia 60 ani Peste 60 ani Nonraspuns

Grupare ell intervale egale ;;i intervale lIlarginale deschise la ambele capcte.

2 3 4 5

creeaza dificultati de codificare: ce cod dam variantei de raspuns ,,20 de ani"?

.. Pentru. a s: climina dificultatile, in practica il1\'cstiga~llior socI~lo~lce, s-a convenit ea limita super ioar-a a unui Interval sa fie cu 0 unitate mai mica decit limita inferi-

94

oara a intervalului urrnator, gruparea luind astfel de valori:

Vfrsta

Codul

Pilla Ia 20 ani

De In 21 1a .to ani De Ia 41 la 60 aui Peste 60 ani. . . Nonraspuns

4 5

Tot in practica cercetarilor sociologice se considera mai indicat sa se prevada limite diferite de "numerele rotunde" (multiplii de 10 sau de 5), intrucit s-a constatat 0 atractie a numerelor care se termina cu 0; persoanele in virsta de 41 de ani declarind ca au "rotund" 40 de ani, cele de 19 eft au 20 s.a.m.d. Prof. Gabriel-H. Chevry, analizind recensarnintul din 1851 din Franta si pe eel din Abidjan din 1955, explica piramida virstelor (Fig. 7.) prin atractia numerelor rotunde si propune pentru stabilirea virstei populatiei:

a) consernnarea anului de nastere, nu a virstei (in ani impliniti):

b) utilizarea intervalelor de grupare care au in centru anii terrninati printr-un zero'".

In aceasta ordine de idei este de preferat gruparea:

o - 4 ani

5 - 14 ani

15 - 24 ani

25 - 35 ani

Operatia de codificare permite prezentarea Inforrnatiilor obtinute prin aplicarea "la teren" a instrumentelor de cercetare sub forma tabelelor. Prezentarea sub forma tabelelor a oodur ilor in vederea totalizarii frecventei lor de aparitie poarta numele de tabulare. Ea po ate fi realizata manual, in cazul unui numar mic de ohestionare, mecanic sau electronic, eu ajutorul cartelelor perforate si al calculatoarelor electronice.

o cartel a de perforat tip Hollerith este Iormata dintr-o bucata de carton cu 80 de coloane, fiecare coloana avind

s o GABRIEL-R. CHEVRY, Pratique des enqu itcs statistiqucs, Paris, r.u.r.. 1962, p. 49.

95

0:: o 0:: o o~ o 0: o 0;: o 0: o o~ o 0: o 0:1 o 0: o 0': o 0:; o o::l ci o~ o 0:;; o o~ o 0.';; o 0'" o~

0: o 0::: o o~

g~

0", o~

g~

o a;; a Og;

8l-'i

o o~ o O::i o 0;;

g.e

o 0::: 0", o~

o o::l

0" 0" a o~

o 0" o 0'" o 0" o _

0"

..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... ..... .... .... .... ..... ..... ..... .... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ......... ...... ...... ...... ..... ....... ...... .... ...... ......... ......... ......... ....... ........... .... ........ ................ ...... ...... ............. ......... .... .............. ..... ..... ..... ...-e-.... ....

,.., ,...., ,....,

M M ,..,

M M ,....,

,....,

M M M 1""1 t"l M t"'\ M t"'\ t"l M M ,..,

t"'\ t"l ,..,

t"l M M M M ,...,

M ,...,

,...,

M M M M M M M ,...,

,..., ,..., ,..., M ~ M ,...,

M M M ,..., ,...,

M M M ,...,

M M M M M ,...,

,...,

M M M ,..., ,..., ,...,

M M t"'\ M M M M M

Ul Ul Ul LI'I II') Ul Ul LfI Ul LfI Ul Ul LI'I Ul Ul LI'I Ul Ul LI'I Ul Ul Ul LI'I LI'I Ul Ul Ul LI'I Ul Ul Ul LI'I Ul Ul LI'I LI'I Ul Ul LI'I LI'I LI'I Ul LI'I LI'I LrI Ul Ul Ul Ul LI'I Ul LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I Ul LI'I LI'I LI'I LrI LI'I LrI LI'I LI'I LI'I Ul LI'I Ul LrI Ul Ul Ul Ul

...... ...... ...... ...... ...... ...... r-, ...... r-, r-, r-, ...... r-, ...... ...... ...... ...... r-, r-, ...... r-, ...... r-, ...... ...... ...... r-, ...... ...... ...... ...... ...... r-, r-, r-, ...... ...... ...... r-, r-, r-, ...... r-, r-, r-, r-, r-, ...... ...... r-, r-, ...... r-,

...... r-, r-, r-, r-, r-, ...... ...... ...... r-, r-, r-, r-, ..... ..... ..... ..... ...... ...... r-, ...... r-, r-, ...... ...... r-,

co co co co co 00 co co 00 00 00 00 00 00 co 00 00 co 00 00 co 00 00 co co 00 co 00 co co 00 co co co 00 co 00 co co 00 co co 00 00 00 00 00 00 00 00 00 co 00 00 00 00 co co co 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 co co co co 00 00 co

o--z 0"> a-.'f.. 0"> ~~ 0"> 0\ ,,,,!

0"> ~i! 0"> O">:'! a-. (1\~ (1\ (1\: (1\ (1\: a-. 0">: 0"> (1\~ 0"> (1\~ (1\

"'~

An. 70

Se~ mQ5culin

Fig. 7. Rcparti{ia pe ani si se se a popuiatici din Abidjan in 1955

cite 10 rinduri numerotate de la 0 la 9. Piecarei intrebari din chestionar ii corespunde cite 0 ooloana. Variantele de raspuns se repartizeaza, conform cifrelor de cod, pe rindul 0, 1, 2, 3 ... 9. Daca la 0 intrebare sint mai mult de 9 posibilitati de raspuns, atunci trebuie prevazute in programul pentru calculator, nu una, ci doua coloane . Masini de pcrforat speciale tree informatia din chestionarele codificate in cartele. De exemplu:

Coloana

Rindul

:~5

(intrebarea 35) Domiciliul actual

o nu raspuurlc rural

2 urban

97

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

Ma$inile de perjorat cartele pentru calculator au 0 claviatura asemanatoaro cu cea a rnasinilor de scris obisnuite. Un operator antrenat poate perfora circa 200 de cartele complete pe ora. Masinile de perforat pot sa copieze automat cartelele anterior perforate, in cazul in care se urmareste crearea unor dublete in vederea arhlvarii cercetarilor sociologice. Exists ma$ini de verificat Ielul incare au fost perforate cartelele. Apaslnd gresit pe claviatura masinii de perforat (ca si la dactilografiere), se introduc erori care pot duce la respingerea programului de la calculator. Mru;;inile de verificat cartelele perforate pot compara perforatiilc cartelei cu ceea ce era prevazut in program, semnalizind optic si acustic orice neconcordanta. Viteza masinilor de verificat este mai mica decit a ma9inilor de perforat (circa 100 de cartele verificate pe ora).

Tabularea irnplica repartizarea variabilelor pe un sistem de axe rectangulare: pe verticala putind Ii trecuta 0 variabila sau doua, pe orizontala Iiind inscrisa 0 alta variabila. Se obtine astfel un tabel _ cu dubla sau cu tripla intrare.

Masini;« de tabulare au fost practic eliminate prin introducerea calculatoarelor electronice, care permit efectuarea in cadrul programului in trodus a unor operatii aritmetice 9i logice. Schema de functionare a unui calculator electronic este urmatoarea:

Instructiuni I Date
1 1
Iutrare
'0 1
... Unitate +-1 Memorie externa
1:l Me1110ric
0 aritrnetica +-
u ---+
~i logicil ---+ ccntrald ---+1 Memorie externa
1
Iesire
1
Rezultate
Schema de funciionarc a calculatorului electronic (duPii Claude Jaueau) .

98 ; ~,::, -;

, ;-:;. 1

-- !

c __ , ~

, r

Inforrnatia codificata trebuie sa fie in prealabil inregistrata intr-o foaie de prelucrare statistics sau intr-un Iorrnular special, exernplu, Fortran.

Tobulareti manuaUi, eel mai adesea, se executa de catre doua persoane: una dicteaza numarul chestionarulul, nurnerele de cod corespunzatoare Iiecarei Intrebari, cealalta Inregistreaza codurile in coloane s.a.m.d. Trecerea datelor in formular, ca si in tabularea manuala sint operatii monotone, ce par unui neavizat ca fiind lipsite de importanta. Desi aceste operatii nu presupun 0 pregatire speciala, codificarea adecvata reprezinta 0 garantie pentru exactitatea si corectitudinea tabulogramelor prezentate fie spre tiparire, fie spre 0 analiza statistic mai laborioasa.

La construirea tabelelor de centralizarea datelor trebuie respectate 0 serie de reguli. _ Prof. Dumitru Hagegan Ie sintetlzeaza astfel-":

1) - separarea subiectului de predicat; primul se trece in capatul rindurilor, iar predicatul in capetele ' colo anelor. Sint cazuri (Ioarte rare) cind subiectul se trece in capetele coloanelor si predicatul in capetele rindur ilor sau cind subiectul se trece atit in capetele rinduriIor, cit si in capetele coloanelor (tabelele combinate de corelatie):

2) - unitatea de masura cornuna tuturor indicatorilor se va preciza in titlul general al tabelului: in caz contrar, se va specifica sub fiecare indicator a1 predicatului sau intr-o coloana specifica;

3) - numerotarea coloanelor in cazul in care unii indicatori sint obtinuti prin calcul din datele altor coloane;

4) - coloanele care definesc subiectul se vor nota cu 1itere;

5) - coloanele in care se inscrie predicatu1 se vor nota cu cifre arabe;

6) - rindurile tabelelor nu trebuie sa fie prea dese, iar in cazul mai multor rinduri, in tabel, la intervale de 5 rinduri se lasa un spatiu mai larg sau se trage 0 linie mai groasa:

7) - daca sint numere mari, ele se despart in clase.

In cazul in care in tabel exista si numere zecimale, nume-

61 Curs de statisticd teoretica si econoniicd, Partea I, Academia de Studii Econornice, Bucuresti, 1972, p. 389.

99

=

------ -- - - --. - r-' .- "-,---.-.-r- - -r-r-'- - -,---
I Ir.
I~
Ion
N
I~
I~
I o.
o.
1;-;
I~
I~
I~ I- I- I-
I~
I~ -
I~
I:!
I~
I~
I::
I::
j c.
joc
I~ -I
I~ - ~~ -
lor, .. ~ . . _- ~-
-.~ -- -
I~
I~
I o. ---l- I- I- I- I- -
I 1- ... N "' .. '" <C '.: - ;.! :! : ~ ~ ~~ ",0 - ~I '" -e ", <C e-,
" ct:J 3; _N ~~ N ':'1 ::-.I 01 '" N '.'

-

..;

'.'

-

t:

;.;l :i

-.'

-

I I I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

re lor intregi Ii se adauga atitea zerour i dupa virguHi cite zecimaIe au celelalte numere;

8) - numerele urrnate de multe zerour i se scriu in mii, milioane etc.;

9) - in cazul in care fenomenul cercetat exista in intreaga colectlvitate, dar din anumite motive lipsesc datele pentru 0 grupa, in rubrica respcctiva se pun trei puncte ( ... );

10) - daca Ienomcnul nu exista intr-o grupa a colectivitatii, in rubrica respectiva se pune liniuta (_);

11) - tabelele statistice complexe trebuie insotite de

o nota explicativa.

lata, dintr-o cercetare proprie, calcularea lui chi-piitrat pentru a uetiea dacii intre starea civila. ~i naueiii existii 0 legatura semnificativa statistic.

Familisti

Localnici Navcti~ti
1536 A1 752 B1
4,172 7,330
(1458) (830)
662 A. 498 Ba
8,221 14,485
(740) (420)
2198 1250 3448

TOTAL

2288

Nefamili§ti

1160

XI. Ca ultima etapa inaintea redactar i] finale a raportului decercetare, analiza rezultatelar se face in ~c~ t~nf.irmarii sau infirmarii ipotezclQr avansate. Statistic, se evalueaza im120rtanta fiecarei vaniahile, stabilindu-se daca "mi$carea" variabilel este "semnificativa" sau nu, daca depaseste hazardul. Cercetind adaptarea $i integrarea projesionalii a celor din inediul' rural, am avansat ipoteza ca virsta, nivelul de scolaritate, vechimea in productis etc. influenteaza pozitiv asupra gradului de adaptare si integrare. Analiza rezultatelor se va face in raport cu 0 serie intreaga de variabilc dependent.e: indeplinirea norrnelor de productle, numarur absentelor nemotivate, frecventa luarilor de cuvint in cadrul adunarilor de productie, satisfactia (declarata) de a face parte din colectivul respectiv etc. - ca indicator! ai integrarii - care se coreleaza cu vCl,riabilele independente amintite (virsta, nivel de scolarizare etcT Se sta6lIc~te apoi daca corelatia este statistic sernnificativa sau nu, aplicindu-se testul de semniiicaiie, dupa formula propusa in 1900 de catre Karl Pearson:

J) Determinarea frecventelor teoretice.
A 2288· 2198 _ 502904 1458
1 3448 _ 3448
A2 2198 _ 1458 740
Bl 2288 - 1458 830
B2 1250 - 830 420 11) Calcularea lui chl-patrat

Al 1536 - '1458 = 78 782 = 6084 . 6084 4,172
-_
1453
A2 662- 740 = -78 -782= 6084 6084 8,221
-=
740
Bl 752 _ 830 = -78 -782 = 6084 6084 7,330
-=
830 (fa - [t)2

";_2=L: [t

782 = 6084 6084 = 14,485 420

X2 = 4,172 + 8,221 + 7,330 + 14,485 = 33,208

Gradul de 1ibertate: f = (r - 1) (c - 1); unde r = nr. rindurilor, iar c = nr, coloanelor

498 - 420 =

78

unde:

fa reprezinta Irecvcntele observate;

jt . frecvcntele teoretice;

2: surnn termenilor.

j = (2 - 1) (2 - 1) = 1

102

103

Tabela lui Fisher de ualori Z2 (Prescurtatli)

Valoarea culculata a lui Zl se compara eu valoarea lui P (probabilitatea) din Tobela lui Fisher la gradul de libertate calcula t"2.

f 1 P ='" 0,99/ 0,98

0,95

0,90

0,10 I 0,051 OJ)21 0,01

'labla llli Fishrr £II' ualori chi-/,dtrat (Z2)

1 0,00016 0,00063 0,0039 0,0158 2,706' 3,841 5,412 6,635
2 0,0201 0,0404 0,103 0,211 4,605 5,991 7,824 9,210
3 0,115 0,185 0,352 0,584 6,251 7,815 9,837 11,345
4 0,297 0,429 0,711 1,064 7,779 9,488 11,668 13,277
5 0,554 0,752 1,145 1,610 9,236 11;070 13,388 15,086
6 0,872 1,134 1,635 2,204 10645 12,592 15,033 16,812
7 1,239 1,564 2,167 2,833 12,017 14,067 J(',622 18,n5
8 1,646 2,032 2,733 3,490 13,362 15,507 18,168 20,090
9 2,088 2,532 3,325 4,168 14,684 16,919 19,679 21,666
10 2,558 3,059 3,940 4,865 15,987 18,307 21,161 23,209
11 3,053 3,609 4,575 5,578 17,275 19,675 22,618 24,725
12 3,571 4,178 5,226 6,304 18,549 21,026 24,054 26,217
13 4,107 4,765 5,892 7,042 19,812 22,362 25,472 27,688
14 4,660 5,368 6,571 7,790 21,064 23,685 26,873 29,141
15 5,229 5,985 7,261 8,547 22,307 24,996 28,259 30,573
16 5,812 6,614 7,962 9,312 23,542 26,296 29,633 32,000
17 6,408 7,255 8,672 10,085 24,769 27,587 30,995 33,409
18 7,015 7,906 9,390 10,865 25,989 28,869 32,346 34,805
19 7,633 8,567 10,117 11,651 27,204 30,144 33,687 36,191
20 8,260 9,237 10,851 12,443 28,412 31,410 35,020 37,566
21 8,897 9,915 11,591 13,240 29,615 32,671 36,343 38,932
22 9,542 10,600 12,338 14,041 30,813 33,924 37,659 40,289
23 10,196 11,293 13,091 14,848 32,007 35,172 38,968 41,638
24 10,856 11,992 13,848 15,659 33,196 36,415 40,270 42,980
25 11,524 12,697 14,611 16,473 34,382 37,652 41,566 44,314
26 12,198 13.409 15,379 17,292 35,563 38,885 42,856 45,642
27 12,879 14,125 16,151 18,114 36,741 40,113 44,140 46,963
28 13,565 14,847 16,928 18,939 37,916 41,337 45,419 48,278
29 14,256 15,574 17,708 19,768 39,087 42,557 46,693 49;588
30 14,953 16,306 18,493 20,599 40,256 43,773 47,962 50,892 f

P = 0,99

P = 0,10

P ~~ 0,05

P = 0,01

0,00016

2,706

3,841

6,635

In eazul nostru, I.t fiind mult inferior valorii lui P la 0,01 respingem cu multa incredere ipoteza ca starea civila sl tendinta de naveta sint independente, statistic constatiridu-se 0 legatura puternic sernnificativa (P=O,5 reprezinta 0 corelatie slaba; P=O,02 - 0 corelatie puternica: iar P=O,Ol - 0 corelatie Ioarte puternica).

Tabcl Cit dubld i ntrarr [corel atic=intrc 2 uariabile}

~\I 30131-40141-50\51-60j 61-\ Total
I -20 21
Rural
-- -- -- -- -- -- --
erban
-- -- --.-- -- --
Total I
- Tabel Cit tripla intrarc (corelaiic intre 3 uariabile )

~ v£rstal Sex 1-20 127-3°131-40141-50151-60161-1 Total Domicil~

B

Hural

F

------1--- --- --- --- --- --- --- -'--

B

f! P = 0,99!

1 0,10 I O,05! O,02! 0,01

0,98 !

Urban

0,95

0,90

F

'rotal

Pentru valori mai mari ale numarului de grade de libert.ate I, ne putcm servi de expresia : .j2l - .j2f - 1 ca de 0 abatcrr- norm alfi, cu eroarea standard egal en unitatea. Extrasa din: R. A. F j site r, Statistical Methods for Research Workers, publicata de Oliver ryi Boyel, Edinburgh,

'2 Vezi. G. ~IILTON S:\IITII, Chid sim plificat dl' st at isticii, Bucurest i, n.n.r-. 1971, p. 165,

104

105

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

rvirsta, in cazul nostru) au fost inregistrate 7ite 0 singura data, se aplica formula mediei aritmetice simple:

,'x

X =::::_

N

Totdeauna se va calcula, fata de totalul populatiei anchetate in cijre brute si procente, r..epartitia pe grupuri de virsta, de exemplu, a celor care se declara satisfacuti de munca lor, apoi a celor care indeplinesc si depasesc norma de productie etc.

Stabilind miirimi:« absolute direct, prin numarare, putern sa raportam volurnul unei grupari la volumul alteia. Intr-o intreprindere industrlala nu este lipsit de interes sa compararn numarul muncltorilor sub 20 de ani cu eel al muncitorilor peste 50 de ani, cind repartitia pe categorii de virsta este:

unde:

X reprezinta valorile inregistrate ;

N numarul de observatii (cazurile)

suma

Media ariuneticii potuiettuii, in cazurile in care unele valori apar de mai multe ori, se calculeaza dupa formula:

X = "LfX N

Virsta (X)

-20

21-30 31-40 41-50

51- Total

NT. de cazuri (I)

50

213 108 69

12 452

unde:

X reprezintii X

N

~

f

media aritrnetica ; valorile inregistrate ; nurnarul de observatii : suma;

frecventa cu care apar valorile.

sau sa compararn numarul acestora eu eel al intregului esantion, pentru a vedea cit reprezinta din e1. Se obtin astf'el miirimi relative:

50

- =0,1106. care pot fi exprimate sub forma procen-.

452 .

telor, amplificind Iractiacu 100, a promiielor - amplificind-o cu 1.000, a prodecimiielor sau procentimilelor, amplificind-o eu 10.000 si, respectiv, 100.000.

In practica cercetarllor sociologice, eel mai adesea exprimarea marirnilor relative se face sub forma procente- 101'. Remarcam faptul ca exprimarea procentuala nu este ind icata cind numaratorul fractiei (volurnul populatiei) cste mai mie decit 30 (30 constituind "eel mai mie numar mare"). Prin exprimarea procen tuala se urmaresto simplificarea, nu amplificarea rnarimilor absolute, Nu se ponte spune ca intr-o casatorie sint 50% barbati si 500:'~ Iernei? !

o 2 o

Pentru cei 10 muncitori din categoria de virsta 51-60 ani. tiistribuiia de [recuentii a fast urnuitoarea:

Valorilc caractcristicii (Virsta)

Nr. de obseruaiii (nr. de muncitori}

Ani

f

x

f X X =IX

51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

1 o 3

1 X 51 = 51 o X 52 = 0 3 X 53 = 159 2 X 54 = 108 o X 55 = 0 2 X 56 = 112 o X 57 = 0 1 x 58 = 58 1 x 59 = 59 Ox60= 0

2

1 o

Intreaga colectivitate sau Iiecare grupare in parte urmeaza sa fie caracterizata printr-o serie de miirimi medii, intre care m .. edia aritmeticii, reprezentind suma valorilor inregistrate, divizata la numarul cazurilor, este eel mai larg utilizata. Daca valorile individuale ale caracteristicii

f = N = 10

~ IX = 5-!7

X = "LfX = 547 = 54,7

N 10

106

107

<Media aritmettca este puternic influentata de valorile . extreme ale seriel. De aceea, pentru a caracteriza distri. : butia, trebuie calculata Imprastierea valorilor in jurul mediei. Intr-o astfel de distributie:

J'aICtri/~ caractcristicii ( Virsta)

Nr, de obseruatii (nr. de muncitori}

Ani

x

f

f X X = IX

51 52 53 54 55

o o o 5 4 ()

I o o o

o X 51 = 0
o X 52 = 0
() X 53 = 0
5 X 54 = 270
4 x 55 = 220
o X 56 = ()
1 X 57 = 57
Ox 58 = 0
o X 59 = 0
o X 60 = 0 St> 57 58 59 60

'£1 = N = 10

~ fX = 547

x = '£ IX = 547 = S4 7

N 10 '

media aritmetica este aceeasi ca in distributia anterionra (54,7 ani), insa problcmelo socialc legate de ol'ganizan'(1 celor 10 muncitori, de exemplu, intr-o echipa vor Ii diferite, pentru di in acest al doilea caz forrnatia de lucru va fi omogena sub raportul virstei, fapt ce va permite, probabil, integrarea mai rapida a muneitorilor. In primul eaz, amplitudinea »oriatiei valorilor caraeteristicii (virstei) este 8,

11 x = X lila:. - X mi" = S9 - 51 = S

in tirnp ce cimpul de imprastiera a variatiei celei de a doua distributii (amplitudinea variatieij este mult mai mica (3).

.. ,

A .. = Xma .. - Xmi" = 57 - 54 = 3.

108

A calcula insa numai amplitudinea variatiei nu este sufieient; trebuie sa vedem eu cit se departeaza de medic Iiecare observatie (caz) in parte:

d=X-X

unde :

d reprezinta abaterea unei variante a caracteristicii fata de medie

.X }(

valoarea caracteristicii (varianta) media aritrnetica

precum ~i media acestor abateri:

_ '£Ix -xI

d, = N

unde:

"(1:. reprezinta X

X

abaierea medie liniarii

valoarea caracteristicii (varianta) media aritrnetica

Potrivit unor considerente matematice este mai avantajoasa utilizarea patratelor diferentelor : (X_X)2 decit diIerentele ca atare. Se calculeaza astfel dispersia, ca 0 expresie a diferentei dintre media patratelor valorilor caracteristicii si patratul mediei caractcristieii respective:

.,

G- :_:

~(X -- X)~

(pentru 0 serie si Illpla)

sau' :

. L(X - X)2f

G2 ~~ (pentru 0 sene

~I

de frecvente

variate)

• l'rin simplifie:lri se poutc ajllllge 1<1 Iormule mui simple de calculure a dispcrslci:

sau

109

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

.'

unde:

(12 reprezinta

dispersia (deviatia medie patratica dintre observatiile individuale 9i media aritmetica] ;

valoa rca caractcristicii (va rianta) ; media aritnu-ticii ;

numarul de observatii (cazuri); frecvcnta.

x X N

f

111 cazurile analizate de 1101 dispersia era 5,770.

Valorile caracterisiicii

(Virsta)

s« de obser-

vaJii Media (Nr. aritme-

de tied

muncitori} .

(X - X)2f

x-x

(X - X)"

x f X
51 1 54,3 51-54,3= -3,3 -3,32= 10,89 1O,89xl = 10,89
52 0 54,3 52-54,3=-2,3 -2,32=5,29 5,29xO=0
53 3 54,3 53-54,3= -1,3 -1,32=1,69 1,69x3=5.07
54 2 54,3 54-54,3= -0,3 -0,32=0,09 0,09x2=O,18
55 ° 54,3 55-54,3c~ +0,7 0,72=0,49 O,49xO=0
56 2 54,3 56-54.3= + 1,7 1.72=2,89 2,89x2=5,78
57 ° 54,3 57 -54.3= +2,7 2,72=7,29 7,29xO=0
58 54,3 58-54,3= +3,7 3,72= 13,69 13,69xl = 13,69
59 1 54,3 59-54,3= +4,7 4,72=22,09 22,09xl =2~,O9
60 ° 54,3 60-54,3= +5,7 5,7'=32,49 32,49xO=0
f=1O ~ (X -X)2f=57,70 V(X X)'i 5770

cr~ cc-, --..:..-----~. = _'_ = 5770

~i 10'

DiSfX':·~ia. c::;. :~:'2C:t' ;:xH:-at:ca. ceo:-ezinra 0 suprafata. pentru a 0 putea inscrie de-a iung~l unei scari liniare

110

trebuie extrasa radacina patrata, obtinindu-se astfel deviatia medie standard (abaterea tip)

(J = V 2:(X ~ x)3 (pentru 0 serie simpla)

sal! :

(1 = ""\ I(x - X)2f (pentru 0 serie de frecvente variate).

V I:.f

Deviatia medie standard, eel mai Irecvent utilizata in prelucrarea datelor din cercetarile sociolog~c~, ?e:v~~tc la calcularea altor indici si la stabilirea semmflcat~el dlfereniei dinire douii rne dii , dupa formula:

("raportul critic", pentru cazurile in care N> 30)

sau:

("distributia - T" stabilita de Student (V. S. Gonsset), pentru cazurile in care N < 30)

unde, s - reprezinta estimarea dispersiei colectivitatii".

Adesea soeiologul este pus in situatia de a ea~cula media aritmetica a gruparilor eu intervalele marginale deschise. In exemplul privind repartitia pe vir:_ste. a muncitorilor (p. 112). intervalele marginale se inchid, fixind limitele: inferioara - 18 ani si superioara 65 de ani. Este firesc sa consideram ea cei 12 muncitori din categoria de virsta "peste 50 de ani" se ~e~artizea~a astfel: 10 muncitori in categoria 51-60 de am ~l numai 2 muncitori in catezoria 61-65 de ani. De asemenea, este Iiresr:

o

sa considerarn cit toate cazurile din ;jf;f~r:fJ';j (;tJf/'w)rj/~ Ill} aceeacj ':a!oa::e: ;;iijkc:ul inf/:r::.tIuluL

* Vezi : F. )!ILI.S. Hetl)de stati aice, ,'1',1. I ~j II, r..c.s., p.121 ;I. J<AfJr:.

Mete de statistice de prelucrare a date/or, in Psihologie generald (sub red. Al. Rosen), E,D.P., Bucuresti, 1966, p. 489.

111

Vtrst« (X)

18-20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-65 Total

"I

Nr. de cazuri (f) 50 Centrele de interval 19

213 108 69 10

25,S 35,S 45,S 55,S

2

452

'i

~~

,

. '

63

Folosind unele proprietati ale mediei, formula de calcul simplificat a mediei aritmetice pentru serii de frecvente variate este:

X - a ~--/

__ k __ .h+a

~f

unde:

a - reprezinta 0 constanta (de regula, centrul intervalului cu frecventa maxima)

k - constanta (in cazul intervalelor egale k reprezinta marirnea intervalelor).

In cazul nostru, a=25,5 iar k=9.

! j

Vit'sta Nr. de Centrele Produsul dintre centrele de
cazuri de interval micsorate interval micsorate §i frecuente
X-a (X; a)!
(X) (f) k
18-20 50 19-25,5 = -0,72
-0,72 X 50=-36
9
21-30 213 25,5-~,5 ,;
=0 o X 213= 0 !
9
35,S-25,S ,
31-40 108 I
9 =1,11 1,11 X 108=119,98 1
41-50 69 45,S-25,S =2,22
2,22 X 69=153,18 i
9 I
55,5-25,5 (,..
51-60 10 =3,33 3,33 X 10= 33,3 t;:
9 fA
63 -25,5 I
61-65 2 =4,16 4,16 X 2= 8,32 ~
9
(X - a) \
/= 452 ~ -k- /=278,78 i
j'
~
{
112 j
I Rezulta cil virsta medic a muncitorilor anchetati este:

X- 278,78 9' ?- - 31 1 .

= --. -, -~;) = (e alli

452 "

In afar a mediei aritmetice, pentru caracterizareu scriilor de date, in mod curent, se mai utilizeaza alti doi indicatori: modulul si mediana, care arata in jurul carei valori se grupeaza distributia Irecventelor .

Modulul, reprezentind valoarea de Irecventa maxima a distributiei, se situeaza, in cazul nostru, in grupa de virsta de 21-30 de ani.

Pentru calcularea lui exacta, in cazul seriilor de frecventa cu intervale, se utilizeaza formula:

~l

kIo = Xo + d ---

t11 + t12

unde:

M 0 - reprezinta valoarea modulara ;

X 0 - Iirnita inferibara a intervalului modal;

d marirnea intervalului modal;

L\l diferenta dintre frecventa intervalului modal ~1 frecventa intervalului precedent;

L\2 diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului urrnator.

In cazul nostru, valoarea rnodulara se situeaza spre «apul din dreapta al seriei, intrucit clasa urmatoare celei modulare atrage valoarea modulului cu 0 forta proporticnala Cll Irecventa ei (108):

M = 21 .i, 9 213 - 50 = 26,4

o I (213 _ 50) + (213 _ 108)

Mediana reprezinta valoarea caracteristicii X (virsta, de exemplu), care imparte populatia ordonata dupa cr iteriul marirnii caracteristicii, considerate in doua parti 10'gale, astfel incit 50010 sa se gaseasca dedesubtul ei si 500/u deasupra, Mediana se poate determina prin simpla numarare a cuzur ilor ordonate sau prin aplicarca Jorrnulei:

[Jill' = ~f + 1 2

113

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

r~--undC

I [JIIIC - reprezinta u nit a ten

'~f f l' I

2..) - su nui rccvcnu: or.

mr-dian a :

a dreptci de regresie. Ecuatia dreptei de regresie estc: y=aa:+ b. 0 metoda. rnai precisa de stabilire a gradului de corelatie dintre doua fenomene este data de calcularea coejicientuiui de corelaiie (r) (Bravais-Pearson) dupa formula:

in excrnplul luat de noi, nicd iana se situeazii tot ill grupa de virstii 21 - 30 de ani, pentru c8.:

,-') I 1

= ~- ~'= 226 san 227 2

l: (X - X) . (Y _ Y)

r ~~ -------- _

N 'sx . sy

unde:

r reprezinta coeficientul de corelatie ;

N nurniirul de cbserva tii (cazurile);

sx si sy abaterile tip;

X si Y caracteristice ;

X si Y mediile aritmetice.

Coejicientui de corelatie a rangurilor p (ro) (Spearman) se calculeaza dupa formula:

ObSerVr1l11 di 50 de muncitori sint sub virsta de 21 de ani dar mai mult de 22li (sau 227) sint de virsta sub :30

, .

de ani. Vu trcbui sa impartirn grupa de virsta 21~:W in

226 - SO . . 263 - 226

doua proportii: =0,82 si, respectiv: _

• 213 213

=0,17, astfel incit, pen tru in tervalul de clasa de 9 an i:

9 X 08')=7 38 si 9 X 0 17=1 53, de unde rczulta ca juma-

,..... " , ,

tate din muncitori] anchetati au virsta de: 21+7,38=28,38 (28 ani si 5 luni) si jumatate din ei au virsta de peste 28 de ani si 5 Iun i.

Co~area jZQlata n fjec4eJ..-rariabile este primul pas all analizei rimare. El este urmat de clasif'icarea inerucisata 91 de cor <, !-d--Cliferitelo)' qriiJGile. E~;t2 corelata - de exemplu - virsta si sexul cu nurnarul de ab~ente ~emotivate si nivelul de scolari tate. In acest Iel, prm schimbare a succesiva a relatiilor dintre variabile se ajunge a se determina ceea ce ~ste statistic semnijicati» ..

Cea mai simpla metoda de analiza a corelatiei dintre doua fenomene este diagrama de dispersie (sau metoda nor ilor de puncte), care rczulta din inscrierea in planul cj)~elor de coord onate a valorilor corespunzatoare caracteristieilor studiate. Este evident ea atit intervalele de grupare, cit ~i nurnarul celor doua caracteristici ~reb.uie. s.a fie egale, astfel incit "norul de puncte" (c~zunle ll1d1V1- duale) sa apara sub forma unei ~l~psc .turtlte cu .. axa pe diagonala in cazulcorelatiilor pozitive sr a corelatiilor .ne~ gative sau sub forma neregulata in cazul in care nu exist a nici 0 corelatie in tre ccle doua caracter istici. Trasind vizual sau in urma detcrminarii punetelor medii 0 linie pe densitatea maxima a punctelor, se obtine 0 tireapui de regresie, care permite evidentierea cazurilor aberante, indepartate de aceasta dreapta. Calcule mai complicate permit stabilirea ecuaiiei de regresie si determinarea precisa

Analiza rezultatelor pina la acest punct este - asa cum rernarca C. A. Moser - rnai mult Q_descriere statistiea a rezultatelor, prin intermediul distributiei de frecventa, a procentajelor, a medici si dispersioi. Descoperirea unei relatii direct proportionale intre doua variabile nu ne spune insa nimic in legatura eu raportul de cauzalitate, cele doua variabile putind fi determinate cauzal de 0 a treia, A infera de In corelatie la cauziJlitate fnseamna a in,!erpreta -r€zultatele din perspectiva: a) succesiunii in timp a aparitiei variabilelor si b) influentei perturbatoare a altor variabile. Daca constatam 0 corelatie pozitiva fearte r idicata in tre gradul de satisfactie fat a de munea depusa si nivelul de scclaritate, ne putem pune problema care este in reulitate relatia cauzala: faptul ca individul a fost satisfacut de munca lui l-a determinat sa-si ridice nivelul de scolarizare (prIn cursuri serale, de ridieare a calificarii

6l: d2 p-l----

N(N2 - 1)

unde:

p (ro) N

d

reprezinta coefieientul de corelatie a rangurilor ; nurnarul de observatii (cazurile);

difereritn de rang.

114

115

etc.) sau faptul di ~i-a ridicat nivelul de scolar izare a determinat sporirea gradului de satisfactie in raport cu munca depusa? Succesiunea cronologica este totusi greu de stabilit, desi se poate imagina 0 tehnica de stabilire retrospectiva a opiniilor (ce sentimente ave a subiectul inainte de frecventarea cursurilor de ridicare a calificarii). Chiar 1;>i in aceasta situatie, rezultatul este foarte incert. Exista cazuri in care stabilirea succesiunii cronologice nu ridica nici un Iel de probleme. De exemplu, relatia pozitiva dintre distanta de la loeul de munca la domiciliu si absenteism (intirzieri). Chiar daca stabilirea succesiunii cronologice este evidenta, nu se poate trage in mod automat concluzia: "dupa aceea, deci din cauza aceea''. Trebuie vazuta si actiunea perturbatoare a celorlalte variabile. Satisfactia fata de propria munca po ate fi influentata nu numai de ridicarea nivelului de scolaritate, dar si de ridicarea nivelului de retribuire. Relatia poate fi reprezentata astfel:

R

5

Scolaritate Remuneratie Satisfactie

(1)

Schema explicativa poate capata aIte forme, potrivit perrnutarilor succesive:

(2) (3) (4) (5)
5~R~$ sau $ 5 R
5/'\R R/'\$ 5/'\$
(6) s R sau 5~$~R (7)
\..5/ Pe rind, se interpreteaza toate schemele posibile - urmarindu-se pe cit posibil succesiunea cronologica ~i descoperirea enunturilor absurde, retinindu-se ca plauzibile un numar de enunturi care constituie explicatia, raportul cauzal.

Uneori, legatura cauzala este inversa. Roland Pressat da citeva exemple de acest fel: "s-a constatat ca ultimii-nascuti se caracterizeaza printr-o proportie artificial ridica-

116

ta de malforrnatii'<". Prezinta acestia malforrnatii pentru ca sint ultimii-nascuti sau pentru ca prezinta malforrnatii sint ultimii-nascuti"! Este mult mai plauzibil sa presupunem ca aparitia un ui copil handicapat descurajeaza cuplul familial de a rnai lace copii, astfel incit copilul cu malforrnatii ramine ultimul-nascut.

Pentru stabilirea ranortului de cauzalitate de la analiza bivariata se trece in anoliza multivariatii, care consta in introdueerea succesiva a "vuriabiielor-test". Daca prin introducerea variabilelor test corelatia din tre variabilele initiale se men tine si daca exista un raport de anterioritate ternporala a variabilei independente fata de variabila dependenta, atunci putem eonsidera ea ne aflam probabil in Iata unui raport de cauzalitate. Nu putem afirma cu eertitudine ca este Yorba de un raport de cauzalitate, pentru eEl este imposibil sa introducem to ate variabileletest: ne marginim la intrcducerea citorva variabile-test, pe care le consideram semnificative. .

Prin introducerea variabilelor-test este posibil sa descoperim ca intre variabilele initiale nu exista decit 0 corelatic aparenta. De exemplu, intr-o intreprindere in care lucreaza 2 150 de muncitori (850 de femei si 1 300 de barbati) se constata ca exista 0 corelatie puternic semnificativa intre sexul si atitudinea fata de munca.

Sex (x) • A titudine

{ala de »iunca (y)

Femei

Bdrbat:

Total

Ncgauua

1300

850

Positiua

Tolal

1300

2150

850

Fara a calcula x.2, observam ca valorile maximo si minime sint incrucisate, fapt ce ne permite sa afirrnam ca intre variabila sex (variabila independenta, notata cu x) si variabila: atitudine jato. de muticii (variabila dependenta, notata cu y) exista 0 corelatie sernnificativa. Introdu-

53 ROI,AND PRESSAT, Analiza dcmograficd, Bucur est i, Editnra stiin tifiea, 1974, p. 27.

117

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

cind variabi la-test prcgatire projesionalii (notata eu t), eorel.itia dintre x si y dispare.

Variabila test este eea care deterrnina variatiile lui x si ale lui y, si din aceasta cauza intre x si y se constata o corclatie. Corespunzator terminologiei prop usa de Paul Lazarsfeld-", in aeest eaz avem de-a face cu 0 elaoorare de tip MA, adica 0 corelatie marginala, in care variabilatest este anterioara:

Prcgatirc profesionala (I)

Rca {I} BUnll. (I') Total

Sex (x)
Atitudinc Fcmci Barluui Femci Bdrbati
fa{!1 de iIIUIICa (y)
Nt'gallUti 400 200 50 200 850
Pozilivd 200 100 200 800 1300
Total 600 300 250 1000 2150 Termenul a =,0; termenul b=l=O

Potrivit schemei logice pe care 0 propune Lazarsfeld, pot Ii identlficate patru tipuri de elaborare:

Daca lucrur ile sc prezinta astIel, inseamna ca este gresit sa afirrnarn di sexul determine atitudinea fata de munca, chiar daca exista 0 corelatie sernnificativa intre repartitia pe sexe si atitudinea muncitorilor.

Paul Lazarsfeld construieste un exemplu foarte sugestiv pentru a evidcntia necesitatea de a trece in cadrul analizei datelor de la corelatii statistice la stabilirca raportului de cuuzulitutc. El spunc: s-a conslntat ctt eu cit numarul masinilor de pompicri cnrc intcrvin in cazul unui incendiu estc mai mare, ell atit pagubcle incendiului sint mai mari. Put em spurie ea aici exista un raport de cauzalitate? Fireste, ca nu. Modelul situatiei este urmatorul-+:

xt = 0 xy; t =1= 0

Valoarea corelatiei Poziiia oariabilei-test

st * 0 xy; t = 0

A nterioard

I ntermediard

PA PI

MA MI

'I'ipurile de cluborarc Mil si MI, rczultate prin introducerca variabilci-tcst dezviiluic 0 eorelatie aparenta Intre uariabita ituiepetulentii ~i variabila depeiuieruii, iar tipurile de elaborare PA si PI pun in evidenta raportul de multicauzolitate: variabila-test si variabila independenta determine variabila dependenta (vezi modelul de mai jos).

".--- ...... ,

" ,

,<,,I' 'x

I \

t \

I I

\ I

\ v

, "

<, .",."

---

"_x),-_ ...

" '

, ,

( ,

I \

~ . ,Y

\ / I

\ I

, /

, "

... _-t .... ;

Fig. 8.

Fig. 9.

x = nr. masinilor de pompieri; y = rnarirner; pagubclor ;

t = miirimea incendiului;

. . . . . . . .. = corelatie statisticii -> = Jegiiturii cauzalh

Asa cum rem area P. Lazarsfeld, intre tipur ile PI si PA exista urmatoarea relatie: daca variabila-test este 0 conditie, variabila independenta este 0 contingenta (tip PA),

',4 Cf. RENA'n~ MAYX'l'Z, KURT HOLM, PETER HunER, Einfiihmllg in die Mcthodcn dcr r m pirischen Sociologic, Wcstdcutscher Verlag, Koln und Oplndou, 1%9, p. 200.

65 PAUL LAZARSFELD, L'Lnterpretation des relations statistiques comme procedure de recherche, in M ethodes de la Sociologic. Vol. II, L' A nalyse empirique de fa causalit e, Paris, Mouton et Co., La Haye, 1967.

118

119

Cadi variabila-test este 0 contingenta, variabila independenta este 0 conditie (tip PI). lata un exemplu de elaborare PA (dupa Renate Mayntz):

Se constata ca intre saiisjaciia muncii (variabila independenta, x) si satisjactia generaUi (variabila dependenta, y), exista 0 corelatie statistica puternic sernnificativa.

[icietit telllei sci. njirl1U!Jn cd intre x ~<;i y existii 0 relatie cauzolii.

Operational, relatia cauzala po ate Ii definita astfel: ,,0 Iormulare "a fi numita «cauzala» daca relatia este destul de puternidi incit sa fie Iolositoare sau interesanta: daca nu necesita prea multe Iormulari de conditii marginale incit sa-i afecteze generalitatea si impor tanta: daca au fost incercate suficiente variabile posibile ca al treilea factor pentru a conferi oarecare asigurari ca relatia nu este Ialsa; si daca relatia poate fi conectata in mod deduetiv la un corp de teorie mai mare (sau mai putin satisfacator) poate fi sustinuta de un set de propozitii auxiliare, care explica mccanismul, CLl ajutorul caruia Iunctioneaza relatia";;(l.

Asadar, analiza rezultatelQ_Lpresupune atit descrierea statistica, ci~~uzala. Datele statistice, in sine, nu spun nimic. Cind, in raport cu 0 anumita problema, 600/0 din populatia anchetata raspunde "da", cum interpretam acest Iucru? Avem de-a face eu 0 populatie omogena si indecisa sau cu 0 populatie heterogena billie diferentiata?;;7 Cu alte cuvinte, statistica nu poate arata daca exista 0 probabilitate de 0,6 pentru fiecare individ de a raspunde "da", fiind vorba de 0 instabilitate a raspunsurilor, sau daca totdeauna 600;0 din subiecti "or raspunde "dn", ceea ce or corespunde unei perfecto stabi litati a atitudinilor si opiniilor.

Omul de stiinta nu este un sirnplu contabil: nu se poate margin! in a trage concluzii doar din cifrele ~i datele prelucrate. El trebuia sa "inventeze", nu numai sa "inventarieze". Speculatiile controlate ale cercetatorului imping inaintc cunoastcrca pr in generalizarile cmpirIce-".

In afara analizei prim are (cantitative si calitative) Ia care ne-am ref'erit, astazi se vorbeste in sociologie tot mai insistent dcspre analiza secundarfi.

L Ang_~iz_a_securU{ar-i1.]de$i apare ca 0 tehnica Ioarte rnodernil de prclllciilre a datelor arhivute, constind din valoriJicarcn dntclor sub un al t punct de vcdcrc dccit nr-el a pentru care au Iost strinse, ponte Ii considerata 0 prelungire R modalitatilor de cercetare specifice sociologiei din

Satisfactie generald (y) Satisfaciie muncii (x)
mica mare Total
mica 280 120 400
mare 170 380 550
Total 450 500 950 Daca introducem 0 variabila-test: satisfactie a raporturilor din cadrul grupurilor prim are (t) constatam ea se mentine corelatia dintre x si y.

Satisfactie generald (y) Satisfactie a raporturilor primare (t] Total
mica (I) mare (I')
Satisfactia muncii (x) Satisfaciia munciit. x}
mica mare midi mare
mica 130 20 150 100 400
mare 30 120 140 160 550
Total 160 140 290 260 950 Pornind de la aceste exemp1e, se ponte da algoritmul

stabilirii raportului de cauzalitate intre x ~i y:

l)construirea unui tabel ell dubla intrare (x fji y); 2) stabilirea coeficientului de corelatie;

a) daca exista 0 corelatie statistic semnificativa, sin t introduse variabile-test, prin eonstruirea tabelelor ell tripla intrare (x, y, t);

4) stabilirea coefieientu1ui de corelatie (xy; t ~i yt);

5) daca corelatia xy; t=!=O, se analizeaza dirnensiunea temporala a variabilei-test in raport cu variabila independenta.

.G JUJ,JAN 14• ~J:\WN, op. cit., p. ·1;)4 .

• 7 B. ;\lATALON, La mesurc des attitudes, in "Bull. psvchol ", 1Ir. ~(;7. 1968, p. 586.

OB ION IORDAcHEL, Teoria sociologicii gencrala si teoria de rang meditt de gcneralisare, in "Viitornl social", I, nr. 2, 1972, p. 323.

Se poate spune ca, dace! inire x $i y corelaiia x se mentine, indiferent de [actorui test introdus, atunci avem su-

120

121

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I
I
I
I ,
:J
,
l
I )
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I Ell

• H_ .. _.

a doua jurnatate a secolului al XIX-Iea59. La acea data, ccrcetator ii social i interpretau datele adunate de alte persoane sau inst i tuti}, ric celc m ai multo or i date statisticc de origine admin istrutiva, manif'cxtindu-sc ac.ti v 111.1I11ai in sclcctionarea datelor, nu si in recoltarcu 101". Este stiut ca nici Quetelet, nici Durkheim si nici Thomas si Zn'aniecki n-au adunat date special consemnate pentru problemele pe care le-au cercetat; au folosit datele deja colectate si consemnate de alte persoane si institutii in alte scopuri decit cele ale temei supuse cercetarii. . E. Durkheim sooate din datele statistice oficiale despre sinucideri concluzii soci~l~gjce origin ale cu privire la integrarca 'sociala (Le suicide, 1897). La fel procedeaza si Le Play in cercetarile asupra muncitorilor europeni, La distanta de 0 jurnatate de secol, H. Schelsky, in Die skeptische Generation, utilizinc! tehnica analizei secundare, demonstreaza inca 0 data ca acumularea datelor sociologice empirice poate contribui la progresul teoriei, ca este posibila 0 "macrosociologie empirica". Lucrarea lui P. Sorokin, Social Mobility (1927). este si ea un exemplu in acest sensGo. Dificultatile sint insa marcate de stadiul putin dezvoltat al tehnicii analizei secundare, de necesitatea de a lua in discutie date primare foarte eterogene (statistic! oficiale sondaje, rezultatele experimentale de laborator). Desig~r, este posibila 0 analiza secundara si a datelor provenite din obs~rvatje, experiment sau analiza de continut, dar expcrienta acurnulata si existenta arhivelor pentru anchetele sociale arata ca cea mai Iructuoasa este analiza secundara a chestionarelor, aceasta cu atit rnai rnult cu cit astazi cifra anuala a interviurilor este estimata la 10 milioane.

"S-a stabilit ca esantioanele in jur de 2 000 de persoane asigura in acelasi timp reprezentativitatea nationala si accesibilitatea din punctul de vedere al costului. Problema costului devine ceritrala cind se decide aplicarea analizei secundare, Trcbuie raspuns la intrebarea: ce este rnai putin costisitor - sa alcatuiesti esantioane pe anumite categm-ji de populatie, sa construiesti noi esantioane repro-

zentative pe tara sau sa cumulezi date din mai multe chestionare anterior aplicate si pastrate in arhiva? De la caz ];1 CiIZ, se optouza pcntru Una sau alta din solutii. De cole mal multo ori, lnsa, analiza sccuridara porrnite obtinerea informatiilor dorite intr-un interval de timp scurt si ]a un pret de cost acceptabil. Intervin Insa problerne statlstice, pentruca esantioanele cumulate schimba gradul de siguranta a1 rezultatelor. Mai rnult, se ridica problema echivalen tei indicatorilor".

In cadrul anchetelor, succesiunea intrebat-ilor sernnifica traducerea conceptelor sociologiee in forma ipotezelor-test: conceptul este concretizat, spart in dimensiuni singulare, urmind a fi izolate aspectele unitare ale realitatii, In fond, operationalizarea conceptelor indica tocmai procesul Invers al genezei lor (abstractizarea si generalizarea datelor senzoriale). Fiecare intrebare dinehestionar este considerata de cele mai multe ori ca un indicator din setul de di-

"

mensiuni" al conoeptului, eonsiderat ca fiind constituit

dintr-un complex de aspecte si nu dintr-o simpla si direct observabila realltate, In cadrul analizei primare, definita ca valorificarea datelor adunate de catre cercetator in mod special pentru problema in raport eu care se face prelucrarea, din "universul indicatorilor posibili" se selectioneaza din motive de economie in cercetare dear un esantion'' variabil ca marirne si consistenta. Acest "e~~ntion de indicatori" serveste pentru analiza ~i intelegerea Ienomenului complex, a faptului social, Iiecare indicator fiind intr-o relatie probabila cu ceea ce trebuie sa masoare in realitate, De la cercetare la cercetare, pentru definirea aceluiasi concept pot fi luate in discutie esantioane diferite de indicatori. Aceasta si permite construirea de noi sisteme de iridicatori din intrebarile formulate initial, in scopul definirii altor concepte. Profesorul E. K. Scheuch, directorul Arhivei centrale pentru cerceiiiri sociotoqice empirice a Universitatii din Koln, da urmatorul exemplu pentru intelegerea semnificatiei indicatorilor Iunctionali echivalenti. Intrebarea: "Diseutati des cu vecinii despre politica?", in analiza primara, po ate fi considerata ca indicator pentru interesul politic. Se lntelege ca nu va fi singurul, dar va fi unul din "universul indicatorilor posibili'', din sistemul de indicatori. In cadrul analizei secundare,

6~ E~WIN K., SCHEUCH. Entwicklungsrichtungcn bei der Analyse sozialmissenschaftiichcr Daten. in Handbucb dey empirischcn Sosialforschung (Her'g). RentS Ki;nig. 1. Banrl 2 Aufla-re, Stuttgart. Ferdinund Enke Ver-

lag. 1967. p. 655. ''i'S

• 60 RI~YllI<?ND ~OUDON. Analyse secondaire ct sondages sociologiqucs, III "Calllcrs intcrnatiounaux de sociologic", vol. XLVII. 1969, p. S.

• Vczi HERBERT H. HYMAN. Secondary Analysis oj Sample Surveys, New York. 1972.

122

123

pe tema Integrarea in ueciniitate, aceasta intrebare apare ca indicator functional echivalent. Valoarea lui pentru stabilirea gradului de integrare in vecinatate este mult diminuata, Raspunsul negativ la aceasta intrebare poate ScI Insemne la Iel de bine un simptom al dezintegrarii, dar si un semn al dezinteresului politic. Semnificatia raspunsului negativ poate Ii: "Nu discut despre politica, dar discut alte problerne!" Un alt exemplu de selectionare a indicatorilor functionali echivalenti: in 1965, E.M.M.l.D., impreuna cu Institut1l1 pentru ce;cetari sociologice C0111- parate si cu lnstituiul pentru $tiinte politice al UniversitatH din K61n, realizeaza 0 eereetare sociologica asupra radicalismului politic. Analiza datelor primare conduce la concluzia ca persoanele cu un nivel superior de instructie scolara din N.P.D. au 0 atitudine politica mai mode~ata' decit persoanele cu studii elementare sau medii. Se naste ideea ca .mivelul de instructie joaca un 1'01 important in radiealismul politic". Pentru verificarea acestci ipoteze se recurge la analiza secundara, intrucit numarul persoanelor cu bacalaureat cuprinse in esantionul pentru analiza primara era redus si nu permitea concluzii generalizatoare. Din anchetele cu rnai multe teme (omnibus) arhivate la Zentralarchiv fUr Empirische Sozioljorschung, se punea problema de a selectiona pe cele reprezentative pe tara, efectuate in aceeasi perioada de guvernare politica, alcatuite pe baza aceluiasi procedeu de esantionare si in care sa existe intrebari cu privire la preferinta asupra partidelor politice. In cele sapte anchete selectionate conform acestor criterii, intrebarea cu privire la preferintele asupra partidelor politice aparea sub trei forme:

- "Daca in aceste zile ar avea loc alegeri parlamentare, ce partid ati alege?"

- lICe partid simpatizati eel mai mult?"

- "Ce partid politic din R.F.G. simpatizati dv. cel mai

mult?"

Aceste intrebari, desi diferit formulate, au fost considerate ca indicatori Iunctionali echivalenti pentru radicaIismul politic. Cartelele perforate au fost recodlficate pentru punerea de acord a eelor sapte anchete, eeea ce a permis prelucrarea electronica sub acest nou unghi de vedere a peste 12 000 de interviuri omnibus.

124

Din multitudiuca indicatorilor Iolositi in analiza prima, nu mai poate fi retinut pentru analiza secundara decit un n umar restrins sau chiar un singur indicator, pentru ca datele Sl11t situate intr-un nou cadru de referinta, care nu met; este identic eu primul. Pe baza indicatorilor retinuti pentru analiza secundara, in urrna determinarii suecesive a variabilelor care de fin esc eel mai bine un Ienomen (tehnica Discriminant Analysis sau Tree Analysis) se Iorrneaza concepte secusuiar-omalitice,

Operatic de selectionare a indicator ilor. a scoaterii intrebarilor din contextul chestionarului nu se poate realiza insa fadl riscul unor distorsiuni. Contextul influenteaza raspunsul, la fel ca si forma intrebarii. Este binecunoscuta si influenta succesiunii intrebarilor in contextul chestio~arului. A'naliza secundara nu poate insa raspunde acestei cer inte, dupa cum, dear cu greu poate corespunde exigentei de a grupa date adunate in conditii identice de mediu (identitatea situatiilor de interviu).

Factorul timp intervine din plin in discutarea valori i rezultatelor analizei secundare. In mod curent, in vederea analizei secundare se alcatuiesc esantioane cumulative numai din anchetele efectuate in aceeasi perioada de timp, cu linie de toleranta reduse, doar pe anchete sociologice reprezentative pe tara si pe probleme neconditionate crono logic, cu exceptia analizelor comparative. Subliniind faptul ca. nu trebuie supraaccentuata cerinta ca adunarea datelor Iolosite pentru analiza secundara sa fie facuta in conditii identice, prof. E. K. Scheuch avanseaza ideea ea importanta cstc diferentierea in perceptia diferitelor fenomene dupa categoriile si grupurile sociale. Se po ate pune intrebarea, in acord cu psihosociolcgul american R. Blumer, daca, in acest fel, trecind de la categoria de virsta, la situatia materiala, la nivelul de scolaritate etc. si de aid mai departc, let atitudine si comportament, ~i considcrind ca primele variabile le deterrnina automat pe cele din urma, nu construirn un homo psihosocioloqicus la fel de abstract ca si acel homo economicus, impotrlva caruia s-au ridicat sociologia si psihologia. Individul nu este 0 sum a de variabile : virsta, sex, situatie materiala, scolaritato etc., ci este 0 unitate originala inserata intr-un mediu socio-cultural, care Ii deterrnina atitudinile sl comportarncntul. Analiza secundara trebuie completata totdeauna cu analiza contextuala. Dar acesta nu ramine decit

125

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

un deziderat, atita tirnp cit unitatea de baza in cercetarses~~ individvul si ny institutiu in care e1 este integrat (fa-

rnil!e, scoala, uzina etc.). .

.' c:~ !o.ate lin:ite1e s,en;_nnlate, analiza secundara ofcra posibi.litati multIple atit in planul cercetarn stiintifice fundamentale cit si in planul cercetarjj aplicati~e. Dr. Ekkenhard Mochmann'" arninteste, intre alte1e, Iaptul c[t analiza secu~~?ra 1?er~ite. obtinerea unor rezultato rapide, in conditiila crrzei de timp si de bani, cind nu este posibila 0 cercetare proprie, Iaciliteaza pregatirea si pretestarea noilor. anchete, face concluziile mai sigure, permite crorio- 1~~IC cornparntj] inter- si intraculturale, realizeaza 0 verJflc~re a valabilitatii cercetar ilor (din punct de vedere al spatiuluj, timpului ~i al coordonarii), ajuta la rcexamin_?rea pro_blemei influentei conditiilor de mcdiu asupra raspunsunlor la interviu si poate servi ca model de sirnulare pentru difercnticrea stimu lilnr in cadrul anchete lor

. XI!. Re~a:ta~·e.a rap~rtll~:li de cercetare reprezin til. etapa fmala a oricaro. investigati]. Totdeauna investirzarea fenornenelor sociale se face eu scopul de a fi cornunicate rczult~tele, fie factorilor de decizie, special is ti lor fie publiCUIUl largo In functie de publicul caruia i se adrcscaza, prezentarea cercetarii stiintifics se va face diferentiat. Tot-

deauna este insa necesar sa se Iaca: '

1) 0 introducere in problema studiata;

2} un isioric al proiectului de cercetare;

3) un rezumat al cercetarilor an terioare:

4) 0 clara reiormulare a problemei; ,

5) redarea completa a procedeelor utilizate pcntru culegerea si prelucrarea informatiilor'

6) pre~·entarea dctaliata a re~ultdteloT'

,

7) un rezwnat cu interpretarea rezultatelor.

Comunicind rezultatele investigatiei unor specialisti, formule1e de calcul, tabelele de corelatii si coeficientii meto_?ele f.ol.osite Val' fi prezentato detaliat, fara pr~; m~lta. explicitaro verbala. Lirnbajul tehnie viguros va permite mtereomunIcarea: concluziile VOl' rezultu direct din

61 EKKT';1\'HARD xrocr DIANN, Seliundiil'al1alysc. L'in Diskussions-

beitrag zu ncuc u Jldhodcll in del' CIIlpirischell Soeiattorsclnm, Knill,

196B. J' ~.

126

I' . ."_" ... _. ... '_ ...... _.

datele prezentate. Specialistul are in acest Iel posibilitatea sa verifice justetea concluziilor din cercetare.

Cind intentia de cornunicare a autorului se Indreapta catre un public mai larg, cu 0 cultura generala bogaUi, dar nespecializat in problemele stiintelor sociale, in prezcntare nu se va accentua latura tehnica metcdoloaica a cercetarii, ei, cu claritate, VOl' fi expuse scopurile, ~ezultatele si valoarea teoretica r;;i practica a investigatiei Haspunzind tendintei de largire continua a orizontulu! informational, chiar daca este yorba de un public nespecializat, credem ca este necesar sa se cultive priceperea de a citi si de a interpreta tabelele de corelatii, serine de inforrnatii etc. prin publicarea lor. De asemenea, credern ca reinjection des resultais, comunicarea rezultatelor in grupul studlat trebuie sa respecte totdeauna normele deontologice, avindu-se in vedere actiunea de feed-back a efectului Floyd Mann. Floyd Mann "a constatat efectul de schimbare pozitiva a atitudinilor, a moralului si a rnaturrtatii unui grup caruia i se comunica rezultatele unei anchete realizate asupra grupulul-w

Daca destinatarul raportului de cercetare este organizatia sau institutia care a initiat cercetarea, prezentarea va indica corect limitele si erorile calculate, etapele investigatiei, concluziile fiind minutios explicite si traduse in masuri concrete, in variante de solutii. Referitor la raportul de cercetare destinat specialistilor, asa cum remaroa H. Mucchielli, omiterea prezentarit obiectivelor si a populatiei investigate, precurn si a metodologiei si a calculelor aplicate, a rezultatelor brute si a comentar ii lor descalifica cercetarea.

Se eer. a fi prezentate ipotezele initiale si nu numai cele confirrnate. Mai mult, ele trebuie justificate prin prezentarea concluziilor preanchetei. Operatia de transforrnare a ipotezelor in obiective ale cercetarii implica enumerarea acestora chiar din prima parte a raportului. Datele despre universul anchetei nu pot lipsi, Se eer justificate procedeele de esantionare, posibilltatile si limitele acestor procedee, reprezentativitatea esantionului (pe tara, pe 0 rcgiune etc.) si tipul unitatii de investigare (persoane individuale, familii, organizatii), Foarte adesea cercetatorii

82 ROGER MUCCHIELLI, L'vnteruieto de groupe, Paris, Libraire~ Techniques, 1968, p. 58.

127

neglijeaza prezentarea problemelor legate de completa:':;Cl esantionului calculat l?i dificultatile de contact cu unitatiie investigate (numarul necesar de vizite pentru investigarea unei unitati).

Metodologia cercetarii este de cel mai mare interes pel~~ tru specialistul care citeste un raport de cercetare: ea 11 poate sugera 0 cale mai adecvata pentru propriile cercetari, dar ii of era in primul rind, certitudinea adevarului stiintific demonstrat. Pentru aceasta, intr-un raport de cercetare este oblivatorie prezentarea in anexa a instrumentelor utilizate o(chestionare, ghid de convorbire sau de observatie, foile de inregistrare). VOl' fi reproduse protocoalele, fisele totalizatoare, tabulogramele. Datele trebuie prezentate de fie care data sub forma procentelor, clt si a cifrelor brute. Calculele statistice, formulele rnatem~tice se cer prezentate sub forma desfasurata. Graficele si diagramele, cit mai sugestive, sustin a~irmatiile, inlocuiesc comentariile detaliate. Fara ostentatie, acestea canving si dau valoare intuitive rezultatelor.

Graficele construite pe principiul coordonatelor rectanqulare au inscrise pe axa absciselor (linia orizontala) .": r-iatia caracteristicii (X), iar pe axa o,!~onatelor (1l11l~ verticala) variatia frecventelor (i). Intretaierea celor doua axe poarta numele de originii. si din acest punct notat cu zero incepe gradarea graficului pe baza scarilor uniforme, neuniforme, logaritmice sau semilogaritmice (pe 0 axa scara logaritmica si pe cealalta scara aritrnetica).

In cazul celor doua grafice, inscriptio. - clara si concisa - este plasata deasupra curbelor, fapt ce usureaza urrnarirea datelor. Folosirea inscriptiilor in interiorul graficului este preferabila legendei, explicatiei simbolurilor utilizate care trebuie plasata in afara retelei graficului, dedesubtul sau in dreapta lui. Atit in cazul inscrlptiilor, cit si al legendei gralicul va avea un titlu dcplin lamuritor,' iar curbele VOl' fi mai grease decit linia de baza. Pentru a nu fi atins plafonul graficului de curbe, este necesar ca scara frecventelor, construita pe verticala, incepind cu valoarea zero, sa se continue neintrerupt pina la un indicator care sa depaseasca valoarea celui mai mare indicator din serie. In cazuri exception ale, pentru a U!?Ura eompararea curbelor situate In inaltimi diferite, reteaua graficului poate Ii Intrerupta printr-un canal marcat pe grafie. Alegerea scarilor si a unitatilor de lungime sc

facc in functie de valoarea indicatorilor seriei dar si a marimi! hirtiei de care dispunem, astfel incit p~'ezent~rea datelor sa perrnita studiut intuitiv al relauilor dintre Ie-

nomenele prezentate grafic. '

Dupa natura seriilor de date ce urrneaza a fi prezentate, graficele sint clasificate - de regula - in trei gl'Upe principale:

1) grafice care reprezinta variatia in timp: historiogra- 1IIa si diagrama polarii (radiaZa);

2) graIice. care reprezinta serii calitative: histograma, potiqonu; ~l curba [recvenielor, dreptunghiul, cercul si barele (eoloanele) de structurii,

:3) grafice ale ser iilor de spatiu (geografice): coloanele, eart0grama si cartodiagrama.

Specificul Iiecarui tip de grafic si algoritmii de COnstruire necesita consultarea manualelor si tratatelor de statistica; semnaHnd importanta repreze~tarii grafice a datelor de observare, am avut in vedere faptul ca proceeleele grafiee nu sint altceva decit "aplicatii perfeetionate ale metodei comparative, permit!ndu-ne sa confr~ntam, cl.ill~r-o sin%ura privire, un foarte mare numar de fapte ~l sa desprmdem atit asemanarile cit si deosebirile dintre

cle"63. ' ,

Comentarea rezultatelor nu trebuie sa ascundalimitele demersulu] metodologic, nici dificultatile tehnice intimpinate: este mult mai valoroasa 0 cercetare a carei ipoteza a fost infirrnata decit incercarea de a demonstra eu orice pret in concluzie ceea ce initial s-a postulat in ipoteza,

Evaluarea cercetarilor sociologice - dupa Th. Caplow trcbuio sa se fnca in rupert cu un sistem de criter i i binc pus la punct, Exisia posibiliiatca clnboriiril unor grilc do cvaluaro cuprizind:

(1) problema cercetata,

b) tehnica utilizata;

c) rezultatele;

d) interpretarea rezultatelor.

'3 :-'1 A URICH DuvHIUan{, Trh uicil, niatctn atirr si grafic« 111 stiintele socialr, in Trorir .,i IIIf'iodll In .~tiill!de soci ale, vol. J I, Hil. J~{)liticl\, Bn~ure~ti, 1 %1;, p. 121i.

128

129

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

~., -."~",,, .• n r_· - fffill .. rn .

.... __ ,l

Tn rapor t cu accste critcrii sc ponte judecn irnportanta problcmci dUC;t cstc: Ioartc scmn ilicativii, scmnificativa, putin semnificativa sau nesemnif'icativa, gradul ei de nolltate prin raportarc lu ccrcotarilc mni apropintc sau mai indepartate. Se poate aprecia dad esantionul este: reprozentativ, utilizabil sau insuficient, dad! rezultatele sint complete sau incomplete, daca interpretarea rezultatelor este din punct de vedere teoretic concludenta sau numai instructiva si din punct de vedere practic: importanta, utila sau inutila.

S~cces!u~ea activitatilor- ce nu pot fi aminate sau prelung!t?, far~l en. durata desfu!7unirii in timp a intregii coreetUl'! S()CIOJ()glC~ (a proiectului) sa nu creasca (activitati c~rev n~l rczerva de Limp = 0), dcci drurnul de lungimo ma:X:llna Intr-o retea, Intr-un graf, constituie drurnul critic, 111 cazul nostru, drumul critic al cercetarii sociologice planificate.

~e?tru intocmirea unei retele, eu privire Ia fieeare ?Cbvltate, tr.e?~i~ stabilite: conditiile necesare pentru mceperc, activitatilo ce pot decurgs simultan si activita!ile. in succesiune imediata, activitat; ce nu pot incepe l?amtea . terminaril activitatii imediate (preeedente). Un tip special de relatie intre doua activitati succesive il consti.tuie~ activ~tatile "in tandem". De~i succesive, pentru o peno~da. de timp, ele se pot desfasura in paralel, inceputul ~l fmalul lor avind insa obligatoriu un decalaj. De exemplu: consultarea bibliografiei si interpretarea rezultat:lor obtinute din ancheta. Aceste decalaje se in~roduc 111 graf sub. form~ ~nor activitat! "potentiale", ~i lI;treaga conflguratle grafica poarte denumirea de "tr'eapta" sau "tandem".

Algoritmul aplicarfi metodei drumului critic in planificarea cercetarilor sociologice este dat de:

1) Stabilirea activitatilor ce sint cuprinse in proiectul de ce:~eta~e i?i" de inregistrarea acestor activitati sau operatii "SImple, in raport cu intreaga cercetare. In cadrul unor cercetarl sociologice, operatitle simple ar fi date de: stabilirea obiectivului investigatiei studierea bibliografiei, stabilirea esantionului, alcat~ir~a chestionarului, a~c~t~ir:a ghidului de conversatis, inregistrarea observ~tlel :ndlreete, pretestarea ehestionarului, pretestarea ghidulul de conversatie, tiparirea instrumentelor de tnvesttgatie, deplasarea si instal area la teren a echipelor de cercetare, desfasuraroa cercetarij directe de catre eehipele I, II, III, preIuerarea date lor, completarea datelor, redact area Iucrar ii

De la cereetare la cercetare, operatiila VOl' varia in raport eu extinderea, conditiile si gradul de tehnicitate al acestora. Acum ne intereseaza algoritmul aplicarii metodei drumului critic si nu cercetarea propriu-ztsa.

3.

Planificarea unei investiqctii sociologice prin metoda "drumului critic"

Metoda drumului critic (C.P.M. - Critical. path method) a fost stabilitii in 1957 de catre consilierii Iirmci Du. Pont de Nemours, Walker si Kelly. In 1958 si 1969, ea a fost utilizata cu succes la prcgramarea reparatiilor unor uzine chimice. La uzina chimica din Louisville (S.U.A.), aplicarea metodei drurnului critic a redus durata reparatiilor de la 125 de ore la numai 93 de ore. Paralel, 111 i958, cu ocazia planificarii constructiei rachetei Polaris, a fast realizata 0 alta varianta a metodei drumului critic (metoda P.E.R.T. - Program evolution review tehnique), eeea ce a permis constructia in nurnai 5 ani a acestei raohete, desi durata initial estimata fusese de 7 ani. Doi ani mai tirziu, in Franta, este pusa la punct 0 a treia varianta a metodei drumului critic (metoda M.P.M. - 1\1etro Potential Method). In prezent, sint cunoscute peste 30 de variante, toate pornind de la metoda initiala (C.P.M.) si de Ia faptul di 0 lucrare, oricit de complexa, poate fi descompusa in activitati simple si in evenimente sau etape, care marcheaza mceputul si sfirsitul activitatilor. Activitatile, simultane sau succesive, in ordinea lor de desfasurare tehnologica sau logica, pot fi redate prin aree (activitate-arc) sau prin noduri (activitate-nod).

In ceea ce ne priveste, utilizam activitatile-nod, care nu sint altceva decit puncte sau virfuri intr-o retea, reteaua constituind reprezentarea grafica a cercetarii sociologice, a proiectului insusi. Evenimentele sint, in acest caz, redate grafic prin arce, sageti ce leaga nodurile in retea.

130

131

Stcbikreo temel de cercetors

Studierea bibtioqrofiei

Stabilirea escotionutoi

Alc6tuirea chestionarului

Alcctuirsc ghidului autobiografic

ntocmirea Tndreptarului de observare indirectO

Pretestarea chestionarului

Pretestoreo qhidulu,

Tipanr eo Instrumentelor

Deplosoreo In teren

Activitatea echlpel

Activitcteo echlpel II

Activitoteo echlpel III

Prelucrareo dotetor

Completoreo datelor •

Redactoreo lucrdrii

A.B.C •..... = simbolurile octivitlltilor Denumirea activitatilor

Duratele octivitatilor in zile

Fig. 10. A clivitatile si succesiunea lor tntr-o cercetare sociologica

2) Dupa determinarea operatipOl~, se cuan~ifica fi~car~ dintre ele. Aceasta presupune, msa, 0 bogata experienta de cercetare si 0 buna cunoastere a posibilitatilor fi.e~arui membru al echipei. Dificultatile legate de cuantificare constituie limita principala, eredem noi, a aplicarii metodei drumului critic in planificarea si program area cercetarilor sociologice. In mod obisnuit, se con~ide~a c~ un operator de ancheta nu poate realiza eu subiectii mal mult de cinci convorbiri pe zi.

3) Se leaga prin sageti activitatile sau activitatea. imediat urrnatoare activitatii considerate; deci succesiunea

132

.,' ... ~-

activitatilor. De exemplu: intotdcauna, aplicarea chestionaruluj va urrna pretestarii lui. Prin legarea activitati . lor intre ele, in ordinca desfasurarf lor, se realizeaza un tablou ca in fig, 10,

Activita!ile considerate se notcaza prin sernno conventtonato, in cazul nostru, prin initialele de la A la Z.

4) Activitatils. A, B, C, .. " COl noduri, in reprezentarea grufica, sin t legate in tr-o rctea ca in fig. 11, pastrindu-so ace ea.'? i dircctie a sagetilor ca in tabloul din fig, 10. La construirea retelei, se urmare~te a se evita ca din acelasi nod sa porneasca pre a multe sageti; de asemenea, se Val' evita incrucisar ilo si suprapunersa legaturilor, putindu-se introduce activitati fictive, activitati de durata =0. Nodul astfel introdus este denuruit "nod de conexiune". Ca regula generala, la prezentar ea grafica a retelei, se va avea grija de "topologia grafului", De ascmenoa, se pot desprinde subgrafe. De exem .. plu: subgraful activitatii de teren (fig. 12),

5) Se calculeaza graful astfel construit, completind succesiv eompartimentcJe Jiecarui nod, de la"activitatea start" la .,activitatea fin i~". Se va trece deci: durata activitatii, eel mai devreme moment al inceperii activitatii, eel mai devrerne moment al incheierii activitiitii luate in discutie, Odata ajunsi la "activitatea finis". 'se por-

A.B,C,_ 'ccliY;lllti (nodur,)

___.... ·drl.:fr,u! ,=ritic Our at~! e in 7.i:~

Fig. 17, (; I"(I//(/ unri ccrceuiri sociologic»

133

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I
I
I ~.
:-;1,
I ; .
~
f
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I 0 .g 'I~ E~olonor.o .=
'" N -;;.
O.numirea ~ ~ Locul colendari$t,e.O
~ ExecutO I ~ deslll~urOri, o ~ >
oj oclivilO\i, C oQ.~ Luno ..... ~
" 0 ~ 0 ....... ...
0 Z ::J '" 8 glIC 111 13h4 1~ nE 1 .0
Z U D~ 0
Studiul proiectetcr Grupo 1 Consrliu: P
p de si:;temolizore 2 orcs 4
o orcsulu. a ee.h,pe, I IArhilecturll) R~:ZZ
~ Siudiul dernoqro- Grupo 2 Consihu! p
4 4
fie. o ee.hipei I orcs R
cf Anchetc 10 tcbncc 7 intre~rindere 7 p _ .... - -
de conf"cli, Ee.hipo II I.xli 0 R
E Ane.heta 10 fobric.o Echipo III 7 Intreprindere p ."
de mobil~ mobilO III .~
R ¢
j inrl'9istroreo abo p .
nolilor CFR Echipo I 6 Goro 4
R ~rz~
inr.g,stroreo obo- p jill
'1 nolilar I R TA Ee.h,po I 6 Aul09oro 1 FzFz
R Fig. 12. Crajul actiuitaiii de teren

neste in sens invers :;;i se calculeaza, pentru Iiccare activitate, rezervn de timp. Activitatilc, nodurile, care uu rezerva de timp=O, slnt activitati ce rnarcheaza drumul critic.

Datele rezultate din calculul grafului sint transpuse intr-un grafic liniar coordonatelor - grafic Gantt. Activitatile sint transpuse in graficul Iiriiar si sint esalonate potrivit datelor rezultate din calculul grafului-retea

(vezi fig. 11). .

Graficul coor donator obtinut (fig. 13) este uti 1 in planiIicarea, urrnarirea, esalonarea sl distribuirea pe obiective a operatorilor de ancheta si a cercetatorilor in teren. GraIicul Gantt se poate exprima intr-o forma calendaristica. Pentru aceasta, termenele si durata activitatilor se COnvertesc in date calendaristice concrete, prin suprapunerea momentului start pe 0 data calendaristica propusa pentru inceperea investigatiei.

Pentru exemplif icare, folosim experienta cercetarilor Cotecirei de socioloqu: a. Uniuersitiiiii Bucuresti desiasurate in colaborare cu lnstituiui pe'dagogic din' Baciiu. . in anul 1969. Obiectivul investigatiei: procesul de urbanizare in zona Vaslui. Cadrele didactice si studentii sositi in Vaslui in ziua de 5 septembrie si-au putut lncepe efectiv activitatea in ziua de 8 septernbrie. Intervalul intre 5 si 8 sept. a Iost Iolosit pentru instructajul studentilor. prezentarea la forurile de conducere din judet ~i

Fig. 13. Craficul liniar desfii~urat al activitti!ilor de tcren

asigurarea conditiflor de cazare a studentilor. In cadrul cercetarii amintite, s-au format trei echipe pentru cercetare in oras: echipa I urmind sa desfasoare cercetarile la Consiliul orasenesc pentru a studia planurile succesive de ~istematizare a orasului, situatia demografica, precum si navetismul (inregistrarea numarului de abonamente pe C.F.R. ale salariatilor). Echipa era Iormata din f) studenti si un cadru didactic cu sarcina de coordonare. Echipa a .II-a trebuia sa realizeze cercetarea sociologies la Intreprmderea de confectii, Trebuiau realizate 250 de convorbiri pentru completarea chestionarelor. S-a stabilit ca fiecare operator de ancheta sa completeze zilnic cite 5 chestionare. Aceasta a doua eohipa era fermata din 7 studenti si un cadru didactic. In fine, echipa a III-a avea ca o?iectiv realizarea a 250 de anchete sociologice la Intrepnnderea de mobila din localitate. Cei 7 membri ai echipei aveau ca plan, in afara completarii chestionarelor, sa realizeze observatii directe sistematice si sa

studieze documentele Intreprinderii, '

, Aceasta activitate de cercetare, prezentata in graficul Gani; (fig. 13), permite urmarirea la zi a situatiei comparind ceea ce s-a planificat cu ceea ce s-a' realizat, reactuulizind planificarea, intr-un cuvint, optirnizind

134

135

I, ',":": ,

,

, '

munca de cercetare. Desfasurarca con creta a cercetar ii poate transform a, in cazul nerealizarii lor, unele activiUiti eu rezerva de timp (necritice) in activitati critice. Grafieul Iiniar per-mite prezentarea cantitativa a real izarilor, fieeare membru al echipelor de cercetare fiincl in permanenta informat despre desf'asurarea tuturor activitatilor. Aceasta mareste responsabilltaten individuala si are un puternic rol stimulator.

Consideram ca fiind utila aplicarea metodei drumului critic in planificarea investigatici Ienornenelor sociale, pentru ca astaz: in practica de cercetare In teren, Iourte adesea, nu se cunoaste decit ce trebuie realizat si ill cit timp. Suecesiunea si atentia necesara Iiecarei activitati, Iiecarei eohipe si fiecarui obiectiv se neglijeaza, desi se incearca a se realiza cit mai mult posibil in intervalul de timp dat. In momentul de fata, plan if'icarea 52 Iacc cu mare aproximatie. Optimizarea este lasata pe searna bunului simt, iar in coordonarea lucrarilor se accentueaza aspectele calitative, neglijindu-se cele cantitative.

Chiar daca metoda drumului critic in planificarea investigatiei Ienornenelor sociale nu duce Ia rezultatele deosebit de spectaculoase (numarul activitatilor in cadrul unei cercetari sociologice este redus, iar nerespectare a in timp a tuturor sarcinilor de cercetare nu are ca urmare anularea rezultatelor finale, asa cum se in timpla in industrie, in constructii), aplicarea ei permite () estimaro mai exacta a timpului necesar rcalizarii sarcinilor fixate, ca ~i optimiznrr-a cereetarii in ansamblul ei Metoda drurnului critic lI~ur('azi'i coordonarcn ~i urm.u-irea desfasurarii proj-amului de cercetare. En permite suplimentarea cu oameni a activitatilor critice, prin d1sIocarea acestora din activitatile eu rezerva de timp si arata fidel asupra carer activitati trehuie sa ne concentram atentia pentru a nu depasi in tirnp durata initial estirnata a intregii lnvestigatii.

CAPITOLUL III CHESTIONARUL CA INSTRUMENT DE INVESTIGARE SOCIOLOGICA

1,

Geneza chestionarului ca instrument de investigare sociologica

Indiferent ca este verba de un sondaj de opirue. de 0 ancheta sau de 0 investigatie mai larga, chestionarul se dovedeste a fi una din tehnicile cele mai frecvent utilizate in sociologie si psihologie sociala.

Th. Caplow analizeaza principalele surse de date din articolele publicate in "Hevue Irancaise de sociologie" (H)65-19G7) si in "The American Sociological Review(H)(j(j-- J 067).

Princi tvalelo S1II'SC d(" d atc

"Revue .. The
[rancaise de AmC!ican
sociologic" Sociological
(~/ Review"
ilJ
n
/{I
.,
~
8 10
20 14
:2 3
36 43
18 20
10 8
100% (50) 100% (~II ) Stlldii 1)(' haz:! oh~('I"\'alil-i Sllldii pl' liuzn c xpcri rueu tulul Analiza documcntelor

Surse oficinle

Procedce particulare

Anchcte prin convorbirc (enlretien) Anchete prin chestionar

Analiza secundurti

Total

Datele sint cit se poate de concludente si 0 analiza mai amanuntita, distingind intre chestionare eu intrebari deschise, inchise si ierarh izate. a aratat ca eel mai des utilizatc sint chestionarele CCI intrebari inchise (pre-

137

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

codificate)". Paul Albou crede ca, in forma lor actuala, chestionarele se situeaza in punctul de convergenta a trei tipuri de interventii :

1) Exigentelo administrative care au dus la multiplicarea documentelor si formalisticii. Chestionarele de tip "oficial", concepute ca instrumente de colectionare a informatillor, s-au inmultit considerabil. Foarte adesea. primul contact cu institutiile de stat se realizeaza pe baza unui chestionar. Inscrierea intr-o forma de Invatamint oarecare, angajarea intr-un loc de munca, obtinerea de abonarnente C.F.R. etc. presupun cornpletarea unui chestionar sau realizarea unui interviu. Informatiile astfel obtinute, in afara interesului pentru admin istratie, prezinta valoare documentara si pentru cercetatorul sociologic.

2) Necesitatilo ccrcetarli sociale au impus pcrfcctionarca J'(\('olttll'ii riispunsurIlor priu l'lwsiillnar. Chiar <la('rl. initial, accastii tchnica a Iost ul.il izntii de ciitrc ctnograri, dcsavirsirca tehnicii n ohestionarului cste rodul colaborar ii dintre sociologi si psiho1ogi. La noi, traditia chestionarelor etnografice urea pina la B. P. Hajdeu, care. in 1878, lanseaza un chestionar referitor la obiceiur ile juridice ale poporului, la viata sociala din trecut, casa etc. In 1895. N. Densusianu expediaza intelectualitatii satelor un chestionar cu privire la traditiile istorice din tinuturile loouite de romani. La fel procedeaza Alexandru Odobescu. In 1898, Spiru Haret numeste 0 comisie sub presedintia lui Gh. Tocilescu pentru elaborarea unui chestionar folcloristic. Chestionarul este publicat intiia cara in anul 1898. Este revazut in 1904. iar in 1930 se republica de catre C. Radulescu Codin.

Prof. Romulus Vuia, in cadrul Muzeului etnografic din

- Cluj, intocrnests doua chestionare privind: obiceiurile de Craciun (1926) si de Anul Nou (1927). Acesta din urrna va cunoaste, in 1933, 0 a doua editie. Muzeul limbii romane din Cluj a difuzatcorespondentilor din tara 0 serie de chestionare, Intre care merita a fi retinut cel din 1928

- referitor la casa, intocmit de catre R. Vuia, St. Pop si St. Rosca.

In 1943/44, la Ia$L prof. Ion Chelcea, in cadrul Muzeului etnografic al Moldovei, lanseaza doua chestionare pri-

1 TH. C1\ PT,O\Y, J_' rnqu stc sociologique, Paris, Armnnd Colin, 1970.

138

...... ~-'"= .. - ... O¥ ...... filill ... Q!i·.fllilr ..... ~ •

..... ~ -, :

vitoare la obiceiurile de primavara si la obiceiurile de iarna. Scopul era acela de intemeiere a unei arhive de folclor pe linga muzeul amintit.

Pe plan mondial, dintre chestionarele mai vechi se citeaza cele lansate de catre Letourneanu (1882), R. F. Kindl (1903), A. G. Keller (1903), Steinmetz si Thurnwald (1906). Mai recent, aproape ca nu exista sociolog care sa nu fi lansat propriul sau formular de cercetare. Aceasta libertate de creatie a dus la existenta unei multitudini de tipuri de Iorrnulare. Amploarea luata de cercetarea sociologica de teren va impune, in viitor, standardizarea tipurilor de forrnulare. Ingeniozitatea cercetatorului se va releva, in continuare, mai putin prin e1ementele de grafica si punere in pagina a chestionarului si mai mult prin alegerea "item"-i1or,

:~) Cerintele practicii rnedicale $i psihologice Iac rccurs ln difcritelc tehnici indlvidualc de interogare. Unii ccrcctatorl considera ca eel care u initiat in psihologic tchnicilchcsiiunarului a fost Alfred Binet (1903). Este hazardant insa sa se lege aceasta tehnica de un singur nume. In aceeasi perioada, Th. Ribot publica in primul numar din "Journal de psychologie" (1904) un studiu, intitulat Sur la valeur des questionnaires en psychologie. De asemenea, R. S. Woodworth, in 1917, elaboreaza, pentru centrele militare de recrutare, chestionarul destinat depistarii celor inapti,

In fiecare dintre cele trei directii convergente s-au realizat perfectionari ale tehnicii chestionarului, fapt care a dus la tot mai intensa lui aplicare pentru culegerea inIorrnatiilor. Cercuri tot mai largi ale populatiei s-au familiarizat cu acest tip de instrument de cercetare. Sint tari un de fiecare al 10-1ea locuitor a fost cuprins eel putin 0 data intr-un esantion. Chestionarul constituie astaz1 "una din metodele' de bazaln Investigarea" fen-om~nelor sociale'<, Folosirea intensa a chestionarului in in-vestigatiile sociologice a avut ca urrnare in. primul rind sporirea posibilitatilor de largire a temelor de cercetare, In Virile in care sondajele si anohetele sint . Irecvente, populatia considera fireasca orice intrebare. Contactul anchetator-anehetat se realizeaza rapid si fara rezerve.

% PAUl, LAZARSFELD, Am Puis der Gcsellschaft, Zu« Methodik dCT cm pirischrii Soziologie, Wien, Europa Verlag, 1968. p. 134.

139

~~(,lo l.lnc!e nu exista 0 traditie indelungata in ceea ce prlve~t~ chestionarea in scopuri stiintifice, problema conta~t~IUl eu subiectii este greoaie. Se cere mult tact pen~ru a e;':plica faptul ca raspunsul inregistrut are dual' 0 ~~~loare statistica. Multe problerne nici nu pot Ii abordate.

. Pe. de alta parte, Iamiliarizarea populatiei cu aplicarea ~lf~nt:lor tipuri de chestionare a dus la diminuarea prestlgm1ul stiintific al acestor instrumente de cercetare; s-au tl~ansfonnat in "jocuri de societate". La aceasta se adaug~ faptUl di sub titluri pretentioase: chestionar, test etc., diferitels reviste publica diverse formulate privitoare la comport&mentul indivizilor. Se vulgarizeaza un proeedeu pretios . de stringere a informatiilor. Replica trebuie sa vizeze Illterzicerea publicarii oricarui chestionar care nu are ~irul unei institutii specializate. Paralel, se impune Iolosirea maternaticilor moderne in structura ohestiona- 1':-101', fOlosirea teoriei inforrnatiilor, dar si respectarea .nguroasa a recomandarilor clasice referitoare la utilizerea che~tjonarului in investigarea fenomenelor sociale.

2.

Definitia chestionarului sociologic

?efi?i~ea chestionarului nu este deloc 0 operatic simpla, NICI terminologia nu este unanim acceptata: "ches<t:ona1'''. "formular"", "inventar", "scala" etc. Diferentele smt ?rell. sesizabile. Multi sociologi ocolesc aceasta prob.lema. Se multumese sa indice doar modul de construire ~l de aplicare a chestionarului. In ceca ce ne privcste, de acord I CU intentia lucrarii, ne vom margini sa definim doar !"Chestiqnarele de 'cercetare", ! abstractie farind de celelalte tipuri de chestionar: "inventar de personalitate", "scale de masurare a atitudinilor", "teste('.

f~f.l I ChestiClnarul utilizat in investigarea Ienomenelor socia-

-r lev ~epre~inta 0 succesiune logidi si psihologica de intre~an serlf.;e sau de imagini grafiee eu Iunctie de stimuli, in raporj eu ipotezele cercetarii, care prin administrarea de ~atre operatorii de ancheta sau prin uutondmiriistrare, G~termina din partea celui anchetat un comportamen: Verbal sau nonverbal, ce urrncazii a fi inregistrat in scns, Def'initia releva faptul ca avem de-a face cu 0

140

SUCl {'siullc de in trebar i sau .imagini (desene, fotografii) fixate in scr is, grafic. Dar intelesul terrnenului de chestionur se largeste. Nu este vorba nurnai de intrebari. Ca stimuli pot servi si imaginile; mai mult, exista posibilitatea combinarii stimulilor verbali cu cei grafici: Intrebari $i fotografii sau desene. In cadrul chestionarului, intrebarile. desenele au Iunctie de indicatori. Combinarea ~i succesiunea stimulilor trebuie sa fie logica, dar si psihologica,

Foarte frecvent - asa cum remarca Bernard S. Phillips" - pentru ordonarea logica a intrebartlor se ia drept criteriu timpul: subiectul este pus in situatia de a raspunde mai intii despre trecut, apoi despre prezent, si, in fine, la ur-

rna despre viitor. Un alt criteriu de ordonare este acela r.

' ... '"

dat de gradul de abstractizare: mai intii se va raspunde

la intrebarfle concrete si abia apoi la cele mai abstracte, In Iunctie de tema, de universul anchetei, va prevala ordinea logica sau cea psihologica. 0 ancheta in rindul

~.- persoanelor adulte cu inalt grad de cultura accentueaza elementele rationale ale ordonarii stimulilor, in timp ce .investigarea adolescentilor, de exemplu, trebuie sa rezolve in primul rind problemele psihologice ale structurarii chest.ionar ului. Oricum, stimulii - intrebari sau imagini - urrneaza 0 succesiune riguroasa. "Ploaia de intrebari" nu acopera problematica cercetarii, cricit de abundenta ar fi ea. Se impune 0 selectie a stimulilor in 1'aport cu ipotezele cercetarii. Ciclul investigarii fenomenelor sociale prin intermediul chestionarului este dat de urrna toarea succesiune! (vezi fig. 14).

In afara precizarii ipotezelor, ohestionarul nu are nici

o valoare. Chiar si cele mai ban ale intrebari sint formulate in conforrnitate cu ipotezele anterior stabilite. Intrebarea De urule cuivuxiraii piine? confine ipoteza ca nu toata populatia anchetata cumpara piine de la aceeasi brutarie si exclude ipoteza ca cei cuprinsi in esantion coc piine acasa. Explicit sau implicit, nu exista chestionar care sa nu porneasca de la ipotcze mai mult sau mai putin clar conturate.

3 BERNARD S. PHILLIPS, Social Research, Strategy and Tactics, London, 1966 (trad. germ.: Em pirische Sozialforschung-Strategic WId Taktih, Wicn. Springer-Verlag, 1970).

4 ROBERT J,. KAHN *i CIIARLHS V. CANNEl,!,. The dynal/lics of i nteruietoing, Theory, technique, and cases, New York, 1967, p. 103.

141

L_.

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I
Ii
"
~~
I i~
I ;i
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I InlenllE'varl!

/" laplicar(') <,

Formularea "\

intrebOnlor Codmccr e

t I

Otnectui AnallzO

specific /

"PrOblema generalO

Fig. 14.

Se poate spune, de acord cu Erhard Stephan", ea m alcatuirea chestionarului, mai putin intrebar-ile: "De ee?\ se reflecta pozitia teoretica l?i ideologica, reprezentarile, atitudinile si opiniile autorului. Pornind de la aceasta afirmatie, sprijinindu-ne si pe datele de cercetare, considerarn, pentru 0 populatie cu nivel ridicat de scolarizare, ca fiind Ioarte fructuoasa tehnica autochestionarh".

Intrebarile sau imaginile cuprinse in chestionar au functia de stimuli declansatori de comportamente verbale sau nonverbale. Comportamentul verbal - raspun.surile la intrebari si expr-imarfle iverbale determinate de stimuli - este variat de la individ la individ. Asupra acestui comportament influenteaza ,0 multitudine de Iactori: personalitatea celui anchetat.vsituatia-cadru de desfai}urarea anchetei,·' personalitatea celui ce realizeaza ancheta, tema Investigatiei.istructura chestionarului.vtim-

pul cind are loc aneheta. I

Raspunsurile, in cazul autoadministrarii chestionarului trirnis prin posta sau al tehnicii chestionarului-extemporal, sint inregistrate de catre subiect. Dozarea spatiului corespunzator Iiecarui raspuns ridica probleme de economie a "punerii in pagina", dar si de libertate de dispuns. In cazul administrarii chestionarului de catre operatorti de anoheta, comportamentul verbal ca si eel nonverbal a1 subiectilor cste inregistrat de catre persoane ca-

5 ERHARD STEPHAN, Mcthoden dey Motioforsckuiig, Befragung und projektiuc Vcrfahren, Niirenberg, Verlag Moderne Industrie-Mtiuchen, 1961.

8 CXT ALIN MAIIIALI, Tehnica autochestiondrii, ill Sociologia in actiunc, cuordonator V. Pavelcu, 1. Natansohn, 1. Grigoras. Tasi, Ceutrul de sociologic al Universit.it ii "Al. 1. Cauza", 1972, p. 93.

142

• Comportamenl verbal

f Irospunsul) .

o Personalilatea ceun cnchetct

Tunpur cind ere roc anc~e'o1IiI~ Cadrul de destOsurare

({ / \ '0 a onchelel .

511 uctura cnesncnorvnn Tema anchetel

Personolitalea anchelatorulul

Fig. 15. Factorii care detcrmind comportamentul verbal (riispulisurile) celui anchetat (prducrat duPii Friis-Reinhard Stroschein).

lificate. Exista in ambele cazuri, atit avantaje, cit si dezavantaje. Au~administrarea prezinta riscul neintelegerti Intrebarilor si imposibilitatea obtinerit unor informatii suplimentare, dar sporeste gradul de siguranta ~l elaborarti raspunsului. Inregistrarea raspunsurilor de catre operatori de ancheta surprinde si eomportamentul nonverbal, nu numai pe eel verbal, si economiseste timpul. In plus, autoadministrarea este posibila numai de la un anumit nivel de eultura si de virsta in sus.

3.

Clasificarea chestionarelor

Clasifiearea chestionarelor poate fi mai mult de cit 0 problema didactica, Precizia terrninologica inlesneste descrierea cercetarii si califica investigatia realizata, Un chestionar de opinie "omnibus", eu lntrebari desehise, expediat prin posta, reprezinta eu tow 1 a1teeva decit aeelasi chestionar de opinie eentrat pe 0 singura terna, eu intrebari inehise, expediat tot prin posta. In primul caz sansele de colectionare a raspunsurilcr sint mult scazute. Dintr-un 'inceput se poate spune ca un astfel de proiect este ~ortit esecului. Nu consideram ca pentru a combate vulgarizarea tehnicii chestionarului trebuie sa utilizam un limbaj eriptie. Ni se pare insji imperios necesara rigoarea stiintifica in descrierea si clasificarea tuturor instrumentelor sociologice. Astfel, chestionarele pot I1 elasificate 9-l!P~:

. A) \confinutul; B») forma; C) tnodul de aplicare. _

A. Primui criteriii de clasificare a chestionarelor dupa continutul informatiilor. adunate vizeaza·· calitatea 'infer-

143

matiilor. Din acest punct de vedere se disting doua tipuri de chestionare:

(f)Ch~sti()nare de date factuale, de tip administrativ, vizIn-a--Iapte objective, susceptibile de a fi observate direct si verificate de alte persoane. Astfel de chestionare lansate in scopuri administrative nu sint totdeauna foarte laborios concepute. Orice "formular tip" reprezinta in fond un chestionar, dar "formularele tip" din adrninistratie corespund prea putin unor necesitati mai in de partate: de centralizare a datelor, de prelucrare secundara a Jor. Nicaieri sociologul nu poate interveni cu mai mult succes decit aici, Analiza imprimatelor porneste de la inregistrarea consumului lunar si a stocurilor zilnice. Se incearca a se stabili utilitatea imprimatului: carui scop raspunde. In Iunctie de aceasta el trebuie denumit. Pe cit posibil, denumirea Iorrnularelor va fi lapidara, dar suficient de Iamurltoare in legatura cu scopul urrnarit. Este bine sa se evite denumirea formularelor prin initiale sau prin abrevieri greu descifrabile. Formatul imprimatelor - standardizat - este necesar sa corespunda criteriilor de functionalitate. La fel si culoarea. Introducerea Iorrnularelor de diferite culori mareste puterea de discriminare, scuteste timpul de cautare a diferitelor tipuri de imprimate. Formularele de tip administrativ, cu rare exceptii, sint imprimate cu cerneala pe hirtie alba. Se pot introduce si imprimate negru pe galben - corespunzind celui mai puternic contrast de culori - sau negru pe verde pal s.a.m.d, Efectul psihic al culorilor ar putea sparge monotona atmosfera a arhivelor.

Analiza soclologica asupra ohestionarelor de tip administrativ nu vizeaza numai aspectele formale: se stabileste circuitul sau circultele in care aceste imprimate intra. In raport eu cireuitul se urrnareste a se evidentia: mentiunile inutile, omisiunile, dublurile, corectitudinea precodlficarilor. Totdeauna, schimbarea unui imprimat atrage dupa sine modificari ale altor imprimate din acelasi circuit. De aceea, se va propune nu refacerea unui singur formular, ci reproiectarea unui grup de imprimate", Coordonarea formularisticii la nivel central, standarr'izarea si precodificarea Jiselor de inregistrare. dincolo de eficienta administrativa si economica ar faeilita

t , ,_

7 JEAN GERBIER, C. AIMARD, Organizare. Conducere, Memorator, vol. I, Editura politica, Bucuresti, 1971, p.84.

144

in eel rna: uutentic sens cercetarca sociologica. 0 eercctare demograf ica in orasul Boldesti", judetul Prahova ne-a cvidentiat numeroasele schimbari survenite de-a lungul anilor in registrele de stare civila: aparitia si disparitia unor rubrici, neuniformitate in modul de inregistrare, ca sa nu mai amintim de Iaptul ca precodifiearea lipseste cu desavirsire. Chestionarul de date factuale: virsta, sex, loc de nastere, stare civila, domiciliu, profesiune etc. este indispensabil nu numai sectorului administrativ, dar si celui de cercetare stiintifica.: Anehetele demografice utilizeaza in primul rind astfel de chestionare. Dar nu numai anchetele demografiee.

Este judicios sa se afirrne ca in investigarca Ienornenelor socials nu exista chestionar care sa nu cupr inda ~i intrebari Iactuale. Informatla obtinuta pr in astf'el de Intrebari nu poate fi pusa la indoiala - cu exceptia cazurilor intentionate de eroare din partea celui anchetat. Intr-adevar, nu avem motive sa eredem ca 0 persoana adulta, psihie norrnala, nu stie !;ii nu vrea sa-si declare: virsta, profesiunea, cornponenta familiei, ocupatiile din timpul liber etc. Desigur, exaetitatea inforrnatiei poate Ii pusa la indoiala. Intervine aici din plin "reaetia de prestigiu''. Persoanele de sex feminin par a fi mai putin dispuse sa-!;ii declare cu exactitate virsta, mai ales in prezenta unor operator! de ancheta tineri. In cercetarile noastre, realizate cu coneursul studentilor sectiei de sociologie a Universitatii din Bucuresti, informatia cu 'privirc In virsta celor anchetati nu era obtinuta printr-o intrebare de tipul "citi ani aveti?" Operatorul de ancheta estima virsta celor anchetati si apoi, micsorind-o eu 4-6 ani, declara: "D-voastra aveti probabil pina in 40 de ani". F'iresc, persoana anchetata, magulita, declara cu exactitate: .,Am implinit deja 43" sau "Peste 0 luna implinese 4G".

Formularea Intrebarilor Iasa 0 mare marja de libertate operatorului, in aeeste cazuri formularea nejucind un 1'01 prea insernnat. Principalul este ca eel anchetat sa fi inteles sensul intrebarii. iar operatorul sensul raspunsului.

R t ndustrializarc si urbaui zarc, Cercetdri de psihosociologie concreto fa Boldesii. Sub red. Trnian Herseni, Editura Academici R. S. Romania. Bucuresti, 197(J,

145

I,

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I I
I
~
-.I
.~
I '.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I In investigarea fcnomenelor sociale, sin t prea purine cazurile de lansare a chestionarelor exclusiv de date Iactuale. De cele mai multe or i, ohestionarele de cercetare reprezinta 0 impletire de intrebari deopinie si de date f'actuale. Intrebarile de date factuale pot fi grupate in: 111- trebari de "cunol;>tinte" si intrebari de "clasificare" sau de "identificare" (virsta, sex, stare civila, situatie seclara sau profesionala etc.). Problema care se ridica este aceea a locului amplasarii acestor intrebari in economia chestionarului, Intrebarile de "cunor;;tinte" vizind stabilirea nivelului de cunoastere (cunostinte despre natura si societate) VOl' Ii diserninate printre intrebarfle de opinie, pentru a nu crea celui care raspunde impresia di este supus unui "test de inteligenta", fapt ce ar putea declansa team a, reactia de aparare a subiectului. Intrebarile de "identificare" considerarn ca trebuie introduse la sfirsitul chestionarului, raspunsurile nemaiputind fi astfel ;nodificate de reactia "de securitate" a celui anchetat. In aceasta situatie, se va explica subiectului:

Asa cum v-am spus de la inceput, nu ne intereseaza

" .( ... .... .....

sa aflarn cum va cheama. Pentru a putea insa sa gru-

pam raspunsurile dupa: virsta, profesiune etc. a celor CL~ care am stat de Yorba, va rugam sa ne mai raspundeti si 1a urrnatoarele intrebar i''.

Cu exceptio anchetelor rcalizate prin tehnica esan tionarii pe cote, majoritatea cercetatorilor opteaza pentru p1asarea intrebarilor de clasificare 1a sfirsitul chestionarului, Explicatiile ce se dau inaintea introducerii acestor intrebari variaza. In anchetele socia1e guvernamentale din Anglia se precizeaza: "Atunci cind se analizeaza rezultatele anchetei. niciodata nu mentionarn numele persoanclor chestionate, dar am vrea sa le putem clasifica duoii unele criterii: virsta, sex, ocupatie etc." sau "Din ca~za ca obisnuintele, nevoile si opinii1e oamenilor var iaza uneori dupa virsta, ocupatie si conditii generale de viap, am clod sri sl.im citcva Inptc de ar-cst Icl dcsprc persoanclc ell cnrc vorbim. La sOI.1da)ul (;ullul! sCv (~(lll urmatourcle cxplicatii: ,,1111i permitcti aCLlI11 sa va 111- treb asupra citorva amanunte, incit sa se poata verifica la birbu esantionul persoanelor pc care le-arn chestionat?".

P C. A. l\H)~lm. oJ" cit, p, :)1-1,

Orieare ar fi formu1area explicatiei, ea trebuie sa convinga populatia anchetata ea datele de "identificare" (sau de "clasifieare") Intereseaza numai prin repartitia faptelor in raport eu diferitele eategorii socio-profesiona1e. Se intelege ca forrnularea explicatiei trebuie sa fie adecvata nivelulul cultural a1 eel or anchetati, ca ea trebuie sa aiba in vedere obisnuinta sau noutatea Iaptului de a raspunde la 0 ancheta.

" 2. 'Chestionarele de opinie se refera la datele de ordin subiectiv, imposibil de observat direct. In fond, acest a1 doilea tip de chestionare nu sint numai de opinie; eu ajutorul lor se studiaza 'atitudinile,' rnotivatia \ si 'interesele,' dispozitiile ' si 'inelinatiile,' eu un cuvint, tot ceca ce reprezinta intimitatea persoanei, trairile ei subiective. Fara a aborda problema posibilitatii cunoasterh obiective a fenomenelor subiective, ne margi nirn sa precizam necesitatea raportarii subiectivului la datele obiective.

In investigarea fenomenelor sociale este gresit sa ne limitarn la consernnarea opiniilor ; intereseaza in primul rind faptele, realitatea obiectiva si abia apoi reflect area in constiinta oamenilor a acestei realitati, De multe ori, intre intentiile declarate ale oamenilor si realizarea lor nu exista decit 0 foarte slaba legatura. Intr-un sondaj asupra a 1 230 de gospodarh din Franta, care nu posedau televizoare, cu privire 1a intentia de a cumpara un astfel de aparat, s-a constatat intr-un interval de 4 luni (februarie-iunie 1959) ca numai 2 gospodarit, din 12 cite declarasera ca intentioneaza in mod eert sa cumpere televizor, realizasera acest lucru, in timp ce 10 gospodarii din cele 1163 in care se inregistrase decizia sigura de a nu lua televizor, cumparasera.

Februaric 1959 Lu n ie 1959
"Intentiona{i sri cumpa- Ny. Cum pdrat Gmnparat Primit NOll-
/'(IIi 11'l1'vi::(!r ?" 11011 de ocazic cadou rdspuns
Va, sigur . 12 2
Da 16
Nu 22
Sigur, nu. 1163 10 2
Nu stiu 17 2
Total 1230 12 2 2
147 Interesant este ~i faptul ca din cele 1 213 de gospodarii in care nu se achizitionase inca un televizor, numai 1 103 si-au pastrat dupa patru luni exact hotarh-ea luata (opinia declarata), iar 5 au trecut de la 0 extrema la alta.

Opinia declaratd in iunie 1959
Opinio declaratd in Nr. Da Nit Sigur, nit Nu
februarie 1959 Da.sigur
stiu
Da, siguT. 10 3 4 3
Da 16 2 4 10
Nu 22 1 20
Sigur, nu . 1150 2 9 14 1094 31
Nu stiu 15 14
Total 1213 7 18 15 1 HI 32 '- ell:"::
c.D .0 -.0
~.v; III "--
:J 0111
:Jo 0 00
Z £l.a. a. LLa.
Fig. 16. 01 c./l

Inf'orrnatia obtinuta cuajutorul intrebarilor de opinie este foarte incerta.

In nici un caz nu se po ate trage vreo concluzie cu privire la opiniile si atitudinile oamenilor analizindu-se raspunsurile Ia 0 singura intrebare. Totdeauna trebuie prevazut un sistern de intrebari care sa perrnita stabilirea pozitiei indivizilor fata de una sau alta din problemele puse in discutie. H. Cantril a avut inspiratia sa puna unui numar de 40 de persoane, care se declarasera, intr-un sondaj efectuat de Institutui american de opinie publica, favorabile sindicatelor (raspunzind "Da", la intrebarea "Sinteti favorabil sindicatelor?") 0 serie de sase intrebari pentru a verifica valoarea declaratiilor Iacute . A constatat ca numai 30 din acestia si-au mentinut opinia, ins a cu diferite grade de intensitate. Daca intrebarile Iactuale au in vedere ceea ce stie populatia anchetata, prin anchetele de opinie se urmarcste a se stabili ceea ee crede aceasta populatie. Peter R. Hofstatter da in .acest sens un exemplu foarte sugestiv: "Pozitia stelelor in momentul nasterii influenteaza viata oarnenilorv!". Cu privire In aceasta af'irmatie, exista oameni care se declare cu rnai multa sau mai putina siguranta de acord SDU impotriva (fig. 16).

Psihosociologul vest-german amintit ofera si alte exempJe la Jel de convingatoare: in 1937, revista americana "Tide Magazine" intreba: "Cum considerati Iegea meta-

Cu ajutorul chestionarelor de opmie, se Incearca cunoasterea .nu numai a opiniilor.jdar si intensitatea acestora. /George __ Gallup a stabilit in acest seop 0 schema de coristruire a chestionarelor de opinie:

a) Intrebari filtru (inchise, cu raspunsuri multiple preeodificate sau deschise) pentru stabilirea gradului de cunoastere de catre eel anchetat a problemei puse in discutie.

. b) Una sau mai multe intrebari (deschise) privind atitudinea populatiei fata de respectiva problema.

c) Un sistem de intrebar! (inchise, eu raspunsuri multiple precodificate) referitoare la aceeasi problema.

d) Intrebari desehise vizind motivatia opiniilor exprimate.

e) Intrebari (inchise, eu raspunsuri multiple preeodiIicate) pentru masurarea intensitatii opiniilor.

In astf'el de chestionare, Iormularea intrebarilor reprezinta 0 problema centrala, incit se impune standardizarea. Chiar si in aceasta situatie, se poate vorbi de 0 "rriultidimensionalitate" a intrebarilor de opin ie. La intrebarea: "Ce par ere aveti despre seful gruplJlui d-vcastra?" se poate avea in vedere fie seful grupul ui ca persoana, fie stiJul de condueere realizat de catre (1(,(,5t;1.

10 PETER R. HOFSTXTTER, Die Psychologic der offentlichc» Meinung, Wi('!l, Wilhelm Brrunuiillcr, 19-19, p. 20.

148

149

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I
I
I f,
~
J-i
!
I :1
f
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I lic-~ne~ul":! .eu toatc ca 0 astf'el de lege nu Iuseso promulgam ~l rue: nu Ius~se vrcodata discutata in Congresul S.U.A.. doar 30% din cei intrebati s-au declarat Hira opinie'' in ~~eas.ta problema. Aproxirnativ 70% ~i-a~' exprirnat POZ:tl~ m raport cu aceasta lege care, de fapt, mCI nu exista: 410/0 au considerat ca este yorba de 0 masu~av luata de catre un singur stat, 15% di este 0 lege valabila, pentru toate statelo, 11010 au circumscris-o si

alto!' state strainc, im :30/0 au l'espins-o". '

1" E. Hartley, studiind pl'ejudecatile al11eric<1nilor fata de diferitele natiuni, include pe lista din care urrnau ~a fie desemnate cele mai acceptate natiuni si un nurnar de ~o~oare fictive. Astfel "danirezii" _:_ 0 inventie lingvistica desemnin.j u~ popor imaginal' - sint plasati printre cele dm urrna popoare, totusi inaintea japonezilor.

. In cazul cercetarit opiniei, inforrnatia sufera deviatii!« fIe in sensul apararii intereselor materiale ale individ~lui sau ale colectivitati i, al justifidirii si intihirii pasiunilor cornune sau al intarjr-ii coeziunii grupulul. S. Lieberman (1956) pune in evidenta efectul schimbaru rolulUi. asupra opiniilor si atitudinilor. Studiind opiniile refer~toa~'e .la pol itica intreprinderfi ale unui grup de 12 maI~t~l si 6, del~gati sindicali inainte si dupa asumarea sarcinilor, S. LIeberman constata 0 identitatc inaintea schimba.rii rolur ilor si 0 divergenta a opin iilor care se amplifica pe rnasur a crester-ii du'ratei de cxercitare a acestei Iunctii (vezi fig. 17).

Cu rare exceptii, directia deviatiei informatiilor este in acelasi sens atit in e:azurile apa.'rarii voluntars cit si involuntare a opiniilor. Rezulta de aici ca este m~lt mai dificil de realizat un chestionar de opinie decit unul de date factuale. Exista - asa cum rernarca sociologul SteIan .Nowak -: .? ser ie de "probleme nevralgice« in investigarea opiniilor: "experienta arata ca in conditiilo noastre, din problemele nevralgtce care t;ezesc nein~reder~a si det:rmJn~ raspunsuri echivoce sau nesigure, eel putm ~a. unei 'p~rtl din persoanele chestionate, fac parte 111 trebarile pnvm? relatiile lor cu sefii sau ' cu alti oameni de care depinde eel chestionat. Din categoria intre-

II P. R. IIOl":->TATTER, Ei'l1fiihrllng in die S():;ia!psycli%gic, Stuttgart, Alfred Kroner ,'erlag, 1966, p. 164.

12 ALFRr~D SAU\,Y, !:Opiniolt Publique, Paris, PUF, 1964.

150

-

o

I'

I

,

!

76.1

[:JMai~tn 708

I22ZJ Delega~i sindicali

1.0.6 1.0,6

Inaintea asum6rii func\iilor

La 1 an La 3 ani

Dup6 osumorea tunctiitor

Fig. 17. Efectul schimbarii rolurilor asupra opiniilor : procentajul maistrilor si at delegaiilor sindicali care sus/in .. politica tntreprinderii" tnainte, la 1 an si fa 3 ani de fa asumarea respectiuelor [wnctii .

barilor nevralgiee Iac parte si in trebar ile directe des pre conceptiile politice ale eelor intrebati. In domeniile in care se pare ca este yorba de probleme nevralgice se recomanda 0 deosebita precautie la determinarea limitelor acestor probleme si la interpretarea raspunsurilor''!". Uneori este necesara disimularea scopului cercetarii, alteori este indicat sa se puna aceasi intrebare in forme diferite de mai multe ori si sa se analizeze concordanta raspunsurilor. Posibilitatea celor investigati de a ascunde adevarul si de a "ex plica rational" comportamentul lor trebuie sa stea in atentia cercetatorului.

Totdeauna trebuie imaginat un sistem de Intrebari care sa permita concluzii despre directia, intensitatea, consistenta si centralitatea opiniei. Autoanaliza pe care 0 implica un iraspuns la 0 intrebare de opinie se dovedeste a fi foarte dificila: poti fi foarte de acord cu stilul de conducere al sefulul tau de gl'UP, dar sa-l dezaprobi ca persoana pentru lipsa lui de sensibilitate artistica. Se cere totusi un singur raspuns: "De acord- sau "Impotriva" .. Si aceasta in orice situatie. Probabil ca un astfel de ,,1'aspuns unic corect'' nici nu exista (C. A. Moser).

Daca primul criteriu de clasificare a chestionarelor dupa continut viza calitatea inforrnatiei dobindite, eel de-al

)3 STEFAN NOV! AK, Utilitatea sociola a corcetdrilor asupra atitudi-n ilor si opiniilor, in So iiologia poloneza, C.LD.S.P., 1973, p. 130.

151

rZ)_oilea crlteriu se re.fera 1a I~a?titateainf?rmatiei. In acest }.._/sens, se poate vorbi de 0 sene 'de ohestionare.

'1. iChestionare speciale, cu 0 singura terna. In practica, este foarte greu sa se distinga chestionare1e speciale de ce1e1alte Ieluri de chestionare. Un chestionar privind integrare~ pro~esion3ll~ este sau nu un chestionar special"! Are 0 smgura tema: mtegrarea. Totusi sint abordate si alte teme, de exemplu, timpu] libel'. Complexitatea fenomenelor sociale impune cercetarea concomitonjg a unei multit~dini de factori, fapt pentru care ohestionarele speciale sl.nt ~oarte rare. Ele sint utilizate mai mult in studierea pietei sau~ a comI?ortamen_tului electoral, situatii in care lmportanta este VI teza obtiner ii si prelucrarii informatiei _ Astfelde chestionare sint destinate a pune in evidenta anumite fenomene, mai putin pentru a Ie masura si i~ca si mai putin pentru a le ex plica. Scopul precis aI' unor astfel de chestionare este actiunea. Din acest punct de vedere se dovedesc a fi foarte utile.

2. Chestionare "omnibus", cu mai multe teme. Sint eel mal des intilnite. Superioritatea chestionarelor omnibus nu este data in primul rind de cantitatea mai mare de informatii cu privire la fieeare fapt sau fen omen social in parte, ci de posibilitatea de a surprinde interar-, tiunea si conditionarea aeestora. Aspectul cantitativ se raporteaza in cele din urma tot la aspeetul calitatif. Chestionarele omnibus sint specifice cercetarii fund~entale in sociologie. Ele permit aplicarea analizei secundare si din punctul de vedere al costului, sint rnai ieftine. Odat~ stabilit un esantion, este mai lesnicios sa se urmareasca mai mu!te !eme cu ocazia aplicarii unui singur chestionar,~ decit ~a~ s~ rec~lculeze nol esantloans si sa se aplice, dupa necesltatl, mar multe chestionare speciale.

1- i

. B._' Dupa f~rma intrebiirilor, a stimu1ilor, se pot distinge: ~ 1) ch_e~twnare. cu intrebiiri inchise; 2) chestionare cu zntreban deschise, 3) ehestionare eu inirebiiri mixie.

. _-"

,L Intrebiiri~e inchise (sau precodijieatej nu permit deCIt alegerea raspunsurilor dinainte fixate in chestionare. Grad~l d~ 1ib~rtate al subiectului este redus; raspunsul trebuie ?a se mcadreze intr-una din categoriile propuse in chestionar, Acest lucru presupune din partea subiec-

cului existents unor opinii si cunostinte bine cristalizate iar din parte a cercetatorului 0 buna cunoasterc a realitatii studiate. Chiar ~i in aceste conditii nu este totdeauna usor de raspuns la astfel de intrebari inchise: "Sinteti multumit de felul in care Isi desfasoara activitatea C.T.C. din intreprinderea dv.?" sau: "Care este culoarea dorninanta pe care 0 preferati 1a tesaturile imprimate? 1) albastru, 2) rosu, 3) verde, 4) galben, 5) maro, 6) violet,

7) oranj, 8) alb, 9) alte culori".

In primul caz, cei ce cunosc activitatea C.T.C. si au deja 0 opinie Iorrnata pot raspunde fara ezitare: "Da" sau "Nu". Cei ce nu cunosc aceasta activitate sau nu VOl' sa raspunda pot declara: "Nu stiu". Ramine categoria celor indecisi: sint de acord cu multe momente din aetivitatea C.T.C.; eu altele Insa nu. Raspunsul lor este: "Da, eu exceptia ... " Un astfel de raspuns Insa nu este prevazut in chestionar si atunci subieetul este Iortat sa aleaga raspunsul: "Da" sau "Nu stiu''. Nici unul dintre aceste raspunsuri nu reflecta adecvat realitatea. Fireste, exista si posibilitatea nuantarii raspunsurilor. Se pcate oferi spre alegere 0 scala de raspunsuri: foarte multumit; multumit; nici rnultumit, nici nemultumit; nemultumit. foarte nemultumlt. Cu aceasta, dificultatile nu au fost inlaturate. Subiectul este pus sa decida intre mai multe grade de multumire sau de nemultumire. Delimitar-ile sint insa foarte imprecise: unde sfirseste - obiectiv - "nemultumirea" si incepe "foarte nemultumirea"?! Limitele situatiilor in realitate sint "flou", in timp ce in chestionar sint clar conturate. Se ajunge din nou la 0 alegere inadecvata a raspunsurtlor. In plus, cercetarea de teren a aratat ca oamenii au tendinta de a evita raspunsurile ex- _ treme, Inclinind sa aleaga totdeauna raspunsuri moderate, daca nu chiar neutre. Unii cercetatori inclina chiar sa elimine dintre raspunsuri variantele neutre, recornandind scalele cu valori pereche ale intensitatilor (in cazul nostru): foarte multumit, multumit, nernultumit, foarte nernultumit. Aceasta este insa tot 0 alegere Iortata, Chestionarele de opinie abunda in Intrebari inchise (precodificate), cele mai multe fiind dihotomiee. George Gallup se pronunta hotarlt in favoarea raspunsui-ilor dihotomiee: "da" - ,.nu". in timp ee alti cercetatori opteaza pentru sealeJe cu patru posibilitati. Cercetarile de opinie realizate in mediul industrial la noi au aratat dificultfitile aplicari i

152

153

i I.

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

chestionarelor cu alegeri multiple, Iapt : ce ne face sa credem di raspunsurile dihotomice sint preferabile. Se naste Insa 0 problema: exista Intrebari care prevad - cu adevarat - raspunsuri dihotornice? Nu! Totodeauna, in afara de "Da" sau "Nu", subiectul are 1a a1egere si un alt treilea raspuns: "Nu stiu". Pare deci mu1t mai judicios sa se vorbeasca de chestionare cu raspunsuri "trihotomicev si chestionare cu raspunsuri "precodificate multiplu'' (sau eu "raspunsuri in evantai"), "alegeri multiple". "cafeteria"*. Exista posibilitatea ca raspunsurile la chestionarele inchise sa fie incluse chiar in intrebari. Se vorbeste atunci despre intrebari alternative (dihotomice) sau selective (precodificate multiplu). Exemplu de intrebare alternativa: "Ieri ati ascultat sau nu ati ascultat radioul?", si de intrebare selectiva: "Ascultati radioul foarte des, des, rar, foarte rar?:'

Chestionarele ou raspunsuri "precodifieate multiplu" implica cercetarea prealabila a realitatii: in chestionar trebuie sa apara precodificate, pe cit posibil, toate variantcJe de raspuns. Intre variante, obligatoriu, la sfirsi t, se adauga "altele" ... Aceasta ultima varianta de raspuns probeaza gradul initial de cunoastere a realitatii de catre cercetator. Mai mult, probeaza insasi valoarea cercetari i. Daca in legatura cu tesaturile imprimate, 0 mare parte din populatie nu declara ca prefera nici albastru1 si nici rosul s.a.m.d., ci indica raspunsul nr. 9: "alte ouIori", este clar ca nici in urma anchetei n-am reusit sa depistam preferintele publicului.

Alegerile ,.precodificate multiplu" nuanteaza raspunsurile. dar sint susceptibile de distorsiuni, de deformari, bias-uri (term en psihosociologic american, indicind deformar ile survenite in cadrul anehetelor). Chestionarele cu raspunsuri precodificate trebuie sa acorde acelasi numar de alternative pentru opiniile pro si contra. Ordinea de prezentare a alternativelor influenteaza si ea, dupa cum rezultatele influenteaza faptul ca alternativele pro si contra au fost ambele explicite. Intr-un sondaj efectuat in H)41 privind angajarea S.U.A. in eel de-al doilea razboi

* Prin aualogic cu rcstaurantele eu autoservire, in care clientii au lie bertatea de a alege iutre Ull uumar limitat de feluri de mincare (in englczn "cafeteria" = restaurant ell autoscrvire},

154

"

mondinl. era redata explicit 0 singura alternativa, cealalt<1 fiind implicit<1:

- "Credeti ca S.U.A. ar trebui sa suspende toate ajutoarele date Angliei?"

Da 10%

Nu 87%

Ncdecisi

. Cind in acelasi an, intr-un alt sondaj, au fost expliCIt red ate ambele alternative, raspunsurtlo au suferit modifidiri:

- "Credeti ca S.U.A. ar trebui sa suspende to ate ajutoarele date Angliei sau sa sprijine in continuare Anglia?"

Suspendarea ajutorului 7%

Continuarea sprijinil'ii 89%

Nedeci# 4%

De asemenea, lista raspunsuntor precodificate trebuie sa fie - pe cit posibil - exhaustiva, Aceasta cerinta impune subiectilor memorarea unui mare numar de cuvinte sau propozttii. Nu toti su biectii slnt insa dispusi pentru asa ceVa si atunci indica drept raspuns prima varianta de raspuns retinuta.

Intr-un :xperiment pe circa 600 de persoane, s-a putut constata ca ordinea de prezentare a unor fotografii influenteaza recunoa~terea ulterioara a lor. S-au prezentat 6 fotografii, numerotate in ordinea prezentaril de la 1 la 6. Au fost apoi amestecate intre alte Iotozrafii. S-a indicat subiectilor: "Aici avem un sir de fotografii. Doriti sa indicati numarul fotografiei pe care dv. deja ati mai

vazut-o?". .

Foto nr. 1 2 3 -! 5 6

31%

5% 14% 11% 14% 23%

A) Ordinea directs de prezentare N = 585

R = 97%

$i acest experiment realizat de Fritz-Reinhard Stroschein probeaza faptul ca primele si ultimele elemente se

155

retin mai frecvent decit celelalte. Acest lucru ramine ~'aiabll chiar in cazul prezentarii in ordine inversa:

De asemenca, daca, prezentindu-se 0 lista cu lucruri insiratc In tr-o ordine 'ii apoi aceeasi lista in ordine inversa, S0 cere subiectilor s<,"i indice lucrurile despre care au "orbit in ul tirnul timp cu prietenii vecinii curioscu-

...... "

Ill, raspunsuril« vor Ii diferite:

Foto nr. 6 5 4

B) Ordinea inversa de prezentare N = 593

R = 107%

27%

6°/ /0

12% 12%

(in eadrul experimentului, unii subiecti nu au dat nici un raspuns, in timp ee altii au dat mai multe).

Datele de cercetare confirm a faptul ca ordinea de prezentare spre alegere a raspunsur ilor influenteaza rezultatele. Redam, dupa acelasi autor, un exemp1u foarte concludent:

3

A urdine directa,

B ordine inversa.

2

16% 28%

1

RiispUHsuri

A B
1'-' 0/ 12%
- /0
13% 12%
9°/ 7°'
/0 /0
9U' 9°/
.. /0 /u
13{;;') 11%
8°! 9%
.0
13% 12%
-t 0/ 4%
/0
8°,1 11%
,0
3~·~) 4°!
,0
80' 9%
/0
100% (J363) 100% (1235) Automobil Televizor Cafea Alimente ?'[ohilrl Radio

A) "Credeti ca preturile in urrnatoarele 12 luni VOl' creste, VOl' ramine aceleasi sau vor scadea?"

B) "Credeti ca preturile in urrnatoarele 12 luni VOl" scadea, VOl' ramine aceleasi sau VOl' creste?".

Pantofi srl[lun

l\lijloace cll: sptdat l'asUl de dinti Tigari

Riispunsuri Forma. A Forma JJ
Vor creste 60% 57%
Vor ramine aceleasi 29% 35%
Vor scadea 2% 1%
Nedecisi 9% 7%
Total 100% (500) 100% (500) Total rdspttn.sur:

In. primul caz. s-au ob.tinut cite 4,1 raspunsuri/persoana, In tirnp ce In a1 doilea caz cite 3,6 raspunsuri/persoana,

l:~xperill1entill, psiholo.4'ii au tlemonstrat ctl primele .';;i ultimel« clemente ale unci serii de cuvinte sau cifre se retin mai usor. De ce? Pentru cil. intre aceste elemente - asa cum rernarca Y. Castellun"! - sint mai putine Iegaturi inutile.

Paradoxal, dar aceasta influenta se mentine si in cazul intrebarllor privind trecutul !7i nu nurnai rind ne referim la viitor:

A) "Cum a Isst in ultimele 12 luni: preturile au crescut, au ramas aceleasi sau au scazut?"

B) "Cum a fost in ultimele 12 luni: pretur ile au seazut, au ram as aceleasi sau au crescut?".

.~.*~

ABC 0

Raspull suri Forma A Forma B
Au crescut 75% 69%
Aceleasi 18% 22%
Au scazut 2% 2%
Nedecisi 5% 7%
Total 100% (500) 100% (500)
156 Fi;;, 78.

,~4 .'\~. (:\~TEI;LAX, Initiation ,I la psychoTo;;il' modcrne, Paris, Societe (1 ('Chtll)l1 11 ensclgnel11ent superieur, 19(-;9.

157

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

.t

Intre .:1 ~i 13 exista () lcgatura utila (Iegatura utila = legatura dintre elernentele succesive) si trei Iegaturi inutile, in timp ce intre R f?i C, in afara legatur ii utile sint patru legatur! inutile. Pentru a preintimpina distorsiunile legate de organizarea materialului, l ista raspunsurilor se poate reciti intr-o ordine schimbata (sau in dezordine). In cercetarilo noastre am procedat totdeauna astfe1, tara sa avem Insa certitudinea unor raspunsur i perfect adecvate realitatii, Pentru a mari gradul de adecvare, se Intrebuinteaza asa-numita cheklisi ~ 0 Icaie de hirtie pe care sint scrise citet variantele de raspuns date celui anchetat, Subiectul urmare$te pe lista variantelc de raspuns, in timp ('0 operatorul de ancheta da citirc tutUI'Ol' raspunsurilur. Ca Limp, pruccdcul nu estc deloc cconomicos ~i pont(' ri ;lplicnt do.u: ln () populatio ell un II ire] ricii(';t,1 de iJI:-;tJ'uv\it' ~vl)lilr;\.

III cadrul chextionarelur, intrebiirii« incliise (SiW prccodi ficate) prcziniii cit cva avantojc:

[aciliteazii analiza statisticii a riispu nsurilor; sprijinii memoria celui anchetat;

permit aplicarea unor chestionare r.1l multe "item-

uri";

servesc ca "jiltru" pentrii intrebiirile urrruitoarc; sporesc anoninuitui ~i sec1Lritatea celui anchetai; inlesnesc "angajarea(( in chestionar a subiectilor.

Inconvenientul major al unor astfel de intrebari este Iegat de sugestibilitatea pe care 0 implica prezentarea precodificata a raspunsuruor. Se stie ca inaintea intrarij S.U.A. in razboiul antihitlerist, in Iun ile mui, iunie, septembrie 1941, un nurnar de 5 institute americane au realizat cercetar; pe esantioane nation ale in legatura cu opinia populatiot privind interventia militara, Doua sondaje realizate aproape eoncomitent, unul folosind Intrebari inchise ~i celalalt intrebari deschise (libere). au dat rezultate diferite':'.

15 ])OXALD ReG'; ~i HADLEY CANTR1L, Die FOl1l1UllClltl1g oon Fragcu, ill lJas Lntertnctu. Hcraltsgegevnt von Rcn e Konig. Koln-Berlin, Kiepcnheuer c£ Witsch, 1962.

158

i .... ,.,

A) lntrebar« descliisii (liberii]:

Cit de curind credeti ca vorn intra in razboi?

Raspuns :

2 luni 12% 3 luni 8% 4-6 luni 22% peste 6 luni 31 % £lid raspuns 27 %

B) lntrebare inchisii (precodificata):

Credeti ca noi in 2 luni vom intra in razboi?

Raspuus : Da 25 %

Nu 46%

Nn stiu 29';;)

Diferenta de La 120f0 In 25% poate Ii pusa pe searna sugestibiIitiltii realizate de intrebarlle inchise. Aceasta dilerenta poato fi pusa in legatura eu "atractia raspunsurilor pozitive" (da, de acord etc.). Cercetarile expertmentale au pus in evidenta tendirita populatiei de a dispunde pozitiv la Intrebar-ile din ehestionar. In literatura de specialitate se apreciaza valoarea atractiei raspunsurilor pozitive ca fiind de 8~ 120/0. Analiza raspunsur ilor la intrebarile trihotomke (care prevad varianta de raspuns: "da" pe primul loc) trebuie sa aiba totdeauna in vedere aceste distorsiuni inerente. In afara sugestibilitatii, chestionarele cu intrebar! inchise par a fi mai putin indicate in studierea urior fenomene psihosociale complexe. Paul F. Lazarsfeld precizeaza di intrebarile inchise sint adecvate studierii fenomenelor simple, iar intrebarile deschise ~ de preferinta studierii fenomenelor foarte complexe, problemelor delicate.

<2.}lntrebiirile descfl,ise(ljbere, postcodiiicciej, spre deosebire de cele inchise (sau precodificate), lasa subiectului libertatea unei exprimari personale a raspunsurflor. VOl', aparea variatii in ceea ce privests )forma i!?i 'lungimea . raspunsurilor, fapt ce ingreuiaza ccdificarea, dar care aduce un plus in cunoasterea particularitatilor unei populatii privind: coerenta logica, corectitudinea gramaticala, volumul lexical, formularea, viteza de exprimare si capa-

159

citatea de _explicitare. Intrebarile deschise permit cule¥e~ rea-unor -informatii bogate asupra tuturor ternelor, fara riscul sugestibilitatii. Asa cum rem arc a Mauri~e ~uvertter Intrebarile deschise si inchise au avantaje ~l dez~va'nt~je respectiv inverse,i16. In ca~ul ur:o: opini~ insuficient cristalizate ohestionarele cu intrebari deschise dau un procent mai ri~iicat de raspunsuri "nu. stiu''. Diferent~ poate fi de ·10-110/0. Intrebarile deschise se adreseaza procesului activ al memoriei, viz:a~a .. m.omentul .. complex al reproducerii in cadrul actualizarii inforrnatiilor. Intrebarile inchise, in special cele "precodificate multi~lu" ("in evantai", "alegeri multiple", "cafe~eria") se refera la celalalt moment al procesului de actualizare: "recunoa~te~ rea". Experimental (E. M. Achilles) s-a demonstrat ca "recunoa~terea este un proces mai faeil decit reproducerea-!".

Iicat.ia lor . .';>titi 0\'., de exemplu, ce inseamna «Esperan do» ?"

Da, 9i anume . . Nu stiu

B) Intrebare care im.plicii recunoa)<;terea:

"La televiziune si in ziare se iolosesc in zilele noastre multe euvinte straine, Adesea nici nu se cunoaste semniIicatia lor. Stiti dv., de exemplu, ce inseamna «Esperando»?"

Lirnba unitarjt mondialll. Altceva

Nu stiu ....

RiispulIsuri

Forma A Forma B
35% 52%
13% 1%
2% 2%
50% 45%
100% 100% Raspunsurl corecte sau aproape corecte Rll.spunsuri vagi (combinatie de rnai multe Iimbi, Iimba ajutll.toare, limbll. strll.inll.)

Raspunsnr! incorecte (aparat, dans, cuvint prescurtat)

Fara raspuns, nu stiu

Proportia clementclor reproduse si recunoscute

Silabe

Cuuinte

Proverbe

Reproducerea Recunoasterea

12 42

39 65

22 67

Total

Diferenta dintre gradul de complexitate al proceselor de reproducere si recunoastere explica scaderea pro~e.ntului de raspunsuri "nu stiu'' la intrebarile "precodlilcate multiplu", ca si sporirea numarulu.i de rasp~nsuri corecte la intrebar ile care testeaza cunostintele. Elisabeth Noelle da un exemplu in acest sens'", Pe en e~antion. reprezentativ de 2024 de persoane (in R.F.G.) s-au obtinut rezultatele de mai jos, dupa cum intr ebar ile Iaceau apel Ia reproducere sau la recunoastere.

Sa analizam alt exemplu, preluat dupa Donald Rugg si Hadley Cantril. La inceputul celui de-al doilea razboi mondial, populatia S.U.A. a fost intrebata: "Pe care dintre conducatorj] politici in viata Ii apreciati eel mai mult?". Dupa raspunsul la aceasta intrebare lib era s-a prezentat o Iista cu toti eonducatorii politici. La intrebarea libera nu raspund 36010 din cei .anchetati. in timp ce la intrebarea inchisa (prccodtficata rnultiplu), pe baza listei, doar 15% nu raspund. Interesant este faptul ca in ambele cazuri eel mai popular a fost indicat premierul englez Neville Chamberlain, eel care in 1939 a declarat razboi Germaniei (Ia intrebarea inchisa / precodificata multiplu/:

51% pTO; la intrebarea Iibera, 24010 pro). '

Testarea cunostintelor trebuie Iacuta totdeauna prin intrcbari deschise. Astfel de Intr'ebar] pun in evidenta ceea ce este stabil, puterriic consolidat, nu numai in planul cuno~terii, dar si al comportamentului. Intr-o cercetare proprlc, incercind sa reconstituim comport~lJnentul ceremonial, puneam subiectilor mai intii intrebar! deschise

A) Intrebare care impiicii reproducerea:

La televiziune si in ziare se folosesc in zilele noastre multe cuvinte straine. Adesea nici nu se cunoaste semni-

16 MAURICE DUVERGER, Methodes des sciences sociales, Paris,

P.U.F., 1971, p. 201. "

17 Tratat de psihologie ex perimentala, sub redactia AI. Rosen. Editura Academiei R. S. Romania, Bucuresti, 1963, p. 367.

)8 ELISABETH NOELLE, Umfragen in der M'asscngcscllschaft, Hamburg, Rowohlt, 1963, p. 87.

160

161

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

~~,n> .... '-'

i!I'-

"Cum se pregatesc nuntile in satul dv.?". Apoi revencam cu Intrebari inchise: "Ce se face? Steag, porn, brad, altceva''. Mai amarrunti t : "Se fac ospete pentru stcag?" (D<I, Nu, Nu stiu). Printr-un astfel de procedeu, po~ fi ~e:,coperite elementelc centrale ale comportamentului, o?mlll~)[' sau atitudinilor, dar si elemente marginale, mm, putm sernnificative, mult mai numeroase. Pentru exernplificarc, reproducem un fragment din repartitia raspunsurilor .?btinute prin aplicarea asupra aC~lUla1?l e~aI?-tJon I?~l ~ntll. a unei intrebari deschise si apoi a unei mtreban Inchise (dupa Fritz-Reinhard Stroschein).

A) Intrebare deschisii (libetii) utiplicirui. reproducerea:

"Ati putea sa ne spurieti ce anume nu va place let automobilul dv. ,?v"

B) Intrebare inchisii (precodijicata l1wltiplu) iniplicind recunoasterea:

Pe aceasta lista sint diferite plingeri pe care noi le-arn av~t de la alti posesori de automobile. Va rugam sa. ne spuneti dad si pe durnneavoastra va supara la automobilul dumneavoastra" .

Raspunsuri

Fvrma A Forma. 13

1. 2.

8. Motorul face zgolUot 4% 21%
9. La frig, dureaza mult pina se incalzestc motorul 0% 14%
11. Automobilul este prea ingust 10% 22%
14. Lipsestc indicatorul de benzina 0% 18%
18. Are numai dona usi 1% 15%
21. Forma caroseriei llll e fnllHo,:"tl :;(:.~ HI:";)
25. Exista prca purine piesc de schimb 1% 14 (jl;)
Total 119% 391% 162

.. _. - .•. _. . ............ ---.. .. -.!'!!==!!!.'%!.:f

De fiecare data persoanele anohetate puteau indica mai mult decrt un singur raspuns, to tus i informatia obtinuta prin intrebar] inchise (precodificate multiplu), facind apel la recllnoa.<,;tere, este mult rna] bogata. Principalul neajuns este indicat pe primul loc in ambele forme: "Auto-

mobilul este pre a ingust«. ,

Intr-o cercetare demoscopidi asupra patrunderii detergentilor pe piata R.F.G., utilizarea unei intrebiiri deschise: "Ce mijloace de spalat folositi?" (A) si, simultan, a unei intrebar] Inchise: "Pe care din mijloacele de spalat, inscrise in aeeasta Iista, le folositi?« (B), a pus in evidenta faptul ca evantaiul raspunsurilor este mai intins in forma B, dar ca intensitatea, frecvcnta, obisnuinta se surprind mai bine prin intrebari deschise.

A) "Ce mijloace de spalat folositi?"

B) "Pe care din mijIoacele de spalat inscrise in aceasta Iista Ie folositi?«

RiispunSU1'i Forma A Forma n
Sunil 53% 51%
Persil 36% 39%
Perwoll 13% 26%
Dixan 4% 4%
Fewa 19% 50%
Total 125% 170% Se observa ca forma Intrebarii influenteaza stabilirea valorilor medii, extremele evidentiindu-se eu mici diferente, indiferent de forma sau formularea intrebarii. Se recunoasts astaz! ca forma 1?i formularea intrebarilor actioneaza doar asupra persoanelor care nu au, intr-o problema sau alta, opinia cristalizata,

/C)'\Cel de-al treilea criteriu de clasificare a chestio: narelor .este dat de modui lor de; aplicare. Se disting: a) chestlonare autoadministrate;, b») chestionare administrate de ciitre operatorii de anchetii,

163

!1.··_:Chestionarele autoadministrate presupun inregistrarea / raspunsurilor de catre insisi subiectii supusi investigatiei. Subiectii Iormuleaza si consemneaza in acelasi timp raspunsurile, eliminind filtrarea informatiei de catre o alta persoana - operatorul de ancheta. Prin auto administrare, subiectii se pot exprima mai complet: prin ceea ce raspund la intrebare, dar si prin Ielul cum fac aceasta. Autoadministrarea elimina unul dintre factorii care influenteaza raspunsul: personalitatea celui care aplica Iorrnularul. In absenta unei persoane straine - a operatorului - este probabil ca subiectii sa fie mai dispusi sa raspunda la intrebari "foarte personale", pot sa elaboreze raspunsurl mai "chibzuite", sa consulte documentele personale pentru a veri fica afirmatiile Iacute, sa se consulte cu alti membri ai familiei pentru raspunsuri mai precise.

Semnalind tendinta de utilizare necritica a "chestionarii orale" in sociologia occidentala,:W alter Friedrich din R. D. Germana subliniaza avantajele; chestionarfi in scris"!",

numarul mare al celor care pot raspunde con com itent;

diminuarea efectului de interviu;

disparitia influentei anchetatorului asupra rezultatelor;

nivelul superior de concentrare asupra raspunsur.ilor;

asigurarea anonimatului.

Marcindu-se avantajele si dezavantajele chestionarelor autoadministrate si administrate de catre operatorii de ancheta nu se pune problema "condamnarii" unei tehnici in favoarea alteia, ci se atrage atentia asupra necesitatii de a cunoaste limitele Iiecareia.

Chestionarele auto administrate pot fi: a) chestionare postole b): chestionare pubLicate in ziare, reviste sau ca anexe La diferite marfuri uinduie.

19 WALTER FRIEDRICH, Grundprobleme der Befragungsmethode, in Methode» der mar xistisch-leninisiischen Sozialforschung, Herausgegeben von Walter Friedrich, Berlin, Deutscher Verlag der Wissenschaften, 1971, pp. 40-41.

164

it} Ctiestionarele pO$taie reprezinta 0 modalitate mai rapid ... !}i mai ieflinu de recoltare a informatiilor. Expedierea prin posta a chestionarului presupune insa pregatirea raspunsului: destinatarului I se ofera 0 data cu chestionurul !}i un al doilca plic, timbrat, cu adresa tiparita a institutului care lanseaza cercetarea. Chiar daca expedierea chestionurelor cste Ioarte rapida, inapoierea lor (sosirea raspunsur ilor) este relativ inceata. De regula, sosirea raspunsuri lor depaseste limita de timp Iixata pentru Inapoierea lor. Multo riispunsur i nu mai yin nicicdata. Din aceasta perspectiva, principalele avantaje ale chestionarelor postale - rapiditatea ~i costul lor scazut - trebuie relativizate. Procentul chestionarelor recuperate incorporeaza costul chestionarelor expediate: ultimele chestionare care se inapoiaza marcheaza durata recoltarii inIorrnatiilor.

Uti lizarea chestionarelor postale trebuie sa alba in vedere faptul ca, pentru a se asigura raspunsul la intrebari, se impune cu necesitate ca acestea s5. fie simple, iar tehnica de raspuns foarte clar explicata. La astfel de chestionare, chiar tehnica de ardon are a intrebarilor este diferita de cea a chestionarelor administrate de catre operatorii de ancheta. Faptul ca subiectul are posibilitatea sa vada, inainte de a raspunde la 0 intrebare, continutul tuturor celorlalte intrebari face inutila folosirea tehnicii "pilniei" sau a "pilniei intoarse", anuleaza efectul de surpriza s.a.m.d. .

Ca 0 particularitate a tehnicii chestionarelor postale, scrisoarea insotitoare inlocuieste preambulul chestionarelor administrate de catre operatorii de ancheta. In scrisoarea insotitoare a chestionarelor postale trebuie sa se explice ce se urrnareste prin chestionar, cine a Ian sat chestionarul, cum au fast desemnate persoanele care sa raspunda. Trebuie avut grijaca, prin scrisoarea insotitoare, sa se motiveze raspunsul subiectilor: fara 0 motivatie corespunzatoare nu trebuie sa ne asteptam ca subiectii sa raspunda numai din respect pentru stiinta sau politete. Trebuie aratata importanta problemei puse in discutie, schlmbarile ce pot surveni in ancheta, imposibilitatea gasirii unor solutii in af'ara colaborarii eu persoanele interogate. Lansind un chestionar despre prietenie printre tineri, in scrisoarea insotitoare 'lorn preciza:

"Adultii vorbesc despre prietenie, fara ea sa cunoasca

165

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I
I
I
1
-~
I ~
~
~
l'
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I exact felul in care se naste ea si ce semni Iicatie are prietenia pentru viata tinerilor. Pentru a putea scrie despre prietenie, dorim sa aflam parerea pe care '0 aveti dv. dcspre prietcnie. Nimeni, in Mara de tineri, nu poate cunoaste sen tin.en tele prieteniei la tineri. De aceea va ruaarn sa raspundeti Ia Intrebar-ile urmatoare: Fara a fi exc~siv de politicos, far a persuElsiune, nira a prornite ceea ce nu se va putea realiza, scrisoarea insotitoare este bine sa Iie

concisa si relativ autoritara. '

Tot ca 0 partlcularitato a chestionarelor postale, forma .aces!or~, punerea in pagina, acuratetea tiparujul influenteaza l;il motiveaza subiectii in a raspunds sau nu 1a Intrebari. Lungimea chestionarului postal este diferita de cea a chestionarulu] administrat de catre operatorii de ancheta, Pe buna dreptate, eu referire Ia chestionarul postal se poate spune: "cu citchestionaru1 este mai scurt .eu atit este mai bun". Chestionarele postale nu trebui~ sa cuprinda mai mult de 8-10 Intreban simple.

Theodore Caplow citeaza chiar cazul unui chestionar postal printre medicii din S.U.A. care cuprindea doar doua intrebari:

1) :,Ati prescris medicomeniui "X"?" aseazt,

saptamina trecuta, luna trecuta,

in urma cu mai mult de 0 luna, deloc.

2) "Aveti inieniia de a prescrie in uiitor medicamentul "X"?"

sigur, ocazioual. este posihil, deloc.

Dat Iiind interesul pentru chestionar, simplitatea intrebarilor, ca si dimensiunile red use ale lui au determinat recuperarea a ~)Q% din chestionarele expediate. Este un caz aproape unic,

Pr~ncipala limita a chestionarelor postale este data de numaru1 mare de non-raspunsurt, de imposibilitatea de

166

".

• I

a ulcatui esantioane reprezentative. Albert B. Blankenship consernneaza faptul ca intr-o tara cu traditie a anchetelor de opinie, CUm este S.U.A., se reintorc doar 15010 din chestionarele lansate.

Cu totul exceptional, proportia chestionarelor rec,u1?erate poate ajunge 1a 80()/o. In mod obisnuit, pentru a nvdlca pro portia raspunsurilor la 30-400;0, este nec.esar. sa se trirnita subiectilor scrisori de rememorare, insotite de chestionarele la care nu au raspuns, La 0 ancheta prin posta lansata de Universitatea Cornell (S.U.A.) privind problemele studentesti, au raspuns la primu1 apel 360;0, la a doua scrisoare - 250;0, la a treia - 200;0. Restu1 de 190;0 din studentii care au primit chestionarul v n-au ra~puns deloc. Au fost trimisi operatori de ancheta la domiciliu pentru a-I identifica: erau fie studenti in anul, I, neincadrati inca deplin in viata universitara, fie ~on~or:Iormisti, Prin astfel de procedee: rememorarea y trirni~ operatorilor de anchete se sporeste numarul, dar si reprezentativitatea raspunsurilor. C. ~. Moser remarca Iaptul ca raspunsurile venite dupa sCl'lsoarea. de rernemorare sint mai reprezentative pentru populatia car: nu a raspuns decit raspunsurile sosite la terrnenul flxat:

Acestor raspunsuri trebuie sa li se acorde 0 pondere mar mare, pentru ca cei ce raspund numai ir; urrna scriso.rilor de rememorare, fata de cei care au raspuns de .la mceput, prezinta caracteristici mai apropiate de cei care nu au raspuns de1oc.

Se poate pune intrebarea - impreuna eu Suchman 9i McCandless2!l. -"Cine raspunde la chestionare?" (pOI;i~ tale). Cei interesati, cei mai Tnstruiti, cei care au mavl mult timp libel'. Daca, in mod obisnuit, lntr-o anch~ta punem problema reprezentativitatii, cu privire la chestionarelc postalc puriem de In inccput problema nercprczentativitatii. Trebuie sa stirn sa estimam nereprezentativitatea acesteia. Pentru a micsora numarul non-raspunsurilor datorate: incapacitatii de a intelege intrebarile, refuzului de a raspunde, pierderii chestionarului, schimbarii adresei temporare sau definitive etc., s-a Incercat trimiterea repetata a acelorasi scrisori si chestionar~ (Malcoln Rollins), calcularea subesantionului "absentIJor de

20 E. A. SUCIDIA~ ~i BODY McCANDLESS, Who allswe~s questionuaircs ), III .. ]Ol1rtw! of Applied Psychology", nr. 24, 1940, p. 7~8.

167

; BcasA" (M. H. Hansen ~i W. N. Hurwitz), ca si trimiterea unor chestionare mai simple sau mai reduse - uneori doar intrebarile-cheie.

De asemenea, pentru a incita la completarea chestionarelor au~administrate, s-a recurs la practica de a introduce "intrebari-1ocomotiva" la inceputul ehestionarului, Intrebari care sa-l intereseze pe eel anchetat ~i sa antreneze 1a raspuns sirul de intrebar] urrnatoars. Pentru acea parte din populatio care nu raspunde, dupa mai multe scrisori de rememorare, pot fi Iolositi operatorii de ancheta. F'ireste, acest procedeu ridica mult costul anchetei, pentru ca asa cum remarea, nu fara umor, M. J ahoda, "chestionare1e pot fi trimise prin posta, operatorii nu''.

In afara lipsei de reprezentativitate, utilizarea ehestionarelor postale este Iimitata si de Iaptul di nu putem sti eu exaetitate cine a completat chestionarul (0 persoana, rnai multe). Pentru unele probleme este necesar sa raspunda la Intrebari numai un anumit membru al familiei. Autoadministrarea nu of era garantii in acest sens. Incerearea de a obtine un raspuns spontan este imposibtla in cazul chestionarelor postale. De asemenea, temele cereetate cu ajutorul ehestionarelor autoadministrate trebuie sa fie foarte atractive pentru subteen; investigati.

/,

\b)': Chestionarele pUblicate in reviste, ziare sau ca anexa Ia diferite rnarfur] vindute cunosc cu si mai rnulta acuitate toate limitele chestionarelor autoadministrate. Nonraspunsurile fae ca aceste chestionare sa fie practic inutilizabile in scopuri stiintifice. eel mult, chestionarele publicate in ziare si reviste pot sa duca la adunarea unor raspunsuri-ilustratii, fara a avea pretentia ca sint datatoare de seama La un ehestionar tiparit in ziarul "Scinteia tineretului'', in 1970, au venit la redactie doar 808 raspunsun.

In 1974 am prezentat spre publicare in presa pentru tineret un ohestionar, din care rcprodueom. pcntru CXCI1lplificaro, partea rcferitoarc la Iamilic:

Romania 2000

Viitorul a inceput. Tinerii de azi vor constitui populatla 11111- tura din anul 2000.

168

.L _

Che:.l:onarul la care va lnvitarn sa raspun deti i~i propune sa surpr inda (·l41n di imaginali dv., tinerii de azi, lumea in care Yeti tr'-Ii in viitor ~i cum ati dod sa fie aceasta Iume.

/Mspullwriit: t·or [i publicate in coloanclo ziarului nostru, i1st~l"l incit yeti putea compara parerea dv, dcspre viitor cu imaginea gl"lIer;lla a tinerilor despre accsta.

In acest scop, va rugarn sa raspundctl la fieeure in trebare prin inccrcarea uneia dintre cifrele I, 2, 3, 4, 5, r. din dreptul raspunsulut care corespundo eel mai bine parerii dv. personate.

Chestionarul este cnonim.

Dacii sintcti tinar ~i daca va intereseazti sa cunoasto]t imagiflea Romaniei din anul 2000, decupati chestlonarul din ziar ~i expediati, in decurs de 0 saptamina, raspunsur ilc dv. pc adresa redactlei:

Va multumim pentru colaborare!

Nu este deloc user sa-t! imaginezi cum va fi viata in familie in anul 2000. D". ce credeti?

1. In vii tor, dragostea va constitui criteriul de intemeiere a [amiliilor intr-o masura:

1) mult mai 2) mai 3) ca ~i

4) mai 5) mult mai 6) nu

nlarc

mare astiiz!

stiu

micii

mica

II. Pentru etiucarea copiilor in familie, in viitor, parintii vor rezerva timp:

1) mult mai 2) mai 3) ca si

mult mult nstiiz.i

4) mai 5) mult rnai G) nu

put in putin stiu

III. In viitor, jemeile i~i vor petrece in ·!amilie, aeasa, 0 parte din timpul 101·:

1) mult mai 2) mai 3) ca fji

4) mai 5) mult mai 6) nu

mare

mare astlizi

stiu

mica

mica

IV. 11l viitor, ("opiii nor ii pu.~i in sitllatia de a se c01lduce sinUllri il1 l'i(lt(( ell' In 0 vir,~li'i:

I) 11I111t mai 2) mni :1) ca !ji .1) nuri .1) iuult mai (i) lit I
mare marc astiizi mid. mica stiu
v Familia va avea, in vii tor, un rol in viata oamenilor:
1) mult mai 2) mai 3) ca ~i 4) mai 5) mult mni 6) UII
marc marc astriz i mic mic st iu 169

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

Intrcbartto de pin.i acum s-au rcf'cri t 1<1 relul ill caro prolcclllli dv, vllturul. 1:1 ('(,l':I ('c crcdc].l ('iI S(' va illtiInpla. V« rug-i'lltl acum S{I nc spuneti ce doriti (cc speru \i) sii se intimple in vii tor.

XV. ()('lI]l(1tia a('(ualO:

I) elev 2) student 3) iuuucitor 4) agricultor 5) tehnician, Iunct ionat 6) Intelectual (profesor, medic, inginer) 7) alte profesiuni

VI. Doriti ca, in riitor, dragostea sa constituie criteriul de 2I1t('meiere a familiilor i1ltr-o masura:

XVI. Ultima forma de invatamint absolvita:

1) ~e. gencrala 2) sc. profesional:1 3) fie. tehnich 4) liceu 5) sc, postliccnln 6) invat1hulnt superior 7) alte forme de invltpmint

I) mult 1Il ai 2) uiai 3) ca 9i

4) mai 5) mult mai 6) nu

marc

l1\ nrc astiizi

stiu

VII.

l'('ntru eriuC'((r('a copiilor ill piirintii sa rczen'e limp:

I) mult mai 2) mai 3) ca ~i

mult mult astaz]

4) 111ai 5) mult mai 6) n w.

putin putin stiu

.XVf). Forma de invlitamint pe care 0 urmati in prezent:

I) ~c. generaHi 2) sc, profesionala 3) ~e. tchnicii 4) liceu 5) sc, posthccalji 6) invatamint superior 7) alte forme de invata. mint

[amilic, (/oriti ea lnl'iit or

VIII. Ati clod ('(1 in vi.ito)' !emeilr sa pefr('(1('(1 in [amilio , Cl<'(!S(l, o pIII'i(' cl i n Uti/pill lor:

I) uiult Illai '.2) iuu] :1) l'a ~i

('lle:-;tionan~l(' )Jublicllie C:! uncx.i la di Icritclc llli:irIuri

vindute constituie mai degraba 0 modnlitate de a face reclama cornerciala decit de a studia plata.

Dupii numaru! pcrsoanclor care raspund concomitcnt (in aceeasi incapere) la un chestionar autoadministrat, se distingchestionme autoadministrate individual, cum sint cele "po~tale" sau cele "publicate" ~i! chest ion are auto-

administrate colectiu, ,

Ohestionarele autoadministrats coleetiv imbina avantajele ohestionarelor autoadministrate cu avantajele celor administrate de catre operatorii de ancheta, Inforrnatia se recolteaza rapid, costul este scazut, non-raspunsurile sint reduse, subiectii pot fi lamur iti suplimentar asupra modului de completare a chestionarelor. Chestionarele autoadministrate colectiv se utilizeaza in colectivitatile scolare, in armata, aeolo unde, prin insasi natura activitatilor cotidiene. subiectii sint reuniti in inca peri mai mari, avind si posibilitatea de a scrie (mese, seaune). Prin tehniea .,extemporalului", autoadministrarea colectiva a chestionarului ponte cuprinde 30-50 de subiecti deodata. In psihologie, aplicarea testelor colective a dezvaluit uncle dificultati ale "tehnicii extemporalului". Se poate vorbi de 0 influentare reciproca - voluntara sau involuntara _ a subiectilor, eel ce distribuie chestlonarele poate si el influenta' rezultatele. Cu toate aces tea, din propria exper ienta de aplicaro a unui chestionar de interese profesio-

,I) 1I1ai S) IlIl1l1 1I},d (i) 1111

marc

mare as tiizi

mica

midL

IX, J\ti do)'i ('(1 in l'iilOt' ('()p;;i .~ri [u- pll.~i ill sit IHI(i(/ dl' (/ ,W ('onduce sillguri in viat!1 lie la o dr,~It1:

1) mult mai 2) mai 3) ca ~i

marc marc astiiz!

4) mai 5) mult mai 6) uu

midL tuicii st.iu

X. Doriti ca familia in viitor sa joace un rol in viata oamenitor.

1) mult iuai 2) mai 3} ca ~i 4) mai 5) mult m ai 6) nu

mare

mare astiizi

stiu

mic

mic

Pentru a putea cornpara raspunsurtlc dupa virsta, sex, profesiune etc" fara a ne comunica numele .<;>i adresa dv., va ruga m sa precizuti:

XI. Virsta (in ani impliniti)

1) pina la 15 ani 2) intre 15 9i 20 ani 3) intre 21 :;;i 25 un i 4) irrtre 26 i$i 30 ani 5) intre 31 !Ii 35 ani 6) peste 35 de ani.

XII. Sex ul

1) masculin

2) feminin

XIII. Starea civila: 1) casatorit

2) necas;ttorit

3) alte situatii

XIV. J)omiciliul s/abil:

I) rural

2) urban

170

171

nale, "T.l.P.70" adaptat de noi21, consideram ca tehnica extemporalului este perfect utilizabila in colectivitatlle scolare, p€ntru avantajele enuntate, dar si pentru Iaptul cii ea este asemanatoaro activitatilor scolare propriu-zise,

Privitor Ia chestionarele autoadministrate, credem ca trebuie privita cu multa circurnspectio oriee incercare de a trage concluzii cu valoare de generalizare prin utilizarea chestionarelor autoadmintstrate individual, in special a chestionarelor publicatc in ziarc, reviste sau cart).

2. Chestionarele adminisirate de catre operatorii de ancheta constituie modalitatea cea mai des utilizata de culegere a inforrnati ilor, Folosirea operatorilor de ancheta chiar daca ridica costul invcstigatlei asiaura reprezen-

" b

tativitatea esantionului, poate Iamuri intelesul intrebari-

lor, permite sa raspunda la chestionar si persoanele cu nivel de scolaritate scazut si, ceea ee este, poate, eel mai important, insoteste intotdeauna aplicarea chestionarului cu inregistrarea unor date de observatie privind conditiile ambiantei in care s-a raspuns la intrebari reactiile spontane ale subiectului. "Folosirca intrebarilo; dinainte stabilite in ohestionar irnplica in unele cazuri modificari, adaosuri de natura nestandardizata, intrebari supliment,:_re cu finalitate precisa de clarificare si completare a raspunsurtlor=". Acest lucru nu este posibil decit prin utilizarea operatorilor de ancheta, care, asa CUm remaroa Roger Daval, dau si siguranta ca raspund la chestionar, chiar persoanele desemnate in esantion si fac accesibile cercetarii probleme mai complexet", Prin administrarea de catre operatorii de ancheta a chestionarelor se realizeaza 0 comunicare interumana de tip deosebit, un mod "nenatural" de comunicare'", In ce consta specificitatea acestei comunicari? In primul rind, in faptuI ca sint puse in situatia de a comunica doua persoane

111 S. CHELCEA, Orientdri actuate in studierea interne/or profesionale, in "Anale1e Universitatii Bucuresti", 1970-1971, p. 82.

22 MARIA MICU-LARIONESCU, Standardizarea intrebarilo«, in Sociologia militans, vol. II, Metode si telinici sociologice, Editura 1}tiintificil, Bucuresti, 1969, p. 128.

23 ROGER DAVAL, Traite de psychologie sociale, Pari~, P.U.F., 1963, p. 151.

If ERWIN K. SCHEUCH, Das Interview in del' Sozialforschung, in Handbuch der empirischen SozialJorschung. Heraltsgegeben von R. Konig, Erster Band, Stuttgart, Ferdinand Enkc Verlag, 1967, p. 136.

172

,

I

abs.ilut strainc care. nlt crn.u iv. all 1",,1 dl' emi\jh_,l' ~\ 6.' receptor. Rclatia insa nu este sirnctrica: circulatia inforrnatiilor este orientata: comunicarca cste deci univoca,

Se poate pune intrebarea: ee-l deterrnina pe oameni absolut necunoscuti sa raspunda la intrebari, uneori foarte intime, sa intrc intr-o astfel de cornunicare neobisnuita? Probabil cil, in primuJ rind. politctca ~i cur iozitatea, dorinta de a contribui la perfectionnrea vietii sociale. Aceasta impune insa chestionarului sa fie axat pe 0 problema sociala actuala si sa fie, la rindul lui, politicos. 0 astfel de motivatie insa nu este sulicienta". Trcbuie luate in consideratie totdeauna si nivclul de aspirutii al subiectului si interesul lui pentru ~tiin\a. Comunicarea prin ea insasi trebuie sa motiveze subiectul pentru a continua sa raspunda, Priza de contact (rapport builders), abordarea persoanelor spre a comunica constituie totusi o problema. Daca, pentru a intra in contact, s-ar incepe astfel: "Ati avea acurn timp sa-rni raspundeti la citeva intrebari?", cu siguranta di multi subiecti ar raspunde "Nu!". Asa cum propunea Bernard S. Phillips, estemult mai bine sa se incerce formula: "Daca ar fi posibil pentru dv. sa ne ajutati la acest proiect de cercetare, atunci as Ii bucuros acum sau eli alt prilej sa va pun citeva\ i~trebari"26. George Gallup propune 0 formulare: "Sint din partea Institutului American de Opinie Publica - Institutul Gallup - si trebuie sa fac 0 cercetare de opinie. In fiecare oras noi intrebam saptaminal diferiti oameni ce gindesc despre unele probleme de insemnatate nationala. Mvas bucura sa aud opinia dv. prin raspunsul la citeva intrebari. Numele dv. nu rna intereseaza - ma intereseaza numai opinia dv." .. Uneori, pentru abordarea subiectilor cuprinsi in esantion, se trimite in prealabil 0 scrisoare. Asa procedeaza Heinrich Abel in studiul muncitorilor care ~i-au schimbat profesiunea'".

25 CHARLES F. CANNELL si ROBERT L. KAHN, L'interviiw comme methode de collectr, in Methodes des sciences socialcs, Edit. Leon Festinger et Daniel Katz, Paris, P.U.F., 1959.

26 BERNARD S. PHILLIPS, Social Research. Strategy and Tactics, London, 1966, p. 142.

27 -HEINRICH ABEL, Bcrufstocchsel und Berufsuerbundenheit be]

uuinnlichcan Arbeitnehmern in der getoerbiichen Wirtschaft, Frankfurt/Main. Georg Westermann Verlag. 1957.

173

\ :

L_

I

1

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

.. Iubite d-riulc .....

Dc la serviciu ml-a fost ind icata adrcsa dv, V-a:;. fi Ioarte recunoscator dac.i m-ati aiuta intr-o cercetare pe care 0 fae din Ins rrcinarca . " Imi voi pcrmite sa va vizitez la ora .... in ziua de ... ~i vd J'og sa re7.crva\.i pcntru raspunsui-; la in trebart circa 30 de minute.

Cu stim5. .. ."

Fara indoiala ea modalitatea de a intra in contact cu persoane abso1ut straine pentru a Ie cere parerea variaza de la cultura la cultura, totdeauna stabilirea contactului spre a comunica rarnine 0 problema. Comunicarea dintre operatorul de ancheta si eel ce raspunde la chestionar este "nenaturala" si pentru faptul ca, select iv, mesajul este inregistrat in scr is: se consemneaza doar raspunsurile subiectului. Acest lucru 11 poate deranja pe subiect, it poate face suspieios. Eleonor E. Maccoby si Nathan Maccoby recomanda operatorilor de ancheta sa spuna:

"Sper ca e bine sa Iac citeva notite. Eu as putea uita ceva, doresc sa retin corect'': sau : "Eu vad intr-o zi asa multa lume, stiti dv. si as putea Incurca cele spuse de unul si de altul": sau: "Imi fac notitepentru ca mai tirziu sa-rni pot reimprospata gindurfle-. Exista reguli precise de inregistrare a raspunsurllor. C. H. Backstrom .. si G. D. Hursh au elaborat liste de control (Check-list) in acest sens:

- Este interzisa modificarea unui raspuns, dupa ce s;-a trecut la intrebarea urmatoare. Prima reactie este cea adevarata, exprima eel rnai bine atitudineu. 'In psihologie se utilizeaza frecvent proba asociativ-verhalg , se consemneaza primul cuvint evoeat subiectului de un alt cuvint-stirnul. Timpul de latenta (in tirzierea raspunsuluij exprirna gradul de emotivitate, dezvaluie cuvintele afectogene. Din aceasta perspectiva, pentru intrebar-ile de opinie se pare ca este eficienta tehnica util izata de Alfred C. Kinsey in studiul cornportamentulul sexual la barbar ~i femeie: tehnica "tirului rapid" care nu permite celui ce raspunde sa-~i organizeze raspunsurile. Operatorul de ancheta va consemna totusi intrebarea la care s-u inoercat 0 revenire,

- Tehnica j.tiruluj rapid" nu exclude posibilitatea suhiectului de a-~i aduna gindurile; pentru intrebarile de

174

cunostinte chiar este indicat a lasa subiectului suficient

, " . -- •. -- . - -

timp de gindire. Operatorul de ancheta nu se va grabi sa

consemneze un raspuns de tipul "Nu stiu" sau "Ce pot spune eu in legatura cu ... " sau "Ce stiu eu ... ". Adesea astfel de introduceri prin cure subiectul ci~tiga timp sirit urrnate de raspunsuri foarte competente.

- Operatorii de ancheta nu se VOl' multumi - in cazul chestionarelor cu Intrebari inchlse, precodificate, trihotomiee sau multiple - sa incercuiasca codul, ci VOl' consemna totdeauna comentariile legate de raspunsurile date.

- Cornentarlul subieetului trebuie consemnat cuvint eu euvint, curat si citet, cu expresiile, constructia frazei si chiar greselile gramaticale ale subiectului. Cind comentariul este prea lung, este mai bine a se utiliza prescurtar-ile cuvintelor decit sa se rezume raspunsurile. Irnprimarea pe banda de magnetofon este solutia ideala de inregistrare Iidela a raspunsurilor: atit continutul, cit si intonatia, pauzele. Chiar cea mai cursiva vorbire nu consta numai dintr-o aetivitate verbala, ci !?i din pauze. Frieda Goldman-Eisler (1961) considera ca 40-45010 dintr-o unitate de vorbire'' este data de pauze, ceea ce

"

permite sa afirme ea "in relatiile verbale, inactivltatea are

un rol la fel de important ca si activitatea'<", Lingvistii considera inactivitatea din cadrul vorbirii ca pe un Ienomen extralingvistic si nu-i acorda interesul pe eare il are acest fenomen pentru psiholingvisti si psihoterapeuti. Pentru intelegerea interviului ea proees de interactiune verbala, nu trebuie luate in consideratie in primul rind pauzele scurte (syntactic junctures) ee marcheaza granita dintre unitatile sintactice, care au Iunctia de a faeilita decodificarea actu1ui de comunicare, ci pauzele mai lungi (hesitation pauses), care nu sint in legatura eu structura lingvistica a actului de comunicare. Aceste pauze pot fi puse in 1egatura eu doua fenomene psihologice: tensiunea emotionala si gindirea, ~i verbalizarea in procesul cornunica~ii (Willibald Resehka). Unele cercetari au aratat ca utilizarea in procesul comunicarii, a conceptelor eu un grad inalt de abstractizare duce 1a dublarea numarului de astfel de pauze, In ceea ce priveste tensiunea emotionala

28 WILLIBALD RESCHKA. Das Interview als ein uerbales Lnteraktionsprozess, in "Kulner Zeitschrift fur Soziologie und Sozialpsychologie", 23, nr. 4, 1971, p. 751.

175

care Insoteste orice proces de comunicare, se poate spune di ea influenteaza nu asupra a ceea ce spune subiectul anchetat, ci asupra felului cum spune ceea ce spune.

Pentru analiza lnregistrar-ilor de pe benzile de magnetofon, din perspectiva antropologiei culturul-lingvistice, cercetatorii 1. Oprescu si dr. doc. V. Sahleanu propun urmatorii indicatori: indicatorul fonetic vizind particularitatile dialectice, locale, specifice, defectiunile de pronuntie; indicatorul de timbru (aspru, moale, ragu~it etc.): irulicatorul de iniensiiate (soptit, normal, tare); indicatorul de durata (viteza de vorbire): fluenta vorbirii (pauza rnuta, pauza sonora, pauza mascata, ezitarea); caracteristica vorbirii (plingaret, miorlait, retinut, moale, ternator. timid, sper iat, contrariat-mirat, a cearta, fcrrn, hazliu, neutru); reactii diverse (ride, ii vine sa rtda, miratride, uimire, trage aer in piept, casca, ofteaza, contrarint, misterios, plescaie, plescaie satisfacut, Isi drege vocea, inghite in sec, lungeste cuvintele, declarativ, sopteste inainte sa articuleze cu voce tare, intrebator etc.)29. Acesti indicatori perfect utilizabili in cercetarile sociologice marcheaza super ioritatea inregistrarii raspunsurflor pe banda de magnetofon Iata de oricare alt tip de inregistrare.

Reactia subiectilor este insa negativa fata de mijloacele de inregistrare rnecanica, fapt care reduce spontaneitatea. In afara de aceasta, utilizarea magnetofoanelor ar ridica costul anchetelor si ar mari durata totala a timpului afectat investigatiei. Pare rezonabil a se accentua faptul ca un bun antrcnament al operatorilor .de anchete, formarea unui stil propriu de abrevieri ~i - eventual - stenografierea due la sporirca Iidelitatii in consemnarea r5<;punsurilor.

- In timpul comunicarii raspunsurilor operatorii de nnchctii trebuie sa prlvcasca in ochii cclui ce raspundc. Toti autorii sint de acord cu faptul ca simpatia subiectului A pentru interlocutorul sau B se exprima in nurnarul si durata privirilor lui A catre B. Privirea intretine comunicarea: orice intrerupere in aceasta cornunicare poate -declansa la subiect 0 reactie defavorabila continuarii raspunsurtlor la chestionar.

Desigur, in afara consemnarii raspunsuri lor cuvint cu

cuvint, exista posibilitatea consernnar ii raspunsurilor din memorie, rapt ce apropie de firesc comunicarca dintre operatorul de ancheta si subiectul interogat. Consernnarea din memorie prezinta Insa un grad mal redus de Iidelilate: uncle din momcntele drnmatice ale apllcarii chestionar ului sint Inregistrate, in tirnp ce altele sint omise. Tehnica consernnarii dear a gradului de adeziune, ca !?i consemnarea doar a cuvintelor-cheie reduc inregistrarea la elementele ei eserrtiale si se recomanda ori de cite ori nu avern de-a fac~ eu operatori de anchetii expcri- 11l en tati.

In fine, administrurea chestionarului de catre operaterii de ancheta da nastere unei comunicari interumane de 1I1l tip dooscbi t, pcntru cit 1 n cndrul accstci comunicar i rccd-back-ul C'slC' rliminuat. Fccd-back-ul , rctroactiunea cstc olcmcn tul ('sl'1l1,ial in tr-o «omunicarc.

r--------------------,

I I

, I

0FIMmJI -8

Fig. 19.

Hoger Mucchielli sublinia efectele Ieed-back-ului asuprn cmitatorului ~i asupra relatiei cmitiitor-reccptor":

J) i\.,)llprn (,1JIit£'i.lorului:

cvidcntiazii conditiilc rcccptioniirii ;

dctcrmiu.i () [lcxihilitatc it comunicarii prin : percepcrea obstacolelor,

cunoastcrea personalitiitii rcceptorului, adaptarea mesajului,

sensibilizarca In semnale verbale ~i nonverbale.

29 I. OPRESCU, V. SAHLEANU, - LndicatoriTin. cercctdrile de antrapologie cultural-linguistica, in "Varia anthropologica", nr. 3, 1973, p. 68.

au ROGER :\IGCCHIELLI, Communication et reseau x de communications, Paris, Librairies tolmiques, Entreprise modernc d'c(litioll ct Ies n<litjol1s RS.F .. 1971.

176

177

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I
I
I
:~!<
I ·4
i
,
ii
"
I i,
t
I
I f
I
I
I
I
I
I
I
I
I 2) Asupra relaiiei emitiltor-receptor:

- sporeste sensibilitatea receptorului si simpatia lui fata de emitator;

sporeste sensibilitatea emitatorului !jl sirnpatia lui fata de receptor;

Iaciliteaza cornunicarea prin inva tarea rolur ilor de ernitator si de receptor.

In udministrarea chestionurului de catre operatorii de ancheta, relatia operator de ancheta - subject inter vicvat (emitator-receptor) sc caracterizeaza printr-o pronuntnta .Jatcrahtate: (Bavclas si Levit). Desigur, lateraIitatea nu e maxima, Iced-back-ul nu in vnloarea zero, dar nici nu este posibil, in aceasta relulic, ca cmitatoru] (operatorul de anchcta) sa-~i propuna cunoastcroa PCl'sonaliift\ii receptorului (a subiectului iniervievat) cu scopul de a adapta mesajul (chestionarul) ~i de a modi fica canalul de comunicare (limbajul verbal sau nonverbal), Mai mult, administrarea chestionarului de catre operatorii de ancheta nu presupuno totdeauna simpatia mariiIesta a emitatorulut fata de receptor, Este adevarat (:(1 in teorie, dar si in practica investigarii fenomenelor sociale, relatia operator de ancheta - subiect anchetat, eel mai adesea se caracterizeaza prin "sensibilitate". Carl R. Rogers, cunoscut prin Iucrarile sale cle psihoterapie, recornanda celui care face interviul (pentru ca adrninistrarea chestionarului de catre operatorul de ancheta cste o forma a interviului: "interviu pe baza de chestionar-' sau, cum i se rnai spune: interviu standardizat, Iormaiizat, inflexibil, controlatj sa arute totdeauna simpatie L1l{l de eel ce raspunde ca persoana, dar nu ~i Iata de upiniile lui. Intr-un experiment de aplicare a unui test proiectiv, eomportamentul pozitiv al experimentatorului, comparativ eu un comportament neutru sau negativ fo.lla de subject, a dus la sporirea numarului de raspunsuri ~i totodata let ridicarea nivelului creativitatii (Edith Lord). Exprimarea sirr.patiei, comportamentul pozi tiv al operatorului c.e ancheta vizeaza cooperarca eu subiectul intervievat. Operatorul de ancheta nu va demoraliza pe cel ce nu gaseste raspuns la mai multe Intrebari printr-o astfcl de remarca: "Nici pe asta n-o ~titi!". ci cu inte1egere ~i sirnpatie, zjmbind, va putea destainui ca nici el nu cuncaste

178

raspunsul la intrebare, dar ca asa scrie in chestionar ~i ca trebuie sa se conformeze lnstructiunilor primite de la organizatorii anchetei.

In afara inieruiului sensibil multe institute de cercetari, intre care si American Institute of Public Opinion, Iolosese tehnica interviului neutral. Operatorul de anoheta se prezinta ca profesionist in luarea interviurilor si relatia operator de ancheta-intervievat devine 0 relatie profesionala, Operatorul de ancheta are 0 atitudine neutra, impartiala ~i indiferenta. Orice reactie de simpatie sau antipatie, de aprobare sau dezaprobare este interzisa operatorului de ancheta: Ieed-back-ul este mult redus. Emi\iHorul - de aceasta data subiectul care raspunde - nu poate receptiona efectul pe care l-a produs mesajul (r5.spunsul) transmis, In Iata lui nu se gaseste un interlocutor sonsibil, ci unul "neutru44, care repeta intrebarca dad! nu s-a inteles, dar nu are libertatea de a explica, care inregistreaza raspunsurile, dar nu le comenteaza.

Cea de-a treia modalitate de administrare a chestiouarului - conform lui E. K. Scheuch - este cea a interuiulu.i sever, destul de rar utilizat in investigatia sociologica. Este mai rnult un interogatoriu decit un interviu: subiectului se reproseaza inconsecventele raspunsur ilor. i se atrage atentia asupra raspunder ii ce 0 poarta pentru rezultatelo cercetarii; intre operatorul de ancheta si eel intervievat se realizeaza 0 distanta, care devine maxima cind administrarea chestionarului capata forma interviului antagonic. Chiar in aceasta forma de interviu, operatorul de ancheta nu trebuie sa influenteze subiectul sa raspunda intr-un anume tel. Raspunsul coreet la chestionar este eel care reflecta eel mai adecvat opinia subiectului: C€ea ce conteaza in administrarea chestionarelor este tocmai crearea conditiilor pentru exprirnarea opiniilor, realizarea unei atmosfera permisive, lipsite de teama de a gresi.

Alegerea si formarea operatorilor de ancheta contribuie in cel rnai inalt grad In reusita aplicarii chestionarului, 1a obtinerea inforrnatiei prirnare si deci la eficienta investigatiei, Albert B. Blankenship se intreaba: "cine este un bun operator de ancheta?" Raspunsul: ,,0 persoana inteligenta, sanatoasa, extrovertita si fara prejudecati'

179

nu este limitativ. Se mai poate Iormuln cerinta ca operatorii de ancheta sa fie: agreabi i i, rnaturi, obiectivi si constiinciosi, interesati de problemele umane, capabili de a trai intens sentimentele altora (empatie). Raymond L. Gorden'" atrage atentia asupra valorii empatiei in deslasurarea interviului pe baza de chestionar.

Experienta a aratat ca femeile sint mai indicate in munca de operator de ancheta decit barbatii, pentru ca sint mai usor acceptate in casa si deci pot inregistra mai exact raspunsur ile si reactiile subiectilor, pentru ca sint capabile de mai multa sensibilitate si sint mai putin suspecte decit barbatii (M. Dunnette, K. Kirchner).

Sexul operatorilor de ancheta pare sa dea nastere un or distorsiuni. Intr-un experiment de condition are verbala, subiectii au em is un numar mai mare de cuvinte ostile clnd experimentatorul era de sex feminin, cu fizic placut, decit atunci cind experimentatorul era de sex masculin. o sarcina simpla de sortare, experimental, a fast mai bine rezolvata cind subiectii si experimentatorii erau de sex 0pUS32. Este demonstrat Iaptul ca la interpret area rezultatelor trebuie avuta in vedere corespondenta, din punct de vedere a1 sexului, dintre operatorii de ancheta si subiecti. Herbert H. Hyman a pus in evidenta influenta sexului operatorilor de ancheta asupra raspunsurilor subiectilor-", Pe un numar de 819 subiecti, barbati si femei, s-au obtinut urrnatoarele raspunsuri cind au fost intervievati barbatii de catre barbati, barbatii de catre operatorii de ancheta femei s.a.m.d.:

- .Lnchisoriie sin: prea bune pentru cei ce aienteazii la ptuloare: ei ar trebui pedepsiii public":

De acord Impotriva Nrdecisi

Biirba!i intervieva{i de bdrbaii 44% 48,};, 8°/
/0
Biirbati inieruieuati de [emci 39';', .'i8% 3%
Femei interuieoaie de [emei 49%, 47% 40/
/0
Femei interuieuaie de barbati 61% 28% 11% 31 RAYMOND L. GORDE~, Lnteruietring, strategy, tecliniques and tactics, Illinois, The Dorsey Press, 1969.

3! AURORA PERJU-LIICEANU, Ex perimentul [rsihologio ca act de comuuicare inter personald, in "Revista de psihologie ", 17, nr. 4, 1971, p. 391. 3S HERBERT H. HYMAN, Interviewing in Social Research Chicago

1954. ' .

180

en Eli subiectii cupr insi In ancheta, operatorii de ancheta au un statut social propriu, Iac parte dintr-o anurne categorie socio-profesionula. Volun tar si cel mai adesea involuntar, ei exprima pozitia lor sociala prin felul cum vorbesc, prin imbraciiminte, comportament. Subiectul intervievat percepe statutul social al operatorului de ancheta si ajusteaza comportamentul lui verbal (raspunsurile) in raport cu ceca ce crede ca asteapta sau ar trebui sa aile operatorul de ancheta, ca rcprezentant al grupului sau social, de la el.

o serie de au tori ca: Herbert H. Hyman, Stephen A.

Richardson, Barbara S. Dohrenwend ~i David Klein (1965) subliniaza Iaptul ca perceperea de catre eel care raspunde a unei "distante sociale" fat a de operatorul de ancheta influenteaza puternic raspunsur ile. D. Robinson si S. Rhode gas esc 0 diferenta de 190/0 in repartizarea raspunsur ilor cind, intr-o problema nationala, operatorii de ancheta fac parte din populatia rnajoritara sau minoritara. Daniel Katz reuseste sa evalueze influenta statutului social in cadrul relatiei operator de ancheta=-subiect intervievat.

Dar nu numai elementele usor observabi1e: sexul, virsta sau statutul social al operatorului de ancheta influenteaza reactiile subiectului. Alura generala, maniera de a fi ~i de a se misca a operatorului de ancheta, gestul, privirea actioneaza asupra celui ce raspunde. Este foarte probabil, asa cum remarca Donald A. Gordon (1967), ca un sentiment antagonist fata deoperatorul de ancheta va spori nurnarul raspunsurilor "nu stiu''. Dimpotriva, un sentiment de inferioritate, in orice privinta, va diminua frecventa raspunsur ilor "nu stiu", intervievatul fiind tentat sa faca presupuneri acolo unde informatia ii este lacunara (Joan Macferlane Smith). Unele experimente au demonstrat aparitia raspunsur ilor conform astcptarilor experimentatorului datorita influentei neintentionate a Iactorilor paralingvistici $i chinestezici ai experimen tatorului. Se vorbeste astazi des pre 0 noua stiinta avind ca obiect de studiu semnificatia psihologica a contractiilor musculare, Prin mimica, operatorul de ancheta trebuie sa exprirne interes pentru raspunsur ile subiectului; privirea trebuie sa fie vic, optimista, Anchetatorul trebuie

181

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

sa fie optimist .'?i nimic nu demoralizeaza mai mul t un operator de ancheta decit un chestionar lung si neinteligent. Sentimentu1 de co1aborare a operato1'iIo1' de anchete eu organizato1'ul investigatiei, atragerea acestora la alca , tuirea chestionarului, supravegherea adecvata si remuneratia co1'espunzatoa1'e men tin rnoralul anchetato1'ilor. In afar a Iactor ilor nonve1'baIi, 0 serie de factori paralingvis.. tid asoclati cuvintului sint de marc importanta in cornuniea1'ea din tre operatorul de ancheta si eel in tervievat. Efectele verbo-moto-j] (ritm, debit verbal, arttculatiej, efectele vocii (tirnbr-u, intensitate, modulatii), ca si efecte1e cuvintelor si ale frazelor (jocurile de sens etc.), asa cum remarca J. Guilhotet, fac sa se vorbeasca in cadrul comunicarii interumans despre 0 "semnificatie subiectiva-' (ceea ce se intentioneaza a se transmite) si des pre ,,0 semnificatle obiectiva'' (ceea ce se transmite de fapt). Simpla Intar ire a raspunsurilor printr-un "mm .... hmrri'' a dus Ia cre1;>terea perfo1'mantelo1' subiectului (J. Greenspoon, W. S. Verplank). Referitor la aceasta "intonatie rnagica", 1a universalul "hm"al operatorilor de ancheta, scriitorul si sociologul francez Georges Perec rernarca plurivalenta: "puncteaza cuvintarea celul intervievat, Ii ci~tiga increderea, Il intelege, il imbarbateaza si-l Intreaba, ba uneori ehiar Il si ameninta":J,j.

Cadrul fizic in care se administreaza chestionarul. ca si momentul, ora din zi, ziua din saptihnina, exercita 0 influenta asupra raspunsurilor. Sint de evitat incaperile "oficiale"; cel mai indicat este sa se desfasoare interviu] ea 0 discutie cit mai obisnuita intr-un cadru obisnuit: la locul de munca sau la domiciliul subiectului. Dar la locul de munca, ca si la domiciliul subiectului intervievat, imposibilitate.a izolar-ii fata de ceHalti perturba comunicarea. Prezenta unei a treia persoans in momentul iutervicvam modifica raspunsurrjo De exemplu tinerii apreciaza poziti" cuno~tinte1e scolare cind administrarea chestionarului se face in prezenta unei a treia persoane (adult). Intr-o cereetare a Universitatii din Berlinul de Vest (1958) era Iormulata aceasta intrebare:

:lJ .I. (;(;II.II()'J'. 1.11 dvunniiqn, tI" {','x/,,.",-,,i,," ,'I r/,' Iii ((llllllllilliorlitlll, Paris. j·:dil. 1\Iollt<>11 pL ("', UHi:'.,

3(, (:J.;ORCJ.;S I'fo;REC. 1.lIcrrrrili', l':ditul'a pcu tru litl'l'aturii universal, Bucurostl, 1967. p. 3~J.

132

- Credeti cii cunostiniele scolare, n~a.i tirziu?,~n uuuii, vel vo~ [olosi: toate, mulie, unele sau mel unele.

Rds pu nstcri

in pre:::en(a celei de-a treia persoane

in absent a unci a treia persoane

'route Multc Uncle

Nici unele

11% 49% 40%

0%

5% 37% 58% 0%

bl ~ (. Iluenta prezentei celei

Cereetind aceea1?i, pro emat 1m dministrarii chestiona-

d .' rsoane In momen u a I .

e-a. ireia pe " d (1961) stabileste ca exactitatea rului), M. R. Sheppar~ . 1 s oreste dar distorraspunsur ilor la Intrebarile ~~ct~a e, 'frebaril~ de opinie. sioneaza puternic raspun~un e v ad In ri in chestionar

di . ua aceasta sursa e ero ,

Pentru a Imm· tiu entru observatii in trebuie prevazut totdeauna u.n .. spayl p administrat

~ e conditiile m care s-a

care sa se consemnez ita ctiunea perturbatoare a

h ti arul Pentru a eVI a a .

e es IOn. '.. d'feritelo~ sedii, amenajarea unei celorlalti, ca ~I mfluent.a 1 I' a locul de munca al celui incaperi speciale (un birou) m.g b "36 Walter Frie-

. t . a fi eel mal un caz . .

intervieva pale. "t I pentru situiiui tineretului. drich de la Institutui een ra. Iaptului ca

. . (R D G) atrage atentia asupra

din Leipzig '" 't fi completat parte 1a Iocul de . .interviul. nu va pu ea d 1 v la club sau la dornici-

' ~ parte in pauza e masa, " d

munca, . 1 ~ inta standardizarii conditiilor e Jiu"37 SI formu eaza ceri ~ d deal

admini~trare a chestionarelor (din punctul e ve er

spatiului), t drni

Alegerea momentului eel mai ~dee~~;a~:n ~~~1: pr;:~ nistrarea ohestionar~lu~. nl! este ll1;1:n~le Se ~onsidera di

:11at~n~l~ S~~t p~7af:~~:~ ~~\~te~~;~~~ ~ilei, cu excep~a

ane e e e v' de odihna cu incepere de Ia ora 9 : orelor de m?s~ si 9'" Intreruperea din munca

dirnineata pina la ora sear a.

'. IA l\neu Iuteruiul sociologic. Valoarca

3r. HLENA FCOREA ~l l\IA~. A 1 I" Ic're sociale vol. III, Editura poli-

si l unitclc lui. ill Tcorie F mcto a til ~ !lll. '

tid',. Hucurcsti, 1%(1, p. 257; G Jpru/;/rJJ1(' dcr Befragungsmcthode, in

37 WALTER FIUhDH..l~I!,. rUlI . zialjorsctiung Hcrausgegcbcn von

Mctliodcn der 1JIa,.xistis~h-lem1Hst~che; rt~g~ der Wissell~chaften, 1971, p.37. Wo Itcr Friedrich, Berlin, Deutsc er c

183

subiectilor pliHiti in acord, ca si retirierea dupa orele de program a celor din regie este neindicata. M. Maget, subliniind importanta momentului luarii de contact, pre-

cizeaza: ,,0a regula generala, se evita a se tulbura:

- activitatea care cere un efort sustinut sau intens,

- repausul familial,

- repausul de dupa 0 mundi grea"38.

Ziua din saptamina in care se desfasoara ancheta influenteaza raspunsurtls, Pe Un esantion de 1 079 de berlinezi s-a facut 0 cercetare demoscopiog,

stiulierea ctiestionarutui;

(cvasi) memorarea intre biirilor;

respectarea succesiunii ititrebiirilor; inregistrarea fidela a riispunsurilor, intervievarea numai a persoanelor indicate; pastrarea secretului profesional.

Formarea operatorilor de ancheta ca profesionist] st iristr uctia atenta inaintea Iiecarei Investigatil se impun eu necesitate. Trebuie stabilit daca operatorii de ancheta potential] nu au ei insisi prejudecati legate de viata sexuala, fumat, alcool, religie etc.

In nici un caz cei cu prejudecati marcante nu VOl' fi antreriati in investigarea unor fenomene ca cele amintite. Completarea de catre operator! a cite unui ehestionar din cele care urmeaza a fi aplicate are un dublu scop:

- dezvaluie operatorilor dif'icultatils de formulare a raspunsurflor;

- dezvaluie organizatorilor anchetei gradul in Care 1'<18- punsurile celor investigati concorda cu raspunsurile date de catre operatorii de ancheta.

- "Credeti cii preturile in 1959 Vor riimine aceleasi, vor creste sau Vor sciidea?"

Riispunsuri Luni si Simbiitii Duminica Total
Vineri
Vor creste 71% 76% 79% 74%
Vor ramine aceleasi 26% 22% 19% 23%
Vor sciidea 3% 2% 2% 2°1
/0
Total 100% 100% 100% 100%
(556) I (221) (302) (1079) Unele Incercari de validare a modului in care se adruinistreaza chestionarele de catre operatorii de ancheta au pus in evidenta 0 serie de erori:

de memoric,

- netransmiterea cuvint cu cuvint a instructiunilor,

- . fenomenul de supra-son dare (de obtinere cu orice

pret a raspunsurilorj,

- mare variabilitute de la operator In operator in ceea ce priveste comportamentul,

- perceptie selectiva (operator ii sint inclinati sa auda ceea ce doresc ei sa auda),

- folosirea propr iului vocabular in inregistrarea raspunsurilor,

- scurtarea sau lungirea raspunsurilor (in Iunctie de debitul verbal al operatorului, nu al celui care raspunde).

Pentru a neutraliza sursa de eroare irrtrodusa prin interventia operatorilor de anchete, pentru a reduce deci dezavantajele chestionarelor administrate de catre acesti operatori, trebuie totdeauna indelung gindita aleger~a timpulu! si a locului de desfasuraro a interviului, dar si alegerea persoane] care sa se ca1ifice ca operator de anchete.

Administrarea chestionare1or este tehnica si arta in acelasi tirnp, Fara 0 anume predispozitie innas~uta: temperament extrovertit, capacitate de a trai sentimentele altora (ernpatie), fizic placut, sanatato robusta, Inteligcnta, nimeni nu poate deveni bun operator de anchete. Dar nici cea mai dotata persoana nu va putea realiza un interviu pe baza de chestionar corect daca nu va rcspecta 0 serie de. requli tehnice:

Eliminarc(l totnlii a sursclor de erori rczultnto din aplical'ca chcstionnrulu! de dire operatorii de anchcta nu este posibila. Pot ~i trebuie sa fie eliminate erorile sistematice, cele care nu so unulenza prin numarul (mai tot-

18 M. MA GBT, Guide d' elude dirccte des comporlamente culturels, Paris, Centre National de In Recherche :-;cicntifique, 1962, p. 173.

184

185

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

dcauna marc) al opcratorilor de ancheta. De asemenca, totdcuuna trchuie fiicut un control de validure a Ielului cum ~c aplica ehcstionarul, operatorii de ancheta fiind avcrtizati desprc acest control. In acest sens, este freevent utilizat conirolul prin posiii, Se expcdiaza scr isori persoanelor cuprinse in esantion (la 30-50% din acestea) !oii pc baza raspunsurilor primite (se inapoiaza 50-600;0 din scrisorile expediatc) pot Ii trase concluzii cu privire la probitatea si tehnicitatea anchetatorului: daca durata aplicarii chestionarului S-(1 incadrat in "zona de timp' prevazu ta, daca persoana in terogata este cea desemnata in esantion etc. Un alt mijloc de control este relectura chestioiuirului, cClre perrr.ite dcpistarea biais-urilor (erorilor) introduse de operatorii de ancheta. Verificarea la calculator ca si cotura-cncheta of era garantii suficientc pentru munca in teren a operatorilor.

Incercarea de clasificare a chestionarclor dupa cOI11,inut, Jo1'm[1 ~i !)10d de apl icaro IlU trcbuic in\c]easa COl pc o diviziune si compartirncntare rigida: Una ~i acceasi intrebarc poatc Ii de opinie seu factuala, unul si acelasi chestionar poate Ii Interpretatca fiind special sau omnibus, poate Ii autoadministrut sau adrninistrat de catre operutor-ii de anclieta. Prin chestionarelc Iactualc inrcgistram ceea cc se presupune ca subiectul s tie : cum Il cheama ce virsta are cind a mel'S ultima data Ia cinemat6gr~f. Prin cele d~ opinie, inregistram ceea ce xrede individul. Intrebind: "Unde va yeti petrece concediul de odihna din acest an?" ce vom afla? 0 opinie sau un raspuns factual? Este greu de precizat: se amesteca intr-un tot 'indivizibil eertitudini, dorinte, sperante, hotariri etc. Mai mult, intrebarea in sine sau ehestionarul in sine nu pot fi considerate nici de opinie, nici factual daca nu sint raportate Ia populatia la care se aplica, Intrebind: "Care credeti ca sint consecintele poluarii atmosferei?" vorn obtine de la nespecialistl simple opinii, in timp ce de la specialistii in ecologie vom obtine date Iactuale. Despre chestionarele speciale am aratat cit pot Ii cle de speciale, in conditiile in care orice Iapt social este greu de surprins in complexitatea lui: complexitatea fiind caracteristica definitoric a faptelor si fenomenelor sociale.

186

• ...,.. •••. ~., - 'I- -_ ... ,_. '

i l-

.

Nu intilnirn decit Ioarte rar intr-un chestionar numai intrclxir] dcschiso sau numai Intrcbar] inchise Ioarte adesea su biectului i se da posibilitatea sa raspunda liber si operatorul de ancheta incadreaza raspunsul dat intr-unul precodifieat.

De la sine inteles ca orice chestionar elaborat spre a Ii autoadlllinistrat poate Ii si administrat (in practica, pentru a completa esantionul, cum s-a aratat, sint trimisi operatori speciali sa administreze chestionarele postals). De asemenea, subiecti] cu nivel superior de scolarizare pot raspundo singuri, prin autoadministraro, fara mari dificultati, la ehestionarele elaborate in ideea de a fi administrate de ea tre operatorii de ancheta.

Clasificarea pe care am realizat-o, in scopul de a faeiIita intc1egerea problematicii chestionarului ca instrument de invcstigare a Ienomenelor sociale, trebuie privita ca o Incercare de constructis a unor tipuri-limita. In practica intilnirn ponderi mai mult sau mai putin accentuate ale diferitelor caracteristici enumerate.

4.

Structura chestionarului

. A vorbi des pre structura chestionarului inseamna a vorbi despre diferitele tipuri de intrebari ca elemente ale structurii si despre raporturile dintre aceste Intrebari ca legatu1'i intre elementele structurii. In cadrul unui chestionar, sehimbarea unei part! atrage dupa sine modificarea intregului; suprimarea unei parti atrage dupa sine modificarea intregului; suprimarea unui element antreneaza dupa sine raporturi schimbate Intre elementele - intrebariIe - retinute, deoarece chestionaru1 reprezinUi un singur tot, unitar, formalizat.

In structura chestionarelor, in raport cu functia lor, pot Ii puse in evidenta intrebari: 1) introductive, de contact sau de "spart qheaio"; 2) inirebiiri de trecere sau tampon; 3) intrebiiri [iltru; 4) bifurcate; 5) "de ce"; 6) de control; 7) intrebiiri de identificare.

1. Intrebarilo introductive au rolul de a sparge gheata, de a "indilzi" atmosfera, de a da subiectului sentirnentul de incredere in anchetator si in e1 insusi. Prima In-

187

:.,

;'.'

! ~

~

ftrebare nu se va referi 1a date, personale, nici 101 lucruri foarte complicate. Multi practicieni ai anchetelor subli"niaza faptul ca prima intrebare este bine 8ft fie tnchlsa (raspuns de tipul De-Nus, sa permita subicctului sa riis-

punda fara mari eforturi. Intr-o ancheta privind raportu. rile individ-stat-societate S-,lU imagina astfel de intrebari de contact'".

a) "Credeti cii ar fi nuii bine sa iriiuu fara a trebui sa muncim?"

Da

Nu Nedecis

2 3

b) "Se spune freevent cii noi triiiui inir-o lume grabita.

Cum apreciaii situatia dv.: Clpartineti acelor ocnieni care au mult prea puiui timp?"

Mult prea putin timp Nu prea putin

A1t raspuns

2

3

Ambele intrebarl de contact vizeaza problema asupra car ora in mod curent oamenii Isi pun intrebari: necesitatea muncii, lipsa timpului liber, dar nu abordeaza problemele esentiale ale chestionarului.

Intr-o ancheta privind prestigiul diferitelor profesiuni (S.U.A.) 1967, realizata de National Opinion Research Center, intrebarea de contact era astfel formulata:

a) .Presuputieti ea un tiniir inzesirat va cere sfatul asupra celei mai valoroase profesiuni. Ce projesiume ati indica-o?" William J. Goode !?i Paul K. Hatt comenteaza aceasta intrebare-": ea pune subiectul in situatia de a da sfaturi si il lamureste in acelasi timp cu privire la scopul investigatiei. Legata de ea, cea de-a doua intrebare:

b) "Ce este eel mai important, dupii piiretea dv., sa stea 'in atentia unui tiniir citui i$i alege projesiunea?"

39 ELISABETH NOELLE. Umfragen. in der Massengesellschaft, Hamburg, Rowohlt, 1963, pp. 88-89.

40 WILLIAM J. GOODE ~i PAUL K. HATT. Beispiel fil1' den Aufbau eines Fragebogens, in Das Interview. Herausgegeben von Rene J( 6nig.:Ko]nBerlin. Kiepenheuer & Witsch, 1962.

188

AC("hta este in Iond prima In trebare a chestionarului.

Practica chcstionarului uneori dezvaluie defieiente in )cgatura eu intrcbarile intrcductive. Multe ehesti~nare incep gresit - dupa parerea noastra - eu intrebari de ideu tificare:

Chcsttonnr

1. Scxul (B) (F) Profesiunca tatdlui .. a inrunei ... Parint ii sint divortati. Da, Xu. Recasiitorit]. Da, Nl1.

Pentru ca dupa aceste intrebar i - care sint si Ioarte personate inainte de "a se sparge gheata", subi'ectu1 sa fie intrebat direct, fara incercarea de a-I introduce in terna:

2. Ce aveti de ginfl sii fuccti clupii tcrnrinurca liccului ?

Chiar atune: cirid se renunta la intrebartle de identificare, multe chestionure incep direct. ornitindu-se intre-

bar ile introductive. .

Chl'~liilllllr l ) Ce inseamn.i pentru tine fericirea?

2) (are sin t calitiltilc pe care le pretuiesti eel mai mu1t la oameni? Exemplele pot Ii inmultite:

Chestlonnr

1) Care au fest cele trei obiecte (mutcrii) care v-au pldcut eel m ai mult in scoaln ?

Sau:

Anonim

CIU'stillnar

Raspunsurilc sc murchcaza priu iuccrcnirea cifrci de cod corespunzlitoare variantci de raspuns indicaEl de snbiect.

1. Aveti iradio ? 1. Da 2. Avet.i televizor ? L Da

2. Nu

2. Xu

2. Intrebarile de trecero au drcpt scop de a marca in structura chestionarului apari tia unei noi grupe de intrebar-i referitoare la 0 alta problema. Prin aceste intrebari se stabileste cadrul de refer inta pentru raspunsuri si se inccarca a se motiva aceste raspunsuri. Intr-un chestionar nu avem de-a face eu 0 succesiune de stimuli izolati, ci cu 0 inlantuire de stimuli interconditionati. Ac-

, .. , ,

189

L,

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I
>
I 0~
.j
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I tiunea unuia din tre acesti stimuli estc prcgatita de actiunea stimulului anterior. In trebiiri lo de trecere au aceasta Iunctic de prcgatirc. Exem piu;

5. Socotiti cii programul tcleviziunii ar trebui Srl cupriud a urmatoarele emisiuni, mai des sau m ai rar?

(7)

mat des

(2)

( 3) ca ptni1 acum

(4)

i iuhjcrr-n!

( 5) lilt pot riispunde

mat

raJ'

Filmc artistice :'IllZic[l ll!joara Telejurnal Economice Seriale

:.rllzica popularji Sport

Transfocn tor Yarictati

6. Si acum citeva intrebiiri despre filmelc artistice: a) La ce ora at i dori sa fie programatc: ?

(1) (2) (3) (4)

Ca pina acum :.-rai devrerne Mai tirziu Nu pot raspunde

b) 1n mod obisnuit filmele prezentate In el11isiUIlea "Telecillemateca" va satisfac?

(1 ) Filmu l nou

(2) (3), c--:

Filmul vechi )Ii-e indiferellt

In alte chestionare, grupele de intrebar! sint ~i mai accentuat separate, pentru ca in interiorul fiecarei grupe de Intrebari coerenta raspunsurrlor sa fie crescuta.

Lumea in anul 2000

45) Va fi rnai firese sau rnai putin firesc ca femcile sa ocupe posturi de conducere?

mult mai mult - ca si azi - ruai putin - nu stiu.

46) Va fi rnai firesc sau mai putin firese ca tinerii sa ocupe post uri de conducere ?

mult mai mult - ca !]i azi - mai putin - nu stiu, 1ntrebarilc de pi1l1t acum s-au referit la ceca ce credcti cii se va intimpla in anul 2000. V-am ruga acum sa lie spunc-ti ce ati dori sa se

intimple in anul 2000. .

47) Oamenii vor fi mai preocupati sau m ai putin prcocupati de viata lor intcrioura >

mai mult - ca ~i azi - m ai putin - llU stiu

190

48) Oamcnii vor fi mai interesati sau mai putin interesati de sueeesu1 lor pe plan social?

niai mult - co. ~i azi

mai putiu - 'n u stiu

Exista posibi1itatea C2. intrebarile de trecere sau tampon, intre grupele de intrebar! vizind probleme distincte sa fie inlccuite de 0 adecvata punere in pagina: se distanteaza grupele de intrebari, se introduc clesene distinctive: linii, chenare.

lntrebarile de trecere reprezinta momenta de destindere in cadrul chestionarului si due la concentrarea atentiei subiectului asupra problemelor ce urrneuza a fi discutate, Iacilitindu-i abordarea succesiva a intrebarilor.

3. Intrebarile filtru au 0 Iunctie contrara intrebai-ilor de trecere: ele opresc trecerea unor categorit de subiecti lu Iutrebarile succesive, reprezentind in ucelasi tlmp un control al calitatii raspunsurilor. Exernplu:

13) "Informatia Bucurestiului" a public at anul acesta vreun material despre unitatea in care lucrati ?

1. Da.

2. Nu.

3. Nu ?tiu.

(Pentru cei care dau raspunsu l 1 unueaza irrtrebarilc 14, 15 :;;i 16. Pentru cei care dau raspunsurile 2 ~i 3 se trece direct la intrebarea 17).

14) L(e)-ati citit?

1. Da 15. Ati fost de acord cu 1. Da
2. Nu felul cum erau puse 2. Cu unele
problemele ? rezerve,
3. Xu 16) Credeti ca acest(e) material(e) a(u) avut vreo contributio la imbunatatirea activitatii in unitatea in care Iucrati ?

1. Da

2. Nu

3. Nu stiu

17) Ati putea indica titlul unui material din ziarul "Informatia Ducurestiului" ?

Foarte adesea intereseaza numai opiniile unei anumite categorii din populatia cuprinsa in ancheta: de exernplu, in cadrul unei anchete despre noile ernisiuni TV opi-

191

niile acelora care poseda de rnai mult timp televizor la domiciliu. In acest sens, in trebarea:

de intrebari imprecise. "De ce tragi sfoara?« "Dc capul ei''. Sau: "Pentru ca este imposibil sa 0 Irnpingv. "D-aia". Raspunsurflo sint hazlii, dar ele au fost provocato de intrebarea "de ce?", la care insa se astepta un raspuns de justificare a actiuni i.' La intrebarea "de ce?" fiecare justifica decizia luata, opinia exprirnata. Foarte adesea justificarea este data de primul argument ce vine in minte, evantaiul acestor argumente fiind foarte largo Valoarea inforrnativa a Intrebar ilor "de ce?" pare a Ii foarte scazuta. Credem chiar ca valoarea unui chestionar este inver's propor tionala cu nurnarul intrebarflor "de ce?" existents in structura lui. Medicul nu te intreaba niciodata de ce te doare in dreptul rebordului costal drept sau in' regiunea pectorala. Mai mult, el iti spune "de eel". Este nefiresc, in aceasta ordine de idei, sa intrebam subiectil "de ce" savirsesc abateri de la normele morale de conduita, "de ce" merg la biserica sau la cinematograf. In unele chestionare Intilnim folosirea abuziva a Intrebarilor "de ce". De exernplu:

l. De cind aveti televizor?

1) Mai putin de 1 an '

2) De 1-2 ani

3) De peste 2 ani

este Iiltru pentru intrebarea nr. 3.

3. Tn ultimul timp Televiziunea a introdus in programele sale uncle ernisiuni noi. Tata fitlul citorva dintre ele, dcspre care va rugam sil ne spuneti cum le apreciati.

Uneori insa intereseaza opiniile pro si contra ale tuturor celor anchetati, Construim atunci intrebari bifurcate.

4. Intrebarile bifurcate separa sensurile pro si contra din raspunsurile subiectilor, dar spre deosebire de intrebarile filtru, nu opresc subiectul de a urma succesiunea intrebarllor si nici nu califica raspunsur ile date. Exemplu:

De ce face naveta?

Ci~tiga mai bine in alta parte . . . . . . . . . . . . Are v.echime intr-o intreprindere din altii localitatea !,li nu vrea sa-!,li piarda avantajele acesteia.

Nu i-a placnt munca agricola

Altc motive (se va nota) . . . . . .

12) In mod obisnuit, dv. aplicati copilului dv. pedepse corporale?

I. Da 2. Nu

(1)ad\ r:'ispllnslllcste "Da", urtueazji iutrebnren r:l, dnca raSPlIllSlI1 este "Nil", 1lTlIlea7.n Intrchnrea 1·1).

t:l) De ce obisnuiti s1\ aplicati copilului (1\". perlcpse corporale ? 14) De ce refuzati sa aplicati copilului d v, pedcpse corporale?

Probabil ca tonto nceste motive ~i Inca altele IlU epuizen;tit intrebarea "de ce", asa incit ea pare inutila. Pe de alta parte, intrebarea "de ce" poate provoca raspunsuri gresite, raspunsuri ce nu contin inforrnatia dorita. I ntrebind, in studiul pietii: "De ce Iolositi pasta de din ti Supercristal?", raspunsurile pot sa oscileze intre a prezenta calitatile produsului si obisnuinta de a folosi acest produs, Intrebarea corecta ar Ii trebuit sa fie formulata astfel:

- "Ce avantaje prezinta pasta de dinti Supercristol?" (In prealabil trebuia in trod usa 0 Intrebare Iiltru: "Folositi pasta de dinti Supercristal ?")

In cadrul anchetei privind metodele de· educare utilizate in Iamilie, interesa in egala masura motivarea Iolosirii pedepselor corporale ca mijloc educativ, dar si considerentele pentru care este respinsa 0 astfel de metoda. Construirea unor intrebari bifurcate este Ioarte utila cind intre sensurile pro si contra ale unor opinii se intercaleaza serii de intrebari ce ar ingreuia din parte a subiectului sau a operatorului de ancheta urrnarirea logieii chestionarului.

5. Intrebarile "De ce" au Iunctia de a provoca explicatii in raport cu diferitele opinii exprimate. Desi nelipsite din chestionar, intrebarile "de ce" sint un bun exemplu

6. Intrebari!e de control nu aduc inforrnatii noi, ci verif'ica Iidelitatea, constanta opiniei exprimate. Intr-un chestionar elaborat de noi privind T'ineretul ,<;i uiitorul,

192

193

2 3 4

I
.~.
i., I
:-j
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

am introdus un nurnar relativ mare de intrebar! de control.

15) Peste 50 de ani, rolul scolii ill formarea generala a oameuilor va fi: 1) mult niai mare 2) mai mare 3) ca si astazi 4) niai mic 5) mult mal mic 6) nu ~till

In cazul in care opirua exprimata acorda scolii in viitor un rol mult mai insemnat, ceea ce se intirnpla de regula la pretestare, fidelitatea fata de accasta opinie era probata de intrebarea de control nr. 16.

16) Credeti eli peste 50 de ani scoala va [uca un ro! mult mai insenuiat in fonnarea generalil. a oamenilor?

1) Da 2) Nu 3) Nu l}tiu

Intrebarile de control dau asigurari si asupra Iaptului daca subicctii au intclcs exact sonsul intrcb.ir ilrn-, da(,[1 nu estc aIterati! persistcnta atcntici.

7. IlliJ'charilc do idcutrficar« sorvcsc lu ;tll,diza riispunsurilor din chestionar. Este bine ca aceste intrebari privind: sexul, virsta, nivelul de scolarizare, situatia profesionala etc. sa incheie chestionarul. Despre iritrebar ile de identificare, ca Intrebar i factuale, am mai discutat. Nu facem aeum decit 0 singura remarca: datele de identificare pot fi obtinute tara a formula astfel de Intrebad:

7. E~ti biiiat sau fatii? - biiiat . . . . . .1

- fata 2

8. Citi ani (hnpliniti) ai?

Intrebarile intr-un ehestionar nu sint stimuli izolati, nu sint elemente independente, ci se rapor teaza unele la eelelalte, se presupun reciproc sau se influenteaza reciproc in Iunctie de succesiunea lor, de pozitia lor.

Luarea in consideratio a raporturilor dintre intrebari a perm is stabilirea un or tehnici de construire a chestionarului.

A. Tehnica pilniei (funnelling), care presupune trecerea de la general la particular. Subiectul este pus in situatia de a raspunde rnai intii la 0 intrebare care vizeazagene .

194

ralul, urrnind sa raspunda apoi la 0 alta cu totul patticulara. Exemplu:

- Sinteti de acord sau impotriva apliciirii de catre parint! a pedepsei corporale la copii?

- Dv, apllcati pedepsele corporale copiilor dv, ?

Tehniea pilniei presupune mai intii formularea unor

intrebarl libere si, in final, a unor intrebari inchise:

Ce parere aveti despre valoarea stimulerrtelor morale?

Ce pondere au stimulentele morale in intreprinderea dv. ? 1) foarte mare 2) mate 3) redusa 4) foarte redusa

Exista, in intreprinderea dv., 0 gazeta de perete a fruntasilor in productie ?

1) da 2) nu 3) nu stiu

Prin aceasta tehnica se pune in evidenta raportul dinire cornportamentul verbal ~i comportamentul efcctiv; se rcalizcuza totodata 0 trccere Iireasca pcntru 0 lntrebare pcrsonala, Rfimine de eonstatat daca printr-o astfel de tchnicii subicctul nu iuccarca sa dca raspunsurilor 0 coerenta logica, cea de-a doua intrebarc Hind influentata de prima.

B. Tehnica pilniei rasturnate (reversed junnelling) urmareste drumul invers, de la particular catre general. Subiectul este ajutat sa dea raspuns Ia 0 lntrebare care vizeaza generalul. Se recomanda aceasta tehnica la chestionarea persoanelor cu un nivel de scolarizare scazut, pentru ca este mai usor sa intrebi astfel de persoane, mai intii lntr-o forma eoncreta:

- Care este parerca dv. dcspre activitatea clubului uzinei? pentru ca imediat sa se formuleze 0 intrebare mai generala:

- Stnteti multumit de activitatea cultural-educatrva din intreprindere?

De asemenea, 1a eonstruirea cricarui chestionar, trebuie avut in vedere sa se elimine influente nedorite pe care 0 intrebare le po ate ave a asupra celorlalte.

C. Ejectul "halo" (Halo Eject) defineste contagiunea raspunsurilor, fie prin iradierea sentimentelor, fie prin organizarea logica a lor. L. Festinger, in Teoria disonan-

195

f::; "t;~,." ~ ...

y_"

t

, II

.. ------------------------------------------------------------------------------------------------------

lei coqnitioe, arata di doua elemente cognitive (opinii, credlwnte: reprezentari) care se neaga reciproc, antreneaza din partea individului 0 activitate de reducere a disonantei, Tendinta de elim inare a contradictiilor in formularea raspunsurilor este cit se poate de evidenta: inversarea ordinei de prezentare a intrebartlor intr-o ancheta (sep~embrie 1939) asupra neutralitatii S.U.A. in timpu1 celui de-al doilea razboi mondia1 a dus 1a urrnatoarele rezultate :

A) 1. "Credeti ca S.U.A. ar trebui sa permita cetateni-

lor sai sa intre in armata franceza $i engleza?" .

2. Credeti ca S.U.A. ar trebui sa perrnita eetatenilor

sai sa intre in armata gerrnana?" .

B) Aceleasi intrebari insa in ordine inversa: intii intrebarea nr. 2 si apoi intrebarea nr. 1.

Intrebarea nr. 1

Riispunsuri
Forma A Forma B
Da 45% 40%
Nu 46% 54%
Nu stiu 9% 6°~
,0
Da 31% 22%
Nn 61% 74%
Nu stiu 8% 4% !ntrebarea nr. 2

. In ~orm.a A, stringenta logica impunea sa se acorde $1 cetatenilor americani de origine german a privilegiul acor~at celor de origine franceza sau engleza. In aceasta forma este estompata ostilitatea cetatenilor americani fat a de fascism, dupa cum in forma B este diminuata simpatia lor fata de aliati.

Cind contagiunea raspunsurllor (efectul halo) s-ar putea datora necesitatilor de ccerenta logica din partea subiectului, este indicat a fi cornbatuta utilizindu-se fenome.n~l de orbire", asupra caruia a atras atentia D. Katz inca din 1940. Fenomenul de orbiro se produce prin inmultirea datelor nesemnificative pentru problema ce trebuie

195

rezolvata. De exemplu un avion si un tren pornesc unul spre celalalt din Bucuresti si Cluj. Avionul are 0 viteza de patru ori mai mare decit trenul si zboara, pastrind aceeasi viteza pina intilneste trenul, apoi se intoarce la Bucuresti, revine deasupra trcnului, din nou la Bucuresti s.a.m.d. pina ajunge trenul la Bucuresti. Trenul a parcurs distanta Cluj-Bucure!]ti in X ore. Ce distanta a parcurs avionul? Pentru rezolvarea problemei nu trebuie retinut decit un singur element: avionul are 0 v iteza de patru ori mai mare decit trenul. Celelalte elemente sint inutile, daca se cunoaste distanta Bucuresti-s-Cluj. Atentia este concentrata intr-o alta directie si este destul de greu sa formulezi un raspuns corect, mai ales intr-un interval de timp limitat.

Eventualele intrebar i care at' putea constringe raspunsurile celorlalte trebuie separate de numeroase elemente fara legatura cu ele sau sa directioneze gindirea in al t sens, concomitent cu restringerea timpului de gindire acordat pentru raspuns (Intr-ebari "blitz").

Iradierea sentimentelor. deterrninind contagiunea dispunsurilor, poate fi impiedicata pr in plasarca acelor intrebari susceptibile de a provoca efectul halo la sfirsitul chestionarului. In acest sens, intrebarile vizind practicile religioase, de exemplu, este bine sa figureze printre ultimele intrebari din chestionar. De asemenea, se va acorda atentie selectarii cuvintelor si forrnularii intrebarilor: cuvintele terminate in "ism" !7i cele terminate in "tp" VOl' fi, pe cit este cu putinta, evitate.

D. Efectul de poziiie (Plazierungseffekt) reprezinta in macroplan ceea ce este "efectul halo" in microplan. Acest efect trebuie luat in consideratie mai ales in cazul ohestionarelor omnibus: succesiunea temelor poate influenta raspunsurile. Nu fara temei se vorbeste despre 0 ,.dramaturgie" a chestionarelor: de-a lungul oricarui chestionar poate Ii pusa in evidenta 0 curba de tensiune. Locul pe aceasta curba de tensiune a diferitelor teme influenteaza intensitatea si directia raspunsurilor. La inceputul chestionarului, intrebar ile VOl' Ii cit se poate de interesante pcntru subiect, dar ncimportnnte pentru cercetator, La sl irsi tul chestionarului, dimpotriva, intrebarilc. intcresantc pcn tru cercetator, sint total l ipsitc de utractic pentru subiect: virsta, sexul, sistemul socio-profesional

197

l I
~.
~.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

etc. (intr~bari de. identi~icare). Intre extreme, la mijlocul chestlonarulut, VOl' Ii plasate, pastrindu-ss echilibrul psihologic, atit intrebari interesante, cit si neinteresante pentru subiect.

Lungin2ea chestionarului constituie 0 problema atit de ~netodoJogje, cit ~i de tehnicil n ccrcctiirlt. EsLe noccstu-, Intr-o cerceturo, sil lie rctinuti Loti inclicaLorii,! Cit mai multi? Cit mai putin? Con5iderente de orclin material si de timp ne fac sa credem ca alegerea pentru cercetars doar a indicatorilor principal! - a unorn dintrc accstin -,repl'ezinta calea cea mai eficace pentru a descrie sau l~a~ura fenomenele sociale. Aceasta alegere nu Inseamna nicidecum contabilitate, inventariere. Lungimca ehestion~rului exprima capacitatoa de a alege din universul ind.leatorilor posibili pe cei esentiali. Cu cit aceasta capacitato este mai scazuta, cu atit chestionarul este mai lUng; cu cit este mai lung chestionarul cu atit este rnai ridicat eostul total al Investigatie] ". Dar' lungimea chestionarului nu trebuie sa fie masurata numai in numarul de intrebar~, nici numai in timpul necesar completarii raspunsului Ia aceste irrtrebari. Un ehestionar interesant pentru subiect este mult mai scurt decit eel mai scurt chestionar nelnteresant. Alfred C. Kinsey, cercetind cornportamentul sexual la barbat si la femeie utilizeaza un chestionar cu 300-500 de ite11~-uri (daca intrebarea este simpla, ea Insasi constituie un item). In mod obisnuit 25-50 de intrebar] (sau de item-uri) nu obosesc n{ci p~ anchetatoj-, nici pe eel anchetat. Numarul nu este limit?tiv. Forma Intrebarilor (inchise, desohise), locul si tImpul. de d.esf~~urare a anohetei dau un spatiu de joc l~rg dunensiunilor chestionarului. De asemenea, moda.. Iitatea de aplicare. Chestionarele auto-administrate VOl' fi mai scurte decit cele administrate prin operatori de anch.eta; cele postale mai scurte decit cele aplicate prin tehnica extemporalului.

Multa vrerne se considera ca un chestionar nu trebuie sa necesite mai mult de 30 de lJ;Linute pentru a fi completat. ~stazi limita este impinsa pina la L-ln.-3Q', dar niciodata nu trebuie sa se abuzeze nici de '"timpul ~i nici

• II~troducerea. in chestionarul rccensamintului din 1943 din S. U.A.

a. ~nU1 itein suplimcntar - asa cum a dernonstrat Henry G. Weaver _ a ridicat costnl total al cercetiirii cu aproximativ un milion de dolari.

198

, .... ~- .•..

I

I~·I

I ~·l

i ~. t

c,"'_>

I I ~
C_"
I I ~;
r'-- 0>

I

..... o ....

de amabilitatea celor anchetati, In plus, s-a eonstatat ca numai prin eforturi sustinute oamenii isi pot mentine atentia intr-o anumita directie mai mult de 40 de minute. Sistemul scolar, cit si eel universitar prevede pauze in activitatea intelectuala la .Iiecare 40-50 de minute. Toatc acestea plcdeaza pentru Iimitarea chestionarului, ca timp. la circa :l/4 dintr-o ora. Tehnica extemporalulul chiar impunc ca acest timp sa nu fie depasit, Ca regula generala, se poate spune ca durata, lungimea chestionarului nu trebuie sa depaseasca capacitatea de concentrare a atentiei celui care raspunde (A. B. Blankenship).

Punerea in pagina este departe de a constitui un element exterior chestionarului. Werner Hennig precizeaza conditiile pe care, din punet de vedere tipografic, trebuie sa Ie indeplirieasca orice chestlonar ":

- sa fie imprimat estetic;

- tipografic sa fie clar delimitat (casetele pentru co-

duri ordonate in aceeasi parte a chestionarului unele sub alteIe, trimiterile - "dadi da, atunci mai departe la intrebarea X" - tiparite cu alt tip de litera etc.);

- raspunsurile prestabili te sa fie plasate pe 0 singura latura a ehestionarului;

- sa fie astfel imprimat incit sa perrnita prelucrarea lui ulterioara.

Felul in 'care se prezinta stimulii (intrebat-ile) reprezinta el insusi un stimul: alegerea literei tipografice (corp, floare etc.), calitatea hirtiei, asezarea in pagina s.a.m.d. nu sint indiferente pentru cercetator, Chestionarele pestale si in general eele autoadministrate se impun a fi tiparite pe hirtie de calitate superioara, eu corp de litera 8 sau 10. Ohiar si chestionarele administrate de catre operatorii de ancheta trebuie sa fie atent puse in pagina, desi subiectul nu intra in contact direct cu ele. 0 privi~e sumara asupra chestionarului permite celui care raspunde sa-si Iaca 0 imagine despre: seriozitatea cere~tarii, prestigiul institutului care lanseaza ancheta. Insirarea

v

41 WERNER HENNIG, Einige Fragen des Aufbaus VOII Lnteruiemfragebogen und der Lnteroiemerausbildung, in Methoden der ma~xis:isch-lenin_istischen Sozialforschung, Herausgegeben yon Walter Friedrich. Berlin, Deutscher Verlag der Wissenschaften, 1971, p. 80.

199

monotona a Intrebarilor poate fi evitata printr-o mai judicioasa punere in pagina.

La intrebarile deschise, se recornanda utilizarea l iniilor pline, nu a punctelor, pentru a ghida scrierea. Exemplu: indicati titlul ultirnelor trei car ti pe care Ie-aii «it it in cursul acestui an:

I. 1.

trate -- in absenta dubletelor de la cartelele perforate __ aceste "streifuri" care con tin in fond toata informatia chestionarului.

Incadrarea chestionarului intr-un chenar ii da 0 forma, lasa impresia de ordonare, de lucru Iinit, ceea ce poate inf'luenta pozitiv comportamentul celui anchetat.

Nu pledam pentru incarcarea cu elements grafice sau artificializarea chestionarelor, dar utilizarea culorilor (fie a hirtiei sau a tiparului), schimbarea traditionalei hirtii cu imprimate din carton in relief sau chiar eu material plastic, film, diapozitive pare a fi in spiritul progresului tehnic.

2. __

2. 3.

~ erecoruauda t.n

3. _

Recomandabil

Imprimarea chestionarelor pe ambele fete ale paginii, in afar a economiei de hirtie realizate, scuteste pe anchetator de manipularea mai multor mii de pagini si are efecte pozitive asupra subiectilor cuprinsi in ancheta, dar ingreuiaza operatia de prelucrare ulterioara a date lor. Ordonarea intrebarilor trebuie sa permita 0 rapid a identificare a temelor din chestionar: fie ca se schimba litera (aldinele in locul cursivelor s.a.m.d.), fie di sint introduse elemente de semnalizare (incadrarea in chenar, sublinierea etc.).

Punerea in pagina trebuie sa raspunda in acelasi timp unor necesitati artistice, dar si function ale. In acest scop pot fi utilizate 0 serie de pictograme, care faciliteaza in~elegerea si subliniaza elementele esentiale (vezi fig. 20).

5.

Formularea intrebnrilor

Tehnica chestionarului nu in cepe cu Iormularea Intrebari lor. Tema anchetei (obiectul investigatiei), dar deIinita teoretic, trebuie mal intii tradusa intr-o definitie operationala, urrnind apoi stabilirea setului de indieatori. Acesti indicatori sint formulati ca intrebari in chestionar. Desigur, nu toate intrebarile' sint indicator]: intrebar-ile introductive, ca si cele de trecere nu pot avea aceasta semnifica tic.

Unele terne de cercetare nu impun operationa liznrea conceptelor si nici nu ridica probleme de Iormulare a intrebarilor. Daca vrern sa vedem cit de mare este numanul locuitorilor orasului Bucuresti care folosesc tramvaiul pentru a se deplasa la locul' de munca nu trebuie sa Iacem altceva decit, pe un esantion reprezentativ, sa intrebam persoanele selectionate: "Faceti parte din categoria bucurestenilor care utilizeaza tramvaiul pentru deplasarea la locul de munca? Da. Nu''. Daca vrem lnsa sa determiriam proportia bucurestenilor care utilizeaza rnijloacele de transport urban in comun nu este suficient sa Intrebarn "Faceti parte din categoria bucurestenilor care util izeaza mijloacele de transport in comun?". Trebuie mai iritii sa traducern terrnenul de .,mijloc de transport in comun", care, desi larg raspindit, este totusi ab- . strad.

Cineva s-ar putea gindi si la vaporasele ce traverseaza vara Lacul Herastrau spre Cas a Scinteii. altcineva ch iar si la taxiuri care sint Iulosite in cornun (succcsiv) de mai

Fig. 20.

Codificarea l?i inregistrarea raspunsurilor trebuie Iacilitata: codurile VOl' fi trecute (pe cit posibil)chiar Hnga intrebare sau raspuns. Succesiunea lor sa fie cit mai Iireasca, fara revenirl sau discontinuitati, Pare interesanta punerea in pagina care of era posibilitatea pastrarii in arhiva: codurile sint trecute sub forma de banda, intr-o eoloana separata, Banda continua, laterala (nurnarul corespunzator fiecarei intrebari si cifra de cod a raspunsurilor) poate fi detasata si arhivata in vederea analizelor secundare. In locul "muntilor de ehestionare" pot fi pas-

2ao

201

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

multi oameni. Vom intreba concret daca Ioloseste : tramvaiul, autobuzul sau troleibuzul, dar nu vom putea afirma cit este necesara si 0 forrnulare speciala a intrebarilor.

Incercind mai departe sa stabilim motivele pentru care pe traseele comurie, din mijloacele de transport in comun, unii bucuresteni prefera trarnvaiul, altii trolelbuzul si, in fine, 0 alta parte autobuzele, nu vom apela pur si simplu la intrebarea "De ce?", Pentru a surprinde motivele vom "traduce" tema, obiectul investigatiei, in indicatori - in semne concrete - pe care ii vom include in intrebari, avind insa deosebita grija pentru formularea intrebiirilor .

Intr-o ancheta din 1957 a Institutului demoscopic Allens bach (R.F.O.) pentru a afla, de ce in sudul Gerrnaniei Federale s-au vindut mai putine televizoare decit in restul tarii, in locul banalei intrebar i:

-"Dece nu ati cumparat pina acum un televizor?" au fost formulate intr-un chestionar circa 70 de intrebari concrete. Referitor la fiecare intrebare, asa cum noteaza Elisabeth Noelle trebuie precizat daca:

1) Sint greutriti de intelegere a limbajului?

2) Intrebarea este pre a abstracta ?

3) Depaseste elocventa eelui anclietat ?

4) Neeesitii eapacitatea de observatie prea bogata

pentru a raspunde ?

5) Suprasolicita gindirea?

6) Este obositoare?

7) Este plicticoasa ?

8) Cenereaza teama P

9) Oenereaza reactie de prestigiu?

10) Tema este prea intima?

1 J) Cenerenza confliete eu idealul propriu?

Da/Nn Da/Nu

Da/Nu

Da/Nu Da/Nu

Dajnu

Da/Nu Da/Nu

DajNn

DajNu

Da/Nu

Mai amanuntit Stanly L. Payne, in The Art of Asking Questions (1951), gaseste 100 de imperative pentru forrnularea intrebarilor. De retinut este Iaptul ca:

raspunsul trebuie analizat totdeauna prin prism a intrebarii:

Iormulari diferite dau raspunsuri diferite.

Experimental, s-au pus de rnai multe ori aceste Intrebad, care sint in fond Iormulari deosebite ale aceleiasi problerne:

202

A) "Ce doza sau cite sticle de bere se consuma in familia dv., saptaminal, iarna acasa?"

B) ,.Ce doza sau cite sticle de bere ati consumat dv. si familia dv. in ultima saptamina acasa?"

Experirnentul desfasurat iarna a indicat 0 diferenta

de apreciere de 6,8 procente:

forma A 21,3010 mai putin de 0 sticla pe saptamina: forma B - 28,10/0 mai putin de 0 sticla pe saptamina.

H. Cantril, in Gauging Public Opinion, cornunica ex-

perientele sale cu privire la Iormularea intrebarilor si la variatia concomitenta a raspunsurilor. Modificari, aparent minore, in Iorrnularea intrebar ilor influenteaza puternic raspunsur ile. Exernplu'":

A) "Credeti ca situatia economica generala a Berlinului de Vest, in 1959 va ramine aceeasi, va fi mai buna sau mai rea?';

B) "Credeti ca, in 1959 fata de 1958, situatia eccnomica generala a Berlinului de Vest va rarnine neschimbata, se va imbunatati, se va inrautati?

Rdspunsuri Forma A Forma B
Nesehimbatii 45% 27%
Mai buna 18% 48%
Mai rea 17% 9%
Nedecis 20% 16%
Total 100% (585) 100% (593) Utilizind intrebarile inchise (precodificate) trebuie sa ne decidem asupra folosirii fie a "intrebarilor alternative", fie a "intrebarilor selective". Albert B. Blankenship considera ca in tehnica chestionarului cele mai frecvente greseli sint cele de formulare a intrebarilor.

42 FRITZ-REINHARD1STROSCHEIN, Die Befragungstaktik in dey .M arktforschung; Wiesbaden, Betribswirtsehaftlicher Verlag, dr. Th. Gabler, 1965, p. 73.

203

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful