CUPRINS

:
CUPRINS :..................................................................................................................................1 INTRODUCERE........................................................................................................................2 ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIVIND RELAŢIILE PUBLICE........................................4 1.1. Procesul de comunicare în cadrul relaţiilor publice................................................4 1.2. Definirea relaţiilor publice ........................................................................................8 METODOLOGIA CAMPANIEI DE RELAŢII PUBLICE....................................................10 2.1. Definirea campaniilor de relaţii publice.....................................................10 2.2. Tipuri de campanii şi caracteristicile lor...............................................................11 2.3. Planul unei campanii de relaţii publice .................................................................12 2.3.1. Definirea problemei .............................................................................................13 2.3.2. Analiza situaţiei .................................................................................................14 2.3.3. Stabilirea obiectivelor....................................................................................15 2.3.4 Identificarea categoriilor de public ................................................................16 2.3.5. Elaborarea strategiilor ....................................................................................17 2.3.6 Stabilirea tacticilor...........................................................................................19 2.3.7. Fixarea calendarului ......................................................................................20 2.3.8. Stabilirea bugetului ...............................................................................................20 2.3.9. Evaluarea campaniei.......................................................................................21 2.4. Specificul publicului tânăr.............................................................................................22 2.4.1. Caracteristicile adolescenţilor din Româna............................................................22 2.4.2. Influenţele acestor caracteristici asupra publicului companiei Vodafone.........26 CAMPANIA DE IMAGINE PENTRU OPERATORUL DE TELEFONIE MOBILĂ VODAFONE ............................................................................................................................27 - “Venim să cucerim litoralul!”-...............................................................................................27 3.1. Prezentarea companiei Vodafone..................................................................................27 3.2. Istoricul companiei în România şi în lume.................................................................28 3.3. Politica de promovare în cadrul companiei Vodafone..................................................29 3.4. Vodafone - promovare chiar si fără menţionarea brandului..........................................30 3.5. Promovarea imaginii organizaţiei prin intermediul relaţiilor cu publicul.....................31 3.6. Relaţia cu mass-media...................................................................................................33 3.7. Prezentarea campaniei de imagine –“ Venim să cucerim litoralul!”.............................35 3.8. Conceptul campaniei „Venim să cucerim litoralul!”....................................................36 3.9. Elaborarea campaniei de imagine.................................................................................37 3.9.1 Stabilirea obiectivelor campaniei............................................................................37 3.9.2. Selectarea alternativelor strategice ale activităţii promoţionale..............................39 3.9.3. Stabilirea planului de acţiuni:.................................................................................40 3.10. Realizarea comunicării organizaţionale în cadrul companiei Vodafone.....................44 3.11.Evaluarea campaniei de imagine “Venim să cucerim litoralul”..................................45 CONCLUZII ŞI PROPUNERI.................................................................................................49 BIBLIOGRAFIE :.....................................................................................................................53 ANEXE.....................................................................................................................................55 Fundaţia Vodafone România investeşte în aparatură medicală pentru Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ................................................................................................................59

„ Sfânta Maria' din Iaşi..............................................................................................................59 Fundaţia Vodafone România susţine programul „Servicii integrate pentru vârstnici” iniţiat de Fundaţia de Sprijin Comunitar din Bacău.................................................................................60 Fundaţia Vodafone România susţine ample proiecte de asistenţă medicală pentru copii........62

INTRODUCERE
Pretutindeni putem observa cum orice organizaţie se confruntă zilnic cu noi provocări, trebuie să facă faţă unor probleme noi, să ia decizii care asigură dezvoltarea sau precipită declinul acesteia. Suntem înconjuraţi zilnic de campanii de promovare a diferitelor produse de larg consum, de educare şi conştientizare a publicului asupra anumitor fenomene, campanii de schimbare a comportamentului sau de campanii electorale. Relaţiile publice se dovedesc un instrument original şi eficace pentru a răspunde acestor provocări. Ele pot ajuta la rezolvarea unor probleme, lansarea unei idei, creşterea cifrei de afaceri, refacerea imaginii publice sau crearea unui climat favorabil organizaţiei. Mai pot ajuta la determinarea oamenilor de a-şi schimba comportamentul, la traversarea unei crize sau chiar la evitarea unei catastrofe. De aici reiese şi scopul relatiilor publice, acela de a construi şi menţine bune relatii cu toate categoriile de public cu care vin in contact. Pentru relaţiile sociale şi implicit pentru relaţiile publice dar şi pentru orice altă activitate, indiferent care ar fi aceasta, comunicarea reprezintă o componentă esenţială, o stare de spirit şi un instrument. Din această perspectivă se înţelege mai exact accentul pe care J. E. Grunig şi T. Hunt1 îl puneau, în definirea relaţiilor publice, pe dimensiunea comunicaţională. Prin diferite tehnici de comunicare, specialistul de relaţii publice gestionează schimbul de informaţii, atât în exteriorul organizaţiei sau mediului, cât şi în interior – între diverse subsisteme ale organizaţiei. Majoritatea specialiştilor din relaţii publice consideră comunicarea eficientă, drept cheia succesului în relaţiile dintre o organizaţie şi publicurile ei. Ei susţin că aceasta implică crearea unor fluxuri de comunicare bidirecţionate, dinspre mediu spre organizaţie şi invers, în beneficiu reciproc. O organizaţie trebuie să fie un bun ascultător, sensibil la neliniştile, interesele şi valorile publicului, un bun comunicator, capabil să convingă publicul să îi asculte mesajele, să le înţeleagă şi să accepte punctul de vedere respectiv. În esenţă, relaţiile publice urmăresc să instituie un mediu de comunicare, reciproc benefic.
1

2

Trebuie observat însă că, procesele de comunicare nu sunt, în sine, scopul relaţiilor publice. Ele au drept scop influenţarea opiniilor şi comportamentul publicurilor prin generarea şi consolidarea încrederii publice în organizaţii. Lucrarea de faţă dezbate noile metode de abordare a publicului ţintă de către campania Vodafone, metode care nu mai fuseseră experimentate de compania respectivă. Aceste metode se referă la o mai mare apropiere a companiei de publicul ei, inspirându-se după un vechi proverb: dacă nu vine publicul la companie, atunci va merge compania la el. Lucrarea este structurată în patru capitole. În primul capitol am definit procesul de comunicare în cadrul relaţiilor publice şi activitatea de relaţii publice. Al doilea capitol cuprinde metodologia unei campanii de relaţii publice cu analizarea: obiectivelor, strategiilor, tehnicilor de promovare, fixarea calendarului, bugetului şi evaluarea campaniei. Am încercat să analizez anumite puncte de vedere şi să am o sinteză originală. Tema campaniilor a fost tratată în primul rând din perspectiva disciplinei de relaţii publice, îmbinată cu cea a marketing-ului. Ultima parte a capitolului al doilea se referă la specificul publicului tânăr, deoarece el este ţinta acestei campanii şi în mod special la specificul publicului comapniei Vodafone. Ultimele două capitole cuprind studiul de caz în care este prezentat modul în care a fost realizată campania de relaţii publice menită să promoveze imaginea companiei Vodafone, serviciile acesteia, strategiile folosite şi rezultatele obţinute.

3

un anumit răspuns cu privire la mesajul comunicat. cui şi cât de des. Modelul următor scoate in relief factorii-cheie în realizarea unei comunicării eficiente: Emiţătorul (sursa) reprezintă locul unde se naşte mesajul şi de unde porneşte el. Emiţătorul poate fi reprezentat de un individ sau un grup (organizaţie) şi se poate exprima într-o acţiune directă sau intermediată de un canal de transmisie radio sau TV. abilităţile de comunicare. Pentru ca un mesaj să fie eficient. El trebuie să-şi codifice mesajul într-o manieră care să ţină cont de modul de decodificare al auditoriului vizat. Cea mai importantă caracteristică a sursei este credibilitatea. Acest răspuns este feed-back-ul. Cea mai cunoscută schemă de analiză a comunicării de masă este cea propusă de cercetătorul american Harold D. O organizaţie care nu beneficiază de credibilitate nu va reuşi niciodată să transmită mesaje eficiente. Calitatea mesajului depinde de cunoaşterea atât a scopului urmărit de sursă.1. Lasswell2. Credibilitatea depinde de o multitudine de factori precum: istoria organizaţiei. procesul de codificare a mesajului trimis trebuie să fie corelat cu procesul de decodificare a mesajului de către receptor. un mesaj specific prin care receptorul primeşte de la emiţător. cui?. Tot emiţătorul este cel care trebuie să-şi creeze canale pe care să poată recepţiona răspunsul receptorului la mesajele trimise de el.CAPITOLUL 1 ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIVIND RELAŢIILE PUBLICE 1. ci ceea ce trebuie să spună. Bucureşti. 2004. Emiţătorul trebuie să ştie care este auditoriul la care vrea să ajungă. cât şi de intenţiile receptorului. ce spune?. Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă. 4 . p. poziţia şi reputaţia persoanei care transmite mesajul etc. Sven Windahl. 20. Procesul de comunicare în cadrul relaţiilor publice Pentru majoritatea firmelor nu se pune problema dacă să comunice sau nu. Mesajul constituie conţinutul actului de comunicare. Acesta constă în informaţii (în sens general) şi în componente sau acţiuni verbale şi/sau nonverbale cu un conţinut specific. pe ce canal?. prin ce metode şi care este răspunsul pe care doreşte să-l primească. concentrată în cinci întrebări: cine spune?. 2 Denis McQuail. şi cu ce efect? I-a fost reproşat însă faptul că formula lui a omis feedback-ul şi contextul procesului de comunicare.

Atenţia selectivă se referă la faptul că oamenii nu acordă atenţie tuturor stimulilor exteriori. Barierele pot fi clasificate în bariere de limbaj. depinde de frecvenţa şi de tipul reîmprospătării mesajului de către receptor. mesajul trebuie să ajungă în memoria de scurtă durată a receptorului. filtrele. Dar. deoarece aceasta este cea care poate modifica concepţiile şi atitudinile receptorului.Zgomotul. Newcomb apud Denis McQuail. a distorsionării selective sau a memoriei selective. Spre exemplu o conferinţă de presă poate să nu mai fie mediatizată dacă în aceeaşi zi a avut loc un alt eveniment neaşteptat. barierele reprezintă perturbaţii ce pot interveni în procesul de comunicare. bariere de concepţie etc. încât mesajul ajuns la receptor să fie foarte diferit de cel iniţial. Uneori. ci mai degrabă se poate spune că receptorul analizează înţelesul informaţiilor conţinute de mesaj într-o manieră care implică transferul ideilor legate de informaţiile în cauză din memoria de lungă durată în cea de scurtă durată. Trecerea mesajului din memoriea de scurtă durată in memoria de lungă durată. de o mai mare anvergură. atunci este foarte probabil ca mesajul să fie acceptat şi să lase amintiri trainice. Astfel se explică de ce reclamele tipărite cu titluri îngroşate care promit ceva. Reîmprospătarea mesajului nu este o simplă repetare a acestuia. 2004. Desigur că emiţătorul doreşte ca mesajul lui să ajungă în memoria de lungă durată a receptorului. pentru început. afectându-i eficienţa. se poate întâmpla ca perturbarea mesajului să aibă o asemenea intensitate. însoţite de o ilustraţie atractivă au cea mai mare probabilitate de a atrage atenţia. Un alt factor este distorsionarea selectivă care constă în faptul că oamenii deformează mesajul pentru a auzi ceea ce vor ei să audă. Oamenii vor auzi cu precădere lucruri care sunt în acord cu concepţiile lor. receptorii adaugă adesea mesajului lucruri pe care acesta nu le conţine (amplificare) şi nu observă alte lucruri pe care mesajul le conţine (nivelare). În consecinţă. Există un zgomot considerabil în mediul înconjurător oamenii fiind ’’ bombardaţi’’ zilnic cu sute de mesaje. Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă. Sven Windahl. 5 . Dacă atitudinea iniţială a receptorului este negativă şi el 3 T. Pe lângă acestea s-ar putea ca auditoriul vizat să nu recepţioneze mesajul şi datorită atenţiei selective de care dispune.3 Memoria selectivă se referă la faptul că oamenii reţin numai o parte din mesajele care ajung la ei. 32. p. Dacă atitudinea iniţială a receptorului cu privire la ideea conţinută de mesaj este pozitivă şi el găseşte argumente în sprijinul susţinerii acesteia. bariere de mediu.

deci a eficienţei sau a non-eficienţei mesajului. Ambiguitatea contextului este alimentată şi de imaginea incompletă pe care receptorul o are despre intenţiile şi obiectivele 4 Vasile Tran. specifice diferitelor tipuri de public: un comunicat trebuie scris conform normelor scriiturii jurnalistice. un bilanţ pentru acţionarii individuali trebuie să evite limbajul economic şi financiar tehnicizat etc. Existenţa contraargumentelor diminuează puterea de convingere prin faptul că ele scot la iveală un mesaj care se opune celui de reîmprospătare a memoriei receptorului. Editura Comunicare. În ceea ce priveşte individul. Din acest punct de vedere. Din punctul de vedere al relaţiilor publice. 29 6 . dar va rămâne înregistrat în memoria de lungă durată.4 Relaţia dintre sursă şi mesaj se realizează într-un context determinat şi particularizat de structura socială şi normativă existentă. dependenţa este maximă în copilărie şi se diminuează treptat Codul reprezintă ansamblul de valori. aşteptări interese şi de poziţia în structura socială. El permite evaluarea modului în care mesajul a ajuns la receptor şi a felului în care acesta l-a interpretat. de fapt. datorită insuficienţei informaţiilor despre elementele definitorii ale ţintei şi despre natura efectelor mesajului asupra acesteia. O mare parte din ceea ce noi numim putere de convingere este. destinatarul) este o persoană sau o altă entitate socială (grup. Irina Stănciugelu. Emiţătorii au încercat să determine care sunt caracteristicile auditoriului ce se pot corela cu posibilitatea acestuia de a se lăsa convins de emiţător. Teoria comunicării. Feed-back-ul implică reacţia receptorului la mesajul primit de la emiţător. autoconvingere. norme şi convenţii comune care generează înţelegerea normală a mesajului. În evaluarea receptivităţii ţintei şi a efectelor influenţei sociale. Feed-back-ul poate fi pozitiv. specialiştii în relaţii publice trebuie să se adapteze la diferitele coduri. p.găseşte contraargumente la ideea respectivă. Tot aşa se poate spune că persoanele care sunt mai puţin încrezătoare în sine sunt mai uşor influenţabile. poate da naştere unui proces de influenţare. S-a constatat că oamenii cu un nivel de pregătire şi inteligenţă ridicat sunt mai greu de convins. organizaţie) care primeşte şi asimilează sau nu. Orice context ambiguu. trebuie avut în vedere şi gradul de dependenţă a individului faţă de context. dar nu există dovezi clare în această privinţă. comunicarea eficientă depinde de precizarea exactă a diferitelor categorii de receptori şi de adecvarea mesajelor la specificitatea acestora. S-a constatat de asemenea că femeile sunt mai uşor de convins decăt bărbaţii şi că femeile casnice sunt mult mai uşor influenţabile decât femeile cu o viaţă socială activă. caz în care este încurajat comportamentul comunicaţional. Bucureşti. este foarte probabil ca mesajul să fie respins. Receptorul (ţinta. 2003. caz în care procesul de comunicare poate fi schimbat sau chiar întrerupt. (total sau parţial) mesajul emis în funcţie de propiile motivaţii. dar poate fi şi negativ.ro.

79 apud Philip Jean. 1980 . Este cunoscut faptul că între două persoane de acelaşi nivel social comunicarea este mai bună. ca manipulator sau chiar ca duşman. 2002. sau oricum. Ro. p. cât şi activităţi promoţionale. din punctul de vedere ale receptorului. Din prisma relaţiilor publice se pot 5 6 John Fiske şi John Hartley. firma comunică cu intermediarii ei. Editura Comunicare. 35. dar mai ales în cazurile în care sursa deţine puterea şi poate fi identificată cu această putere. Contextul social sau grupul de referinţă va media transmiterea mesajului şi va influenţa acceptarea sau neacceptarea acestuia. tombole. stabilindu-se astfel relaţii de comunicare. nu cu aceeaşi intensitate. nefiind aşadar situate în sistemul său de valori. 7 . Fiske şi Hartley au evidenţiat factorii care determină efectul unei comunicări: 5 Cu cât emiţătorul are un control mai mare asupra receptorului. fie de importanţă minoră.emiţătorului. ţinută morală. atunci receptarea încetează şi influenţa nu se mai poate produce. atât cu publicurile actuale. loterii etc. Efectele comunicării sunt mai puternice în cazurile în care mesajul este aliniat la opiniile. fiecarte firmă trebuie să desfăşoare atât activităţi de comunicare. intermediarii comunică şi ei la rândul lor cu organismele publice şi cu publicurile. după cum urmează: Reclame tipărite sau difuzate la radio sau la televizor organiza conferinţe de presă. în ceea ce priveşte relaţiile publice. Methuen. Bucureşti. Reading Television . Firmele trebuie să comunice.6 Strategia de comunicare şi promovare este parte integrantă a marketingului. convingerile şi înclinaţiile receptorului. Este posibil ca eficienţa comunicării să fie mai mare în cazurile în care se crede că sursa mesajului are experienţă. obiectivitate sau putere de seducţie. sunt fie nefamiliare. cu atât va fi mai mare efectul de schimbare sau de influenţare a opiniei receptorului de către sursă. În mod inevitabil. Londra. cu publicurile şi cu diverse organisme publice. concursuri. să conceapă programe eficiente de comunicare şi promovare. Pentru a comunica în mod eficient. promovează imaginea companiei prin: jocuri. Există mai multe instrumente obişnuite de comunicare şi promovare. Căile persuasiunii: modul de influenţare a comportamentelor prin mass media şi publicitate. firmele încheie contracte cu agenţiile de publicitate care urmează să elaboreze reclame.Noel Kapferer. Comunicarea poate produce cele mai eficiente schimbări de atitudine în cazul chestiunilor care. Dacă iniţiatorul influenţării este perceput într-o perspectivă negativă. O firmă modernă deţine un sistem complex de comunicaţii de marketing. p. fie periferice. cât şi cu cele potenţiale.

Promovarea vânzărilor constă în acordarea de cadouri şi mostre gratuite. Departamentul de relaţii publice poate organiza discursuri şi seminarii cu teme legate de produsele respective. Însăşi broşurile, pliantele, posterele, reprezintă forme de publicitate, distribuite în cadrul unor expoziţii sau demonstraţii şi contribuie la promovarea vânzărilor. Aceste materiale sunt folosite în relaţiile publice de tipul activităţilor caritabile şi a sponsorizărilor. O altă formă de publicitate foarte folosită este panoul. Utilizat mai ales în campaniile electorale în cadrul unei acţiuni de relaţii publice are ca scop influenţarea deciziilor politice. Afişele expuse în punctele de vânzare reprezintă o altă formă eficientă de publicitate contribuind substanţial la procesul de promovare al imaginii unei compani. Un astfel de afiş, cum ar fi revista firmei, poate constitui cu succes una dinre activităţile de relaţii publice. De exemplu revista hypermarcketului Carrefour. Toate acestea constituie doar o parte a instrumentelor folosite în procesul de comunicare. Concluzia care se impune este aceea că emiţătorul trebuie să determine foarte clar caracteristicile publicului ţintă pentru a fi corelate cu posibilităţile de convingere ale acestuia şi utilizarea lor în dirijarea mesajului şi în crearea mijloacelor de propagare a acestuia.

1.2. Definirea relaţiilor publice
Interacţiunea organizaţilor cu publicurile sale oferă cadrul necesar desfăşurării unor eforturi specifice, de tipul relaţiilor publice. James Grunig si Tood Hunt spuneau că: ,,relatiile publice reprezintă managementul comunicării între organizaţie şi publicurile de care depinde buna ei funcţionare’’7. Deoarece o organizaţie depinde de cantitatea de produse vândute sau de numărul susţinătorilor pe care îi are, relaţiile publice nu mai sunt doar o unealtă de control, ci devin un instrument de supravieţuire pentru organizaţie. Astăzi când proximitatea se dovedeşte o puternică sursă de interes, când apar noi actori mediatici (Internet-ul), nu mai este suficientă parafrazarea sintagmei carteziene: ,,comunic deci exist’’. Astăzi la ,, agresiunea ’’ mass media, o organizaţie sănătoasă răspunde printr-o comunicare ,, agresiva’’, constructivă şi continuă. Astfel relaţiile publice sunt o strategie şi o tehnologie de comunicare mediatice, comunicarea cu mass media şi prin mass media fiind hotaratoare pentru organizaţilor din lumea de azi şi de mâine. securitatea funcţională a

7

Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicării pentru studiul societăţii de masă, Bucureşti, Ed. Comunicare.ro, 2001, p. 162.

8

Complexitatea rolului deţinut de relaţiile publice a făcut ca Societetea Relaţiilor Publice din SUA (Public Relations Society of America – PRSA) să definească paisprezece activităţi asociate, în general, cu relaţiile publice şi să explice asemănările şi deosebirile dintre ele8 : 1) informarea publică (publicity) – nu înseamnă relaţii publice, ci este un instrument folosit de către practicienii de relaţii publice. Informarea publică este exclusiv o funcţie de comunicare, în timp ce relaţiile publice includ şi o funcţie de management ; 2) comunicarea (communication) ; 3) afacerile publice (public affairs) – sunt o variantă de relaţii publice foarte specializată care înglobează relaţiile comunitare şi relaţiile guvernamentale ; 4) managementul problemelor (issues management) ; 5) relaţiile guvernamentale ( government relations) ; 6) relaţiile publice financiare (financial public relations); 7) relaţiile comunitare (community relations); 8) relaţiile cu industria (industry relations); 9) relaţiile cu minorităţiile (minority relations); 10) publicitatea (advertising) – strategia reclamei o reprezintă crearea dorinţei, pe când relaţiile publice folosesc strategia încrederii; 11) activităţiile agentului de presă ( press agency) – implică planificarea de activităţi şi regizarea de evenimente, uneori numai înscenări, care vor atrage atenţia asupra unei persoane, unei instituţii, unei idei sau unui produs; 12) activităţi de promovare (promotion) – exemplele de activităţi de promovare pot fi diferite la campanii pentru strângerea de fonduri, campanii duse de organizaţii de caritate, de organizaţii din domeniul sănătăţii etc. Cauza susţinută este cea care face activităţile de promovare demne de luat în seamă ; altfel ea nu va fi interesantă pentru presă dacă nu produce o ştire justificabilă şi dacă nu are sprijinul publicului ; 13) relaţiile cu presa (media relation); 14) propaganda (propaganda) – strategia propagandei este generarea reflexelor condiţionate care înlocuiesc acţiunile dictate de raţiune.

8

Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk, Dean Kruckeberg, Totul despre relaţii publice, Bucureşti, Editura

Polirom, 2003, p.18.

9

CAPITOLUL 2

METODOLOGIA CAMPANIEI DE RELAŢII PUBLICE
2.1. Definirea campaniilor de relaţii publice
Comunicarea oricărei idei între organizaţie şi publicurile ei se transformă în eforturi specifice, de tipul campaniilor de relaţii publice. Robert Kendall9 definea campania de relaţii publice ca ,,un efort susţinut al unei organizaţii pentru a construi relaţii sociale demne de încredere, cu scopul de a atinge mai multe obiective (determinate în urma unor cercetări), efort bazat pe aplicarea unor strategi de comunicare şi evaluarea rezultatelor susţinute’’. Această definiţie este foarte asemănătoare cu cea a relaţiilor publice în general. O definiţie mai precisă a campaniilor publice este cea dată de D. Newsom şi J.V.Turk:10,,Campaniile sunt eforturi ample, coordonate şi orientate către realizarea unor obiective corelate, care vor permite unei organizaţii să-şi atingă ţelurile fixate prin declaraţia de principii’’. Din această definiţie rezultă mai clar elementele care diferenţiază campaniile de relaţii publice care se înscriu în cadrul unui plan de relaţiile publice. Se remarcă atât amploarea acţiunilor întreprinse, care în cadrul campaniilor sunt mult mai precise şi bine definite, cât şi faptul că acestea sunt concentrate asupra unui număr mic de obiective într-o perioadă scurtă de timp. Campania de relaţii publice este concepută pentru o anumită perioadă specifică de timp şi bine determinată, are un început, un punct culminant şi un sfârşit, ceea ce înseamnă că rezultatele unei campanii sunt uşor cuantificabile, în comparaţie cu cele ale unui plan de relaţi publice. Spre deosebire de campanii, un plan de relaţii publice se poate desfăşura şi pe parcursul unui an calendaristic şi poate cuprinde programe, campanii sau diferite evenimente. Planul de campanie are ca funcţie esenţială investigarea cât mai profundă a unei situaţii date, în aşa fel în cât să permită o posibilă intervenţie şi să se poată influenţa desfăşurarea acesteia. Avem de aface deci, cu un demers de seducere, un proces de influenţare. O campanie de relaţii publice cuprinde mai multe activităţi punctuale de relaţii publice şi foloseşte o paletă largă de canale de comunicare. Campaniile sunt construite pentru a

9

10

Robert Kendall, apud Dumitru Iacob, Eficienţă prin comunicare, 2003, p. 133. D. Newsom, J.V. Turk, D. Kruckeberg, Totul despre relaţii publice, Iaşi, Editura Polirom, 2003. p. 475.

10

573. Tipuri de campanii şi caracteristicile lor Campaniile sunt eforturi coordonate. 12 Patric Jackson.Campaniile de informare pentru însuşirea de informaţii de către public despre specificul problemei. . pe lângă conştientizarea acestora (de exemplu: efectele alcoolului la volan). 11 Doug Newsom. cunoscându-le valorile. . apud Doug Newsom. pentru a rezolva o problemă sau pentru a corecta sau a îmbunătăţi o situaţie. . 571.Campaniile de conştientizare a unei probleme prin care urmărim aducerea în atenţia publicului a unei informaţii (de exemplu: statistici privind accidentele rutiere). 11 . p. p. o aducere aminte a acestor valori (de exemplu: reducerea poluării). . Acestea vor permite organizaţiei să atingă. 2003. Bucureşti.Campaniile de schimbare a atitudinilor: În acest caz sunt vizate publicurile care nu împărtăşesc aceleaşi valori ale companiei (de exemplu campania anti-tutun). . Judy VanSlyke Turk.Campaniile de educare publică se doreşte ca publicul să adopte un model de comportament contigent celui din campanie (de exemplu: campania împotriva violenţei domestice). Acest tip de campanie face apel exclusiv la mass-media.2. 2. ample şi orientate spre atingerea unui anumit obiectiv sau a unui set de obiective corelate. acestea oferă un cadru general. Totul despre relaţii publice. Totul despre relaţii publice. după publicul lor (publicul intern sau mai multe categorii de public). Aceste declaraţii de principii sunt foarte importante pentru specialiştii în relaţii publice deoarece. Există diferite tipuri de campanii de relaţii publice clasificate după conţinut (cu teme de mare amploare sau teme limitate). obligaţiile şi responsabilităţile unei organizaţii. Editura Polirom. un scop pe termen lung. 2003. Din această ultimă perspectivă Patric Jackson12 enumeră şase tipuri de campanii diferenţiate după obiectivele lor: . Ele ating aceste scopuri schimbând sau întărind un comportament sau o opinie. după durată (cu durată scurtă sau chiar ani întregi). exprimat sub forma unei declaraţii de principii11. în viitor. care urmăresc inducerea de noi modele comportamentale (de exemplu campania de vaccinare împotriva anumitor boli).aborda o anumită temă.Judi VanSlyke. Dean Kruckeberg. Editura Polirom. scopurile. după obiective (care pot fi strategice sau tactice). cu ajutorul căruia programale sau campaniile de relaţii publice pot săşi fixeze cu uşurinţă scopurile şi obiectivele specifice. Dean Kruckeberg.Campaniile de întărire a atitudinilor se bazează pe acele categorii de publicuri care susţin valorile organizaţiei.Campaniile de schimbare a comportamentului. Bucureşti.

monitorizarea şi evaluarea contiuă pentru evidenţierea acţiunilor reuşite şi a celor care trebuiesc ameliorate. experienţa acumulată de specialişti. Scopurile programului trebuiesc stabilite cât se poate de clar şi precis şi pe termen lung. dacă acest conflict poate distruge programul sau cum se va măsura succesul în timpul programului. pentru a vedea dacă sunt compatibile cu programul de relaţii publice. Ţinând cont de acestea. oferind o perspectivă diferită de a privi ceva ce oamenii ştiau deja sau credeau că ştiu. iar tema campaniei poate fi elaborată într-o şedinţă de brainstorming pentru că. se stabilesc scopurile şi obiectivele programului de relaţii publice de care cercetarea sugerează că este nevoie. după care se definesc modalităţiile de măsurare pe termen scurt. Planul unei campanii de relaţii publice Planificarea unei campanii necesită. 2. Se crede însă. Aceste obiective trebuiesc analizate după ce au fost conturate. ca o concepţie flexibilă în care părţile componente se pot întrepătrunde si în care se pot opera modificări în funcţie de rezultatele evaluărilor permanente. Pe lângă aceste caracteristici o campanie de relaţii publice trebuie să mai beneficieze de aspectul educaţional. (de exemplu aprobarea amenzilor pentru cei care nu au purtat benevol. că o temă bună nu salvează o campanie prost făcută şi nici invers. o campanie foarte bine realizată nu va salva o idee proastă. Planificarea unei campanii de relaţii publice trebuie făcută în concordanţă cu declaraţia de principii a organizaţiei şi deci cu scopurile şi obiectivele companiei. însă ele nu trebuiesc privite rigid ci. cel mai mare efort în realizarea ei. arată că o campanie de succes trebuie să cuprindă anumite caracteristici de bază şi anume: identificarea nevoilor. a obiectivelor şi a resurselor publicurilor ţintă. Cheia planului o reprezintă răspunsul la întrebarea: ce vrei să obţii?. centura de siguranţă în urma campaniilor publicitare). poate. nu se ştie niciodată de unde poate apărea o idee bună. Planificarea cuprinde o serie de etape bine definite care se succed într-o progresie logică.Indiferent de modul în care împărţim campaniile de relaţii publice. planificarea şi executarea campaniilor sistematic.3. 12 . dacă intră în conflict cu politica instituţiei sau cu un anumit tip de public. pentru campaniile în care nu se poate depăşi faza educaţională. de facilitarea condiţiilor îndeplinirii obiectivelor campaniei sau chiar constrângerea. selectarea eficientă a tipurilor de media potrivite fiecărui tip de public.

însă ele pot fi concepute în aşa fel încât să atragă ateneţia presei şi deci să beneficieze de o publicitate gratuită. De obicei apariţia unei astfel de imagini negative este urmarea unui proces lent de acumulări. se poate ca în curând lucrurule să nu mai meargă atât de bine ca până acum sau se poate ca lucrurile să fie îmbunătăţite radical. De asemenea pot apărea oportunităţi de tipul dezvoltării organizaţiei sau implicarea organizaţiei într-o altă latură: cultură. ci trebuie privit ca o stare de fapt. care trebuie să ţină seama de publicurile ţintă. care se referă la anumite oportunităţi de care organizaţia poate să profite pentru atingerea obiectivelor ei generale.3. se poate ca într-adevăr ceva să nu meargă bine. Pot exista întradevăr probleme de tipul: a scăzut sau ar putea să scadă numărul de clienţi în raport cu perioada anterioară sau numărul clienţilor ar putea creşte prea încet în raport cu cel al concurenţei. Este foarte bine. Se poate întâmpla ca activităţile planificate să nu fie destul de interesante pentru a fi prezentate ca ştiri. Din punctul de vedere al relaţiilor publice.Alegerea diverselor media este iarăşi o etapă importantă. Se poate apela la mijloace media convenţonale sau din contră. cât şi de mesajul ce trebuie transmis. totul este însă să ştim să le alegem şi să le folosim corect. de la definirea problemei. ne putem gândi la inovarea unor mijloace noi de comunicare. Dar identificarea acestora nu trebuie să culpabilizeze pe nimeni şi nici să cuprindă modul de rezolvare al problemei. de asemenea. Aceste probleme se pot referi la numărul de angajaţi care ar putea fi prea mare sau prea mic sau la o anumită părere a opiniei publice care ar putea deveni potrivnică organizaţiei. motiv pentru care trebuiesc luate anumite decizii. să avem un plan de rezervă care ne-ar putea scoate din încurcătură într-o situaţie critică şi să nu uităm să includem în acest plan şi o rezervă de timp. Motivarea unei campanii. educaţie. 2. sport etc. De asemenea o altă problemă ar putea fi nemulţumirea propriilor angajaţi de modul în care sunt trataţi de organizaţie. 13 . Poate fi vorba despre semnalarea nemulţimirii publicului de produsele firmei (de calitatea sau preţul acestora) sau poate fi vorba despre atitudinea companiei cu privire la anumite aspecte legate de mediu sau comunitate. problemele cu care se poate confrunta o organizaţie pot fi catalogate sub trei forme. Prima dintre ele se referă la corectarea imagini negative pe care o poate avea organizaţia la un anumit moment sau produsele acesteia. sau chiar marcarea festivă a unei bune relaţii a organizaţiei cu publicul său.1. porneşte de fapt. Definirea problemei Acest termen nu trebuie înţeles doar în sensul lui strict.

cum ar fi coordonarea unui proiect specific. două tipuri de analize13: analiza factorilor interni care se referă la obţinerea datelor despre imaginea şi acţiunile persoanelor importante din organizaţie. În urma acestei evaluări se poate afla ce. Bucureşti. Cristina . caz în care se porneşte de la promovarea imaginii organizaţiei prin acţiuni specifice. pe lângă cele amintite ar mai trebui să conţină şi o declataţie de principii. Trebuiesc studiate. Este bine ca în relaţii publice să existe o anumită continuitate pentru menţinerea şi îmbunătăţirea imaginii organizaţiei. Editura Polirom. În acestă situaţie nu se porneşte de la un aspect negativ. cui şi cum se transmit mesajele organizaţiei şi se pot constitui într-o bază de date pentru deciziile următoare. Aceste categorii pot fi evaluate după gradul lor de interdependenţă faţă de organizaţie şi de situaţia analizată. Obiectivele unui astfel de program pot fi: păstrarea imaginii de implicare responsabilă a organizaţiei într-un anumit domeniu. statistici referitoare la vânzări. 14 .2. categoriile de public implicate sau afectate de acea problemă. Toate aceste informaţii se trec într-un dosar de lucru care. de exemplu: lansarea unui nou produs. 2. luări de poziţie şi declaraţii ale liderilor organizaţiei în legătură cu situaţia respectivă. investiţii. liste ale publicurilor interne implicate şi ale sistemelor de comunicare internă etc. adică definirea tipurilor de probleme care impun realizarea unor astfel de proiecte.O a doua formă de probleme o poate reprezenta atingerea unui obiectiv unic şi bine determinat. Relaţiile Publice – Principii şi strategii. ci de la un aspect neutru . opiniile sau comportamentele care trebuiesc schimbate sau nu. în funcţie de caz. furnizarea de informaţii de interes pentru mass-media. descrieri ale modurilor în care organizaţia a gestionat sau gestionează în mod curent astfel de situaţii. în amănunt.3. toate aspectele situaţiei pentru a se putea descoperi atitudinile. inaugurarea unui nou obiectiv sau promovarea unor valori specifice organizaţiei. Toate acestea trebuiesc detreminate pentru a se putea stabili şi tipul de comunicare adecvat în realizarea obiectivelor stabilite. criteriu care permite 13 Coman. O a doua analiză se referă la analiza factorilor externi care cuprinde de fapt. atitudinile şi practicile de comunicare cu publicurile organizaţiei. istoricul implicării organizaţiei în astfel de probleme sau asemănătoare. Analiza situaţiei cuprinde de fapt. în cadrul categoriei de public vizată. 2001. p. organizarea unui program de strângere de fonduri etc. Iar a treia formă pe care o poate lua o problemă este implementarea sau dezvoltarea unui program de durată. bugete. motiv pentru care specialiştii de relaţii publice trebuie să fixeze motivul de declanşare al campaniei. Analiza situaţiei Această etapă presupune acumularea detaliată a tuturor datelor cunoscute referitoare la problema ridicată. 85-86.

Combinate în modul cel mai avantajos. fiind integrate în ansamblul activităţiilor companiei. liste cu oficialităţi sau instituţii care ar putea afecta prin deciziile lor organizaţia şi evoluţia situaţiei în cauză.3.identificarea specifică a intereselor fiecărei categorii de public în parte. Analiza detaliată a factorilor interni şi externi permite efectuarea unor evaluări de tip SWOT15 (a punctelor tari (strenght) şi slabe (week). 15 . Nu trebuiesc uitate nici obiectivele de producţie care se referă la obiectivele concrete ale departamentului de relaţii publice cum ar fi trimiterea comunicatelor de presă şi organizarea conferinţelor. p. O dată determinate obiectivele specifice. întărirea celor existente sau schimbarea lor radicală. Vizând latura informaţională. acest dosar ar conţine exrtase din diferite publicaţii sau de la televiziune cu materiale referitoare la acea situaţie. 87 16 Dennis Wilcox. Obiectivele unei campanii pot avea în vedere atingerea mai multor puncte. liste cu jurnaliştii cu care organizaţia a colaborat. a oportunităţiilor (opportunities) şi a ameninţăriilor (threats). trebuiesc atinse obiective care urmăresc popularizarea unui eveniment. o evidenţă a evenimentelor importante din viaţa organizaţiei. acţiunile pe care le întreprind sau urmează să le întreprindă etc. fiecare obiectiv fiind de fapt echivalentul unei părţi din problema iniţială.. a unor personalităţi etc.. 2. 86 Ibidem. pot fi extrem de valoroase pentru realizarea ulterioară a obiectivelor şi strategiei campaniei de relaţii publice. Agee. Stabilirea obiectivelor Dacă problema a fost bine definită. faţă de organizaţie. de liderii ei etc. p. cât şi activităţi care se întrepătrund. Harper Collins Inc. a unui anumit produs. alte materiale utile cu privire la acea situaţie14. Philip.3. Obiectivele pot avea ca punct final schimbarea atitudinilor şi a comportamentelor publicurilor. Dennis Wilcox împărţea obiectivele unei campanii astfe16l: 14 15 Ibidem. căile prin care aceste publicuri obţin informaţiile despre aceasta. faţă de produsele acesteia. Warren. p. Ca o paranteză.172. Ault.. Public Relations Srategy and Tactics. New York. rezultatele sondajelor de opinie referitoare la organizaţie şi la problema în cauză. acestea implică atât activităţi cu caracter independent. 1992. formarea de noi atitudini şi comportamente. Se porneşte de la un cadru general până se ajunge la întrebări specifice prin care se pot stabili obiective precise. Mai trebuiesc identificate cunoştinţele şi atitudinile publicurilor cu privire la situaţia respectivă. stabilirea obiectivelor este o parte destul de uşoară de realizat. În funcţie de aceste date se vor planifica obiectivele de comunicare specifice fiecărui public în parte cât şi planificarea şi aplicarea strategiilor de acţiune.

cu stilurile lor de viaţă.orice grup sau individ care este implicat în vreun fel anume în viaţa unei organizaţii’’. 134 16 . şi la datele psihografice care cuprind informaţii calitative în legătură cu publicurile vizate. educaţia locul în care trăiesc şi venitul fiecăruia.. A doua categorie cuprinde obiectivele motivaţionale. teoreticienii şi practicienii consideră că publicul reprezintă: . organizaţiile din care fac parte. Iaşi. Edirura Polirom 2003. ceea ce le place sau nu le place. p. pe de altă parte la atingerea obiectivelor fixate.3. cu activităţile lor. Din punctul de vedere al relaţiilor publice.. conceptul de public. Astfel. a idealurilor. De asemenea trebuie determinat nivelul de implicare a publicurilor în viaţa organizaţiei. Se apelează la datele demografice care cuprind date obiective sau statistice cum ar fi: vârsta. În ceea ce priveşte resursele financiare este de preferat ca valoarea obiectivelor să fie mai mare decât costul campaniei. energie şi bani alocat respectivei campanii şi.În prima categorie intrau obiectivele informaţionale care conţin date despre eveniment. a comunităţii sau a situaţiei respective. Obiectivele unei campanii nu pot ignora resursele de timp şi financiare. membrii unui partid politic sau fanii unei formaţii pot fi consideraţi publicuri. Segmentarea publicului este necesară pentru o identificare mai uşoară a grupurilor care pot fi importante în realizarea succesul companiei. dar realizarea lor poate fi uşor de cuantificat. Identificarea diferitelor categorii de public presupune cunoaşterea normelor de comportament. Totul despre relaţii publice. 2. aceste obiective sunt uşor de conturat dar realizarea lor este mai greu de evaluat. Timpul alocat obiectivelor informaţionale nu este necesar să fie foarte mare în comparaţie cu timpul alocat obiectivelor motivaţionale şi comportamentale care pot necesita perioade lungi de timp.4 Identificarea categoriilor de public În sensul cel mai larg...17 O identificarea corectă a publicurilor ţintă va duce la o utilizare eficientă a bugetului de timp. managerii unei companii. a posibilităţilor de acceptare a ideilor promovate de companie etc. sexul. se referă la orice grup ai cărui membri au un interes comun. într-o anumită situaţie sau împărtăşesc valori comune. introduc o campanie sau un produs etc. a valorilor.. Este bine să se insereze o marjă de întârziere. motiv pentru care sunt mai dificil de atins. pentru eventualele evenimente neprevăzute care ar putea apărea. a aşteptărilor fiecărui grup. 17 Doug Newsom şi colab. care urmăresc să convingă publicul să adopte anumite atitudini..

publicuri omogene şi eterogene. p. ( 2000. 2. de susţinere sau de constrângere a unei organizaţii. .Deoarece o organizaţie nu are un public general. Elaborarea strategiilor 18 David W.publicul intern şi extern – cele care activează în interiorul şi în exteriorul organizaţiei. Astfel D. . O succintă clasificare a publicurilor unei organizaţii poate arăta astfel : . referitoare la organizaţie. V.3. . Relaţiile Publice – Principii şi strategii. Editura Polirom.5. 28.publicul de masă – caracterizat printr-o comunitate de interese. Bucureşti. diferite de cele ale organizaţiei şi capacitatea publicurilor de a acţiona. când descoperirea problemei şi a oportunităţilor implică şi descoperirea publicurilor ţintă. ci mai multe publicuri.publicuri locale şi mondiale – determinate pe criterii exclusiv spaţiale. Guth şi C. . 89-95) apud Cristina Coman.publicul participant şi receptor – caracterizat prin atitudine preponderentă de participare sau de pasivitate . p. 2001. relevante pentru obiectivele campaniei: opinii şi atitudini asemănătoare sau din contră. unic şi omogen. Guth şi Charles Marsh. cercetătorii consideră că acestea se individualizează şi ierarhizează după gradul de implicare în procesele de comunicare. . 17 . . aflate în dezbatere la un moment dat? Aceste trăsături au putut fi identificate încă din etapa de analiză a situaţiei.publicuri instituţionalizate şi neinstituţionalizate. Marsh18 consideră că specialistul în relaţii publice trebuie să poată răspunde la următoarele întrebări referitoare la publicurile organizaţiei pe care o reprezintă: Cât de mare este capacitatea fiecărei categorii de public de a influenţa? Care sunt eforturile organizaţiei de a-şi atinge scopurile specifice? Care este interesul urmărit de public în relaţia cu organizaţia? Ce valori comune împărtăşeşte acesata cu organizaţia? Care sunt liderii de opinie şi factorii care influenţează decizia piblicului? Care este profilul sociodemografic al publicului? Care este opinia publicului despre organizaţie? Care este opinia publicului despre problemele specifice.publicuri dispersate şi concentrate – valorizează divergent sau convergent mesajele. Cercetăriile făcute în etapa de analiză a situaţiei au permis identificarea publicurilor care au caracteristici comune.

Spre surprinderea multora.Succesul sau insuccesul unei campanii de relaţii publice depinde în mare parte de gradul de creativitate în alegerea temei dar şi de alegerea şi folosirea diverselor media. prin descoperiri ştiinţifice. în care avem mult mai mult de câştigat dacă nu întreprindem nici o acţiune. 18 . p. Editura Comunicare.ro. adică activităţi organizate pentru a atrage atenţia presei şi a face în mod public vizibilă organizaţia prin lansări de acţiuni. decât dacă am răspunde printr-o replică. Strategia se referă la conceptul global. la planul general de acţiune care prevede temele majore ale unei campanii. Se pot folosi şedinţe de brainstorming. Apoi există activităţile de diseminare a informaţiei în care strategiile au ca finalitate distribuirea de mesaje în care se prezintă organizaţia sau punctul ei de vedere. a unor apariţii publice ale unor personalităţi din cadrul organizaţiei. Organizarea de evenimente este o strategie care vizează transmiterea de informaţii atât despre evenimente neplanificate şi ceremonii. p. Un alt tip de strategie îl reprezintă organizarea de activităţi promoţionale prin acţiuni de marketing. Eficienţă prin comunicare. Aceste strategii pot fi mai largi sau mai stricte. publicurile alese ca ţintă ale campaniei şi resursele de care se dispune. 215-216) apud Dumitru Iacob. Pentru alegerea celei mai bune strategii trebuie să se cereez o legătură între strategie şi obiectivele fixate. Desigur că pot exista mai multe strategii. în funcţie de obiectivele fixate şi de categoriile de public vizate. a unei conferinţe de presă. se poate alege o formă de inactivitate strategică în cazul unei confruntări cu o organizaţie care are o reputaţie proastă. prin acţiuni civice sau caritabile şi nu în ultimul rând prin activităţi organizaţionale care urmăresc promovarea organizaţiei în mediul ei specific prin constituirea de cualiţii. cât şi despre evenimente puse în scenă pentru mediatizare. Relaţii publice. convenţii şi conferinţe de presă. 19 Robert Kendall (1992. În final trebuiesc alese cele mai bune strategii care pot duce la obiectivele propuse. 121. se pot alcătui liste care depind de creativitatea şi de experienţa specialiştilor. acte de caritate şi organizarea de concursuri şi competiţii. Nu trebuie uitat nici stilul de comunicare specific organizaţiei deoarece credibilitatea acesteia nu se poate fundamenta decât printr-o strategie care să fie în concordanţă cu valorile şi normele morale ale comunităţii respective. împreună cu echipa care lucrează la campanie şi se pot discuta mai multe tipuri de strategii. activităţilor de lobby care oferă legiuitorilor informaţii fiabile despre organizaţie şi transmite feed-back-ul acestora etc. Robert Kendall19 propune mai multe tipuri de asemenea strategii. 2003. În aceste cazuri diseminarea informaţiei poate fi sub forma unui program de informare publică. Bucureşti.

2. Tacticile care urmează a se folosi trebuiesc descrise în amănunt pentru o reuşită sigură. Persuasiunea are un rol foarte important în procesul de comunicare cu publicurile şi se poate spune că are acelaşi scop ca şi strategia: acela de a îi câştiga pe oameni pentru o cauză. dar ea trebuie testată pe un eşantion reprezentativ sau prin confruntarea cu standardele organizaţiei. cât şi 19 . cuvântările publice. În cazul în care există mai multe categorii de public ţintă se vor concepe acţiuni şi mesaje specifice acestora şi se vor alege canalele adecvate pentru transmiterea mesajelor. Procesul de comprehensiune presupune înţelegerea mesajului şi acceptatea acestuia. numele persoanei care răspunde de respectiva acţiune.3.Alegerea celei mai bune strategii trebuie să ţină cont de obiectivele campaniei de relaţii publice. Strategia aleasă poate fi constituită dintr-o serie de evenimente sau dintr-un singur eveniment. deci. cerinţele speciale (cum ar fii invitarea unor personalităţi sau folosirea unei aparaturi speciale). Din media controlate fac parte reclamele. Ca şi în cazul strategiilor se pot prezenta mai multe variante dintre care se vor alege cele mai bune. sunt acele media asupra cărora specialiştii de relaţii publice îşi pot exercita controlul. de resurse şi calendarul fixat şi de procesele de comunicare preconizate. de atingerea celor mai semnificative categorii de public.6 Stabilirea tacticilor Dacă strategiile se referă la conceptul global al campaniei de relaţii publice. cale care îşi pot atinge cel mai bine scopul campaniei. Procesul de persudare cuprinde şase paşi care pot fi parcurşi în funcţie de strategia aleasă. incluzând ceea ce este esenţial pentru acţiunea respectivă. alegerea mass-media şi a altor metode necesare pentru implementarea strategiei. De asemenea stabilirea tacticilor depinde şi de caracteristicile publicului ţintă şi de obiectivele fixate. care sunt medile care influenţează decizile lor şi care sunt canalele ce pot asigura o comunicare bilaterală între publicuri şi organizaţie. bugetul estimat. participarea. broşurile. siteurile de Internet. tacticile se referă la nivelul ei operaţional: organizarea de evenimente. atât asupra conţinuturilor. Mai întâi se face prezentatea mesajului presuasiv urmat de procesul de implicare al publicului. termenul limită al acţiunii. Pentru aceasta trebuie stabilit care sunt mijloacele de informare ale publicurilor. newsletter-urile etc. sau pot fi mai greu controlate. Există două tipuri de canalele de comunicare: cele care pot fi controlate şi cele care nu pot.. Trebuie descrisă acţiunea pe scurt. Repetiţia mesajului este necesară pentru reţinerea mesajului şi pentru a determina publicul să acţioneze în sensul dorit.

Fixarea calendarului Fixarea calendarului este de asemenea o etapă importantă. Aceste media au avantajul că permit selectarea formei mesajului. când. cu condiţia ca sursa respectivă să se bucure de credibilitate). deoarece o campanie excelentă poate să nu aibă succesul dorit din cauza alegerii unui moment nefavorabil. 2. Spre exemplu. dar şi pentru a fi remarcată de alţi observatori (reprezentanţii presei. Media necontrolate cuprind întregul sistem mass-media (televiziunea. suport media cumpărat. Mai există şi evenimentele care sunt concepute special de organizaţie pentru a crea diverse relaţii privilegiate cu publicurile ei importante. echipamente.7. va fi publicat sau dacă acesta va fi publicat. închirieri de spaţiu. sau costuri ridicate. presa scrisă. plus un procent suplimentar pentru 20 . jurnaliştii fiind cei care decid forma mesajului.. pe când o campanie menită să schimbe o percepţie negativă trebuie construită pe perioade lungi de timp. În fixarea calendarului trebuie ţinut cont de evenimentele necunoscute care pot apărea cât şi de cele cunoscute cum sunt sărbătorile religioase. radioul. În caz contrar se poate întâmpla ca o campanie să fie oprită la jumătate din cauza fondurilor insuficiente. Avantajul este însă. Se recomandă ca aceste evenimenta speciale să atragă un număr cât mai mare de oameni şi de personalităţi. Dezavantajul total al acestora este că specialiştii au pierdut controlul asupra mesajului final. 2. În buget trebuiesc incluise absolut toate costurile: tipăriturile. comemorative.asupra momentului şi locului de distribuire. materiale. unde. că aceste media se bucură de un grad mare de credibilitate din partea publicului (desigur. Trebuie stabilit atât momentul de începere al acţiunii şi cel final. Stabilirea bugetului Acesta trebuie măcar schiţat încă din etapa fixării obiectivelor campaniei pentru a se putea modifica în timp util eventualele neconcordanţe între buget şi obiective. cât şi datele la care va avea loc fiecare acţiune.3. agenţiile de presă). campania de lansare a unui produs trebuie să fie scurtă şi de mare impact.3.8. dar şi dezavantajul că pot avea un nivel scăzut de credibilitate. din cauza scepticismului publicului. deplasări. oficialităţi). telefoane etc. zile naţionale sau internaţionale. Durata unei acţiuni depinde de obiectivele şi natura acesteia.

Tot în cadrul acestei etape trebuie analizat dacă programul a fost unul adecvat.cheltuieli neprevăzute. dacă au existat reacţii adverse sau dacă a fost nevoie de intervenţii pentru a se corecta ceva. O evaluare sub formă de povestire ar putea fi utilă şi s-ar putea ca aceasta să surprindă esenţa. p. Nu trebuie uitaţi nici sponsorii care îşi pot aduce o contribuţie substanţială la realizarea campaniei.20 procesul de evaluare trebuie să se desfăşoare pe trei niveluri. Trebuie efectuată o 20 Scott Cultip. Trebuie evaluat ce a mers. Etapa evalării planului de campanie în care se urmăreşte dacă informaţiile distribuite către public au fost suficiente şi adecvate acţiunii.9. Evaluarea campaniei Fiecare campanie de relaţii publice merită o evaluare completă dar şi onestă în acelaşi timp. ce nu a mers şi de ce? Ce s-a transformat într-un succes din greşeală sau invers? Ce ar fi trebuit făcut altfel şi de ce? Trebuiesc aduse dovezi clare care să arate dacă scopurile au fost sau nu atinse.M. dar şi efortul depus pentru realizarea acestora. Procesul de evaluare ne arată nu numai dacă obiectivele campaniei au fost îndeplinite. Glenn Broom. atitudinea publicului faţă de organizaţie Trebuie de asemenea evitată greşeala de a substitui rezultatele cu evaluarea acestora. Trebuie evaluat impactul asupra publicului. dacă mesajele şi acţiunile planificate au corespuns specificului diferitelor situaţii şi dacă ele au avut efectele scontate. După S. New Jersy. Prentice Hall. Toţi specialiştii sunt de părere că evaluarea trebuie să fie un proces continuu. O campanie bine realizată nu trebuie să fie mai costisitoare decât valoarea obiectivelor propuse. Dacă au existat categori importante de publicuri neluate în calcul sau dacă au existat cereri de informaţii care nu erau disponibile. Efective Public Relations. efectuat în toate etapele unei campanii de relaţii publice. Dacă mesajele au fost trimise la timp şi în mod corect către presă. 21 . Evaluarea implementării planului de campanie stabileşte gradul în care tacticile utilizate şi-au atins scopul. Cultip et al. 1994. 415419. Limitările de buget nu constituie în tot deauna o scuză pentru o campanie nereuşită. Allen Center. trecerea de la unul la altul făcându-se numai după cuantificarea tuturor indicatoriilor. 2. Se evaluează şi calitatea strategiilor planificate. supliniind prin creativitate lipsurile materiale. ci şi dacă planul de campanie a fost bine conceput şi dacă strategiile şi tacticile au fost adecvate.3. adică se verifică dacă au existat anumite informaţii esenţiale care au lipsit. Specialistul în relaţii publice trebuie să se adapteze resurselor disponibile. dar nu este o bună justificare pentru buget. dacă informaţiile disponibile au fost complete sau corect utilizate.

Specificul publicului tânăr 2.4. comunicarea în interiorul echipei ca fenomen esenţial dar şi comunicarea cu beneficiarul campaniei în timpul desfăşurării acesteia pentru depistarea din timp a eventualelor nereguli şi a le corecta sau preîntâmpina. să fie realist şi flixibil în privinţa schimbărilor necesare şi să atingă interesul personal al publicurilor vizate. pe cine trebuie ea să informeze sau să influenţeze. 22 22 . În concluzie se poate spune că un plan bun de campanie trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele şi valorile generale ale organizaţiei. (cu publicul potenţial al unui mesaj) care nu reprezintă ţinta campaniei. Bucureşti.4. 112 Jerry A. p. Guth şi C. publicaţii. J. se referă la publicul ţintă care a fost expus mesajelor. 2. realizată de preferinţă de către firme specializate. 21 D. 2001. proces folositor în realizarea următoarelor mesaje. Hendrix. Se mai pot adăuga la criterile de evaluare a unui plan de campanie şi criteriile lui D. Acest public. trebuie să stabilim foarte clar cui i se adresează campania de relaţii publice planificată. 28.W. 2001. (1995. Marsh apud Cristina Coman. A. nu trebuie confundat cu audienţa generală. p.evidenţă a numărului de mesaje trimise (numărul de scrisori. specializată şi generalistă. Este necesară o monitorizare a mesajelor selectate de presă. scrisă şi audiovizuală. 13-16) apud Cristina Coman. Evaluarea impactului unui mesaj măsoară atât modul în care obiectivele campaniei au fost atinse. Caracteristicile adolescenţilor din Româna Pentru o identificare riguroasă a publicurilor ţintă. Relaţiile Publice – Principii şi strategii.mass-media – presa locală şi naţională. Editura Polirom. cât şi feed-back-ul pe care l-au trimis publicurile vizate. a celor care chiar acţionează în direcţia sugerată de mesaj şi în final stabilirea contribuţiei campaniei la schimbarea socială. p. a celor care şi-au schimbat opiniile după receptarea mesajelor. Hendrix22 propune următoerea clasificare a publicurilor unei organizaţii: . relatări. necesitatea fixării termenelor limită de îndeplinire a fiecărei acţiuni în parte şi verificarea calitativă a acestor acţiuni.W.). Acesta trebuie cuantificat şi catalogat în funcţie de cum a receptat mesajul. Marsh21care susţineau şi delegarea responsabilităţiilor mai multor menbrii din echipă. apariţii TV etc. O cercetare complexă. Guth şi C. Această evidenţă reflectă şi dacă programul a fost respectat conform planului iniţial. Se realizează practic o evaluare a numărului celor care au învăţat ceva din mesajele trimise. vizat de companie. comunicate.1.

23 Înainte de toate există procesul de conştientizare a nevoii de a face cumpărături. . legislative etc. . obiceiul de consum sau chiar imaginea generală a companiei producătoare. Referindu-ne la ultima categorie de publicuri consumatorii. 1997. Prima etapă de conştientizare se caracterizează prin faptul că orice consumator resimte o senzaţie de lipsă sau o senzaţie de disconfort care activează procesul decizional. Bucureşti. membri onorifici etc. disponibilitatea produsului. Dacă nu se ajunge la o soluţie satisfăcătoare. efectuarea cumpărării şi evaluarea post cumpărare.. persoane necalificate. administrative. .comunitatea – poliţia.membrii .. utilitatea produsului. Evaluarea variantelor posibile este momentul în care consumatorul analizează şi elimină diferite mărci. Editura Teora. ajungându-se la una singură în final care va fi achiziţionată. Există şi o evaluare post-cumpărare a produsului cumpărat sau a mărcii. . oamenii de afaceri cu interese legate de organizaţie..investitorii – deţinătorii de acţiuni. consilieri. . înainta deciziei finale de cumpărare. dar tot prietenii şi cunoştiinţele sunt cele care legitimează aceste informaţii. Căutarea informaţiilor are loc mai întâi în planul interior al consumatorului prin reactivarea cunoştiinţelor din memorie despre nevoia în cauză. 237 23 . Sursele comerciale oferă consumatorului informaţii valoroase. aceştia trec prin mai multe etape. ei rămânând cele mai influente şi eficiente surse.pensionari. echipele manageriale. Dacă cumpărătorul este mulţumit de decizia luată el 23 Philip Kotler. reputaţia mărcii. personalităţi etc. serviciile de analiză şi statistică etc. în cazul în care această nevoie există. Produsul pe care dorim să-l cumpărăm sau marca respectivă poate fi planificată încă înainte de a ajunge în magazin sau putem amâna această decizie până în faţa raftului unde are loc algerea finală. Managementul marketingului. urmăreşte reclamele TV. ambalajul. atunci când cumpărătorul analizează alegerea făcută.consumatorii – organizaţiile şi persoanele care beceficiază de activitatea organizaţiei. atunci individul începe să caute informaţii la surse externe: familie. întreabă vânzătoarele din magazine sau pur şi simplu experimentează diverse produse până ajunge la rezultatul dorit. evaluarea variantelor. reprezentanţi sindicali. Criteriile de evaluare a mărcilor se concretizează în: preţ. reclama.angajaţii – echipa de conducere. p. alţi agajaţii. biserica.instituţii guvernamentale – instituţii şi persoane cu atribuţii ministeriale. apoi urmează căutarea informaţiilor.. prieteni.

Adolescentele acordă o mare importanţă aspectului fizic. De asemenea. pe primul loc se situează fotbalul (37. Un studiu recent al companiei de cercetare şi marketing Daedalus Consulting24 realizat în luna iunie a anului 2008.2%). care locuiesc în mediul urban. citind ziare sau reviste şi făcând cumpărături. cu vârste cuprinse între 15-23 de ani. Spre exemplu. diferitele tipuri de public cu care interferează. cu care ei şi organizaţia lor intră în contact. Deadalus. În clasamentul sporturilor practicate (de băieţi). Tinerii sunt foarte receptivi atunci când este vorba de lucrurile care le plac. 24 www. basketul. ceea ce reiese din faptul că ei ar dori să călătorească pentru a descoperi lumea.4%). este extrem de important pentru orice organizaţie să identifice şi să cunoască. dând dovadă de ingeniozitate şi spontaneitate.8%) şi muzica dance (25. Îmbrăcămintea. Printre cele mai apreciate stiluri de muzică se află muzica pop (36. a arăta bine şi a fi la modă este la loc de mare cinste. aşteptările şi limbajul numeroaselor tipuri de public. pentru a-şi sublinia şi mai mult personalitatea. volei şi jogging. caută produse naturale şi sănătoase şi evită să ia medicamente. muzica rock (31. deoarece consideră că toate acestea pot influenţa atitudinea celor din jur.5%) . Astfel adolescenţii preferă să se îmbrace diferit faţă de alţii.3%). toate sunt atent studiate. uitându-se la televizor. baschet. Deoarece camapania de promovare a companiei Vodafone .5%). machiajul. ro 24 .”Venim să cucerim litoralul!” este destinată publicului tânăr prin alegerea evenimentelor şi locului de vom studia caracteristicile acestei categorii de public. cât mai corect cu putinţă. sunt preocupaţi de un mod de viaţă sănătos. comportamentul sau atitudinea. Eşantionul a cuprins 823 de tineri. deoarece numai o asemenea cunoaştere le permite construirea unor mesaje diferenţiate. culoarea părului sau coafura.poate deveni un client fidel. a avut ca principale obiective identificarea principiilor de viaţă şi a valorilor tinerilor români. handbalul şi tenisul. reprezentările despre lume. În rândurile lor. ei petrec mult timpul ascultând muzică. apoi patinajul artistic (37. Analizând concluziile acestui studiu se poate spune că tinerii au o puternică dorinţă de independenţă. dar şi identificarea obiceiurilor lor de cumpărare. motiv pentru care sunt foarte atenţe atunci când este vorba despre machiajului lor sau despre remodelarea siluetei prin curele se slăbire sau mersul la o sală cu aparate sportive. Dincolo de aceste clasificări. înot. în concordanţă cu valorile.8%. În clasamentul sporturilor vizionate la televizor preferat rămâne tot fotbalul cu 50. întâlnindu-şi prietenii. urmat de fitness (25. În caz contrar îşi va îndrepta atenţia asupra altui produs sau a altei mărci şi analiza va reîncepe. dansul sportiv.

precum şi o sursă de relaxare. 53. Tinerii sunt adesea influenţaţi de grupurile la care aspiră iar gradul de influenţă este foarte mare asupra unui produs sau a unei mărci.1%). Psihologia Comunicare. arătânduse astfel neiertători cu cei care îi dezamăgesc (la fel ca şi în relaţiile sociale). medicină şi dezvoltare personală. tinerii consideră că publicitatea este utilă.8%). Editura 25 . 32.1%) şi celelalte. urmat de postul Antena 1 (17. în 25. PrimaTV (13. 18. Bravo (20.ro. Clasamentul arată astfel: Cosmopolitan (30.7% din cazuri tinerii merg singuri. Avantaje (22.6% dau pagina fără să le citească. Postul PRO TV se află în fruntea clasamentului în ceea ce priveşte audienţa (22. În ceea ce priveşte reclamele din ziare şi reviste. Dacă un anumit produs i-a dezamăgit. Bucureşti. respect.4% din tineri. fiind de părere că mărcile cunoscute îmbunătăţesc imaginea celor care le folosesc şi că îşi merită banii. securitate. Tinerii care dispun de resurse financiare mai substanţiale. telefoane mobile etc. Discovery (9. Adolescenţii sunt receptivi şi uşor maleabili în ceea ce priveşte marca unui produs fiind uşori de atras şi influenţat asupra uneia dintre ele prin prin diverse promoţii însă nu sunt fideli unei anume mărcii. încălţăminte. 25 Dragoş Iliescu şi Dan Petre. stilului de viaţă. Unica (26. Revistele sunt şi ele preferate atunci când este vorba de subiecte legate de: femei/bărbaţi.1% le citesc cu atenţie. În ceea ce priveşte obiceiurile media. comportamentelor. Se bazează în special pe propriile gusturi sau merg pe tendinţele grupului de prieteni.Referitor la obiceiurile de cumpărare. Grupurile la care aspiră25 sunt cele care devin reper de comparaţie în ceea ce priveşte formarea atitudinilor. pentru cele mai multe subiecte este televiziunea.7% din cazuri merg împreună cu prietenii. Noutatea joacă de asemenea. Aceasta ajută consumatorii să aleagă cele mai bune produse.9%). consumatorului. Reclamele TV sunt urmărite de 48. reprezintă o sursă de încredere şi de informare. un rol important în atragerea unui client (vezi schimbările dese de ambalaje ale produselor). iar 14. Pe primul loc în topul preferinţelor la cumpărături se situează îmbrăcămintea. concepţia despre sine.6% din cazuri merg împreună cu familia. Cumpărând produsele unei mărci cunoscute. schimbându-le foarte repede. a doua oară nu-l mai cumpără. sănătate. Psihologia reclamei şi a consumatorului. succesul în viaţă.5% dintre tineri le parcurg superficial sau citesc numai titlurile. 0%). p.4%). colegii sau cunoştinţele şi în 18. Sursa preferată de informaţii.3%). modă. 2004. produsele cosmetice (parfumerie şi apoi machiaj). care le consideră amuzante şi informative. Atunci cînd merg la cumpărături în 55. Banii reprezintă soluţia finală în tot: poziţie socială. adolescenţii nu asociază aceasta cu snobismul.9%). îngrijitea corpului. studiul arată că tinerii au tendinţa de a cumpăra ceea ce este la modă şi se ghidează mai puţin după calitate. au o atitudine pozitivă faţă de produsele de marcă: sunt gata să plătească mai mult pentru o marcă.

oferind toate informaţiile necesare asupra acestora. efectuarea cumpărării şi evaluarea post cumpărare. Mass media şi societatea.27 Exemplificând cele menţionate. Sociologia comunicării în masă. Se ştie însă că a cumpăra nu înseamnă numai a plăti. Aceşti lideri. ci şi a alege. cât şi a celora care apelază deja la serviciile companiei. dar şi că aceste aprecieri vor fi transmise mai departe şi altor persoane. Editura Comunicare. 2002. Editura Comunicare.ro. oferind produse cadou. se încearcă şi o motivare post-cumpărare. Motivarea se referă la conştientizarea publicului ţintă. p. Pentru ca mesajul campaniei să aibă succes.ro.ro.26 De aceea strategiile campaniilor de relaţii publice. Se mai poate vorbi şi despre satisfacţia anticipală pe care se mizează. În studiul de caz este analizată încercarea de motivare a potenţialilor consumatori. p. datorită potenţialului deosebit de multiplicare a mesajelor de tip publicitar şi de influenţare a adolescenţilor. Specialiştii de la 26 27 Ioan Drăgan. individul trece prin mai multe etape28: conştientizarea nevoii. de la care se poate porni spre opinia pe care dorim să o insuflăm publicului. Campania organizată de Vodafone a încercat să atingă toate aceste faze premergătoare şi post cumpărare. Bucureşti. Este cunoscut faptul că oamenii se expun selectiv la mass media acordând atenţie şi încredere mesajelor care exprimă poziţia lor originală şi aşteptărilor lor. Iar a alege înseamnă în ultimă instanţă a decide şi pentru a ajunge la decizia finală de cumpărare. reprezentativă este renumita cântăreaţă de muzică pop Beyancé (gen muzical care se află şi în tipul preferinţelor româneşti) al cărei concert a fost organizat în România de către compania Vodafone. Paul Dobrescu.4. 28 Dragoş Iliescu şi Dan Petre. a tendinţelor şi chiar a stereotipurilor acestora. De aceea. 2004. Bucureşti. prin crearea certitudinii că tânărul va fi mulţumit de avantajele obţinute în urma cumpărării unui servciu Vodafone. 2003. actul de convingere trebuie să pornească de la opiniile preexistente ale adolescenţilor. căutatea informaţiilor. de avantajele folosiri serviciilor Vodafone. prima condiţie este studierea sentimentelor şi opiniilor. Alina Bârgăoanu. de marketing şi de publicitate fac referire la aceşti lideri. compania Vodafone încearcă să-şi îndrepte atenţia asupra lor prin diverşi lideri de opinie. Bucureşti. Impropriu spus. exercită o mare influenţă mai ales aspra adolescenţilor. 25-26. Influenţele acestor caracteristici asupra publicului companiei Vodafone Ţinând cont de toate aceste caracteristicile ale adolescenţilor. 59. p. Psihologia reclamei şi a consumatorului. datorită calităţiilor speciale şi a trăsăturilor de personalitate. în speranţa că aprecierile lui pozitive vor detremina achiziţionarea altuia. evaluarea variantelor. Psihologia consumatorului. Editura Comunicare.2.2. 96. 26 . concert organizat pentru tineri.

Specialistul în relaţii publice poate să urmărească un răspuns de natură cognitivă. cu privire la organizaţia sa. cum să se spună aceasta din punct de vedere logic (structura mesajului). Adică să sugereze calităţiile peincipale pe care ar trebui sau ar fi de dorit să le aibă un mesaj publicitar.Vodafone au încercat să conştientizeze tinerii cu privire la avantajele folosirii serviciilor Vodafone. este realizat de către o agenţie de publicitate. fie să inoculeze ceva în mintea auditoriului. În mod ideal acest mesaj ar trebui să atragă atenţia. CAPITOLUL III CAMPANIA DE IMAGINE PENTRU OPERATORUL DE TELEFONIE MOBILĂ VODAFONE .1. Prezentarea companiei Vodafone 27 .“Venim să cucerim litoralul!”3. După definirea răspunsului pe care îl doreşte din partea auditoriului. să reţină interesul. care de obicei. afectivă sau comportamentală din partea auditoriului vizat. trebuiesc rezolvate patru probleme: ce să se spună (conţinutul mesajului). emiţătorul trece la elaborarea unui mesaj eficient. emiţătorul trebuie să decidă asupra răspunsului pe care îl doreşte din partea auditoriului. În cursul procesului de formulare a mesajului. Aceasta înseamnă că emiţătorul vrea. O dată ce publicul ţintă a fost identificat. să nască dorinţa şi să provoace acţiunea (modelul AIDA). fie să schimbe atitudinea acestuia. cum să se spună din din punct de vedere simbolic (forma de prezentare a mesajului) şi cine anume să spună (sursa mesajului).

fie în reţele diferite. În continuare voi face o scurtă prezentare a acestei companii.. România a devenit parte a celei mai mari comunităţi mobile din lume. Ca şi avantaje amintite de clienţii telefoniei mobile precizăm faptul că terminalele mobile sunt lucruri vitale în viaţa de zi cu zi.2. cunoscută atunci drept Racal Telecomms Limited. Potrivit unui studiu în acest an 3. 29 30 www. în calitate de titulari de contract.ro.8 milioane de clienţi beneficiau de unul sau mai multe abonamente la serviciile de telefonie mobilă.30 în septembrie 1991 a devenit o companie independentă. 28 . preţul şi usurinţa de utilizare a serviciilor sunt. pentru a reflecta furnizarea de servicii de voce şi date cu ajutorul telefoniei mobile.insse. Este prima reţea de telefonie mobila care s-a lansat în Marea Britanie. prezentând de asemenea serviciile. acoperirea. La 1 iunie 2005. au parte de mai multă confidenţialitate. prima convorbire fiind realizată de la St Katherine's Dock din Londra catre Newbury31.org.54 milioane de SIM-uri (33. dupa achizitionarea Connex de catre Vodafone Group Plc. ceea ce indică o medie de 1. reţeaua s-a dezvoltat rapid. persoane fizice. Dupa lansare.5% din numărul total de cartele SIM active).ro www.wikipedia. principalele criterii în alegerea unui operator mobil. Reţeaua analoaga Vodafone a fost lansată la data de 1 ianuarie 1985.7 abonamente de client29. prin ceea ce a fost apreciată la acea data ca fiind cea mai mare tranzacţie din România.Telefonia mobilă a revoluţionat modul în care comunicăm şi este acum nelipsită din viaţa de zi cu zi a mai mult de jumatate din populaţia României.vodafone. în această ordine. însă sub o altă identitate. Astfel. De asemenea capacitatea. prezintă o calitate superioara a sunetului şi faptul că ei.. principalii concurenţi şi modalităţile de promovare. Numele reţelei a fost ales să fie "Vodafone".Vodafone a apărut pe piaţa romaneasca de mult timp. fie la acelaşi operator. se poate aprecia că majoritatea abonaţilor au cate două abonamente. clienţii. Istoricul companiei în România şi în lume Compania Vodafone a fost infiinţată în anul 1984 ca o divizie a Racal Electronics Plc. din ultimii 15 ani. indeplinind cerinţa de acoperire a populaţiei în timpul stabilit prin licenţă. 31 www. utilizând 6. Este cunoscut faptul că una dintre firmele de prestigiu din acest domeniu din România . 3. schimbându-şi numele în Vodafone Group Plc.

Politica de promovare în cadrul companiei Vodafone Compania şi-a propus o politică de promovare prin alegerea mai multor tipuri de media. Compania este de asemenea primul operator care a lansat serviciile 3G în România. brandul unic Vodafone a fost lansat în România prin campania "Trăieşte fiecare clipă"32.  Primul operator GSM din România care a lansat tehnologia WAP (Wireless Application Protocol). au fost realizate spoturi publicitare care au fost repetate în mod frecvent pe posturile locale de radio şi la televizor. 29 .În 28 octombrie 2005. brand-ul Vodafone a fost introdus pentru prima data pe piaţa romaneasca. Primul operator GSM din România care a lansat serviciul de mesaje scurte (SMS) (1998). Vodafone România este compania care a lansat prima reţea GSM din România. televiziunea are o acoperire mai mare. în aprilie 2005. 3. prin campania co-brand "Împreună".   Primul operator GSM din România care a oferit servicii de date şi fax (1998). Primul operator care a lansat comercial în România tehnologia GPRS (General Packet Radio Service)-2001. la 15 aprilie 1997.3. întrucât produsul prezentat poate fi şi văzut de potenţialii consumatori.myX . Vodafone România a realizat o serie de premiere care au avut o influenţă decisivă asupra dezvoltării pieţei comunicaţiilor mobile în România:   Primul operator care a lansat serviciile de telefonie mobilă în România (GSM şi 3G).vodafone.2001. Primul operator din România care a instalat echipament GSM pe Platforma Continentala a Marii Negre (1998). Începând cu 27 aprilie 2007. De asemenea.  Primul operator GSM din România care a oferit servicii complete de Internet.   Primul portal mobil din România . în cadrul Vodadone în toate spoturile publicitare a fost folosit sloganul firmei: “Trăieşte fiecare clipă!” 32 www. prin Xnet (1999). reuşind astfel să atragă atenţia mai multor potenţiali clienţi. Au fost amplasate afişe mari în diferite puncte strategice ale oraşului astfel încât să acapareze cât mai multe priviri curioase.ro. Dar spre deosebire de radio.

chiar dacă nu conţine denumirea companiei. Realizarea acestor obiective a dus la câştigarea unei imagini de firmă dinamică. astfel încât să poată acorda o atenţie deosebită fiecărui cumpărător în parte. doar cu elemente de identitate corporativă care induc ideea brandului respectiv. mai acordă din când în când. realizarea viziunii Vodafone şi satisfacerea necesităţilor clienţilor. chiar şi a celor mai exigenţi dintre aceştia. diverse cadouri.promovare chiar si fără menţionarea brandului Atunci când un brand este foarte puternic. cumpărătorii vor putea achiziţiona produsele dorite. referindu-se la vânzarea produselor. consumatorii pot găsi mai uşor ceea ce doresc să achiziţioneze. un simplu logo. unele branduri sunt atât de puternice pe o piaţă. care presupune o comunicare directă cu clienţii. Prin utilizarea personalului de vânzare. sau remarcat începând cu luna noiembrie 2006 prin metode de promovare care exlud brandul în sine si doar îl sugerează prin alte elemente vizuale. fiind îndrumaţi de personalul de vânzare. Prin folosirea acestor tipuri de media s-a urmărit respectarea valorilor Vodafone. precum şi serviciile oferite. are efect maxim pentru consumator (spre exemplu Nike. Personalul de vânzare este selectat cu o mare precauţie şi instruit în comunicarea cu clienţii firmei în cadrul ambelor firme. compania de telefonie mobilă Vodafone cu peste 7 milioane de clienţi. În România. iar targetul companiei ştie foarte bine despre ce este vorba). Pe lângă aceste reduceri.4. Consumatorilor le vor fi prezentate avantajele pe care le posedă bunurile comercializate din fiecare firma în parte. acest lucru realizându-se într-un timp relaţiv scurt. s-au mai folosit reclamele în cadrul revistelor şi presei cotidiane/specializate.Pe lângă aceste tipuri de media. la cumpărarea anumitor produse. Vodafone . Pentru a acapara atenţia consumatorilor. 3. răspunzându-i la întrebări ţi lămurindu-l în anumite aspecte. flexibilă şi inovativă. compania a acordat reduceri de preţuri şi bonusuri în perioada sarbatorilor şi a diverselor ocazii. Destul de rar. incat işi permit să se promoveze chiar fără nume şi fără logo. care şi în România foloseşte logo-ul adesea chiar dacă menţionarea numelui companiei. folosindu-se un ton amabil în comunicarea cu aceştia. astfel reuşindu-se atragerea atenţiei chiar şi a celor mai înfocaţi cititori de publicaţii. 30 . Astfel. a principiilor.

comunicatedepresă. cu reprezentanţi ai puterii publice. evident cu foarte mult roşu. 1997. Reclama care nu indică numele produsului s-a remarcat atât in offline. cu persoane influente din conducerea altor întreprinderi din ţară sau străinătate. “De la Vodafone vin detaliile concertului Beyoncé (comunicat de presă) “34 În 22 octombrie 2007. Iaşi. Cezar Caluschi. 1.corporatenews.ro 31 . 2 “Vodafone anunţă rezultatele campaniei Litoral Curat”35 În vara anului 2007. Promovarea imaginii organizaţiei prin intermediul relaţiilor cu publicul Relaţiile publice reprezintă o altă tehnică de promovare în masă a companiei ce implică din partea organizaţiei “cultivarea unor contacte directe realizate consecvent şi sistematic cu diferite categorii de public. în scopul obţinerii sprijinului acestora în efortul de păstrare şi dezvoltare a intereselor sale” 33 Obiectivul principal al activităţii de relaţii publice este de a instaura în rândul unei cât mai mari părţi a publicului un climat de încredere în firma respectivă. pag. Inteligenţa Marketing. promoţia Happy Number un contur zâmbitor.ro 35 http/www. desfăţurată în parteneriat cu organizaţia non-guvernamentală Mare Nostrum. concertul desfăşurat sub umbrela Vodafone Best Music.Vodafone a ales ca element de promovare pentru campania "Fă pe cineva fericit". pe Stadionul Municipal Ion Moina s-a organizat concertul Beyonce. sponsor sau donator. Articolele din publicaţiile media în care s-au descris pe larg aceste evenimente sunt ataşate ca şi anexe. Shakira la Timişoara. cât si online. 3. luxul de a se promova într-un mod atât de special. în capacitatea ei de a satisface nevoile şi exigenţele diferitelor categorii de consumatori şi utilizatori. Editura Junimea. prin care Vodafone Romania a prezentat evenimente muzicale unice precum concertele The Rolling Stones şi Depeche Mode la Bucureşti. cu mass-media. 33 Ştefan Prutianu. clasic. simplist. participării ca şi organizator în cadrul unor astfel de evenimente şi mai ales prin intermediul Fundaţiei Vodafone prin intermediul căreia a realizat o mulţime de donaţii umanitare în mai multe sectoare ale societăţii. Compania Vodafone şi-a crea şi consolidat imaginea pe piaţă prin sponsorizarea multor evenimente cu caracter social. Vodafone Romania a lansat campania "Litoral Curat". 200 34 http/www.5. Corneliu Munteanu. ceea ce arată puterea brandului Vodafone. cu lideri de opinie. În cele ce urmează voi enumera şi voi prezenta pe scurt cele mai recente evenimente la care compania a participat în calitate de organizator.

Venus. Brasov şi Ploieşti.000 USD pentru achiziţionarea primului aparat de endoscopie care permite diagnosticarea afecţiunilor digestive la copiii cu vârstă foarte mică. programul desfaşurându-se pe plajele din oraşul Constanţa şi în staţiunile Mamaia. programul ce a salvat 70. persoanele în vârsta din municipiul Bacău. atât prin susţinere financiară. precum: asistenţa medicală 36 37 http/www. Olimp. în decembrie 2008 fata de decembrie 2007.În cadrul programului Litoral Curat. s-au colectat în total 96 de tone de deşeuri. Programele sunt susţinute prin Fundaţia Vodafone România şi acoperă câteva direcţii mari.000 de vieţi 36 “Conform unui comunicat de presă remis redacţiei CorporateNews.corporatenews. Năvodari.corporatenews. Este singurul videoduodenoscop pentru nou-nascuţi şi sugari din România dorând Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria' din Iaşi. Mangalia şi Vama Veche.ro 38 http/www. Neptun. cu probleme de sănătate sau aflate in dificultate. în cadrul sesiunilor de recoltare de sânge organizate pâna acum in sediile Vodafone din Bucureşti. angajaţii companiei au donat aproximativ 300 de litri de sânge. la nivel naţional. beneficiază de servicii de asistenţă medicală şi îngrijire la domiciliu. programul naţional de donare de sânge "O şansă pentru viaţă”. în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii. Jupiter. cât şi prin campanii de recoltare de sânge în rândul angajaţilor săi. 3.ro 32 . a reuşit să atragă peste 50. 000 de pacienţi". 4. iniţiat de Asociatia REACT şi Vodafone România. “Fundatia Vodafone Romania sustine ample proiecte de asistenta medicala pentru copii”38 În anul 2008 Vodafone România a anunţat alocarea unor fonduri în valoare de 1 milion USD. Institutul Naţional de Hematologie şi Uniunea Naţională a Studenţilor din România. Vodafone Romania este sponsorul unic al acestui program.Fundaţia Vodafone România şi Fundaţia de Sprijin Comunitar din Bacău anunţa lansarea unui nou program pentru sprijinirea persoanelor în vârsta.ro http/www.000 de donatori în primul an de desfăşurare şi să crească cu 30% numărul donatorilor din Centrele de Transfuzii. servicii speciale de recuperare şi servicii de asistenţă socială 6. “O şansă pentru viată”. contribuind la salvarea a peste 1. “Fundaţia Vodafone România investeşte în aparatura medicală pentru Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „ Sfanta Maria' din Iaşi”37 În 6 Februarie 2008. 5. Astfel. Eforie Nord. Fundatia Vodafone Romania a donat 80. Prin acest program. Fundatia Vodafone România susţine programul „Servicii integrate pentru vârstnici” iniţiat de Fundaţia de Sprijin Comunitar din Bacău” La începutul anului 2008 .comunicatedepresă. pentru susţinerea de programe în beneficiul copiilor.

Orange şi Vodafone au ales acele canale de distribuţie care permit o mai bună distribuţie a produselor şi serviciilor lor.ro/fundatia-vodafone/finantare/reguli-de-finantare. În acest domeniu. adică o permanentă informare a clienţilor. 3. În perioada martie – noiembrie 2009.html 33 . programe de educaţie pentru copii cu nevoi speciale. prin proiectul Asociaţiei Habitat for Humanity”39 Fundaţia Vodafone România continuă parteneriatului cu Asociaţia Habitat for Humanity România. vor fi ridicate case pentru 43 de familii defavorizate. În circumstanţele unei permanente creşteri a concurenţei de pe piaţă. 39 http://www. cu sprijinul angajaţilor Vodafone România. prin mass-media. Relaţia cu mass-media În scopul obţinerii unui avantaj competitiv pe piaţă. campanii de relaţii cu publicul.6. campanii de imagine. în valoare totală de 300. eforturile de marketing nu au fost limitate doar la vânzarea de produse şi încheierea de contracte. în scopul dezvoltării unor servicii noi şi avantajoase.000 de Euro. care vor veni ca voluntari pe şantiere. Aceste activităţi au fost substanţializate în mijlocul de promoţie extrem de variata – campanii promoţionale cu premii atractive. prin susţinerea celui mai amplu proiect de voluntariat pentru construcţia de case. destinate familiilor defavorizate. compania se concentrează pe crearea unei oferte tarifare ajustate nevoilor clienţilor. Astfel. reclame televizate etc. “43 de familii vor avea o casă noua cu sprijinul Fundaţiei Vodafone România. prevenirea abandonului şcolar şi familial. motiv pentru care cele mai noi tehnici pentru o asemenea distribuţie au fost identificate. Vodafone beneficiază din plin de întregul potenţial al echipei manageriale şi al tuturor angajaţilor lor. pe administrarea şi îmbunătăţirea serviciilor curente şi pe anticiparea schimbărilor de pe piaţă. organizarea de evenimente.vodafone. 7. Pentru a recompensa încrederea pe care clienţii o investesc în aceste firme. În sistemul relaţiilor companiei cu mediul economico-social. companiile oferă o serie de facilităţi cum ar fi: importante reduceri pentru achiziţionarea unor telefoane pe bază de puncte de fidelitate sau pe bază de abonament pe o perioadă de mai mulţi ani sau acordarea unor cadouri la fiecare abonament încheiat. pentru a-i loializa. despre produsele şi serviciile oferite Vodafone.pentru copii. strategia de marketing joacă un rol important în plasarea companiilor deasupra concurenţilor lor. Astfel de eforturi implică o permanentă şi complexă comunicare cu mediul extern.

Fiecare campanie de promovare are un anumit obiectiv specific. chiar dacă aceasta informaţie nu este adevarată. trebuie stabilite următoarele. Relaţia unei institutii sau persoane publice cu presa trebuie în asa fel construită încât corpul de informaţii ce devin publice în legatura cu acea instituţie să provină într-o cât mai mare masură. tipul de audienţă ce se doreşte a fi atins. oamenilor potriviţi. de multe ori fără suport real într-o companie. sunt variabile care influenţează alegerea unui anume suport media. Înainte de a lua o decizie privind alegerea mediului prin intermediul căruia se va transmite mesajul dorit. la momentul potrivit. Secretul lor este o echipă de specialişti care ştiu să dea mesajul potrivit. Pentru menţinerea relaţiilor cu presa şi cu mass-media în general. pregătirii şi transmiterii de comunicate de presă. O acuzaţie sau o ştire transmisă de o sursă credibilă poate dăuna companiei. direct sau indirect. Nu se pune problema de a deţine monopolul informării publicului asupra evenimentelor legate de instituţie. 34 . cu atât mai mult cu cât pare credibilă. imprimată pe fiecare produs în parte. Relaţiile cu presa reprezintă punctul forte al companiei Vodafone. Este vorba de controlul instituţiei într-o mai mica sau mai mare măsură asupra informaţiei. Echipa de consultanţi sunt specializaţi pentru: închirierea serviciilor unor purtători de cuvânt profesionişti. compania acordă maximă atenţie: contactelor cu jurnalişti şi analişti mass-media. O relaţie bună cu mass-media duce la câştigarea bunăvoinţei societăţii aupra unei instituţii. aceasta include şi pregătirea listei de întrebări posibile şi răspunsuri potrivite. a prezenţei publice a vorbitorilor şi pregătirea discursurilor. împreună cu structura audienţei. analizei post-eveniment. Acest obiectiv.Produsele comercializate de Vodafone pot fi recunoscute ca aparţinând acesteia dupa marca firmei. momentul în care se transmite mesajul. bugetul prevăzut. din interiorul instituţiei. organizarea conferinţelor şi a evenimentelor de presă. mesajul în sine ţi bugetul. În virtutea influenţei pe care o are asupra publicului larg. strategii pentru campanii de presă. presa poate genera o criză mediatică. iar o relaţie bună cu presa este indispensabilă pentru realizarea acestui scop. tot timpul vor exista şi alte căi prin care informaţia poate ajunge în atenţia publicului.

încă de la început. care a avut loc în vara anului trecut.3.7. Pentru a susţine această abordare pot fi avute în vedere următoarele motive: specificul perioadei de timp alese (sezonul estival). precizând.a. resursele necesare de timp. necesitatea motivării şi justificării alegerii anumitor variante în ceea ce priveşte variabilele enumerate mai sus. Activităţile propriu-zise vor fi prezentate şi exemplificate în subcapitolele următoare. financiare. cele mai importante dintre acestea fiind considerate următoarele: orizontul de timp căruia i se adresează. însă. se impune. materiale şi umane. în acelaşi timp. particularităţile acţiunilor şi mesajelor promoţionale ş. obiectul programului de marketing îl constituie campania „Venim să cucerim litoralul!”. Demersurile de marketing ale Companiei de telefonie mobilă Vodafone privind promovarea imaginii sale se caracterizează prin continuitate. date fiind numeroasele campanii media întreprinse în scopul câştigării sau chiar menţinerii clienţilor. Obiectivele şi strategiile stabilite de Vodafone pentru campania „Venim să cucerim litoralul!” sunt. Prezentarea campaniei de imagine –“ Venim să cucerim litoralul!” Elaborarea unei campanii de imagine presupune luarea în considerare a mai multor variabile. programul de marketing a fost elaborat pentru a stabili succesiunea activităţilor ce urmează a fi întreprinse în vederea organizării şi desfăşurării unei campanii de promovare a imagini operatorului de telefonie mobilă Vodafone. este cât se poate de evidentă specificitatea acţiunilor ocazionate de desfăşurarea propriu-zisă a campaniei „Venim să cucerim litoralul!” în ceea ce priveşte locaţia. alternativele strategice corespunzătoare componentei mixului de marketing care face obiectul programului. sunt utile şi anumite diferenţieri între acestea. în linii generale. totodată. momentul din timpul zilei. Cu toate acestea. Ca urmare. similare celor avute în vedere pentru campaniile precedente şi pentru activitatea globală de promovare. pentru a sublinia caracterul continuu al eforturilor de promovare a imaginii sale. Din acest punct de vedere. tehnicile promoţionale etc. obiectivele de marketing ale organizaţiei care desfăşoară activităţile cuprinse în program. În cazul activităţilor programului de marketing se urmăreşte modelul elaborat pentru alte campanii de success desfăşurate în trecut. specificul şi complexitatea activităţilor care compun fiecare campanie de promovare în parte şi corelarea acestora cu obiectivele de marketing. În ceea ce priveşte orizontul de timp. activităţile propriu-zise şi bugetul programului. 35 .

Conceptul campaniei „Venim să cucerim litoralul!” Campania „Venim să cucerim litoralul!” este iniţiată de Compania VodafoneFM în colaborare cu revista Şapte Seri.săptămâna VI (10zile). 3 ATV-uri. pentru a asigura o adaptare optimă la condiţiile oferite de mediu. 22-31 august: Mamaia. Eforie Nord . 15-21 august: Costineşti. Jupiter. Mamaia . Costineşti. Neptun . conţinutul. 2 motociclete.8. echipamentele şi celelalte elemente necesare derulării campaniei au fost organizate sub forma unei caravane care a purtat numele „Caravana de Vară”. Costineşti . Caravana a avut cartierul general în staţiunea Mamaia.de la un anumit moment la altul. De aceea. Caravana a fost formată din 3 autoturisme. a operatorului de telefonie mobilă Vodafone). tratarea distinctă a fiecărui demers îndreptat în această direcţie se impune nu numai ca o necesitate ci şi ca o obligaţie pe care trebuie să o îndeplinească specialiştii din cadrul departamentului de marketing al organizaţiei. Cu toate acestea. reprezentanţi de vânzări şi 3 fete pe post de animatoare. Olimp. bineînteles cel numit pentru această campanie. Eforie Nord 36 . Mamaia.săptămâna V. timp de 4 zile. Mamaia. Personalul Vodafone şi Şapte Seri. după cum urmează: . Neptun. 2 Mai.săptămâna II. nu trebui subestimată importanţa programării pe termen lung a eforturilor de marketing întreprinse în scopul promovării imaginii organizaţiei. Aspectele prezentate anterior nu oferă decât o perspectivă de ansamblu asupra complexităţii şi dificultăţii de a organiza şi desfăşura un eveniment. persoane de la relaţii cu clienţii Vodafone. necesitatea analizei şi evaluării separate a campaniilor şi activităţilor desfăşurate pentru promovarea imaginii Companiei Vodafone este incontestabilă.săptămâna IV. a pornit în staţiunile de pe litoralul românesc. 3 scutere şi 14 persoane. cât şi valoarea lor. deoarece aceasta stabileşte cadrul general şi liniile directoare pentru fiecare din activităţile componente. sau o campanie.săptămâna I. care are ca scop promovarea imaginii unei organizaţii (în cazul acesta. Jupiter. 8-14 august: Vama Veche. Din punct de vedere al bugetului. Vama Veche. Lista personalului conţine.săptămâna III. 25-31 iulie: Vama Veche. 1-7 august: Neptun. de unde săptămânal. 18-24 iulie: Mamaia. 3. Venus . Neptun. Perioada de desfăşurare a campaniei a început pe 18 iulie şi s. Olimp. Resursele angrenate în organizarea diferitelor evenimente variază atât în ceea ce priveşte cantitatea.a încheiat pe 30 august. Mamaia.

subordonat. echipa Vodafone – Şapte Seri au împărţit tatuaje temporare cu emblema caravanei pe litoralul Marii Negre. plimbări cu banana pe mare). prin intermediul revistei Şapte Seri. . timp în care prezentatorii caravanei au animat prin jocuri şi concursuri turiştii sosiţi la plajă. Elaborarea campaniei de imagine 3. la rândul său. în fiecare marţi. În fiecare zi în perioada campaniei.10.15.000 de autocolante cu emblema campaniei. Emisiunile de la radio au avut ca scop promovarea acestei caravane. 3.000 de fluturaşi (flyere) de prezentare a campaniei. etc. acestea sunt orientate. pentru ca.9.varianta centrală: machete (inclusiv copertă) 1 pagină săptămânal  Şapte Seri .bannere de prezentare a campaniei. 37 . aceasta să pornească în căutarea celor care se bronzează cu autocolantele Vodafone.Durata petrecută de caravană în fiecare din staţiunile menţionate este de 4 ore. Cei „descoperiţi” au fost premiaţi cu materiale promoţionale (tricouri.9. ulterior. . şepci. .1 Stabilirea obiectivelor campaniei Pentru a se asigura continuitate şi unitate în desfăşurarea activităţilor specifice marketingului.9 variante regionale: machete 1 pagină săptămânal  Partenerii media ai revistei Şapte Seri: inserţii reportaje despre campanie • BTL .) şi participarea la activităţi nautice de agrement (curse cu Ski Jet-ul. de asemenea. Caravana a fost anunţată în paralel prin postul de radio Vodafone şi postul de televiziune Naţional TV şi. în direcţia îndeplinirii unui obiectiv general de marketing.000 afişe de prezentare a campaniei.100. Mixul de media elaborat în vederea promovării campaniei a avut următoarea structură: • • Radio  Vodafone (reţea): 10 difuzări / zi de luni până duminică TV  Naţional TV: 5 difuzări / zi de luni până duminică  N 24: 5 difuzări / zi de luni până duminică • Presa scrisă  Şapte Seri . indiferent de componenta mixului de marketing avută în vedere. joi şi sâmbătă.

cât şi pe termen lung. Obiectivul general al campaniei îl constituie atingerea pragului de 8. sfârşitul fiind reprezentat de aflarea rezultatelor evaluării referitoare la eficienţa demersurilor efectuate (perioada mai-septembrie a acestui an).obiectivelor globale stabilite prin intermediul planului de afaceri al organizaţiei. 38 . Obiectivele pe termen scurt: • promovarea deschiderii unor noi reprezentanţe în reţeaua naţională şi a evenimentelor ocazionate de acest demers. • continuarea eforturilor de creare a unei imagini favorabile a companiei în rândul persoanelor care alcătuiesc publicul său ţintă. Astfel. În ceea ce priveşte orizontul de timp avut în vedere pentru realizarea obiectivelor. Obiectivele specifice pot fi cantitative sau calitative şi trebuie stabilite atât pe termen scurt. când va fi organizat un nou val de măsurători ale utilizatorilor de servicii Vodafone. • diferenţierea imaginii companiei de imaginile companiilor concurente. La stabilirea obiectivului general a fost luată în considerare activitatea la nivel naţional a Companiei Vodafone.5 milioane de utilizatori la nivel naţional. până la sfârşitul anului. prin termen lung se înţelege perioada cuprinsă între momentul activităţii curente a Companiei şi începutul anului următor. Ar mai fi important de precizat faptul că această campanie a luat naştere şi ca urmare a sporirii competitiviţăţii în special din partea Orange dar şi Cosmote. • promovarea noilor programe şi servicii. ceea ce înseamnă o sporire a numărului acestora cu aproximativ 7%. • promovarea atributelor esenţiale care definesc activitatea şi imaginea companiei. Termenul scurt presupune luarea în considerare a perioadei premergătoare declanşării campaniei. a perioadei de desfăşurare propriu-zisă a acesteia. Obiectivele pe termen lung: • consolidarea imaginii companiei. În acelaşi timp. în vederea utilizării operatorului de telefonie ca mijloc propriu de comunicaţie. la nivelul fiecărui element al mixului de marketing trebuie definite o serie de obiective specifice care să îndrume acţiunile organizaţiei în funcţie de orizontul de timp luat în considerare. • atragerea unor noi clienţi organizaţionali. trebuie făcute anumite precizări. companie care a intrat destul de bine în preferinţele utilizatorilor de telefonie mobilă.

2. Vodafone a ales strategia promovării produsului global (în ansamblu). la nivelul obiectivelor urmărite prin desfăşurarea activităţii promoţionale. compania Vodafone urmăreşte atragerea clienţilor companiilor concurente şi. Vodafone a avut în vedere strategia desfăşurării unei activităţi promoţionale permanente.• situarea pe o poziţie superioară celei actuale în topul preferinţelor utilizatorilor de telefonie mobilă şi servicii auxiliare. al poziţiei ocupate de Vodafone în cadrul pieţei. mai exact. prestarea de servicii de telecomunicaţii. În funcţie de acest criteriu. Având în vedere criteriul sediului organizării activităţii promoţionale. atât în Bucureşti. Constanţa cât şi la nivel naţional. N24). prin intermediul căruia se asigură promovarea prin mai multe mijloace media ( Naţional TV. în general. În privinţa rolului pe care îl atribuie activităţii promoţionale. Astfel. după cum numesc unii specialişti acest criteriu. În funcţie de modul de desfăşurare în timp a activităţii promoţionale. strategiile promoţionale care vor fi prezentate în cele ce urmează. Variaţia temporală a cererii este un alt criteriu important avut în vedere la alegerea uneia dintre variantele strategiei promoţionale. 3. având la bază diferitele criterii de clasificare enunţate de specialiştii în domeniu. adică modul cum este abordat produsul în cadrul programului promoţional. Deoarece obiectul de activitate în cazul organizaţiei Vodafone îl constituie prestarea de servicii şi. luând în considerare oferta. Din punct de vedere al structurii pieţei. implicând utilizarea masivă a majorităţii mijloacelor promoţionale şi un buget considerabil. alegerea acestei variante fiind facilitată de domeniul său de activitate şi de apartenenţa sa la Centrul Naţional Media. dată fiind şi natura obiectului său de activitate şi caracteristicile cererii de pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă. Selectarea alternativelor strategice ale activităţii promoţionale Pentru organizarea şi susţinerea demersurilor sale comunicaţionale. Astfel. se impun atenţiei câteva clarificări în ceea ce priveşte alternativele strategice specifice serviciilor pentru care a optat compania în activitatea sa promoţională. a adoptat o strategie promoţională ofensivă. sau. Vodafone a optat pentru strategia organizării activităţii promoţionale cu forţe proprii.9. acesta a ales varianta strategiei promoţionale nediferenţiate. ca urmare. Vodafone a optat pentru strategia promovării imaginii sale globale. Vodafone a adoptat 39 . Compania Vodafone a ales.

Contactarea potenţialilor parteneri ai campaniei şi informarea acestora cu privire la conţinutul campaniei. posibil-viitorii parteneri au 40 . În măsura în care au fost identificaţi cei mai potriviţi colaboratori în vederea realizării campaniei.. stabilirea coordonatelor generale ale acesteia. Analiza. se impune o analiză corespunzătoare prin compararea ofertelor şi performanţelor acestora. postul de operatorul de telefonie mobilă Vodafone a optat pentru o strategie selectivă. a mesajului ce se doreşte a fi transmis. într-o fază imediat următoare este necesară şi colectarea unor informaţii cât mai complete despre aceste surse. elementele prin intermediul cărora va fi materializată campania. descoperirea potenţialelor surse de procurare a acestora. În concluzie. D. şi. având o evoluţie relativ uniformă. personal etc. Astfel. de asemenea. evaluarea şi selectarea partenerilor campaniei. Odată ce au fost adunate cât mai multe informaţii despre eventualii parteneri ai campaniei. Din punct de vedere al mediilor promoţionale utilizate în transmiterea mesajelor. Vodafone a trbuit să-şi facă cunoscute intenţiile în ceea ce priveşte implicarea acestora în campanie. ceea ce presupune. momentan. vor fi alese variantele care corespund cel mai bine scopului şi temei campaniei. Stabilirea planului de acţiuni: Etapa stabilirii planului de acţiuni este considerată a avea o importanţă deosebită. A. C. sunt definite. maşini. determinarea estimativă a elementelor (echipamente. în linii mari. B. Culegerea informaţiilor despre posibilii parteneri ai campaniei. financiare etc. utilizând numai acele mijloace care îi asigură acestuia cea mai bună comunicare. cererea pe piaţa de telefonie. în cadrul său. În cele ce urmează. Această etapă a planului de acţiuni presupune alegerea temei şi a ideii campaniei. În prima etapă au fost stabilite.3. vor fi prezentate activităţile necesare organizării şi desfăşurării campaniei de promovare a imaginii Companiei Vodafone „Venim să cucerim litoralul!” şi va fi elaborată o listă a acestora. În final.9. deoarece. operaţionalizate şi corelate măsurile concrete necesare atingerii obiectivelor stabilite şi aplicării alternativelor strategice pentru care a optat organizaţia. cu ajutorul căruia vor fi desfăşurate acţiunile propriu-zise. prin evaluarea compatibilităţii dintre imaginea fiecăruia în parte şi imaginea pe care doreşte s-o promoveze Vodafone. în acelaşi timp. materiale.strategia promovării nediferenţiate temporal. 3.) necesare desfăşurării activităţilor campaniei etc. Crearea conceptului campaniei. Tot în cadrul acestei etape este determinat şi necesarul de resurse umane.

şi publicaţiile care vor difuza aceste anunţuri. pază şi protecţie. precum şi cu organizaţii care activează în industria hotelieră şi a alimentaţiei publice. Au fost selectate. După cum reiese şi din denumirea acţiunii. discoteci etc. G. În momentul în care problemele organizatorice au fost parţial soluţionate. Jolidon. La sfârşitul acestei etape.fost anunţaţi şi informaţi despre iniţiativa postului de radio şi li s-a făcut o prezentare a conceptului campaniei. campania „Venim să cucerim litoralul!” a fost promovată atât prin intermediul radioului. O consecinţă firească a acestui aspect a constituit-o negocierea termenilor contractului şi încheierea acestuia în momentul ajungerii la un acord reciproc avantajos. Vodafone. F. N24). în această etapă specialiştii în marketing ai companiei Vodafone vor elabora machetele pentru anunţurile publicitare care vor face obiectul activităţii promoţionale desfăşurate prin intermediul presei scrise. Aceasta va asigura apariţia în paginile sale a evenimentului prilejuit de „cucerirea litoralului” de către Caravana Vodafone – Şapte Seri. reprezentată de efortul de a comunica publicului detaliile referitoare la iniţiativa Vodafone şi a partenerilor acestuia. Organizaţiile selectate de Vodafone în vederea unei viitoare colaborări atrebuit. În primul rând. Crearea machetelor necesare inscripţionării materialelor promoţionale. în strânsă legătură cu aceasta. Panthenol. Astfel. au fost concepute mesajele publicitare prin care s-a asigurat informarea publicului şi. de asemenea. Vodafone a putut elabora o listă a partenerilor campaniei şi a obiectele contractelor semnate cu aceştia. Conceperea spoturilor publicitare radio şi TV şi alegerea mijloacelor media prin intermediul cărora va fi promovată campania. organizaţii prestatoare de servicii de transport. Burger. să evalueze oportunitatea implicării în campanie şi să propună şi alte variante referitoare la obiectele contractului. cluburi. Mayo. cât şi al televiziunii (Naţional TV. E. Negocierea condiţiilor de participare a partenerilor în cadrul campaniei şi încheierea contractelor cu aceştia. în condiţiile în care cele prezentate de postul de radio nu le satisfac acestora interesele. ţinându-se cont de faptul că partenerul principal al postului în campania „Venim să cucerim litoralul!” este revista Şapte Seri. s-a trecut la o nouă etapă a procesului de pregătire a campaniei. Pentru campania „Venim să cucerim litoralul!”. ca anunţător. Rezultatele activităţii depuse în cadrul acestei etape s-au materializat sub forma şabloanelor 41 . la rândul lor. beneficiază de avantajul de a fi parte integrantă a unui trust media (Centrul Naţional Media). selectarea tipurilor de „media” prin care au fost difuzate aceste mesaje. terase. operatorul de telefonie mobilă Vodafone a avut în vedere colaborarea cu companiile care deţin următoarele mărci de produse: Lamonza. H. Din acest punct de vedere. Crearea machetelor anunţurilor publicitare care vor fi difuzate în presă.

fiind difuzate atât spoturile create cu scopul de a prezenta informaţii generale despre campanie.m.care au fost folosite pentru a inscripţiona materialele promoţionale ale campaniei. autobronzante ş. M. K. dat fiind obiectul lor specific de activitate..a. bandane. În această etapă. flyere. este nu numai necesară ci chiar obligatorie derularea unei activităţi promoţionale de natură publicitară înainte de începerea propriu-zisă a campaniei.a. Producerea materialelor promoţionale folosite în timpul campaniei. au fost acordate premii ş. Prin intermediul instrumentelor de promovare folosite în această etapă s-a urmărit prelungirea efectului asupra publicului al mesajelor publicitare difuzate în perioada campaniei şi stimularea unei răspuns favorabil pe termen lung din partea acestuia. s-au organizat jocuri şi concursuri. Această latură a activităţii promoţionale capătă o importanţă deosebită din momentul încheierii campaniei. Pentru a avea o imagine mai clară asupra întregului fenomen. trebuie iniţiate şi chiar finalizate demersurile privind crearea materialelor promoţionale (tricouri. însă cea mai însemnată contribuţie în acest sens au avut-o partenerii campaniei cu care Vodafone a semnat contracte. Această activitate presupune continuarea demersului comunicaţional iniţiat în perioada premergătoare desfăşurării campaniei. tatuaje. 42 . Unele dintre acestea au fost produse prin eforturile proprii ale companiei. În scopul de a pregăti publicul pentru ceea ce va urma şi pentru a-i stimula acestuia o reacţie favorabilă faţă de iniţiativa companiei Vodafone. J. Desfăşurarea propriu-zisă a campaniei. Difuzarea campaniei publicitare specifice perioadei de teasing. volumul şi frecvenţa mesajelor publicitare transmise prin intermediul mijloacelor media au fost mai mari. concursuri etc. cât şi spoturi care redau specificul acţiunilor întreprinse (jocuri.) de caravana Vodafone – Şapte Seri pe litoral.d. fie steaguri. În cadrul acestei etape vor avea loc toate evenimentele avute în vedere atunci când a fost creat conceptul campaniei.) necesare „cuceririi litoralului”. Difuzarea mesajelor publicitare specifice perioadei de desfăşurare a campaniei. I. Fie că este vorba de tricouri. boxeri de plajă. pantaloni scurţi. în continuare vor fi exemplificate câteva dintre acţiunile concrete prin care s-a materializa conceptul campaniei „Venim să cucerim litoralul!”. a fost parcurs traseul caravanei cu respectarea strictă a locaţiilor şi a timpului alocat fiecăreia dintre acestea. toate au avut inscripţionate emblema campaniei şi siglele celor doi organizatori: Vodafone şi Şapte Seri. Astfel. În paralel cu acţiunile promoţionale declanşate pentru a facilita acomodarea publicului cu elementele campaniei şi pentru a-i stârni acestuia interesul. L. autocolante etc. Utilizarea tehnicilor promoţionale specifice perioadei de follow up.

3. aceste articole pot oferi şi o imagine de ansamblu asupra eficienţei campaniei de promovare a imaginii Vodafone şi asupra măsurii în care reacţia publicului va fi cea scontată pe termen lung. 3.N. Măsurarea volumului şi frecvenţei apariţiilor în presa centrală ale postului de radio Vodafone. Pe lângă valoarea promoţională deosebită.1 – Lista activităţilor pentru organizarea şi desfăşurarea campaniei de promovare a imaginii Vodafone „Venim să cucerim litoralul!” Simbolul activităţii A B C Activităţi Descrierea activităţii imediat precedente Crearea conceptului campaniei Culegerea informaţiilor despre posibilii parteneri ai A campaniei Analiza. această activitate presupune determinarea gradului în care această campanie a suscitat interesul presei.1 este redată lista activităţilor concrete ale programului de marketing menite să conducă la buna organizare şi desfăşurare a campaniei de promovare a imaginii operatorului de telefonie mobilă Vodafone. În Tabelul nr. interes materializat prin redactarea unor articole în diverse publicaţii. ocazionate de desfăşurarea campaniei. evaluarea şi selectarea partenerilor B campaniei Contactarea potenţialilor parteneri ai campaniei şi informarea acestora cu privire la conţinutul C campaniei Negocierea condiţiilor de participare a partenerilor E în cadrul campaniei şi încheierea contractelor cu D aceştia Conceperea spoturilor publicitare radio şi TV şi F alegerea variantelor „media” prin intermediul E cărora va fi promovată campania Crearea machetelor anunţurilor publicitare care vor G fi difuzate în presă şi alegerea variantelor „media” E prin intermediul cărora va fi promovată campania Crearea machetelor necesare inscripţionării 2 5 2 Durata estimată (zile) 7 2 3 D 2 H I E materialelor promoţionale Producerea materialelor promoţionale folosite în H 3 23 43 . Ca ultimă etapă a planului de acţiuni elaborat în cadrul programului de marketing. Fiecăreia dintre activităţile propriu-zise i-a fost atribuită şi o durată estimativă exprimată în numărul de zile necesare îndeplinirii sale. Tabelul nr.

J de desfăşurare a campaniei Utilizarea tehnicilor promoţionale specifice K.T. În cadrul companiei Vodafone. Realizarea comunicării organizaţionale în cadrul companiei Vodafone Comunicarea este fluxul vital care face posibile performanţele unei organizaţii. materiale. între organizaţie şi mediul său socio-economic.). Munca în cadru organizaţional necesită coordonarea eforturilor participanţilor în realizarea unei performanţe. între indivizi. ori de câte ori trebuie prevenită uitarea sau fixată responsabilitatea într-o 40 Graham. Compania Vodafone apelează la comunicările scrise în cazul mesajelor care trebuie să dureze în timp. atât pentru posibilitatea de difuzare mai rapidă şi mai uniformă.J K L M N timpul campaniei Difuzarea campaniei publicitare specifice perioadei H de teasing Desfăşurarea propriu-zisă a campaniei I.10. De calitatea şi funcţionalitatea ei depinde modul în care sunt folosite resursele şi sunt atinse scopurile. conţinutul mesajului. Comunicarea orală este mai rapidă şi produce o satisfacţie crescută. p. iar deciziile sunt bazate la rândul lor pe fluxul de informaţii. Conducerea comunică angajaţilor deciziile sale. Eficienţa unei organizaţii se bazează pe specializarea funcţiilor la nivel de compartimente şi de indivizi şi pe complementaritatea acestor funcţii. În procesul muncii comunicarea joacă un rol esenţial pentru că orice sistem sociotehnic presupune existenţa unui flux informaţional care face posibilă funcţionarea lui ca întreg. R. normelor şi rapoartelor compania consideră că este mai potrivită cea scrisă. angajaţi. din “premise (scopurile activităţii comune n. Din aceste caracteristici de bază ale activităţii organizaţionale rezultă necesitatea schimbului de informaţii între compartimente. scrisă. 121. dar în cazul instrucţiunilor. etc. echipamente. reglementărilor. specificul destinatarului. Bennett. conducere. fonduri”. controlează executarea lor. după cum arată Graham şi Bennett40. H. Orice organizaţie constă. L perioadei de follow up Măsurarea volumului şi frecvenţei apariţiilor în M presa centrală ale Vodafone 10 44 44 7 4 3. J Difuzarea mesajelor publicitare specifice perioadei I..) sunt alese în funcţie de natura sarcinii. cât şi pentru că poate fi mai utilă în stabilirea responsabilităţilor în situaţii de litigiu. (1995). modalităţile de comunicare organizaţională (faţă în faţă. 44 .n.

existând persoane şi chiar compartimente specializate care le întocmesc.manieră lipsită de echivoc. conducerea “invizibilă” are efecte proaste. dar există şi comunicări scrise ocazionale. le dirijează circuitul lor sau care le aprobă. nici paternalist. emoţional sau dimpotrivă. satisfacţie şi stimulare. comunicările sunt eficiente când au ca obiect fapte şi ineficiente când constau în discursuri sau teorii. după declaraţiile reprezentanţilor Vodafone. în grupuri mici. utitlizând anumite mijloace şi asigurând buna funcţionare a reţelelor de comunicare existente.Evaluarea campaniei de imagine “Venim să cucerim litoralul” Orice campanie de succes îşi stabileşte obiective realiste. cu atât ponderea documentelor scrise în ansamblul comunicării creşte. Cu cât organizaţia este mai mare şi mai complexă. obiectivelor şi posibilităţilor publicurilor prioritare. anihilarea zvonurilor prin discutarea deschisă în grup. Pentru a beneficia de o comunicarea organizaţională eficientă Compania Vodafone s-a ghidat după anumite principii clare. cuantificabile şi măsurabile. vexatoriu). Traseul comunicărilor scrise este clar fixat. subiectele comunicărilor trebuie să aparţină sferei de interes a lucrătorilor. nici “cald”. Analizând campania de imagine prin prisma celor 5 principii ale unei campanii de succes şi anume: identificarea nevoilor. discuţii directe şef / subaltern. Campania “Venim să cucerim litoralul” se încadrează în rândul campaniilor de succes deoarece obiectivele sale au fost atinse. În cadrul organizaţiei. Principii la care s-a apelat dealungul campaniei : • • • • un bun program de comunicare trebuie să aibă două sensuri (asigurarea feedback-ului).11. comunicările scrise sunt standardizate (toate formularele care sistematizează informaţii despre diferite aspecte ale activităţii). 45 . 3. stilul comunicărilor trebuie să fie obiectiv (nici condescendent. care au un traseu mai puţin riguros. Mijloace folosite : • • • • vizite neoficiale ale conducerii la locurile de muncă au un efect de calm. şedinţe scurte.

radio. luarea în considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass media. monitorizarea şi evaluarea continuă pentru a se vedea ce funcţionează şi unde trebuie făcute eforturi suplimentare. utilizându-se mijloace TV. astfel încât mesajul să pătrundă şi să poată fi perceput de toate sectoarele de public. Evenimentele care au avut loc pe perioada campaniei au fost pregătite din timp şi s-a încercat implicarea mai multor categorii de public mizându-se foarte mult pe comunicare. Campania a acoperit toate categoriile mass-media şi s-a bucurat şi de sprijinul organizaţiilor partenere. • • Campania a fost una de promovare a imaginii companiei Vodafone precum şi a serviciilor oferite de aceasta. în presa centrală şi locală. campania bucurându-se de susţinerea publicului care a fost convins de valoarea mesajului transmis. autocolante bannere. caravane. presă scrisă. De asemenea. s-a constat că acestea au fost respectate în cea mai mare parte: • Înaintea începerii campaniei s-au identificat nevoile publicului prioritar şi printr-un studiu de piaţă s-a observat că pe piaţa de telefonie mobilă este o foarte bună oportunitate de a venii cu produse şi servicii noi. dând atenţia necesară posibilităţilor acelor mijloace media de a difuza mesajul. concursuri pe diferite teme în aer liber. un punct forte al campaniei a fost faptul că s-a menţinut permanent contactul cu publicul prin diferite mijloace de promovare şi de comunicare în masă (prin intermediul partenerilor media ai acestei campanii). În cadrul campaniei au fost selectate atent mijloace media potrivite pentru fiecare tip public. având ca obiectiv pe termen lung creşterea numărului abonaţilor şi utilizatorilor pre-pay. • De asemenea. selectarea unor mijloace media potrivite pentru fiecare tip public.- planificarea şi executarea campaniilor într-un mod sistematic. Deasemenea s-a stabilit că publicul prioritar ar fi format din persoane tinere şi în consecinţă s-a ales locul şi tipurile de activităţi şi strategii comunicaţionale şi de promovare a imaginii. un aspect care a asigurat succesul campaniei a fost implicarea utilizatorilor de servicii oferite de Vodafone. 46 . • Planificarea campaniei a fost executată în mod sistematic: s-a avut în vedere pregătirea acesteia prin promovarea evenimentului în mass-media. • • Impactul mesajului transmis a fost foarte puternic deoarece transmiterea acestuia s-a realizat organizat prin utilizarea de sintagme concise.

000 de fluturaşi (flyere) de prezentare a campaniei. Campania a beneficiat de comunicare în acelaşi sens în toate materialele promoţionale. Imprimarea caracterului dorit prin apelarea la persoane publice (celebrităţi) a fost un alt punct forte al campaniei. Comunicarea integrată şi constanţa mesajului şi ideilor comunicate.000 de autocolante cu emblema campaniei. cheia succesului campaniei. pentru toate mijloacele de comunicare. Din punct de vedere vizual. .9 variante regionale: machete 1 pagină săptămânal  Partenerii media ai revistei Şapte Seri: inserţii reportaje despre campanie • BTL . adecvate mesajelor şi publicului ţintă s-a dovedit a fi foarte eficientă pe parcursul desfăşurării campaniei. Folosirea multitudinii de canale de comunicare a dus la o mai bună receptare a mesajului transmis şi totodată la îndeplinirea cu succes a obiectivelor propuse. Folosirea celebrităţilor pe parcursul desfăşurării campaniei a condus la creşterea forţei de persuasiune şi credibilitate a mesajului.varianta centrală: machete (inclusiv copertă) 1 pagină săptămânal  Şapte Seri .• Monitorizarea şi evaluarea continuă a activităţii de informare. Datorită notorietăţii şi imaginii publice pe care o 47 .100. S-a apelat la următoarele canale de promovare: • Radio  Radio Contact: 10 difuzări / zi de luni până duminică • TV  Naţional TV: 5 difuzări / zi de luni până duminică  N 24: 5 difuzări / zi de luni până duminică • Presa scrisă  Şapte Seri . Folosirea cât mai multor canale de comunicare. . de către reprezentanţii Vodafone.10.15. identitatea campaniei s-a realizat prin folosirea sloganului şi a logo-ului pe toate materialele promoţionale şi în toate prezentările.bannere de prezentare a campaniei. pentru a se vedea ce funcţionează şi unde trebuie făcute eforturi suplimentare a fost un alt punct forte al acestei campanii. .000 afişe de prezentare a campaniei.

vedete ca Gabriela Szabo. Andreea Raducan. construirea şi consolidarea unei imagini favorabile în rândul publicului ţintă. Ileana Pescariu. În urma desfăşurării campaniei de promovare a imaginii Vodafone s-a concluzionat că acest obiectiv a fost atins. celebrităţile sunt evaluate şi prin prisma altor dimensiuni: credibilitatea vedetei. În susţinerea acestei campanii s-au implicat mai multe celebrităţi. potrivirea de fond dintre atributele de imagine ale campaniei şi cele ale celebrităţii. Dar. expertiză. încredere. Potenţialul vedetelor depinde de popularitatea acestora (măsura în care vedetele sunt cunoscute de publicul lor) şi de măsura în care vedetele sunt plăcute de publicul lor. atractivitatea. 48 . astfel îmbunătăţind eficienţa şi persuasiunea acestora. precum şi Mihaela Rădulescu. să atragă atenţia. Majoritatea autorilor care au publicat articole în domeniul comunicării consideră că obiectivul cel mai important al politicii comunicaţionale îl constituie. acestea pot ajutat campania să se diferenţieze. familiaritate.au vedetele. pe lângă acestea. măsura în care consumatorul se identifică cu celebritatea respectivă.

din acest punct de vedere. atingerea obiectivelor de marketing şi. C. Pe de altă parte. Popescu. dealtfel. deci. 48. în centrul preocupărilor specialiştilor se află obiectivele vizând imaginea produselor şi a organizaţiei. decizia de cumpărare fiind tot mai mult influenţată de factori de natură afectivă şi simbolică. I. importanţa imaginii a crescut considerabil42. Obiectivul cel mai important al politicii comunicaţionale îl constituie. I. C. mai departe. agenţii economici au început să comercializeze bunuri capabile să satisfacă. construirea şi consolidarea unei imagini favorabile în rândul publicului ţintă. a unei imagini specifice. Ulterior. 49 .. cit.. a produselor sau a vânzării. cit. mărci şi organizaţii joacă un rol extrem de important în procesul de cumpărare. nevoile consumatorilor cresc şi devin din ce în ce mai complexe. îndeplinirea obiectivelor politicii globale a organizaţiei depind în bună măsură de realizarea obiectivelor comunicaţionale. Accentuarea concurenţei a condus la apariţia unor produse din ce în ce mai asemănătoare. numai profesioniştilor din domeniul publicităţii. Conform rezultatelor obţinute în urma studiilor efectuate pe această temă. puternică şi coerentă amplifică substanţial rezultatele eforturilor pe care le depune organizaţia pe toate celelalte planuri.CONCLUZII ŞI PROPUNERI În condiţiile în care organizaţia modernă nu mai poate exista şi nu se mai poate dezvolta decât în cadrul unui sistem de comunicaţie eficient. p. p. oferta banalizându-se din punct de vedere al caracteristicilor tehnicofuncţionale şi economice. Această transformare a produselor a fost posibilă prin construirea. cele două concepte au apărut şi au evoluat oarecum în acelaşi timp. În perioada în care organizaţiile se concentrau asupra producţiei. imaginea era considerată un „moft”. În asemenea condiţii. imaginea formată în rândul consumatorilor cu privire la produse. asigurând în cele din urmă realizarea obiectivelor politicii globale41. nu toate obiectivele comunicaţionale au aceeaşi importanţă: în general. op. 41 42 Popescu. Prin urmare. 47-48. pe măsură ce nevoile consumatorilor au ajuns în centrul preocupărilor organizaţiilor. o imagine pozitivă. În plus.. conceptul fiind cunoscut.. cu ajutorul demersurilor comunicaţionale. op. şi nevoi de ordin superior – precum nevoia de apartenenţă sau cea de autorealizare. pe lângă nevoile de bază. pentru a-şi diferenţia produsele în raport cu cele ale organizaţiilor concurente. faptul că imaginea nu poate exista fără comunicare reprezintă astăzi o realitate de necontestat. Trebuie precizat însă că. Conceptul de imagine este indisolubil legat de cel de comunicare.

Pe lângă mesajele de natură formală. p. Având ca punct de plecare imaginea ce corespunde realităţii obiective a organizaţiei. totodată. un interviu al preşedintelui organizaţiei în presa de profil sunt numai câteva modalităţi prin care pot fi transmise fragmente ale unui asemenea discurs. un defect de fabricaţie sau comportamentul necorespunzător al personalului care intră în contact cu clienţii. I. specialiştii pun la punct imaginea dorită. 55. concurenţii ş. influenţând favorabil sau nefavorabil imaginea sa. îşi pun amprenta asupra imaginii. Un spot publicitar. al mărcii43. Prin punerea în aplicare a strategiei sunt emise o serie de mesaje de natură formală care dau naştere imaginii difuzate. I. imaginea difuzată trebuie să coincidă cu imaginea dorită. p. care corespunde modului în care organizaţia ar vrea să fie percepută de public. un afiş. cit. constituie situaţii generatoare de mesaje. distribuitorii. Există însă şi o serie de alţi factori care. Imaginea dorită corespunde obiectivelor globale ale organizaţiei. Imaginea dorită este alcătuită din ansamblul valorilor declarate de organizaţie. În momentul de faţă. în acelaşi timp. C. C.Procesul de creare a imaginii unei mărci – fie că este vorba de marca unui produs sau de marca unei organizaţii – constă în generarea unei reprezentări favorabile pornind de la anumite elemente reale şi valorificând. imaginea unei organizaţii depinde şi de mesajele care provin de la diferitele categorii de public cu care ea intră în contact: consumatorii. acţionând într-o manieră informală. cit. care pot afecta serios imaginea organizaţiei. cel mai important rol în acest proces revine comunicării specifice marketingului. 50 . Aşadar. o participare la un salon specializat. vehiculate de organizaţie în discursul său. 52-53.. 43 44 Popescu. Imaginea difuzată este alcătuită din ansamblul semnificaţiilor mai mult sau mai puţin coerente.. în condiţiile în care strategia comunicaţională este bine concepută şi aplicată. O grevă. furnizorii. teritoriul imaginar.. În mod normal. op. valori care îi permit acesteia să câştige un avans în raport cu concurenţii.. Popescu. organizaţia poate emite involuntar anumite mesaje care uneori intră în contradicţie cu imaginea dorită44.a. Aceste mesaje exprimă opinia respectivelor categorii cu privire la organizaţie. op. Comunicarea specifică marketingului contribuie în mare măsură la formarea imaginii globale a organizaţiei. crearea şi susţinerea sa făcând obiectul strategiei comunicaţionale. simbolic. În practică intervin adesea o serie de factori care determină o deviere a imaginii difuzate de la cea pe care şi-a propus-o iniţiatorul demersului comunicaţional. De aceea se poate întâmpla uneori ca imaginea formată în rândul publicului ţintă să nu coincidă cu cea pe care organizaţia şi-a propus să o transmită.

distribuţie şi promovare. fie de mediul extern în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Tinzând către situaţia ideală. Esenţial pentru un profesionist în imagine este să reuşească să fixeze în memoria publicului „amprenta” realităţii modelate imagistic. imaginea şi produsul/marca/organizaţia ajung să fie de nedespărţit. Mâlcomete. 51 . în mai multe locuri (ceea ce pentru persoane sau organizaţii ar fi imposibil). relaţie fondată pe baza succesul obţinut de organizaţie în ceea ce priveşte satisfacerea în condiţii optime a nevoilor şi cerinţelor acestora. iar pe de altă parte să contracareze acţiunea mesajelor de natură informală care pot influenţa negativ imaginea formată. Pentru ca o organizaţie să-şi poată transforma ideile referitoare la produs. în fapte reale şi strategiile în măsuri concrete pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite pe termen scurt. cit. imaginea mai prezintă o serie de alte avantaje. să acţioneze astfel încât imaginea difuzată să corespundă cu imaginea dorită. în timpul scurt al atenţiei mărite45. poate fi prezentă. Al. respectiv produsul/marca/organizaţia va evoca automat imaginea sa. fie că este avut în vedere un produs sau un serviciu al acesteia. În afara acestui atu. P. N. începând cu definirea obiectivelor de marketing şi continuând cu alegerea strategiilor şi 45 Florescu.. Aceasta presupune parcurgerea mai multor etape. o imagine reuşită comunică instantaneu mai mult decât prin orice alt vector comunicaţional. (coordonatori). 292. toate acţiunile specifice acestei variabile a mixului de marketing sunt orientate în direcţia stabilirii unei relaţii pe termen lung cu clienţii. Ea va căuta. op. îndepărtând-o de imaginea dorită. Rezultatul îl constituie imaginea formată. şi anume: să se transmită repede maximum de informaţie. în care cele două imagini coincid.Asupra imaginii difuzate acţionează deci diferite mesaje de natură informală emise fie de organizaţie. p. va evoca produsul/marca/organizaţia. este un vector cu care se operează mai uşor şi mai economicos. în acelaşi timp. Pop. C.. preţ. uzează sau extenuează. În activitatea oricărei organizaţii. adesea imaginea formată diferă de imaginea dorită. În timp. se ajunge la o asociere automată în conştiinţa publicului.. iar imaginea. organizaţia îşi pune în funcţiune întregul arsenal strategic. La baza succesului comunicării prin imagine stă o lege a comunicării. pe de o parte. Fie că este vorba de promovarea imaginii de ansamblu a organizaţie. cum ar fi: nu se consumă. prin care se înţelege ansamblul opiniilor mai mult sau mai puţin structurate cu privire la organizaţie. Imaginea formată indică modul în care este percepută organizaţia de către public. mediu şi lung este necesară o programare riguroasă a activităţilor de marketing desfăşurate în acest sens. indiferent de obiectul său de activitate. demersurile comunicaţionale au o însemnătate deosebită. Ca urmare a intervenţiei unor factori pe care întreprinderea i-a pierdut din vedere sau pe care nu-i poate controla. Or. singură.

în vedere conceperea viitoarelor evenimente pe care le va organiza în acest scop şi programarea atentă a tuturor activităţilor de marketing ocazionate de desfăşurarea evenimentelor respective. în principal. această companie a demonstrat dealungul timpului că ştie şi poate să abordeze orice piaţă. dealungul anilor. fiecare din aceste pieţe cu elementele sale particularizante. Astfel. evidenţierea modalităţii practice alese pentru a-şi promova imaginea şi în al doilea rând. menite să o facă cunoscută în rândul populaţiei şi să determine o reacţie favorabilă din partea acestora. Vodafone pune la punct detaliile pentru următoarele sale demersuri comunicaţionale. în primul rând. Instrumentul folosit pentru un astfel de demers este programul de marketing. Având în vedere poziţia ocupată pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă din România. organizând mai multe campanii de imagine la nivel naţional. gradul de notorietate deţinut. Vodafone a ales o strategie ofensivă de promovare. 52 . compania Vodafone trebuie să aibă. Pentru a conferi consistenţă. şi a cercetărilor calitative şi cantitative organizate la iniţiativa acestuia. continuitate şi unitate demersurilor întreprinse în vederea consolidării şi îmbunătăţirii imaginii sale. În cazul operatorului de telefonie mobilă Vodafone s-a urmărit. prezentat în capitolul trei al lucrării de faţă. elemante care se traduc mai departe în politici individualizate pentru fiecare zonă care se vrea a fi abordată de organizaţie.elaborarea unei liste cu activităţile propriu-zise ce urmează a fi desfăşurate. mai ales în cadrul firmelor internaţionale care sunt nevoite să abordeze pieţe noi. Un ultim aspect ce se doreşte a fi supus atenţiei este reprezentat faptul că în politica de marketing a oricărei firme campaniile de imagine trebuie să ocupe un loc destul de important. publicul-ţintă căruia i se adresează şi. Măsura în care această campanie va contribui la realizarea obiectivelor de marketing ale companiei Vodafone va fi determinată prin intermediul studiilor de piaţă desfăşurate anual de către IMAS. În ceea ce priveşte Vodafone. dovadă fiind numărul de utilizatori ai serviciilor oferite de Vodafone. mediu şi lung. obiectivele propuse spre a fi îndeplinite pe termen scurt. însă. având la bază experienţa acumulată în urma organizării şi desfăşurării a nenumărate campanii de promovare a imaginii sale. Tocmai din acest motiv a fost elaborat programul de marketing al campaniei „Venim să cucerim litoralul!”. evaluarea eficienţei eforturilor depuse în acest sens. pentru ca în final să se poată determina bugetul necesar fiecărei activităţi în parte şi pe total şi să se poată evalua gradul în care acţiunile concrete au condus la realizarea obiectivelor stabilite.

a 2-a.ro. 14. 1948. Harold D. 8. Editur a Comunicare. Charles. 17. 2003. Psihologia consumatorului. Lasswell. Paul Dobrescu. Holt. Trad. Bucureşti. Public Relations: A Value-Driven Approach. Chelcea. Editura Comunicare. 1992. 2004. John. (Ed. Iliescu. Effective Public Relations. Philip. Cristina . Dan. 2003 Relaţii publice. rom. Lucian Radu. Editura Polirom. Alina. 16. Dumitru. Denis. o teză de doctorat. Hartley. Editura Polirom. Iacob. Trad. Kotler. New York. 2003. Bucureşti. Reading Television. Jean-Noel. Kruckeberg. 2003 10. Bucureşti. Bucureşti. Center. Dobrescu. Dan Criste. Bucureşti. Petre. Modele ale comunicării pentru studiul societăţii de masă. Bucureşti. 6. Managing Public Relations. Bucureşti. Grunig.. Scott. Septimiu. Bucureşti. 2003. Turk. Relaţii publice. Editura Comunicare. Judy VanSlyke. Editura Teora.ro. Kaferer. Eficienţă prin comunicare. 2. Dean. Dragoş. John. Raluca Costescu.ro. New Jersey.). 11. Comunicare. ro. Iacob.ro.1997. Hunt. 12. Newsom. (Ed. Editura Comunicare. Ioan. Alina Bârgăuanu. 2000. rev.. 7.BIBLIOGRAFIE : 1.ro. Doug. rev. Coman. Todd. 15. Kendall. 2002. Eficienţă prin comunicare. Londra: Methuen. Philadelphia. 1984. Ioan Jarnea. Editura Comunicare. rom. David W. 2002. Public Relations Campaign Strategies: Planning for Implementation. Robert. Sven.ro. Diana-Maria. a 2-a. Trad. Allyn and Bacon Publ. Bârgăoanu. Ed. Dumitru. 4. Marsh. Ed. Allen. Editura .. Diana-Maria. Cismaru. Comunicare. Relaţiile Publice – Principii şi strategii. Cismaru. Psihologia reclamei şi a consumatorului. 1994. Comunicare. Adrian Duca. Totul despre relaţii publice. Guth. Mass media şi societatea. Prentice Hall. Cum să redactăm: o lucrare de licenţă. Drăgan. 2004. Managementul marketingului.ro. 9. Cristina Coman. 3. Harper Collins Publishers. Fiske. rom. Bucureşti. Bucureşti. McQuail. Trad. Căile presuasiunii: modul de influenţare a comportamentelor prin mass media şi publicitate. James. Rinehart and Winston. 5. Windahl. Glenn. un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane. Bucureşti. 13. Broom. 1980. 53 . Paul. rom. coord.). Cutlip. 2001. Boston. Sociologia comunicării în masă. The Structure and Function of Communications in Society.

5. http://www.org www.cna.com http://www.ro http://www. Indiana. Muncie. Partic.wikipedia.18.internetics.communic. Ball State University.ro www. 1984.com www.ro www.cosmote. 8.vodafone. 16.wall-street.rubinian. 18. Sursă internă pentru studiu de caz 1.adprint. 4. 7.ro http://www.admaker.ro www.orange.ro 54 .com http://www. 3.bizcity. Schranz Distinguished Lectureship in Public Relations.ro http://www. 12. 9. 6.ro http://www. discurs pentru Vern C. Jackson. 17. 2.ro sau http://www. 11.ro http://www.ro www.imas.ro www. 19.investromania.ro www. 14.unibuc.managusamv. 15. 13. 10.ro www.imas-inc.ro www.businessromania.zapp.

în magazinele partenere Bilet. la 350 RON. Clientul va primi un cod unic pe care îl va folosi. în 22 octombrie 2008.ro*. Sursa: Corporatenews.000 de vieţi Publicat: 11 Mai 2009. Pentru concertul de la Cluj-Napoca vor fi puse în vânzare un număr total de 13. Concertul se desfăşoara sub umbrela Vodafone Best Music. biletele la concertul Beyoncé vor fi disponibile publicului larg. programul ce a salvat 70. precum şi în următoarele locaţii din Cluj-Napoca: Casa de Cultură a Studenţilor.ro Conform unui comunicat de presă remis redacţiei CorporateNews. 12:04. 75 RON.ro. în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii. la care se adaugă bilete VIP. 70 RON. Începând cu 25 septembrie 2008. online.ANEXE De la Vodafone vin detaliile concertului Beyoncé (comunicat de presă) Sursa: Comunicatedepresa. Vodafone România are plăcerea să prezinte Beyoncé într-un concert extraordinar la Cluj-Napoca. 55 RON. pe Stadionul Municipal Ion Moina. prin simpla trimitere a unui SMS gratuit la numarul 1855. clienţii Vodafone România pot cumpara bilete în avans între 19 şi 24 septembrie 2008. Institutul Naţional de Hematologie şi Uniunea Naţională 55 . pentru înregistrarea pe site. Vodafone România va asigura acces la bilete pentru clienţii săi inainte de punerea în vânzare pentru publicul larg. 85 RON. Orice client activ în reteaua Vodafone România poate comanda online maxim 4 bilete. prin care Vodafone România a prezentat evenimente muzicale unice precum concertele The Rolling Stones şi Depeche Mode la Bucureşti.ro. programul naţional de donare de sânge "O şansă pentru viaţă”. la www.bilet. Astfel. Shakira la Timişoara. “O şansă pentru viaţă”. cluburile Diesel şi Fashion şi restaurantul Napoca 15. iniţiat de Asociaţia REACT şi Vodafone România. Spectacolul Beyoncé de la Cluj-Napoca este organizat de Fundaţia Culturala Phoenix. în zonele renovate ale stadionului şi pe gazon.bilet. 12:04.ro Publicat: 17 Septembrie 2008. Biletele sunt disponibile într-o gama largă de categorii de preţuri: 45 RON.500 de bilete. la www. împreună cu numărul său de telefon mobil.

000 dintre ei şi suntem mândri că "O şansă pentru viaţă” este un program care salvează vieţi la nivelul întregii ţări. Cei peste 22. Începând cu luna decembrie 2008.181 de persoane au donat sânge. Ne bucurăm şi le mulţumim posturilor TV şi radio care au contribuit semnificativ. în cadrul sesiunilor de recoltare de sânge organizate până acum în sediile Vodafone din Bucureşti. în Centrul de Transfuzii Bucureşti. "Primul an al programului „O şansă pentru viaţă” a însemnat un succes în primul rând prin numarul mare al celor care s-au alaturat cauzei noastre.000 de donatori în primul an de desfăşurare şi să crească cu 30% numărul donatorilor din Centrele de Transfuzii. Am ajuns până acum la 70.000 de vieţi omeneşti. a spus dr. în decembrie 2008. Astfel. sute de mii de pacienţi au nevoie de sânge şi preparate sangvine. zeci de organizaţii dispuse a se implica în acordarea unei şanse pentru viaţă pacientilor din spitalele romaneşti. campania naţională de informare şi conştientizare a publicului privind importanţa donării de sânge a inclus două noi componente. faţă de 2. în regim de anunţ de interes public. faţă de decembrie 2007. pe baza acceptului de difuzare obţinut de agenţia Universal McCann. Anca Ştefan. Este încurajator pentru noi să avem alături parteneri de încredere. cât şi prin campanii de recoltare de sânge în rândul angajaţilor săi. Vodafone România este sponsorul unic al acestui program. 3. 3. sute de voluntari. Ne bucurăm să vedem ca apelul nostru la solidaritate umană a produs un ecou atât de puternic.265 donatori în decembrie 2007 (conform INHT şi CTSB). în decembrie 2008 faţă de decembrie 2007. Efectele pozitive ale campaniei media s-au făcut remarcate din prima lună de la lansare. 000 de pacienti" spus Liliana Solomon. "în fiecare an. Vodafone România. Pe parcursului anului 2008.9% din sângele recoltat în România a fost donat în cadrul celor 12 sesiuni naţionale şi locale ale programului “O şansă pentru viaţă” (conform Institutului National de Hematologie Transfuzionala .INHT). la imbunătăţirea rezervelor de sânge la nivel naţional". reprezentate de spoturile audio şi TV „O şansă pentru viaţă”. a reuşit să atragă peste 50. la nivel naţional. ceea ce înseamnă că. prin difuzarea spotului campaniei. Presedinte Executiv Asociatia REACT.500 de litri de sânge donaţi în primul an de campanie au ajutat la salvarea a peste 70. în decembrie 2008 s-a inregistrat o rată de imbunătăţire de 40% a rezervelor Centrului de Transfuzii Bucureşti. contribuind la salvarea a peste 1. 56 . angajaţii companiei au donat aproximativ 300 de litri de sânge. Acestea au fost realizate pro bono de agenţia Graffitti BBDO şi difuzate gratuit. atât prin susţinere financiară. Astfel. Braşov şi Ploiesti. de aproape toate posturile TV şi radio. Chief Executive Officer.a Studenţilor din România.

Angajaţii Vodafone vor participa ca voluntari la construcţia caselor. este o nouă ocazie de a fi 57 .000 de Euro.vodafone. Pentru noi. denumită "Litoral Curat". cu sprijinul angajaţilor Vodafone România. s-au colectat în total 96 de tone de deşeuri. Venus. care vor veni ca voluntari pe santiere. Argeş. 43 de familii vor avea o casa noua cu sprijinul Fundatiei Vodafone România. „Ne bucurăm ca putem susţine în continuare nevoile comunităţii şi ale persoanelor defavorizate prin acţiunile Fundaţiei Vodafone România. prin proiectul Asociatiei Habitat for Humanity Publicat:19 Martie 2009 Sursa: http://www.000 de Euro. Eforie Nord. Jupiter. destinate familiilor defavorizate. pe toate şantierele Habitat. Ilfov şi Bihor. în valoare totala de 300. până în prezent. Fundaţia Vodafone România anunţă continuarea parteneriatului cu Asociaţia Habitat for Humanity România. desfăşurată în parteneriat cu organizaţia nonguvernamentală Mare Nostrum. programul desfăşurându-se pe plajele din oraşul Constanţa şi în staţiunile Mamaia. Neptun. Dolj.Valoarea totala a proiectului este de 300. În perioada martie – noiembrie 2009. suma donată de Fundaţia Vodafone România. în perioada martie – noiembrie 2009. Mangalia şi Vama Veche. prin susţinerea celui mai amplu proiect de voluntariat pentru constructia de case. Năvodari. Cluj.Vodafone anunţă rezultatele campaniei “Litoral Curat” Publicat: 30 Octombrie 2007. De la lansarea programului Litoral Curat. Olimp. vor fi ridicate case pentru 43 de familii defavorizate.ro/ fundatia-vodafone/finantare/ Casele vor fi construite de voluntari în localităţi din 8 judeţe ale ţării: Timiş. Vodafone România a anunţat rezultatele campaniei de curăţare a plajelor. Sursa: Jurnalul Naţional Potrivit Jurnalului Naţional. Bacău. Constanţa.

cât şi prin acţiuni de voluntariat” . în urmă cu peste 10 ani.. cât şi de finisare a locuinţelor. Alături de aceştia. Rădăuţi (Suceava) şi Cluj. în plus. Habitat for Humanity România construieste şi renovează locuinţe simple.000 de familii din România şi 250. atât la lucrări de construcţie. în sute de programe de caritate şi asistenţă socială. voluntarii vor participa. printr-un buget anual. Oarja (Argeş). de la care vor primi indrumări în permanenţă. Activitatea Fundaţiei Vodafone România este finanţată de către Vodafone România S. Cluj.000 de Euro. Până acum. timp în care voluntarii Vodafone România au fost implicaţi în lucrări de construcţie şi renovare de locuinţe pe trei şantiere Habitat: Oarja(Arges). atât financiar. constructori cu experienţă. a spus Liliana Solomon. Bechet (Dolj). Fundaţia Vodafone România este o organizaţie non-guvernamentală romanească cu statut caritabil. în cadrul celor trei proiecte au fost construite 25 de locuinţe cu sprijinul a 500 de voluntari. peste 1. Suma totală alocată de Fundaţia Vodafone România proiectelor Habitat for Humanity este de peste 300. distinctă de operaţiunile comerciale ale companiei. Moineşti şi Doljeşti (Bacău). angajaţii Vodafone România contribuie voluntar. iar construcţia este realizată de către voluntari împreună cu familiile beneficiare. Cumpăna (Constanţa). Fundaţia Vodafone România a investit 7. pe parcursul celor 9 luni. Bragadiru (Ilfov) şi Beiuş (Bihor). Chief Executive Officer Vodafone România. Şantierele Habitat vor fi amplasate în: Timişoara (Timiş). Asistaţi de angajaţi ai Asociaţiei Habitat for Humanity.A. prin donaţii lunare din salariu. vor participa ca voluntari şi reprezentanţi ai presei din orasele mentionate.Napoca (Cluj). Materialele provin din donaţii şi sponsorizări. la care se adaugă donaţii anuale din partea Fundaţiei Grupului Vodafone. 58 .5 milioane de Euro.alături de cei care au nevoie de sprijin. decente şi accesibile ca preţ pentru şi impreună cu familiile nevoiaşe al căror viitor este afectat grav de condiţiile în care acestea locuiesc.000 de familii din 100 de ţări beneficiază de case construite prin programul Habitat. Parteneriatul dintre Fundaţia Vodafone România şi Asociatia Habitat for Humanity România a început în urma cu doi ani. De la infiinţarea sa.

Acesta este singurul videoduodenoscop pentru nou-născuţi şi sugari din România şi echipează Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria' din Iaşi. precum şi examinarea cu substanţă de contrast a căilor biliare şi a canalului pancreatic. preocupările noastre au inclus un nou domeniu . în special în zone defavorizate şi în comunităţi izolate. destinat copiilor de vârste foarte mici. în spitale din întreaga ţară. Incidenţa în creştere a afecţiunilor digestive de tip malformativ. Dr. Marin Burlea. evaluarea căilor biliare extrahepatice în cazurile în care se suspectează o malformaţie hepato-biliară. dotarea spitalului din Iaşi cu acest echipament modern contribuie la eficientizarea metodelor de investigaţie. precum şi impactul acestora asupra creşterii şi dezvoltării copilului au stat la baza iniţierii acestui proiect.000 USD pentru achiziţionarea primului aparat de endoscopie care permite diagnosticarea afecţiunilor digestive la copiii de vârstă foarte mică. de asemenea. pentru această categorie de vârstă”. medicilor gastro-enterologi şi chirurgi. Explorarea endoscopică aduce avantaje imense în stabilirea diagnosticului şi conduitei terapeutice ulterioare şi permite. “Ne bucurăm că spitalul nostru va beneficia incepând de astazi de acest aparat. care permite investigarea unor afecţiuni digestive la pacienţi de vârsta mică. Echipamentul permite explorarea şi vizualizarea duodenului. 59 . care are o mare nevoie de sprijin. Anul trecut am alocat suma de 630.000 USD pentru susţinerea programelor de îmbunătăţire a asistenţei medicale pentru copii. respectiv nou-născuţi şi sugari. Aceste programe au inclus şi dotarea cu echipamente medicale a secţiilor de pediatrie. a spus Elena Serban. a spus Prof. Manager al Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii „Sfânta Maria' din Iaşi. Videoduodenoscopul pediatric cu vedere laterală inaugurat astăzi permite diagnosticarea rapidă şi fiabilă a afecţiunilor digestive la pacienţii de vârstă foarte mică.sănătatea. Director Fundatia Vodafone România. Continuând angajamentul Fundaţiei Vodafone România de a fi cât mai aproape de nevoile comunităţii. Unul dintre cele mai importante programe a fost dotarea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria' din Iaşi cu primul videoduodenoscop din ţară. „Începând din anul 2007. în special în perioada neo-natală”.Fundaţia Vodafone România investeşte în aparatură medicală pentru Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „ Sfânta Maria' din Iaşi Publicat: 06 Februarie 2009 Sursa: Ziarul de Iaşi Fundaţia Vodafone România a alocat 80.

“Ne bucurăm să susţinem activitatea desfăşurată de Fundaţia de Sprijin Comunitar în beneficiul vârstnicilor din Bacău. care are ca 60 .000 USD. medicale şi de recuperare. prin donaţii lunare din salariu. la adresa http://www. Fundaţia Vodafone România va investi 35. cu probleme de sănătate sau aflate în dificultate. Cele mai multe proiecte au venit în sprijinul copiilor şi al bătrânilor.500. angajaţii Vodafone România contribuie voluntar.Fundaţia Vodafone România si Fundaţia de Sprijin Comunitar din Bacău anunţa lansarea unui nou program pentru sprijinirea persoanelor în vârsta. beneficiază de servicii de asistenţa medicală şi îngrijire la domiciliu. care pot fi consultate pe site-ul Fundatiei. Activitatea Fundaţiei Vodafone România este finanţată de către Companie. asigurându-le acestora medicamente şi servicii sociale. servicii speciale de recuperare şi servicii de asistenţa sociala. au depăşit suma de 2. în 2007. distinctă de operaţiunile comerciale ale Companiei.01 Februarie 2009 . la care se adaugă donaţiile anuale din partea Fundaţiei Grupului Vodafone.vodafone. Proiectele sociale susţinute de Fundatia Vodafone România. printr-un buget anual.Acest program a fost selecţionat de catre Consiliul de Administraţie al Fundaţiei Vodafone România.html.000 EUR în acest program.vodafone.ro/fundatiavodafone/finantare/reguli-de-finantare. Fundaţia Vodafone România susţine programul „Servicii integrate pentru vârstnici” iniţiat de Fundaţia de Sprijin Comunitar din Bacău Publicat:12 Martie 2009 Sursa: http://www. În cadrul programului ‘Servicii integrate pentru vârstnici’ ne propunem ca pe parcursul anului 2008 să ajutăm aproximativ 350 de vârstnici lunar. continuând astfel angajamentul Fundaţiei Vodafone România de a fi cât mai aproape de nevoile comunităţii. conform criteriilor generale de evaluare. Prin acest program. persoanele în vârsta din municipiul Bacău. în plus. “Servicii integrate pentru vârstnici”. Fundaţia Vodafone România este o organizaţie românească non-guvernamentală cu statut caritabil. dintre propunerile primite.ro/ Fundaţia-vodafone/finantare/ Bucureţti.

prin care asistenţi medicali şi îngrijitoare calificate efectuează vizite regulate la domiciliul bolnavilor. Toate aceste servicii sunt oferite gratuit de către profesionişti. pentru a urmări evoluţia lor şi pentru a le oferi sprijinul necesar. acordarea de servicii medicale şi sociale la domiciliu urmând indicaţiile medicului curant. Acest lucru va fi realizat prin editarea unui buletin informativ trimestrial care va fi distribuit către toate mediile interesate.scop îimbunătăţirea calităţii vieţii pentru persoanele în vârstă”. De asemenea. kinetoterapie. Fundaţia de Sprijin Comunitar fiind prima organizaţie din Moldova acreditată să ofere acest gen de servicii de îngrijire la domiciliu. a spus Gabriela Achihai. O alta componentă importantă a acestui program este promovarea voluntariatului în rândul comunităţii şi mai ales al adolescenţilor şi tinerilor din Bacău. Parteneriatul cu Fundaţia Vodafone România ne dă posibilitatea continuării activităţii în beneficiul acestei categorii sociale dezavantajate. astfel încât toate activităţile sunt desfăşurate în conformitate cu cele mai riguroase standarde în domeniu. vârstnicii pot participa la activităţi recreative. Director Fundaţia Vodafone România. care îşi propune promovarea unei imagini a vâarstnicilor ca persoane active. În centrul de zi. de socializare dar şi de recuperare . Ştefan Ciobanu”. în ciuda dificultăţilor materiale pe care le întâmpină. Serviciile de asistenţă medicala desfăşurate de Fundaţia de Sprijin Comunitar (FSC) sunt acreditate de catre Casa de Asigurari de Sănătate. Aceste servicii sunt asigurate de asistente medicale specializate şi cu experienţă în domeniu. prin acest program. Preşedinte Fundaţia de Sprijin Comunitar din Bacău. electroterapie. răspunzând astfel nevoilor comunităţii din care facem parte”. a spus Elena Şerban. reflexoterapie.gimnastică medicală. Programul are şi o componenta educaţionala. deschis în anul 2002. Programul „Servicii integrate pentru vârstnici” oferă servicii complete şi specializate. apoi recuperarea şi reintegrarea persoanei în cadrul Centrului de Zi. de la externalizarea acestuia din spital. Îngrijirea specializată la domiciliu este un alt serviciu oferit persoanelor în vârsta de acest program. bătrânii pot beneficia şi de servicii speciale în cadrul Centrului de zi “Dr. 61 . pentru serviciile de asistenţă socială. dormice şi capabile de o viaţă socială normală. care asigură preluarea pacientului. având ca scop urmarea şi finalizarea cu succes a tratamentelor medicale recomandate de către medicii curanţi. „Fundaţia de Sprijin Comunitar desfăşoară programe de îngrijire a vârstnicilor înca din anul 1997 în urma identificării acestei nevoi în cadrul comunităţii.

alocarea unor fonduri în valoare de 1 milion USD. ca sponsor. Începand din acest an. Activitatea Fundaţiei Vodafone România este finanţată de către Companie.03 Mai 2008 . printr-un buget anual. Vodafone România a susţinut. distinctă de operaţiunile comerciale ale Companiei. Programele sunt susţinute prin Fundaţia Vodafone România şi acoperă câteva direcţii mari. Programul şi-a propus promovarea voluntariatului în cadrul liceelor din Bacău şi stimularea continuării studiilor în rândul elevilor din mediul rural. la care se adaugă donaţiile anuale din partea Fundaţiei Grupului Vodafone. preocupările noastre includ un nou domeniu – Sănătatea. selecţionate pentru finanţare în 2008. două dintre cele mai importante evenimente organizate de către Fundaţia de Sprijin Comunitar în Bacău. Pentru a răspunde nevoilor mari ale comunităţii. „Misiunea Fundaţiei Vodafone România este de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale oamenilor dezavantajaţi. Fundaţia Vodafone România este o organizaţie româneasca non-guvernamentală cu statut caritabil. precum: asistenţă medicală pentru copii. Vodafone România a anunţat. care credem 62 .2008 Sursa:Vodafone România Relatii Publice http://www. prevenirea abandonului şcolar şi familial.Vodafone România are plăcerea să anunţe primele proiecte de asistenţă medicală pentru copii. Gala Voluntarului şi Târgul ONG.05.vodafone. angajaţii Vodafone România contribuie voluntar. programe de educaţie pentru copii cu nevoi speciale. Fundaţia Vodafone România susţine ample proiecte de asistenţă medicală pentru copii Publicat: 22. în special copii şi bătrâni.Parteneriatul dintre Fundaţia Vodafone România şi Fundaţia de Sprijin Comunitar din Bacău a început în anul 2007.ro/ Bucuresti. derulat în trei comune din zona Podu Turcului. la începutul acestui an. prin susţinerea de programe speciale. prin donaţii lunare din salariu. pentru susţinerea de programe în beneficiul copiilor. În plus. cu programul educaţional „ Voluntari pentru comunităţi rurale”. Pe parcursul anului trecut.

ro/Fundaţia-vodafone/ finantare/reguli-de-finantare. cu accesorii pentru ortopedie şi comenzi electrice. Spitalul Karl Diel Jimbolia. 63 . etc) a celor patru unităţi care oferă asistenţă medicală pentru zonele rurale din judeţul Timiş: Spitalul Orăşenesc Sânnicolaul Mare. motor ortopedie. până la 600. aparat pentru menţinerea funcţiilor vitale.Dotarea cu incubatoare şi tehnica medicală avansată a secţiei de neonatologie a Spitalului Clinic de Obstretică şi Ginecologie “Filantropia”. . Consiliul de Administraţie al Fundaţiei Vodafone România a selecţionat primele programe care vor fi finanţate pe parcursul acestui an. Aceste echipamente vor permite susţinerea tratamentelor intensive pentru copiii născuţi prematur. Fondurile alocate pentru susţinerea programelor de asistenţă medicală pentru copii. sterilizator.vodafone. Cu sprijinul Fundaţiei Vodafone România. Proiectele vor fi selecţionate de Consiliul de Administraţie al Fundaţiei. in 2008. Fundaţia Vodafone România invită în continuare ONG-urile şi alte instituţii să trimită propuneri de proiecte la Fundaţia. a spus Liliana Solomon.Vodafone_ro@vodafone.dotarea cu echipamente medicale (incubator pentru nou-născuţi. din Bucureşti. ecograf. etc) a Spitalului de Pediatrie din Braşov. în special în zone defavorizate şi în comunităţi izolate”. instituţiile amintite vor putea oferi asistenţă medicală promptă şi la un nivel înalt de calitate. În urma propunerilor primite de la ONG-uri şi instituţii specializate. care pot fi consultate la adresa: http://www. a căror valoare cumulată se ridică la 270.000.000 USD: .ca are o mare nevoie de sprijin. cu stare gravă. prin Fundaţia Vodafone România.Dotarea cu aparatură medicală performantă (masă de operaţii universală.000 USD. lampa UV.html. . Suma alocată pentru acest proiect este 170 000 USD. Spitalul Orăşenesc Făget şi Spitalul Municipal Lugoj. . ne-am propus să susţinem o serie de programe de îmbunătăţire a asistenţei medicale pentru copii. se ridică la 600. al căror număr a crescut foarte mult în ultimii ani. conform criteriilor generale de evaluare.com. inclusiv dotarea cu echipamente medicale a secţiilor de pediatrie. CEO Vodafone România. în secţiile de maternitate şi pediatrie. Prin Fundaţia Vodafone România. Pentru restul fondurilor alocate programelor de asistenţă medicală. Pentru acest proiect s-au alocat 55 000 USD. Suma alocată pentru acest proiect: 45 000 USD.

64 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful