Universitatea de Vest din Timişoara

Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării

Specializarea: Comunicare socială şi relaţii publice

Comunicarea interactivă cu publicurile organizaţiei. Tehnici online.
Autor: Ciută Claudia Adelina Coordonator: Lect.dr. Claudiu Mesaroş

Timişoara 2009

Cuprins
Argument ............................................................................................................. .4

Capitolul I. Baza teoretică a relaţiilor publice online
1. 1. Relaţii publice în mediul online .................................................................. 6 1. 2. Evitarea mediului online ............................................................................. 14 1. 3. Strategia de Relaţii Publice online.............................................................. 16 1. 4. Afacerist, relaţionist, utilizator ................................................................... 20 1. 5. Targetarea .................................................................................................... 22

Capitolul II. Tehnici de comunicare online
2. 1. Site-ul organizaţiei ...................................................................................... 25 2. 2. Blogul ............................................................................................................ 30 2. 2. 1. Tipuri de bloguri ..................................................................................... 31 2. 2. 2.Autorii blogurilor dintr-o corporaţie ......................................................34 2. 2. 3 Alegerea platformei potrivite .................................................................. 35 2. 2. 4. Alegerea cuvintelor cheie ....................................................................... 36 2. 2. 5. Relevanţă vs. Importanţă ....................................................................... 37 2. 3. Reţele sociale ............................................................................................... 38 2. 3. 1. Linkedin ................................................................................................... 39 2. 3. 2. Facebook .................................................................................................. 39 2. 3. 3. Twitter ...................................................................................................... 40 2. 4. Videosharing. Audiosharing. Fotosharing. ............................................... 42 2. 5. Poşta electronică ......................................................................................... 43 2. 6. Forumul ........................................................................................................ 44 2. 7. Listele de discuţii ......................................................................................... 44 2. 8. Newsgroup-ul .............................................................................................. 45 2. 9. Newsletterul ................................................................................................ 45

2

Capitolul III. Studiu de caz: www.imobiliare.ro
3. 1. Prezentare .................................................................................................... 46 3. 2. Comunicarea internă .................................................................................. 47 3. 2. 1. Blog intern .............................................................................................. 48 3. 2. 2. Flickr ....................................................................................................... 48 3. 3. 3. Facebook .................................................................................................. 49 3. 3. Comunicarea externă ................................................................................. 49 3. 3. 1. Blog ...........................................................................................................50 3. 3. 2. Twitter ......................................................................................................50 3. 3. 3. Linkedin .................................................................................................. 51 3. 3. 4. Newsletter ............................................................................................... 51 Direcţii. În loc de cuprins.................................................................................. 53

Capitolul IV. Resurse
Dicţionar ............................................................................................................ 54 Referiţe .............................................................................................................. 66 Anexe .................................................................................................................. 69

3

În ultimul an. avem dovada că succesul Internetului vine ca rezultat al eliberării şi punerii în practică a ideilor. Odată cu închiderea cotidienelor locale. revistele. După studiile făcute în toamna anului 2008.sethgodin. Au migrat în mediul virtual ziarele.typad. proporţional. se aşteaptă dezvoltarea unor soluţii de implementare a strategiilor planificate. Această provocare apare în condiţiile în care şi până acum. oameni obişnuiţi şi nu jurnalişti sau scriitori. Li s-a dat posibiliatea de a îşi exprima opinia şi li s-a creeat mediul în care să dezvolte noi comunităţi în jurul subiectelor preferate. În contextul economic actual. de creatori de conţinut în mediul online. au devenit creatori de conţinut pentru mediul online. Adaptabilitatea este o competenţă pe care profesioniştii în relaţii publice trebuie să o aibă pentru a putea performa cu adevărat.com/ 4 . în România existau peste opt milioane de utilizatori de Internet. Odată cu dezvoltarea new media. să aducă notorietate şi o imagine bună clienţilor lor. 1 http://www.Argument „Toată lumea a crezut că este necesar să fie cheltuite milione pentru a fi construit un brand. în care apariţia unui articol sau preluarea unui comunicat de presă era aproape sigură. câteva au trecut la prezenţa doar în varianta online (Agenda zilei). vorbim de ideile transmise cu ajutorul mouse-ului. „Fruncea” în Timişoara sau „Vestea” în judeţul Neamţ). am asistat la schimbări majore în rândul publicaţiilor gratuite sau ziarelor de seară: multe şi-au închis tirajul (exemple: „Jurnalul de Est”. În prezent. oamenii de comunicare sunt puşi în situaţia în care chiar trebuie să inoveze şi să vină cu soluţii reale pentru a-şi păstra clienţii sau pentru ca angajatorul să le vadă relevanţa în continuare în companie. Nu vorbim de reclamele de la televizor. foarte multe şi-au micşorat numărul de pagini iar altele au comunicat o reinventare care să se potrivească mai bine crizei. O soluţie la limitarea spaţiului în publicaţiile tradiţionale. relaţioniştii nu au încetat să inoveze. să demonstreze prin cifre şi rezultate importanţa strategiilor şi campaniilor propuse.” 1 Seth Godin Internetul este mediul în care tehnologia întâlneşte cultura şi identităţile indivizilor. este adaptarea la mediul online. televiziunile şi radiourile. Mărirea numărului de furnizori de Internet cu preţuri competitive a avut ca efect creşterea numărului de utilizatori şi.

în general. iar majoritatea oamenilor au o atitudine deschisă faţă de informaţia primită. utilizatorilor de Internet li s-au pus la dispoziţie şi număr mare de instrumente pe care să le folosească. orice utilizator poate să personalizeze anumite platforme şi să devină creator de conţinut. fie prin acces la comentarii. utilizatorii apreciază Internetul pentru resursele pe care le oferă. Acest lucru. indiferent de vârstă. Puţine sunt ocaziile în care nu poţi să iţi exprimi părerea. prin dialogul care se creează. Întrebarea este: suntem pregătiţi ca profesionişti în relaţii publice să exploatăm la maximum avantajele Internetului? 5 . comunicarea fiind una dinamică. Astfel. În mediul online. fie printr-un formular de feedback. astfel se poate ajunge la o opinie comună construită în mod sincer. rolul între receptor şi emiţător se schimbă în mod rapid. Comunicarea de masă s-a dezvolatat în comunicarea interpersonală. Mai mult decât un spaţiu prietenos în care să interaţioneze. mesajele au devenit mai directe. poate veni ca un efect al faptului că în online. e-mail.Un lucru care aduce mediului online un mare plus este interactivitatea existentă între emiţător şi receptor. este susţinută inovaţia şi încurajată dezvolatarea de conţinut nou. Indiferent de profesie. emiţătorul primeşte foarte rapid opinia receptorului. instant messenger sau alte metode. oamenii critică mai puţin.

Odată cu creşterea numărului de calculatoare personale şi dezvoltarea servicilor online. Editura Mediamira. Cluj-Napoca. înaintează în vârstă. dar şi să realizeze că publicul s-a segmentat şi mai mult. telegraf sau televiziune. la prezentări multimedia ce includ text. Odată cu explozia Internetului şi apariţia sistemului global de hipertext. afaceri şi mai ales – comunicare. prezentare şi comunicare a informaţiei ce permite implementarea unor noi modele şi concepte până acum de neimaginat: de la un alt mod de a parcurge informaţia scrisă utilizînd referinţe încrucişate generate de hyperlinks. Relaţii publice în mediul online Comunicarea mediată de calculator desemnează transmiterea şi primirea de mesaje folosind computerele în scopul introducerii. utilizatorii de Internet de acum şapte ani. stocării şi expedierii de date. În acelaşi timp. Idem. comunicarea online a devenit eficientă. Tehnici de comunicare. de la prezentarea informaţiei la adaptarea ei la utilizatori. Internetul este primul mediu de comunicare care nu a fost creat ca o întreprindere comercială corporată. 2 3 Evelina Graur. a devenit un imens mediu de divertisment. acum sunt interesaţi de folosirea Internetului şi cei obisnuiţi cu mediile tradiţionale. Baza teoretică a relaţiilor publice online 1. 98. Inventat de către universitate şi finanţat de guvern. prelucrării. dar a început să se dezvolte cu adevărat abia în anii 90.2 Internetul a devenit o nouă modalitate de prelucrare. 2001.Capitolul I. regulile se schimbă cu repeziciunea gândului. Chiar dacă folosirea mediului online era caracteristică la început tinerilor. Comunicarea online îşi are originile la începutul anilor 70. de la anchete sociale şi statistici în timp real generate simultan cu schimbarea datelor de intrare. indiferent de vârstă. imagini. însă rămân fideli mediului online pentru a se informa. 6 . animaţii şi sunete în aceeaşi entitate. În mediul online. Spre deosebire de telefon. Tot mai mulţi copii au acces la Internet şi tot mai multe aplicaţii încurajează folosirea Internetului de toate categorile de persoane. calculatorul s-a infiltrat cu repeziciune în viaţă noastră.3 Această schimbare. fiind influenţaţi de persoane apropiate sau din necesitatea de a se adapta. p. ceea ce era doar o modalitate de a transfera informaţii şi date între persoane şi instituţii. 1. radio. nu numai că i-a făcut pe cei din media tradiţională să fie nevoiţi să se adapteze la noile tendinţe.

Deşi s-au scris multe cărţi pe acestă temă. Zerfab Ansgar face următoarea afirmaţie: “Relaţiile publice interactive utilizează noile media care fie permit un dialog mediat tehnic cu diferitele grupuri sociale (de exemplu. Ibidem. 7 .4 În Europa. Felix Friedländer surprinde destul de bine relaţiile publice online. dar acerstora le trebuie adăugate şi dimensiunile comunicaţionale specifice mediului online: caracterul multimedia sau dimensiunea globală a comunicării. chiar şi autori cunoscuţi precum Shel Holtz. prin implementarea şi utilizarea unor instrumente puse la dispoziţie de media online şi a mijloacelor şi măsurilor derivate din acestea. fie vin în sprijinul procesului de management al relaţiilor publice (de exemplu. autorii germeni conturând o definire a relaţiilor publice online.Relaţiile publice online nu au fost până acum clar definite. p. aspect contestat de către Wehemeier. relaţioniştii contribuiau la comunicarea externă a organizaţiei trimiţând mesaje prin intermediul mass media. 30. Ceea ce însemnă că relaţiile publice online vin în sprijinul obiectivelor relaţiilor publice în general. care consideră că imensul potenţial comunicaţional al Internetului este minimalizat de o asemnea definire. e-mail. Conform acestei definiţii. www). 2003. Idem. Editura Polirom. direcţia a fost diferită. contribuind la echilibrarea pe termen lung a relaţiilor dintre o organizaţie şi publicurile ei tinta”. 31. 4 5 6 Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore. Dieter Herbst susţine că “relaţiile publice pe Internet înseamnă comunicarea cu publicurile ţintă din Internet şi prin intermediul Internetului”. 5 Felix Friedländer consideră că “e-PR reprezintă un domeniu al relaţiilor publice care. newsgroup-uri). Relaţiile publice şi publicitatea online. automatizarea revistei presei şi a monitorizării media)”. 6 Specialistul în relaţii publice online ar trebui să întrunească şi unele calităţi ale jurnalistului din mediul online. având avantajul publicării exacte a informaţiei. p. fie pun la dispoziţia unui partener de comunicare informaţii în format electronic pentru ca acesta sa le poată apela direct (CD-ROM. relaţiile publice online nu par a fi altceva decât relaţiile publice clasice aplicate pe Internet. pentru că dacă înainte de mediul online. Matt Haig sau James Horton au preferat să analizeze aspectele caracteristice comunicării şi instrumentele comunicaţionale ale mediului online fără să definească foarte clar acest termen. In literatura americană de specialitate s-a evitat problema abordării definitive ale acestei teme. încearcă să stabilească relaţii cu grupurile relevante ale unei organizaţii. acum oganizaţia poate să devină emiţător în comunicarea de masă.

în prezent folosesc Internet toate categoriile de persoane: de la preoţi la artişti. V.8 Noile paradigme. L. A Brief History of the Internet. B. Relaţiile publice au ca obiectiv primordial transmiterea de informaţii pentru a facilita comunicarea şi înţelegerea reciprocă dintre diversele instituţii şi divere tipuri de public. de transmitere şi prelucrare a 7 Doina Tudor. 7 Relaţiile publice online folosesc mediul electronic de comunicare drept suport de emitere/receptare a mesajului. de capacităţi multimedia şi de capacitatea de comunicare de masă (mesajul poate fi emis direct către publicul ţintă. Relaţii publice în context internaţional. a creat noi oportunităţi de comunicare pentru specialiştii în relaţii publice. permite tuturor organizaţiilor să devină comunicator de masă. CERF. online-ul a început să conteze. mult mai complex şi mai eficient. legătura cu ei păstrându-se. Sunt caracterizate de interactivitate (comunicarea birecţională îmbunătăţind înţelegerea reciprocă). regăsim şi multe organizaţii cu caracter economic. În mod evident. social s. acest mediu era considerat un spaţiu virtual unde îşi petrec timpul copiii teribili ai erei informaţionale. Numeroase companii pierd oportunitatea de a întâlni potenţiali clienţi sau pur şi simplu nu sunt găsiţi de cei care doresc să îi contacteze.d. În ultimii ani relaţiile publice au lucrat şi în interesul mediului online: dacă până acum câţiva ani. În mod firesc. D. Începând cu 2003-2004. Explozia tehnicilor de comunicare din ultimii ani.org/internet-history/ 8 .m. acest lucru nu înseamnă că jurnaliştii dispar din peisajul comunicaţional.com/doc/12410825/relatii- publice-in-context-international 8 LEINER. urmărindu-se atingerea unui public care are acces la acest mijloc comunicaţional.scribd. Tehnicile moderne de comunicare permit atingerea unor categorii de public din ce în ce mai mari şi într-un mod din ce în ce mai rapid. http://www. Între 1997-1999. calitatea comunicării depinde şi de mijloacele prin care se transmit informaţiile. de la politicieni la afacerişti sau profesori. KAHN. KLEINROCK.Această componentă a relaţiilor publice a adus posibilitatea comunicaţională la nivel de masă şi faptul că bugetul acordat poate să fie relativ mic. conduc la un mod fundamental diferit. CLARK. utilizatorii de Internet din Romania erau sub câteva sute de mii. Şi ca orice loc în care se concentrează un public numeros. organizaţia devenind emiţător direct în comunicarea de masă).a. deoarece prezentarea lor online nu este bine pusă la punct. R. generate de Internet prin World Wide Web. http://isoc. pentru ca aceştia reprezintă în continuare o verigă foarte impotantă în comunicarea organziaţiei cu publicurile-ţintă.

cu cât o folosim în scop personal şi profesional. contribuie la realizarea unei bune informări. fapt ce favorizează comunicarea. alţii lau proslăvit găsind în această industrie avantajele vitezei de propagare.com/doc/14854870/STRATEGII-I-TEHNICI-DE-RELAII-PUBLICE 9 .scribd. Potenţialul World WideWeb-ului e nesfârşit. în interesul companiilor pentru care activăm. Folosirea Internetului are la bază principiul comunicării. comunicarea online defineşte modul în care oamenii folosesc Internetul şi cuprinde acţiunile acestora prin intermediul tehnologiilor. Acesta desemnează "puterea" pe care o dobândeşte un calculator personal (PC) momentul care este conectat cu alte PC . unde indivizii îşi exercită dreptul liberului arbitru. primim link-uri. Întro definiţie largă. Cuvintele încep să capete sens: vizităm. cu cât citim mai mult despre ea.reţea.informaţiei. Conceptul de absolut necesar pentru clarificarea pe deplin a înţelesului termenului "Internet" este "conectivitatea". Ulterior i s-au adăugat cel al informării şi afacerilor. Principiul de bază este ca Internetul reprezintă un loc fără graniţă. Relaţiile publice online înglobează tehnicile de comunicare furnizate de Internet dar şi de alte modalităţi electronice gen televiziunea.nu sunt selectate în mod necesar ţinând cont de elementul geografic. Înţelegerea procesului de comunicare online şi a funcţionalităţilor acestuia ne permite să identificăm instanţe care se petrec şi să le tratăm ca atare. navigăm. Internetul a fost blamat de unii ca fiind mijlocul modern de distrugere în masă. El devine un vehicul de comunicaţie puternic un instrument de căutare a informaţiei. forţându-se barierele spatio-temporale ale modelelor precedente. Din punct de vedere al informării acest tip de comunicare se bazează pe faptul că Internet-ul oferă posibilitatea inversării rolurilor în procesul de comunicare (emiţător receptor). 9 Cu cât interacţionăm mai mult cu aceată resursă. la posibilitatea actualizării a informaţiei. în plan social şi comunicativ. atât în plan personal cât şi în plan de business. alţii l-au explorat în cele mai mici amănunte ale comunicării. Tehnicile în principiu. informaţia online fiind la îndemâna oricui doreşte să o acceseze. Strategii şi tehnici de relaţii publice. se 9 Valentin Stanciu. Strategiile de relaţii publice "tradiţionale" pot fi adaptate în vederea obţinerii de noi beneficii în ceea ce priveşte menţinerea legăturilor cu publicurile companiei. cu atât ne va fi mai uşor să înţelegem cum funcţionează. Publicurile . radioul sau dispozitivele wireless. trimitem. tehnologia. http://www. posibilităţile de comunicare sunt extinse.

Autorii americani privesc comuniarea de tipul forumurilor de discuţii ca o comunicare asincronă „many-to-many”. forumurile de discuţii. comuniocare sincronă care poate să fie „one-to-one”. Internetul este singurul model care le îmbină pe toate la un loc.html 11 10 . comunicare asincronă „many-to-many”. Pentru că practic 10 Gamulescu Claudiu. de exemplu. Se impune un dialog amplu şi transparent pentru armonizarea relaţiilor între companie şi publicurile ei. 2003. Pentru că prin intermediul Internetului accesul la un număr mare de oameni se face uşor (dacă sunt apăsate butoanele potrivite). http://www. „one-to-one” sau „one-to-many”. nu numai că nu-l va recomanda unei alete persoane dar va căuta el însuşi alte variante. p. Părerea utilizatorului este foarte importantă. „one-to-few” sau „oneto-many”. comunicare asinconă caracterizată de nevoia receptorului de a căuta situri pentru a accesa diverse informaţii care pot implica relaţii comunicaţionale de tip „many-to-many”. producerea în masă a cuvintelor şi distribuţia lor în masă a dus la posibilitatea simulării unor idei. mesajul transmis produce efecte chiar printr-un mijloc de comunicarea mediată. Încă de la maşina de scris şi până la laptop. relevante pentru ceea ce caută. Dacă utilizatorul nu este mulţumit de nivelul de navigabilitate al sitului. Textul şi imaginea. Merrill Morris şi Christine Ogan de la Indiana University au grupat posibilităţile comunicaţionale din mediul online în următoarele patru categorii: • • • • comunicarea asincronă „one-to-one”.10 În timp ce navighează pe Internet. atunci şi chat-ul trebuie văzut ca o comunicare sincronă “many-to many”. Relaţiile publice şi publicitatea online.ro/articol-2450Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore. Editura Polirom.11 Această clasificare este corectă până la un punct. de exemplu IRC-Internet Relay Chat. Acest lucru se datorează atât numărului foarte mare de site-uri şi oportunităţi pe care le pune la dispoziţie mediul online dar şi faptului că utilizatorii urmăresc să găsească pagini cu care să poată comunica întrun mod cât mai activ. oamenii tind să nu mai fie foarte atenţi la paginile pe care le vizitează. e-mail-ul. formează comunităţi. iar o posibilitate de a-i ţine cât mai mult pe pagină este de a le oferi informaţii valoroase. conduc afaceri. Comunicarea poate fi directă sau mediată.underclick. de aceea este recomandabil ca pe orice sit să existe un formular de feedback. alături de cuvintele rostite pot face totul să se întâmple. Elemente de comunicare online. Ei caută să interacţioneze cât mai mult cu site-urile.22.distrează. elemente_de_comunicare_online. de exmplu. imaginile video sau înregistrările.sau camerele de chat.

Editura Polirom. Ca orice campanie de comunicare. Nimic mai greşit. Jurnaliştii nu sunt însă unicul public care ar trebui vizat de e-PR tinând cont că mulţi oameni accesează Internetul şi de acasă. chiar îl depăşeşte. 12 Relaţiile publice online trebuie să fie în concordanţă cu strategiile şi obiectivele de relaţii publice pe termen mediu şi lung. recţia va fi una de revoltă. chat-ul egalează ca posibilităţi comunicaţionale forumul de discuţii. 11 . interacţiunea cu clientul ar putea să fie şi mai bună. segmentarea audienţelor.articole. nici nu trebuie să îi fie micşorată importanţa. opinii. analize care sunt foarte vizitate de cei ce doresc să fie la curent cu cele mai noi informaţii. forumul de discuţii fiind de obicei sub formă de text. însă dacă un e-banner ţi se deschide pe pagina de Internet. 2003. Comunicarea online nu trebuie făcută la întâmplare. pentru că foarte mulţi jurnalişti caută informaţia în mediul online şi pe baza acesteia îşi pot realiza uneori diverse materiale pentru publicaţiile la care lucrează. Dacă mergi pe stradă e destul de uşor să ignori panourile publicitare din ce în ce mai mari. În toate aceste etape trebuie avut în vedere faptul că online-ul presupune o comunicare mult mai complexă şi că Internetul are elemente specifice. există din ce în ce mai multe portaluri de ştiri şi nu numai . Relaţiile publice şi publicitatea online. p.25. şi cea online presupune stabilirea unor obiective de comunicare. vor căuta ştiri despre realizări sau evenimente ori campanii de implicare socială. şi cam tot ce alege să conţină. Orice individ care are acces la tehnologia necesară pentru a poatea produce acum propriile materiale media care să includă imagini. crearea unor mesaje care se doresc a fi transmise şi selectarea modalităţilor celor mai eficiente pentru diseminarea acestor informaţii.diferenţa dintre cele două moduri de comunicare constă în faptul că una e sincronă si cealtă asincronă. utilizând frecvent comunicarea audio şi pe cea video. 12 Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore. De asemenea. reclamele ar trebui să funcţioneze. În plus. vor vizita site-ul oficial al acesteia. Iar dacă sunt cu adevărat interesaţi de informaţia oferită de o companie. Ceea ce aduce nou Internetul în comunicarea de masa este comunicarea de tip “many-to-many” atât sincronă. Interactivitatea a devenit un termen cheie în new media. feedbackul instantaneu şi folosirea aceluiaşi canal pentru răspuns. cât şi asincronă. în timp ce furnizorii pot afla date cu privire la cele mai noi produse introduse in portofoliul companiei. Nici nu se ştie când publicitatea a început să devină antipatică. text. În rest. Încercăm să aplicăm în mediul online pricipiile şi tehnicile folosite în comunicarea prin mijloace tradiţionale. Relaţii publice ar trebui să fie la fel şi pe Internet. Rapoarte financiare pot fi oferite acţionarilor.

De altfel. comunicăm.14 Modurile în care ne informăm. sunt un alt efect al publicităţii.13 Scopul acestor practici nu este doar să genereze acoperire în media convențională și media sociale (social media).În online. dar prin folosirea site-urilor web 2. bloguri. Mai mult.0. ne distrăm şi chiar muncim s-au schimbat radical de când o parte importantă dintre oameni au acces la Internet. • “social search” are același efect. nu doar la cei care le citesc. Brandurile trebuie să fie reprezentate în siteurile sociale pentru vizibilitate sporită. Rezultatul influenţei este o schimbare în percepţia şi/sau în comportamentul utilizatorului. Edelman PR consideră că trebuie acordată atenție atât rezultatelor organice cât și celor plătite/sponsorizate. importante agenții de PR de pe Glob consideră că Google este pagina de prezentare a companiilor pe Internet. folosind tehnici de PR împreună cu tehnici SEO de bază. dar propune pe lângă pay per click (PPC) și search engine optimization (SEO) două noi instrumente de SEM: • “reputational search” grupează acțiunile de influențare a rezultatelor din Google şi celelalte motoare de căutare pentru anumite cautări. 13 Gabi Nistoran. Motoarele de căutare ca instrument de PR. http://basicmarketing. cum se întâmplă acum. Mesajele ar trebui să fie scrise cu gândul la cei care caută informații. după IAB Europe. nu unul care i se substituie. precum rețele sociale.ro/marketingGabi Nistoran. Motoarele de căutare ca instrument de PR. dar și să ajungă pe poziții cât mai bune pe paginile de rezultate ale motoarelor de căutare. http://basicmarketing. Marketingul prin motoarele de căutare (search engine marketing/SEM) este cea mai utilizată formă de publicitate online. interacţionăm. va bate viteza. Click-urile sau răspunsurile directe permise de mediul interactiv. a fost proclamat cea mai importantă invenţie a ultimilor 30 de ani.ro/marketing- online/motoarele-de-cautare-ca-instrument-de-pr/ 14 online/motoarele-de-cautare-ca-instrument-de-pr/ 12 . Identificarea influențatorilor este o altă etapă ce trebuie parcursă de către oamenii de comunicare. Internetul a schimbat lumea în care trăim. iar procentul este în creştere. Tot Edelman PR este de părere că unele lucruri trebuie făcute la fel ca până acum în PR. SEM și social media trebuie să fie convergente pentru a asigura vizibilitate maximă online pentru branduri. twitter etc. calitatea va bate cantitatea. Dar motoarele de căutare sunt mijloace de comunicare importante și pentru relațiile publice. iar altele precum modul de transmitere al mesajelor și target-urile prioritare ar trebui schimbate. de multe ori site-urile mass-mediei fiind clasate în urma altor site-uri.

să nu lase loc interpretărilor. Primii paşi în publicitatea online. simplu.care pot apărea pe site-ul oficial al organizaţiei. http://basicmarketing. Este bine că nimic să nu fie rigid. la CPM a apărut alternativa CPC (cost per click). potrivit celui mai recent studiu Nielsen Online. CPM (cost per mille) este preţul plătit la fiecare 1000 de afişări ale unei reclame. cheie a succesului comunicării. este vorba de reţelele sociale şi blogosferă) pe care intră 66. iar motoarele de căutare rămân pe primul loc. Plata numărul de click-uri date pe o reclamă este foarte folosită la reclamele text dar nu se rezumă la acestea (cum este percepută în multe cazuri).8% dintre internauţi. Mesajul trebuie să fie clar. pot fi integrate şi imagini în sistemul de promovare pus la dipozţie de Google. Comunicarea online implică principii ale comunicării scrise. la apariţia unui mediu ideal pentru marketeri. Internetul servind ca furnizor al unui conţinut personalizat care se întâlneşte cu nevoile individului. printre altele. În plus 15 Gabi Nistoran.9% dintre persoanele cu acces la Internet.momentul comunicării fiind unul important. iar succesul Google a făcut ca şi reclamele text să fie tot mai utilizate începând cu anul 2000 când motorul de căutare şi-a lansat propriul program de publicitate online. fiind utilizate de către 85.15 În acelaşi timp. Informaţia trebuie să fie oferită atunci când este cazul . dar pot fi trimise şi utilizatorilor ca link întrun newsletter ori ca ataşament jurnaliştilor pe email.1% dintre utilizatorii de Internet. Cum pe Internet au apărut tot mai multe reclame şi procentajul de click-uri (CTR – clickthrough rate) pe acestea a scăzut. numărul celor care cumpără sau numărul celor care se abonează la newsletter).Toţi vor să fie conectaţi. Publicitatea online oferă opţiuni mai exacte de targetare. Email-ul este accesat astăzi de 65. Bannerele (apărute în 1993) şi email marketing-ul sunt forme consacrate de publicitate online. Se realizează aşadar o comunicare în două sensuri.ro/marketing-din- experienta/primii-pasi-in-publicitatea-online/ 13 . Mesajul trebuie adaptat în funcţie de publicurile-ţintă. Internetul este cel mai dinamic dintre medii. Un alt aspect ce poate fi valorificat în interesul companiei este posibilitatea de a posta materiale multimedia . interacţionează mai bine cu audienţa şi nu deranjează la fel de mult precum formele mai vechi de publicitate. Există şi CPA (cost per action) unde advertiserul plăteşte costul în funcţie de numărul de clienţi aduşi de publicitate (ex. ceea ce a dus. fiind la fel de bine folosită şi pentru bannere sau alte tipuri de reclame multimedia. fiind depăşit de comunităţi (mai exact. Începând cu anul 2009. interactivitatea acestui mediu oferă posibilitatea utilizatorilor de a primi informaţii detaliate despre un anumit produs doar printr-un click pe un text care oferă o legătură la oferta companiei.

s-au efectuat peste 74 miliarde de căutări prin motoarele de căutare. 2. 17 1. Evitarea mediului online Formatul online este prezentul. Motoarele de căutare sunt cele mai populare pe Internet. fiind folosite de 85.ro/studii/marketingul- cautarilor-online-in-cifre/ 14 . Formatul online este un instrument media cu trăsături pe care practicienii domeniului ar trebui să le exploreze şi mai ales să ia în calcul această provocare. Pentru că formatul online este un instrument. adică mai mult de două pe zi pentru fiecare om conectat la Internet de pe planetă. necesită timp şi implicare pentru a-l folosi în mod potrivit şi a aduce rezultate. 85% dintre căutări se opresc la prima pagină de rezultate. e destul de greu să înţeleagă mecanismele care fac aceste lucruri să meargă. Spre deosebire de panotaj în online este extrem de uşor să urmăreşti unde se duc banii şi cât de eficient au fost investiţi. Fiind o provocare.adage.un mesaj clar şi adaptat specificului audienţei îi va permite acesteia să înţeleagă ceea ce se doreşte a fi transmis. potrivit unui studiu efectuat de trafic. 70% dintre click-urile de pe Google sunt pe rezultate organice. Asta nu înseamnă deloc că asistăm la sfârşitul relaţiilor publice tradiţionale. prudenţa şi gândirea pe termen lung sunt indispensabile. http://basicmarketing.în acest mod se poate vedea şi dacă au fost eficiente . ci la o dezvolatare a lor. 30% pe link-urile sponsorizate. Chiar dacă utilizează Internetul. Online-ul e uşor de măsurat. emailul şi paginile web. Majoritatea practicienilor din relaţiile publice au terminat sau urmează facultăţi cu profil uman şi acest lucru îi determină să evite tehnologia.ro pe site-urile care folosesc acest serviciu. va exista mereu cineva care să se priceapă la chestiunile tehnice şi la care pot apela. Marketingul căutărilor online în cifre. trebuie învăţat pentru a putea fi folosit. Dacă butoanele cunoscute. Se ştie cu exactitate cât costă un vizitator pentru a fi adus pe site-ul organizaţiei. nu funcţionează. Însă acest lucru va dăuna strategiei de 16 17 http://www. 16 Având în vedere situaţia economică din prezent. dar mai ales viitorul relaţiilor publice.com Gabi Nistoran. Google are cotă de piață de peste 97% în România.9% dintre utilizatorii din întreaga lume: • • • • În iunie 2008.

nu să le teoretizeze. în evenimente etc. puţini practicieni ştiu cum funcţionează bazele de date. Totuşi. Ei învăţa tehnici aşa cum li se cere şi nu citesc despre aceste tehnici. Frica de relaţiile publice online. în special listele media. dar puţini sunt aceia ce se pricep să lucreze şi cu o bază de date precum Access. A lucra online este cât se poate de util. iar practicienii de relaţii publice întocmesc diverse liste. Practicienii de relaţii publice se tem de tehnologia din spatele instrumentelor de scriere şi prezentare. pot organiza evenimente sau nu. soluţia este simplă: descoperirea acestui mediu.php/Frica_de_relaţiile_publice_online/2323/ 15 . bazele de date sunt chiar în centrul managementului listei. Excel şi PowerPoint.com. http://www. cu toţii ştim că ciocanul este util la bătutul cuielor. dar poate fi la fel de bun şi la scosul cuielor. pot gestiona crize sau nu. a ajuns la concluzia că practicienii relaţiilor publice sunt pragmatici. De exemplu. astfel încât apelează la companii care construiesc şi gestionează astfel de baze de date. dar dacă ne rezumăm la a citi despre cum se lucrează online nu ajungem până la urmă la nimic concret. Roxana Onea. Ei folosesc un procesor Word.ro/article.onlinepr.ro/article. Ei sunt angajaţi să facă anumite lucruri. audio sau video. dacă nu îi înţelege parametrii.comunic. pot alege media adecvate sau nu. De exemplu.19 18 Roxana Onea. Cineva poate discuta despre ce reprezintă o pagină web sau poate construi o pagină web.relaţii publice. Relaţiile publice online ţin de meşteşug. Iar a scrie e mai bine. Uită training-urile formale chiar în momentul în care părăsesc clasa de curs. va aduce doar dezavantaje. Meşteşugul înseamnă că cineva poate face un lucru sau nu. E suficient că o folosim”. fie că e utilizată online. nu de teorie. Problema este că nimeni nu poate folosi tehnologia întro manieră creativa. Evitarea neînţelesului. fondatorul www. la fel cum pot şti cum să utilizeze tehnicile online sau dimpotrivă.php/Frica_de_relaţiile_publice_online/2323/ 19 http://www. Practicienii nu depăşesc etapa „Nu trebuie să ştim totul despre tehnologia online. precum şi la multe alte activităţi mecanice. În cei 20 de ani de predare a tehnologiilor. Jim Horton. în presă scrisă. Teoria relaţiilor publice rămâne aceeaşi.comunic. 18 Practicienii relaţiilor publice pot scrie bine sau nu. Şi tocmai de aceea a învăţa online înseamnă şi a lucra online. Cineva poate vorbi de segmentele unui mesaj email şi poate scrie un email. ei nu gândesc tehnologic. Frica de relaţiile publice online. Şi pentru că nu se pricep la tehnologie. Şi cu siguranţă a construi este mai bine.

să fie lăsaţi în pace de diferite grupuri de presiune. aşa se aşteaptă şi de la echipa de comunicare să prezinte planul de evaluare la sfârşitul perioadei stabilite. Ceea ce diferă este modul în care sunt urmărite aceste deziderate. dar chiar înainte de a porni un asemenea demers. Dar cum cercetarea înseamnă de fapt investiţii în cercetare. modalitatea de alcătuire a mesajului. 3. specialistul trebuie să aibă în vedere patru elemente importante: care este audienţa. efectele unei campanii de relaţii publice este mult mai uşor măsurabil decât prin folosirea mediilor traditioanale. doresc să convingă consumatorii să le consume produsele. să îi determine pe alegători să voteze candidatul X.20 Este nerealist să spui că în prezent se mai poate concepe o strategie de relaţii publice care să nu includă şi canalul online. Relaţiile publice vizează influenţarea diverselor publicuri. În mediul online. sunt aceleaşi: notorietate.com 16 . Într-adevăr se va putea măsură cantitativ exact câte rezultate au fost aduse. nu şi calitativ. Se recomandă notarea la început a unor 20 http://www.toprankblog. Ele aşteaptă ceva de la cei spre care comunică. relaţii bune cu cei care interacţionează cu organizaţia. atitudinilor şi comportamentelor publicurilor. Organizaţiile nu comunică cu exteriorul din cauza unui sentiment altruist. provocări. profesionistul în relaţii publice trebuie să aibă câteva direcţii. oamenii de comunicare întâmpină şi în mediul online. media folosită pentru transportarea mesajului. Înainte de crearea oricărui plan de relaţii publice. Primul lucru care trebuie luat în considerare de un specialist în realaţii publice este următorul: ce se urmăreşte? Ce se doreşte să se atingă? Identificarea publicurilor-ţintă ajută la stabilirea obiectivelor.1. Organizaţiile urmăresc influenţarea opiniilor. Atunci când vine vorba de măsurare calitativă. Mereu s-a cerut măsurare: aşa cum echipa de vânzări poate măsura cât de performantă a fost în ultima lună sau ultimul semestru. conducerea companiei aşteaptă măsurarea rezultatelor prin folosire altor indicatori. unde se găseşte aceasta. care este mesajul care se doreşte a îi fi transmis şi când se doreşte să îi fie transmis mesajul în cauză. informarea publicurilor-ţintă cu privire la ultimele sau viitoarele acţiuni ale organizaţiei. Strategia de relaţii publice online În principal scopurile finale ale realţiilor publice-atât clasice cât şi cele din Internet.

strategia care va urmări îndeplinirea acestui deziderat va identifica evident. trebuie identificată problema şi rezolvata. reglementările legislative. alte evenimente ş. corecţiile necesare putându-se să se efectueze într-un timp scurt.m. Tactica va include pas cu pas acţiunile care vor contribui la implementarea strategiei stabilite. nu interacţionează . Activităţile altor persoane.obiective. Obiectivele trebuie să fie clare pentru a putea fi îndeplinite • • Realiste. Cunoaşterea cât mai detaliată a tuturor acestora permite luarea unor decizii mai bune.d. companii. în funcţie de caz. pot influenţa o companie sau o persoană. care îi 21 22 http://www. Obiectivele trebuie să fie: • Exacte.nu sunt de folos. Obiectivele vagi-cum ar fi „să aduc câţi mai mulţi vizitatori acestui site”. Relaţiile publice şi publicitatea online. O tactică uzitată este traducerea site-ului în cele mai utilizate limbi străine la nivel internaţional. Nimic nu se desfăşoară la voia întâmplării. Dacă se observă că utilizatorii nu rămân pe pagina noastră. Strategia este cea care veghează ca realizările să aibă coerenţa şi consistenţa necesară.a. Strategia reprezintă direcţia de urmat. O firmă care produce soft antivirus va avea neapărată nevoie să ştie pe de o parte cum este structurată piaţă în acest domeniu. obiectivele relaţiilor publice pe Internet trebuie să conţină două elemente: ce se doreşte să se atingă (din punct de vedere al organizaţiei şi al audienţei) şi timpul în care obiectivele trebuie atinse. acest lucru reprezentând un punct iniţial care. pot pune compania pe direcţia dorită. Nu trebuie să se aştepte la prea mult întrun timp foarte scurt. 22 Dacă ne propunem ca obiectiv creşterea notorietăţii unei pagini Web. p. Uneori ţine de lucruri mărunte (de exemplu lipsa unui buton). pot influenţa o anumită activitate. întrun anumit spaţiu. folosirea instrumentelor care vor ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv. Editura Polirom. stabilirea unor direcţii strategice precise şi cu beneficii pentru companie. iar identificarea problemelor crează oprtunităţi. Totul are loc întrun anumit moment. atunci activitatea de realţii publice este privită dintrun unghi bun de vedere. Lucrurile se interconectează. 17 . Gândite din punctul de vedere al publicului-ţintă.21 În general.com Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore. Dacă se gândeşte din perspectiva “cum pot ajutra un anumit public. „să generez maximum de notorietate online” sau „ să îndeplinesc aşteptările publicului online”. Strategia se poate modifica şi în timpul delurării unei campanii.adage. 2003.44. impactul unui eveniment. împreună cu o cercetare a publicurilor cu care interacţionează organizaţia.

pentru că stabilirea unor obiective inadecvate nu poate duce la atingerea scopului. În cazul unei combinaţii de instrumente "online" şi "off-line". din oricare domeniu de activitate. pe de altă parte. strategia are un scop care se doreşte a fi atins. Utilizarea planurilor de comunicare online integrate urmăreşte. ca obiectiv major. Statisticile cu numărul de troieni. Elaborarea planului de comunicare online al organizaţiei porneşte de la premisa că Internetul reprezintă un mediu de comunicare care poate fi utilizat. se poate afirma că planul de comunicare este un instrument indispensabil oricărei organizaţii. Trebuie să se cunoască aşadar foarte bine care sunt elementele ce pot activitatea companiei pentru care specialistul strategia. Având în vedere importanţa sa. în mod independent sau integrat în vederea realizării comunicaţiei de comunicare a organizaţiei. este vorba despre un plan de comunicare online integrat. Stabilirea unui scop prea vag poate aduce prejudicii. de exemplu publicitatea sau promovarea vânzărilor). a unei combinaţii de instrumente online sau a unei combinaţii de instrumente online şi "off-line" ("tradiţionale". El trebuie însă să poată fi măsurat. Utilizarea fiecărui instrument de comunicare online depinde semnificativ de audienţa vizată. creşterea forţei comunicaţiei de comunicare a organizaţiei. conţinutul planului de comunicare online al unei organizaţii poate fi asimilat. Măsurile luate la nivel internaţional în domeniul protecţiei sistemele vor trebui de asemenea să fie cunoscute. diferenţa majoră dintre acestea reprezentând-o domeniul de aplicabilitate: planul de comunicare online vizează prezenţa şi acţiunile organizaţiei desfăşurate în spaţiul virtual. viermi şi viruşi apăruţi şi impactul acestora asupra utilizatorilor se vor dovedi extrem de utile. Iată de ce. Planul de comunicare reprezintă documentul pe baza căruia sunt desfăşurate ulterior toate activităţile de comunicare ale organizaţiei întro perioadă dată. Pe scurt. Planul de comunicare online are acelaşi conţinut informaţional ca şi planul de comunicare al organizaţiei. Planul de comunicare online poate presupune utilizarea unui singur instrument. conţinutului planului comunicaţiei de comunicare a organizaţiei. Reglementările legislative apărute trebuie să fie de asemenea familiare. întro anumită măsură. va trebui să ştie ce s-a întâmplat în ultima vreme şi pe parcursul anului şi anilor precedenţi în acest domeniu. Orice strategie de rezolvare a unei probleme are misiunea de a o percepe.sunt competitorii direcţi şi cei indirecţi şi. Astfel: 18 .

transmisă consumatorului virtual cu scopul de a-l informa. mai întâi. Dacă în comunicaţia "tradiţională" predomină mesajele care se sprijină pe elemente de natură emoţională. acestuia sugerându-i-se mai degrabă informaţiile despre produs (abordarea indirectă). elemente grafice şi fotografii (imagine) şi sunete. a-l influenţa în convingerile şi atitudinile sale sau a-i modifica comportamentul de cumpărare şi consum. doar în cazul unor audienţe specificate • site-urile web pot fi utilizate pentru a comunica atât cu audienţe generale cât şi cu audienţe specificate. în mod independent sau în urma unor acţiuni de creare de trafic desfăşurate. prin mesaj se înţelege combinaţia de cuvinte (text). decisă să achiziţioneze produsele şi serviciile organizaţiei Pentru a comunica cu publicul său virtual. 19 . folosind propriile abilităţi sau apelând la serviciile specializate ale unor prestatori externi specializaţi. organizaţia creează. comunicaţia "online" este raţională şi implică abordarea directă a consumatorului virtual. acestea sunt folosite ca platforme de comunicare cu cei care. şi mizează pe o abordare indirectă. Pentru că un consumator virtual nu alocă mai mult de 13-14 secunde. calificate. mesaje.• publicitatea online poate fi utilizată atât pentru o audienţă generală (dacă se vizează creşterea notorietăţii sau îmbunătăţirea atitudinii publicului) cât şi pentru o audienţă specificată (dacă se vizează determinarea publicului să cumpere produsul) • poşta electronică poate fi utilizată în mai multe "valuri" de comunicaţie. În contextul planului de comunicare online. care apelează mai degrabă la sentimentele consumatorului. utilizarea poştei electronice va avea în vedere numai audienţe specificate • grupurile de discuţii pot fi utilizate. numai în anumite condiţii restrictive legate de caracterul necomercial al comunicaţiei interne. ea poate servi ca purtător al mesajelor organizaţiei către o audienţă generală. în comunicaţia "online" apare problema timpului. pentru a aştepta să vadă conţinutul unei pagini web. pe măsură ce audienţa este "calificată" (din punct de vedere al interesului faţă de organizaţie şi oferta sa ca şi al caracteristicilor sale). în medie. ulterior. pentru că una dintre regulile de bază în comunicarea prin intermediul poştei electronice şi în cadrul grupurilor de discuţii este concizia. au vizitat site-ul repetând apoi vizita • comerţul electronic se adresează unei audienţe specificate.

Legat de posibilităţile multimedia ale Internetului. El permite o comunicare şi o distribuţie a mesajelor mult mai facilă. sunet şi imagini video. nici un spot cibernetic nu va înlocui calitatea editorialului de la New York Times. fotografii. un loc în care numai câţiva au acces.” Dar puterea acestui mediu digital o reprezintă abilitatea de a integra media variate. 4. se poate spune că nu există domeniu care să nu fie reprezentat pe Internet. în raport cu decizia adoptată pentru coordonarea planului: • • • structurii de comunicare deja existente în organizaţie structurii care gestionează suportul informatic al organizaţiei structurii nou create având oameni. Afacerist. planul urmând să fie adaptat în funcţie de rezultatele obţinute în perioada de evaluare şi de noile realităţi produse la nivelul pieţei. în mai multe moduri decât până acum şi permite şi o ţintire a publicului foarte eficientă. care pot fi căutate şi accesate imediat.directorul ABC News Internet şi al site-urilor care conţin ştiri şi informaţii despre Disney. Acest mijloc de comunicare realizează o calitate bună pentru fiecare. „Contactele din 20 . 1. mesajul transmis sau bugetul acestuia să fie revizuite. relaţionist.” „La fel. audienţa. sunetul la fel de bun ca radioul sau fotografiile la fel de bune ca revistele de specialitate cum ar fi National Geographic. resurse şi competenţe de comunicare şi tehnologia informaţiei. compara posibilităţile media ale Internetului cu mijloacele de comunicare tradiţionale. Acesta spunea: „Noi nu putem înlocui un redactor al unei emisiuni din cauză că oamenii vor o anumită imagine şi o anumită voce. WWW poate oferi ştiri prin text. instrumentele utilizate.Controlul planului de comunicare online are în vedere stabilirea unor mecanisme prin intermediul cărora obiectivele. la un ziar sau un televizor. bidirecţională. Mediul online poate oferi date. Apariţia şi dezvoltarea Internet-ului a produs mutaţii globale în toate sferele vieţii sociale. Atribuţiile specifice controlului implementării planului de comunicare online pot reveni. De fapt. actualizate. Tom Philips . prin urmare şi în domeniile comunicării şi informării şi relaţiilor publice. utilizator Internetul reprezintă mai mult decât un nou mijloc de comunicare ce trebuie exploatat. Internetul poate face imaginile video la fel ca televiziunea. World Wide Web poate ajunge la utilizatori când aceştia muncesc.

poţi interacţiona cu ei. le poţi afla problemele şi le poţi oferi soluţiile direct acolo unde ei aşteaptă cu banii. pentru a construi relaţii puternice şi pentru a mari oportunităţile de comunicare ale companiei. Metro Area. Un zvon negativ apărut întrun mediu „emergent” (de exemplu blogurile) va rămâne un risc permanent de contaminare şi a altor medii (cum ar fi cele mainstream). putând identifica cu mai multă certitudine mediile care vor pune compania în contact cu publicul şi potenţialii clienţi. Targetarea În online targetarea se face mai uşor.23 Chiar dacă au conştientizat nevoia prezenţei companiei în mediul online. insvestitorii. Misiunea specialiştilor în relaţii publice este să utilizeze cât mai bine acest mediu de comunicare. iar comunicarea cu utilizatorii este obligatorie. Poţi fi acolo unde clienţii tăi sunt. Jurnalistul doreşte ştiri cât mai interesante care să aducă valoare publicaţiei pentru care lucrează. în unele situaţii managementul nu înţelege relaţiile publice şi le percepe că pe o extensie a publicităţii. Relaţioniştii trebuie să aibă o cunoaştere bună asupra industriei în care funcţionează compania.media. Poţi vedea ce vorbesc. partenerii de afaceri-majoritatea publicurilor cheie . În online ceea ce cheltuieşti este mai 23 http://www. Trebuie să livreze „pachetele de presa” în format multimedia (însoţite de imagini şi filme digitale. Relaţionistul trebuie să comunice în primul rând cu persoana care i-a cerut serviciile.C.” spune Kay Bransford. Director de marketing strategic Washington D. 1.) Viteza de reacţie trebuie să crească şi ea.aşteaptă să schimbaţi informaţii cu ei folosind e-media.bransfordmarketing. Consumatorul doreşte să fie cât mai puţin agasat cu reclamă. începând cu comunicarea prin e-mail şi până la pagină Web a organizaţiei.com/ 21 . 5. Niciunul din jucători nu îşi cunoaşte bine dorinţele şi nu lucrează cu ceilalţi (vertical sau orizontal) pentru a obţine rezultate mai bune. De unde rezultă şi nevoia de a monitoriza mult mai atent ceea ce se întâmplă în blogosfera sau în alte forme de comunicare online. link-uri către site-uri ale unor experţi din rândurile unor terţe părţi etc. să o selecteze şi să decidă el ce este bine pentru natură sa umană.

De exemplu. mesajul poate fi mai nuanţat şi întocmit pentru a atainge mai bine publicul ţintă. Relaţiile publice şi publicitatea online. Pentru a se construi cu succes relaţii online. trebuie înţeles şi cunoscut exact publicul ţintit. Editura Polirom. diferenţele culturale rămân şi ar trebui cunoscute. iar altele. clienţii potenţiali. studii s. organizaţii de comerţ. sexul . prin a sta şi a vedea care sunt problemele. organizaţii care au link-uri dinspre şi spre situl organizaţii. În acest mod. investitori. Segmentarea cât mai bună a publicurilor este extrem de utilă şi pentru următorii paşi întrucât mesajele şi acţiunile vor diferi în funcţie de specificul fiecărui segment de public identificat pentru a putea obţine un impact maxim.diferite liunii de produse se pot adresa unui sex sau altuia. concurenţa. p. 24 Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore. sponsori online. 46 22 . prin a te implica. Lucrurile se fac acum prin comunităţi. jurnalişti.a. angajaţi. • • • aria geografică . personalul care aactualizează informaţii în cazul motoarelor de căutare. status . cumn ar fi: clienţii.se poate dori ţintirea unor grupuri diferite din punctul de vedere al statutului social.deşi Internetul este un fenomen global. pentru a se identifica necesarul de informaţie specific. Acest lucru se poate face luând în considerare mai mulţi factori: • vârsta . respectiv spoturile se pot alcătui astfel încât unele să se adreseze publicului tânăr. grupuri de presiune. Evident că aceste publicuri variază în funcţie de specificul organizaţiei şi ele vor fi analizate separat. mediul de provenienţă: urban/rural. De exmplu. efectivi sau potenţiali. Probabil că mult mai corect ar fi publicuri-ţintă dat fiind faptul că segmentarea pieţei şi a indivizilor se face în funcţie de criterii multiple: vârsta persoanelor. Mesajul şi întreaga comunicare online trebuie să ţină seama şi să fie construite în funcţie de receptori. prin comunicare. moderatori ai grupurilor de discuţii. Planul de comunicare online cuprinde un ansamblu de acţiuni orientate înspre anumite segmente de consumatori. alţi consumatori.24 În interiorul fiecărui public există distincţii care trebuie urmărite şi tratate în consecinţă. ar trebui urmărite câteva publicuri distincte care pot afecta afacerea online. venituri. Totul depinde de publicul/publicurile ţintite.mesajele. ar trebui deosebite mai multe tipuri de clienţi la care ar trebui să ajungă mesajul organizaţiei. şi mai puţini bani. publicului de vârsta a treia. decât un mesaj cu caracter general adresat tuturor categoriilor de vârstă.mult timp. 2003. ai organizaţiei.

• •

gradul de utilizare al Internetului - se recomandă diferenţiaerea utilizatorilor împătimiţi ai internetuzlui de utilizatorii ocazionali. loialitatea - audienţa poate fi împărţită în clienţi loiali, impulsivi sau oportunişti.25

Acestea sunt doar câteva dintre distincţiile posibile, dar pot fi găsite şi diferenţe mai subtile între clienţi, în funcţie de alegerea stilului de viaţă, de atitudini. Din perspectiva specialistului în relaţii publice (şi nu numai), Internetul trebuie perceput ca o sumă de publicuri diferenţiate pe diverse criterii. Audienţa trebuie împărţită în cât mai multe categorii, subcategorii şi pe cât posibil în sub-categorii, astfel încât să se poată constru şi susţine cât mai potrivit realaţii reciproc avantajoase. Natura interactivă a Internetului permite o adaptare a informaţiilor pentru diferite tipuri de publicuri- ţintă- fie pe e-mail, fie pe pagina Web sau prin orice alt mijloc de comunicare pe Internet, în diverse moduri: se poate permite un acces diferenţiat în funcţie de limba în care se doreşte a se consulta, de exemplu situl Web. Dacă se ţinteşte o audienţă internaţională pagina Web trebuie să aibă opţiuni de căutare în limbi diferite. Firmele internaţionale, cum ar fi IBM, au pagina Web pe mai multe limbi, la acetea putându-se ajunge de obicei prin selectarea ţării de către utilizator în prima pagină a sitului global; pagina Web trebuie împărţită în părţi distincte, permiţând diferitelor categorii de audienţă să găsească informaţia necesară; pagina Web a unei firme ce oferă servicii/produse distincte ar trebui să aibă câte o adresă distinctă pentru fiecare serviciu/produs; de asemenea, trebuie acoperite cât mai multe grupuri de discuţii cu subiecte relevante pentru diferitele segmente de public ale organizaţiei.26 Empatia are rolul ei bine definit şi foarte important, aşa că toate acţiunile întreprinse de profesioniştii în relaţii publice trebuie privite şi din perspectiva publicului ţintă. Audienţa doreşte satisfacerea propriilor nevoi şi deziterate. Dacă se vor vedea lucrurile şi din perspectiva publicului ţintă, un obiectiv astfel stabilit va avea şanse mai mari de a fi atins. Se vor stabili categorii de publicuri la care se doreşte să se ajungă, care sunt vizate de aceasta strategie. Audienţa poate fi formată atât din consumatori individuali cât şi din consumatori instituţionali (diferite organizaţii profit sau non-profit). Definirea audienţei planului se referă la două coordonate importante:

25 26

Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p. 46 Ibidem, p.47.

23

• •

stabilirea conţinutului acesteia: se va adresa planul unei audienţe generale sau unei audienţe specificate? dacă este vorba despre o audienţă "specificată", care sunt criteriile în raport cu care se realizează delimitarea audienţei propriu-zise a planului de restul consumatorilor prezenţi în spaţiul virtual?

În cazul unui plan care se adresează unei audienţe generale, este suficientă includerea în conţinutul acestuia a unei descrieri cu caracter general a audienţei şi a surselor de provenienţă a informaţiilor de identificare / localizare a acesteia. În cazul unui plan care se adresează unei audienţe specificate, este necesară menţionarea criteriilor în raport cu care se va face specificarea şi a surselor de provenienţă a informaţiilor de identificare / localizare a acesteia. Din păcate, cele mai multe firme nu îşi cunosc clienţii. Ele îşi propun să vândă către toată lumea. Dacă proprietarii lor ar reuşi asta, am fi ţara cu cei mai mulţi milionari. Numai că în condiţii normale de piaţă, cota de 100% din piaţă pentru o singură firmă sau un produs este imposibil de atins. Exemple pozitive sunt brandurile care au inventat personaje-consumatori care se identifică cu produsele, cu costuri şi riscuri mai mici. Nu spun că toată lumea ar trebui să practice ultimul model, dar este un bun prilej de a reduce cheltuielile şi de a interacţiona cu consumatorii, în special în era Internetului.

24

Capitolul II. Tehnici de comunicare online
Orice activitate pe Internet a unei organizaţii trebuie privită ca o activitate de relaţii publice pentru că Internetul reprezintă un ansamblu de mijloace de comunicare. Motoarele de căutate sunt doar o modalitate de a ajunge la lucrurile căutate prin intermediul Internetului. La acestea se adaugă recomandărilor făcute prin e-mail, verbal şi sociale prin intermediul reţelelor sociale. Avantajele pe care le aduc reţele sociale ţin de implicarea oamenilor în marcarea informaţiilor valoaroase. Când vine vorba de new media, viteză nu e totul. La informaţie ajunge toată lumea în final. Contează modul incare este tratată, contează corectitudinea, contează unghiul de abordare. Dezoltarea New Media a însemnat depăşirea limitelor geografice. Prin diferite metode de instant message, persoane de pe continente diferite pot comunică foarte uşor, în timp real, având costuri minime. Poţi să îl vezi pe cel cu care vorbeşti prin cameră web, să îi auzi vocea dar să îi şi vorbeşti dacă ai microfon instalat la calculator. Mediul online oferă oamenilor posibilitatea de a se găsi. Ei se împrietenesc pentru că au interese comune şi se ţine prea puţin seamă de ce religie sau de pe ce continet vine fiecare. Se poate spune că e mai uşor să comunici. Mediul online este unul pozitiv şi paşnic (bineînţeles cu excepţii). Diferenţele comportamentale între lumea virtuală şi lumea reală devin din ce în ce mai mici: pe Internet oamenii schimbă păreri, pornesc bussnisuri, îşi fac planuri, brafesc, înşeală, se îndrăgostesc, fură, pierd multă vreme mergând dintr-un loc în altul, uneori fără un scop precis.

2 .1. Site-ul organizaţiei
Website-ul este o colecţie de pagini web, de servicii de reţea, în principal de documente html (Hypertext Markup Language) care alcătuiesc un grup consistent oferit în majoritatea cazurilor de un singur server. Pentru o comunicare şi informare eficientă se recomandă acordarea unei atenţii deosebite atât părţii de design - partea grafică - cât şi celei de software. Un website trebuie să se încarce repede, să ofere un acces uşor la informaţie (care trebuie să fie actualizată în mod constant). El trebuie să conţină, de asemenea, elemente de atracţie pentru fiecare tip de public (vizitatori ocazionali, vizitatori permanenţi, clienţi ai organizaţiei etc.).

25

un site trebuie promovat . prezentarea în detaliu a sa. oportunităţi de carieră în cadrul companiei. În schimb. Tot din pagină oficială a unei companii mai pot fi aflate informaţii despre schimbările la nivelul conducerii organizaţiei şi cele mai recente ştiri. Se vor oferi de asemenea şi coordonate de contact . atunci site-ul trebuie regandit.ro dacă pe acest website nu se vor găsi calculatoare sau informaţii despre ele).spre exemplu rapoarte financiare disponibile doar acţionarilor . Pe lângă faptul că este publicat pe un server gratuit. Un website corporate oferă posibilitatea promovării valorilor companiei. Daca il paraseste in urmatoarele secunde. a produselor sau serviciilor oferite. care combină doua limbi diferite.Este foarte important ca utilizitaorul sa ramana cat mai mult timp pe site-ul unei organizatii.optimizat pentru motoarele de căutare şi înscris în acestea pentru că în cazul în care cineva caută informaţii să spunem despre o anumită marca de maşină şi compania care tocmai şi-a făcut site este dealer în România al acestei mărci.sau anumite date confidenţiale ce pot fi accesate doar pe bază unui cont. Pagină poate cuprinde şi câteva studii de caz. Numele domeniului are o importanţă destul de mare. liste de preţuri dacă este cazul. dar doar atunci când este susţinut de un website de calitate şi relevant pentru cuvintele cheie din domeniu (de exemplu: este inutil să ai domeniul noi-avem-calculatoare. utilizatorului să îi apăra în motorul de căutare folosit link la site-ul companiei. un buton care sa ofere posibilitatea acordarii de feedback. Este recomandat că numele domeniului să fie cel al brandului promovat de companie sau al companiei (dacă acesta coincide cu brandul comunicat). Web site-urile care nu sunt uşor de găsit prin introducerea unor cuvinte cheie în motoarele de căutate. Trebuie inteles ce isi dorete utilizatorul de la acel site. publicarea ştirilor de îndată ce acestea sunt disponibile precum şi pe aceea a menţinerii unei legături permanente cu publicurile companiei. un nume de genul 26 . Un nume de genul : www.pentru a facilita astfel schimbul de informaţii în mod eficient .utilizatorul are posibilitatea de a luă legătură cu departamentul de care este legat mesajul sau. un loc in care utilizatoul sa isi poata exprima parerea. De aceea. Un website poate avea şi conţinut restricţionat ca acces . Fireşte. pot redirecţiona potetialul client chiar spre competiţie. declaraţii ale unor colaboratori sau utilizatori ai produselor. are un nume lung.afaceri-imobiliare.ro va avea de întâmpinat o reticenţă destul de mare din partea utilizatorilor. In regandirea lui trebuie sa fie luat in considerare feedbackul primit de la utilizatori. trebuie sa existe in site. diverse materiale audio-video sau prezentări utile. odata ajuns acolo. odată realizat.home. o seciune. promoţii etc.

Sunt recomandate şi descrieri unice pe fiecare pagină. Franţa în . acestea ajută la indexarea website-ul şi fac navigarea mai uşoară pentru vizitator. În sprijinul informaţiei oferite. reprezintă extensii ale fiecărei ţări.md. Acest lucru înseamnă că. numele domeniului a devenit un brand (subiectul este tratat în studiul de caz al acestei lucrări). permanent.tudi. în afişarea că rezultat relevant în căutările efectuate cu ajutorul motoarelor. trebuie să vină şi un design adecvat care să facă site-ul uşor de utilizat.vorbim de mediul online) dacă sunt mulţumiţi de contiutul website-ului şi relevanţă informaţiei.ro va da impresia de siguranţă şi încredere.de( Deutschland). . p. însă. Editura Polirom. 28 Chiar şi un site care nu este foarte bine optimizat poate fi indexat de motoarele de căutare şi să apăra printre primele rezulate afişate la căutarea anumitor cuvinte cheie. . şi punerea celor mai importante dintre ele. Ibidem. p. în prezent conţinutul este marcat de utilizatori că fiind valoros şi relevant prin recomandările pe care le fac. este necesară de o creştere calitativă a conţinutului. de la început. Fiecare pagină trebuie să aibă titlul şi descrierea unică. Unul dintre cele mai eficiente şi mai folosite instrumente de grafică pentru mediul online este 27 28 29 Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore. şi niciodată să nu se repete mai mult de 20-25% din titlul şi descrierea tag-uri pe diferite pagini de conţinut.it.27 Ceea ce apare după punct.org (organizaţional). 59.fr sau Modolva în .net (network). 2003.www. informaţia trebuie cosntruita pentru cel care o va caută şi trebuie să îi fie utilă acestuia. Se recomandă folosirea unui număr limitat de caractere în titlu tag-ul.guv (guvernamental) sau . Italia în .ro.ro/optimizare-pentru-wordpress/ 27 .edu (educaţional).imobiliare. Există însă şi extensii generice: . Titlurile trebuie să fie sugestive pentru conţinut şi diferite între ele. Ani de la lansare. De aceea majoritatea site-urilor româneşti se termină în . Dacă până acum vreo câţiva ani se punea accentul pe crearea conţinutului bazat pe cuvinte cheie care vor urcă site. relevante pentru fiecare pagină. Sunt şanse mai mari că vizitatorul să dea linkul mai departe şi altor cunoscuţi (sau necunoscuţi .com sau generale: . în mod automat. Informaţiile prezente pe site sunt foarte importante. prin modul în care transmit mai departe informaţia. Relaţiile publice şi publicitatea online.29 Grafica unui site conturează personaliatea pe Web a organizaţiei reprezentate. iar cuvintele cheie trebuie integrate în text astfel încât să fie plăcut de citit. care să atragă utilizatorii. 60. dacă încalcă regulile de relevanţă şi calitate stabilite de marile motoare (de exemplu module de link exchange automat sau conţinut duplicat)vor fi penalizate sau chiar exluse din rezultatele afişate. cele din Germania în . http://www.

astfel încât paginile se încarcă destul de rapid în timpul navigării în raport cu efectele grafice obţinute. Se recomandă ca părţile mai importante din text să fie scoase în evidenţă prin mărirea fontului. Această comprimare. în strânsă legătură cu traficul pe website. Aşadar. numărul de utilizatori pe care un site îi atrage prin numeroase mijloace. p. prima misiune a unui site web este să îşi asigure vizitatorul că se află în locul potrivit. a reprezentat cheia impunerii Macromedia Flash drept cel mai utilizat software pentru realizarea componentelor grafice în paginile Web. Relaţiile publice şi publicitatea online. 31 Vizibilitatea online. „Helvetica” sau „Arial”. 2003. Se recomandă ca grafica să fie constantă pe parcursul întregului site. 66.Macromedia Flash. iată un scop foarte potrivit pentru deţinătorii de afaceri online. comprimând în acelaşi timp datele din pagină. dar în cantitate prea mare devine supărătoare pentru utilizator. O atenţie deosebită trebuie acordată şi lizibilităţii scrisului. să realizeze o conversie. prin titluri corespunzătoare aşteptărilor sale. Apoi să îl determine să citească mai departe. dar pe situri acest font nu are acelaşi succes. E adevărat că animaţia este plăcută. O abordare neregulată va deranja vizitatorul. cel puţin remarcabilă. care sunt raportate direct ratelor de conversie. în final. Două-trei culori dominante ar trrebui să fie suficiente. În plus. 66. De asemenea. trebuie să avem grijă întotdeauna să nu încărcăm pagina şi nici să nu folosim mai multă annimaţie decât este necesar. o pagină web are câteva 30 31 Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore. Până la urmă aceştia ştiu că afacerea este generată de profituri. Iar. Utilizatorii se informează cu un scop bine definit şi ajung pe site-uri considerate de Google drept relevante pentru căutările lor. Ibidem.30 Deşi putem crea foarte multă animaţie şi efecte deosebite. p. trebuie evitată folosirea prea multor culori dominante în pagină. Editura Polirom. deşi în presa scrisă fontul preponderent folosit este „Times New Roman”. iar culoarea fontului să fie contrastantă cu cea a fundalului. 28 . precumşi folosirea unui fundal foarte închis. program care permite crearea de efecte şi construcţii grafice foarte reuşite. Este de preferat „Verdana”. Data fiind structura dinamică a Internet-ului şi nerăbdarea utilizatorilor. O greşeală care se întâlneşte la multe pagini Web este aceea că animaţia realizată distrage atenţia de la ceea ce ar trebui de fapt să ajungă la ochii sau urechile vizitatorului. pentru a nu chinui utilizatorii care încearcă să citească un mesaj.

secunde la dispoziţie pentru a-şi convinge publicul de relevanţa sa. pentru a putea reţine cât mai mult atenţia. Pe care majoritatea vizitatorilor nu vor apuca să îl citească. Drept urmare. plus câteva minute pentru a-i prezenta oferta. Deoarece paginile concurenţei sunt la un click distanţă.ro/2009/02/14/keyword-density/ 29 . Nimeni nu are răbdare cu poveşti kilometrice pe net. pentru a-şi da seama de beneficiile pe care i le poate aduce un produs sau serviciu. trebuie acordată atenţie şi modului în care sunt construite textele prezente pe website. Densitatea cuvintelor-cheie reprezintă procentajul anumitor cuvinte (considerate importante) din numărul total al cuvintelor conţinute de pagină unui site web. cu multe titluri. Dacă.ro daca pe acest website nu se vor gasi calculatoare sau informatii despre ele).webcopywriter. pentru care site-ul intenţionează să fie găsit cât mai sus în Google. Un copywriter tradiţional va scrie un text excepţional de branding pentru un site web. aşa-zisă densitate optimă (3-5%) era data drept o soluţie sigură pentru obţinerea de poziţii fruntaşe în rezultatele organice (neplătite). atunci avem o densitate de 5% pentru acel cuvânt. Considerat spam de marile motoare de căutare. Nu cu foarte mulţi ani în urmă. pot redirectiona potetialul client chiar spre competitie. uneori la limită suportabilităţii cititorilor. sub-titluri şi texte împărţite în paragrafe.34 Nimănui nu îi place să citească un text scris pentru roboţii Google şi nu pentru utilizatorii săi.ro/2009/03/05/copywriter-versus-web-copywriter/ http://www. iar acesta a fost primul pas în demolarea mitului invincibilităţii densităţii cuvintelor-cheie. dintr-un text de 100 de cuvinte indexate. Un web copywriter va miza pe nerăbdarea publicului său şi va scrie scurt şi la obiect. în practică deosebirile sunt mult mai mari.ro/optimizare-pentru-wordpress/ 34 http://www. procedeul de keyword 32 33 http://www.33 Este recomandat ca numele domeniului sa fie cel al brandului promovat de companie sau al companiei (dacă acesta coincide cu brandul comunicat). deoarece au fost pierduţi după câteva rânduri. iar tehnicile aplicate sunt specifice fiecărui mediu de comunicare.webcopywriter. dar doar atunci cand este sustinut de un website de calitate si relevant pentru cuvintele cheie din domeniu (de exemplu: este inutil sa ai domeniul noi-avem-calculatoare. Numele domeniului are o importanta destul de mare. Deşi între un copywriter şi un web copywriter este o diferenţă de un singur cuvânt.tudi. 32 Web site-urile care nu sunt uşor de găsit prin introducerea unor cuvinte cheie in motoarele de cautate. motoarele de căutare au început să returneze drept relevante pagini web cu fraze repetate obsedant. 5 sunt despre SEO.

Adevărată intrare în mainstream a blog-urilor are loc în perioadă 2002-2003 odată cu primele reacţii online vis-a-vis de războiul din Iraq şi cu achiziţionarea de către Google a site-ului. Blogul Un blog nou e ca o carte despre care nu cunoşti nimic. 7 30 . cu atât mai bine. Nu ştim nimic despre autor. considerate mai de încredere. nimeni nu a vorbit încă despre ea. odată cu apariţia primei comunităţi de blog-uri. are copertă lucioasă. Astfel. Dacă n-am pus cartea încă în raft. Cum să scrii pentru multimedia. Dacă blogul are un format uşor de citit. link-uri către blog-uri pe care autorul le consideră relevante pentru conţinutul propriului blog sau pur şi simplu le recomanda cititorilor săi. dar pe prima pagină a cărţii sigur găsim prefaţa şi de cele mai multe ori o scurtă descriere despre autor. Sceneriul. 2007. Cum trebuie să fie cartea că să convingă să fie citită? Primul aspect . nu are nicio recomandare.35 2.stuffing (îngrămădirea de cuvinte-cheie în conţinut şi meta tag-uri) a determinat scăderea importanţei cuvintelor din text şi punerea accentului pe alte atribute ale paginii unui site. Trebuie avute în vedere constrângerile legate de interactivitate şi faptul că autorul multimedia nu scrie doar pentru sine şi publicul său. pornind de la premisă că toate aceste blog-uri sunt interconectate întrun fel sau altul. p. cel mai des prin intermediul unui blogroll sau al link-urilor din conţinut. Tehnici de scriere interectivă. când a şi fost introdus termenul. platformă online ce permite oricărei persoane cu acces Internet să-şi creeze un blog propriu. Pe un blog avem pagina autorului. Rezumatul. Capitolele cum sună? Categoriile blogului cum sunt? Apariţia primelor blog-uri este semnalată în anul 1993. însă acestea nu încep să fie utilizate la scară largă până în 1998.formatul cărţii. Pe copertă cărţii avem titlul şi autorul. Editura Polirom. Blogroll-ul reprezintă o lista de link-uri. ci şi pentru alte persoane sau instrumente care intervin în realizarea textului final. Dacă e cartonată bine. 2. de obicei afişată în zonă laterală a unui blog. Timişoara. fonturi lizibile şi culori prietenoase câştiga o atitudine deschisă din partea utilizatorului de Internet. Derularea. prin intermediul acestor blogroll- 35 Adriane Mallender. urmează să mă uit peste cuprinsul ei. coperi solide. Blogosfera defineşte totalitatea blog-urilor publice că fiind o comunitate.

pdf 37 Idem. cel mai frecvent cu vârste între 20-35 ani (73. şi doar E-book.conţinut publicat în formate de imagine. prin realizările împărtăşite pe blog. totul întro formă umană. masterat sau doctorat).com/wp-content/uploads/2009/04/alexcristache-corporate-blogging. 2. Dar cum comunici aceste valori? Cum le prezinţi ochilor lumii? Blog-ul permite companiilor să îşi poziţioneze angajaţii că fiind lideri în industrie prin opiniile exprimate. Microsoft şi Google sunt doar câteva dintre care au adoptat cu succes fenomenul de blogging.1%). Tipuri de bloguri Blog-ul permite publicare de conţinut întro multitudine de formate. http://blogsessive.37 Indiferent de formatul informaţiei. Corporate Blogging. c. din care peste o treime au şi studii aprofundate.(studii: 49. făcând astfel mult mai accesibilă comunicarea cu consumatorul final. blog-ul a devenit un element de brand. 36 31 . cu timpul. având între 31 şi 45 ani. au o figură cu care pot fi asociate. în timp ce 34% au venituri între 1000 şi 3000 RON).5% au studii superioare finalizate.conţinut format audio. Este indiscutabil faptul că valoarea reală a unei companii este data de sumă valorilor individuale ale angajaţilor săi.conţinut format video. iar autorul unui blog denumirea de blogger.6% din cititorii de bloguri sunt mai în vârstă. Adobe. companiile au acum personalitate. segmentul de vârstă cel mai important în rândul cititorilor de bloguri este 20-25 ani (36. publicarea de conţinut online prin intermediul platformelor de blog se numeşte blogging. cu venituri şi studii peste media utilizatorilor de Internet. Blog clasic . iar aceste formate ne dau o prima clasificare a tipurilor de blog-uri: a. Un studiu de audienţă realizat în februarie 2009 de Standout (agenţie de marketing online) pe 40 dintre cele mai vizitate bloguri româneşti arată că audienţa blogurilor în România este compusă în principal din persoane tinere. personală.uri.7%). se consideră că oricare două blog-uri pot fi conectate printr-un număr mai mic sau mai mare de păşi intermediari.conţinut în format text. Alex Cristache. Pe scurt. Dincolo de asociarea cu un nume sau o siglă. 18.7%). b. Audioblog (podcast) . 1. venituri (17% au venituri peste 3000 RON. Videoblog (vlog) . În ce priveşte vârsta. urmat de cel de 25-31 ani (27. au devenit umane. d. Văzut iniţial că o simplă unealtă de promovare a produselor şi serviciilor. prin intermediul blogurilor.36 2. Photoblog .

Aşa cum nu orice metodă de promovare sau tehnică de comunicare se potriveşte oricărei situaţii.9% folosesc Internetul de 4-7 ani. În anumite cazuri.4%). un blog se poate transforma întro investiţie inutilă.ro/press/2009-03-26/profilul-cititorului-roman-de-bloguri-conform-studiuluiIdem. design.2%).în timp ce 16. cei 22 de angajaţi ai agenţiei au aflat din mediul online că publicaţia va fi închisă. de-a lungul a 3 săptămâni din luna februarie a acestui an. Peste jumătate din respondenţi folosesc Internetul de peste 7 ani (50. standout. blog-ul este un continuu consumator de resurse. aceste avantaje. Fie că este vorba de aspectul tehnic. fie 38 http://www. Abia a doua zi a fost anunţat oficial de către reprezentanţii Ringier că ziarul gratuit al metroului Bucureştean va fi închis. Cititorii de bloguri sunt utilizatori cu o vastă experienţă pe Internet şi care interacţionează într-o proporţie semnificativă cu blogurile pe care le citesc. un blogger poate cita doar o sursă sau pur şi simplu îşi poate exprima punctul de vedere.38 Principalele motive pentru care utilizatorii de Internet citesc bloguri sunt distracţia (70% din răspunsurile la studiul Standout) şi noutăţile (32. Decizia unei companii de a-şi lansă un blog poate avea la bază atât avantajele evidente din punct de vedere al libertăţii de comunicare şi de umanizare a acestei comunicări. pe 40 dintre cele mai vizitate bloguri româneşti. iar scriitorii lor nu se sfiesc să îşi exprime punctul de vedere. Website-ul publicatiei (compact.ro. <6 luni 1. nici blog-ul nu este mereu o soluţie. Dacă un jurnalista caută confirmarea unei informaţii în mai multe surse.3%) în timp ce 34.39 Blogurile sunt apreciate pentru că au conţinut proaspăt.3% accesează blogurile pentru pentru sentimentul de apartenenţă la o comunitate.1 an 1.standout. ne lovim de cazul în care o companie alege să îşi lanseze un blog pe următoarele principii din principii greşite. în timp ce utilizatorii de Internet aflaţi la început sunt aproape inexistenţi pe blogurile româneşti (6luni .info. La studiu au participat peste 8200 de cititori de bloguri. Spre diferenţă de website-urile clasice de prezentare.2% au între 15 şi 19 ani. l-a constituit închiderea ziarului gratuit Compact. de genul: competitorul X şi-a lansat blog sau pentru ca să fie în pas cu tehnologia.html 39 32 . Luând în calcul.) a fost şters la scurt timp după închiderea publicaţiei tipărite. dezvoltare. sau mai rău întro modalitate de a adânci şi mai tare percepţia negativă a publicului. găzduire.13.7%). sau nu.3%. Un caz deosebit. Proporţia celor care îl folosesc de 1-3 ani este redusă (12.

timp de actualizare. presă online de specialitate poate fi considerată că un indicator al imaginii companiei tale prin prismă specialiştilor şi analiştilor din domeniu. în funcţie de rezultatele obţinute putem cuantifica eventualul factor de risc la care compania se poate expune prin publicarea unui blog. timp de mentenanţa.com este în acelaşi timp un motor de căutare în blog-uri şi un agregator al conţinutului acestor. Technorati returnează rezultate relevante căutării în ordine invers cronologică. mai ales datorită afilierii la anumite grupuri comerciale sau datorită politicii de reclamă. Potrivit celor mai recente statistici. analizează şi filtrează. foarte personale.pdf 33 . O imagine negativă în online poate duce la o serie nelimitată de reacţii negative în comentariile de pe blog şi de cele mai multe ori. blog-ul are nevoie de resurse financiare. Pentru generarea şi publicarea de conţinut este nevoie de timp: timp de cercetare. Blog-ul consumă informaţii. timpul reprezintă în fond tot o resursa financiară. fără legătură cu conţinutul blogului în sine. Analizând aceste reacţii. Pe bază unui sistem ce incorelaţii publiceoreaza atât tag-urile/etichetele articolelor de blog cât link-urile interblog-uri. De asemenea. avantajele reale în corelaţii publice ţin de faptul că sunt obţinute prin conţinut personalizat. creat de oameni. O căutare după numele companiei are şanse foarte mare de a întoarce rezultate relevante. Corporate Blogging. Celebrul motor de căutare Google dispune şi de un search engine dedicat în întregime blogurilor. Technorati indexa şi analiză în 2009 activitatea a aproximativ 110 milioane de blog-uri din întreagă lume. În ciuda unor unelte care ajută la automatizarea conţinutului. Deşi nu tot timpul relevanţă. Alex Cristache. Blog-ul consumă personal. Iar în cadrul unei companii. Technorati. http://blogsessive. Google Blog Search permite filtrarea rezultatelor după mai mulţi parametrii ai căutării precum şi după data publicării reacţiilor şi articolelor de blog. cele mai recente reacţii fiind prezentate primele. timp de compunere. 40 40 E-book. o căutare similară pe motorul principal de căutare sau variantă românească a să poate întoarce rezultate relevante.com/wp-content/uploads/2009/04/alexcristache-corporate-blogging. Iar informaţiile se creează sau se caută.că este vorba de angajarea unui blogger experimentat care să îl menţină şi să publice conţinut. Folosind aceiaşi algoritmi de căutare. şi mai ales prin publicarea unui blog cu acces deschis la zona de comentarii. fiind reacţii din interiorul blogosferei. şi de obicei.

De cele mai multe ori.44 Blog-ul de angajat. Exemplu: Google Blog Blog-ul de departament. Corporate Blogging.com/wp-content/uploads/2009/04/alexIdem. http://blogsessive. Acesta este blog-ul al cărui conţinut este publicat aproape exclusiv de către leaderii din diverse departamente ale companiei şi este focalizat pe activitate şi aria de expertiză a departamentului în cauza. Exemplu: Lori DeFurio Adobe Systems. un thought-leader. Tendinţa generală în cazul acestor blog-uri este de a prezenţa analize ale evenimentelor din domeniu. Exemplu: WordPress 41 E-book.2. asemenea blog-uri tind să se transforme întro comunitate de blog-uri personale care ajung să returneze conţinut în mod agregat. Idem. cristache-corporate-blogging. De cele mai multe ori. crearea unei comunităţi în jurul sau şi la obţinerea de feedback din partea consumatorului final.42 Blog-ul de antreprenor este similar cu blog-ul de CEO din punct de vedere al stilului editorial. Conţinutul acestui tip de blog este publicat de mai mulţi autori. Idem. Conţinutul acestui tip de blog este aproape exclusiv legat de aspectele job-ului angajatului. şi care ajută la promovarea acestuia. 2. Este tipul de blog dedicat aproape în totalitate unui produs sau serviciu al companiei. Prezentarea alternativă a echipei. blog-ul de antreprenor se diferenţiază printr-un volum mai mare de informaţii relevante ariei de expertiză şi prin intrările de tip jurnal ce privesc direct proiectele în curs ale antreprenorului / blogger-ului.45 Blog-ul de produs/servicii. Idem.43 Blog-ul de companie cu autori multipli. prognoze şi statistici. Este blog-ul semi-personal al unuia dintre angazatii companiei. Autorii blogurilor dintr-o corporaţie Blog de resurse umane. blog ce va utiliza imaginea companiei pentru promovarea autorului că expert în domeniu. Exemplu: Kevin Lynch Chief Software Architect Adobe Systems. Îmbunătăţirea poziţiei site-ului companiei motoarele de căutare. ceea ce duce la poziţionarea autorului sau că fiind un leader de opinie. produsele şi serviciile companiei. Alex Cristache. angajaţi ai companiei. fiecare contribuind cu intrări relevante ariei personale de expertiză. 2. în diverse departamente.pdf 42 43 44 45 34 . 41 Blog-ul de CEO este blog-ul publicat de către una dintre persoanele din top managementul companiei. conţinutul acestor blog-uri va fi strâns legat de brand-ul. Atragerea de noi candidaţi.

Posibilităţile de personalizarea a aspectului blog-ului. Principalele elemente ce trebuiesc luate în calcul în alegerea unei platforme sunt: a. 48 2. Acesta interacţiune ajută la respectarea tonului de general de comunicare impus de standardele companiei. uman şi o deschidere către comunicarea cu oricare dintre persoanele dispuse la interacţiune prin intermediul comentariilor sau reacţiilor în blogosfera.com sau http://nume-companie. dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi creare de conţinut valoros ale bloggerilor. succesul va fi garantat de un ton relaxat. Alex Cristache. De cele mai multe ori.blogger. se face şi diferenţă între ele.com c. de aceea este recomandata interacţiunea dintre blogger/bloggeri şi departamentul de relaţii publice. Principalul punct forţe al unui blogger este puterea de a incită la conversaţie pe blog-ul sau şi de a o întreţine prin contribuţiile sale la discuţii. de importanţă egală. Nu este permis ca un blog de companie să opteze pentru un blog cu găzduire gratuită şi a cărui adresă de web ar putea să fie: http://nume-companie. iar blog-urile unor ziare puţin mai libertine. Un paragraf introductiv atractiv şi interesant nu este suficient pentru a întreţine interesul treaz al unui cititor.wordpress. fiind o simplă opinie sau prezentare a unor evenimente. 3. b. prevenirea sau după caz. Abilităţile agenţiei sau persoanei care va prelua proiectul. De multe ori bloggerii sunt asemănaţi jurnaliştilor. Idem.com/wp-content/uploads/2009/04/alexcristache-corporate-blogging. Corporate Blogging. Posibilitatea de a rula aplicaţia pe un domeniu şi server propriu. Ziarele utilizează secţiunile de comentarii pentru a permite utilizatorilor să îşi exprime frustrările. tocmai acolo unde se face asemănarea dintre blog-uri şi ziare. 46 47 48 E-book. Stilul jurnalistic din presă clasică nu aşteaptă răspuns de multe ori.Blog sau Blog-ul companiei Automattic dedicat în exclusivitate platformei de blogging WordPress. nemoderand aceste secţiuni. Alegerea platformei potrivite Alegerea platformei de blog depinde de o serie de factori. Însă. http://blogsessive.46 Comunicarea pe blog-ul de companie este în majoritatea cazurilor strict legată de politicile de relaţii publice din cadrul companiei. 2.pdf Idem.47 Interesul se creează şi se întreţine. gestionarea posibilelor situaţii de criză în comunicare. 35 .

la rezultatul vizat. avem SEO spam-ul. http://blogsessive.d. e.a. g.ro/optimizare-pentru-wordpress 49 36 . în online lucrurille sunt flexibile şi trebuie adaptate pentru a fi interesante. de a le modifică percepţia şi de a-i împinge să acţioneze în sensul dorit. Sigur. un produs. dar şi ţinând cont de regulile de indexare ale pentru motoarele căutare. 2.d.pdf 50 www.m. 49 2. să capteze interesul omului care îl scanează întro secundă cu privirea. Costurile aplicaţiei. textele din mediul online au rolul de a capta atenţia cititorilor mereu grăbiţi. Uşurinţă cu care se actualizează conţinutul. Alegerea cuvintelor cheie Titlul articolelor poate fi luat în considerare sau nu. vei găsi ajutor mai uşor din partea membrilor comunităţii. Pe de altă parte. Chiar dacă vorbim de o lume a tehnologiei. de la achiziţionarea licenţei până la personalizarea aspectului şi costurile de găzduire. sensul dorit de ambele părţi. după ce titlul trezeşte curiozitatea. cele mai vizitate pagini ale blog-ului. Alex Cristache. reclamă trebuie să îşi demonstreze utilitatea . 4. cel mai puternic şi utilizat motor de căutare la nivel internaţional îţi pune la dispoziţie statistici ale traficului blog-ului tău prin intermediul serviciului gratuit. Cu cât această este mai mare. nu pentru motoarele de căutare.tudi. vine rândul primului paragraf să îşi convingă cititorii că se află la locul potrivit. pentru a obţine informaţia dorită. f. popularitate. În mod ideal. Şi că trebuie să citească mai departe. numărul de vizitatori unici sau care se întorc. s. Corporate Blogging.cu alte cuvinte. numărul de vizitatori unici. însă. Optând pentru un cont gratuit Google Analytics vei avea acces la statistici privind numărul de afişări ale paginilor blog-ului. titlu unui articol trebuie să fie interesant. în primul. De aici rezultă nevoia de linkuri făcute pentru ochiul uman. Astfel. Fie că încearcă să promoveze o idee. Statistici de trafic şi accesare Google.com/wp-content/uploads/2009/04/alexcristache-corporate-blogging. cuvintele cheie utilizate pentru a ajunge pe blog. acest lucru având ca efect direct importanţa sporită sau nu în algoritm. E-book. Comunitatea de utilizatori formată în jurul platformei. sau persoanele care stau în spatele lor. un serviciu. care presupune cunoşterea celor mai căutate cuvinte şi care sunt trendurile actuale. faptul că răspunde la nevoile consumatorilor. Suportul oferit de autorii platformei. 50 Succesul unui blog se măsoară atât prin numărul de cititori activi (comunicativi) sau abonaţi la feed-ul cât şi prin performanţele sale de trafic: numărul de afişări. Pentru a se ajunge.

este important că fiecare articol nou articol postat să aducă plus de valoare. importanţa unei pagini este data de o sumedenie de factori. Importanţă Relevanţă unei pagini web pentru vizitatori şi importantă acesteia în mediul online sunt principalele categorii după care Google îşi ordonează rezultatele afişate în SERP (search engine results pages) la căutările utilizatorilor.informaţii despre localizarea pe glob a cititorilor şi multe altele. care se bazau pe analiză textelor şi returnau rezultate puternic influenţate de keyword density. gradul de expunere în motoarele de căutare precum şi relevanţă conţinutului şi concentrarea acestuia în interiorul unor anumite nişe contribuie la generarea gradului de popularitate a blog. Acest lucru este prefereabil pentru a nu obosi vizitatorii. De aceea postarile cel puţin săptămânale şi cel mult zilnice.ro/optimizare-pentru-wordpress/ 37 . 51 Factori precum nivelul de trafic. pentru a putea sorta paginile web relevante în funcţie 51 52 http://www. 2. La oră actuală Google Analytics este considerat de către multe persoane că fiind o unealtă foarte precisă şi relevanţă. Deoarece traficul de pe bloguri este în majoritate reprezentat de linkuri de pe alte bloguri. un blog nu întreţine prin statistici ci prin conţinut relevant. care sunt potenţiali clienţi. 5. în ideea creării unei baze de vizitatori frecvenţi. dar nici pentru a-i plictisi. Acestea contribuie la construirea imaginii de lider în domeniul respectiv.tudi. Posturile nu trebuie să fie lungi.ro/optimizare-pentru-wordpress/ http://www. util şi actualizat des. interesant. va ajuta la identificarea vezi care sunt punctele forţe ale acestuia şi tipul de conţinut care are succes la public. cu linkuri în cazul în care sunt citate alte surse. Relevanţă vs. printre care şi controversatul PageRank. Dacă prin relevanţă înţelegem pagini web care corespund nevoilor vizitatorilor (conţin cuvintele-cheie căutate şi furnizează informaţii utile despre subiectul dorit). fără să fie necesară promovarea propriilor produse. O analiză atentă a statisticilor blog-ului. 52 2. gradul de accesibilitate. Numărul de pagini ce se află în indexul unui motor de căutare şi poziţiile acestora în top-ul căutărilor reflectă gradul de indexare al unui site. Spre deosebire de alte motoare de căutare. Acest grad de popularitate este urmărit statistic de către o serie de servicii online dintre care cele mai importante sunt: Alexa Compete şi Quantcas. De asemenea. ci utile. Google a venit cu inovaţia PageRank. O componenţa a dezvoltării de bloguri este prezenţa activă pe alte bloguri din domeniu prin comentarii relevante la subiectul discuţiei.tudi. te va ajuta la identificarea punctele slabe şi îmbunătăţirea prezenţei în anumite arii de subiecte. Cu toate acestea.

tudi. O soluţie pentru a primi link de pe un alt site ar fi scrierea unui articol pentru acel site. penalizări. Toate acestea contribuie la campania de optimizare off-page a unui site. apoi le sortează după autoritatea atribuită acestora. În momentul în care se link-uieşte direct către un site relevant. dar şi vizitatori direcţi. şamd. va căuta să poziţioneze un site pe locuri fruntaşe în Google şi alte motoare de căutare pentru cuvintele-cheie vizate. În conformitate cu acest lucru. relevanţă generală a site-ului. mulţi optimizatori au considerat că principalul indicator al importanţei unui site este PageRank-ul. Link-urile care sunt integrate în interiorul unui articol sunt mai valoroasă decât cele puse în blogroll sau decât linkurile exchange. pentru că două link-uri diferite nu vor avea aceeaşi valoare. care. se pot determina paginile care acumulează şi distribuie PageRank şi se poate stabili valoarea de “nofollow” sau “dofollow” a linkurilor. Google parcurge documentele indexate care conţin cuvintele căutate. Acestea aduc o creştere a relevanţei în motoarele de căutare (care le percep ca pe o recomandare pe care site-ul o primeşte). Prin proceduri de PageRank sculpting se poate creşte importanţa unei pagini în cadrul site-ului. experienţe păreri. Intervin factori precum vechimea siteului şi a domeniului. 54 3. Practic. atâta timp cât nu dăunează aspectulului şi link-uirea se face care website-uri cu care firmă va fi asociată.sau chiar elemente de multiplicare.webcopywriter.ro/optimizare-pentru-wordpress/ 54 38 .de importanţă. Reţele sociale Reţele sociale se referă la toate practicile web care au scopul de a aduce oamenii împreună pentru a împărtăşi idei sau conţinut. alături de optimizarea onpage. 53 http://www.ro http://www. Dacă link-uirea este în beneficiul vizitatorilor. Mai intervine încă un factor. Important este să fie create şi linkuiri de pe alte platforme sau websiteuri către domeniul companiei.53 Link-uirea se poate face către pagini proprii (de la o pagină la altă a website-ului) sau către alte website-uri. automat se va crea o asociere. legat direct la site-ul care trebuie promovat. atunci când un utilizator efectuează o căutare. atunci pot fi puse şi zeci de astfel de trimiteri.

locurile unde am lucrat şi că ce. LinkedIn LinkedIn se prezintă pe şine însuşi.WEB 2. însă pe un profil bine conectat şi recomandat de către foşti colegi / şefi sau colaboratori poate fi un foarte bun punct de plecare pentru orice carieră. precum şi recomandările îşi găsesc locul în profilul personal de pe LinkedIn. Reţeaua este foarte diversă şi aceiasi persoană poate să joace roluri diferite. colegi de muncă şamd) şi de influenţatori avem nevoie ca relaţionişti. 2. Influentatorul este lider/specialist (considerat) în comunitatea căreia poate vrem să ne adresăm (şi de obicei este acceptat la fel în grupurile sale obişnuite: prieteni. Nu în ultimul rând LinkedIn este un foarte bun site de headhunting. Este foarte greu să găseşti canditatul perfect pentrul un nou job. că fiind o reţea pentru "profesionişti". Centrul acestor site-uri este reprezentat de vizitatorii lor. Aici vom găsi profilul firmelor care ne intersează. dar şi oportunitaţi noi. În grupuri profesionale închise gen comunicaţii sau media. Cu cât mai multe conexiuni ai (prieteni) cu atât eşti mai popular. Fără aceştia.com/ 39 . 3. 3. platformele sociale ar fi doar nişte spaţii goale.linkedin. dar mai ales persoane care au aceiaşi profesie.0 a însemnat pentru mediul online trecerea la interacţiune socială şi conţinut generat de utilizatori (Facebook sau Wikipedia). 2. LinkedIn este platforma profesioniştilor. şi de influenţatori avem nevoie in meseria de relaţionist. 1. Facebook 55 http://www. care nu ar merita să fie vizitate. Locurile unde am studiat şi ce (aşa se facilitează şi interacţiunea între foşti colegi de clasă). Asta se traduce şi pentru uneltele pentru profil accesibile. Ce înseamnă aceşti profesionişti ? În mod normal oamenii de peste 25 de ani care muncesc în firme sau companii îşi construiesc oricum o reţea. familie. 55 Aşadar. LinkedIn acţionează de multe ori ca un barometru de popularitate. De cele mai multe ori se fac compromisuri pentru angajări. nişte conturi pentru un spaţiu fără conţinut. După cum spuneam mai sus este destinat celor ce au peste 25 de ani şi muncesc în corporaţii sau firme. 2. angajaţii acetora. posibilitatea discutarii anumitor teme de interes. Cu ce este diferit LinkedIn de FaceBook şi MySpace ? În primul rând vorbim despre un public ţintă diferit.Pe LinkedIn avem ceea ce am numi un CV în timp real. Influenţatorii sunt aici.

Dacă Linkedin este platforma profesioniştilor. s-a schimbat şi reputaţia şi brandul companiei.eduard. cere informaţie sau distra.56 Iniţial disponibil doar colegilor de liceu. Facebook şi-a deschis porţile şi către studenţi. 57 3. În prezent. Microblogul pune la dispoziţie instrumente care permit crearea de conţinut în mai puţin de 140 de caractere. de genul recomandărilor de filme. 3. evanghelişti.ro/ http://www. video sharing şi diverse cadouri. De fapt. un informatician român care lucrează pentru Microsoft. În februarie 2009. Twitter este cel mai rapid mijloc de comunicare online şi 56 57 http://www. către reţelele de lucru. le permite organizaţiilor externe să creeze aplicaţii care să îi implice pe utilizatorii site-ului. Aici se poate interacţiona.” spune Eduard Koller. Facebook poate fi considerată locul în care profesioniştii îşi petrec timpul liber. întrucât ei activează întro piaţă pe care o atinge tangenţial şi produsul la care lucrez). Twitter Twitter este o reţea socială şi un serviciu de micro-blogging care oferă utilizatorilor posibilitatea de a trimite şi citi mesaje cunoscute sub numele de tweets. Pe măsură ce Facebook a crescut şi s-a tot modificat. Facebook începe să se detaşeze că locul online favorit al celor din lumea IT/software. cei 3 interni oameni cu vârste variind între între 20 şi 60 de ani. testeri. în septembrie 2005.comunic. Şi în timp ce compania rămâne independentă. Ceea ce a demarat ca un site exclusivist. vicepreşedintele Windows Live şi. Facebook îşi schimbă constant reputaţia. al studenţilor de la Harvard. Compete.ro/article. impărtii informaţie. în mai 2006. „M-am înscris pe Facebook acum câteva săptămâni. adăuga prieteni. a devenit treptat accesabil de către toată lumea. 3. directori etc. competitive analysis. evident.com plasa Twitter pe locul trei în lume că reţea socială (după MySpace şi Facebook) şi stabilea numărul de vizitatori unici lunari la aproximativ 6 milioanede utilizatori. manageri de pe diferite nivele. Chiar şi ideea că site-ul se adresează tinerei generaţii nu se mai păstrează. din motive pur "didactice" (mai exact. Nu mică mi-a fost mirarea să descopăr pe Facebook peste 40 dintre cei circa 100 de colegi care lucrează pe acelaşi etaj cu mine: dezvoltatori. iar apoi. pentru ca în septembrie 2006 să devină accesabil de către oricine.php/Facebook_socializare_la_puterea_business/3371/ 40 . pe măsură ce este accesabil şi de către părinţi.Facebook este un o platformă socială unde sunt publicate detalii despre anumite persoane.

iar pentru imagini Flickr si Dopo. Ceea ce e de subliniat este modul în care oamenii din spatele acestor mişcări înţeleg twitter.twitter. Audiosharing. omanenii postează impulsiv în această reţea de microblogging.com 41 . cu rezultate măsurabile. dau posibilitatea distribuirii de elemente vizuale care pot fi asociate cu organizaţia. o mişcare de new media din ce în ce mai deasă în peisajul Internetului românesc. putând fi un instrument de ajustare a serviciilor şi produselor companiei/brandului. Nu e primul ziar care face asta. uneori chiar şi mai mult. activitatea concurenţei poate fi urmărită cu uşurinţă.oferă una din cele mai mari viteze de reacţie.blogspot. Faci cont cu numele siteului. Adevărul are în feed în jur de 100 de ştiri pe zi. în general. Cine citeşte atât? Dar la 200 de followers? Dar la două ziare? 2.000 de mesaje pe zi. 4. Până aici nu e nimic în neregulă. Să presupunem însă că persoană care urmăreşte contul de twitter al ziarului are 100 de followeri activi. De cele mai multe construite sub forma de reţele sociale. dar cele mai cunoscute suporturi de videosharing pentru publicul român sunt Youtube şi Trilulilu. beneficiind de cea mai mare suita de aplicaţii Independente. este din ce în ce mai ridicată. iar pe partea de filesharing. Ziarul Adevărul şi-a făcut cont de twitter.com/ http://manafu. Fotosharing. 58 Cum poate omul de relaţii publice să folosească Twitter-ul în interesul organizaţiei pentru care lucrează? Pentru că prezenţa pe twitter. Asta înseamnă 1. Videosharing. Pentru audiosharing sunt folosite spaţiile care oferă găzduire a materialelor în format mp3. Poţi urmări alţi utilizatori de Twitter cu interese similare pentru a crea o prezenţa a brandului în acest spaţiu de comunicare.blog. Deci 1.59 Twitter este o sursă inepuizabilă de feedback din partea consumatorilor finali. mai există entităţi media care au cont pe twitter. o solutie o poate reprezenta Slideshare sau Docshare. dai follow la câteva mii de oameni şi aştepţi să te urmărească şi ei. Scenariul pe care îl văd este următorul. Se pot afla care sunt câmpurile de interes ale publicului şi se pot crea campanii de comunicare specifice. 58 59 http://www. Majoritatea platformelor sociale oferă posibilitatea de a distribui materiale chiar prin profilul personal. bagi feedul în el.100 mesaje pe zi. pentru că. Filesharing.

Relaţionistul trebuie să devină o sursă de încredere şi să comunice informaţii relevante. Se pot trimite comunicatele de presă ale companiei. De cele mai multe ori. după trimiterea comunicatului de presă. Din punctul de vedere al organizaţiei. Pentru că un ziarist primeşte zeci de emailuri pe zi. e-mail-ul facilitează comunicarea atât cu membrii organizaţiei.cu condiţia că destinatarul sau destinatarii mesajului să se afle în faţă unui calculator conectat la Internet în momentul primirii mesajului. cât şi cu cei interesaţi de activitatea acesteia. tot ce trebuie să facă profesionistul în relaţii publice este să aştepte să suna telefonul. fiecare email trimis de relationişti trebuie să fie unul util pentru a nu fi marcat ca “Spam” sau a fi direct şters data viitoare. reprezintă cea mai utilizată şi populară aplicaţie a Internet-ului. Editura Polirom. 42 . 51. Ea permite utilizatorilor să comunice şi să transmită informaţii altor utilizatori indiferent de localizarea geografică şi de fusul orar la o viteză remarcabilă.Majoritatea platformelor ofera găzduire gratuită. 5. 2. comunicarea scrisă este adesea sever analizată atât la nivel morfologic cât şi lexical. 2003. În foarte puţine situaţii. de fotografii dacă este cazul . 60 Stabilirea unor relaţii cât mai bune cu jurnaliştii este una dintre principalele atribuţii ale activităţii de relaţii publice. Timpul de răspuns este în general mic . Este un mijloc rapid şi eficient de comunicare. publicarea comunicatelor depinde şi de dezvoltarea relaţiilor cu massmedia specializate pe ramura de activitate din care face parte organizaţia. E-mailul îmbină elocvenţa cuvântului scris cu posibiliatatea unui feedback imediat. Acestea trebuie judecate şi din punctul de vedere al folosirii 60 Iulian Vegeş Ruff şi Grigore Bogdan. Costurile implicate sunt mult reduse . p. însoţite de logo.faţă de telefon spre exemplu. Relaţiile publice şi publicitatea online. dar au şi servicii prepay pentru cei care vor să stocheze foarte multe informaţii întrun singur loc. În timp ce comunicarea scrisă se bazează pe o evaluare fonologica. astfel încât un e-mail poate ajunge pe cealaltă parte a globului în câteva minute sau chiar întrun interval de timp mai scurt. de interes pentru receptori. Poşta electronică E-mail-ul (prescurtarea de la "electronic mail" fiind cel mai des utilizat termen). Tot prin email se pot trimite şi invitaţii la evenimente. mesaje de felicitare sau cu ocazia anumitor sărbători religioase sau de onomastică.desigur fără a ajunge la un email extrem de mare care ar putea blocă unele dintre căsuţele de email ale destinatarilor.

Acest set de reguli reflectă o anumită experienţă a convieţuirii armonioase în mediul electronic şi are rolul de a elimină posibilele conflicte.63 61 62 63 Evelina Graur. alegerea fonturilor. p. 2003. Relaţiile publice şi publicitatea online. acest lucru nu se va întâmpla. şi a poştei electronice. Neticheta înglobează “regulile de circulaţie” ale informaţiei şi previne greşelile pe care le fac începătorii. 2001. neînţelegeri sau interpretări eronate. Originea etichetei reţelei nu poate fi legată de o anumită sursă. Chiar daca aceste greşeli sunt minore. 52. Relaţiile publice şi publicitatea online. 100. condescendenţă sau păstrarea decenţei în comunicarea cu semenii noştri. Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore. astăzi el nu mai reprezintă o restricţie sau o noutate. • Prezenţa anexelor care sa susţină informaţia transmisă: rapoarte. 2003. Formatul email-ului. Receptorul nu va fi interesat. includerea textului în chenare etc Cuvântul netichetă provine din englezescul netiquette. fie ca este text. p. grafice. Unele din regulile etichetei reţelei sunt asemănătoare regulilor din codul bunelor maniere privind aspecte variate precum adresarea politicoasă. statistici sau surse. Internetul era domeniul iniţiaţilor în transportul informaţiei şi utilizarea protocoalelor. Dacă se trimit multe email-uri în speranţa că cineva va raspunde. Cluj-Napoca. 43 . care desemnează un set de reguli şi convenţii ce trebuie respectate în utilizarea Internetului în general. Editura Polirom. ce trebuie avut în vedere când se trimite un email: • Email-urile pot fi trimise doar persoenelor care şi-au dat permisiunea să le primească. Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore.61 Confrom netichetei.anumitor editoare de texte. fară a fi necesară instalarea unui soft special. tipul de caractere folosit trebuie să fie unul care poate fi citit de toate calculatoarele. în special. ele irită. îl va privi ca “Spam” şi imaginea emitătorului va avea de suferit. stabilirea spaţiilor dintre rînduri şi a modurilor de aliniere. 51. Regulile au fost create şi adunate de înşîşi utilizatorii cu iniţiativă ai Internetului care au dorit să ofere proaspeţilor utilizatori un cadru civilizat şi armonios de manifestare şi dezvoltare în cultură Internetului. fie că este HTML.62 Cum a apărut neticheta reţelei ? Cu ceva timp în urmă. Editura Mediamira. • • Informaţia trebuie adaptată nevoilor receptorului. p. Editura Polirom. Tehnici de comunicare.

O astfel de listă de discuţii presupune însă şi unul sau mai mulţi moderatori care să gestioneze comunicarea. de obicei. Un utilizator se poate la una din listele de discuţii din domeniul care îl interesează. fără a le primi în cutia de poştă electronică. Aceste scrisori pot fi citite. De asemenea. scrisori care reprezintă discuţiile din grup. se poate naviga printre mesajle adunate in timp. un utilizator de Internet care vizitează un forum de discuţii şi observă că este interesat de una dintre temele discutate poate introduce propriul comentariu sau temă de discuţie. Forumul Forumurile sunt spatii virtuale unde mai multe persoane discuta si isi spun parerea despre anumite subiecte stabilite de catre administatorii acelor grupuri. digest . Oricând însă poate luă şi iniţiativă construirii unui astfel de grup pentru a creă o comunitate unde împărtăşirea părerilor şi informaţiilor să fie benefică pentru toţi cei implicaţi. sau ulterior. majoritatea listelor de discuţii gratuite permit abonarea şi dezabonarea la lista respectivă. se pot 44 . 6.adică toate mesajele scrise întro zi sau săptămâna vor veni întrun singur e-mail .sau web. utilizatorul are posibilitatea de a opta pentru primirea mesajelor normal.pentru a vedea ce spun ceilalţi profesionişti. 7. 2. De exemplu. diferenţă fundamentală fiind că membrii participanţi la discuţii nu sunt online în acelaşi timp.2. Listele de discuţii De obicei o listă de discuţii are un nume specific care apare în subiectul oricărui mesaj pentru a le diferenţia de celelalte. Mesajele formeaza o arhiva si. existând posibilitatea de a citi mesajele pe web la adresa grupului. Un specialist în relaţii publice se poate înscrie la grupurile de relaţii publice.după cum decide) scrisori pe tema respectivă. La abonare. urmând să primească zilnic (sau săptămânal . Ca funcţionalitate un forum de discuţii se aseamănă cu un chat cu camere grupate pe teme de discuţii. să pună întrebări provocatoare de noi discuţii să aducă în dezbatere subiecte interesante. profesionistul în relaţii publice trebuie să se documenteze foarte bine. Forumurile oferă şansa de a interacţiona cu grupuri ţintă şi pentru a deveni interactiv în acest mediul. astfel încât să îi înţeleagă pe cei care se implica pe acel forum.

8. noi membri în companie. Este o modalitate prin care se realizează comunicarea directă între organizaţie şi clienţi/consumatori/acţionari etc. noi produse oferite sau promoţii existente. 45 . Newsgroup-ul Numele newsgroup-ului sugerează temă conversaţiilor din acel grup. 9. continuându-se astfel discuţia. fie pentru a vedea ce se mai întâmplă. ce mai fac alţii etc. Pentru a putea participă activ la discuţiile de pe un forum este necesară înscrierea.păstra sau se poate să li se răspundă pe adresă privată ori pe adresă grupului. care este gratuită. 2. Există sute de grupuri care acoperă o gamă variată de subiecte. fie pentru a transmite ştirile companiei. Newsletterul Newsletter-ul poate mediatiza un anumit subiect ori chiar o organizaţie. cu noi contracte obţinute. şi permite de asemenea şi obţinerea de feedback. 2. El poate fi stocat şi pe Internet pentru a putea oferi posibilitatea căutării în arhivă şi trebuie neapărat să conţină deopotrivă posibilitatea de abonare la acest serviciu şi pe cea de dezabonare. Newsletterul poate fi utilizat cu succes şi că modalitate de relaţii publice online .spre exemplu trimiterea unui astfel de newsletter o data pe lună cu cele mai noi realizări ale companiei. Din nou o modalitate care poate fi utilizată de relaţionist.

imobiliare.ro 3.780.1. De aproximativ un an lucrez pentru această companie.000 de utilizatori lunar pe site-ul care promovează oferte imobiliare din întrega ţara.imobiliare. Prezentare www. Astăzi. sunt înregistraţi peste 250.134.ro propunea marketarea imobilelor prin intermediul mediului online.2.imobiliare. Cum arăta www. Captură de ecran www.ro a fost lansat în anul 2000.ro din punct de vedere al traficului în luna mai a anului 2008? . În ciuda faptului că www.imobiliare.ro 46 .Capitolul III. 1. 060 de vizitatori unici . vânzări şi marketing. peste 1000 de agenţii imobiliare beneficiază de serviciile acestei companii. dezvolatare. Asocierea a reprezentat un moment decisiv pentru dezvoltarea ulterioară a portalului.294 de afişări F Fig. Structura companiei este una tradiţională şi cuprinde departamentele: administrativ. departamentul de marketing al firmei s-a format abia acum un an. rezultatul firesc fiind un ritm de creştere constant accelerat. iar din 2005 este membru a grupului american de investiţii NCH Advisors Inc. Studiu de caz www. relaţii clienţi.imobiliare.

se crează calendarul de servicii şi se pot uploada tot felul de materiale: de la imagini la video sau documente. Pentru început trebuia înţeles modul în care era poziţionat portalul atât în rândul agenţiile imobiliare.ro era lider pe segmentul lui întro perioadă în care nici măcar nu avea departemant de marketing. Fiecare departement are spaţiul lui. cât şi cu întreaga activitate curente. 3. Comunicarea internă Fiind vorba de o firmă care dezvoltă un proiect online. se adaugă şi intranetul.De aici trebuia să se plece: www.ro s-a dublat ca număr. Am devenit conştientă de necesitatea unui cadru mai prietenos de interacţiune. Modalitatea de comunicare mediată folosită era emailul sau instant messenger-ul pus la dispoziţie de Yahoo. această platformă nu permite comentarii şi este prezentată sub formă oficială. echipa imobiliare. de aceea există tendinţa ca aceştia să lucreze foarte bine în echipele lor.ro dispun de un computer. Din mai 2008. a fost crearea sau adoptarea de instrumente mai prietenoase care să faciliteze comunicarea intermediată cu ajutorul calculatorului. în care se încerca reprezentarea echipei în mediul online. La acestea. Pentru a înţelege mai bine firma. Pe intranet sunt trecute contactele tuturor angajaţilor. Chiar dacă se lucrează la lucruri diferite. Totuşi. Rolul noului departament era să aducă şi mai mulţi vizitatori în portal (întărirea argumentului de vânzare) şi să aducă prestigiu unui brand cu nume generic. 47 .imobiliare. toţi membrii echipei au un lucru în comun: Internetul. 2.ro. toate persoanele care lucrează la www. o soluţie pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea comunicării. toată lumea este conectată la Internet.imobiliare. Departmentele împart şi aşezarea fizică a oamenilor. Cum intranetul este mai degrabă un mediu oficial de exprimare. lucru care îi pune în contact atât cu elemente din istoria www.imobiliare. dar să nu interacţioneze cu celălalte departamanente. dar şi în rândul portalurilor din domeniu sau cum este perceput de către vizitatori. fiecare nou angajat petrecea prima zi la servciu navigând pe intranet.

Captură de ecran cont Flickr www. 12 autori diferiţi şi peste 150 de comentarii. Fig. 3.ro 48 . a faptului că intranetul poate fi utilizat doar în sediul companiei sau a încărcării spaţiului de pe calculator.3. acest mediu devenind un suport foarte potrivit pentru feedback imediat sau pentru diverse lucruri pe care membrii echipei vor să le împărtăşească. Articolele adună şi peste 20 de comentarii. dar pentru care nu ar trimite neapărat un email. blogul intern număra 23 de articole. Oricine are ceva de spus. Aşa se face că în mai puţin de două luni de la lansare. A fost rezolvată problema stocării lor pe CD-uri. Flicker Majoritatea persoanelor care lucrează la acest proiect au distribuit pe Internet poze cu echipa în diverse impostaze. 2. 2.imobililiare. Blogul intern Pe acest blog poate scrie fiecare angajat.2.ro” şi pot fi văzute de pe orice calculator conectat la Internet. toată lumea având drept de moderare. Toate aceste poze au primit ca tag „www.1.imobiliare. poate comenta sau adăuga un articol. 2.

imobiliare. au început să facă recomandări. 3.ro au devenit fani www.ro de pe Facebook incluzând persoane care au că arie de interes imobiliarele. existenţa unui grup al firmei pe Facebook. contul pe care îl are www.ro. 49 . Un exemplu relevant este faptul că prietenii angajaţilor la imobiliare. aduce avantajele unei comunicări care combină viaţă personală cu cea profesională. cât şi celei externe. Practic.ro pe platforma Facebook serveşte atât îmbunătăţirii comunicării interne. Prietenii prietenilor au devenit fani. Facebook Deşi iniţial creat ca suport pentru comunicarea cu exteriorul. 2.imobiliare. lucrurile s-au întâmplat natural. grupul imobiliare. Mai departe.3.

instigă la violenţă sau care sunt formulate licenţios. Persoanele din această comunitate au ca arie de interes domeniul imobiliar. 3.imobiliare. Blog Pe platformă de wordpress a fost creat un ghid imobiliar pentru persoanele interesate să cumpere. Articolele sunt generale şi mereu îmbunătăţite cu ajutorul feedbackului primit de la vizitatori. 3. Toate articolele au peste 1000 de vizualizări. pentru a păstra conţinut relevant pe pagină. Comentariile sunt moderate. Captură de ecran cont Facebook www. Blogul mai pune la dipoziţie informaţii despre amenajări interioare şi exterioare.ro anunţă ofertele speciale sau deosebite. nu sunt acceptate comentariile care au ca rol defăimarea unor persoane.imobiliare. Twitter Twitter-ul www. să vândă sau să inchieze. 1. 3. 50 . noile colaborări.Fig. legislaţie imobiliară sau creditare. 2. Media postărilor pe Twitter este de 10 pe săptămână. concursuri sau ştiri din domeniu.ro 3. 3. Comunicarea externă 3. dar sunt sunt şi persoane îşi caută o locuinţă. 3.

51 . acelaşi cont de Twitter serveşte atât comunicării interne. Un lucru foarte interesant este că îl folosesc în interese profesionale şi personale. Aşa. Temele puse în discuţie sunt legate de criza imobililiară şi de evoluţia preţurilor locuinţelor în ultimul an.Chiar dacă nu toţi angajaţii sunt înscrişi pe Twitter. Este o modalitate total neintrusivă de a afla lucruri despre persoanele cu care lucrezi pentru a fi mai uşor să interacţionezi cu ei. LinkedIn În acest mediu. Captură de ecran cont Twitter www. 3.imobiliare. a fost unite persoanele interesate de domeniul imobiliar şi am creat o comunitate a profesioniştilor din domeniu. majoritatea folosesc acest instrument. Grupul este abia la început. Aşadar. faptul că managerul general este în căutarea unui restaurant chinezesc sau că managerul de vânzări scrie şi poezi. însă peste 500 de persoane care sunt interesate de domeniul imobiliar sunt înscrise pe această platformă. 4. Aceste teme sunt transformate automat de LinkeIn în newslettere şi trimise membrilor grupului. Se doreşte implicarea lor prin aducerea de conţinut informaţional. cât şi celei externe. ajutaţi de numele generic al firmei.ro 3. Fig. 3. se poate afla când pleacă lumea la pescuit (deci cuiva îi place să pescuiască).

imobiliare. Începând cu luna iulie a anului 2009. 52 . 3. din toamna anului 2008 au început să fie trimise săptămânal newslettere către agenţiile imobiliare partenere. Newsletter Până acum câteva luni. Acestea beneficiază de o serie de servicii puse la dispoziţie de www.Fig. care să respecte mesajele de comunicare ale companiei. însă potenţialul poate fi foarte uşor dezoltat. Captură de ecran cont LinkedIn www.ro 3.imobiliare. 4. departamentul de vânzări va trimite newslettere în care sunt prezentate evenimentele imobiliare din România.ro şi de aceea rolul acestor newslettere este să ofere informaţii despre cum aceste servicii pot fi utlizate întro modalitate optimă pentru a trage noi clienţi. singurul newsletter pe care îl trimitea imobiliare. 5. Planul de interactivitate este abia la început. Concluzii Reputaţia şi prestigiul pe care www. 3. S-a dorit îmbunătăţirea comunicării B2B şi de aceea.ro şi le doreşte pot fi câştigate în timp prin livrarea de informaţii calitative.ro era adresat persoanelor care aveau profil pe acest site.imobiliare. 4.

În plus. portalul va trece din acest an la o nouă versiune orientată pe utilizatori. 53 . contribuind la efectul de comunicare integrată la care se doreşte să se ajungă. Acest lucru se potriveşte cu mediile de comunicare alese şi poate fi exploatat mult mai bine.

schimbărilor care vor avea loc în mediul online. p. Editura FT Press. au fost bine setate? Indiferent de tehnologiile sau instrumentele dezvoltate. 2008 Doina Banciu. În loc de concluzie. ba chiar mai mult.0 sau 3. strategiile şi obiectivele de comunicare pot fi setate mult mai realist. având grijă să includă instrumentele care îl vor aduce mai aproape de publicul ţintă. PR 2. evoluţia va alinia relaţiile publice. Oare strategiile de PR 2.0 nu înseamnă neapărat cifre. de săli de lectură şi de săli online. Bucureşti. Cartea electronică. dar mai ales să înţeleagă cum funcţionează noile media pentru a le putea folosi cât mai eficient în interesul organizaţiei pentru care lucrează. înseamnă relevanţa cifrelor. de accesul cititorului direct la informaţia electronică.65 În ce direcţie se îndreaptă relaţiile publice din mediul online? Se vorbeşte despre PR 3.0.64 PR 2. Până atunci însă. de PR 2. Tot mai multe cărţi apar în întregime şi sunt disponibile gratis în mediul online. tot mai multe persoane învaţă şi folosesc acest mediu. Editura Polirom. Pentru că lucrurile se pot măsura mai precis în mediul online decât în orice alt mediu. 12 65 54 . care poate fi îndeplinit cu succes dacă relaţionistul îşi dă tot interesul şi gândeşte bine strategiile.0: New Media. New Audiences. comunicarea este un proces complex.Direcţii. New Tools. 2005.0.0 au fost pe deplin gândite? Obiectivele au fost respectate. fie că vorbim de mediul tradiţional. de hypertext şi hypermedia. 64 Deirdre Breakenrifge. sunt multe instrumente pe care le avem la dispoziţie şi care pot fi exploatate mai mult şi mai bine decât din prezent. În mod natural. Relaţioniştii trebuie să înveţe. iar evoluţia lor poate fi observată în permanenţă. Viitorul organismelor de informare şi comunicare este legat de cuvântul scris şi cuvântul electronic.

obţinând în schimb credite care sunt convertite (folosind o rată de schimb predeterminata) în reclame ce vor fi afişate pe alte site-uri. dar şi termeni care au relevanţa pentru mediul online. A Above the fold = primul ecran al unei pagini Web care este vizibil fără scroll. Ad blocking = blocarea reclamelor online.Dicţionar Termenii specifici mediului online pot crea confuzii celor care nu au foarte multe cunoştinţe legate de acest domeniu. Este corespondentul afişărilor nete în media tradiţională. Ad Views ( afişări) = reprezintă. Pot exista şi mai multe spaţii publicitare pe o pagină. care de regulă duce spre site-ul clientului de publicitate. Are două sau trei părţi: numărul (sau numerele) reţelei. Ad Flight = perioadă de timp în care o campanie este vizibilă în Internet. Ad click = un click dat pe un banner publicitar. în principiu. B Banner blindness = tendinţa vizitatorilor de site-uri de a ingnora reclamele din bannere. Rolul dictionarului este de a explica termeni aparuţi în această lucrare. Ad Space (spaţiu publicitar) = locul într-o pagina Web din cadrul unui site pe care poate fi poziţionată o reclamă. Adresă de e-mail = un şir de carectere pe care îl introduce utilizatorul unui program de email pentru ca acesta să trimită mesajul unei anumite persoane. un număr (sau un nume) opţional al unei părţi din reţea şi numărul (sau numele) host-ului. văzut de către vizitatorii paginii. sub formă de numere. chiar atunci când acestea conţin informaţiile pe care ei le caută. Beyond the banner = publicitate online care nu foloseşte bannere standard în format GIF sau JPEG. Banner Outbound link = legătură către un site din afară site-ului propriu. în special a celor în format grafic. de câte ori un banner (sau un alt format publicitar) este descărcat împreuna cu o pagină web şi. Adresă Internet (URL) = un număr care identifică un host în Internet. 55 . Barter = schimb direct de bunuri sau servicii fără intermediul banilor. Banner exchange = reţea în care site-urile participante afişează bannere.

& etc. Comunitatea virtuală = Grup de persoane ce împărtăşesc un interes comun şi comunică prin intermediul reţelelor puse la dispoziţie de mediul online fără a se întâlni fizic. sau un număr între 0 şi 9. În telecomunicaţii calea de transmisie între două sau mai multe puncte aprovizionate de un mesager comun. Caractere = Element dintrun ansamblu convenţional pentru constituirea sau reprezentarea datelor. Câmp = Termen ce desemneză în cazul bazelor de date. C Caching = depozitarea fîşierelor Web în vederea reutilizării lor ulterioare. cumpărare şi urmărire a unui proiect de publicitate de la început la sfârşit. exprimată că procent şi calculată că raport între clickuri şi afişări. Caracterele pot fi litere. un semnal.Bookmark = un link păstrat întrun browser Web pentru o utilizare ulterioară. Click through rate = rată de răspuns a unui mesaj publicitar pe Internet. milioane de byte (megabytes) sau miliarde de byte (gigabytes). zona specifică dintro înregistrare bibliografică ce conţine caracteristici specifice de identificare a documentului. Conversion rate = procentul de vizitatori care execută acţiunea dorită. cum ar fi înregistrarea pe un site sau vânzarea unui produs. Cost per click = costul sau echivalentul costului plătit pe "click-through". Campaign = Procesul de planificare. 56 . Cookie = informaţie stocată întrun fîşier text de către un server Web în calculatorul unui utilizator astfel încât preferinţele să fie amintite la cererea următoare. întro locaţie mai rapid de accesat pentru utilizator. Canal = În comunicarea datelor. Cost per lead = model de tarifare care presupune costul pe persoană care şi-a exprimat interesul pentru produsul sau serviciul promovat . Byte = O combinaţie de 8 biti. semne de punctuaţie sau alte caractere speciale precum %. cifre. Cost per action = model de plată a publicităţii online în care plata se bazează exclusiv pe realizarea de acţiuni cerute. traseul cu un singur sens prin care semnalele pot fi transmise între două sau mai multe puncte. Un byte reprezintă o singură literă. Cap de reţea = Element principal al unei reţele de la care se face distribuţia de semnare. Hardiskul şi alte echipamente de stocare precum şi RAM-ul calculatorului sunt măsurate în mii de byte (kilobytes). creare.

model de business care are că mecanism de alocare a vânzărilor utilizarea de cookie pentru identificare. şi care împreună cu extensia alcătuieşte un nume ce poate substitui o adresă IP. Exclusivity = termen contractual în care una din părţi îi acordă celeilalte drepturi exclusive asupra unei anumite afaceri. accesibilă pe un site Web sau prin email-uri. Doorway domain = domeniu folosit special pentru a obţine o poziţie mai bună în motoarele de căutare după cuvinte cheie. folosit ca poartă de intrare prin care vizitatorii ajung la domeniul principal. CPM = termen media care exprimă costul (de regulă în USD sau Euro) pe mia de afişări. Digital = Semnal bazat pe codul binar în care informaţia este transmisă ca o serie de semnale „on” şi „off”. CPTM = costul pe mia de afişări targetate. De-listing = Scoaterea unei pagini Web dintr-un motor de căutare.Cost per sale = preţul plătit de către un client pentru fiecare vânzare realizată prin intermediul publicităţii online. E Effective Frequency = numărul optim de afişări de banner pe fiecare persoană pentru realizarea unui impact maxim (fără a se realiza afişări în plus). Ezine directory = director de reviste electronice. Email = transmiterea de mesaje computerizate prin intermediul tehnologiei comunicaţiilor electronice. Deep linking = legătură către o pagină web. Email Spam = mesaje email nedorite. 57 . altă decât pagină de start a site-ului. D Dead link = link nefuncţional. Description tag = o etichetă în format HTML folosită de autorii paginii pentru a oferi o descriere în vedeare înregistrării în motoarele de căutare. Ezine = revistă electronică. Email marketing = tehnici de marketing care folosesc email-ul că mijloc de comunicare. Domeniu = denumire unică alocată care identifică un site Internet. nesolicitate.

accesibilă tuturor. 58 . Hit = orice fîşier cerut de către un calculator conectat la Internet printr-un protocol de comunicaţie unui sever Web. în care oricine poate adaugă un nou link (considerată că metodă de spam de unele motoare de căutare). inclusiv afişări contorizate pentru acelaşi vizitator. Home page = pagina principală a unui site. Flash = tehnologie multimedia dezvoltată de Macromedia pentru a permite o interactivitate mai mare întro dimensiune a fîşierelor relativ mai mică.F Favicon = o mică imagine utilizată de unele browsere pentru a identifică un site Web însemnat de utilizator. video etc. G Gross Exposures = numărul total de afişări ale unui banner publicitar. Forum = comunitate online în care vizitatorii pot citi şi posta mesaje de interes comun. Frame = structură ce permite împărţirea unei pagini Web în două sau mai multe părţi. Formular interactiv = Parte dintrun document HTML în care utilizatorul poate introduce informaţii. trei imagini şi un fîşier video. Frequency = Număr reprezentând de câte ori un individ a văzut o reclamă întrun interval de timp dat. poate fi cu caracter temporar sau regional. în total 6 hituri. în funcţie de adresă de IP. H Hidden Text = Tehnică de poziţionare în motoare de căutare utilizându-se texte indexate de motoare de căutare dar invizibile în pagină Web. Furnizor de servicii Internet = Societate sau firmă care oferă diferite tipuri de conturi de acces la Internet ale organizaţiilor sau particularilor. indiferent că este text. Este considerată că şi spam. FFA = lista de link-uri. grafic. First-mover advantage = avantaj adeseori imposibil de depăşit. obţinut de prima companie importantă ce intră pe o piaţă nouă. comentarii sau poate comada produse şi căuta servicii. Frequency cap = restricţie privind numărul de afişări a unei anumite reclame către un vizitator specific. De exemplu o pagină poate avea un cod html.

HTML banner = banner ce foloseşte elemente HTML. tehnologie utilizată pentru servirea bannerelor cu format special. Incentivized traffic = Vizitatori ce au obţinut o formă de compensaţie pentru a vizita un site. Internet Service Provider = Furnizor de servicii. care are avantajul unei expuneri de mare impact asupra auditoriului site-ului.folosit la căutare. care foloseşte aceleaşi tipuri de software care se folosesc pe Internet dar care sunt doar pentru uz intern. Inteligenţa artificială = Pachete de programe de Internet ce încearcă să imite inteligenţa umană în scopul rezolvării de probleme utilizând argumentaţia şi învăţarea. K Keyword = cuvânt cheie . organizaţie care se ocupă de standardizarea şi promovarea publicităţii online în întreagă lume. Iframe = un cadru flotant înserat întro pagină web care nu depinde de marginea ferestrei de browser. incluzând adesea elemente interactive în locul (sau adiţional) elementelor grafice standard. Interactive agency = agenţie ce oferă o combinaţie între design/dezvoltare site-uri Web. reclamă/marketing pe Internet sau consultanţă în afaceri şi comerţ electronic. Internet Interstiţial = reclamă ce se încărca între două pagini de conţinut.HTML = acronim de la Hyper Text Markup Language. Island Position = banner publicitar înconjurat în totalitate de text sau conţinut al site-ului respectiv. Interactiv = defineşte un mod de interacţiune cu un program informatic sau intervenţia utilizatorului în derularea unui program pentru a provoca o modificare. I IAB = Biroul de Internet Advertising. Keyword density = cuvinte cheie exprimate ca procent din cuvintele indexabile. Impression = afişare a unui banner publicitar că urmare a unei cereri din partea unui calculator conectat la Internet (măsurată prin download şi considerată văzută de către utilizator). 59 . Inbound link = legătură de la un site din afară site-ului propriu. desemnând un limbaj de programare care permite utilizarea de hyperlinkuri şi generarea de documente sub formă de pagini web ce pot fi accesate de la distanţă. Intranet = O reţea particulară în intervalul unei companii sau organizaţii. Interfaţa = Felul în care calculatorul comunică cu echipamentele externe sau cu utilizatorii.

M Manual submission = adăugarea manuală a unui URL întrun motor de căutare. L Lead = persoană sau companie care şi-a exprimat interesul pentru o ofertă. cum ar fi . Folosit de unele site-uri pentru a uşura descărcarea unor resurse existenţe pe site. Long domain name = nume de domenii mai lungi de 26 de caractere. Keywords tag = META "etichetă" folosită pentru a defini cuvintele cheie primare ale unei pagini Web.Keyword marketing = afişarea mesajului către persoanele ce folosesc anumite cuvinte şi fraze cheie. Meta search engine = motor de căutare ce afişează rezultatele obţinute de mai multe motoare de căutare. de obicei invizibile browserelor. dar în alte cazuri pentru a creşte relevanţă în cadrul unor căutări. 60 . Keyword research = căutarea de cuvinte cheie ce au legătură cu site-ul personal şi identificarea acelora care oferă ce mai mare rată de profit. Media kit = Set de informaţii oferite de un editor pentru a ajută cumpărătorii potenţiali de publicitate să evalueze oportunitatatile de advertising. Link = O legătură de tip hypertext între două documente. Keyword Meta Tag = etichete ce descriu aspecte diferite ale unei pagini Web. Link popularity = măsurarea cantităţii şi calităţii site-urilor ce se leagă de site-ul propriu. pentru a facilita indexarea unei pagini în motoarele de căutare. Linkrot = fenomen ce apare când paginile accesibile anterior printr-un URL nu mai pot fi accesate prin URL-ul respectiv datorită mutării sau ştergerii lor. până la o limită teoretică de 67 caractere (incluzând extensia. şi considerat că atare formă de spam. Link text = textul conţinut de un hyperlink. Keyword Phrase = frază care alcătuieşte interogarea unui motor de căutare.com). Log file = fişier ce înregistrează activitatea pe un site. Mirror Sites = copii ale aceluiaşi site sau ale aceloraşi pagini. imagini etc. Link checker = unealtă folosită pentru identificarea linkurilor nefuncţionale.

adesea prin dezafectarea butonului "înapoi" sau generând ferestre repetate de pop-up. Network effect = fenomenul prin care un serviciu devine mai valoros cu cât este folosit de mai mulţi oameni. Netiquette = codul de comportament online al utilizatorilor Internet din întreagă lume (un fel de "cod nescris de utilizare a Internetului"). În spaţiul online este similar cu page view. P Page impression = comandă de încărcare a unei singure pagini în format HTML. Optimization = Modificări aduse unei pagini web pentru o poziţionare mai bună în unul sau mai multe motoare de căutare. utilizat pentru branding online. Motor de căutare = Program de căutare ce permite utilizatorului să interogheze baze de date masive pentru reperarea de informaţii. Newbie = termen care descrie un începător în domeniul Internetului. de regulă mai redusă decât un segment de piaţă. O Opportunity to see/hear = termen care descrie oportunitatea de a vedea/auzi o reclamă. de aceea fiind încurajată creşterea numărului de utilizatori. Mousetrapping = folosirea trucurilor browser-ului pentru a ţine un vizitator captiv pe site. ezine sau newsletter Opt-în email = email cerut în mod expres de destinatar. cu sunet sau voce şi care durează între 5-30 secunde după care se retrage întrun banner standard. 61 . şi care pot fi atinşi prin intermediul unui singur vehicul publicitar. N Navigation = ceea ce facilitează deplasarea de la o pagină Web la alta.Moderator = persoană căreia i se încredinţează de către administratorul unui forum sarcină de a păstra discuţiile între anumite limite şi a le menţine productive. de regulă cu o eficientă foarte mare. Overlayer = ad animat de format mare (până la full screen) de obicei transparent. Niche = fracţiune a unei populaţii alcătuită din persoanele care au o anumită caracteristică. Opt-in = procesul înregistrării unui utilizator la o lista email. echivalentă numărului de afişări de pagini web.

Pay per sale = sistem de plată în advertisingul online în care plată se face numai pentru clickurile care generează vânzarea produselor sau serviciilor promovate. Poşta electronică = Desemneză transmiterea de mesaje de la un computer la altul în interiorul unei reţele locale sau întro reţea extinsă. Pixel = Prescurtare de la picture element. Program hipermedia = Furnizează legături dinamice şi permite accesul la texte grafice audio. motoare de căutare şi cumpărături online. 62 . imagini vizuale. reprezintă unitatea grafica în cadrul unei imagini pe calculator. Înglobează resurse şi aplicaţii Internet. Pass-along rate = procentul de persoane care transmit mai departe un mesaj sau un fişier. cum ar fi poşta electronică. Plug-in = program software instalat şi care poate funcţiona în cadrul unui browser pentru anumite aplicaţii.Page jacking = furtul unei pagini de pe un site şi publicarea unei copii (sau a unei copii aproximative) a acesteia pe un alt site. Pointer = Desemnează zona dinamiocă dintro linie hypertext indicând resursele conexe dintro pagină Web. Pay per lead = sistem de plată în advertisingul online în care plată se face numai pentru clickurile urmate de o înregistrare corectă a celui interesat de serviciul/produsul respectiv. Cele mai de succes portaluri oferă un acces uşor şi personalizat la conţinuturile Internet preferate ale consumatorului. Pay per click = sistem de plată în advertisingul online în care plată se face numai pentru clickurile date pe bannerele din campanie. Pay per click search engine = motor de căutare care afişează preferenţial că rezultate ale căutării înregistrări pentru care advertiserul plăteşte în cazul în care utilizatorii dau click pe aceste înregistrări. Portal = site ce prezintă o suita de servicii folosite în mod curent. ce serveşte că punct de pornire sau poartă de trecere către restul spaţiului Web (portal Web) sau o zonă specializată (portal vertical). Popunder ad = reclamă afişată întro fereastră de browser din spatele ferestrei curente. liste de discuţii. Popup ad = reclamă afişată întro noua fereastră de browser. Permission marketing = metodă de marketing bazată pe obţinerea acordului clientului de a primi informaţii de la o companie. Payment threshold = comisionul minim pe care un asociat trebuie să-l acumuleze pentru a fi plătit de programul afiliat.

Robot = program de navigare. Robots text = fîşier text stocat în rădăcină unui site care spune roboţilor să nu viziteze sau să indexeze anumite pagini din site. Realitate virtuală = O simulare pe calculator foarte aproape de real care utilizează afişare tridimensională pentru a creea impresia apartenenţei în acel spaţiu. de pe un server. R Rank = poziţie întrun clasament a unui site sau banner în comparaţie cu alte site-uri respectiv bannere. 63 . sunet şi/sau video în bannerul publicitar. Rate card = document ce detaliază preţurile în funcţie de opţiunile de plasare a reclamelor. Rep firm = partener de vânzare de publicitate specializat în principal pe vânzarea pe site-uri unice.Psychographics = identificarea caracteristicilor şi atitudinilor care ţin de personalitate şi care influenţează stilul de viaţă şi comportamentul de cumpărare ale unui individ sau grup de indivizi. Routerele verifică adresele pachetelor de informaţii şi decid cea mai bună rută pentru a le transmite. adesea bazate pe un acord de schimb între proprietarii acestora. Relevancy Algorithm = modalitatea în care un mototr de căutare sau director web determină relevanţa unei pagini sau site pentru cuvintele cheie după care un utilizator face o interogare. Return days = numărul de zile în care un vizitator provenit din site-ul afiliat trebuie să realizeze acţiunea dorită pentru că site-ul afiliat să încaseze comisionul cuvenit. exprimat ca procent din universul populaţiei din target. care utilizeaz automat linkuri pentru a vizită pagini Web în vederea indexării. de tip spider. Reciprocal links = legături între două site-uri. Router = Harware (sau software) ce permite conectarea la o reţea locală sau la Internet. Rectangle ad = banner având oricare din dimensiunile bannerelor sugerate de IAB. Rich media = tehnologie utilizată în creaţia publicitară online care include imagini/animaţii complexe. Request = încercarea unui browser de a încărca o pagină. care poate conţine bannere publicitare. Reach = numărul de vizitatori unici care au intrat pe un site în cursul unei perioade date.

Site Stickiness = timpul petrecut de către un vizitator pe un site întro perioadă specifică. stochează adrese Web şi indexează cuvinte cheie şi texte din Internet. Search engine submission = introducerea unui pagini (însoţită de un URL valid) întrun motor de căutare. Search spy = o pagină reînnoită permanent ce oferă o imagine în timp real asupra căutărilor efectuate. înregistrare şi poziţionare a unui website pentru o maximă expunere şi eficientă. Spider = sistem automat care navighează pe Web. Search engine = server sau grup de servere ce indexează documente pe bază unui software automat de căutare. ignorat în procesul de căutare datorită nerelevantei sale în obţinerea unor rezultate ale cercetării respective. Site search = funcţia de căutare specifică în cadrul unui site. cercetare. de obicei transmis abuziv şi de regulă achiziţionat la o valoare foarte mică. Search engine optimization = procesul de a alege anumite cuvinte şi fraze cheie legate de un site. pentru că paginile respective sau conţinutul acestora să fie găsite în cadrul unei căutări după cuvinte cheie relevante pentru pagină respectivă. apoi încearcă să asocieze documentele relevante cererilor de căutare a utilizatorilor . de regulă ca acţiune la trecerea cu cursorul peste suprafaţa să. Stop Word = cuvânt prea comun. şi de a se asigură că site-ul obţine o poziţie bună atunci când cuvintele respective sunt folosite pentru o căutare. Spam = mesaj comercial nesolicitat. 64 . S Salvarea = Stocarea informaţiei prin transferul ei de pe memoria temporară pe disc sau alt mediu de stocare sau echipament periferic. Search engine spam = manipularea excesiva pentru a influenţa poziţionarea în motoarele de căutare.Roll Out banner = tip de banner derivat din bannerul standard care poate ieşi din spaţiul alocat. adesea în folosul paginilor ce nu au conţinut relevant. şi care are menirea de a evidenţia mesajul publicitar prin animaţie şi utilizarea unei suprafeţe mai mari. Search Engine Marketing = funcţiunea de localizare. Sig file = un scurt text afişat la sfârşitul unui mesaj pentru a identifică expeditorul şi a oferi informaţii suplimentare despre acesta.

URL = locaţia unei resurse pe Internet (acronim de la Uniform Resource Locator). Top level domain = extensia unui nume de domeniu (ceea ce se află după ultimul punct din adresă de web. Trick banner = reclamă în banner ce încearcă să determine vizitatorii să o acceseze. 65 . U Underdelivery = realizare efectivă mai mică a servirii de bannere. având adesea aspectul unui mesaj al sistemului de operare.Superstitials = banner publicitar complex care se încărca în spatele browserului în timp ce vizitatorul citeşte o pagină web şi care lansează o noua fereastră de browser în momentul încărcării sale complete. folosită deasemenea de către multe motoare de căutare drept titlu pentru afişarea rezultatelor căutării. obţinând în schimb credite care sunt convertite (folosind o rată de schimb predeterminata) în reclame ce vor fi afişate pe alte site-uri. T Text ad = reclamă folosind link-uri text. Trap Door = tip de banner care duce la o pagină care nu permite utilizatorului să se întoarcă la pagină iniţială în care era bannerul. Surround session = secvenţa de publicitate prin care un vizitator primeşte informaţii pe pracursul întregii perioade petrecute pe site. Two tier affiliate program = program de afiliere pe două nivele (comisioanele se acordă atât pentru conversiile efective ale vizitatorilor în clienţi cât şi pentru deţinătorii de site-uri care adera la program). Title tag = etichetă HTML folosită pentru a defini prima linie a unui browser. Text Link = reclamă text. Text link exchange = reţea în care site-urile participante afişează reclame text. Unique visits = Vezi unique visitor. Unique visitor = persoană (individ) care a vizitat un site Web (sau reţea) cel puţin o data întro perioadă determinată de timp. de obicei întro perioadă de 30 de zile calendaristice. compusă din două până la patru litere. reclame sau acţiuni decât cele contractate.

ştergerea informaţiei din echipamentele de stocare şi în unele cazuri distrugerea fizică a computerului. Web ring = mijloc de navigare printr-un grup de site-uri. Z Zipper = comprimarea unui fişier în format zip cu ajutorul programului utilitar PKZip sau WINzip. 66 . Windows este un produs ala companiei Microsoft. rescrierea. Web Site = locaţia virtuală a unei entităţi de prezenţa pe Internet a unei persoane sau organizaţii. de obicei pentru a creşte relevanţă site-ului. World Wide Web = parte a Internetului care conţine pagini ce se pot vizualiza cu un browser. Web Server = calculator conectat permanent la Internet care găzduieşte pagini web. Web site traffic = numărul de vizitatori şi vizite înregistrate de un site. Windows = O interfaţă grafică de utilizare (sistem de operare) pentru IBM sau calculatoare personele compatibile IBM. Web site usability = uşurinţă cu care vizitatorii pot folosi un site. Web Re-submission = Reinregistrarea unei pagini întrun motor de căutare. Opera. Modzilla etc). în special mergând înainte şi înapoi. W Web browser = aplicaţie ce permite navigarea pe Internet (de exemplu Internet Explorer. care încearcă să distrugă operaţiile normale ale comuterului. Visit = un vizitator cu adresă unică de IP care accesează şi este activ pe un site întrun interval de 30 de minute. şi care de multe ori e considerată abuz şi paote fi eliminat din motorul de căutare respectiv. Netscape Navigator.V Vertical portal = portal care se adresează unui segment îngust de utilizatori (portal de nişă sau portal specializat). imagini. Chrome. sunete or video şi care poate fi vizualizat cu un browser în reţeaua Internet. Virus = Un tip distrugător de program de calculator. Web Page = document ce poate conţine text.

The new rules of marketing and PR. anul 2009 BREAKENRIDGE. PR 2. anul 2008 ERICH. Elena. Editura FT Press. Cum să scrii pentru multimedia. Buzz Marketing: fă lumea să vorbească despre ceea ce faci. Cartea Electronică. 2005 BRANSON. How to use news realeases. viral marketing and online media to reach buyers directly. Bucureşti. Michael. New Jersey. Editura Polirom. Timişoara. Ian.Referinţe Bibliografie: ARNOLD. Cluj-Napoca. anul 2007 GRAUR. Tehnici de comunicare. LURIE. John. trad. 2008 BANCIU. Ariane. Bucureşti. Scenariul. Web Marketing All-in-One Desk Reference For Dummies. Deirdre. MARSTEN. Tehnici pentru scrierea interactivă. Bucureşti. New Audiences. New Jersey. Bucureşti. Mark. Agnes. anul 2007 SCOTT. blogs. New Tools. Lecţii din şcoala vieţii. podcasting. Derularea. Tîrziman. trad. Editura Publica. Elizabeth. anul 2008 DAVIS. anul 2001 HAGHES. DICKINSON Marty. Tot ce ar trebui să ştii despe PR. Răspunsuri directe la peste 500 de întrebări. anul 2009 67 . Editura Polirom.: Samandra Nistor.0: New Media. Aspecte ale regăsirii resurselor informaţionale electronice. Editura Publica. Anthony. Rezumatul. Screw it.: Rotaru Ioana. Bucureşti. let’s do it. Editura Wiley. Editura Publica.: Sasu Cristiana. Editura Mediamira. anul 2008 MALLENDER. Evelina. David Meerman. Doina. Editura Polirom. Richard. BECKER. trad.

ro/ http://www.twitter. Information Literacy: An Overview. Efectele Publicităţii: Comunicarea de piaţă de succes.com http://www. http://www. PURDUE Jeff. Kelly. Alex.ac.com http://www.: Rancea Anca.capslock. KLEINROCK.com http://www. CLARK. http://blogsessive. anul 2007 Webgrafie: ANGELEY.com http://www.adweek. Robin. trad.bransfordmarketing. KELLY.blog.com/wpcontent/uploads/2009/04/alex-cristache-corporate-blogging. Podcasting. Editura Polirom. Editura Wiley.adage.google.blogs.ro http://www. adaptare de text: Petre Dan. Instrumente. http://isoc. Robert.RUFF.blog.comunic. reguli şi exemple.html CRISTACHE.edu/Îdialogue/issue6.ro 68 . New Media: A Critical Introduction (Hardcover). Brigitte. Editura IAA. KAHN.org/internet-history/ http://www.copyblogger. L.com http://www. Viral Marketing and Online Media to Reach Buyers Directly (Paperback). Editura FT Press. GRIGORE. DOVEY Jon.yahoo.pdf LEINER. The New Rules of Marketing and PR: How to Use News Releases. United States of America. Iulian Vegeş.com http://www.brandsimple. D. Bogdan.blog. anul 2008 SCOBLE. anul 2007 WEISS. CERF. B.com http://www.wwu. V. GRANT Iain. GIDDINGS Seth. Relatiile publice şi publicitatea online. Blogs. R. Bucureşti.com http://www. Corporate Blogging. A Brief History of the Internet. anul 2003 LISTER Martin.basicmarketing.

iab.toprankblog.webcopywriter.com http://www.com http://www.com http://www.com http://www.prstudies.thenextweb.manafu.com/ http://www.ro/ http://www.ro/ 69 .com http://www.eu/ http://www.underclick.sethgodin.marketingbabylon.scribd.net/ http://www.ro/optimizare-pentru-wordpress/ http://www.com http://www.technorati.eduard.typad.ro/ http://www.mydaysof.unibuc.ro/ http://www.facebook.com/ http://www.webanalyticsworld.iabeurope.com http://www.com/ http://www.com http://www.iab-romania.ro/ http://www.com http://www.blogspot.refresh.com/ http://www.ro/ http://www.tudi.strategic.imobiliare.pr-sucuared.net http://www.com http://www.http://www.twitter.mie.ro/ http://www.linkedin.ro/ http://www.ro/ http://www.prmaterial.

1. Captură de ecran www.Anexe Fig.ro Fig.imobiliare. Captură de ecran cont Flickr www. 2.ro 70 .imobiliare.

5.Fig.imobiliare. Captură de ecran cont Facebook www. 3.imobiliare. Captură de ecran cont Twitter www.ro 71 .ro Fig.

5. Captură de ecran cont LinkedIn www.imobiliare.Fig.ro 72 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful