Motivarea investiţiei

Lumea de astăzi se află într-o perioadă foarte dinamică şi dacă în anii trecuţi fast-foodurile erau considerate nişte binefaceri ale lumii moderne, astăzi oamenii au început să se reorienteze către produsele tradiţionale şi cel mai important, produsele ecologice. În România, nicio ramură a agriculturii şi niciun sector al zootehniei nu a rămas, ca formă de exploatare, atât de mult în urmă ca sectorul de creştere a caprelor. De altfel, România este singura ţară europeană, cu o economie Agricola mai importantă, care nu are nicio exploataţie mare (peste 400 de capre), cu flux tehnologic industrial, capabilă să producă eficient cantităţi mari de lapte pentru piaţă. În prezent, brânzeturile din lapte de capră se importă în super-marketuri la preţuri foarte mari, chiar şocante am putea spune (50 RON/kg), şi sunt consummate cu precădere de oamenii de afaceri din vestul Europei stabiliţi în România. Ţinând cont de toate acestea, o invesţiei într-o astfel de fermă poate genera profituri tot mai mari în perioada imediat următoare şi, în acest moment, iniţierea investiţiei poate oferi un avantaj concurenţial faţă de fermele ce vor apărea ulterior.

1. Introducere O îndeletnicire cu caracter tradiţional la origine, creşterea caprelor, poate dovedi un mare dinamism, manifestându-se ca o activitate cu producţie naţională şi specializată prin organizare, tehnicitate, calitate şi importanţă. Pentru a putea lua decizia de a adopta o investiţie într-o astfel de activitate, trebuiesc parcurşi o serie de paşi pentru a analiza avantajele şi dezavantajele generate de investiţie. Astfel,
1

se realizează o analiză pe baza mai multor diagnostice: juridic, tehnologic, comercial, al resurselor umane, financiar. Dincolo de acestea se realizează şi o analiză a criteriilor de evaluare a proiectului atât în mediu cert, cât şi în mediu incert. În momentul fundamentării planului de investiţie se analizează toate oportuniăţile ce se găsesc pe piaţă, restricţiile legislative, sursele de finantare, costurile şi evenimentele ce pot influenţa în mod negativ rentabilitatea previzionată. Restricţiile legislative sunt legate de acordarea finanţării şi condiţiile ce trebuie îndepinite pentru ca proiectul să devină eligibil. O altă categorie de restricţii sunt cele pentru asigurarea protecţiei mediului, respectarea normelor sanitar-veterinare şi obţinerea tuturor autorizaţiilor de construcţie şi utilizare a spaţiilor. Sursele de finanţare alese pentru acest proiect sunt două: o parte din proiect va fi finanţat din fonduri proprii, iar o altă parte din fonduri europene nerambursabile. Astfel procentele atribuite fiecărei surse de finanţare sunt de 50%. Costurile pentru construcţii şi cele pentru echipamente tehnologice din această investiţie au fost estimate de o firmă specializată în construcţii zootehnice. Costurile pentru efectivele de animale sunt cele ce se regăsesc pe piaţă în acest moment. Nu în ultimul rând trebuie avută în vedere conjunctura economică actuală. Nu este deloc de neglijat faptul că traversăm o perioadă de criză financiară, care poate avea efecte negative în toate domeniile economice de la furnizori până la consumatorii finali de produse. 2. Diagnostic juridic Denumirea societăţii comerciale: S.C. AGRIROM S.R.L. Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului: J40 / 10463 / 13.12.1996 Cod fiscal / Cod unic de înregistrare: 1589754 Forma juridică de constituire: Societate cu răspundere limitată Adresă, Telefon, Fax de la:
-

Sediu social: Str. Avrig, Nr. 97, Sector 3, Bucureşti Tel: Fax: 021 40 56 476 021 40 56 477

-

Punct de lucru: Str. Principala, Nr. 5, Com. Remetea Mare, Timiş Tel: 0256 97 87 77

Tipul activităţii principale actuale şi codul CAEN: 0145 - Creşterea ovinelor şi caprinelor

2

Tipul activităţii secundare actual şi codul CAEN:
150 - Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea

animalelor) Natura capitalului: Capital integral privat Capital social: 200,00 lei Tabel 1: Asociaţi, acţionari principali Asociaţi / Acţionari Persoane fizice Ionescu Paul Marinescu Ion Persoane juridice Total Adresă şi Număr telefon Str. Paler, Nr. 14, 021 70 80 990 Str. Calerdian, Nr. 78, 021 34 51 234 Adresă şi Număr telefon Valoare (lei) 100,00 100,00 Valoare (lei) Pondere (%) 50% 50% Pondere (%) 100%

2.1. Amplasarea judicioasă a fermei zootehnice Amplasarea fermelor zootehnice în teritoriu şi a construcţiilor în interiorul fermelor este reglementată de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, iar proiectul de amplasare se întocmeşte pe baza unor studii de organizare şi de sistematizare a teritoriului sub coordonarea autorităţii administrative. Legea menţionează o serie de criterii ce trebuie îndeplinite de locaţia în care se doreşte amplasarea fermei zootehnice, şi anume: - Terenul destinat pentru construcţii zootehnice trebuie să fie pe cât posibil ferit de vânturile dominante, puternice şi reci, preferându-se pantele dealurilor opuse acestora. Terenurile plane nu se recomandă, deoarece complică lucrările pentru scurgerea şi evacuarea apelor meteorice şi a dejecţiilor. Pantele sudice, uniforme, de aproximativ 0,53 %, sunt mai avantajoase, deoarece permit totodată şi o bună expunere la radiaţia solară. Fermele de animale însă este bine să fie amplasate mai jos decât nivelul localităţilor apropiate, pentru a se preveni scurgerea apelor meteorice şi a dejecţiilor spre acestea. Se vor prefera solurile cu permeabilitate mare pentru apă şi aer, capilaritate şi capacitate de reţinere a apei mică, deoarece aceste soluri prezintă o capacitate maximă de autopurificare naturală. Se vor evita văile strâmte, neînsorite şi terenurile din apropierea bălţilor, unde se dezvoltă uşor insectele transmiţătoare de boli şi generatoare de disconfort. Locul trebuie să fie cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor în cursul inundaţiilor. Pentru fermele zootehnice mari, ca nivel maxim al apelor se consideră cel care poate fi atins odată la 100 de ani (risc 1 %), iar pentru

3

Normativul sanitar veterinar privind amplasarea. luând în considerare şi perspectivele de dezvoltare a fermei. deoarece obiectivele zootehnice generează mirosuri. prin respectarea regulilor de igienă în incinta fermelor şi prin utilizarea filtrelor pentru reţinerea prafului şi a microorganismelor. Asigurarea acestor distanţe între fermele de animale şi centrele locuite este necesară. Acestea trebuie să asigure apa potabilă la calităţile cerute de standardele în vigoare şi în cantităţi suficiente. la un obiectiv nou. recomandate prin acest Ordin. proiectarea şi sistematizarea obiectivelor zootehnice şi de industrie alimentară. Distanţele de protecţie sanitară între zonele locuite şi construcţiile zootehnice. Studiile de impact asupra mediului se solicită pentru toate obiectivele şi activităţile pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei de mediu: creşterea animalelor. - - - - 4 . 76 / 1979 al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Desigur. 536 din 1997. Sunt stabilite oficial următoarele distanţe minime:100 . iniţierea unei lucrări de construcţii şi montaj. prevede că perimetrul fermei de animale să nu fie mai aproape de 22 m de la drumurile naţionale.între unităţile cu animale de blană şi celelalte unităţi zootehnice.pentru fermele de cabaline şi de ovine şi acoperire. potenţialul poluant al fermelor de animale poate fi foarte mult redus. Conform acestor reglementări. 125/1996. după cum urmează: 100 m . este permisă numai după obţinerea acordului de mediu. Distanţele faţă de unităţile industriale şi faţă de locurile publice de odihnă şi recreaţie se stabilesc în baza prevederilor Legii de protecţie a mediului nr.nivelul ce poate fi atins cu ocazia inundaţiilor ce au loc odată la 50 de ani (risc 2 %). gaze nocive. Distanţele dintre diferitele unităţi zootehnice trebuie să asigure prevenirea transmiterii bolilor prin curenţii de aer şi insectele vectoare. Deciziile se vor lua numai după studierea atentă a hărţilor hidrografice ale regiunii şi a forajelor de probă. 137/1995 şi a Ordinului ministrului Pădurilor şi protecţiei mediului nr. europene şi liniile de cale ferată. ce ar putea fi transmise prin mijloacele de transport şi praf. cu anexele acestora.- fermele mici . industrializarea produselor agricole şi zootehnice. 20 m de la şoselele judeţene şi 18 m de la drumurile comunale. luându-se în considerare Normele de igienă şi recomandările privind mediul de viaţă al populaţiei. Distanţele minime dintre zonele protejate şi fermele de animale. aprobat prin Ordinul nr. pulberi şi microorganisme.200 m . iar acesta se poate obţine. Sursele de apă potabilă condiţionează direct amplasarea fermelor de animale. epurarea şi evacuarea apelor uzate etc. sunt. după efectuarea unui studiu de impact asupra mediului. de regulă. se stabilesc pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător. aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. Distanţa faţă de drumuri trebuie să asigure o zonă de protecţie care să prevină contractarea unor boli.

este necesară o conciliere între cele două cerinţe de orientare (după vântul dominant şi punctele cardinale). este necesar să se asigure distanţa minimă de 10 m între adăposturile cu parter şi etaj şi cel puţin 6 m între adăposturile – parter fără padocuri. Pentru astfel de situaţii şi pentru adaptarea la condiţiile impuse de teren (pantă) se admit devieri de la direcţiile indicate cu 25-45°. să fie orientate cu această latură spre sud. prin sistemele de ventilaţie şi asigurarea unui aer curat. Se consideră că. combustibile şi inflamabile. Faţă de punctele cardinale orientarea adăposturilor trebuie să se facă astfel ca în interiorul acestora să se realizeze o iluminare maximă. de la un adăpost la altul. de asigurare a iluminării naturale şi de pază contra incendiilor. este suficientă şi pentru protecţia contra incendiilor. în cazul adăposturilor din materiale rezistente la foc. iar cele cu ferestre pe o singură parte sau cu o latură deschisă. În principiu. Adăpost şi elemente tehnologice Realizarea unui adăpost nou sau renovarea unui adăpost existent pentru creşterea caprinelor presupune o serie de amenajări şi dotări specifice ce trebuie să fie în concordanţă cu 5 . În cazul construcţiilor zootehnice deschise pe o latură (saivane) şi a celor cu ferestre şi uşi pe o singură parte (puierniţe în sistem semi-intensiv) este indicată orientarea cu partea închisă pe direcţia vântului. Pentru localităţile în care vânturile dominante au o altă direcţie decât cea nordică. Pentru adăposturile din materiale semirezistente la foc. Normele de prevenire şi de stingere a incendiilor prevăd asigurarea distanţelor în raport cu gradul de rezistenţă la foc al construcţiilor. deoarece iarna la nivelul ferestrelor şi a geamurilor se realizează pierderi importante de căldură mai ales sub acţiunea vântului. Adăposturile închise se vor dispune cu axa longitudinală pe direcţia principală a vânturilor dominante. trebuie să se asigure distanţe mai mari (12-20 m). Diagnostic tehnologic În realizarea acestui diagnostic se ţine cont de cheltuielile realizate cu partea de implementare practică a investiţiei.S. în cazul adăposturilor cu guri de ventilaţie corect executate şi amplasate corespunzător. derivată din cerinţele de ordin igienic. neviciat. - - 3. ca adăposturile cu ferestre pe ambele laturi lungi să fie orientate cu axa longitudinală pe direcţia N . Pentru asigurarea iluminării naturale a adăposturilor distanţa dintre acestea trebuie să fie cel puţin egală cu de două ori înălţimea adăposturilor (obstacolelor). pentru a se expune vântului o suprafaţă cât mai mică din adăpost. se recomandă.1. Distanţa minimă (10 m). Cerinţele igienice au în vedere prevenirea transmiterii unor boli.- Distanţele dintre construcţii în cadrul fermelor se stabilesc în raport cu cerinţele igienice. semi-combustibile. 3. Orientarea clădirilor trebuie să se facă în raport de vânturile dominante şi de punctele cardinale.

45/2) = 4772.5 – 3 m La realizarea proiectului de adăpost s-a optat pentru varianta de exploatare a caprelor la sol pe aşternut permanent. Criterii în alegerea adăposturilor Adăpostul trebuie să fie dotat cu echipamente speciale procesului muncii respective.00 x (3.1. conform cu reglementările în vigoare existente în normele muncii şi paza contra incendiilor.2. câte 2 în fiecare boxă.5 m2 • Capre în boxe individuale = 2.00 x 75.50 m) Lungime la exterior = 75. este de recomandat ca spaţiul exterior să fie prevăzut cu un padoc extern.5 m • Lărgimea culoarului principal de furajare = 3 – 4 m • Înălţimea culoarului principal de furajare = 2. 3.normele legale în vigoare şi cu normele de exploatare şi tehnologice practicate la nivel mondial în acest moment.3 m2 Dimensiuni ale standului şi ieslelor (minime): • Lungimea standului la caprele legate = 0. şi de condiţiile de întreţinere.3 – 2.5 m • Înălţimea ieslei autoblocante sau nu = 1.7 – 1 m2 • Capre adulte în stabulaţie liberă = 1.50 = 753.50 m2 Volum construcţie = 75. dar şi în funcţie de anumite distanţe faţă de aşezările rurale sau urbane.8 – 09.30 = 1129.30 x 15.1.30 m (25 travei de 3.00 m) Suprafaţă adăpost = 15. Alegerea adăposturilor Performanţele productive ale caprelor sunt influenţate pe lângă hrană.5 m2 • Tineret caprin = 1 m2 • Iezi înainte de înţărcare = 0. iezi) vor fi întreţinute într-un singur adăpost cu următoarele dimensiuni: Lăţime la exterior = 15.00 x 75. 3.00 m (2 deschideri laterale de 5. cu racorduri flexibile pentru a putea fi ridicate periodic odată cu creşterea grosimii aşternutului.30 = 2 x 376. m • Lărgimea standului = 0. cât şi de căile de acces. 3.4 m • Înălţimea hrănitorului = 0. cerinţă prevăzută în condiţiile de acordare a finanţării europene.14 m3 Suprafaţă padocuri = 2 x 5.3. varianta tehnologică prietenoasă faţă de mediu.1. Echipamente tehnologice utilizate în creşterea şi exploatarea caprinelor 6 . a adăposturilor se face conform cu reglementarile amintite. Suprafeţe construite pe animal (minime): • Capre adulte în stabulaţie legată = 0.60 m şi una centrală de 3. Cele 400 de capre şi categoriile auxiliare (ţapi.00 m2 Pentru adăpare se folosesc 24 de adăpători automate. Amplasarea fermei.1.25 m Culoare şi alei de serviciu: • Lărgimea culoarului de serviciu pentru muls = 1 – 1. Cum în situaţia noastră avem o exploatare intensivă.00 + 2.

un şopron pentru furaje. În medie. În anexa 1 este prezentat planul de situaţie pentru această fermă. iar la Albă de Banat x Saanen producţia este de 550 litri.7) ÎN% . 3. atelier pentru prepararea furajelor. Ferma cuprinde adăpostul pentru capre ce este prevăzut cu padocuri betonate.fecunditate 96% (0. grupul de muls. capra Albă de Banat 440 – 460 litri.Cele mai folosite adăpători în statele cu o zootehnie avansată sunt cele automate cu clapetă.96 x 0. se prevede în primul an hibridarea caprelor din rasa Albă de Banat cu ţapi din rasa Saanen prin utilizarea însămânţărilor artificiale şi a montei naturale dirijate. post trafo.97 x 0. O parte face referire la investiţiile în clădirea destinată adăpostului animalelor (aceasta a fost renovată şi echipată pentru a putea fi folosită în creşterea caprinelor cu echipamentele 7 .45 zile) 155 Nota: Structura efectivului la 400 capre 400 16 100 200 600 E% . Costul pentru aceste echipamente este de aproximativ 25.55 iezi pe capră (155 %) Total iezi fătaţi 365 capre x 1.indice de natalitate (pe capră şi % ): ÎN% = IE x Fm x Pg x Pf = 0. hidrofor şi rezervor de apă.98 x 1.3%) Pf – prolificitatea (iezi fătaţi/capră) 170% (1. puţ forat.000 euro.2 Structura efectivului de capre Tabel 2: Efectiv de capre Structura efectivului la un modul de 100 capre 100 capre mame (matcă) 4 ţapi pepinieri 25 ieduţe de reproducţie Efectiv după înţărcare şi livrare a iezilor Iezi sugari (0.98) Capre care fată 365 (91.capre în estrus (călduri) 97% (0.3. Costul investiţiei Învestiţia iniţială poate fi detaliată în mai multe părţi.7 = 620 din care 310 ieduţe (10 neviabili) = 300 ieduţe 310 ieduţi (10 neviabili) = 300 iezi După achiziţionarea efectivului de capre (Tabel 2). La caprele hibride Carpatina x Saanen.96) Pg% . magazie de furaje concentrate. 3.97) Fm% . capra Carpatină produce 240 – 260 litri lapte în 270 zile de lactaţie. Pentru hrănire am ales utilizarea ieslei autoblocante având în vedere adaptabilitatea acestui model.păstrarea gestaţiilor 98% (0. producţia de lapte pe lactaţie este mai mare cu circa 100 litri. Mai sunt necesare pentru dotarea fermei o instalaţie de ventilaţie şi o instalaţie de muls. din acest motiv alegând să utilizăm acelaşi sistem în cadrul fermei noastre. fosă pentru purin. platformă pentru gunoi.7 = 1.

creşterea caprelor poate deveni unul dintre atuurile agricultorilor români în competiţia grea cu produsele "suprasubvenţionate" din UE.800.00 lei 100.000.1.000. Din acest motiv.00 lei 162. începând din anul 2008. păstrând ca perspectivă şi posibilitatea exploatării în subsidiar a altor produse derivate.800.00 lei 315. Ultima parte a investiţie este legată de celelalte echipamente tehnologice.00 lei 5. Planurile detaliate ale adăpostului şi ale renovărilor necesare se găsesc în anexa 2.00 lei 32. A doua parte este legată de popularea adăpostului cu efectivul de capre.00 lei 3.00 lei 170. Apelor şi Mediului (MAPAM). Pentru efectivul matcă am ales doua rase: Alba de Banat (un procent de 60% din total) şi Carpatină (un procent de 40% din total).000.67 lei / an.00 lei 200.000. Amortizarea anuală este egală cu 39. Pădurilor.necesare şi prezentate în proiect). SC AGRIROM SRL a considerat oportună extinderea activităţii sale înglobând şi această ramură de activitate agricolă. Tabel 3: Costul investitiei initiale Element de investiţie Renovare adăpost şi echipamente Anexe şi alte echipamente Populare fermă Capre Alba de Banat Carpatină Ţapi Saanen Total Curs EUR/RON 4. Preţul de piaţă pentru fiecare din rase este: Alba de Banat 170 lei/buc. astfel încât. Această investiţie se amortizează în mod linear în 6 ani. Calculul costului investiţie iniţiale este detaliat în tabelul următor.1. Am facut aceste alegeri pentru a ameliora cele două rase utilizate în efectivul matcă cu scopul de a creşte porducţia de lapte şi greutatea iezilor ce urmează să fie comercializaţi.1. Produse oferite 4.. Saanen 100 euro/buc.00 EUR 400 240 160 16 Valoare 74.00 EUR 40. Carpatină 200 lei/buc. societatea va demara un proiect de investiţii în vederea creşterii şi comercializării exemplarelor vii de caprine şi exploatării laptelui.00 EUR 44.70 lei . Iniţial am ales să achiziţionăm un numar de 400 de capre ce vor forma efectivul matcă şi 16 ţapi.920. Prezentarea produselor oferite Potrivit Ministerului Agriculturii.520. 8 Cantitate Preţ 20. Diagnostic comercial 4. iar pentru ţapi rasa Saanen.466. clădiri şi alte anexe necesare dezvoltării proiectelor prezentate în planul general al fermei din anexa 1.

au un temperament vioi ceea ce face să poată colinda terenuri accidentate în căutarea hranei. adaptat cerinţelor pieţei şi urmărind tendinţa ţărilor vest-europene.1. • Valoarea nutritivă a laptelui de capră este mai mare decât al celui de vacă şi apropiat de al laptelui.2. În vederea obţinerii unei producţii mai bune de lapte şi carne de capră. mai ales când suferă de rahitism. în vederea evaluării corecte şi integrate în context a intenţiei de investire a firmei noastre. dar ne putem aduce şi un aport valoros la dezvoltarea acestei ramuri productive în regiune. se poate acţiona prin selecţie dirijată în direcţia producţiei de lapte. în vestul ţării. • Laptele de capră poate fi consumat proaspăt imediat după muls deoarece nu prezintă riscul îmbolnăvirilor de tuberculoză . este necesară crearea unor staţiuni pilot de creştere. Nivelul de competitivitate pe piaţă a produselor 9 . dar nu numai acolo. putem nu numai obţine nişte exemplare cu caracteristici bine individualizate şi foarte căutate. • Prezintă o mare mobilitate. care este foarte apreciat datorită calităţilor sale dietetice. • Datorită conformaţiei botului şi a mobilităţii buzelor prind iarba foarte aproape de sol. precum şi prin pregătirea profesională a angajaţilor. precum şi importul de capre şi ţapi testaţi din rasele specializate pentru producţia de lapte. prin locaţia ocupată de firma noastră. Urmărind această direcţie de acţiune în creşterea caprelor. o zonă cu relief mixt. 4. • Au o prolificitate de 2-3 iezi la o fătare. • Au o rezistenţă sporită la bolile contagioase. de producere a spermei de ţap pe lângă institutele de cercetare-dezvoltare a ovinelor şi caprinelor. Principalele caracteristici ale produselor oferite Creşterea caprinelor are o importanţă deosebită datorită produselor pe care le furnizează. uman ceea ce face posibilă hrănirea copiilor sugari. ameliorare. putem obţine o producţie importantă de lapte de capră. • Sunt animale adaptabile la viaţa de păşune. faptul că sunt necesare investiţii în zonele cu tradiţie în creşterea caprelor. În vederea diversificării produselor de lapte şi brânzeturi pe piaţă. înmulţire şi difuzare a caprinelor. • Sunt animale poligastrice . rumegătoare şi valorifică eficient furajele grosiere. • Este o specie rezistentă la lipsa de apă. Saanen.Este de subliniat.3. variind între cel montan şi deluros şi mergând până la regiuni extinse de câmpie. ţinând cont de faptul că persoanele care deţin capre nu au cunoştinţele şi nici capacitatea de a valorifica produsele obţinute de la aceste animale la nivelul valorii de piaţă a acestora. Astfel. prin realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial productiv superior. • Caprele în lactaţie care nu rămân gestante au secreţie lactată şi în al doilea an. 4. ca rezultat al conţinutului mic în trigliceride şi precursori care formează colesterolul. • Longevitatea lor este de 10-12 ani. Particularităţi biologice ale caprinelor: • Caprele au o bună capacitate de adaptare şi suportă cu uşurinţă temperaturile ridicate.1.

Bacău. Gorj.Vrancea. se constată o tendinţă de creştere a efectivelor în zonele cu tradiţie în creşterea caprelor: Dobrogea. Specialiştii MAPAM consideră că prin creşterea caprelor se valorifică superior furajele. protejează fauna sălbatică şi curăţă spaţiile naturale.Creşterea ovinelor şi caprinelor. Singura societate din România care colectează lapte de capră este Lacto Băneasa SRL. laptele de capră este foarte căutat datorită proprietăţilor dietetice – conţinut mic de trigliceride şi precursori ai colesterolului. joacă un rol cheie pentru mediu. pentru ţările mediteraneene. Argeş.2%).Tulcea. în timp ce Regiunea de Dezvoltare Nord-Est ocupă locul 4. motiv pentru care procesarea se face în amestec cu lapte de oaie sau cu cel de vacă. acestea menţin biodiversitatea florei. Cele mai mari efective sunt în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est – 165.5% şi 5.1. Prahova.1.4. dintre care 16 ţapi pentru înmulţire şi 100 de iezi.2. de tip păşune. Calităţile laptelui nu pot fi speculate pentru că lipsesc unităţile specializate de colectare. cu 79. Pentru că are o compoziţie foarte asemănătoare cu a laptelui matern şi un conţinut satisfăcător de grăsime (între 3. existând astfel posibilitatea de a realiza exporturi profitabile. durata de rotaţie a generaţiilor se estimează că va creşte la o medie de 18 – 24 luni. aceasta fiind valorificată numai la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie din Bucureşti. astfel încât generaţiile să se reînnoiască la un interval optim de 12-18 luni. În cazul specializării şi pe ramura producţiei de lapte şi produse derivate din lapte. Spre deosebire de creşterea ovinelor sau a bovinelor. raportul este 6-8). din Constanţa. Din păcate. nu numai efectivele. 4. Buzău. Scurt istoric al evoluţiei cererii şi ofertei După un declin al efectivelor de animale în cursul anilor 1990. care a fost înfiinţată printr-o investiţie americană şi îşi exportă produsele în SUA. un aspect esenţial în prevenirea incendiilor. Teleorman. inclusiv acela de întreţinere a zonelor mai puţin fertile şi de conservare a peisajului şi a ecosistemelor sensibile. inclusiv creşterea unor rase tradiţionale. 4. În plus. având în vedere că această specie produce de 10-20 de ori mai mult lapte decât propria greutate corporală (la vacă. îndepărtând materia vegetală uscată care reprezintă. Constanţa.2. se manifestă intenţia de a menţine o medie anuală de 500 – 600 de capete.149 de capete. În plus. Spaţiile naturale. ci şi valorificarea produselor lasă de dorit. 10 . Nici la prelucrarea lânii situaţia nu este mai bună. Mehedinţi. Dolj.724 de capete. au fost conservate timp de secole datorită creşterii ovinelor şi caprinelor. având în vedere că femelele produc lapte timp de doi ani în cazul în care nu rămân gestante. Olt. în care păscutul joacă un rol important. laptele de capră este recomandat în hrana copiilor sugari. Ciclul de viaţă al produsului Deşi longevitatea caprelor este de 10-12 ani. cea a caprelor este avantajoasă pentru că produsele acestei specii nu sunt supuse regimului cotelor de producţie din UE. având în vedere comportamentul lor alimentar. Piaţa şi comercializarea 4. acela de a comercializa exemplarele vii. având în vedere obiectivul primar al societăţii.

5 kg. se pare că dezvoltarea creşterii caprelor va fi sprijinită de MAPAM. de 1. potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). aici având în vedere în primul rând populaţia hispanică şi musulmană. din laptele de capră pot fi obţinute mai multe produse care se bucură de cerere sporită din partea cumpărătorilor comunitari. ca firmă de dimensiuni mici. caşcaval în ulei în borcan. pe lângă consumul de carne de capră din raţiuni legate de sănătate. 4. fiind legaţi atât de vestul cât şi de sudul Europei prin rute de transport rutier şi feroviar viabile. în cele mai multe cazuri fiind vorba de ferme care practică agricultura la scară mică. Potrivit producătorilor letoni. iar în UE. iar tehnicile de creştere sunt similare cu cele ale ovinelor. care asigură un termen sporit de păstrare şi calitate. Dacă posibilităţile de a permea o piaţă precum cea a Spaniei sau Portugaliei. La nivel european. De asemenea e important de menţionat faptul că UE a acordat anul trecut o primă pentru capre de 16. în special pentru produsele tradiţionale protejate. numărul acestora fiind în urcare comparativ cu 2006. însă. Din acest punct de vedere.Începând cu anul 2008. Analiza cererii şi a ofertei Actuala situaţie economică şi evoluţia prevăzută a cererii mondiale şi a preţurilor produselor agricole şi alimentare obligă Uniunea Europeană să evite. Caia Univers SRL. Romgera Santana SA. fiind cuprins intre 10 şi 50 de animale. Pădureni Chişineu Cris SA. conform informaţiilor oferite de Eurostat. Turcia. brânză tradiţională. deşi nu deţinem date exacte asupra fiecăreia din ţările vizate. brânză sărată uscată pentru bere. Astfel. locaţia geografică ne este încă o dată favorabilă. În ce priveşte competiţia. prin productia pe scară 11 . de subzistenţă (situaţie întâlnită de altfel şi în România). în judeţul Timiş. provenite din creşterea ovinelor şi caprinelor. un alt target important este cel al anumitor grupuri etnice. Menţionăm şi că. Efectivele de capre sunt estimate să ajungă până la finele anului la peste 9 milioane capete.2. la nivel local. Bosnia – Herzegovina şi păstrând în calcule intrarea în anumite asociaţii sau parteneriate care să ne permită accesul chiar şi pe pieţele Orientului Mijlociu. nu există competitori pe acest segment.8 euro/cap/an. enumerăm următorii competitori direcţi: Agrozootehnica Zerind SA. Consumul de carne caprină/cap locuitor în Romania este de 0. Bulgaria. caşcaval cu usturoi şi mirodenii. cum ar fi: lapte pasteurizat. Potrivit statisticilor. Succesul unei astfel de afaceri este asigurat de asimilarea tehnologiilor avansate de producere şi ambalare în vid. ni se par reduse. România se situează pe poziţia a patra în UE la efectivul de ovine şi caprine. în măsura posibilului. Numărul de capre pentru acordarea primelor va fi ales de fiecare stat membru. cu care piaţa europeană era aprovizionată suficient din surse interne. care preconizează acordarea unor ajutoare şi subvenţii pentru fermele şi asociaţiile de crescători implicate în acest sector zootehnic. acordată dacă creşterea caprinelor este direcţionată în principal pentru producţia de carne. caşcaval moale. creşterea caprinelor şi producţia de carne şi lactate de capră sunt la niveluri reduse. în schimb pieţelor cu componentă etnică musulmană din vecinătatea României sunt numeroase. dependenţa de importul de produse provenite din creşterea animalelor şi de importul de furaje şi să asigure un echilibru mai bun pentru aceste produse.5 kg. aici enumerând: Albania.2. precum şi pe cale aeriană prin proximitatea faţă de aeroportul internaţional Timişoara.

largă.5 eurocenţi/litru la producător şi 0. firma va practica un preţ de 6 lei/kg. putem face faţă cu succes unor pieţe ca cele enumerate anterior. Ţinând cont de poziţia relativ nouă a societăţii. de tip sindical. prin obţinerea de performanţe tehnice la nivelul potenţialului genetic specific. preţul iniţial cerut este de 1 leu/litru. • îmbunătăţirea condiţiilor de nutriţie. promovarea produselor nu va necesita activităţi de publicitate extinse şi. În funcţie de termenul de recuperare al investiţiei iniţiale şi de evoluţia pieţei reale şi potenţiale. întreţinere şi îngrijire a caprinelor. cât şi ca asistent în activitate. care reuneşte prin liberă adeziune crescătorii de capre. În acest scop am ales Asociatia Caprirom.8 eurocenţi/litru – în magazine. persoane fizice sau juridice interesate să desfăşoare activităţi tehnice şi economice privind ameliorarea. Preţul brânzei şi a caşcavalului constituie circa 3 euro/kg la producător. Preţul de vânzare al produselor / serviciilor Preţul de comercializare al exemplarelor vii va fi de 180 lei/exemplar pentru caprele adulte din rasa Albă de Banat. valorificarea producţiilor şi apărarea intereselor crescătorilor de capre. vom lua în calcul promovarea activităţii noastre prin intermediul site-ului web al societăţii.3.5. în principal. 0.4. nu va antrena cheltuieli deosebite. trebuie să aibă în vedere: • accelerarea procesului de ameliorare a celei mai eficiente biotehnologii de reproducere. firma noastră se constituie ca primă verigă. precum şi a produselor oferite de societatea noastră. 4. considerăm cea mai profitabilă asocierea într-o organizaţie şi întrebuinţarea canalelor acesteia de distribuţie. Promovarea şi distribuţia produselor Întrucât în activitatea de creştere a caprinelor. • dotarea exploataţiilor zootehnice cu echipamente specifice de creştere şi exploatare privind distribuirea furajelor. • stimularea organizării crescătorilor de caprine care deţin efective mari în forme asociative profesionale. Diagnosticul resurselor umane 12 . În ce priveşte canalele de distribuţie. 4. ce ne permite reducerea costurilor unitare. folosindu-ne astfel atât ca intermediar. precum şi vânzarea în cadrul târgurilor de animale. 4. Păstrăm de asemenea. şi opţiunile de a distribui produse direct către restaurante sau măcelării din zonă. Preţul de comercializare a laptelui de capră constituie. adăparea. Managementul comercial Stimularea creşterii caprinelor în sectorul privat necesită întocmirea şi aplicarea unor programe de măsuri tehnice şi organizatorice care. anume cea producătoare. mulsul. în prezent. aceea a însămânţărilor artificiale. În cazul iezilor. fără a ne baza însă pe ele. apărarea sănătăţii caprinelor. respectiv 210 lei/exemplar pentru exemplarele adulte din rasa Carpatină. o organizaţie profesională. 5. în consecinţă.

Aceştia se vor ocupa de îngrijirea efectivului de animale (hrănire. Trendul crescător se păstrează şi pe parcursul următoriilor ani însă cu o rată de creştere din ce în ce mai redusă ca urmare a creşterii diferenţei între datorii şi active circulante şi a creşterii imobilizărilor. rezultatul brut avut o evoluţie similară cu cea a EBIT. Astfel. Diagnostic financiar Principalul criteriu urmărit de o societate în vederea luării unei decizii de investire se referă la situaţia economică a societăţii.000 RON urmând o dată la 2 ani acesta să fie indexat cu rata de inflaţie şi o rată de fidelitate (în proiect suma acestora a fost estimată la 5% anual). reducându-se ulterior.Pentru acest proiect avem nevoie de doi salariaţi. este necesară calcularea anumitor indicatori. anterior luării deciziei de investiţie. 6. iar creşterea rezultatului de exploatare a fost mai mare iniţial. analiza trebuie realizată pe un interval de minim 3-5 ani. În vederea evidenţierii situţiei financiare a societăţii se poate realiza o analiză a activităţii acesteia pe un interval de timp. urmată de o creştere mai redusă la nivelul ultimilor doi ani. ca urmarea a dezvoltării activităţii de producţie a societăţii. supravegherea funcţionării echipamentelor în parametrii optimi şi semnalarea eventualelor probleme de funcţionare a acestora. pentru a se putea obseva tendinţa de evoluţie a societăţii (Anexele 3 şi 4). care se referă la diferite aspecte ale activităţii financiare. deoarece investiţia se realizează fie din surse proprii. 13 . În ceea ce priveşte EBT exceptând primii doi ani în care firma a avut unele venituri din dobânzi. Solduri intermediare de gestiune Analiza acestor indicatori evidenţiază sursele din care provine rezultatul net al societăţii (Tabel 4). Din evoluţia EBIT se poate deduce că firma a avut în primii ani o creştere mare a rezultatului curent. pentru accesarea cărora este necesară o evoluţie pozitivă a societăţii. Aceştia vor primi un salariu lunar de 1. întreţinere). Pentru ca datele analizate să aibă relevanţă. fie din surse externe. prin analiza EBITDA se poate observa la nivelul rezultatului obţinut din exploatare o creştere foarte mare în 2004. În cadrul acestei analize se va evidenţia evoluţia următoarelor categorii de indicatori: • Solduri intermediare de gestiune • Indicatori de analiză a situaţiei pe termen lung • Cash-flow-urile întreprinderii • Cash-flow-ul pentru evaluarea întreprinderii (CFD) • Performanţele întreprinderii pe baza ratelor În continuare vom prezenta evoluţia acestor indicatori şi vom analiza implicaţiile acesteia asupra activităţii societăţii. 6. Pentru realizarea acestei analize. Realizarea unei investiţii presupune o cheltuială suplimentară pe care şi-o poate permite doar o societate cu o situaţie financiară bună.1. Acest lucru este justificat prin faptul că nivelul cheltuielilor cu amortizarea şi provizioanele a fost relativ acelaşi.

29% 2007 1204111 771797 432314 0 398744 387312 11432 805367 2. Cheltuieli cu dobânda EBT (EBIT . Cheltuieli operaţionale .cheltuieli cu materii prime şi materiale .43% 746290 50859.Astfel.alte venituri din exploatare b.13 % 0 33222 203. urmată de una mai moderată în următorii ani ca o consecinţă a evoluţiei rezultatului brut.27 % -281 10959 156.50% .29% 0 38302 15. se poate observa o creştere mai accentuată în primii doi ani.alte cheltuieli cu materii prime Marja brută (a-b) Modificarea marjei brute c. Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele EBIT (EBITDA .40% 663030 43462 619568 45789 89.cifra de afaceri . Costuri aferente vânzărilor .68% 15987 43090 12.05 % 443185 435621 7564 708819 -9.63% 12567 33222 211. Tabel 4: Solduri intermediare de gestiune An a.47 % 13469 10678 155.33 % 758247 46212 712035 24147 373.15 % 2006 114376 9 728082 415687 0 357510 347856 9654 786259 10.alte cheltuieli de exploatare EBITDA (marja brută .cheltuieli cu personalul .d) Modificare EBIT e.c) Modificarea EBITDA d.93% 734746 46335 688411 51513 12.9 695430 59077 14.variaţia stocurilor .e) Modificarea EBT 14 2003 2004 2005 25421 9 1275481 1152004 17683 0 765249 719037 30669 510232 432967 46720 0 0 12890 2 12830 3 599 12531 7 12021 7 1888 11832 9 5100 917 4183 -97 4280 493087 484811 8276 782394 524. la nivelul rezultatului net după deducerea TVA-ului.50% 0 43090 12. Venituri din exploatare monetare .50% 13211 38302 15.

La nivelul NFR. Însă pe parcursul următorilor ani se observă o creştere a modificării relative. de aici reieşind faptul că firma nu are probleme cu capacitatea de plată.Datorii totale FR = ACN = AC .56% 270971 169754 2005 28107 867 109. Analiza CF întreprinderii În ceea ce priveşte cash-flow-urile societăţii.DTS Modificarea FR NFR = Stoc + Creanţe .58% -214589 1. ceea ce economic vorbind înseamnă că societatea are cu ce finanţa FR şi trezoreria.50% 6. care relevă disponibilităţile băneşti de care dispune societatea.2. ceea ce înseamnă că societatea are excedent de finanţare.11% 218660 13. La nivelul CF de gestiune se poate observa o creştere semnificativă în anul 2004 tot ca o urmare a dezvoltării activităţii de producţie. Indicatorii de analiză a situaţiei pe termen lung În privinţa analizei pe termen lung a situaţiei societăţii cei mai relevanţi indicatori sunt fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment (Tabel 5). Tabel 5: Indicatorii de analiză a situaţiei pe termen lung An Situaţia netă (SN) = Activ total . care reprezintă CF societăţii este negativ pe ultimii 3 ani.Datorii de exploatare Modificarea NFR TN = FR – NFR CF = ∆TN 6.56% 254332 -16639 2006 32374 972 12. se poate observa că acestea reprezintă valori negative. Din diferenţa celor doi se obţine trezoreria netă. În ceea ce priveşte societatea noastră.28 % 5316 27907 195.f) Modificarea rezultatului net 685 3595 - 1530 9429 162. La nivelul valorilor anuale.29% 6894 36196 12. în 2003 ca urmare a dezvoltării activităţii de producţie avem o scădere. Totuşi variaţia acestora. chiar foarte mare la nivelul anului 2005. la nivelul FR se poate observa o tendinţă de creştere.33 % -253465 9. Impozitul pe profit (16%) Rezultat net (EBT . societatea îşi finanţează activele circulante din capitalul permanent.f.97 % 6128 32174 15.22% -280262 140.73% 219632 -34700 2007 36396 1522 56.3. Acest fapt este în concordanţă cu teoria economică care afirmă că dacă FR > 0.86% 216111 -3521 15 . de investiţii şi financiar. În continuare vom prezenta evoluţia celor trei tipuri de CF: de gestiune. În următorii 2 ani nivelul acestuia scade ca urmare a 2003 2808 -15286 116503 101217 0 2004 12237 -9291 39. de unde rezultă că capacitatea reală de finanţare a firmei a scazut . Însă se poate observa că situaţia s-a îmbunătăţit în ultimul an. Trezoreria netă (TN) este pozitivă pe toţi cei 5 ani. acestea au avut diverse evoluţii de-a lungul celor 5 ani (Tabel 6).

La nivelul CF finaciar. acesta are valori negative pe tot parcursul celor 5 ani. Practic el exprimă capacitatea efectivă a societăţii de a remunera acţionarii şi creditorii. Este efectivă deoarece nu ia în calcul impozitul pe profit. Doar în anul 2005 acesta a înregistrat o mică scădere faţă de anul anterior.Dividende + ∆Datorii 2003 4415 3595 917 0 97 -820 97 917 -3595 0 3595 0 0 2004 186376 9429 13469 -163759 281 -4017 281 4298 377144 -40 9429 0 386613 2005 13677 27907 12567 26797 0 -18279 0 18279 -152031 40 27907 0 -124164 2006 10580 32174 13211 34805 0 -17373 0 17373 -72772 0 32174 0 -40598 2007 48112 36196 15987 4071 0 -19459 0 19459 -24997 0 36196 0 11199 6. CF pentru evaluarea întreprinderii (CFD) În analiza cash-flow-uirlor unei societăţii un rol foarte important îl are cash-flow-ul disponibil (CFD). CFD-ul se calculează ca diferenţă între CF de gestiune al societăţii. Per ansamblu CF de gestiune al societăţii a fost pe toată perioada analizată pozitiv. fapt ce demonstraeză că societatea face investiţii. fapt ce reiese din valorile negative ale CF financiar. în următorii 3 ani acest credit a fost rambursat. care reprezintă practic CF de investiţii care arată dacă societatea face investiţii sau vinde active. Tabel 7: CF pentru evaluarea întreprinderii (CFD) An a. care arată fluxurile societăţii. CF gestiune + Profit net + Amortizare şi provizioane . La nivelul societăţii noastre CFD a avut un trend aproape crescător (Tabel 7).∆Imobilizări brute c.activităţii de exploatare. Tabel 6: Analiza CF întreprinderii An a. care arată dacă societatea dispune sau nu de lichidităţi şi creşterea economică. CFD (b . după ce în anul 2004 s-a înregistrat o creştere semnificativă ca şi consecinţă a contractării unui credit. În ceea ce priveşte CF de investiţii. dar acesta nu a afectat în nici un fel activitatea economică a societăţii. pentru ca în 2007 nivelul acestuia să înceapă din nou să crească.Profit net reînvestit . CF financiar + ∆Capital propriu .4.c) 2003 3595 16 2004 12605 2005 12037 2006 27907 2007 32174 .Venituri financiare b. CF investiţii + Venituri financiare . iar acest fapt denotă că societatea dispune de lichidităţi.∆NFR .

Rentebilitatea comercială (profit net*100/CA) .Rentebilitatea financiară (profit net*100/CPR) 2003 2. deoarece societatea nu are datorii financiare.75 % 2005 3.62% 3928. acest fapt ce demonstrează că societatea nu are probleme cu lichidităţiile.00% 18097. CF gestiune + Profit net + Amortizare + Dobânzi c.94% 1797. Totodată rentabilitatea financiară mai poate fi exprimată şi ca sumă a rentabilităţii economice şi a efectului de levier. La nivelul rotaţiei activelor se poate observa o creşterea a acesteia exprimată în rotaţii ceea ce înseamnă o creştere a ACN.01 % 2007 4. se poate observa din tabel că nivelul indicelui general de lichiditate este foarte apropiat de valoarea 1 pe parcursul celor 5 ani. de aici rezultând o creştere a CFD.89% 13953. Tabel 8: Performanţele întreprinderii pe baza ratelor An a. În privinţa ratelor de rentabilitate se poate observa o creştere a acestora de la un an la altul la nivelul celor trei tipuri de rate analizate: rentabilitatea comercială.Rentebilitatea economică (profit net*100/AT) .63% 22898 9429 13469 0 10293 4298 5995 -4. Dacă studiem şi mai în profunzime observăm că aproximativ 60% din datoriile pe termen scurt sunt acoperite din disponibilităţi.29% 52183 36196 15987 0 20009 19459 550 6. Totuşi. lichiditate şi solvabilitate a activităţii desfăşurate (Tabel 8).85% 40474 27907 12567 0 28437 18279 10158 45385 32174 13211 0 17478 17373 105 15. rentabilitatea economică şi cea financiară.50 % 2004 1. efectul de levier nu poate fi calculat.5.84% 17 . În ceea ce priveşte indicatorii de lichiditate. Această creştere arată o îmbunătăţire a utilizării activelor.41 % 2006 4.36% 16087. Rate de rentabilitate . indicatorul rentabilitate financiară nu este foarte elocvent. deoarece capitalul propriu al societăţii este de doar 200 RON. Acesta arată gradul de îndatorare al societăţii şi se calculează ca produs între diferenţa dintre rentabilitate economică şi rata dobânzii şi raportul între datoriile financiare şi capitalul propriu. Performanţele întreprinderii pe baza ratelor În cadrul acestei categorii de indicatori se analizează peformanţele societăţii pe baza ratelor de rentabilitate.Modificarea CFD b. În cazul societăţii noastre. înregistrând valori foarte mari.51% 131.25%).88% 5. ceea ce înseamnă o situaţie economică bună a societăţii.69% 8.42% 7.03% 1.23% 1. Crestere economica (CF investitii) + ∆Imobilizări brute + ∆ACN 4512 3595 917 0 917 917 0 250. Acest fapt sugerează că societatea este profitabilă şi de asemenenea se respectă şi inegalitatea teoretică ROE > ROA > rata dobânzii (10.

acestea pot fi analizate doar la nivelul anului 2005.19 1.Testul acid ((AC .4*100*250 = 10.28 = 239.59 0. În concluzie. Rotaţia activelor . Anul ales este ultimul an din invesţie.00 0. 7.28+ 160*350*1. Rate de solvabilitate .1. vânzarea de capre mature în urma înlocuirii lor din efectivul matcă cu ieduţe din producţia proprie.Rata lichidităţii rapide (Disponibilitati/DTS) c. 7.b.00% 0.00% 0.DTL/Pasiv total 0.5 0.48 1.55 1. În fiecare an se schimbă un numar de 100 animale.32 35.00% 0. Pentru a exemplifica modul de calcul şi rezultatele obţinute vom alege un an în care avem un schimb de efective. Criterii de evaluare a investiţiei în mediu cert În vederea realizării unei evaluări a investiţiei am calculat cifra de faceri şi cheltuielile pentru fiecare an de activitate în funcţie de numărul de capre de lapte şi numărul de iezi păstraţi sau vânduţi (Anexa 5).91 0.7 22.62 0.76 1.40 1.6*100*225 = 13. care îi permite să realizeze o investiţie.98 0.52 26.93 lei • Vânzare iezi 18 .0 0.00% 0.59 0.67 23.Indicele general de lichiditate (AC/DTS) .Rotaţia activelor fixe (CA/Active fixe) d. din analiza financiară a societăţii.500 lei Carpatină 0. când indicele gradului de îndatorare era foarte ridicat ca o consecinţa a creditului contractat.Stocuri)/DTS) . Cifra de afaceri preconizată în mediul cert Societatea noastră poate realiza din această investiţie venituri din vânzarea producţiei de lapte.00% 0. vânzarea iezilor după îngrăşare.00% 0. Din acest motiv trebuie să alegem un alt an decât primii doi deoarce în primii doi ani efectivul rămâne neschimbat.95 5.54 1.Rotaţia activelor totale (CA/Active totale) .00% Referitor la ratele de solvabilitate. În această perioadă este pregătit efectivul de schimb.1 6302.71 0.00 0.50 % 6.Indicatorul gradului de îndatorare (DTL/CPR) .88% 0. Indicatorii de lichiditate .000 lei • Vânzare lapte: Număr Capre x Producţie lapte x Preţ/litru = 240*550*1.48 0.00% 0.940.57 1.5 0. anul 6: Venituri: • Vânzare capre efectiv matcă: Albă de Banat 0. Scopul societăţii este de a înlocui toate caprele cumpărate în primul an cu caprele obţinute din împerecherea acestora cu ţapii achiziţionaţi. având în vedere toţi indicatorii prezentaţi anterior reiese că societatea are per ansamblu o situaţie financiară bună.

Cheltuielile variabile pentru un an în cazul acestui proiect sunt cele cu hrana (pentru efectivul matcă. pentru ţapi. rata de politică monetară la 1 august 2008 19 . putând afecta şi proiectul de investire propus de această societate.928. Această primă de risc se consideră având în vedere riscurile implicate de imobilizarea sumelor de către investitori în această investiţie ţinând cont şi de perioada de instabilate economică pe care statele din întreaga lume o resimt şi care poate avea efecte negative în toate ramurile economice. Aceasta este de 14% şi pentru a ajunge la această valoare s-au luat în considerare: rata dobânzii de politică monetară a BNR (10.5 Total 32. Activul circulant net se calculează scăzând din valoarea din anul precedent a valorii activelor circulante vândute şi se adună valoarea activelor circulante achiziţionate sau realizate prin activitatea desfăşurată şi nevândute. de încălzire a spaţiilor şi remuneraţia salariaţiilor.77 178 41.500 765.83 Cheltuielile fixe în acest an sunt egale cu 41.576.66*20 = 76.38 lei şi cuprind cheltuielile de întreţinere a echipamentelor.83. Tabel 9: Costuri pentru capre şi iezi Costul Hrană Categorie efectiv păstrat iezi îngrăşare Înteţinere Efectiv păstrat efectiv înlocuire Total Număr 516 600 200 Cost/unitate 63.75 %).25 %)1 şi o primă de risc (3.ro.775. Modificarea activului circulant net se calculează ca diferenţă între activul circulant net din anul prezent şi cel anterior. 1 www.017.Număr iezi vânduţi x Greutate medie x Preţ/Kg = 500*7.89 Însumând valorile încasate obţinem cifra de afaceri estimată în anul 6 de 340. Pentru fiecare an din acest proiect calculăm activul circulant net şi modificarea activului circulant net.06 7.371.81 12. 7.bnr. Cheltuieli estimate Cheltuielile sunt diferenţiate în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe.2. pentru iezii de îngrăşare şi pentru ieduţele ce urmează să intre în reproducţie) şi cheltuielile de întreţinere pentru efectivul matcă şi cel de înlocuire ce sunt calculate conform tabelului din anexele 6 şi 7. Rata de actualizare pe care am considerat-o în calculele efectuate pentru determinarea VAN este egală cu rata de rentabilitate aşteptată de investitori.

În cazul societăţii noastre.720 lei). Aceştia sunt: • valoarea actualizată netă (VAN) • rata internă de rentabilitate (RIR) • indicele de profitabilitate (IP) • termenul de recuperare (TR) Având în vedere CFD-urile obţinute pe cei 6 ani din investiţie (Anexa 8). RIR reprezintă acea rată de actualizare a fluxurilor viitoare pentru care VAN este 0. Faptul că avem încă din primul an un cash-flow disponibil pozitiv ne arată faptul că veniturile generate de investiţie acoperă atât cheltuielile cât şi creşterea de active circulant net (această creştere este semnificativă – 90. Analizând rezultatele pentru aceste cash-flow-uri observăm că avem o valoare pozitivă încă din primul an.69 > 0 i (1 + k ) (1 + k ) n Rata internă de rentabilitate reprezintă rata de rentabilitate degajată de proiectul de investiţii analizat şi trebuie să fie superioară coeficietului de actualizare care reprezintă rata de profitabilitate cerută de investitori. Aceasta reprezintă valoarea actuală a fluxurilor viitoare generate de investiţie pe durata ei de utilizare şi trebuie să aibă o valoare pozitivă. La nivelul societăţii RIR = 33%. Formula de interpolare folosită este următoare: RIR = VAN min ⋅ k max − VAN max ⋅ k min VAN min − VAN max Alături de problema performanţei proiectului din perspectiva câştigului în unităţi băneşti sau sub formă de rată de rentabilitate. plusul de valoare pe care îl aduce investiţia în momentul actual este în valoare de: VAN = ∑ i =1 n CFD i VR n + = 211 . Aprecierea performanţelor proiectului Pentru aprecierea performanţelor unui proiect de investiţie se calculează următorii indicatori. la nivelul acesteia se calculează valoarea actualizată netă. 7.463. pe baza cărora se estimează rentabilitate respectivei investiţii. ceea ce respectă principiul economic enunţat anterior: RIR > k. iar valorile din următorii ani urmează un trend puternic ascendent. cât timp cash flow-urile disponibile sunt pozitive. deci este soluţia unei ecuaţii de grad n. iar k = 14%.3. O bună aproximare se poate obţine cu ajutorul tehnicii de interpolare: se poate constata că funcţia VAN este monoton descrescătoare în funcţie de k. pe suma investiţiei iniţiale şi pe cheltuielile estimate în fiecare an se pot calcula cash-flow-urile disponibile pentru fiecare an al investiţiei (Anexa 8).Bazându-ne pe cifrele de afaceri previzionate pentru fiecare an al investiţiei. un element de interes pentru investitor îl constituie şi 20 .

680.248. 31.termenul de recuperare.127.930. 80 344.790.657. 35 167. 63 206. 59 712.336.520 .723. Valoarea termenului de recuperare calculat prin oricare din cele două metode anterioare trebuie să fie inferioară valorii duratei de utilizare. Acesta nu reprezintă altceva decât durata în care se recuperează fondurile investite fie din CFD viitoare neactualizate – termen de recuperare neactualizat (static) (Tabel 10). La nivelul societaţii noastre: Tabel 10: Calculare termen de recuperare static A n 0 1 2 3 4 5 6 I 315.336. 25 319. CFD ∑CFD 21 .477.409.7 6 89.71 Tabel 11: Calculare termen de recuperare dinamic An 0 1 2 3 4 5 I 315.709.692.00 −152 . 71 186.122 .538. fie CFD viitoare actualizate – termen de recuperare actualizat (dinamic) (Tabel 11).928.9 1 116.416.122.25 = 2. 73 233. 89 451. 31 230.520.270. 91 942.00 35.7 6 121. 60 35.547.723.520.9 7 112. 07 110.416 .98 ani < 6 ani 167 .9 1 152.803.202. 51 CFD ∑CFD TR static = 315 . 96 506. 09 107.00 31.

CA prag contabil = CF + Dob + Amo 1−v În ceea ce priveşte valoarea CA la prag contabil înregistrată pe analiză efectuată. societatea trebuie să realizeze vânzări minime la nivelul pragului de rentabilitate finaciar.463 .520 . se observă că valoarea CA la prag fianaciar este negativă pe toţi cei 6 ani (Anexa 8). Practic dacă societatea ar asigura doar vânzări la nivelul pragului contabil de rentabilitate. precum şi cea la prag contabil rentabilitate. Cifra de afaceri la prag financiar reprezintă valoarea cifrei de afaceri calculată în condiţiile în care VAN = 0. Cifra de afaceri la prag contabil reprezintă valoarea CA realizată în condiţiile în care profitul net este zero (PN = 0). aceasta are un trend crescător pe toată perioadă analizată (Anexa 8). Pentru ca investiţia să fie considerată eficientă. Astfel nu s-ar recupera investiţia decât din punct de vedere contabil.588. 61 315 . pentru analiza rentabilitţăii unei investiţii se mai pot calcula şi cifra de afaceri la prag financiar de rentabilitate. iar aceasta să fie în continuare profitabilă. Practic societatea noastră îşi poate pemite să nu producă nimic o anumită perioadă. Pe lângă cei cinci indicatori de performanţă analizaţi ulterior.74 ani < 6 ani 110547 .67 I0 315 .80 = 3. Acest indicator se calculează: IP = 1 + VAN 211 . Acest lucru se poate explica prin faptul că investiţia generează nişte câştiguri suficient de mari pentru ca societatea să îşi poată permite.930 . absurd vorbim. CF generate de investiţie ar fi sumă doar de amortizare şi dobânzi.6 TR dinamic = 53 104. iar valoarea sa trebuie să fie > 1. ceea ce reprezintă o pierdere aferentă investiţiei. VAN fiind negativă. 19 42 556.520 .00 − 233 . În aceste condiţii investiţia iniţială trebuie să fie recuperată prin CA realizată în ani de utilizare a acesteia. 22 .09 Indicele de profitabilitate reprezintă raportul dintre efectul investiţiei (CFD totale actualizate) şi efortul investiţional (valoarea investiţiei).908. Acest fapt se poate explica prin creşterea mai rapidă a cheltuielilor fixe în raport cu creşterea ponderii cheltuielilor variabile în CA. [ I 0 − VR (1 + k ) −n ] CA prag fianciar = k − Dob − Amo 1 − (1 + k ) −n + CF + Amo + Dob (1 − τ ) 1−v La nivelul societăţii noastre.69 =1 + = 1. să vândă din imobilizările implicate în investiţie.

respectiv 99%) * dispersia VAN (Tabel 13) 23 . Pentru realizarea scenariului normal.043.85 29.76 31. Pentru cele 3 valori obţinute pentru VAN se calculează o medie şi o dispersie.58 256.973.463.85 9.76 7. Analiza pe baza scenariilor Pentru realizarea acestei analize se utilizează 3 scenarii: pesimist.812. care are de altfel cea mai mare probabilitate.83 0. conform relaţiilor: • limita superioară = medie VAN + coeficient (pentru un interval de încredere de 95%.23 211.93 256.75 77. în cazul nostru de 50%.879.coeficient (pentru un interval de încredere de 95%.856.64 38. Criterii de evaluare a investiţiei în mediu incert 8. respectiv 99% obţinem două intervale de variaţie a VAN-urilor teoretice.879. Pentru celelalte 2 scenarii pesimist şi optimist am luat 3 variabile care se modifică după cum urmează: • Cifra de afaceri cu interval de variaţie de • Cheltuielile variabile cu interval de variaţie de • Cheltuielile fixe cu interval de variaţie de Trebuie precizat faptul că în acestă analiză am presupus că se modifică toate cele 3 variabile.20 VAN -60.737. respectiv 99%) * dispersia VAN • limita inferioară = medie VAN .95 0. ţinându-se cont de probabilităţile atribuite celor 3 scenarii (Tabel 12).948.28 Folosind media şi dispersia astfel obţinute şi utilizând un interval de încredere de 95%.42 1.510.855.81 39.975.903.19 271.948. am avut în vedere rezultatele obţinute în mediul cert.21 0. În scenariul normal obţinem aproximativ acelaşi VAN ca în mediul cert.06 38.812.768.25 CF 47. Tabel 12: Calcularea mediei şi a dispersiei probabilitate piaţă 25% 50% 25% 0% scenariu Pesimist Normal Optimist Medie deviaţie standard coeficient de variaţie CA 179.8. Pentru celelalte 2 scenarii am utilizat probabilităţi de 25% pentru fiecare. normal şi oprimist.211.463.1.61 211. singurul lucru care se modifică este faptul că presupunem a avea CFD-uri constante pe cei 6 ani (Anexa 9 şi 10).19 482.686.30 CV 48.75 333.71 39.047.

463.39 MATRICEA VAN CA CV pesimist -1.80 .463. cheltuieli variabile.67 843. cheltuieli fixe. În restul situaţiilor planurile pesimiste afectează valoarea VAN.64 246.04 -235.2%.2.19 271. prin urmare şi VAN) cu valorile din acel scenariu. în celelalte situaţii modificarea fiind relativ mică.951.42 1. În cazul scenariilor optimiste valoarea VAN creşte semnificativ în momentul în care factorul modificat este cifra de afaceri.58 limita superioară limita inferioară probabilitatea ca VAN>0 211.19 211.86 190. Analiza de sensibilitate În construirea acestei analize se porneşte de la situaţia normală construită în tehnica scenariilor.164. Observăm că în urma modificării cifrei de afaceri pe plan pesimist VAN devine negativ dar cu o valoare mică ţinând cont de intervalul de modificare a factorului.96 limita superioară limita inferioară 99% interval de încredere z=2. Toate datele de interes sunt identice (cifra de afaceri.36 -0.090. Tabel 14: Matricea VAN coeficient elasticitate optimist 3.058.20% În urma calculelor realizate se observă că probabilitatea ca VAN să fie mai mare decât 0 este de 78. Singurul lucru care se modifică faţă de Analiza pe baza scenariilor este faptul că se presupune că fiecare variabilă se modifică pe rând şi încercăm să descoperim ce impact are modificarea fiecărei variabile asupra VAN-ului (Anexa 11).693.20%. dar modificarea este scăzută şi rămâne o valoare pozitivă considerabilă.28 658. 8.27 78.87 -0.Tabel 13: Calcularea probabilităţii pentru VAN>0 Medie Sigma CV 95% interval de încredere z=1. Sinteza rezultatelor o regăsim în matricea valorii actuale nete (Tabel 14).64 -420. cash-flow disponibil .06 normal 211.510.19 24 optimist 456.463.904.751. În acest caz investitorul ar fi interesat să investească în acest proiect doarece îi asigură o probabilitate de câştig de 78.67 coeficient elasticitate pesimist 3.131.

iar VAN în acest caz are o valoare negative relativ redusă. Coeficienţii de elasticitate calculaţi ca ∆% factor _ mod ificat ne arată că atât în cazul optimist cât şi în cel pesimist avem o relaţie directă în cazul modificării cifrei de afaceri şi una indirect în cazul celorlalţi doi factori. O ultimă observaţie relevantă ar fi faptul că elasticităţile în cazul pesimist sunt cu aproximativ 0. Conform datelor de mai sus investitorii pot lua decizia de a investi în acest proiect deoarece VAN este semnificativ pozitiv cu excepţia cazului în care CA ar înregistra o scădere de 30%. Laura Obreja Brasoveanu 25 . în celelalte situaţii modificarea fiind relativ mică. dar are dezavantajul că ia în considerare doar trei variante de scenarii posibile pentru realizarea VAN.20 -0.66 211. ∆%VAN 2 Suport curs Prof. În vederea realizării acestei simulări am analizat două posibile variante de calculare a VAN-urilor: • Calcularea VAN-urilor prin utiliarea unei dispersii faţă de mediul normal pentru CA.3.997.72 -0. Pe de altă parte modificările în cazul cheltuielilor fixe şi variabile sunt subunitare deci determină o modificare mai mică a VAN decât modificarea factorului analizat.CF 195. 8.463.37 Observăm că în urma modificării cifrei de afaceri pe plan pesimist VAN devine negativ dar cu o valoare mică ţinând cont de intervalul de modificare a factorului. Această tehnică a apărut în urma proiectului de realizare a primei bombe atomice şi poartă acest nume deoarece utilizează elemente matematice ale jocurilor de cazino2. În cazul scenariilor optimiste valoarea VAN creşte semnificativ în momentul în care factorul modificat este cifra de afaceri. CV.5 puncte procentuale).19 241.705. dar modificarea este scăzută şi rămâne o valoare pozitivă considerabilă. Simularea Monte Carlo combină aspecte din analiza de senzitivitate şi din distribuţia de probabilitate. în realitate existând o infinitate de posibilităţi – dezavantaj eliminat prin aplicarea Simulării Monte Carlo. CF. De asemenea probabilitatea ca acest scenariu să se adeverească este redusă. Aspectul important însă este ca valoarea supraunitară în cazul cifrei de afaceri arată că modificarea valorii acesteia determină o modificare a VAN mult mai accentuată (pentru fiecare creştere cu un punct procentual a CA. Aceasta se poate traduce printr-o sensibilitate mai ridicată a investiţiei la evoluţii negative decât în cazul în care indicatorii ar evolua într-un mod favorabil. Simularea Monte Carlo Tehnica scenariilor oferă informaţii suplimentare despre riscurile unui proiect de investiţii.3 unităţi mai mari decât cele pentru scenariul optimist. VAN creşte cu aproximativ 3. În restul situaţiilor planurile pesimiste afectează valoarea VAN.

499. Dacă avem în vedere faptul că Simularea Monte Carlo este mult mai realistă decât Analiza pe baza scenariilor putem afirma că probabilitatea ca VAN să fie mai mare decât 0 este 26 . CF) şi utilizând funcţiile din Excel şi cele pentru calculul VAN pentru CFD-uri constante obţinem 300 (Anexa 12).3. CV.14 291.493.499.09. CF Pentru calcularea VAN-urilor am luat în considerare o dispersie (sigma σ) de 2. CF. respectiv 99%) * dispersia VAN În urma calculelor realizate s-a observat un VAN pozitiv cu o probabilitate de 100%.25 207. CV.09 277.5% pentru cei 3 indicatori consideraţi variabili (CA.062.858.99. Folosind media şi dispersia astfel obţinute şi utilizând un interval de încredere de 95%.93 193.20 şi o dispersie de 21. conform relaţiilor: • limita superioară = medie VAN + coeficient (pentru un interval de încredere de 95%. coeficientul de variaţie fiind de doar 0.58 limita superioară limita inferioară probabilitatea ca VAN>0 242.coeficient (pentru un interval de încredere de 95%.09 (Tabel 15).502. Calcularea VAN-urilor prin utilizarea unei dispersii faţă de mediul normal pentru CA.502. respectiv 99% obţinem două intervale de variaţie a VAN-urilor teoretice. CV. fiind de altfel mult mai bun decât în cazul Analizei pe baza scenariilor.1.062.35].• Calcularea VAN-urilor prin utilizarea mediilor şi dispersiilor pentru CA.146.20 21.47 100.504. respectiv 99%) * dispersia VAN • limita inferioară = medie VAN . 8.96 limita superioară limita inferioară 99% interval de încredere z=2. Am putea astfel afirma că investiţia este rentabilă pentru investitor deoarece aceasta îi ofera un câştig sigur.00% Pentru aceste VAN-uri s-a obţinut o medie de 242.09 0.298. acest lucru putând fi observat şi din intervalul în care oscileaza VAN pentru acest scenariu [181. Tabel 15: Calcularea probabilităţii pentru VAN>0 Medie sigma CV 95% interval de încredere z=1.

Din acest considerent în continuare am analizat valorile obţinute prin aplicarea Simularea Monte Carlo pornind de la un alt scenariu şi anume ca CA.83 0.600.99 16.21 0. 18). Calcularea VAN prin utilizarea mediilor şi dispersiilor pentru CA.96 436.879. CV. CV.043.30 Tabel 17: Calcularea intervalului de încredere cu o probabilitate de 99% pentru CV Medie sigma CV 99% interval de încredere limita superioară limita inferioară z=1. CF variază în funcţie de media şi dispersia calculate pentru cele 3 valori ale fiecărui indicator din Analiza pa baza scenariilor (pesimist. 17.296.3.043.25 Tabel 18: Calcularea intervalului de încredere cu o probabilitate de 99% pentru CF Medie 39.85 9.de 100%.812.95 CV 0. oscilează conform unor intervale calculate pe baza mediei şi dispersiei pentru cele 3 valori ale fiecărui indicator din Analiza pe baza scenariilor.582.975.737. CF. Tabel 16: Calcularea intervalului de încredere cu o probabilitate de 99% pentru CA Medie sigma CV 99% interval de încredere limita superioară limita inferioară z=1.2. Procedeul este asemănator cu cel pentru calcularea probabilităţii ca VAN să fie mai mare decât 0. deşi Analiza pe baza scenariilor infirmă acest lucru. 8. normal şi optimist).08 256. din Analiza pe baza scenariilor (Tabelele 16.42 77.948.76 Sigma 7.20 27 .96 61.75 77. CV.71 38. aceste diferenţe apar din cauza faptului că am luat o dispersie destul de mică ca valoare. CF În aceste scenariu am plecat de la idea că cei 3 indicatori CA. Totuşi.

65 limita inferioara -532.4.51% Trebuie precizat faptul că din cauza utilizării funcţiei Randbetween. Arborele de decizie 28 .324.96 338.72 probabilitatea ca VAN>0 77.037.08 1.92 99% interval de incredere z=2. Se observă faptul că probabilitatea a scăzut faţă de cea calculată în Analiza pe baza scenariilor însă se păstrează la o valoare destul de mare. Tabel 19: Calcularea probabilitatii pentru VAN>0 Medie sigma CV 256.208. CF care oschilează în intervalele stabilite anterior.96 limita superioara 813. 8. Dar se poate afirma faptul că probabilitatea ca VAN să fie mai mare decât 0 este mereu mai mare decât 70%. Pentru VAN-urile astfel calculate am realizat aceleaşi calcule ca şi în cazul Analizei pe baza scenariilor (Tabel 19).96 58.32 95% interval de incredere z=1. Pe baza acestor valori am calculat VAN-urile precum şi limitele minime şi maxime ale acestora. şi prin urmare investitorul ar fi interesat să realizaze investiţia deoarece îi asigură un câştig cu o probabilitate de peste 70%.58 limita superioara 1.85 limita inferioara -301.044.99% interval de încredere limita superioară limita inferioară z=1.162.782. de fiecare dată când se deschide Excelul se generează noi valori pentru CA.93 Utilizând intervalele de încredere obţinute din tabelele de mai sus şi folosind funcţia Randbetween din Excel am generat 300 de valori pentru fiecare indicator în parte.086.284.434.59 21. care se modifică de fiecare dată când se deschide Excelul din cauza faptului ca am folosit funcţia Randbetween (Anexa 13). CV.

pentru fiecare din evenimentele viitoare se pot asocia diferite probabilităţi de apariţie. Simularea Monte Carlor şi Arborele de decizie) se observă că investiţia este rentabilă pentru investitor.036. cât şi de reacţia de răspuns la acestea ce pot fi avute în vedere de managerul firmei. respectiv mai mari. În urma calculelor realizate am obţinut un CDF actualizat total de 499. dar aceste este destul de mare pentru a atrage interesul investitorului. apărute ca răspuns la diferite scenarii de evoluţie viitoare a fenomenului. În analiza cu ajutorul Arborelui de decizie se va ţine cont. adică dacă ţinem cont de scenariile avute în vedere este posibil să se obţina un VAN mai mic.20%. Nu este deloc de neglijat faptul că aceasta investiţie generează profituri ridicate chiar şi în raport cu o medie a profiturilor din această ramură zootehnică şi asta chiar dacă societatea şi economia traversează una din cele mai grave crize din ultima sută de ani. Toţi indicatorii calculaţi interpretaţi oferă indicii clare pentru a adopta investiţia. dar. pe de o parte. pesimist şi optimist. în Simularea Monte Carlo aceasta este de cel puţin 70%. Pentru a crea Arborele de decizie am presupus diferite probabilităţi pentru cele două scenarii avute în vedere. dacă privim toate analizele realizate în mediul incert (Analiza pe baza scenariilor. Pentru calcularea VAN-ului am plecat de la la ultimul an şi am actualizat CFD-urile de la an la an ţinând cont de probabilităţile asociate fiecărui scenariu. În principiu. investitorul va fi tentat să adopte realizarea acestei investiţii deoarece îi oferă un câştig semnificativ. Laura Obreja Brasoveanu 29 . Prin urmare.463. Astfel. Procesul de decizie referitor la modul de evoluţie o proiectului de investiţii este analizat ca o succesiune de decizii. Analiza de sensibilitate.516. Concluzii Dacă analizăm diagnosticele prezentate în proiect deducem că societatea îndeplineşte condiţiile necesare pentru a efectua investiţia propusă. Pentru cele două scenarii am luat valori ale CFDurilor mai mici.Arborele de decizie constituie o metoda de management care ţine cont atât de impactul factorilor de risc asupra proiectului de investiţie. investitorul va realiza această investiţie deoarece acesta îi aduce un câştig semnificativ cu o probabilitate mare. Totuşi diferenţa dintre cele două este destul de mică.12 şi scăzând din acesta investiţia obţinem un VAN de 183. decât CFD-urile calculate în mediul cert. Pe de alta parte rentabilitatea adusă de investiţie este semnificativă atât în mediul cert cât şi în mediul incert. de impactul diferiţilor factori asupra VAN. şi de posibilele variante de răspuns la aceşti factori3. Prin urmare se observă că VAN-ul calculat din Arborele de decizie este mai mic decât cel calculat în mediul cert (VAN mediu cert = 211. În Analiza pe baza scenariilor probabilitatea de realizare de câştig este de 78. totodată. Acestea pot fi reprezentate sub forma unei structuri arborescente. 3 Suport curs Prof.69 ).12 (Anexa 14). În concluzie. iar din Arborele de decizie se poate observă că VAN-ul este destul de mare pentru a fi profitabil pentru investitor.

30 . 200 ieduţe. Pentru fiecare capră revin în medie 6.Din analiza studiului de proiectare pentru fermă se mai desprin următoarele concluzii: • • Efectivul total este de 725 de caprine din care: 400 de capre matcă.772.9 m3 (minumul din normele UE este de 6 m3) În concluzie recomandarea după efectuarea şi analizarea acestui proiect de investiţii este adoptarea investiţiei. 16 ţapi.5 m2 şi cu un volum al adăpostului de 4.14 m3 . Suprafaţa construită pentru adăpost este de 1.129.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful