Vasile Boroneant

'
Arheologia ş
ş minelor
din România
ciMeC- 2000
ş
www.cimec.ro
Colectiv de ţ
Coordonator: Irina OBERLÂNOER-TÂRNOVEANU
ă Dan MATEI, Florela VASILESCU
Tehnoredactor: Eduard HAZU
Copyright © Vasile ţ
ciMeC -Institutul de Memorie ă
ţ Presei Libere 1, C.P. 33-90
713411 ş ROMÂNIA
Tei./Fax:(01) 224.37.42
http://www. cimec. ro
E-mail: cimec@cimec.ro
ISBN 973-99088-0-2
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Rom!mis - CUPRINS
CUPRINS
Cuvânt introductiv .............................................. VII - XXIV
Foreword . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXV - XXXVI
ş naturale ............. .... ............... ................................. 1
ş antropice .. .......................................................... 93
Avene ............................... .. .......................................... 108
ă sub ă ..... .............................................. 109
ă ........................................................................ 113
Mine ......................... ..................................................... 117
Cariere ........... ... .. .......................................................... 132
ă ............................................................................ 147
Saline ... ................. ..... ......................................... ........ .. 150
ş ........................................................................... 161
Index ş ............................................................... 291
Indexul ş ă minelor, carierelor ş
salinelor ................................................................ 297
Index de ă ............................................................. 315
ţ ă 327
www.cimec.ro
Arheolog'a p e ş t e r i l o r ş i minelor din Românta - CONTENTS
CONTENTS
Romaman Foreword ........................................ VII - XXIV
Enghsh Foreword ... .. ........................... ....... XXV - XXXVI
Natural Caves . . ............................................................ 1
Anthropic Caves ......................................................... 93
Swallow-holes .. ... ............... ... ........ ................. ....... .... 108
Rock Shelters ................................................................ 109
Rocks .......................................................................... 113
Mines ............................................................................ 117
Quarries ........................................................................ 132
Clay Pits ...................................................................... 147
Salt Mi nes ..................................................................... 150
F1gures .......................................................................... 161
List of Figures . .... . . .... .............. . . .. ........ 291
Index of caves, shelters, mines, quarnes and salt
mines . .................... . ............ 297
Page Index .................................................................... 315
Afterword ....................................................................... 327
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Romlmia - CuvAnt introductiv
Cuvânt introductiv
Scurt istoric al problemei
Cercetarea ş ş ă sub ă a ţ ş este
unul dintre cele mai interesante domenii ale ţ ş ţ de
caracter arheologic, istoric, geologic, geografic, paleontologic, speologie
etc.
Este unanim recunoscut ă acestea au oferit cel dintâr ă omulur în
perioada ă in special in epoca ă dar ş ă aceea, în
epoca ă in vreme de ă sau ă ă ă în anotrmpul
ă ă caracterului lor tainic, întunecos greu accesibil au fost
obiectul sau ă sunt subiectul unor ă artistrce, magice ş religioase
ş ş la începuturile sale s-a folosit de ş ş ă
de stânci naturale, a ă sau a amenajat ş sau stânci. Unele ş
sunt recunoscute ca ă temple ale artei preistorice sau istorice ş au
fost transformate în veritabile muzee prin ă speciale. Altele chiar
au fost retrase din fluxul de vizitare turistic al marelui public în vederea
ă ţ ă de maladirle care pot ă le ă in chip involuntar ş ă
ă ă lor. Pentru acestea s-au amenajat altele, în apropiere.
în care au fost reproduse identic toate ţ din cele ă
(Lascaux, Altamira) . Este un exemplu muzeografic ă de ă ş
atentre ce trebuie acordat unur monument rupestru.
Sunt ş naturale sau create de mâna omulur cum ar fi cele din ţ
ă Banatului sau Dobrogea care au fost locuite de haiducr sau în
scop pastoral ş nu de putine ori în interes militar-strategic. Ş acestea
trebure ă ă in atentra ă ş cum am ă ţ i n
acest domeniu de cercetare s-au ă ş ă de la început prin efortul
conjugat al ş din diferite domemr. În ţ ă între cei ale
ă nume trebuie ă figureze la loc de frunte când se ia in ţ
ă ă este Alexandru Odobescu care in vara anului 1871 . a
avut rdeea ă a ă Chestionarului Arheologrc, pe care 1-a trimis
tuturor ă din vechiul regat al României spre a sta în ţ
ă ţ ă ţ profesorilor, iubitorilor monumentelor ş trecutului
nostru istoric. ţ a fost ă ă venind chrar în ş
an. fapt ce i-a permis ă elaboreze ., Proiectul de Campanie pentru
Exploratiuni Arheologice in Drstnctul ă i n care ş propunea cer-
cetarea ş ş ş ă religroase ă în stânca din ţ
VII
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine tor din Romania • Cuvânt mtroductiv
din acest areal. Este cel dintâi proiect românesc de acest gen Odobescu
ş pus în aplicare planul Rezultatele nu a ş ă le publice dar ele se
ă tezaurizate in fondul ce-i ă numele la Biblioteca Academiei
Române ş au constituit sursa ă de informare in redactarea Marelui
ţ Geografic al României.
Interesul ţ ă de ş aflate pe Valea ă sau in alte locuri ale
provinciilor istorice române din secolul al XVIII-lea este mamfestat ş de
ă ă ă ă care le-au vizitat sau descris. Între ş ţ
pe F Aloysio Marsigli, F. Griselini . Din prima ă a secolului al XIX-lea
ă la inceputul primului ă mondial sunt de ţ in principal : E.
A. Bieltz, K. F. Peters, G. Teglas. Majoritatea dintre ş au fost ţ
de ţ ş de ţ interioarelor cu stalactite Ş stalagmite,
punând bazele speologiei ca ş ţ ă ţ de asemenea, ă
privind speologia ă in cadrul ă se ă ă ţ ca G.
Munteanu-Murgoci ş Emil ţ ă naturalist ş oceanolog, fondator al
Biospeologiei. Acesta din ă ă cu colaboratorul ă ţ
P. A Chapuis a transferat la Cluj Centrul ţ de ă
Biospeologice. Emil ţ ă ţ ă la Cluj primul institut de speolog1e
din lume, la 20 aprilie 1920, care, din cauza ă Transilvaniei de ă
ş în urma Dictatului de la Viena din 1940, se ă la ş
Cercetarea ş se ă abia in a doua ă a deceniului
al ş din veacul nostru. 1956 centrul ă speologice se ă
ş se ă la ş în jurul Institutului de Speologie de sub
conducerea profesorului C. ş La Cluj ţ ă o ţ de
profil. ă ă ă cercetarea ş ş o ă ă de
dezvoltare. Un moment Important îl constituie ţ în 1965 a
cluburilor de speo-amatori din principalele ş din ţ ă cum ar fi ·
ş ş Cluj, Arad, Oradea, ş ţ Brad etc Acum are loc o
dezvoltare a ă ţ de speoturism
Un rol nu întotdeauna pozitiv I-au avut ă ă de comori ş ă
ă ă de guano din ş care pe ă realizarea pnmelor
ţ ş ă ale ţ ş valorilor Istorice ale ş au
pricinuit distrugeri ale galenilor Ş depunenlor in care se aflau vestigii
arheologice ş de ă ă
Speoturismul trebuie tratat cu ţ Unele ş au început ă ă
aspect de depoz1te de conserve ş ş alimentare de tot felul , iar
stalactitele ş valoroasele concretiuni calcaroase au fost Jefuite, ca Ş
vest1giile arheologice, Istorice ş fosile, pe care le ă ţ sunt
ă ţ ă ţ plint cu "amintiri ş ă
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş mine/or din România - Cuvânt introductiv
Problemele ţ ş ă ş naturale ş antropice prin
Legea monumente/ar istorice ş a siturilor arheologice
Ca urmare a acestei ţ credem ă este ă întocmirea unei
ţ primare, a unui repertoriu pe baza ă ă se elaboreze ş
editeze o ţ ă a Monumentelor Rupestre din România, a acelor ş
care ă în interiorul lor depuneri de ă cu vestigii arheologice
ş ruine, ţ ă a locuirii lor de ă om.
Monumentele rupestre trebuie ă se bucure de ţ Legii Monu-
mentelor Istorice ş a Siturilor Arheologice.
Este ă întocmirea unei ţ privind starea ă monument
sau constatarea ă nu cumva monumentul a fost distrus între timp, ă
este vizitabil ş în ce ţ ă s-a ă valorificarea ş ţ ă ă
ce trebuie luate cu caracter de ţ ă pentru protejarea, restaurarea ş
supravegherea lor. ţ este cu atât mai ă cu cât unele sunt
ţ cu degradarea, distrugerea sau sunt solicitate pentru valo-
rificare ă
Subliniem faptul ă Institutul ., Emil ţ ă din ş ş Cluj , cu
ajutorul Cercurilor de speo-amatori , au în curs de efectuare proiectul de
cartare ş ţ ă prin ţ ă a ă ş (la intrare,
într-un loc ferit de intemperii, se scrie cu vopsea ş ă ă
ş in cifre arabe). Opera se ă Cadastrul ş din
România. Prima parte deja s-a terminat ş cuprinde 8.500 de obiective. Un
ă aproape egal de ş ă avene, vor fi cuprinse într-un al
doilea volum, ce ă a fi editat. Este de ţ faptul ă numai 3%
dintre obiectivele vizitate de speologi au fost ă de ă ş
arheologi , din ă ă credem ă este ă stabilirea cât mai
ă a unei strânse ă între speologi , speo-amatori ş arheologi ,
pentru ă activitatea ă se ă ş printr-o consultare ş participare
ă Arheologilor le revine sarcina de a vizita ş restul ş ş a
se ţ asupra lor.
Se simte nevoia ă unei ţ Ş din punct de vedere arheologic
a acestor monumente. În ă ţ trebuie ă fie incluse ş ş
ş ă antropice, indiferent de caracterul rocilor în care au fost ă
ţ ar trebui ă ă
1. ş ş ă stânci ă
A. ş ş ă naturale locuite sau amenajate de om.
a. ş
b. ă
c. ă
d. Menhire etc.
IX
www.cimec.ro
Arheologis ş ş minelor din RomAnia • CuvAnt introductiv
8. ă ş ă ă de om (antropice).
a. Biserici.
b Sch1turi .
c Terase amenajata.
d. ş
Il. Alte categorii de ă în ă sau subterane executate de om.
A. Mi ne:
a) de aur ş argint.
b) de cupru.
c} de ă
d) saline.
e) alte categoni de ă miniere
8. Cariere:
a) de ă
b} de nisip ş ş
c) de ă
d) de caolin etc.
C. ă subterane militare sau civile {tuneluri , aeroporturi,
cazemate, etc.).
III. Rezervatii naturale de interes istorico-arheologic ş stiintific, in
cadrul lor ambiental.
a. ţ arheologice.
b. ţ istorice.
c ţ naturale.
Pentru realizarea acestui proiect este nevoie de.
1) ţ in obiective pentru ţ elementelor de încadrare
ş ţ ă Ş ă
2) Elaborarea ţ grafice foto, video
3) Redactarea studiului documentar informativ asupra ă obiectiv, un
inventar al descopenrilor.
4) Ordonarea ă ţ ş elaborarea proiectului de cercetare ş valorificare
ş ţ ă ă de protejare a acestora.
5) lnventarrerea matenalelor arheologice, 1stonce ş de ă ă Ş alte
ă ţ ce ă buna ţ ă ş admtnistrare a patnmoniului mobil ş
1mobil al ă monument
6) Elaborarea unei ţ privind organizarea de ţ ţ în
care ă ă loc dezbateri publice cu ţ de obiecte proven1te din
ş dtn mine (flon de ă din toate categoriile de monumente
ţ
7) Introducerea în ă ţ ă preumversitar ş universitar a unor cursuri
X
www.cimec.ro
Arheotog1a ş ş mine lor din România - Cuv6nt mtroducllv
sau ţ care ă se ocupe de protejarea, consolidarea ş conservarea
tuturor categoriilor de monumente pentru a crea convingerea ca ş
ţ viitoare ă le ă vizita nealterate ş în ă stare.
ş ă naturale ş ă
ă stingerea din ţ ă a lui Alexandru Odobescu ă speciale
privind cercetarea ă în ş nu au mai existat în ţ ă Imediat
ă primul ă mondial, în România Mare, preocuparea ş prin
efortul unor ţ ă ca Marton Roska în Transilvania,
Constantin S. ă ş în Oltenia, Nicolae N. ş în
Basarabia.
ş tragic al lui N. ş în cursul anului 1940, prin cedarea
Basarabiei , ţ ă a lui M. Roska de a se retrage în Ungana la
ş celui de al doilea ă mondial au ă ca dintre ş numai
C. S. ă ş ă ă ă ş continue ă din domeniul
rupestru ă al doilea ă mondial. Astfel , în 1951 , în colaborare cu
ţ de antropologie a Institutului de Endocrinologie a ă ţ de
ă din ş acesta reia ă ă la ş Muierii de la Baia
de Fier pe care le ă apoi din 1953 ă cu Muzeul ţ de
ă ţ ş cu Institutul de Arheologie ă transformarea sa, în 1956, în
institut) C. S. ă ş ă cu Corneliu C. Mateescu
ţ ş ă în acest domeniu ş ă grupeze în
jurul lor tineri, care ă o ă de initiere, devin ă de ă ai
Institutelor de Arheologie ş de sau în muzeele ţ ă În 1954
echipa de cercetare ş începe activitatea în cadrul ş arheologic
Cerna - Olt. Sunt explorate toate ş de pe ambele maluri ale râurilor
Cerna ş Olt. În 1964 C. S. ă ş cu ocazia construirii
Hidrocentralei de la ţ de Fier începe investigarea ş din Valea
ă întâi în ş de la Veterani ş ă sub stânca Cuina
Turcului, continuând cu ş Climente 1 si Il din Cazanele Mari. D1n
ă fac parte M. Davidescu, Ş Roman, V. ţ ă li s-au
ă în anii ă AL ă FI. ş Alexandra Bolomey,
Elena Terzea, V. Sencu, Ş Negrea, Alexandrina Negrea ş ţ ţ Cu
ă ocazie ă arheologice ă cele dintâi obiecte de
ă datând din epipaleolitic (mileniile XI-IX), cea dintâi ş cu
ă în culoare ş din ţ ă de la Gaura Chindiei de la Pescari ,
acum Coronini , ţ ş Severin.
ă extinderii ă s-a extins ş problematica, din nevoia ţ
a cât mai multor date necesare ţ problemei ajungându-se la
concluzia ă ele nu puteau fi ţ decât prin colaborare interdis-
ă
Au intrat în ţ ă numai ă unele ă subterane
ă sau amenajate de om cu scopuri militare cum ar fi forturile,
XI
www.cimec.ro
Arheotogia ş ş mmetor din - introductiV
cazematele antenoare pnmului ş din al doilea ă mondial , liniile de
fort1ficatie, valunle de ă ş alte ă din ă Ar trebui în viitor
ă se acorde importanta ă sistemului de ţ de ă
ă de pe litoralul ă Negre, edificate in perioada ă
pentru ă lltoralulur în eventualitatea unUl atac militar "I mperialist"
sau cele din zona de ă cu Iugoslavia, din perioada de confruntare
dintre ideologia ş tactica ă a comunismului ţ de t1p
stalimst de pe teritonul ă noastre ş cel ţ din Iugoslavia, de tip
titoist. Nu a 1ntrat în ă noastre dar ţ necesttatea
inventarierii ş studierii ă subterane de observare ş supraveghere
asupra partizanilor d1n ţ din ş ă ă Toate
acestea, inclusiv forturile de ă de pe centura ş de la
Jilava Pantelimon etc sunt acum ş din uz, ş caracterul
secret. De ele trebuie ă ne ă în viitor, ă le ă pentru a crea
câmp de investigare ş în vederea ă corecte a istoriei
din penoadete amint1te
Câteva consideratii se 1mpun asupra obiecttvetor prezentate în lucrarea de
ţ ă În pnmul rând asupra ş naturale, ă sub ă a
ă locuite de om sau pe ţ ă acesta a realizat
ă de ă în penoada ă sau ă Ele au fost
prezentate pe baza datelor deja publicate, în ţ de cantitatea ş
calitatea ţ Din ă ă prezentarea lor pare ă ca
tratare. Ne-am ă ca datele ă ţ ă coordonatele principale, geo-
speologice, cu altttudini , temperaturi med11 anuale, umiditate, acolo unde
acestea au existat, pentru ca cei care doresc ă se ocupe de ele în mod
special ă ş ă da seama Ş aprec1a ţ de locuire în ţ de
latitudine, altitudine, ă ă rezultând clar ă ele sunt grupate
în arealele carstice calcaroase. Numai în rare cazuri ele se ă pe platouri
înalte, ce ă de fapt vechile terase ale ă sau principatelor
cursun de ă de pe teritonul ţ ă
ă faptul ă lipsesc dovezile de locuire din paleoliticul inferior, ă
sunt foarte rare cete din paleoliticul mijloctu, ă sunt mai frecvente cele din
paleoliticul superior ş din mezolitic, destul de frecvente cete din neolitic. O
repopulare a ş se ă în toate arealele de ă în
perioada de trecere ta epoca bronzului ş în prima parte a epocii bronzului
ş destul de rar, în prima ă a fierului. in epoca ă ş sunt
mat ţ locuite, in ciuda faptului ă unele dintre ele sunt ţ în
izvoarele tstorice, cum ar fi cele din perioada lui Burebista, când în muntele
Kogaion oficia Deceneu, preot apropiat reg.elui. ă recente par a le
identifica pe acestea în pintenul calcaros Vârtoaoele de la ă ş de
Munte, jud. Hunedoara.
Câteva ş au fost locuite ş în epoca ă in special cete din
Dobrogea de la Limanu Ş Gura Dobrogei . O atract1e de-a lungul istoriei au
constituit-o ş din care izvorau ape termale, între care cele de mai
XII
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din România - Cuvânt introductiv
importante sunt cele de la ă Herculane, cu ă ţ de vindecare a
unor ţ ale organismului uman. Cunoscute ş exploatate sunt ş cele
de la Geoagiu ă ă din epoca ă precum ş altele, mai
ţ renumite.
ş Veterani ă ţ ă Aici au fost ă de
ă V. ţ Dinu V. Rosetti ş N. ţ numeroase
fragmente ceramice ş ă ă romane cu ţ DRP DIERNA,
monede din ă ă ş o ă pentru alimentarea cu ă a
garnizoanei militare romane ţ acolo. Pe fundul acesteia s-au ă
de asemenea numeroase materiale arheologice. Ş ă func-
ţ de ă ş ă ş în epoca ă când s-a
amenajat o ă ă cu ă rânduri de ziduri de ă ş un port
militar. în epoca ă se ă de asemenea o intensificare a
locuirii , un ă mare de ş în epoca ă târzie, în timpul
domniilor fanariote ă la ţ lui Tudor Vladimirescu au servit drept
ă haiducilor ş apoi , în perioada ă spre ele s-a
îndreptat ţ ă din ţ ă
Tn cele ă ă acum despre ş naturale, un fapt deosebit din
punct de vedere istoric, se cuvine a fi subliniat: anume ă ele au furnizat
cele mai importante date privind ş numitul paleolitic ţ dezvoltat în
ş ţ Meridionali ş din ţ Banatului. Acestea ă ţ ş ă
ş un proces istoric petrecut în paleolitic, un mod de ţ ă legat
de un comportament propriu ţ ă de materia ă prin utilizarea cu
predilectie a cuartului în prelucrarea uneltelor specific zonelor înalte, alpine
ale ţ (Baia de Fier, Nandru) în timpul ultimei ţ WOrm. Tn
acestea, pe ă uneltele din ţ le foloseau ş pe cele din silex, os ş
corn ş probabil de lemn. Erau locuite de o ţ care vâna între altele
ursul de ş ă ( Ursus spelreus) ş culege a fructe de ă
Poate tot de o ă a climatului ş poate, de ş ţ se
ă ş marea ţ ă a materialului arheologic din vremea culturii
ţ Ş mai interesant este ă în ş ă a bronzului , în
descoperirile de la ă ă ş se ş despre ţ unor sanctuare în
ş ă Este, de asemenea, de subliniat, ă tot de o ţ
ă ş în epoca bronzului final ş începutul epocii fierului ,
ş ă Fundul ş de la Bozioru, jud. ă Faptul este
justificat de ţ unor ă ale unor figuri incizate: pumnale,
vârfuri de ă ş ă ţ lnciziile sunt ă pe ţ interiori ai ş
Ele sunt aproape identice cu cele din ă de pe stâncile de la
Val Camonica, Brescia-ltalia sau din provincia Galicia din Spania, datând
din ş ă Despre ş ca ă ş de cult amintesc ş izvoarele
scrise din epoca ă localizate în ţ ţ ă noastre. ş este cazul
ş Ceiris ă de V. Pârvan la Gura Dobrogei ş de V. ţ
la Limanu, ţ ţ
Ş cultul oriental al zeului Mithras practicat în ş în epoca ă este
www.cimec.ro
atestat pe teritoriul ţ ă noastre de izvoarele scrise, de monumentele
eptgrafice. Asemenea locuri de cult sunt de presupus a fi atestate în
ş Adam din Dobrogea ş în ş Veterani din Cazanele ă
unde s-a ă Ş se mai ă ă tunelul prelung de la intrare, ce
desparte ă ă laterale, specific acestui cult. Nu au fost ă
banchetele numtte "praespia" (ieslele) , deoarece au fost cu ţ ă
distruse de mormintele din epoca ă amenajate aici Zidul median se
ă ă ă ş ş este ţ sub ă Regretabil este ă
faptul ă o ă de altar cu ţ ă ă în interior a fost ă ulterior
de vizitatorii ş
Printre ş locuite în epoca ă în ă de ş Veterani
deja ă tot in zo'1a ţ de Fier a fost descoperit zidul de
ţ în prea binecunoscuta ş ă Gaura cu ă de la Pescari -
Coromni , care a devenit subiect de ă ă ş columbace.
Legenda spune ă aici , în ş ă s-a ascuns balaurul cu ş capete pe
care 1-a ucis Iavan lorgovan, un Hercules al Banatului . Legenda mai spune
ă din sângele ţ ş din capetele balaurului s-a ă musca ă
care ş periodic pe localnici ca urmare a ă lui Iavan. Este
atestat istoric ă ţ de pe ambele malun ale fluviului , românesc ş
iugoslav, suferea periodic de invazia acestei insecte care le ucidea
animalele.
Au fost locuite în epoca ă în zona ă a ţ Orientali , peste
30 de ş de pe Valea Homorodului , din preajma ă ţ ş
ţ Covasna, cercetate de colectivul condus de Traian Orghidan. Multe
alte ş de ă altitudine se ă în Banat, pe ă ş Nera, ş
în ş pe ă ş ş a ş Un mare impact asupra
ă arheologice I-au avut ă de guano de la Ctoclovina, JUd.
Hunedoara, în primele decenii ale veacului nostru ş apoi cele din ş
Muierilor, de la Baia de Fier. De acestea s-au ocupat ă ţ de ă
ă ale arheologiei ş paleontologiei ş ca dr. Francisc Rainer, C.
S. ă ş ş Dardu ă ş Din ele provin vestitele
crami de Homo sapiens fosilis care ă faptul ă arealul geografic in
care se ă ş a fost locwt de ă acesta în timpul paleoliticului
superior. ţ în cadrul acestor descoperiri , este de subliniat ă
în ş din ţ ş au fost ă urmele ş acestui om
impregnate în ă în ş Izbuc din Bihor. Cu toate ă de aceste
descoperiri s-au ocupat ă ţ de mare prestigiu ca C. ş ţ ş 1.
Viehmann ele sunt ţ cunoscute în lumea ş dtn ţ ă ş de pe
conttnent
ţ cunoscute ş putin mediatizate sunt ş cu ă în culoare
ă de la Polovragi , Vaideei , ş Muierii din jud. Gorj, Umanu jud.
ţ ţ neoliticului , epoci1 metalelor ş medievale Acestea
se ă ă celor de ş vârsta de pe intreg continentul. Nici ş
pictate în culoare ş nu au lipstt din peisajul carpatic. Ele nu se ă la
XIV
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine lor din România - Cuvânt tntroducllv
valoarea celor din zona ă a continentului prin tratare ş
ă Temele sunt în general ş epoca ş modul de repre-
zentare ă sunt altele, ţ ă este alta. Trecuse glaci-
ţ ş se intrase in climatul cald postglaciar, în care ţ ă
ş ă era alta. Oamenii puteau ă circule ş ă ă liberi.
Imaginile ă ne ă o lume cu o alta ideologie, cea care se
dezvoltase ă anii 11 000 a. Ch. ca rezultat a acestor ă Ele sunt
pe deplin reflectate in ă din ş Gaura Chindiei - Coronini ,
ş Severin. ă ţ perioadei istorice cuprinse între
aproximativ 6000 a. Ch. ş secolele XI-XII ale erei ş Motivele ş
temele se inrudesc cu cele tratate în ă din ş ă din
Bulgaria dar ş cu cele din Peninsula ă ă sau de pe ă ţ
Alpilor. ă de caracter ş pe care le ă ţ ş ă se
înrudesc cu cele din ş ş catacombele din epoca ş ă cu
ă din arta ă din bisericile ş din primul mileniu al
erei noastre.
ă ă sub ă este mare în ţ ă dar a celor cu
descoperiri arheologice sau faunistice este mic. Faptul se ă poate
lipsei de ă pentru cercetarea lor. ă potcapina Cuina
Turcului din Cazanele Mari , localitatea Dubova, zona ţ de Fier este
ă ă ă cel mai important obiectiv de acest gen din ţ ă ş din ă
parte a continentului. Apele lacului de acumulare ale Hidrocentralei Portile
de Fier 1 I-au acoperit. înainte de ş nivelului lacului ă la
inundabile, între 1964-1969, ă a fost cercetat intens de ă o
ă condusa de C. S. ă ş Descoperirile de aici au
constituit ş constituie ă o ă pentru istoria ţ ă ş a continentului.
ă ă au pus în ţ ă numeroase ă ă arheologice ce se
succed din mileniul al Xl-lea ă în contemporaneitate. Noutatea este
aceea ă au pus in ţ ă o ţ ce se ă ă ă de
radio-carbon, studiul faunelor ş florei , a pieselor de schelet uman, a
resturilor arheologice, între mileniile XI ş IX a. Ch ţ ă a
fost ă ţ clisurian, apoi dintr-o confuzie ă privind
uneltele de ă ă ă ţ sale, Romanello-azilian sau
Romanellian. Problemele, ulterior s-au rezolvat. ţ este ă
acum nu numai în acest ă dar ş în câteva ş din zona, ş în
ş ă de pe Ostrovul Banului. Un fapt este important ea a
durat peste 2500 de ani ş este prima ţ care, ă ă aici , a
cunoscut o ţ ş o dezvoltare ă coborând pe parcursul celor
ă milenii ş ă de ă ş ă cu ă debitului
ă din ş aflate pe etajul înalt al cheilor fluviului în ţ
deschis de pe mal , în apropierea apei. Fenomenul a fost posibil tocmai ca
urmare a ă climatice ă de ş din climatul rece ş
trecerea in climatul nou, mai cald, al holocenului. Numai din ş din
Cuina Turcului provine un bogat inventar de peste 30.000 de unelte de
silex ş din alte roci de caracter microlitic ă piese din os, corn, ţ
XV
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmefor din România - CuvAnt introductiv
ă podoabe, obiecte de cult, de ntual religios ş de ă cu orna-
mentare ă ă artei mobiliare postglaciare europene.
Prin aceste descoperin Ş prin cele dtn ctvihzatla ă ce se ă
în zona ă Schela Cladovei-Lepenski Vir, în mileniile VII-VI , culoarul
ă al zonet ţ de Fier se ă arealelor de zam1slire a
vechilor ţ ale lumii antice. ţ descinde din omul de Cro
Magnon care a populat. ş cum ă descopenrile din ş de la
Ctoclovtna ş Bata de Fter, din vremea paleollticului superior. Aceste
descoperiri au fost repede integrate în tratatele de specialitate elaborate in
centrele universitare din lumea ă
ş ş ă ă de om (antropice)
Un loc important Ş inedit pentru istoria ţ ă noastre îl ă ş
antropice. Ele sunt opera ţ ce au locuit acest ţ geografic în
perioada ă ă ş ă sau chiar ă ş se
ă în Dobrogea, dar ş în alte ă ţ ale arcului carpat1c. Este de
mentionat in primul rând ş labirint de la Limanu în care, pe ă
caracterul sau întortocheat, se ă o sene de ă de dimenstuni ş
ă ţ difente ă în ă ţ de ziduri ă ă ă ă de
mortar sau coloane din ă zidite pe alocuri pentru ţ tavanelor,
ş ă picturi în culoare ă cu caracter naiv. ş este
ă cu cea ă Ceiris (Keiris) de ă literatura ă deJa
ţ ă ă de acestea sunt ş de la ă ş Basarabi-
Muriatlar. Ele au fost ă pentru a ofen ă ţ ş
locale în ţ ă ă barbari ş prigonitorilor ş Unele
dintre ele ţ ş mormmte, ă de cult, ă de ă ş ă
Un alt grup de ş antropice il constitUie cele din ţ ă a
ă explorare a inceput in 1881 , ă Ilustrului ş Alexandru
Odobescu. El a lansat, ş cum am mai ă ţ un .,chestionar" care
s-a adresat intelectualilor de la sate ş din ş de pe întreg cuprinsul ţ ă
(in ă ă de atunci) de a furniza ţ în
ă ă cu toate vestigiile arheologice din ţ ă ă nu a întârziat ş
s-a dovedit ă în ă parte ă a ţ ă ă o serie ă de
ş ş ă ă de om. ă întreprinse de ţ la
care s-a asociat ş pictorul de origine ţ ă H. Trenck ş ţ iubitori ai
trecutului istoric al ţ ă de atunci ş de ă el , au stabilit ă acestea
ţ curentului ortodox isihast. A cunoscut o înflorire în ă intre
secolele XVI ş XX ş a avut ă ă în ţ zonale mai vechi. ă ă
au ă în ş de aici ă ş de ă fiind ţ de ţ
ţ de toate zilele, spre a se putea ruga în ş ă au func ionat
ca biserici, schituri , chilii , metohuri, locuri de popas cu cruci sau icoane etc.
ă ulterioare au ă ă ele au fost vizitate în anumite ă
de ă unti voievozi , doamne, domnite, pentru a se ă ş spre a se
ă de ă în clipe de grea încercare ă Între aceste ş
XVI
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din RomAnia - CuvAnt mtroducttv
ţ ă Agatonul Vechi ş Nou, Biserica Iosif, Schitul Dionisie (zis
ă ş ă etc. Sunt ş ş care au fost locuite sau
ă de haiduci, sau de resturile unor armate învinse, cum ar fi cele ale
Eteriei lui Alexandru lpsilanti. Unele dintre acestea erau situate în apro-
pierea unor izvoare cu ă ă ă de boli. nu departe de ă ţ
Bozioru sau ş acestea din urma cunoscute ş în prezent ca locuri de
ă pentru anumite maladii. Aici au venit spre a se trata ş mari
ă ţ ale ţ politice ş 1. Ghica, N. ă Mare parte
dintre ele au fost distruse ă cutremurelor de ă repetate, fiind
situate în apropierea centrului seismic din .zona Vrancea. Din ă
ă ele au suferit refaceri sau ă Adesea pe ţ acestor
ă sau în afara lor se ă texte biblice sau de valoare ă
ă în limba ă cu caractere slavone, altele sunt semne magice
sau de orientare ă sau ş ă ă grupare de ş este ă
ă ă caracterului ei tainic, retras, reflectând ă mai aparte
ale ă ţ ş
ă - ţ ş au constituit, prin ă ţ ş caracterul lor
ă locuri de ţ pentru ţ ă de-a lungul
veacurilor pe aceste meleaguri. Mai deosebite sunt cele de pe Valea
ă ş din Cheile Turzii din apropierea ă ţ ş de Jos.
Altele sunt pe Valea ş la llidia jud. ş Severin ş acestea din
ă se ă în preajma unor vechi biserici ş ă ă din secolele XII -
XIV sau cele de la Mraconia în zona Cazanelor Mici ale ă ă
sub ă unde a ţ o ă ă în secolele XV - XIX de care s-a ocupat
istoricul N. Stoica de ţ O parte din ă au ă Cele care s-au
ă sunt ă în culoare ş ă figuri de ţ
ţ cu ă motive vegetale sau animale.
Carierele de ă nisip ş lut
în epoca ă se ă o ă ţ ă a valonlor pe care le ă
stâncile, diferite roci care au oferit materie ă pentru construirea
templelor, ă ţ palatelor civile sau religioase. a drumunlor etc. Se
ă de asemenea, ă pe care le ofereau unele roci de a fi
transformate în opere de ă Pentru aceste ă ţ apare un loc de
ă care este cunoscut acum sub denumirea de ă ă
acestora este Impresionant de mare pe teritoriul ţ ă noastre din epoca
ă ă ă ă ş ă Nu ne-am
ocupat cu acest prilej decât de cele care au avut ţ ă în epocile
istorice apuse sau a celor care ş continuat activitatea ă în epoca
ă Între acestea le subliniem i n mod special pe cele de la
ă Babadag. pe cele din apropierea Tomisului , Callatisului,
castrelor de la Drobeta, ş Mehadia, Apulum Pota1ssa sau de la
Basarabi-Murfatlar. Pe ţ unora dintre ele se ă sculptate ă ţ
ă li se închinau ă de acolo oamenii liberi. sclaviî sau ţ
XVII
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mmelor dm Romania • ă introductiv
ş este cazul celei de la ă unde se ă un relief reprezentându·
1 pe Hercules Sexanus Altele, cum ar fi cea din cariera de la Basarabi-
Murfatlar, prezentau sau ă ă ă în st1l naturalist naiv sau cu
ă ş ă Pe ţ unora dmtre aceste cariere se mai
ă ă ă urmele vechilor metode Ş tehnrc1 de exploatare, cons-
tltUindu-se in ă monumente istonce. Matena ă ă dm ele
a constituit obiec ul schimburilor dintre populatiile din ă sau de
aprov1z1onare cu matene ă pentru manie urbane. În cadrul
acestor canere ţ ateliere de ă de scriitori pe ă
(lapiCIZI), ă de sarcofagii împodobite cu ă ţ sau ă ţ
contemporane. Unele dintre ele au constituit obiectul unor comenzi
speciale De alei valoarea lor de centru de ţ ă ă
asupra ţ învecinate. În apropierea unora dintre acestea au ex1stat
ă ţ ă în ă pentru depozitarea operelor realizate,
a uneltelor sau a pazei Nu toate acestea se mai ă ă intacte. De aici
necesitatea inventanerii lor, a ş scopurilor pentru care au fost
create Ş neces1tatea ă unor ă de protejare ş conservare.
Ma1 putm ă marelui public este cariera ca ă de matene ă
pentru extragerea pietrei pentru confectionarea uneltelor Ne referim la
acelea care au servit drept surse de procurare a silexului (cremenei).
obsid1anei, cristalului de ă ţ sau a altor roci de mai ă
ă ş utilizare Studierea lor a reprezentat ş ă un 1mportant
câmp de lucru pentru ş care s·au ocupat ş se ă de ţ
uneltelor de ă ă sau ş ă din paleolitic, mezoltttc. epoca
bronzulUI ş a f1erulu1
Un capitol complet neglijat ă acum este acela privind rolul jucat de
canerele de lut ş nisip. La noi au fost considerate ca un .dar de la
Dumnezeu". al naturii. ca aerul ş apa Se pierdea din vedere ă la fiecare
margine de ş ă se ă câte o ă câte un mal din care
locuitorii ă ă nici un bir sau impozit puteau sau pot ă ia la
alegere. cât doresc, ă nevoi, conform ţ El este. ca ş lemnul.
materialul de ă in toate ţ Din acest mot1v ne permitem ă
ă întreaga ţ ă Ş ă ă ca o
ţ a lutului ş lemnului. ă nu p1erdem d1n vedere ă ă fiecare
ş se ă câte un izvor. câte o ă ş câte o ă sau ă
ă nu cumva satul este înconjurat de acestea Nu ă acum
ă despre aceste surse de matene ă Subliniem doar
ţ lor cu titlu de exemplificare. ă lor este tot atâta cât al
ş ă ba mai mult, in ş ă mai man sunt ş câte ă sau chiar
mai multe.
Sa/inele (minele de sare, ocnele)
Cu totul in ţ termeni se pune problema când este vorba despre alte
categorii de materii prime, cum e cazul metalelor ş a ă care se aflau
XVIII
www.cimec.ro
Arheologie ş Ş mine lor dtn - Cuv6nt mtroducliv
departe de ş ă dintre care unele, ca de exemplu sarea,
sunt absolut necesare ţ Acestea ă in limbajul curent denumirea
de ocne, ă sau saline. Ele au jucat un foarte important rol in ţ
oamenilor, in dinamica ă ă Progresul in acest domeniu de
activitate este strâns legat de dinamica ţ Ele au generat la inceput
dezvoltarea ă a ş ă schimbul intre ş ă - trocul local - apoi
schimbul între ă ţ mai ă - ţ Pe acestea s-au
dezvoltat ă de ţ ş transport terestru sau pe ă puncte
organizate de desfacere, de ţ acestora, ă ş cutume
care s-au transformat în legi. Pe traseul lor s-au stabilit ţ care au dus la
ş unor ţ civile care au evoluat spre forme prestatale ş apoi
statale, în ă ţ ă la dezvoltarea în punctele de mare interes a unor
industrii, la început artizanale ş apoi de caracter extins, ajungându-se la
ţ industriali de azi. Exploatarea acestora a cunoscut o dezvoltare
mereu ă din preistorie ă în epoca metalelor, iar în a doua
ă a fierului de tipul La Tene dacic, pe teritoriul ţ ă noastre, a unor
ă organizate cum ar fi cele de la Genele Mari din Oltenia de pe
valea Gitului, Ocna Dejului , ş Uioara, pe traseul altor râuri. În ordinea
ţ ş ţ lor, apar in ţ sau literatura ă
Extragerea metalelor
O alta ă ţ a ă românesc o constituie metalele nobile, aurul ş
argintul , precum ş metalele utile ca arama (cuprul), fierul , plumbul ,
antimoniu! etc. Exploatarea lor mai ă sau mai ă a stat ş ă
ă în ţ de dezvoltare ă ş în ă ţ ă politica-
ă a ă ţ ş din arealul lor de exploatare.
Obiectele de aur ş argint ă ă sau in ă arheologice
efectuate de-a lungul vremurilor ne dau posibilitatea ă avem o imagine cât
de cât aproape de valoarea lor ă ş realitatea ă a momentului. Se
ă ă ă ă cu ţ statului dac, aceste ţ au dat ţ
ă au stimulat activitatea ă ş de schimb. Generalizarea
unui sistem de ţ legat de ţ etno-culturale a dus la invidia
ă ţ vecine iar in ă ţ ă la lupta dintre ele, dintre ţ
ă a etniei ş statului dac ş a celorlalte din ă 'n felul
acesta s-a ajuns la rivalitatea ă dintre daci ş romani. Publicarea
ţ chiar ş sumare, despre aceste mtne credem ă va contribui la
ţ mai ă ş mai ă a rolului jucat de ă ţ miniere
în timpul regatului dac, în timpul ă romane în Dacia, în intelegerea
cauzelor care au dus la ă ţ ă popoarelor migratoare, a
rolului jucat de poporul nea-latin român, de statele valahe în epoca me-
ă
ţ procesului are o cuprindere foarte ă pentru ă ă de
dezvoltarea mineritului trebuie ă ş dezvoltarea tehnicilor ş
tehnologiilor de extragere ş prelucrare a acestor metale. Tn ă ă
XIX
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine for din Rom!Jma - Cuv!Jnt introductiv
ă cu dezvoltarea lor este ş ţ atelierelor de batere a monedelor, a
schimburilor monetare, a rolului jucat în ă ş ţ
economice. Procesul a avut ş ţ socio-economice, antrenând ţ
noi între ă economice etno-culturale ă în epoca ă de
expresie ţ ă Se ă pe ă cale o ţ între muncitori,
mine ş teritoriul lor de dezvoltare. Pe ă ele se nasc ă ţ conexe,
care au ţ politica de stat în epoca ă ă ă
ă sau ă bazate pe relatiile existente ş caracteristice
din fiecare ă exprimate teritorial. în epoca ă ele au dus la
gruparea capitalului , la ş unor ă ţ economice sau ă ale
lor. Nu poate fi ţ acest proces ă nu avem o ş cât de cât
ă asupra ă miniere din fiecare ă
ţ este mult ş ă de ă ţ cerate din ă ă ă în
minele de aur de la ş ă Major, unde sunt ţ
o serie de ţ privind ţ din ă ş exploatarea ă Se ă
ţ asupra caracterulUI muncii, asupra mijloacelor tehnice de lucru.
Cercetarea ă a acestor mine ne-a furnizat ţ ţ
asupra instalatiilor miniere, rudimentare la început ş intr-o ă
ţ de-a lungul epocilor istorice. in urma acestor ă au fost
ă ă de lemn pentru ţ celor care munceau în subteran,
de exemplu, la Buciumurile, jud. Hunedoara. Din ă arheologice
avem ţ despre descoperirea unor pive de ă pentru zdrobirea
minereului. Ele, ă cu alte unelte ca: ciocane, ă ţ
sfredele, ace etc. ne ă o imagine cât de cât ă asupra stadiului
de dezvoltare a ă ţ de ţ În interiorul unor mine s-au ă
ţ de iluminat, unele împodobite artistic, ă opere de ă Tot
ă arheologice ne ă ţ despre activitatea de transport,
despre utilizarea fortei umane în ă activitate cu ajutorul ş a
troculuî, mânuite sa'u purtate de ă sclavi, femei sau copii. ă din
epoca ă în mine era ă ţ apei, ă prin ă amenajate
în ă cu rezervoare pentru captarea apei sau a unor bazine pentru
ă minereului. În antichitate se ă ş de lemn puse
în ţ de apa râurilor, cu care se zdrobea minereul. Din antichitate ş
ă în epoca ă au fost folosite ă de oaie sau stofe pentru
colectarea particulelor fine de aur. Aurul , ă ţ era topit în retorte
de caolin. Treptat, munca in ă aurifere se ă ş apar
ă specifice ş profesii legate de ă minelor, de prelucrarea
produsului finit, de administrarea ş comercializarea lui. Se cunosc ă din
antichitate, în epoca ă munc1tori ţ provenind din diferite
zone de ţ ă a Imperiului Roman care au fost ţ în
Dacia, pentru a dezvolta ş impulsiona aceste ă ţ Se chemau ş
(pîrustae) ş au fost ş dm provinciile traco-ilirtce, ibertce
În epoca ă ş ă sunt cunoscute ă din Transilvania,
ă cu muncitori specializati ş din Alsacia, Flandra, Cehia, Slovacia,
sau din alte ă ţ ale Europei.' în Ţ ă ş Moldova sunt ţ
XX
www.cimec.ro
Arheologra ş ş minelor drn RomAnia - Cuvtmt introducltv
ţ ă ţ în ă ş ă De ă ă în zonele
miniere sau cu nisipuri aurifere sau argintifere s-au perpetuat ă
specializate în pract1carea acestor meseri1.
Un loc important 1-a avut exploatarea aramei ş a altor metale utile ca
antimoniu!, cositorul , ca aliaje de ă în ţ bronzului. Erau ă ş
ă de plumb, mercur etc. care, din produs secundar, ş ş
un loc binemeritat în tehnologia de prelucrare ş valorificare ă în
ă ţ ş industriile la a ă dezvoltare au contribuit. Despre
amploarea ş rolul jucat de exploatarea cupruiUJ pe teritoriul ţ ă noastre
vorbesc toate tezaurele de piese din bronz descopente în Transilvania ş în
toate celelalte provincii istorice, in compunerea ă ă unelte, arme,
podoabe, unele dintre ele realizate intr-o ă ă ş care fac
dovada, ă cu cele de aur, a ă artistice a ş care
au ă pe ă românesc. ş sunt. de exemplu tezaurete de la
Hinova, Pietroasele, ţ ş ă ş - ă ă Apa etc.
La acestea se ă numeroasele piese descopente în ă
arheologice din toate culturile prezente pe teritonul ţ ă
Exploatarea fierului a constituit una dintre ă ţ min1ere de ă Ea ş
are originea ă în prima epoca a fieruiUI ş ş o ă
dezvoltare în antichitate. in epoca ă ş ă Din ă vreme
sunt binecunoscute intre altele, ă de la Ghetar ş Teliuc. din
Hunedoara, cele de la ă ş ş ţ din centrul Transilvaniei , de la
Berzov1a. din Banat, de la Ba1a de Fier Ş Polovrag1 din Olten1a etc
Cercetarea ă a pus în ţ ă ă tezaure de obiecte din
fier a ă ţ ş ă ş nu au cunoscut ă ă în
epoca ă atestând contmuarea vechilor ţ Sunt cunoscute
topoare, securi , greble, plugun Ş alte unelte folos1te în ă precum
ş instrumente specializate pentru activitatea de mmerit, de lucrat lemnul.
ă în ateliere ş ş ă ş în epoca ă o mare dezvoltare ş
uniformitate ă ă epoca lui Bureb1sta ş Decebal Este de
prisos ă ă a prezenta rolul jucat de acest metal în dezvoltarea
ă ţ ş
Un moment de stagnare este marcat de perioada ă ă barbare, de
ă ă ă Daciei , din timpul ă Aurelian ş ă la
întemeierea ţ statale neolatine ş de pe teritoriul ă
Perioada este ă de o ă a ă min1ere Ş a tehnologiei
de prelucrare a fierului ş a celorlalte metale utile. Se recurge la folosirea
unor minereuri foarte ă de interes local . în acord cu potentialul
econom1c ă al ţ ascunse din ţ ă ă barbare în
ă ţ ş luncilor sau de-a lungul râurilor acopente ă la firul apei de
ă Tn aceste ţ au fost folosite pentru producerea metalului
ă ă de oxizi de fier din ş râurilor sau din
ă de oxizi de fier din calcare. Fenomenul este generalizat pe
întreg cuprinsul fostei Dacii , cu ţ zonelor de ţ în care mmereul
Arheolog1a ş - 2 XXI
www.cimec.ro
Arheologia ş Ş mmelor din - Cuvânt introducti v
mai putea fi exploatat la zi. Noile ă arheologice privind secolele V -
XI din ă ţ ca Vadul ă Dridu, ţ ş ş Noi -
ă ş Chitila, Dulceanca, Iulia, Altân Tepe, Hlincea, Buhalnita fac
dovada acestei ţ în aceste ş ă s-au ă ă de fier, tu'rte de
material topit, cuptoare pnmitive de redus minereul pe ă folosind
ă ă ă Aceasta ţ ă adaptarea ţ la
ţ date.
ş ă ţ de extragere a fierului se produce ca urmare a
redescoperirii ă ă vechi , ş a descoperirii unor ă ă noi. Pot
fi date in acest caz ca exemplu reluarea ă ţ miniere de la Teliuc,
Ghelari ş din alte ă ţ in care se exploata fierul in epoca ă
Un exemplu în ceea ce ş descoperirea unor ă noi ş a
folosirii unor noi forme administrative ş tehnice in valorificarea
ă ă din fier poate fi dat cazul ş ă de la Cladova, ţ Arad,
unde în jurul unor ă ă de fier nou descoperite se ă ateliere cu
o activitate ă ă în ă ţ de cnezi sau voievozi.
Teritoriul ş ă este protejat cu valuri de ă specifice momentului
intemeierii noilor ţ statale medievale. ă cu dezvoltarea
atelierelor de prelucrare a fierului din minereuri complexe, in paralel , se
ă ş activitatea de extragere ş prelucrare a metalelor utile ă
plumb precum ş a argintului) .
ţ procesului de dezvoltare a mineritului trebuie perceput în
ă ă cu ş in antichitate a surselor de materie ă a topicii
reliefului. Trebuie ă avem în vedere ă ă ş ş aveau o imagine
foarte ă asupra acestor ţ ă ă nemijlocite pe care o
ţ în special din activitatea de ă Pe baza ţ au
putut ş calitatea unor roci a ă ă ţ doar le ă ă ar fi
foarte utile ă pe viitor.
Pentru epoca bronzului ş prima ă a fierului este remarcabil faptul ă
zonele în care se aflau ă ă ş ă miniere, nisipurile
aurifere, ă acum cunoscute, sunt cele in care se ă ţ cea mai
mare a tezaurelor de obiecte ş podoabe din aur, argint ş bronz. Prezenta
lor în aceste zone nu este ă În preajma lor ă
arheologice au scos la ă ţ atelierelor în care s-au ă
ş lor ne face ă ţ cu ş ţ ă ă forma lor,
ornamentele, ă în ş timp ideologia, riturile ş ritualurile
religioase ale ă din care ă parte precum Ş forta
ă ţ lor. ă din secolele al XVIII-lea ş al XIX-lea, aceste
probleme i-au preocupat pe ş fapt care a dus la efectuarea unor
analize cantitative ş calitative asupra ţ ch1mice a depozitelor cu
scopul de a determina procentajele de metale rare sau utile aflate în
ţ lor. În ultima vreme, ă preocupare s-a intensificat,
având drept scop ă ă obiectelor în ţ în ţ de
ţ minereurilor în minele din care provin. Rezultatul acestora
XXII
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş mine lor dm România - Cuvânt mtroduct1v
ă ş ipotezele ă de istorici , arheologi , etnologi ca m ţ
carpatic au existat unul sau mai multe focare de ă ă ş
inventivitate care au ţ dezvoltarea ş mersul ţ de pe
continent, ă au existat permanente ţ ş presiuni exercitate de
ţ din jur. Ele au generat ă unor ă de schimb,
culturale, ideologice ş mai ales de transfer tehnologic cu alte centre ale
lumii vechi din Caucaz, Orientul Apropiat, Bazinul Mediteranean, Centrul ş
Vestul Europei.
Procesul de dezvoltare al ă ţ de minerit a mers în pas cu toate
celelalte caracteristici ale ţ umane de pe continent, in ă
ă ă cu ă climatului din postglaciar, având sens clar dinspre
sudul spre centrul ş nordul continentului. În cadrul acestui proces,
ă ş lent, pe dimensiunea istoriei , s-au produs o serie ă de
ă ş ă bazate pe ş teritoriilor, a ţ ş
ţ locale petrecute în sânul ţ preexistente, în pas cu
sporul demografic, cu ţ microclimatelor. In cadrul acestui proces
ţ ă rolul jucat de culoarul ă - o ă a Europei - prin
care s-au transmis procesul de expansiune ş reverberatii le avute la
contactul cu aceste ţ În acest context fluviul a avut 'un rol istoric
comparabil cu acela al ă Nilului , Eufratului , a coastelor fertile ale
continentului Euro-asiatic. În acest context subliniem ă un rol important în
procesul de difuzare ă pe teritoriul continentului european I-au avut
coastele Mediteranei, ale ă Negre care prin descoperirile ă acum
cunoscute ne ă reperele ă ş ă în ţ a acestui proces. Între
aceste principale culoare au existat permanente ă stabilite cu
ajutorul ţ cursurilor de ape ce le ă culoare ocolind culmile
ţ de ţ
ş ş arii specializati au fost ă obiectelor, armelor, podoabelor ca
expresie a ideologiilor Ş tehnicilor epocilor istorice parcurse. 1n ă ă cu
e1 s-a dezvoltat ş activitatea de batere a monedelor. Acestea, în ţ
muzeelor din ţ ă ş de pretutindeni, ă mândria artei ă
metalelor.
ă lucrare poate fi ă ca un documentar arheologic, istoric,
geografic ş antropo-cultural. Ea ă dovezi indubitabile privind ă ţ
ş ă ş în ţ nostru istoric ş geografic. O ă ca
pe un început care va trebui continuat, completat ş preluat de ă
ă din ţ specializate din ţ Muzeelor, Ministerul
Culturii , ţ Ş ţ ş Tehnologiei. Acestea trebuie ă ă spre
promovare legi în scopul ă siturilor ş monumentelor arheologice, a
ţ naturii. Este ă începerea unei propagande în vederea
ă ţ ă ă ş ă tuturor categoriilor de
monumente luate în ţ Fiecare popor, etnie are ţ ă
ă ă se documenteze, ă ş apere originea, ţ în ţ
istoric în care s-a format ş ă ş
XXII I
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Rombnie - introductiv
Concluzii
ş minele, carierele, salinele, sunt surse ă ă ale re-
ă ă ş ă ă ş ţ ale ş ţ
materiale, ale ţ artistice, laice sau religioase Ele ă ă
criterii ş argumente pentru conservarea, restaurarea ş reconstituirea
ţ ş ă epocilor istorice parcurse ă acum de umanitate.
ă ă ş ţ de prefaceri , de noutate a spiritului uman,
ă sensul ţ umane.
Minele mai ă ă ş ă opere ale naturii , descoperite de om
ă cu ă depozitelor subterane. Ele insele ţ de
ă mineri , de ţ din epoca ă ă ă
tezaure de mare 1nteres pentru vizitatont muzeelor. Ele ă de
asemenea izvoare de ţ pentru ş epocilor viitoare.
Dr. Vasile ţ
www.cimec.ro
Arheolog! a ş ş minelor din Romania - Foreword
Foreword
Short history of the problem
Exploring shelters under rocks, caves and rocky formahons 1s one of the most exciting
aspeds of a scientific investigation of archaeological, historical, geograph1cal,
palaeontological or speological nature.
It is well known that the three categories we mentioned above were used as first human
shelters in prehistoric times, especially during the icing penods, but also after that, during
winters or when looking for shade during hot summers. Owing to their hidden, dark and hard
to reach character they constituted the object of artistic, magic or religious activities. Even at
the very begmning of Christianity, caves, shelters or natural rocky formations were used,
dug into or created. Some of the caves are recognized as true temples of the prehistoric or
historic art, oemg turned into real museums. Among these, some were closed to the great
public m order to proiect them from the damages that could have been caused - involuntarily
- damages that could have put in danger their preservation For thelr protection copies were
set up nearby, where the mteriors were attentively reproduced to recreate the originals
(lascaux, Altamira). It is nothing else than a great example of the care and attention that
should be given to such monuments.
Caves are natural or artificial - for example the ones in the ă and Banat mountains or in
Dobrogea - which were inhabited by outlaws or shepherds - and not very rarely, even used
for military purposes - and especially these ones should have our attention. As we have
already shown, the Jnvest1gations in this particular field were carried on from the very
beginning by a large range of different specialists. In our county, among the names that
should be mentioned when discussmg this matter s Alexandru Odobescu, who, in the
summer of 1871 had the great Jdea of sending a Questionnaire to ali the mayors, teachers,
priests, lovers of historical monuments and national pasi 10 the Old Kingdom of Romania.
The reaction was prompt, as he received numerous answers that very year, thus enabling
h1m to elaborate the "Project for the Archaeological Research Campaign in the county of
ă through which he intended to investigate ali the caves and religious settlements
sheltered tn rocky environments within that particular area It was the first Romanian project
of the kind. Odobescu managed to put it into practice. The results were not published, but
they still exist in lhe collection bearing his name in the Library of the Romanian Academy
and were the ma1n information source when the comprehensive Romanian Geograph1cal
Dictionary was drafted.
During the 18th century foreign travellers also showed interes! for the caves tocated in the
Danube valley or other places Wllhin the Romanian provinces and even left us descriptions
of them. Among them is worth mentionmg F. Aloysio Mars1gli and F. Griselini. Starting Wlth
the first half of the 19th century and up to the First Wortd War, important names are E. A.
Bieltz, K F Peters, G ă The majority of them were thrilled by the location of the
caves, by the beauty of the interiors decorated with stalactites and stalagmites. thus being
the first ones to put the bases of sc•entific speleology Of no less importance are the
researches concermng phys1cal speleology, represented by personalities as G. Munteanu-
Murgoci and Emil ţ ă naturalist, oceanologist, imllator of Bio-Speleology. Himself,
together with his Sw1ss collaborator P. A. Chapws, transferred to Cluj the International
Centre for Bio-Speleological Research. Emil ţ ă also set up al Cluj the first Institute of
XXV
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din Romfmia • Foreword
Speleology in the World, rn April 20, 1920, institutron that followtng the occupation of
Transylvanra by Horthy's army after the Dictate of Vienna in 1940 resumed its acllvity in
ş
As a general rule, the investigation of caves got organized only during the second half of the
six1h decade of our century. In 1956 the centre for speleolog1cal studres moved to
Bucharest, concentrated around the Institute of Speleology, under the direction of Professor
C. ş In Cluj a specialized department was left A new stage followed after that year An
1mportant moment was marked by the creation, in 1965, of cave-amateur clubs m the main
towns of the county: Bucharest. ş Cluj , Arad, Oradea, ş ţ Brad, etc. The cave-
tourism got developed too. A lot of attention should be paid to the IaUer.
Treasure hunters and people exploiting the guano deposits in caves did noi play a posit1ve
role - it is fa1rly true that they formed the first collect1ons and helped in makmg the beauty of
the places known • but at times they damaged the galleries and the sediments sheltering
archaeological traces and fossil fauna.
Cave tourism should be carefully treated. Many of the caves started looking like deposits of
empty lins and food remams, stalactites or valuable limestone concretions were taken away
as well as the archaeological, h1storical and fossil remains. Their walls are dirty, covered
with graffiti and signatures
Recording and protecting natural and artificial caves
through the Law of historical monuments and
archaeological sites
As a consequence of the present situation we cons1der necessary to start up a pnmary list,
an inventory, based on which we could elaborate and publish a "Record of the cave-like
monuments in Romania'', comprising the caves sheltering depostts of archaeologtcal
remains, or ruins - consequences of human habitations.
The cave-like monuments should be under the protection of a Law for h1storical monuments
and archaeological sites. For each monument there should be a description, also stating
whether it had been damaged in time, if it can be visited and under what circumstances, the
measures that should be taken for ils protection, preservation. restoration and survey. The
operation must be extremely urgent as some of them are m an advanced state of
degradation or are of a high tounst interes!
We would like to underline that the Institute "Emil ţ ă in Bucharest and Cluj , helped by
the cave-amateur clubs are currently running a project for the mapping and numbering of
each cave (outside, on a sheltered place the number will be marked with red paint in Arab
figures) The work containing the maps and numbers will be entitled "A survey of the
Romanian caves". The first volume is ready, comprising over 8500 objectives. A s1milar
number of caves, shelters and rock format1ons will appear in a second volume, wa1tmg tobe
published. It is tobe remembered that only 3% of the caves inspected by speleologists were
also seen by archaeologists, a further cooperation between them. the speleologists and the
cave-amateurs is hoped for so that the activity will resul! in a mutual consulta ion and
participation. It is for the archaeologJsts to mspect the rest of the caves and give a verdict
It is a grea! need for an archaeological recording of these monuments. The record should
include both the caves and the anthropic sites, regardless of the types of rocks they were
dug into.
The record should consist of:
1. Caves and shelters, rocks (rocky formations).
XXVI
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din - Foreword
A. lnhabited natural caves and shelters, or artificial ones.
a Caves
b Shelters.
c Rocks - rocky formations.
d. Menhirs etc.
B. Human created shelters (anthropic).
a. Churches.
b. Herm1tages
c. Trimmed terraces
d Caves
11. Other types of works duq in the rocks or in the underqround. artific:ially c:reated.
A. Mlnes.
a. Gold and Silver mines.
b. Copper mines.
c Coal mines.
d Salt mines.
e Other category of mines
B. Quarries:
a Rock quarries
b Sand and gravei quarries.
c. Soil quarries.
d Kaolin quarries etc.
C. Military or c:ivilian underground works (tunnels, airports, pili boxes etc.).
III. Natural parks of historical-archaeoloqical and sclentlfic interest, in their own environment.
a. Archaeological parks
b. Histoncal parks
c. Natural parks
The necessary steps in order to put the above-mentioned into practice are:
1. lnvestigat1ons mside the proposed object1ves m order to obtain 1nformation allowing us to
frame it chronologically and culturally
2. Elaborating the graphic, photographic and video documentation.
3. Drafting the documentary study on each objective and an inventory of ali discoveries.
4. Regular activity. elaboration of a research program, and a touristic and scientific
exploitation of the s1te
5. lnventories of the archaeological and historical materials as well as other activities
resultmg in a better recording and administration of the mobile and immobile heritage of
each monument.
6. Setting up a legislation concerning the associatlons and foundations facilitating public
discussions with the collectors of objects from caves, mines and ali the other categories of
above-mentioned monuments.
7. lntroducmg in the pre-university and university educatlon lessons or courses explaining
the necessity for the protection, consolidation and conservation of ali types of monuments,
and their preservation for future generations.
XXVII
www.cimec.ro
Arheolog1a ş ş mmelor din Rom/mia - Foraword
Caves, natural shelters, rocky formations.
After the death of Alexandru Odobescu, spec1al preoccupations concerning the
archaeological research in caves cea sed to exist. It was onty after lhe First World War, when
within Greater Romania, the idea was reborn through passionate investigators: Mârton
Roska in Transylvania, C. S. ş in Oltenia, Nicolae N. ş in
Bassarabia.
The tragic end of Nicolae ş during the year of 1940 when Bassarabia was yielded
to the Soviet Union, the unfortunate decision of Marton Roska to lîve 10 Hungary after the
end of Second World War, resulted in only C.S. ş continuing his
invesligatîons in the cave study. Thus, in 1951, with the collaboration of the Anthropology
Department of the Endocrinology Institute of the Medical University in Bucharest. he
resumed the excavations in Muierii Cave at Baia de Fier, to be continued shortly after, in
1953, with the National Museum of Antiquities and from 1956 on, after the change 10 name
of the latter, with the Institute of Archaeology.
C.S. ă ş together with Corneliu N. Mateescu enlivened the archaeological
movement in this field, gathering around them a group of young people who, after a period
of initiation, became researchers of Archaeology and Speleology lnstitutes or in various
museums. In 1954 the investigatîon team started the activity on the Cerna-011
archaeological site. Allthe caves along the banks of Cerna and Olt rivers were exptored. In
1964, as a consequence of the construction of a new water-powered plant. tron Gates 1,
C.S. ş started investigating the caves on the Danube valley, first at
Veterani cave and the shelter under the rock at Cuina Turcului, followed by the caves
Climente 1 and 11, in Cazanele Man region; the team consisted of M. Dav1descu, Ş
Roman, Vasile ţ soon completed w1th Alexandru ă Florea ş
Alexandra Bolomey, Elena Terzea, V Sencu, Ş Negrea, Alexandrina Negrea and many
others. On th1s particular occas1on the archaeological excavations exposed the first art
objects dating to the Epipaleolilhic (111h·9th millenniums), the f1rst caves in the country
holding artistic representations in red paint al Gaura Chlndîei at Pescari, nowadays Coroninl.
ş county.
The extension of the archaeological sites leads to an extension of the research field, the
need for more data resulting into a multt-disciplinary collaboration.
Paying attention to human created underground works - for mllitary purposes - as the
pillboxes, forts, fortlfied lines, earthen walls and others, going back to First World War or
Second World War was noi accidental. More attention should be given m the future to the
for!lfication system built on the Black Sea coas! during the communis! period, to defend the
coast in the eventuality of an ''imperialist" attack, or to the forts from the border area Wlth
Yugoslavia - going back to the t1mes when two types of communism were opposmg each
other- the mternational Stalinist one In Romania and the particular national one of Tito. It is
a subject not covered in the present book - but we see the necessity of recording and
studying the underground system for observation and survey of the partisans in the
mountains, from the same communis! period. Ali these, plus the defence forts around
Bucharest, at Jilava, Pantelimon etc. • now out of use and no longer of a secret nature -
should be studied in order to prepare the field for the specialists, for a correct understanding
of history in the mentioned period.
Some considerations are necessary in what the objectives presented in the present work are
concemed. First, the natural caves, shelters under rocks. rocky formations inhabited by
humans or mere walls where human created art representations during the prehistoric or
historic t1mes. We presented lhem based on the data already published dependîng on the
informa!lon, quahty and quantity. This is why, at times the presentation seems uneven We
tried to incorporate lnto the presented data the main geo-morphological coordtnates,
comprising altitudes. annual average temperatures, humidity - where they existed - so
people having a special interest could appreciate the habitation conditions function of
XXVIII
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minefor din Romania - Foreword
latitude, longitude, altitude, scattering area, resulting obviously from their location in
limestone areas. Only în a few cases monuments are located on high plateaus - m faci
ancient terraces of valleys or riverbeds in the country.
One should note that there are no Lower Palaeolithic habitations, very few from the Middle
Palaeolithic, more frequent for the Upper Palaeolithic and the Mesolithic and plenty enough
for the Neolithic. A repopulation of the caves is to be observed in ali areas during the
transillon period to the Bronze Age, during the first Bronze Age and habitatron is quite rare
for the first tron Age. During the Oacian period, caves are less inhabited in spite of the fact
that some are mentioned In historical sources - the ones during Burebista's reign - when on
the Kogaion mountain Deceneu was officiating religious rituals. Recent researches tend to
identify the area to the limestone hill of Vârtoapele, ă ş de Munte, county of
Hunedoara.
A number of caves were inhabited even during Roman times, especially the ones in
Dobrogea, at Limanu and Gura Dobrogei. Throughout ali the histonc ages an attraction was
exerted by the caves with thermal waters - among the most important are the ones al ă
Herculane - with healing properties for certain affections. Well known and exploited are the
ones at Geoagiu ă known from Roman times, and many other less important
o nes.
The Veterani cave had a strategically military function. Vasile ţ Dinu V. Rosetti
and N. ţ found there a large number of pottery fragments and Roman bricks,
inscribed DRP DIERNA, coins from the same period and a well, providing water to the
stationed garrison. On the bottom of the well archaeological remains were also discovered.
The cave preserved its defence and sheltering role during the Mrddle Ages when a precinct
was created, endowed with two fortrfied stonewalls and a military port. The habitation was
then more mtense at that part•cular time but then. a large number of caves were rnhabited
during the late Middle Ages. From the Phanariote period until the revolution of Tudor
Vladimirescu. after that they served as shelters to the outlaws and then, during the
communis! period they drew the attent1on of partisans.
To what we have explained so far it ts worth adding one very important historîcal fact: the
natural caves provided the most important information on the so-called Ouartztte Pa!aeolithic
developed in the caves from the Middle Carpathians and the Banat mountains. They present
to the hlstorlans a process taking place durîng the Palaeolithrc, a type of life connected to a
certain behaviour towards the raw material, when mainly the quartz was used for tool-
processing, revealing a way of life specific to the high alpine areas of the Carpathians (Bala
de Fier, Nandru) dunng the Wi.irm glaciation. Flint. bone, tusks and probably wooden tools
were employed. The caves sheltered a population hunting marnly the cave bear (Ursus
spelaeus) but who was also picking fruit.
Maybe a cooling of the climate or an increase of the rain quant•ty favoured a higher
occurrence of the archaeological materîals during the ţ culture: even more
interesting is that during the same Bronze Age, the discoveries at ă ă ş wow the
existence of some sanctuaries inside the caves. We should mention that a new cultural
functionality (a! the end of Bronze Age and the beginning of the tron Age} was noticed inside
the cave called "Fundul ş from Bozioru, county of ă The hypothesis IS backed
by the existence of some representations of incised patterns: daggers plus spear and arrow
tips. The incisions occur on the interior walls of the cave. They are almost identical to the
ones on the rocks at Val Camonica, Brescra-ltaly or from Galicia in Spain, dat ng to the
same age. Written sources from the Roman Period, found on Romaman territory, also
mention caves as cult places. It is the case of Ceiris cave, located by Vasile Pârvan at Gura
Dobrogei and by Vasile ţ at Limanu, county of ţ
The oriental cult of the god Mithras was also attested practrced in Rorr an trmes, mentroned
by several written and epigraphic sources. Such a place seems to have been Adam's cave
XXIX
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor din România - Foreword
in Dobrogea and Veterani cave in Cazanele Mari. where the entrance tunnel still exists,
separating two side chambers, a part1cular feature of this cult. Yet. the benches called
"praespia" were not found, destroyed probably by medieval tombs. The middle wall still
exists although the cave was partly covered by waters. It is regrettable that an inscribed
altar-stone found inside was later destroyed by visitors
Apart from the Veterani cave, that we have already mentioned, in the tron Gates region a
fortified wall was uncovered, also medieval, inside the well-known Gaura cu ă cave at
Pescari-Coronini. a legendary place due to a special kind of fly.
Legend says that here, in the cave, the seven-headed dragon, later killed by lvan lorgovan,
a Hercules of Banat. had hidden Legend also says, that !rom the blood com1ng !rom 1ts
heads. a fly was born. and is still punishing the locals, as a consequence of lorgovan's
deeds It is historically proved that on both banks of the Danube the population was
periodically suffering the invasion of this insect, which was killing their animals.
Many of the investigated caves, over 30, are located in the upper areas of the Western
Carpathians. on the Homorod valley, around ş county of Covasna, the mvestigatJon
being made by the team ofTraian Orgh1dan. Many other high-altitude caves are in Banat, on
the ş Nera, ş valleys, in ş on ş and ş valleys.
A great impact over the archaeologrcal research rn the caves had the guano deposrts at
CiocJovina, Hunedoara county, during the first decades of our century, and later on the ones
inside Muierii Cave, at Baia de Fier. They were studied by top personalities of the Romanian
archaeology and palaeontology Francisc Rainer. C.S. ă ş and Dardu
ă ş These latter mentioned caves produced the Homo sapiens foss1lis
skulls, at testing that the geograph1c area covered by the caves was inhabited by th1s
species during the Upper Palaeolithic. Also is worth mentioning that in Izbuc cave. county of
Bihor, were dîscovered the footprints of th1s fossîl man. Although grea! Romanian
personalities investigated them as Cantemir ş ţ and 1 Viehmann, they are little known
either in the country or abroad.
Also httle known are the caves conta1ning black painted representations from Polovragi,
Va1dee1 and Muierii cave, county of Gorj , or Limanu. county of Constanta. belonging to the
Neolilh1c, metal and M1ddle Ages. They JOrn the ones of a s1milar age on the European
continent. The red painted caves are present in the Carpathian a rea, too. They are of course
not as valuable as the ones from the Franco-Cantabric region, 1n what concerns manner and
imagery. The themes are generally similar, but the age and the representation modalities
changed and so did the artistic perception. The icing period was over and the new post-
glacial climate had appeared, causmg a change in the fauna and flora. People could
circulate and think freely The images present us a world with different ideas, the ones
developed after 11000 BC, following exactly the above-mentioned changes. They find the1r
exact mirror in the artistic representations at Gaura Chindiei-Coronini cave, county of ş
Severin, reflecting the historical aspirations starting at approximately 6000 BC and ending
around the 11 th-12th centuries of the Christian era. The themes and motifs are related to the
ones at Magura cave in Bulgaria, also to the ones in the Italian or lberian Peninsula or the
Alpine heighls. The Christian images are similar to the ones from the caves and catacombs
in the Early-Christian times and also to the mural representations from the Christian
churches during the first millennium of our age.
The number of shelters under the rock is important in our country. but few of them provided
faunal or floral remains. It is probable due to a lack of interes! in their study. The shelter at
Cuina Turcului is undoubtedly the most important of the kind 1n the country or this part of the
continent. It was covered by the waters of tron Gates llake. Before the rise in the water level
up to the flooding limits, between 1964 - 1969, the shelter had been studîed by C.S.
ă ş The research undertook here is stiti a "premiere" in the history of the
country and continent. The excavations brought to daylight a large number of archaeologJcal
remains, covering a period starting from the 11th millennium BC up to present The novelties
XXX
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Romlnia - Foreword
brought out by the radiocarbon dates, the studies on the human, floral and faunal remains,
reveal a civilizahon going back to the 11th - 9lh millenniums. This particular civilization was
first called Clisurean, then owing to a typolog1cal confusion regarding its stane tools, was
renamed Romanello-Azillien or Romanellian. This type of problems was later solved. It was
proved !hal the civîlizat1on existed not only within this particular shelter but also in the open-
air site al Ostrovul Banului An important fact. 1t lasted over 2500 years and it is the first one
which, once established here, evolved and developed continuously for over 2.5 million
years, descendmg in the same time with the water level, from the caves located on the
upper terraces of the river gorge, to the open spaces on the river bank The phenomenon
was possible due to the climatic changes - the exil from a cald climate and lhe passage to
the warmer Holocene one. Only the settlement at Cuina Turcului provided over 30000 flint or
other microtithic rocks, a rich inventory of bone, horn or tooth pieces. garments, cult,
religious and art1stic objects, bearing the geometric patterns characteristic to the post-glacial
European art . Through these discoveries and also through the ones from the following
civitization. named Schela Cladovei-Lepenski Vir, during the 7th-6th millenniums, the
Danube valley, in the lron Gates region. integrated in the area renowned for the most
important civilizations of the Ancient World The population here descends from the Cro-
Magnon man - who, as the findings from C1oclovma and Baia de Fier caves have shown,
inhablted them smce the Upper Palaeolithic. These d1scovenes were quickly integrated in
the spec1ality textbooks in the major universitary centres in the world.
Artificially created caves and shelters (anthropic)
The anthropic caves take an important and rather new place in the history of our country.
They occurred as consequence human habitat1ons during the Dacian, Roman, or even
medievaltimes and are located mainly m Dobrogea and some areas of the Carpathian arch.
We should mention first the cave al Limanu, with an extremely complicated plan, but also
with a series of rooms of various sizes and functionalities. rooms !hal had been dug into the
rock, w1th ceilings supported by walls with no mortar, and stane columns, housing black
paint representations of a naive character. The cave was identified as bemg the Ceiris
(Keiris) of the anclent literature. Of a similar importance are the caves at ă and
Basarabi-Murfatlar. They were created to offer shelter to local Christian communities during
Barbarian invas1ons and Christian prosecutions. Some of them contained burials, cult
chambers, Chrisllan art representations
A different group 1s formed by the caves in ă Mountains, whose explorat1on started in
1881 owing to Alexandru Odobescu He started - as we have already shown - a
Questionnaire - addressed to ali the mtellectuals in V1llages or towns throughout the country
(within the political-administrallve organization of the time) aiming to provide in formation on
the existing archaeological remains. The answer d1d noi fail to appear and it proved that in
this mountain-area there were a senes of caves and shelters artificialty created by humans.
The research undertook by the scientist, joined also by the Sw1ss painter Trenck and other
lovers of country's histoncal past- established that they belonged to the isihast orthodox
trend. It was flourishing during that 16th-20th centuries and it rooted in pasi traditions. The
monks dug their places to pray, away from the every day llfe so they could do it peacefully.
The chambers were used as churches, hermitages. cells, metochs, resttng places populated
by crosses or icons. The research that followed showed that they were visited on different
occasions by some of the voivodes, their wives or by princesses, who carne to confess and
wash off their sins in moments of heavy tries. We would like to mention onty some of them:
the New and Old Agaton, Iosif Church, Dionisie Herm1tage (also called ă
ă cave, etc There are also caves dug by the outlaws or by the remains of defeated
armies - the one of Alexandru lpsilanti. Some of them were clase to healing waters - Bozioru
or Fisic1- renowned even nowadays for the cure of various diseases. Great personalities of
the Romaman politicallife went !here: Ion Ghica, Nicolae ă
A large part of the caves were destroyed as a consequence of earthquakes originating in the
XXXI
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din RomAnia • Foreword
Vrancea region. This is why at times they had to be "rebuilt" or restored. It is not unusualto
find on the inside or outside walls, b1blical texts or texts of an important historical value,
written in Romanian but in Slavonic characters: there are also magica!, Christian or lay
signs. This particular type of caves is stiti visited, owing to its hidden and secluded
character, housing a special dimension of the Romani an spirituality.
The rocky formations-rocky walls were always a point of attraction for the population
inhabiting those areas, due to their beauty and sheltering character. Special are the ones in
ă ş Valley, at Cheile Turzii, near ş de Jos. Some others are located on
ş Valley, lidia, county of ş placed around some old churches or
monasteries from the 12th-14th centuries, or there are similar ones at Mraconia, in the
Cazanele Mici region on the Danube, now covered by waters. where a 15th-19th centuries
monastery existed, studied by the historian Nicolae Stoica from ţ Some of the
representations in the caves no tonger exist. The still existîng ones are pamted in red,
showing sketched sa1nts. surrounded by hollows or representing simple vegetal or animal
patterns.
Stone, sand and clay quarries
The historical age brought a new use for the values represented by cliffs and various rocks,
seen then as raw materials for temples, fortresses, civilian or religious palaces, roads, etc.
The qualities of some rocks when turned into objects of art were rediscovered too. For these
particular types of activities a new place of work is invented - the quarry. Their number is
impressing in our country, going back to the Dacian, Roman, Greek-Roman, medieval.
modern and contemporary times. We are onty dealîng here with the ones important during
the historical periods or the ones knowing a continuous use up to present days. Among
them we especially mention the ones at ă Babadag, the ones next to Tomis,
Callatis, the Roman forts at Drobeta, ş Mehadia. Apulum, Potaissa or Basarabi-
Murfatlar. On their walls we found at times representations of the workers' gods, or the ones
of the free people or the slaves in the area. Such a cave is at ă housing a relief of
Hercutes Sexanus. Some other ones- e.g. Basarabi-Murfatlar- house figures represented in
a naive-natural way or a Christian one. The walls of some of the quarries still preserve the
traces of the ancient techniques and melhods of exploitation, thus turning them into real
historical monuments. The raw materials extracted from !here were used as bartering
objects with the populations in the area or were the main raw material for the local urban
settlements. In those quarries where workshops existed, lîved artists who inscribed the
stone, sarcophagus manufacturers. embellishing their works with representations of gods or
important personalities. Some of the art works were special orders. And from here emerges
the va!ue of those caves as centres of influence for the neighbounng populations.
Next to certain caves there were functional chambers used to depasit some of the artwork
and tools or just serving as a room for the guardian. From their usage appear the necessity
of making their inventory, of knowmg the purpose they were created for and the necessity
for protecting and conserv1ng them
Less known to the large public is the quarry as a sollrce for the stone used in tool
processing. We mamly refer to those that served for obtaining Oînt, obsidian, rock crystal,
quartz or rocks of a lesser value and utility. Their study represents an important work-field
for the specialists dealing with the evolution of the stane tools from Palaeolithic, Mesolithic,
Bronze or lron Age.
A totally neglected chapter for a while concerned the role-played by the clay and sand
quarries. To us they were always a "gift of God'', the same as the a1r and the water. It was
forgotten that every humar. settlement had a pit , a bank of a river from where the
mhabitants, without any pay or tax could take clay freely, according to their needs and
tradit1ons. The clay, the same as the wood was a raw material for ali constructions. This is
XXXII
www.cimec.ro
Arheotogta ş ş mmetor dm România - Foreword
why we can consider the whole prehistoric and historic Romanian civihzation as one of wood
and clay. We should not forget that each village had nex1 to it a well, a meadow ora forest , if
it was not really in the middle of one of the las! two. We do not atm now to prov1de more
informat1on on the raw materials. We only used the case as an example. The number of this
type of quarries is as large as the number of the settlements themselves, if it does not
surpass them.
Salt mines
The situation is slightly different when it comes to other types of raw materials, such as
metals and salt, located far away from habitations, but among which some are absolutely
necessary to life. In the everyday language they are called "ocne", ă or simply salt mines.
They were ex1remely important for people's lives, for the productive historical dynamics.
Progress in this field of activity is connected to the dynamics of invention. From the very
beginning the mines generated the uneven development of settlements, the local bartering
and then the one w1th remote areas - the trade. These were the foundations for the
communication roads - on land or water, then came the market places, their protection.
regulations and customs that were !ater transformed into real laws In the area of these
mines, new human relations emerged, forming civilian formations developing into pre-stately
and stately forms of political organization, leading to an ullimate ex1ent lo the cores of
industries - manufactures first - and then extending to the size of present-day tndustrial
giants.
The exploitation of these centres ascended from Prehistory to the Metal Ages culminating
during the Second lron Age of the Dacian La Tene type with the organized excavations from
Ocnele Mari in Oltenia, along the Olt valley, Ocna Oejului, ş Uioara. Historical sources
menhoned them in the order of their appearance and importance, as playing an important
role in the historical toponimy and the historical literature.
The exploitation of metals
Other resources of the Romanian soil are the precious meta s: gold and silver but also the
useful ones: copper iron, lead, antimony, etc. Their slower or more intense exploîtation stiU
gives a measure for the economic and poltttcal-administrative development of the human
communities from g1ven areas. The accidentally found gold and silver objects give us an
image of their real 1mportance at a certain historical moment. It was noticed that during the
Dacian State they provided the economic force thal stimulated the productive and trading
activities The generalization of a productton system based on the ethno-cultural aspiralions
stimulated the envy of the neighbours. leading to a conflict between the ethnic economic
force and the surrounding ones. The publication of these type of information - as poor as it
may be - would lead to a better and more correct understand.ng of the part played by the
mining resources during the Dacian kingdom and the Roman occupation, of the causes that
lead to the migrations, of the role played by the neo-Romanian people and the Romanian
states during the Middle Ages.
A real understanding of the prob!em is complex. as the development of mining also meant a
development of the extraction and processing techmques of the metals. Tightly linked to this
is the appearance of mints, money exchange and theîr role in the development of the
economic potentials The process had also socio-economic implications creating new
relations among economic ethno-cultural groups up to the modern times. A connection
between workers, mines and territory appears this way. Side activities take place
influencing the state policy during the Dacian, Roman, mediaeval modern or contemporary
times, based on the existent and characteristic relations of each age and territory. Ouring the
modem age they led to the formation of capital, to the birth of economic societies or just
XXXIII
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş Ş mine lor din România - Foreword
groups of such societies. Thts process cannot be understood unless we have a fair good
knowledge of the mmmg activitles from each era.
Our understanding was made a lot easier with the discovery of the waxed plates from ş
ă MaJor dating back to Roman times where a lot of mformatton concerning
the activity and techniques is given. We found out about the working process and the
technical means. The archaeological research mstde this mine provtded a lot of important
data on the basic mining installations of the beginnings and their perfections throughout the
centuries. Following the research, wooden frameworks for the protection of the mmers were
found at Buciumurile, county of Hunedoara. We also know about the grinding stones for the
ore, which together with tools hammers, pick-axes, shovels. drills, needles, offer a relatively
complete tmage over the stage of development of the producbon lnside some mmes
torches for illuminating were discovered, some of them artistically ornate, real masterpieces.
The same archaeologtcal excavations offered information on the transportation system or
the working force engaged into carrying the baskets, handled by slaves, women or children.
Ever since Roman times waterpower was used, taking advantage of the slopes and creattng
reservoirs or basins for the ore wash. In Antiquity the wooden mechanism powered by water
that crashed the ore was mvented. Throughout ali the hts!orical ages the sheep hide was
used for collecting the fine gold particles. Once the gold obtained, it was melted m Kaolin
vases. Gradually work in gold mines specialized and professions connected to diggmg
mines. processing the refined produc!, its admimstratton and trade appeared We know
about specialized workers since times. coming from areas with minmg tradt!ion
within the Roman Empire, workers who were colonized m Dacia exactly in order to favour
the development of such economic branches. They were called 'pirustae' and were coming
from the Thracian-lllirian and lberian provinces
During the mediaeval and modem times the colonies from Transylvania are well known,
populated wtth spectalized workers brought from Alsace, Flanders, Bohemta, Slovakia or
other parts of Europe. In Wallachia and Motdavta the famous ă Gypsies extremely
good tn the branch existed. Of course that m the mining areas or areas with gold or slfver
sands these type of specialized communities continued lo exist.
An important place was hold by copper and other useful metals hke the anltmony, tm, bronze
alltes There were of course lead or mercury exploitations, whtch, although they hold second
place m importance, gained a top place in the processing technologies for the activities and
industrias whose development they helped. On the extent and part played by the cooper
mining in our country talk the bronze treasures found in Transylvama and ali the other
provinces, the deposits of tools, weapons, ornaments, some of them manufactured wtlh
grea! art, the same as the gold ones, bringing the expression of the arttslic erati of
specialists on the Romanian land. Such are the ones from Hinova, Pietroasele, ţ ş
ă ş ă ă To these we may add ali the various pieces discovered during
the archaeolog•cal excavation in ali the cultures on Romaman land
lron mining was one of the majors mining fields. It originated in the First lron Age and went
through an 1ncreasmg development during the Antiquity - the Dacian and Roman periods.
Dating to these ltmes are well known the mines from Ghelar and Teliuc in Hunedoara, ă
and ş ţ in central Transylvan1a, Berzovia in Banat, Baia de Fier and Polovragt in Oltenia
etc. Archaeological excavalions brought to light deposits of iron objects whose functionality
and shape did not change up to present day, attestmg the continuity of the past tradiltons
Axes, hatchets. rakes, ploughs and other agricultura! tools are known, as well as specialized
instruments used for mining, wood processing - ali these tools were recovered from
manufactunng workshops During the Dacian period a great uniformity and cultural
development was noticed during the ltmes of Burebista and Decebal. It would be pomtless to
continue further on our presentation on the role played by metals in the development of the
Romanian society.
A moment of stagnation was reached with the migrations, after the Roman retreat from
Dacia, during the rufe of Aurelianus and uniii the cr1 ,!ton of the neo-Latin pre-stately
XXXIV
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din România - Foreword
political formations. The period is marked by a decrease in the number of the mining areas
and technologies of metal processing. Under the given circumstances in most cases the
deposits poor in oxides from the river gravels or the accumulations of FeO from limeslone
were used The phenomenon generalized to the whole area of former Dacia excepting the
areas with strong traditions where the mining was strll exploited on broad daylight. The
recent archaeological excavations from Vadu ă ş Dridu, ţ ş
- ă ş Chitila, Oulceanca, Iulia, Altân Tepe, Hlincea, ţ brought new proofs in
th1s direction In the above mentioned sites iron slag, pieces of melted metal, primitive ovens
for reducing the poor ore were uncovered. This would explain the adaptation of the
population to the g1ven life conditions
A rebirth of the iron mining appeared as a consequence of the re-discovery of old deposits
and also finding of new ones We can take as examples· the resuming of mining activities at
Teliuc, Ghelari and other sites where tron was exploited during the Roman-Dacian period.
An example for new deposits and the usage of new perfected technical and administrative
methods for the iron ore is the case of Cladova, county of Arad, where around the new
discovered ores appeared, dug into the rock, workshops with a complex activity, workshops
supported by the local votvodes The area of the settlement is protected by earthen walls
specific to the moment of creation of the new medieval states. In the same period with !he
development of the iron processing workshops, the extraction and processing in situ of
useful materials - copper, lead, silver commenced
The understanding of the mintng process is connected during the Antiqwty to a familiarity to
the sources of raw materials as well as the forms of the relief. We must clearly see that aur
ancestors had a very clear image over these potentials due to their direct link maintained
mainly through shepherding. Based on their observations they could find out about the
properties of certaîn rocks whose qualities they could only presume useful for the future.
During the Bronze and first lron Age it is remarkable the fact that the areas known so far as
havmg the ores, the gold sands and the mtnes were also the ones with a high frequency of
treasuries - made up of objects of gold, silver or bronze. Their presence exactly tn those
areas is by no means accidental. Around them, the archaeological excavations exposed the
workshops that manufactured them Knowing about them makes us understand easier that
their shapes and decorations reflect in the same lime the ideas, the rites and religious rituals
of the communilles they belonged to, as well as the1r economic force and tradition Start1ng
with the 18th and 19th centuries these types of problems ratsed the interes! of specialists,
resulttng in quality and quantity analyses of the chemical compounds of the depostts, trytng
to determine the percentages of rare or useful metals Du ring the most recent period of time
this actlvity mtensified taking as a goat the scattenng of thts type of objects in the area.
function to the ore composillon in the mines they carne from The results backed up the
hypothesis of the historians, archaeologists and ethnologists who presumed that in the
Carpathian area one or more centres of techmcal and 1nventive dynam1cs existed,
influencing the development and advance of the civilizations on the continent, that there
existed influences and pressures exerted by the neighbouring populations They generated
the search for a cultural, ideologica! and technological transfer exchange connectton w1th
other centres of the Ancient World from Caucasus, Near East, Mediterranean Basm, Central
and Westem Europe.
The development of mining was correlated wilh other features of the human civilization on
the continent, being directly linked to the warmtng of the climate during the Postglacial ,
hav1ng a clear direction from the south to the centre and north of the continent. Within this
process, advancing very slowly as a historical dimens1on. a series of new adaptations and
assimilations took place. based on the knowledge of the area, of the traditrons and local
experiences occurring within the pre-extstent populations, but following t1ght the
demographic increase and the evolution of the microclimate. It tS worth mentionrng the part
played by the Danube valley - an European diagonal - through which the expansion and the
contact reverberatiOns with these traditions took place Withm thts context the river played a
role comparable to that on the Nile, the Euphrates, of the fertile coasts of the Euro-Asian
XXXV
www.cimec.ro
Arheolog ta ş ş mine lor din Romania - Foreword
continent. We underline that an important role as a channel for the diffusion process on the
European continent was hold by the coasts of the Mediterranean and Black seas. Between
these two were permanent links through the main watercourses, surroundîng the mountain
ranges.
Specialîzed workers created the objects, the weapons and the ornaments as an expression
for the trad1tions, ideas and techniques of past historical ages. Closely related appeared the
coin minting. It is the coins in museums - in the country and elsewhere - that are the pride of
the metal processmg.
The part played by caves, quarries, salt mines and mines in the specialized literature are
underlined also by the historical toponimy. It is not accidental the appearance and existence
of settlements that took their names from this econom1c activities, tracing their origins to
prehistoric times and becoming throughout history centres of tradition, art , architecture and
technique. Among them we would like to mention names known to us ali . ş cave.
Cioclovina cave, Muierii cave, Gaura cu ă Gaura Hoanca, Outtaws cave, Bolii cave,
Cremenea, ş Piatra, P1etroasete, Piatra ţ Piatra ă ţ Piatra Olt , ă ă
Râmnicul ă Râmnicul Vâlcea, Ocnele Mari. Ocna Sibiu, Ocna ş Baia, Baia Mare,
Baia de ş Baia de ă Baia de Fier, ă Herculane, Germisara, Altân Tepe etc.
Together with historical toponyms like Târgu Jiu, Târgu ş Cetate, Cetatea ă
Cetatea de ă Biserica ă with other toponyms of local interes! and anthroponyms
they give us an almost complete image of the historical becoming of the ethnic Romanian
area, with ali ils manifestat1ons and historical development, throughout the present or past
borders of the country. We should consider these realities as given by the historical nature
noi by politics and especially not by present day politics.
This book can be considered as documentation of an archaeological, historical , historical-
geographical or anlhropo-historical value. Consulting it we find indubitable proofs for a
continuous occupation of our historical and geographicat space. We consider it only a
beginning that needs lo be continued. completed and followed by specialists, lhrough an
action of the specialized institutîons: museums, Direction of the Museums, Ministries of
Culture, Education, Science and Technology. Promoting a law that would proiect the
historical monuments and the archaeological sites is a must, also is the propaganda, the
usage of ali means for monuments protection, restoration and conservation. An ethnical
historical being is inconceivable without ancestors, parents and traditions, without
monuments or a historical and geographicat cradle, wîthout the perspective of a future.
Attention towards these realit1es is not a given thing of the present politics. It is a duty of
each historian from ali countries, ali ethnics and ali times to make known and defend the
origins and the historical extstence.
Conclusions
Caves, mines, quarries, salt mines. are sources never exhausted for the stimulation of
scientific research, of art creations - lay or religious. They offer both criteria and arguments
for the conservation, restoration and recreation of aspirations and achievements of past
historical times of humankind. They reflect the restlessness and the destre for new of the
human spirit; they give a reason to the human existence.
The mines offer also true masterpieces of nature, discovered by humans in the same time
with the ores. Objects of cotteclions themselves - they are treasures of great interes! for the
visitors of museums. They are also sources of inspiration for the artists of future times.
XXXVI
Dr. Vasile ţ
Translated by Adina ţ
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor dm România • ş naturale
ş naturale
ş Ciurului - Izbuc
Jud. Alba. sat Casa de ă comuna
ş
Localizare ţ ă Craiului ,
Bazmul ş Negru, versantul stâng
al Sohodolului
Aceasta e o ş ă ă ă
de om, având o ă intrare. cu
lungimea ă de 1 030 m. O parte
din ş ă a fost ă de M
Bleahu ş J. Bordea in 1955. Ulterior a
fost ă in spectal de 1. Viehmann,
care a descopent o ă ă ş
ş umani ţ pe podeaua
ş Tn ziua de 11 noiembrie 1965, la
500 m de la intrare in .Sala ş au
fost ţ peste 280 de ş umani
ţ in solul argtlos ş erau
ţ pe podeaua ş ă
cu amprente ă ale labelor de urs
de ş ă Tn fundul unui diverticul s-au
ă ă de ă ă ţ de ş ş
zgârieturi de labe pe pereti. ş ţ
unei familii compuse dintr-un ă care
avea o ă ţ de 1,74 m, o femeie cu o
ă ţ ă de 1,57 m ş un copil
de 9 - 14 am Au fost ţ unei
ţ din neohtic sau epoca bronzului
S-a ă ş o ă ă de urs cu o
incizie, care o ă ă cu o ă
ă
Clurulul • Izbuc • Urme ale pa,llor omului
pal olitlc, Impregnat! pe podeua pe teril
Arheologie ş 3
Datare: neolitic. epoca bronzului.
1. 1 Voehmann, Traces of the cave bears Ilie,
Travaux de l' tnslltul de Speolog•e . Emole
Racovttza· 26. 1987, p 73 • 79
2. Cantemor ş lnna ş Etude
antropolog•que des empnentes humames de l a
Grotte Cwrulut Izbuc, i n llvre du Centenaore Emole
Racovotza, 1868 • 1968, 1970, p • 533
ş ţ de la
ă ş
Jud Alba, sat - comuna ă ş
Localizare ţ Bihorutui , bazrnul
inchis Ocoalele la ă apelor
dintre bazmul Ocoalele ş bazrnul
Gârda ă
ă o ş ă ă ă de
om, ţ ă prima ă in 1847. De
atunci ş speologr (K F Peters A
Schmidl , Alexandru Borza, E. G Ra-
ţ ă V. ş se ă de ea.
ă ă deschideri, altitudine ab-
ă de 1165 m, ă de 409 m.
lungimea ă de 700 m. Tn avenul
adânc de 50 m ă un ţ cu
diametru! de 50 m. Intrarea se face printr-
o ă pnn care ă lumina in ă
ş care este ă din Sala
Mare. Sala ă Biserica Veche. Tn Sala
Mare ş Biserica Mare se ă stalagmite
de ţ ă Tn Palatul Sânzienelor pot fi
observate stalactite ş stalagmite de
calcar. ă ş ă ă ce au
accesul intrerupt. Pe marginea ă se
ă amenajate ă de lemn pentru
accesul la ţ peren, rn care s-a
ă un schelet de Capra ibex ş rare
dovezi de locuire drn ă ă ş
ă ş este monument al
natl! rii, vizitabil numar cu aviz special de
la Institutul de Speologie.
Datare: paleolitic, epoca ă
1 A Schmodl Oas Bohar Gebuge an den Grenze
von Ungarn und S1 benburgen. Woen, 1963
2 T Rusu, G Racovo a. O Coman, Contnbut•on
a 1'6tude du Complexe Karsttqu de ş
Annale de Speologoe 25, 1970, p 383 • 408
3. MarCJan Bteahu, V O eu, Ş fan Negrea, C
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmelor din - ş naturale
ş 1 Povara. 1 V1ehmann, ş din
RomSnta, ş 1976
4 Cnst1an Goran. Catalogul S1stemattc al
ş dm RomAn1a, 1981, ş 1982.
3448/ 8.
ş ţ de la
Vârtop
ş ă ţ de la
Casa de ă
Jud. Alba, sat Casa de ă comuna
ş
Localizare: ţ Bihorului, bazinul
ş Cald, zona de platouri între
Valea Ponorului ş Valea Firii, Valea
Ponorului, versantul stâng.
ş ţ de la Vlrtop - Urme ale ş
ţ pe podeaua ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 310 m,
ă de 210 m, lungimea ă de
96 m. A fost ă de 1. Bucur, Iulia
ţ în mai 1974. 1. Viehmann a
identificat amprente izolate de ş umani
ţ pe solul paleolitic dm pre-
musterian ş ţ cu calcit. ş au
fost ţ intr-un diverticul blocat de
un lac interior, cu ţ ţ de ţ ă in
2
partea sa ă Piciorul avea o
lungime de 223 mm ş o ă ţ de 111
mm. Individul putea ă fi avut o ă ţ
de 1,56 m. Zona in care s-au ă ş a
fost cândva o intrare, care s-a blocat in
vechime. ă depunerilor din calcit
ă metoda U-Th, ă de Stein Erik
Lauritzen, ă o ă de 80000
ani (cf. 1. Viehmann) intr-o ă pre-
ă din paleoliticul inferior, cultura
ă Este cea mai veche
ă de pas uman din România,
ă ă acum. Amprentele sunt
comparabile cu cele de la Laetoli,
Tanzania, datând de acum 3600000 ani.
ş este ă acum cu un grilaj de
fier. O ă a fost ş ă de la
locul ă ş ă la Institutul de
Speologie .Emil ţ ă din Cluj, ca
obiect de patrimoniu.
Datare: paleolitic.
1 Marc1an Bleahu. 1 V1ehmann. Ghetarul de la
VSrtop, Ocrotuea Naturii 7 1963
2 1 V1ehmann. G ţ Cantem1r ş ţ
Decouver1es trasologiques conservant la
presence de l'homme et de l'ours de caverne dans
la Grotte Ciurului Izbuc de Monts PAdurea
Cra1ulu1. In Livre du Centenaare Emile
Racov1tza 1 868-1968, 1970
3 Cnsttan Goran. Catalogul Sistematic al
ş dm RomAnoa, 1981 . ş 1982,
341513.
4 1 V1ehmann, 1 Bucur 1 Racov11an Urme de
ptctoare ale omului pretstonc Tn ş am
RomSnta, Carst. Anuarul Clubului de Speologie
CEPROMIN, CluJ, 1982, p 2. 37- 43
2 1 V1ehmann, S. E. Launtzen B P Onac. The
VSrtop footprmt and hts radtometnc age Karst
waters. lnsht Spec Publ 2, 1997, p 170- 172
ş Lucia
ş Lucia Mare, ş
Feciori/ar, ş Lucia ă
ş Fetelor)
Jud. Alba, sat Sohodol, comuna Albac.
Localizare· ţ Metaliferi, carstul
din calcarele dintre ş Alb ş Ari-
ş Mic, Valea ş versantul
drept.
Este o ş ă ă cu ă lo-
cuire ă cu altitudinea ă
de 700 m, ă de 100 m, lungimea
ă de 202 m. ş ă pre-
ă câte o deschidere pentru fiecare
ă ă ă arheologice au fost efec-
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine lor din RomAms - ş naturale
tuate de Z. Szilardy, inainte de 1905,
reluate de Mârton Roska, inainte de
1912. Z. Szilardy ţ descoperirea
dovezilor de locuire ă dar
ă Roska, in ă ă efectuate,
nu ă ş decât straturi ă ă ş de
ă ă vechi. Poate a ş loca-
lizarea, ă ă acestei ş
teri cu una de la CâmpanL Se ă
reluarea ă ă
Materialele arheologice se ă in Muzeul
ţ de Etnografie ş al Regimen-
tului de ţ ă din ş sub inv.
11726.
Datare: paleolitic.
1 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemallc al
ş dm România, 1981, ş 1982,
3100/29
2. B Jungbert Repertoriullocahtâ\tlor cu
descopenn paleohttce dtn Transtlvania (IV). Acta
Musei Napocensts 22-23. 1985- 1986 p 392
ş ş ţ
Jud. Alba, sat ă ş comuna
Livezile.
Localizare: ţ ă bazinul
ş carstul din Cheile Aiudului,
Valea ă ş (probabil versantul
stâng).
Este o ş ă ă ă de om.
Mârton Roska. in Repertorium, ţ
ă urme de locuire din paleoliticul
mijlociu, musterian ş ă ă cu
Ursus spefaeus ş ă din epoca
bronzului. toate ă ă ţ ă
Ar putea fi ş ş ă cu aceea ce
ă denumirea ş de la ă
din Catalogul Sistemattc al ş din
România (3.224 p 1 O) .
Materialele se ă în ţ L1ceului
Bethlen din Aiud cu nr. de inventar 2275 -
2296.
Datare: paleolitic, epoca bronzulUI
1 Cnst•an Goran, Catalogul Ststemauc al
ş dm România, 1981 , ş 1982.
2. B Jungbert, Repertonul Jocalitâ\tlor cu
descopenn paleohllce dtn Transtlvanta (IV), Acta
Muset Napocensts 22·23, 1985. 1986, p 398.
3
ş Poca/a
ş Pucula)
Jud. Alba, sat ă ş comuna
Livezile.
Localizare: ţ ă bazinul
ş carstul din Cheile Aiudului,
Valea ă ş
ă o ş ă ă de om.
ş este ă de 8. Jungbert,
ă harta ă de H. MOller-Karpe
ş ă ţ pubhcate de H.
Schroller in Vorgeschichte Vorschungen.
8, 1933, p. 74, nr. 29. Din aceste infor-
ţ ă ă în ea au fost ă
dovezi de locuire din neolitic ş eneolitic.
H. MOIIer-Karpe scrie ă in ea s-au dat
de .urme paleolitice·.
Datare: paleolitic, neolitic, eneolitic.
1 Hermann MOIIer-Karpe. Handbuch der
Vorgeschichte, 1 Munchen, 1968, p 150
2 B Jungbert. ă ţ cu
descoperm paleohtice din Transtlvama (IV), Acta
Muset Napocensts 22·23. 1985 • 1986, p 398
ş (lui) Sinesie
Jud. Arad. sat ă comuna
ă ş
Localizare: ţ Poiana ă car-
stuf de la ă malul stâng al
ş bazinul ă ă ş
ă o ş ă ă ă
vremelnic de om, cu o altitudine ă
de 60 m ş o ă rntrare A fost
ă de ă ă de comori. ă
de ţ ă au fost efectuate între 1976
- 1977, de Vasile ţ care a
identificat in rnterior fragmente ceramice
neolitice, câteva piese de srlex, oase de
animale, precum ş fragmente ceramice
de ă ă Este ă
efectuarea unor sondaJe pentru stabchrea
succesiunii strat1grafice.
Datare neolitic, epoca ă
1 G Halaot Fenomene endocarst1ce in ca/carele
de ta (Valea ş Bulehnul
Cercului de Speologte .Emil ţ ă 5, 1977 •
1978, p 111-122.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor dm • ş naturefe
2. Cnsttan Goran, Catalogul Sistemallc al
ş din România 1981, ş 1982.
3024/3.
ş cu Monezi
(M. Roska)
Jud Arad, sat ă comuna
ş
Local izare: ţ • Poiana ă car-
stul de la ă malul stâng al
ş
Tn ă ş ă s-au ă descoperiri
monetare.
Datare: probabil epoca ă
1 Marton Roska, Repertonum. ClUJ. 1942, p
232, 316, r1g. 22.
ş Gaura Scrofii
(Scroafei)
Jud. Arad, sat ă comuna
ă ş
Localizare: ţ Poiana ă
carstul de la ă malul stâng al
ş zona ă ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altitudine ă de 45 m ş o
ă deschidere. ă intre 1976
- 1977, de Vasile ţ ş de
speologii amatori de la Clubul de Spe-
ologi din Arad, ş Lipova, intre care Vanc
Filip Au fost recoltate de la ţ ă
materiale ceramice atipice ce ar putea
ţ neoliticului, cultura Vinea •
ş ş din penoada de ţ la
epoca bronzului. cultura ţ Au fost
observate ş vetre de foc. ş a fost
ă ă ţ de ă ă de comori
Se impune o verificare a depunerilor pnn
sondaj e de specialitate.
Datare: neolitic, perioada de ţ
de la neolitic la epoca bronzului.
1 G Halas' Fenomene endocars tce In ca/carele
de la Clpfloara (Valea ş Buletinul
CerculUI de Speologie .Emil RaCOVI a· 5 1977.
1978, p 111. 122.
2 CnstJan Goran. Catalogul Ststemaltc al
ş dtn ă 1981 , ş 1982,
3021 / 2
4
ş lui Adi
Jud. Arad, sat ă comuna
ă ş
Localizare· ţ Poiana ă
carstul de la ă versantul
stâng al ş Valea Fundata.
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea ă de 50 m ş
lungime ă de 58. 5 m. ă de
teren au fost efectuate de Vasile
ţ intre anii 1976 - 1977, ş in
anii ă de ă speologul amator
Vanc Frlip, membru al Clubului de
Speologi Amatori din Lipova ş Arad, ş
de ţ S-au identificat fragmente de
ă ă cu Ursus spelaeus, câteva
p1ese de silex care ar putea ţ
paleoliticului superior, materiale ceramsce
neolitice. probabil Vin ea - ş ş
medievale, secolele XVI - XIX Se Im-
pune continuarea ă ă de ă
ş arheologi.
Datare. paleolitic, neolitic, epoca me-
ă
1. Bodrog Mtlleker, Delmagyaroszag regtseg ele
/erei, 1. ş 1897, p 28, 43
2. G. Halaso. Fenomene endocarsllce in ca/carele
de la Cfjpnoara (Valea ş Buletinul
CerculUI de Speo1og1e .Emtl Racovo\A" 5, 1977.
1978, p 111 • 112 ţ de la Ftllp Vanc)
3 Cercul de Speologie Zlndava, Arad, Asupra
paleolitocului ş neohticuluo don ş lut Adt dm
Pa dina Mare (jud Arad) , Buletmul lnformahv 4 ,
1980. p. 33. 37.
4. Cnstian Goran, Catalogul S1stemattc al
ş don Românta, 1981 ş 1982,
3022 16
ş Hoanca Boului
ş Coului sau ş
Liliecilor)
Jud. Arad, sat Moneasa. comuna
Moneasa
Localizare: ţ Codru-Moma. car-
stul din bazinul ă Moneasa, pe
versantul stâng al pârâul Moneasa. fn
dreapta ş la intrarea in lo-
calitate. Carstul din Valea ş Alb.
www.cimec.ro
Arheolog1a ş ş minelor din România - ş naturale
Reprezinta o ş ă ă locuita de
om, cu o altitudine ă de 380 m
ă de 100 m, lungime de 103 m.
ă ă ă ce dau intr-o ă cu
multe ă ş ă ă de ă ă
de comori . Primele ă au fost
efectuate de Gy. Czaran ş ă Rosk.a
in 1925. S-a executat un sondaj , ocazie
cu care s-au descoperit sub stratul
.eneolitic" câteva piese din silex care au
fost atribuite paleoliticului miJlociu, res-
pectiv cultura ă precum ş oase
de Ursus spe/aeus, un silex atipic ş
ă din epoca ă Tn 1965,
Vasile ţ ă ţ
ceram1cil din epoca bronzului , precum ş
ă ă ş un silex paleolitic. Ma-
terialele provenind din ă ă lui
Mârton Roska se ă la Muzeul ţ
din Arad - o parte - ş la Muzeul ţ
de lstone a Transilvaniei din Cluj -
ă parte.
Datare: paleolitic, eneolit1c, epoca
bronzului.
1. Marton Roska. Raport prehminalre sur les
fouilles arcMologoques de l'annee 1924 Oacoa 2,
1925
2 Mârton Roska . Tezaurus Antlquttatum
Transl/vamcarum. Praehoslonca 1. ClUJ 19-42
3. C S ş Le pafeoftlhJque en
Roumame. Dacoa 5-6. 1935-1936 (1 938)
3 Cnstian Goran. Catalogul Sostemallc al
ş don România, 1981 , ş 1982,
3601 1 29.
ş nr. 1 din Piatra
cu Lapte
Jud. Arad, ţ Moneasa, comuna
Moneasa.
Localizare: ţ Codru-Moma, Va-
lea ş Alb, carstul din bazinul ă
Moneasa. versantul drept.
ă o ş ă ă ă de
om. cu o altitudine ă de 325 m,
ă 25 m ş lungime ă 9 m. cu o
ă deschidere. ln ş ă au fost
identificate dovezi de locuire din eneolitic.
Datare: eneolitic.
1 G Hal aso, Noi ţ la ş
carstufu1 Monese1 Aragonll, Arad, 1978 1 / 60.
64
2 8 Jungbert. ţ cu
descoperm paleohllce don Transilvanoa (III), Acta
5
Musei apocensos 19. 1982. p 543,
3. Cnstoan Goran. Catalogul Srstematoc al
ş din Românoa, 1981, ş 1982,
1601, p. 10
ş nr. 2 din Piatra
cu Lapte
Jud. Arad, ţ Moneasa, comuna
Moneasa.
Localizare ţ Codru-Moma. Va-
lea ş Alb, carstul din bazinul ă
Moneasa, versantul drept
Tn ă ş ă este ţ ă e-
ţ unor fragmente ceramice din e-
neolitic.
Datare· eneolitic.
1 G Halaso No1 contnbutitla ş
carstufut Monesei, Aragonot, Arad, 1978, 1 /60-
64
2 8 Jungbert. B . Repertonul ţ cu
descopenn paleohtoce don Transtlvania (III), Acta
Muser Napocensos 19, 1982, p 53
3 Cnstoao Goran. Catalogul Sistematoc al
ş don România, 1981, ş 1982,
360 /11
ş Piatra cu Lapte
ş Mare de la Piatra cu
Lapte)
Jud. Arad, ţ Moneasa. comuna
Moneasa.
Localizare: Mun ii Codru-Moma, Va-
lea ş Alb, carstut din bazmul ă
Moneasa, versantul drept.
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altitudine ă 310 m.
ă 15 m, lungimea ă 28 m, care
ă trei ă Tn ş ă au fost
ă oseminte de Ursus spelaeus,
Canis lupus ş Hyaena spelaea Locuiri
medievale, posibil ş din paleolit1c. Se
impune reluarea ă de ă
arheologi
Datare: paleolitic, eneolitic, epoca me-
ă
1 G Hal ast, Noi ţ ş
carstulu1 Monesel, Aragonit, Arad. 1978, 1/60.
64
2 B Jungbert. Repertonul ţ cu
descopenn paleohtoce din Transilvania. Acta
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Rom4nia - ş naturale
Muset Napocensts 19. 1982, p. 543
3 Cristian Goran. Catalogul Ststematlc al
ş dtn ă 1981, ş 1982,
3601 1 9.
ş ă Pusta ă ă
1
ş lui Potriva, ş din
Ponorul ă Muierii, ş
ă ă ţ ş de la Pusta
ă ă ţ
Jud Bihor, sat ă ă ţ comuna ş
Localizare ţ ă Craiului,
platourile carstice ş bazinele inchise
dintre Valea ş Negru ş cea a
ş Repede, Valea Mnierei, in
marginea dinspre ş a ă ţ
ă ă ţ
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altitudine ă 370 m.
ă O m ş lungime ă 1200 m.
Portalul de la intrare are 20 m ă ţ ş
ă ponorul ă Mnierei. O intrare
se p1erde intr-o galerie ă ş apoi un
lac. fn ţ din dreapta s-au co-
lectat ă cu Ursus spelaeus, oseminte
de Homo sapiens, ă de ă
ă
Materialul din ă se ă in Muzeul
Ţ ă ş din Oradea.
Datare: eneolitic.
1 R Jeannel. Emtl Racovttl'! . Enumeratton des
Grottes wsttees 1918 • f927,Biospeologtca,
premiere serte, 1929. p. 154
2 ••• Repertoriul monumente lor dtn judetul
Bthor, Oradea. 1974, p. 333
3. Cnstian Goran. Catalogul Ststemaltc al
ş ă ş 1982.
3710/1.
ş ş
Jud. Bihor, sat ă ş comuna ş
Localizare: ţ ă Craiului,
carstul din bazinul ş Negru,
Valea Vida, afluentul Valea Blajului,
versantul stâng.
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altitudine ă 420 m,
lungimea ă 52 m. Speologii au ă
in 1958, oase umane fragmentare ş
ă din ă datate in secolele III -
6
IV p.Chr. ţ Nicolae ş
Datare: epoca ă
1 • ••• Repertonul monumentelor naturu,
arheologice, tstorice. elnograftce, de arhttecturl'! ş
arta dtn JUdetul Bihor. Oradea. 1974. p 22.
1 Marctan Bleahu V Decu, Ş Negrea. C
ş 1 Povara 1 Vtehmann, ş dm
Romlnia. ş 1976
3 Cnsttan Goran. Catalogul Ststemauc al
ş din ă 1981, ş 1982,
370 J 76
ş Ponorul de la
ă ă
,
Jud. Bihor, sat ă ă ţ comuna ş
Localizare: ţ ă Craiului,
carstul din Valea ş Repede.
ă o ş ă ă ă de
om. cu o altitudine ă 370 m ş o
lungime ă 1200 m, având o ă
rntrare. ş ă mai multe etaje.
ă de teren efectuate de Mârton
Roska ş 1 Emodi au pus in ţ ă
materiale ceramice ţ vetre de
foc, morminte cu inventar din epoca
bronzului timpuriu. grupul ş - ă
ă ş fragmente ceramice hall-stattiene
ă cu o ă din bronz ş ce-
ă din secolele VIII - X. ş e
greu ă
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
bronzului timpuriu, Hallstatt, secolele
VIII- X.
1 •• •. Repertonul monumentetor naturti ,
arheotog1ce, tstonce. etnografice, de ă Ş
arta dtn JUdetul Bthor Oradea. 1974. 280153
2 Petre Roman, Dte FrUhbronzezetl m
Karpatenbecken und In den Nachbargebtelen.
Budapest- Velem 1977, Budapest. 1981, p 165;
SCIVA 35. 1984, 3 . p 268
3 Cristian Goran. Catalogul Sistematic al
ş dtn RomAnia, 1981 , ş 1982.
3710 /1
4. Ioan EmOdt , Asupra epocii bronzului Tn Bthor,
Thraco-Oac1ca 6. 1985. 1-2, p 135.
ş ţ
ş ţ ş ţ
Jud. Bihor, comuna ă ş
ş ş
Localizare: ţ ă Craiului,
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor dm Rom6nia - ş naturale
carstul din Valea ş Repede,
versantul stâng, in apropierea loca-
ă ţ
ă o ş ă ă ă de
om Are ă ă Lungimea este de
717 m ş altitudinea de 328 m. Are aspect
de labirint La intrare ş in galerii Marton
Roska a efectuat ă ă in patru
ţ ş in 1924. Uneltele din
ţ din silex ş os ă au fost atri-
buite culturilor aurignacian ş musterian.
La ă ă a participat ş Henn Breuil.
ă cu Ursus spelaeus. Este ă
revizuirea strat1grafiei ş a întregului
material rezultat .
Datare: paleolitic.
1 Mârton Roska Recherches preh1stonques
pendant l' annee 1924 Dacia 1. 1924
2. Henn Breut l, Staltons pall!oilttques en
Trsnsi/vame. Bulettnul ă de Ş e d1n Cluj
2. 1925
3 C S ă ş Le paleollthrque en
Roumame Dacia 5-6 1935-1936 (1938).
4 Cnst1an Goran. Catalogul Sistemaltc al
ş d1n ă 1981 ş 1982.
3727 / 9
ş ş
Jud. Bihor, sat- comuna Ş ş
Localizare· ţ ă Craiului,
carstul dm defileul ş Repede,
versantul stâng între Bucea ş Vadul
ş Valea ă ş versantul
drept, la sud de comuna Ş ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu ă ă (intrarea ă
sub izbuc) ş lungime ă 240 m.
ă arheologice au fost efectuate
de 1. EmOdi in sala ă de la intrare, in
ă de sac Materialul arheologic ă
la ţ ă ă in ă unelte
de os, ş de ţ bolovani de ă
unii ţ ş ţ ă de os
perforate precum ş oase de ă ă
cerb, urs, ţ lup, ă oaie, bou,
cal. castor. iepure ş ş Se men-
ă ţ a 20 de vârfuri de os,
suie, ă ă Descoperirile apar-
ţ grupului ş - ă ă ş
Datare: epoca bronzului timpuriu.
L ş Gheorghe ă Cercetari de
speologie fmciJ Tn ţ PIJdurea Craiului,
Nymphaea 6, Oradea, 1978. p 279-328.
3. Cnsllan Goran. Catalogul Ststemallc al
7
ş d1n ă 1981, ş 1982,
3726 / <47
2 Ioan Emodt, Asupra Tnceputulut epoc11
bronzului In B•hor, Thraco-Dacica 6, 1985, 1· 2, p
128. 134.
ş lui Cotuna
ş lui Toader a lui Cotuna,
ş ş ş 11 din
Valea ş Biro Lajos Hohle,
Rablobarlang, Misidvolgyi-Rab/o
barlang, Koko barlang, Banbakai
Felsobarlang)
Jud. Bihor, sat- comuna Ş ş
Localizare. ţ ă Craiulut,
carstul din bazmul ş Repede,
Valea ş afluentul· Valea Lun-
cilor, la 30 m deasupra ă in
ş Moanei , la 6 - 7 km de
ţ ă ş cu ş
Repede.
ă o ş ă ă ă de
om, cu alt1tudmea ă de 538 m,
ă de 96 m ş lungime a ă 56 m,
cu o ă intrare, ce duce intr-o
galerie ă ă ă cu
Ursus spelaeus. 1. EmOdi ă ă
de aic1 provin fragmente ceramice
hallstattiene. Materialele se ă in
ţ Muzeului Ţ ă ş din
Oradea.
Datare: Hallstatt.
1 Ioan Emod Repertorrul monumente/ar dm
JUdelui Bthor, Oradea, 1974, p. 74, 387.
2. Marc1an Bleahu, V Oecu, Ş Negrea, C.
ş 1 1 Vtehmann. ş dm
Romlln•a. ş 1976, p. 81 • 82
3. Crtsti an Goran, Catalogul Ststemat•c al
ş dtn Românta. 1981, ş 1982,
3724 / 2
ş ş
ş din Valea ş
Misiduolgyi-Macske barlang,
Banlacai Alsobarlang, ketszeju-
barlang, ş Moarei)
Jud. Bihor, sat- comuna Ş ş
www.cimec.ro
Arheolog1a ş ş mine lor din • ş naturale
Localizare· ţ ă Craiului ,
carstul din bazinul ş Repede,
Valea ş afluentul Valea Lun-
cîlor, 4,7 km de la ţ cu Valea
ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altttudmea ă de 500 m.
ă de 50 m ş lungimea ă de
1.170 m ş ă ă ă este
ă ă ă de un rau subteran, ă
in 1929 de R. Jeannel ş Valeriu
ş ă ă ă Materiale
arheologice au fost identificate probabil
de 1 Em0d1, ă cu un inventar
funerar intre care un colier din chihlimbar
de la inceputul primei epoc1 a fieruiUI
(Hallstatt) Ş un vas dactc ă cu
ă ă la Oyrrhach1on. sec. 11 - 1
a.Chr.
Datare: Hallstatt, La Tene dacic.
1 Ioan EmO<h. Repertonul monumentelor dtn
JUde\ul Bthor. Oradea, 1974.
2. Marc.tan Bleahu. V. Decu. Ş Negrea. C
ş 1. Povara. 1. V•ehmann, ş dm
Romlma, ş 1976, p. 80 • 81 ,
3. Cnstian Goran. Catalogul Ststematic 11
ş dm România, 1981 , ş 1982,
372 .. /2.
ş ş
ş ă din Gura ş
Jud Bihor, sat- comuna Ş ş
Localizare ţ ă Cra1ului,
carstul din bazinul ş Negru, intre
Bucea Ş Vadul ş versantul
stâng, Dealul ş la 75 m in aval
de ş Ungurulut.
ă o ş ă ă ă de
om, cu o allttudine ă de 316 m,
ă 11 m ş lungimea ă de 195
m, având o ă intrare ce duce intr-o
galerie ş ascendenta, cu ă din
pleistocenul superior: Ursus spelaeus,
Gyps fulvus etc. ş fragmente ceramice
din neolitic, eneolitic, Hallstatt, dacice
Materialele descoperite se ă în colectia
1. EmOdi
Datare: neolitic, eneolitic, Hallstatt, e-
poca ă
1 Cnst1an Goran, Catalogul Si stematic al
ş din Român1a, 1981, ş 1982,
3728 /34
8
2. •••, Repertonul monumentelor dm ţ
B•hor, Oradea 197.-. p 387.
ş Piatra Corbului
Jud. Bihor, sat ă comuna
Ş ş
Localizare ă Craiului ,
Defileul ş Repede intre Bucea ş
Vadul ş
Tn 1924, Marton Roska ă
ă arheologice in ş ce se
invecineaza cu ă ă sub
ă ă ă nu au dat rezultatele
scontate.
Datare: ă
1 ă Roska, Recherehes pr6htstonques
pendant l'ann6e 192.-. Dacta 1, 1924.
ş Piatra Morii
Jud Bihor. sat ă comuna
Ş ş
Localizare· ţ ă Craiului,
carstul din Valea ş Repede,
baztnul ş Repede, Tntre Bucea ş
Vadul ş versantul stâng
ă o ş ă ă ă de
om. Materialele ceramice descoperite
sunt din epoca bronzului ş prima ă a
fierului .
Datare: epoca bronzului, Hallstatt.
1 Marton Roska, Repertonum. CluJ, 1942, p 35
2 • " . Repertonul monumente lor dtn ţ
Bahor. Oradea, 197_., p 11 .
ş Piatra ş
ă ş ş
Jud. Bihor, sat ă comuna
Ş Ş
Localizare: ţ ă Craiului,
carstul dm Valea ş Repede,
bazinul ş Repede, versantul
drept intre Bucea ş Vadu ş in
apropierea satului.
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altitudine ă 420 m, rela-
ă 135 m Ş o lungime ă 25 m. Aici
au fost ă mai multe piese de
bronz, intre care ă seceri hall-
stattiene.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din - ş naturale
Datare Hallstatt.
1 Marton Ros a Repertonum. Cl uJ, 1942, p 35.
2. R Jeannel , Em11 ţ Enumerat•on des
Grottes v•s•tees 1918- 1927, B1ospeolog•ca 54,
1959, p 427
3 ··•. Repertonul monumente lor d•n ţ
Bihor, 1974, p 10, 326
4 G Ha las•. Descrterea ş dm def,/eul de
/a Vadu ş ţ Craiulw) ,
Bulehnut InformatiV al Comisiei Centrale de
Speolog•e Spol1•vl 4, Oradea, 1980, p 123 • 154.
5 Cnst•an Goran, Catalogul S•stemat•c al
ş din Romlln•a. 1981, ş 1982,
3725 / 26
ş Unguru/ui
ş ş ş de
la ă ş de la Bolhac,
Magyarok barlang)
Jud Bihor. sat ă comuna
Ş Ş
Localizare: ţ ă Cra1ului,
carstul din bazinul ş Repede,
pârâul Ungurului, malul stâng, Tn a-
monte de ţ cu Valea
ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altitudine ă de 307 m,
ă de 1 m ş o lungime ă de 564
m. Are un portal de 22 m ă ţ lung
de 30 m. ş este ă
ă in 1942 de H. Kessler ş de
Embd1 ă 1970, care ă ă
ă ptese de bronz ş ă din
prima ă a fierului.
Materialele descoperite se ă in ţ
1 Emodi, care le-a descoperit
Datare: neolitic, Hallstatt.
1 H. Kessler A Varsonkolyosi es az eskulloi
forrasbarlang. Tunstak Lap1a 54 Budapest. 1942
p 6 o 7
2. ••• Repertoriul monumentelor din ţ
B11'10r Oradea 1974, p 386. 387
3 Cnst•an Goran, Catalogul Sastematic al
ş dm ă 1981 ş 1982,
2726/30.
9
ş Zmeilor de la
Onceasa
(Huda Oncesei, Huda Vencesei
Sarkanybarlang)
Jud Bihor, sat- comuna Budureasa.
Localizare. ţ Bihor, Masivul
ă Valea ş Cald,
carstul din bazinul ă Ponorului,
afluent pe stânga, versantul drept al
Ponorului, 1 km de Poiana Onceasa
ă o ş ă ă ă
probabil de om. cu altitudinea ă
de1300 m. ă de 220 m, lung1mea
ă de 340 m, intrarea ă de
3,50 m ă ţ 7,50 m ă ţ des-
ă duce in sala Domulu1 Ş apo1 in
Galeria ă ă S-a ă
ă ă cu mult Ursus spetaeus
Hyena spelaea etc. La inceputul secolului
al XX-lea Gy Primics presupune locuire
ă Mârton Roska, ţ ă
de aici o ă de calcar cristalin cu urme
de ş ce se ă in Muzeul ţ
de Istorie al Transilvaniei d1n CluJ, cu nr.
de inventar 8.036 H. MOIIer Karpe in
.Handbuch der Vorgeschichte" 1968,
150. 2730 ţ ă existenta pale-
oliticului, ă ă citarea sursei. ă la
reluarea ă ă in ş ă locu1rea
ă ă in ţ Maria Mottl
ă ş in penmetrul loca-
ă ţ Pietroasa. jud. B1hor (la sud de
Budureasa) Se impun ă ă siste-
matice pentru rezolvarea problemei
ţ in ş ă a locuirii paleolitice.
Fauna se ă ş in muzeele din
Oradea, Cluj ş Institutul de Speolog1e
.Emil ţ ă ş lnst1tutul Ge-
ologic dtn Budapesta ş in diverse ţ
din Viena
Datare paleolitic.
1 A Koch. Erdely Muzeum EvlcOmve, 1, 1876. 5,
p 162
2 Mârton Roska, Repertorwm. Cluj , 1942, p, 45
3 MarCJan Bleanu V Decu. Ş Negrea, C.
1. ă 1 V1ehmann. ş dm
Romlma, ş 1976, p 135
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor drn România - ş naturale
4. B Jungbert. ă ţ cu
descopenrt paleoht1ce din Trans1tvama Acta
Muse1 Napocens1s 15, 1978, p 8
5. Cnshan Goran, Catalogul Sistematic al
ş din RomAn1a. 1981 ş 1982.
3414/1 ,
ş Dâmbul Colibii
ş 11 din Dâmbul Colibii)
Jud. Bihor, sat- comuna Câmpani.
Localizare. ţ ă Craiulut,
carstul din baztnul ş Negru,
Valea ş versantul stâng.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 470 m,
ă de 45 m ş o lungime ă de
114 m, deschidere ă Ş ă
Materialul ceramtc, ţ culturii
ş a fost descopent in 1957 de ă
Institutul de Speolog1e din Cluj ş donat
de C ş ă la lnstttutul de
Speologie din Cluj .
Datare: neolitic.
1 N1colae Vlassa O ţ la problema
ă culturii Tisa cu alte cultun neoh11ce din
Trans1lvania SCIV 12 1961, 1, p 17.
2 Cnshan Goran. Catalogul Ststemahc al
ş din RomAn1a , 1981, ş 1982,
3425/75
ş ă ş
Jud Bihor, sat - comuna Câmpani.
Localizare: ţ Bihor, bazmul
ş Alb, carstul din Valea Si-
ş
Elena Terzea ă urme de locuire
ă in sondajul de 2,5 x 2 m efectuat
in 1958 - 1960, care a mers ă la 2,1 O
m adâncime. in ş ă ă ă
toarea succesiune ă stratul 1
intre 0,1 O - 0,15 m grosime, negru brun,
vetre de foc, probabil medievale ş mo-
derne, stratul 11, negru - ş cu urme
de foc, cu o grosime 0,30 m ş ă
ă culturii ţ ă con-
ă stratul III, galben deschis. de
10 - 15 cm grosime, cu piese de silex
atribuite paleoliticului superior ă ă pre-
ă culturale, ă cu Canis /upus,
Ursus arctos, Ursus spelaeus, Cervus sp
Sunt incluse ş ă ă Sorex
araneus. Sorex biharicus. specie ă
10
Talpa europea, Muscardmus avellanans,
Apodemus silvaticus, Microtus nivalis,
Microtus agrest1s etc. Vârsta ă
este din a doua ă a mterstadiului
WGrm vechi - WGrm mijlociu; stratul IV,
ă bogat in pietre unghiulare,
steril arheologic, climat stepic, stratul V,
ă brun ş ă cu piese de silex
ce pot fi atribuite musterianului din
paleoliticul mijlociu ş ă ă de
Microtus arvalis, Microtus agrestis, Ursus
spe/aeus ă de Crocuta spe/aea,
Panthera spelaea, Capra ibex etc. Fauna
ă vârsta interstadiului WOrm 1 -
WGrm 11.
Datare: paleolitic, perioada de tran-
ţ de la neolitic la epoca bronzului,
epoca ă epoca ă
1. Elena Terzea La faune de mamtferes
quaternalfeS de la grotte ă d' ş
(Bthor. România) , Travaux de l'lnslltut de
Speologie .Emlfe Racov1tza" 9, 1970 p 203- 204.
2 Cnsllan Goran Catalogul Sistematic al
ş ă 1981, ş 1982,
3425/20.
ş Ţ
Jud. Bihor, sat- comuna Câmpani
Localizare: ţ Bihor, Valea Cri-
ş Alb, carstul din bazinul ă
ş versantul drept, in apro-
pterea ş ă
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altitudinea ă de 445 m,
ă 75 m, lungimea ă de 74 m,
care ă trei desch1deri. ă ă
efectuate intre 1958 - 1960, de Elena
Terzea, au dus la descoperirea unor
depuneri, care incep la debutul inter-
stadiului WGrm 1 -WOrm Il, in care se ă
piese litice raportabile paleoliticului mij-
lociu - musterian ş paleoht•cului su-
perior, nedeterminat cultural. Se impune
reluarea ă ă pentru a se putea
stabili succesiunea ă ş datarea.
Datare: paleolillc.
1. Elena Terzea, Remarques sur la morphologie
el la repart111on de M1crotus n1vahs
Martms, dans le Ple1stocene de Roumame,
Travaux de l'lnslltul de Speolog1e .Em1le
Racov1tza• 12, 1973
2 Cnslian Goran Catalogul Sistematic al
ş din RomAn1a 1981. ş 1982,
3425/141
www.cimec.ro
ş ţ
(Funacsai barfang; Fonohazi
barfang)
Jud. Bi or, sat d fiin al Campan 1 de
Su , comuna CAmpani.
localizar : un B1horutui, Valea
ş egru, a uentul Cri u·B ţ
car lut din V ea Bulzulut, v r antul
SI ng.
ş Baiului
Jud. Bihor, sat ă comuna Bra ca
Localizare: un u Bihoru ui, Valea
11
bronzului,
IX- XI .
rton d scop niOr n
3, Or a
. R C J, l 42, p
ş Boului
Jud. Bthor, Br tca
Oatar . pal oii IC, n ol•tic.
ş Meziad
(Hohle von Mezged Mezsed
Videke)
Jud. B1hor,
Re t a.
z•ad comuna
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Rom4nia - ş naturale
ă o ş ă ă ă de
om, ă cu o mtrare ă
de 16 m ă ţ 1 O m ă ţ altitudinea
ă de 397 m ş cu alte ă ă
mai m1c1 lungimea ă este de 4750
m. Este ă pe ă etaje, in cea
mai mare parte fosile, pe o ă parte
ă ă pentru ă ş
ţ ă este fauna ă ş
ă (Ursus spelaeus), resturi de Homo
sapiens (probabil din paleolitic ş neolitic).
In 1972, cu ocazta unor ă tu-
ristice, au fost descoperite fragmente
ceram1ce neoht1ce. cultura Tisa ş din
ă ă !impune. ş este
ă ă Este ă cu ghid,
ă de miner ş echipament special
Datare: paleolitic, neolitic, La TEme
dacic
1 A Schmtdl , Oas Bthar • Geb1rge an der Grenze
von Ungarn und S•ebenburgen, Vertag Forster
und Bartelmus, Wten • 1863
2. Cantemir ş ţ P. Ftru, Resturi schelellce
umane dm ş de la Meziad, Comunic:An de
Geologte-Geogralte, Soctetatea de Ş
Naturale $1 Geografie, ş 1957- 1959, p
87. 71
3 Marc1an Bleahu, V. Oecu, Ş Negrea C
ş 1 Povara. 1. Vtehmann, ş dm
Romlntll ş 1976, p. 98 - 98.
4 O lgnat. Repertonul descopennlor neolt\lce
dm Bthor, Cnsta 3, Oradea, 1978
5 Cnsllan Goran. Catalogul Ststemattc al
ş dm Romania, 1981 , ş 1982,
3700 1 1.
ş din Dealul
Vârseci de la Pietroasa
ş din Guru Dealului,
ş ă ş Pacific)
Jud. Bihor, sat - comuna Pietroasa.
Localizare: ţ Bihor, Valea Cri-
ş Negru, carstul dtn bazinul ş
P1etros, in Valea ă versantul
stâng, afluent pe stânga al ă
Galbene, in apropierea Platoului
ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 705 m,
ă de 50 m. cu lungimea ă de
440 m ş o intrare ă ă de 14
m, 15 m ă ţ cu o galerie puternic
ă ă ş ă a fost
ă de 1. Czarân in 1903. Tn re-
12
pertoriul judetului Bihor este ţ ă
cu câte o locuire din epoca ă ş
ă Se impun ă de ve-
rificare.
Datare: paleolit1c, neolitic.
1 Cnst•an Goran. Catalogul Sistemat•C al
ş d•n ă 1981, Bucurettl , 1982,
37<41 , p. 1.
2 B Jungbert. Repertonullocaht31•tor cu
descopenn Pilleoliltce dtn Tr•nsilvanta (III) , Acta
Musei Napocens•s 19, 1982, p. 553 . 554.
3 Marcian Bteahu, V Oecu, Ş Negrea, C
1. Povarl , 1. Vtehmann, ş dm
Romlnia, ş 1976, p 131 • 132.
ş ş de la
ă ş
ş ş ş Grotte
du Cirque de Kolataier Hoters.
Kubladi barlang, Vidareti barlang,
Kobles der H6hle, Antrum ad
Co/ota, Gross-H6hle, ă C.
Goran)
Jud. Bihor, sat ă ş comuna ş
Localizare: ţ ă CraiulUI,
bazinul ş Negru, carstul din
baztnul ă Vida. Culmea ş
Dealul Pietrarului.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 350 m Ş
lungimea ă peste 350 m. ă
ă in vestibul, printr-o tntrare
ă ă de 1,80 m ş ă de
14 m, se ă Tn ă galerii: de
nord ş sud-sud-est. Lumina ă
ă la ă coridorului principal de
acces. ş a fost ă cu un zid,
ă probabil cu ă pentru
A fost ă de Fridwaldskt
in 1861, de R. Jeannel in 1923, E. G.
ţ ă ş P. A. Chappuis in 1929 ş G.
Boettger in 1940. Prima descnere
ţ lui V. Vogl in 1920. ă ă
ă probabil de cei ce au cercetat-o
sau de ă ă de comori, se ă in trei
puncte. Tncepând din 1963 a fost
ă de echtpa Marcian Bteahu ş
colaboratorii. Paleontologul T. Jurcsak
afirma, ă material paleontologtc ă ar
putea fi una dintre cele mai importante
ţ faunistice din Bihor, existând
ă cu Ursus spelaeus, intre care ş
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din România - ş net urale
probabile unelte de os. Se impune o
cercetare ă ş studierea ma-
terialului de os din Muzeul Ţ ă ş
din Oradea.
Datare: paleolitic
1 Marctan Bleahu, V Decu, Ş Negrea, C
ş 1 PovarA, 1, V1ehmann, ş dm
Romlnia, ş 1976, p. 89 • 91 .
2. B. Jungbert, Repertonul localitAitlor cu
descopenn paleohllce din Transilvania (III), Acta
Muse1 Napocens1s 19. 1982, p 555,
3 Cnst1an Goran. Catalogul Sistematic al
ş dm Româma, 1981 ş 1982,
3707 176
ş lzbucul ţ
Jud. B1hor. sat Râpa, comuna Tinca.
Localizare: ţ ă Craiului,
Valea ş Negru. carstul din
bazinul ă Albioara - Sohodol -
ş Valea ţ
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altitudine 250 m Ş o lung1me
ă de 120 m. ă o ă
intrare. cu orientare spre est. ă
cu aJutorul scafandrului autonom in 1982
de T. Borodan, G. ş F. Pantea ş G.
Birtalan. ş traversând sifoanele de
la intrare, au descoperit in sala mare
ă ş schelete umane. ă
reluate în ş an de speologii Cristian
Lascu ş Ş Sârbu, ă
descoperirile, ident1ficând ş o ă de
foc intr-o galerie ă din vechime.
Osemintele umane ţ unor morm1nte
de ţ ă in situ (M 2. 3),
celelalte fiind deranjate. Altele se ă
intr-o ş ă in perete. Tn jurul scheletelor
se ă 15 vase intregi, ă unelte
de silex, ă topoare de bronz de tip
Baniabic, ca parte din inventarul funerar.
Un vas s-a ă ş in râul subteran.
Materialul ţ grupului ă ă ţ -
ă ă ş al cultum Nagyrev Se pre-
supune ţ in ş ă a unui altar
de cult. Se impune cercetarea siste-
ă a ş
Datare: epoca bronzului.
1 Cnst1an Goran, Catalogul Sistematic al
ş d•n Român1a, 1981, ş 1982.
3704/1,
2 Ioan EmOd1, • ţ la
Inceputului epocu bronzului d•n nord-vestul
13
Trans•lvantel, Thraco-Dac1ca 6, 1985.
3 G. Halasi , Ioan EmOdl, Descoperm arheolog1ce
In ş de la lzbucuf ţ SCIVA 36, 1985,
3, p, 232 • 234.
ş Vacii
ş Vacii din Cheile
Albioarei, ş Vacii de la
Ţ ă
Jud. Bihor, sat- comuna ş
Localizare: ţ ă Cra1ului,
carstul dm bazmul ş Negru,
Cheile Albioarei, versantul drept, in
ţ ş ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudtnea ă de 40 m,
lungimea ă de 158 m ş având o
intrare cu ă ţ de 8 m. ă de
25 m. Din sala mare (25 x 8 m), provin
materialele ceramice din epoca bronzului
timpuriu (grupul ş - ă ă ş ş La
Teme (?}, oase de animale, intre care ş
de Ursus arctos Complex cultle funerar
ă 1. Emodi)
Datare. epoca bronzului t1mpuriu.
1 Roman. P D1e Fruhbronzeze1t m
Karpatenbecken und 1n den Nachbargeb1eten.
Budapest-Velem , 1977
2 • • •, Repertoriul monumente lor naturii ,
arheologice, IStonce, etnograf1ce. de ă ş
ă dtn ţ B•hor, Oradea, 1974, p 373
3. Cnst.an Goran, Catalogul S1stemattc al
ş d1n Românii! , 1981, ş 1982,
3704/3
4 Roman, P • D1e Fruhbronzezeit In
Karpatenbecken und 1n den Nachbargeb•eten,
SCIVA, 35, 1984, 3 /268
5 Em0d1, 1 , Asupra Inceputului epocii bronzului
Tn 81hor, Thraco Dac1ca, VI , 1985, 1- 2/123-
144
ş ă
Bihorului
(Szegyesdbarlang, Erzherzog
Joseph barlang; Grotte d'Archiduc
Joseph, Joseph f6herceg·barlang;
ă bar1ang)
Jud. Bihor, sat ş comuna
Câmpani
Localizare: ţ Bihor, carstul din
www.cimec.ro
Arheologia ş ten lor ş mine lor dm România • ş naturale
bazinul ş Negru, Valea Sighi-
ş versantul drept, 4,2 km a-
monte de localitate
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altttudine ă de 550 m.
ă de 55 m Ş o lungrme ă 1885
m, având o intrare ă spre sud-
vest , ă ă de 6 m ş ă
de 10 m. ş este ă ă
ă are patru sectoare ş este
ă pnn ă ă
ă ie ţ ă ă ă cu
Ursus spelaeus Ş o specie de ă
ă - Sorex biharicus ă in Galeria
ş • in compania unui inventar de
silex din paleolitJcul mrjlociu musterian ş
ă din perioada de tranzitie la
epoca bronzului, cultura Co ofeni. Re-
ţ • ă ş este monu-
ment al naturu
Datare: paleolitic, perioada de
ţ de la neolitic la epoca
bronzului.
1 K S•gmeth, Oie Spuren des HOII Ienberen.
Notes sur les cavernes de Hongne, Memotres de
la Soct te de Speolog1e 3, 1898
2 Elena Terzea Part,culantl 1 morfolog•ce ale
ursului de ş Ş rlsplnd1ru sa pe tefltorful
Romln.el, Lucrlnle lnstttutul ut de Speologie ,Em11
Raco 1•a· 5 1966. p 195 . 231
3 Elena Terzea. La faune de Wammderes
cuaternatres de la grotte Mlgura (81hor) ,
Travaux oe rlnSIIIUI oe Speolog•e . Emll e
Raco ltza' 9, 1969, p 201 • 230
4 .. •• Repertoflul Monumentelor natum,
arheologice etnogrsftce, de arhitecturi Ş
artl din Judeful Bthor. Oradea 1974, p 380. 382.
5 Crrsttan Goran, Catalogul S1stemsttc al
ş 1981, ş • 1982,
3425 / 20
ş de la Sub ă
Jud. B1hor, sat ă comuna
Te chea.
Localizare: Mun ii ă Craiului,
carstul din bazinul ş Repede, in
aval de Vadul ş versantul
stâng, in apropierea satului , sub
coasta dealului .
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altitudine ă 280 m ş o
lung•me ă 65 m. având o ă
intrare ă ă spre nord-vest ,
care duce intr-o galerie ă 1 EmOdi
ă fragmente ceramice p1ctate
14
ţ culturii Tisa ş un vas din
cultura Baden. Din nivelele inferioare ale
ş provine ă cu Ursus spelaeus.
Crocuta spelaea. Sos primigenius etc.
ş ă ă fie ă pentru ă
este printre ţ cu asemenea ă
care nu putea fi acolo decât ă de
om
Datare: neolitic, penoada de ţ
de la neolitic la epoca bronzului.
1 Ioan Em0d1, el Repertoflu. monumentelor
ntturl, arheolog1ce. ISIOfiC&, etnograftce. d&
arh•teclurl Ş dm ţ a,nor, Oradea, 197<1,
p 71
2 Cnst1an Goran, Catalogul S1Siema/Jc al
J981, ş 1982,
3727/ 12
ş de la Uileacu de
ş
Jud. Bihor, sat- comuna Uileacu de
ş
Locali zare ţ Codru-Moma,
carstul dm Valea ş Negru,
versantul drept. la nord de locahtale, in
aval de ş
ă o ş ă ă ă
sistematic. De aici provin fragmente
ceramice nedatate ă ţ lui
T. Jurcsak. care a intocm1t ş Se
impune cercetarea prin ă ă
Datare; ă
1 •• • Repertoflul monumente/ar na:11m,
arheologiCf!. Istorice. etnograf1Cf! de arh;tecturl ş •
artl dm ţ Btllor, Oradea, 1974, p 392.
ş ă
Jud. Bihor, sat- comuna Vadu ş
(sau Ş ş
Localizare: ţ ă Craiului ,
carstul din Valea ş Repede,
versantul stâng, intre Bucea ş Vadu
ş sub dealul Ceretului.
ă o ş ă ă ă de
om, la nivelul primei terase de eroziune.
O ş ă in care s-au descoperit
fragmente ceramice neolitice, probabil
cultura Tisa. Gura ş a fost
ă Poate fi ă prin ă ă
turi .
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Rom§ma - ş naturale
Datare: neolitic.
1 •••• Repertonul monumentetor naturit.
arheologice, 1stonce. etnograftce. de arhitecturA ş
artA dm judetul Bthor, Oradea, 1974, p 394.
ş ţ 1, 11,
III
Jud. Bihor, sat - comuna Vadu ş
Localizare: ţ ă Craiului,
carstul din Valea ş Repede,
versantul stâng, între Bucea ş Vadu
ş ş Vadu ş
ş ă in fapt trei ş
care ă intre ele, ţ 1 - 11 - III,
care au fost locuite de om. Altitudinea
ă ă lungimea au valorile:
ţ 1 - 360 m, 80 m, 38 m: ţ 11 -
365 m, 85 m, 34 m; ţ III - 370 m,
90 m. 157 m in partea de nord-vest. 1. T.
Kormos a descoperit in 1913, in ş
III, ă din pleistocen ş piese de silex,
ce au fost atribuite paleoliticuluî. Tn 1940,
Maria Mottl a efectuat ş ea aici ă ă
intr-o ţ cu ţ de 40 m
2
,
identificând ă cu Hyaena spelaea,
Ursus arctos etc., un ă pe ă de
silex {calcedonie) ş câteva ş din
ţ de urs de ş ă atributle
ă ţ umane. Pe valea ş
Repede, intre ă ţ Vadul ş ş
Ş ş in zona carstului, se ă 8 - 9
ş Ele sunt catalogate de speologi
in volumul consacrat, cu numerele
cuprinse de la 3. 726 intre p. 60 - 68
Numat cele cu nr. 66 - 68 au fost pre-
zentate aici.
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de ţ de la neolitic la epoca
bronzului.
1. T Kormos. Barlangkutatas. 3, 1915, 3-4, p
153-163.
2 Marton Roska, Repertortum, Cluj, 1942, p
273
3 Nicolae Vlassa, O ţ ta problema
tegAtufllor Cu/luni Ttsa cu alte eul/un dm
TranS1lvama, SCIV 12, 1961, 1, p 17 · 24
4 Marcian Bleahu V. Decu, Ş Negrea, C
ş 1 Povara, 1. V1ehmann, ş dm
Romama, ş 1976
5, G Halas1, Oescnerea ş dm deftleuf de
la Vadu ş ţ Padurea CraiUIUt),
Bulelmul Informativ al Com1s ei Centrale de
Speologie ă 4, 1980, p. 123 • 154
6 ••· , Repertonul monumente/ar natufli,
arheologtce. tstorice. etnograltce, de arhttecturl ş
artA dm ţ Oradea. 1974, 1981
7 Cnstlan Goran, Catalogul Ststemattc al
ş 1981, ş 1982,
3726/66-68
ş Travertin
ş ă ş ţ
Jud. Bihor, sat- comuna Vadu ş
(sau Ş ş
Local izare: ţ ă Craiului,
carstul din Valea ş Repede,
versantul stâng, intre Bucea ş Vadu
ş sub dealul Ceretulu1, foarte
aproape de albia ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 295 m,
ă de 20 m, lung1mea ă de 4,5
m ş o deschidere ă ă La
intrare, T. ş a executat un sondaj
arheologic, d1n care au rezultat matenale
ş ă ă ă alte ă
Datare: ă
1 T Kormos. 1913- ban Vegzett asatasatm
eredmenyet. FtHdtani In/ evkonyve1, Budapest.
1913, p. 532- 534
2 •• •• Repertoriul monumente/ar natum.
arheologice, tstonce. etnograftce. de arhitecturii
ş artiJ dm ţ Oradea, 1974, p. 393
3 Cns!lan Goran. Catalogul Ststematlc al
ş dm Romama, 1981, ş 1982,
3726/ 59
ş Vadul ş
ş cu ă Vizes barlang,
Mav barlang, Wasserfall Hohle,
Revi barlang, ş de la Vad)
Jud Bihor, sat - comuna Vadu ş
(sau Ş ş
Localizare: ţ ă Craiului,
carstul din Valea ş Repede,
versantul stâng, intre Bucea ş Vadu
ş in ă ş
ţ
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 305 m,
ă de 20 m ş o lungimea ă de
1000 m, având o intrare ă de 3,05 m,
ă de 5 m ş un c-:>ridor ce duce la un
pod peste tac. la o incape1 e ă
ă .Globul ă ă Oesco-
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine/or dtn România - ş naturale
ă in 1903, G. Czaran ă un ghid
al ş ă ş de Mârton Roska
intre cele ă ă mondiale, iar in
1952 de H. Kessler ş de ţ ă
care, pe ă o ă ă de
troglobionte, ţ ă ă ne-
ă de tip Tisa ş din epoca bronzului.
Materialele sunt analoge celor din
ş ţ 11 , III din apropiere.
ş ă ă pentru vi-
zitare ă ş este ă cu o ă
de fier. Este ă Ş se ă
cu ghid.
Datare: neolitic, epoca bronzului.
1 ă Roska, Repertonum CluJ 1942, p. 28
2. .. •• Repertonul monvmentelor natunl.
arheologice. 1stonce, etnografice de ş
artl dm ţ Oradea, 1974.
3. Marctan Bleahu, V. Oecu, Ş Negrea C
ş 1. ă 1. Vtehmann, ş dm
ă ş 1976.
4 Cnstran Goran. Catalogul S•stemalic al
ş dm 1981, ş 1982,
3726 / 61
ş ş
ş nr. 6, ş lw ţ -
posibil)
Jud Bihor, sat - comuna Vadu ş
(sau Ş ş
Localizare· ţ ă Cra1ului ,
Valea ş Repede carstul din
Valea ş versantul drept Dealul
ţ
ă o ş ă ă ă
probabil , ocazional de om ă
arheolog1ce, efectuate de T. Kormos ş
Maria Mottl au scos la ă piese
aurignaciene, atribuite interstadiului
WOrm 1 - 11 din paleoliticul superior.
Datare: paleolitic.
1 B Jungbert . cv
descopenri paleolit1ce dm Transilvania (IV) , Acta
Musel Napocensts 22-23, 1985 • 1986 p 397
ş Ripiceni
ş de la Stânca Ripiceni
Canal)
Jud. ş sat - comuna Ripiceni.
Localizare: Bazinul Prutului, malul
16
stâng, pe versantul de sud al dealului ,
la vest de situl arheologic Ripiceni
Izvor. in nordul comunei , 1 km nord de
fosta ă de ă in aval de nodul
hidrotehnic Stânca ş
ă o ş ă ă ă de
om. cu o orientare vest - est , ş o
altitudine ă de 150 m. 40 m
deasupra nivelului Prutului. ş s-a
dezvoltat pe o ă in calcar Pnn
ă ă arheologice, dmtre 1924 -
1926 s-a ă reconstitwea stra-
tigrafiei depunerilor S-a constatat ă
partea din profunzime a ş era
ă ă ă nici un depozit, din cauza
ă cu pietre din ă ş din
intenor Partea de deasupra ă
ş straturi, numerotate 1 - VII stratul 1,
infenor. gros1me 1 ,22 m, aurignacian
superior. cu lame tipice, gratoare pe lame
ş rabat, burine, suie de os, ă ă ă
Ursus spelaeus dar cu Fetis spelaea, Bos
primigenius, Bos priscus. etc ; stratul Il,
steril arheologiC gros de 9,82 m; stratul
III, inferior. grosime 1,50 m, aurignacian
V, cu lame ş abrupt Ş vârfun La
Gravette gratoare pe capete de lame ş
carenate. burine, ă ă de os.
spatule din os Ş corn de cerb; ă ă ă
Ursus Spelaeus dar cu Equus cabalus
fosilis. Hyaena spelaea, Cervus elaphus,
etc.; stratul IV, steril arheologic, grosime
O 90 m stratul V, mijlOCIU, aungnacian
superior, cu gratoare pe lame gratoare-
burine. ă ă burine,
vârfun foliacee, vârfuri ş abrupt,
ă ă din os ă
dm corn de cerb, un pandantiV dintr-o
ă de câine sau vulpe, stratul VI ,
steril arheologic, gros1me 1 ,45 m· stratul
VII , magdalenian. grosime 0,85 m cu
lame denticulate, m1crolihce, gratoare pe
lame mai mici , burine, vârfuri microlitice
ş abrupt , etc Deasupra acestora
ă un strat în care au fost ă
fragmente ceramice contemporane celor
din ţ de la Ripiceni Izvor.
ş a fost ă de cariera de
calcar care s-a instalat acolo in 1902.
Datare; paleolitic, eneol itic.
1 1 S•moonescu, N N ş Une statoon
aurrgnaclenne en Moldsvoe, Bulettnul Sec •e• de
$1 •n eal Academtet Române 3, 1926.
2 N. N ş La stat1on paleolilh1que de
Grote de Stânca R1plcenl. Oacoa 5-6. ţ 1936
( 938)
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine lor dtn - ş naturale
3 C S ă ş La pal6oltlhlque en
Roumame, Dac1a 5-6, 1935-1936 (1938)
4 Cnstian Goran, Catalogul Stslemattc al
Pe:terllordtn România, 1981. ş 1982,
7000/1
5 Alexandru ă Riplceni-lzvor. Paleolltic
ş mezolit1c. Studiu monografie, ş 1993
ş cu Game/e -
Cheile ş
Jud. ş ş ş
Localizare: Masivul ă carstul
din bazinul ă ş Valea ş
noavei pe versantul opus ş Gura
Cheii.
ă de teren au fost efectuate de o
ă a Clubului de Arheospeologie a
ă ţ .Vatachia" din ş
ă de Marin Cârciumaru, în 1995.
Sondajul este de 1 x 1 m; intre 1 ,30 -
1.40 m adâncime s-a identificat un nivel
de locuire cu oase sparte ţ ş
ă cu Ursus spelaeus; intre 1,40 -
1,50 m s-a ă o ă de cuaf1it.
ă in curs de ă ş
Datare: paleolitic.
1 Marin ă ă Pavel . R ă Un
sondaj dm ş cu Gamele - Cheile ş
lucranle S1mpozionulu1 de Arheolog1e, ă ş
23- 25 no1embne 1995. p 27- 28
ş Gura Cheii
ş din Cheile ş
Jud. ş ş ş
Localizare: Ţ Bârsei, Masivul
ă bazinul ă ş carstul
din Cheile ş versantul drept.
8 km sud-sud-est de ş 200 m
de la intrarea in chei.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă 5 m. lungimea
ă 13 m, având o intrare de 4 m
ă ţ iar galeria ă are o orientare
spre sud-vest, lumina ă spre
fund; ş este ă ă ă ă
ţ ş ă a fost ă de F.
Podek în 1925, A. Prox intre 1934 - 1935.
S-au identificat urme de locuire din
neolitic, cultura ş ş ş - Cucuteni
ş din epoca bronzului, cultura Tei. Tn
1959, C. S. ă ş Alexan-
Arheologia ş 4 17
dru ă 1. Pop. Alexandra Bolo-
mey, ă o ă ă ă de 12 x 2 m
in lungul axului ş ş ă pe
ă intre 0,28 - 0,78 m, o depunere
ş ă care inchide o ă ă
ş ă cu material elastic steril; un strat
ă inchis cu material elastic rulat:
0,45 - 0,63 m, paleolitic mijlociu, cultura
ă cu unelte din ţ silex ş
alte roci , ş vârfuri prelucrate - WOrm,
ă cu Ursus spe/aeus, Vulpes vu/pes,
Cervus elaphus; alt strat ă cu lentile
cu material elastic mixt (mare ş ă
rulat steril; strat ă cu locwe din
paleoliticul superior, ă ă
intre O, 1 O - O, 18 m cu lame, ş
ă etc., de caracter microlitic din
silex; WOrm 1 - WOrm Il, cu aproximativ
ş ă dar cu Capra ibex; strat
galben înch1s cu pietre rulate, steril : 0,15
- 0,30 m; strat galben inchis, nisipos intre
0,25 - 0,62 m, paleolitic superior, gra-
vettian (Kostenkian final), cu lame,
burine, vârfun La Gravette, ă
etc. din silex, Wurm III, cu ă Vulpes
vulpes, Capra ibex, Cervus elaphus,
Canis lupus, Equus cabalus, Sus scrofa;
strat ă brun ntsipos la 0,80 m, steril ;
strat negru ş post paleolitic, care
spre fund ţ o depunere din epoca
bronzului. cu ă unelte de os,
atribuit culturii Tei - Schneckenberg, în
amestec cu fragmente neolitice ş ş
ş - Cucuteni ş o depunere mo-
ă de secolul al XIX-lea.
Datare: paleolitic, neolitic, epoca
bronzului, epoca ă
1. Frantz Podek, Die H6hlen des
Schulerg btrges. Jahrbuch des Burzerlllnder
Sachsischen Museums 1 Jahrgang, Kronstadl, p.
45
2 Alfred Prox, Die Tet-Kul/ur tm Bunerland
Sachstschen Museums, 4, 1940 1-4, p 85. 92-
94
3. C S • ş 1 Pop. Alexandru
ă S4plturtle dm ş Gura Cheii •
ş Matenale 8, 1962
4 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemattc al
ş din România. 1981. ş 1982.
1230 1 7
ş din Valea
ă
(Gaura Sbârcioarei)
Jud. ş sat ş comuna
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor dm Rombma - ş naturale
Moeciu
Localizare. Carstul din culoarul
ă Ţ Bârsei. Valea Coa-
ă versantul stâng, la hotarul dintre
comunele ă Moeciu ş Ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 20 m ş
lung1me de 40 - 50 m, având ă
deschideri. Primele ă ă au fost
ă de A. Prox Ş apoi de ă C.S
ă ş Oardu ă
ş 1 Pop, Cantemir ş ţ in
1958 A Prox ă ţ
culturii aurignaciene In 1958 se atesta
ă ţ ă de ă
1. strat ş inchis cu ş ş p1etre
rulate, steril arheologic urmat apo de
2. stratul ă ş musterian de
ş depunere ă ă ar-
heologic;
3. stratul ş cu pietre rulate,
steril arheologic;
4. stratul galben deschis cu pietre col-
ţ cultura ă
5. stratul ş fin, steril ar-
heologic, depunere ă ă ar-
heologic.
ă ă pe straturi ; ţ ş
Ursus spelaeus.
Oatare. paleolitic.
1 Alfred Prox, Dte HtJhle m der Ve/ee Coacltzei
bel TtJnburg, M•tte•lungen des Burzenander
sachSISChen Museum 3, ş 1938, p. 1 • 2
2. C S. • ş Dardu • ă
ş 1 Pop. Centem•r • ş • Cerce/In
paleollttce 1n ş dm Ţ Blrset, Matenale
7, 1959.
3. Cnsuan Goran, Catalogul Sistematic al
ş dm Romlma, 1981. ş 1982.
1271 , p 5
ş Mare
ş Mare din satul ş
ş cu Lilieci, ş
ă ş Moieciu de Jos)
Jud. ş sat ş comuna
Moieciu.
Localizare: Carstul din culoarul
ă Ţ Bârse1, Valea cu
Calea, versantul drept.
18
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea ă de 950 m ş
lungimea de 162 m ă ă arheologice
au fost efectuate intre 1957 - 1958 de
ă C S ă ş ş Oardu
ă ş 1. Pop. Cantem1r
ş ţ care au constatat ă peste patul
stâncos al ş se ă ă
succesiune
1. strat cu unelte din ţ silex ş roci
sihcoase ţ musterianului;
2. strat cu pietre mari, ţ d1n
aurignacian, intrerupt de depuneri len-
tiliforme strat care in partea ă
ţ dovezi de locuire din gravettian.
Ulllma depunere este ă ş ţ
dovez1 de locuire dm neolitic, prima
ă a fierului , secolele III - IV Ş
secolele XV - XVI, secolul al XVII-lea,
ă ă ca acestea ă ă fi delimitate
stratigrafic Fauna din locuirea mus-
ă este ă de. Ursus
spelaeus, Hyaena spelaea, Capra tbex,
iar cea d1n aungnacian de Hya.ma
spelaea etc. Pe baza faunei ş
sedimentologic C.S. ă ş
ă climatle locUirea ă
in Wurm 1 - 11 iar pe cea ă ş
ă in Wurm III.
Datare· paleolitic, neolitic, Hallstatt,
epoca ă epoca medie-
ă
1. C.S • ă ş Slpltunte de la
ş Matenale 6. 1959, p 25 • 29
2 C.S. • ă ş Oardu ă
ş 1 Pop Cantem.r ş • Cercetln
pateolltice In ş dm Ţ Blrsei, Matenale
7, 1961 , p 15. 18
3 Alexandru ă Evo/u11a une/lelor Ş
armelor de p1Btrl ciop/111 descopeme pe tentorwl
RomAn1e1, ş 1970
4 Marc•an Bleahu, V. Oecu, Ş Negrea, C
ş 1 ă 1 V•ehmann, ş dm
Romlma, ş 1976, p 367 • 368.
5 CnstJan Goran, Catalogul Stslematic el
ş Romlma, 1981, ş 1962.
12711 4.
ş ă din satul
ş
Jud. ş sat ş comuna
Moieciu
Localizare: Carstul din culoarul
ă Ţ ă • Valea cu
www.cimec.ro
Arheologta ş ş mine lor din Romllnia - ş naturale
Calea·, versantul drept.
ă o ş ă ă ă de
om. Sondajul arheologic a fost efectuat in
1957. fn materialele nepublicate, se
ţ ă doar, un rest fosil uman
(fragment de femur) de Homo sapiens
fosilis.
Datare: paleolitic.
1 C S ş Oardu Nlcolaescu-
ş 1 Pop. Cantem•r ş ţ •
pateolttJce In pe§teflte dm Ţ Bârsei, Materiale
7. 1958
2. ···. Istoria Rom3mei, 1, 1960.
3. Cnsllan Goran, Catalogul Sistematic al
ş dm Românta, 1981, ş 1982,
1271 1 3.
ş Grota Boilor
ş Boilor)
Jud. ş sat Sasca ă
comuna Sasca ă
Localizare: ţ locvei, carstul de
pe versantul stâng al Cheilor Nerei.
ă o ş ă ă ă de
om, ă Are ă deschiden, cu
altitudinea ă de 220 m, lungimea
ă de 126 m: intrarea ă de
4 m ă ţ ş o ă de 2 m
ă ţ ş ă este ă vara.
ă vetre de foc. Se impun ă
prin ă ă
Datare: ă
1 Marim Olanu, Ş Cadariu, ş cu urme
de locUire de pe valea Nerei, Banallca 4. 1977, p 1 2
ş ţ
(Gaura Haiduci/ar, Grota
Haiduci/ar, Gaura Tâlharului,
Hercules Hohle, Ramberhohle,
Rabobarlang, Rablokberlangyia,
Csernavolgy-berfang,
Herkulesbarfang)
Jud. ş ă ă
ş ş ă Herculane.
Localizare: ţ Cernei, carstul din
Valea Cernei. versantul drept, 600 m
amonte de ă Romane.
ă o ş ă ă ă de
19
om, cu o altitudine ă de 160 m,
ă de 25 m, Ş o lungime ă
de143 m. ă trei ă orientate
spre est, fiind ă ă
privind ş ţ naturii ş arheologice, au
fost ă pe la inceputul anulut 1895 de
ă ş din Imperiul Austro-
Ungar ş continuate de ă ş
români in prima ă a secolului XX.
Din 1955, C. S. ă ş a
inceput ă ă sistematice, ă
cu Corneliu Mateescu, Eugen ş
Alexandru ă Ftorea ş
Petre Roman. N, Bosciu, Elena Terzea,
Mann Cârcrumaru, care au confirmat
concluziile ă anterioare ş au
stabilit altele noi.
Se ş acum ă ş a fost
ă de pe la 30000 a.Chr. de ă
paleolitici (paleolitic ţ apoi in
epipaleolitrc (clisurean - azilian), neolitic
final (cultura ă ţ perioada de
ţ la epoca bronzului (grupul
Herculane - Cheile Turzii - ţ
epoca bronzului (cultura Verbicioara),
prima ă a fierului - Hallstatt, epoca a
11-a a fierului , La Tene dacic, ă
ă ă Analizele de
polen efectuate de Marin Cârciumaru au
semnalat ă ă climatice in
pleistocenul superior final. ţ
ă Herculane 1 ş Herculane 11 au
dus o ă a climatului (stadiu glacrar).
Peretele de la intrarea ă este un
ă panou cu ă începând cu
a doua ă a secolului al XIX-lea,
multe dintre ele ă in culori. Tntre
acestea sunt ş ale unor mari ă ţ
care, tratându-se in ţ au vizitat
ş ş a fost ţ ă in
ă rânduri cu transformarea in
restaurant Este foarte ă dm cauza
marelui flux de vizrtatori ţ ş
ţ Se impun ă de
ţ
Datare· paleolitic, epipaleolitic 1 me-
zo-litic, neolitic, perioada de ţ
de la neolitic la epoca bronzulUI,
Hallstatt, epoca ă epoca
ă
1 Bodrog Milleker, Dl!lmagyarorszâg
r4g•sygleleli . 1. ş 1897, p. 46 • 47.
2 ă Roska, Repertorium, Cluj 1942 p 26
3 C S ş Corneliu N
Mateescu, Ş arheologiC Cerna - Olt. SCIV
4, 1955, 3. 4, p 391.409.
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş mmelor din RomDnia - ş naturale
4 C S ş Alexandru PAunescu,
Azilianul de la Blile Herculane tn lumma noilor
cercetln, SCIV 12, 1961, 2, p. 203 • 213.
5. Petre Roman, Cultura ţ ş
1976
6 Florea ş Paleo/tt1cul tn Banat,
ş 1978
7 Cristian Goran, Catalogul S1stemat1c al
ş dm Romlnia, 1981, ş 1982,
2146 / 6 .
ş Gaura ţ
(Gaura de pe Rolul ţ
Jud. ş sat - comuna
Coronini ă Pescari}.
Localizare: Rolul ţ in 120 m în
aval de .Gaura cu ă Carstul din
zona ţ de Fier.
ă o ş ă ă care este
ă dintr-o succesiune de galerii
cotite. Galeria ă este ă
ă spre sud, ă de 25 m. In
1972, s-au efectuat ă ă arheologice
de ă Vasile ţ iar în 1975 de
ă Vasile ţ ş Elena Terzea.
Deschiderea este de 4 x 6, 5 m, iar
altitudine ă de 70 m ţ ă de luciul
ă
ln urma ă ă (S 1 - Il) s-a ţ
ă succesiune de depuneri:
1. un strat compus din ă orizonturi
argiloase de 0.40 m grosime. steril
arheologic;
2. un strat cu trei orizonturi loessoide (2,
3, 4 m) cu material elastic; grosime ă
0,85 m. Din acestea provine ă ă
iar din cel superior (4) dovezi de locuire
din paleoliticul mijlociu (cultura musteri-
ă ă în climat rece WOrm 11 ş
tot din stratul 4 (paleoliticul mijlociu)
provine o ă 1 de Homo sapiens
neanderthalensis;
3. un strat din epoca fierului, cultura Ba-
sarabi. gros de 0,15 m;
4. un strat medieval (secolele XIV - XV).
gros de 0,05 - 0,07 m.
Tn stratul hallstattian s-au ă ă
ă vetre de foc etc.
Depunerile din WOrm III ş post-glaciar,
ă ă in jurul anilor 1800 a.Chr. lipsesc
deoarece au fost distruse de o ă a
depozitului printr-o activare a ş
20
ş este ă de pe ş ş de pe
ă A fost ă ş ă ţ
de Vasile ţ
Datare: paleolitic, epoca bronzului,
Hallstatt, epoca ă secolele
XIV- XV.
1 Elena Terzea, Mam1ferele cuaternare dm unele
ş ş adi posturi sub st4nc4 dm zona ţ
de Fier, Grupul de ă Complexe ţ de
Fier". Speologta, sena ă coordonator.
Traian Orghldan. Ş Negrea, Academta
RS R. , ş 1979, p. 111 - 114
2 Vastle Boronean1. Descopenn arheolog1ce Tn
unele ş dm defileul ţ de Fter, Grupul
de ă complexe ţ de Fier", Speologta,
sena ă coordonaton Traian Orghtdan,
Ş Negrea, Academia R S R ş
1979, p 142. 143
ş Gaura ş
ş Sudoi/V)
Jud. ş Cuptoare, localitate
ă a municipiului ş ţ
Localizare: ţ Domanului , Valea
Bârzavei . carstul din bazinul Râul
Mare, Valea Sudol , Dealul ş (a
nu se confunda cu ş Gaura
ş de pe valea Baciului}.
ă o ş ă ă ă de
om, cu o altitudine ă 560 m ş o
lungime ă 30 m, având o ă
intrare. ă efectuate de R.
Petrovszky, Octavian Popescu ş Petru
Rogozea au identificat materiale cera-
mice ţ neoliticului ş secolului al
XVIII-lea, ă ă precizarea culturilor din
care fac parte.
Datare: neolitic, perioada de ţ
de la neolitic la epoca bronzului,
epoca bronzului. La Tene. epoca
ă
1 Cnstian Goran, Catalogul SistematiC al
ş Rom4ma, 1981, ş 1982,
22.C6/ 12
2 Petru Rogozea, Cerce/Iri arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Rom4ntet. Banattca 9.
1987. p 361
ş cu Aburi
Jud. ş ş ă
Herculane.
Localizare: ţ Cernei, carstul din
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine lor dtn Rom§nia - ş ten naturale
Valea Cernei, versantul drept, la est
de Vârful Ciorici, in zona faliei
.Hercules·
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea ă de 400 m,
ă de 240 m ş o lungime ă de
14 m Intrarea este ă spre est,
având temperatura vaporilor de 52° C.
Este o ş ă ă ă ă S-au
efectuat ă sondaje in 1980- C1 Ş C2
ă ă material arheologic) ş in 1981 - C3.
Jn sondajul C1 din 1980 (0,50 x 1,1 o x 1
m) s-a constat ă ţ
stratigraficâ: O - 0,20 m steril. 0,20 - 0,40
m strat cultural medieval; 0,40 - 0,50 m
strat steril, 0,50 - 0,90 m strat de ă
roman secolele 1 - 11 p.Chr., apoi un strat
ţ culturii ţ In C3 (1 x
0,95 x 0,45 m) s-a confirmat ş
ţ
Materialul recoltat ă din ă
pentru epoca ă s-au ă ş
fragmente de cuie din fier.
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzulUI, epoca
ă epoca ă epoca
ă
1. Marcoan Bleahu, V. Decu Ş Negrea C.
ş 1. Povara, 1. Vtehmann. ş dm
Rom4nla ş 1976, p 260
2 R Petrovsz y, Octavian Popescu, Petru
Rogozea ş dm judetul ş
Banatoca 6, 1981 , p. 435-436.
3. Cnsttan Goran, Catalogul S1stemat1C al
ş Romtmia, 1981, ş 1982,
2146 / 2
ş Cumont
Jud. ş ş ă
Herculane
Localizare: ţ ţ carstul
din versantul stâng al Cerneî, in aval
de ş ş ţ
ş este ţ ă de ă F.
Cumont. la ş secolului al XIX-lea.
ca având in ea un relief mithriac din
epoca ă (inchinat zeulu1 Mithras).
ă din secolul XX nu au ş ă
identifice relieful.
21
Datare: epoca ă
1 F Cumonl. Textes et monumentes refa(l{s aux
mysteres de Mothras. 1 -11. Pans. 1896, p 421
2. Petru Rogozea arheolog1ce Tn
endocarstul dm sud-vestul Romantei, Banat1ca 9,
1987, p 359
ş de sub Ş
Ş barlang)
Jud. ş ş ă
Herculane.
Local izare ţ ţ carstul
d1n versantul stâng al Cernei, in aval
de ş ş ţ
ă o ş ă ă ă de
om, având altitudinea ă de 550 m
ş este în curs de cercetare ă
arheologice de ţ ă au pus in
ţ ă ă ă (probabil
ă ă ş din secolele
XV -XVIII
Datare. epoca ă
ă • secolele XV- XVIII
epoca
1 Cnstian Goran. Catalogul Sistematic al
ş dm Romlnia, 1981, ş 1982,
2147 12.
2 Petru Rooozea, Cercetân arheologoce in
endocarstul d1n sud-vestul Românteo, Banatoca 9,
1987, p 353, 359
ş Gaura lui
Lasconi
Jud ş ş ă
Herculane
Localizare ţ ţ carstul
din versantul stâng al Cernei, in aval
de ş ş ţ •
ă o ş ă ă in curs de
cercetare, Petru Rogozea ă ă
aici s-au ă fragmente ceramice atipice
in ă arheologice de ţ ă
Datare: ă
1 Cr>stoan Goran. Catalogul SistematiC al
ş Rom4ma, 1981, 2147, ş
1982, p 4
2 Petru Rogozea. arheolog1ce Tn
endocarstul dm sud-vestul Romlmei, Banatoca 9
1987, p 353, 359
www.cimec.ro
ş Gaura Ungurului
ş ra Ungurului)
Jud. C r -S nn, or B 1
rcu1 n .
Pe tera Hotilor
,
(Gaura cu ă Gaura Ho ilor de
sub Cogâltan)
Jud. C r -S v nn,o
reu n
22
ş lui lorgovan
Jud. C
H rcut
-S nn,o
ocu ta d
oz nu
•ca9
ş ă din Valea
Drastanicului
ş nr. 2 dm Valea
ă
Jud C
H cu
·S v nn.
R pr zmt o p
om, cu a 1 udn
91
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmelor dm Romfmia - ş ten naturale
ă de 52 m, lungimea ă de 10
m, având o intrare Petru Rogozea ă
ă ă de ţ ă ă
materiale arheolog•ce ţ culturii
ţ
Datare. perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1 Cnst1an Goran, Catalogul Stslemaltc al
ş dm Roma ma 7981 ş 1982,
2144 /56.
2 Petru Rogozea. Cercet<fn arheotogtce In
endocarstul dm sud-vestul Rom4ntet. Banahca 9,
1987, p. 352, 359,
ş nr. 1
(Bobot - din stânga hidrocentralei)
Jud ş ş ă
Herculane.
Localizare· ţ ţ carstul
din Valea Cerne1, versantul stâng (km
9), la baza unUl perete stâncos.
ă o ş ă ă ă de
om, cu o ă deschidere, are ă
ţ de 25 de m Ş ă ţ de 8 m,
lungimea ă de 40 m. ş este
ă ă ă
Au fost efectuate ă de teren in
anii 1980 - 1981 . S-au descoperit la
ţ ă materiale ceramice specifice
culturii ţ S-a executat un sondaj
de 0,60 x 0,50 x 1,00 m, in dreapta ă
centrale, in urma ă au ă
fragmente ceramice moderne, între 0,40
ş 0,70 m adâncime, precum Ş fragmente
ceramice ţ intre 0,70 ş 0,90 m.
S-au ă ş fragmente ceramice apar-
ţ culturii Baden.
Materialele se ă la Muzeul
ţ de Etnografie ş al Regimen-
tului de ţ ă din ş mv. nr
11652,11653 ş 11654.
Datare· perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului , epoca
ă
1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, ş dm ţ ş
ă Arheologice 2, 1981.
2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru
Rogozea, ş din ţ ş
6, 1981 , p 436
23
ş nr. 3
(Bobot - din stânga
hidrocentralei)
Jud. ş ş ă
Herculane.
Localizare: ţ ţ carstul
din Valea Cernei, versantul stâng, 35-
45 de m in aval de ş nr 1, de la
baza peretelui stâncos.
ă o ş ă ă ă de
om, cu deschiderea ă spre nord-
est, ă de 6 m ş ă de 5 m, de ă
ă Lungimea ă este 70 m
Este o ş ă ă ă
Materialele recoltate se ă in
ţ ă Tib1scum, d1n Ca-
ş inv. nr 11 651
Datare: penoada de ţ de la
neolitic la epoca bronzulUI, epoca
ă
1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, ş dm ţ ş
ă Arheologice 2, 1981
2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru
Rogozea, ş dm ţ ş
Banatica 6, 1981 , p 437.
ş Oilor
(Valea ă ă
Jud ş ş ă
Herculane
Localizare. ţ Cernei , Valea Cer-
nei versantul stâng, intre ă Jauna
ş B1dini , Valea ă ă Cabana
de la Km 14
ă o ş ă ă ă de
om, având altitudinea ă de 350 m,
ă de 30 m ş lungimea ă de 57
m. Are o ă intrare. ş a fost
ă de profesorul S. Petrescu, care
ă materialele ă lui Petru
Rogozea, care ă ă ele ţ
neoliticului, eneoliticului, perioadei de
ţ la epoca bronzului ş epocii
bronzului.
Datare: neolitic, eneolitic, perioada de
ţ de la neolitic la epoca bron-
zului, epoca bronzului.
www.cimec.ro
Arheologia ş Ş minelor din Rom!Jma • ş naturale
1. Cnstran Goran. Catalogul Sistematic al
ş RomiJma, 1981. ş 1982. p
63, 2144
2. Petru Rogozea, CercetiJn arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Rombme1, Banatrca 9,
1987,p 352, 359
ş Piatra ă ţ
Jud. ş ş ă
Herculane.
Localizare: ţ Cernei {Culmea
Mehadiei), Valea Cemei. versantul
drept, intre Valea Bidm1 Ş Valea
ă
ă o ş ă ă ă pro-
babil ă ă cu lungimea ă 19
m, având o ă intrare Petru
Rogozea ă ă in ă ş ă s-
au ă fragmente ceramice atip1ce care
nu pot fi atribwte unei anumite perioade
sau cultun
Datare. ă
1 Cnsllan Goran, Catalogul Srstemat1c al
ş RomiJma. 1981, ş 1982,
2146 / 9,
2 Petru Rogozea . Cercetln arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Rom4nrei, Banatica 9,
1987, p 353, 359.
ş Mare din
Ş ş
ş de la Ş ş Gaura
Dracului, ş de sub
Ş ş ş din Domogled,
ş Tatarczi, Tatarczibarlang,
Mehadiaibarlang, Tatarczihohle)
Jud. ş ş ă
Herculane
Localizare: Suburbia ş a
ş ă Herculane, Muntele
Domogled - peretele vestic, pe malul
stâng al Cernei. intre ş
(suburbie a ş ă Herculane)
ş ă Herculane. Carstul din culoarul
mijlociu al Cernei .
ă o ş ă ă ă de
om. Se compune dintr-o galerie supe-
ă din care ă trei ţ ce duc
spre o ă ă . cu ă ş alti-
tudinea ă este de 750 m, ă
de 600 m, iar lungimea de 153 m. La 30
24
de m, in ţ nr. 1, in sala .cu
ă ş se ă depuneri medievale
ş ă ă identificate de echipa de
cercetare ă de C S ă
ş in 1954. ş a fost ă
ă din 1862 de ă Fridwalski ş ţ
La gura ţ nr. 2 a fost instalat un
scripete pentru coborâre. ş a fost
ă de ă ă de comon in 1962
a fost ă de ă o ă de la
Institutul de Speologie .Emil ţ ă
din ş Explorarea ă ş
completarea ă a fost ă ă in 1977
de o ă a Clubului de speologie .Emil
Racov1W din ş ă de ă
Giurgiu.
Datare. epoca ă
C S ş Ş arheolog1c
Cerna-011. SCIV 4, 1955, 3-4
L BotO$ilineanu. A Negrea Ş Negrea.
Grottes de Banat explor6es de 1960- 1962,
CNRS, Pans. 1967
Marcian Bleahu V Decu Ş Negrea. C
ş 1 ă 1 V1ehmann. ş din
România, ş 1976
lcâ Giurgiu, ş Mare de la Ş ş
Buletinul Clubulur de speologre .Emil ţ ă
ş 5, 1977 • 1978
Cnstran Goran. Catalogul Slstema!lc al ş
d1n ă 1981 , ş 1982, 2147 /6
Grota nr. 1 din Dealul
Coltani
,
Jud ş sat ţ ţ
inglobat in ş ş
Localizare: ţ Dognecea carstul
din Valea Bârzavei, versantul stâng.
ă o ş ă ă ă de
om cu altitudinea ă de 197 m,
ă de 23 m, iar lung1mea ă de
5,5 m. având o ă intrare Petru
Rogozea ţ ă ţ frag-
mentelor ceramice ţ culturii
ţ ş altor culturi contemporane.
ş este ă de ă carierei
ă aici
Datare eneolitic, perioada de
ţ de la neolitic la epoca bron-
zului .
1 Cnst1an Goran. Catalogul Srslemallc al
ş cJm 198 t. ş 1982
2551/9
2. Petru Rogozea arheotog•ce In
endocarstul dm sud-vestul RomiJmei, Banatrca 9,
1987 p 351 - 360
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor dm Rom4nia - ş naturale
Grota nr. 2 din Dealul
Coltani
1
Jud. ş sat ţ ţ
inglobat în ş ş
Locali zare ţ Dognecea carstul
din Valea Bârzavei , versantul stâng
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea de 197 m, ă de
23 m, ş lungimea ă de 7 m, având o
ă intrare. Petru Rogozea men-
ţ ă ţ în ş ă a dovezilor
de locu1re din eneolit1c, ă ă a se prec1za
cultura, cât ş din perioada de ţ la
epoca bronzului, cultura ţ
ş este ă de ă din
cariera de ă
Datare eneohtic, perioada de
ţ de la neoht1c la epoca bron-
zului.
1. Cnst•an Goran. Catalogul S1stema11c al
RomAnia, 1981, ş 1982,
2251/10
2 Petru Rogozea, Cercetilri arheotog1ce Tn
endocarstul dm sud-vestul RomAntei, Banallca 9,
1987, p. 351 • 350.
Grota nr. 3 din Dealul
Coltani
1
Jud. ş sat ţ ţ
îngloba! in ş ş
Localizare: ţ Dognecea carstul
din Valea Bârzavei , versantul stâng
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea ă de 200 m,
ă de 25 m. lungimea ă de 5 m,
având o ă intrare. Petru Rogozea
ţ ă fragmente ceramice din
eneolit1c ş din perioada de ţ la
epoca bronzului , cultura Co ofeni. ş
tera este ă de ă din cariera
de calcar.
Datare: eneolitic. perioada de
ţ de la neolitic la epoca bron-
zului.
1 Cris an Goran Catalogul S1s/emauc al
ş dm RomAnia. 1981, ş 982,
2251/11
2 Petru Rogozea. Cercetilrl ameolog1ce In
enclocarstu/ dm sud-vestul RomAntei, Bana ca 9,
1987, p 350, 351
25
ş Stârnic
(Gaura ş
Jud ş municipiul ş ţ
Localizare. ţ Domanului, carstul
dtn bazinul DomanuiUI , la est de
localitate.
ă o ş ă ă ă
ocazional de om, cu altitudinea ă
de 370 m, ă de 130 m, având
lungimea ă de 780 m, cu o ă
deschidere. in 1961 . cu ocazia unei
periegheze, printre piesele provenite din
punctul fosilifer dtn ş ă s-a ă un
ă ă de os ţ provine de
la descoperitorul 8 Jungbert).
Datare. epoca pre1storicâ.
1 Cnsll an Goran, Catalogul Sistema/tC al
ş Roml nta, 1981, ş 1982,
2.422 /1 4
2. B. Jungbert. Repertonullocalttil /tlor cu
descoperm paleolt /tce dm Transt/vanta (IV), Acl a
Muse1 Napocens•s 22-23. 1985 · 1986, p 387.
ş Cerbului
ş
Jud. ş sat- comuna
ş
Localizare: ţ Oomanului, ver-
santul drept al Che1lor ş
ă o ş ă ă ă de
om cu o ă intrare, având al-
titudinea ă de 504 m, ă de
115 rr Ş lung1mea ă de 223 m
ă au fost efectuate, i ntre 1936 -
1939, de Erno Bologh (Cluj), care a
descoperit ă de ş ă cu Ursus
spelaeus ş câteva p1ese din ţ care
ar putea fi unelte ţ pa icului
ţ
Datare: paleohtic.
1 Florea Mogo anu Date cu pfiVIre /a paleollt,cul
dm }ude ul ş Bana!lca 2, 197 3, P
13
2 R Petrovszky, Contrtbutii la repertonul
ameologtc al localttltllor ;ude/ului ş
dm pateoii!IC pinii In secolului al V-lea a Hr •
Banat1ca 3, 1975, p 365.
3 Marc•an Bleallu, V Ş Negrea, C
ş 1. Povara 1 V•ehrr.ann. ş dm
RomAnia ş 197o p. 178- 179
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din RomAnia • ş naturale
4 Cnstian Goran, Catalogul Sistemalic al
ş dm Rom,nia, 1981. ş 1982.
2240/1
ş Cuptoru
Porcului
Jud. ş sat· comuna
ş
Localizare. ţ Amnei carstul din
Cheile ş versantul drept, în
apropierea ş cu Oase.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 425 m,
lungimea ă de 260 m având ă
deschrden, cea ă ă spre
sud ş este ă ă ă
ă arheologrce de ţ ă
ă de R. Petrovszky, Octavian
Popescu. Petru Rogozea au fost ă
între 1978 ş 1981. in 1981 a fosti-
ă la intrare ş in galena din
stânga ă ă ţ
cultuni ţ ş ă secolele
XIV· XV
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
ă
1 Marc1an Bleahu, V. Oecu. Ş Negrea C.
ş 1. Povara, 1. Vaehmann ş dm
Rom.Jma . ş 1976
2 R. Petrovszky. Octavaan Popescu, Petru
Rogozea, ş dtn ţ ş
ă Arheologice 2, Banat1ca 6, 1981 , p. 430
. 431
3 Cnst an Goran. Catalogul Sistemallc al
ş dm Rom,rua, 1981, ş 1982,
2240 / 8
ş de sub ş
de ă ş
Jud. ş sat · comuna
ş
Localizare· ţ Domanului, carstul
din versantul stâng al ă ş ş
Platoului ă ţ in stânga cursului
râului, sub ş de ă ş
prima ş ă la intrarea dinspre sat.
ă o ş ă ă ă de
om. ş este ă cu o ă
intrare, având altitudinea ă de 225
m, ă 32 m, iar lungimea ă de
26
736 m Tn 1974, Ş Cadariu ş R.
Petrovszky, au efectuat un sondaJ în
aproptere de peretele stâng, la rntrare Au
fost ă câteva fragmente ceramice cu
buza fa ă ţ unei ă
dm prima ă a fierului • Hallstatt
Datare Hallstatt .
1 R Petrovszky ţ repertortul
arneolog'c ţ judefului ş
dm paleolt/JC In secolulUI al V-lea a Hr .•
Banat1ca 3. 1975, p. 369
2. Marc1an Bleahu, V. Oecu Ş Negrea C.
ş 1. ă 1. Vaehmann. ş dm
RomAnta ş 1976. p 178- 179
3. Cnst an Goran. Catalogul S1stemar'c al
ş dm RomAma. 1981, ş 1982,
2238 / 5
ş Fugarilor
Jud. ş sat· comuna
ş
Localizare. ţ Banatului, carstul
din Cheile ş versantul stâng,
pe partea ă a unei ş .
ă o ş ă ă ă de
om. având altrtudinea ă de 460 m
ă de 160 m, iar lungimea ă
243 m ă o ă deschtdere
ă spre est-sud-est, ă de 8 m.
cu o ă ţ de 8 m, in ă de cuptor.
ş este ă ă ă ş
ă ă de teren au fost
efectuate de ă R Petrovszky,
Octavian Popescu, Petru Rogozea intre
1980 • 1981 S-au recoltat matenale
ceramice preistorice. de culoarea ă ă
mizii, medievale.
Datare: epoca ă epoca me-
ă
1 R Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, ş dm ţ ş
Cercetlln Arheologace 2. Banahca 6, 1981 , p. 432.
2. Cnstlan Goran, Catalogul s,stemaltc al
ş RomAnia 1981, ş 1982,
2238 / 25
ş Li/iecilor
Jud. ş sat. comuna
ş
Localizare: ţ Domanului , carstul
din versantul drept al Cherlor Ca-
ş pe partea de vest al ă ţ
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor dm România - ş naturale
.Fac·. partea ă a râulut ş la
1 km de localitate.
ă o ş ă ă ă de
om, cu o ă deschtdere, având
altitudinea ă de 226 m, ă de
15 m, iar lungimea ă de 640 m.
ă de ţ ă au fost efectuate,
in 197 4. de ă Ş Cadariu ş R
Petrovszky Depozitul arheologtc a fost
ă recent de apele de ţ in
cea mai mare parte. La ţ ă s-au
ă numeroase fragmente ceramice
datând dtn neolitic, epoca bronzului,
prima ă a fierului - Hallstatt. ă ă a
se indica cultura din care fac parte, ş din
epoca ă timpurie sau târzie.
Materialul se ă la Muzeul Banatului
Montan dtn ş ţ
Datare: neolitic, epoca bronzulUI
Hallstatt, epoca ă timpurie Ş
târz1e.
1 R PetrovszKy ţ la repet1oflul
arheolopoc ţ judetului ş
dm paleo/otrc pbn4 Tn secolului al V-lea a Hr.,
Banat1ca 3, 1975, p 368
2 Marctan Bleahu, V Oecu. Ş egrea C
ş 1. ă 1 Vtehmann, ş dm
Rombnia, ş 1976. p 178 • 179
3 Cnstian Goran, Catalogul StstemattC al
ş dtn Rombma 1981 ş 1982,
2240 / 20
ş ă ş
Jud. ş sat- comuna
ş
Localizare. ţ Banatului, carstul
din Valea ş Valea Buhuiului,
versantut stâng, la 2,5 km de lacul
ă ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 570 m ş
lungimea ă de 115 m, cu intrarea
ă spre vest-sud-vest. cu ă
Ş ă ţ de 5 m ş ă este ă
ă ă ă ţ ă ă depozit
strahgrafic consistent. ă de
ţ au fost efectuate in 1980 de
ă Petru Rogozea, R Petrovszky,
Octavian Popescu S-a ă ă
ţ ă cu linii incizate
oblic.
Materialele se ă la Muzeul de Istorie
ş sub inventar nr. 11 .295.
27
Datare perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1 L ş A Negrea. Ş Negrea,
Grottes du Banat explor6es de 1960 a 1962.
CNRS, Pans. 1987, p. 27 • 226
2. R. Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, ş fi don ţ ş
ă arheolog,ce 2, Banat1ca 6, 1981 , p. 433
3. Cnstian Goran, Catalopul Srstemattc al
ş dm Roma ma 1981, ş 1982,
2237 / 8
ş ă ţ
ş Megiureca, ş
Popovac)
Jud ş sat - comuna
ş
Localizare ţ Domanului, carstul
din versantul drept al Cheilor Ca-
ş la vest de Muntele ă ţ
ă o ş ă ă ă de
om, cu o ă intrare, având alt•-
tudmea ă de 421 m, ă de 45
m. iar lungimea ă de 112 m.
ă au fost ă de Erno
Botogh, intre anii 1936 - 1939, de O
ă ţ intre anii 1958 - 1960, ş apot de
Gheorghe Lazarovici in Muzeul
BanatulUI Montan din ş ţ se ă
ă cu Ursus spelaeus, ă de
descoperitori ca apaf1mând paleoliticului.
Se tmpune continuarea ă pentru
stabilirea stratigrafiei.
Datare paleo1tt1c.
1 R Petrovsz y, Contribufllla repertoflul
ameologtc ţ ţ ş
dm paleolt/lc pana 1n secolulut al V-lea a Hr .
Banat•ca III, 1975.
2. Marc1an Bleahu V Decu. Ş Negrea C
ş 1 Povara. 1. V1ehmann, ş dm
Rombma, ş 1976, p 178. 179.
3. Cnst1an Goran, Catalogul Ststematoc al
ş dm Romama 1981, ş 1982,
2240 1 2
ş Vraska
ş Pecina, ş
Vracina)
Jud. ş sat - comuna
ş
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din RomAnia · ş naturale
Localizare: ţ Banatului, carstul
din Cheile ş versantul stâng
al ă
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 224 m.
ă de 40 m, lung1mea ă de 65
m. Are o ă intrare în ă de
cuptor, ă nord - nord-est. ă
ţ de 2 m, ă ţ de 2,70 m. ş
este ă ă ă ţ Un
sondaJ arheologic a fost efectuat in 1981
de ă R. Petrovszky, Octavian
Popescu, P .Rogozea. fntr-o ă de 1
x 0,60 x 0.40 m au fost ă piese din
silex (gratoar) din paleoliticul superior,
ă ţ culturii ţ ş
ă târzie. Materialele se ă la
Muzeul ţ de Etnografie ş al
Regimentului de ţ ă ş
sub inventar nr 11633, 11634.
Datare. paleolitlc, perioada de tran-
ţ de la neolitic la epoca bronzului,
epoca ă târzie.
1. Ş Negrea , A. Negrea. V Sencu, L.
ş Grottes du Banat (Roumame)
explortles en 1963, International Journal of
Speology 1. 1965, 4. p. 397 - 440
2. R Petrovszky, Octavtan Popescu, Petru
Rogozea, ş dm ţ ş
ă arheologtce 2, Banaltca 6, 1981, p 432.
3, Crtsltan Goran. Catalogul SistematiC al
ş Romama, 1981, ş
2238 / 10
ş Vârful Înalt
ş Cernavârfu)
Jud. ş sat Cerna-Vârf.
comuna ş
Localizare: ş ţ calca-
rele dintre Valea Lucina ş pârâul
ă ţ .Piatra ş în apropiere de
ş ă ş de gara C.F.R.
ă o ş ă ă ă de
om, cu o ă intrare, ş o lungime
ă de 82 m. Materialele au ajuns in
Muzeul Regiunii ţ de Fier din
Drobeta-Turnu Severin in ă
ţ cunoscute. Fragmentele ceramice
se ă in Muzeul Regiunii ţ de Fier
din Drobeta-Turnu Severin, ă inv.
2097 - 2101 .
28
Datare perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1. Dumttru Berclu, Catalogul Muzeului arheologic
dm Turnu Severm. Malertale 1, 1953, p 590, 649.
2. R Petrovszky ţ la repertoriul
arheologic al ţ judetulUI ş
dm paleohttc pana Tn secolului al V-lea a Hr .
Banattca 3, 1975, p. 372
3 Crtsltan Goran, Catalogul S1stemattc al
ş dm Romania, 1981 ş 1982,
2133/11sau12
ş Elena
ş de la Trei ţ
Jud. ş sat- comuna Ciclova
ă
Local izare. ţ Aninei, Valea Cara-
ş bazinul afluentului C1clova,
Muntele Rol, la sud-est de ţ
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea med1e de 350 m,
lungimea ă de 92 m, având o ă
intrare. ă arheologice se dato-
ă unor ă amatori care au
ses1zat Muzeul ţ de Etnografie Ş
al Regimentului de ţ ă din Ca-
ş Muzeul a organizat inves-
tigarea ş de ă ş Au
rezultat fragmente ce-ramice ţ
unor vase dacice ş medievale ă din
secolul al XVIII-lea. Materialul provenit de
a1ci este nepublicat Ş se ă in Muzeul
ţ de Etnografie ş al Regi-
mentuiUI de ţ ă d1n ş
Datare: epoca ă La Tene
dacic, epoca ă
1 Marctan Bleahu V. Oecu, Ş Negrea, C
ş 1. ă 1. V1ehmann, ş dm
Romama. ş 1976, p. 213. 214
2 Cnst•an Goran, Catalogul S1stemat1c al
ş Romania, 1981, ş 1982,
2234 / 6
3. Petru Rogozea. Cercetlfl arheolog1ce In
endocarstul dm sud-vestul Romlmei, Banat1ca 9,
1987, p. 360
ş Lenuta
,
Jud. ş sat - comuna Ciclova
ă
Localizare· ţ Aninei, Valea Ca-
ş bazinul aOuentului Ciclova,
Muntele Rol , la sud-est de ţ
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor dm Romlmia - ş naturale
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea medie de 350 m ş
lungimea ă de 105 m, având ă
ă ş este in curs de cercetare.
ln ţ de ţ ă au fost
identificate materiale ceramice preis-
torice, dacice Ş din secolul al XVIII-lea,
ce se ă la Muzeul ţ de
Etnografie Ş al RegimentuiUI de ţ ă
din ş
Datare: epoca ă La Tene
dac1c, epoca ă
1. Marctan Bleahu. V Decu Ş Negrea, C
ş 1 Povara, 1 Vtehmann, ş dm
Romania. ş 1978, p 213- 21-4.
2 Cnsttan Goran, Catalogul S1stemat1c 111
ş dm Romllma. 1981 ş 1982,
2234 / 7
3 Petru Rogozea, Cerce/Iri arheologice In
endocarstul dm sud-vestul Romllmel, Banat1ca 9,
1987, p, 360
ş Bobot
Jud. ş sat- comuna
Cornereva.
Localizare: ţ ş carstul
din Valea Bela Reca.
ă o ş ă ă ă
ocazional de om Din ă de
ţ ă ce au fost efectuate au rezultat
materiale ţ perioadei de
ţ la epoca bronzului. ă
sub supravegherea muzeelor din ş ţ
ş ş sunt in curs de des-
ă ş
Datare. perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului
1 Petru Rogozea Cercetlri arheolog1ce In
endocarstul dm sud-vestul Romllmei, Banat•ca 9,
1987, p 355. 361
2 Cnst•an Goran, Catalogul Srs/ematlc al
ş dm Romllma 1981, ş 1982.
2144 1 2
ş din Dealul
ş
ş Comereva)
Jud. ş sat- comuna
Cornereva.
Localizare: ţ ş carstul
din Valea Bela Reca.
29
ă o ş ă ă ă vre-
melnic de om. Sunt ă in curs de
ă ş ale ş din muzeele
din ş ţ ş ş care au ă
cu ocazia ă de ţ ă ma-
tenale ceramice din perioada de ţ
la epoca bronzului
Datare: penoada de tranzi ie de la
neolitic la epoca bronzului .
1. Petru Rogozea Cercetln arheolog/Ce rn
endocarstul dm &ud-vestul Romlnter, Banat•ca 9,
1987, p. 355. 361.
ş Nr. 1
ş Mare din Dealul Secaia)
Jud. ş sat ş comuna
ş
Localizare ţ Ţ Valea
ş carstul din bazmul Râul Alb,
Valea Deavoia.
ă o ş ă ă ă de
om, cu lungimea de 103 m ş o ă
deschidere Petru Rogozea a Identificat
in ă ş ă dovezi de locuire d1n
perioada de tranzi ie la epoca bronzului -
cultura Co ofeni ş din secolul al XVIII-lea.
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
ă
1. Cnst•a!'l Goran. Catalogul S1stematic al
ş dm Romlnll . 1981, ş 1982.
2260 11
2 Petru Rogozea. Cercetari arheo/ogtce In
endocarstul dm sud-vestul Romantei. Banat•ca 9,
1987, p 360
ş cu ă din
Cheile ş
Jud ş sat ş comuna
ă
Localizare: ţ • Anmei, bazinul
Bârzavei, carstul din Valea ş
versantul drept, Dealul Gornica, la 2,5
km de Izvorul ş
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea ă de 320 m,
ă de 18 m, cu lung1mea ă de
930 m. ă ă ă o
deschidere mare, ă cu o galerie
www.cimec.ro
ş Gaura lui Ecab -
Galati
,
rin, t G • ş , comu
ş ă ă ş
nn. t Gom a, comun
Locahz re
d.n zona
ş cu Oase
la
bronzulu ,
www.cimec.ro
Arheologia ş Ş mine lor dm Romii ma • ş naturale
Datare· penoada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului , Hallstatt,
epoca ă
1. MarCian Bteahu. V Decu. Ş Negrea C.
ş 1 Povara. 1 V1ehmann, ş dm
Romama, 1976. ş p 179 · 180.
2 Cnslian Goran. Catalogul Ststemat•C al
ş din Romama. 1981, ş 1982.
2240 / 10.
3, Petru Rogozea arheologtce I n
endocarstul dm sud-vestul Rom4met, Banat•ca 9,
1987, p 351 , 359
ş cu ţ
Jud. ş sat labalcea,
comuna ş
Localizare: ţ Domanului , carstul
d1n Chetle ş versantul drept,
sectorul Ţ
ă o ş ă ă ă
vremelnic de om, cu altitudtnea de 450
m, ă de 90 m, lungimea ă de
68 m. Pnn ă de ţ ă
efectuate de ă Petru Rogozea, au
fost identificate materiale ceramice din
epoca ă timpurie ş din secolele
XV- XVIII, precum ş ă ă
Datare: epoca ă
1 Marc.an Bleahu. V Decu Ş Negrea, C.
ş 1 Povara, 1 Vtehmann, ş dm
Rom4ma, ş 1976, p 179. 180.
2 Cnsttan Goran. Catalogul Ststemat•c al
ş dm Romania, 1981, ş 1982,
2240 1 23.
3. Pe1ru Rogozea, Cerce/An arheolog•ce i n
endocarstul dm sud-vestul Romame1, Banat•ca 9,
1987, p 251 • 259
ş Cuptorul Ciumei
Jud. ş sat labalcea.
comuna ş
Localizare: ţ Domanului , carstul
dtn Chetle ş versantul drept,
sectorul Comarnic · Ţ
ă o ş ă ă ă
vremelnic de om, cu altitudinea ă
de 370 m, ă de 50 m. cu lungrmea
ă de 170 m, având trei ă fn
ă arheologice de ţ ă au
fost identificate materiale ceramice din
secolele XV -XVI li ş ă ă
Datare: epoca ă târzte
1. Marc1an Bleahu, V Decu Ş Negrea C
31
ş 1. Povara, 1 Viehmann. ş dm
Român•a. ş 1976, p, 179 - 180
2 Petru Rogozea Cercetari arheolog•ce 1n
endocarstul dm sud-vestul Romantei, Banahca 9,
1987, p 351 , 359.
ş de sub Pietrele
Albe
(Piatra ă ş K)
Jud. ş sat labalcea,
comuna ş
Localizare ţ Domenului, carstul
din Cherle ş versantul drept,
sectorul Comarnic - Ţ
ă o ş ă ă ă
vremelnic de om, cu lungime ă de 19
m ş a fost ţ ă de ă
Mârton Roska, in repertoriul din 1942.
Arheologii nu au identificat ş cu
cea ţ ă de Marton Roska In
schimb, unii drntre speologr au cercetat-o.
ş prezumtiv, ş ar putea fi
ă cu cea ţ ă de Mârton
Roska ş are urme de locuire, cu ce-
ă ă ca ă
Datare ă
1. Manon Roslla, Repertonum, CluJ, 1942, p
120, 316, nr 73, f•g.1.
2 Marc•an Bteahu, V. Decu, Ş Negrea C.
ş 1 Povara, 1 V1ehmann. ş dm
Roman.a, 1967, p. 179 • 180
3 Petru Rogozea, arheologice Tn
endocarstul d:n sud- vestul Romotme1, Banat•ca 9,
1987, p 347, 351, 359
ş Hotel Grota
Jud. ş sat labalcea,
comuna ş
Locali zare: Mun1ii Domanulur carstul
dtn versantul stâng al Cheilor Cara-
ş ş ă ţ Dealul ă
Mare
ă o ş ă ă ă de
om, cu albtudmea ă de 258 m,
ă de 16 m, lungimea ă de
27,7 m, având o ă intrare. Petru
Rogozea ţ ă in ea ţ
ceramicii din secolele XV- XVIII.
Datare· epoca ă
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Rom!Jma - ş naturale
1 Cnst1an Goran, Catalogul SistematiC al
ş dm 1981, ş 1982,
2238 /22
2 Petru Rogozea arheologice ln
endocarstul din sud-vestul Romlniei, Banatlca 9,
1987 p 350, 358.
ş Omului
Jud. ş sat labalcea,
comuna ş
Localizare: ţ Domanului, carstul
din Cheile ş versantul drept.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 60 m,
având lungimea ă de 152 m, cu trei
ă Din ă de teren efectuate
ă ă in ş ă au fost ă
fragmente ceramice ţ culturii
ţ din perioada de ţ la
epoca bronzului, dacice - La TEme ş din
secolele XV- XVIII.
Datare. perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului, La TEme
dacic, epoca ă
1 Cnshan Goran, Catalogul SistematiC al
ş 1981. ş 1982,
2240/28
2 Petru Rogozea, Cercetari arheologiCe Tn
enaocarstul dm sua-vestul Romanrei, Banauca 9,
1987
ş ţ ă
Jud. ş sat labalcea,
comuna ş
Localizare: ţ Aninei , carstul din
Cheile ş versantul drept, in
fata ş ă ţ 600 m de
ţ Cheilor Comamicului cu
ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 345 m,
ă de 1 O m, lungimea ă de 350
m, având ă ă orientate spre vest.
una sub ă de cuptor ş a doua
ă (7,50 m ţ ă intre ele).
ă in 1963 - 1966 ş nu avea
nume. Din cauza accesului greu a primit
denumirea ă numele fondatorului
biospeologiei, Emil ţ ă ă
arheologice au fost efectuate de R.
Petrovszky, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, intre 1980 - 1981 . Tn galeria
ă au fost identificate materiale
32
ceramice din epoca ă (un vas
intreg) ş ă - secolele XVII -
XVIII. Se impun ă arheologice prin
ă ă Materialul arheologic se ă in
Muzeul ţ de Etnografie ş al
Regimen-tului de ţ ă din Caran-
ş 11293.
Datare: La Tene dacic, epoca me-
ă
1 Marcian Bleahu. V Oecu. Ş Negrea C
ş 1 ă 1 Viehmann, ş dm
Romania. ş 1976, fig 70
2 R Petrovszky, Octav1an Popescu, Petru
Rogozea ş dm ţ ş
ă arheologice 2, Banat1ca 6, 1981, p 430
3. Cnstran Goran, Catalogul Sistematic al
ş drn 1981, ş 1982,
2240/4
ş Ţ
Jud. ş sat labalcea,
comuna ş
Localizare: ţ Domanului, carstul
din Cheile ş versantul drept.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 60 m,
lungimea ă de 231 m, având ă
ă A fost ă de O. Kadic
ina1nte de primul ă mondial, de R.
Petrovszky, Ş Cadariu, Gheorghe
Lazarovici , Florin ţ ă 1980.
Fauna este ă cu Ursus spelaeus, dar
ş ă Materialul arheologic ă
ă ţ unor locuiri din
perioada de ţ la epoca bronzului,
cultura ţ ş din epoca ă
unde unele elemente de ă
ă pot ţ ţ in ş ă
a unui sanctuar dacic. ş a fost
ă ş in secolele XV - XVIII. Florin
ţ ş Petru Rogozea sunt de ă
ă in ş Ţ ă un sanctuar
inchinat lui Zalmolxis.
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului, La Tene
dacic, epoca ă
1 O Kad1c, Bartangl, Kozlemenyel<, 1917, p 107
- 111
2 Petre Roman, Cultura ţ In Romama,
ş 1976, p 85
3 Cnshan Goran, Catalogul Slstemat1c al
ş Romania, 1981, ş 1982,
2240 1 27
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor dtn România - ş naturale
4 Petru Rogozea, arheolog1ce In
endocarstul dm sud-vestul Romlme1. Sanat1ca 9,
1987, p 350.
ş 2143/a
ş Oilor de la Bobot)
Jud. ş sat ţ comuna
Comereva
Localizare ţ Cernei, carstul din
Valea Cernei, Cheile BobotuiUI 150 -
200 m de km 17 spre Godeanu 26 km
ţ ă de ă Herculane.
ş este ă ş ă ţ cu ă
ă una ă spre est ş alta spre
nord-vest. Tn 1980, in stânga ă din
est, s-a ă un sondaj cu ă 0,50
x O 60 x 0,40 m, de ă R Petrovszky,
Octavian Popescu ş Petru Rogozea S-
au ă materiale ceramice moderne ş
un silex din paleoliticul superior (posibil).
Se impune cercetarea în continuare
Mate-nalele se ă la Muzeul Jude ean
de Etnografie ş al Reg1mentuiU1 de
ţ ă din ş sub mventar nr.
11707
Datare paleolitic superior, epoca
ă
1 R. Petrovszky, Octav1an Popescu, Petru
Rogozea, ş din ţ ş
CercetAn arheologice 2, Banatica 6, 1981
2. Cnst1an Goran, Catalogul S1stemat,c al
ş am Romlnia, 1981, ş • 1982,
2143 / 2
ş La ă
Jud ş sat ţ comuna
Comereva
Localizare. ţ Cernei, carstul din
Valea Cernei, Valea .La ă
Grota ă
ă o ş ă ă ă de
om, cu o ă deschidere, ă de 1 O
m. ă de 7 m, având lungimea galeriei
pnncipale de 16 m. ş este ă
ă ă ă de ţ ă au
fost efectuate, intre 1980 - 1981, de
ă R. Petrovszky, Octavian Popescu.
Petru Rogozea Au fost ă materiale
ceram1ce ţ ş Vucedol. Materialele
se ă la Muzeul ţ de Etnografie
Atheologia ş • 5 33
ş al Regimentului de ţ ă din
ş sub inventar nr 11280.
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1 R Petrovsz.' y, Octav1an Popescu, Petru
Rogozea, ş am ţ ş
CercetAri arheolog•ce 2, Banallca 6, 1981, p -434
ş nr. 61, ş
de la Colibituri
ş de la Steiul ş
Jud ş sat ţ comuna
Cornereva.
Localizare: ţ Cemei, carstul din
Valea Cernei, zona ţ ţ
pârâulut Iuta cu Cerna. Tn amonte de
km 21 versantul stâng al pârâuiUI Iuta
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea ă de 453 m
ă o versiune), 340 m ă alta) ,
ă de 108 m, ţ ă de râul Cerna.
Intrarea se ă spre sud, cu ă ţ de
4 m ă ţ de 8 m, lungimea ă de
80 m. ş este ă ă
ă ă ă de ţ ă au
fost efectuate in 1980 de R Petrovszky,
Octavian Popescu, Petru Rogozea, care
au constatat ţ unu1 strat de
ă chiar la intrarea in galeria din
stânga, unde s-au observat tre1 vetre de
foc, multe fragmente ceramice specifice
culturii ţ Se impune efectuarea
unor sondaje sau ă ă arheologice.
Materialele se ă la Muzeul ţ de
Etnografje ş al Reg1mentului de ţ ă
ş sub inventar nr 11291.
Datare perioada de ţ de la
neollt1c la epoca bronzului.
1. S Avram, O Dancâu E Ş Cercetlrr
speolog•ce Tn bazmul Cerne/, Institutului
de Speolog•e .Em•l • ţ 3, 1964, p 131 •
139.
2 R. Petrovsz y, Octav•an Popescu, Petru
Rogozea, ş am ţ ş
Cercetân arheologice 2 Banalica 6, 1981 , p. 433
-434
3 Cnsllan Goran, Catalogul S1stemat1c al
ş am ma 1981, ş • 1982,
2144 / 12.
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor dtn România - ş naturale
ş din Dealul
Coltan
,
Jud. ş sat inglobat in ş
ş
Local izare: ţ Dognecei, carstul
din bazinul Bârzavei, versantul stâng.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 250 m
ă de 7 4 m, lungimea ă de 12
m. ş este ă ă in-
ă din cauza blocajului produs de
ă ş lncepând din 1890, 1. Halavats,
8. Milleker, Mârton Roska, Gheorghe
lazarovici au semnalat ţ in
ş ă a une1 locuiri din perioada de
ţ la epoca bronzului, cultura
ţ ă cu locUirea din
Grota nr. 2 din Dealul ţ ş
este ă de ă ş produse de
exploziile din cariera de ă din
apropiere.
Datare· perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1 1. Halavats. Az nemet bogsom oskon
Telepekrol, AE 52
2 K Erdelyl, Wegwetser, ş 1895, p
550
3 Petre Roman, Cultura Cotofem Tn Romtlnia.
ş 1976, p. 80
4. R. Petrovszky, Octavtan Popescu. Petru
Rogozea. ş ten dm judeful ş
Cercetari Arheologtce 2. Banahca 6, 1981, p 438.
5 Cnstian Goran. Catalogul Ststematrc al
ş dm Romtlma. 1981, ş 1982,
2251 / 1.
ş ă
ş ă
Jud. ş sat ă ş Mare,
comuna ă ş Mare.
Localizare· Amner, Valea Nerei,
carstul din bazinul ş ă ă ş
platoul Poiana ş Poiana ă
ă Izvorul ă ă sub abruptul cal-
caros.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 730 m
lungimea de 177 m ş o intrare ă
ă de 6 m, care duce intr-o galerie
ă cu diverticole.
34
Are depozite argiloase in Sala ş ş in
Galeria X. ş a fost ă de L.
ş ă A. Negrea ş Ş Ne-
grea in 1960. A fost ă de ă ă
de comori. ă arheologice nu s-au
ă decât de arheologii amatori.
.Arheologul amator D. ă din ţ
ş a predat Muzeului ţ de
Etnografie ş al Regimentului de ţ ă
din ş fragmente ceram1ce
preistorice ţ tipice, ă cu Ursus
spelaeus. ş are zgârieturi de Ursus
spelaeus pe ţ Din ţ ă
ă ţ ş caracterului ascuns, se
spune ă ş a servit ca ă
haiducilor ă ă ţ ş partizanilor ă al
11-lea ă mondial. Este greu de ă
ş greu ă din cauza tavanului
foarte jos (se merge ă de ă
ş
Datare: epoca ă
1. Marctan Bleahu, V. Oecu, Ş Negrea. c
ş 1. 1 Vtehmann. ş din
Romtlma. ş 1976, p. 225. 226.
2 Cnshan Goran, Catalogul Srstematrc al
ş RomfJma, 1981, ş • 1982,
2232/1
3 Petru Rogozea, CercetfJri arheologrce Tn
endocarstul dm sud-vestul RomiJnre1, Banahca 9.
1987, p. 361
ş de sub stânca
Liubcovei
Jud. ş sat liubcova.
comuna Berzeasca.
Localizare: Carstul din zona ţ de
Fier, sub .Stânca Liubcovei".
ă o ş ă ă ă de
om. ă de ţ ă au fost
efectuate de Manan ă care a ă
ceramice din epoca bronzului ş
d1n a doua ă a fieruiUI . ă
au fost mai ample ş sunt in curs de
ă ş ş a fost ă de
cariera ce ţ la ă stâncii.
Datare· epoca bronzului , La TEme.
1 Petru Rogozea, CercetfJfl arheolog1ce i n
endocarstul dm sud-vestul RomfJmer. Bana1ica 9,
1987. p. 374 . 362.
2 ţ Manan Guma - Muzeul Banatulut
Montan din ş •
www.cimec.ro
ş Gaura
ă
(Gaura ă
Jud Ca ş r n, sat P 10a a e1,
comun G rnic.
ş (Gaura) Chindiei 1
(Gaura Mare de pe R '<UI
Chindiei)
3S
ş (Gaura) Chindiei 11
(Gaura ă de pe Rolul Chindiei)
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine/or din RomfJnia - ş naturale
vest. ă ă au fost efectuate intre
1973- 1974 (S 1- 11). Date stratigrafice:
un strat de ă ş cu ă ă
(Ursus spelaeus) ;
un strat cu ă ă ş material ce-
ramic din Hallstatt, cultura Basarabi;
la ţ ă s-au ă matenale cera-
mice medievale timpurii.
Pe ţ ş pe tavan se ă reprezentate
desene in culoare ş
Gaura Chlndlelll • Silueta umane ti de padri,
schtmatluta, palml umani
Date privind arta ă (aproximativ
425 de ă
motive realizate cu ă
(ocru) ş sursa argilei este
chiar in ş ă
motive ornamentale in stil
naturalist schematizat: ş
ă ă soare,
elemente florale ă ţ
crini);
motive geometrice, unghiulare:
ă (magice), triunghiun,
cercuri etc.;
semne, simboluri (de oameni,
ă ă etc.), cruci bizantine;
impresiuni de mâini ş de
degete umane;
elemente de alfabet chiriile ş
latin: un text in ă in care
este pomenit proorocul Isaia.
Oatarea ă de ă
36
mezolitic - neolitic:
epoca metalelor;
epoca ă timpurie
(secolele X - XI , ă text);
epoca ă
Gaura Chlndlelll • Reprezentarea Soanlul
Oatarea s-a ă pnn analogii ş
corespunde cronologic cu ă
arheologice.
ş este ă Accesul spre ea
este drstrus de o ă de ă insta-
ă ă descoperire
ş a servit ca staul pentru oi ş
capre. A fost ă cu gard ş ă
din lemn ş ulterior, de ă Vasile
ţ cu gard ş ţ ă de fier. A
ţ ca schit in secolele X - XI.
ă ţ ă ă arhe-
ologica, ă ş ă
Gaura Chlndlelll - Padre
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mmelor din Romllnia • ş naturale
Datare: epipaleolitic final neolitic,
Hallstatt, epoca ă epoca
mode ă
1 Marcian Bteahu V Decu Ş Negrea C
ş 1 ă 1 V1ehmann. ş dm
Romama, ş 1976
2 vasile ţ Arta ă dm ş
Gaura Chind1e1, comuna Pescari (Jud ş
Severm ), Revista Muzeelor ş Monumentelor.
Monumente lstonce Ş de ă 1. 1977.
3. Vas1le ţ Felsmalerem vom "Eisennen
Tor', (S R RumSnien). Das Altertum 23, 1977, p
3.
4 Vasile Boroneant. Descoperm arheolog1ce In
unele ş din defileul ţ de Fier, Grupul
de ă Complexe ţ de F1er",
Speologia. seria ă coordonaton Traian
Orgh1dan, Ş Negrea, Academia R S R
ş 1979. p 140 - 182
5 Cnshan Goran. Catalogul Ststema/lc al
ş din Romlnia, 1981, ş 1982,
2222/2
ş Gaura cu ă
ş cu ş ş
Coronini, Kolumbacsibarfang,
Fligenhole, Grotte de Golubatz)
Jud. ş sat- comuna
Coronini ă Pescari).
Localizare: ţ Mare·, versantul
ă între Moldova Veche ş
liborajdea, in aval de .Stânca
Babacai". Tn ţ ă are un izvor cu ă
de ă Carstul din zona ţ de
Fier.
Se compune din ă galerii :
1. galeria ă (etajul superior al ş
terii) de 42 m lungime, cu o ă
ă
2. galeria cu ă ă - etajul inferior}
cu o lungime de peste 3 km, prin care
curge un pârâu subteran cu debil variabil.
Tn interiorul ă se ă galerii mai mici.
La ş ă o ţ ă de tufuri
calcaroase. Galeria ă a fost for-
ă in timpul ă
austriece. ţ a fost ă ă in
mai multe rânduri in secolele XV - XIX.
Altitudinea ă este de 92 m, cea
ă de 28 m.
ţ ă ă in ea ă ă ş
balaurul cu mai multe capete ucis de Ion
lorgovan, cu un mai de ă ţ ă Din
sângele balaurului a ă musca co-
ă (Simulium columbacensis), care
ucidea vitele.
37
ţ ă ă dm ţ se
putea supraveghea ţ navelor ş
ţ de pe ă ă
pe malul sârbesc, se ă cetatea de la
Golubac (Gotubacz), iar la 3 km in
amonte cetatea de la Coronini (Pescari).
ţ ă ă ă ă e-
fectuate de Muzeul Banatului din n.
ş Grupul de ă Complexe
ţ de Fier". Zidurile din secolele XV
- XVI ş XVIII - XIX se ma1 ă ş
acum in galeria ă ă
Tntreprinse ă ş urme de locuire ma1
vechi - din Hallstatt - dar nu se mai ă
ş nimic in situ, in nici una din cele
ă galerii.
ă ţ ă ă ă
ă ş ă
Apare in gravuri din secolele XVII - XIX.
Datare: Hallstatt, epoca ă
1 Aloys1o Ferdmand de Marsigli La descnptton
du Danube, Haga 1740
2 .... Donau Album. Malensche Retse vom
Regensburg bts Sultna , A. Hartleben Verlag,
W1en, Pest . LeiPZig
3 Alexandru Mo1si , Monografia Cltsuni, ş
1938
4 Marcian Bleahu. V Oecu, Ş Negrea, C
ş 1 ă 1 V1ehmann, ş dm
Romlnia, ş 1976.
5. • ... Grupul de Cercetân Complexe ţ de
F1er". Speotogia, sena ă coordonaton
Tra1an Orghu1an Ş Negrea, Academia
R S R , ş 1979
6 Cr.sllan Goran. Catafogul Sistematic al
ş Romlma. 1981, ş • 1982,
2222/ 3
ş ă Sicleni
Jud. ş sat - comuna
Ramna.
Locali zare: ţ ş (Dealurile
ş Valea ă carstul din
Valea Vomic. ă Sicleni.
ă o ş ă ă ă de
om in neolitic, ă de B. Milleker in
ultimul deceniu al secolului al XIX-lea ş
ă de Mârton Roska, când a reluat
problema ş din Transilvania cu
ocazia întocmirii Repertonului.
Datare: neolitic.
1 B Mllleker, Detmagyaroszag regtseg eteletel
1, ş 1897, p. 28, 43
2. Mârton Roska, Repertonum, CluJ. 1942. p. 26
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş mmelor dtn România - ş naturale
ş ş
(Butoara ş
Jud. ş sat Remetea
ă comuna Fârliug.
Localizare: Dealurile ş carstul
din Bazinul ă ş afluent al Timi-
ş ş Butorii, versantul stâng.
ă o ş ă ă ă vre-
melnic de ă om. cu altitudinea
ă de 170 m, ă de 20 m,
lungimea ă de 6 m ş o ă
intrare. Tn ă ş ă Petru Ro-
gozea ţ ă descoperirea unui
topor de ă ă din eneolilic
Datare: eneolitic.
1 Cnsttan Goran. Catalogul Ststematic al
ş Românta, 1981, Bucure$11. 1982,
2260 , ,
2. Petru Rogozea. Cercetlfn arheologtce In
ş dm sud-vestul RomiJmet, Banabca 9,
1987, p 360
ş ă ţ
Jud. ş sat - comuna Sasca
ă
Localizare: Carstul din Valea Nerei,
Cheile Ş ş
ă o ş ă ă ă de
om. Tn Muzeul Banatului Montan din
ş ţ se ă o serie de piese arhe-
ologice, ce sunt datate din paleolitic ă
in evul mediu. Ele provin din ă
ş ă
Datare: paleolitic, neolitic, epoca
bronzului , epoca ă
1 R Petrovszky, ţ repertonul
arheologtc ţ ţ ş
dm paleolittc piJniJ In secolul al V-lea a Hr ,
Banatica 4, 1977, p 453 LXIV-captlol spectai -
Sasca Montana
ş ţ ă ă
Jud. ş sat Sasca ă
comuna Sasca ă
Localizare· Carstul din Valea Nerei ,
Valea .Gheorghe". versantul stâng.
ă o ş ă ă ă de
om. cu deschidere spre est, ă ţ de
3 m, ă ţ de 5 m, altitudinea ă
38
de 100 m, ă ş ă ă ş
cu acces dificil. Un sondaj arheologic a
fost efectuat de R. Pertovszky, Octavian
Popescu, Petru Rogozea. S-a investigat
o ţ ă de 1 x 1 m, ă la
adâncimea de 0,60 m. Stratigrafie: O -
0,1 O m- strat recent feudal. cu fragmente
cer amice ă ă alte ă O, 1 O- 0,35 m
- Hallstatt ş cultura ţ 0,35 -
0,60 m - eneolitic cu resturi de ă
ă ă ş pliseuri fine; sub 0,60
m - strat steril ş material elastic. Se
impune un sondaj de verificare spre a se
vedea ă nu are ş depuneri mai vechi.
Materialul se ă la Muzeul ţ de
Etnografie ş al Regimentului de ţ ă
din ş cu inventar nr. 11.731.
Datare: eneolitic, perioada de tran-
ţ de la neolitic la epoca bronzului.
epoca bronzului, Hallstatt, epoca
ă
1 R Petrovszky, Octavtan Popescu. Petru
Rogoz ea. ş dm ţ ş
ă arheologtce 2, Banatlca 6, 1981,
p 432 - 433
ş Dubova
Jud. ş sat Sasca ă
comuna Sasca ă
Localizare: Carstul din Valea Nerei
ţ Cheile ş ţ
versantul stâng, . Castanullui Demian".
ă o ş ă ă ă de om.
cu ă ă altitudinea ă de 220
m ş ă de 33 m. Sondaj efectuat de
Gheorghe Lazarovici ş Ş Cadariu in
1972. S-au ă fragmente ceramice
neolitice din epoca ă ş mo-
ă Materialul ceramic este la Muzeul
Banatului Montan din ş ţ
Datare: neolitic, epoca ă
epoca ă
1 Marctan Bleahu, V Decu, Ş Negrea. C
ş 1 Povara. 1 Vrehmann, ş dm
Romdma, Bucure$h. 1976.
2 Martin Olariu, Ş Cada riu. ş cu urme
de locUtre de pe Valea Neret (Sectorul Che1) ,
Banatica 4, 1977, p 17
3 R Petrovs:z;ky, ConlnbuJIIIa repertoriul
arheologic ţ ţ ş
dm paleoflttc ptmiJ In secolul al V-lea a Hr .
Banauca 4, 1977, p 453
4 Cnsttan Goran. Catalogul Sistemattc a/
ş dm Romdma, 1981, ş 1982,
2227 114.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmelor dm - ş naturale
ş ă ţ
Jud. ş sat Sasca ă
comuna Sasca ă
localizare: Carstul din Valea Nerei.
Datare: epipaleolitic, epoca medie-
ă secolul al XVIII-lea.
1 1nformatn furn•zate de Gheorghe Lazarovic1,
care a fAcut cercetante in ş
ş Gaura ă
Jud. ş sat Sasca ă
comuna Sasca ă
Localizare: ţ Aninei, carstul din
Cheile Nerei. versantul drept, in
dreapta ş ă Rele". Sub .Vâr-
ful Ciochii".
ă o ş ă ă ă de
om ă de ţ ă au fost efec-
tuate de ş Muzeului Banatului
Montan din ş ţ care au scos la ă
materiale ceramice ţ secolului
al XVIII-lea.
Datare: epoca ă
1 R Pelrovszky, ţ la repertortul
arheoloQIC ţ ţ ş
dm paleol1l1c p4n4 fn secolul al V-lea a Hr , Studii
Ş comun1cân 3, ş 1979, p 250
2 Cristian Goran, Catalogul SistematiC al
ş Rom4ma. 1981 ş 1982,
2230 / 3
3 Rogozea. P . Cercet!n arheo/ogtce In
endocarstul dm ş dm sud- vestul
Romame1, Banat•ca. 9, 1987, p 374 . 362
ş Mare de la ă
Jud. ş sat Sasca ă
comuna Sasca ă
Localizare. ţ Locvei , carstul din
Cheile Nerei, versantul stâng, in cotul
Tulburii.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudmea ă de 280 m,
lungimea ă de 18 m, având o ă
intrare. ă arheologice de teren
au fost efectuate de R. Petrovszky, care
a recoltat materiale ceramice eneolitice,
din secolele 11 - IV p.Chr. ş medievale din
secolele XV- XVIII.
Datare: eneolitic. epoca daco-roma-
39
ă epoca ă
1 R Petrovszky, ţ ta repertortul
arheologiC ţ ţ ş
dm pateo/111c p4n4 In secolul al V-lea a Hr. , Studu
ş comun1cAn 3, ş 1979. p 251 - 252
2. Cnstran Goran, Catalogul Sistematic al
ş Rom4ma, 1981, ş • 1982,
2227 / 11
3 Petru Rogozea Cercellfl arheologice Tn
endocarstut am ş dm sud-vestul Româme1.
Banat1ca 9, 1987. p 374 - 362
ş ă de ă
ş lui Vât
Jud. ş sat Sasca ă
comuna Sasca ă
Localizare: ţ Locvei, carstul din
versantul stâng al Cheilor Nerei, Valea
.Padina Ulmului", 200 m de Valea
ă
ă o ş ă ă ă de
om. cu o ă deschidere, având alti-
tudinea ă de 250 m, lungimea
ă de 15 m. Sondajul arheologic a fost
efectuat de Martin Olariu, Ş ă
Gheorghe Lazarovtct, 1. ţ 1. Obel-
ş O. Ţ P. Ţ S-au iden-
tificat fragmente ceramice medievale,
ă cu Ursus spefaeus, Fefis lynx
Datare: epoca ă
1 Marc1an Bleahu V Decu. Ş Negrea. C
ş 1 PovarA. 1 Vtehmann, ş dm
ş 1976
2 Martm Olanu, Ş Cadanu, ş cu urme
de tocUJre de pe Valea NereJ (Sectorul Chel) ,
Banaltca 4. 1977. p 16 • 17
3 Cnsllan Goran, Catalogul SistematiC al
ş dm Romlma 1981 ş 1982
2227 1 9
ş Porcariului
Jud. ş sat Sasca ă
comuna Sasca ă
Localizare: ţ Locvei, carstul din
Cheile Nerei , din versantul stâng,
Valea .Padina Ulmului", versantul
stâng, ţ cu ş Pesca-
rului".
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 240 m,
ă de 50 m, lungimea de 152 m,
având intrarea ă de 7 m Fauna
www.cimec.ro
Arheologia ş Ş minelor dm Românie • ş naturale
ă Ursus spetaeus. R. Petrovszky a
ă in 1979 materiale ceramice datând
din eneohtic ş din secolele XV • XVIII
Datare: eneolitic. epoca ă
1 Marc1an Bleahu. V Decu, Ş Negrea, C
ş 1 Povara, 1 V1ehmann, ş dm
Romln" ş 1976, p 232 .
2 Cnst•an Goran, CallJ/ogu/ StslemlJttc 111
ş din Romlma. 1981, 1982,
2227 1 13
3 Petru Rogozea Cercet!n arheofog,ce In
endoclJrstul dm ş tente dm sud-vestul Romlmet ,
Banat•ca 9, 1987, p 347 • 362.
ş Rolului
(Adam, ţ ş de la
Rol, ş lui Adam, Duma-
ţ
Jud. ş sat Sasca ă
comuna Sasca ă
Localizare: ţ • Anrnei, carstul din
versantul drept al Cheilor in ş
Rolului". 300 de metri aval de .Can-
tonul Demian", pe partea ă a
drumului.
ă o ş ă ă ă de
om, cu ă deschideri; având alt1tud1nea
ă de 190 m ş lungimea ă de
32 m A fost ă in 1972, printr-o
ă de ă Martm Olaru ş
Ş Cadariu. Au fost ă in in·
teriorul ş fragmente ceram1ce pre-
istorice, feudale ş moderne A locUit in
ea haiducul Adam Neamtu.
Datare. neolitic, epoca bronzulUI,
epoca ă epoca ă
1. MarCian Bleahu, V. Oecu. Ş Negrea. C.
ş 1 ă 1. V1ehmann, ş ten din
RomlntlJ ş 1976, p. 277.
2 MartJR Olanu, Ş Cada nu, ş cu urme
de locu1re de pe Valea Neret (sector Chet) ,
Banallca 4, 1977, p. 16
3 R Pellovszky, ţ reperro"ul
arheologtc allocafll4tllor Jude(ulut ş
dm pateoltltc Tn secolul al V-lea a Hr ,
Banat•ca <1 , 1977, p 2<15·2<17. <153 LXV-cap•IOI
spec•al .
<1 Cnsllan Goran Catalogul S1stemat1c al
ş 1981. ş 1982.
2230 / 4
40
ş lui Vât
ş lui Ţ
Jud. ş sat Sasca ă
(actuala denumire este Sasca), comuna
Sasca ă
Localizare: ţ Locvet, carstul d1n
versantul stâng al Cheilor Nerei, Valea
.Pad1na Ulmului", 200 - 250 m de
Valea ă
Reprezmta o ş ă ă ă de
om, are o ă deschidere, având o
altitudine ă de 250 m ş o lungime
ă de 36 m. ă printr-un sondaj
de ă Martin Olariu, Ş Cadanu.
Gheorghe Lazarovici, 1 ţ 1 Obel·
ş D. Ţ P Ţ S-au iden-
tificat fragmente ceramice de ă
ă ă cu Ursus spetaeus,
Fetis lynx etc.
Datare· epoca ă
1 Marc1an Bleahu. V Decu. Ş Negrea , C
ş 1 Povara, 1. V1ehmann. ş dm
Romlma, ş 1976, p 226 • 230
2 Mart1n Olanu. Ş Cadanu, ş cv urme
delocwre de pe Valea Nere1 (Sectorul Chet),
Banat1ca 4, 1977, p 16- 17
3 Cnst•an Goran. Catalogul SistematiC al
ş dm 198 f , ş 1982,
2227 /8
ş 2 Mai
Jud. ş sat Socolari, comuna
Ctclova ă
Localizare. ţ Anmei, carstul din
Che1le ş versantul stâng, in
dreptul tunelului ă ferate forestiere
ş ţ • Anina (acum ă din uz).
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 480 m,
ă 100 m, având o deschidere
ă spre sud-est, cu o ă ţ ş
ă ţ de 5 m ş lung1mea ă de 700
m ş este ă ă ă
ă ă de ţ ă au fost
efectuate de R Petrovszky, Octavian
Popescu, Petru Rogozea intre 1980 -
1981, cu ă ocazie au fost ă la
ţ ă materiale ceramice feudale ş
moderne, osemmte de Ursus spelaeus.
www.cimec.ro
Arheologta ş ş minelor din Româma - ş naturale
Se impune un sondaj arheologic.
Materialele arheologice se ă în Muzeul
ţ de Etnografie ş al Regi-
mentului de ţ ă din ş sub
nr inv 11722
Datare. epoca ă epoca
ă
1 R Petrovu y, Octavian Popescu, Petru
Rogozea, ş dm ţ ş
ă Arheologice 2, Banallca 6. 1981 , p. 431
2. Cnst•an Goran, Catalogul Srstematlc al
ş din 1981, ş 1982,
2238/30
ş nr. 1 de la
ă
'
Jud ş sat Socolari comuna
Ciclova ă
Localizare: ţ Aninei , carstul d1n
Cheile ş versantul stâng, in
apropierea ş ă ţ
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea ă de 490 m.
ă de 150 m, cu o deschidere
ă spre est, ă ţ de 4 m,
ă ţ de 3 m ş lungimea ă de
1814 m; este ă ă ă
ă de ţ ă au fost efectuate
de R. Petrovszky, Octav1an Popescu,
Petru Rogozea; au fost ă fragmente
ceramice, feudale ş moderne. Se impune
un sondaj de venficare ă
Materialele arheologice se ă in Muzeul
ţ de Etnografie ş al Regimen-
tuiUI de ţ ă din ş sub inv.
11726.
Datare. epoca ă ş epoca
ă
1. R Petrovszky, Octavian Popescu Petru
Rogozea ş dm ţ ş
Cercetan Arheolog1ce 2 ş Banat•ca 6,
1981. p 431-432
2. Cnslian Goran. Catalogul SistematiC al
ş dm Romania, 1981, ş 1982,
2238/26.
ş ă ţ
ş de la Socolovac)
Jud ş sat Socolari, comuna
Ciclova ă
41
localizare: ţ Aninei. carstul dtn
versantul stâng al Cheilor ş ş
platoul ă ţ la 1,5 km de ş
tera 2 Mai.
ă o ş ă ă ă de
om ă în ţ ă un perete inalt de 20
m, cu o ă intrare ă spre est ,
ă de 5 m, ă de 6 • 8 m, ş
ă ş ă cu altitudinea de
535 m, ă de 215 m. lungtmea ă
de 130,5 m ă de ţ ă au
fost efectuate de R. Petrovszky, Octavian
Popescu, Petru Rogozea, intre 1980 -
1981 , cu ă ocazie au fost ă
fragmente ceramice feudale ş moderne.
Se impune un sondaJ arheologtc, exis-
tând depuneri groase. ţ ă
Materialul se ă in Muzeul ţ de
Etnografie ş al Regimentului de ţ ă
din ş sub inv 11721 .
Datare· epoca ă epoca mo-
ă
1 1 Szent ă Krasso . 19/197 197, 18. 19
2 Marcian Bleahu, V Oecu, Ş Negrea, C
ş 1 Povara, 1 V1ehmann. ş dm
România , ş 1976.
3 R Petrovszky, ţ la repertoflul
arheologiC ţ ţ ş
din paleofll,c pilnlf Tn·secolul al V-lea a Hr.,
Banat•ca 4, 1977, p 455 ·nota 197.
4 . Cnstian Goran, Catalogul S1stemat'c al
ş dm Romi ma, 1981, ş 1982.
2236.
ş ş Rece
Jud. Cluj, sat - comuna ă
localizare: ţ ă carstul din
bazmul ş Rece, versantul
drept, la 2 m de ş Rece. 6 km
de ă in partea ă a
mastvuiUJ .Cetate•.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altttudinea ă de 540 m,
ă 100 m. lungimea de la intrare 9
m, apoi se ă Primele ă ă
in ş ă le-au ă ă ă de camon
in secolul trecut ă .Comoara lui
Darie". fn 1891 ei au ă ă crann
intregi de Capra ibex. Tn ş an, A
Koch incepe ă ă ş ă ş în
ţ stratigrafice nedefinite, oseminte
de Capra ibex, Antilopa, Rupicapra, Bos
sp., Canis sp., Canis vulpis, Arctomis
bos, Cricetus frumentarius, Arvicola
www.cimec.ro
Arheologia ş Ş minelor dm România - ş naturale
teffestris, multe oase de ă ă unele
arse, majoritatea sparte ţ Tn
1914, M. ş ă noi specii
descoperite de el ş de E. Orosz, dintre
care ţ ă Ocotona microtus,
Sorex araneus, Equus caballus fossilis,
Megaceros giganteus etc. K. Lambrecht
ă specii de ă ă Tetrao
urogal/us L, Lagopus mutus Mari.
Pymocorax pyimocorax L, fauna ă
Kormos) ş un climat de ă A.
Koch a ă o ă de silex, pe care
Henri Breuil o atribuie magdalenianului , o
tibie ş un humerus de lup ă dovezi
ale ă ţ deliberate a omului.
Materialele postpaleolitice sunt ş ele
numeroase. La 80 m de ă ş ă
a fost ă ă o ă ş ă al ă
depozit a fost in intregime ă de
ă ă de comori. O ă ă ă ă ă
cu mare ţ ar putea ă ă
ţ mici in situ pentru reconstituirea
stratigrafiei.
Datare: paleolitic.
1 Crtst1an Goran. Catalogul S1stema/Jc al
ş dm Roma ma. 1981 ş 1982,
3300/1
2 B Jungbert. ţ cu
descoperlfi pateollt1Ce din Transllvama (IV). Acta
Muz.ei Napocensis 22-23, 1985- 1986, p 392
ş Rece
Jud. CluJ, sat ă (Onceasa),
comuna ă ă
Locali zare: ţ Bihorului , carstul
dm bazinul ş Cald, intre
platoul Onceasa. ş Zmeilor la
nord ş ş Piatra Altarului.
1
ş Rece - Cranii de urs de ş atestand
cultul ursului in ş
42
ă o ş ă ă ă
care se presupune ă a fost ă de
om, cu o ă intrare, având o
altitudine ă de 40 m ş o lungime
ă 70 m. ă speologice,
printre care cea din 1987. ă ă de
Cristian Lascu, Florin Baciu, Alexandru
Gligor, Ş Sârbu ă nu-
meroase oase ş cranii de urs de ş ă
(Ursus spelaeus) , dintre care patru sunt
dispuse in ă de cruce, ş ă
la ă fapt pus pe seama unui cult al
ă ursului de ş ă (musterian -
paleolitic mijlociu) , acoperite cu un strat
de calcit. In urma ă ă arheologice
au fost constatate ă depuneri
(groase de 45 cm):
1. la ă - ş rulat, suprapus de un
nisip cu ţ de calcit apoi de
ă
2. in partea ă - un strat de calcit
ş oase acoperit de altul cu material
elastic;
3. lamele dentare de mamut, considerate
ca fiind aduse de Homo Sapiens nean-
derlhalensis. Vânarea ş era ă ă
cu ajutorul curselor. Datarea crustei de
calcar (in care s-a ă craniul din
ţ III), ă ă de Universitatea din
Texas, cu UTH, se ă între 85000-
75000 ani.
ş este ă ca un loc unde
se practica un cult al ursului de ş ă
ţ religiilor preistorice.
Datare: paleolitic.
1 Cnshan Goran. Catalogul Stslemattc al
ş dm Romama 1981, ş 1982.
3703/4
2 M ş C Popa, New Bear Remams
D1scoverd m Romaman Caves, Anuarul Ş ţ al
ă Ardelene de Speologie, CluJ. 1992, p 2
3 Cnst1an Lascu. F Bacou. M Gl1gan. Ş Sârbu,
Ca ve Bear Workshtp m ş Rece Bthor
Mountams Romaflla, Theore11ca1 and Applled
Karstology 7, 1994, p 163- 172
ş (lui) Binder
Jud CluJ, sat - comuna ş de Jos.
Localizare: ţ ă carstul
din Chetle Turzii , pârâul ă ş
versantul drept. Spre localitatea Cheia,
ţ ă Cheile Turzii.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din România - ş naturale
ă o ş ă ă ă de
om ă au fost efectuate de E.
Orosz. inainte de 1934 ş de Nicolae
Vlassa intre 1966 - 1972. Din acestea
ă materiale arheologice care ţ
paleoliticului - cultura ă cu
unelte din ţ vetre de foc ţ de
ă ă cu Ursus spelaeus,
neoliticului (eneoliticului) - cultura Cheile
Turzii - Lumea ă cultura ş
perioadei de ţ la epoca bronzului -
cultura ţ epocii bronzului - cultura
Wietenberg ş epocii romane (secolele 11 -
III p.Chr.). in Catalogul Sistematic al
ş din România ş nu are o
prezentare ă Materialele se ă
la muzeele de istorie d1n Cluj, Sibiu, Alba
Iulia.
Datare: paleolitic. neolitic (eneolitic},
perioada de ţ de la neolitic la
epoca bronzului. epoca bronzului,
epoca ă
1 E Orosz-Orvos Termeszettudomanyi,
Ertes1t0, CluJ 1879 · 1948, p 20
2 Cnst1an Goran. Catalogul Sistematic al
ş Rom4ma, 1981, ş 1982,
3230/10
3 1 H ş M ă E ă V
Vas!l1ev, 1 Wmkler, Repet1onularheolog1c al
ţ CluJ, ClUJ , 1992 p 103
ş Ş Balicii
Jud. Cluj, sat - comuna ş de Jos.
Localizare: ţ ă carstul
din Cheile Turzii, pârâul ă ş
versantul stâng. ţ ă
Cheile TurzH.
ă o ş ă ă ş ă ă
de teren au fost ă probabil de
N1colae Vlassa. Au fost recoltate mate-
riale dacice de tip La TEme.
Datare· La Tt'me dacic.
1 1 H ş M ă E Chmla V
Vas1hev. 1 Wmkler, Repertorwl arheologiC al
ţ CluJ. CluJ. 1992, p 104
ş ă
Jud Cluj. sat ş de Jos, comuna
ş de Jos.
Localizare: ă carstul din
Cheile Turzu, pârâul ă ş ver-
43
santul drept. ţ ă Cheile
Turzii.
ă o ş ă ă ă de
om. ă au fost întreprinse de E.
Orosz. Nicolae Vlassa, Gheorghe Laza-
rovlci, Zoia Kalmar-Max1m, din care au
rezultat materiale care ţ neoliticului
- cultura ş perioadei de ţ la
epoca bronzului - cultura ţ Ş
epocii bronzului - cultura Wietenberg.
Materialele se ă in ţ muzeelor
de istorie din Cluj. Sibiu, Alba Iulia. Tn
Catalogul Sistematic al ş din
România nu se ă nici un fel de
ţ privind datele princrpale ale
ş
Datare: neolitic. perioada de ţ
de la neolitrc la epoca bronzulur. e-
poca bronzulur.
1 E ş Termeszettudomanyi.
Ertes1t0. CluJ 1879 • 1948, p 20
2. Mârton Roska, Repertonum. CluJ, 1942, p
285.
3 1 H ş M ă E ă V.
Vas1hev 1 Wmkler, Repertonul arheolog1c al
ţ CluJ Cluj 1992, p 103
4 Cnst1an Goran. Catalogul S1stemattc al
ş Rom4nia, 1981, ş 1982.
3230 /6
ş ă ă ş
Jud. Cluj , sat- comuna ş de Jos
Localizare: ţ ă carstul
din Cheile Turzii , pârâul ă ş
versantul stâng, ţ ă
Gherle Turzir.
ă o ş ă ă ă de
om. ă au fost ă de E. Orosz.
Mârton Roska, Nicolae Vlassa. Din
acestea ă matenale arheolog1ce d1n
paleoliticul mijlociu - musterian, neolitic
mijlocru ş târztu, cultura Cheile Turzii -
Lumea ă cultura ş perioada
de ţ la epoca bronzului - orizontul
cu ă cu ţ pastilate ş cultura
ţ epoca bronzului - cultura
Wietenberg, prima ă a fierulw -
Hallstatt C.
Materialele se ă in fosta ţ
Orvosz, Muzeul ţ de Istorie a
Transilvaniei din Cluj . Muzeul ţ al
Unirii din Alba Iulia
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmetor din Rom6nia - ş naturale
Datare: paleolit1c, neolitic, perioada
de ţ de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt.
E ş Termeszettudomanyl,
Ertes 10, CluJ, 18711- 1948, p 20
2 Cr st•an Goran, Catalogul S•slemat•c el
ş din Romi ma, H/81, ş 1982,
3231 /4
3 1. H ş M Blrbulescu, E Ch nil , V.
Vasal ev, 1 Wankler, Repertonul arheolog•c 11
Jude ului Cluj. CluJ, 1992, p 104.
ş ă ă
,
ş Balica ă ş
ă a lui Balica)
Jud. Cluj, sat- comuna ş de Jos
Localizare: Munpi ă carstul din
Che1le Turzii, pârâul ă ş ver-
santul stâng. Rezervapa ă Cheile
Turzu
ă o ş ă ă ă de
om. CercetM au fost întreprinse de
Nicolae Vlassa, intre 1966 -1972, iar
ă aceea de Gheorghe Lazarovici,
Zoia Kalmar-Maxim etc. Au fost iden-
tificate dovezi de locuire ţ
musterianului - paleolitic mijlociu, culturii
ş - neolitiC, culturii ţ -
perioada de trecere la epoca bronzului.
culturii Wietenberg - epoca bronzului ş
din secolele XI - XII - epoca ă
timpurie. Catalogul Sistematic al ş
terilor din Romania nu cuprinde datele
principale ale ş
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de ţ de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, epoca
ă timpurie.
1. Cnst•art Goran. Catalogul S1stemat1c 11
ş dm Romlnia. 11181. ş 11182,
3231 /3
2 1 H ş M B.:lrbulescu, E Chmll V.
Vas ev, J W nkler, RepertOfiUI arheologiC 11
ţ Cluj. CluJ. 1992, p 104
ş cu Coloane
Jud Cluj sat - comuna ş de Jos
Localizare: ţ ă carstul
din Cheile Turzii, pârâul ă ş
versantul stâng, ţ ă
Cheile Turzii.
ă o ş ă ă ă de
om. ă de ă au fost
efectuate de Mârton Roska inainte de al
Il-lea ă mondial ş de Nicolae Vlassa
intre 1966 - 1972. Au fost recoltate
materiale ceramice ţ culturii
ţ din perioada de trecere la
epoca bronzului
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1. 1. H ş M. Blrbulescu, E. Chttall , V.
Vas• ev. 1 Wankfer, Repertoflulameolog1c al
Jude ului Clu. Cluj . 1992. p 104
ş Ficiorilor
Jud CluJ, sat-comuna ş de Jos.
Localizare: ă carstul d10
Cheile Turzii, pârâul ă ş ver-
santul drept, ă Cheile
Turzir.
ă o ş ă ă ă de om.
ă au fost efectuate de Nicolae
Vlassa intre 1966 -1972 de Gheorghe
Lazarovici ş Zo1a Kalmar- axim ă
1990, de ţ ă speologi ş de
arheologi amaton Au rezultat matenale
arheologice ţ culturii Chetle
Turzii - Lumea ă cu1tun1 ş din
neolitic, culturii ţ din perioada de
ţ la epoca bronzului culturii
Wietenberg din epoca bronzului ş din
secolele XI - XII, epoca ă trmpune.
Catalogul Sistematic al ş dm
România nu ă principalele date
pnvmd ş
Datare; neohtrc, perioada de ţ
de la neolibc la epoca bronzului,
epoca bronzului, epoca ă
timpurie
1 Cros an Goran, C1t11ogul S1stemat1c al
ş Romln11. 11181, ş 1982.
3230/7.
2 1 H ş M. Blrbulescu, E Chartfl , V.
Vas loev, 1 w.n ler, Repertortul arheologiC al
ţ CluJ, CluJ, 1992, p 103
ş Hornarilor
Jud ClUJ, sat - comuna ş de Jos
Localizare ă carstul din
Cheile Turzii, pârâul ă ş ver-
santul drept ă Cheile

www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din - ş naturale
ă o ş ă ă ă de om.
ă arheologice de ţ ă au
fost întreprinse de Nicolae Vlassa, intre
1966 - 1972, ş de ă Gheorghe
Lazarovici, Zoia Kalmar-Maxim ş de ţ
în ultimul deceniu. S-au ă dovezi de
locuire privind culturile ş din
neolitic, ţ din perioada de tran-
ţ la epoca bronzului, Wietenberg din
epoca bronzului ş din secolele XI - XII
epoca ă timpurie. Catalogul
Sistematic al ş din România nu
ă principalele ţ privind
ş
Datare: neolitic, perioada de ţ
de la neolitic la epoca bronzului, e-
poca bronzului, epoca ă tim-
purie.
1 Cnsllan Goran, Catalogul S1stemat1c al
ş RomAnia, 1981, ş 1982.
3230/8
2 1 H ş M ă E ă V
Vas11iev, 1 Wmkler, Reperlom;l arheologic al
ţ Cluj, Cluj 1992, p. 103.
ş Modoloaie
Jud. Cluj, sat - comuna ş de Jos.
Localizare: ă carstul din
Cheile Turzii, pârâul ă ş
versantul drept, ţ ă Che-
ile Turzii
ă o ş ă ă ă de om.
ă au fost efectuate de ă E.
Orosz, Mârton Roska, Nicolae Vlassa
(1967 - 1972), precum ş de Gheorghe
Lazarovici ş Zota Kalmar-Maxim ă
1990). ă matenale care ţ
neoliticului - probabil cultura ş
perioadei de ţ la epoca bronzului -
cultura ţ ş primei epoci a fieru!ui -
Materialele se ă in Mu-
zeului ţ de Istorie a Transilvaniei
din Cluj. In Catalogul Sistemaltc al
ş din România nu este nici un fel
de ţ privind datele princtpale ale
ş
Datare; neolitic, perioada de ţ
de la neolitic la epoca bronzului,
Hallstatt târziu.
1 E Orosz-Orvos, Termeszettudomanyt ,
Ertes1tO. CluJ, 1879 . 1948, p 20.
2 Marton Roska , Repertorium. CluJ, 1942, p.
285
3 Cnshan Goran, Catalogvl S1stematic al
45
ş dm 1981, ş 1982,
3230 1 s.
4 1 H. ş M Barbulescu. E. ă V.
Vasihev. 1. W1nkler Repertoriul arheologic al
ţ CluJ CluJ 1992, p. 103,
ş Morari/or
Jud Cluj, sat- comuna ş de Jos.
Local izare· ţ ă carstul
din Cheile Turzii, pârâul ă ş
versantul stâng, ţ ă
Cheile Turzii.
ă o ş ă ă ă de om.
ă au fost efectuate de E. Orosz,
la ş secolului al XIX-lea ş
începutul secolului XX, continuata de
Nicolae Vlassa. între 1966 - 1972, ş de
ă Gheorghe Lazarovtci, Zoia Kalmar-
Maxim ş ţ ă 1990 Din aceste
ă au rezultat materiale arhe-
ologice datând din paleolitic • cultura
ă din neolitic - cultura ş
din perioada de ţ la epoca
bronzului - cultura ţ din epoca
bronzului - cultura Wietenberg, din
Hallstatt-ul C ş dm La T ene - cel ţ ş dact
ş din epoca ă timpurie, secolele
XI ·XII. Materialele se ă la muzeele de
istorie din Cluj, Turda, Alba Iulia ş Sibiu.
Tn Catalogul Ststematic al ş din
România nu se ă nici o ţ pri·
vind datele principale ale ş
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de ţ de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt.
La Tene, epoca ă timpurie.
1 E. ş Termeszettudomanyl ,
Er1es1t0. CluJ, 1879- 1948, p. 20
2 1 H ş M ă E. ă V.
Vas1liev. 1 Wmkler Repertoflul arheologiC al
ţ Cluj, ClUJ, 1992, p. 103.
3, Crtstian Goran, Catalogul S1stemat1c al
ş 1981. ş 1982,
3231 1 2
ş ă
Jud Cluj, sat- comuna ş de Jos.
Localizare. MunVi ă carstul din
Chetle Turzn, pârâul ă ş ver-
santul drept, ţ ă Cheile
Turzii.
ă o ş ă ă ă de om.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Rom§ma - ş naturale
Din ă efectuate de Mârton
Roska in perioada ă de Nicolae
Vlassa intre 1966 - 1972, de Gheorghe
Lazarovici ş Zoia Kalmar-Maxim ă
1990, au rezultat materiale arheologice
ţ culturii ş - neolitic
mijloc1u, culturii ţ - perioada de
ţ la epoca bronzului ş secolelor XI
- XII, medieval timpuriu. Catalogul
Sistematic al ş din România nu
cuprinde datele principale ale ş
Datare: neolitic, perioada de ţ
de la neolitic la epoca bronzului, epo-
ca ă timpurie.
1 Cnsttan Goran. Catalogul S1stemat1c al
ş dm Rom4nta. 1981 ş 1982,
3230 / 1.
2 1 H. ş M. Blirbulescu. E. ă V.
Vasthev, 1 Wtnkler. Repertonul arheologiC al
ţ Cluj. Cluj , 1992. p 103.
ş ă ş ă din
Dealul Alb
Jud. CluJ, sat - comuna ş de Jos.
Localizare· ţ ă carstul
din sectorul de la nord de Cheile
ş versantul drept al Cheilor
Turzii, in perimetrul carierei de al-
abastru
ş ă ş ă a fost ă in
1971, de Nicolae Vlassa. Profilul ă
ş se ă ca o ă de lut
ă ă intr-o ă a stâncii cu
adâncime de 7 ş 9 m, in care se ă
ă niveluri de umplere dm paleolrtic.
Au fost extrase oase. eventual sparte
ţ ş trei sau patru vetre de foc.
Din vetrele din nivelul inferior ş mijlociu
au fost dezvelite trei unelte din cultura de
prund. Fauna ă din ple1stocenul
inferior ş mijlociu ş ţ lui Elephas
antiquus, Rhinoceros antiquus ş Equus
stenonius. Tntre 1977 - 1978 a efectuat
aici ă ă 8 . Jungbert. care presupune
ă cele ă n1veluri provin din
ă ş ă a ă ă
sub ă Acestea nu sunt mai vechi
ă interstadiul Riss-Wurm sau stadiul
WOrm 1. Tn stratul superior s-a ă un
nucleu epuizat din calcedonie (s1lex) . un
ă pe ă din bazalt ş o ş de
silex. Musterian atipic - stratul inferior nu
46
a furnizat piese din silex, doar ă ş
ă ă cu Rhynoceros anti-
quitatis, Megaloceros giganteus, Equus
germanicus, HyCBna spelf13a, Spalax sp.,
Marmota sp., Pantera sp., Lepus cf.
europeus. Se impun ă de
verificare a stratigrafiei ş studierea mate-
rialului arheologic ţ
Datare: paleolitic.
1 B Jungbert ţ cu
descoperm paleol1t1ce din Transilvania (III) , Acla
Muset Napocensts 19, 1982. p. 553
2 Ntcolae Vlassa. Monografie a
Che11or Turz1i (in manuscrts]
3 B Jungbert, Rezultatele s4p4tunlor
arheologrce efectuate In ş ş de
Dealul Alb. ş de Jos (in manuscrtsl
ş ă
Jud. Cluj, sat- comuna ş de Jos.
Localizare: MunVi ă carstul din
Cheile Turzii, pârâul ă ş ver-
santul drept, Rezervava ă Cheile
Turzii.
ă o ş ă ă ă de om
ă de ţ ă au fost efectuate
de Nicolae Vlassa intre 1966 - 1972 ş
ă aceea de Gheorghe Lazarovici ,
Zoia Kalmar-Maxim ş ţ care au ă
dovezi de locuire privind musterianul din
paleoliticul mijlociu, cultura ş din
neolitic, cultura ţ din perioada de
trecere la epoca bronzului , cultura Wie-
tenberg din epoca bronzului, Hall-statt-ul
C ş epoca ă Catalogul Sistematic
al ş din România nu ţ
datele principale ale ş
Datare. paleolitic, neolitic, perioada
de ţ de la neolitic la epoca
bronzului, Hallstatt, epoca ă
1 Cnsttan Goran Catalogul Srstemaltc al
ş RomAnta. 1981 , ş 1982,
3230 / 12.
2 1. H. ş M ă E Chtnla, V.
Vaslliev. 1 Wmkler. Repertortul arheologiC al
ţ Cluj, ClUJ , 1992. p. 103.
ş ş
Jud Cluj sat- comuna ş de Jos.
Localizare ţ ă carstul din
Cheile Turzti , pârâul ă ş ver-
santul drept. ţ ă Cheile
Turzii .
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş mine lor dm România - ş o naturale
ă o ş ă ă ă de om.
Din ă lui E. Orosz de ă în
1934, ale lui Nicolae Vlassa dintre 1966-
1972, Gheorghe Lazarovici, Zoia Kalmar-
Maxim ş ale altora, a ş ă ă
materiale arheologice ce-au fost atribuite
culturii ş - neolitic; ţ - pe-
rioada de ţ la epoca bronzului:
Wietenberg - epoca bronzului. Mate-
rialele se ă in muzeele de istorie din
Cluj, Sibiu, Alba Iulia etc. în Catalogul
Sistematic al ş din România nu
ă nici o ţ asupra pnn-
cipalelor date ale ş
Datare· neolitic, penoada de ţ
de la neolitic la epoca bronzului,
epoca bronzului.
1 E ş Termeszettuaomany1,
Ertes1tO, 1879- 1948. Cluj. p 20.
2 Cnstian Goran, Catalogul Ststema/IC al
ş Rom4ma, 1981, ş 1982,
3230/9
3 1 H ş M ă E. ă V
Vas1Uev, 1 WJOkler , Repertoriularheologtc al
ţ Cluj, CluJ. 1992, p 103
ş ă
ş Caprelor)
Jud. Cluj, sat-comuna ş de Jos.
Localizare: ţ ă carstul
din Cheile Turzii, pârâul ă ş
versantul drept.
ă o ş ă ă ă de
om. ă efectuate de E. Orosz,
Nicolae Vlassa Ş mai nou de Gheorghe
Lazarovici ş Zoia Kalmar-Maxim au pus
in ţ ă materiale arheolog1ce dtn
paleolit1c - cultura ă neolitic
mijlociu - cultura ş perioada de
trecere la epoca bronzului - ă cu
ţ pastilate ş cultura ţ epoca
bronzului - cultura W1etenberg, pnma
ă a fierului - Hallstatt C (o ă ă
ă de bronz cu tre1 aripioare), epoca
ă ş secolele XI -XII. Materialele se
ă in ţ muzeelor de istorie din
Cluj, Turda Sibiu - Muzeul ţ
Brukenthal.
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de ţ de la neolitic la epoca
bronzului , epoca bronzului . Hallstatt,
epoca ă epoca ă
timpurie.
41
1. E ş Termeszettudomanyi.
ErtesitO. Cluj 1879 - 1948, p 20
2 ă Roska, Repertorium. Cluj , 1942, p.
285 .
3 Cnshan Goran. Catalogul Srstematrc al
ş dm 1981, ş 1982,
3230 /11
4. 1. H ş M Bârbulescu, E. ă V.
Vasihev. 1. Wtnkler, Repertoflul arheologic al
ţ Cluj, CluJ , 1992, p. 103.
ş ă ţ Mare
ş Balica Mare)
Jud. Cluj, sat - comuna ş de Jos.
Localizare· ţ ă carstul
dm Cheile Turzn. pârâul ă ş
versantul drept, intre ă ţ Pe-
ş de Jos ş Cheia, ţ
ă Cheile Turzii.
ă o ş ă ă ă de
om. Din ă lui E. Orosz, Nicolae
Vlassa ş a altor ş au rezultat
materiale arheologice ţ pale-
oliticului - cultura ă neohticului
mijlOCIU - cultura Cheile Turz1i - Lumea
ă cultura ş perioadei de
ţ la epoca bronzului - orizontul cu
ă ă ş cultura ţ
epocii bronzului - cultura Wietenberg,
inceputului Evului Medtu etc. Tn Catalogul
Sistematic al ş din România nu
se ă nici o ţ privind datele
princtpale ale ş Matenalele se ă
la muzeele de 1stone din ClUJ, Alba Iulia,
SibiU.
Datare paleolitic, neolitiC, perioada
de ţ de la neoltttc la epoca
bronzului, epoca bronzului, epoca
ă
1. E ş Termeszelludomanw,
ErtestiO, Cluj , 1879- 1948, p. 20
2. Cnslian Goran, Catalogul Stslema/IC al
ş dm Rom4ma 1981, ş 1982,
32301 2
3 1 H ş M ă E. ă V
VasJIIev, 1 Wmkler. Repertor,ularheo)/ogic a/
ţ ClUJ, Cluj . 1992, p 103
ş cu sta/actite
Gaura Ceazu/ui
(Cspegovar, Csegezilyuk)
www.cimec.ro
Arheolog1a ş Ş mine lor dm România - ş naturale
Jud. Cluj, sat Pietroasa, comuna
ş
Localizare: ţ ă ver-
santul sudic al ă ş
ă un depozit compus din seceri
ş alte obiecte neprectzate. se presupune
ă au fost ă in ş ă Se impune o
investigare ă din cauza dubiilor ce
ă asupra ţ descoperirilor,
fiind socotite ă au fost ă pe teritoriul
ă ţ Râmetea
Datare: epoca bronzului.
1 Balan Orban. A SzekelyfOid lelfesa, 1-4 ,
Buda, 1869- 1871 . 5, p 188
2. Mircea Petrescu DâmbOVIIB, DepoZite de
bronzun din ş 1977, p. 157
3 1. H. ş M Bârbulescu, E. ă V.
Vas1hev, 1 Wmkler, RepertoriUl arheologtc al
judetului CluJ, Cluj , 1992, p. 311
ş Oaselor
Jud. Cluj, sat ş Rece, comuna
ă
Localizare: ţ ă carstul din
Valea ş Rece, versantul
stâng, la sud-vest de localitate.
ă o ş ă ă ă de
om. la ş secolului al XIX-lea. A.
Koch a efectuat ă cu ă
ocazie descoperind in ş ă oseminte
fosile de bovideu, lup, vulpe, cricetus,
arvcolide Pe unele se ă zgârieturi
ă cu instrumente de silex de la
decarnare, care au fost datate în mag-
dalenian sau epipaleolitic. Pe baza unei
lamele de silex ă C. S. Nico-
ă ş ă ă desco-perirea
cu cele din stratul epipaleolitic de la ă
Herculane. Sunt necesare ă ă de
verificare.
Datare: paleolitic.
A Koch. A hidegszamosi csontbarlang
Orvosi es Temszettani Tudomanyos
Ertes1t0 9, CluJ, 1891
2. C S ă ş M1cro11tele de ta
ă Herculane, SClV 8, 1957, 1 - 4, p. 22
3 1 H ş M ă E. ă V.
Vas•hev. 1. W1nkler, Repertonul arheologiC al
ţ CluJ, Cluj, 1992, p. 366
48
ş Ş ă
Jud. Cluj, sat- comuna Tureni.
Localizare: Muntii Apuseni, ş
din Cheile Turenilor (Turului), dea-
supra te rasei .Poderei". versantul
stâng al ă Turului (Racului), în
ă toponimului .Tunsu·.
Au fost descoperite materiale ceramice
din neoliticul mijlociu ş din perioada de
ţ la epoca bronzului, cultura Co-
ţ Nu ă in Catalogul Sis-
tematic al ş din România, dar ar
putea fi .Hornul de ă Ş Mare•,
ţ în catalog.
Datare: neolitic, perioada de ţ
de la neolitic la epoca bronzului.
1 Gheorghe LazaroviCI , Zo1a Kalmar-Maxim.
ProspeC/IUni ş cercetiJn arheologice de salvare
pe tertloflul Munictpiului ş judetului CluJ Acta
Musei Napocens1s 22- 23. 1985- 1986. p 732 -
736
2 1 H ş M ă E ă V.
Vaslliev 1 Wmkler. Repertonuf arheologic al
judetului Cluj, Cluj, 1992, p 99.
ş Amatorilor
Jud. Cluj, sat- comuna Tureni.
Localizare: ţ Apuseni, carstul din
Cheile Turenilor, Valea Racului, ver-
santul drept la sud-vest de cariera de
la Tureni.
ă o ş ă ă cu o
altitudine ă de 15 m. La 3 - 4 m de
la mtrare, se ă gropile unor ă ă de
comori, din care s-au recoltat materiale
ceramtce hallstattiene ş oseminte.
Datare: Hallstatt.
1. Gheorghe Lazarovici , Zoia Kalmar-Maxtm,
Prospectiuni Ş ă arheolog1ce de salvare
pe ten tonul Mvnicip1ulu1 Ş ţ CluJ, Acta
Muse1 Napocensis 22-23, 1985- 1986, p 732 •
736.
2 1 H ş M. ă E. ă V.
Vastliev, 1, W1nkler, Repertoriul arheologiC al
JUdetulUI Cluj, Cluj , 1992, p 99
ş Degence
Jud. CluJ, sat- comuna Turen1.
www.cimec.ro
ş lui Negru
(Pe tera Ztmelor, ş cu
ă ş
ş Observator
ş Ursului, ş
Jud. c .
A. olog a PIJitr r •
ş Oilor
ş Vulturului
Jud. Cluj,
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din Rom!Jnie - ş naturale
pe tentonul Mumctpiului Ş ţ ClUJ, Acta
Muset Napocensts 22- 23 , 1985 • 1986 p. 732-
736
2. 1. H ş M ă E ă V.
Vastltev, 1 Wtnkler, Repertorrul arlleotog1c a/
ţ ClUJ, ClUJ, 1992. p 99.
ş Ş Mare
Jud Cluj, sat Tureni, municipiul Turda.
Localizare· ţ Apuseni, carstul din
Cheile Turenilor, Valea Racului (Turu-
lui), versantul drept, wStâlpul Regelui".
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 82 m Ş
lungimea ă de 8 m, având o ă
intrare ş tavanul ă ş Pe ţ sunt
urme de foc; putea fi ă in paleolihc.
Au fost recoltate fragmente ceramice
ţ ş din prima parte a epocii
bronzului.
Datare: perioada de ţ de la
neoht1c la epoca bronzului, epoca
bronzului .
1 Cnsuan Goran, Catalogul S1stemat1c al
ş dtn Romlma. 1981, ş 1982,
3232/6
2 Gheorghe Lazarovtct , Zoia Kalmar-Maxtm,
ţ ş arheologiCe de salvare
pe tentonul Mumclptulut Ş ţ Cluj, Acta
Muset Napocensis 22- 23, 1985- 1986, p 732-
736
3, 1. H Crt$an, M ă E Chinla. V.
Vastltev, 1 Wtnkter, Repertorwl arheologic al
ţ CluJ, CluJ, 1992, p 101
ş La Icoane
ş Limanu, ş de la
ă ş Caracicola)
Jud. ţ sat- comuna Umanu
Localizare Pe malul drept al ă
Mangahei. la vest de sat.
ă o ş ă ă cu a-
menaJare pnn c1ophre cu dalta in sistem
labirint. ă de C. N. Ionescu in
1916, ă de A. Chapuis in 1926, de
O. Tafrah, in 1927 - 1928. ă intre
1958- 1964 de ă speologii Margareta
Dum1trescu, Traian Orghidan, Jeana
Tanasacht Ş Maria Georgescu. care
ă galeriile pe un traseu lung de
3200 m. in 1975 o ă de la Clubul de
speologie .Emil ţ ă din ş
50
-
1
_j
Li ma nu · ă ţ tn galop
ă ă Ş ă ă 200
m de galerii. Sunt, de fapt, trei ş cu
ţ separate dar contemporane ş o
galerie ă de Vasile ţ Ş
R. Ciuceanu, cu ocazia ă ă dintre
1971 - 1977, ă ă ă total.
Are tre1 ă ţ denumtte sectorull, 11, III in
fiecare dintre ele ă dovezi de
ţ ş locutre ă Caracterul
de ţ al ă de a1c1 1-a
impresionat pe ţ cei care au vizitat-o
sau au cercetat-o. Sectorul 1 ş
cele mai numeroase ă ă ă
un plan bme stabtlit Ansamblul ă
d1n Sectorul 1 are un caracter de labmnt.
ş gen de ă se ă ş ş in
celelalte sectoare. fn sectorul III ă
sunt doar incepute ş apoi abandonate
ă culoarele lungi de peste
1 O m. ce duc spre ă de cult, cu
altare din ă ţ ă pe care se ă din
loc in
Llmanu • Zid, probabil dacic, farA tencuialll, de
ţ a plafonulul din zona " Labirintului"
loc firide pentru ţ oarecum izolate
de partea de nord-est. O ă aparte
o pun ă de la sud de zona în
care se ă ă de tip labirint (care
se ă cu galeriile 20 - 24), intre
www.cimec.ro
Arheolog1a ş Ş minelor din România - ş naturale
care se ă unele ce au ă ţ cuprinse
intre numai 0,30- 0,60 m sau 0,90- 1,20
m, care sunt mai ă finisate decât
in ă de excavare ş în care nu puteau
ă se ă ă decât animale de
talie ă ş mijlocie. Cele mai
ă ă au laturi cuprinse intre 3 - 7
m ş au tavanul ţ de stâlpi din
ă ă ă De la tavan ă
la ţ terenului se ă numa1 1 -
1,20 m, alteori niCI atâta. ă de ă
cu pietre fasonate, nelegate cu mortar, se
ă în toate cele trei sectoare ş
constau din stâlpi z1duri de inchidere a
unor galerii sau poate de morminte ş
pentru alte ă ţ cum ar fi de
consolidare ş ţ a unor tavane.
ă de ă constau din figun
de oameni, de ă ă ţ de animale ş
ă ă cruci ş motive cruciforme, solare,
elemente de alfabet chirilic, semne de
orientare etc Acestea sunt realizate în
culoare ă ă sau cu ş
ţ Sunt realizate in ă realist
ă sau ă Se ă
in toate cele trei sectoare (sisteme
carst1ce)
Llmanu • LuptJtor cu scut In poziVe ş
ă este figurarea unor ă
cu scut sau femei costumate, a ă
contururi sunt redate prin motive
puncttforme. Vasile ţ pune
ş labirint de la Limanu in ă ă
51
cu ă lui Cass1us Dio (L 1, 23)
privitoare la evenimentele petrecute in
Dobrogea intre anu 29 - 28 a.Chr , când
proconsulul roman M L. Crasus intervine
în conflictul dintre ş dac1 Roles ş
Dapyx. Roles ii cere ajutorul in conflictul
avut cu Dapyx, care, infrânt, se retrage in
ş Keiris ă cu resturile
armatei sale, cu tot avutul ş cu turmele.
Romanii il ă le inchid ă
pentru a-i obliga prin asfixie ă ă din
ş ă ş in urma unei ă ă se
predau. ş ă Cassius Dio,
.era atât de mare ş de ă încât,
ă cum spun legendele, ă ş t1tanii
se ă a1ci ă înfrângerea
ă din partea zeilor". ă
ş ă din intenor pe
ă ţ ş ă diferite ale ţ
ă mare de deschideri, ă ţ
ă identificare Tn ea s-au localizat
evenimentele relatate de Cassius Dio.
Descopenrile arheologice au pus în
ţ ă in interiorul ei materiale dacice
ş romane. Acestea sunt argumente care
I-au ă pe Vasile ţ ă
localizeze ş Keiris la L1manu La
data la care Vasile Pârvan o localizase in
ş Gura Dobroge1, ş de la
Umanu nu era ă din punct de
vedere arheologic.
Datare. La Tene, epoca ă epo-
ca ă
1. C N. Ionescu, La grotte de Caractcala (Pres
de Mangalia, Dobrogea} . Annales Sc,enttftQues
des I'Untverstte de Jassy 13.
2. C. N Ionescu, Les Tumult de Cal/at>s. ă ş
Arheolog e 2. 1928.
3. Margareta Oumtlrescu Tratan Orgh1dan, 1
Tanasach•. M Gngorescu ţ studtul
monografie al ş de la Umanu, ă
lnst,tututul de Speolog•e .Emtl ă 4 , 1965
4. ă G1urg•u. Eva ă Costel Boman, Not
descopenri 1n ş de la Ltmanu. Buletmut
Clubului de speolog1e ,Emtl ţ ş 4,
1976. p 170-172
5 Vas' e ţ Cercel!fl penegheltce Intre
NJvodafl Ş Vama Veche Pont1ca 10, 1977.
6 Vas11e Boronean1 R Ctuceanu, CercetJflle
ameologtce dm ş de la Ltmanu. JUd
Constanta Rev1sta Muzeelor Ş Monumentelor,
Monumente lstonce Ş de ă 2. 1977, p. 12
7 Vastle ţ Labmntul subteran de la
L1manu, Magaztn lstonc 13. 1979, p 5, 146
8 Cnstian Goran. Catalogul Ststemattc al
ş dm Romania, 7981, ş 1982.
2510/1
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din - ş naturale
ş Casian
Jud. ţ sat Casian (fost
Ş comuna ş
Localizare: Pe terasa ă a
ă Casimcea. Masivul calcaros ,.Am-
fiteatru".
Pe peretele din dreapta ă in ş ă
pe o ţ ă ă se ă incizate
ţ din trei etape diferite. Din prima
ă in ă se ă literele K ş N,
de talie mare. Din a doua, in ţ lor,
motive cruciforme ş de alfabet tot chirilic.
Tot in ş ă ă cruci se
inscriu in interiorul literei K. Tn ultima
ă in interiorul literei K ş intre K ş N
se inscriu ă cuvinte cu litere ă
tot in ă lnciziile sunt greu liz1bile ş
au duetul diferit pentru fiecare din cele
trei etape prezentate. Trebuie ă
pentru noi ţ
Caslan • ţ pe peretele nterior
Datare: epoca ă timpurie,
secolul al X-lea
1 E Alexandrescu, A Avram. O Bounegru. C
Chtrtac, penegetice In tentorwl Htstrill
(//), Pont1ca 10-19, 1986.
2. C Chtnac. Un monument i nedtt CompleJCul
rupestru de la (jud Constanta) ,
Ponllca 21·22, 1988- 1989
ş Baba
ş Babei din Valea Cheii)
Jud. ţ sat Cheia, comuna
ş
Localizare: Dobrogea ă bazi-
nul ă Negre, carstul din Valea
52
Casimcea, .La ă galben·
ă o ş ă ă ă de
om, cu o ă intrare. Are forma de
culoar, lungimea de 11 ,60 ş ă ţ intre
1 ,90 • 2,45 m. Tn interiorul ei, Alexandru
ă ş Nicolae ţ au efectuat
in 1957 ă ă arheologice. S-a
constatat ţ unui strat de locuire
cu ă nivele din neolitic, cultura
ţ incluzând ş trei nivele de
vetre de foc. Grosimea stratului este de
0,60 m; ă un strat steril arheologic
de 0,20 - 0,30 m grosime, un strat de
locuire de ă ă cu ă
ă ş de import (terra sigillata). La
ţ ă in ă umblat, fragmente
ceramice medievale.
Datare: neolitic, epoca ă epoca
ă
1 C S ş Alexandru PAunescu,
Nicolae ţ Cerceii" paleoltttce Tn
Dobrogea, Matenale 6, 1959, p 48.
2. Cristian Goran, Catalogul Ststemattc al
ş Rom4nia, 1981, ş 1982.
511 o /6
ş Bursucilor
Jud. ţ sat Cheia, comuna
ş
Localizare: Dobrogea ă
bazinul ă carstul din Valea
Casimcea, versantul stâng, la câteva
sute de metri amonte de ţ
dintre pârâul Cheia cu Valea Ca-
simcea.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă 35 m. Sondaje
efectuate de Elena Terzea în anii 1972-
1973, la intrarea în ş ă in care,
începând de la ă s-a deosebit o
depunere de ă ş cu macre de
nisip ă ş ş deschis, un
depozit din ă nivele de loess, loess cu
material elastic ş loess amestecat cu
blocuri de calcar. Tn nivelul de ă al
loess-ului cu material elastic, dintr-o
ă rece, s-au ă piese de silex ce
ar putea fi din paleol iticul superior -
aurignacian ş epipaleoliticul (mezoliticul)
tardigravettian, ă cu Canis lupus,
Vulpes vulpes, Ursus spelaeus, Crocuta
spelaea, Meles meles, Muste/a nivalis
etc., ă WOrm-ului. Fauna din
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş naturale
holocen, Dryas 1, ă climat silvostepic
cu Microtus arvalis, Crocidura leucodon,
Micromys minutus. Deasupra, in depu-
nerea ă se ă materiale ceramice
ce au fost atribuite culturii ă 1,
din eneoliticul târziu.
Datare: paleolitic, epipaleolitic (me-
zolitic), eneolitic.
1 Elena Terzea, Les mamtff!res quaternalres de
la grotte ş Bursuc11o,. et quelques
remarques sur les d1pod1des. Travaux de l'lnslltut
de Speologie . Em1le Racov1tza· 13. 1974. p 111 •
125.
2 Cnstlan Goran. Catalogul Sistematic al
ş din Romania, f 981, ş 1982,
5110 / 4
ş Cheia
ş Cheia Dobrogea,
ş de la Izvor)
Jud. ţ sat Cheia, comuna
Târg ş
Localizare: Dobrogea ă ba-
zinul ă Negre, carstul din Valea
Casimcea, pârâul Che1a, (Ghelin-
gicului), versantul drept.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea de 25 m, lungimea de
15 m, ă ţ medie 6 m. ă
arheologice de ţ ă ş ă ă au
fost efectuate de C. S. ă
ş Alexandru ă ş Ale-
xandra Bolomey, Nicolae ţ in
1956- 1957. Tn ş ă ş la intrare s-a
ţ ă ţ ă
1. nivelul musterian 0,60 - 0,85 m gro-
sime;
2. aurignacian (numai in fundul ş
0,04 - 0,20 m grosime;
3. steril arheologic (mijlocul ş 0,06
- 0,17 m grosime;
4. neolitic, in mijlocul ş uneori
direct pe musterian;
5. nivelul Hallstattian in ţ III in
ţ ş
6. la gura ş ş in fundul ă pe
ă (in fundul ş o ă de foc) ;
7. premedieval, in ţ III , in ţ
ş
53
8. medieval timpuriu. in ţ III , in
ţ ş
in nivelul musterian, paleolitic mijlociu, in
stratul de loess, s-au ă unelte de
silex, vârfuri ă ş ă cu
Ursus spelaws, Equus caballus,
Rhinoceros antiquitates, Hyaena spe-
laea, Cervus elaphus etc.; in nivelul
aurignacian. paleolitic superior, in loess
ă ă s-au descoperit ş
lame, un gratoar ş pe ă ş o
ă ă ă cu Ursus spelaeus ş Sus
scrofa. Nivelul musterian este atribuit
stadiului 1 ori stadiului 11 al ţ
WOrm. Pentru neolitic, ceramica ţ
culturilor ţ ş Hamangia. Pentru
prima ă a fierului (Hallstatt) s-a ă
doar ă ă ă cu decor
lustruit. Tn nivelul dacic s-au dezvelit
fragmente dacice ş ş de ă
ă (secolul al III-lea a.Chr.), piese
din fier, vârf de ă ă de bronz, ă ţ ă
din ă de ă Tn nivelul
premedieval s-a ă ă iar in cel
medieval timpuriu, ă vârfuri de
ă ă de fier, ă de ă ş
ametist. Acest ultim nivel este atribuit
secolului al X-lea.
Datare: paleolitic, neolitic, La Tene
dacic, epoca ă epoca roma-
ă epoca ă
1 C S ă ş Raport prellmmar
asupra cercet6rilor paleolil1ce dm anul1956,
Matenale 5, 1959. p 20 - 22.
2. A•exandru Pllunescu. ţ uneltelor ş
armelor de piatr6 Ctop/116 descopente pe tefltonul
Romame1. ş 1970. p 13
3 Cnsllan Goran, Catalogul Ststemat1c al
ş Romama, 1981, ş 1982,
511 o / 3
ş Soei
Jud. ţ sat Cheia, comuna
ş
Localizare: Dobrogea ă ba-
zinul ă Negre, carstul din Valea
Casimcea
ă o ş ă ă ă de
om. Este o ş ă de dimensiune ă
cu lung1mea de 5 m Ş ă ţ de 4 m. Se
ă cu un diverticol. Alexandru ă
unescu ş Nicolae ţ ă
ă la 1,20 m - un strat steril arheologic
iar intre 1,20 - 3,30 m, un strat ţ
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din RomAnia - ş ten naturale
culturii dacice Fauna ă ă este din
ş ă
Datare: La TEme dacic.
1 c s ş Alexandru Paunescu.
Nicolae ţ paleoltl•ce In
Dobrogea, Matenale 6, 1959, p. 48.
ş La Adam
Jud. ţ sat- comuna ş
Localizare: .La Adam•, Dobrogea
ă bazmul ă Negre, Valea
Casimcea, afluentul Vistorna, ver-
santul drept.
ă o ş ă ă cu cinci
ă cu altitudinea de 25 m, lungimea
ă de 43 m ă arheologtce ş
paleontologice s-au efectuat de ă un
colectiv condus de Margareta Dumitrescu
in 1962 - 1963. in 1992, Clubul de
speologie .Emil RacoviW din ş
ă noi descoperiri de galerii ş
ş lungimea ş la 103 m. ln
1962 - 1963 s-a recoltat un important
material arheologic datând din paleoliticul
mijlOCIU, cultura ă paleoliticul
superior, cultura ă mezolitic,
cultura ă S-a avansat, de
ă P. Samson ş C. ă
ţ aici Ş a unui neolitic aceramic
care nu este ţ de alte descoperiri
din Dobrogea ş din ă in care ă fi
existat un centru de domestictre a oii (pe
baza unUl mugure dentar). Materialele
arheologice sunt ţ fiind o ş ă
ă S-au descoperit materiale ceramice
din neohtlc, culturile Hamangia ş
ţ ă este descoperirea
in ş ă a unui altar dedicat cultului
oriental al zeului Mithras. Fauna
ă in ş ă a permis com-
pletarea tabloului priv1nd fauna cuater-
ă din Dobrogea.
Datare: paleolitic. mezolitic, neolitic,
epoca ă
1. Margareta Dum1trescu, P Samson, Elena
Terzea, C Radulescu. M. Gh1ca, ş . La
Adam·. Sta/tune Ple1stocenll , Lucranle
lnshtutulut de Speologre .Emil ţ 1· 2, 1962
• 1963, p 229 - 285
2 p Samson, sur le cuaternalfe dans le
monde, Vlll -ame Congres INOA, Pans 1969,
1970, p 629 - 636
3 Crl st•an Goran. Catalogul Ststemat'c al
ş dm Romilma. 1981, 1982
5110113.
4 Bogdan Constantinescu. ş La Adam.
Cercetan Speolog•ce 2. M T S C N.T T., 1995, p.
47.
ş Liliecilor de la
Gura Dobrogei
Jud. ţ sat- comuna ş
Localizare: Dobrogea ă
bazinul ă Negre carstul din Valea
Castmcea, 7 km sud-sud-est de co-
muna ş ă drumului
d1ntre ş la sud-est ş Gura
Dobrogei.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 50 m.
lungimea ă de 500 m ş având tret
ă (A, B, C). La deschiderea
ă A, se ajunge pe o ă de 2
m. ce duce in galeria ă care se
ă prin galeria cu ă care
are ş o tntrare ă ce se ş
intr-un aven. ş a fost ă de
Vasile Pârvan in 1912 - 1924, C. S.
ă ş ş echipa sa intre
1956 - 1959 ş de ă speologii C.
ă ş P. Samson intre 1976 -
1982, ă cu arheologul Alexandru
ă in special in avenul de la
mtrarea B. Din galeria A cu ă (in
special) provin numeroase materiale
arheologice din neolitic cultura
ţ Hallstatt, la Tene dacic,
epoca ă ş ă lârzie Sondajul
a mers ă la 2 m, ă ă a se atinge patul
ş in galeria B s-au executat ă
sondaje in care au fost 1dent1ficate
ş materiale, cu ţ ne-
oliticului, pentru care s-au ă matenale
ş de tip Boian, Hamangia. S-a ă ş
ă ă de secolul al IV-lea
a.Chr. Din avenul de la 1ntrarea B, in
stratul cu ă ş termoclaste, din
partea ă ă cu un mâl
galben s-a ă o ţ ă de
micromam1fere datând din vremea gla-
ţ Mindel. ă cu aceasta a
fost ă ş o ă de silex de
aspect b1facial cioplit dintr-o ă de
ă ă (?) ă culturii de
prund. Tn 1991, Clubul de speologie
Emil ă din ş ă
ş rezolvând semnele de întrebare
existente; ă 656 m lungime ş 26 2
(-14,2/+12)m denivelare
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din România • ş naturale
ţ ă Vasile Pârvan aso-
ă ă ş ă cu ş Keins,
ţ ă de Dio Cassius (LI, 23 Ş
ă cu ocaz1a ţ pro-
consulului roman Marcus Licinius
Crassus la ă de Jos pentru a-1
pac1fica pe ş daci Reles ş Dapyx.
Evenimentul s-a petrecut intre anii 29 •
28 a Chr., când Reles ii ă in aJutor
pe romani. Dapyx, înfrânt, se ă in
ş Keiris, care era ă Ş
ă Titanii ţ de zei s-au
refugiat in ea, ă cum ă din
ă Vasile ţ ă
ş la Limanu, unde ă nu-
meroase gun de ş ă închise, care ar
JUstifica moartea ş predarea dac1lor pnn
infometare ş sete ca urmare a ă
ă conform textului lui Dio Cassius
fn ş ă au fost ascunse ş animale.
Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt,
La Tene, epoca ă epoca me-
ă târz1e
1 C S ă ş ş colaboratoni .
Raport prellmmar asupra cercetllrilor paleoltttce
dm anul 1956, Matenale 1. Dobrogea 5. 1959, p.
15.22
2 Vastle ă Gettca. ş 1924. p. 89.
3 Marcian Bleahu V Oecu Ş Negrea, C
ş 1. ă 1 Vtehmann. ş dm
Romlnia. ş 1976, p 405. 406.
4 Cnst1an Goran, Catalogul Stslema/tc al
ş Romllnia. 1981. ş 1982,
5110/14
5 Alexandru ă C ă P
Samson. Dl!couvertes du pall!oltttque mfefleur en
Roumame, Travaux de !'Institut de Speolog te
• Em•le Racovttza' 21 , 1982, p 53. 62.
6. Valentin Ţ ş Liltectlor. ă
Speolog1ce 1, M T S . C.N T T . 1992, p 11-13
ş Cariera ă de
la Topalu
Jud ţ sat- comuna Topalu
Locali zare: Calcarele de pe malul
ă dobrogene. la 5 km nord de
localitate.
ă o ş ă ă in care s-
au ă oseminte fosile de animale cu-
aternare. N. N. ş ş C. S.
ă ş cred ă au existat ş
dovezi de locuire ă ş a fost
ă de ă din ă
55
Datare: paleolitic.
1 N N ş O ţ paleoltltcll Tn
Dobrogea. Topalu, Academia ă Memorule
Ş sena III, 5, 1928, p 3 2 C S
ă ş Ş colaboratorn, Raport
preltmmar asupra ă paleoltltce dm anul
1956, Matenale 5, 1959, p 15
ş Scrofeni
Jud. ţ sat- comuna Topalu.
localizare Carierele din calcarele de
pe malul drept al ă dobrogene, 5
km nord de localitate.
ă o ş ă ă ă
probabil de om, in care s-au ă
oseminte de ammale fosile cuaternare. N.
N. ş Ş C S. ă ş
cred ă aici au existat ş dovezi de locuire
ă ş a fost ă de ca-
ă
Datare. paleolitic
1 N N ş O sta/tune paleoltltcl In
Dobrogea. Topalu, Academta ă Memorule
ţ Ş sena III, 5. 1928, p 3.2. C S
ă ş ş colaboratoni, Raport
preltmmar asupra cercetilfllor pateolt/1Ce dm anul
1956, Matenale 5, 1959, p. 15
ş Topalu
Jud. Constanta. sat· comuna Topalu
localizare: Carierele din calcarele de
pe malul drept al ă dobrogene, 5
km nord de localitate .
ă o ş ă ă ă de
om ş este ă de peste 8 m ş
ă de cea 3 m N. N. ş in
1928, probabil ă o cercetare de teren,
ă ţ unei bogate faune cu
mamut cal ă cervidee etc. ş a
unor piese de silex (cât au putut fi
ă atribuite aurignacianului ş
a fost ă ă 1928 de ă din
cariera de ă
Datare: paleolitic.
1 N N ş O ţ paleo/tttcll In
Dobrogea, Topalu, Academ•a ă Memonil e
Sec 1un11 Ş ţ sena III, 5, 1928. p 3 2 C S
• ă ş ş colaboratoni, Raport
preltmmar asupra cerce/llfllor paleollltce dm anul
1956, Matenate 5, 1959, p 15
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din RomSnia • ş naturale
ş Nr. 1 din Cheile
ă
ş ă din Cheile
ă
Jud. ă ţ sat ş comuna
Moroeni.
Localizare: ţ Bucegi, bazinul
ţ superioare, Valea ă
afluent pe dreapta, versantul stâng. la
sud de cabana Padina, Cheile ă
tarului.
ă o ş ă ă ă
ocazional de om, cu altitudinea ă
de 1548 m lungrmea ă de 125 m.
având ă ă orientate spre sud-
est Prima are ă ţ de 3 m. ă ţ
de 2,10 m, o a doua este complet
ă ş a fost ă de
Alexandru Max1m, care face primele
ă de ă ln 1957 Institutul de
Studîr ş ă Energetice, in vederea
unui studiu geologic, ă intrarea
ă ş ă Institutul de Spe-
ologie ă ă ţ de specialitate
P Samson ş C ă ă
cinci sondaje ă in Sala Mare ş trei in
Sala ă ă ă Acestea ating
adânci mi cuprinse intre 1 ş 1,65 m,
neajungând ă la patul ş Un
sondaj a fost efectuat ş in stânga ă
de ă Institutul de Studii ş ă
Energetice. S-a recoltat ă rar in
sondajul nr. 1, in partea ă a
stratului III, de culoare ocru ş s-a
ă o ă din silex ă pale-
ohtrcului superior ş ă cu Ursus
spelaeus.
Datare: paleolitic.
1 Alexandru Max1m, lbex prtscus Wold de la
Grotte Tltaru dans les Monts Buceg1 (Roumame),
Buletinul ţ de Ş ţ CluJ 10, 1948, p 87 •
78
2 P C RAdulescu,
paleontologice In p ş dm Valea Tltarulul ,
Ocrottrea Natun1 7, 1G63, p. 73. 77.
3 Cn&tian Goran, Catalogul Sistemat1c el
ş am Romlme. 1981, ş 1982,
1241 / 6
56
ş nr. 2 din Cheile
Tatarului
ş Ursului din Cheile
ă
Jud ţ sat Pucheni, comuna
ş ţ
Localizare: ţ Bucegi, bazinul la-
ţ superiOare, carstul Valea ă
tarului, afluent pe dreapta. versantul
stâng, la sud de Cabana Padina, Che-
ile ă
ă o ş ă ă ă
ocazional de om. cu altitudinea ă
de1548 m, lungimea ă de 100 m.
Are o ă intrare ă ă ă in
1957), ă de 1 ,60 m ş ă ţ de
4 m. ă ş ă a fost ă ş
ă ţ in 1912 de ă C N.
Ionescu I.S P.E. ă mtrarea de
ă ă (1957) ş ă un son-
daJ mterior. P. Samson ş C. ă
ă trei sondaje, care merg ă ă la
ă de 0,50 - 2 m, identificând trei
straturi ln Sondajul 1, in stratul 1. ocru-
ş la limita cu stratul2, ş
glomerular. s-a ă o ă din silex
ă musterianului evoluat (paleolitic
miJlOCIU) Sonda;ul 2. in stratul ocru-
galben deschis, la 0,45 m adâncime se
afla o ă pe care nu au fost ă
resturi de ă sau de mdustrie ă
deci nu este ă O ă ă (?) a
fost ă în stratul tre1 de culoare
ocru-galben argilos, la 1,30 m adâncime.
cu oase ş ş p1ese dentare izolate
de Ursus spe/aeus care nu au fost
datate Se ă ă ar putea ţ
interstadiului Gottweig din stadialele
Wurm-ului. ă fiind ă ţ mare,
ş ar fi putut fi ă de ţ
Datare. paleohtic.
1 C N Ionescu. Faune ctes grottes dans les
Clfpates de Roumante, Annales scoentiloque de
I'Unrversote Jassy 8, 1912, 3, p 242 • 243
2 P Samson. C Rldulescu, Cercet4rt
paleontologJCI i n ş dm Vale• Tllarului,
Ocrotirea Naturu 7. 1963, p 77 • 83.
3 Cri stoan Goran, Catalogul S1stematJc al
ş Romlma 1981 , ş 1982,
1241 1 5
www.cimec.ro
Arheologta ş Ş mmelor dm Românie - ş naturale
ş Muierii de la
Baia de Fier
ş Muierii 1)
Jud. Gorj, sat - comuna Baia de Fier
Localizare· Cheile Galbenului, bazinul
ţ versantul culmli Garba, in
sud-estul ţ Parâng, la 2 km in
nordul ă ţ pe partea ă a
ă Galbenul
'-
o V

\.
St
Flgurf umane din ş Gorjulul
ă o ş ă ă ă de
om, cu lungrmea de 3566 m ş altitudinea
de 45 m ă patru nivele de
formare. deci ă interes speogenetic.
Nivelul 2. superior ş nivelul 3, inferior
ă interes general.
Date arheologice: C. S. ă
ş a efectuat ă ă arheologice in
1929, ă pe care le-a reluat,
ă cu colaboratorii, intre 1951 -
1955. la gura ş in galeria prin-
ă ş in galeria sud - nord, (pornind de
la patul ş ă la ţ ă
ă ţ ă ţ ă in
galeria ă in ă ă din 1953 -
1955, unde s-a atins adâncimea ă
de - 6,90 m. ţ cea mai mare a
profilului este ă de depunerile
aluvionare, care ă ă la -
3,40m:
57
1. intre 3,40 ş 1,60 m se ă ş
locuirea din paleoliticul mijlociu, cu unelte
din ţ silex ş alte roci ţ
paleoliticului ţ ţ de ă
de Ursus spaeleus;
2 de la 1,60 la 1,20 m stratul ţ
paleoliticului superior cu unelte din silex
Ş ă cu Ursus spae/eus;
3. de la 1,20 la 0,80 m strat steril arhe-
ologic;
4. intre 0,80 ş 0,30 m strat argilos,
.sigiliul ş care ă ş
ţ ş inceputul penoadei actuale
(holocenului):
5 intre 0,30 ş O m se ă stratul post-
paleolitic Tn acest strat nu s-a ţ o
succesiune ă ă
dar in el se întâlnesc, in succesiune
ă ă dovezi de locUJre
ţ culturilor ş (neolitic timpu-
riu), ţ (perioada de ţ spre
epoca bronzului), Glrna (epoca bron-
zului), epocilor ă ş ă târzie
O corelare intre ţ întreprinse nu
s-a ă decât pentru paleoliticul mijlo-
ciu, stabilindu-se ă ţ mus-teria-
nului 1 ş 11.
Date antropologice: in ă ă din anul
1952 s-a ă un craniu fragmentar ş o
ă de Homo sapiens - Cro
Magnon.
ş este ă ă
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de tranzi ie de la neolitic la epoca
bronzului, epoca bronzului, Hallstatt,
La Tene dacic. epoca ă
1 C S N ş Le paleo/lthtque en
Roumsme Dac a 5-6, 1935. 1936 (1938).
2. Constanbn Oa,covtCIU, G Ferencz1, Ş
Bodor, C S • ş Nteola' Gostar,
M Oetrn, P Ouka, Date preflmmare n t pra
rezultatelor paleoantropotogtce de fa ş
Muterifor, Bala de F11u, Ş ş
Muncelulu , SCIV <1 , 1953, 1-2. p 195 • 209
3 C.S ş Raport prellmmar
asupra cercetllfllor de paleontologte umani de la
Bata de Fi rdm 1951. Problem de ntropolog'e
t , 19:>4
4 C S. N1COIIe ş Ş arheologic
Baia cte Fter, Matenate 3, 1957
S Marttan Bleahu, V. Oecu, Ş Negr • C
ş 1. Povara, 1 Vtehm nn. ş ctm
Romtlnla, Bucure t1, 19713
6 Cnslian Goran, Clfa/;>gu/ Sl tometJC al
ş dm Romlni • 1981 . ucurc U, 1982,
20511 1.
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine lor din România - ş naturale
ş Muierilor
Jud Gol'), sat - comuna Baia de Fier.
Local izare: Carstul din versantul drept
al Cheilor ţ Partea de nord a
comunei, pe partea ă a ă
Galben.
ă o ş ă ă ă de
om. in 1924, C.S ă ş
ă la întrarea in ş ă câteva
desene rupestre. in culoare ă
reprezentând personaje umane in ma-
ă ă pe care le atribuie
neolit1cului.
Se impune venficarea ă de
conservare, inclusiv a ă de pro-
ţ Nu are ţ complete in
Catalogul Srstemalic al ş din
România
Datare neolitic.
1 C S ş Desent.m paleoi1!1Ce
in Oltema, Arhtvele Olten•ei 5, 1926 p 23
2 C S ă ş Travaux sur les
pemtures rupestres d'Oite111e. Arhtvele Olten•e• 7,
1928, p 28
3 1 Nttulescu, Baia de Fter, Monografte, Ed
L•tera, ş 1972
4 Cnst•an Goran, Catalogul s,stemat1c al
ş 1981, ş 1982,
2050 / 21
ş ă
Jud. Gorj, sat- comuna Baia de Fier.
Localizare· Cheile Galbenului. ţ
Parâng carstul din bazinul râului
Galben, la nord de sat.
ă o ş ă ă ă de
om. ă de C. S. ă
ş intre 1924 - 1926, acesta a
descopent la intrarea in ş ă câteva
desene rupestre, în culoare ă ce
reprezentau figun umane adoratoare ale
Soarelui, ithyphalice, motive solare,
datate de el in neo-eneolitic. De aceste
descoperiri s-au ocupat ş ţ intre care
abatele Henri Breuif , care a ţ
datarea lui ş
Tn 1926, dr. Alexandru Savopol a efectuat
o ă ă a culorilor folosite,
stabrlind ă sunt realizate cu ă
(vezi art1colul din Arhivele Olteniei 23,
1926, 131 - 134)
58
ş ă - Dansatori
Datare. neolitic, epoca bronzului.
1 C S ă ş Travaux sur les
pemtures rupestres d'Oiteme, Arh1 ele Olteniei 7.
1928, 35, p 37- 48
2 ton Andr ş Artele In t1mpuflf6 pre•stoflce
la no1, Arta Ş tehn1ca graftc! 4 • 5, ş
1939, p 25. 50
3 C S ş Sur L'Art rupestre de
/'01/eme. Jahrbuch fur praehtslonsche und
etnograph1sche Kunst (JPEK) 22, 1966 · 1969.
4 Cnst•an Goran, Catalogul S1stemat•c al
ş RomiJnla 1981, ş 1982,
2051 / 3.
5 Mar n ă MiJnunl ale arte/ rupestre In
ş 1987.
ş ş
Jud Gorj, sat ă ş comuna Runcu
Locali zare ţ Vâlcan. rama su-
ă carstul din bazinul ţ .Valea
ă ă versantul stâng al Dealului
Cornetu, la 500 m nord-est de loca-
litatea ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altttudmea ă de 400 m,
ă de 20 m, ă spre sud-est.
lungimea ă de 12 m. ă ţ ă
de 6 m. Un sondaj arheologic a fost
efectuat în 1992 de Marin Cârciumaru,
Carol ă ţ ă Corneliu Beld1man, S. B.
ertens. Au fost identificate ş niveluri
sedimentare, ce se succed ă la
adâncimea de 1,1 O m, ă ă a se atinge
patul ş La ţ ă in stratul de
culoare ă cu ă ş ă Ş
ă o intercalare a unui strat ă
apoi o succesiune de lut ş ş galben,
o ă ă iar intre 0,95 -
1,1 O m un strat ş inchis cu ă
de fero-mangan ţ muste-
nanulut. La baza sa câteva piese din
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine/ordin România - ş naturale
diorit ş andezit c1oplite de om, intre care
un vârf ş un racloar S-au efectuat
analize de polen preliminare.
Datare: paleolttic.
1 Mann Cârc<umaru, Carol ă • Cornelru
Beld•man, G Calotoru, S B Menens, CercetAfl
arheolog•ce Tn endocarstul dm Bazme/e
Sohodolulul Ş BtSifl/et ţ VAican} (In
manuscns) .
2 Cnst•an Goran. Catalogul Ststemat•c al
ş dm RomAnta, 1981, ş 1982,
2115 / 29
ş Cioarei
Jud. Gorj, sat ş comuna
ş
Localizare: ţ Vâlcan, in carstul
din Valea ţ bazinul Jiului de
Vest, versantul stâng al ă
Bistncioara, la 500 m in nord-vestul
ă ţ ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 30 m,
lungimea de 17,60 m ă ţ cuprinse
intre 2,70- 6.50 m Ş ă ţ intre 1,10
- 2,50 m. ă ă arheologice au fost
efectuate de C S ă ş ş
Corneliu N Mateescu in 1954 Din 1973
ă au fost reluate de Marin
Cârciumaru pentru a se efectua analize
de polen lntre 1979 - 1988 au fost
continuate de Maria Bitiri ş de Marin
Cârciumaru. în 1990 Marin Cârciumaru
ă o verificare ă iar
din 1992 ă au fost reluate de Marin
Cârciumaru in colaborare cu M. Oile, de
la Universitatea din L1ege, M. Patou ş P.
Auguste de la Centrul ţ de
ă Ş ţ d1n Paris. Din punct
de vedere stratigrafic se distinge o
succesiune ă de depuneri. ma-
JOritatea ă ă ă ă
notate de la A la P, pe o adâncime de
4,50 m. Cele ce ţ vest1gii ar-
heologice sunt E, H, J. G ş F care se
ă in paleoliticul miJlociu, musterian
ţ • carpat1c, au vârste cuprinse intre
54000 ş 47200 B.P. ă analizele cu
C
1
\ Paleohticul superior este prezent in
stratul 4 ş ţ aurignacianulut ă
C. S. ă ş sau grave-
lttanului, ă Marin Cârciumaru ş este
datat, tot cu C
14
, intre 25900 ş 23570
8 P. Ambele locuiri paleolitice sunt relativ
59
ă in dovezi de locuire, intre care
pentru musterian se ă recipiente
din stalactite pentru ă ocrul ş iar
pentru gravettian un colier din ţ de
ă de ş ă Este ş pentru
care s-au ă cele mai moderne
ă interdisciplinare: ă cu C
14
,
ţ granulometrice. ţ
humus, petrografice, faunistice, pa-
linologice. in ultima depunere - P se ă
locuirile din neolitic, prima ă a
fierului (Hallstatt) ş medievale, secolele
XIV - XVII , ş chiar contemporane Din
punct de vedere climatic Marin
Cârciumaru a identificat ţ inter-
glaciaruiUI Riss-WOrm, pe care 1-a
denumit lnterglaciarul ş cunos-
cut in Europa de Nord sub denum1rea de
.1. Eem·, in Câmpia ă .1. Mikulino", .1.
lpswich" in Marea Britanie ş .Sangomon·
in America de Nord. Este cuprins intre
adâncimile 4,25 - 3,65 m. lnterglaciarului
ş ii ă ţ WOrm.
Datare; paleolitic, neolitic, Hallstatt,
epo-ca ă
1 C S ş Cornehu N
Mateescu, Ş arheologtc Cerna- 01/, SCIV
6. 1955, 3- 4
2 Mann ă Medtul geograftc In
pletstocenul supenor Ş cultuflle pa/eoltltce am
RomAnta, ş , 1980
3 Mann ă M Ulrrx Closset,
Paleoenvtronnment et adaptatton cu/ture/le des
neandert a/;ens de la Grotte Ctoarei a ş
(Rouman,e). a ture et Culture Actes du colloque
de 1993
4 Mann ă M Otte, M Ulrrx Closset
M , Sequences p/e1stocene a la ş Ctoaret
(Grot!e de Corbeaut) a ş en Oltente
Prehlstorre Europeenne 7, 1995
ş Vulpii
Jud. Gorj , sat ş comuna
ş
Localizare: ţ Vâlcan. carstul din
Va ea Bistrei , bazinul Jiului de Vest ,
versantul stâng al pârâului Bistncioara,
1 km in aval de ş Cioaret , sub
stânca .Piatra ş
ă o ş ă ă ă de
om, altitudinea ă este de 400 m,
ă 60 m, ă vest-sud-vest.
ă ţ de 3,30 m, ă ţ de 1,45 m.
Sondajul a fost efectuat de Emrlian
Alexandrescu in 1986. ă ă au fost
www.cimec.ro
ş ş
(P ş Mare de la ş
ş lui Tudor Vladimirescu)
Jud. Gof),
ş din Runc
ş de la ă
Jud. Gorj,
F" r.
C m d1a, comuna B i d
Localizare: Car tu1 dm Baz•nul Olt •
ului , Ch Galben 1 , .c ă
In dr apta pâr ului ş 01, la 2 m
e d . a .
Runc · Figuri cal
E t o ş
3,
ş Dâlma ş
Jud.
www.cimec.ro
Arheotogia ş ş minelor din România - ş naturale
ş ă 0.40 - 1,10 m, în nivelul brun
ş fragmente ceramice ţ
culturii ţ iar intre O, 70 - 0,80 m, o
ă de foc, ă ă ş ă
Analize polinice preliminare.
Datare: penoada de ţ de la
neolitiC la epoca bronzului, epoca
ă
1 C S ş Corneliu N
Mateescu, Ş erheologtc Cerna - Olt. SCIV
6, 1955. 3 ·4. p 34
2 Em1han Alexandrescu, Corneliu Beld1man,
Marm Cârc•umaru, S B Mertens. Cercetari
arheologtce In endocarstul dm sudul Munttlor
Vlilcan Cercetân Arheologice 9 1993, p 31 • 32
3 Cnsllan Goran Catalogul Stslemattc al
ş Romania 1981 ş 1982,
2113/39
ş din Valea
ş
Jud. Gorj, sat ţ comuna Runcu.
local izare: ţ Vâlcanului, bazinul
Jiului, carstul din Valea ş ţ
ă o ş ă ă ă de
om. A fost ă de C. S. ă
ş in 1921 . Tn sondajul efectuat s-au
ă fragmente ceramice ţ cul-
turii ţ ş oase de Ursus spelaeus.
Posibil ă fie la Cristian Goran, in
Catalogul Sistematic al ş din
România, sub alt nume. Se impun cer-
ă noi.
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1 C S ă ş Corneliu N
Mateescu, Ş arheologiC Cerna • OII. SCIV
6, 1955, 3 - 4, p 39
ş Polovragi
ş lui Pahomie)
Jud. Gorj, sat - comuna Polovragi.
localizare: ţ ă ă ţ carstul
din Cheile ţ versantul stâng, 2
km de ă ă Polovragi, la 200 m
de la intrarea in chei pe ş
Râmnicu Vâlcea - Târgu Jiu. Carstul
din Cheile ţ
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 670 m,
61
ă de 75 m, lungimea de 9171 m, cu
ă deschideri Are o galerie ă
ă din care se desprind culoare
laterale mici. colmatate cu aluvtunt
Galeria are trei sectoare. A fost
ă de ş ă
români ş ă ă de Silvia Iancu
ş Ilie Ion in 1961 . Tn ă de teren
efectuate de Vasile ţ intre 1965
-1967, in galeria ă la intrare. au
fost descoperite fragmente ceramice
dacice.
Datare: neolitic, eneolitic, La Tene
dacic.
1 Alexandru ţ ă Romlma pttoreascl ,
ş 1901
2 C Mois1l , PriVIre asupra anttehttlltlor
pretstortce ate Romlntet, Buletmul Com1siumi
Monumentelor lstonce, 1910, p 119
3 Constantm DaitoVICIU, Ş Ferencz•. C S
ă ş ş colaboratom. Ş
ş Muncf!lului, SCIV, 1953, 1 - 2, p 195-
209
4 Crist1an Goran Catalogul Ststematic al
ş dm Romama. 1981, ş 1982
2048 / 6
ş Pârleazului
(Pârlazului)
Jud. sat - comuna Runcu.
localizare: ţ Vâlcan, carstul din
Cheile Runcului, bazinul Sohodol,
versantul stâng al ă Sohodol, 170
m deasupra Cheilor.
ă o ş ă ă ă de
om. puternic descendenta. cu altitudtnea
ă de 530 m. ă de 190 m. Tn
penoada 1983 - 1985, o ă de la
Clubul de speologie .Emil ţ ă din
ş ă de Cornel Belecciu, a
ă noi descoperiri, stabilind lungimea
ş la 1060,5 m ş denivelarea la 28
(-25/+3)m. ă trei ă Se ă
imediat ă intrarea ă Din
ă dm 1954, efectuate de C. S.
ă ş ş Corneliu N. Mata-
eseu, a rezultat ă ţ La
TEme-ului dacic.
Datare: La Tene dacic
1 C S • ş Corneliu N
Mateescu, C N , Ş arheotogtc Cerna - Olt
SCIV 6, 1955, 3 • 4
2 Marc1an Bleahu, V Decu, Ş Negrea. C
ş 1 ă 1 V•ehmann. ş dm
Romlnte. ş 1976 •
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine/ordin - ş naturale
3 Crtsltan Goran, Catalogul Sistemattc al
ş din 1981, ş 1982.
2114/7
4. Cornel Belecciu. Chetle Sohodolulut- 3 am de
explorare, Supliment al Bulet.nulur Clubului de
speologre .Emrl ţ ă ş 10, 1986
ş ă ă
Jud. Gorj, sat- comuna Runcu.
Localizare: ţ Vâlcan, ramura
ă carstul din baztnul Sohodol,
Valea Sohodol, versantul drept.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 460 m ş
cea ă de 30 m. ă realizate
de Clubul de speologie .Emil ă
din ş au dus la descoperin care
au stabilit lungimea la 310 m ş
denivelarea la 36,5 (-22/+14,5) m
ă o ă 1ntrare ă spre
sud-est. 12 m ă ţ 10 m ă ţ în
fundul ş se ă un lac adânc de
2 m. Sondajul arheologic, de 2 x 15 m,
efectuat în 1992 a aJuns ă la 180 m
adâncime, nu . a atins stânca Ş a
constatat ă succesiune cul-
ă 1 sub depunerea ă de la
ţ ă la 0,20 - 0,40 m, s-au ă
materiale ceramice ş resturi de ă d1n
secolele XIX - XX; în un1tatea ă
3. la 0,30 m s-a ă un fragment
ceramic hallstattian. Tntre 0,40 - 0,50 m,
unitatea ă 4 în nivelul arhe-
ologic 11 a scos la ă materiale ar-
heologice ş resturi faunistice ţ
culturii ţ in un1tatea ă
de ă la 1,90 m nu s-au constatat
urme de locuire ă Au fost
ă analize polinice.
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului, Hallstatt,
epoca ă epoca contem-po-
ă
1 C S ă ş Corneliu N
Ş arheologtc Cerna • 011. SCIV
6, 1955, 3. 4, p. 393- 394
2. Mann ă Carol ă ă Comehu
Betdiman, G Catotoru S B Mertens. Cercet!n
arheologtce Tn endocarstul din Bazmele
Sohodolului ş Bistntet (Muntu [in
manuscros)
3 Crrstran Goran, Catalogul Ststemattc al
ş Romlnta, 1981, ş 1982,
2114 14
4. Cornel Betecctu, ş dm zona Patrunsa •
Prajele, Buleltn Speologoc, F R TA . C.C S S 11 .
1987, p 211-215
62
ş .. ă sub
ă - nr. 40
ă T. Orghidan ş C. Goran-
Mere ş
Jud. Harghita, sat - comuna ş
localizare· ţ ş Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile Vâr-
ş versantul stâng, 15 m aval de
podul nr.7.
ş este un ă natural, locuit de
om. cu altitudinea ă de 7 m, lun·
gimea ă de 8 m, cu o deschidere
ă de 9 m, ă de 2,20 m ş
este ă spre sud, ă de 5 m.
Este ă în întregime Ş ă
varialirlor temperaturii ş ţ at-
mosferici. A fost ă in 1957 de
Traian Orghidan ş Margareta Oumi-
trescu, care au recoltat de la ţ ă
osemmte de Vulpes vulpes, Ursus arctos,
Lepus europenus. de animale domestice:
oa1e, ă porc, bou Ş ă nu-
meroase fragmente ceramtce medievale
din secolele XII- XIII ş d1n secolul al XIX-
lea. Se impune cercetarea ş prin
sondaje ş studierea materialului arhe-
ologic recoltat.
Datare: epoca ă epoca mo-
ă
1 Traian Orghtdan, Margareta Dumrtrescu,
Studiu monograftc al comple)(u/ut carstic dm
defileul ş ă tnslttutului de
Speologte .Emrt Racovt!â" 1-2. 1962- 1963, p
154.
2 Cnstran Goran. Catalogul SistematiC al
ş dm Romflnta, 1981, ş 1982,
1200 /40.
ş ş
(Aimaser ă
Jud. Harghita. sat- comuna ş
Localizare. ţ ş Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
ş
Nikolaus Boroffka ă ă in
ş ă s-ar afla matenale arheologice
ţ culturii Wietenberg, (fig 91, 8
ş pl. VI.). Gabriel Rustoiu preia ă
ţ
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmefor din România - ş naturale
Datare. epoca bronzului.
1 N1kolaus Boroffka Dte Wtetenberg-Kultur. Em
Bettrag zur Erforschung der Bronzezetl m
Sudosteuropa, Bonn, 1994,
2 G Rusto1u, Ttpo/ogta capetelor de ţ
ţ cutturrlor bronzului mtJIOCIU dm
Romama, Buletmul Cercunlor Ş
ţ ş Arheolog1e-lstone 1, Alba Iulia, 1995,
p 70
ş Mare ş
ş 4 ă Podek, ş
ş Orban Balaza, ş
din Stânca Minunilor, ş
ă Csudalokbi Barlang,
ş de la ş
ş 14 din Cheile ş
ă T. Orghidan ş C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna ş
Localizare: ş Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
ş versantul stâng. Podul
nr 11 in abruptul _Stâncii Minunilor",
.Csiudola-Ko".
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea ă de 18 m, lun-
gimea ă de 1578 m. ş este
ă ă cu temperaturi intre 9,5
- 100 °C. ş are 4 deschideri;
deschiderea ă ă o ă
ă ă de 6 m, ă de 12 m,
ă spre nord-vest, acces pe ă
de lemn. Asupra temperaturii din ş ă
s-au ă ţ care privesc
posibilitatea locuirii de ă om La 20
ianuarie 1957, ă erau -20 °C, in Sala
de la Intrare -30 °C ş stalagmite de
ţ ă iar in fund 9,5 °C. La 20
septembrie, la intrare erau 14 °C, in fund
100 °C. Lumina ă in sala A, care
este ă se simte ţ ţ
Marc1an Bleahu ş colaboratorii ă impart
ş in trei ă ţ 1. complexul de ă
ş galerii de la intrare; 2. galeria ă
ă cu Sala Mare: 3. galena de
ă ă ă printre ş
despre care s-a scris mult ă d1n
secolul al XVIII-lea. O ă descriere ii
face J. Fridwalsky in Mmera/ogia Magni
Principatus Transsi/vaniae in 1767, apoi
Josef BenkO, în 1780, lstvan Fekete în
1835, care ii ă ş o ţ ă ţ ă ş
Orban Balasz in 1868. Publicarea
63
ă o fac Traian Orghidan ş
Margareta Dumitrescu, in 1964. Des-
chiderea ă având 6 m ă ţ ş
12 m ă ţ ă resturi de zidun
ă ţ pentru ţ ţ ce se
ascundea în ea din ţ ă ă Este
ă spre nord-vest, la fel ş una din
deschiderile secundare de la ş
mvel, care este ă deasupra
ă Tn deschiderea ă se ă
printr-o ă de lemn ă ă poate de
austrieci in timpul primului ă mon-
dial, când au exploatat guano Dm
ş ă provine o ă din os de
Ursus spelaeus, care a intrat in ţ
lui A Koch, ă de Henri Breuil ca
având ă ă mus-teriene, iar Mârton
Roska o ă in diluviu pleistocen
(superior). Ion Nestor ă vag ă
provine dintr-o ş ă de la ş 1ar
C S ă ş nu se ţ ă
asupra ş Materialele se ă in
Muzeul ţ de Istorie a Transilvaniei
d1n CluJ Oase de Ursus spelaeus ş Fetis
leo se ă in muzeele din ş ş
Sibiu Tn ş d1n ă Maria Mottl a
efectuat ă ă ă ţ 2 x 2,5 m
Ş 3 x 3 m), prec1zând ă a ă materiale
ţ musterianului ş aurigna-
cianului, pe care le ă sumar. ă ă
ţ ă ă s-au ă in cu-
loarul central ş s-a ă o ă pa-
ă cu osemtnte, dar ă ă piese de
silex; in Sala Mare s-au ă fragmente
ceramice din penoada de ţ la
epoca bronzului, cultura ţ Tn
ă dm 1957, Traian Orghidan Ş
Margareta Dumitrescu ă ş
ă o foarte ă ă de
nevertebrate, speci1 rare de tro-globionte,
hlteci, ă ă Ş ă cu Bos
taurus, Capra hircus, Ovis aries, Vulpes
vu/pes, Sus scrofa, Equus cabalus, Ursus
spelaeus: s-au recoltat de la ă
fragmente ceramice hall-stattiene. In
carstul din baztnul ş se ă 11 O
ş ce se ă in patru nivele de
eroz1une. Tn unele dintre ele au fost
identificate ş dovezi de locuire
nedatabile. Se impun ă ă de veri-
ficare
Datare: paleolitic, perioada de tran-
ţ de la neolitic la epoca bronzului,
Hallstatt, epoca ă
1. Mârton Roska. Recherches prehtstonques
pendant rannf!e 192-f, DaCia 1, 1924, p 297-312
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor dm RomAnia - ş naturale
2. C S • ş Le pallollthtque en
Roumante. Dac1a, 5-6. 1935-1936 (1 938), p. 43,
73
3. Marc1an Bleahu, V Decu. Ş Negrea, C.
Ple,a 1 PovarA 1 V1ehmann ş dm
Romlnta. ş 1976. p. 381 • 386
4 G Ferenczi, 1 Ferenczi, Observatti de
/opografte tn partea supenoarl a
Depresiunu Homoroadelor (jud Harphl/a) Intre
anii 1957- 1978, (Raport preltmtnar), Acta Musei
Napocens1s 16, 1979. p 411-430.
5 B Jungbert. Repertonullocalttllttlor cu
cJescopenn paleoltltce dtn Transtlvan•a(/1) , Acta
Muse1 Napocens1s 16. 1979. p 407- 408
8. Cnst1an Goran, Catalogul Ststematte al
ş Rombnta. 1981 ş 1982,
1200/14
ş nr. 1 de la
ş
ă T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat - comuna ş
localizare: ţ ş Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile Vâr-
ş versantul stâng, 30 m în aval
de Podul nr 7, deasupra ş
nr. 34.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă 15 m, lungimea
ă de 96 m, având o ă des-
chidere, ă de 4 m, ă de 6 m,
ă ş ă este ă ă
sud-vest - nord-est. ă ţ ă in trei u-
ă ţ (A, 8, C), ă ă Lumina ă
trunde numai in unitatea A, ă la 30 m.
A fost ă ă de ă ă de comori .
S-au executat de ă Traian Orghidan
ş Margareta Dumitrescu, in 1957, ă
careuri (sondaje) la 15 m de intrare.
Stratigrafic, ţ este ă
ă la 15 m humus recent cu ă
din secolul al XIX-lea; stratul de ă
intre 12- 20 cm. ă ă Hallstatt
Ş La TEme: intre 20 - 30 cm o ă
ş ă cu unelte din silex. neolittce: intre
30 • 50 cm ă cu bolovani ţ ă
cu Ursus spelaeus, Ursus arctos,
Rup1capra rupicapra, Cervus elaphus,
8os tau rus, Rangifer tarandus; sub 60 cm
strat steril cu grosimea de 1 m ş ş
de ş ă ă materialelor s-
au ă de ă Ion Nestor (fig. 15).
Datare: neolitic, Hallstatt, La Tene,
epoca ă
64
1. Tra1an OrgtHdan. Margareta Dum•trescu,
Studtu monograftc al complexului carsltc dm
def1/eul ş ă Institutului de
Speolog1e .Emi l ă 1·2 1982- 1963 p 87
• 90
2 Marc•an Bleahu, V Decu, Ş Negrea C
ş 1 ă 1 Viehmann. ş dtn
Romlma. 1976 Bucure,tl . p 386-387
3 Cro stJan Goran, Catalogul Ststemat•c al
ş Romlnta, 1981 ş 1982,
1200/1
ş nr. 10 de la
ş
ă T. Orghidan - ş nr. 5,
ă F. Podek - Bronzhohle,
ş nr. 11 ă C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna ş
Localizare: ţ ş Valea 01-
tului Superior, carstul din Cheile
ş versantul stâng, 60 m
amonte de Podul nr. 11
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 3 m,
lungimea ă de 20 m, o deschidere
ă de 2,5 m ş ă de 1,5 m. Galeria
este ă ă ă sud-vest -
nord-est ş lumina ă 8 m. Sunt
ţ ţ sensibili in fundul ş
terii. Descoperiri : in ă ţ de dincolo de
intrare s-au ă resturi faunistice în
t1mpul ă ă ă de Mana Mottl,
in 1942 - 1943, constând din Ursus
spelaeus, Rupicapra rupicapra, Canis
lupus, valve de scoici Unio. Jn ă
efectuate in 1957, de echipa Traian
Orghidan ş Margareta Oumitrescu s-au
mai identificat Ursus arctos, Bos taurus,
Capra hircus, Vu/pes vulpes, Microtus
nivalis, Clethrionomis, chiroptere etc. ş
oseminte de Homo sapiens· o ă
ă ă maxilar stâng de
cop1l cu ţ ă oase meta-
carpiene. Maria Mottl a ă fragmente
ceramice ş piese de bronz din epoca
bronzulur.
Datare: epoca bronzului (posibil ş din
epoci anterioare) .
1 Maria Motii , Magyar Allamt FOidtant lnterzet
Ev1 Jelentese 1943, 1950, evrol 2. p. 465 - 472,
477-485. cf B Jungbert
2. Tra,an Orgh1dan, Margareta Dumitrescu
StucJ•u monografie al complexului carst1c dm
def1leul ş LucrAnle Institutului de
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor dm RomAnia - ş naturale
Speolog•e .Emtl ţ ă 1-2. 1962. 1963 p
229. 285 '
3 Cnsllan Goran. Catalogul Ststema/1c al
ş dm Roma ma. 1981, ş 1982,
12001 11 .
ş nr. 13 de la
ş
ă T. Orghidan- ş
nr.16, ş ă ş
nr. 13, Gaura ă Tatarlik
ă C. Goran, ş nr. 27,
Tatarlikbarlang ă F. Haas, J.
Karoly)
Jud Harghita, sat - comuna ş
Locali zare: ţ ş Valea
Oltului Superior, carstul din Cheile
ş versantul drept, 60 m în
amonte de Podul nr 11 Exact dea-
supra ş Calului nr 8, 35 m
deasupra talvegului.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 50 m
lungimea de 62 m, cu ă deschideri:
cea ă are ă ţ de 3 m. Este
o ş ă tip tunel dublu ă ţ ă în
galeriile A Ş B. ă ă au fost efectuate
de Maria Mottl intre 1942 - 1943. Nu s-au
ă urme de locuire ă dar
probabil sunt din alte epoci. Materialele
publicate de Maria Mottl nu le-am putut
ă ţ ă ă B.
Jungbert}. In 1957, Traian Orghidan Ş
Margareta Dumitrescu ă un
sondaj in galeria A ş ă oseminte
de animale domestice, fragmente cera-
mice preistorice. in anul 1969, Lucian
ş G. Ferencz1, A. Zrinyi ş 1. Konya
au ă din nou ă ă S-au ă un
ă din paleoliticul miJlOCIU
musterian ş câteva ş de opal din
paleoliticul superior - aurignacian. Mat-
erialul nepublicat se ă in Muzeul
Secuiesc al Ciucului din Harghita Se
1mpune studierea materialului ceramrc de
la Institutul de Speologie ş noi ă ă
Datare: paleolitic, postpaleolitic, epo-
ca ă
1 Tratan Orgh dan, Margareta Dumttrescu,
Studtu monograi1C at compleKulw cars/1C dm
detleut ş ă lnshtutulut de
Speolog•e .Emil ţ ă 1·2, 1962. 1963 p
Arheologia ş - 7
65
110- 111 .
2 Marctan Bleahu, V. Oecu, Ş Negrea. C.
ş 1. ă 1 V1ehmann, ş din
ş 1976, p 381.382
3 B Jungbert, Repertoriul tocaltta(ifor cv
descopenn paleolitJce din Transtlvama (11) , Acla
Musei Napocens•s 16, 1979, p, 408
4 Cnstian Goran, Catatogvl Sts/ematic al
ş drn 1981, ş 1982,
1200/13.
ş nr. 16 de la
Mere ş
ă T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna ş
Localizare ţ ş Valea
Oltului Superior. carstul din Cheile
ş versantul drept,15 m in
amonte de Podul nr 7.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 4 m
lung1mea ă de 36 m, ă des-
chideri Deschiderea ă are 3m
ă ţ ş 6 m ă ă ă
spre nord-vest, cea de a doua ă
ş are ă de U, ă ţ ă in
galeriile A ş B Este ă cu o
ă de 18°C, ţ slabi.
lumma ă doar in galeria A La
ţ ă Traian Orghidan ş Margareta
Dumitrescu au Identificat oase de oaie
porc ş urs ş numeroase
ceramice ţ culturii ţ
determinate de Ion Nestor. Se re-
ă efectuarea unor sondaje
arheologice.
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1. Tra•an Orghidan. Margareta Dumt\rescu,
Stvd•v monografie al compleKulvi carstic dm
defileul Ş ă lnsttlutului de
Speolog•e ,Emtl ţ ă 1·2, 1962. 1963, p.
119. 120.
2 Cnst•an Goran, Catalogul SistematiC al
ş • Rom,ma, 1981, ş 1982
1200 1 16
ş nr. 18 de fa
ş
ă T. Orghidan, C. Goran,
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine tor dm Romame • ş net urale
ş ş Medve barlang,
ş Ursulw, ă ă ă la F.
Podek)
Jud. Harghita, sat • comuna ş
Localizare: ţ ş Valea
Ollului Superior, carstul din Cheile
ş versantul drept. fn aval de
Podul nr. 1 O.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudmea ă de 107 m,
lungimea ă de 70 m. ă trei
deschideri : ă orientate spre est-nord-
est ş a treia spre nord. Intrarea ă
este de 1 ,60 m ă ţ ş ă de 1 ,50
m. ş ă ă ă este
ă ţ ă de Traian Orghidan in ă ţ
A, B, C. O, E Descoperiri. primul sondaj
1-a efectuat 1 Gabor, profesor din ş
ş H Kessler. care in perioada ă
a ă prima cartare. in sala ă A
este ş sondajul de 2 x 1 m al Mariei
Motii, efectuat in 1942 - 1943, care a
identificat ă ă cu Sus scrofa, Bos
tauros, Equus caballus Cervus elaphus.
Ursus spelaeus, Rupicapra ropicapra
Alces alces. Vulpes vupes Canis lupus,
Rangifer tarandus, Lagopus mutus. ln
ă din 1957, ale echipei Traian
Orghidan ş Margareta Dumitrescu. li s-
au mai ă Megaceros severtzovi ş
o ă ă de nevertebrate. Maria
Mottl a ă ş un silex, pe care il atribuie
aurignacianului dm paleoliticul superior,
ă din neolitic, ă ă
ş epoca ă Se impune studierea
materialului ceramic pentru precizarea
ă ş investigarea prin sondaje sau
ă ă arheologice.
Datare: paleolitic, neolitic. epoca me-
ă
1. Mana Molii , Magyar Allamt FotrJtanllnterzet
EVI Jel ntese, 1943, 1950, evrol 2, p 465 • 472
477-485
2 Traian Orgh1dan, Margareta Oum1trescu,
Studiu monografie al complexului carsttc dm
deftl ul ş lucrAnle InStitutului de
Speolog1e .Em1l ţ 1·2, 1962 • 1963, p
123. 124
3 Cnsllan Goran. Catalogul Sistematic al
ş Romlma, 1981, ş 1982.
1200/18
66
ş nr. 2 de la
Mere ş
ă T. Orghidan, C. Goran,
ş nr. 20 ă F. Podek ş
M. Mottl)
Jud Hargh1ta. sat - comuna ş
Locali zare: ţ ş Valea
Oltulu1 Superior. carstul din Cheile
ş versantul drept. in dreptul
podului nr. 8, la 3 m sub ş 41.
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea ă de 6 m ş
lungimea de 18 m. ă ş o
deschidere ă ă de 1,80 m, 5 m
ă ţ ă spre nord-est, cu o
ă ă ă cu o ă de
19,5 °C vara la intrare, ă ţ de
aer slabi, ă total difuz. ă ă
au fost efectuate de Maria Motii in 1942 •
1943. Nu s-au ă urme de locuire
paleohtica dar probabil sunt din alte
epoci . ă publicate de Mana Mottl
nu le-am putut consulta, dar ţ
sunt preluate ă B. Jungbert Sunt
ţ oseminte de Rupicapra
ropicapra, Capra ibex, Canis lupus,
Rangifer tarpandus.
Datare: ă
1 Tra n Orgh1dan, Margareta Oumttrescu,
Studtu monografie al complexului carsttc dm
defileul ş lucrAnle lnstotutului de
Speolog1e .Em11 R COVI!A' 1·2, 1 62 • 1983, p.
224·285
2 Marc1an Bleahu, V Oecu, Ş Negrea, C
ş 1 Po11arA 1 V1ehma11n, dm
Romlnia, Bucure!Jll, 1976, p 381 • 382
3 8 Jungbert, Repertoriul locahtAlllor cu
descopenu paleohhce d1n Transilvania (11), Acta
Muse1 Napocen 1s 16. 1979, p 408
4. Cnsllan Goran, Catalogul S1stemallc al
ş d1n RomAnta, 1981, ş 1982,
1200 12
ş nr. 20 de la
ş
ă T. Orghidan ş C Goran,
ş lui lanos Gabor)
www.cimec.ro
Datar : n ohtic,
2 Cn t Gora • Ca a 1 S•st ma c:
ş or d n Rom a, 19 1, ş 19 2,
200 120
ş nr. 21 de la
ş
(dup§ M. Motii, T. Orghidan, C.
Goran)
7
ş nr. 23 de la
Mere ş
(dupa T. Orghidan, Nr. 28 dupâ
Haaz Ferenc, J. Karoly. ş
23 dup!J C. Goran (posibil])
Jud Ha hit , t- comun
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor dm România - ş naturale
vulpea, ursul, ă Din ă
de ţ ă au rezultat câteva frag-
mente ceramice dacice La Tene ş multe
medievale
Datare: La Tene dacic, epoca edie-
ă
1 Traian Orghadan, Margareta Dumitrescu,
Studiu monograftC al complexului ş dm
deftleul ş ă • lnslatutulua de
Speolog•e ,Emal ţ ă 1-2, 1962 • 1963, p
128. 129
2. Cnstaan Goran, Catalogul Ststema/lc al
ş Romlma. 1981, ş 1982.
1200
ş nr. 27 de /a
ş
ă T. Orghidan ş C Goran;
nr. 26, ă M. Mottl)
Jud. Harghita, sat- comuna ş
Localizare ţ ş Valea
Oltului Superior, carstul din Chetle
ş versantul drept, sub un
perete de ă inalt de 1 O m, la
30 m amonte de podul nr 10.
ă o ş ă ă ă de
om cu altitudinea ă de 20 m,
lungimea ă de 25 m, având o
deschidere ă ă de 4 m, ă
de 6 m, ce duce intr-o ă ă
ă ă cu ţ slabi, lumina
ă difuz ă spre fund. A fost
ă de Maria Mottl intre 1942 -
1943. Sub stratul postpaleolitic a fost
ă un fragment de ă de
calcedonie, de culoare ă oase de
Ursus spe/aeus, Rangifer tarandus,
Lagopus mutus. Tn 1957 Traian Orghidan
ş Margareta Dumitrescu, ă noi
ă de ţ ă 1dentificând
numeroase fragmente ceramice neolitice
(?). De asemenea s-a ă un ţ de
Canis lupus perforat (poate fi paleolittc),
bogate oseminte de Sus scrofa,
Capreolus capreolus, Bos taurus, Capra
hircus. Se impune studierea materialului
ceramic descoperit de Traian Orghidan ş
Margareta Dumitrescu ş efectuarea unor
sondaje pentru introducerea descoperirii
in circuitul na ional.
Datare: paleolitic, neolitic.
1 Traaan Orghadan, Margareta Domttrescu,
Studtu monograftc al complexului car.sttc dm
68
deftleul ş Lucrlrale Institutului de
Speologae .Emal ţ ă 1·2. 1962 • 1963, p
229. 285
2. B. Jungbert, ţ cu
descopenn paleolttlce dm Transtlvama (11), Acta
Muse1 Napocens1s 16, 1979 p 408
3 Cristian Goran, Catalogul Sistematic al
ş dm Romltlia, 11181, ş 1982,
1200
ş nr. 3 de /a
ş
ă T. Orghidan, C. Goran, nr.
9 ă F. Karoly, M Mottl)
Jud. Harghita, sat- comuna ş
Locali zare. ţ ş Valea
Oltului Supenor, carstul dtn Cheile
ş versantul stâng, la 5 m
aval de podul nr.S.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudmea ă de 84 m, ă
de 3 m, cu ă de 6 m, ă
cu o galene cu lung1me ă de 16 m.
Intrarea este ă de 3 m, ă de 6 m.
ă spre sud, constitUie mat mult un
ă sub ă Podeaua. in dreptul
gurii, se ş in exterior cu o
ă ă de 2 m, care se extmde în
lungul peretelui vest1c. Temperatura la
intrare 14 °C vara. umiditate medie,
ă de ţ Maria Mottl, in 1941 -
1942, sub stratul neolitic cu grostme 0,50
m, ă ş lamele de silex ş un nucleu
de calcedonie atribuite paleolittcului
superior, cultura ă ş oase
de animale cu Ursus spelaeus, iar la
ţ ă fragmente ceramice La TEme.
In 1957 Traian Orghtdan ş Margareta
Dumttrescu ă ă de
ţ ă ş ă oase de Ursus
spelaeus ş numeroase fragmente cera-
mice La Tene datate de Ion Nestor.
Datare paleolitic, neolitic, Hallstatt,
LaTene.
1 Marcian Bleahu, V Oecu, Ş Negrea. C
ş 1. ă 1 Vtehmann. ş dm
Romlma. ş 1976, p 381 • 386
2 B Jung ben, cu
descopeflrl paleoltttce drn Transilvania (11), Acta
Muse Napocensts 16. 1979, p 408
3 Cnshan Goran, Catalogul Ststemattc al
ş d111 Romlma 1981. ş • 1982,
1200 /3
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dm România - ş naturale
ş nr. 33 de la
ş
ă T. Orghidan ş C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna ş
Localizare: ţ ş Valea
Gitului Superior, carstul din Cheile
ş versantul drept, in aval de
podul 12, ă la 30 m
deasupra ă ş
ă o ş ă ă ă de
om cu altitudinea ă de 30 m,
lungimea ă de 98 m, are ă ă
Deschiderea ă in arc are
ă ţ de 3 m ş ă de 6 m;
ă intr-un tunel in unghi orientat spre
nord-nord-vest. spre peretele stâncos,
abrupt al ă in care se disting galeriile A,
8, C, O, E, calde, cu temperatura de 16
°C vara, la intrare, ă ă ă
ce ă in intregime ş cu
ţ galeriei E, ă complet.
ţ o ă acceptabil
ambele deschideri. Tn ş ă Mana
Mottl, probabil ş ţ ă maghiari,
in timpul ă Ardealului de Nord, intre
1942 - 1943, au efectuat sondaje in
galeriile B ş C din care ă ă
grosimea stratului de ă nu este mare.
Din sondaje ş de pe cuprinsul galeriilor
au fost recoltate multe fragmente
ceramice ş o ă ă urs, bou,
oaie; micromamifere ca : Glis glis, Cle-
thrionomis glareolus, Apodemus syl-
vaticus, Muscardinus avetanarius. La
ă culoarului secundar O, s-a ă
un ţ Pentru stabilirea succesiunii de
locuire post ă este ă
studierea ceramicii ă de Traian
Orghidan ş Margareta Dumitrescu ş
efectuarea de noi ă ă
Datare: epoca ă probabil ş din
alte epoci.
1 Mana Mottl. Magyllr Allamt FtJidtani lntenet
EviJelentese. 1943, 1950, evrol2, p 465-472.
477-485
2 Tra•an Orghidan, Margareta Dum1trescu,
Studiu monograftc 111 complexulut carst1c dm
defileul ş Lucrânle Institutului de
Speologie .Emil ţ 1-2. 1962 • 1963. P
140. 142
3 Cnstlan Goran, Catalogul Sistematic el
ş Romania. 1981. ş 1982,
1200 /33
69
ş nr. 34 de la
ş
ă T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Hargh1ta, sat- comuna ş
Localizare: ţ ş Valea
Gitului Superior. carstul din Cheile
ş versantul stâng, suspen-
ă in peretele cu ş nr. 1. in
aval de podul?.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 23 m,
lungimea ă de 37 m Are patru
deschideri, trei orientate spre sud-sud-
vest ş a patra spre nord-nord-vest. Se
ă pe o ă de 5 m, ascendenta la
intrare ş apoi ă Deschiderea
ă ă de 8 m, ă ă
având ţ ţ la deschidere,
este ă ă in fund. ln 1957,
Traian Grghidan ş Margareta Dumitrescu
au descoperit in ă de ţ ă
in apropierea ă ă asupra
ă ă nu se pot face ă
Materialele ceramice ă in ş ă
trebuie stud1ate ş publicate De ase-
menea se impune efectuarea de sondaJe
arheologice.
Datare: ă
1 Traian Orgh1dan Margareta Dum1trescu,
Studtu monograftc al complexului carsttc dm
deftleul ş Lucrlinle lnst•lutuiUJ de
Speologie .Emil ţ 1·2, 1962 • 1963, P
143. 144
2 Cnst1an Goran. Catalogul S1stemattc el
ş dm Rom,nla, 1gs1 , ş 1982.
1200 / 34
ş nr. 36 de la
ş
ă T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita. sat- comuna ş
Localizare: ţ ş Valea
Gitului Superior, carstul din Cheile
ş in aval de ş Mare,
deasupra conului de ş Podul
nr. 11.
ă o ş ă ă ă de
om cu altitudinea de 85 m, lung1mea
ă de 170 m, are trei deschideri. Prin
deschiderea nr 1, ă de 2 m ş ă
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş Ş minelor din România - ş naturale
de 3 m, ·se ă in sala A a ş
Deschiderea nr. 2 ă in sala C, iar
deschiderea 3 în sala F ă ă A,
B. C. D, E F, G, H, 1, J. rect cu
temperatura de 2 °C în medie in ă E
Ş F, stalagmite de ţ ă umiditate ă
ă 85%. ţ de aer ţ
lumina ă ă la culoarele se-
cundare in care este intuneric Cer-
cetarea de ţ ă a fost ă ă de
Traian Orghidan ş Margareta Dumttrescu
in 1958. Tn mai multe ă se ă
fragmente ceramice nedeterminate, in
culoarul O se ă un Ztd nedatat. Este
ă studierea fragmentelor eera-
mite, recoltate de Traian Orghtdan ş
Margareta Dumttrescu ş de asemenea
noi ţ Ş de caracter arheologtc
pentru stabilirea vechimii zidului ş
ă problemelor de stratigrafie.
Datare. ă
1 Tra•an Orghidan, Margareta Dum•trescu,
Studtu monografie al carsttc dm
deftleul ş ă lns!ltutului de
Speo1og1e .Emil • ţ 1-2. 1962- 1963, p.
147. 150
2. Cnst•an Goran. Catalogul Sislematrc al
ş Rom4nra. 1981. ş • 1982,
1200 /36
ş nr. 37 de la
Mere ş
ă T Orghidan, C. Goran)
Jud Harghita, sat - comuna ş
Localizare· ţ ş Valea 01-
tulw Superior, carstul din Cheile
ş versantul drept, 30 m aval
de ţ cu afluentul Pârâul
Pîetrei
ă o ş ă ă ă cel
ţ vremelnic de om cu altitudinea
ă de 30 m, lungimea ă de 20
m, cu o deschtdere ă de 2 m, ă
de 5 m, ă spre nord. Deschiderea
duce intr-o galerie ă ţ ă în· 1 partea
ă ş ă 2. partea
care se ă ş rece la ă ş mai
ă in fund, ă ă ă ţ de aer.
Este ă aproape total . ă de
ţ ă s-au ă de ă Traian
Orghidan ş Margareta Dumitrescu, în
1958. in ş ă nu au fost identificate
fragmente ceramice dar au fost ă
70
oseminte de vulpe, ă oaie, ro-
ă acest fapt neexcluzând exis-
ţ ş a altor dovezi de locuire ă
Se tmpune un sondaj arheologic.
Da.tare. ă
1 Tra.an Orgh1dan. Margareta Dumitrescu,
Studiu monografrc al complexului carstic dtn
defileul • ş ă lnst•tutului de
Speolog•e .Em•l ţ 1-2, 1962- 1963, p
229. 285
2 Cnst•an Goran, Catalogul S•stemat•c al
ş Rom4ma. 1981, ş 1982.
1200/37.
ş nr. 39 de la
ş
ă T. Orghidan, C. Goran)
Jud Hargh1ta, sat- comuna ş
Localizare: ţ ş Valea
Oltului Supenor, carstul dtn Cheile
ş versantul drept. in amonte
de podul nr.8.
ă o ş ă ă ă de
om. cu altitudinea ă de 8 m ş
lung1mea ă de 25 m ă o
deschidere ă de de O 70 m, ă de
3 m, din care se ă intr-o galerie
ă rece, ă ă ţ iluminare ă
in ă ş ă s-au ă de
ă Traian Orghtdan ş Margareta
Dumitrescu. La ţ ă au fost ă
fragmente ceramice medievale, moderne
ş contemporane. Se impune studierea
materialelor ceramice descoperite ş
efectuarea unor sondaje.
Datare epoca ă epoca mo-
ă epoca ă
1 Tra an Orgh•dan, Margareta Oum•trescu.
Studiu monografrc al complexului carstrc dm
def1leul ş ă Institutului de
Speotog1e .Em•l Racov•lâ" 1·2, 1962. 1963, p.
153. 154
2 Cnst1an Goran, Catalogul Ststemat1c al
ş drn Rom4nra 1981, ş 1, 1982.
1200/39
ş nr. 5 de la
ş
ă T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna ş
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mrnelor din România - ş naturale
Local izare: ţ ş Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile
ş versantul drept, in amonte
de podul nr.9.
ă o ş ă ă ă vre-
melnic de om, cu altitudinea ă de
19 m. lungimea ă de 90 m. cu trei
deschiden. Intrarea ă (nr. 3)
ă o ă ă de 4 m, ă de
5 m. ş este ă din galeriile
A, 8. C, D: ă cu temperatura de 18
°C vara, ă ţ la trecerea dm
galeria A la 8, lumina ă ă la
ă ş (galeria F). Din son-
dajele efectuate de Traian Orghidan ş
Margareta Dumitrescu au rezultat
numeroase materiale ceramice, nei-
dentificate ca ă Se impune stu-
dierea materialului ceramic ă pu-
blicarea sa ş eventual efectuarea de noi
ă ă
Datare: ă
1 Tratan Orghtdan. Margareta Oumttrescu,
Studtu monografie al complewlul carsttc dm
deftleul ş Lucrlinle lnshtutulut de
Speologie , Emtl ţ ă 1-2, 1962- 1963. p 95-
96
2 CnstJan Goran, Catalogul Sistematic al
ş Romama, 1981 , ş 1982,
1200 / 5,
ş nr. 9 de la
ş din Cheile
ş
ş cu Lublinit ă T.
Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat- comuna ş
Local izare· ţ ş Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile
ş versantul drept, in aval de
podul nr. 7.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 557 m,
ă de 72 m, lungimea ă de 500
m, cu o ă intrare ă de 1,30 m,
ă de 3 m, ce ă intr-un sistem de
galerii ş diaclaze (D1- D4). ş este
ă la mtrare, ă ă de ţ
intre 1957 -1958, Traian Orghidan ş
Margareta Dumitrescu ă cer-
ă de ţ ă ş sondaje în galeriile
71
A, 8 ş D ă fosile de Ursus
spelaeus, Canis /upus fosilis, ă
fosile ş actuale, numeroase fragmente
ceramtce neolitice ş mai recente, ne-
studiate. Se impune studiul ceramicii
ă ş efectuarea unor ă ă siste-
matice
Datare. neolitic, probabil ş alte epoci.
1. Traian Orgh1dan. Margareta Dum,trescu,
Stud1u monograt1c al complexului carsttc dm
deftleul ş Lucrarile Institutului de
Speologte , Em1l ţ 1-2, 1962 - 1963, p.
229- 285
2. Crishan Goran. Catalogul SistematiC al
ş Rombnta, 1981, ş 1982,
1200 / 9.
ş nr. 9 de la
ş
ă T. Orghidan, C. Goran)
Jud. Harghita, sat - comuna ş
Localizare· ţ ş Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile Vâr-
ş versantul drept, 15 m amonte
de podul nr. 9, sub baza piciorului de
ă la 6 m de ş nr. 7.
ă o ş ă ă ă
vremelnic de om. cu altitudinea ă
de 4 m, lungtmea ă de 10 m. O
ă intrare ă de 1,20 m. ă de
2 m, ă spre nord Are o ă
ă ă cu acces ş ă
ă vara este de 12 °C, ă
ă ă ţ de aer. Lumina ă in
ă ş La ţ ă Traian
Orghtdan ş Margareta Dumitrescu au
identificat fragmente din cinci schelete
umane de Homo sapiens de ă
ă osemmte de ă oate, ă
toare mici.
Datare: post Hallstatt.
1 Tratan Orghidan. Margareta Oumttrescu,
Studtu monograftc al complexului carstic dm
deftleul ş ă Institutului de
Speologte . Emtl ţ 1-2, 1962- 1963, p. 96
-97.
2. Cnsttan Goran, Catalogul Ststemattc al
ş Romama 1981. ş
120016.
www.cimec.ro
Arheologta ş ş mmelor dm Romilnia - ş naturale
ş nr. 26 de la
Mere ş
ă T Orghidan ş C. Goran)
Jud Hargh1ta, sat - comuna ş
Localizare. ţ ş Valea OI-
tutui Superior, carstul din Cheile Vâr-
ş versantul drept, in amonte de
Podul nr.9.
ă o ş ă ă ă
vremelnic de om, cu altitudinea de 15 m,
lungimea ă de 10 m. o intrare ă
de 1,30 m, ă de 4 m, ă spre
nord-est, ce ă intr-o galerie ă ă
de numai 0.50 - 1 ,40 m, ă având
temperatura de 20 °C vara, ţ foarte
slab1, ă aproape total ă
de ţ ă au fost efectuate i'l 1957. S-
au recoltat fragmente ceram1ce medie-
vale ă ş moderne Se ă
cercetarea prin sondaje ş stud1erea
materialelor ceram•ce ă de echipa
din Institutul de Speologie Emil Raco-
ţ ă din ş
Datare: epoca ă epoca mo-
ă
1. Traian Orgh•dan, Margareta Oumttrescu,
Stud1u monografte al complexului carstJc din
defileul ş Lucrlnle lnsttlutulul de
Speologie .Em11 ţ 1-2, 1962. 1963, p
133-
2 Cnslian Goran, Catalogul Sistematic al
ş dm Romlma, 1981, ş 1982,
1200/26 .
ş nr. 4 de la
Mere ş
ă T. Orghidan, C. Goran)
Jud Hargh1ta, sat - comuna ş
Localizare: ţ ş Valea 01-
tulut Superior, carstul din Cheile ă
ş versantul stâng, la 13 m de
Podul nr 8.
ă o ş ă ă ă
vremelnic de om, cu altitudmea ă
de 14 m, lungimea ă de 6 m. cu o
ă intrare, ă de 3 m, ă de 1
m. ă pe ţ sud-vest. ş
este ă ă de ţ lumina
ă difuz ă ă in fundul ş Tn
urma ă efectuate de Traian
72
Orghidan ş Margareta Dumttrescu, in
1957. la ţ ă au fost ă frag-
mente ceramice din epoca bronzului ş
prima ă a fieruiUI - Hallstatt, ă
ă lui Ion Nestor. O ă
ă ă a fost ă de Olga
Necrasov lUI Homo sapiens.
Datare epoca bronzului, Hallstatt
1 Orghidan Margareta Oumttrescu,
Stud1u monografie al complexului carsttc dJn
deftleul ş Lucrante lnslttutulu• de
Speologte .Em•l Racovt!A" 1-2. 1962. 1963, p 93
• 94
2 Cnsttan Goran, Catalogul Ststemaltc al
ş Romama 1981, ş 1982,
1200/4
ş nr. 8 de la
ş
ă T. Orghidan, C. Goran,
ş nr. 18, ă Jodek sau
ş Calului, Huda Calului,
Lolik)
Jud. Harghtta, sat - comuna ş
Localizare. ţ ş Valea 01-
tulut Superior. carstul din Cheile Vâr-
Ş versantut drept, in aval de
Podul nr. 10.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 600 m,
ă de 6 m, lungtmea ă de 220
m, cu ă deschiden, deschiderea
ă ă de 6,5 m, ă ţ de 10
m. ln ă galerii, A ş 8, s-au ă
sondaJe. Primele ţ despre
ş ă le-a furnizat O. Balazs, in 1868.
Tn 1911, F. Podek face primele sondaje.
Tot in 1911, F. Haaz ş K Jodâl o
ă ş ei, apoi intre 1957 - 1958,
Traian Orghidan ş Margareta Dumitrescu
îi fac ţ ă Ş ă in
galeria A, de la intrare, trei sondaje; din
ele ş de la ţ ă au recoltat
materiale ceramice neolittce ş recente,
ă cu Ursus spelaeus, Vulpes vulpes
ş Cervus elaphus ă au fost
efectuate intre 1942- 1943, ş de Maria
Mottl ţ ă ă 8.
Jungbert) . Tn 1969, Lucian ş G.
Ferenczt, A . .Zriny1, 1. Konya, au efectuat
ă ă in ş ă ă o ă de foc
pe care erau lame. gratoare, ş de
www.cimec.ro
ş Meda
(P ş nr. 1 din Piatra
Ş ş
Jud Hun d ra,
poca m •
73
Gaurile ă din
Dealul lui ş
ş Luncani
(vezi ş ş Cioclovina
Usc
2,
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor din Romfmia - ş naturale
ş Cioc/ovina cu
ă
ş Ponorici-Cioclovina cu
ă
Jud. Hunedoara, sat Cioclovina, comuna
ş
Localizare: ţ ş bazinul
Ponoricii, Valea Luncarilor, versantul
vestic al ă Ponorici, 1 O metri deasupra
ponoarelor, 6 km sud de ş
ş ului.
ă o ş ă ă ă de
om, cu ă deschideri ş galerii etajate,
cu lung1mea de 7916 m, cu altitudtnea de
860 m. A fost ă ş ă de
Clubul de speologie .Emil ţ ă
ş intr-o galerie ă la 10 m
deasupra galeriei principale, la ă
dinspre ă s-a ă un bogat
tezaur constând d1n 6000 de piese din
bronz (phalere. tutuli, ampyxuri. lunule,
saltaleone etc.), 1500 de ă din
ă de ă ă 1000 de ă
de chihlimbar, 500 ă de ţ ă
ă psalli din corn de cerb proventnd de
la un ş de ă Tipologie,
piesele de ş hallstattiene sunt
specifice ş tip Cincu - Suseni
ş face parte d1n ş sistem cu
ş Cioclovma ă Cercetarea se
impune a fi ă
Datare: Hallstatt.
1 Eugen ş Le dep()t en bronza de
Cioclovma (Carpates MertdJonales) , Acla
Archeotoglca Carpallca 8, 1964, 1-2, p, 169-
174
2. Marcian Bteahu, V Decu Ş Negrea, C.
ş 1 Povara, 1. V1ehmann, dm
Romama, ş 1976
3. Cnstian Goran, Catalogul Sistematic al
ş Romama, 1981, ş 1982,
2063 / 7.
4 ••• • Buletmul Clubulu• de speolog•e . Em1l
Racov•ta· ş 4, 1976, p. 242; 14, 1996, p 9
ş Cioclovina
(Cioclovina ă
Jud Hunedoara, sat C1oclovina, comuna
ş
Localizare:Carstul din Valea Lun-
canilor, versantul drept ţ Se-
74
ş masivul ă Pono-
riciului", pe Valea Streiului, afluent al
ş
ş Cloclovina - Intrarea cioplita de om
ă o ş ă ă ă de
om, are lungimea de 2054 m, altitudinea
de 775 m ş ă ă ă
ă ă arheologice ş ă de teren
au fost întrepnnse, între 1911 - 1922, de
ă Mârton Roska. ţ ă
este ă in prezent, ă intensei
ă de guano efectuate de germani
in timpul primului ă mondial ş
a fost ă pe rând de Clubul de
speologie .Emil ţ ă din ş ş
de Clubul de speologie .Proteus" din
Hunedoara. Pentru speologi ş
Cioclovina ă face parte din ş
sistem carstic cu ş Cioclovina cu
ă
Date arheologice: din ă publicate
de Mârton Roska Ş dm materialele
recuperate din ş ă ă ţ
dovezilor de locuire dm paleoli!lcul
mijlociu, cultura ă Ş paleoliticul
superior, cultura ă ambele
depunen fiind ţ de ă ă
ă ă au fost reluate între anii 1953 -
1954 de C. S ă ş
Corneliu N. Mateescu ş Lucian ş
rezultând ş matenale din vremea culturu
ţ
Date antropologice: din stratul de locuire
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din - ş naturale
ă aurignactanului provine un
craniu uman, descoperire care a ă
obiectul unei ă prezentate de
ă Roska ş O M. Teodorescu in
1923. A fost dat spre cercetare lui F.
Rainer ş 1 Stmîonescu ş I-au
publicat in 1923, ă atentia ş
stabilind ă ţ unei femei de 30 -
40 de ani, fiind caracteristic .omulut de
Cro - Magnon". Au fost ă analogn cu
Homo sapiens de la Predmost 11 din
Boemia Craniul se ă ş in ţ de
paleontologie a ă ţ de Geografie
Geologte din cadrul ă ţ dtn
ş inatnte de 191 t ă ţ ă
Tory Gyozo din ă ă cu ş
de ă Ioan Lager au descoperit. in Sala
Mare. un prim craniu, ulterior pierdut.
Piesa a fost ă ă la 2 m adâncime, sub
crusta ă din sectorul 1 .lnciziile
constatate de Marton Roska pe ţ
ş • sunt constderate de Henri Breuil
ş C S. ă ş ca fiind
produse de animale.
Datare· paleolittc, perioada de tran-
ţ de la neolitic la epoca bronzului.
1 Marton Roska, Cercet4n arheologtce Tn ţ
Hunedoarel, 2, CluJ, 1923.
2. Henn Breull , Sta/lons en
Transilvante, Butehnul ă ţ de Ş e - Cluj
2 1925, p. 4.
3 C S ş Desenun paleolltice
Tn Oltenia , Arhivele Oltentet 5, 1926, p 23
4 C S ă ş Le en
Roumame, Dacia 5·6, 1935 • 1936 (1938) .
5 F Ra,ner, 1 S1mionescu. Sur te prem1er crlne
de 1 homme en Roumame,
Anuarul Academie• ă Memonile Sec 'e' de
Ş 3, 1942, 17
6 Cnsttan Goran, Catalogul S•stemattc al
ş dm Romlnra. 1981, ş 1982,
2063 / 8
ş Ş de Jos
Ş de Jos de la ă ă ţ
Jud. Hunedoara, sat ă ş comuna
ă ţ
Localizare: ţ Metalîferi, bazinul
ş Alb, carstul din Valea ă
nuiUt, Dealul ă ă ţ la nord de
Deva.
ă o ş ă ă ă de
om. ă ă ă cu o lungime
75
de 24 m, altitudinea ă de 550 m,
ă de 115 m. Tn 1924, ă
Roska, ă ă ă care ajung ă
la adâncimea de 0,90 m ă cum
ă O- 0,20 m strat eneolitic, 0,20 -
0,50 m paleolitic, un gratoar din jasp,
atribuit aurignacian-ului mijlociu. fauna
este cu Ursus spefaeus. 0,50 • 0,60 m.
steriL 0,60 - 0,90 m strat cu ş cioplite
ş ă nedatat. Este ă
revizuirea ă ş ă
Datare: paleolittc. eneolitic
1 Marton Roslla, Recherches prehtstonques
pendant l'annee 1924, Oacta 1. 1924
2. Henn Breutl , Notes de voyage pateoiJth,que en
Europe Centrale, Anthropologte, 1925, p 33 -35
3 C s • ş Le paleo/Jihtque en
Roumanle, Dacia 5·6, 1935 • 1936 (19381
4 Cns!Jan Goran, Catalogul Srstemaltc al
ş dm Romlnla, 1981, 1982
3122 / 3
ş Balogu
Jud. Hunedoara, sat ă ş comuna
ă ţ
Localizare: ţ Metaliferi , bazinul
ş Alb, carstul din Valea ă
ianului, ă Feredeului, la nord de
Deva.
ă o ş ă ă ă de
om ă trei ă Are o lungime de
180 m, cu altitudinea ă de 450 m,
ă de 150 m. fn 1924 Mârton Roska
ă ă ă arheologice. care
merg ă 1a adâncimea de 0.55 m,
ă cum ă O - O, t 5 m, humus
recent cu ă ă 0,15 - 0,55
m ă ă brun ş ă cu
ă ş ă cu Ursus spelaeus. in
Muzeul ţ Dacice ş Romane din
Deva se ă o ţ de materiale
ceramice din ă ş ă Este ne-
ă revizuirea ă ş tehno-
ă a matenalului .
Datare paleolitic, eneolitic.
1 ă Roska, Recherches
pe.1dant /'annee 1924, DaCia 1, 1924
2. Henn Breutl, Notes de voyage pat6ol1th•que en
Europe Centrale, Anthropolog,e, 1925, p 33 -35.
3. c s ş Le paleo/Jih•que en
Rouman1e, Dacta 5-6. 1935 • 1936 (1938)
4 Cnsttan Goran, Catalogul Stslemattc al
ş Romlnta, 1981, ş 1982,
3121 / 1
www.cimec.ro
ş Groapa Lupului
(Gau Lupulw)
do C Clun , comun
Coridorul din Piatra
Munteni/ar
ş Nr. 1 din Pia ra
Munteni/ar)
Jud
76
ş cu ă ă
Geoagiu Bai • Germisara
G uBat,
comu
www.cimec.ro
ş ş
(Gaura ş de la Federi)
Jud Hun do r . t F d n. comun Pu .
7
ş Nr. 1 de la
Coasta Vacii de la Federi
Jud. Hunedo t F d r • comuna Pu
poca
2
ş Nr. 2 de la
Coasta Vacii de la Federi
t F d n, comun Pu
www.cimec.ro
Datare. p ohtic.
ş nr. 3 de la
Coasta Vacii de la Federi
Jud Hun doara, a F d n, comun Put.
ş 1 din Culmea
Vârtoapelor
ş 1 din Peretele Platoului
Vârtop, La ă (Bodii)
d unt
78
www.cimec.ro
7
ş ă de la
Nandru
ş de Jos)
ndru, comun
Q Zso von
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor di'! - ş naturale
3. Cnst•an Goran, Catalogul Sistemat•c al
ş 1981, Bucure$ti, 1982,
2277 / 1,
ş ă de la
Nandru
ş de Sus)
Jud. Hunedoara, sat Nandru, comuna
ş ş Mic
Localizare: ţ Poiana ă Va-
lea ş versantul stâng, pe
Valea Roatei, versantul drept, fa 179
m amonte de ş ă Carstul
din valea ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 305 m,
ă de 26 m, lungimea este de 20 m,
cu ă ă Are forma ă mai
ă în ă cu intrarea mare
Intrarea ă este ă ă ă
arheologice s-au efectuat de Zsofia van
Torma în 1877. de J. Mallasz ă primul
ă mondial. Tntre 1955 - 1956, C S
ă ş ş echtpa sa efec-
ă ă ă ststematice. constatând
evacuarea ă ţ superioare a depunerilor
post-paleolitice de ă ă mai
vechi. in ceea ce s-a mai ă s-a
ă
1. la ţ ă un strat amestecat cu
materiale datând din paleolitic, neolitic
(cultura ş perioada de ţ la
epoca bronzului (cultura ţ ş din
epoca ă
2 sub acest strat. pe alocuri s-a mai
ă nealterat stratul neolitic ş
Starcevo, probabil din ă faze din
etapa miJlocie a acestei culturi, dar
diferite de etapa din ş ă
3. un strat steril ş
4. un strat ţ paleoliticului su-
perior;
5. un strat datat in paleolitic mijlociu, mu-
sterian 11 mijlociu ă Alexandru
ă paleolitic ţ ă Florea
ş musterian ţ vechi ă
Vasile ţ din WOrm 1 - WOrm
11 - interstadiul Nandru, ă Marin Câr-
ciumaru.
J Mallasz ă ă Zsofia von
80
Torma a goltt întreg aluv1ul (post-
paleoliticul) pe care 1-a aruncat ă
diluvtul. Recent, din ş ă Alexandru
ă a prelevat probe pentru ana-
lize cu C
14
.
Datare. paleolitic, neolitic, perioada
de ţ de la neolitic la epoca
bron-zului, epoca ă
1. J Mallasz. A solutreen e/sO blllos
megatlop•tasa Ercelyban, Dotgozatok Szeged 9·
10, 1933. 1934.
2 Marton Roska, Dte Sammlung Zsof•a von
Torma CluJ, 1941 .
3. C S • ă ş Alexandru ă
Alexandra Bolomey, Ş arheologic Nandru,
Matenale 3, 1957
4 Cnsl•an Goran. Catalogul Sts/ematic al
ş dm Rom4nia, 1981, Bucure$1i , 1982,
2277 / 2
5. Vasil e Boronean1, L supeneur de
Clacova (Rouman•e) el la questton du
quartzil•que. Anthropolog•e 29, Brno. 1991
ş Bordul Mare de
la Ohaba Ponor
(Hohle von Ohaba Ponor, ş
Ponorici - Cioclovina cu ă
Jud. Hunedoara, sat Ohaba Ponor,
comuna Pu1
Localizare: Bordul Mare, ţ Se-
ş Valea ş MiJIOctu,
bazinul Streiului, sectorul Ponorici -
Lunea ni
ă o ş ă ă cu ă
ă cu altitudinea de 695 m lungtmea
de 22 m. ă in ă ş ă
au inceput inainte de primul ă mon-
dial de ă 1. Mallasz. director al
Muzeului din Deva, ş de ă ă
Roska, continuata de acesta din ă ş
intre cele ă ă mondiale;
reluate de C.S. ă ş ş
echipa sa, intre 1954 - 1955, ă
au pus in ţ ă ţ unor
depuneri arheologice in care pe ă
unelte de silex ş os s-a identificat o
ă ă ş trei falange atribuite lui
Homo sapiens. Stratigrafic, ţ se
ă astfel : la ă se ă un strat
steril arheologic, ă un strat data!
www.cimec.ro
ş din Ponorici
(Gura Pononc1, ş
CiocJovina cu Apfl - Ponorici,
dupfl C. Goran)
Jud Hu
ş
ra, Ponor, comuna
A IOio ' O&J r r • 1 11
ş lui Cocolbea
(Gaura lui Cocolb a)
Jud. Hu
ş Piatra Poienii
ş de la ş ş de
sub Ş Gaura Poi nii)
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor dfn Româma - ş naturale
ă oase sparte ţ ă în
partea ă a ş se ă un
ă sub ă unde se crede ă
sunt necesare ă ă Se impune
conttnuarea ă ă aceasta fiind ş
recomandarea lui ă Roska
Datare: probabil paleolitic.
1 Mârton Roska Rapport preltmma,re sur les
foui/les arcfleotog1ques de l'annee 1925 Dacia 2,
1925.
2 CrisiJan Goran, Catalogul Srstemat1c al
ş 1981, ş 1982.
2066/24.
ş Ponor
(probabil ş Gaura Poienii,
ş de la ş ş de
sub Ş ş din Piatra
Poienii)
Jud. Hunedoara, sat Ponor, comuna Pui.
Local izare: ţ ş Valea
Streiului, afluent pe stânga al Mure-
ş pârâul Ohaba, masivul calcaros
.Piatra Poien1i".
ă o ş ă ă ă
probabil de om, cu altlludmea ă
de1132 m. Mârton Roska a efectuat în
1935 ă ă arheologice, identificând
oase de Ursus spelaeus; unele oase de
animale ă posibile dovezi de
spargere ţ ă Mârton Roska a-
trage ţ ş asupra unor ă
naturale din apropiere. Se impune
efectuarea unor ţ de teren ş
sondaje, atât in ş ă cât ş în
ă naturale ţ
Datare: probabil paleolitic.
1 Marton Roska. Raport prelimmatre sur les
toui/les archeotog1ques de rannee 1925, oac1a 2,
1925, p. 412- 413.
2. 8 . Jungbert, ţ cu
descoperm paleolll1ce dm Transilvania (III) , Acta
Muset Napocens1s 19, 1982, p. 554 .
ş A venul cu incizii
de la Gaura Cizmii
Jud. Hunedoara, sat Ribicioara. comuna
ţ
Locali zare: ţ Metaliferi, carstul
82
dintre ş Alb ş ş Mic, masivul
.Grohot". Cheile Ribicioarei.
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudinea ă de 410 m,
ă de 80 m, lungimea ă de 69
m. ă ă deschiden, una spre
est , pe platou, Ş alta in vale, în Cheile
Ribicioarei. Deschtderea ă are in
ţ ă un prag ă de 0,80 m ş la con-
tactul cu avenul altul de 1 m. Galeria de
la intrare este de 14 m lungime ş intre 2-
3 m ă cade in avenul de 29 m
adânctme care se ă în etajul
inferior. A fost ă ă de clubul de
speologie ă din Brad. Tn 1975, M.
Nedopaca ş ţ membri ă cu
Cantemir ş ţ Irina ş ţ ş Vasile
ţ ă galeria ş avenul.
Tn 1976 se ă ă în galeria d1n ţ ă
pe peretele de sud, se ă tncizate,
probabil cu un cui de metal (legat cu
ă de altul care servea drept ax a
ă ă de fixare se ă in
perete}, cercuri realizate prin ţ
ă lor, intregi, neterminate sau
ş ridicându-se la 13-14 Linia
este ă fin, prin invârtire ă (de
aici imprecizia ş aspectul de ţ
repetat). ă de ele ă ă
stângaci o ă ă ă
ce ă un cerc reprezentând capul.
Pe stânca podelei din etajul inferior se
aflau întinse un schelet uman ş resturi
dintr-un schelet de Ursus spelaeus, care
au fost prelevate ş predate spre studiu
lui Cantemir ş ţ Marin Cârciumaru,
care ă ulterior ş ă
desenele în 1988. ă ă linia
desenului ş fragmentele de ă ce
s-au recoltat dm galerie, ă desenele pot
fi din epoca ă târzie, secolele
XVI - XVIII. Scheletul uman ş oasele de
Ursus spelaeus din etajul inferior pot fi
dm paleolitic ă publicarea lor cu
noi ă
Datare: paleolitic, epoca ă
1 Cnst1an Goran, Repertonul Sistematic al
ş dm Romania. ş 1982, 3113 /4
2 L. ş Marc1an Bleahu, B Bar)an. G
Halasi , Gravunle rupestre dm ş Cizmei,
Documente recent descopente Ş mformatl/
arheologice. ş 1988, p 3- 13
3 ş ţ lnna ş ţ Vasile
ţ P ă M Nedopaca. Descoperirile
din ş CIZmei de la RlbiCJoara, comuna
R1b1Ja JUd. Hunedoara. (in manuscns]
www.cimec.ro
Arheologie ş Ş mtnelor din România - ş naturale
ş ţ
(Gaura lui Ciocârdie, Gaura ţ
ă ţ ş Napu/ui,
ş ă ş
Sohodol, ş ţ 1 ş 11,
ş Tunelul de la Marga,
Complexul subteran ţ
Jud. ţ sat- comuna ş
Localizare: ş Cheile
ţ Dealul ă la est de
localitatea ş Carstul din Valea To-
ţ
ă o ş ă ă ă
ţ de om, cu altitudinea ă de
434 m; ă de 84 m. ă cinci
deschideri ş are o lungime ă de
20500 m. ş este ă cu o
ţ de galerii ă pe patru etaje:
ă fosile, unul subfosil ş altul activ, ca
urmare a ţ apei din trei pârâuri:
ţ ă ţ ş ă ţ prin Gaura
ă ş a fost ă în
1880 de V. Dumitrescu; se ă de ea
Gheorghe Murgoci in 1898, N. Den-
ş în 1913 ş 1. Vintilescu in 1941, in
1961 , V. Decu; i se vor ă Marcian
Bleahu, 1. ă ş G. Diaconu în 1974
·A fost ă ţ ă de speologi in mai multe
sectoare (explorarea este ă
Mai important din punct de vedere
arheologic este sectorul ş femeii ",
din care se ajunge în . Culoarul Liliecilor"
ş apoi în .Culoarul Vetrelor", unde au
fost identificate vetre de foc ce ă
din neolitic, din epoca ă ş din cea
ă ă cu acestea se aflau
ş materiale ceramice sau piese de metal.
ă arheologice s-au ă ş in
exterior, de ă colectivul Muzeului
Regiunii ţ de F1er" din Drobeta-
Tumu Severin, de ă C.S. ă
ş ş Lucian ş care au efectuat
ă ă la ş dezvelind cuptoarele
de redus minereul de fier de ă
ă La ă au mai participat E.
Bujor, Vasile ţ ş ţ in mai
multe locuri în ş ă a fost ă
Ş ă ă (Ursus spelaeus). Este una
dintre cele mai frumoase ş mai im-
portante ş din lume. ş este
ă ş ă circuitului turistic. A
fost ă sub controlul ş ţ
83
Muzeului Regiunii .Port1lor de Fier" din
Drobeta-Turnu Severin. tn prezent este Tn
administrarea Comisiei Monumentelor
Naturii. ă hidrologic cu ş
lui Epuran. ş a suferit unele
ă peste puntea ă din
interior, ă ş ă acum, s-a construit un
pod metalic, iar intrarea ă de pe
partea ă a pârâului ţ este
ă cu ă de metal. Vizitarea se
face controlat.
Datare: neolitic. Hallstatt. epoca da-
ă epoca ă
1 G M Murgoct Ca/care ş fenomene de
eroz1une In ţ Merrdtonali. Bulettnul
• ă de Ş 7, 1898, p. 1
2 V Oecu Marctan Bleahu, Grottes d'Oiteme
de 1959 a 1962, In Recherches sur le
grottes du Banal et Oltente, Roumame 1959 -
1962, CNRS, Pans, 1987.
ş lui Epuran
Jud. ţ sat ş comuna
ş
Localizare. ş ţ carstul
din Valea ţ pe versantul
stâng al ă ă ţ la 600 m sud-
est de satul ş
ă o ş ă ă ă de
om, cu altitudmea ă de 415 m,
altitudinea ă de 16 m, lungimea de
3604 m. Are o ă deschidere cu
ă etaJe unul fosil ş altul activ. in
1962 C.S. ă ş ă
ă ă arheologice ă peretele une1
stânci, la ş dar la ţ an1, se
ă ş ş gura unei ş obturate.
ş a putut fi ă Tn anii
ă de ş de la Muzeului
Regiunu ţ de Fier" din Drobeta-
Turnu Severin ş de colectivul care a
efectuat ă ă la ş condus de
Luc1an ş sub indrumarea lui C.S.
ă ş ş apoi de speologi.
Colegul C. Lascu ă ă
ă cu culoare ă ţ
eul urii Kostolac ş unelte din os ş ă
ş este in curs de explorare ş are
ă ă cu ş ţ la nivelul
etajului activ. Este ă cu grilaj de
fier.
Piesele se ă la Muzeul ţ de
Etnografie ş al Regimentului de ţ ă
ş sub inventar nr. 11291 , ş la
www.cimec.ro
Arheo/ogis ş ş mmelor din Romdnis - ş naturale
lnst1tutul de Speologie .Emil ţ ă
din ş
Datare: epoca ă
1 Bleahu, V. Decu. Ş Negrea, C.
ş 1 Povara, 1 Vtehmann ş dm
Romllllll , 1976. p 307. 308
2 Cnstlan Goran, Catalogul S/slema/Jc a/
ş Roml!llll, 11181 , Bucuretti. 1982,
213611 .
ş Climente /,
ş Climente, Gaura
lui Climente
Jud. ţ sat- comuna Dubova
Cllmtnlt 1 • Intrarea tn Ptfltli
Localizare ţ ă bazinul
ă zona ţ de Fier, .Preluca
lui Climente•, .Ciucaru Mare·.
ă o ş ă ă cu o
ă deschidere, cu o ă ă
ş o galerie ă ascendenta, cu
altitudinea ă de 178 m, ă de
130 m. lungimea ă de 70 m, ă
sud-sud-est - nord-nord-vest. A fost
ă de Vasile ţ in 1964,
care a efectuat ă ă in 1965 ş in
1968 • 1969. Cu ă ocazie au fost
scoase la ă o ă ă
ă ş de ş ă din perioada
ă ş numeroase materiale
arheologice, aflate intr-o succesiune
ă ă cum ă pe
stânca ă dtn penoada când
ş era ă la ş inter-
glaciarului Rtss • WOrm ş WGrmul de
inceput se suprapun msipuri ş ş
apo1 primele depuneri argiloase in care
se ă prima ă de locuire ă ă din
pa1eoliticu1 mijlociu, cultura ă
apoi ă depuneri sterile arheologic dar
nu ş faunist1c, locu.rea ă
paleoliticului ţ din paleoliticul
mijlociu final ş din paleoliticul superior,
apoi ă o ă depunere ă o
locUire ă ă
dtn mileniul XVI - XI (14000 - 11 000)
a Chr ă o depunere ă ă
de la ş ţ Wurm, ă
o locuire din t1mpul neoliticului timpuriu
cultura ş fn ş t1p de depunere
ă o locuire din vremea culturii
ţ din perioada de trecere spre
epoca bronzului. Om epoca bronzului se
ţ ă materiale Ş ă
ţ culturii Verbicioara. din prima
ă a fieruiUI - Hallstatt, grupul cultural
Susam - ş Acesta din ă nu are
un nivel de locuire bogat. Nivelurile de
locUJre sunt marcate prin vetre de foc cu
ă ş ş ă ţ de ă
Ult1ma locuire, de la ţ ă se ă
intr-un ă ş ş ţ
epocii medievale, secolele XVII -XVIII, in
acest strat s-au ă ş monede. La
ţ ă se ă ş guano de animale
domest1ce ş liliac, vetre de foc din
secolele XIX - XX. ş ă ş
in vreme de ă ş ă animale
domestice care cresc nesupravegheate.
Pentru paleohticul miJlOCIU final ş pentru
paleoliticul superior de inceput s-au ă
unelte predominant din ţ dar ş din
silex sau alte roci, iar pentru post-
disurian un bogat 1nventar de unelte din
silex, in care ă vârfurile de ă ă
de un tip specific acestei locuiri. Oasele
de animale stud1ate de Alexandra
Bolomey ş Elena Terzea fac dovada ă
ă ă Tn post-clisurian (ep1gravettian) se
vâna in pnnetpal Ursus spelaeus ln
tardiglaciar in timpul culturii protoclisurian
se vâna Capra lbex (capra ă ş
Rup1capra rupicapra (capra de ă
Ursus arctos (ursul brun), Vulpes vulpes,
Cervus elaphus etc. Lista animalelor
vânate pentru ambele perioade este mult
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mmelor dm Rom,nia - ş naturale
mai ă fncepând cu neolit1cul, ă
de animalele ă apar ş capra sau
oata ca ammale domestice ă de
aceste antmale de talie mare sau
mijlocie a ă ş ă ă ă cu
Micro tusarvafis in timpul paleoliticului cu
climat foarte sever, ă cu MICro-
tus gregalis. Lagurus lagurus, Crtcetulus
migratorus. Sicista subtilis, Ochatona
pusilla Din cauza ş nivelului apei
in lacul de acumulare a Hidrocentrale1
ţ de Fier l, la ş ă se poate
ajunge numai venind cu barca ă la
.Preluca lw Climente" sau coborând pe
frânghii peretele abrupt al .CiucaruiUI
Mare·.
Climente 1 - Unelte din quartz, silex ti os
Datare: paleolitic, mezolitic, neolitic,
perioada de ţ de la neolitic la
epoca bronzului, Hallstatt, epoca
ă epoca ă epoca
ă
1 Vas le Boronean1 Descopenn gravet,ene In
ş lui Cllmente, Revista Muzeelor 6, 1968
as
2 Vasile Boronean\. Descopenri arheologice In
unele ş dm Defileul Dunlnl, Grupul de
Cercetan Complexe ţ de Fter', Speologia
sena monograftcJ, coordonator. Traian Orghtdan.
Ş Negrea. Academta R S.R • ş
1979, p 140- 182
3 Alexandnna Negrea Ş Negrea, ş
ain Defileul Dunlm ş fauna terestri , Grupul de
Ceroet4ri Complexe ,POI'\tle de F1er', Speolog•&,
sena monograf•c:A. coordonaton Traian Orghtdan.
Ş Negrea, Academta R S R .. ş
1979, p 30- 75.
4 Elena lenea. Mamd•rele cuatemare am unele
ş ten ş adlposrun sub stancl dm zona ţ
de Fier, Grupul de Cercetari Complexe ,POI'\tle de
Ftel". Speolog•a. sena monografte<1, coordonaton
Tratan Orgh1dan, Ş Negrea. Academ a
RS R. ş 1979, p. 105- 1311
5 Cnshan Goran, Catalogul Stslema#lc al
ş • Romlnia. 1981, ş 1982.
2211 17
ş Climente Il
ş nr. 1 de la Gaura
Ponicovei, ş de la drum)
Jud Mehedinti, sat • comuna Dubova.
Localizare: ţ ă bazinul
ă zona ţ de Fier, .Preluca
lui Climente - Ciucaru Mare·.
ă o ş ă ă cu o sin-
ă intrare, cu o ă de ă
ă o orientare ă cu
altltudmea ă de 60 m, ă de
12 m, lungimea ă de 47 m. ş a
fost ă in 1964 de C.S. Ni-
ă ş ş Vasile ţ fn
1968 Alexandrina ş Ş Negrea ii fac
cartarea ş ă fauna. ă ă
sistematice ă Vasile ţ
in 1968 - 1969. Cu ă ocazie s-a
intâlnît ă ţ ă
pe terasa din fa ă ş la intrare, depozit de
ă ă in galeria ă
ă o depunere loessoid-argt-
ă in stânca ă din perioada
ă in marmite cu ă de ş
ş nisip depuse când ă curgea la
acest nivel. Peste aceasta se ă ş o
depunere de loess la intrare ş ă
www.cimec.ro
Arheologta ş ş mine lor dm - ş naturale
),l

(;".
( ..
'-. J/.
.. [) a;
f
1
1
Climente 11 • Unelte din sllelC
in galeria ă La intrare, deasupra
ş este o depunere ă
ă arheologic dar cu ă cu Ursus
spelaeus. Apoi ă un nivel de
locuire ă proto-clisurianului,
urmat de clisurian. Este ş in care
se ă succesiunea ă din pro-
toclisurian a clisurianului. S-au descoperit
pentru acestea peste 2000 de unelte ş
arme dm silex, intre care se impun
vârfurile de ă ă precum ş vârfurile
de ţ ă dm os Ş alte obiecte, ca
harpoane, podoabe ş câteva piese
ornamentale geometric. in interior, în
acest strat cultural, s-a ă ş un schelet
uman ă cu ocru ş ş piese de
ţ Locuirea de aici este ţ
ă cu cea ă de la
Cuina Turcului, de la aproximativ 75 m
ă est de ş ă Peste ă
depunere, la intrare se ă materiale
ceramice ţ culturii ţ
unele ornamentale cu motive cu boabe
de linte în ţ cu elemente
culturale de tip Kostolac. ă lo-
cuirea din prima ă a fierului -
Hallstatt, ă de ceram1ca ţ
grupului cultural Susani - ş Tntr-o
depunere foarte ţ la baza stratului
86
negnctos se ă materiale ceramice ş
monede din vremea ă Dio-
ţ din vremea lur Constantinus 11 ş
apoi materiale ceramice din secolele XI -
XIII, ă ş monede datate ca fiind
din vremea lui Ferdinand 1 al Ungariei ş
Cristian, din timpul Imperiului Romane-
German, precum ş austriece dintre 1782
- 1835. ă au fost deosebit de
grele din cauza deranjamentelor produse
de ă ă de comori de la ş
secolului al XIX-lea ş începutul secolului
XX. Tn urma ş nivelului in lacul de
acumulare al Hidrocentralei ţ de
Fier, ş nu mai are acces decât pe
ă cu barca. Are partea de la intrare
ă de apa lacului de acumulare.
Datare: paleolitic, epipaleolitic (mezo-
litic), perioada de ţ de la ne-
olitic la epoca bronzului, Hallstatt,
epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
1 Vasile Boronean1. Descoperm arheolog1ce rn
unele ş dm Defileul Grupul de
ă Complexe ţ de F1er", Speologia,
sena ă coordonaton Traian Orghidan,
Ş Negrea, Academia R S R , ş
1979, p 140. 182
2. Alexandnna Negrea. Ş Negrea, ş
dm Def1leul ţ de F1er, Grupul de CercetAti
Complexe ţ de Speolog1a, sena
ă coordonatori Traian Orgh1dan.
Ş Negrea Academia R S R . ş
1979, p 30. 75
3 Elena Terzea, Mam1ferele cuaternare dm unele
ş Ş sub dm zona ţ
de F1er, Grupul de ă Complexe .Porjtle de
Fier" Speolog1a, sena ă coordonaton
Tratan Orgh1dan, Ş Negrea Academia
RS R , ş 1979 p 30 · 75.
4 Cnsllan Goran. Catalogul Sistematic al
ş dm Romania 1981 ş 1982,
221 1 14
5 Vasile ţ Paleofltlcul supenor Ş
ep,pa/eollttcul am Zona ţ de F1er, [in
manuscns)
ş Cuina Turcului
ş din Potcapina Turcului,
ş de la Curba ă
ş de la Gura Ponicovei)
Jud. ţ sat - comuna Dubova
Localizare: .Ciucarul Mare", .Caza-
nele Mari" in partea de vest a ă
postului natural Cuina Turcului, între
.Moara Dracului" ş .Proluca Turculut.
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mmelor dm Rom!Jma - ş naturale
ă o ş ă ă cu su-
ţ 58 m
2
• ă ă (in ano-
timpul ploios), cu altitudinea ă de
62 m. Tn ţ ş in ă natural
Cuina Turcului, Vasile ţ ş
Ş Roman au efectuat in 1965 un
sondaj arheologic din care a rezultat
1. intre adâncimile 0,20 - 0,60 un strat de
locuire din perioada de ţ la epoca
bronzului (culturile ţ Kostolac ş
Vucedol);
2. intre adâncimile 0,60 - 1 m, strat de
locuire ă ă ă s-a oprit la
ă adâncime.
Materialul este contemporan cu cel ă
in ă ă din ă propriu-zis de
la Cuina Turcului (vezi ă Cuina
Turcului, ş din Cuina Turcului). in
prezent se ă ă de apele lacului
de acumulare a hidrocentralei ţ de
Fier, fiind ă sub cota 72 m.
Datare: neolitic, perioada de ţ
de la neolitic la epoca bronzului.
1 Vasile Boroneant. Cui/ura Kostolat de la Cuina
Turcului, SCIV 17, 1966, p 2
2 Vasile Boronean\. Cercetsri arheologice 1n
unele ş dm zona ţ • de F1er. Grupul de
Cercetan Complexe ţ de Fier" . Speotogia,
sena monograflca. coordonaton Tra1an Orgh1dan,
Ş Negrea, Academia R S R , ş
1979
3 Cnst1an Goran. Catalogul Sistemaflc al
ş Romania. 1981, ş 1982 ,
2211 / 5 .
ş Fluturi/ar
(Gaura Fluturilor, Gaura de la
Ş ă
Jud ţ sat - comuna Dubova.
Local izare: Carstul din zona ţ de
Fier, Che1le Ponicovei, . Ciucarul Ma-
re·, malul stâng al ă râului Ponicova
deasupra ş Ponicova.
ă o ş ă ă ă ş
ă de om ă dintr-o
cavitate. cu un cotlon care se ş
printr-o galerie ă in masivul . Ciu-
carul Mare". ă ţ la ă este de
1,80 m, ă ţ este de 1 ,90 m. lungimea
este de 158 m, altitudinea este de 190 m.
A fost ă de Vastle ţ
intre 1964 - 1965. La intrare s-a ă
ă ă Ş ă fragmente
87
ceramice dm Hallstatt, medievale (secolul
al XVII-lea) ş moderne, vetre de foc. Nu
s-au ă ă ă ţ este
ă Tn evul mediu Ş in
epoca ă se exploata azotatul de
potasiu pentru fabricarea prafului (iarba)
de ş ă ţ provin de la
locuitorii din Dubova (Guran Nicolae,
ă ţ ă Antonie etc.). Una dintre denum1ri
i se trage de la exploatarea ă ă
de guano bogat în azotat de potasiu
denumit in ă ă ş in
ă
Datare: Hallstatt. epoca ă
epoca ă
1 Marcian Bleahu, V Oecu. Ş Negrea. C.
ş t ă 1 Vtehmann. ş dm
Romama. ş 1976 .
2. ••• Grupul de Cercetan Complexe . Porttle de
Fier", Speotogia sena monografica. coordonaton
Traian Orghtdan Ş Negrea Academia
RS R , ş 1979.
3. Cnstian Goran Catalogul SistematiC al
ş Romania. 1981, ş 1982,
2211 / 6.
ş lui Carati/
(Gaura lui ă ă
Jud ţ sat - comuna Oubova
Localizare: Carstul din Zona ţ
de Fier, Cheile Ponicovei, Ciucarut
Mare, versantul stâng al ă ă
Pomcova, deasupra ş Ponicova.
ă o ş ă ă ă
probabil temporar. ă o intrare cu
aspect de ă cu trei cotloane, care
se pret ngesc spre est, cu lungimea de
51 m. A fost ă de Vasile ţ
intre 1964 - 1968. La ţ ă se ob-
servau câteva fragmente ceramtce din
vremea culturii ţ medievale din
secolul al XVII-lea ş moderne. ames-
tecate cu ş ă ă ş ţ de
ă ş oaie.
Datare: perioada de ţ de ta
neolitic la epoca bronzului, epoca
ă epoca ă
1. Marctan Bleahu v Decu. Ş Negrea, C
ş 1. Povara, 1 Vtehmann, ş dm
Roman.a, Ş 1976.
2. Vasile ţ Cercel4fl arheologice Clm
unele pesteri Clm zona Portile de Fter, Grupul de
ă Complexe ţ de Fier" , Speologia,
sena monograhca, coordonaton Traian Orghidan.
Ş Negrea, Academia R.S R .. ş
1979.
www.cimec.ro
Arheologta ş ş mmelor dtn Romdnia - ş ten naturale
3 Crrsttan Goran, Catalogul S1slemat1c al
ş dm Romlnia, 1 gst ş 1982,
221117 .
ş Ponicova
ş de la Gura Ponicovei,
Gaura Ponicovei, ş de la
Gura Apei, ş Liliecilor.
ş Polilecilor)
Jud. ţ sat- comuna Dubova.
Localizare: Cheile Ponicove1 Tntre
Cheile Ponicovei Ş ă la est de
ş ş - Moldova Veche.
Carstul din zona ţ de Fier,
.Cazanele Mari".
Ponlcova ·fntare• Tn ş
Lungtmea este de 1666 m (1- 537 m, Il-
381 m, III - 447 m. IV - 301 m), cu
altitudinea ă (la intrarea în . Gale-
ria Liliecilor-) de 68 m; altitudinea ă
de 116 m. ă o ş ă ă
ă de om. Se compune dm patru (1 -
IV) ă ţ denumite de speologi . sisteme":
1 - Galeria ă de tip tunel , care
ă masivul calcaros . Ciucarul
Mare• de la vest la est, prin care curge in
ă pârâul Ponicova. Are lungimea
de cea 400 m, iar ă ţ de ă la
36 m. 11 - . Galeria ţ ă este
ă din prima, pe un ş in ă
88
de 36 m care se ă in .fund de sac·.
In unele cotloane, din zona ă
coloanelor s-au descoperit fragmente
ceramice din prima ă a fierului. III -
. Galeria Liliecilor" ş Sala Mare -
accesibile printr-o deschidere proprie ce
constituie etajul superior în ţ
ş Pe aici ă lumina ş
ţ care vin dinspre chei . Se
ă cu Sala Mare ş prin aceasta
cu sistemul 1 (Galeria ă IV - Galeria
cu ă Are acces prin Sala Mare
(sistemul III). Apare ca un balcon (stil
labirint) al ă Mari, cu aspect
monumental.
Date arheologice: .Galeria Lihecilor- ş
Sala Mare ă interes arheologic ş
istoric. Vasile ţ a efectuat intre
1965 ş 1968 ă in Galeria
Liliecllor in urma acestora a rezultat ă
ă galerie a fost ă in paleolitic,
neolitic (cultura ş perioada de
ţ la epoca bronzulUI (culturile
ţ ş Kostolac) . epoca bronzului
(cultura Vucedol). prima ă a fierului
(faza Ostrovul Banului) ş in secolul al
XVI-lea. Galeria a fost puternic ă
de gropile ă ă de comori ş de
ă de guano Fragmente
ceramice dtn prima ă a fierului au
fost ă ş in . Galeria Concre ă
Date istorica-economice· in penoada
1900- 1914, in timpul când zona a ă
parte din Imperiul Austro-Ungar, din Sala
Mare Ş dm Galeria cu ă se exploata
guano. in acest scop, in interiorul ş
exteriorul ş s-au ă anumite
ă La data la care Vasile
ţ a efectuat primele descinderi
in ş ă (1965 - 1968) ă cu C
S. ă ş ş in colaborare cu
ă din Dubova s-au constatat ă
toarele ă
in exterior: pe peretele (abrupt) de sud al
Cheilor Ponicovei , cu acces spre . Poiana
Popii" de pe podul natural al Ponicovei
spre ş ţ se afla o ă de lemn
din stejar masiv cu o ă ă ă in
ă la mijloc, de pe care se accedea
pe o a doua ă la fel cu prima, care
era ă tot pe o ă de ă
care avea la ă o ă ce ducea
spre ş ă La intrare, in exterior, se
afla o ă ă tot din lemn masiv pe
care se urca in ş ă
www.cimec.ro
Arheolog1a ş ş minelor dm România - ş naturale
in interior: la intrare se amenajase o
ţ cu traverse din lemn de stejar
pentru evitarea ă ă Trepte
de stejar masiv urcau ş pe peretele de
acces spre galerie, pe unde se putea
circula in perioada de ă când râul
ă sau seca. Tn Sala Mare, in partea
de est, in ţ ş cu guano se afla o
ă de acces din lemn de brad
(prepeleac) pe care se urca la galerii,
pentru recolta rea ă ă de guano.
Sus in ş ă se ă o ţ din lemn
de brad Guano ambalat în cuti1 speciale
era transportat la pontonul de la vechiul
pichet de ă de la ş ţ iar
de acolo, cu ş pe ă Primul
ă mondial a intrerupt exploatarea
ă ă de guano ş a celui de
ă O ă ă din lemn de stejar
asigura ş ş ş in galeria
tunel spre Sala Mare. ă unele in-
ţ d1n partea localnicilor, guano era
exploatat ş pentru extragerea ierbii de
ş ă
Datare: paleolitic. neolitic, perioada
de ţ de la neolitic la epoca
bronzului , epoca bronzului , Hall-
statt, La Tene, epoca ă
epoca ă
1 Vas,fe Boroneant ţ ţ
Cerceti§fl arheotog1ce In Cazanele Man, Rev1sta
Muzeelor 2, 1965, 4
2 Ş egrea, Alexandrina Negrea, ş
dm Defileul Dunlni, LucrAnle tnslltutului de
Speo1og1e ,Em11 ţ ă 8, 1969.
3 Vas1le Boroneanf, ă arheolog1ce In
unele ş ten dm zona ţ de F1er, Grupul de
ă Complexe ţ de F1er" , Speolog1a,
sena ă coordonatori Tra:an Orgh1dan,
Ş Negrea, Academia R S.R . ş
1979,
4 . Cnst,an Goran, Catalogul S1stemai1C al
ş Romlnia. 1981, ş 198.2,
2211 /4
ş Veterani
ş lui ă ţ ş de
sub Pânza Gurii, Veterani
barlang, Veterani Hohle,
Piscabara, Peth)
Jud. ţ sat - comuna Dubova
ă ş ţ
Localizare: . Cazanele Mari", .Ciucarul
89
Mare·, sub peretele denumit .Pânza
Curii". la 500 m aval de ş
Ponicova. Carstul din zona ţ de
Fier.
Vete,..nl - Gravurl dupl A. Kunlke
Vete111nl • Ruinele zidului de ţ rie epoca
romani ş medievala
ă o ş ă ă ă a-
ă de om.
Date generale. se compune dintr-un
culoar scund (galerie de acces) de 19.50
m, care ă intr-o ă mare, ă de 28 m,
ă de 37 m ş ă de 17 m; cu o
galerie ă ă de 14 m, cu ă
rupturi de ă o galerie-tunel (tunel de
presiune) de 3,50 m spre nord, cu o ă
acumulare de ă cu altitudinea abso-
ă de 73 m, ă de 25m
Date arheologice: ă efectuate de
www.cimec.ro
www.cimec.ro
A tg . ud crtpt1011duD n b .
a, \7.t0
Cr ti n Gor n, Catalogul Si t trn)f/c al
ş rtlor d om an a, t e r. ş • 1 2.
2211 1 2
ş Cuciulat
Jud. Sala • sat Cuaul 1, comuna Letca
9
ş cu aven
ş cu trei ă
Jud. •m . t N dr g, comun drag.
2 P tr Rog
ndoca : l dn
1 7, p381
ş Buzeica
Jud. Tim1 , t Rom n tt , comuna
Tom li.
9,
www.cimec.ro
Arhao/ogia ş ş minalor din RomAnia - ş naturale
cazionat de om. ă de explorare in
curs de derulare de ă muzeele din
ş ţ ş ş
Datare epoca ă
1 Petru Rogozea, arheologice In
endocarstul din sud-vestul Romlniei, Banat1ca 9,
1987, p. 355, 361 .
ş ş
ş Mare de la ş
ş cu ă ş
ş ş Rumunyest-
barlang, Facsadi - barlang)
Jud. ş sat ş comuna
ş
Localizare ţ Poiana ă
carstul din bazmul Bega, in amonte de
ă ă ş Valea Pustinei, versantul
stâng la .2,2 km inainte de ţ
cu pârâul Bega Poienilor Dealul lui
Filip, la sud-est de sat
ă o ş ă ă ă de
om, cu altttudinea ă de 370 m,
ă de 105 m, lungimea de 1386 m.
Intrarea este de 2 x 9,5 m, ă
ă ă ă trei deschideri.
Primele ă au fost ă in
1872,de ă T. Orthmayr. ă
speologice complexe au rost ă ă
1963. ă ă arheologice au fost
conduse de M. Moga in 1949. Au fost
identificate dovezi de locwe din
paleoliticul superior: o ă de foc pe
care erau opt ţ de Ursus spaeleus ş
ă instrumente d1n os. Din locuirea
ă in ă de ceramica ţ
cultun'i Tisa (1 - 11) s-a ă ş o ă ce
a servit ca depozit de cereale ă de
bucate). Din perioada de ţ la
epoca bron-zului provin materiale
ţ grupului cultural ă
Herculane - Cheile Turzii. fn 1960, Ion
Stratan ş Florea ş reiau
ă ă care se opresc ta - 3,80 m,
ă ă a atinge patul ş Au nimerit cu
ţ in ă ă vechi , iden-
tificând doar materiale post-paleolitice.
Datare: paleolitic, neolitic, perioada
de ţ de la neolitic la epoca
bronzului.
92
1 Manus Moga Muzeul reg1onal al Banatului,
ReVIsta Muzeelor 1. 1964, 3, p 295
2 Petre Roman. Mod1ficln structurale ale
cultunlor eneoltltcului fina/In regtunea carpato-
danubtanl , Banal1ca 2 1973. p 58
3 Marc1an Bleahu. V Decu Ş Negrea C
ş 1 ă 1. V1ehmann. ş dm
Romlni a, ş 1976
4. Manus Moga O Radu, Contflbututa
ş culturii Trsa ITn lumma descopermlor
de la Hodont {1959 • 1960) , Studu Ş comunocan
de etnografie Ş 2, ş 1977, p.
231 , 233, 238
5 Cri stoan Goran, Catalogul Srstemai/C el
ş Romlma. 1981, ş 1982,
2273 / l.
ş ă
ş nr. 2 a lui Manea Cezar)
Jud Gorj, comuna Closan1
Localizare: Muntii Mehedinti, bazinul
J1ulut, Malea Motrului
ă ă ă de om desco-
ă m 1975, 37 metri lungime. In ea s-a
ă o ă din bronz de ă dacicâ
Datare. Epoca fierului.
1 lea Giurg1u Buletinul Clubului de Speologie
Em11 ă 5 1977-1978, p 102-103
ş Templul
Ursitelor
Jud. ş comuna Ş Veche
Localizare: ţ Ţ masivul
ă ă ş malul drept al pârâulut Ş
afluent al Oltului.
ă ă rupestre ă de om
intr-o roca ă ă Pre-
ă aspect de ă ş ă
intr-o ă a altarului se ă un poligon
stelat iar in interiorul ă ă litere din
alfabetul grecesc, alfa ş omega. Monu-
mentul are caracteristica ş ă
fn ă este ă figura lui Hristos.
Datare: sec. IV p. ch.
Gh Lucoan Moldovan. Misterul templului de la
Sonca Veche Brasov, 2000
V Boroneant , Cercetare de teren 1n oc•ombne
2000. nepubl1cata
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor din România - ş antropice
ş antropice
(biserici ş ă rupestre)
Biserica ă Capului
Sf. Ioan ă
Jud. ă sat ş comuna ţ
Localizare: Malul stâng al pârâului Alu-
ş Culmea Martiriei.
Biserica este ă ă in ă Este for-
ă din ă ă naos (5,60 x 4,75
m), altar (2,81 x 2,55 m) ş un pridvor
exterior din lemn. Firidele ă patru
ţ in ă cu ă : 1548,
1736, 1745, 1777. O ţ din nordul
altarului (in ă pare a fi ă
secolului al XVI-lea. Sitului ii ţ ş
chilia cu ă ă ă la 6,5 m de
ă A suferit ă ale ţ
in mai multe perioade.
Datare: epoca ă
1. Alexandru Odobescu, Biblioteca Academiei. Fond
Odobescu III , Varia 14, Acte, 1-11 .
2. P. Chihaia, De la Negru ă la Neagoe
Basarab, ş
3. •••, Vestigiile Rupestre din ţ Buziju/ui,
coordonator Corneliu Ş ă 1980.
Complexul ş
Culmea Martiriei
Jud. ă sat ş comuna ţ
Localizare: ţ ă bazinul râu-
lui ă afluentul ş Complexul
Monahal ş
ă locuri de ă cu
ţ ă ă Pe ă in
jurul bisericii, se ă locuri de ă
la ă ţ diferite. intre acestea se ă ă
A 1 - ă ă ă in ă pe care a
existat cândva o cruce sau o ţ ă de lemn.
Lungimea este de 1,60 m, ă ţ de 1 ,40,
ă ţ de 1, 75 m ş o ş ă cu dimen-
siunea de 0,75 x 1,55 m. ă ă lui
Corneliu Ş ş a lui Vasile Drâm-
boceanu ar fi o ş ă ă care a
93
putut fi ă ş ă ca magazie
pentru interesele complexului monahal
(poate staul pentru animale).
A2 - ă cu lungimea 1 m, ă ţ
0,55 m, ă ţ 1,80 m, ă ă ş ă A putut
servi ca loc de ă a unei ţ sau
altei piese de cult ă posibil) .
A3 - ă a ă lungime este de 0,65
m, iar ă ţ de 1,53 m. Nu a putut fi
ă decât pentru montarea unei cruci
sau icoane in interiorul ă Nu poate fi
ă de la ţ ă mai mare.
J'1A r  1\To tl_) A
7056 =151. 8

721.1. = 17'3f:.

c €
)CHA
7251. = 171.6
'"!;penE
7285=1777
[
ţ din interiorul bisericii
A4 - lucrare ă de ă rectan-
ă ă un inceput de ă cu o
deschidere de 0,65 m. Are 3 ş cu func-
ţ ă ţ necunoscute. Este ă cu
bolovani ă ş ţ de pe ă ţ
A5- lucrare ă ă pe vârful
stâncii ă ş de seisme. ă ă la
ă o parte din peretele nordic ş vestic.
Toate acestea ar trebui studiate ş efectuate
noi ţ mai ales asupra ţ lor
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş mine/ordin RomfJma - ş antropice
ş asupra modului de acces la ele. Sunt in
ţ cu biserica ş cu alte repere aflate pe
ţ lui H. Trenk. cu ţ for-
mulate de el ş cu cele ale lui P. Chihaia ş a
altor ş sau informatori.
Datare: epoca ă
1 Alexandru Odobescu, B1bltoteca Academ1e1, Fond
Odobescu III, Vana 14, Acte, 1-11
2 P Ch1ha1a . De la Negru ă la Neagoe
Basarab. ş
3 • ·· , Vest1g1ile Rupestre dm ţ
coordonator Corneliu Ş ă 1980.
ş lui Iosif
Jud. ă sat Nucu, comuna Boztoru
Localizare: La 3 km vest de satul Nucu,
in peretele abrupt al ă imii .Crucea
ă
ă o ă ă (6 x 1,85 x 2
m) Intrarea era spre sud cu o ă la
nord o ă ce a putut juca rol de altar sau
proscom•dier ţ ă a fost mai
ă deoarece are o strangulare obser-
ă pe ţ din interior. Tn ţ ă a
avut un pridvor {in ultima ă care se
articula cu ajutorul unor adâncituri, scobite
in perete printr-un angrenaj de lemn ce o
acoperea ş S-a amenaJat ă ce in
exterior s-a produs o acumulare de ă
pnn care s-a putut extmde. ţ a existat
câte un ş in ă ape numai in
dreptul ş ş ferestret in interior ă o
ă ă peste peretele cioplit, pe
care se aflau incizate semne greu lizibile. in
ă ţ tencuieli• poate fi un In-
diciu de contemporaneitate cu sch1tul Di-
onisie. in exterior, tot ca la Dionisie, se ă
ă inc1zate. cruciforme Ş una
ă ă cu un ş Este ă din
secolul al Xlii-lea. Compararea cu arta
ă este ţ ă Au fost redate Ş
in ă de pictorul ţ H. Trenk.
Datare. epoca ă
1 A·exandru Odobescu. B1bltoteca Academiei , Fond
Odobescu, III, 14.
2. •••• Vesllg1ile Rupestre dm Muntu Buzaului,
coordonator Corneliu Ş ă 1980.
3 Vasile Boronean1. ş de la Nucu Bozioru,
JUd Buz4u, Revista Monumentelor,
Monumente lstor1ce Ş de ă 1, 1988, p 46 • 60
94
Biserica Agatonul Nou -
Hram Sf. Ion Zlatotust
Jud ă sat Nucu, comuna Boztoru.
Localizare. Culmea ă versan-
tul sudtc. Bloc stâncos.
Biserica este ă ă in ă ş are ur-
ă d1mens1uni: altar (2,70 x o 98 m),
naos (3.20 x 2,30 m). pronaos (2 71 x 3,00
m). pndvor Ş bec1 {0,51 x 0,65 m). ă
trei pomelnice unul din vremea lui Neagoe
Basarab al doilea din vremea lui Moise
Vo1evod Ş al treilea dm timpul lUI ă
Voievod ş Radu, care au fost scrise cu
caractere chirilice ă din secolele XVI
- XVIII). ă sunt legate intre ele au
ferestre, ş firide pentru strane, ă ş
pentru ă exterioare, to-bogan etc.
A fost ă ţ din cauza se1smelor.
Se mai ă ă ă ă la ă ţ d1ferite
Zidurile, podelele ş beciul in intregime.
ţ Agaton- ă ă H. Trenk- 1871
Datare: epoca ă
1 Alexandru Odobescu Btbhoteca Academte,, Fond
Odobescu III, Vana 14 Acte. 1-11 .
2. P. Ch1ha1a, De la Negru VodA la Neagoe
Basarab, ş
3 • ··, Vest,giile Rupeslre dm ţ
coordonator Corneliu Ş ă 1980
ş Casa ţ
Jud ă sat ş comuna Merei.
Localizare Tn culmea ă . Piatra
ţ in apropierea locului numit .Fân-
tâna ş
www.cimec.ro
O tar
·XVII.
ş Agatonul Vechi
Fond
ş Vârful ă ă
. '
Jud. ă at B u, comuna P ă u
Localizare. Vllrfu1 C m ru. 1 nord·
d a (cea 2 m). Prob b chrt.
poca
ş ă
Jud. Buz • -comuna Br ş ·.
un
Jud Buz u. Bozroru
Loulur .
ş ă Malul
cu ă
Datare: poca m dr
·XVII.
ă
VI
www.cimec.ro
Arheologta ş ş mine for din Romania • ş antropice
1 Alexandru Odobescu, Biblioteca Academ1el. Fond
Odobescu, Varia 14, Acte. 1·11
2 •••. Vest1gule Rupestre din ţ Buzllulul.
coordonator Corneliu Ş BuzAu. 1980
3 Vasile ţ ş de la Nucu Boztoru.
JUd Buzllu. Rev1sta Muzeelor Ş Monume'ltelor.
Monumente lstonce ş de ArtA 1 1988, p 46 • 60
ş ă
(Chinovia)
Jud. ă sat Nucu, comuna Bozioru.
Localizare: La poalele ă ţ .Crucea
ă la 2 km de satul Nucu (in ă
dure).
Peretele estle ş planul ţ
ţ este ă ă intr-un bloc para-
lelipipedic ă Ş de pe culme, fixat pe o
muchie, ţ ingropat in sol, de aspectul
unei ă ţ Miezul a fost scobit ş tran-
sformat intr-o ă cu latura ă de
5,73 m, ă ţ intre 2,10 · 2,40 m, ă
ţ de 1,90 m; având tavanul boltit.
ş in ă ape, ş a fost a-
coperit de ş ă La ă de vest al
laturii lungi se ă deschiderea ş pe
latura ă de sud are ă ferestre, iar pe
latura de est doar o ă Pe ţ
sunt incizii chirilice. Este ă in
documente intre 1678- 1783, a fost ă
de V. A. Urechea, este ţ ă de
Alexandru Odobescu in urma ă
la chestionar. in 1872 este ă de Bazil
lorgulescu. A avut ţ de lemn in jur
Din ă arheologice care au fost
efectuate a rezultat ă din secolele
XVI • XVIII ş un gros polonez din 1504.
96
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVIII.
1 Alexandru Odobescu. Biblioteca Academiei , Fond
Odobescu. Varia 14, Acte, 1·11
2 ••·. VestJgule Rupestre dtn ţ Buzllului,
coordonator Corneliu Ş ă 1980
3. Vasile ţ de la Nucu Bozioru.
JUd Buzllu, Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce ş de ArtA 1. 1988, p. 46 • 60
ş ă ă
Jud. ă sat Nucu, comuna Bozioru.
Localizare: Versantul de nord-vest al
culmii . Crucea ă la 7 km nord
de localitatea Nucu.
Schitul a fost construit in secolul al XVII-lea,
este ă in ă lungimea ă este
de 4,50 m, ă ţ de 30 m, ă ţ de
2,50 m. Era mai mare, dar peretele din ţ ă
s-a ă ş Tn interior se ă un altar de
ă Pe ţ ă ă se pot citi anii
1742, 1775 ş 1830.
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVII.
1 Alexandru Odobescu, Biblioteca Academ1e1, Fond
Odobescu. Vana 14 Acte, 1-11
2 ···, Vesttgitle Rupestre din ţ Buzi ului
coordonator Corneliu Ş BuzAu, 1980
3. Vasile ţ ş de ta Nucu Boztoru
jud Buzlu, Rev•sta Muzeelor Ş Monumeotelor.
Monumente Istorice ş de ArtA 1. 1988, p 46-60
ş Ghereta
Jud. ă sat Nucu. comuna Bozioru.
Localizare: Versantul de nord al ă ţ
.Piatra Ş in peretele abrupt din-
spre Valea Ruginoasa.
ă un schit cu ă de 2 x 1 ,5
x 2.5 m. Pe peretele sudic sunt ş ş firide
pentru grinzi ce ţ un pridvor de
lemn, spre care se urca pe ă ă in
ă Partea din ţ ă este ă ş ă ţ
din cauza seismelor. A depins, cu siguran-
ţ ă de biserica ă ă Agaton.
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVII.
1. Alexandru Odobescu, Biblioteca Academtei , Fond
Odobescu, Vana 14, Acte, 1-11
2 •••. Vesltgtile Rupestre din ţ Buzlului,
coordonator Corneliu Ş Buzau. 1980.
3 Vasde ţ ş de IB Nucu Boztoru,
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minafor din Romania - ş sntropice
JUd BuzAu, Revi sta Muzeelor Ş Monumentelor.
Monumente lstor1ce ş de ă 1. 1988, p. 46 - 60.
ş lui Dionisie
ă
Jud ă sat Nucu, comuna Boz1oru.
Localizare: La 2 km de satul Nucu
(martor de eroziune cu aspectul unUl cap
de om. . Piatra ş sub .Crucea
ă
Schitul este ă in ă ă cu
acces numai pe ă de lemn (pe partea
ă ă in ă ş ă anume.
ă de ă ă ne-
ă se ă la 3 m ţ ă de platforma de
nord, 64 x 3,55 m pe latura ă ş 1,88 m
pe latura ă Pe peretele est1c sunt
ă ferestre. Pe partea de vest sunt ş
pentru pat ş ă fn epoca târzie a suferit
ă ale ţ prin ă
ă prin cioplire cu dalta. ă
folosindu-se ş alte unelte de cioplire A fost
ă ţ ă ă ca ţ ă fi fost
ţ cu tencuiala ş ă ă ul-
terior Din ă ă se ă fragmente
de text cu caracter chirilic ş zgrafitat (anul
1796). Pe ţ stâncii, sub scara de
acces. sunt incizate figuri umane din ă
ovale ce se suprapun (cel de deasupra este
mai mare). care ar putea fi mai vechi decât
schitul. apropiindu-se prin modul de exe-
ţ de cele preistonce.
Intrarea cu scara de acces
Arheologia ş 9
97
Datare epoca ă secolele XVI
-XVII
1 Alexandru Odobescu, Btblioteca Academ1e1, Fond
Odobescu. Vana 14, Acte, 1-11.
2. ••• . Vesttgltle Rupestre din ţ BuzluiUJ,
coordonator Corneliu Ş ă 1980.
3. Vas11e Boronean1. ş de la Nucu Boztoru
JUd Buzau, Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce ş de ă 1, 1988, p 46 • 60
ş Piatra ă ă
(Arseniile)
Jud. ă sat Nucu, comuna Bozioru
Localizare. Tn masivul stâncos . Arsenia"
(cu ma1 multe vârfuri) , la 8 km nord-vest
de satul Nucu
Schitul este cu o ă de 3,45 x 2,90 x
3,30 m, cu intrarea in peretele sud1c. Tn
peretele estle sunt trei ferestre, tavanul este
boltit (a putut avea doi p1loni la miJloc, ă
P. Chihaia). Pe ţ sunt ţ in
ă ş ă ş pentru grinzi A avut.
probabil , un pndvor de lemn. Pe altarul im-
provizat se ă o cruce ă A fost ă ă
in secolul al XVI-lea ş a ă ş in secolul
al XVII-lea Peretele estic este ţ
ă ş conform ţ lui H. Trenk
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVII
1 Alexandru Odobescu, Btbltoteca Academ1e , Fond
Odobescu Vana 14 Acte, 1-11
2. •••• Vesltgitle Rupestre din Munfti Buzllului.
coordonator Corneliu Ş ă 1980.
3. Vas1le Boronean1 ş de la Nucu Bozioru.
JUd. BuzJu, Revtsta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce Ş ele ă 1, 1988, p 46 • 60.
ş Piatra ă ă
Jud. ă sat Ruginoasa, comuna
ă ş
Localizare: La 1,5 km nord-est de loca-
litatea Rug1noasa.
Probabil sch1t care a fost amenajat intr-o
ş ă ă 01mens1unile ş ă
ă de om, sunt: 7,50 x 5,30 x 3.25 m.
ţ ă urme de cioplire cu dalta ş
urmele unor vetre de foc. Intrarea este par-
ţ ă ş ă Monumentul trebuie ă
ă probabil epoca me-
ă secolele XVI ·XVII.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din • ş antropice
fZJ-
Peretele sudiC cu tnlrarea
1 Alexandru Odobescu, B1blloteca Fond
Odobescu, Varia 1<4, Acte, 1- 11
2 ···, Vestigule Rupestre dm ţ Buzi:.Jfuf,
coordonator Corneliu Ş BuzAu, 980
3 Vasil e ţ ş de la Nucu Bozioru,
jud Buz.fu. Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce Ş de Arta 1. 1988, p 46- 60.
ş Policiori
(La Po!ic10ri)
Jud. ă sat Ruginoasa, comuna
ş
Localizare: La 150 m sud de ş
ă din satul Ruginoasa. pe malul
drept al ă ă Pârscovelul.
Schitul este ă din ă ă su-
prapuse, cu urme vizibile de ă intr-o
ş ă ă Are trepte la intrare.
Treapta din ţ ă are ă ţ de 2 m. Infor-
ţ este ă Trebuie ă in
vi1tor
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVII .
1 Alexandru Odobescu, B1bhoteca Academ1e1, Fond
Odobescu, Vana 14, Acte, 1- 11
2 •••, Vesllgule Rupestre dm ţ Buzlului.
coordonator Corneli u Ş Buzau, 1980.
3 Vasil e Boroneant. ş de la ucu Boz,oru.
j ud Buzlu. Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce Ş de ArtA 1, 1988, p. 46- 60
ş ş Pietrei
Jud. ă sat Ruginoasa, comuna
ă ş
98
Locali zare: La 200 m deasupra satului
(800 m nord-vest de ţ llenei
Mateescu).
Are forma ă cu diametru! lung de 1,27
m ş cel scurt 1,25 m, ă ţ la ş ă de
1,54 m, ă ţ ă este de 0,90 m. Are
ă trepte la intrare, ă in ă
pnma. cu ă ţ de 0,70 m ş ă ţ de
0,35 m. iar a doua are 0,73 m ă ţ ş
0,60 m ă ţ Trebuie ă cercetarea.
Datare· ă probabil epoca
ă secolele XVI -XVII
1. Alexandru Odobescu, B1b 10teca Academ1e1, Fond
Odobescu. Vana 14, Acte. 1-11
2 •• •. Vest•g1ile Rupestre dm Munt•i Buzi ului,
coordonator Corneliu Ş BuzAu, 1980
3 Vas11e Boroneant. ş de la Nucu Boz1oru.
JUd Buzlu, Revista Muzeelor ş Monumentetor,
Monumente lstonce ş de Arta 1. 1988, p. 46- 60.
Piatra ă
(Firida de la Piatra ă
Jud ă sat- comuna ă tina.
Locali zare ţ ă bazinul ă
ulUI ă malul stâng al pârâulu1 Stem-
nic, la 2 km vest de satul ă
Piatra Rotlrlel - treptele de acces
Platforma de ă are forma ă cu
diametru! de 7,50 m, la 22 m altitudine ţ ă
de firul apei. Accesul se face pe 12 trepte
ă in ă La ă se ă un
ă natural ă ş el sub ă cu
adâncimea de 1,45 m, ă ţ de 0,95 m ş
ă ţ de 0,51 m. Trebuie ă noi
criterii de datare ş raportate la celelalte
ă din ă
Datare: ă probabil epoca
ă secolele XVI- XVII.
www.cimec.ro
Arheo/ogta ş ş minetor din Romfmia - ş antropice
1 Alexandru Odobescu, B1bhoteca Academiei, fond
Odobescu III, Varta 14, Acte. 1- 11
2 Bazll lorgulescu, ţ Geograf1c, Stal•sllc,
Econom•c ş al jud ă ş 1892.
3 •• · , Vest1gufe Rupestre dm ţ Buzlulut,
coordonator Corneliu Ş Buzau, 1980
4. Vas11e ţ ş de la Nucu Boz,oru,
jud Buzlu Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente Istorice Ş de ă 1, 1988, p, 46-60.
ş ş ă ţ
(Piatra ş ă ţ
Jud ă sat ş comuna Nehoiu.
Localizare: La 1,5 km ţ ă de ă
nul Jetu, intre pârâul Siriu! ş lunea Pri-
por.
Schitul este probabil amenajat intr-o ă
ş ă ă Amenajarea s-a ă prin
cioplire cu dalta. Dimensiunile sunt: 4,5 x
2,5 x 2,80 m. Accesul se face pnntr-un
coridor cu dimensiunile de 3,60 x 0,50 x
0,45 m, cu deschrderea in ă de tri-
unghi, aceasta având 1,95 m. Intrarea este
ă ţ de o ă ă ş ă Pe
peretele vestic puteau fi ă ă la
ă ş semne ca ş vârfuri de ţ ş
ă ă de om pentru a fi atârnate
obiecte sau pentru fixat un pricr Este
ţ ă cu ă ş de aceea trebuie
ă ă in ă ţ ă Ca ţ
poate fi ă ă mar ş drn masrvul vecin
ţ
Datare epoca ă secolele XVI
-XVII.
1 Alexandru Odobescu, Btblioteca Academiei , Fond
Odobescu. III, p 14.
2 • ••• Vesllgiile Rupestre dm ţ ă
coordonator Corneliu Ş Buztlu. 1980.
3. Vasile Boronean . de la Nucu Boz1oru
jud ă Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce ş de ă 1, 1988, p, 46- 60
ş Fundu ş
(Schitul Porfiru)
Jud ă sat Nucu, comuna Bozioru.
Localizare: La 2 km vest de localitatea
Nucu, 250 m sub Biserica ă la
150 m de .Dionisie ă
Schitul este intr-un ă natural provenit
din ă ş unui bloc stâncos, ă de
peretele abrupt al ă estice a culmii
99
.Crucea ă . Are ă de triunghi.
Tn interior ţ sunt ţ cu
adâncituri dreptunghiulara sau neregulate
scobite pentru fixarea unui pricr. La exterior,
deasupra ă la ţ stâncilor,
ă o ă in unghi pentru incas-
trarea unui ş in ă ape. Podeaua
este din ă Adâncimea ă ţ
este de 6,5 m. Intrarea, la nivelul solului.
are 1,5 m ă ţ ă ţ de 2 m ş 9 m la
intrare. A fost ă in perioade diferite:
epoca bronzului - cultura Monteoru, ince-
putul prrmei epoci a fieruiUI (Hallstatt) ş in
Evul Mediu. Pentru epoca bronzului este un
unicat in ţ ă pnn ă de
vârfuri de ţ ă ă ş sau nu, prin
vârfurile de lance, de ă ţ pumnale etc.
in Evul Medru au fost incizate cruci bi-
zantrne Ş latine, ă in ă cu nume
de persoane ş anii 1683, 1734, 176?,
motive stelate cu 6 raze, motive palmare
etc - toate de ţ ş ţ ş ă
A fost ă de un ă ă
Fundu Pe$terll - ReprezentAri de pumnale, virfuri
de lance ş de ţ
Datare epoca bronzului, Hallstatt, epo-
ca ă
1 Alexandru Odobescu, Bobhoteca Academ1e1, Fond
Odobescu III, p 14.
2. "', VestiguJe Rupestre dm ţ Buzlulu•.
coordonator Corneliu Ş ă 1980
3 Vastle Boronean , ş de la Nucu Boz,oru.
JUd Buzau Revtsta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce ş de ă 1, 1988, p 46 - 60
ş de la Culmea
Pietrei
Jud. ă sat Ruginoasa, comuna
ă ş
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dm Rom linia - ş antropice
Localizare· La ă drumului dintre
punctele .La ă ş • Vârful Vulturilor".
Schit cu profunzimea de 12 m, ă de
5,50 m ş ă ţ de 3,50 m. ln interior
lipsesc dovezile de datare, dar pe ţ
exteriori ai stâncilor in care este ă ă se
poate citi anul 7022 (141 4) in litere chirilice.
ş a fost ă in 1975 ş are
intrarea ţ ă ş
Datare. epoca ă secolul al
XV-lea.
1 Ate)(andru Odobescu, B1bhoteca Academ1e1, Fond
Odobescu, III, 14.
2. •••• VestiQIIIe Rupestre din ţ Buzlului,
coordonator Corneliu Ş Buzau. 1980
3. Vasi le Boroneant. ş de ta Nucu Boz1oru
jud Buzlu, Rev1sta Muzeelor ş Monumentetor
Monumente lstonce ş de Arta 1. 1988, p 48 - 80.
Chilia ş
Jud. ă sat· comuna ţ
Localizare: Deasupra chiliei bisericii
ă Capului Sf. Ioan ă
Chilia este ă din ă ă o ca-
ă de zi de 2,66 m x 2,41 m x 1,80 m,
care ă o ă cu ham ş ferestre, ş o
ă ă de 3,20 x 3 x 1,80 m,
ă o ă ă ş pnc• din ă A
servit drept ţ ă preotului de la biserica
ă Capulut Sf Ioan ă cu
care este in ţ de contemporaneitate.
Pe peretele de nord al primei ă se
ă o ă de 0,28 x 0,43 m, iar deasupra
sa se ă ă o cruce de Malta. Pe
peretele ă ţ se ă o ă ă de
0,30 x 0,45 m ă deasupra. cu un
motiv in ă Comunicarea intre cele
ă ă se face pnntr-o deschtdere
de 1,35 x 0.50 m Deschiderea este ă
de vreme. ln ă a doua, in peretele
de est se ă o ă de 0,20 x 0,30 m
ş deasupra ei inc1z1i cu litere chirilice Pot fi
citite anlroponimele: Radu, Simion, Statea,
Ş
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVII .
1 P. Ch1ha1a, De la Negru ă ta Neagoe
Basarab, ş 1976
2 .... Vestlpule Rupeslre dm ţ Buzlului,
coordonator Corneliu Ş Buzau. 1980
3 Vasile Boroneant . ş de la Nucu Boztoru,
JUd Buzllu, Rev1sta Muzeelor Ş Monumentelor.
Monumente lstonce ' ' de Arta 1, 1988, p 46-60
ş Gaura ă
Jud ă sat ă ş Nehoiu
Locali zare: P1etrei" (1 km ţ ă de
satul ă
100
Schitul este amenajat într-o ş ă na-
ă ă spre extenor, ă ă
suprapuse, de forma unui ă sub
ă Cea de jos are 0,55 x 0,70 m ş cea
de sus 0,60 x 0,75 m. ă din intenor
are baza sub ă de triunghi cu lungimea
de 5,40 m, ţ dintre ţ este
ă intre 1,70 - 0,60 m, 1ar ă ţ
de 2,20 m Probabil a avut mai multe
ă ă descrierile preotului ă ţ ă
1. Popescu din ă ş ă cum ă
dtn scrisoarea ă lut Alexandru Odo-
bescu. în 1871, din ă la chestionar
semnat de ş preot ş de Iordache
D1aconescu din Silicel, ţ de Bazil
lorgulescu in ţ ă Pe ţ a
avut semne incizate, care acum par a fi
neidentificab1le dar care, ă ă celor
care le-au ă in 1871, par a fi avut forma
unor vârfuri de ă ţ Monumentul a fost
afectat de seisme ş de ţ extenori,
care au ma1 ş din semne Trebuie
investigata din nou in ă ţ ă
Datare epoca ă
1 Ale)(andru Odobescu. B1bhoteca Academtei, Fond
Odobescu. Vana 14, Acte. 1- 11
2. ···, Vesltgille Rupestre din Mun{ti Buzlufut,
coordonator Corneliu Ş Buzau, 1880.
3. Vasile Boronean1. ş de la Nucu Boz1oru.
JUd Buzlu, Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente tstonce $1 de ă 1, 1988, p 46 • 80
Complexul ă
ţ ă ş
Atrium)
Jud. ţ sat ă comuna
ţ
Localizare. Terasa (Canaraua) Fetei , la
2 km sud-est de sat, intre ă ş
Olteni. pe malul de nord al ă Ceair.
Este ă ă intr-o ă din calcar car-
bonifer. Biserica este ă ş are alte
ă ce ă din ă ă
secolele X - XI. Monumentele ce ă a
fi prezentate se ă dispuse pe 2 nivele. La
nivelul superior se ă ţ un atrium,
ă (ED), ş pentru ţ Din
dreptul absidei ş ă est un culoar
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din Rom6nia • ş antropice
de 35 m lungime, care in prima ă
este paralel cu bisericuta. apoi ă un
traseu de forma literei .z· Din culoar, la
0.45 m, se accede in altarul care se
deschide spre exterior. Prin el ă o
ă de ă Pe culoar, la 4 m vest de
prima ă se ă o ă iar la 2 m
est, alta. Gropile au ă ţ de 0,60 m, la
ă de vest, în rest se ă alt tunel ş
ă ş celor trei morminte. Din nivelul
infenor se ma1 ă ă numa1 contururile
unei alte biserici cu altar, naos ş alte
ă Tn exterior, in ţ ă se mai
ă ă un zid de ă ă
distrus in mare parte, al ă rol nu a fost
ă Este ulterior fazei de ţ a
complexului. Din complex mai face parte
asiza de pietre mari, fasonate, legate intre
ele cu ă Poate reprezenta traseul
unui zid de ă Acesta se ă pe malul
drept (sudic) al pârâului ş este observabil
pe o ţ ă de 10 m. Bisericuta are
ş plan ca Bisericuta B1 de la
Murfatlar. Tn fundul ă de sub atnum
ş in ă se ă ă o ţ care
poate fi ă cu cea din ş de la
Casian, de pe valea ă Casimcea. Din
investiga iile arheologice efectuate s-a tras
concluzia ă întreg complexul a fost distrus
de foc. Nu s-au ă materiale arheologice
care ă asigure da-tarea ă in zona
asizei de pietre de pe malul sudic, de unde
provin fragmente ceramice de tip Dridu, din
secolele X - XI. Din cauza ă ş
peretelui exterior al terasei, este greu de
stabilit cum Ş pe unde se intra in complexul
rupestru.
ă mortuare (cavou) : la nord de
atrium ş de ă de vest al galeriei
culoar, se ă o ă ă ă rectan-
ă ă care ă în nord trei
ă (cripte) ă in ă la O, 70 -
0,80 m deasupra podelei, orientate est -
vest, ă cum ă ă 1 - cu
dimensiunile 1,90 x O, 75 m, ă 2 -
cu dimensiunile 0,23 x 0,50 m. Mormântul 3
- cu dimensiunile 2,20 x 0,50 m. S-a
constatat ă au fost profanate. Tn dreptul
atriumului, la nivelul de ă inferior. la
ă de vest al ţ complexului se
ă un zid de ă nefasonat, lipit cu
ă Poate fi posterior ţ ş primei
faze de ţ a întregului complex.
Descoperitorii ă ă ar putea fi un
zid de consolidare ă ă ă ş In
ă ă sub atrium, în podea se ă o
101
ţ greu de descifrat, ale ă semne
pot fi comparate cu cele de pe fundul
vaselor de t1p Dridu. Sunt rune sau semne
de tipul ă
Datare· epoca ă secolele X -
XI
1 Costel Ch1nac. Un monument med1t: Complexul
Rupestru de la oumbraven1, Ponuca. 1988. p 21 -
22
2 Cnstian Goran, Catalogul S1stemat1c al ş
dm Romani a 1981, ş 1982, 5205 / 9
ş ă
Cripte
(M 1, M 2, M 3)
Jud. ţ sat ă comuna
ţ
Localizare Terasa (Canaraua) Fetei, la
2 km sud-est de sat, intre ă Ş
Olteni , pe malul de nord al ă Cea1r
Criptele au fiecare câte o ă
ă ă ă în ă in
partea de nord mormintele sunt la nord de
.atrium• ş la vest de .galena-culoar"
Datare: epoca ă
Complexul rupestru de la
Murfatlar
(fost Basarabi)
Jud. ţ sat - comuna Murfatlar.
Localizare: Dealul ş la nord-vest
de sat.
Complex de monumente rupestre datat in
secolele X - XI Este atestat de o ţ
ă veche, ă in anul 922, ş de o
alta în limba ă din 982. Se compune
din masivul de ă denumit Peninsula (in
care se ă cioplite ş ţ E3, ES,
B1- B4), camere mortuare (C1, C2). galerii
(G1- G5), cariera de ă in perimetrul
ă se ă cele trei terase de exploatare
cu urmele foselor de ţ cimitirul ş o
ţ ă ă ă ă ţ Complexul
a ţ cu probabilitate pe durata
construirii zidului de pe coama .valului de
ă ş a castrelor în care au fost can-
tonate ă ţ militare. ln complexul ru-
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din RomAnie - ş entropice
pestru a locuit personalul de cult, care
asigura ţ ă a celor ce au
lucrat in obiectivele ţ Pe ţ
carierei , b1sencilor ş celorlalte ă s-au
Identificat incizii cu caracter religios. laic,
artistic, elemente de alfabet chirilic, gre-
cesc, rumc.
Bauribl • Figuri de orilnt ln ş de epoci
Datare· epoca ă
1 Ion Barnea V1rg11 Bilc•urescu, Ş •
arheolog•c Basarab1. Matenale 6. 1959, p 543- 562
2. Ion Barnea, Ş Ş ă Din lstOflll
Dobroge•. III . Ed Academ1e1 ş 1971 , p. 180
. 233
3 P Bogdan. Grafltele de /a Basarabi, Matenale 6,
1959 p 562. 563
4 G ă • ă ţ slavone vechi de la Basarabi
(rtQIIJnea Dobrogea) , Studu Ş ă de
ă 15, 1964, p 40.
Galeriile G1- G5
Jud ţ sat - comuna Murfatlar (fost
Ba sa rabi)
Localizare: Complexul de monumente
rupestre, Dealul ş la nord-vest de
sat.
Sunt ă in stânca de calcar. Accesul se
face printr-o intrare cu ş ă ce duce spre
cele 5 galerii (G1- G5), ş bolt1te, cu
dimensiuni cuprinse intre 2,50 - 7 m lun-
gime, O 50 - 0,90 m ă 1 - 1,30 m
ă ţ ş care ă intre ele. Au fost
folosite ca loc de ă Intrarea
din G1 a fost ă cu calupuri de ă
Pe ţ ă se ă mcrzate cruci,
elemente de alfabet chirilic, un text in gre-
ş Ş alte ă
Datare· epoca ă secolele X -
XI.
Basarabt - lnCJzu cu figun de ammale
1. Ion Barnea, Bllcturescu Ş • arheologic
Basarab•. Mater•ale 6. 1959, p 543- 562
2 Ion Barnea. Ş Ş ă Dm lslofla
Dobrogei. III, Ed Academiei , ş 1971 , p 180
- 233
3 P Bogdan, Graftlele de la Bas•rab1, Matenale 6,
1959. p 562.563.
4, G. ă ă ţ s/avone vechi de /11 Basarabi
(regounea Dobrogea) Stud1i $1 ă de • ă
15, 1964, p. 40
102
Bisericuta Basarabi B1
1
Jud ţ sat - comuna Murfatlar.
Localizare: Masivul .Pentnsula" din Dea-
lul ş la extremitatea de sud-vest a
complexului rupestru, la est de Masivul
.Peninsula".
Este ă dtn altar absrdal naos ş
pronaos Se ă in dreapta unu1 perete
aproape vertical; in ea se ă pnntr-o
deschidere ă de 1.45 x 0,60 - O, 70 m.
Altarul este de 1 ,05 x 1, 75 m. hp1t de
peretele abs1dal: in mrjlocul ă se ă
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmelor dm RomfJnls - ş antropice
pristolul din ă ţ ă de 0,80 x 0,53 x
0,42 m Naosul , un patrulater cu latunle de
2 m, are in ţ din ă o ă ţ ă
ţ ă cu latura de 0,88 m ş in stânga sa
se ă un soclu ţ de 0,20 - 1,15 m.
Pronaosul este de 2,20 x 1,60 m. O ă
ă se ă pe latura sa de vest, iar în
ţ de nord-est Ş sud-vest câte un
postament ţ Deschiderea de la intrare
este singura prin care ă lumina in
ă Comunicarea intre ă se
face prin deschideri arcuite. Peste tot, dar
mai ales in altar, se ă fisun care au fost
umplute cu ocru galben. Pe peretele de sud
al pronaosului se disting figuri de cai , de
1epun, un ă ă ţ iar in stânga sus ă
ţ ş un text in slava veche, în
traducere .daton suntem· Sus. in dreapta
ă este incizat anul 6500 (922), data
când probabil s-a ă ă ş Tn exterior.
peste tot sunt inctzate semne: cruce,
mente de alfabet chirilic ş runic, la fel ş pe
glafurile dintre ă Pavimentul Ş pra-
gurile sunt ţ tocite ă ă biserica a
slujit ţ timp drept ă ş de cult
Basarab! • ţ 81
Datare: epoca ă secolele X -
XI
1 Ion Barnea, Vsrgsl Bllciurescu Ş arheologic
Basarabi . Matersale 6. 1959 p 562 - 563
2 Ion Barnea, Ş Ş ă Dm rstona
Dobrogei, III ş 1971 , p 180- 233
Bisericuta Basarabi 82
,
Jud. ţ sat- comuna Murfatlar.
Localizare: Masivul .Peninsula" din Dea-
lul ş la extremitatea de sud-vest a
complexului rupestru.
Este ă ă in ă ă un altar
absidal, naos, pronaos. Altarul este inalt de
1 ,22 x 1,05 m Lipit de peretele absidal este
pristolul distrus din vechime cu dalta, ca ş
postamentul, (scaunul) din ţ de sud-
vest Naosul are 2,20 x 1,1 O m Ş este
ă ţ de altar printr-un perete ţ
ă gros de 0,35 m Tn ţ
dinspre altar se ă ă postamente
distruse ş acestea cu dalta sau cu un
ă in ă Din pronaos se
ă ă doar o lungime de 1 , 12 -1 ,35 m
deoarece peretele de nord-vest a ă
in timp. ă cu naosul prin trei
deschideri, din care s-au ă pragurile.
Pe ţ din dreapta altarulu• se ă
incizat un ţ sub el doi car in mers, iar
intre er tot un cal cu desen neter.mnat De
asemenea pe peretele naosului se ă
incizat tot un ţ Pe fragmentele de
blocuri provenmd din naos sau pronaos se
vede rncizat un pom cu cruci , fragmente de
text in chinhcâ; dtn acestea se poate citi :
.Noi am sens". Pe altul se vede un ş un
ş o ă etc. Se ă mai jos cu
1 ,50 m - 2 m decât pragul ţ 1.
Intrarea nu a putut fi ă cu
prec1z1e, deoarece peretele de nord-est a
ă aproape in intregime
103
Datare. epoca ă secolele X -
XI.
1 Ion Barnea Vsrgil Ş arheologiC
Baurabi . Matersale 6, 1959, p 562 - 563
2 Ion Barnea Ş Ş ă Dtn 1stona
Dotuogei . III. Bucure$11. 1971 , p. 180 - 233,
Bisericuta Basarabi 83
1
Jud. ţ sat- comuna Murfatlar.
Localizare· Mas1vul .Peninsula" din
Dealul ş la extrem1tatea de sud-
vest a complexului rupestru, la vest de
ţ 2.
ţ este ă ă in stânca de ă
sub 82. Este un paraclis funerar care
ă spre vest cu câteva morminte. Se
compune din altar ş naos. Altarul este sub
forma unei abside cu diametru! de 2,05 m ş
ă ţ de 2,05 m. Este singura drntre
ţ de la Basarabi care nu are
pristolul lipit de ă ş are câte tre1
ă dreptungh1utare pentru ă ă
liturgice. In ţ ă ă adânc, se ă o
cruce ma1 mare Ş altele mai miet O des-
chidere la mijlocul peretelui face ă cu
naosul, care are 2,50 x 2 x 2,10 m. Pe
latura ă din nord, ă ş ă nu a putut
fi ă probabila intrare. ţ lungi
ai naosului erau ţ cu cruci de tot
www.cimec.ro
Arheologie ş Ş minelor dm - ş antropice
felul, cai, ă ă ţ halebarde, cizme, figuri
geometrice, rune. Pe peretele de est se
ă vreo 50 de cruci incizate de forme
ş ă diferite. Pavimentul a fost ş el
impodobit, dar cu motive din linii paralele.
Tavanul ş peretele de la intrarea in naos s-
au ă ş
Datare: epoca medie ă secolele X -
XL
1 Ion Barnea, Vug11 81IC11Jrescu Ş arheologiC
Banrtbl, Materrale 6. 1959, p 562- 563
2 Ion Barnea, Ş Ş Dm 1stot1a
Dobrogei, III, Bucure$11. 1971, p 180-233
Bisericuta Basarabi B4
,
Jud Constanta. sat • comuna Murfat ar.
Localizare: Masivul .Peninsula" dtn Dea-
lul ş la extremitatea de sud-vest a
complexului rupestru, sub bisericuta 3.
Bisericuta este ă ă in stânca de ă
sub 83. Are intrarea ă in peretele de
nord al platformei .Peninsula". Deschiderea
este ă cu dimenstunile 1. 70 x 0,60 x
0,80. Dimensiunea cea mai mare a bisericii
este de 7 x 3,50 m. Este ă ă din altar,
naos, pronaos, cavou. Altarul se ă ca
o ă ceva mai sus decât naosul Are
trei ă in arcade, ţ de stâlpi in
patru muchii, realizate in creta ţ ă
Omamentarea poate fi ă deasupra
ă ş ă din câte ă ş ă ţ ţ
umplute cu mortar de ă vopsite pe
deasupra in culoare ş ă ă din
ă ş dintr-o ă de culoare ş
ă in ş ă Are tret
pristoluri ţ ş un postament mtc
(scaun) . Naosul, ş boltit, este ţ de
trei stâlpi mari, in patru muchii ş de ţ
laterali. La 1 m de altar se ă un prag
ţ - amvonul. El desparte sala de restul
naosului Pronaosul este dreptunghiular,
boltit lateral, separat de naos prin doi stâlpi
cu profil rectangular, ţ ţ Un stâlp se ă
pe mijloc, iar ţ doi stâlpi sunt ţ ă
ţ lungi din ă ă ă ă ă sunt
cioplite dm ă Cavoul are ă drept·
ă ă cu naosul printr-o
ă deschidere ă in peretele de
vest, ce con inea oase umane ă ă ş Pe
peretele din stânga ă se ă incizat un
personaj uman in genunchi. ţ ş ă
din ă sunt ţ cu cruci,
diferite ca ă ş ă ă se ă
figura unui sfânt ă cu ă iar
deasupra o ţ ă Pe partea de
vest a ă central se ă incizat un
porumbel sculptat in stânca de ă Pe
peretele de est al naosulut întâlnim figuri de
cai , balauri ţ ţ unei biserici, un
desen in labirint ţ sunt cu
caractere runice ş chirilice. Se ă ă ş
un text in ş Alte inscrip ti sunt în
limba ă ş au putut fi citite câteva nume
ca al clericului Damian, al feudalului local
Simeon, al unui jupan Gheorghe. Interesant
este textul in limba ă in care este
indtcat anul 6490, respecttv 982. Este cea
mai mare ş mai ă dintre bi-
ţ de la Basarabi. Se impune prin
ă ornamentare, ă ţ ş im-
portan a ţ furnizate. Citirea tex-
telor slavone a fost ă ă de ă P.
Damian ş C. ă ă
104
Datare: epoca ă secolele X -
XI
1. ton Barnea, V•rgd B•lc&urescu Ş
Basarabi. Matenale 6, 1959 p 562- 563 .
2 ton Barnea Ş Ş D111 l stona
Dobrogei, III , ş • 1971 , p. 180- 233
3 P Bogelan. Graflle/e de la Basarab/, .-laterlale 6,
1959, p 562- 563
4 G M ă ă ţ s/avone vechi de la Basarabi
(regtuntHI Dobrogea}, Stud•t $1 Cercetln de
hng111Shc.\ 10, 1964, p 40.
Bisericuta Basarabi E5
,
Jud ţ sat • comuna Murfatlar.
Localizare: Mastvul Peninsula· din
Dealul ş la extremitatea de sud-
vest a complexulUI rupestru, la est de
E3.
Este ă din altar ş naos ce se inscriu
intr-un patrulater neregulat. ă sunt
separate intre ele printr-un perete ţ
ă ă numai in partea in-
ă Latura patrulaterulUI este de
3 m iar ă ţ ă de 2 20 m.
Comunicarea intre cele ă ă se
ă pnntr-o deschtdere ţ ă ă
Intrarea era in peretele de nord, din aceasta
pornesc ctnct galerii ş boltile ce co-
ă intre ele. cu dtmenstunt cupnnse
intre 2,5 - 7 m lungime, 0,5 -O 9 m ă ş
1 - 1 ,3 m ă ţ Tn ele s-au ă in-
ă Ş in pavtment se afla groapa
unui mormânt Alte firide sau deschiden au
fost blocate in diferite perioade. ln stânga
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mme/or din Romania - ş antropice
ă se afla un sfânt nimbat, cruci ş un
text runic inctzat Ş pe ţ de sud ş vest
se ă mcizate cruci, precum ş doi balauri
din motive împletite. Probabil a avut ţ
ţ cu o culoare ş ă acum obser-
vându-se mai bine pe peretele de nord. A
avut probabil. ţ o ă ţ Ş
a fost ă în ţ ă ă ă
ş lUI E3
Datare epoca ă secolele X -
XI.
1 Ion Barnea, Virgil B•lci urescu Ş arheolorJIC
Basarab!, Matenale 6 1959, p 562- 563.
2. Ion Barnea. Ş Ş Din1stona
DobroQei,lll , ş 1971 , p 180-233.
Camera - ă
ă C 1
Jud Constanta. sat - comuna Murfatlar
Localizare: Complexul de monumente
rupestre s1tuat pe Dealul ş la nord-
vest de sat. Este amplasat cu 5 m mai
jos decât platforma . Peninsula"
ă are un prag de 0,25 x 0,35 m.
Intrarea este ă de 1.45 x 0,80 x 0,30
m. Tavanul este cioplit neregulat, cu o ş ă
in dreapta ă la 0,90 m ă ţ ţ ă de
paviment, de 1,25 x 0,65 m, cu adancime
de 0,35 - 0.45 m De o parte Ş de alta a sa
se ă ă ă probabil pentru o ă
(perdea). Tn ţ de est ş de sud se ă
ă un postament circular de circa 0.1 O m.
Tn paviment se ă o ă ă care
a fost ă cu ă ă de ă care
au fost depuse in ă Peste ă se
aflau ă schelete îngropate ş ş
culcate, acoperite cu un strat de mâl , ă ă
urme de sicriu. Pe mal, sub schelete, au
putut fi observate urme de ă Pe ţ
se ă incizii. semne cuneiforme, câini, cai,
ă ă balauri ţ figun geometrice,
ă cizme, rune. Pe latura de est se ă
un cap uman cu ochi ş de mongol. Tn
dreapta ă se ă o ă ă
ă in ş ă co-
ă cu C2 printr-o intrare care are in
ţ ă o cruce ă Tn ţ ă este o
ă Intrarea a fost ă cu bolovant din
mortar.
Datare: epoca ă secolele X -
XI
1 Ion Barnea Virg1l Bllc•urescu, Ş
arheologic Basarabi, Materiale 6, 1959, p 542-562
105
2. Ion Barnea, Ş Ş Din 1Stona
Dobrogei, III , ş 1971, p. 180- 233.
3, P. Bogdan, Grafltele de Ia Basarab/, Matenale 6,
1959, p 562-563.
4 G ă ă lnscnpf11 slavone vechi de la Basarab1
(reg1unea Dobrogea) , Studii ş Cercetan de
ă 10, 1964, p 40.
Camera - ă
ă C2
Jud. ţ sat - comuna Murfatlar.
Localizare Complexul de monumente
rupestre de pe Dealul ş la nord-
vest de sat.
Intrarea se face printr-o deschidere ă
de 1,05 x 0,60 m ş ă cu C1 . Are
pav1mentul cu 0,20 m mai sus decât C1
Forma este de patrulater neregulat de 1,50
x 1 ,30 ş cu ă ţ ă de 1,20 m.
Pe pav1ment se afla un schelet uman,
probabil un preot, prost conservat ă
perea este ă cu ţ unei
figuri de balaur ă în stânga ă
Intrarea a fost ă cu bolovani de ă
ţ cu mortar
Datare epoca ă secolele X -
XI.
1 Ion Barnea, Virg'l Btlc1urescu. Ş
arheOIOfliC Basarab•. Matenale 6, 1959 p 5<13- 562
2. Ion Barnea, Ş Ş ă Dm 1stona
Dobrogei, III, ş 1971 , p 180 - 233
3. P Bogdan, Grafllele de la Basarab1, Matenale 6,
1959, p, 562- 563
4 G M1hli 1lli, ţ slavone vechi tJe /a Basarabi
(reg1unea DobroQea} . Studu Ş Cercetan de
lingvistica 1 O, 1964 p 40
Cariera Basarabi -
Murfatlar - Cimitirul
Jud. ţ sat - comuna Murfatlar.
Localizare Complexul de monumente
rupestre de pe Dealul ş la nord-
vest de sat
Este h ă ă ă cu ţ 83 -
84. ţ 9 morminte ă in um-
plutura carierei , in ţ de contem-
poraneitate. In loc de sicrie aveau câte o
ă din lespezi de ă de ă
ă care aveau ţ de
ă ă ă ă obiceiul roman1lor. Dea-
supra gardine1 mormântului au fost ş
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine lor din Rom§ma - ş antropice
lespezi tot din ă ş pe lat. Ele
inchideau mormântul. Erau acoperite cu
ţ ă ă ă ă drn afara carierei. La
picioarele unui mormânt se afla in ţ
ă o cruce ă dintr-un bloc de
ă Celelalte 11 morminte se aflau in
galeriile 1 - 5, in ă adiacente bise-
ţ ş în camerele mortuare
Datare: epoca ă secolele X -
XI.
1 Ion aarnea, V1rg1l 8llc1urescu, Ş
arheologic Basarab/, Matenale 6, 1959, p 543-562
2 Ion Barnea. Ş Ş Dtn 1stona
Dobrogei, III, ş 1971 , p 180-233.
3 P Bogdan, Graf1tele de la Basarab1, Materiale 6.
19511, p. 562- 563
4 G ă ă ţ s/avone vechi de la Basarab!
(reg1unea Dobrogea) . Stud•i ş ă de
Ungvlst•cli 10. 1964. p 40
ş ă de
ă cariera Cheia
Jud. Cluj , sat Cheia, comuna Mihai Vtteazu
ă ă a municipiului Turda).
Localizare: Dealurile Feleacului, Valea
ş in apropierea Cheilor Turzii.
In apropierea carierei de ă din epoca
ă s-a identificat o ş ă ă ă de
om, in care se ă o ş ă pentru depo-
zitarea uneltelor.
Datare: epoca ă
1 M•ha•l MaC/ea. ţ In Dacta Romanii ,
ş 1969 p 308
ş Cheia
Jud CluJ, sat Cheia, comuna Miha1 Viteazu
ă ă a municipiului Turda).
Localizare: Dealunle FeleacuiUI, Valea
ş in apropierea Cheilor Turzii.
ş ă ă ă de om Se exploata ţ
ţ in apropierea carierei de ă Se
ă intr-o ă ş ă ă ă pentru
muncitorii de la ă cu o ş ă ă ă in
interiorul ă pentru ă uneltelor.
Datare: epoca ă
1 M1ha1l Macrea. ţ In Dac1a Romani ,
ş 1969, p 308
ş Diana
{Izvorul Dianei)
Jud. ş ş ă Herculane.
Localizare: Carstul dtn Valea Cernei,
malul drept al Cernei, in aval de primul
pod peste Cema.
ă o ş ă ă ă
Are o ă ă de 24 m din care. pe
14 m de la intrare, a fost ă in
izvor termal cu aspect utilitar monumental,
când Banatul a fost sub ă ă
Are altitUdinea ă de 154 m ş ă
de 7 m Din izvorul ă amenajat, vizitatorii
pot cobori pe ş ă ca ă bea apa cu
ă ţ terapeutice. Era cunoscut in e-
poca ă ş probabil, ă
106
Datare: epoca ă epoca mo-
ă
1. Marc,an Bleahu. V Decu. Ş egrea. C
ş 1 ă 1 V1ehmann. dm Romlma.
ş • 1976
2 Cnst•an Goran, Catalogul S1stemat1c al ş
dm ă 1981 ş 1982, 2146 1 7
ş Higeea
ş Hercules)
Jud. ş ş ă Herculane.
Localizare· Chetle Cernei, ă .Izvorul
lUI Hercule·. malul drept al Cernei, în
aval de ă Romane·. Carstul din
Valea Cemei.
ă o ş ă ă cu ă
din epoca ă ş ă Are o
ă de 18 m lungime, in ţ ă se
aflau altare cu ţ in limba ă din
vremea ă ţ Antoninus Pius, Ca-
racalla, Marcus Aurelius ş mama sa,
Faustina etc. Acestea se ă în ă ă cu
ţ a ă guri de ş ă din care
ă ape termale exploatate d1n an-
tichitate.
Datare: epoca ă epoca ă
1 A Kun1ke. Donau Ans1chten nach dem Laure des
Oonau Stromes
2 Marc•an Bleahu, V Decu. Ş Negrea C.
ş 1 ă 1 V1ehmann ş dm Romlnia.
ş • 1976
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor din Romlmta - ş antropice
ă ă ă m
ă Creaca -Tic/ar
Jud. ă sat - comuna Creaca.
Localizare: Depresiunea ă - Agrij,
Valea ş afluentut Agrij, ă
cariera Ticlar.
ă o ş ă ă ă de om. In
peretele carierei este ă ă o ă
care, ă ă lui Mihail Macrea. a
servit ca ţ ă pentru supravegherea
carierei. Nu ţ date despre dimen-
siunea sa. Se impune cartarea ş inre-
gistrarea dimensiunilor, precum ş datarea.
Datare: epoca ă
1 M1ha11 Macrea, Vta/a In Oacta Romani , ş
1969, p. 308.
107
ş Creaca
(Piatra ă
Jud. ă sat- comuna Creaca.
local izare: Depresiunea ă - Agrij,
Valea ş afluentul Agrij, in apro-
pierea carierei.
ă o ş ă ă ă de om. Tn
apropierea carierei de ă in ă ă cu
exploatarea carierei , s-a ă in ă de
ă ţ ă a carierei , o
ă ş ă pentru depozitarea unel-
telor. ă în secolele 11 - III. Se impune
cartarea ş înregistrarea parametrilor ş a
unor date cronologica.
Datare: epoca ă
1 M1half Macrea. ţ In Dacia Romani ,
ş 1969, p 308
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine/ordin România- A vene
A vene
A ve nul Betfia
(Huda Brad11}
Jud Bihor, sat Betfia, comuna Sânmartm
ă suburbanâ a municipiului Oradea)
localizare ţ ă Craiului,
carstul dm baz1nul ş Repede, Va-
lea ş afluentul Valea ţ Dealul
Ş
Avenul tocu1t, probabil, de om, are alti-
tudmea ă de 300 m, lung1mea ă
de 264 m. A fost descoperit de pietrarul
Marta Teodor, poreclit Brada. in 1896, prin
dinam1tarea ă ţ superioare. A fost obturat
ă epoca ă Partea cu depozitul
arheologic a fost ă de ă din
ă S-a ă un topor ă de
ă ş ă din neolitic, descoperit la
ţ cu exteriorul. Partea ă
a avenului a fost ă in 1896 ş in anii
care au urmat Matenalul arheologic se ă
in ţ Muzeului Ţ ă ş din
Oradea
Datare: neohllc
1 F Ardos Lukacs 0d6n barlang es geyslf
CSIIOml , Oradea, 1914
2 Elena Terzea, T. Jurcsak, Asupra unui nou punct
foslltfer descopent la Betl1a, ă lnslltululu• de
Speolog•• 6, 1967, p 163 • 209
3 T Juresak Avenul de la Betf1a, Comunicare la
s•mpoz•onul de earstoloo•e. Oradea, 1973
4 •••• Repertonul monumenlelor d.n JUdelul B1hor,
Oradea, 1974, p 327. 328
Avenul ă ă ş
Jud. Bihor, sat ă ă ş comuna ă ş
localizare· ţ ă Craiului,
carstul din Valea ş Repede, Valea
Debelei, in peretele lateral al unei doline,
la 1,5 km de .lzbucul Morii·.
ă un aven locuit de om. Se
ă printr-un horn ce ă in ţ
108
estic al une• ă de 8 x 10 m, printr-o
de nivelare de 1 O m ă au fost
întreprinse de 1 Em0d1 Materialul aflat la
ţ ă este compus dm ă unelte
dm ţ unelte de os (oase de cerb, bou,
ă cal ş porc), ă de foc, ş ă ş
ă Materialul ţ grupului cul-
tural ş - ă ă ş din epoca timpurie a
bronzului. S-a mterpretat ă ş a
folos11 ca loc de cult
Datare: epoca bronzului timpuriu.
1. Ioan EmOd1, Asupra Tnceputulw epocu bronzului
Tn Bthor, Thracodac•ca 6. 1985, 1-2. p 123 • 128
A ve nul Varnitei
,
(Gaura ă sau Gaura cu
podrum)
Jud ş sat - comuna Coronini
ă Pescari)
localizare: Carstul din zona ţ de
Fier, versantul ă intre Moldova
Veche ş liborajdea, rolul de la ţ
in stânga ă ş lu1 Gheorghe Bughic•.
Deschiderea la intrare este de 1 x 0,70 m.
Are forma unui ţ adânc de 4 m, care spre
fund se ă ş având o ţ ă de 7 x
4m, care se ă ş ă lateral prin
ă diverticule (canale) descendente,
ţ colmatate. De pe fundul ă in 1973
-1974, au fost recoltate resturi de ă
ă ş ă fragmente ceramice
databile in pnma ă a fierului, epoca
ă ş cea ă Nu a fost
publicat ă acum. Accesul spre aven. ca
ş spre izvorul din ţ sa, este blocat de
ă o ă de ă ă aici .
Datare: Hallstatt, epoca ă
1 Vu•le Boroneant. Oescopermarheologtce dm
unele dm Oefi/eul Ounlm Grupul de eercetln
complexe ţ de Fier". Speolog•a. sena
monograf1câ coordonaton Traian Orgh•dan, Ş
Negrea, Aeadem•a R S R. ş 19711
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor dm România • AdiJposturi sub sMnciJ
ă sub ă
ă sub ă
Coasta Luchii
Jud. Bihor, sat- comuna Bratca.
Localizare· Carstuf din Valea ş
Repede. versantul drept.
ă un ă sub ă locuit de
om. Uneltele de silex ţ paleoliticului
mijloctu. precum ş o ş de ă
Descopenrea ţ lw ă Roska ş a
fost ă musterianului.
Datare. paleolittc
1 Ros a, L ·mclustfle moustenene de
Bratca. Folla Arheologoca 1 - 2, Repertorlum, 2·6
Budapesta, 1946, p 22. 23 .
ă din peretele
lzbucului de la Fânate
,
ş 11)
Jud Bihor sat Câmpanii de Sus, comuna
ă
Localizare ţ Bihor, Valea ş
Negru afluentut ş ă ţ versantul
drept carstul din bazmul ă Bulzului,
• La ţ •
ă este natural, frecventat sporadic
de om, cu altitudinea ă de 500 m.
lungimea ă de 6 m, ă ţ de 1, 70
m, ă imea de 7 m Se ă intr-un perete
stâncos in versantul sudic. cauzat de
ă ş unei foste ş Din ea s-a
ă doar partea din fund ş un diverticul.
A fost ă de Vasile ţ în
urma ă ă de Ernest Obertander.
in 1976. in dreapta ă se ă ă
figuri umane incizate schematic. una
reprezentând un personaj cu ă dat
peste cap ş alta unul feminin, probabil o
ă ă ă in ă ş ă ş ă La
ţ ă se aflau ş fragmente ceramice
feudale. Nu s-au ă sondaje sau ă ă uri
de ă arheologi.
Monument al artei preistorice.
Datare: epoca metalelor (epoca bron-
zulUI - epoca fierului}.
1. Cnstoan Goran, Catalogul SJstema/lc a/ ş
elin 1981, ş 1982, 3423/10
pe marcaJUI sau exteroor sene 3-423 1 9 S protlabtl de
la publicarea catalogulut s-au produs schombAn de
numerotare
2 Vasile Boroneant. ş de ta Nucu Boz1oru
ţ BuzJu), Re osta Muzeelor ş Monumen elor,
Monumente lstonce Arta 1, 1988, p 55, 59
3 L ă ş .1 Bleahu, P. BuJOr, G. ş
Inventarul speologtc al ţ 81hor, Nymphaea 5,
Oradea, 1977, p 209-335
ă Mare dintre
ş ş ş ş
cu ă
Jud Bihor. sat • comuna Vadu ş (sau
Ş ş
localizare: ţ Padurea Craiului,
carstul din Valea ş Repede, intre
Bucea ş Vadu ş versantul drept,
in apropierea satului.
109
ă un ă natural sub ă
sub un perete inalt, locUit de om, cu
altitudinea ă de 345 m, altitudinea
ă de 45 m, lungimea ă de 12 m .
De a ci au fost recoltate fragmente ce-
ramice neolitice. Se impune o cercetare prin
sondaj arheologic.
Datare: neohbc.
1 ... Repertoroul monumentelor don jude ul Bonor,
Oradea. 197". p 3941- 395
2. Cns an Goran, Catalogul Ststematoc al ş lor
don ă 981 , ş • 1982, 3725 /1 8
ă sub ă
Între Stânci
Jud CluJ, sat- comuna Tureni .
Localizare: Mun ii Apuseni, carstul din
Cheile Turemlor, versantul stâng, intre
.Rotogol" ş .Poderei".
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor dm România - Ad4posturi sub stâne.§
M1c1 ă sub ă se ă la baza
unor stânci inalte. Din ele, in ă de
teren efectuate de Gheorghe Lazarovici,
Zoia Kalmar-Maxim ş ţ s-au adunat
materiale ceramice ă culturii ţ
fem
Datare· perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1. 1. H. ş M ă E ă V.
Vasîhev, 1. W1nkler, Repertortul arheolog•c al
ţ Cluj, 1992. p 100.
ă sub ă
ş Oilor
Jud GorJ, ă Curpenul Vaide1, comuna
ă ş
Localizare· ţ Vâlcan, rama ă
carstul din bazinul ş ţ Valea ş ţ
Verde, versantul stâng, 20 km de Târgu
J1u, la câteva sute de metri de la ş
din Curpenul, ţ zeci de metri
deasupra ş
ă un ă natural locuit de om.
cu altitudinea ă de 25 m, cu
deschidere spre vest, ă ţ de 2 - 4 m,
ă ţ la intrare de 30 m C S. Nico-
ă ş ă ţ in
interiorul ă a unui desen animalier, in
culoare ă pe care il ă in paleo-
litic. ă un animal cornut in ş
care. galopând. Desenul a fost alterat din
vech1me. stil naturalist . Desenul a fost
extras din perete ş expus in Muzeul Ol-
teniei din Craiova ă ă arheologice nu
s-au ă Tn 1929, C.S. ă
ş ş ş ă ă o ă ă
a culorii negre cu care a fost realizat
desenul. Piesa ă din perete a fost
ă la Paris in 1928 ş a fost ă ă de
abatele Henri Breuil.
Datare; paleolitic sau mezolitic.
1 C S • ă ş Un desen paleolllic in
Oiten•a. Arh111ele Olteme• 8, 1929, p 93 • 95
2. Crlsl•an Goran, Catalogul S1stemat•c al ş
d1n Român•a,1981, ş 1982. 211317
ă sub ă
ş ă
Jud. sat Vaidei , comuna ş
Localizare: ţ Vâlcan. rama ă
carstul din bazinul ş ţ Valea ş ţ
Verde, versantul drept, Muntele Borz1.
ă un ă natural locuit de om,
care se ă prin patru mici galerii.
Deschiderea are lungimea de 22 m,
adâncimea de 6 m, ă ţ de 4 m Pre-
ă lung1mea ă de 95 m, altitudinea
ă de 101 m. A fost ă de
speologil 1. Vintîlescu, Tra1an Constan-
tinescu ş G. Diaconu, care in 1969, iden-
ă in depunerile de la ă
fragmente ceramice ş un vas ţ In
1991 este ă ş de ă colectivul
arheologiC compus din Alexandrescu,
Corneliu Belcliman, Marin ă S. 8.
Mertens.
10
Datare perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1. 1 V10t•lescu. T Constantinescu. G D•aconu,
Grottes phenomenes carsllque et S1tuat10n
h•drotog1que dans la Va/ee de la ş ţ Verde (Mont
du Villcan), Travaux de l'lnslitut de Speolog•e .E
Racov.tza• 9, ş 1970. p 165- 168
2. Cnst1an Goran, Catalogul S1stemat•c al ş
d•n Romc'lnta , 1981, ş 1982, 2113 / 9
3. Emihan Alexandrescu Cornehu Beldtman, Mann
Cc'lrc•umaru S B Mertens, Cercetari arheolog1ce in
endocarstul dm sudul ţ Villcan , Cercetan
Arheotog1ce 9, ş 1993, p 34
ă sub ă
Piatra lui Gotar
Jud Hunedoara. sat- comuna Geoag1u.
Localizare ţ Metaliferi Masivul
ş carstul din bazinul ă Geoa-
giului, dealul ă ă la locul numit .Piatra
lui Gotar".
Sub stânca ă .Piatra lui Gotar" se ă
un ă lung de 70 - 80 m inalt de 5 - 7
m, in care sunt ă ă de forma
unor ş larg desch1se. Tn 1876, când s-
a construit o ă pentru contele Kun
Kocsard, au fost ă materiale apar-
ţ culturilor ţ ş Wietenberg. in
1982, M. Castaian ă ă de
teren. identificând noi materiale ceramice
ţ fazei a treia a culturii Wie-
tenberg. Se impun ă arheologice
pentru stabilirea stratigrafiei ş a succesiunii
culturale.
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului , epoca bron-
zului.
www.cimec.ro
Arheofogia ş ş minelor din România - Ad4postuo sub stâncA
1. Manon Ros a, A Torma Zsofaa Gyu,temeny- oz
Erde · emzell Museum Eremes Reg' segtaranan,
Cluj, p 24
2. M Casta•an, ţ la repertoriul arheologac
a/ zoner ş Buletonul ă ş
ţ ş arheologae-astone 1, Alba lui a, 1995, p
41. 43.
ă lui C/imente
(Potcapma lui C/imente)
Jud ţ sat - comuna Oubova.
locali zare Ciucarul Mare, Cazanele
Mari. pe .Proluca IUJ Climente·. in amon-
te de ş Ponicova ş ta 120 m dea-
supra ş Climente 11, sub ş
Climente 1.
ă natural ă lung de 70 m,
adânc de 16 m, inalt de peste 20 m,
altitudinea de 170 m Au fost efectuate
ă ă arheolog1ce intre anii 1968- 1969,
de ă Vasile ţ S-a ă ă ă
la 4,55 m adâncime, ă ă a se ajunge la
ă Oepunef! bogate in material elastic,
au fost intre 4,55 - 1 m, cu ă de
ş ă La 4,15 m, au fost ă dovezi de
locuire din paleolitic, intre 0,90 - 0,60 m
ă un strat de locuire din epoca
bronzului , cultura Verbicioara; intre 0,60 -
0,55 m, un nivel de locUJre din prima ă
a fierului (Hallstatt); intre 0,55- 0,30 m, un
strat de locuire din secolele XIV - XV, cu
vetre de foc, ă ş monede; intre 0,30
- 0,10 m, un strat de locuire din secolele
XVII - XVIII, cu vetre de foc ş ă
intre 0,10 m ş nivelul actual , a fost ă un
strat recent cu vetre de foc ş ă
Datare: paleolitic. epoca bronzului ,
Hallstatt, epoca ă
1. Vasile Boronean , Descopenn arheologice Tn
unele ş dm Defileul Grupul de
ă Complexe ţ • de F1er", Speolog•a.
sena monograrlcA, coordonaton Tra an Orghldan,
Stefan egrea Academ•a. R S R, Bucure$ • 1979
ă sub ă
Cuina Turcului
(Potcapina Cuina Turcului)
Jud. ţ sat- comuna Oubova.
localizare. Ciucarul Mare, Cazanele
Mari, intre .Moara Dracului· ş .Proluca
Turcului".
1, 1
Falanga de cal salbatic omamentatJ geometric cu
schema tiu re umana
ă un ă natural ă de
apele fluviului in pleistocen, lung de 40 m,
inalt de 25 m; ascunde sub cosorogul ă
ă formatiuni carstice. ă propriu-
zis ş ş dm Cuina Turcului. ă
propriu-zis are o profunzime de 10 m,
altitudinea ă de 60 m, ă de 12
m. ă ă arheologice au fost începute
in 1964 de C. S. ă ş
M. Oavidescu, Ş Roman ş Vasile
ţ ş • continuate in 1965 - 1969 de
Alexandru ă
1. Crono-Stratigrafie: strat steril arheologic,
argila ă pe ă sau pe lentile de nisip,
grosimea este intre 0,10 - 0,70 m; strat
loessoid, cu o grosime intre 0,10 - 0,60 m,
bogat in matenal clast1c, compus din ă
nivele epipaleolitice (1, 11), clisurian (ro-
manello-azihan), separate intre e'e printr-un
steril. Nivelul 1 se ă in mileniile XI - X
a. Chr. Nivelul 11 se subdiv1de in .a· ş .b·,
datate in mileniile XI -VIII a.Chr .. separate
pe alocuri de stenl; peste locuirea epi·
paleoliticâ se suprapur.e un alt mvel steril
bogat in ma erial elastic (grosime intre 0,1 O
- 0,50 m); stratul ă gros de 1,15 -
2,05 m, ţ neoliticului vechi - cultura
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mmelor din RomfJnis - AdApost uri sub stfJnc{J
Starcevo - ş ş este compus din 3 nivele
(1 - III) datate in mileniile VI - V a.Chr.; ur-
ă un strat ţ perioadei de
ţ de la neolitic la epoca bronzului, in
care se ă materiale culturale de tip
ţ Kostolac ş Vucedol, ş care are o
gros1me intre 0,45 - 0,90 m, stratul din
prima ă a fierului (Hallstalt) are gro-
simea intre 0,1 O - 0,15 m ş este data! in
secolul al VII-lea a.Chr.; peste acesta se
suprapun depuneri ţ care uneori nu
au putut fi constatate pe intreaga ţ ă
ă ţ epocii dacice ş daca-
romane (secolele 1 a.Chr. - IV p.Chr.),
epocii b1zantine Ş epocii med evale (seco-
lele XII- XIII ş secolele XVIII- XIX).
11. ţ speciale privind epipaleoli-
ticul de la Cuina Turcului : 1. Prelucrarea
pietrei {industria) este ă unui facies
epigravettian denumit clisurian, înrudit
romanellianului, valaurguianului ş azi-
Hanului. Este caracterizat prin prelucrarea
ş prin ş ă printre care
se impun gratoarele subcirculare, circulare,
unguiforme, vârfurile de ă ţ piesele
semilunare etc. 2 Arta ş podoabele. In
stratul de locuire epipaleolitic s-au desco-
perit cele dintâi obiecte de ă ă mobi-
ă din ţ ă de caracter geometric-
abstract specifice epocii postglaciare. ln ni-
velul 1 inferior geometrismul este mai
accentuat, mai aglomerat, dominat de mo-
bve romboidale Ş meandrice. In nivelul al li-
lea, acestea se descompun in elemente
unghiulare sau din linii ă (motiv in
ţ sau benzi simple, ş ă
de acestea, de arme, de unelte din os, apar
restun de schelete umane, precum ş cele
mai vechi obiecte de ă (pandantive,
ă etc.), din ş materii prime
sau din cochilii de melci. Se ş
câinele. se ă pescuitul, culesul,
recoltatul. ă cu C
1
.. ă pentru
nivelul 1 10100±120 a.Chr ; 10600±120 a
Chr. Ş 8175±200 a.Chr pentru mvelul Il .
Ansamblul arheologic de aici se compune
din ă Cuina Turcului (abri) ş ş
tera din Cuina Turcului. Potcapina Cuina
Turcului este ă cu ă (in ţ
ă ă ă Turcului). Tavanul
ă acoperit de funingine ascunde ă
denumire, dar stratul de funingine poate data
ă din epipaleolitic (mezolitic, neolitic etc.).
112
Tn prezent este ă de apele lacului
de acumulare de la ţ de Fier 1, ă
sub cota de de 70 m.
Obiecte din os omamentate geometric din primul
start de loculre
Datare· epipaleolitic, neolitic, perioada
de ţ de la neolitic la epoca
bronzului, Hallstatt, epoca daco-roma-
ă epoca ă epoca ă
1 C S ă ş M Oav1descu, Ş
Roman, Vastle ţ arheolog/ce de
la Cazane, SCIV 2. 1965
2. Vastle ţ d'ob]ets d' art ept-
paleohthtque dans la zone des Portes de Fer du Oa-
nube, Rtvtsta di Sctence Pretstonche 24, 1969, p. 2.
3. Alexandru Pâunescu. Eptpaleohllcul de la Cuma
Turcului, Oubova, jud Mehed•nt•. SCIV 1. 1970.
4 Alexandru Pâunescu, Cercetânle arheologtce de
la Cuina Turcului. Dubova Oud Mehedmtl), Ttbtscus
s. 1978.
5, ···. Grupul de Cercetârt Complexe ţ de
Fter", Speorogta, sena monograftcâ, coordonaton
Tratan Orghidan, Ş Negrea, Academra R S R,
ş 1979
6 Cnslian Goran. Catalogul S1stemahc al ş
drn ă 1981 , ş 1982, 2211 /5.
www.cimec.ro
Arheologts ş ş mine lor dm Românta -
ă
Stâncile Piatra ş
Jud. Alba, sat - comuna ş
localizare: .Piatra ş bazinul
Ampoiului , afluent al ş malul
stâng al Vaii Albinei.
Pe platoul de pe malul stâng al ă Albinei
se ă stânci denudate. Pe vârful celei mai
impozante dintre ele se ă o locuire
ă ă pe trei ă ţ de ţ ţ ce
ies la ă doar dinspre nord. ă ă
efectuate de ă Nicolae Ciugudean, intre
1994 - 1996, au scos în ţ ă ţ
pe structuri de ă ars cu amprentele
lemnelor pe care au fost ă ş lutuite,
atribuite culturii ţ
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului.
1 Hona Clugudean, i n Cromca Cercetilnlor
Arheologice Campania 1996, a XXXI-a Sesiune
ţ de Rapoarte Arheologice, coordonator
Corneha Stoica, ciMeC, ş 1997.
Stânca cu desene
rupestre in culoare ş
de la /lidia- Vicinic
ţ Ion Sârbu)
Jud. ş sat !lidia, comuna
Ciclova ă
Local izare: ţ Aninei , bazinul ă
Nera, afluentul Vicinic, pe partea dreap-
ă sus spre izvoare; la sud-vest de vatra
satului.
Pe stâncile de la vest de biserica din
secolele XIII - XIV, Vasile ţ
ă in urma unor ţ din partea
localnicilor. ţ cu ocazia unor
ă de teren efectuate in ă in anii
1965 -1969, desene rupestre în culoare
ş Pe versantul drept al ă Vicinic
se ă o ă ă de ă la 100 m,
care ă sub forma unor creste
erodate, spre pârâu, ă la 8 m altitudine.
Pe peretele stâncii, la ă ă ţ se
ă trei grupuri de desene rupestre. Primul
Arheolog ia ş 1 o 113
grup este ă din trei personaje
masculine cu ă de sfânt, ă ş
arme. Deasupra capului , în ţ ă
dinspre stânga spre dreapta, se ă ă
motive vegetale ce ă ramuri de
ă Al doilea grup este format drn 18
personaje umane stilizate, cu mâini ş
picioare din linii frânte. Ele se ă ş ă
pe panta ă ce ă spre ă Al
treilea este constrtuit tot din trei personaje
Se ă asupra armurii ş armelor lipsind
motivele vegetale. Tntre grupul doi ş trei se
ă un cap de ă ş sau vultur.
Deasupra acestora, la cea. 40 m, se ă o
ă mare de culoare ş - oxid de fier Pe
marginea de sud ş vest a terasei ă pe
sub deal se ă ruinele unei z1d1ri . Din
datele culese de la localnici ş din detaliile
terenului se impune concluzia ă in acest
loc ş unde se ă acum o ă a
fost un schit Intre timp, desenele au fost
observate ş de colectivul de arheologi de la
muzeele din ş ţ ş Cluj (1. Uzum. Eugen
laroslavski ş Gheorghe Lazarov1ci) , care au
ă ă ă in perimetrul comunei.
Apreciem ă ă rupestre ţ
secolelor XI - XIV (eventual anterior
acestora), ă in care in ă era
ă in arealul ă ţ pe Dealul
ţ Pe vale ş in amonte se ă câteva
ş necercetate.
Datare: epoca ă
1 1 Uzum. Gheorghe Lazarov1ci , ş
medtevall lltdta Tn lumma tzvoarelor scnse a
cercetln/orarheofogtce Banahca 1 1971 p 161 .
2 Vasile ţ Cerce/Iri de teren pnVInd
ptcturile rupestre de pe stlnctle de la 1/tdia. ş
Severm. (in manuscris)
3 Eugen laroslavsz y Gheorghe Liu.arovic•.
Vesttgit arheologtce dm Bnmul ş Acla
Musei Napoeensis 16 1979, p 447-464
Stânca de la ă
Jud. Cluj, sat ş comuna Tureni.
Localizare: ţ ă bazinul
ş la ţ pârâului ş cu
pârâul Peana, ă ă stâng al
barajului.
www.cimec.ro
Arheologie ş Ş minelor din Romilnia •
Din ţ furnizate de Gheorghe
Lazarovic• . Zoia Kalmar-Maxim. O
Ali cu. Sorin ş se ş o ă
pe care se aflâ gravate semne în ă de
cerc. în jur pietre deranjate de ă ă de
comori. Pe ă in stânga ă ş
.intre lac ş drum". s-au ă fragmente
ceramice de epoca bronzului ş medievale
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
bronzului, epoca ă
1 1 H ş M BArbulescu. E ChiniA, V
Vasihev. 1 W1nkler. Repertonul arheologic al
judetvlut ClvJ. Cluj, 1992. cf. nolei 4 -14 mformallile
sunt furn1zate de Gheorghe lazarov•c• Zo•a Kalmar-
Maxim, O Alicu Sor.n ş
ă de la Poderei
Jud. Cluj. sat- comuna Tureni.
Localizare: ţ Apuseni, carstul din
Cheile Turenilor, versantul drept, la
ă ă ţ cheilor.
ă orientate spre sud, ă cu detrite
ce ă pe pante. S-au ă ă ă in
1985 - 1988 de ă Gheorghe Lazarovici
ş Zoia Kalmar-Maxim, de pe urma ă
au rezultat materiale arheologice apar-
ţ neoliticului mijlociu - complexul Cluj
- Cheile Turzii - Lumea ă ă
ă unelte; din epoca ă - cultura
ş neohticului final de tip Tisapolgar
ş (Tisa 11), cea mai bine repre-
ă cu ă ţ etc. ; peri-
oadei de ţ la epoca bronzului -
cultura ţ ă arme, unelte,
ţ pnma ă a fierului - ă
etc.: a doua ă a fierutui, La Tene -
ă unelte, arme, ă fragmente
de creuzete de la topitul fierului; fragmente
ceramice de ă ă târzie, secolele
III • IV; ă timpurie cu ă
ă secolele V- VII. Din secolele VII
-IX ş XI- XII ă ă in ţ
Materialele ă se ă la Muzeul
ţ de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
Datare: neolitic. perioada de ţ de
la neolitic la epoca bronzului. Hallstatt,
La Tene, epoca ă epoca pre-
ă epoca ă secolele
XI- XII.
1 Gheorghe lazarov•c•. Zo•a Kalmar-Max1m,
ţ ş cercetlri arheologtce de salvare pe
lertlonvl MuntclptU/ui ş ţ CluJ, Acta Muset
114
Napocens1s 22-23, 1985 - 1986. p. 732 -752
2. 1. H ş M. Bârbulescu E Chlrllâ, V.
Vasihev, 1 Wtnkler. Repertorrul arheologic al
ţ Clv}. CluJ, 1992.
Stâncile de deasupra
Izvorului de la Tureni
Jud. Cluj, sat- comuna Tureni.
Localizare: Apuseni, carstul din Cheile
Turenilor (TuruluQ, versantul drept, in ţ morii
Qui Mocanu), la intrarea in chei.
Din ă de sub stânci , de sub
peretele din versantul stâng de la intrarea in
chei Nicolae Vlassa, Gheorghe Lazarovici,
Zoia ş ţ au ă
materiale ceramice ţ culturii
ţ bronzului timpuriu ş din epoca
ă
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
bronzului, epoca ă
1 1 H ş M BArbulescu E Ch1n1a. V.
Vas1hev, 1 Winkler Repertonul arheologtc al
judefului ClvJ, Cluj . 1992, p 100
ţ rupestre din
complexul natural
"Amfiteatru" de la Casian
ţ in limba ă
Jud. ţ sat -comuna Casian ă
Ş
Localizare: Dobrogea ă bazinul
ă Negre, carstul din Valea Casimcea.
Au existat ă traduceri : .Marginile
Cas1enilor ş spelunca" ş .Marginile
Casianilor ş speluncilor", ă Vasile
Pârvan. ţ se ă ş la hotarul
dintre cele ă ă ţ Casian ş
Spelunca ă Nicolae Gostar. Prima
ţ pe o ă ă ă
este ă pe ă rânduri, iar a doua. ca
o ă ă de odihnit" lot pe ă
rânduri . Vasile Pârvan ă o ă a
zonei cu amplasarea celor ă ţ ş
un desen al celei de a doua, precum ş o
fotografie a primei ţ Vasile Pârvan
ş Radu Vulpe atribuie ţ ca amintind
de un loc de venerare a lui Zeus Casianus
(al speluncilor).
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din România •
Datare: epoca ă secolele 11 - III
p Chr
1 Vas1le PArvan, Descopenri noul In Scythta Mmor.
Analele Academ1e1 RomAne 2, Memorule Sec11ei
lstonce 35,1913
2 Radu Vulpe, in Ep1graph1ca, Travaux ded•es au
XVII-eme Congres d'ep•graphoe greque et latine
(Cons1an1a, 9 • 15 Seplembre 1977), Bucarest , 1977.
3, Nicolae Gostar, Etudes ilp1graphlques (IV) , Dacia
N S 24, 1980
Steiul de la Polovragi
Jud. GofJ, sat - comuna Polovragi.
Localizare: ţ Vâlcan, carstul din
Valea ţ Cheile ţ partea
stânga a râului, ă ş Boierilor.
Cheile ţ
Pe partea ă cum mergi spre ş
Boierilor, se ă un mare stei, drept ca un
perete. ţ aplecat spre vale. fiind astfel
.ferit de ploi" Sunt reprezentate in cu-
loare ă (carbune) figuri umane sche-
matizate Ş Tn ş ă ă un
ă ţ motive serpentiforme. cruciforme, un
disc solar etc.
Datare. neo- eneolitic.
1 C S ş Desenunle rupestre de
la Polovrag1- Gorj, Arhivele Olteniei 8, 1929, 411-
42, p. 98 • 98.
2 C S ă ş Sur L 'Art rupestre de
/'O/leme. Jahrbuch fur Prahlstof1sche und
Ethnographische Kunst (IPEK) 22, Berlin, 1966-
1969
3 Ioan ş Artele In 1/mpunle pretstorice
la noi , Arta ş grafica 4·5. 1939, p. 25- 30
4. Marin Mlrturii ale artei rupestre Tn
Romama, ş 1987
Gravurile de pe ţ
ş din Cheile
Sohodolului de la Runcu
Jud Gorj, sat- comuna Runcu.
Localizare: ţ Vâlcan, bazmul J1ului,
carstul din Valea Sohodol, 500- 600 m
de marginea comunei Runcu, de la DN
67 Târgu Jiu - Tismana pe drumul ce
duce spre localitatea ş cabana Runcu.
Pe ţ ş dm Cheile Sohodolului
ă ă desene rupestre realizate. ă
ă lui C. S. ă ş care
le-a identificat, cu instrument metalic. Unul
ş de alte ă de epoca ş
ă stângaci, probabil un car, personaj
uman, poate cu familia ş animalele ce-l
ţ intr-un periplu de ă o loca-
lizare, poate a case1 ş alte elemente
antropice ş din mediu. Ntci C S. ă
ş ş n1c1 noi, ce1 de acum, nu-l
putem decripta. ş descoperinle recente
ne ă exemple de sttl ş incadrare cro-
nologica Ele sunt foarte tipice ş ş au
analogii concludente la Val Camonica in
Italia.
Runc - Peluj 11 car de pe stanci
Datare: epoca bronzului sau Hallstatt.
1 C S ă ş L Art rupestre carpatho·
balcantque, L'Anthropologte 40, 1931, p 125,
comuntcare ta XV-lea Congrh International
d' anthropologle el archeolog1e preh1stonque de
Co1mbra, Portugal
2. C.S ş Sur I'Art rupestre de
/'O/teme, Jahrbuch fur Prah1stonsche und
EthnographiSche Kunat (IPEK) 22. Berlin, 1966-
1969, P1.26 .
115
Stâncile cu inciz.ii de la
ă
Jud. Harghita, sat - comuna ă
Localizare depresiunea Gheorghieni Tn
partea de sud-vest a ţ Giurgeu
Platoul de deasupra ă Putna,
afluent al ă Bistricioara (Pasul ă
ş
Pe Dealul Taszoktetoi, in anul1913, au fost
identificate 11 blocuri de ă care
ă pe ele incizate semne enigmatice.
Ele au fost publicate de 1 Kovacs in 1914.
Oescopenrile sunt publicate de catre G.
Bac6 in 1962 când, pe unele dtnlre ele le
ă ca apa,inând proto bulgarilor
(secolele VIII - X) n 1968 tot acesta reia
ţ considerându-le pe o parte dintre
ele ca ţ neolittcului, cultura Vinea
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş mfnelor din Rom,nia - Stbncl1ril
- ş ţ este de ă
Vlad1mir Oumitrescu, care le ă ca
ţ probabil neoliticului. Vasile
ţ crede ă ele ţ unei ţ
care poate fi mai veche decât neoliticul ş s-
a ţ ş in ă ă i ţ
nostru geografic, cunoscând o ţ ă in
ă epoca metalelor, ă de des-
coperirea ş semne pe ă sau
obiecte din ă ă ş a fost ă
de scrierea pe ă ajungând ă in
contemporaneitate. Sunt ă ale
siluetei umane. semne cruciforme, triun-
ghiuri, motive stelate etc.
Datare: neolitic, epoca bronzului, Hall-
statt. epoca ă epoca contem-
ă
1 1 Kovacs. Sztklalrarcolatok.
Dolgozalok CluJ 5, 191•. p 229- 276
2 G Bako, Inel o mlrtune cu pnvlre la ţ
pnmu/ul stat bulgar la nord de Dunlre. SCIV 13
1962. 2. p •61 • .-ss
3 G Bako. Reprezentln neo/iiiCe /a Dttrlu, SCIV
19 1968 . • • p 649.653
4 Vlachmtr Dumttrescu, Arta pretstonclln Romlnta.
ş 1974, p 484- •ss
Stânca de la Balta,
Mehedinti
,
(Bolovanul de hotar)
Jud sat - comuna Balta.
Localizare: ş Mehedinp, micro.
bazinul ă ţ La 6 km sud de
sat, 150 - 200 m est de .Crucea lui
ă ă • pe drumul Tumu-Severin - Baia
de ă
116
ă o ă de calcar pe un plai;
are cu ă ţ de 80 cm ş perimetrul de
2,5 - 3 m. Pe ea se ă o ţ in limba
ă cu caractere chinlice. Textul, pe
ţ ă este ă .Eu Tudor
Vladimirescu sluger, ă de plai ot ş
adeverez ă Stan ă ot ă ş i Ioan
ă ş pe ţ ă .Eu Iancu ă
am scris din porunca i ă ţ dl. • ş pe
lateral , de sus in jos .Hotarul ş ot
ă ş Textul s-a scris pe vremea când
Tudor Vladimirescu era ă al plaiului
ş in anul1820
Bolovanul se ă acum în Muzeul Regiunii
ţ de Fier din Orobeta-Turnu Severin.
Datare: epoca ă
1 N Clrbunaru. T Anastasescu, Un document
ţ re/attv 11 acttvtlatu lut Tudor Vlad1m1rescu
. Bolov1nu/ dm comuna Balta. JUd Mehedm(t",
Drobeta 1, 1974, p 267 • 271
www.cimec.ro
ArheologitJ ş ş mine/ordin • Mine
Mine
Mina de aur ş Mare
Jud Alba, sat. comuna ş Mare
Localizare Metaliferi , pe platoul
dtntre tzvoarele ş ş Ampotulur,
Dealul ţ
G. Teglas descoperea o ă de aur in
deceniul al ă al veacului trecut , cu
galerii exploatate ce porneau din vârful
dealului pnntr-o deschidere ă de 12 m
Pentru spargerea stâncii s-a folosit ş
stropirea cu ă ş ţ ă procedeul
descris de Phntus. Tn ă de galena
ă in 1550 s-a deschis mina ţ
ă care decade in secolul al XVII-lea. Tn
1727 se deschide galeria Sigtsmund, care
dtn ă de aerisire a fost ă Tn
secolul al XVIII-lea a fost ă mina
ţ ţ Aceste mine se pare ă au fost
închise intre 1699 • 1753
Datare: epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
G Teglh, Tenulmanyok a roma1ak dictat
lflnybanyuzatarol, AE 8, Budapest , 1893, p 133 -
137
M1ha11 Macrea. ţ Dactil Romani , ş
1969 p 302
3 ICOiae Magh1ar, Ş Olteanu, Om fstorta
mmefl/ulu/ln Romlntl , Ş 1970. p 56 • 57,
70, 164. 165
Exploatarea ă ş de
cupru Bucium
Jud. Alba, sat- comuna Bucium
(Buciumile).
Localizare: ţ Metaliferi , Valea Ari·
ş Muntele Breaza ş Corabia.
Exploatarea se ă prin folosirea toren-
ţ de ă printr-un canal (.carregus"),
care pornea dtn Muntele Breaza ş Corab a
colectând rezervoare de ă unde se
acumula nisipul aurifer, de unde era separat
ă metodele in uz din ă fn Dealul
Vulcoi - .Caraba" ş la ş au existat
mai multe mine in epoca ă care
aveau la ntrare 2 m ă ţ ş 150 m
117
ă ţ gurile se ingustau spre fund. ă
cucenre, ă Traian a adus aici o
colonie de dalma i. Exploatarea se ă la
ţ ă sau tn subteran Tn secolele XVII -
XVIII, exploatarea era ă de
româm In epoca ă ş ă
exploatarea a continuat in mina .Petru ş
Pavel", in care N. Maghiar ă in
1930 un butuc de ă ă doage
de la un ă ş un troc.
Datare epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
1 G Teglils Tanutmanyo a romaiak dac1ai
aranybanyuzatllrol, AE 8, Budapest , 1989, p 38 •
40 .
2. Moha'l Macrea Vtata In Dac 11 Romani ş
19611, p 302 .
3 N1colae Magh1ar, Ş Olteanu, Om lstona
mmentulu/ Tn Romlmll , Bucure,u. 1970, p 53, 56,
70, 87, 186, 193
Mina Rimetea
Jud Alba, sat -comuna Rimetea.
Localizare: Mun ii ă bazinul
ş Valea Aiudului .
Mihail Macrea respinge ţ ă la
Rtmetea se exploata fier in epoca ă
Exploatarea fierului aici pare ă fi inceput in
evul medtu. S. Koleseri ţ ă ă
scoaterea m nereului din ă se ă cu
roaba (cf. N. Maghiar ş Ş Olteanu, loc.
cit.). Tn secolele V - 1 a Chr la Rimetea era
o fortifica\ie ă
Datare: epoca ă
1 V Chrlstescu, In Tsfort6 Romlmei , 1, ş
1960, p 403
2 S. Koteserl, Aurana Rom•no • 06CICB, Bratlslava
1780
3 N1cotae Maghiar Ş Otteanu, Om tstona
mmentulu17n Romln a ş 11170, p 151
Mine/e de aur Alburnus
Major .. Cetatea Mare ş
Cetatea ă
Jud. Alba, sat- comuna ş ă
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Rom6nia - Mine
Local izare: ţ Metaliferi, Valea Arie-
ş dealurile Cetatea Mare Ş Cetatea
ă
Galerii ă in ă erau exploatate
ă metoda ă de Plinius, ă in
ă stâlpi de ţ Exploatarea se
ă pe galerii inguste, iar transportul se
ă de ă copii (de exemplu: Passa. o
ă ă ă de dalmatul Maximus a
lui Boto de la pirustul Dasius al lui Verze din
Kavieretium cu 205 denari ş ă
Apalaustus, ă de ţ
Dasius Brencus cu 600 de denari). ă
ocuparea Daciei de ă Traian, au fost
ţ ş muncitori mineri
ţ Tn ă colonie ă
romanu au intreprins cele mai mari ă
Vestigiile se ă pe dealurile Cetatea Mare
ş Cetatea ă ş in subteran, ·n galeriile
ă particulare ş oficrale Sfânta
Cruce d1n Orlea Pe la 1764 ţ Ş
mina din Cârnicul Mare, iar pe la 1793 erau
225 de ş in 1933 statul român a
organizat ă la ţ ă ş in
subteran, 1ar in 1938 ţ s-a rid1cat la
100 kg, alte mine in perimetrul comunei se
mai ă ş in Dealul ă ş .Lety· in 1854,
in galeria .Sf Ladislau· ş minele Sf Simion
ş Ferdinand din Ohaba s-au ă ă ţ
cerate Comuna se numea Vicus Plrus-
tarum. in ă ţ sunt ţ nume de
mineri ş dm lliria Ş ţ E1 erau
mici ş ş mai ales ţ sclav1
publici Locul de ţ se numea .loci
putei". ţ mineri erau traco-iliri , panom
Numele lor ă ş din ţ
descoperite Pe la 1764 se deschide ş
mina Cârnicul Mare din ă localitate.
cu cupe (opoca romani),
gâslt.11a Rosia Montan:! .
118
Datare: epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
1. CIL III , 1260 · 1277 7820 • 7831 .
2 M1h111 Macrea, V1ata In Dacia Romani . ş
1969, p 302
3. Dum1tru Tudor, ş "rgur1 ş sate Tn Dacia
RomaniJ, 1969, p 194. 204 .
4. Nicolae Magh1ar Ş Olteanu, Dm tstorta
mmentutulln Romlma ş 1970, p 54, 58,
112, 184, 187, 276.
Mina de cupru, argint ş
fier ă
1
ă ţ
Jud Arad, ă ă ţ comuna Lipova.
Local izare: ţ Zarandului, Valea
ă ţ afluent al ş urcarea
pe Valea ă ă Radna.
ă de teren au fost efectuate de
Vasile ţ ă 1967. Au fost
preluate Ş ţ din arhiva fostei
ă a ă ţ Radna, a ş
Lipova, oferite de secretarul ă
Tiberiu ş ă Se presupune ă
exploatarea a inceput cel ţ din secolele
XI - XII ş ă mmereul a fost redus Ş
prelucrat la Cladova. Tn epoca ă ş
ă exploatarea s-a ă cu
ţ ă ă ă ă ă
Ş a evemmentelor istonce
Datare: epoca ă epoca mo-
ă epoca ă
1. Vas1le Boroneant Gheorghe Pascu Hurezan,
ş votevodala de la Clado11a, judetul Arad.
Documente recent descopente ş lnforma1u
arheologice, ASSP, ş 1984, p 66.
Mina de cupru ş fier
ă
Jud Arad, sat ă comuna Târnova.
Localizare Pârâul ă ş Valea
ă ţ Zarandului , Masivul ş
bazinul ş Alb, Valea ă
Pe pârâul Fântânilor se cunosc ă ă
de cupru, exploatate in epoca ă
Nu se mai cunosc vechile guri de
exploatare, iar pe Valea ă (Minelor) se
ă guri vechi de exploatare ă care
au ţ cu ţ ă la primul
ă mondial.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din - Mme
Datare: epoca ă epoca mo-
ă epoca ă secolele
XVIII - XIX XX
1 V1orel Brana Zlclmmte metaldere ale subsolului
romanesc. Sucure$il, 1958, p. 93 • 95
2 "', R S.R AUu Geologtcjud Arad, edt a a 11·11.
ş 1984.
3 Vastle Sorooean1. Gheorghe Pascu Hurezan, P
Hugel , Cercetln prillmd e1(ploatart1e mm,ere de /a
Cladova (com ş JUd Arad) dm partea de SV a
Masivutu1 Ş Comumcare ş ă la
Antversarea a 25 de an1 a Muzeului Banatulut, 24 •
26 sept 1997, Anale e Banatulut 6 1998, p 381 •
389
Mina de cupru Cladova -
Valea Cersca
Jud Arad. sat Cladova. comuna ă ş
Localizare Valea Cersca, ţ ă
duiUI Masivul ş bazinul ş
afluentul Cladover
)/
\
: ,_)
tZ,
. 1
.(
)
Mina Cersca • Fundul galeriei
Pe pârâul Cersca, afluent al ă Cladovei,
in malul stâng, dinspre nord, se ă o ă
de ă Galeria este ă de aproximativ
35 • 40 m. ă s-au ă in etape:
intre 1953 · 1954 1967 - 1968, de ă
Vasile ţ Ş tn 1997, de ă
acesta ă cu Gheorghe Pascu
Hurezan ş P. Hugel, in ţ de a ă
sursa de minereu pentru atelierele de
prelucrare a fierului ş cuprului din ş
de la Ctadova, ş ţ ă a votevodatului cu
Ş nume. ţ ă ă in
ă este ă ş de cercetarea
ă
119
Datare: epoca ă secolele XIII
-XVI
1. Dan ş ă Observatii asupra mmerat1za lllor
cupnfere dm Mastvul • ş (reg. Arad}, Ana ele
• ă 11 .C 1. Parhon· , sena Ş aturu 16,
1957, p 161. 165
2 Vas tie Boroneant . Gheorghe Pa seu Hurezan, P
Hugel. r>rlvmd exploatlnle mm•ere ae 111
Cladova (com ş Jud Arad) dm panea ae SV a
Masivulut Ş Comunicare Ş ă la
Amversarea a 125 de ani a Muzeului Banatului , 24 ·
26 sept 1997, Analele Senatului 6, 1998, p 381 •
389
Mina de cupru Dud
Jud Arad sat Dud, comuna Tâmova.
Localizare: Valea Lugoj, ţ ă
Masiv ş
Pe pârâul Lugoj se ă o exploatare
ă ă inainte de ş
primului ă mondial.
Datare: epoca ă epoca
ă
1 V1orel Brana, Zlclmmte metaltfere ale subsoluluf
romlnesc, Bucure ti , 1958, p 93 • 97
2. ··· , R S R Alias Geologtc JUd. Arad. ed1 11 a 11-a.
Bucure,li , 984, p 380
3 Vas le Boronean . Gheorghe Pascu Hurezan, P
Hugel. Cercel4ri pnv'nd etploatSflle mm,ere de ta
Cladova (com ş JUd Arad) dtn partea de sv a
MBSIVUIUI Ş Comunicare Ş ă la
Aniversarea a 125 c!e anl a Muzeulut Banatului, 24 •
28 sept 1997, Ana ele Banatului 6, 1998, p 381-
389
Mina de cupru ş fier
Milo va
Jud Arad, sat Milova, comuna Conop.
Localizare: Valea Milovei, ţ ă
dulul. Masivul ş bazmul ş
Valea M•lovei, afluent pe malul drept.
Pe pârâul M1lova, in malul pârâului, ă
ă de cupru, argint, fier, iar un ţ
se ă chiar in ă Se presupune ă
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din România - Mine
exploatarea ă se ă in adâncime
ş ă ă ă ă se întinde pe ambele
maluri. Minele au fost in exploatare acum
câteva secole. Nu se poate spune când a
inceput exploatarea, dar se ş ă a fost
ă în timpul celui de-al doilea ă
mondial ş ă ă 1957, în urma
ă lui Viorel Brana. Tn aprop1ere a
existat ş o topitorie ş bolovani de ă
ş blocuri de ă ă cu ă
ş Pe vale a existat ş o cale ă
ă ş un baraj pentru ă
minereului. ă au fost intrerupta ă
1970. ă de teren au fost ă în
1997 de Vasile ţ Gheorghe
Pascu Hurezan ş P. HOgel, care au mai
ă ă ă in perimetrul ă ţ pe
pârâul Cazacul Mic, pârâul lui Mare ş pe
piciorul Dealului Gornie Polie. ţ
preliminare au fost furnizate de inginerul N.
Pop. de la Compania ţ ă Metale
Rare din ş
Datare: epoca ă epoca mo-
ă epoca ă
1. Dan ş ă ţ asupra ţ
cupflfere dm Masivul ş (reg Arad), Analele
ă ţ .c 1 Parhon·. seria Ş ţ Naturu 16.
ş 1957, p. 161- 165
2 Viorel Brana, Zlclmmte metaltfere ale subso/ului
romll nesc. ş 1958, p 93 - 95
3 Vasile ţ Gheorghe Pascu Hurezan, P.
HOgel. Exploatl'l rile ţ de sulfuri
pollmetalice dm zona masivului ş Comunicare
la An1versarea a 125 de ana a Muzeului Banatului, 24
- 26 sept 1997 Analele Banatului (in ă
Mina ş
Jud ş ş ş
localizare. ţ Dognecei , Valea ă
zavei, punctul .Cracul de Aur-.
Mihail Macrea crede ă la ş în punctul
. cracul de Aur. se exploata tot fier, nu aur.
ş cum se ţ Exploatarea fierului a
fost ă în 1854, de mari ă ţ la
ş ţ STEG - Staatseisenbahn -
geselschaft.
Datare. epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
1. M•ha11 Macrea. ţ In Dacia Romanii, ş
1969, p 305.
2 Ntcolae Maghiar, Ş Olteanu, Om 1stooa
mmentului In Romllnia, ş 1970, p 209 •
210
Mina de aur ş ţ
Jud. ş sat- comuna
ş ţ
120
l ocali zare· ţ Cerne1, Valea Me-
hadiei , afluentul ş ţ 5 km în
amonte de castrul Mehadia.
Din ă ă se exploata aur.
Datare: epoca ă
1 M1hail Macrea, ţ In Dacia Romanii , ş
1969, p 303
Mina de aur Bor/ova
Jud. ş sat Borlova, comuna
Turnu Ruiem.
localizare. ţ Ţ Valea Timi-
ş afluentul ş
Din ă ă se exploata aur.
Datare· epoca ă
1 M1ha11 Macrea, ţ In Dacia Romanii , ş
1969, p. 303.
Mina de cupru Ciclova
Jud. ş sat Ciclova, comuna
Ciclova ă
Localizare: ţ Aninei , bazmul Cara-
ş Valea Ciclovei
ă ă cu minereu de cupru era pro-
babil cunoscut din epoca bronzului sau
ă Explorarea ă incepe
ă întrarea Banatului în ă
ă la 1718. Exploatarea incepe
ch1ar i n 1719. Toptrea minereului se ă
intr-un atelier de la ţ Tn secolele
XVIII - XIX ş XX mina a continuat ă fie
ă ă 1854, societatea ă
STEG a modernizat activitatea acestei mine
ş a altora din Transilvanta ş Banat
Datare epoca ă epoca mo-
ă
1. N•colae Maghiar, Ş Olteanu, Om 1stona
mmentuluJin Romllnfa, ş 1970, p. 192, 208.
2 R Graf, V Zaberca ţ despre mmentul ş
metalurgie ă ă ă de la miJlocul veacului XIX-lea,
Banat•ca 10, 1990, p 297.
www.cimec.ro
ArheologuJ ş ş mtnelor dm Românta • Mme
Mina Cic/ova ă
Jud. ş sat - comuna Ciclova
ă
Local izare: ţ Amne1, Valea Ci-
clove•
Se exploata fier. ă 1854, soc1etatea
ă STEG (Staatseisenbahn Gesel-
schaft) ă exploatarea minei,
ă cu alte mine dtn Banal ş Tran-
silvania
Datare epoca ă epoca medie-
ă
1. Mthait Macrea. ţ In Dacra Romani. ş
1969, p 305
2 Ntcolae Magh1ar Ş Olleanu, Din rstort/1
mmentulvr1n Romlnra, ş 1970, p. 192, 208
Mina Ohaba Bistra
(Ferdinadsberg)
Jud. ş comuna Bistra.
Locali zare. ţ Poiana ă bazi-
nul ă Bistra, afluent al ş
ă o ă de fier, ă din
vechime ş ă in exploatare ă 1718,
ă Banatul a fost anexat Imperiului
Habsburgtc ă 1795 se ş ă la ţ
ş se aflau ş ateliere de topit mmereul,
care ă 1823 au fost vândute ă ţ
Untte ş ţ in a ă admi-
ţ se aflau Ş mine de cupru ş plumb.
A fost ă in scopuri militare. Impreuna
cu fierul se ă ca produc ie secun-
dara, cuprul ş plumbul
Datare: epoca ă epoca mo-
ă
1. R Graf, V Zaberca, lnformalti despre mmer1tul $1
metaturg1a blnAteanA de la mijlocul veaculu al XIX·
lea Banatica 10, 11190, p 297 • 309.
2 N•colae ag ilr, Ş Olteanu Drn ston11
mmerrtulvr In RomAnia, ş 1970, p 229
Mina de aur, argint, cupru,
plumb ş fier Dognecea
Jud. ş sat- comuna
Dognecea
Local izare ţ Dognecea, Valea
Dognecea a fluent al ş
ă in care se exploata aur, argint cupru,
plumb ş fier. ă ş secolului al
XVIII-lea. lgnaz von Bom ă despre
mînele de fier de la Dognecea ă 1854,
exploatarea mmelor ă in admm1strarea
ţ STEG Era una dintre cele mai
productive mine din Banat. fn 1973, V.
Wollmann a publicat nor documente, ă ţ
de orizont, de exploatare, montane ş
geologice, ă ţ generale ale teritoriilor de la
ţ ă date asupra ţ pe baza
unor informatrt provenite dtn arhrvele Ce-
hoslovaciei
Datare epoca ă epoca me-
ă epoca ă epoca con·
ă
1. lgnaz von Bom Voyage manera1og1que fa,t en
Hongne e en Trans lvan1e, Pans, 1870
2 M1hall Macrea, Vtl/1 In Dacra Rom11nd, ş
1969, p 30<4.
3. N1co1ae Magh1ar. Ş Olteanu, Din rstoril
minentulul ln Romlma , ş 1970, p 102, 20!1
4 V Wollmann. ţ • pnv.nd exploallnle man1ere ele
la Oognecea In a doua ă a secolului al XVIII·
lea Banatica 2, 1973, p 187- 198
Mina de aur Maidan
Jud. ş sat Maidan (vechea
denumire a satului ă ş de Jos).
comuna Ora ţ
Localizare: Muntii Aninei, bazinul ş
ă în care se exploata aur ş probabil alte
metale
Datare: epoca ă epoca medie-
ă
1. Mihail Macrea, Vr1(a In Dac1a Romani , ş •
1969, p 303
Mina Marga
Jud ş sat-comuna Marga.
Localizare: Muntele Mic, Valea Timl-
ş Valea Bistrei.
ă in care se exploata aur, probabil ş alte
metale
Datare: epoca ă
www.cimec.ro
' a In D a Romani, cur ş ,
Mina de aur, argint, cupru,
plumb ş fier Moldova
ă
oldov V ch ,
o
In D aa Ro ani Bucur
Mina de aur Nera
22
tl'l InD CII Ro ani, UCUfe$
Mina de fier ş plumb
ş ţ
(Ruskiza)
t Ru ehi • comuna
Datare. epoca
d m .
mo·
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor dm - Mine
Datare· epoca ă epoca medie-
ă
1. M•ha1l Macrea, ţ In Dacta Romana, ş
1969, p 305
2 N•colae Maghtar. Ş Olteanu, Dm istona
mmerJtulw Tn Romlnta, 1970, p. 59, 229.
Mina de aur Slatina
Jud. ş sat Slatina (Siatma-
ş comuna ş
Localizare· ţ Semenic, Valea Timi-
ş Valea Slatina.
Din ă ă se exploata aur. probabil
ş alte metale.
Datare. epoca ă epoca
ă
1. M1ha11 Macrea ţ In Dacta Romani , ş
1969, p 303
Mina de aur, argint, cupru ş
plumb Surducu Mare
Jud ş sat Surducu Mare,
comuna Forotic.
Localizare: ţ Dognecea, Valea
ş afluentul Corneret
Din ă ă se exploata aur, argint,
cupru, plumb
Datare: epoca ă
1 M1ha•l Macrea, Viata In Dacra Romani , ş
1969, p 304
Mina de fier Tincova
Jud. ş sat Tincova, comuna
Sacu.
Localizare: ţ Poiana ă Valea
ş
ă din care se exploata fier.
Datare: epoca ă
1 Miha' Macrea Viata in Dacia Romani , ş
1969, p 305
Mina de aur, argint, cupru,
plumb ş fier ă
Jud. ş sat ă comuna
Coronini ă Pescari).
Localizare Clisura ă nordul loca-
ă ţ Valea ă
ă de teren au fost efectuate de
Vas1le ţ in perioada 1973- 1975,
in zona vech1lor mine, despre care
ţ ă spune ă erau exploatate
de turci ş in sub ţ ă S-au
recoltat de la ţ ă probe de minereu
ă din zona vechilor ă unde
se ă urme de cuptoare, ţ
ă Cupnta ă de la ţ ă
macroscopic se ă la fel cu cea ă ă
in s1tun arheologtce (ex.. la Schela Cla-
dovei , Tumu-Severin). Se exploata aur,
argint, ă Ş fier. fn apropierea minei de
pe Valea ă sunt descrise cim1ttre
din vremea romanilor De aici par a preveni
ob1ectele ce au ţ unu1 miner Ş care
au fost descoperite in 1848, când s-a
construit ş
123
Datare epoca ă epoca
ă epoca ă epoca medie-
ă
1 S Kolesen, Aurana Romano- Dactca Sibiu,
1767 p 245.
2. Nicolae Maghiar, Ş Olteanu, Dm tstona
mmentulu1 Tn Bucure$1t . 1970, p 60
Mina ă ş
Jud. Cluj, sat- comuna ă ş
Localizare· Bazinul ş Valea
ş afluentul pârâul ţ in vestul
ă ţ ă ş
Din ă mat vechi ă de 1.
Teglas. G Teglas dm cele ma1 noi ale tui
Ş Ferenczi, A. Sântimbreanu ş V.
Wollmann ş din ţ ă se
ş ă nu au fost ă ale
aurului in epoca ă De aici provin,
ş abJecte ce au servit la extragerea ş
prelucrarea aurului (ciocane, ă de
fier, ă de pisat mmereul, ţ de lut
romane) , aflate ·n Muzeul ă ş din
Aiud. Tn secolele XV - XVI. in ă se
foloseau ă tehnologii de exploatare a
aurului, prin ă nisipului aurifer ş din
mine. Se ş ă in acea vreme, exploatarea
aurului de la ă ş era ă ş
ă de domeniul ă ţ Ş ş ă in
vremea lui Matei Corvin, se topea minereul
de ă on pe ă
Materialele se ă la Muzeul ă ş din
Aiud, sub 1nventar nr. 511 . 555. 558.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmelor dm Românie - Mme
Datare: epoca ă
1 Dum•tru Tudor, tlrguri In Dacia
Romani , ş • 1988, p 202.
2, Noeolae Maghoar Ş Olteanu. Dm lstona
minentutui Tn Romlnta. ş 1970. p 53, 125
3, 1 H ş M ă E Chinla. V.
Vasohev. 1 Wmkler. Repet1ortul arheologtc 111
JUdetului CluJ, CluJ. 1992, p. 51.
ş • ă "La
Poduri
11
Jud. Cluj, sat ş Mare ş -
denum1re veche), comuna ş
Localizare· Bazinul ş Valea
ş pârâul ş versantul stâng,
la nord-est de localitate
Tn punctul .La Poduri" se ă o ş ă care
a ţ ca ă intr-o ă nepre-
ă
Datare: ă
1 1 H ş M Barbulescu, E. ChiniA, V.
Vas! ev, 1. Wmkler, al
ţ Cluj, CluJ, 1992, p. 292
Mina de aur Surduc
Jud Cluj, sat Surduc, comuna Iara.
Localizare Muntele Mare, Valea Ane-
ş afluentullara.
In hotarul ă ţ din izvoarele istorice de
ă ă ţ ă aurului
prin ă
Datare: epoca ă
1. Tabula lmpen Romani , L 314, 107
Mina ş
Jud. Hunedoara, sat - comuna ş
municipiul Brad.
Localizare: ţ Metaliferi, Valea Cri-
ş Alb, ă Brad.
Pentru exploatarea ă de aici se
cunosc urme in Valea Arzului, de unde
provine o ă de fier de mare dtmensiune,
ă la zdrobirea minereului.
Datare; epoca ă epoca ă
124
1. G Gross. Chroni der archeologlschen Funde
S1ebenburgens, AVSL, 1876, p 65
2 Oumatru Tudor, tlrgun In Dactil
Romani. ş 1968, p 192
Mina de fier Te/iucul
Inferior
(Teliucul de Jos)
Jud Hunedoara. sat- comuna Teliucul
lnfenor.
Local izare· ţ Poiana ă Valea
Cema, afluent pe stânga al ş
ă o exploatare la ţ ă Dintr-
o ţ ă aici sunt ţ
do1 .conductores ferrariarum" ş pe
nume G. Gaur(ius) Gaurianus Sacerdos
Col(oniae) Apul(ensis) ş A{avius) Satencus
Au(gur) Col(onae) Sarm(IZegetusae). care fac o
inchinare ă Marcus Aurelius
Antoninus Ş probabil ă parte dintr-o
.societas·. Se presupune ă de la inceputul
secolul al III-lea p Chr exploatarea fieruiUI
era ă direct de procuratorii
imperiali. Intr-un abataJ ă de 6 m
lungime. 4,5 m ă ţ 3 m ă ţ s-a
descoperit o ţ ă ă cu dalta ş
ciocanul. Uneltele ă chiar in ă se
ă in Muzeul ţ Dacice ş Romane
drn Deva Tn ă ă in câmpul .luliana",
s-a ă o ă de fier ă in 1905
s-a ă câmpul mm1er .Carohna".
Cuptoarele de redus minereu erau pe malul
Cemei. Intre 1848 - 1867 mina este in
ţ ă ţ Anon1me de Mîne
ş Furnale ş in contemporaneitate
ă au fost modernizate
Datare: epoca ă epoca me-
ă epoca ă epoca con-
ă
1. L VaJda, Cu pr.vtre la pAtrunderea cap•talulul
austriac In lndustna ă '' soderurg1c:A a
Transilvanoei intre 1848- 1867, Stud1a Universatas
ş 2. 1985, p 71
2 R Graf, V Zaberca. Vtlla rusttca ş necropot11
daco-romanll de la ş Acta Mu e1 Napocensos 2.
1965, p 163- 193
3 M1hall Macrea, Vtll/11 Tn Dactil Romani , ş
1969, p 304
4 N1colae Magh1ar. Ş Olleanu, Dtn 1storta
mmefltutui i n Romlnla, ş 1970. p. 48, 109,
212 274
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din România - Mine
ă de fier
ă
Jud. Hunedoara, fost sat ă
municipiul Hunedoara.
Localizare: ţ Poiana ă Valea
Cemei, afluent al ş
Dumitru Tudor ţ ă ţ unei
ă rurale a fierului. in localitate este
ă ş o villa rustica.
Datare: epoca ă
1 Dumitru Tudor, ş l'rgurl ş .sate ln Dacta
Romani , ş 1968, p 113
Mina de aur ş
Jud. Hunedoara, municipiul ş
Localizare: ţ Vulcan, Valea Jiului.
Tn Tabula Imperii Romani se ă men-
ţ ă ş ă localitate. Aici se ă
nisipul aurifer. lntr-una din ă ă de
aici s-a descoperit bustul lui Ares. Intre anii
1930 - 1940 exploatarea a devenit mai
ă lucrându-se in subteran cu ţ
moderne în mina Jereapan ş
Datare: epoca ă
1 Localitate ţ ă In Tabu/a lmpertl Romani
2 Nicolae Maghiar, Ş Olteanu. Din t.stor1a
mmerttului In Romilnia, ş 1970, p. 60
Mina de aur Ruda - Brad
Jud. Hunedoara, sat Brad, încorporat in
municipiul Brad.
Localizare: ţ Metaliferi, Valea Cri-
ş Alb.
ă ă galerii: una ă de 150 m ş
alta de 650 m. ambele cu ă ţ de 1 m
ş ă ţ de 0,60 - 0,70 m. Transportul
minereului ă se ă din cauza
ingustimii galeriei, cu copii. ţ se
ă ă pe ă ţ cerate de la Albumus.
Pe teren se pot vedea ş acum urmele
ă sub denumirea .Treptele Ro-
mane•. ln secolul al XVI-lea s-ar putea ă fi
fost ă printre ă de la
Brad. Tn 1558, când mina producea ţ a
fost ă de baronul Felician, la ordinul
lui Ş Bathory. in 1791, minele sunt
preluate in stare de ţ ă de
Baronul Zeyk ş contele Toldalagi , sub
denumirea de ţ ă .Ruda 12
Apostoli" ş ţ Ioan•. Tn 1948, s-
au ă ă noi galerii. Tn 1848, ă
ţ minele ă exploatarea. Se
redeschid la ş secolului al XIX-lea.
Datare: epoca ă epoca me-
ă epoca ă
1 Cll III, tabulae ceratae VI ş VII
2 Dolgoz.atok az Erdely1, Nemzell Muzeum Erem-es
ReglsegtarabOI, Cluj , 1916, p 68, f1g 15
3 Mihail Macrea, ţ Tn Dacia Romani , ş
• 1969, p 302
4. Nicolae Maghiar, Ş Olteanu, Dm istoria
mmertlu/ui ln Romilnia, ş 1970, p 53, 160,
188
125
Mina Alun
Jud. Hunedoara, sat Alun, comuna Bunila.
Localizare: Poiana ă Valea
Cernei, afluent al ş pe malul
stâng, in apropiere de Ghelari.
Din ă ă se exploata fier.
Datare: epoca ă epoca medie-
ă
1 Tabula Imperii Romani , S·V
2 M1hail Macrea. ţ In Dacta ş
1969, p. 305
Mina de aur ă
,
Jud. Hunedoara, sat - comuna ă ţ
localizare: ţ Metalliferi, baziU ş
ă i n care s-a lucrat ă sistemul
galeriilor. La ă ă ţ in punctul de
colectare a minereului. s-au ă ţ ş
pietre pentru ă roca. Materialele se
ă la Muzeul Dacice ş Romane
din Deva.
Datare: epoca ă
1 ă G . Al:. 3, 1883, p 145
2 Dumitru Tudor, ş targuri ş sate Tn Dacia
Romana ş 1968. p 191
Mina de aur ă -
,
ă ş
Jud. Hunedoara, sat - comuna ă ţ
Localizare: ţ Metaliferi , Valea Mu-
ş pârâul ă ţ
Mine cu exploatare ă cu galerii
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din România - Mine
inalte de 2 m, larg1 de 0,56 - 0,65 m. Pentru
scoaterea ape1 acumulate in galerii se
folosea roata ă din lemn, ă ă in
ă de ş t1p cu cea ă în
ă ă în Spania Exploatarea se
ă ă metoda ă de Plinius,
prin ă stâncii ş stropirea cu ă
36 - 40 de ore Separarea se ă ă
ă stâncii cu ciocanul, prin
folosirea unei substante numite
nium"
Datare: epoca ă epoca medie-
ă
1. G. Teglâs, Tanulmanyok a roma1ak dac1a1
aranybanyaszatarol , Budapest , 1889, p 38- 40
2 Mol"la11 Macrea, V1a1a In Dac,a Romanii ş
1969, p 302.
Minele de aur ă
ă ă
Jud. Hunedoara, sat ă comuna Baia
de ş
Localizare: ţ Metaliferi, Valea Cri-
ş Alb, Dealul ă
Pe Dealul ă de la ă V Stanciu
ă in lungul ă ş Alb
ş ă de mineri Ş locuri de ă in
galeriile ce se ţ ţ în care s-au
ă ş obiecte arheologice. Tn
Ş se pot vedea mormane de
nisip ş ş rezultate din ă aurului.
Arheologul Dorin Popescu ş despre
o ..teorie a ă aurului ş o teorie a
mineritului" in preistorie. Pentru .forarea"
mmereului ă pe Marton Roska, care
ş de un ciocan de ă (diorit)
ă in ă ă Ciocanele de ă
de t1pul celui ă la ă sunt cunoscute
din epoca bronzului .
Datare: epoca ă
1 V Stanc1u, Aurul Dac1ei Ş Imperiul Roman,
ş 1942, p 33.
2 Marton Roska . Repertorium, Cluj , 1942 p 111.
3 Dorm Popescu, ă arl"leolog•ce in
Transilvama (IV} . Prelucrarea aurului lna•nte de
cucerorea ă Mater1a1e 2, 1956, p 197
4 Dumitru Tudor, ş llrgun ş sate In Dacia
Romanii , ş 1968, p, 193
Minele de aur Câinele de
Sus
(Câinelui de Sus)
Jud. Hunedoara, sat Câtnele de Sus,
comuna ă ţ
Localizare ţ Metalifen, bazinul Mu-
ş
G T eglas ţ ă vestigii ale minelor
pe toate dealurile din JUr ş in ş din
vatra actualului sat. Aceste mine fac parte
dmtre ă romane de mai ă
ţ ă printre care se mai ă ă cele
de la Câinele Trestia, Ruda, ă
Caracl, Dealul Ungurului, Fencioua, Poiana
Techeruc
Datare: epoca ă
1 G ă A Hunyacllmegyei Tortemelm,es,
Regeszet1 Tarsulat Evkonyve 1, 1967.
2. Dumitru Tudor ş llrguri §i sate in Dacra
Romana ş 1968, p 192
126
3. N1co1ae Magl"l1ar , Ş Otteanu, Dm i stona
mmentulu1 In Romlma, ş 1970, p. 53
Mina Te/iuc
Jud Hunedoara, sat component ş
Cema, comuna Teliucul inferior
Localizare· ţ Poiana ă Valea
Cema, afluent al ş
in ă minelor de la Teliucul
infenor, la ş s-a descoperit o cons-
ţ ă cu inventar funerar
mmeresc, de ă ă in
ă m1nelor de la Tehucul lnfenor,
la ş s-a descopent o ţ
ă ţ unui propnetar sau
ş roman ş o ă datând din
secolele III - IV p.Chr. in ă ş in
cele 17 morminte erau depuse ţ
ă i de mmereu de fier ă de
ă podoabe, ţ etc. in ţ
de a se proba profesia celor ţ
Muncitorii ţ proveneau cu ţ ă
ş din minele de la Teliuc.
Datare: epoca ă epoca me-
ă
1 V Cl"lnstescu, V1ata econom1c1J a Dac1e1 Romane,
ş • 1929, p. 30- 35
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Romania - Mine
2 R. Graf, V. Zaberca, Villa rustJCIJ ş necropola
daco-romanl de la Cmc ş Acta Muse1 Napocens1s 2,
1965, p. 163 - 193.
3 Dum1tru Protase, Problema ţ in Dacia
in lumina arheolog•el ş num1Smatlc1i, ş
1966.
4 N1colae Magh•ar, Ş Olteanu. Dm1stona
mmerrtulu1ln Rom4ma, ş 1970. p 51 .
Minele de aur ă ş
Jud. Hunedoara, sat ş comuna
ă ţ
Localizare: ţ Metal1fen, Valea Mu-
ş afluentut Geoagtu
Dumitru Tudor, ţ pe M. Palfy
(A Foldtani lntezet Evkomve, XVIII, 191 O,
290) ă ca minele de la ă ş
ţ in unele documente, nu sunt
prea bine cunoscute. Pot fi ş cu
mma ă ţ ş
Datare. epoca ă
1 Dum1tru Tudor. ş t4rpun ş sate In Dac111
Romani . ş 1968, p 191.
Mina de aur ş
Jud. Hunedoara, sat ş comuna ă ţ
Localizare· ţ Metaliferi, bazmul
ş Valea ă ş intre dealurile
Cornet ş Sfredel, aproape de ţ
ln apropiere de ă ţ intre dealurile Cornet
ş Sfredel, K. Papp semnaleaza in 1906
urmele unor mine ş ş romane despre
care se crede ca depindeau de cele de la
ă ţ Aici era o colonie ă
Datare· epoca ă
1 K Papp. In Banyaszat1 es Kahaszall Lapok 39,
Budapest. 1906, p. 161, 472.
2. Dum•tru Tudor, ş 14rpun ş sale In Dac1a
Romani. Bucure$11. 1968. p 191.
3 Nicolae Magh1ar. Ş Olteanu, Dm 1stona
mmentulut Tn Romlma. ş 1970. p 53,
Mina Ghelari
Jud. Hunedoara, sat Ghelari, comuna
Ghelan.
Localizare. ţ Poiana Rusca. Valea
Cemei, afluent pe stânga al ş
Din ă ă se exploata fier. fn epoca
ă au fost identificate gropi, abataje
subterane, iar in ele unelte de minerit.
ă ă nu a putut fi ă
din cauza ă mult mai intense din
evul mediu care le-au distrus pe cele vechi.
din secolele V - IX, X • XIV, XV - XVIll . S.
Fridwalski arata ca pe la 1767 mina
ţ Tnainte de 1861 galeriile sub-
terane sunt ă ă Din acest an incepe
exploatarea la ţ Ş pe onzontul 1 iar
dtn 1881 se deschid orizonturile 11, III , IV.
Mtna ă se ă la 760 m altitudine ş
a fost exploatata in subteran ă in 1863.
in 1893 s-a inceput exploatarea spre vest a
minei .Mihai". iar in 1896 a inceput ex-
ploatarea minei Lucactu Ladislau" Tn 1901,
sub aceasta, sub orizontul .Lucact", a
inceput exploatarea galeriei .Franz losir,
care a fost ă cu orizontul 111. din mina
veche. Tn 1907, a inceput exploatarea minei
.Carol" care producea 110.000 q minereu
de fier ă 1920, Ghelariul ş Teliucul
erau singurele mine care asigurau ţ
la furnalele ă ş Hunedoara.
127
Datare· epoca ă epoca me-
ă epoca ă epoca con-
ă
1. Tabula lmpem Roman•. s.v.
2 M•tta11 Macrea. ţ In Dacta Romani , ş
1969,p 305
Mina de aur ă ţ ă
Jud. Hunedoara, sat ă ţ ă comuna
ă ţ
Localizare: ţ Metaliferi. bazinul Crt-
ş Alb
Dumitru Tudor preia ţ de la cer-
ă maghiar G. Teglas Din ă
ă se exploata aur Intre minele men-
ţ de S K<:lleseri se afla ş mina
ă ţ ă care ţ ă la 1717.
Datare. epoca ă
1. S. Kotesen. Aurana Romana • Dac1ca. Brahslava.
1780
2. G. Teglâs, A Hunyodmef}yey T0rtenelm1 es,
Regeszett Tarsulat Evkonyve 1 11106, p 16!'1.
3 Oum•tru Tudor, ş tlrgun ş sate In Dilcia
Romani , Bucure$11. 11168 p 192
4. N1co1ae Magtt1ar Ş Olteanu, Dtn tstona
mmefltufutln Romlma ş 11170, p 162.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din Romania • Mme
Mina Hondol
Jud. Hunedoara, sat Hondol, comuna
Certeju de Sus.
localizare: ţ Metaliferi , bazinul Mu-
ş Valea Geoagiului.
Dumitru Tudor ţ ă faptul ă M.
Macarovici (Revista Ş ţ ă .Vasile
Asachi " ş nr. XXXIII , 1946, p. 233)
ş despre urmele unor ă
miniere de aur pe colina Coronda, în hotarul
ă ţ
Datare: epoca ă
1 Dum1tru Tudor. ş tlrgurt Ş ale In Dacia
RomanlJ, ş 1968, p 191
Mina de aur Jscroni
Jud. Hunedoara, sat l scroni , comuna
Ani noa sa.
Localizare: ţ Vulcan, Valea Jiului .
Mina este ţ ă în Tabu/a Imperii
Romani.
Datare: epoca ă
1 M1ha11 Macrea. ţ In Dacia RomanlJ.
ş 1969, p 303
Mina de aur ă -
ţ
Jud. Hunedoara, sat ă ţ
comuna Certeju de Sus.
Localizare: ţ Metaliferi, bazinul Mu-
ş Valea Geoagiu.
ă ţ din Reperloriul Arheologic
al RomfJniei (nepublicat), Dumitru Tudor
ţ ă mine de aur in hotarul satului.
Pe locul lor s-a ă o ă ă
ă
Datare: epoca ă
1 Dum1tru Tudor, tlrgur/ ş sate Tn Dac1a
RomanlJ, ş 1968, p. 191
Exploatarea de fier
ş ş Mare
Jud. Hunedoara, sat ş ş Mare,
municipiul Hunedoara.
128
Localizare: ţ Poiana ă Valea
Cernei , afluent al ş
in epoca ă se exploata fierul in
ş ă rurale, din care provin materiale
ceramice, obiecte de ă ţ Tn sit,
acestea au fost ă printre ă ă ă
ţ de ă
Datare: epoca ă
1 Dum1tru Tudor, ş tlrgufl ş sate Tn Dacia
RomanlJ. ş 1968, p 113
ă de fier
ş ş Mic
Jud. Hunedoara, sat ş ş Mic,
municipiul Hunedoara.
Localizare: ţ Poiana ă Valea
Cernei , afluent al ş
Din ţ ă ă privind
secolele XIX - XX ă ă la ş ş Mic
se exploata fierul. Pe Valea Bicheului s-au
ă urme de ţ romane. monede,
ă ş ă ţ
Datare: epoca ă epoca ă
epoca ă
1. CIL. III. 1409- 1410
2 Dum1tru Tudor, ş tlJrguri ş sate In Dacia
RomanlJ. ş 1968. p 1 13.
Mina Ribita
,
Jud. Hunedoara, sat- comuna ţ
l ocali zare: ţ Metaliferi , Valea Cri-
ş Alb.
La ţ S. Rakoczi ă in 1906
ă in perimetrul ă ţ s-au ă doar
urmele ă miniere ă in ă
ş nisipuri aurifere. Dumitru Tudor preia
ţ
Datare: epoca ă epoca medie-
ă
1. S Rakocz1, In Banyaszeti es KohaszeU Lapok 39,
Budapest, 1906, p 478
2 Dum1tru Tudor, ş tlrgufl ş sate rn Dacia
Romani, ş 1968. p 193
Mina ă ă
Jud. Hunedoara, sat ă ă comuna
Certeju de Sus.
www.cimec.ro
ArheoiOgl8 ş ş mine lor din RomAnia - Mme
Mina este ă in exploatare
Datare: epoca ă epoca me-
ă epoca ă epoca con-
ă
1. M1ha11 Macrea, ţ Tn Dacta Romani. ş
1969, p 304.
2. Nicolae Magh1ar. Ş Olteanu. Dm 1storta
mmentului In Romlnia, ş 1970
3. •••• Atlasul Campex ţ de Fier. Ed.
Academiei , ş 1978
Mina de cupru ţ
Jud. ţ sat ţ comuna
Dubova ă • ş ţ
Local izare ţ ş Valea Du-
ă Pârâul ţ
Se exploata cupru in epoca ă Mina
era in ţ ş ă 1718 când este
ă cu boem1 (pemi).
Datare: epoca ă epoca medie-
ă
1 S KOiesen, Aurarta Romano. Dactca, BratJslava
1780 p 162.
2. M1ha11 Macrea, ţ Tn Dacta ş
1969, p 304.
Mina de fier Criciova
Jud ş sat - comuna Criciova.
Localizare· ţ Poiana ă Valea
ş
Din ă ă se exploata fier.
Datare: epoca ă
1 M1ha11 Macrea. ţ In Dacta Romani . ş
1969, p 305.
Mina de cupru ş fier
ă
1
(Baia lui Kiran )
Jud Arad, sat - comuna ă ă ţ
localizare: ţ Zarandului, Masivul
ş bazinul ş
Tn perimetrul comunei ă ţ în Dealul
Cioaca ă se ă o exploatare de cupru,
la zi, cu m1c1 galerii, ţ adânci in aval. pe
ă se ă o ă mare de steril. Filonul
este la ţ ă ş observab1l.
130
Datare: epoca ă
1 Dan ş ţ asupra ţ
cupnfere dm Mastvul ş (reg Arad) , Analele
ţ .C 1 Parhon·. sena Ş ţ Natuni 16,
ş 1957 p. 161 • 165.
2 V1orel Brana. metaltfere ale subsolulut
romlnesc. ş 1958, p. 93 • 95.
3 Vastle ţ Gheorghe Pascu Hurezan, P.
Hugel , Cercetlfl pflvmd exploatlnle miniere de la
Cladova (com ş JUd Arad) dm partea de SV a
Mastvulut ş Comun1care ş ţ la
An1versarea a 125 de an1 a Muzeulut Banatului , 24 •
26 sept . 1997, Analele Banatului 6. 1998. p. 381 -
389
Mina din Valea Li/ii de la
ă
,
Jud. Arad, sat - comuna ă ţ
localizare: ţ Zarandului. Masivul
ş bazinul ş
ă ă are o ă de exploatare pe
malul drept al ă Lili1. Galeria este
ă ă de 20 - 25 m. Minele au
fost in exploatare, probabil în secolele XIII -
XVII Tn literatura ă la ă ţ se
ă ţ unui cnezat.
ţ unor ă ă în ă este
ă de studiile ă de geologi .
Datare: epoca ă
1 Dan ş Observa/li asupra ţ
cuprlfere dm Masrvul ş (reg Arad}, Analele
Un1vers1tAtu .c 1 Parhon· . sena Ş ţ Naturu 16,
ş 1957, p 161 • 165
2. V1orel Brana Zlclmmte metallfere ale subsolulul
romanesc. ş 1958, p 93. 95.
3 Vas1le Boroneant . Gheorghe Pascu Hurezan,
Peter Hugel , Cercetlrt prmnd exploallflfe mm1ere
de la Cladova (com ş JUd Arad) dm partea de
SV a Mas1vufui ş Comunicare ş ţ la
Amversarea a 125 de an1 a Muzeului Banatului, 24 •
26 sept 1997. Analele Banatului 6, 1998, p 381 •
389
Mina de cupru, fier ş
plumb Ş ş
Jud. Arad, sat Ş ş ş Upova.
localizare. ţ ZaranduiUI, Masivul
ş bazinul ş afluent pe
dreapta
ă efectuate in 1997 ă ă pe
pârâul llii, ă ce se desparte de drumul
ce merge spre ă pe partea ă
a drumului ş pe partea ă a ă se
www.cimec.ro
ArheologtB ş ş mmelor dm Romanie • Mine
ă o ă ă ă ă La ţ ă se ă
zidurile ce au ţ uner ţ de
ţ ă din ă ş beton ş ă ţ
tot din ă Ş beton care se ă tar
azi sunt acoperite de ţ in limbajul
localnicilor locul este cunoscut ca .La zidul
de la ă Mma a fost în exploatare
inamte de primul ă mondial ş ă
1947 Ş ă in 1970. O ă ă de
ă se ă la 2 km mai sus. pe ş
vale, dar pe malul drept. Aict se ă o
galerie ă cu intrarea ă ş
ă cu bâme de lemn. Acum aceasta
este ă ă ă ă este o ă mare de
steril Din ţ orale, se pare ă s-ar
mai ă o ă ă de ă in amonte, la
9,7 km. ţ preliminare ne-au fost
furnizate de N. Pop de la Compania
ţ ă Metale Rare ş care ne-a
indicat ş locul minelor. Mina a ţ cu
probabilitate ş in secolele XI - XIV.
Datare epoca ă epoca ă
epoca ă
1, lhe M1rcea. Altatu1rea geologtta a pâmântului
Românrei , ş 1956
2 Dan ş ţ asupra mineralilllfnlor
cupnfere din Masivul ş (reo Arad), Analele
ţ .c 1 Parhon·. seria Ş Naturn 16,
ş 1957, p 161. 185
3. Vtorel Brana, Zlfclmmte metaltfere ale subsolului
romlnesc. ş 1958. p 93. 95
4. Vasile ţ Gheorghe Pascu Hurezan.
Peter. Hugel , CercetAti privind exploat.lnle mmtere
de 111 Cl11dov11 (com ş JUd Arad) dm p11rte11 de
SV a Mastvulul ş Comun1care ş • la
Amversarea a 125 de an1 a Muzeulut Banatulut , 24 ·
26 sept . 1997, Analele Banatulut 6, 1998, p. 381 ·
389.
131
Mina de fier, plumb,
cupru, argint, aur,
arseniu, antimoniu de la
Ogradena Veche
Jud. ţ sat ţ Ogradena
Veche, comuna ş ţ
Local izare· ţ ă Valea
ă afluentul Mraconia.
ă dm vechtme, ă din nou in
exploatare ă 1718, când Banatul ă
sub administrarea Coroanei imperiale habs-
burgtce. Se ş ă câmpun,
exploatate pnn galerii. Tn 1856 o mare
ţ distruge ş ş ţ Mina
se aflâ in zona de ţ ă a ă ţ de la
Veteram (Peth) .
Datare: epoca ă epoca mo-
ă
1. R. Graf, V. Zaberca Informal" despre mmerotul ş
metalurg1a blnlteana de la miJlocul veacului al XIX-
lea, Banahca 10. 1990, p 297- 309
www.cimec.ro
Arheotogia ş ş mme/or din Romfmia • Cariere
Cariere
Cariera ţ
Jud Alba, sat ţ comuna ş
Localizare. ţ ă bazinul
ş Valea ţ afluent al
AmpoiuiUI, in apropiere de Ampelum
Om ă ă se exploata calcar
probabil pentru ţ din Ampelum.
Datare. epoca ă
1 M1hall Macrea, V•ata 1n Dac1a Sucure$11,
1969, p 308
Cariera Baia
Jud Alba. sat - comuna Livezile ă
Cacova) .
Localizare: ţ ă bazinul
ş valea ă Atud. Dealul Bata
Tn 1994, Horia Ctugudean ă in malul
carierei de calcar, probabil din epoca
ă un bordel ţ etapei a III-a
a cultuni ţ Efectuând un sondaJ pe
terasa de deasupra dealului, a constat
ţ unet ş ă intregi, in care
ceramica ţ este ă cu aceea
de tip Cernavoda It
Datare perioada de tranzi ie de la ne-
olitic la epoca bronzulut
1. Horia C•ugudean, B;ua Comuna L1vez1le (fosti
Cacova). JUd Alba. Cron•ca Arheologtce.
Campan1a p 7.
Cariera ă Morii
Jud. Alba. sat Ş ş comuna Ciugud.
Localizare: ă Moru", bazinul Mu-
ş
In 1996. in buza carierei. un colectiv al
ă ţ .1 Decembrie 1918" din Alba
Iulia - Centrul de ă Pre ş Pro-
toistorice au efectuat ă ale peretelui
carierei. Materialele arheologice au pus in
ţ ă o succesiune ă care
ă in ordine ă din neolitic,
t32
cultura ş epoca bronzului, Hallstatt. a
doua ă a fierului (La Tene dactc).
suprapuse de o ţ ă ă de ttp Villa
rustica.
Datare: neolitic. epoca bronzului, Hali-
staU, La Tene dacic, epoca ă
epoca ă
1. Umversttatea 1 Oecembne 1918, Alba Iulia,
Ş ş .La Car1era Monl, Cronica
Arheologice, Campan•a 1996, a XXXI-a Ses une
ă de Rapoarte Arheolog•ce. coordonator
Corneha Sto•ca. ciMeC. ş 1997, p 60
Cariera Geoagiu
(Germisara)
Jud. Alba, sat- comuna Geoagiu.
Localizare: ţ Metalifen. bazinul Mu-
ş Valea Geoagiului.
Din ă ă se exploata calcar.
Datare. epoca ă
l M1ha11 Macrea. ţ Tn Dac11 Romani , ş
1989. p 308
Cariera lghiu
Jud. Alba. sat- comuna lghiu.
Localizare· ţ ă bazinul
ş Valea lghiu. afluent al Am-
poiului
Tn ă exploatare a calcarului era
ă mana de lucru ă ţ
erau ţ in necropola ă
din ă
Datare epoca ă
1 M•hail Macrea, Vtata In Dac11 Romand, Bucure$11.
11169, p 308
Cariera C/adova
Jud Arad. sat Cladova. comuna ă ş
Localizare: ţ ă Valea Mu-
ş inferior.
www.cimec.ro
Arheolog/a ş Ş mine lor din ma - Cariere
Tn ă ă arheologice care au fost
efectuate de echipa coordonata de Vasile
ţ in perioada 1976 - 1998, in
buza carierei s-au identificat straturi de
locUire datând din paleoliticul inferior final
acheulean, paleoliticul ţ epoca
bronzului, cultura ţ cultura Baden,
cultura Periam-Pecica, Hallstatt, cultura
Basarab1, epoca ă secolele 11 - 1
a.Chr., epoca ă secolele 11 - IV
p.Chr., epoca ă secolele XI - XVII
(cetate de ă ateliere de redus
minereu de cupru, fier, plumb, cimitir). Tn
atelierul nr. 3, in 1983 s-a descopent inelul
sigilar de argint de ţ ă
ţ pnncipelui Transilvaniei Pousa
(1237. 1240).
Cariera Cladova -dealul ţ
Datare: paleolitic, epoca bronzului,
Hallstatt, epoca ă epoca
ă
1 Vastle Boroneant. Gheorghe Pascu Hurezan,
Cetatea Cladova ş votevodulut
Transtlvamet Pousa, Ztndava 15-16, 1987, p 75 •
Carierele de nisip ş
ş Ghioroc -
ă
Jud. Arad, sat - comuna Ghioroc.
Localizare: Poalele ţ ă
zona de contact cu Câmpia de Vest, in
partea de sud-vest ş vest a ă
dincolo de calea ă Arad - ş
ă ţ de linia trenului electric ş
ş Ghioroc - Arad se ă ă
cariere de ş ş ş (1.2), exploatate
de ă 1880 ă in 1996, in ţ ă de
câteva zeci de hectare. Din partea de nord
a carierei nr. 2, spre Cuvin, Vasile
ţ a identificat materiale ceramice
din epoca ă secolele III - IV p
Chr. Din ambele cariere provin ş fragmente
de ă ă (mamut) Materialele
se ă in ţ Muzeului ţ din
Arad, predate de conducerea ca-rierei
Datare: epoca preistoncâ, epoca daco-
ă
1 lnlormatn se ă in arhiva Muzeului ţ -
Arad. lurmzate de Vastle ţ de D ş ş
G luga de la Muzeul ţ ·Arad.
133
2. G luga, ă probosc•d•en•lor los11i in
ă Aradului, Armonn naturale, Arad. 1998, p
189
Cariera ş
Jud. ş sat ş (localitate probabil
ă ă comuna Rucâr
Localizare: lntre ţ Piatra Craiului ş
ţ Leaota, culoarul ă - Bran,
Valea ţ in ţ pasului ă
Din ă ă se exploata calcar.
Datare: epoca ă
1 Mthall Macrea. Vtata Tn Daeta ş
' 1969, p 308
Cariera de sub cascada
din ţ ş ş ţ
Jud. Bihor, sat ş comuna ş
Localizare ţ ă Craiului,
carstul din Valea ş Repede,
versantul stâng, intre Bucea ş Vadu
ş Valea ş
Cariera este de tuf. Sub cascada din ţ
ş cu ă ş ţ 1. Emodi des-
ă fragmente ceramice ţ
grupului cultural ş - ă ă ş
Datare: epoca bronzului timpuriu.
1 Ioan Em0d1, Asupra Inceputului epoc11 bronzului
Tn Bthor, Thraco-Dactca 6, 1985, 1·2 p 135
Cariera de balast ş
Jud. Bihor, sat- comuna Ş ş
Locali zare: ţ ă Craiului,
carstul din defileul ş Repede,
versantul stâng, intre Bucea ş Vadul
ş Valea ş versantul drept,
sub ş ş
ă material ceramic
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Romflnia - Cariere
grupului cultural ş - ă ă ş ă pe
panta din fata cariere• de balast de ă 1
EmOdi. cu ocazia ă in ş
ş ă deasupra carierei .
Datare: epoca. bronzului timpuri!! .
1 Ioan Em0d1, Asupfl rncepurutui epocii bronzului
In 81hor, Ttlraco-Dacica 6, 1985, 1·2, p 132
Cariera ş
Jud ş sat ş comuna Ca a
Localizare Dealul ă bazinul
Oltului, Valea Homorodului
ă o ă de cuar1it andezitic. Pe
unul din ţ ă au fost observate trei
figuri ş redate rudimentar, ă
ă celor din alte provincii ale Imperiului
roman.
Datare: epoca ă
1 M1ha Macrea V1ata m Dac1a Romani , ş
1969, p 308
Cariera de tuf calcaros
ţ .. ş
Jud. ş ă ş comuna
ţ
Localizare: ţ Locvei, Valea ă
Deasupra mormântului nr. 1. ă din
secolele XII • XIII, s-a ă o ă
ă din tuf calcaros. 1 70 x 1 1 O m,
ă ă cu ă ă provenind dintr-un
ă ă ă in exploatare la ş pe
malul fluviului din care se ă ă
pentru ţ caselor din ă
Datare. epoca ă epoca mo-
ă
1 Vas e ţ C1mobrul feudal t1mpunu de la
ţ km. nuv,at 1004, Orobeta 6, 1985, p 111 •
118
Cariera de ş argi/os
Râpa
Jud. ş ş ă Herculane.
Localizare· ţ Cernei, Valea Cemei
in zona regimentelor ă ş din Banat,
ca ă de constructie s-a folostl ş
gnats, trahit, granit sau calcar. La ă
Herculane se ă un ş argilos
care se ă intercalat intre ă de
calcar din Valea Cemei
Datare: epoca ă epoca mo-
ă
1 R Graf V. Zaberca, ţ despre m1nentul $1
metaturg,a bânAieanA de la miJlocul veacului XIX·Iea,
Banat•ca O, t990, p 308
\34
Cariera Bucova
Jud ş sat Bucova, comuna
ţ
localizare: Valea ş afluentul
Eistra.
Din aceasta ă se exploata calcar
probabil pentru nevoi strategice.
Datare· epoca ă
1 V Chnstescu. ţ econom1cl a Dacie/ Romane.
ş 1929 p 37.
2 M ha•l Macrea ţ In Dacta Romad, ş
1969, p 307.
Cariera /ablanita
,
Jud ş sat- comuna ţ
Localizare. ţ ş Valea
Mehad1ei, afluent al Cernei, in apro-
pierea castrului de la Mehadia.
De a1ct se exploata calcar probabil pentru
nevoile castrului din Mehadia
Datare· epoca ă
1 M•hlll Macrea, ţ Tn Dac11 Romani . ş
1969, p 307.
Cariera Luncavita
1
Jud ş sat- comuna
ţ
localizare ţ Semenrc. culoarul
ş afluentul Mehadica
ă o ă de gresie, de aici se
ă o gresie ă moale, ă care se
folosea ş se ş ă la confec-
de piese decorative de interior.
Probabil era ă ş in epoca ă
dar cu s1guran â ă 1718, ă Banatul
ă în administrarea ă
Datare: epoca ă (posibil), epoca
ă epoca ă
www.cimec.ro
Arheolog/a ş Ş mmelor din România - Cariere
1. R Graf, V Zaberca. ţ despre m1nentul Ş
metaiurg1a ţ de la miJlocul veacului XIX-lea,
Banat1ca 10. 1990, p 308
Cariera Mehadica
Jud ş sat - comuna
Mehadica
Localizare ţ Semenic, culoarul
ş Valea Mehadica
ă o ă de gres1e in ex-
ploatare, cel ţ ă 1718 data trecerii
Banatului în ţ Imperiului
Habsburgtc Ş a ţ ă regimentelor
ă ş piatra a fost ă la ă
de ţ Ş ţ din ă
Gresia ă ţ multe scoici, a
fost ă pentru ă la locuri de ş
trepte etc. Ş ca ă pentru ţ
de podoabe, ă pandantive
Datare epoca ă (POSibil), epoca
ă epoca ă
1. R Graf. V. Zaberca. ţ despre mmentul Ş
metalurg1a bAnAteana de la miJlocul veacului XIX-lea,
Banat1ca 10, 1990, p 308
Cariera ă ş
Jud. ş sat ă ş comuna
ă ş Mare.
Localizare. ţ ă depre-
Siunea ă Valea Nere1, in
apropiere de Bozovici.
ă o ă de tuf calcaros, folosit
doar la ţ de case din ă
Piatra poate fi ă ă cu ă ă pentru
cadre de ferestre, ş p1etre de
mormânt etc.
Datare: epoca ă epoca
ă
1. R Graf V Zaberca. ţ despre mmentul Ş
metalurg1a ţ de la mijlocul veacului XIX-lea,
Banat1ca 10. 1990, p 308
Cariera Coronini
(Pescari)
Jud ş sat - comuna Coronini
ă Pescari).
Localizare: ţ Locve1, Valea ă
1J<;
Cu ocazia ă ă efectuate la ţ la
km 1004, s-a descoperit o ă de
mormânt ă ă din tuf calcaros. ă
sursa de materie ă s-au identificat la
ţ Ş Pescari , ă cariere, ă in
exploatare La Pescari, in aprop1erea
satului, ş la ş .Gaura cu ă se
aflau asemenea ă ă Casele vech1
din sat erau construite din acest tuf, care
ă uscare, extras dtn ă ă ă
umed este eficace in ţ ş izolator
de ă ă
Datare: epoca ă
1 Vas11e ţ Clm1t1rul feudal t1mpunu de la
ţ m 1004 fluv1al , Orobeta 6, 1985, p 111 .
Cariera Petnic
Jud. ş sat Petnic, comuna
ţ
Localizare: ţ ă ş Valea
Mehadiei, afluent al Cernei . in apro-
pterea castrului de la Mehadia.
Cariera a fost ă ă anul 150,
ă ă ă in primele decenii
ale secolului nostru de Alexandru ă ă ă
Datare epoca ă
1 M1ha1 Macrea • ţ Tn Dacta Romani, ş
1969, p. 308.
Carierele ş ţ
Jud. ş sat ş ţ comuna
Rusca ă
ş ţ - Sistem de expfoatare
Localizare: ţ Poiana ă ba-
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din - Carte re
zinul Bistra, afluent al ş
ă cariere cunoscute din epoca
ă folosite Ş in cea ă ş
ă Se ă marmura ş cal-
car din cariere diferite.
Datare: epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
1. R Graf. V Zaberca, ţ despre minentul Ş
metalurg•a ţ ă de la miJlOCul veacului XIX-lea,
Banallca 10. 1990, p, 297- 309
Carierele Rusca ă
Jud. ş sat ·comuna Rusca
ă
Localizare ţ Poiana ă
baz1nul ă Bistra, afluent al ş
ă canere cunoscute ş exploatate
ă din epoca ă ă câte o
ă de ă de calcar, de ş
de gresie, folosite la ţ de drumuri,
ţ opere de ă etc.
Datare: epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
1 R. Graf V Zaberca, lnformat•i despre mmentul ş
metalurgia ă ţ de la m•Jiocul veacului XIX-lea,
Banallca 10, 1990, p 297. 309.
Cariera ţ
Jud. ş sat- comuna ţ
Localizare: ţ ă Valea
Cernei. afluent al ă in apropiere se
ă acum fabrica de ciment.
ă o ă de tuf calcaros. care
este folosit doar la ţ de case din
ă Poate fi ă ş cu ă ă
pentru cadre de ş ferestre, ş sau
pietre de mormânt.
Datare: epoca ă epoca mo-
ă
1 R Graf. V Zaberca. ţ despre minentul ş
metalurgie ţ de la m•JIOCUI veacului XIX-lea.
Banat•ca 10, 1990, p 308.
Cariera Verendin
Jud. ş sat Verendin, comuna
ţ
Localizare: ţ Semenic, culoarul
138
ş Valea Cemei, afluentul
Mehadia, Tn apropierea castrului de la
Mehadia.
ă o ă de gres1e in ex-
ploatare, cel ţ ă 1718, data
ă Banatului in Imperiul Habsburgic
Probabil ă la ţ ţ
ş ă ă din ă Gresia ă ă
moale, era ş mai este ă la con-
ţ de piese decoratrve de interior.
Datare· epoca ă (posibtl}, epoca
ă epoca ă
1 R. Graf. V Zaberca, ţ despre minentul ş
metalurg1a ă ă ţ ă de la m1jlocul veaculut XIX-lea.
Banat•ca 10. 1990, p 308.
Cariera Baciu
Jud. Cluj, sat· comuna Baciu.
Localizare Dealurile Clujului. bazinul
ş Valea Bactului, la vest de
Cluj.
Tn ă ă se exploata piatra pentru
ţ d1n Napoca.
Datare: epoca ă
1 Mihail Macrea, ţ In Dacta Romanii ş
1969, p 308
Cariera ă ş Mic
Jud. Cluj, sat ă ş Mic, comuna
ă ş Mare.
Localizare: ţ ă Valea Some-
ş Repede, afluentul ă ş ver-
santul stâng, la est de sat.
Abatele Henri Breuit a ă in cariera de la
intrarea dinspre est a satului mai multe
piese de andezit. care se ă celor
ă de Marton Roska. C.S. ă
ş ş intre acestea doar
limanda ă ă de Henri
Breuil ş ă ş de ă ă de
ă Roska. ş de ă se ă
in Muzeul ţ de Istorie a Transilvaniei
din ClUJ (inv nr 293 - 294) De pe teritoriul
ă se ă din ă de
ţ ă un ă semicircular din ţ
ş altul oval din silex. ă dubii ă in
ţ G. ş piesele descrise de
Mârton Roska ş Henri Breuil ă ă din
ă
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Rom4nia - Cariere
Datare: paleolitic.
1 ă Roska Recherches
pendant /'annlle 1924, Dacta 1. 1924, p 297, 299,
312.
2. Henn Breutl , Stal10ns patllollllques en
Trans1lvame, Buleltnul ţ de Ş ţ dm Cluj 2,
1925, p 193. 195.
3. C S ş Le palllolil1que en
Roumame Dacia 5-6, 1935-1936 (1938) , p. 3, 50,
67. 68, 74, 88. 90.
Cariera de calcar Malul
ş
Jud Cluj, sat- comuna ă
Localizare: ţ ă calcarele de pe
Valea ş Rece, afluentul Valea
ă ş versantul drept, in partea de
nord a satului.
ă o ă de exploatare a
calcarulut, in uz in epoca ă secolele
11 -III p.Chr.; in Dacia Porollssensis
exploatarea s-a ă cu militari Ş veterani
din Ala Siliana, pentru nevoile castrului
roman, drumului, ş ă civile romane ş
probabil a fost ă ş in epoca
ă pentru construirea Castelului
Rakotzi, secolul al XV-lea.
Datare: epoca ă epoca medie-
ă
1 V Chnstescu. ţ economici a Dac1er Romane,
ş 1929. p 42
2 Mthall Macrea, ţ ln Dac1a Romani , ş
1969, p 308
3. 1 H ş M BArbulescu, E Chirllâ, V
Vasihev. 1 Wtnkler, arheologic al
ţ CluJ. ClUJ, 1992, p 222
Cariera de ş
ş
Jud. Cluj. sat ş comuna Luna.
Localizare: Bazinul ş Valea
ş versantul stâng, in afara sa-
tului, in ă buclei pe care o face
ş
in ă ă de Nicolae Vlassa, in
anul 1951 sau 1952, din peretele tellului
afectat de ă carierei de ş ş
nisip, acum oprite. au fost recoltate
materiale ceramice ţ in ordine
ă neoliticului, perioada de
ţ la epoca bonzului. cultura ţ
prima ă a fierului (Hallstatt), ţ ş
olane romane. Matenalele se ă in Muzeul
ţ ş din Târgu ş
Datare. neolitic, perioada de ţ de
la neoht1c la epoca bronzului , Hallstatt.
epoca ă
1. Ntcolae Vlassa, Cercetarile arheologice In
reg1unile ş Maghiari , Acta Muset
Napocens•s 2, 1965, p. 31 - 32
2. 1 H. ş M Bârbulescu, E. Chonlâ, V
Vasohev, 1 Wtnkler, Reper1onul arheologic al
ţ CluJ, CluJ, 1992, p 228 • 229
137
Cariera Nadic
Jud. Cluj. sat lnucu, comuna ş
Localizare. ţ ă Valea ă
ş anuentul ş Mic.
Nicolae Vlassa ă ţ in
ă a unor materiale ceram1ce din epoca
bronzului.
Datare. epoca bronzului.
1 Ntcolae Vlassa, Cui/ura ş In Transtlvania. Acta
Musei Napocensts 3, 1966, p. 17.
2. 1 H. ş M Bârbulescu, E Chirilâ , V.
Vasihev, 1 Wmkler, Repertoriul arheologic al
ţ CluJ, Cluj . 1992, p 245
Cariera Jucu de Sus
Jud. Cluj, sat Jucu de Sus, comuna Jucu.
Locali zare. Câmpia Transilvaniei , Valea
ş M1c.
Din ă ă se exploata calcar.
Datare: epoca ă
1 Mthaol Macrea, ţ Tn DaCia Romani , ş
1969, p. 308.
Cariera de la ş
Jud. Cluj, sat Podeni, comuna ş
Localizare: ţ ă calcarele
de pe versantul sudic al ă ş la
sud-vest de localitate.
ă o ă de ă ă in
epoca ă
Datare: epoca ă
1 Tabula lmpeni Romani , L 34, 9i .
2 Oumtlru Tudor, ş tlrgurl ş sate In Dacia
Romana, 1968. p 207
3 Mthatl Macrea, ţ In Dacia Romani. ş
1969,p 308
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dm Romlmia - Cariere
Cariera de nisip ă
Jud. Cluj. sat ă comuna Baciu.
Localizare Câmpia Transilvaniei, bazi-
nul ş Mic. malul stâng.
Tn 1877 A. Koch a ă intr-o ă
(cariera de nisip) mai multe unelte de silex,
ă Ş gresie ă ă
ă cu fragmente de ţ de Elaphus
primigenius. care au ajuns la Muzeul de
Istorie a Transrlvanier dm Cluj. Au fost
descrise de Henn Breuil, care ş de
un nucleu dtscoidal cu despnnderi de
ş ş de silex ş ş ovoidale din
ţ ţ ş din premusterian Ş
musterian. Mai târziu aceste descoperiri se
ţ cu piese strânse de ă 1
Tulgady, de pe ă dintre ă ă ş ş
ă acolo unde lima ă taie o
ă pe care Mârton Roska le atribuie
mustenanului. Tulgady ă ă aic1 a fost
o ş ă Ş ă A. Koch ar fi
ă multe unelte la ă care se ă la
Muzeul ţ de Istorie a Transilvaniei
d1n Cluj Din rupturile de mal ale
ă ă ş s-au recoltat oase fosile din
eocen ş pleîstocen A. Koch a ă ţ ş
resturi de cal, de Elephas pnm1gemus. un
dinte molar de Sus scrofa ş cinci tibli de
Bos sp., care se ă in ţ
ă a ă ţ din Cluj. B
Jungbert conchide ă ele nu pot fi, ş cum
au fost încadrate. in R - W ş Wl deoarece
nu au strat1grafie, sunt atîpice ş nu ă
precedent pentru o asemenea incadrare
Datare. paleolitic.
1 C S ş Le paleoltlique en
Roumame Oacta 5- 6. 1935-1936 (1938}, p. 43-
50, 73, 84
2. ă Roska, Repertonum, CluJ, 1942, p. 285.
3 C s ş SCIV. 1956, 1 - 2. p. 28
• 29.
4 Lucian ş Paltoltlteul mfertor mijlociu cJtn
Transilvania, Revista Muzeelor 6. 1969, 5, p 401 .
5 B. Jungbert Repertonullocaht6\IIOr cu
descoperrrr paleohttce din Trans•lvama (III), Acta
Muset Napocens•s 19, 1982, p. 555
Cariera Tureni
Jud CluJ, sat - comuna Tureni .
localizare. ţ Apuseni, carstul din
Cheile Turenilor (Turului), versantul
stâng. la intrare in che1.
fn Cheile Turzu, pe malul stâng de la
intrare. s-a deschis o ă de ă Tn
ţ ei ş pe ă s-au observat
materiale pentru care s-au efectuat cer-
ă arheologice de salvare, in 1985 ş
1986, conduse la inceput de Tudor
Soroceanu ş apoi de Gheorghe Lazarov1ci
ş Zota Kalmar-Maxam. S-au efectuat
ă ă descoperindu-se 21 de gropi de
borde1e, gropi de provizii. ă ă
ă oase ş alte materiale ţ
culturii ţ din perioada de ţ la
epoca bronzului ş culturii Wietenberg, din
epoca bronzulut.
Datare. pertoada de ţ de la ne-
olitic la epoca bronzului, epoca bron-
zului.
1 Gheorghe Laurovrci , Zo•a Kalmar, Prospec(tum
cercetlrr arheologtce ele salv•re pe tentonul
Mumctptulut ş ţ CluJ, Acta Muse• Napocensrs
22- 23, 1985 - 1986, p 730
2 1 H. ş M. Bi'irbutescu. E ChtriiA, v.
Vastltev. 1. Wrnkler, Repertoflul arheologiC al
ţ Cluj, CluJ, 1992. p. 100
Cariera de ă ă ş
Jud. CluJ, sat ş comuna ă ş
Localizare: Bazinul ş Valea
Uriului, afluentu1 ş
ă o ă care a furnizat piatra
ă construirii castrelor de la ă ş
ş ş
Datare: epoca ă
138
1 V Wollmann, Sarget•a 10, 1973, p 112
2. 1 H. Cntan, M BArbulescu, E Chrnta, V
Vasrhev. 1 Wtnkter Repertoflul erheotogte al
ţ Cluj , CluJ, 1992, p 417
Cariera de la vest de
Potaissa
(Piatra ă ă
Jud. CluJ, comuna ă ă ş
municipiul Turda
localizare: ă carstul din
Che1le Turzu, Valea ă ş 1,5 km
de la 1ntrarea in Cheile Turzi1
Din izvoarele istorice pnvind epoca ă
se cunosc o serie de date privind Potaissa.
Din ă arheologice efectuate de G.
Teglas ş Balasz Orban, ă ă ă in
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Rom§nia - Cariere
1912 in cariera de ă de la Turda se mat
ă o serie de dovezi pnvind tehntcile ş
metodele folosite de romani pentru
extragerea unor blocuri ă decupate
pnn ş ă ţ pe laturi, in care se observau
urmele ă S-au recoltat matenale
arheologice ă ţ ă ţ blocuri
de ă monede). ă reluate
ă acea ă in special cele ale lui M.
ă au scos la ă dovezt noi.
ă de cercetare se ă ş ă in
continuare. Tntr-un loc neprecizat, din zona
carierei , s-a ă o ş ă ţ
culturii ţ din perioada de ţ la
epoca bronzului. Materialul din ţ G.
Teglas se ă in Muzeul ţ de Istorie
a Transilvaniei din Cluj, sub numerele de
inventar 5563 - 4, ş la Turda, in ţ
ă a inginerului geolog F. Tranuhs.
Datare: perioada de ţ de la ne-
olitic la epoca bronzului, epoca ă
1 Balasz Orban, Torda vclros es kornytHce.
Budapest. 1889, 51 , p 399-400.
2. V Chnstescu. V1ata a Daciei Romane,
ş 1929, p. 39-42.
3 Mahall Macrea, ţ In Dacia Romanii , ş
1969, p, 308,
4 M. ă Om astona ă a Dacaea
Romane. Legaunea a V-a Macedonaca ş castrul de la
Potatsa 1, CluJ. 1987. p. 50, 85 - 86.
5 1 H. ş M ă E. ă V.
Vasiliev, 1 Wankler. Repertonul arheologiC al
ţ CluJ. Cluj , 1992. p 338 - 341 .
Cariera de ă
ă ş Nord
Jud. Cluj, comuna ă ă ş
municipiul Turda.
Localizare: ţ ă carstul din
Cheile Turzii, Valea ă ş la nordul
ă ţ
Gheorghe Lazarovici ş Zoia Kalmar-Maxim
au efectuat ă in mai multe rânduri in
ă ş au ă pe un pinten stâncos
piese prelucrate din ă ă sau
ş ă
Datare: epoca ă
1 Gheorghe Lazarovact Zoia Kalmar. ţ
§i cerceii" arneologtee Ş de salvare pe tentonul
mumclpwlui Ş ţ Cluj. Acta Muset Napocensrs
22-23, 1985 . 1986, p 736. 737
2 1 H ş M ă E ă V
Vasrhev. 1 Winkler. Repertonul arheologte al
JUdetului ClUJ, Cluj , 1992. p 339- 340 ..
Cariera de ă
ă cu Relieful lui
Hercu/es Saxanus
Jud. ţ ş ă
Localizare: Malul dobrogean al ă
intre ă podului Anghel Saligny ş
Axiopolis (400 m de la ă podulUI),
in ţ insulet Hinop
139
Basarab! • Altarul ţ 84.
Au fost in·.reprinse ă de ţ ă de
ă Grigore Florescu in perioada
ă ş ă ă intre anii 1949 - 1950
S-au efectuat cinci ţ ţ
situate in nordul ş estul carierei. ln tim'jul
ă ă s-a constatat ă pe stânca
carierei, la ă era un material derocat
sau provenit din cioplirea stâncii, din
prelucrarea blocurilor ş S-au ă
blocuri in diverse stadii de lucru (in vederea
ş ă cioplite prin spate. Peste acestea
s-a depus ă alunecat de pe peretele
terasei sau adus de vânt Blocurile in curs
de desprindere aveau lungimea de 1,50 m.
ă ţ 0,65 m, grosimea 0,60 m, in
ţ ţ 4 ş intre 1,1 O -
1,20 m lungime, 0,45 m ă ţ 0,43 - 0,45
m grosime, in ţ 5. Cele de
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine lor din Romania - Cariere
dimensiuni mai mari s-a considerat ă
ţ secolului al li-lea p.Chr , iar celelalte
secolului al III-lea p.Chr. Ceramica ă ă in
ţ 5, ţ ă la ă ţ
datarea aceasta Relieful lui 14ercules
Saxanus din ţ ţ 4,
ă o zeitate ă ă ă
cu ă ţ de 0,62 m, ă in toiagul
purtat in mâna ă in mâna ă
ă 1ne un vas. un kantharos Pe ţ
stâng se ă atarnând o piele de leu
Tntregul relief este realizat stângaci ş
ţ in redarea ă ţ corpului
ş a ornamentului. Grigore Florescu il
ă în secolul al 111-lea p.Chr. in a
doua ă de ţ a carierei Petre
Diaconu. pornind de la aceste ă ş
de la unele ă ă cu descoperirile din
ţ din cariera de ă de la
Basarabi ş cu alte ă d·n ă
contemporane cu cele de la Basarabi.
crede ă ă din a doua ă a
secolului al X-lea O ă parte a carierer a
fost ă de exploatarea ă
ă care aproviziona cu ă
fabrica de ciment. La data ă
ă ă terenul era acoperit cu ă Ş
ş din exploatarea Ş fasonarea pietrei.
Datare: epoca ă
1 Gngore Florescu. Canera romani de la
Cemavodl, Analele Dobrogei 17. 1936, p 33 • 46
2 Gngore Florescu, Rom1sche Stembruch bet
Cerntvoda. Germanta 21 , 1937, p 108 • 113
3 P 01aconu, Ctnera de piatrl dm secolul al X-lea
de /a Cemavod! Recenzn Ş ţ arheologice 1,
CAIArlfl , 1994, p 43 • 52.
Cariera Murfatlari -
Basarabi
Jud. ţ sat- comuna Murfatlar.
Localizare· Dealurile Murfatlar, Valea
Carasu. in cadrul ansamblului rupestru,
la nord-vest de sat.
Se ă in partea de nord-vest a Dealului
ş la sud-vest de sat ş se intinde pe o
ţ ă de 200 x 40 m. Blocurile de ă
exploatate in ă au fost utilizate la
construirea zidului de pe coama valului de
ă pe o ţ ă ă Valul
este contemporan cu cariera ş ă din
timpul lui Vas1le al Il-lea Bulgaroctonul {976
- 1 025) Au fost ţ inadins ţ
din masivul de ă Blocurile de ă fac
dovada ă au fost exploatate ă o
tehnologte ă cu cea de la Axiopolis
(Cemavoda) din ă ă secolele II-
III p.Chr., pe princ1piul platformelor dispuse
pe terase de exploatare, de sus in jos Se
ă blocuri de 0,80 x 0,40 x 0.25 m la O 40
m Cariera se ă sub forma une1
ă cu aspectul unui bazin adânc de
ă ă la 0,1 O - 0,15 m. Se ă roca de
adânc1me mar mare, ă de nuclee de
cremene. Pentru ş ţ ă
munca s-a organizat pornindu-se dinspre
poate, având un drum de acces Cu
ă de ă s-a organizat o ă de
acces, de pe o parte pe alta Pe platforma
de exploatare puteau fi mai multe sectoare
de lucru, la care se avea acces de pe
fiecare ă care se ş cu cât
ţ se adâncea. Se foloseau Ş falille
naturale ale masivuiUI, ă ţ
verticali Pentru desprinderea lespezilor se
utiliza metoda de ă cu ă a
unor ş ă ţ ţ continue sau paralele, larg1
de 0,78 m, ă de 0,10 - 0,15 m
Blocurile desprinse ă goluri de forma
unor ş umplute cu ă ă ă gropilor
posterioara. S-au observat tret nivele de
terase principale, ă a trei
momente distincte de activitate. Terasa cea
mai ă corespunde ă in ţ
B1, E3 ş E5. Galeriile G1 - G5 ş terasa
mijlocte erau la nivelul ă in B3.
marcate prin anexele respective. Terasa
ă era ş cea mai de jos, la ntvelul
ţ B4, ă ă de un zid de
bolovam de ă Pe baza ţ
asupra teraselor ş a materialelor
arheologice rezultate, ş prin comparare cu
valul de ă din apropiere. s-a emis
ipoteza ă durata de ţ a carierei
nu a fost mai mare de o ă de secol.
Pe ţ verticali au fost identificate cruci
gamate compuse, pentagrame, rune sau
ă de anrmale ă ă
celor de pe ţ mormintelor. lntre
acestea se impune figura unUl cerb sau a
unui om, reda! in stil naturalist
140
Datare epoca ă secolele
X-XI.
1 Ion Barnea, V1rg1l 8Jic1urescu. Ş
arheoiCJ91C Buarabl (reg Constanta) Matenale 6,
H159, p 562 • 563
2 P Bogdan, Graftle/e de It Basarab/. Matenale 6,
1959
3 Ion Barnea, Ş Ş Din tstorla
Dobrogei. III, 1971, p 114. 118, 180.233
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din România - Cariere
4 G. M1hllllll , /nscnp(/1 slavone vechi de la Basarabi
(regiunea Dobrogea) , Studii ş Cercetl!rl de
llngVISIIcl! 15, 1964, p 40
ă ţ Îngropate din
cariera de travertin de la
Sândominic
Jud. Harghita, comuna Sândominic
Localizare: ţ Ciucului, bazinul Oltului,
carstul din bazinul Ciucului superior, ver-
santul stâng. Extremitatea de sud-vest a
ă ţ
Tn ă de travertin in care ă
ă au grosi mi de 1 O -12 m au fost
identificate ă cicluri de sedimentare a
proceselor carstice care le-au produs. Ciclul
al 11-lea, la Sândominic, corespunde unei
umpleri carstice. ca urmare a unei ă ş
ă au fost efectuate in 1967.
Reluarea ă s-a ă in 1970 ş a
dus la identificarea ţ unei serii de
ă ţ colmatate total Stratigrafic. de-
pozitul de umplere, care le ă
ă ă nivele. Primul, gros de 0,50
m. argilo-mâlos (tip terra rossa). ş
ă ţ ă cu micromamifere, trei
piese din ţ ş un fragment de ă
Nivelul al 11-lea, gros de 1,5 m, mâlos, de
culoare ă cu ţ de crioclaste,
ţ ş el ă de micromamifere ş
ă piese litice. Piesele litice ar putea ă
ă vârsta depozitului apreciat. ă
ă din t1mpul ţ Mindel,
ţ une1 probabile industrii din pa-
leolihcul inferior. ă au fost efec-
tuate de C. ă P. Samson ş
Alexandru ă
Datare: paleolitic inferior.
1 P Samson C Rl!dulescu. Faunele de mamtfere
cuatemare din Bazmele Cwc ş Borsec (jud.
Harghtta) . lucrl!rile lnst•tutului de Speologie . Em11
• ţ 21 . ş 1992. p. 8.
2 C Rl!dulescu. P Samson, du
paleoflttque mfeneur en Roumanle, Travaux de
l'lnst•tut de Speolog1e . Emil Racovall!" 21 , 1992. p. 53
-62.
Cariera Bejan
Jud. Hunedoara. comuna ă
Ş ş municipiul Deva.
Localizare: Depresiunea ă ş Valea
141
ş in hotarul .Bejan•
De aici provme piatra ă in ţ
din ş de la Micia ş din alte ă ţ
de pe Valea ş In secolul al XIX- lea
se mai vedeau scobiturile in ă produse
de activitatea din ă iar in ă ă
blocuri de sarcofage ş coloane in diverse
etape de prelucrare, capiteluri de coloane,
unelte de mmerit, ş ţ urme de con-
ţ ş un altar inchinat lui Hercules
Silvanus de o • Vexillatio l(egionis) XIII
G(eminae) Ant(oninianae)".
Datare: epoca ă
1 CIL III , 12565
2. Maha1t Macrea, ţ Tn Dacta ş
1969, p. 308.
Cariera ă
Jud. Hunedoara, ş ă
Localizare: ţ Poiana ă ba-
zinul ş Valea Streiului.
Din ă ă se exploata calcar. De
aici sau din apropiere provine ţ cu
numele cioplitorului .Diogenes l(apidarius)"
Datare: epoca ă
1 CIL, III, 7895
2. M1hall Macrea, V1ata Tn Dacia ş
1969, p 307.
Cariera Deva- Dealul
Pietroasa
Jud. Hunedoara. municipiul Deva.
Localizare: ţ Poiana ă Valea
ş Valea Cemei , 4 km sud de
ş
Se exploata cuprit-andezt!ul care, probabtl,
s-a folosit la construtrea sanctuarelor de la
ă ş Muncelului - Sarmizegetusa
Regia.
Datare: epoca ă epoca ă
1 Mihail Macrea, ţ l n Dacta ş
1969, p. 308
Cariera ă ş
Jud. Hunedoara, sat ă ş ş Simeria.
Localizare: Depresiunea ă ş bazi-
www.cimec.ro
Arheolog/a ş Ş minelor dm România - Csnere
nul ş Valea Streiului.
Din ă ă se exploata calcar.
Datare: epoca ă
1 M•ha1l Macrea. ţ In Dac1a Romana, Bucure,ll.
1969, p. 307.
Cariera ţ
Jud Hunedoara. sat ţ comuna ţ
localizare Valea ş in lunea
ş
La ţ ţ o ă ă de
ă in coasta dealului ă ţ ă
ea se ă o ş ă cu ţ
• ă ă ă ţ este ă ă
G. Teglas. 1. ţ ş Repertoriul arhe-
ologic a/ Rom§niei, in manuscris (Institutul
de Arheologie • Vasile Pârvan·. ş
Datare: epoca ă
1 Oum1tru Tudor. ş tlrgun Ş sale In Dac1a
Romani , Ş 1968. p 127.
Cariera ş
Jud. Hunedoara, sat ş comuna
ş
Localizare Depresiunea ţ ba-
zinul ş Valea Streiului.
De a1c1 se exploata ă probabil calcar.
Datare: epoca ă
M1had Macrea Vtata Tn Dac1a Romana Bucure'll ,
1969, p 307.
Cariera ă
Jud. Hunedoara, sat ă comuna
ă ă ă
Localizare Depresiunea ţ bazinul
ş Strei, Valea ş
Din ă ă se exploata piatra.
Datare; epoca ă
1 M1ha11 Macrea, VtafB In Dac1a Romani , ş
1969, p 307.
Cariera Sânta Maria de
ă
Jud. Hunedoara, sat ă ă de ă
ş ă
localizare: ţ ă ş Valea Stre-
iului
ă ă ă d1n epoca ă Tn
punctul numit ă s-a exploatat piatra in
epoca ă ţ este ă ă
G ă B Jano ş dtn Reperlonul arhe-
ologic al României, nepublicat, anat ta
Institutul de Arheologte .Vasile Pârvan· din
ş
Datare. epoca ă epoca ă
1 Oum1tru Tudor, ş tlrgun Ş ute In Dacii
Romani, ş 1968, p 118.
Cariera Strei
Jud. Hunedoara, sat Strei, ş ă
Localizare· Poiana ă bazmul Mu-
ş Valea Streiului.
De atei se exploata ă probabil calcar.
Datare: epoca ă
1 M1h81l Macrea. ţ In Dacia RomaniJ, 1969,
ş p 307
Cariera Valea
Sângeorgiului
142
Jud. Hunedoara, sat Valea Singeorgtului,
ş ă
Localizare: ţ Poiana Ruscâ, bazi-
nul ş Valea Stre•ului.
Din ă ă se exploata calcar.
Datare: epoca ă
t M•hail Macrea. V11ta In Dacta Romani , ş
1969, p 307.
Cariera Bahna
Jud. ţ sat Bahna, comuna ţ
Localizare: ş Mehedinti Valea
ă afluent Bahna, 10 km amonte de
castrul Drobeta.
Pietre din ă au fost folosite la
construirea podului ş castrului roman de la
Drobeta ş la alte obiective strategice din
zona ţ de Fier Calcar cu aspect
nisipos, materialul era transportat pe Du-
nare, cu plute Canera ş ă
activitatea pe la anul 150 p Chr , când
incepe exploatarea carierei de la ţ
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mme/or din România - Canere
de la nord de ş ş castrul Orobeta.
Datare· epoca ă
1 Mthatl Macrea, ţ Tn Dacia Romanll , ş
1969, p 308
2 M Davtdescu, Drobeta. Cra1ova. 1980, p 110.
Cariera Breznita
1
Jud. ţ sat component ţ
mumcipiul Drobeta-Tumu Severin.
Localizare: ş Valea Du-
ă la nord de castrul Drobeta, la 10 km
ă de travertin cu ţ ş
ă de Alexandru ă ă ă Canera
ş incepe activitatea pe la 150 p.Chr. ş a
durat ă la retragerea ă din Dac1a
Cu piatra de aic1 s-au construit cele mai
multe dintre ă ş monumentele cas-
trului Drobeta ş din ş ă Era
ă la c1oplirea statuilor, monumentelor
funerare ş a ţ Tot din ă se
ă ptatra pentru cuptoarele de ars
var.
Datare: epoca ă
1 Dumttru Tudor O/tenta Romanll . ş 1968,
p 70
2 Dumttru Tudor ş tllrguri ş sate Tn Dacta
Romanll , ş 1968, p. 301
3 M Davtdescu. Drobeta, Cratova. 1980, p. 11 O-
111
Cariera de ă Gura
ă
Jud. ţ Gura ă localitate
ă a munictp1ulu1 Orobeta-Turnu
Severin.
Localizare: ş ţ Valea
ă pârâul Gura ă 7 km de
Drobeta-Turnu Severin. Tn ţ castrului
romane-bizantin ş ă ţ feudale.
ă cariere situate pe pârâul Gura ă din
care s-a exploatat calcar. Din cea d1n
amonte se exploata un calcar alb zaharoid,
din care se ţ p1ese de ă
ş ă (topoare. ă in neolitic,
statuete, p1ese de ă etc .• in epoca ro-
ă Tn cariera din aval se exploata calcar
dolomitic pentru ţ in epoca daco-
ă ă ş ă
Piatra era ă ş la castrul roman Dtana.
de pe malul iugoslav. in cetatea romano-
143
ă din vremea lui lusltntan de pe
Ostrovul Banului ş la ţ ă ţ
feudale din secolele XIV - XVII de pe
ş ostrov.
Datare· epoca ă epoca daco-
ă epoca ă epo-
ca ă
1 Vasile BoroneanJ. M. Davtdescu- cercetAri de
teren efectuate in perioada 1946- 1969, cu ocazia
Tnceperu ă la Htdrocentrala ţ de fier 1
dtn apropiere.
2 Mthall Macrea. Vtata In Dacia Romanii , ş
1969, p 308
Cariera Vârciorova
Jud. ţ localitate ă
Vârciorova, municipiului Drobeta Turnu-
Severin.
Localizare ş ţ Valea
ă 17 km de Drobeta
Din ă ă se exploata calcar.
Datare: epoca ă
1 Mthatl Macrea, Viata Tn Dacta Romanii , ş
1969, p, 308 ( tnformaJte conltrmatA de ă
efectuate de M Davtdescu ş Vastle Boroneanl) .
Cariera Vodita
1
Jud. sat ţ municipiul
Drobeta-Turnu Severin
Localizare· ş ţ Valea
ă pârâul ţ la 12 km de Tur-
nu-Severin
Identificarea a fost ă ă de Alexandru
ă ă ă Se exploata ă pentru castrul
Drobeta in secolul al 11-lea p. Chr ş pentru
construirea ă ă ţ in secolul al
XIV-lea.
Datare: epoca ă epoca medie-
ă
1. Oumtlru Tudor, Oltenia Romanii , ş 1942,
p 156.
Cariera Mraconia
Jud ţ sat ţ Ogradena
Veche, comuna ş ţ
Localizare· ţ ă Valea Du-
ă afluentul Mracon1a
Canera de calcar este in exploatare cel
www.cimec.ro
Cariera de nisip ţ
Cariera de nisip Cipau
.u
Cariera ş
Jud Mur ,
Cariera Creaca
(Piatra ă
Jud. S 1 ,
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dtn Rom,nie - Cariere
putea vedea, in cariera ă ă intr-o
ă o statuie ă probabil o
zeitate. ln peretele stânCii se afla o ş ă
ă ă de om pentru ă uneltelor.
Datare epoca ă
1 Mthatl Macrn ţ In Dacta Romani. Bucure$11,
1111511, p 308
Cariera Creaca Tic/ar
Jud ă sat Creaca, comuna Creaca
localizare Depresiunea ă Va-
lea ş afluentul AgriJ
ln ă se exploata ţ Ş aici, in
perete, s-a observat o ă ă ă in
ă probabil a ţ ca ţ ă a
supraveghetorulu1 carierei.
Datare epoca ă
1 Mthatl Macree ţ tn Dacta Romani ş
111611, p. 308
Cariera ş ţ - ă
(Homokos domb)
Jud. Salu Mare, sat - comuna ş .
localizare. Câmpia Ntrului, bazinul Bar-
ă la marginea satului, in zona pe-
ă a necropolei celtice.
ă ă de salvare au fost efectuate in
1995 prin Iret ţ in zona ă a
necropole1 celltce S-au identificat matenale
ceram1ce ţ culturii Baden final,
grupului cultural Hajdubagos ş un mormânt
celtic (nr. 208) La Tene C1 final .
Datare· penoada de ţ de la neo-
litic la epoca bronzului, epoca bronzului,
laTâne.
1. 1 N6mett, Cerce/In arheologtce cu Clracter de
111/vare/a ş ţ .Lutlfle• ş JUd Salu
Mare. Cercetln Arheologice, Campanoa 1995. A
XXX·a Suoune NII•Onall de Arheofogoe, BrAola,
11198 p 811
Cariera Ciuperceni
Jud Teleorman, sat- comuna Ciuperceni.
localizare Câmpia ă Lacul
Getic, Valea ă intre ă
Ciuperceni ş Traianu, terasa ă a
ă
Arheolog ia ş 12
In 1975 Vasile ţ ă in
cariera de la Ciuperceni materiale arhe-
ologice ş ă ă in 1977 un
s1mpoz1on la ţ locului ş incep ă ă
multidiseiplinare cu un colectrv de ş
din diverse discipline interesate. ă
ă ă ă in 1982 Situl dev1ne re-
ţ ţ ă D1n 1995 ă
reincep impreuna cu .Laboratorul de
paleontologie" al ă ţ din Ltege -
Belgia. Pe ă mate-rialele arheologice
ţ cultunt de prund, aungnactene,
paleoliticului superior, s-a identificat o ă
ă cu specii noi pentru fauna ţ ă ş a
continentului, de la inceputul pleistocenului .
Clupercenl ·Aspecte din timpul lucrarilor
erheologlce
Datare paleohttc rnfenor, paleolitic su-
perior
1 Vaso e Boronean1 1 Vled. Elena Terzea Theodor
Neagu 1. Basarab. Mann Clrc1umaru T Postotache,
H Azvadurov, Cercetlrlle trheologlce ş
multtdtSCtp/mare cJtn c.".,. de ,. Clupercen • jud
Te/eorman, Mater ale, 11182, p 16
2 Elena Te"lea, Vas le ţ Okouvertes
d'une fa11ne je mam1p eres phCIUnes a C1upercen1
(dtp de Tel orman) . Remarques sur deux esp6ces
mconnues en Roumanoe, Travaux de l'lnslltut de
Speologie .Emlle Racovotza• 18, 1979, p 171 • 184
Cariera ţ
Jud. Tulcea, sat ă comuna Jijila
localizare Malul ă Balta Crapina,
in ţ Gala 1ulu1
ă o ă ă de calcar din
care provtne roca ă pentru ţ
ţ medtevale ttmpune, din secolele
XI - XII ş ă romano-bizantme dm
secolele IV - VI. Cariera ţ ă in
secolul nostru, la data când se ă
ă ă
www.cimec.ro
Arfleotogis ş ş minefor din - Csnere
Datare: epoca ă epoca
ă
1. Ion Barnea, Ş Ş Om 1Ston1
Dobroge , III , Bucure$tl, 1971, p 233
Cariera Uroi
Jud. Hunedoara, sat ş ş
Stmena.
Localizare. Depresiunea ă ş bazi-
nul ş Valea StreiuiUI .
Aict se exploata cupnt-andeztt, din care
sunt ţ monumente ş ţ
din ş ă de pe Valea ş in
special de la Micia
Datare: epoca ă
1 Mthl•l M1cre1. Vll/1 Tn Otcia Rom1n, , ş
1961l, p 307
ă dintre Marghita
ş Ghenetea
Jud. Bihor, sat Ghenetea, comuna ş
Localizare: Bazinul ă in hotarul
satului, in dreapta drumulut dintre
arghita ş Ghenetea.
Clupercenl jud. Teleorman • molar de
mutodont
ln ă de la locul prezentat s-au ă
ă vase intregi lucrate la ă cu
motive ş imitând .terra sigilata·,
databile in secolele III - IV, de .tip Blazice·,
ţ dacilor liberi .
Datare: epoca ă
1 S Dum•trescu Z. Nanast , Ceram1c' descopent'
'' Gl!eneru (jud 81hor), Studti ş comun.care. Satu
Mire 1972, p 227-275
2 .... Repertor ut monumentetor dtn j ude u 81hor,
Orldea, 974, p 36
146
ă Crasna - ă ş
Jud. Salu Mare, sat - comuna Urziceni.
Localizare: ă Ecedului, Valea
Crasnei, afluent al ş la 150 m
dreapta de la drumul Urziceni -Urztceni
ă
Tn 1984, in punctul .La ă ş in mar-
gtnea ă la baza stratului neohtic ş
peste ntsip, suprapus peste cel d1n a doua
ă a fierului, s-au ă gropi de ţ ă
cu ă ă oase de animale, piese
de stlex ş ă
Datare. neolitic, La Tene.
1 1 eme 1, Descoperm dm neoll/,cuttlrz,u In
V1le1 Crasnel. Studu ş Comun•cAn 7-8, Satu Mare
1988. 1987, p 19
Inel slgllar cu numele Principelui
Transilvaniei Pouu descopent In rl$1din a
volvodall de la Cladov• Jud. Arad
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor dm RomAnia - LutiJrii
ă
ă din Dealul Mi/oaia
de la Cuvin
Jud. Arad sat Cuvin, comuna Ghioroc.
Localizare. ţ Zarandulut, Podgoria
Aradului, partea ă a drumului, in
partea de est a satului. in priporul ce
urcâ spre vii ş ă
ă arheologtce de teren efectuate de
Vasile ţ in anii 1953, 1967 - 1969.
Sunt identificate materiale ceramice ş
morminte din epoca ă secolele
XVI- XVIII , in via fostulut proprietar, maiorul
ă Materialele au fost cedate Mu-
zeului ţ din Arad Tot aici, in 1912.
un fost ă ţ ă ă oase de mamut
care probabil au ajuns la Muzeul ţ
din Budapesta.
Datare epoca ă
1 Vast te Boronean1 - ţ culese de l a
localn•c• ş din monografta comune•. a catUl ta in 1 i•1
· 19•2 de catre notarull Popa Ş invA!Alorull
Orec1n.
ă Valea Danciului
Jud Arad, sat Cuvin, comuna Ghioroc.
Localizare. ţ Zarandului, Podgoria
Aradului, malul drept al torentului , Valea
Danciului, in nord-vestul ă ţ in ba-
za dealului
Tn ltmpul unor ă arheologice in anul
1952, Vasile ţ a descoperit
ă dacicâ ş un cimitir din secolele XI
- XII . ă de teren au continuat ş in
anii ă cu aJutorul profesorului de
istorie 1 Ş din ă ş cu E.
Dorner, de la Muzeul ţ - Arad.
Pentru stratul de locuire din epoca dacicâ,
secolele 11 - 1 a.Chr s-au descoperit
materiale ceram1ce - ţ urne, cas-
troane. Pentru stratul de locuire ă s-
au descoperit materiale ceramice. podoabe.
monede, databile in secolele XI - XII
1.7
Materialele se ă in ţ Muzeului
ţ - Arad ş a ş generale din
ă
Datare La Tene, epoca ă tim-
purie
1. Vas e Boronean • C1m1ttrul dm sec XI • XII de 111
Cladovll . ţ Arlld, Zindava 15-16, 1987, p 67.
85. .
ă Biharea
Jud Bihor, sat- comuna Biharea.
Localizare: Valea ş Repede,
terasa din stânga ă ş in
nord-estul ă li, in sudul ă Bi-
harea. ·
ă in care, cu ocazia ă
arheologice dintre anii 1924 - 1925 Ş din
1954, 1973, a fost ă ceramicâ cu
mult grafit in ă ă in prima epocâ
a fierului - Hallstatt C - D, de la ş
secolului al IV-lea ş inceputul secolului al
III-lea a Chr . ţ dacilor ş ţ
matenale arheologice din secolele VII- VIII ,
ţ popula 1ei ş ş slave din
secolele IX - XIII De aici provine o ă
ţ faun st.câ de ă ă
Datare: Hallstatt, La Tene dactc, se-
colele VII- VIII, IX- XIII
1. Rusu. Contnout• llrheolog•ce 1• tS!Oflcul
ţ B•harea. Anuarul lnst•tutulu• de Studu lstonce
CluJ 3, 1960, p 18 • 22.
2. S. Oum1trescu, Sondajul arheolog1c d•n 1UI1e 1973
!n cetatea B•harea Cnsia • . 1974
3. ···. Repertoriul monumentelor d1n Jude uiB nor,
Oradea 1974. p 328.
ă ă ş
Jud Bihor sat ă ş comuna ş
Localizare: Câmp1a Enului, Valea En-
ulul , afluentul ş versantul stâng.
ln ă s-au ă descoperiri ă ă
toare. La ă satulut spre Valea Eriului ,
in malul ă s-au ă fragmente eera-
www.cimec.ro
Arheolog/li ş Ş mmelor dm Rom Ama - Lut4rii
mice ţ neoliticului mijlociu, cultura
Tisa. III. Motivele ornamentale sunt in relief
ş pictate. Matenalele se ă in ţ Ş
Generale nr 1 Carei, 1nv. 365 - 366.
Datare neolitic.
t 1 emet•. dm neo/lttcul tllllu In
Va/ea Crtsnat, Studii '' Comumeln 7-8, Salu Mare.
1888 . 11187, p 20.
ă Chitila - ă
ă ă Chit1la, municipiul
ş
localizare· ă ş malul
drept al Colenllnei. afluent al O ţ
Jn 1983 - 1984, in timpul ă ă de
salvare. Vasile ţ a identificat pe
malul inalt al Colentrne1 grop1 de lut aco-
perite in t1mp cu ă In care s-au ă
materiale ceramice ţ culturii Tei ş
aspectului cultural ă d1n pnma
ă a fieruiUI Din vremea Hallstat1-ului ,
gropile nu au fost exploatate ă ă in 1983.
Datare epoca bronzului, Hallstat1.
1 Vuole BOtoneanl Cho la Fermi , un aapect
eullural al pnme• epoe1 1 foerulu• Date prehmmare,
Thraeo-Oactea 5, 1884, 1-2, p. 156- 161!
ă Dealul Crucii
Jud. Cluj , sat ă comuna Jucu.
localizare Bazinul ş Mic, in
margtnea de vest a satului
Din descoperiri ă ă d1n anii 1964,
1966, 1969 au rezultat cel patru
mormtnte de ţ cu caracter SCiliC Tn
1969, Valentin Vasiliev ă un son-
daj arheologic. Este dezvelit un mormânt de
inctnera e. Din aceste descoperiri ă
prezen a une1 necropole de tip SCitic bintual
(de ţ Ş din secolul al
VI-lea a Chr. cu obiecte de mventar intre
care; ă pumnal tip akinakes etc.
Datare Hallslat1.
1 1 H Crotan. M. Blrbuleseu, E. Chtnll, V.
Vas•llev. 1. Wtnkler. Repertorrul arheologie al
ţ CluJ, Cluj, 1882, p 207.
ă Poiana ă ţ
Jud. Cluj, sat Poiana ă comuna Frata.
localizare: ă Transilvaniei. bazi-
nul ş supenor, Valea Morii
Tudor Soroceanu ă ţ ma-
terialelor ceramice dtn epoca bronzului.
148
Datare. epoca bronzului
1 TudOf Soroc:eanu. Acta Muse1 Napocens•s 10,
1873, 19/488
ă Schela Cladovei,
malul ă
Jud fosta comunA ă
Schela Cladovei, muntCiplul Drobeta-Tumu
Severin.
l ocalizare. Valea ă terasa joasA
de la marginea ă a ş
Mehedinti, in partea ă a ă ţ
La ses1zarea medicului veterinar din
localitate. M. Dav1descu ă materiale
neohtice Starfevo - ş Intre anii 1965,
1967 - 1968, 1982- 1996 M. Davidescu ş
Vas1le ţ ă ă ă
arheologice de salvare, ă
locurn din mezolit1c. cultura Schela Cladove1
- Lepenski Vir, neolitic. culturile Startevo -
ş Vinta, epoca bronzului cultura ă
Mare: pnma ş a doua ă a fieruiUI ;
epoca medievalA Cu ocazia ă
arheologice, s-a constatat ă malul a
ţ ca ă de matene ă pentru
amenajarea ţ ş aprovizionare cu
lut pentru modelarea ceram1et1
Datare epipaleolit1c, mezolttic, neolitic,
epoca bronzulUI, epoca ă epoca
romanA, epoca medievalA.
1 M Davod seu. O • de ltp la Tumu
Sevenn, ReVISta Muzeelor 3 1861! e. p. 547.
2 Vas11e Boroneant Recherches archeoiOQJques sur
la Culture Schela Ctadovet de la zone des Portes de
Fer, DaCia N S 17, 1873, p 5 • 38
ă Ghenci
Jud. Satu Mare, sat Ghenci, comuna
ă ş
LoQiizare: ă Ghenc:i, ba:zl'ltA raw ler.
La 6 m de la drumul de ţ ă Ghenci -
ş in malul lutâriei , s-au observat
in profil grop1 cu ş ă Ş cu
ă piese de ş din metal
etc. ă ă au fost efectuate in 1996 de
Nemet1 Janos
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmefor din RomAnia - Lutiirii
Datare: Hallstatt. epoca ă epoca
ă timpurie.
1 1 Lullria Ghencl, Cronica Cercetlnlor
Arheologtce Campan1a 1996, a XXXI·a Sestune
Na(1onali de Rapoarte Arheologice, coordonator
Cornelta Sto1ca, ciMeC. ş 1997. p 20
ă ş ţ
Jud. Satu Mare. sat- comuna ş ţ
Localizare: Câmpia Nirului , bazinul
ă
149
Prin ă ă de salvare efectuate in 1995
s-au identificat materiale arheologice din
neoliticul mijlociu, cultura ş gropi
menajere, un cuptor de pâine din secolul al
III-lea a.Chr. ş un mormânt de ţ in
ţ ă ă ă inventar.
Datare: neolitic. epoca ă
1 1 NemetJ, Cercellri arheologice cu caracter de
salvare la ş ţ .Lullne ş Nlstplrte", JUd Salu
Mare. CercetArt Arheologice, Campanta 1995. A
XXX-a Sesiune de Arheologte, ă
1996, p 89
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor din România - Saline
J i
Saline - Mine de sare
Sa/inele Ocna ş
Jud. Alba, ş Ocna ş
Localizare· ş Tâmavelor, Valea
ş
Tabula ă ă localitatea
pe drumul imperial de la Brucla (Aiud) la
Potaissa (furda) unde se ă o ş
ă cu exploatare ă azi a ă
Extragerea ă reîncepe la ş evulut
mediu ş in epoca ă
Satlna Turda - Ocna Muresulul, exploatare "In
clopot"
Datare· epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
1. Mihail Macrea, ţ 1n Dacia RomanA, Bucure$lt ,
1969, p, 307.
2 Nicolae Maghiar, Ş Olleanu, Dm tslona
mmentului Tn Romania, Bucure$ti, 1970, p. 246.
Sa/inele ă
(Feldioara)
Jud Alba, sat ă comuna
Ocna ş
Localizare· Câmpia Transtlvaniei. bazi-
nul ş
ş ă cu exploatare ă
pe drumul imperial ă Polatssa - Turda
Datare: epoca ă epoca medie-
ă
150
1. Dum1tru Tudor. ş tlrguri ş sate In Dacia
Romani . ş 1968, p. 205
Salina Uioara
Jud Alba, sat Uioara, ş Ocna ş
Localizare: Câmpia Transilvaniei, bazi-
nul ş
ş ă cu exploatare de sare pe
drumul imperial ă Polaissa - Turda.
Exploatarea se reta in secolul al XVIII-lea,
ă ş in secolele XIX ş XX. A fost
ă in 1928, ă un ţ
adânc de 140 m, denumit .Mihai", ş un ţ
de 60 m pentru bazinele de ă etc.
Datare: epoca ă epoca medie-
ă epoca ă epoca contem-
ă
1. Dum11ru Tudor ş tlrgun ş sate 1n Dacta
Romana, ş 1968, p. 205
2 Nicolae Magh1ar Ş Olleanu. Om tstona
mmentulutln Romania ş 1970. p. 298
Salina Unirea
Jud Alba, sat ş ţ de Sus,
comuna Unirea
Localizare: ţ ţ bazmul Mu-
ş Valea ţ
ş ă ă pe malul drept al
ş a fost ă de J.F Nei-
gebauer Exploatarea s-a ă ş in
secolele XVIII ş XIX.
Datare· epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
1 J F. Neigebauer Dac•en Aus den Uberreslen
des Klass•schen Altertums m11 besoners ROcks•cht
aui S1ebenburgen. ş 1851, p. 243.
2 Dum•lru Tudor, ş targur1 ş sate In Dacia
Romana, ş 1968. p. 205. 206.
Salina ş
Jud. ă sat ş vechea
denumirea comunei Ottuz.
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş Ş minelor dm Romflnia - Saline
Localizare: valea ş
Din ă ă se exploata sare la
ţ ă in sistem ă
Datare: epoca ă
1 Fr Sulzer, Geschtle des transalplnischen
Dactens ,1, p. 134, el N•colae Maghiar ş • Ş
Olteanu
2 NiCOlae Magh•ar Ş Olteanu, Om tstoria
mmertlvlutln Rom4nta. ş 1970 , p. 62.
Sa/ina Târgu Ocna
Jud. ă ş Târgu Ocna.
Localizare: Brezunv. Valea ş
Din ă ă se exploata sare la su-
ţ ă in cariere.
Datare epoca ă
1 N1colae Magh1ar. Ş Olteanu. Dm tstorta
mmerttulut Tn RomSma, ş 1970, p 62
Salina ş
Jud. ă sat ş comuna Târgu
ş
Localizare: Depresiunea ş cursul
inferior al ă ş afluent al Si-
retului
Piedro Deodata, ă ă ă prin Moldova,
ţ ă ă in jurul ş se ă
saline din care se ă sare in ă ţ
mari. Era ă in ă ţ Moldovei,
Rusiei ş in alte ţ ă Se transporta pe
ă apoi pe Marea ă ă la
Constantinopol.
Datare: epoca ă
1 N1co1ae Magh1ar Ş Olteanu. Din istoria
minentului Tn Rom4ma. ş 1970, p 168.
Salina ş
Jud. ţ ă ă sat ş localitate
ă ă comuna probabil Ciceu sau
Beclean.
Localizare: Dealurile Ciceului, Valea
ş
De aici se exploata sare.
Datare. epoca ă
1 Nicolae Maghiar. Ş Olteanu, Dm 1stona
mmentului Tn RomSma. ş 1970, p. 61 ,
151
Salina Bata
,
Jud. ţ ă ă sat ţ comuna
Petru ş
Localizare: Dealurile Ciceului, Valea So-
ş
De aici se exploata sare
Datare: epoca ă
1 N1colae Maghiar Ş Olteanu, Om tstona
minentului In Rom4ma. ş 1970, p 61.
Salina Beclean
Jud. ţ ă ă . comuna Beclean.
Localizare: Dealurile Ciceului, Valea So-
ş
De aici se exploata sare.
Datare: epoca ă
1 N•colae Maghtar Ş Olteanu, Din istona
minentului fn RomSma, ş 1970, p 61.
Salina Ciceu
Jud. ţ ă ă sat Ciceu, localitate
ă ă comuna ş
Localizare: Dealurile Ciceului, Valea So-
ş
De aici se exploata sare.
Datare epoca ă
1 Nicolae Magh1ar, Ş Olteanu, Om 1stona
mineri/ului in RomSnta ş 1970, p. 61 .
Salina Cristur
Jud. ţ ă ă . sat Cristur, comuna
Cristur-Sieni.
Localizare. Depresiunea ţ Valea
ş
De aici se exploata sare.
Datare. epoca ă
1 Nicolae Maghiar, Ş Olteanu, Din istorra
mmerrtului in Romania, ş 1970, p. 248.
Salina ş
Jud ţ ă ă . sat ş
comuna ă ş
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din Romlnia - Saline
Localizare· Depresiunea ţ Valea
ş afluentul Ş Tn apropiere
de ă ă ţ
la ă exista un actor (intendent) libert
pe nume Aelius Atticus.
Datare. epoca ă
1 V Chnstescu, Vtat• economtcla Dactet Romane,
ş 1829, p. 50, 51
2 Mthatl Macrea, VtafiJ In Oacta Romani , ş
1969, p 306
Salina ş
Jud. ţ ă ă . sat ş comuna
Unu.
Localizare· Dealurile Clujului , Valea
ş pe malul afluentului ş
Este ă la ă drumului roman ce
venea de la Napoca, prin Gherla Ş DeJ.
Salina' avea ţ ă ă mare
pentru ţ ş ă Civile ş a castruiUt in
interiorul ă se afla ş un templu,
canabe etc. De aici provin cinci ţ
vottve
Datare: epoca ă epoca medie-
ă
1 CIL III, 787 • 788, 791 • 793
2 V Chnstescu, ţ economtcla Daclet Romane,
ş 1929, p 50.
3. Dumttru Tudor, ş tlrguri Ş ute In Dacia
Romani ş 1968, p 263, 26-4
Salina ă ă ş
Jud. ţ ă ă , sat ă ă ş
comuna Petru ş
Localizare· Dealurile Ciceului, Valea
ş
De atei se exploata sare.
Datare: epoca ă
1 N•cotae Magh•ar, Ş Olteanu, Dm tstona
mmentulut ln Romlnta, ş 1970, p 81
Salina Reteag
Jud. ţ ă . sat Reteag, comuna
Petru ş
Localizare: Dealurile Ciceului. Valea So-
ş
De aici se exploata sare.
Datare· epoca ă
1 Ntcolae Maghiar, Ş Olteanu, Om t:stona
mmentulutln Romlnia, ş 1970, p 61 .
Salina Sintereag
Jud. ţ ă ă , sat - comuna
Sintereag.
152
Localizare· Dealurile Ciceului, Valea
ş
De aici se exploata sare
Datare: epoca ă
1 Ntcolae Maghtar Ş Olleanu, Om t:stona
mtnentului Tn Romlnta, ş 1970, p 61 .
Salina Tahat
Jud. ţ ă ă , sat Tahat, localitate
ă ă comuna Stntireag, in apropierea
ă ţ
Localizare Dealul ă Valea Some-
ş
De aica se exploata sare
Datare: epoca ă
1 Ntcolae Maghtar Ş Olteanu, Om t:stona
mmantulw 1n Romlnla, ş 1970, p 61
Salina de la ă ş -
ş
Jud ş sat - comuna ă ş
Localizare Dealurile ă ş Valea
Jijtet
Robert Bargrave ş despre o ă
de sare ă in imprejurimile ă
in secolul al XVII-lea.
Datare· epoca ă
1. N•colae Maghtar Ş Olleanu, Din t:stofla
mmentulut1n Romlnta, Bucur ş 1970, p 168
Salina Rupea
Jud ş comuna Rupea.
Localizare: Dealurile Gherghelui , Valea
OltuiUI, afluentul ş
De aici se exploata sare.
Datare: epoca ă
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine lor din Romlnia • Sa/me
1 .... Arch1v des Verems fur SiebenbOrgtsche
Landeskunde 13 S1b1u (Hermannstadt). 1876. p
302
2 V Christescu, ţ econom1cl a Dac1t11 Romane,
Ş Hl29, p 50
Salina ş
Jud. ă sat ş localitate ă ă
ş ă ă
Localizare: Dealurile subcarpatice,
lea Râmnicului ă
De aici se exploata sare la ţ ă ă
mântului.
Datare: epoca ă
1 Fr Sulzer Ge3ch1cllte de3/ransalpm13Chen
DaCien3, 1, III , VIena, 1981 - 1782
2 Nicolae Maghiar. Ş Olteanu. Din 13/ona
mmefi/UIUI in Romlnta, ş 1970, p 62.
Salina Cojocna
Jud. Cluj. sat- comuna Cojocna.
Localizare: ă Transt1vanie1, So-
ş Mic. atluentul ă
De aici se exploata sare. Tn tot evul mediu
ocnele de la Cojocna au fost printre cele
mai importante ă de sare din
Transilvania. Tn 1780 figura printre cele
ş oficii mmiere din Transilvania, ă
de Turda, Ocna DejuiUI, Ocna Sibiului, Sic
ş Praid.
Datare: epoca ă epoca ă
epoca ă epoca ă
1. M•hail Macrea ţ Tn Dac1a Romani ş
1969, p. 306.
2 Nicolae Magh1ar, Stefan Olteanu, Din Istoria
mmefl/u/u1 Tn ş 1970, p. 130, 166,
194
Sa/inele Peta
Jud Cluj, sat Pela, comuna Apahida.
Localizare· Bazinul ş atluentul
ş M1c
In apropierea satului sunt presupuse saline
romane.
Datare: epoca ă
1. Tabu/a lmpem Roman/, l . 34 88, numar de
ţ
2 1 H. ş M Blirbulescu, E. Chlnla, V
Vasthev, 1 Wmkler. Repenonularheolog'c al
JUdetului CluJ. ClUJ, 1992, p. 305.
Salina de la Sânpaul
Jud. Cluj, sat - comuna ă
Localizare· Dealurile Clujului, baztnul
ş afluentul Valea Mare.
De a1ci se exploata sare. A fost ă
o ţ pe un altar inchmat lui Sol
lnvictus de ă un .conductor salinarum·
ş pe numele ă lulius Valentinus
ş de intendentul ă libertul (C) lulius
Omucius.
Datare: epoca ă
1 M1hatl Macrea Vla(a In Dacia Romani ,
ş 1969. p 306
Sa/ina Sic
Jud. Cluj, sat - comuna Sic
Localizare· Valea ş Mic. Valea
Ş
153
ă arheologice au pus in ţ ă
urme ale ă ă la Sic. care au
continuat ş in epoca ă Este a-
ă intr-un document dtn 1291 , in care
se prevedea acordarea de pnvilegii pentru
exploatarea Tn ţ ă inainte ş ă
ă ă SfântulUI Martin. ă una
dintre minele importante ă in epoca
ă
Datare: epoca ă epoca medie-
ă epoca ă epoca contem-
ă
1. Mthatl Macrea, ţ Tn Romani , ş
1969, p 306
2. Ntcolae Maghtar, Ş Olteanu. Dm tstona
minentului Tn Rom4nia, ş 1970, p 62, 117,
130, 194
Sa/inele Ocna Dejului
Jud. Cluj, comuna ă Ocna Dejului,
municipiul DeJ.
Localizare: Bazinul ş in amon-
te de ţ cu ş
Din ţ ă ă ţ unor
ă de sare in epoca ă
ă arheologice nu au ş ă le
identifice in teren. Un document din 1248
ş ţ la Ocna DeJ a unei
gropi de exploatare a ă Erau exploatate
ş in secolele XVII - XVIII In 1 i'80 figura
printre cele ş oficii miniere pentru
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din România - Sali ne
exploatarea ă Extragerea ă ş in
secolele XIX - XX.
Datare: epoca ă epoca medie-
ă epoca ă epoca contem-
ă
1. 1 ţ Repertoriul arheotog1c pentru Ardeal,
ţ 1920, p. 473
2. V Chnstescu, ţ economic4 a DaCiei Romane.
ş 1929.
3 Oum1tru Tudor, ş targun ş sate In Dacia
Romana. ş 1968, p. 239
4. M1ha11 Macrea. V1a(a Tn Dacia Romani . ş
1969, p. 307.
5. Nicolae Maghiar. Ş Olteanu. Om 1stona
mmentului In Romlma. ş 1970. p 61 , 116.
194, 246
Sa/inele Ocna ă
Jud ţ sat Ocna ă localitate
ă ă sau ă în ş
ş
Localizare. ţ ţ bazinul
ţ
Ocna a ţ intre ş secolului al
XVI-lea ş ş secolului al XVII-lea. Un
document din 1517 ă ţ
minei
Datare epoca ă
1 •••• Documente prlvmd 1storia Romlnie1, Ed
Academiei , ş 1950.
2. Nicolae Magh1ar, Ş Olteanu. Om istona
mmentului In Romama, ş 1970, p 131 , 168
Sa/inele ş
Jud. Dolj, sat ş local1tate ă ă
comuna ş
Localizare: Dealurile Amaradiei , pe cursul
superior al Tesluiului, aftuent al Oltului.
Un document din 22 martie 1683, men-
ţ ă ă se ă o ţ ă ă
Radu ă din ş pnn mutarea aici
a .ocnei Ghitioara·
Datare: ă
1. N1colae Magh1ar, Ş Olteanu, Om 1stomt
mmentului Tn Rom,nia. ş 1970, p. 167.
Sa/inele ă
Jud. Dolj. sat ă localitate ă ă
comuna ş
Localizare: Dealurile Amaradiei, pe
cursul superior al Tesluiului, aOuent al
Oltului.
in apropierea Ocnei de la Gh1tioara se ana
Ocna ă ţ ă pe o ă mar-
ă de pe un document al ă ă
Horezu d1n vremea lui Constantin Brân-
coveanu, pe la anul1696.
Datare: epoca ă
1 Nicolae Magh1ar, Ş Olteanu. Om istoria
mmentufut rn Rom,ma. ş 1970. p. 167.
Sa/inele ş
Ghitioara
Jud DoiJ, sat Ghitioara, localitate ă ă
in apropiere de ş comuna
ş
Localizare: Dealurile Amaradiei, pe cursul
superior al Tesluiului, afluent al Oltului.
ă ţ ă in mai multe documente
din secolul al XVII-lea de ă domnitorul
Ş Cantacuzino (1682) ş de ă ţ
demnitari sau domnitori din ş vreme.
Datare: epoca ă
1 Nicolae Magh1ar. Ş Olteanu, Om tslona
mtnentulu1 in Româma. ş 1970, p 167.
Sa/ina Praid
Jud. Harghita, sat- comuna Praid.
Localizare. ţ Gurghiului, bazinul
Praîd, pârâul Corund, aOuent al Târnave1
MICI .
Sallna Praid • Interior din sala de tratamente
medicale
Prima ţ ă a ex-
ă ă d.n 1405 Exploatarea se
ă in secolul al XVI-lea la .Ocna de
www.cimec.ro
Arheofogia ş ş mine for din - Saline
Sus" ş .Ocna de Jos", .Iosif' etc. Extra-
gerea ă se ă in camere în ă de
clopot, iar ulterior în abataj. ă 1914, in
ă de la Praid s-a folos1t explozibil
in ţ de 30%, restul ă
efectuându-se cu ciocane Acum fostele
ă in ă de clopot, ş abatajele din
subsol sunt transformate intr-un sanatoriu
pentru ţ ş copii. fn exterior se ă
ă turistice ş un ş cu ă
ă ă pentru tratamente.
Datare: epoca ă epoca mo-
ă epoca ă
1 1 Bozac, Ş de la salinele dtn Transilvania la
ş secolului al XVIII-lea Anuarul lnsututului de
lslone CluJ 3, 1960, p 281
2 Ntcolae Maghiar. Ş Olteanu, Dtn tslona
mmentului Tn RomAma. ş 1970. p 163, 247.
3 !siVan Horvath, lslortcul mmentului de la sahna
Pratd, Pra1d, 1998
Salina Ş
Jud. ş sat- comuna Ş
Local izare: Colinele Miletinului, râul Mi-
letin, afluent al Jijiei.
Dintr-un document din 1670 aflat la Arhivele
Statului, ă ă locuitorii satului ex-
ă sarea. Ei se aflau pe ş ă
ă Barnovski din ş
Biserica a fost ă la 1507 de ă
ă Luca Arbore.
Datare. epoca ă
1 Nicolae Maghiar Ş Olteanu. Din IStoria
minentulu/Tn RomAnia, ş 1970, p. 163, 247.
Salina ă ă ţ
Jud. ş sat ă ă ţ localitate ă ă
comuna Ş (posibil).
Locali zare: Colinele Miletmului, râul Mi-
letin, afluent al Jijiei.
Dintr-un document din 1670 aflat la Arhivele
statului , ă ă locUitorii satului ax-
ă sarea. Ei se aflau pe ş
ă ă Barnovskt din ş
Datare: epoca ă
1 Nicolae Maghtar. Ş Olteanu, Din istona
minentului Tn Rom4nia, ş 1970, p 163, 247.
Salina ş - Rona
Jud. ş sat - comuna Rona de
Sus.
Localizare: Depresiunea ş
carstul superior al ă Rana. afluent pe
stânga al nsei (pe ţ cu Ucraina).
Este ă documentar in 1746, re-
ă ă 1848 ş ă în exploatare
ă ă primul ă mondial. in
perioada 1848 - 1914 ţ maximum de
ţ ă ş ă ă ex-ploatarea
ă la ă ă ar putea data de
dmainte de anul 600.
Datare: epoca ă epoca ă
epoca ă
1 M Stamaltu, Istoricul metodelor de exploatare a
zAcAmmtelor de sare din ă ş 1943,
p. 7. 8
2. Ntcolae Maghtar. Ş Olteanu. Dm tstori a
minentulu' 1n ş 1970, p 166, 246
Salina Ocna Ş
Jud. ş sat- comuna Ocna
Ş
Localizare. Dealurile Ciceului , Valea So-
ş
155
De aic1 se exploata sare.
Datare: epoca ă
1 N•colae Maghiar. Ş Olteanu. Din 1storia
mmentul11i in România. ş 1970, p. 6.
Salina Rona
Jud ş sat Rana, comuna Rona
de Sus.
Localizare: Depresiunea ş
carstul superior al râulu1 Rana. afluent pe
stânga al Tise1 (pe ţ cu Ucraina).
Mma de sare apare in exploatare ă anul
1848 Ş ă ă ă primul ă
mondial La baza uneia dintre ă de
ă acum se ă un lac cu ă ă ă
Mina este ă
Datare: epoca ă epoca mo-
ă epoca ă
1. Nicolae Magh1ar, Ş Olteanu. Om tslofl a
mmefltului Tn Rom4nta, ş 1970 p 246
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dm Romanie - Seline
Salina ş
Jud. ş sat ş (sat ă
sau integrat in localitatea ş de Jos),
comuna ş de Jos.
Localizare: Depresiunea ş
râul ş afluent al nsei
De aici se exploata sare in secolele XVII -
XVIII
Datare epoca ă
1 1 Bozac Ş dela uhnele d•n Transilvania la
sfAr$tlul secolului al XVIII-lea, Anuarul Institutului de
lstone CluJ 3, 1960. p. 281
2. Nocolae Maghtar. Ş Olteanu, OlfltSlona
mmentlllut In Romlma. Bucure,h. 197(1, p 166.
Salina ş
Jud. ş localitate ă
Localizare: Depresiunea ş
valea ă ş afluent al Tisei
De aici se exploata sare in secolele XVII -
XVlll
Datare: epoca ă
1 1 Bozac, Ş de la uhnele d•n Trans•lvan•a la
sra,.,tul secolului al XVIII-lea, Anuarullnslltutulut de
lstone Cluj 3, 1960, p. 281
2. Nocolae Maghiar, Ş Olteanu, Om tstoria
mmentulu In Romlma, ş 1970, p, 166
Salina Câmpulung la Tisa
Jud. ş sat - comuna ă
la Tisa
Localizare· Oeprestunea ş ă
ul ş afluent al Tiset
De aici se exploata sare in secolele XVII -XVIII
Datare epoca ă
N•colae Magh•ar Ş Qlteanu, Dm tstoria
mmenlulutln Romlma 1970 p 168
Salina ş
Jud ş sat - comuna ş
Localizare: Depresiunea ş
bazmul ă Iza.
Se exploata sare in epoca ă Tn
localitate s-au ă monede, ţ etc. de
ă ă ă 1796 ă s-
au extins ş au continuat ş in secolul al XIX-
lea.
156
Datare: epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
1 l Schm1dt, Banyalzalt es Kohazsalt Lapto
,1901 (el . N1cotae Magh11r ş Ş Olteanu)
2 N•colae Magh•ar Ş Olteanu, D•n 1stona
mmertlulul In Romlnta. ş 1970, p 62.
Salina Slatina
Jud ş sat probabil Slatina,
neidentificat.
Localizare: Oepresiunea ş
râul ş afluent al Tiser.
De atei se exploata sare in secolele XVII -
XVIII.
Datare. epoca ă
1 1 Bozac Ş de la sahnele don Trans•lvan a la
ş secolulut al XVIII-lea Anuarul lnst•lutului de
lstone CluJ 3, 1960. p 281
Izvoarele ă de la
Lunea
Jud ţ sat Lunea, comuna ă
ţ
Localizare: ţ Culmea ş
bazinul ă Moldova, afluent al
Siretului, pe partea ă a ă
ţ
Pe poiana celui mai putemtc .izvor de
ă Gheorghe Dumtlroaia a efectuat
ă ă arheologice intre 1980 - 1987, in
zona ă A - B. identificând o
ş multrstrat. din care in urma studierii
materialelor rezultate conchrde câ locuitorii
din neoliticul timpuriu, cultura Stareevo -
ş dm neoliticul mtjloc1u, cultura Pre-
cucuteni, din neoliticul final, cultura Cu-
cuteni , consumau apa ă ă a izvorului sau
extrâgeau sarea dm ea prin fierbere. Sarea
ă o schimbau pe calea lrocului cu
ă ţ vecine. Se presupune ă ş
popula ia dacicâ ă prin ă ă
efectuate în zona C folosea apa ·n ş
scopuri . Descoperirile de la . La ă ţ ş
.La oglinzt dm ă dtn an1i 1991 -
1993, fac dovada ă locuitorii ş ă din
punctele respective foloseau izvoarele ă
rate in ş scopuri .
Datare: neolitic, epoca bronzului, La
Tene dacic.
www.cimec.ro
Arheotog1a ş ş mine tor din .RomAnia - Saline
1. Gheorghe Dumttroaîa. Depunerile neo-eneolt/tce
de la Lunea Oglmzt, ţ ţ Memoria
Anttquitat1s 19, 1994, p 7, 82.
Sa/ina Telega
Jud. Prahova, sat- comuna Telega.
Localizare: ţ Teleajenului,
Dealul Cozminelor, valea Doftanei, a-
fluentul Teleajenului .
Sarea se exploata cel ţ din epoca
ă Tn documente, salina apare men-
ţ ă la 16 aprilie 1562, când in localitate
se afla o ă de sare.
Datare: epoca ă
ă epoca ă
1 Ntcolae Maghiar, Ş Olteanu, Din Istoria
mlnentului In Romlnla, ş 1970, p 62.
Salina ă
Jud. Prahova, ş ă
localizare: Prahovei, pe
dreapta ă Dâmbu, afluenlul Telea-
jenului.
Exploatarea se ă cel ţ din epoca
ă ş a continuat ş in epoca me-
ă Ea s-a intensifica! ă 1860.
Datare: epoca ă epoca medie-
ă epoca ă
1 Nicolae Maghiar. Ş Olleanu. Dtn tstorla
minentulutln Romlnia, ş 1970, p 248
Salina ă de Prahova
Jud. Prahova, ş ă
Sllnlc Prahova • Muntele de sare
Localizare: Prahovei, râul ă
nic, afluentul ă ă afluent al Prahovei.
De aici se exploata sarea la ţ ă apoi
prin ţ ă 1865. ţ se ă în
camere in ă de clopot, iar ă 1875
exploatarea era ă De exploatare in
salina .Sistematica" s-a ocupat inginerul
Caracsonyi, intre 1860- 1861 .
Datare: epoca ă epoca me-
ă epoca ă
1 Ntcolae Maghîar. Ş Olteanu. Din tstoria
mineri /ului In Romlnia, Ş 1970, p 248
Salina Baia Baciului
Jud. Prahova, sat Baia Baciului • localitate
ă ă ş ă
Localizare: ţ Prahovei, râul
ă afluentul ă ă
Primele ă de sare par ă fi ă
ă 1864. in ă ă pare ă fi fost
prima exploatare ă de pe valea
ă de Prahova. Tn apropierea fostei
ocne se ă lacul Baia Baciului cu
de sare de 170- 300 g/1 ă
157
Bala Baciului - Lacul din ţ nllnel
Datare: epoca ă
1 Nicolae Maghiar, Ş Olteanu, Dm Istoria
mmeritu/ui Tn Romlma, ş 1970, p 248
2 Dan Ghinea, EnciclopedlB geograftcl a Romlnlel,
III, ş 1998, p. 147
Salina Baia Verde
Jud. Prahova, sat Baia Verde- localitate
ă ă ş ă
Localizare: ţ Prahovei , râul
ă afluentul ă ă
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine lor din România - Salme
ă printre primele ă de sare
de pe Valea ă de Prahova, în-
cepute ă 1868. Tn apropiere se ă trei
lacuri cunoscute sub numele de Baia Ver-
de, cu ţ de sare de 170 - 300 g/1
ă
Datare: epoca ă
1 N1co1ae Maghiar. Ş Olleanu. Om IStoria
mmeritulut Tn RomSnta. ş 1970. p 248.
2 Dan Gh1nea, Encic/opedia geogra(lc4 a Romaniei.
III , ş 1998. p 147,
Salina Rogna
Jud. ă sat Rogna, comuna lleanda.
Localizare. Culmea Brezei, Valea So-
ş ă Dejului.
De aici se exploata sare. ţ ă in
Tabula Imperii Romani.
Datare: epoca ă
1 Mihail Macrea Vtala In Dac1a Romani. ş
1969, p 307
Salina ă
Jud. ă ş ă
Localizare: la poalele ţ ş
bazinul ă ă
Exploatarea ă ă din epoca daca-
ă
Datare: epoca ă
1 Nicolae Magh1ar. Ş Olteanu Dm tstoria
minentului ln Rom4nia, ş 1970. p 62
Sa/inele Ocnele Mari
Jud. Vâlcea, sat - comuna Ocnele Mari.
Localizare: Valea OHului, aftuentul ă ş
De aici se exploata sare. Din 1845 metoda
veche de exploatare în clopot este ă
cu metoda in camere trapezoidale.
Datare: epoca ă epoca medie-
ă epoca ă epoca contem-
ă
1 M1ha11 Macrea. ţ 1n Dacia Romani . ş
1969, p 307.
2 Nicolae Maghiar. Ş Olleanu. Dm istoria
mmentulut ln Rom4nta, ş 1970. p 167. 248
158
Sa/inele Cacica
Jud. Suceava, sat Cacica, comuna ş
Localizare: Bazinul ă Suceava. aflu-
entul Siretului.
Tn incinta salinei in exploatare, in epoca
ă s-au efectuat ă ă arhe-
ologice, care au pus în ţ ă intre 1995
- 1996, ţ cu ă de ţ a
apei ă vase de tip brichetaj folosite la
fierberea saramurei pentru ţ ă
solide. ă de acestea s-au ă ş vetre
de foc folosite in acest scop din vremea
culturii Cucuteni - eneolitic. Exploatarea in
epoca ă incepe în 1955.
Datare: eneolitic, epoca ă epo-
ca ă
1 Mugur Androntc, Ion ş Caetca, jucJ.
Suceava, Cron1ca ă Arheologice,
Campan1a 1996, a XXXI-a Ses1une ă de
Rapoarte Arheologice. coordonator Cornelta Stotca,
ciMeC, ş 1997, p. 8 pl XVIII-XI
Ocne/e Mari
Jud. Vâlcea, sat ş comuna Ocnele
Mari.
Localizare: Complexul dacic de la
ţ Valea Oltului, pârâul ă
Centru administrativ, politic ş cultural dez-
voltat pe ă minele de sare. saline cu
ţ din preistorie. fn epoca ă în a
doua ă a secolului 1 a.Chr., zona
ă pe ă ă ă mari
subterane, ă anume în ţ ţ
cu lut ş de mari dimensiuni. Altele, mai
mici, ş ă de ţ ă tot în
ă ă din ş ă
ă mari fac parte, ă ă lUI
Dumitru Berciu, care a efectuat ă ă
arheologice de aici, între 1960 1995, dintr-
un palat care a putut avea suprastructurâ ş
un etaj, ă din lemn. Cele mai mici pun
ş problema ă nu au avut ş ă fun-
ţ în aceste ă subterane s-
au ă ş fragmente ceramice cu incizii
alfabetice ş sau latine realizate
înainte de ardere.
Ocna apare ţ ă pentru prima ă
in Diploma ţ în 1247, ş este cea
mai veche ţ ă me-
ă de ă din Ţ ă
www.cimec.ro
Arheotogia ş ş mmetor din Romfmia - Saline
Acum sarea se extrage prin procedeul
ţ cu ajutorul ţ prin pre-
siune ş este ă in conducte la
Combinatul Chimic Govora.
Datare: perioada de ţ de la
neolitic la epoca bronzului, epoca
bronzului, Hallstatt, LaTEme dacic, se-
colele 1 a.Chr. - 1 p.Chr. , epoca con-
ă
1 Dum1tru Berc1u Burtdava - Puterntc centru al
Geto-dactlor. Drobeta 2. 1978. p. 5. 17.
Sa/inele Ocna Sibiului
Jud. Sibiu. sat Ocna Sibiu, municipiul
Sibiu.
Localizare: ş HârtibaciuiUI,
bazinul Tâmavelor, Valea ş
De aici se exploata sare Din secolele XV
159
- XVI se cunosc ă ă Ocna
Mare ş Ocna ă situate pe ş
deal. Exploatarea a continuat ş in secolul
al XVII-lea La 1780, aici ţ un
oficiu pentru exploatarea ă Erau
ă ţ in evacuarea apei ş in
transport. Mina a ţ ş ă 1848.
În urma ă ş salinelor vechi , in
secolul XIX-lea s-au format lacurile
Horea, ş ş Ocna Pustie,
Brâncoveanu etc.
Datare· epoca ă epoca medie-
ă epoca ă epoca contem-
ă
1 Dum1tru Tudor. OI/ema Romani . ţ a 11-a,
ş 1958, p 10.
2 M1hail Macrea. Vta/a In Dacta Roman! ,
ş 1969, p. 306
3. Nicolae Magh1ar Ş Olleanu, Dm rstoria
mmentulutln RomSma. ş 1970, p 130,
166, 194, 246 .
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor dm Romllnia - Ş
Ş
heologia ş 13 161
www.cimec.ro
ş nr. 1


..
"
/
/
/
"
"
.
,

Biserica ă Agatonul Vechi, planul bazei, ă V. Drâmboceanu.
163
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din - ş
m

rrmn

(xxxxl
1.-1
1=1

1·-1
ş nr. 2
PtATRA

P(tt.A. CE PII.TAA
f'EAEST OtAI.I'RA POal.O
PRAG DE: .,.Al llA CEASUPIIA POOE1.t1
PEAEn astRVSI
-
"
)(
STRAT 0E PÂJ>I.
T
X li )(
"'lRAAEA
'
Ul
X X X
X
Plt:Tiilt. PAA.ik.JSlTE 11 ..
"
.. ll
•,'SE
PEPET• l'rat.A.\.1 POCEL.EI

u l<tl.fl
1€ SI Nf$E Ă
f'C([UI, ...
X
11 X X 11 )<
l!
)( )C
... X
'"'
==
li
X
X X
"
X
)1 )<
X
X
X
1( )C
,
li
)(
)C
l( t
"
Biserica ă Agatonul Nou, planul bazei. ă V. Orâmboceanu.
164
www.cimec.ro
Arheolog a ş ş minelor dm Român a - ş
ş nr. 3
Agatonul Vech1. ă ă H. Trenk.
165
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Romlnia - ş
ş nr. 4
1Tolr1h JH
f ti H I.J oi 'ctl
g41 t O)t h.
n oMt Hll ( "

{\oi JJott f;.
(7 o ""'1j u
\ i-..1 g f N JT114
A-"' 6of 'f,

o
r o ti " o."
/. ( m i ffo J
rtiCrnpHL l1 Ht
r o "v·
:ltl.lro;rl/11111 ··'! -" 1' .. , ...... - .. - rr."tld,
r . .
o • •'"'''" :. ,f,.,. ,.,.,c,,,,.4.,
+ sOJrwlA
.... .. •P. ..

DOktlNIR MOHA?\Lti MWrA
IJMHH f rrtOHA O\r•41w
• v· 1
1. Pomelnic din epoca lui Neagoe Basarab din proscomidia schitului Agaton.
2. Pomelnicul de pe altarul schitului Agaton, ă Al. Odobescu.
166
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din • ş
ş nr. 5
eij
• 1
t
'•
'
'
'
·,
'
'
'
'
'
'
'
' '
•,
'
'
' '• '
...

'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
...
'
'
'
'
' '
'
'
.
'
'
'
'·.
'
'
'•
...
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
' '
' ... ...
'
'
.
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
' '
'
'
'
'
'
'
...
'
'
'
'

z
'
'
' '
'
'
'"'
9
'
'
"'
'
'
'
'
'
"
o
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
'
' '
...
'
----------.- ..
ş planul bisericii rupestre, ă V. Orâmboceanu.
167
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mlnelor din RomfJnia - ş
ş nr. 6

o
• •

[• • • L lol6t •"ltiOI

ş ţ ă ă ă V. Orâmboceanu.
Planul bazei ş al ţ (sus) ş peretele exterior, sudic Oos).
168
www.cimec.ro
Arheofogia ş ş minelor din Rom6nia - ş
. ' ·" .",.
. ' · /. '"
..
/,
·' "
/
ş nr. 7
- -·-· - ..
Il
; !
:IJ
• 1
q
d 1
! bO '
--=--
1 'el .!.
.•• v:-..;:oo
, ", / -:p.'/
: ,/// /•/: '·/ l'
1
C:i
V./' /-/
'
'
:
,.· ,

.
/·/ '/'P..f"
,,
////-'-."t
-
rfl
• ois
..--
.......
JA,li
!
...
1
J ISE, F8Qf,)
Î
il
1
.

-

.
.
1
'
1'm..
ş Planul ţ rupestre, ă V. Drâmboceanu.
Planul ă ş ţ in interior (sus), bazei ş ţ ijos)
169
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş mine lor din Romilnla - ş
ş nr. 8
....
Q
.,.
1
r.--...::2:.;: ."0' ;"...__-H

ş Biserica rupestra, dupa V. ă
Planul bazei ş al ţ incaperea nr. 2 (sus) ş incaperea nr. 1 ijos).
Peretele ă ţ (mijloc).
170
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România • ş
ş nr. 9


• •

1.
ş lui Iosif, acuareta dupa H. Trenk.
171
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minefor din Rom<Jnia - ş
1• - 1 NI$E

1 CJ 1 FERESTRE USA
ş nr. 1 O

3
1

1Nm
•••
ş lui Dionisie ă Planul bazei ş al ţ ă V. ă
172
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din • ş
E
.,
."
fP)'
t-.1
ş nr. 11
.r-
...
'r ">.
1
.1
E

" U)
....
N
7cm
8,6 c.m .
· r ,
ş .Fundul ş de la Nucu Bozioru - peretele de sus.
ă arhitect Silv1a ă ş Vasile ţ
Arme cu lndicarea dimensiunilor si a ţ ţ ă de verticala ş
Dreapta ş stânga, ă in perete.
173
www.cimec.ro
P l a n ş a nr. 12
---
\
1
74
www.cimec.ro
P l a n ş a nr. 13
Compl xu Ru tru Oum raua F t , comp xul ru tru, dupa C. Ch c.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmelor din - ş
ş nr. 14
Cariera ă Hercules Sexanus, ă Gr. Florescu.
76
www.cimec.ro
ş nr. 15
Sistemul roman de adâncire in ă tare pnn ţ verticale, ă Inginer N. Maghiar.
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mfnefor din • Plan ş
E
V
o
'or
ş nr. 16
80 cm
Mina ş ş de la baza treptelor romane (sec. 11-111, a.Hr.), dupa N. Maghiar.
178
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din România - ş
ş nr. 17
\ Fundat•a
\ ă romane
1 ,---./, 1
\ './ \ '
1 • \ 1
/Fundatii ,
, \ de z tdu rt romane
1 '/ \ \ ; \
'lo. \\ ,, ,,
1 \ J '
l l- -- J
' \ _.} - --
\ , __ --- -- _.,. ""_
---


'--
Monument al
Exploatarea .. Irina"
/" 4i
. Vetre de foc
contce / ".,"."
,", .
.. ·:., ?:.
..
Mina Teliuc, exploatarea la zi .Irina", dupa S. Rakoczy.
179
www.cimec.ro
ş nr. 18
Mina de fier de la Teliuc. Gropi de exploatare din timpul romanilor. ă S. Rakoczy.
a. gropi conice. b. umpluturi noi, c. strat de ă d. umpluturi vechi, e. strat de ă
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din - ş
ş nr. 19
+
;.
Sare +
LEGENDA
+
+
1-
+ +
a = Sopranul cu
+
+
i-
+
b = Toba crivacului
c = Caii de la crivac,
+
+
+-
..
i-
care invirteau
+
..
+ +
toba de ş .a
g
+ 1"
+
...
runiel
d - Funia
+ +
+
+
.,..
... ..
T
e = Colivra
Vedere in pl an
g = Talf>a'!camerei
A
Salina Tg. Ocna. ă în ă de clopot ş ţ cu crivac, ă A.
ş
o 181
www.cimec.ro
ş nr. 20
ţ P-fi
-
-
8
<J
Salina ă Planul de exploatare al minelor vechi ş noi, ă dr. M. Stamatiu.
www.cimec.ro
ş nr. 21
tf>-)} c a·lc ar
5rn
Piatra lui Gotar, ă M. ă ă
www.cimec.ro

ş nr. 22
,
o
_____ _.:; 10m
· ă A. Abramovicî ş ţ 11 . ş Omului du
. .
A
4
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş
ud
J
ş nr. 23
t \l 1
e ,
Izvoarele ă de la Lunea ş Oglinzi - Târgu ţ ă G Oumitroaia
(folosite în preistorie ş epoca ă
185
www.cimec.ro
Arheolog·
_ ş ş minelor din R .
• ş
ş nr. 24
'
dgr.coiA de · .. 1 1,
186
www.cimec.ro
Arheotogia ş ş minelor din ă - ş
ş nr. 25
1
2b
o 2 (.
ş ş Pandantiv, ă M. Cârciumaru.
(a desen b. fotografie)
187

www.cimec.ro
Arheologia ş ş minetor din Rombnia - ş
ş nr. 26
ş Gaura cu ă ă Ş egrea.
88
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minefor din - ş
ş nr. 27
Poarta de la intrarea in ş Gaura Chindiei 2 (sus).
Vedere cu amplasarea ş Gaura ţ Gos), ă V. ţ
189
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minetor dm România - ş
ş nr. 28
Unelte de silex din ş ţ paleohtic mrjlociu, ă V ţ
190
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş
ş nr. 29
2.
ă de la ţ reprezentarea unor figuri umane ă ş femeie) ,
ă V. ţ
191
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş
ş nr. 30
4
N
1
o 10 20 30. m
L--J
1 1
ş ţ de la Vârtop, ă M. Bleahu ş 1. Viehmann.
192
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş
ş nr. 31
Palatul Sinzienii
Biserica Veche
.. . -- intrarea in ş ă (11)
ă de acces
Sala Mare( cu ă -
intrarea in avcn (1)
rima ia
ă
Toboganul de ă
Biserica ă
A
N
1
",
o , o 20 30 40 50 '"
Gr.L[RIA TERMINALA
ş ţ ă ş ă T. Rusu.
Arheolog ia ş 15
193
www.cimec.ro
ş nr. 32
1
Intrare,
caseta .paleanlaloglci 3
A
N
1
o 10 20 m
Gurul Mare
ş ş ă C. ş
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş
ş nr. 33

1
O 20 m
ş de la ţ ă R. Jeannel ş E. G. ţ ă
195
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş
ş nr. 34
• 3 m.
ş ă ş nr. 2 a lui Cezar Manea),
ţ ă Cezar Manea, desen: ă Giurgiu.
196
www.cimec.ro
ş nr. 35
-entrf.e (aven)
o ___ s __
i
SALA OOMURilOR
ş lzbucul ţ ă Cr. lascu ş Ş Sârbu.
www.cimec.ro
Arheofogia ş ş mine/or din Romdnia - ş
ş nr. 36
Sala Domului
O 10 20 30 40 m
ş Zmeilor de la Onceasa, ă R. Jeannel ş E. G. ţ ă
198
www.cimec.ro
ş nr. 37
Palmierul
. colonie de lilieci
Izvorul
Cornul Vinitorului
' ă E. Balogh. ş Meziad d
L1
N
1
o 10 50
m
www.cimec.ro
"'
8
uri
1
/
ă ă ş
Sala ă ş
ş nr. 38
SECTORUL VESTIC 11
SECTORUL VESTIC 1
Cimitirul
ş ă ş ă C. ş
SECTORUL EST!C
Sa la
pj
!
o 1 o 2n m
L---L-.1-.-J
www.cimec.ro
ş nr. 39
)>.
3-
CII
o
()
CCI
a;·
'ti
CII
oe..
CD'

...,

3

CII
()
...,
g:
6'
3
lllo
"""'
::.
a;·

::.
oe..
CII
ş de la Vadul ş ă 1. Viehmann ş ţ
www.cimec.ro
"'
o
"'
l,ll.lii,IV: si ă
ş nr. 40
o

N
1
5 10 20 m
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Romania - ş
ş nr. 41
- Pîrîul 11
Sala de ş
\\
".,. \

C-)
c..,
o 25 50 m
:::»
<C
a::

Pirtul Sublmn 1

sifonul A
Sil1 Cipitei de Argint
S•'• liliecilor
ş ă ă ş ă C. ş
203
www.cimec.ro

1 •
••
1.
' .

ş nr. 42
• -11.1s · •
. . .
·.
'. • .. 1
ş Gura Cheii de la Izvor, planul ă ă ă C. S. ă ş ş ţ
www.cimec.ro
....
o
"'
ş nr. 43
ş Mare din satul ş ă T. Constantinescu.
www.cimec.ro
Arheolog1a p ş ş minelor din Rom nia - ş
E
o
"l
ID'
ş nr. 44
Planul ş de la Nucu-Bozioru in care se ă reprezentarile de ă
din epoca bronzului , ă V. ă ă de V. ţ
206
www.cimec.ro
l22d PIATRA
m Ă Ş
GALERID
r;;-;'""il OEPUNERI
1 )1 L.!l
ş nr. 45
ş de la ă Dragomir, ă V. Drâmboceanu.
www.cimec.ro
Ameologia ş ş mlnelor din Romlnis - ş
ş nr. 46
&illft
\

2 4 6 m
?
//:_\
L .rereastra
8
t
Intrare
ş Grota Boilor, ă Ş Negrea.
208
www.cimec.ro
,..
3-

o
o
...
ii
"' •
-


'
a;
ş nr. 47

" o 2 4 6m
1 1 1
1
ş ţ ă Ş Negrea.
www.cimec.ro
ş nr. 48
/
. ă V ţ ş ţ dup .
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş
ş nr. 49
O 2 4 6 Bm
' 1 1 1
ş Gaura Ungurului, ă Ş Negrea.
211
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din Rom4nla • ş
ş nr. 50
ş Oilor, ă M. Bleahu ş ţ
212
www.cimec.ro
ş nr. 51
)a.
3-
CII
o

a;·
"i
...
Cii

...,
...
3
Plltl
o
'
1! 11 fC 11
:;·

...,
Q.
s
••
::0
o
3

Il
::J
III
11
"

III

::J
...
CII
31
ti
..
54

11
11
11
..

ş Mare de la Ş ş ă 1. ă ă de Ş Negrea.
www.cimec.ro
ş nr. 52
)>
3-
III
o
{

III
""
os

..,

3
5
III
O'
...

::0

IDo
:;,
a;·
5 s
:!!
III
::J
!
""
III
N
1
O 5 1 O 15 2 o . 25 m
?
ş Cerbului, ă E. Balogh, ă de L ş ă 1967.
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Romfmia • ş
ş nr. 53
'
O 5 10 15 20 25 m
8 o E
F
c
ş Cuptorul Porcului, ă de E. Balogh, ă de l. ş ă
215
www.cimec.ro
ş nr. 54
ş de ă ş ă ă de 1. Viehmann ş V. ş ă de G. Karban.
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş
ş nr. 55

o 10 21 30 41 50 •
ş ă ţ ă E. Balogh ş L. ş ă ă de Ş Negrea.
217
www.cimec.ro
Arfleologia ş ş minefor din ă - ş
ş nr. 56
5 10 15 20 m
ş Cuptorul Ciumei ă de G. Karban.
218
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minetor din Romania - ş
Cascada
de Argint
ş nr. 57
Sala Cascadei
?
Sala ă
O 8 16 24 m
1 1 1
coloan! anemohlice
Sala cu Anemolite
ş ţ ă ă V. Sencu.
219
www.cimec.ro
ş nr. 58
ş Ţ ă A. Abramovici ş allii, ă de Ş Negrea.
www.cimec.ro
ş nr. 59
• 1 ., u a a•
Gaura Haiduceascâ, ă Ş Negrea ş L. ş ă
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minetor din Rom6nia - ş
ş nr. 60
1
ZONA .. ICTAT.t.
TEXT l!I18LIC
2 J
Gaura Chindiei 11. ă A. Sion, ă de V. ţ
222
www.cimec.ro
Arheolog ia ş ş minelor din Romlmia - ş
ş nr. 61
ş Chindiei 1, ă V. ţ
223
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Romjnfa - ş
flrfl.:lr&
(1}
ş nr. 62
z
O t 2 m
Gaura cu ă dupa Ş Negrea.
www.cimec.ro

:;.

)1.
o
ş nr. 63
o
3-
...

;;;·
!
"D

-


't)

i
:::J.

o-
....
'!!!.
3
5'

o-
....

::tJ
o
3
a..
:)
N

III
N
""
:s!
III
:;:,
.."
o 3 6
g
12 15 km

1 1 1
intrare
ş (Gaura) Porcariului, dupa Ş Negrea ş L ş ă
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din Romlnia- ş
ş nr. 64
ş ă ţ ă M. Ţ 1. Mezei, 1. Hajnal, ă de Ş Negrea.
226
www.cimec.ro
lrheologia ş ş minelor din Romlnia - ş
ş nr. 65
'

/
o . 2 4 6 1 10 11
intrue
1
ş de la ă ă ă 1. ă
227
www.cimec.ro
Se. ' 200
LJ"'
ş nr. 66
ş Rece, ă Cr. Lascu ş ţ
.
.
.
www.cimec.ro
Arheologfa ş ş minelor din - ş
ş nr. 67
ş Oilor, ă de L. ş
229
www.cimec.ro
Ameologia ş ş minelor din Romlnia • ş
ş nr. 68
....
ş Ş Mare, cartare M. Oumitrescu, Tr. Orgh dan (1963).
ă de echipa Clubului de Speologie ă ş a
.. Focului Viu", in anii 1977, 1985, 1986. 1988.
230
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din Rombnia • ş
ş nr. 69
ş lui Adam, ă 1. ă ş
231
www.cimec.ro
...,
...
...,
ş nr. 70
ş Cheia de la Izvor, planul ă ă din anii 1956- 1957, ă C. S. ă ş ş ţ
www.cimec.ro
ş nr. 71
ş Umanu d • upâ M. Du 1 m trescu ş ţ 11 .
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Romlnia ş
ş nr. 72
1
21•
ş Uliecilor, ă M. Oumtlrescu.
234
www.cimec.ro
Arheologis ş ş minelor din Romlnia - ş
o
2
4
6
8
10 m
ş nr. 73
ş Tatarului nr. 1, dupa P. Samson ş C. Radulescu.
235
www.cimec.ro
Ameologia ş ş mine lor din România - ş
ş nr .. 74
\
ş nr. 2 din Cheile ă ă P. Samson ş C. ă
S a-b sondaje I.SP.E , S c sondaj existent.
S. 1·2 sondaj executat deP Samson ş C. ă
236
www.cimec.ro
N
""
....
In tf'al'f!a
/n
.
,
ş nr. 75
o
/ .. /
. ' .
1 2 3rr.
.J
ş ş (Gaura Cioarei). Plan cu ţ ă ă C. S. ă ş ş C. N. Mateescu.
www.cimec.ro
Ameologfa ş ş minelor din Romlnia - ş
ş nr. 76
.
.
.
"'------'· t •• ••
1 2
m
ş Vulpii de la ş Plan ş profil ă Em. Alexandrescu ş ţ
238
3
J
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din· Romlnia - ş
ş nr. 77
-L15
\
D
ş .D.n Dâlma ş dupa Tr Constantinescu.
239
www.cimec.ro
Arheolog1a ş ş minelor din Romfmia - ş
ş nr. 78
ş ă ă ă Tr. Constantinescu.
240
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş
ş nr. 79
o m
10

ş Oilor, plan ş profil, dupa 1. Vintilescu ş ţ
·neologia ş 18
241
www.cimec.ro
'

N
6m
ş nr. 80
. . . - ,
• • t ........ _,
. "
... _
L
::: ...
..
o ·
01
. .
.
. .
o.l_"
1, ..
. .
,. -"' . ..
(
,".:,•
• , 'o" 1
• l' ', J, o
. \ ...... :
. . . '" '
. '.
·. :· ·.·: :··: •.
/' .·· "..".,." .· ..
. 4? • r - - , • • .·tii :
,,_-.. ... ·.
. . . . . . ..
. .
J
ş nr. 39 de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr. Goran.
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din • ş
ş nr. 81
f
"'•
11
ş nr. 20 ş lui Gabor) de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr. Goran.
243
www.cimec.ro
Arheolog a ş ş minefor din România - ş
• •
. . ,.

..
. ..
• • ••
• ••
ş nr. 82
. ·• .

• •




ş nr. 40 de la ş ă Fr. Podek ş M. Mottl.
N
\
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dm RomcJnia • ş
ş nr. 83
ş nr. 18 ş ş de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr. Goran.
245
www.cimec.ro


• • •

. .
.. .
. . . .
• • •
• • •
..

• •


2m
P / a n ş a nr. 84
• •


.
• • •

. .
..

. Ou
www.cimec.ro
ş nr. 85
r
ş nr. 36 de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr. Goran.
www.cimec.ro
Arfleologia ş ş minelor din Romdnia - ş
ş nr. 86
ş nr. 23 de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr. Goran.
248
www.cimec.ro
ş nr. 87
ş nr. 33 de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr. Goran.
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din - ş
ş nr. 88
ş nr 26 de la ş ă M. Mottl .
250
www.cimec.ro
ş nr. 89
j


-
ş ra nr. 36 d la M ş dup Tr. Orgh n Cr. Goran.
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mfnelor dm Rom/mia - ş
,
ş nr. 90
,,rD
,)
)

6)
w

, , ..
..
ş nr. 27 de la ş ă Tr Orghidan.
252
N
www.cimec.ro
ş nr. 91
ş nr. 9 de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr. Goran.
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mlnelor din Rom nla - ş
ş nr. 92
.e

.

5m
ş abri nr. 21 de la ş dupA M. Mottl.
254
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Romdnla - ş
ş nr. 93
o 2m
.. 1
:to
1
2
ş 1 ş 2 din Culmea ă ă lea Giurgiu.
255
www.cimec.ro
ş nr. 94

N
1
O 6 m
1.----1
ş lui Cocolbea, ă M. Dumitrescu ş ţ
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor din ă - ş
ş nr. 95
ETAJUL SUPERIOR
Strimturu Speraatei

Cirnîlîrul Urfilor
O 20 m
A 8, A' 8': Puncte de racord
Buintl! Cadinelar
ş lui Epuran, dupa 1. Povara ş ţ
ş t11or • 19
257
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din România - ş
ş nr. 96
& 1 4 ,.
ş lUI Clemente 1, ă V. Sencu
258
www.cimec.ro
"O
CD
>(/)
n;
....
Ql
G>
c:
....
Ql
-u
o
::J
IV
r;·
(1\
o
10
<
~ -
a.
c:
-o
Q)<
'iQ
z
CD
ce
(il

A

1
1 s 11 1$" 1S •
• • • 1 1 1
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România - ş
ş nr. 98
sondaj
9 1
6 · 9m
f •
ş Veterani, ă Ş Negrea.
260
www.cimec.ro
ş nr. 99
ş Cuciulat, ă A. Done ş ţ
www.cimec.ro
S O H E Ş
. .
-.
'-
_! 1
1 - •
-T 1_,...1..
A
. , . 1 • l
l
r
1
r
J

b
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş mine/or din România • ş
ş nr. 101

1
o 4 1 12 11
1 1 1 ' '
ş de la ş dupa V. Sencu ş Ş Negrea.
263
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minefor din RomAnia • ş
ş nr. 102
""\ ,-,---\
Lup,a
6
' \.' . :
( 7- ş a MontanA
\ -· ""
- ,,.----·
\
1 1
\ \, ---'
\ '·. (.. . .
\ , 1 ALBA IULIA
""" .. ·--"' 1
_,
\
\
1 - P. Ciurului Izbuc
2 - P. ă ş ţ de la ă ş
3 - P. ţ de la Vârtop
4- P. Lucia
5 - P. ş ţ
6- P. Pocala
264
ţ Alba
www.cimec.ro
ţ Arad
,.,
ş nr. 103
,--
,.,"' /.".., __ .." ... \
/
. .. ...... (- ( -
'".. - "'"'\ .1 ""'
jl) .,-- '· "')
1 (
• 1
\
/ \ l
. '-· - ·'-
r / ,
\ "' '" ..... ""
,
'tBeliu C.
·---.... l. \l
' ·...
14
,Moneasa .
" j
' /
.' 1
,,. ..... , i
l
."- - -' • · , 12
1

3
..... --r-,,
r <;t, \ .
1 1 ' 11 ! -,..
·'
,..J ( li
1 ' , < 1 '
l • , C'
.......... - . \ '
"·"'· ..... -. .' A"' ' 1
' """. / "=" ...,\ .... 1.
,. .J -
• .,._ _,... {ARAD ' . .
..... _ ."./ ," , .
--- ., ,.. .
Bodrogul NOU\
1
• ", ...
• 1 .... ..
i ,i.- . .1 ' '" Zabranl i
\ :,.,) ) /
--" .,· J 1 ' 1' ".;
{ __ B}' teni- •
\1 1
----'\
_, 1
, - 1
• 1
, ,
1 '
; }
1 (
1 ( ..
1 )
,'
' -
1
-
l j\. ( -, .,.J (_ .J 1
'" \.J_C J '-y···,... i\

ă
t.. 1 \ ,,,.. ... 7 8
7 ş lui Sinesie
8 ş cu Monezi
9. ş Gaura Scroafei
\,/ lJ
1 O. ş lui Adi
11 . ş Hoanca Boului
12. ş nr. 1 din Piatra cu Lapte
13. ş nr. 2 din Piatra cu Lapte
14 - ş Piatra cu Lapte
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din Romania - ş
ţ Bihor
15 -P. ă ă ţ
16 -P. ş
17 -P. Ponorul de la
ă ă ţ
18 -P. ţ
19 -P. ă ş
20 -P. Cotuna
21 -P. ş
22 -P. ş
23 -P. Piatra Corbului
24 -P. Piatra Morii
25 -P. Piatra ş
26 -P. Ungurului
27 -P. Zmeilor
Plan ş nr. 104
\
28 -P. Dâmbul Colibii
29 -P. ă ş
30 -P. Ţ
31 -P. ă ţ
32 -P. Baiului
33 -P. Boului
34 -P. Meziad
35 -P. din Dealul
Pietroasele
36 -P. ş
37 -P. lzbucul ţ
266
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din • ş
Plan ş nr. 105
48 ş cu Gamele
49 ş Gura Cheii
50 ş ă
51 ş Mare
52 ş ă
267
ţ ş
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor dm ă - ş
ţ
ş - Severin
54 -P. Boilor
55 -P. Ho ilor
56 -P. Livad• e1
57 ·P. ş
58 -P. cu Aburi
59 -P. Cumonl
60 -P. de sub Ş
J
61 -P. Gaura lui Lasconi
62 ·P Gaura Ungurului
63 -P. Ho lor (cu Ap4)
64 -P. lui lorgovan
65 -P. MicA d111 V. DrAslmicului
66 -P. nr. 1 din stg. Hidrocenlr.
67 -P. nr. 3 de la Bobot
68 P. Oilor
69 -P. Bllni -
70 -P. Mare d la Ş ş
71 -P. nr. 1 d•n Dealul ţ
72 ·P. nr. 2 dl!l Dealul ţ
73 -P. nr. 3 d111 Dealul Col ani
74 -P. SlAIT\IC
75 ·P. Cerbutu
ş nr. 106
1
---<.,
-""' J '
.., '
"'""'-
1 )
' """'

'
1
1
(
\
'
1
r
/_,
1
·-
83 1 01 1 02 ""\
100 86 64
87 65
69 68 67
59
/'1 ' 60
r \
1
61
J \.. lsaile 1

62 ... 1
- 1
1 '-..., J
rl
l
1
.,
"' 1
"""''
76 -P. Cuptorul Porcului
77 -P. de sub P de dup4 ş
78 -P. Fuganlor
79 -P. Liheolor
80 -P. ş
81 -P. PopovAI
82 ·P. ş
83 -P. VIrful Inalt
a. -P. Elena
85 -P. ţ
86 -P. Bobol
87 -P. ş
88 .P. Mare d•n Dealul Seca•a
89 -P. cu Apa din Cheii ş
90 -P. Gaura lui Ecab
91 -P. ş
92 -P. cu Oase
93 -P. cu ţ
94 ·P. Cuptorul Ctumei
95 -P. de sub P elrele Albe
96 -P. Hotel Grota
268
97 -P. Omului
98 P. RaCOVl\A
99 ·P. Ţ
100 -P. 2143 a
101 ·P. La Gaun
102 -P. 61 de la Cor.bituri
103 -P. d•n dealul ţ
104 .P. VAiae
105 -P. de sub Stanca Uubcovei
106 .P. Gaura HaiCiuceascA
107 ..P. Gaura Chind•ei 1
108 -P. Gaura Chind•ei 2
109 -P. Gaura cu MuscA
110 ..P. PAdurea Sicleni
111 -P. ş
112. -P. DubanAI
113 -P. ţ CAltnu
114 ..P. Dubova
115 -P. ţ
116 .P. Gaura Hicleana
117 -P. Mere de la GAuri
118 ..P. Mica de lânga P. lui VAl
119 ..P. Porcarului
120 ..P. Rolului
121 -P. lu1 VAl Ţ
122 -P. 2 Ma
123 -P. nr. 1 de la ţ
124 -P. Socolovi\1
www.cimec.ro
Arheofogia ş ş minefor din Romania - ş
ş nr. 107
ţ Cluj
125 ş ş Rece
126 ş Rece
127 ş Bilder
128 ş Ş Balicii
129 ş ă
130 ş ă ă ş
131 ş ă ă ţ ă
132 ş cu Coloane
133 ş Feciorilor
134 ş Homarilor
135 ş Modoloaia
136 ş Morarilor
137 ş ă
138 ş ă ş ă din Dealul
Alb
269
139 ş ă
140 ş ş
141 ş ă
142 ş ă ă ţ Mare
143 ş cu Stalactite
144 ş Oaselor
145 ş Ş ă
146 ş Amatorilor
147 ş Degence
148 ş lui Negru
149 ş ObseiVator
150 ş Oilor
151 ş Vulturului
152 ş Ş Mare
www.cimec.ro
Ameologia ş ş minelor din RomAnia • ş
ţ Constanta
ş nr. 108
153 - ş La Icoane
154 - ş Casian
155 - ş Baba
156 - ş Bursucilor
157 - ş Cheia
158 - ş Soei
159 - ş La Adam
160 - ş Gura Dobrogei
161 - ş Cariera ă
162- ş Scrofeni
163 - ş Topalu
270
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Rom4nia - ş
ş nr. 109
ţ ţ
164 - ş nr.1 din Cheile T ă
165- ş nr.2 din Cheile ă
271
www.cimec.ro
Arheofogis ş ş mmelor dm Rom6nia • ş
ş nr. 11 O
ţ Gorj
'
'
# .... ,,........._
1 \
. \
)
J
1
1
1
" l '
......... ă ă ş \
' "" • t
J
'
\
166 - ş Muierii
167 - ş Muierilor
168 - ş ă
169 - ş ă ş
170 - ş Cioarei
171 - ş Vulpii
172 - ş din Runc
173- ş ş
17 4 - ş Dâlma ş
Vl adi mir
. '
'
J
1
R dme ti \

• J '
' (
v 1
, ,.-. ""'-.-..J
V
175 - ş din Valea ş
176 - ş Pârleazului
177 - ş ă ă
178 - ş Polovragi
272
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mlnetor din România - ş
ş nr. 111
179 -P. ă sub ă nr. 40
180 -P. ş
181 -P. Mare de la ş
182 -P. nr. 1 de la ş
183 -P. nr. 1 O de la ş
183 -P. nr. 13 de la ş
185 -P. nr. 16 de la ş
186 -P. nr. 18 de la ş
187 -P. nr. 2 de la ş
188 -P. nr. 20 de la ş
189 -P. nr. 21 de la ş
190 -P. nr. 23 de la ş
191 -P. nr. 27 de la ş
heolo ia e terilor • 20
273
ţ Harghita
192 -P. nr. 3 de la ş
193 -P. nr.33 de la ş
194 -P. nr. 34 de la ş
195 -P. nr. 36 de la ş
196 -P. nr. 37 de la ş
197 -P. nr. 39 de la ş
198 -P. nr. 5 de la ş
199 -P. nr. 9 din Cheile ş
200 -P. nr. 9 de la ş
201 -P. nr. 26 de la ş
202 -P. nr. 4 de la ş
203 -P. nr. 8 de la ş
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din România ş
-)-, ş nr. 112
,.,., '--'-,
1 \
' 1 1
,.. ...... """' J / \
( \.. f ş /'- -,
' • 1 ·k- ţ Hunedoara
J
1
' ... ·2;s!1 ()
.1 ţ \
( '+ \ )
\ ,:-·..: ş
' . '-"-
i 204 ..__
1 \ 209-212 '
f).' Gurasada \
1
• Germlsara \
\ \ 1 Aurel \,
1
,, . ,.
/ _,·-·-.. - ·-< t... VIa leu., ·1
,.... \ Sj .. ţ },. )
'\ • Nandru DEV .. Ii. ă ş \
219 \ A - "T@T 1
'-")
220 ' L·""·J \
- •/ 1 f V 205
( • ___ .J, i
1
218 1 '
} / J
( _,'< •• Cioclovlna \
.... \ \ 206 207\ '
- \ ; ·"' \ 1 208 222 J
' ţ j 214 (
'\.. . /L...Jlh:r Federi 216 -"
" .. .r \,.0'\ •213 \
,.... .... / i 217-215225 f'-'
t. .. 1 ' 221 224 ..... • ...... '-
' Sarmlzegetusa -... .. _, 223 \ _,. \
\- _. .. ,. ., ' ....
\
- ' Pul ' Baru i /} '
1 .. )-....,
J . . 1
(
.
.
'·'J ş \ .
1
_.. '
,.,..,- 1 __ ..
' _ .. " . J _____ _, ""-
, """-...... ,._.,.",..-
'--'
204 Meda
205 -P. ă ă de la ş
206 -P. Luncani
215 -P. nr. 1 din Coasta Vacii
216 -P. nr. 2 din Coasta Vacii
217 -P. nr. 3 din Coasta Vacii
218 -P. nr. 1 din Culmea Vârtoapelor
219 -P. ă de la Nandru
207 -P. Cioctovina cu ă
208 Cioclovina
209 Ş de Jos
21 O -P. Balogu
211 -P. Groapa Lupului
212 -P. Germisara (Geoagiu ă
213 -P. Coridorul din P. Muntenilor
214 ş
274
220 -P. ă de la Nandru
221 -P. Bordu Mare
222 din Ponorici
223 -P. lui Cocolbea
224 -P. Piatra din Poieni
225 -P. Ponor
226 -P. Avenul Cismei
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minelor din România - ş
ş nr. 113
227- ş ţ
228 - ş lui Epuran
229 - ş Climente 1
230- ş Cllmente 11
231 ş Cuina Turcului
232 - ş Fluturilor
233 - ş lui Carafil
234 - ş Ponicova
235 - ş Veterani
275
ţ Mehedinti
www.cimec.ro
ş nr. 114
ţ ă
236 - ş Cuciulat
www.cimec.ro
115 ş nr.
ţ Timis
u Aven
237 - ş
238 - ş ş
239 - ş
www.cimec.ro
ş nr. 116- ă ş naturale locuite de om pe teritoriul României
Harta RomAniei d1ntre cele douA
razboaie mondiale cu cea mal
completa re ea de ape fi ronne de
relief, ă AUasul lstonc, Ed.
Oldactd, ş 1971.
r/ •
..
..
www.cimec.ro
ş nr. 117 • ă cariere/ar rezultate din ţ ă ş ă
. ...- I l j
'î.;.

Harta Romaniei dintr cel douA
r.lzboaiCI mond&ale cu cea ma•
c:omplel4 retea de ape ş • forme de
rehef, dupA Atlasul Istoric. Ed
Oldactd, ş 1971.
'
..
www.cimec.ro
Artleologle ş ş minelor dm RomAnia - ş
Cariere:
1. ţ
2. Geoagiu
3. lghiu
4. Baia
5. Ghioroc
6. ş
7. ş ş ţ
8. ş
9. ş
1 O. ţ ş
11. Râpa
12. Bucova
13. lablanita
'
14. Luncavita
.
15. ţ
16. ă ş
17. Coronini
18. Petnic
19. ş ţ
20. Rusca ă
21. ţ
22. Verendin
23. Baciu
24. ă ş Mic
25. ş
26. ş
27. Nadic
28. Jucu de Sus
29. ş
30. ă
31. Tureni
32. ă ş
33 Potaissa
34. ă ş Nord
35. ă
36. Basarabi
37. Sândominic
38. Bejan
280
39. ă
40. Deva-Pietroasa
41 . ă ş
42. ţ
43. ş
44. ă
45. Sfânta Maria de ă
46. Strei
47. Sângiorgiu
48. Gura ă
49. Vârciorova
50. ţ
51. Mraconia
52. Chetani
t
53. ă
54. ş
55. Creaca
56. Crea ca-Ti clar
57. ş ţ
58. Ciuperceni
59. ţ
60. ă Mori i-Ciungud
61. Bahna
62. Urei
63. ţ
64. Ghenetea
65. Crasna ă ş
66. Cuvin-Miloaia ă
67. Cuvin-Valea Danciului (L)
68. Biharia ă
69. ă ş ă
70. Chitila ă ă
71. Dealul Crucii ă
72. Poiana ă ţ ă
73. Schela Cladovei ă
74. Ghenci ă
75. ş ţ ă
www.cimec.ro
_.,
Harta RomAniei dintre cele douA
1
..r rAzboaie mondiale cu cea ma1
completa ţ de ape fi forme de
relief, dupa Atlasul Istoric, Ed.
Didactici\, ş • 1971.
.. -
/
www.cimec.ro
Arheolog/a ş ş minefor din - ş
Mine:
1. ş Mare
2. Bucium
3. Rimetea
4. ş ă (Aiburnus
Maior)
5. ă
1
6. ă
7. Cladova - Cersca
8. Dud
9. Milova
10. ş
11 . ş ţ
12. Borlova
13. Ciclova
14. Ciclova ă
15. Ohaba Bistra (Ferdinand)
16. Dognecea
17. Maidan
18. Marga
19. Moldova ă
20. Nera
21 . ş ţ
22. Sasca ă
23. Slatina ş
24. Surducu Mare
25. Tincova
26. ă - Coronini
27. ă ş
28. La Poduri - ş ă
29. Surduc
30. ş
31 . Teliucul inferior
32. ă
33. ş
34. Ruda - Brad
35. Alun
36. ă ţ
37. ă ţ - ă ş
38. ă
39. Câinele (Câinelui) de Sus
40. Teliuc
41 . ă ş
42. ş
43. Ghelari
44. ă ţ ă
45. Hondol
46. lscroni
47. ţ
48. ş ş Mare
49. ş ş Mic
50. ţ
51 . Sacarâmb
52. ă
53. Trestia
54. Vârciorova
55. Eibental
56. Tisovita
'
57. Cricova
58. Baia lui Chiran - ă ţ
59. Valea Lili- ă

60. Ş ş
61 . Ogradena Veche
282
www.cimec.ro
P l a n ş a nr. 119 •
-··t)---
1 ~
'/\
..
--
www.cimec.ro
Arheofogia ş ş mmelor din Romlnia • ş
Saline (ocne de sare):
1. Ocna ş
2. ă - Cetate
3. Uioara
4. Unirea
5. ş
6 .. ş
7. T ârgu Ocna
8. ş
9. ş
10. ţ
11. Beclean
12. Ciceu
13. ş
14. ş
15. ş
16. ă ă ş
17. Reteag
18. Sintireag
19. Tahat
20. ă ş
21 . Rupea
22. Cojocna
23. Peta
24. Sic
25. Ocna Dejului
26 Ocna ă
27. ş
28. ă
29. Cacica
30. Praid
31. Ş
32. ă
33. ş
34. Rona
35. Ocna Ş
36. ş
37. ş
38. Câmpulung - Tisa
39. ş
40. Slatina
41. Izvoarele ă de la
Lunea
42. Telega
43. ă
44. ă Prahova
45. Baia Baciului
46. Baia Verde
47. Rogna
48. ă
49. Ocnele Mari
28-4
www.cimec.ro

CD
c.n
ş nr. 120 - ă ş antropice rezultate din ţ ă ş ă
ţ
- "
"-
...
..
www.cimec.ro
Arheofogia ş ş mine/ar din - ş
ş antropice:
ă de om)
1. Biserica ă capului
Sfântului Ioan ă -
ş
2. Culmea Martiriei - ş
3. ş lui Iosif - Bozioru
4. Biserica Agatonul Nou
5. Casa ţ ş
6. Vârful ă ă ţ - Begu
ă ă ă
7. ă - ă ş
8. Agatonul Vechi - Bozioru
9. Malul cu ă - Cozieni
1 O. ă - Bozioru
11. ă ă - Bozioru
12. Ghereta- Bozioru
13. Dionisie ă
Bozioru
14. Piatra ă ă Bozioru
15. ş Piatra ă ă -
Ruginoasa
16. Policiori - Ruginoasa
17. ş Pietrei - Ruginoasa
18. Piatra ă - ă
19. ş ş ă ţ -
ş
20. Fundul ş - Bozioru
21 . Culmea Pietrei-
Ruginoasa
22. Chilia ş - ţ
23. Bisericuta ă
(Complexul ă
24. Bisericuta ă -
Cripte
25. Complexul Rupestru
286
Basarabi - Murfatlar
26. Galeria G1-G5 Basarabi -
Murfatlar
27. ţ B 1 - Ba sa rabi -
Murfatlar
28. ţ B2- Basarabi-
Murfatlar
29. ţ B3- Basarabi-
Murfatlar
30. ţ B4- Basarabi -
Murfatlar
31. ţ ES- Basarabi-
Murfatlar
32. ă ă C1 -
Basarabi - Murfatlar
33. ă ă C2 -
Basarabi - Murfatlar
34. Cariera Basarabi -
Murfatlar, Cimitirul
35. ş Cheia - Turda
36. ş Diana- ă
Herculane
37. ş Higeea - ă
Herculane
38. ă Creaca Ticlar
39. ş Creaca
40. Gaura ă ă
www.cimec.ro
N
..
...
ş nr. 121 . ă avenelor ş ă naturale locuite de om

....
·-'/Y'
Legenda:
• • - adâposturi
Harta Romaniei d•ntre cele ă
rAz.boal8 mondiale cu cea mai
complell retea de ape ş forme de
rehef. ă Atlasul Jstonc, Ed
Didactd, ş 1971.

' (
..
..
www.cimec.ro
Ad po turi:
o Coas a Luchii
20 lzbucul de la Fâna e
30 d po ul are din Pia ra
Ro oe
40 ă ntre Stânci
50 Ad postul sub Stâne
ş Oilor
6. Ad postul sub ă
ş F rumoa
7 o Adapostul sub St nea
Piatra lui Go ar
80 Ad postul su St n
(Po capina) lui Climente
90 Ad postul sub St nea
Cuina Turcului
A vene:
1. Bet ea
2. G 1 ş ni
30 Varni ei
www.cimec.ro
>
:T
"'
o
o
"'
;;;·
..,
..
....

o
...
ş nr. 122
c
1
ă ă ş ş a descoperirilor de ă ă pe continentul european ş asiatic, ă A. Lero1 Gourhan.
www.cimec.ro
• Grolles me,euru
o Grottu •mportantts
.. S•tu d'art part"al
• Sues d'art mobilier ---
o •
CcwaUI>Io
CASTILlO
ş nr. 123
l A IAU"' I
LA f ltOII( I
0
Cele mai importante ş cu ă ă ş ă din arealul franco - cantabnc.
www.cimec.ro
INDEX
P L A N Ş E
www.cimec.ro
1 DEX PLAN E
(b
7
70
9
63
7
7
. Boron n ....................... 222
. ······•···························· ........................... 22
....................................................................................................... 2
...............................•.......................................•.•........................ 2 5
··································································································· 2
............................................................................................... 2 7
1 Gof) .................................................................................................... 212
,, ·········•·•••••················•·•·•••·•••·••···········································•·•· 273
ra ....................................................................................... 27
n ............................................................................................ 27
7
3
www.cimec.ro
Arheologta ş ş mmelor din Romania • INDEX Ş
Mina de fier de la Teliuc. Gropi de exploatare din timpul romanilor, ă
S. Rakoczy. a. gropi conice, b. umpluturi noi , c. strat de ă d.
umpluturi vechi , e. strat de ă ........ ....... ... ....... ...................................... 180
Mina Tehuc, exploatarea la zi ă S. Rakoczy ................................. 179
ş (Gaura) Porcanului , ă Ş Neg rea ş L. ş ă .................. 225
ş . Din Dâlma ş ă Tr. Constantinescu.. ... .. ... ... .. . . ..... 239
ş "Fundul ş de la Nucu Bozioru - peretele de sus - ă
arhitect Silvia ă ş Vasile ţ Arme cu indicarea
dimensiunilor ş a ţ ţ ă de verticala ş - Dreapta ş stânga,
ă in perete ...................................................................................... 173
ş abri nr. 21 de la ş ă M Mottl ....... .................................. 254
ş ş (Gaura Cioarei) . Plan cu ţ ă ă C S.
ă ş ş C N. Mateescu .................................................... 237
ş ş Pandantiv ă M. Cârciumaru (a. desen; b.
fotografie) ............ ................................................................................. 187
ş Cerbului , ă E. Balogh, ă de L. ş ă 1967 ...... 214
ş Cheia de la Izvor, planul ă ă din anii 1956- 1957, ă C
S. ă ş ş ţ .......... ............ .. ........ . ................................... 232
ş Chindiei 1, ă V. ţ .......................................................... 223
ş ş ă C. ş ...................................................................... 194
ş Cuciulat, ă A Do ne ş ţ .......................................................... 262
ş Cuciulat, ă A. Do ne ş ţ ......................................................... 261
ş Cuptorul Ctumei ă de G. Karban .............................................. 218
ş Cuptorul Porcului , ă de E. Balogh, ă de L.
ş ă . .... ... ...................... ... .. ............................................. 215
ş de ă ş ă ă de 1. Viehmann ş V. ş ă
de G. Karban ............................................................................................. 216
ş de la ă ă ă 1. ă .................................................... 227
ş de la ţ ă R. Jeannel ş E. G. ţ ă ............................. 195
ş de la ş ă V. Sencu ş Ş Neg rea ............................... 263
ş de la Vadul ş ă 1. Vtehmann ş ţ .................................. 201
ş de la Vârful lui Dragomir, ă V. ă .............................. 207
ş Gaura cu ă ă Ş Neg rea .................................................... 188
ş Gaura Ungurului , ă Ş Negrea ................................................... 211
ş ă ă ş ă C ş ............................................................ 203
ş ţ de la Vârtop, ă M. Bleahu ş 1. Viehmann .................... 192
ş ţ ă ş ă T Rusu ................................................. 193
ş Grota Boilor. ă Ş Neg rea ...................................................... 208
ş Gura Cheii de la Izvor, planul ă ă ă C S. ă
ş ş ţ ....................................................................................... 204
ş Gura Ponicovei , ă Ş Neg rea ..................................................... 259
ş ţ ă Ş Negrea ................................................................. 209
ş ţ ă H. Kessler .................................................................... 202
ş ă ş nr. 2 a lui Cezar Manea), ţ ă Cezar Manea,
desen: ă Giurg1u ............................................................................ 196
294
www.cimec.ro
Arheolog1a ş ş minelor din - INDEX Ş
ş lzbucul ţ ă Cr. Lascu ş Ş ă ................................. 197
ş Uliecilor, ă M Oumitrescu. . . ......................................... 234
ş limanu, ă M. Dumitrescu ş ţ ............................................. .. 233
ş ţ ă V ţ ................................................... 210
ş lui Adam, ă 1. ă Ş ţ .................................................... .231
ş lui Clementa 1, ă V. Sencu .................................................. 258
ş lui Cocolbea, ă M. Dumitrescu ş ţ .. . .. ... ... . . .. .. ....... . 256
ş lui Dionisie ă Planul baze1 ş al perelrlor. ă V
Orâmboceanu. .. .................................................... ........ .......... .. .. ........... 172
ş lui Epuran, ă 1 ă ş ţ ....................................................... 257
ş lui Iosif, ă ă H. Trenk .................................................. 171
ş Mare de la Ş ş ă 1 ă ă de Ş Negrea ..... 213
ş Mare din satul ş ă T Constantinescu . . ... .. . ................ 205
ş ă ş ă C. ş .... .. .. . .... .. ......................... 200
ş Meziad, ă E. Balogh ... . . . . . . .. . . .. ..... .. ........................... 199
ş nr. 02 din Cheile ă ă P. Samson ş C. ă S.
a-b sondaje I.S.P.E , S. c sondaj existent, S. 1-2 sondaj executat deP.
Samson ş C. ă ....... .. . ..... . . .. . . .. . . . ....... 236
ş nr 09 de la ş ă Tr Orghidan ş Cr. Goran ..................... 253
ş nr 18 ş ş de la ş ă Tr. Orghrdan ş Cr.
Goran. . .. .......... ..... .... .. . .. .... .. ............................................................. 245
ş nr. 20 ş lui Gabor} de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr
Goran ................................................................................. 243
ş nr. 23 de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr Goran. .. ............. 248
ş nr 24 de la ş ă Tr. Orgh1dan Ş M Oumitrescu ............... 246
ş nr 26 de la ş ă M. MotU .. . .... . .. . . . ............... 250
ş nr 27 de la ş ă Tr Orghidan...... ... .... .......................... 252
ş nr. 33 de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr Goran ........................ 249
ş nr. 36 de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr. Goran ........................ 251
ş nr 36 de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr Goran ...................... 247
ş nr. 39 de la ş ă Tr. Orghidan ş Cr. Goran .................... 242
ş nr 40 de la ş ă Fr. Podek ş M. Motll ........................... 244
ş Oilor, ă de L. ă ş ............................................................. 229
ş Oilor, ă M. Bleahu ş ţ . ........................................... 212
ş Oilor, plan ş profil , ă 1. Vintilescu Ş ţ .................................... 241
ş Omului , ă A. Abramov1ci Ş ţ .................................................... 184
ş ă ă ă Tr. Constantinescu . .... .. ..... ............ .. .. 240
ş ă ţ ă E. Balogh ş L. ş ă ă de Ş
Negrea .... ....... . .. . .... . .. .............. .. .. ... . ... . ............ . ... 217
ş ţ ă ă V. Sencu ................................................................... 219
ş Rece, ă Cr. Lascu ş ţ ..... .... . . . .... . ........... 228
ş ă ţ ă M. Ţ 1. Mezei, 1. HaJnal , ă de Ş
Negrea. ................ ...... ................................... .... .. ..... ... . . ........... 226
295
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din România - INDEX Ş
ş Stânca de la Ripiceni , ă Al. ă ă de V.
ţ .................................................................................................... 186
ş Ş Mare, cartare M. Dumitrescu, Tr. Orghidan (1963) ,
ă de echipa Clubului de Speologie ă ş a . Focului Viu",
in anii 1977, 1985, 1986, 1988 .................................................................... 230
ş ă nr. 1, ă P. Samson ş C. ă ............................. 235
ş Ţ ă A. Abramovici ş ţ ă de Ş Negrea .......... 220
ş Veterani , ă Ş Negrea ................................................................. 260
ş Vulpii de la ş Plan ş profil ă Em. Alexandrescu ş
ţ ........................... ................................................................................... 238
ş Zmeilor de la Onceasa, ă R. Jeannel ş E. G. ţ ă .............. 198
ş 1 ş 2 din Culmea Vârtoapelor, ă ă Giurgiu ............................. 255
Piatra lui Gotar, ă M. ă ă .................................................................. 183
Planul ş de la Nucu-Bozioru in care se ă ă de ă
din epoca bronzulUI , ă V. Drâmboceanu, ă de V.
ţ ................................................................................................. 206
Pomelnice: 1-Pomelnic din epoca lui Neagoe Basarab din proscomidia
schitului Agaton; 2-Pomelnicul de pe altarul schitului Agaton, ă Al.
Odobescu .................... ....... .......................................................................... 166
ă rea avenelor ş ă posturilor naturale locuite de om ...................... 287
ă ă cariere lor rezultate din ţ ă ş ă .... 279
ă ă minelor rezultate din ţ ă ş ă ........ 281
ă ă ş antropice rezultate din ţ ă ş
ă .................................................................................................. 285
ă ă ş naturale locuite de om pe teritoriul României ............ 278
ă ă ş ş a descoperirilor de ă ă pe continentul
european ş asiatic. ă A. Leroi Gourhan ........ .. .. .. ................................... 289
ă ă salinelor rezultate din ţ ă ş ă ...... 283
Salina ă Planul de exploatare al minelor vechi ş noi, ă dr. ing. M.
Stamatiu .................................. ..................................................................... 182
Salina Tg. Ocna. ă in ă de clopot ş ţ cu crivac, ă A.
ş ....................................................................................................... 181
Sistemul roman de adâncire in ă tare prin ţ verticale, ă inginer
N. Maghiar ........................................ ..... .................... ... .. ..... ....... ...... ... .. ...... 177
Unelte de silex din ş ţ paleolitic mijlociu, ă V.
ţ ................ .. ... ..... .. .... ..... ... .. .......................................................... 190
296
www.cimec.ro
Arheo/ogta ş ş minelor din România - INDEX de ţ
INDEX
Ş Ă MINE, CARIERE Ş SALINE
297
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mmelor din Romfmis - INDEX de ţ
INDEX
Ş Ă MINE, CARIERE Ş SALINE
ă din peretele lzbucului de la ţ ......................... 109
ă lui Climente ............................................................... 111
ă Mare dintre ş ş ş ş cu ă . ......... 109
ă sub ă Coasta Luchii ........................................ 109
ă sub ă Cuina Turcului ....................................... 111
ă sub ă intre Stânci ............................................ 109
ă sub ă ş ă ................................. 11 O
ă sub ă ş Oilor .......................................... 11 O
ă sub ă Piatra lui Gotar ...................................... 110
Avenul Betfia .............................................................................. 108
Avenul ă ă ş .......................................................................... 108
Avenul ţ ........................................................................... 108
Biserica Agatonul Nou- Hram Sf. Ion Zlatotust ........................ 94
Biserica ă Capului Sf. Ioan ă ............................. 93
ţ Basarabi B1 ............................... ................................ 102
Bisericuta Basarabi 82 ............................................................... 103
.
ţ Basarabi B3 ............................................................... 103
Bisericuta Basarabi B4 ............................................................... 104
'
Bisericuta Basarabi E5 ............................................................... 104
1
Camera - ă ă C 1 ................................................ 105
Camera- ă ă C2 ................................................ 105
Cariera ş ............................................................................ 133
Cariera ţ .......................................................................... 132
Cariera Baciu .............................................................................. 136
Cariera Bahna ............................................................................. 142
Cariera Baia ................................................................................ 132
Cariera Basarabi - Murfatlar -Cimitirul ...................................... 105
299
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmelor dm - INDEX de ţ
Cariera Bejan .............................................................................. 141
Cariera ţ .......................................................................... 143
Cariera Bucova ........................................................................... 134
Cariera ţ .............................................................................. 142
Cariera ă .............................................................................. 141
Cariera ă ş Mic ................................................................... 136
Cariera ă Morii ................................................................. 132
Cariera ă ş .......................................................................... 141
Cariera Ciuperceni ...................................................................... 145
Cariera Cladova ............................................................................ 132
Cariera Coronini .......................................................................... 135
Cariera Creaca ............................................................................. 144
Cariera Creaca Ticlar .................................................................. 145
Cariera de balast ş ......................................................... 133
Cariera de calcar Malul ş ..................................................... 137
Cariera de la ş ......................................................... 137
Cariera de la vest de Potaissa .................................................... 138
Cariera de nisip ţ ............................................................. 144
Cariera de nisip Cipau ................................................................ 144
Cariera de nisip ă .............................................................. 138
Cariera de ă ă ş ............................................................. 138
Cariera de ă ă cu Relieful lui Hercules
Saxanus ················ti···lli····························································· 139
Cariera de ă Gura ă ......................................................... 143
Cariera de piatr ă ş Nord ............................................. 139
Cariera de ş ş ....................................................... 137
Cariera de sub cascada din ţ ş ş ţ ...................... 133
Cariera de ş argllos Râpa ....................................................... 134
Cariera de tuf calcaros ţ • ş .................................... 134
Cariera Deva- Dealul Pietroasa ................................................. 141
Cariera ţ ..................... _.,, .. " ............................................. 145
Cariera Geoagiu .......................................................................... 132
300
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmelor dm - INDEX de continut
Cariera ţ .......................................................................... 134
Cariera lghiu ................................................................................. 132
Cariera ş ............................................................................. 134
Cariera Jucu de, Sus ................................................................... 137
Cariera ţ ....................................................................... 134
Cariera ă ş ···········"'······························································· 135
Cariera Mehadica ........................................................................ 135
Cariera Mraconia ........................................................................ 143
Cariera Murfatlari • Basarabi ...................................................... 140
Cariera Nadic .............................................................................. 137
Carie·ra ş .......................................................................... 142
Cariera Petnic ............................................................................. 135
Cariera ş .............................................................................. 144
Cariera ş ţ ă .......................................................... 145
Cariera Sânta Maria de ă .................................................... 142
Cariera ă ............................................................................... 142
Cariera Strei ................................................................................ 142
Cariera ţ ............................................................................. 136
Cariera Tureni ............................................................................. 138
Cariera Uroi .................................................................................. 146
Cariera Valea Sângeorgiului ...................................................... 142
Cariera Vârciorova ...................................................................... 143
Cariera Verendin ......................................................................... 136
Cariera ţ ............................................................................. 143
Carierele de nisip ş ş Ghioroc - ă ...................... 133
Carierele Rusca ă ........................................................... 136
Carierele ş ţ ...................................................................... 135
ă ţ îngropate din cariera de travertin de la
Sândominic ............... ,. .............................................................. 141
Chilia ş ................................................................................ 100
Complexul ş Culmea Martiriei ............................................ 93
Complexul ă .............................................................. 100
301
www.cimec.ro
Arlleotogia ş ş m.nelor dm România • INDEX de ţ
Complexul rupestru de la Murfatlar ............................................ 101
Coridorul din Piatra Muntenilor ................................................... 76
Exploatarea ă ş de cupru Bucium ................................. 117
Exploatarea de fier ş ş Mare ............................................... 128
ă de fier ă ...................................................... 125
ă de fier ş ş Mic ................................................. 128
ă din nisipurile aurifere Vârciorova ......................... 129
Galeriile G1- G5 ........................................................................... 1 02
ă ă din Dealul lui ş ......................................... 73
Gravurile de pe ţ ş din Cheile Sohodolului
de la Runcu ............................................................................. 115
Grota nr. 01 din Dealul ţ ..................................................... 24
Grota nr. 02 din Dealul ţ .................................................... 25
Grota nr. 03 din Dealul ţ .................................................... 25
ţ rupestre din complexul natural .. Amfiteatru"
de la Casian ţ in limba ă ............................... 114
Izvoarele ă de la Lunea ....................................................... 156
incaperea ă ă in ă Creaca -Ticlar ................................ 107
Lutaria Bîharea ........................................................................... 147
Lutaria Chitila- ă ................................................................ 148
Lutaria Dealul Crucii ................................................................... 148
Lutaria din Dealul Miloaia de la Cuvin ....................................... 147
ă Ghenci ............................................................................ 148
Lutaria ş ţ ............................................................................. 149
Lutaria Poiana ţ ................................................................... 148
ă Schela Cladovei, malul ă ..................................... 148
Lutaria Valea Danciului .............................................................. 147
Lutaria ă ş .............................................................................. 147
Mina Alun .................................................................................... 125
Mina ă ş .............................................................................. 123
Mina ş ................................................................................. 120
Mina Ciclova Româna ................................................................. 121
302
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din Rom6nia - INDEX de ţ
Mina ş ............................................................................... 124
Mina de aur ş Mare .......................................................... 117
Mina de aur ă ţ ........................................................................ 125
Mina de aur ă ţ - ă ş ................................................. 125
Mina de aur ş ţ ............................................................... 120
Mina de aur Borlova ................................................................... 120
Mina de aur ş ........................................................................ 127
Mina de aur ă ţ ă ................................................................ 127
Mina de aur Jscroni ..................................................................... 128
Mina de aur Maidan .................................................................... 121
Mina de aur ă ţ ..................................................... 128
Mina de aur Nera ......................................................................... 122
Mina de aur ş ................................................................ 125
Mina de aur Ruda- Brad ............................................................ 125
Mina de aur Surduc .................................................................... 124
Mina de aur Trestia ..................................................................... 129
Mina de aur, argint, cupru ş plumb Surducu Mare ......................... 123
Mina de aur, argint, cupru, plumb ş fier Dognecea ................. 121
Mina de aur, argint, cupru, plumb ş fier Moldova ă .......... 122
Mina de aur, argint, cupru, plumb ş fier Varad ........................ 123
Mina de aur, cupru, plumb ş fier Sasca ă ..................... 122
Mina de cupru Ciclova ............................................................... 120
Mina de cupru Cladova -Valea Cersca ..................................... 119
Mina de cupru Dud ..................................................................... 119
Mina de cupru ş fier ă .................................................... 118
Mina de cupru ş fier ă ţ ................................................... 130
Mina de cupru ş fier Milova ....................................................... 119
Mina de cupru ţ ............................................................... 130
Mina de cupru, argint ş fier ă ţ ......................................... 118
Mina de cupru, fier ş plumb Ş ş ........................................ 130
Mina de fier Criciova ................................................................... 130
303
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mtnelor din Romanie - INDEX de ţ
Mina de fier ş plumb ş ţ .................................................. 122
Mina de fier Teliucul Inferior ...................................................... 124
Mina de fier Tincova ................................................................... 123
Mina de fier, plumb, cupru, argint, aur, arseniu,
antimoniu de la Ogradena Veche .......................................... 131
Mina din Valea Lilii de la ă ţ ............................................. 130
Mina Eibenthal ............................................................................ 129
Mina Ghelari ................................................................................ 127
Mina Hondol ................................................................................ 128
Mina Marga .................................................................................. 121
Mina Ohaba Bistra ....................................................................... 121
Mina ţ .................................................................................. 128
Mina Rimetea .............................................................................. 117
Mina ă ă ........................................................................... 128
Mina ă ................................................................................. 129
Mina Teliuc .................................................................................. 126
Minele de aur Alburnus Major - Cetatea Mare ş Cetatea
ă ......................................................................................... 117
Minele de aur Câinele de Sus .................................................... 126
Minele de aur ă .................................................................. 126
Minele de aur ă ş .......................................................... 127
ă Crasna- ă ş .......................................................... 146
ă dintre Marghita ş Ghenetea ....................................... 146
Ocnele Mari ................................................................................. 158
ş - ă sub ă - nr. 40 ....................................... 62
ş - ă "La Poduri
11
.... ......... ..... ....................................... 124
ş (Gaura) Chindiei 1 .................................................................... 35
ş (Gaura) Chindiei 11 ........................................................................ 35
ş (lui) Binder ....................................................................... 42
ş (lui) Sinesie ....................................................................... 3
ş 1 din Culmea Vârtoapelor ............................................... 78
ş 2 Mai ................................................................................ 40
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dm România - INDEX de contmut
ş 2143/a .............................................................................. 33
ş Agatonul Vechi ................................................................ 95
ş ş ························································-····-··--······· 63
ş Amatorilor ....................................................................... 48
ş ă de ă cariera Cheia .................................. 106
ş ă Malul cu ă . ...... ........................................ 95
ş ă ........................................................................... 43
ş ă .......................................................................... 14
ş Avenul cu incizii de la Gaura Cizmii .............................. 83
ş Baba ................................................................................. 52
ş Baiului ............................................................................... 11
ş Balogu ............................................................................. 76
ş ş ........................................................................ 59
ş Bobot ............................................................................... 29
ş ş ţ ............................................................................. 3
ş Bordul Mare de la O ha ba Ponor .................................... 81
ş Boului .............................................................................. 11
ş ă ă ......................................................................... 96
ş Bursucilor ........................................................................ 52
ş Buzeica ............................................................................ 92
ş Cariera ă de la Topalu ............................................... 56
ş Casa ţ ..................................................................... 94
ş Casian ............................................................ ,. ................. 52
ş ă ă ş ........................................................................... 43
ş ă .......................................................................... , .. , .... 95
ş Cerbului ........................................................................... 25
ş ă ţ Mare ................................................................ 47
ş ă ţ ă ............. n .................................................. 44
ş Cheia ........................................................................ 53, 106
ş Cioarei ............................................................................. 60
ş Cioclovina ....................................................................... 75
Arheologia ş
305
www.cimec.ro
Arheofog/B ş ş mmefor dm - INDEX de ţ
ş Cioclovina cu ă ........................................................... 74
ş Ciurului - Izbuc .................................................................. 1
ş Climente 1, ş Climente, Gaura lui Climente ......... 85
ş Climente 11 ........................................................................ 86
ş ş ............................................................................. 61
ş ş ........................................................................ 78
ş ţ ă ă ................................................................... 38
ş Crea ca ............................................................................ 107
ş cu Aburi .......................................................................... 20
ş cu ă din Cheile ş ............................................. 29
ş cu ă ă Geoagiu ă - Germisara ...................... 76
ş cu aven .... ........ ................................................................ 92
ş cu Coloane ...................................................................... 44
ş cu Gamele- Cheile ş ....................................... 17
ş cu Monezi .......................................................................... 4
ş cu Oase ............................................................................ 30
ş cu ţ ............................................................................... 31
ş cu stalactite Gaura Ceazului .......................................... 47
ş ş de la ă ş .......................................................... 12
ş Cuciulat ... ......................................................................... 92
ş ş ................................................................................. 6
ş Cuina Turcului ................................................................. 87
ş Cumont ............................................................................ 21
ş Cuptoru Porcului ............................................................. 26
ş Cuptorul Ciumei .............................................................. 31
ş ă de la Nandru ........................................................ 79
ş Dâlma ş ................................................................. 61
ş Dâmbul Colibii .................................................................. 10
ş de la Culmea Pietrei ........................................................ 99
ş de la Sub ă ............................................................... 14
ş de la Uileacu de ş .................................................... 14
306
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine tor din România - INDEX de ţ
ş de sub ş de ă ş ....................................... 26
ş de sub Pietrele Albe ........................................................ 31
ş de sub stânca Liubcovei ................................................ 34
ş de sub Ş .................................................................... 21
ş Degence ........................................................................... 48
ş ţ 1, 11, III ............................................................ 15
ş Diana .............................................................................. 106
ş din Dealul ţ ............................................................. 34
ş din Dealul ş ........................................................... 29
ş din Dealul Vârseci de la Pietroasa .................................. 12
ş din Ponorici ..................................................................... 82
ş din Runc .......................................................................... 60
ş din Valea ă .......................................................... 17
ş din Valea ş ......................................................... 62
ş ă ţ ........................................................................... 38
ş Dubova ............................................................................ 38
ş ă ţ ........................................................................... 39
ş ă Cripte ......................................................... 101
ş Elena ................................................................................ 28
ş ţ .............................................................................. 11
ş Ficiorilor .......................................................................... 44
ş Fluturilor .......................................................................... 88
ş Fugarilor .......................................................................... 26
ş ă ........................................................................ 96
ş Fundu ş ................................................................. 99
ş Gaura cu ă .............................................................. 37
ş Gaura ă ........................................................ 35
ş Gaura ă ................................................................ 39
ş Gaura ţ ................................................................ 20
ş Gaura lui Ecab • ţ .................................................... 30
ş Gaura lui Lasconi ............................................................ 21
307
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dm Romanie • INDEX de ţ
ş Gaura ş ................................................................ 20
ş Gaura Scrofii ...................................................................... 4
ş Gaura ă .............................................................. 100
ş Gaura Ungurului ............................................................. 22
ş Ghereta ............................................................................ 96
ş ţ de la ă ş ................................................. 1
ş ţ de la Vârtop ........................................................ 2
ş Groapa Lupului ............................................................... 76
ş Grota Boilor ..................................................................... 19
ş Gura Cheii ........................................................................ 17
ş Higeea ............................................................................ 106
ş Hoanca Boului. ................................................................... 4
ş Hornarilor ........................................................................ «
ş Hotel Grota ...................................................................... 31
ş ţ ........................................................................ 19, 22
ş ţ .................................................................................... 6
ş ş ............................................................................. 7
ş lzbucul ţ ................................................................ 13
ş ş ă ţ .......................................................................... 99
ş La Adam .................................. " ....... , .......... " ............... ..... 54
ş La ă ........................................................................... 33
ş La Icoane ......................................................................... 50
ş ţ .............................................................................. 28
ş Liliecilor ........................................................................... 26
ş Liliecilor de la Gura Dobrogei ........................................ 54
ş Lucia ·························-························································ 2
ş lui Adi ............................ , .................................................... 4
ş lui Carafil ......................................................................... 88
ş lui Cocolbea .................................................................... 81
ş lui Cotuna ............................................................................ 7
ş lui Dionisie ă .................................................... 97
308
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Rom6nia - INDEX de ţ
ş lui Epuran .......................................................................... 84
ş lui lorgovan ..................................................................... 22
ş lui Iosif ............................................................................. 94
ş lui Negru .......................................................................... 49
ş lui Vât ............................................................................... 40
ş Luncani ............................................................................ 74
ş Mare ................................................................................. 19
ş Mare de la ă .............................................................. 40
ş Mare din Ş ş .......................................................... 25
ş Mare ş .................................................................... 63
ş ă Bihorului ............................................................ 13
ş ă ş ............................................................. 10
ş ă ş ......................................................................... 27
ş Meda ................................................................................ 73
ş Meziad .............................................................................. 11
ş ă de ă ş lui Vât ......................................... 39
ş ă din satul ş .................................................... 18
ş ă din Valea ă ă .......................................... 22
ş ş ................................................ , ............................ 7
ş Modoloaie ........................................................................ 45
ş Morarilor .......................................................................... 45
ş Muierii de la Baia de Fier ................................................ 57
ş Muierilor .......................................................................... 58
ş ş ........................................................................... 8
ş nr. 01 ................................................................................ 23
ş nr. 01 de la Coasta Vacii de la Federi ............................ 77
ş nr. 01 de la ş .......................................................... 65
ş nr. 01 de la ă ţ ...................................................... 41
ş nr. 01 din Cheile ă .............................................. 56
ş nr. 01 din Piatra cu Lapte ................................................. 5
ş nr. 02 .................................................................................. 5
309
www.cimec.ro
Arheologts ş ş mmelor dm RomAnia • INDEX de ţ
ş nr. 02 de la Coasta Vacii de la Federi ............................ 77
ş nr. 02 de la ş .......................................................... 66
ş nr. 02 din Cheile ă .............................................. 56
ş nr. 03 ...................................................................................... 23
ş nr. 03 de la Coasta Vacii de la Federi ............................ 79
Pe tera nr. 03 de la ş .......................................................... 68
ş nr. 04 de la ş .......................................................... 73
ş nr. 05 de la ş .......................................................... 71
ş nr. 08 de la Mere ti .......................................................... 72
ş nr. 09 de la ş .......................................................... 72
ş nr. 09 de la ş din Cheile ş .................... 72
ş nr. 1 O de la ş ........................................................ 112
ş nr. 13 de la ş ........................................................ 113
ş nr. 16 de la ş ........................................................ 113
ş nr. 18 de la ş ........................................................ 113
ş nr. 20 de la ş .......................................................... 67
ş nr. 21 de la ş .......................................................... 68
ş nr. 23 de la ş .......................................................... 68
ş nr. 26 de la ş .......................................................... 72
ş nr. 27 de la ş .......................................................... 68
ş nr. 33 de la ş .......................................................... 69
ş nr. 34 de la ş .......................................................... 69
ş nr. 36 de la ş .......................................................... 70
ş nr. 37 de la ş .......................................................... 71
ş nr. 39 de la ş .......................................................... 71
ş nr. 61, ş de la Colibituri ........................................ 33
ş Oaselor ............................................................................ 49
ş Observator ...................................................................... 50
ş Oilor ................................................................................. 49
ş Omului .............................................................................. 32
ş ă .................................................................... 59
310
www.cimec.ro
Arheolog'a ş Ş mmetor dm RomfJma - INDEX de ţ
ş Pârleazului ··------············································· .................. 62
ş ă Sicleni ............................................................... 38
ş ă ă .. ._._ ..................... ._ ............................................. 62
ş ă ă ş .......................................................................... 30
ş Piatra ă ţ .................................................................... 24
ş Piatra Corbului . ._ ........ ._ ..................................................... 8
ş Piatra cu Lapte._._._ ............. ._ . ._ . ._ ......................... ._ ... ._ ........ 6
ş Piatra ă ă .... ._ .. ._ .... ._ ........................................... ._._. 97
ş Piatra Morii ............... --····· .................................................. 9
ş Piatra Poienii ................................................................... 82
ş Piatra ş ....... ._ .............................. ._ ............................... 8
ş ă ..................................... ._ ...................................... ._. 45
ş Pocala ................................................................................ 3
ş Policiori ... _. ........................ ._ .. ._ ........ _. ............................... 98
ş Polovragi ............ ._._._ ......... ._ ............... ._ ... ._ ........... ._ ......... 62
ş Ponicova ................. _. ........................................................ 91
ş Ponor .......... ._ ... ._ ... ._._ ..... ._ . ._ . ._ ............. ._ ....... ._ ... ._ .. ._._ .... ._. 82
ş Ponorul de la ă ă ţ .. ._._._._._._._ .... ._ .. ._ ........ ._ .. ._ . ._ .... ._ ...... 6
ş ă ţ ._ ............... ._ .................. ._ .... ._ .............................. 27
ş Porcariului ... _. .................................................................. 39
ş ă ş ă din Dealul Alb .... _. ............... _. ...... _. .................. 46
ş Pusta ă ă ţ ------------·------··----·--·----··----····--------··------·----·--· 6
ş ţ ă ....................... ._ ......... ._ ..... ._ ........ ._ .. ._ .. ._ ........ ._._ .. 32
ş Rece ....... ._ .. ._ ...... ._ .............................. ._ ............................ 42
ş Ripiceni .......... ._ ....... ._ .. ._._._, .... ._ .... ._ ..... ._ ......... ._ ......... ._ ..... 16
ş Rolului .......... ._ ...................................................... ._ ....... ._ 40
ş ş ....................................................................... 92
ş ă ........................ ............................................. 46
ş ş ........................................................................ 46
ş Scrofeni ............................ ._ .................... ._ ....................... 56
ş Soei .............. ._ .... ._ ............... ._ ... ._ ................. ._._._._ ..... ._._._ .. 53
311
www.cimec.ro
Arheologis ş ş mine lor din Romlmis - INDEX de ţ
ş ă ţ ........................................................................ 41
ş ş Rece ................................................................. 41
ş ă de la Nandru .................................................... 80
ş Stârnic ............................................................................. 25
ş Ş Balicii ...................................................................... 43
ş Ş de Jos ..................................................................... 76
ş Ş Mare ........................................................................ 50
ş Ş ă ........................................................................ 48
ş Topalu ............................................................................... 56
ş ţ ......................................................................... 84
ş Travertin .......................................................................... 15
ş Ţ ............................................................................. 32
ş Ţ ......................................................................... 1 O
ş ă ..................................................................... 47
ş Ungurului ............................................................................ 9
ş U ş ........................................................................... 38
ş ş Pietrei ....................................................................... 98
ş Vacii ................................................................................. 13
ş Vadul ş .................................................................. 15
ş Vârful ă ă ţ ............................................................. 95
ş Vârful Înalt ....................................................................... 28
ş ă ................................................................................ 34
ş ş ................................................................................ 16
Pe tera Veterani ........................................................................... 89
ş Vraska .............................................................................. 27
ş Vulpii ................................................................................ 52
ş Vulturului ......................................................................... 49
ş Zmeilor de la Onceasa ...................................................... 9
Piatra ă ................................................................................. 98
Salina ş ................................................................................. 151
Salina Baia Baciului .................................................................... 157
312
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor dtn Romlmta - INDEX de cont mut
Salina Baia Verde ........................................................................ 157
Salina ş ............................................................................... 156
Sa lina ţ ................................................................................... 151
Salina ă ................................................................................ 157
Salina Beclean ............................................................................. 151
Salina Câmpulung la Tisa ........................................................... 156
Sa lina Ciceu .................................................................................. 151
Salina Cojocna ............................................................................ 153
Salina ş - Rona .................................................................. 155
Sa lina Cristur ............................................................................... 151
Salina ş ................................................................................ 153
Sa lina de la ă ş - ş .................................................. 152
Salina de la Sânpaul ................................................................... 153
Salina ş .......................................................................... 151
Sa lina ş ..................................................................... 156
Salina ş ............................................................................ 150
Salina ş ................................................................................. 152
Sa lina ă ă ş ........................................................................... 152
Sa lina Ocna Ş ................................................................... 155
Sa lina Praid .................................................................................. 154
Salina Reteag ............................................................................... 152
Salina Rogna ································································"·············· 158
Sa.lina Rona ................................................................................. 155
Salina Rupea ............................................................................... 152
Salina Sic .................................................................................... 153
Sali·na Sintereag ........................................................................... 152
Sa lina Slatina ............................................................................... 156
Salina ă de Prahova ............................................................ 157
Salina Ş ............. ............................................................... 155
Sa lina Tahat " ...... ........ ,. .......... , .......... -............................................ 152
Salina Târgu Ocna ....................................................................... 151
313
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dm Rom6nia • INDEX de contmut
Salina Telega ............................................................................... 157
Salina ă ă ţ ........................................................................... 155
Sa lina ş ............................................................................ 151
Salina Uioara ............................................................................... 150
Salina Unirea ............................................................................... 150
Salina ş ................................................................................. 156
Sa lina ă ................................................................................. 158
Sa !inele Caci ca ............................................................. .............. 158
Salinele Ocna Dejului ................................................................. 153
Salinele Ocna ă ...................................................................... 154
Salinele Ocna ş ............................................................ 150
Salinele Ocna Sibiului ................................................................ 159
Satin ele Ocnele Mari ................................................................... 158
Salinele Peta ............................................................................... 153
Sa finele ă ........................................................... 150
Salinele ă ............................................................................. 154
Salinele ş ........................................................................... 154
Salinele ş Ghitioara ......................................................... 154
Stânca cu desene rupestre în culoare ş de la llidia-
Vicinic ...................................................................................... 113
Stânca de la Balta, ţ ..................................................... 116
Stânca de la ă ................................................................ 113
ă de la Poderei ............................................................ 114
Stâncile cu incizii de la ă .................................................... 115
Stâncile de deasupra Izvorului de la Tureni .............................. 114
Stâncile Piatra ş ............................................................... 113
Steiul de la Polovragi ................................................................. 115
www.cimec.ro
INDEX
DE P A G I N Ă AL MONUMENTELOR DIN LUCRARE
www.cimec.ro
Arheologts ş ş minelor dm RomfJni a • INDEX de paginfJ al monumentetor dtn l ucrare
INDEX DE Ă
ş C1urului - Izbuc .. .. . . ...... .. ... .. .. .. .... ........... .... ........ .. .. .... .. ...... ... 1
ş ţ de la ă ş . .. ....... .. . ... . . .. . ................ .. .. . . .. ... . ............ 1
ş ţ de la Vârtop . ............ ...... . . .. .. . ................... .. .. .. .. . ..... ....... 2
ş Luci a .. .. . .. . .. .. .. . .. . ............... .................................................... 2
ş (lui) Sinesie ........... ....... ......... .... ........................... .......................... . 3
ş ş ţ . ... .. ..................................................................................... 3
ş Pocala ............................................................................................... 3
ş cu Monezi ........................................................................................ 4
ş Gaura Scrofii .................................................................................... 4
ş Hoanca Boulul .................................................................................... 4
ş lu1 Adi ............................................................................................... 4
ş nr 02 . .. . . . .. . .. ........... ................................ ..... .......... 5
ş nr 01 din Piatra cu Lapte . .......................................................... 5
ş P1atra cu Lapte . . .. .. . . ................................................................... 6
ş ş ................................................................................................ 6
ş ţ . .. .... . . .. .. ............. .... ............................................... 6
ş Ponorul de la ă ă ţ .. . ... .. .. .. .. ................................ .... ..... ... .. .. .. ... 6
ş Pusta ă ă ţ .. . . . . .. . .. . .. . . .. ... . . .. .. ......... .. ..... . .. .... . ... .... .... ...... ... .. 6
ş ş . . . . . ............................................................................... 7
ş lui Cotuna .......................................................................................... 7
ş ş . . . .. ................................................................................ 7
ş P1atra Corbului .................................................................................. 8
ş ş . .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .... .. .. . . .. ... .. .. .... .. . .... ...... .. .. . .. .. .. . ... .. . .. .. .. . 8
ş Piatra ş . . .. .. .. .. .. .. . . . ....................... .................... ... ..... .. .. . .. .. . .. .. . . 8
ş P1atra Mon1 . .... .. .... . .. .. .... .. .. .... .. .. . .. .. .. . ........ ................... ..... ... .. ..... 9
ş Ungurului. .. . .... ..... . . .. . .. ............ ....... .. ............ ...... .. . .. .. 9
ş Zmeilor de la Onceasa .............................................. ...... .. .... ... ..... 9
ş Dâmbul Collbil . . .................................................................... 10
ş ă ş ...................... ..................................................... 10
ş Ţ . .. . ... .. . .. .... .. . .... .. . ... .... . .. .. .. .. . .. .. .. ...... .. .. ........... ... . .. . 1 O
ş Baiului . .... . .................................................................................... 11
ş Boului ............................................................................................ 11
ş ţ .......................... ................................................................... 11
ş Meziad . .. . . . . . ...................................................................... 11
ş Cub ş de la ă ş .. . .. .. .. .. ........................................................ 12
ş din Dealul Vârseci de la Pietroasa ................................................. 12
ş lzbucul ţ .... . . . .... .. .. ............................................ 13
ş ă Bihorului ......................... .................................................. 13
ş Vacii . . . . . .. .. . .. . . . .. .. . .. . ... ..... . . . .. . . . .. .. .. .. . .... ... . .. . . ........ ... .. ..... .... .. . . . ....... 13
ş ă . . . ... .. . .. ...... ... .......... .... .. ........................... ..... .. . .......... 14
ş de la Sub ă .. . .................................................................... 14
ş de la Uileacu de ş ................................................................. 14
ş ţ 1, 11 , III .. . ................................................................. 15
ş Travertin .. . ............ ............ ......... ....... ........ .......... ............... ........ 15
ş Vadul ş ..................... ........... ... ................. ... .... .... . .... . .. . .. . . .... 15
317
www.cimec.ro
Arheologia ş Ş minelor din • INDEX de paginA al monumente lor dm lucrare
ş Ripiceni ........................................................................................... 16
ş ş ...... .. .......................................................................... 16
ş cu Gamele - Cheile ş ....................................................... 17
ş din Valea ă ei ......................................................................... 17
ş Gura Cheii ........................................................................................ 17
ş ă din satul ş .................................................................... 18
ş Mare ............................................................................................. 19
ş Grota Boilor .................................................................................. 19
ş ţ ............................................................................................. 19
ş cu Aburi ........................................................................................... 20
ş Gaura ţ .............................................................................. 20
ş Gaura ş ................................................................................ 20
ş Cumont ........................................................................................ 21
ş de sub Ş ................................................................................... 21
ş Gaura lui Lasconi ........................................................................ 21
ş Gaura Ungurului ............................................................................. 22
ş ţ .............................................................................................. 22
ş lui lorgovan ..................................................................................... 22
ş ă din Valea ă .......................................................... 22
ş nr. 01 ... ............ ............................................................................ 23
ş nr. 03 ............. ........................................................ ......................... 23
ş Piatra ţ ............ .............................................................. ........ 24
Grota nr 01 din Dealul ţ .24
ş Mare din Ş ş ...................................................................... 25
Grota nr. 02 din Dealul ţ ..................................................................... 25
Grota nr. 03 din Dealul ţ ..................................................................... 25
ş Cerbului ........................................................................................... 25
ş Starnic ............................................................................................. 25
ş Cuptoru Porcului ................................................ ......................... 26
ş de sub ş de ă ş .................. ......... ................. ..... .. 26
ş Fugarilor ...................................................................................... .26
ş Liliecilor ........................................................................................... 26
ş ă ş ........................................................................................ 27
ş ă ţ ......................................................................................... 27
ş Vraska ............................................................................................. 27
ş Elena ...... ... . .. ....... .... . ................... ..... ................... ... ..... ........... ..... 28
ş ţ ......................................................................................... 28
ş Varfullnalt ................................................................................... 28
ş Bobot ... .. ........................................................... 29
ş cu ă din Chetle ş ............................................................. 29
ş din ş .............................................................. 29
ş ă ş ......................................................................................... 30
ş cu Oase ......................................................................................... 30
ş Gaura IUJ Ecab- ţ ................................................................... 30
ş cu ţ .............................................................................................. 31
ş Cuptorul Ciumei .............................................................................. 31
ş de sub Pietrele Albe ........................................................................ 31
ş Hotel Grota ...................................................................................... 31
ş Omulut .......................................................................................... 32
ş ţ ă .... . ... . . ..... ... . . ... .. ............... ........ ............... .... ... .. .. .. .. .. . . .... 32
ş Ţ ........................................................................................ 32
318
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din Rom6nia - INDEX de al monumentetor dm l ucrare
ş nr 61 , ş de la Colibituri ........................................................ 33
ş 2143/a . . .............................................................. 33
ş La ă ....................................................................................... 33
ş de sub stânca Liubcovei ................................................................ 34
ş din Dealul ţ .. .. . .. .. . ................ ................. .... ............... .... ..... . 34
ş ă . ...... ... ..... . ..... . . ...... .. . ......... .... ..... .. . .. .. ... .. .... .. ......... 34
ş (Gaura) 1 .................................................................................... 35
ş (Gaura) Chrndrer 11 ......................................................................................... 35
ş Gaura ă ....................................................................... 35
ş Gaura cu ă ............................................................................ 37
ş ă Siclenr ............................................................................. 38
ş ţ ă ă ................................................................................... 38
ş ă ţ .......................................................................................... 38
ş Dubova ........................................................................................... 38
ş ş ........................................................................................... 38
ş ă ţ ............................................................................ 39
ş Gaura ă . .. ...................................................... 39
ş ă de ă ş Jur ă ......................................................... 39
ş Porcariului .......................................................... 39
ş Mare de la ă . .. .. . .. . ..... .... .. .. .. .... .. ..................... ... .. . ........... .... ... 40
ş 2 Mai ................................................................................ 40
ş lui Vât ........................................................................................... 40
ş Rolulur . . .. ............................................................................ 40
ş nr. 01 de la ă ţ ..................................................................... 41
ş ă ţ ........................................................................................ 41
ş ş Rece ................................................................................. 41
ş (lui} Binder .................................................................................... 42
ş Rece . . . .. . .. . .. ... .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. . .. . .. .. .. . .. .... .. .. .. .. ... . .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. 42
ş Ascunsa .......................................................................................... 43
ş ă ă ş .. . ................................................................................... 43
ş Ş Balicii ............................................................................ 43
ş ă ţ ă ............................................................................. 44
ş cu Coloane . . ............................................................................. 44
ş Ficiorilor ....................................................................................... 44
ş Hornarilor ....................................................................................... 44
ş Modoloaie ..................................................................................... 45
ş Morarilor . .. ... .. .... .. . ................. ................................................. .. 45
ş ă . . ... . . ...... .. .......... ... .. .. ... .. ..... .... .. . .. .. ... ......................... 45
ş ă ş ă din Dealul Alb ................................................................ 46
ş ă .................................................................................... 46
ş ş . . .......................................................................... 46
ş ă ţ Mare ........................................................................ 47
ş cu stalactite Gaura Ceazului .......................................................... .47
ş Ungureasca ,. .... ... . . .................................................................... 47
ş Amatorilor ....................................................................................... 48
ş Degence . . ...... .. .. ... .............. .... .. . .. .. . .. . .. .................. .... .. . .. ...... .... . .. 48
ş Ş Mica ...................................................................................... 48
ş Oaselor .. .. ... .......... ..................... ... . . . .... .. . .. . . .. .. ..... . .......... .... . .. .. ... 49
ş Oilor . .. ............... .................................................. ........................ 49
ş lui Negru ............. ............... .. .... ..................................................... 49
ş Vulturului ...................................................................................... 49
319
www.cimec.ro
Arheotogia ş ş minelor din Români a - INDEX de psgmA al monumente tor dm lucrare
ş Observator ...................................................................................... 50
ş la Icoane . .. ..... .. . .... . .. .. .. . .. .... . . .. .. .. . . . . . .. .. .. . ..... . .. . . . ... . . . . .. ... . . . .... .. . . . .. 50
ş Ş Mare . .. . . . . .... . .. . . ... .. . . .. . . .. ......... ......... .... ... ... .. .. .. .. . .. .. .. .. . ....... ... 50
ş Baba . .. ..... ........ ..... . ..... ... ... .. . . ......... ......... ................. ....... ... .... ...... 52
ş Bursucilor . . . ... . . .. . . . . . .. ... . . . . . . .. . .. .... .. .. . . .. .. .. ..... .. . . . .... .. . .. . .... . .. ...... .. .... 52
ş Casian ................... ......... .. .. ............ .................... ... ...................... 52
ş Vulpii ..... .... ... .. ............. ........ .... ... . ... .. ... ........... ......... ..... .. ...... . .. . 52
ş Che1a ............................................................................... ... ...... 53
ş Soc1 ........................................................................... ,............ 53
ş la Adam ... . ... .. . ............... ................. ....... .... ........... 54
ş llliecilor de la Gura Dobrogei ................................. .................... . 54
ş Canera Mica de la Topalu ........................................................ 56
ş nr 01 dm Che1te Tatarului ............................................................. 56
ş nr 02 d1n Cheile TataruiUJ ......................................................... 56
ş Scrofen1 ............. ......................................................... 56
ş Topalu ....... .. ....................................................................... 56
ş Muierii de la Baia de F1er ............................................................ 57
ş Muienlor . .. .. ...... .. ...... .... .. ........ ...... ............... ... .. ...... ........... 58
ş ş ..... ..... ...... . ...... ....... ........ ......... ... . .. ... ............... .......... ... 59
ş Parcalabului .. ... . ....... ......... .... . ....... ......... ........... .. ............ ......... ... 59
ş Cioarei . ....... ...... ...... ....... ...... ......... ................. ......... ......... ............ 60
ş din Runc ........ ............................................................ ..... ............. . 60
ş ş ........................................................................................ 61
ş Oalma ş .......................................................................... 61
ş dm Valea ş ..... .. ............... ........ .......... ..... .... ..... .... ..... ...... 62
ş Parleazulul . .................................................. ........... ............. . 62
ş Patrunsa .. . . . .. ... .... . ... .... . .. .... .. .... . ... ..... . .. ........... .... . .. .. .. .. . . .. .... ... .... . 62
ş Polovragi ....... ............................ ........................................... ...... 62
ş - adapostul sub sta nea - nr. 40 . .................... ......... .......... ........ ... . 62
ş ş .... . . ... .. ... ... .. ..... . .. . .... .. ............. ... . ..... .. .. .......... ........ ...... 63
ş Mare ş . ....... ..... .. .. ............. ................... ... ..... . ......... ...... ...... . . 63
ş nr. 01 de la ş ..................................................................... 65
ş nr 02 de la ş ...... ..... . ..... ................................. ...... ............. . 66
ş nr 20 de la ş ........... ........................ .................. .................. 67
ş nr 03 de la ş ......................................................................... 68
ş nr 21 de la ş ......................................................................... 68
ş nr 23 de la ş ......................................................................... 68
ş nr 27 de la ş ......................................................................... 68
ş nr 33 de la Mere ş ......................................................................... 69
ş nr 34 de la ş ........................................................................ 69
ş nr 36 de la ş .. ........ ...... ................... .... ........ .. .. .............. ...... 70
ş nr. 05 de la ş ......................................................................... 71
ş nr 37 de la ş ......................................................................... 71
ş nr 39 de la ş ......................................................................... 71
ş nr 08 de la ş ......................................................................... 72
ş nr 09 de la ş . ................ . .................................. 72
ş nr. 09 de la ş din Cheile ş ................................... 72
ş nr 26 de la ş . . . .......... . .................................. 72
Gaurile alatura te din Dealul lui ş ........................................................ 73
ş Meda ........................................................ 73
ş nr. 04 de la ş ......................................................................... 73
320
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor din - INDEX de pagmlJ al monumentelor dm lucrare
ş Cioclovina cu ă .......... ................................................................. 74
ş Luncani ........ .................................................................................. 7 4
ş Cioclovina ....................................................................................... 75
ş Balogu ........................................................................................... 76
ş cu ă ă Geoagiu ă - Germisara ....................................... 76
ş Groapa Lupului .............................................................................. 76
ş Ş de Jos .................................................................................... 76
Coridorul din Piatra Muntenilor ..................................................................... 76
ş nr. 01 de la Coasta Vacii de la Federi ............................................ 77
ş nr. 02 de la Coasta Vacii de la Federi ........................................... 77
ş ş ........................................................................................ 78
ş 1 din Culmea Vârtoapelor ............................................................... 78
ş ă de la Nandru ....................................................................... 79
ş nr. 03 de la Coasta Vacii de la Federi ............................................ 79
ş ă de la Nandru ................................................................... 80
ş Bordul Mare de la Ohaba Ponor .................................................... 81
ş lui Cocolbea .................................................................................... 81
ş din Ponoricî .................................................................................... 82
ş Piatra Poienii ................................................................................... 82
ş Ponor ........ .... ..... ............................................................................. 82
ş Avenul cu incizii de la Gaura Cizmii ............................................... 83
ş lui Epuran ....... ................................................................................. 84
ş ţ ....................................................................................... 84
ş Climente 1, ş Climente, Gaura lui Climente ......................... 85
ş Climente 11 .................................................................................... 86
ş Cuina Turcului ................................................................................. 87
ş Fluturilor .......................................................................................... 88
ş lui Carafil ......................................................................................... 88
ş Veterani ......... .................................................................................. 89
ş Ponicova ..................... ..................................................................... 91
ş Buzeica ........................................................................................... 92
ş cu aven ..... .. ..... .. ............................................................................. 92
ş Cuciulat ........................................................................................... 92
ş ş .... ................................................................................... 92
ş Istorica ............................................................................................ 92
ş Templul Ursitelor .......................... ............................. ...................... 92
Biserica ă Capului Sf. Ioan ă .............................................. 93
Complexul ş Culmea Martiriei ............................................................. 93
Biserica Agatonul Nou - Hram Sf. Ion Zlatotust .......................................... 94
ş Casa ţ ......................................................... .... ....................... 94
ş lui Iosif ........................................................................................... 94
ş Agatonul Vechi ...... .......................................................................... 95
ş ă Malul cu ă ..... .. . .......... ......... ...... ......... ... ... .. .. .. .. .. ... . 95
ş ă ........................................ .......... .. ...................................... 95
ş Vârful ă ă ţ ......... .................................................................... 95
ş ă ă ........................................................................................ 96
ş Fundatura ........................................................................................ 96
ş Ghereta ........................................................................................... 96
ş Piatra In ă ă ............................................................................... 97
ş lui Dionisie ă ..................................................................... 97
ş Policiori ........................................................................................... 98
Arheolog la ş - 23
321
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minelor din Romfmia • INDEX de paginfl al monumentelor dm lucrare
ş ş Pietrei . . .. . . . ... ... . . . .. . . ........ .. .. .. ... . . ............ ... . . . .. .. . . . . . . ............ .... 98
Piatra ă ... . ...... .. . ....... ...... ... ....... ................. ... ....... ................... 98
ş de la Culmea Pietrei ......................... . ........................ . ............ 99
ş Fundu ş ............................................................................... 99
ş ş ă ţ . .............. ................................................................ . 99
Ch1lia ş .. . ................................................................................. 100
Complexul ă .............................................................................. 100
ş Gaura ă ..... .. . ............................................................... 100
Complexul rupestru de la Murfatlar ............................................................. 101
ş ă Cnpte . .. .. ............................................................ 101
ţ Basarab1 81 ............................................................................... 102
Galeriile G 1- GS ......................................................................................... 1 02
Bisericuta Basarabi 82 ............................................................................... 1 03
ţ Basarabi 83 .... ............ ........................ .................................. 1 03
ţ Basarab1 B4 ............................................................................ 104
ţ Basarab1 E5 .... . .. . . . . .. .. ........... ............. ... ........ .... . ...... .... 104
Camera - ă pe rea ă C 1 .. ........ ..... .. ......................... .. ... ........ ... .. 105
Camera- incaperea funerara C2 . . ...................................................... 105
Canera Basarabt- Murfatlar- C1mrtrrul .. . . .......................................... 105
ş antropicâ de ă ă cariera Ghera. .. ........................................... 1 06
ş Diana .. .............. . ............................................... 106
ş H1geea .. . . . .............................................. 106
ă ă ă in ă Greaca -T1clar ............................................... 107
ş Crea ca . .. . .. ...... .. . . ............................................... 107
Avenul Betfia ...................................................................................... 108
Avenul ă ă ş ......................................................................................... 108
Avenul ţ ....................... .................................................................... 108
ă din peretele lzbucului de la ţ ........................................... 109
ă Mare dintre ş ş ş ş cu ă ........................... 109
ă sub ă Coasta Luchr1 . ........ . .................................. 109
ă sub ă lntre Stânci .............................................................. 109
ă sub ă ş ă .................................................. 110
ă sub ă ş Oilor ...................................................... 110
ă sub ă ă Piatra lu1 Gotar ........................................................ 11 O
ă lui Chmente .......... .. .. .. ......................................................... 111
ă sub ă Cuina Turcului ......................................................... 111
ş nr 1 O de la ş . . ............................................................ 112
ş nr. 13 de la ş ....................................................................... 113
ş nr. 16 de la ş ....................................................................... 113
ş nr 18 de ta ş .. . .. .. .. .. . . .. ..... . .. ............... 113
ă cu desene rupestre in culoare ş de ta ll idia-Vicrnic ............... 113
Stanca de la Trecatori . .. ... .. . . ............ ......... .... . ............. 113
Stancile Piatra ş ................. .... ...................... .. ............. 113
ţ rupestre drn complexul natural ,Amfiteatru" de la Casran
ţ Tn limba greaca) ....... . . . .. ........ ............ . .............. 114
ă de la Poderei .......................................................................... 114
Stancile de deasupra Izvorului de ta Tu reni ....................... .. ........... 114
Gravurile de pe ţ ş dm Che1le Sohodolului de la Runcu ......... 115
Stancile cu incizii de la ă .. ... .. . ..... . .................... . ............. 115
Steiul de la Polovragi ................................................................................. 115
Stanca de la Balta. Mehedinti ..................................................................... 116
322
www.cimec.ro
E ploatarea aun era ş d cupru Bucium .... ...•............. . ....................... 117
1na d aur ş ar ........................... .•................ . ........................ 117
Mina R1metea ............................................................................................. 117
Minei de aur Albumus ajor - C tatea ar · i Ceta M ca ................. 117
in a d cupru i fter ă .................................................................... 118
M na de cupru, argint f r ă ţ .......................................................... 118
Mtna de cupru Cladova- Valea Cer ca .................................................... 119
tna de cupru Dud ................................................................................... 119
ina d cupru ş fi r Mtlova ....................................................................... 119
1na Boc a ................................................................................................. 120
Mina de aur ş a ............................................................................... 120
Mina de aur Borlova ................................................................................... 120
in a de cupru Ciclova ................................................................................ 120
Mtna Ctelova Rom na ................................................................................ 21
M1na de aur Maidan ................................................................................... 121
M1na de aur, argint, cupru plumb ş 1 r Oognecea ................................... 121
ina arga ............................................................................................... 121
M1na Ohaba Btstra ....................................................................................... 121
Mtna de aur Nera ....................................................................................... 122
ma de aur, argint, cupru, plumb Ş fi r Mo dova Noua ............................ 122
ina de aur, cupru, plumb i 1 r Sa ca Roman ................................. 122
Mina de ş plumb ş a ................................................................. 122
Mina ş ........................................... . • .......................................... 123
1na de aur, rgint. cupru ş p umb Surducu ar .................................... 123
Mtna de aur, argint, cupru, plumb ş f r ă .......................................... 123
Mtna de fer T ncova ................................................................................... 123
tna ş .............................................................................................. 124
M1na de aur Surduc .................................................................................... 124
rna de er Tehucullnferior ...................................................................... 124
ş - m na .La Podun• ...................................................................... 124
E p oatan d fi r Manerau .................................................................... 125
M1na Al n .................................................................................................. 125
M na de aur ă a ..................................................................................... 125
M1na de aur Ba a- ă ş .. ............. .................. ...... . ............ 125
Mina de aur ş ...................................................................... 125
in a de aur Ruda - Brad .......................... ........................ . ............ 125
Mina Tetiuc ............................................................................................... 126
ine e d aur Cain le de Sus ................................................................... 126
Minele d ur ă ............................................................................... 126
Mtna de aur ş ........................ .................................... .. . . . • . 127
tna de aur Ha agani .................................................. ..... . .. ....... 127
Mina Ghelari ............................................................................................... 127
Mtnel de aur Craciun ş ................................... ..... ...... ................... ... ... 27
Exploatarea de fter Pe ş ar .............................................................. 128
ă de fier ş ş Mtc .............................................................. 128
Mina d aur lscroni ................................................................................ 128
M1na de aur ă - Toph a ........................ . ......................... ............. 28
Mtna Hondol ......................................................................... . ................. 128
Mina R1b a ............. .............................................................. ... ................... 28
Mtna ă .......................................................................................... 128
Exptoatar'le din nisipuri! un re varciorova ............................................ 129
323
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mme/or din România • INDEX de pagin! al monumente lor din lucrare
Mina de aur Trestia ................................................................................... 129
Mina Eibenthal ... ..... ... ............ ................. ... . .... ............................... .... ... 129
Mina ă .............................................................................................. 129
Mina de cupru ş fier ă ţ ................................................................... 130
Mina de cupru ţ . . . .. ... . ...................................................... 130
Mma de cupru, fier ş plumb Ş ş ......................................................... 130
M1na de fier Cric1ova ................................................................................. 130
Mma dm Valea Ulii de la ă ţ . .. .. . .. . .. . .. . . .. . .. . . .. . ........... 130
Mina de fier, plumb, cupru, argint, aur, arseniu, antimoniu de la
Ogradena Veche . . .. . ... . . .. .. .. .. .. . .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. . . .. . . .. ............. 131
Canera ţ .. . . .. ... .. .. ............. .... ..... ... .. .. .. .. . .. . .. . ........................ ..... . . . 132
Cariera Baia . ... .. .... . .. . .. ..... ............ .... ...... .. ... .. ... . .. ... .......... ....... .... .. .. ... .. .. . 132
Cariera ă Meni ................................................................................ 132
Canera Cladova . .. . ................................................................................. 132
Canera Geoagru ......................................................................................... 132
Cariera lghiu ............................................................................................. 132
Cariera ş .. . . .. .. . . ........................................................................ 133
Canera de balast ş . .. . . . ... .... . . .. . ..................................... 133
Cariera de sub cascada din ţ ş ş ţ ....................................... 133
Canerele de nisip ş ş Ghioroc - ă . .. .................................. 133
Canera Bucova .. .. .. .. . . . .. . . . . . .. .. . . ... .. . .. .. . .. .. ....... .. .. . . . . . . .. . . . . .. .. . 134
Cariera de ş argilos Rap a . . ... ... .. .. .. .. .................................................. 134
Cariera de tuf calcaros ţ - ş .. . ... .. .. .. .. .. .. ...... .. . .. .. . .. .. .. .. .. ... .. . . . . 134
Cariera ţ .... . .. . . .......... ................................ ....... 134
Cariera ş ........................................................................................... 134
Cariera ţ ..................................................................................... 134
Canera Coronini .. . ................................................................................... 135
Cariera ă ş ......................................................................................... 135
Cariera Mehadica ....................................................................................... 135
Cariera Petnic .. . .. .................................................................................... 135
Carierele ş ţ ..................................................................................... 135
Cariera Baciu . .. . . . .. .. ............................................................................. 136
Cariera ă ş Mic ............................................................................... 136
Canera T ţ .......... ............................................................................... 136
Canera Verend1n .. .. .. . ... .. .. ... .. .... . .. . .... .. .. . .. .. . . . . .. .. . ....... ..... . ..... .. .... . . ... .... . 136
Canerele Rusca ă .......................................................................... 136
Cariera de calcar Malul ş ................................................................... 137
Canera de la ş .......................................................................... 137
Canera de ş ş ........................................................................ 137
Canera Jucu de Sus ................................................................................. 137
Canera Nadic ............................................................................................ 137
Cariera de la vest de Potaissa ................................................................... 138
Canera de nisip ă ........................................................................... 138
Cariera de piatra ă ş ............................................................................ 138
Cariera Tu reni .... .. ... . . .............. ... . ........... ....... ... . . ...... . ............... 138
Cariera de ă Cernavoda cu Relieful lui Hercules Saxanus ................ 139
Cariera de ă ă ş Nord . .. . .. . .. ... . .................................... 139
Canera Murfattari- Basarabi .................... ................................................ 140
Canera BeJan . . ... .. ... . ............................................................................. 141
Cariera ă ............................................................................................ 141
Cariera ă ş ......................................................................................... 141
324
www.cimec.ro
Arheotogia ş ş mmelor din RomAma - INDEX de al monumentelor din lucrare
Canera Deva - Dealul Pietroasa ......... . . . ................................... 141
ă ţ îngropate dm canera de travertin de la ă .................. 141
Cariera Bahna .. . . .................................... . .................................... 142
Cariera ă ţ . . .. .. ................ ...... .. .. .. .. . .. ...... . ... . . ........ .. ........................ 142
Cariera ş . . . ..................................................................... 142
Canera ă Maria de P1atra .................................................................... 142
Cariera ă cel .. .. . . . .. .. .. ............................................................................ 142
Cariera Str ei . . . . . .. • ...................................................................... 142
Canera Valea sangeorgiUIUI ...................................................................... 142
Canera ţ .. • ..................................................................... 143
Canera de piatra Gura V au ....................................................................... 143
Cariera Mraconia . .. ...................................................................... 143
Cariera Varciorova .................................................................................... 143
Cariera ţ .......................................................................................... 143
Canera Greaca .................................................................................... 144
Cariera de n1sip ţ ............................................................................. 144
Cariera de nisip ă ................................................................................ 144
Canera ş ... . ................................................................................ 144
Canera C1uperceni . .. ............................................................................. 145
Canera Greaca Ticlar ............................................................................... 145
Cariera ţ . . . ...................................................................... 145
Cariera ş ţ ă ....................................................................... 145
Canera Uroi . .. . . . . ....................................................................... 146
ă Crasna- ă ş ............................................................ 146
ă dmtre Marghita ş Ghenetea ........................................................ 146
Lutana Biharea . . .. . . ........................................................... 14 7
ă din Dealul Miloaia de la Cuvm .................................................. 147
ă Valea Danciulu1 ........................................................... 147
ă ă ş ............................................................................ 147
ă Chitila - ă .............................................................................. 148
ă Dealul Crucii ................................................................................. 148
ă Ghenci ........................................................................................... 148
ă Poiana ă ţ . . ...................................................... 148
ă Schela Cladovei . malul ă ..................................................... 148
ă ş ţ .. . ... ........... .. .. . ............................ ....................... 149
Sa lina ş .. . ......... ....................... .... . . . ............................ ... .. . . .......... 150
Salîna Uîoara .. . . ... .... . ........ .... .... ..... . ... . . .. . .. .... ............... ... ... . . ............. ... . .. 150
Salina Unirea ........... . ........................................................................... 150
Salinele Ocna ş ..................................................................... 150
Salinele ă ............. .... . .. .. ......................... .. .... .. . . ... .. ....... 150
Sa lina ş . . .. .. .. . .................. ................ ..................... .......... 151
Sahna ţ ..... ........................................................................................... 151
Salina Beclean .......................................................................................... 151
Salina Ciceu ........................................................................................... 151
Sahna Cristur ... .. ... ...... ... ................. .......... ................... ....... ... ........ ........... 151
Sahna ş ............................. ......................................................... 151
Sa lina Targu Ocna .. .......... ................... .. ....................... ................ ............ 151
Salina ş .......... ... ... . . . ............................................................. 151
Sahna de la ă ş ş . ............................................................. 152
Sa lina ş .. .. .. .... ... . .. . ... . .. .... .. . .. ....... ................. ......... ...... ........... ... .. 152
Sa lina ă ă ş .. .. . . . .. .. . .. . .... ..... .. ... .. . .. . . .. .. .... . .. .. . .. . . . . . .. .... .. .. .. .... ... .. ......... . 152
325
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dm Rom6nia - INDEX de pagln6 al monumentetor din l ucrare
Sa lina Reteag ........................................................................................... 152
Sa lina Rupea . . ........................................................................................ 152
Sahna Sintereag ......................................................................................... 152
Salina Tahat . .. ................................................................................. 152
Sahna CoJocna .................... .................. ................................. .... ........... 153
Sahna ş . . ............ ............. .... .... . ........................... .... .......... ...... 153
Sa lina de la ă .................................................................................. 153
Salina Sic ... . .. .......................................................................... 153
Sahnele Ocna OejuiUI .............................................................................. 153
Salinele Peta .... . . . .... ........... .... . ..... ...... ........... ........ .......... ................. 153
Sa lina Pratd .. ........ .... ........ ..... .. . ............ ... .................. ......... ......... .......... 154
Sa finele Ocna ă ........ ................... .......... .... .. .. ...... ...... ...................... .... 154
Salinele ă . ....... ... .......... .... . .. . ............. ..... . . . ................. ...... ... ..... ..... 154
Salinele ş ... .. ............................................................... 154
Salinele ş - Ghtttoara ..................................................................... 154
Salma ş - Rona .. . . . .. .. .. . .. .. . .. . .. .. .. . .. .......... .............. ... ................ 155
Salina Ocna Ş ................................................................................ 155
Sahna Rona .................. ........... ... .......... ........... ... .................... 155
Sahna Ş petele .... . . .............. ..... ... . . .. . . .... ...................... .. . . . . . . . ...... .. ... . . .... . 155
Saltna ă ă ţ .. . . ............ ................... .... . .. . .. . .. ............. ... .... 155
Izvoarele ă de la Lunea ...... .... . ............................... ........................ 156
Sahna ă ş .. .. .. . .................................................................. 156
Sahna ă la Tisa . ................... ... . .. .... . .. .. .. . .. . .. . .... ... .. ... .. . ..... .. .. ..... 156
Satin a ş . ............ ... .. .. ... . .............. ....... .... ..... ...... ............ ...... 156
Sa lina Slatina .... ......................... .... .................................... ...... .... . .......... 156
Salma ş . . ..... .. .. ..... . .. . .. .. . .. .... .. .. . ... ... . . ............. ... ... . .. . . .. .. . . . .... .......... 156
Salina Bata Baciului. .................................................................................. 157
Sa lina Baia Verde...................................................................................... 157
Salina ă ................................. ......................... ........... ... . . . ............. 157
Sa lina ă de Prahova ......................................................................... 157
Sahna Telega .................... ............ .... ....... .................... ........ .................. 157
Ocnele Mari ............................................................................................... 158
Sahna Rogna ............................................................................................. 158
Sahna ă . . ........................................................................................ 158
Salinele Cacica ............................ .... . . ................ ................. ..... . ............. 158
Sai inele Ocnele Mari ................... ... ........................................................ 158
ş Cheta . . .. .................................................................................... 106
Salinele Ocna Sibiului ................................................................................ 159
ş ...................................................................................... 161
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmelor dm România - Selme
Ă

ă carte este rezultatul unui pro1ect ţ cu sprijinul Ministerului
Culturii ş realizat in intregime cu sprij1nullnst1tutului de Memone ă ciMeC
Ea a fost ă in ţ de a ses1za necesitatea unei ă constante
in m1mster pentru ţ IStoricul Ş soarta unor categoru de monumente pe care
le tntâlmm ă pe întregul cuprins al ţ ă pe ă care trecem nu le
ă ţ ă uneori le Ş ă sau in cel mai fericit caz le
ă Sunt ă Ş oamem care le 1ubesc, le ă le-au cercetat ş au ă
din cercetarea lor o preocupare de-o ţ ă o religie. Uneon ş pus chiar ţ in
pencol pentru a le ş ă in ultimul cotlon. Rezultatele acestor ă au
fost adunate acum pentru prima ă pentru a fi puse la ţ publiculUI larg
Cum ă din lectura cârt1i, aceste monumente, opere ale naturii sau
creatii ale omului, au nevo1e de ţ Ş ă de o educare a tunstului, a
celor ce le ă spre a avea ă ă le lase ş in starea in care le-au
ă sau chiar ă ă ide1 noi in îngnwea lor Ele sunt monumente-document ş ne
amintesc de un trecut care ne ţ Ele sunt ţ viitorului nostru istoric ca
ş Ş ă a1 ţ pe care se ă fiind in ş timp valon care
ţ intregii ă ţ
ţ noastre se indreapta in pnmul rând ă domnul arhitect Cnstian
Moisescu, director general al ţ Patrimoniului Cultural ţ Istorice din
Ministerul Culturu in perioada in care am inceput anevoioasa intreprindere de a
aduna toate ţ ex1stente despre ă ă ş ă categone de
monumente. care a ţ mesaJul nostru. ă domnul director Dan Matei ş
doamna directoare ă Irina Obertander- Târnoveanu, de la Institutul de
Memorie ă care, ă cu intreaga ă cu care ă au fost
ă de m1ne cu ţ Ş adesea cu sufletul Ş osteneala, au realizat o baza
de date ş o ă ă ă ş au ă ca efortul meu, al nostru ă ă
lumina tiparului.
Lor, tuturor ş familiei mele li se ă ş ţ mea.
Autorul
16 octombne 2000
" ?7
www.cimec.ro