cULIANU mAGIA

Seminar tutor: Sorana Corneanu

Student: Dina Nicolae Cristian 1 Year, Group 1, Romanian - English
st

Biblio card: Culianu, chapter VI

1. Magia intrasubiectiv Orice magie care nu presupune interven ia demonilor fiind intersubiectiv , este posibil ca ac iunea operatorului s fie îndreptat asupra lui însu i, în care caz avem de-a face cu o magie intrasubiectiv .

ÄPurificarea inimii" prin practicarea virtu ilor, ca i prin folosirea sunetelor eficace i a altor procedee mai mult ori mai pu in Ämagice", reprezint o preocupare extrem de veche în Orient. Deja Upani adele elaboreaz o fiziologie subtil foarte complex , bazîndu-se pe rolul unui sintetizator cardiac numit manas, a c rui existen n-a fost niciodat pus la îndoial de nici o coal de filozofie indian - cu excep ia, poate, a unora materialiste, în timpul somnului, energiile sau prânas se retrag în manas sau în sim ul intern (fenomen numit Ätelescopiapra/mj"); în stare de veghe, ele circul în corpul subtil, în practicile mistice, Äcavitatea inimii" sau Äcavitatea eterat " ( kâs hrdaya) joac un rol esen ial : Micul spa iu din inim e la fel de mare ca acest întins univers. Cerurile i P mîntul sînt în el, Soarele, Luna i stelele, focul i fulgerul i vînturile a ijderea; i tot ce exist acum i tot ce nu mai exist : c ci întregul univers este în El i El s l luie te în inima noastr (Ch ndogya Upani ad, VIII, 1). Omul reac ioneaz la stimulii externi prin emo ii care se traduc în secre ii imediate de adrenalin . Orice investire extern se înso e te de o pulsiune intern care este experimentat în Äspa iul inimii". Or, Äcel dintîi «limbaj», «verbul», este expresie corporal ", iar schemele verbale Äsînt capitalul referen ial al tuturor gesturilor posibile ale speciei Homo sapiens"*. S lu m la întîmplare cîteva scheme verbale relative la inim : o persoan incapabil de a fi atins de nenorocirea altcuiva manifest o Äduritate a inimii", are o Äinim de piatr "; dimpotriv , acela care î i d curs emo iilor are Äinim bun ", iar acela care nu are deloc inten ii rele în ac iunea lui social , închipuindu- i c nici al ii nu au, este posesorul unei Äinimi pure". Cutare altul î i are inima pe buze, o inim de aur, dar i se poate întîmpla s aib inim rea i chiar iadul în inim . Putem face lucrurile cu o inim u oar i chiar din toat inima, dar ni se poate întîmpla s nu ne trag inima la nimic. Cînd o afacere ne st la inim , vrem s avem inima împ cat , iar o inim tîn r înseamn o inim zburdalnic . Cît despre cele ale inimii, ele ne fac s ne oferim sau s ne refuz m inima - i a a mai departe.

primele servind de Ämomeli" (escae. . armonia în raporturile intersubiective etc. Magia intersubiectiv Magia intrasubiectiv nu e decît un caz special al circuitului inter-subiectiv. Plantele. nu facem decît s bruscam liberul arbitru (ibid. Defini ia ficinian a magiei este concis i clar : opera iunile magice au ca scop ob inerea unor efecte îndep rtate prin cauze imediate. ci c . îndeosebi prin ac iunea lucrurilor inferioare asupra lucrurilor superioare ce le corespund (per inferiora consentanea). psihice i sociale ale operatorului însu i sau ale clientului s u. nu d m nici o prob de libertate: dimpotriv . un adev r care pretinde s spun c inima este sediul sensibilit ii.Cu siguran . Amuletele. illecebrae) care Äîmbie" (allici) în momentele prielnice (temporibus opportunis). care func ioneaz dup principiul continuit ii pneumei universale. pietrele. trebuie s existe un adev r de ordin extralingvistic în toate aceste expresii. Scopul magiei pneumatice a lui Ficino este de a îmbun t i condi iile spirituale. al oric rei reac ii emotive i al organului moral (sau imoral) prin excelen . dup caz. Albertus Magnus spune în Speculum astronomiae c liberul arbitru nu este defel constrîns prin alegerea unei ore propice. un efect profilactic sau curativ. Teurgia i medicina sînt activit ile principale ale magicianului. u urin a de a înv a ori de a exercita o profesie.). mai curînd. neluînd în seam alegerea unei ore favorabile la începutul marilor opera iuni. Se în elege de la sine c acelea i leacuri pot fi folosite pentru a ob ine rezultate de ordin divers: succesul social. metalele i diverse alte substan e utilizate în func ie de pozi ia planetelor în zodiac au o influen pozitiv asupra spiritului teurgului sau asupra st rii de s n tate a unui bolnav. fizice. 2. talismanele i imaginile pot avea. illices.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful