'l

,l

I

:

cPt @ 'r1g,

'

CADAsrRu
GENERAL
I

ffi

i"ufu,eef

j

/'

CADASTRU GENERAL CURSUL I - INTRODUCTIV
*Definitia I - din regularnentul general unitarde estesistemul ONCGC-Cadastrul prin carese realizeaza identificare4inregistrarea, sijuridica evidentatehnica,economica jn$iferentde destinatie si pe a reprezentarea planuricadastrale tutrror'corpurrlorJe I proprietate proprietar,de pe intregulteritoriual tarii. de imobil : parcela terencu saufara constructii. . ('OXCCC : Oficiul Nationalde Cadastru. si Geodezie Carto.qrafie). . ,., , '?rrlrere.t No$io,na-[aAe Cad.str.r,1i Pr]ttici+ate lvvto\ttranoANtCPi =A3e,,.,ria general din de:evident4 inventariere o sistematica, esteun sistem Definitia2 - Cadastrul juridic abunurilorimobilede pe tot teritoriultarii, punct de vederecantitativ,calitatjv , pe folosinte proprieiari. si *Caractefisticile cadastruluigenerul: de independent vointa realizatonrlui, obiectiva" - cTacter obiectiv - exprimarealitatea indeferentde ftinctia socialasi de tehnicafolosita; - caracterunitar - se executadupainstructiunisi normativeunice,cu un limbajunic pentru ciar; utilizatorsi benefi in istoricediferite,tfure seama caracterul de istoric- fiind realizat perioade - caracter sociale; de prezentarii siin general legitatile (schimbare),.irnpunandu-se intretinerea dinamic- totul estein miscare - caracter : general; permanenta cadastrului a I Sggg1gigegglAl- satisface fizice si toate cerintele bazapentrutoate persoanele de juridicecarefolosesccorpuri da proprietate a - pote beneficiade automatizare evidenteicu ajutorul actualizariidatelorprin folosirea sistemuluiinformationalcadastral. +Rohilcadastniluigeneral: Jep.opriefote lor cadastrale; si proprietariior a cctpurtior si iriscrierea in registrele - stabilirea ie si si intrd.rii, configuiatiei pozitieicorpu','ilor. ., adestinatiei a foloslntei determinairu lui; PcoPnefote existente; calitativesi dupaamenajarile - stabilireacategoriilorde terenuridupainsusirile (lucrari)si mecanizabile, precumsi inventarierba mecanizate terenurilor - inventarierea pantelor; - bonitareasolurilor dupagradul de fertilitatesi dupa categoriilede folosinteagricole, lor dupa caracteristicile productive; necesar documentar funciaresi intocmirearnaterialului tuturor resurselor - identificarea scateriide terenuridin circuitulagricol; precLlm lucraride imbunatatiri funciare, care degradate, necesita terenurilor - inventarierea amenajate anreliorate. si terenurilor si inventarierea *Scopulcadastntlui generul : t' asupracorl,tnilc in datelerealesi complete punala dispozitia celorinteresati, oricemoment, Sa probleme: urmatoarelor solutionarii d.e propriei3te, in scopul a diferentiata productieiagricole, si organizarea planificarea condu'cere4 -

1

unor bazeobiectivepentrustabilirea impozituluifi.inciar; - realizarea juridica a resurselor si - identificarea stabiiirea funciare; imobiliar edilitar fondului sistarea acestuia: - clrnoasterea proiectelor sistematizare llecesare uneibaze date de studiilor si de ateritoriului si - crearea a localitatilor: in ce priveste de starea intretinere diverselor de a lucrari - obtinerea datecorecte pgblice:strazi,drunuri, cai ferateetc. in vederea planificarii lucrarilorde intretinere: si cursurilor apa; de - folosirea.anrenajarea regularizarea amenajarea exploatarea si rationala padurilor; a - cunoastereaterenurilorcu subsoluri contindiverse ce resume minerale petroliere, - cunoasterea si protectia rnediului inconjurator; juridicea corpurilor cteproprio-ta.le; situatiei - reglementarea realizarea bazede datecadastrale de necesare intocmiriisistemelor informationale ale teritoriului etc. *Principalele discipline care concura la realizarcacadastrului general: - geodezia, - fotogramerria. - topografia: - cartografia, calcrrlului programarea, - tehnica si teritoriuluiagricol. - organizarea - pedologia, - geomorfologia, - geobotanica, funciare, - imbunatatirile dreptulfunciar, - stiinteleagricole, agrara etc. - economia Cunostinteledin domeniulmasuratorilorterestresunt necesare realizarea la lucrarilor tehniceale cadastruluigeneral- masuratori,prelucrarea datelor,intocmireadocumentatiei (planuri, harti si registrecadastrale). cadastrale pentru a puteaincadracorectterenurilein categorii si Cunostinteleagricolesunt necesare de subcategorii folosintapedologiesi geobotanica Cunostintelede geomorfoloeiefolosescla fundamentarea lucrarilor cu caractereconomicsi recunoasterea elementelor calitativeale terenurilor;ele privind solurilesi fertilitatealor, factori specialistilordin cadastrucunostinte furnizeaza ecologici si climatici, completeaza cunostintele desprerelief si dinamicaacestui4dand just modificarilesi studiilede degradare terenurilor posibilitatea'dea aprecia a si neproductive a celor carenecesita lucraride amenajare ameliorarerin vederea sau productiv,sau vederea in reintegrarii circuitulagricol. cresteriipotentialului in pentruidentificare_a stabilireain mod legal a Cunostintelede drept funciar sunt necesare si posesorilor bazadrepturilorrealepe careacestia intemeiaza in posesia. isi

2 (o;rs t)

!

G\ i tl \Y,

Cunostintele- tehnica calcul programare de de si permitspecialistilor cadastru in sa realizeze registrecadastrale v'olum de maresi situatiiciesrnteza. accesin timp scurt cu (real)la date,precum sa intocmeasca si planuri cadastraie caclastnrlui cunoasterea i'a Ve4gLe-(lamrile) completa sistematica bunurilorimobile, si a cadastni generalrediz.eaza evidenta acestora dupaurmatoarele aspecte: I - cantitatir'; 2 - calitatir': 3 - juridic. l. Aspectulcantitativse referala determinarea masuratori pozitiei.conliguratiei prin a si marimiisuprafetelor terenuri categorii folosinta pe posesitrni: la detenninarea pe de de si si constructiilor functiede marimea in suprafetelor terenpe careacestea de sunt amplasate, de ttumarulde nivele,precumsi de posesorii Aspectulcantitatival cadasiruiui lor. se prin functia tehnicaa cadastrului. realizeaza 2. Aspectulcalitatival cadastrului realizeaza cunoasterea potentialului prcductiv al precumsi a caracteristicilor terenurilor, calitative constructiilor. ale Pentru terenuri aspectulcalitativ se realizeaza prin bonitareacadastrala terenurilor. a sistemde evaluare carese arein vedere: in fertilitatea solurilor,categoriile folosintasi de caracteristicile productive, lor stadiile degradare terenurilor, de a amenajarile eistente (irigatii,indiguiri,lucraride desecare, combatere eroziuniisoluluietc.).Pentru de a constructii, aspectul calitatival cadastrului realizeaza cartarea prin se cladirilordupa materialele constructie (beton,cararnida, de lemnetc.). dctareacu instalatii, graduide confort,gradulde uzuraal cladirilorsi dotariloretc. juridic al cadastrului referala regimuljuridic ai teren,.irilor constructiilor 3. Aspectul se si cu diferitedestinatii folosinte, dreptulde pioprietatefunciarasi la situatia si la juridica a fondului filnciar. * Ttmctiile cadastntlti - se referala modurilede realizare aspectelor (laturilor) a cadastrului. 1. Functiatehnica; 2. Furctia economica; 3. Funtiajuridica. marcarea terenprin in - stabilirea, bome de tip cadastral, hotarelorteritoriilor a (comunale,orasenesti municipale); administrative si prin bornea perimetrelor si - identificarea marcarea construibile localitatilorsi vetrelor ale satelor; pe - identificareasi marcarea terena perimeterelor terenurilor ce apartin diverselorfume in de asociere scop productiv - agricole(asociatii,intreprinderide stat, ferme individuale etc.). - delimitareatuturor parcelelorde teren din cuprinsulunui teritoriu administrativ,in ftrnctiede categoriile folosintasiposesorii de acestora: masuratorilor terensi prelucrarea pe - efectuarea datelorcadastrale: (saureambularea) planurilorcadastrale; - intocmirea

+

3 (cuns{)

ri
/T-\.

de cadastrala tarlalelor (cvartalelor) a parcelelor pe teritoriul a si - nutnerotarea respectiv; administativ pe (cvartale) pe intregteritoriuladministrativ tarlale si suprafetelor parcele, - calculul nrunicipal; orasenesc sau cornunal, intocnrirea registrelor cadastrale a situatiilor sinteza; si de intretinerea cadastrului. principale cadastrului ale sunt: Docr"rmentele (delimitare); lucrarilor hotamicie de - dosarul sihartilecadastrale; - planurile de si situatiile sinteza. - - registrele fiselecadastrale, urmatoarelor lucrari: constain realizarea a 2 Ftrnc-tracestonxeacadastrului terenuriloragricolein clasade calitate; - incadrarea si evidenta terenuriloragricolein functiede stadiuldegradarii factoriicareau provocato: prin (irigatii,desecari, frrnciare terenuriloramenajate lucraride imbunatatiri - evidenta eroziuniisoluluietc. indiguiri,combaterea ). fi.urciare tipul acestora; lucraride imbunatatiri si terenurilorcarenecesita - evidenta dupamaterialul constructie, de dotaricu instalatiii, confort,grad de - evidentacladirilor uzuri etc. juridica a cadastrului de trebuiesa asigure identificarea corectaa posesorilor 3.Functia pe in acestora documentele cadastrale, bazadreptuluisi terenurisi constnrctiisi inscrierea proprietatea. posesiunilor a drepturilor Inscrierea si actuluijuridic pe carese intemeiaza adicacui terenurilor.si se realeasupra ?:constructiilor facein scopulevidenteijuridice, pe fiecarecetatean teritoriultarii, asigurandu-se astfel apartine ioupu!d?"'rcP(inSSetine p@ Ptftlicitute inobiliara..din tesulantentele ANCP| .: sistemde inscrterein documentele pttblice d corpurilor de.f'{EilFtrftlf, cu drepturiteimobiliarepe care le att prin - carteafunciarc. proprietarii si posesorii asupra lor- se realizeaza unitatea bazain sistemulde publicitate de Cartefirnciara = inscrisoficial reprezentand se se imobiliara,in cadrulcaruieevidenta tine pe corpuri dqP llfi'tbhea fi.urciara inscriu juridicereferitoare bunurile la imobiledin cuprinsul fiecaruiteritoriu actelesi faptele ^ ^ {- . _administrativ

*Cadastrede soecialitateau ca obiect de studiusi evidentaterenurilecareau o destinatie bine definita. economica de definitieduparegulamentele de ANCPI, : sunt subsisteme Cadastrele specialitate, punctde vederetehnicsi economic corpurilorde a sistematica din si evidenta inventariere lor cu unor domeniide activitate, scopuladministrarii nationale. specifice proprieiate ' Se distingurmatoarele: pe sistematica terenuriloragricole categorii a si agricol-=evidenta inventarierea - cadastrul la naturasolului,panta,pretabilitatea anumite de subcategorii folosintaspecificand si culturi, clasade calitate,venitulnet etc. sistematica fonduluiforestiernationalsi a a forestier= evidenta inventarierea si - cadastrul masei lemnoas4 varsta"consistenta silvice,specificand suprafata" esenta amenajamentelor relief,clima; etc. si lemnoase precurn infornratii""tnritolX;ol,

+ (curs,l)

- cadastrul cailor ferate- evidenta inventarierea si terenurilor, constructiilor. instalatiitor si stdrii relelei feroviare: - cadastrul drumurilor- idempentrudrumuri, cadastrul portuare: oorturilor- idemrelelei - cadastrulaeroporturilor idemreteleiaeroportuare; - cadastrulapelor- evidenta inventarierea si apelor,a terenurilor ocupate apesi stuf, cu precumsi a instalatiilor carele observa. pe organizate bazinehidrograficespecificand suprafata, calitatea, folosinta,instalatiile transport exploatare, prorectie de si de si ameliorare calitatii,precumsi conditiilede reliefsi clima; a s.ar.rietotie - cadastrul fonduluiimobiliar evidenla inventarier€a si corpurilorder- .ldinlocalitati, pentruconstructii:folosinta" specificand materiale constructie, de reeimul structura, de inallime,funda,tia, suprafatardot6ri, stare;. reteleloredilitare (apa,canalizare, - cadastrul gaz,electrice, termoficare, telefionice) evidenta inventarierea si reteleloredilitare a instalatiilor si carele deservesc. specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele constructie, parametrii de tehnici,starea. * Cadastrulanalitic- prezintatoatedatelg-gapJitative, calitative sijuridice careconducla inventarierea tuturor iotpurilor aaP"ifEb%?freutul planurilorsi al regiqrtrelor cadastrului analiticdiferain fi.urctie felul cadastrului se executa. scopsi de ramura de ce de econonrica pe careo deserveste. Pentrucadastru funciargeneral planulcadastral executa pentrufiacare se teritoriu comtmal,orasenesc municipai scaricuprinse si la intre I :500 si 1:2000pentruintravilan si i:2000si l:5000 in extravilan. Pentrucadastrele specialitate planul cadastral'se de pentruteritoriulpe care executa institutia,regiasauproprietarul particularil are in administrare directasauproprietate. Din planurilesi registrele cadastrale pot obtinepentrufiecareparcela terensau se de constructie toate elementele cantitative, calitative sijuridice carele caractenzeaza: firma. pozitia, suprafat4categoria folosinta, de destinatia, calitate4posesorul drepturile si acestuia. *Cadastrul sintetic - realizarea centralizarea prezentarea si datelorcadastrale ansamblu de pe unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale ansamblu prin re*qistre situatii de si sau (de centralizatoare sinteza). Pentrucadastrul funciargeneral cadastrul sinteticla nivelele comunal, orasenesc , si municipal este alcatuit din harti cadastrale ansamblu de carecontin intreg teritoriul respectiv, scarivariindintre 1:10000si l:25000,in firnctiede marimea la teritoriuluisi a densitatiidetaliilor din planul cadastraldebaza pentru mmune, orasesi municipii,hartile cadastrale obtin prin micaorarea scaraa planurilorcadastrale se la originale. Parteascripticaa cadastrului sinteticla nivel de comuna, oras,municipiusi judet se compunedin registresausituatiicentralizaioare, carerezultasuprafetele din totalepe categoriide folosintq pe grupede posesori, teritoriuetc. pe general, si pentrucelede specialitate, Atat pentru cadastrul cat primeledocumente carese ra\ intocmesc sunt celecu caracter analitic,din carederivacelesintetice. Y

5 frurs ,{)

Curs 2

ffit

FONDUL FT.]NCI.,{R ROMANIEI - C..\TEGORIILEDE AIFOI-OSINTA. TBREN URILOR A
: Fond f'unciar totalitatea terenurilor oricefel, indiferent destinatie, titlurile pe de de de bazacarorasunt detinutesaude dorneniul privatdin carefac parte (definitieclin !.ublicsau Regulamentele ANCPI ). Fondulfunciaral Rornaniei de 23.839.07'l la careseadauga e ha, 230.000 ce reprezinta ha = suprafata apelor teritoriale (zonade l2 milede la tarm - I mila maritima 1852 maritime m). r.a?l.lrJ La nivelul anului7ACO, avem: (/,\* A1r,.o F'+"-f{shbal Rou,i"j ei - awt-L 2ooo) A. Categoriide folosintaagricola.14730.7mii hectare. l00oZdin aericol.G't.8yo totai: din Din care, l.Arabil, 9358,1mii hectare; 63,5yo agricol;39,3olo totar; din din + 2. Pajistinaturale(pdpuni fAnele), 4834,8mir hectare;32 ,goAagricol;Z0 ,Zy'odin total; 3. Plantatiiviticole,28f4miihectare;1r9%o agricol;I,zyo din total; din 4. Plantatiipomt cole,?56,2 mii hectare; oAdin agricol;I .l % din total. 1,T B. cateqorii de folosintaneagricolamii hectare: 37% din total: l. Padurisi alteterenuricu vegetatie forestiera, 6790,6'-nii hectare, ?E,i o/o total: din oAdin total; 2. Ape si stuf 8?9,3mii hectare., S,7 3. Drumuri si cai feratell 4. Curti - constructii | 1+38,5miifrectare 6,0% din*"-bl ; 5. Neproductiv 3[ef"lssje) -[(cate3o.ia In structurafonduluifunciarnational, agricultura ponderea detine absoluta, urmatade silvicultura. *Categoriilede folosintaa terenurilor DEFINITIE (din Regulamentele ANCPi ) - caracterizarea codificatadin punct de vedere al destinatieiterenuluiin funtie de scopulpentru careesteutilizat (agricol, silvic, constructii,cai de comunicatii, erploatare miniera etc.). DEFIMTIE - o gruparede terenuricu aceeasi destinatie econonica,creatain mod natural sau artificial. Categoriile folosintaagricolasi neagricola de prezenta mai sussunt detaliate te prin subcatego de fo losinta. rii A. Categofii de agficola -folosinta l. Categoriilede folosinta Arabil - cuprindeterenurilecarese ard anualsau la mai multi ani odata(2 - 6 ani),candsu:t cultivatecu planteagricole anuale, respectiv perene. Subcategorii arabil: dp l.a) Arabil - in carese incadreaza terenurile cultivatecu cereale, leguminoase pentru boabe,plantetehnicesi industriale, plantemadicinale plantefurajere:tot aici se si incadreaza:

1 (crrrs 2)

v-,/

- arabrl izlaz( izlaz- loc saucanrpnelucrat, carecreste in pe ialba,folositca pasune) sau - patuni arate. - arabilcu pomi razleti. :-a@ paraeinite: - arabilin r,"ii l.b) Gradinide legume seincadreaza terenurile interiorulperimetrelor din construibile sar.r jurul acestora, din cultivatecu legume. Terenurile campcultivatecu legumese din incadreaza subcategoria in arabil. 1.c) Serc - se incadreaza terenuriie destinate cultivariicu le*qume suntprotejate si cu constructiipermanente. 1.d) Solarii - se incadreaza terenurile distinate cultivariicu legume suntprotejata pnn si constructiiprovizorii acoperite, regulacu folii de masa de plastica. l.e) Orezdrii- se incadreaza terenurile amenajate irigatepentrucultivarea si orezului; 1.f) capsund.rii se incadreaza terenurile ciestinate cultivariicu capsuni. inierbate etc. din gradini,din terenuriamenajate. orezariietc.,careau latimi (in proiectie orizontal)mai mari de 1 nu se incadreaza categoriile folosintaspecifice in de acestora. 2. Categoriilede folosinta Pd,sun9 Se incadreaza terenurilor inierbate intelenite, sau naturalsauartificialprin reinsamantari la 15 - 20 de ani si caresefoloseste pasunatul ia animalelor. Subcategorii pasune: de 2.a) Pdtuni curate - terenuriacoperite vegetatie cu ierboasa; 2.b) Patuni cu pomi - sunt pastu'ri caresuntplantatipomirari in vederea pe stoparii produselorde eroziune soluluisi de alunecare'a a terenlrlui, aici se incadreaza tot livezile paraginite, un procentridicatde pomi uscati,careinierbate folosesc paSunatul cu se la animalelor. 2.c) Patuni imnadurite pasunice continsi vegetatie tbrestier4avandun regimjuridic de patunicomunale; izlazurisaude 2.d) JgSugtlulgfadsLltt - pftuni invadatede vegetatiearbustica pe dispersata toata suprafata in pasuniizolate. sau

Se incadreaza terenurilor inierbatesauintelenite,naturalsauartificial prin insamantari la 15 - 20 de ani, de pe carevegetatia pentrufHn. se , coreste' Subcategoriide faneata: 3.a) FdneaJa curata- seincadreaza terenurile acoperite numaicu vegetatie numaicu vegetatie ierboasa; 3.b) Fdneara pomi - terenuricu livezidegradate cu (numarmarede pomi uscali),precum si p5punilecu pomi inchisepdguratuluisi destinate productieide fdn); l.c) E&@EpAdgaIA - fAneteacoperitepartial cu vegetatieforestiera; 3.d) Fdneala tufbrisuri- frnete invadate arbustidispersati in palcuri. cu de sau alateeoriile de folos Se incadreaza terenurilorcultivatecu vita-de-vie.

:

( curs 2)

rd
\Y/

Subcategorii vie: de 4.a)Vie nobila- seincadreaza terenurilor cultivate vi,te cu altoite- soiuriindigene cu sau nealtoite: 4.b) Vie hibrida- terenuri cultivate vite hibride cu (producatoare direct,rezulrare dirr incrucisari specii); de 4.c) Pepiniere viticole- terenuridestinate producerii materialului saditorviticol. 4.d) Plantatii hamei- terenuri de cultivete hamei cu (pentru prelucrarea berii).olanta o cu agrotehnica asemanatoare pentruvie. celei 5. Categoriide folosinta- Livada Se incadreaza terenurilorplantate pomi fructiferi. cu Subcategorii livada: de 5.a)Livadapura - livadain careterenuldintrepomi se ara anualsi setine subforma de ogor negrutot timpul anului; 5'b) Livada inierbata terenuldintrepomo esteinierbetnaturalsauartificial,ori intelenit; iarbadintrepomi se coseste pentrufan si mai rar pentrupasunar; 5.c) Plantatiicu arbustifructiferi- terenuriplantate coacaze, cu agris,zmeuratrandafir pentrudulceata etc. 5.d) Pepiniere pomicole- terenuridestinate producerii materielului saditorpomicol: 5.e)Plantatiide dud - terenuriplantate specia cu dud, folosit (frunzele) p.,it* cresterea l'iermilor de matase. B. Categofii de folosinta neagricole ^-f__

,=.. I

l. Categoria Padurisi alte terenuricu vegetatie forestiera. Se incadreaza terenurileimpaduritenaturalsauartificial, indiferent de proprietai si varsta si cu o suprafatamai mare de 0,25 ha. Subcategorii silvice La) Paduregrupari de arbustice depasesc suprafata in 2500 mp, poienile si arabilul aflat in administratiesilvicase incadreaza arabil; la 1.b)Perdele protectie- suntbenziordonate plantatie de de sil,,'ic4uneorisilvo pomicol{, careindeplinesc rol de protectie(a culturiloragricole,a cailor de un comr.rnicatie,asezarilor a ulnane, digurilor,pentrucombaterea a eroziuniisoluriloretc.). l.c) Tufarisuri- terenuriacoperite vegetatie cu (maceg, jneapan arbustica afin, ienupar, etc.). 1.d) Rachitdrii- terenuripe careseplanteaza rdchitafolositala confectionarea diferitelor impletituri; l.e) Pepinieresilvice - terenuri destinate produceriimaterialuluisdditor de arbori si arbusti forestieri. 2. Categoria Terenuricu ape si Ape cu stuf Cuprindetoate terenurile permanent ap4 precumsi celeacoperite acoperite cu temporar, dar caredupa retragerea apelornu suntincadrabile altafolosinta. in Subcategorii 2.a) Apa- se incadreaza apeleteritoriale Romaniei MareaNeagra; ale din

r%

3 (cwns 2)

t6r \?

2.b) Apa curgatoare se incadreaza albiileminoreale fluviului,raurilor,pdrturilor, gSrlelor, canalelor, izvoarelor etc. 2 c) Bdl$ si lacurinaturft - terenuri acoperite apestatatoerelacuri, cu ( balti,ghioluri, iazuri,elestee, bazine acumulare de etc.), 2.d) Amenajari piscicole apestatatoare anrenajate pentrucresterea dirijataa pestelui (iazuri,elestee etc.), 2.e)Lacuride acumulare terenuri acoperite lacuriartificiale; cu 2.f) Canale terenulocupat canalele sistemul irigatii,desecari careau latimi cu din de etc. maimaride I m; 2.g)Apecu stuf - se incadreaza terenurile apestatatoare, adancimi cu cu mici. cu vesetatie (trestie,papura),amenajate nu. specifica sau 3. Drumuri si cai ferate 3.a) Drumuri clasate terenuriocupatede cai de comunicatie terestra, alteledecatcdile ferate,impreuna constructiile cu aferente, trotuarele, locurilede parcare stationare si etc. Se disting:drumuricomunale, drumurijudetene, drumurinationale, autostrari. 3.b) Drumuri vicinale(de exploatere) terenuriocupate drumuride exploatare de agricole, industriale, turisticeetc. 3.c) Strazisi ulite - drumuridin interiorullocalit6lilor, suntneclasate considerate si continue(fara intreruperi); 3.d) Cai ferate- incadreaza terenurile ocupatede caileferate, pe delimitate terensi marcate prin bornetip CFR; se int6lnesc feratesimple, cdi duble,inguste, triaje. 4. Categoria Cu4i - construcliisi alteterenuri - cuprinde terenurile diverse cu utilizarisi destinatii: cladiri,curi, fabrici,uzine,silozuri,gari,hidrocentrale, cariere, exploatari minieresi petroliere,cabane, schituri,terenuri de sport, aerodromuri,diguri, talanri pietruite,terase, gradinibotanice zoologice, debupee, si parcuri,cimitire,pie1e, rampede incarcare, fAsiede frontiera,locuri de depozitare etc. - cuprindeterenuriledegradate cu si proceseexcesive degradare, de caresuntlipsitepracticdevegetatie. Subcategorii terenurineproductive: de 5.a) Nsipuri "zburdtoare" suntsuprafete ocupate nisipurimobile,nefixate de de vegetatiesi pe carevantul le poate deplasa dintr-un loc in altul; 5.b) Stancarii.bolovanisuri.pietrisuri - terenuriacoperitecu blocuri de stancimasive. ingramadiri bolovanisi pietrisuricaresuntacoperite vegetatie; de cu 5.c) Rdpe.ravene. torenti - alunecari activede terencaresuntneproductive candnu sunt acoperitecu vegetatie forestiera; 5.d) Sdr[turi-cucrustd - terenuriputernicsir"aturate, formeaza suprafata o care la lor crustaalba- galbuiesfaramicioasa; 5.e) Mocirle si smdrcuri- terenuricu alternante frecvente excesde apasi uscaciune, de pe carenu se instaleaza vegetatie. Terenurile mlastini stufnu se inregistreazala cu si categoria terenurilorneproductive, la categoria cu stuf: ci ape 5.f) Gropile de imprumutsi cariere- terenuridweniteneproductive decopertare prin (scoaterea solului)si excavarea rocilor pentrudiverse nevoide constructii:

4 ( ccrr5 2)

/n
5.g) Halde - terenuripe cares-a depozitatmaterialsteril rezultat in urma unor activitati Y industriale siexploatariminiere. _-,^--j-^ ,9inbolurile de rcprezentarea categoriilor de.folosinta pe planurile cadost!.ale: 1. Arabil: Arabil-A, - Gradinide legume-Ag, - Orezarii-Ao, - Capswrarii-Ac, - Sere-As, - Solarii-Aso. 2.Ptrluni: - Pasuni-P, - Pasunicu pomi-Pl, Pasuniimpadurite-Pp, - Pasunicu tufarisuri-Pt. 3. Ffrne,te: - FAnele-F, F6nelecu pomi-Fl, Finele impadurite-Fp, - FAnetecu tufarisuri-Ft. 4. Vii:

\--,/

- vii-v,
- Vii nobile-Vn, - Vii hibride-Vh, viticole-Vp, - Pepiniere Plantapiide hamei-Vha 5. Livezi: -Lwezi-L. - Livezi inierbate-Li, 'Plantapiicu arbustifructiferi-Lf, Pepinierepomicole-Lp, . - Plantatii de dud-Ld. 6. Pilduri si alte terenuri cu vesetatie forcstiera: - Plduri-PD, - Planlatii si perdelede protectie-PDp, - Rachitirii-PDr, Pepinieresilvice-PDps - Tufariguri si m&Eciniguri-PDt. 7. Tercnuri cu ane si ape cu stuf: - Ape-H, Ape curgatqare-Hr, - Canale-Hc, - Lacuri si bX$i naturale-flb, - Amenajaripiscicole-Hp,

\-/

5 ( cur5 t)

'\--l

- Stufirit -Hs, - Lacuri de acumulare*Ia. 8. Drumuri si cai ferate: - Drtrmuri-D. - Caiferate-Df, - Drumuri nationale -Dn. judetene - Drunturi -Dj, - Drunturicomunale-Dc- Drumuri de exploatare-De, - Strazisi ulite-Ds. 9. Curti - constructiisi alte terenuri: - Constructii-C. - Curti - constructii-Cc, - Diguri-Cd, Cariere-Ca. Parcuri-Cp, - Cimitire-Ci, - Terenuride sport-Cs, - Targuri si piete-Ct, - Plajesi stranduri-Cpj, - Talazuripietmite-Ctz, - Alte terenuri-Cat. 10.Neproductiv; - Neproductiv-N, - Nisipuri-Nn, pietrisuri-M, - Stanc{rii, bolovanipuri, - Rdpe, ravene,torenti -Nr, - Sdrlturi cu crusta-Ns, - Halde-Nh, - Mocirle si smdrcuri-Nng - Gropi de imprumut-Ng. Categoriile de rcrenufi: Prin categoriede teren se inlelegeo gruperede terenuricu aceleasi caracteristici tehnice,legatede reliefl,de procesele degradargde lucrarile de amenajare ameliorare, de si de pante de gradul de mecanizare de rezistenta arta etc. si la Se deosebesc urmatoarele categoriide terenuri: 1. Terenuri degradate - sunt terenuri cu folosinlb economic4 dar sunt afectatede diverse procesede degradare unul sau mai multe simdltan). ( Se disting: - terenuri cu qxcesde apa; - terenuri cu soluri acide(soluri podzolite si soluri cu PH<6); - terenuri sdrrturoase(soluri tip soloneceac, solone!,solodii, alcalineetc.); cu - terenuri nisipoase folosintdagro-silvica(nisipuri mobile,semimobilesau stabilizate);

6 (curs 2)

@,

de lente, - terenuricu eroziune suprafata(procese dar continue); (fragrnente oga;e,ravene, de de rapesi alteformatiuri - terenuricu eroziune adancirne cand torentiale) se inventariaza distantele dintreformatiile eroziune de suntde cca.20 3 0 m ( m ax.); cu si - terenuri alunecari prabusiri; - terenuri stanci pietre, cu si (gropide imprumut, cu artificiuale deponii etc.). - terenuri degradari prin lucrari de imbunatatiri funciare- cuprinde 2. Terenuri amenajate terenuri care pentrua puteatreceIa o folosinta au fost amenajate superioara: - terenuriirigateprin brazde; irigateprin aspersiune; - terenuri - terenuriirigateprin submersie; neindiguite: - terenuridesecate indiguite; desecate - terenuri - terenuriindiguitenedesecate; - terenuricu benziinierbate, - terenuricu terase: - terenuricu lucraride regularizare; - terenuricu lucrarifitoameliorative. 3. Terenuri in panta - dupamarimea pntei terenurile inusidieazi 7 categorii: in se - terenuricu pantade panala -sozi, [Po); cu - terenuri pantaintre6 - l0 % (Pl); - 1r - 15% (P2); - 16 - 20 % (P3).

- 2 r -? s% Qa).
- 26 - 35 % (P5); - peste35 % (P6). 4. Terenuri mecanizabile nemecanizabile. si astfel: Terenurilese incadreaza fara restrictii - panta panala 5%o; - mecanizabile cu - mecanizabile restrictiiminime- panta6 - l0 o/o: cu doar aratul - mecanizabile restrictii mari pentru tractoarr pe roti (se executamecanizat si semanatul pantalI - 20%); cu tractoare senilate panta2l - 35 %); - mecanizabile restrictiifoartemari (sefolosesc (se tractoare speciale) pantaintre 36 - 45 To; - foartegreu mecanizabile folosesc - nemecanizabilepanta> 45 %o. 5. Terenuri incadrabile dupa rezistentala arat. terenurile urmatoarele cu Se incadreaza soluri: mica(cu terenurinisipoase); - soluri cu rezistenta mijlocie(texturaluto -nisipoasa); soluri cu rezistenta mare(te>rtura -argiloasa); luto - soluri cuy rezistenta foarte mare(texturaargiloasa). - soluri cu rezistenta

7 (c u rs 2 )

6i. \:/

CURS3 INTRODUCER.EA CADAS'TRULUT GENERAL FUNCI,.\R
pe eneral un teritoriuaciniinistrativ reprezinta nrasuratoarea oficalaprin btroaucereacaaas operatiunile terensi birou careconducla intocmirea de tehniceale carese realizeaza documentelor general. cadastrului o Documentele la general oficialape tehnicerealizate introducerea cadastrului docunrentatia reprezinta publicitatea imobiliara. bazacareiase realizeaza o Panala rntroducerea pe un teritoriuadministrative, in perioaciele dintre cad sau publicitatea publice a acestuia, imobiliara(:sistem de inscriere ciocurneirte in introducere intretinerea si ce asupra lor) corftirilor proprietate impreuna drepturile cu imobiliarepe carele au proprietarii posesorii si , (:inscris oficial reprezentand - se reahzeaza caneafunciara prin in de unitatea,dqbaza sistemul i'ol;+t;e.artea fi-rnciara inscriu pe publicitateimobiliara,in cadrulcaruiaevi<lenta se,tine cor,euriaa se juridice referitoare corouriieJe la fiecaruiteritoriuadministratir'). actelesi faptele .din,cuprinsul lropriei'te ' A) Unitatile administrative- teritoriale unitatileadministrativ-teritoriale comune. sunt: In tara noastra oratul saumunicipiulsijudetul. (municipale) in comunale orasenegti administrative si teritoriilese separa In cadrulunita,tilor intravilansi extravilan. parteadin teritoriu, legal delimitata,care este reprezinta Intravilanul teritoriului administrativ destinataconstruirii si habitatiei;intravilanulcuprindeperimetrulconstruibil,sauvatra de sat si terenurile zonelorfunctionale localitatiisituatein afaraperimetrului aferente ale cu constructiisi instalatiile zona spatiilorr,'erzi a si si construibilsaual vetreide sat,cum suilt:zonaindustriala de depozitare. prin schitele sistematizare a de si transporturi. etc.,stabilite sportive. aql€4qlarilor localitatilor. pe generai. caresunl debaza(: plantematicintocmitpentrunevoilecadastnrlui Pe planul cadastral de categoriile folosinta cadastrale bunurilorimobilesi parcelelor, ale redatedetaliatpozitiilesi numerele se atatlimitele intravilanelorcat si iimiteie vetrelor ale terenurilor si constructiilepermanente) reprezinta de sate(in tus negru) sauperimetrulconstruibilal oraselor(cu tus rosu). detaliutopografical planului cadastral in interioarul ei se face si Limita intravilanului reprezinta (suprafetelor) din si unitatilor cadastrale fiecare localitate. cadastrala calculul ariilor numerotarea esterestulteritoriului, delimitat de hotarul unitatii Extravilanul teritoriului administrativ si limitele intravilanelorlocalitatilor.In generalextravilanulestedestinatexploatarii administrative agricolesi silvice. Atat intravilanul cat si extravilanulse divid in unitati teritorialecadastrale: .Parcela:portiunedeterencomponentaaunuicffiritoriuadministrativ,avatrd unui proprietar. o singuracategoriede folosintasi apartinand . Sectorulcadastral: diviziunetehnica delimitatede detaliiliniare cadastrala teritoriuluiadministrativ, a ljziere de padure,etc) care nu suferamodificari (cai de comunicatii, ape,diguri, canale,magistrale, (parcelesauteren cu saufara constructii). si care cuprindemai multecorp,rricleFroPi"rt'fflipite curente . Corp de proprietate= una saumai multe parcelealipite, apartinand aceluiasiproprietar. B) Limite si hotare configuratiasauforma geometricaa urritatilor Limita se definesteca fiind linia caredetermina a teritoriale cadastrale, detaliilor liniale, a categoriilorde folosinta,a tipurilor de sol si a claselorde bonitare,a categoriilorde terenuri,etc. se Din punct de vedereal vizibilitir'tii disting: . limite distincte- au conturut (limita intre terasa si pot vizlUitsi se poi stabilicu precizie; fi naturale lunca, limita de la bazaunei pante,etc) sauartificiale(limita dintre arabil si o plantatieviticola sau etc); si pomicola,limita dintreun terenamenajat altul neamenajat, lor pentrustabilirea de ' limite difuze- sunt timiteledintredouacategorii folosintacarese intrepatrund; impaduritasi paduie); documentatii martori(ex.:limita dintreo pXgune si suntnecesare lor, pentrustabilirea lucrari speciale - nu suntvizibile la suprafata necesitand terenului, ' limite discrete etc. limitele categoriilorde tereneuri, de ca exemplu:limitele unitdtilorde sol, limiteleclaselor bonitare, { ( curs 3)

si importanta Limitele pot separa terenuricareau diferiteregiunijuridice. cadastru, deosebita In o o intravilanul extravilan. de au limitele care separa ca Hotarul se definepte fiind linia despdrtitoare intre douaterenuri carefoi.rneaza unitati intre douaunitatieconomice distincte. proprietb,ti funciare. administrative distincte caresepara sau doua tipuri de hotare. Se disting urmatoarele . hol4re nAlAnal_e (frontierede stat)' judetene, municipale, orasenesti, conrunale, " hotareadministrative. . hotareale unitatilor(agenti) economice: delimiteaza unitatiloragricole teritoriileunitatilorindustriale, unitatileforestiere, etc. de stat si particulare, (linii de talvegale cursurilorde apapermanenete temporare, linii sau Liniile de hotar pot fi naturale garduri, ale etc) si artificiale(santuri, brazde, diguri,canale, cumpana apelor,lizierede padure, de dnrmuri,etc). (marcate) terensi prin diverse hotaresuntmaterializate tflru,si tipuri de obiecte: de In plus aceste in lemn, stalpi din lemn, bornedin piatra,bornedin beton,moviie din p6mfnt. hotarele deseneaza semen prin liniare,iar marcajele Pe hirti si planuricadastrale se conventionale (punctuale). prin semericonventionale scara de Hotaresi lirnite- punctede hotar

Nr.Crt.
I

Demrurirehotar/obiect Frontiera stat de

SemnuI conventional

2
4

5
6 I 9

Hotar ir-rdetean Hotar municipal Hotar oraseuesc Hotar comuna! asricola L mita exploatatie L mite intravilan pe Punct uou de hotar materraliza teren cu tdrus din lemn pe Punct trou de hotar materralizat teren din cu boma cadastrala beton Punct vechi cadastralmaterializatpe teren cu piatra de hotar sauboma din beton Punct de hotar materializatpe teren cu stalpdin lemn pe Pnnct de hotarmaterializat terenprin movila'clinpaurant

O-I

2,'trr
I 2 'rr'r

tr

t0

2 rrrtrr

ll

T
I rrrrrr

lt2 t't't

f nrtrr

t2

I
l ll l1'l

vizibile si trebuiesa t-re Materializareapunctelorde hotar - obiectelecu care se f'acematerializarea (fig.1), stalpidin lemn (fiS.2)sautamsidin lemn lungi de 30-40 bome tip cadastral durabile.Se folosesc. cu cm si cu diametrul de 5-8 cm, care dupafixarea lor in plmtnt se acopera pfm6nt (se movilesc),movileLe (fig.3). avtnd rol de protecjiepi semnalizare [, lurs3)

cr)lectxrc alrc ilr talu scurgcre

fepel'
li eur I2 cu r
L

o n
ai{) clt)

I i e'lu

/ cln

_ ti g l(a)
sxlrne fepefnl

NI
:rt'

r1 -1

--.i -a3;

mxr!'a subtefarnn

t-r cu plurnlr

nnrca srbterana

Fig.l a) b) c)

f ig . 1 (c ) Materializareapunctelorde hotarcu bornecadastrale: borna cadastrala; din bornat- stratulde semnalizare se.compune materialecare se sectiuneprin punctul cadastral faramata,rocd 99.l9.rag; disting net de pamantulcompact.caramida pe verticalaa reperelorde pe borna si marca subterana: modul de asezare aceeasi marcii subterane fundul gropii, in dreptul vArfului "firului cu plumb"; pe l) asezarea reperuluide pe borna in dreptulvtrfului "firului cu plumb" (se scurteaza firuI) 2) centrarea

3

( c-u.rs f)

Obs.:l) marcasubterana foloseste reftcerea la punctului pozitiape daca bornadispare sestabileste terenfolosindpunctele vecinesi sesapa panaseintalneste stratulde semnalizare ne avertizeaza care ca subel seafla marcasubteranarcare trebuie"deranjatd" nu (deplasata s[pareneglijenta; prin marcaseveste la reconstituirea punctuluirapeztnd bornd ?n noua ca {ig.41c;.
.\

fll,rr Qr,;x,*.r"*n
I 00=l 50cnt

-+

7
50crn

7)^

a) b) punctelorde hotarcu stalpidin lemn: Fig.Z - Materializarea * a) stalpulde marcaj; .?LQQ!P...."este pentrua facedificilasmulgerea teren; necesara din b) modulde bornare.
urovild de protcdtie, seturalizxre

/
50 qru

llnrr* d3 lgtur

p s-scm

Fig.3- Materializarea punctelor hotarcu t{rupidin lernn de moviliti

@

#

I

q (crrs 3)

1,, I t

CURS 4

DELIMITAREA CADASTRALAA TERITORIILORADMINISTRATTVE
Delimitarea teritoriiloradministrative o operatiune este tehnicasijuridica carese executa inaintede introducerea general teritoriileadministrative in cadastrului vizate. Delimitarea cadastrala teritoriuluiadministrativ a reprezinta operatia bazaprin carese identitlca, de masoara oficializeaza terenulsi se limiteleteritoriuluiadministrativ punctele frangere de continand si traseele hotaruluidinspreteritoriileadministrative vecineprecumsi limitele intravilanelor respectivul din teritoriu.Delimitarea hotarelor considera se incheiate dupaintocmirea legalede delinritare documentatiei liniei de hotar si denumirile Stabiiirea administratir,-teritoriale facein conformitate Legea se cu pebazaprevederilor nr.7/1996, Legii nr.2/1968, rnodificarile cu prin cotenormatie ulterioare stabilite emisede GuvernulRomanieisauprin alte documente legale.Limitele intravilanelor stabilesc se conform planurilorurbanistice generale intocmitesi aprobate conformLegii nr.5011991, modificarile cu ulterioare planuriurbanistice In caanlin carenu s-auaprobat generale, limiteleintravilanelor fi celeexistente vor ia 1 ianuarie1990,potrivit Legii fonduluifunciarnr.18i1991,republicata. A) Documentatianecesara efectuariidelimitarii Pentru corectitudinea simplificareatotodataa operatiuniide delimitarea hotarelor,delegatulOJCP! si (Oficiul judeteande cadastru, geodezie cartografie)procuraurmatorul materialdocumentarcartografic si juridic: si la - planuritopografice sc. 1:5.000 sau i: 10.000; la - harti topografice sc. I :25.000sau 1: 50.000, - planurile cadastrale vechila sc. 1:5.000 1: 10.000: sau - planurilecadastrale teritoriiloradministrative ale vecine,in cares-aintroduscadastrul. inclusiv schitele hotar; de informatii legatede hotareleteritoriului administrativavut in rredere (comun6,oras sau municipiu); juridice existente. - documentele B) Operatiunilede delimitare 1. Constituireacomisiei de delimitaresi aprobarea componentei prin ordinul prefectului. acesteia, primarii si secretariiprimariilor teritoriiloradministrative componenta: Comisia are urmatoarea implicate in operatiunea delimitarecadastrala, de delegatulOJCPI pi dupa caz, delegatulDirectiei generalede urbanismsi amenajarea teritoriului; se recomanda din comisie sa faca parte(fara a fi nominalizatiprin ca ordinul de constituireemis de prefect)si localnicii care cunosctraseele hotarelor.Mai pot fi invitati la stabilireahotarelorsi delegatidesemnati minisereletitulare ale cadastrelor specialitate. de de pe 2. Parcurgerea teren a traseuluisi stabilireapunctelorhotaruluiadministrativprecumsi stabilirea punctelorde hotar carevor fi materializate. 3. Materializareapuctelorde hotar cu borne de suprafatasi borne subterane coform standarduluiSR 3446-1196 cu alte tipuri de borne si marci avizatesauomologatedeANCPI : marcilepentru bornele sau de suprafatase inscriptioneazb ca in fig.1. . r t Lpt"-.rrfa t1

fl

tl

<+

-+
J c.,rpul n";rt i

$to

fo f-,-".t t'rlqrcd- sof > I d' kzsh-13 , -: co^lorm SI-AS \
Notil

crtcaliixX + FF{sc.uh.+drea \ u aet"l ui7t *ur,, pi ufo d ui,/$*trn.cj p i"i i

[' "t"t

"f,l^

t ig l. a) - marcala sol conf. STAS 4294-73. b) - marcala sol uzatain jud. si mun. punctelor hotar; de coordonatelor de operatiunilor terensi birou pentrudeterminarea 4. Executarea <r . cu acordul mernbrilor comisieide delimitarecadastralu isr'i{pTiulut .t 5. lntocmireaactelorde cont-rrmare (anexal); vecine teritoriilor adrninistrative delegatilor hotarelor administrati,,'e. cadastrala marcarea si de delinritare 6. Intocmireadosarului o Detalierea de operatiunilor delimitare preliminare organizare h.rcrarilor a de a) Operatiuni la delegatul OJCPi impreunacu primarul,procedeaza 1) inainteainceperiilucrarilorde delimitare, (inaintede parcurgerea terenului)intreaga sa comisiei,caeare obligatia studieze cotlvocarea referitoare ultimadelimitare la cadastrala; existenta documentatie in teritoriulva comunica scris(anexa2) cu aviz de confirmare, sa-sidelirniteze 2) primariacaredoreste vecin,cu minimum i 5 zile inainte,data,ora si locul de intalnire primarieidin teritoriul administrativ vecin esteobligatasa-si Primariateritoriuluiadministrativ de pentrua procedala operatiunea delimitare. hotarului; la membrii comisieicarevor participa stabilirea delege se cae 3) cando partea hotaruluiteritoriuluiadministrativ se delimiteaza afla la limita de judet, comisia judetelor implicate. Primaria care isi de delimitareva fi constituitaprin ordin comunal prefectilor judetului vecin,respectiv 3) teritoriul si OJCPi, vor informain scris(anexa prefectul delimiteaza judetul vecin despre dedelimitare minimum 75 zile inaintede datastabilita cu operatiunea OJCGCdin membri ai comisiei,la data,ora si locul Acestiasuntobligatisa-sitrimitadelegati pentrudelinritare. conrmunicate. caz, 4) In cazulin caredelegatiiprimarieide pe teritoriulvecin,judetul vecin sauai OJC?l vecin,dr"rpa verbal iar hotaruluise va face in lipsa acestora, in procesul nu se prezintala termenulstabilit,delimitarea in cu si in schitade delimitarese vor facementiuni legatura aceasta si tehnicegenerale variatiide caz'. b) Operatiuni de 1) operatiunea delimitarepe terena liniei de hotar incepe,de regula,dintr-un punct de trei sau mai multe hotare.Identificareape teren a liniei de hotar se face cu schitadin dosarulultimei delimitari. In liniei de hotar seface de catre membrii comisiei si se evidentiaza lipsestestabilirea cazul in care aceasta executariilucrarilor, convocati existente. Reprezentantii la fata locului pe.hartilesi planurile topografice de prin grija OJCPi , participa in mod obligatoriula operatiunile stabilirea punctelorliniilor de hotar si a punctelor care vor fi materializate; si 2) in cazul in care unele segmente punctede hotar stabiliteanterior (existentepe schitaveche de Numerotarea modificari, pe nouaschitavor fi facutementiunilein acestsens. delimitare)au suferit a punctelorde hotar incepecu punctul 101 din punctulde intersectie trei saumai multe hotaresituat in parteade nord sau nord-vestsi se continuain sensorar; 3) in cazul existenteiunei delimitari facuteanterior,sevor inlocui numerelevechi ale punctelor de hotar, Pe de cu numerenoi, fara a se dubla numerele. segmentele hotar comunela doua teritorii administrative punctelor hotardin teritoriulvecin se scriu in paranteze; de vechi ale numerele delimitate, (vechi si noi; se intocmescschitede reperajsi descrieri 4) pentrutoate puncteldlotar materializate de de (anexa4). Se culeg dateasupra terenurilortraversate tnonaooneleliniilor hotar (categoriile topografice verbalde delimitare; in si terenurilorsi proprietarii) sevor consemna procesul de folosinta,destinatia . dupadestina,tii Criteriilede impXrtirea terenurilor

fizice sijuridice, indiferentde titlurile pe bazacarorasunt de Terenurile orice fel, careapartinpersoanelor legale. conformprevederilor se detinute, impart pe destinaJii,
.4 t l\

b

i l tt.'tS t,')

@
Prin detinatoride terenuri.setntelege titularii dreptului proprietate, de persoan fizicesaujuridice,ai e altor drepturi reale asupraterenurilorsaucei carepotrivit legii civile, arrcalitatea posesori de ori de,tinatori legali. Domeniulpublic poatefi de interes national, cazin careproprietatea asupra in regimde dreptpublic sa apartine statului,saude interes local,caz in careproprietatea asemeneainregim (de public)apartine comunelor, oraselor, municipiilorsaujudetelor. Tgrenurilese impart dupadestinatie. astfel. a. terenuricu destinatie agticola(cod TDA) - din aceasta categorie parte:terenurile fac arabile, viile, livezile,pepinierele viticole,pomicole, plantatiile, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitele, terenurile vegetatie cu forestiera dacanu fac partedin amenajamente silvice,pasunile impadurite, cele ocLlpate constructii cu agrozootehnice imbunatatiri si funciare, piscicole, amenajarile drumurile tehnologice de depozitarel si b. terenurilecu destinatieforestiera (TDF) - din aceasta categorie parte:terenurileinipaclurite fac si celecaresevesc nevoilede cultura,productie administratie ori sivica,terenurile destinate impaduririlor si celeneproductive stancarii, abrupturi, rape,torenti- dacasuntcuprinse amenajarile in silvicel c. terenurileaflate permanent ape (TDH) - din aceasta sub categorie parte:albiile minore ale fac cursurilor de apa, cuvetelelacurilor naturalesi artificiale la nivel maxim de saturatie, bratelesi canalele din Delta Dunarii, fundul apelormaritimeinterioaresi al marii teritorialesi contigue(=carese leaga,se inrudeste,se unestecu ceva,careare elemente apropiate, comunecu altceva) d. terenuriledin intravilan (TDD - includetoateterenurileindiferentde categoria folosinta, de situatein perimetrul localitatilor urbanesi rurale,ca urrnarea stabilirii limitei de hotar a intravilanului. conformlegislatieiin vigoare; e. terenurilecu destinatiespeciala (TDS) - din aceasta categorie parteterenurilefolosite pentru fac transporturile rutiere,feroviare, aeriene navale, si celepe carese afla obiective instalatii si 6idrotehnice, termicesi de transportai energiei electrice gazelornaturale, si terenurile exploatatie cu miniera, petroliera,cele pentru nevoile de aparareatlrir, precun si rezervatiilesi monumentele naturii. monumentele. ansamblurile siturilearhedlogice istoricesi alteleasemeneq si si 5) daca linjade hotar estesi linia de frontiera at{rii, coordonatele punctelorde hotar se preiaq,in mod obligatoriu, de la Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografiesi Cadastru, prin ANCpi . Linia de frontiera a tarii se avizeaza Comandamentul la National al Granicerilor; 6) Cu ocaziaparcurgeriiternului se va face desenarea st5rii marcajeloratAtpentruvechilepunctede hotar (cele care se mentin) c6t si pentrunoile puncte,caretrebuiematerializate borne. cu Punctelecare se borneazasunt: a - punctelede intersectie liniilor de hotar (punctede 3 saumai multe hotare); ' unele puncte de schimbare aliniamentelor traseele a pe hotarului,astfelincat sa permitala rr.g.ygie reconstituirea exactaa traseului hotarului; . Lrl.r.le.f.u.l...... de hotar,in aliniament, pe mai lungi de 3 km, se planteaza distantede aproximativ2 km; la ale - punctelede intersectie hotaruluicu apecurgatoare, ferate,sosele, vor bornanumai pe cai se o parte a acestora detalii liniare, iar pe cealaltapartese vor marcacu stalpidin lemn cu diametrul de l0 cm si cu lungimeade 70 cm, protejaticu movile de pamant. 7) In cazurilein care punctelede schimbare aliniamentelor frangere)saude intersectie hotarelor a (de a caretrebuie bornate,se afla in locuri improprii bornarii (balta,mlastina,prapastie, etc) sevor plantain apropierela borna martor din care se vor determina coordonatele punctelorde hotar (fig.2)
.ll0 c(rru. Rrrcs

- --tr
I 0s

109

tig 2 bornarea uuui puuctde hotar aflat in loc impropriu(mlastina ).

,.1

r

: ;,:' '. :i ;tl 'i l ::5:yiliryii::::fl'.ll-r:l.l9rzre_stcanrcicR^F,E @t'i 0ficiul Judclcrn de Crrhstru. Gcodezic Crrlogrrlic 9i
. ': .:'

'.

'.

ANFXA L
P r o c c sv c r b e l dc dclirnitarcteritoriului a adrninistrariv al contunci/orn5u!ui........................... : Judc1u1........................ . ! inchcirt rJata................ la .'

treccprin punctele...........
punculorl,cu nuallftnrl ftc conlilatco:tl tlq,d n|/.,tcrttrli:a?aa llec6rul ptnct ic hvril tt sc I$c ' liill.t dc hotar) o

nttttt

.r j

:r r ti ;0 t

r r r !tz.:

In intcr.scclin hotcrcldr urmdtoirclor tcrirorii administrativd

lt'trll'l.ioioi,. r'cnriir puncrul........... n,crcurscnilir ,,r...-..,j.-..:tU;;liii horare pc ln uc iu ::r l
':
' '.jr'.ir'..1

'':

:" 'r ' ' .r:r tlij' iI primlriei comunei/oragu1ui.............:....:.........,.rrriu1 comunei/orEu1ui............;...........-.
-

schisa'orarului partc facc intcgrantr documcntall. di' tl T::1..:::.il.:::::1ti:::,,fllr1lr,,,t;l proccs Prczr:ntul vcrbol fosti-nchciat 3 crcmpllri, dincati unuia fosr.piiuar piiiiiaiiii'ii:- :r:j a in ilct

r:i Trriiijl: .,r1.',' ?rll- ;q Titi

Rcprczcntant OJCPI ,

a) Mcmbriicomisici dclimitare dc "i"""""'-""""--";

;i

. -J::

:i ' ri:; j

@-"E

AttE

CItr c Pr im llr il comunci /oragul ui

.......

j utl cl ul .

Domnulc Primar,

Primar,

@o0

r/
J.l I:l l' l
t,
ll

:1, i

AT.IEKA 3

l::

t; I.r

!i
i

i

Crilrc Prr'fr'ctrrrn judt'lulrri.... Do r n n u lu i Pr cfe ct.............

i; i,
I

t.,

. V'tr cornrrnicltnr in confonnitate prcvederile l-cgii iudastrului gi a ptrblicitnlii cu ctr llc inrobiiiurc..nr.711996, sc vo firce dclinritareu nrrrcarct hoturulor ndnrirristralivc ;i dinjudclul con::rnci/t'ratului............................,...:.nostru. lntrucAt hotorul dinlre comunclc/ongcie.........................................:... rucntbriri sli de linrittr administrativil judcf, i,trrugtrrn nunrilidclegnliidurnneuvoastri, iirrrr:e.rzl ,:on:isici. tlc OticiulrtiJudolcan cunoscltori,aiaccstuihotar,carc inrprcunictr rlclcgatul Crd..srnr5ifub|icitateInobiliardrtin-jtrdc1tll...''......:....,...... s,rbilircl gi n:utcrirtizurur linici dc hotur.rcclr::orgtlrca, cu r'or dunrne.rvorstrtr fi irrr'putcrnicili dclcgalicscrisl purtirrl sigilitrl Ilcprczcntangii otit.,....-..... h prc!:uturii,pcnlruvnlidnrcllinicitlc holurgi vor fi prcz.cnli d:rtl dc .' ....................... i rr,.,.,.....,......,.,. tlc crtlastruluigencral,sluborute (tticiul Potrilit nonnclor tchniccpcnlru introduccrca nu gi Cortogrnlic. cruulin corcdclcgrlii dunutcnvoaslnl vtti fi in Naliond dc Cldostnr,Gcodczjc sitrrllicitt curc in prczcnti ttata:;i loctrl nrcnlionulc, vl prttccdr dclirrritarc lipsullccstotit, lu sc ln oiriccliuniuhcrioarc vtrrfi ltratc cort"-idcrlrc. ntr irt oricccvcnltrulc

Prcttct,

Dircctor QJCPI

Q*o t)

,

geodezic rescrierea a topograficd punctului

V IDR,A.

H oTA e

PJJA B€TON

L-34-25- D--L

5 i r. ? o ri i c l n r-

57 - V i drn

(,;ro"/cuip' -t ^e;, ;"*;t;l1rtf* u# lidp .Jb ,,$ J[ii; Jt s+l.a6it .fz 0qi-*.* ,.,n 4o.. 19i*o"d..
i-rt'c.,,v+!t t\.r.t
- 6* - p\,:Sc j f- 6o- c .r .a{a'Lj -

o,'j, ;,. Qc eovr..\IidruQc v,.$i d*.'...;,rd cc'r't llit" i|i,.4n3tB,cou^ -i;'.f' l;4 g:" f iriijja 2 ffi Ji.el'
sc'.r2J).'-t-nt,ri..t- 6/'l? '
|

["-E.J- ccr-". P',,..iwi Jz 1,-|ar o/iz t?-a'1.; Vi.{; l"- ti.*t+* .-r"."J". 1t'*1J- , ie-fa^-aler'ito' Cpj. l-..pu,.S te- o-iu,t3n ,,.1;utr F. bc?6 d4 ^^

t oc..,,frulfu.nu9 'cor,t 5tr1c$
6/

sG;

^j'

g6/sz
ot)"

._ z i go+1

?i-f,

"9

+{0tr'i .l J@j t8*l
-t!;r/i,u c-i c) /

\ a" . \

&-4f

e)an't

l,fir'\
\viue.a.--l-\/ it6t jar.. i;rii'i,r,' lnq.ior.eicrr .)

9 Nr c ol' g l) at a" lL' ' o) Tcl'..6t'n po ttl b i.i,.Jae b.", le .o+. int ocrnr t:

:r- -'- |

Curs 5
( Detaliereaoper:atiunilor delimitare: b) operatiunitehnicegenerale variatii de cazde si continuare C4) la 8 - Daca hotarul traverseaza, linie dreapta. padurecompacta- patune.o ffneald sau un lac. in o o bo m e le se ..planteaza,,lalimitaaces t e ic a t e g o riid e f o lo s in t intersecteaza suprafetele acestor categoriide.folosinta(evident,portiuneade hotar caretraverseaza respectivelesuprafete,este segmentde dreapta imaginara- fig.l); la ,recunoasterea traseului hotarului care traverseaza piduri si lacuri de acumulare,in comisia de delimitare vor fi invitati, dtrpacaz,si reprezentantii Directiei Silvice Judetene ai Regiei Apelor Romane. si 9 - Daca linia de hotar caretraverseaza padurea esteo linie frantasausinuoasa. pichetasi determina punctelorcaredefinescrespectiva coordonatele linie( punctelede fi'ingeresau.dupacaz.'definitorii de pe linia curba)- fig.2: Fig.I - bomarea unui hotarrectiliniucaretraverseaza lac ( padure uu compacta, pasrne. faneata) -\ coMr.rNA MERISoR

LACI.IL
- .- n ' - e "'-

l( )

- '1 " a

'"

tvlORIL()R
'-" ''" t''

COM{.I}trA MAR(;ARMESTI

Fig.Z - bomareaunui hotarlinie frantain padurecompacta -\

:e
l-

\\, l\: \:

Ooogoece

1

[cr.'rs l',)

l0 - Dact hotarul esteformat din taivegul(linia careuneste intre ele punctele cele mai adanciale sau albiei unei ape curgatoare ale unei vai uscate) unei apecurgatoare bomeaza numai punctelede se intersectie liniei de hotarcu traseul indiferent ale apeipe partea dinspre teritoriulcarese delimiteaza, Dacafirul apei are un traseu de lungimeatronsonului. se determina sinuos, lucrarilede delirnitare la pr.rnctelor intermediare caredefinesc prlncteleintermediare materiahzeaza coordonatele acesttraseu; se la intervalede 200- 1000m, cu stilpi de lemn ( lungime50 cm, @ 10 cm), protejaticu movile de pXmint. interioare, hotarul se stabileste talvegul firului de al apei, iar in cazul pe In cazul apelor curgatoare hotarulse stabileste juma.tatea la albiilor secate, albieiminore( fig.3 ). punctelorintermediare fi utilizatela calcululsuprafetei vor Coordonatele teritoriuluiadministrativ.
C()I\,{.CAZANESJTI

C(]}.{. P()IENI
'

,. c( )N{.
luflERilit lR

COIv{. IiARU

O
C()Nf.I'RI NDi] C:I)}.,I. PLES.\TJI rrt Hotlr pe t'irtl rrpei [ - l'rorna: #.tolp c{elenur ctt molilir de pamant. [r) Hotirrdespirrtincl insule

ciue llu poate ti muterializnt.

se b,r'renza ",11,?,r pe.'rbere 1fi".ry[.,ffi::fli:]il;.T,i:,:';i;.t'rui.rin apr. rinrr,1e

1l - Daca teritoriul administrativ estemarginit de drumuri. cai ferate.diguri. canale,linia de pe hotar se stabileste una din laturile acestora, astfel incat acestea fie cuprinsein intregime in sa suprafataunui teritoriu administrative. (fig.4 ) se determinacoordonate puncteintermediarecare In cazul traseelorfrAnteori sinuoase la punctelor intermediare definesc acestetrasee.Coordonatele vor fi utilizate la calculul suprafetei teritoriului administrative. Materializareapunctelor de hotar, in cazul in care hotarul este fixat pe unul din detaliile liniare (fig. 5 ). mai sus,se facela limita zonei de protectiea respectivelor enumerate
8

COM.BARAGAM]

r
d

-'-'l
!

1 -" '-fl -" '-'- \
;

l0
't--. --l"
I

\

lt

:_...J

9

COM. VALEA I|EACA
F ig .4 Hotrr de tirmrasinuoasit

Z ( c;wrs 5)

punctelcr hotarse preiaude a 12 - Pe raurilede frontiera tarii sip e fluvial Durrarea, coordonatele de prin Institutulde Geodezie, Fotogrametrie, la A.N.C.P.i . Cartografie Cadastru. si Pe fluvial Dunare4 pe portiuneain care ambelemaluri se afla pe teritorir-ll Dunarea-De Dortiunea Romaniei.nunctele Romaniei,punctelede oe teritorir-rl prin digitizare jumatatea hotarintre douateritoriise stabilesc sedetermina si la latimii fluviului.
SiINTESTI

5 Ht.rtarne elementlinirrr t crle t'erota) ctrnstruit

pe Neagra hotarele stabilesc linia caresepara 13 - La NIarea se uscatul apa,la datamasuratorilor de pe 14 - CAndlinia de hotarse desfigoara drept, mai mulli kilometri (in special zonele ses). se in cie planteaza bome din km in km. l5 - Mateializarea hotarului administrativse realizeaza se planteaza prin grija executantului si lucrarilor de delimitare,cu respectarea caracteristicilor mentionate anterior. x,y,zalepunctelor d e h o t a rs e c a lc u le a z a c u s is t e mu ld e p ro ie c t ie s t e r e o g r a f i c 16 - Co o r d o natele plan de referinta Marea Neagra 1975. Precizia de determinare coordonatelor i970 si in a este de similaracu ceaa punctelordin rejelelegeodezice sprijin. intre vecini la stabilirea Observatii:in cazurilein care existaneintelegeri liniei de hotar si membrii pot sa rezolveneintelegerile, litigiul se consemneazain comisieinu documentele de delimitareastfel: a) pe schila generalaa hotarului administrativ pe schila cu portiurea de hotar in litigiu, se si ambelevariante consernneaza ; puctelorde pe contur carese vor stabili in in b) suprafata litigiu se calculeaza coordonatele din prezenta membrilorcomisieide delimitare; c) unele puncte caracteristice pe conturulsuprafetei litigiu se materializeaza stilpi de de in cu lemn ( lungime 50 cm, (D10cm )carevor aveao alta numerotare decat restulpunctelorde hotar, d) pana la rezolvarea litigiului suprafatadisputatava fi inclusa in suprafatacalculate a teritoriuluinominalizat O.J.C.P. .; de 1 e) in procesulverbalde delimitarese vor menticnaargumentele celor douaparti si se vor anexa copii dupaacteledetinute, dacaacestea exista; dupa rezolvarealitigiului se reface documentatia cadastrala se vor materialize bome cu 0 punctelede pe variantaacceptata. de C. Operatiunile delimitare intravilanelor a 1. Constituirea comisieide delimitare: 3 ( crr'rs 5)

l)?\

2. parcurgerea terena limitei intravilanului, pe conformplanuluiurbanistic generalaprobat si punctelor stabilirea carese vor rnaterializa: J. materi i zarea punctelo al r; A '1. executarea operatiilor terensi biroupentrudeterminarea de coordonatelor ctelor; prut intocmirea procesuluiverbal de delimitarea intravilanului,cu acordul si semnaturile membrilorcomisiei vezi anexal), ( 6 . intocmireadosarului delimitare de cadastrala. Comisia de delimitarea limitelor intravilzurului, numita prin ordinul prefectului,este formata din primarul si secretarul primariei,delegatulO.J.C.P.!. si delegatulDirectiei Generale Cadastru Amenajare Teritoriului. de si a Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului primariei la data si ora stabilitede primar. cu ( ' Limita intravilanuluise materializeaza borne standardizate SR 3446-l/96 - anexa 5. ) sau cu bome preluatedin standardele intemationaleavizatesau omologatede ANC Pi . Marcile pentru bome se inscriptioneaza conform fig.l - curs 4. Densitateapr.urctelor mateializate trebuie sa fie de minimum 2 puncte&m. . Punctele materializatepe limita intravilanului, precum si cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza incepanddin parteade nord - vest a teritoriului, primul numar este 1001, parcurgandu-se limita in sensorar; o Pentrutoatepunctelese intocmesc schitede reperajsi descrieritopo-qrafice r,ezi anexa4 ( cursul4 * anexa ) pu'nclete preJau(c,,. 6 se .";,' '1srloal-awwa+); Fe(!:,....i Te,nirr-u pis!',a-'g, FyDce5 Pentrutoatepunctele geodezice utilizare pentrupunctele hotar si lirnita de intravilan, si de " materializate, vor intocmi procese se verbalede predareconformmodeluluidh anexa 7. Limitele dintre intravilansi extravilanse a.leg detalii vizibile pe teren formate din garduri, pe santuri sau limite de categoriide folosinta.Stabilireape teren a limitelor dintre intravilan si extravilan se face cu bome din beton, sfalpi de lemn sau cu tarusi cu movile, in functie cie importanta fi ecaruipunct. Limitele intravilaneloridentificatesi marcatepe teren se reprezintaatat pe schita generalaa hotarelor, cat si pe planul topografic c€re se reambuleaza ocazia lucrarilor de cadastru cu funciar. Deosebitde limita intravilarrului stabileste reprezinta planul cadastral limitele vetrelor se si pe si de sat saua perimetruluiconstruibilal orasului,stabiliteanteriorin comisiilede delimitare-.
o

lirutl intratil.rnu lni

liruitr tetrei sahrhri

Fig. 6 Schitacrr limitele iutrnvilnnuluisi a r-etreiclesilt ['erinretnrl constnrit'ril orlsnlui satrlimitele vetrelorde srrtsereprezinta aI pc 1:rllntrlile linie plina clectt[r'x.r[e rosie.

cadastr irle prin

4 ( curs 5)

-

se
;F of

tar

s= WF
,E IT

3,o <; h&
tr, 'o tE 3

5/{ ,I.NEX+

=a Td
,H6 G !i.
j o.
-tfl s o

ul a

o
a

uJ

E

c j

'E .9 n
?

, |,, 5q
2=

'c

e
E

6P
oo s9

5
t q

5 gi a nr
dz 69 zfr <F Fz
FF

.o t

E3 oo
TJ g'

3E

o iF c

tr9 <z

-o
@ N

oo

ul9
iG

o 0
f

e

tr,9
<F

5=
EH 1U
[.=
utJ

a c o @ N o

s
E

c

E
o

uls

oe
1ll J

u
.9

5g 2. h
\v >z :si fE ?ur

€ -€
o e t

Bt
bT zo
32
Ita FO * tr,

.E
n E
o c

f
a

-

o
.o C @

o

rvi

e o
J

rb

H= o6 at>

;b
!!2 -22

o a

E o
o

6v:> o I
<
.r i i
i I

6l

gb
I

Ful

st &
I
trl F

Eg
. o.

tl>

(, 2 )
E

t.
\/ )
? 2

6 2.,> v>2 =,{ :>

E = -E

t

39
6!r

o a o uf o g
F

-o
._€
o 0

5?
.J

-s c a
a .o 2
a

HE g'
E1! <F
C 'B Zq

E

-E e
!}

4ra fro =9 a<
ts'g1 uf_

o .E -

3E
g6 Eo :-o

ci

-a
o A :t f !

.E
;t E .g
L

a

-g o6
|rtE Frs C'F 2= agl

-o
C @

xg H= 9e 5H G ltl
d,z
z9t r||F B<

t
q t t

I

?E
bJ

2< U,E
uZ
!l 9

a o a B o

a l'l

z. e6 oo .

z lf xc
E=
q 4

--/

Ee
:t
cS o

o

u t cl' o

5A Ar-EyA

t

?

!t o o
I

@

o o rrl o g
3

f 2

o o o 9 ,t J F o f .: { o E
! C a o a

(E

o

E

(' z
E F

s
u, o u, ()

:

r! c o @

z
3
G

(\. .E €
E I

3 G

z ul
r
E

9-

:=
E
G I q E

o U o

E3 -E=
uJ( F (, (Jo
=J Jr A= t',

a o !

S - u
rO

TE
-E

<

6ub

2
gl F

: rl

6
: =r<
ttt

e
J

{5'

9;;e 0 ES E5
2U> Ct'<
t-

zt
<= JF

a z o g,

E E
c
c a

a

o
EI

o
g t

5 I
a

o

?E
tr5 H6
-S
Fl-

c E
.D

(,
2 c
F ul

(\.
o

E

2,= 3s e{ ri
7d YG
=(, a
r,t ul F 2t J Eof , dtc
F

o
g, F

-E
a'

LI

=
3
A

E
j

Fg

e
E ('

Es
rlr3

t E t
a a ! ra c o
E

a

-< 89
c|

<

.i

EXA 6 A-{J

Nr. punctgi fclul bomi

Schita punct bornat
. LI

De s c rie re a punctului
.PuncIuI cstesilut in nord-yestu! terilaialui admhb trativ al comuaei Crivina- Hotarul merge sprc est. Punctul cste situatin nord-vesril Ierilo ri uIui admin'u trativ al comuneiCrivina. Hotanil merye spre csl. Pwclti csle sittut in panea de vest a DN 36, la inteneclia acestuia cu houruI dintre com. LIilai Vdd g Crbira. Hoaru! merge spre $L Punctul estc siaal pe tnalu! drept al riului Pralvya,Ia itteneclia ac*tuia cu lwaru! dinre com. Llilui VdA 5i Civind. HoraruI merg,cspre est. Puncrul estesiuat pe nalu! sfutg al iului Pmhova, la interseclia acestuia cu houn! dintre com. Itilwi Vdd Si Crivir,a. Hotart! merte spre est. Ptucnil estesituat in nordul
Criina. Hotanl mcrge spre esL

Unghiul int. fomut de hturi

Dir. linic
fa!.i dc nord

Forma liaici dc hotar

Dist. dintre purctr

L
B

liih a l Vo d d ,- .-

95.3.{l I

EST

Dresptl

1324 m

9rtwtno

I
z tr
._._.J_;

2 -

r'1ihoi Vo.J6l
L llYloq

t9?.1462

EST

Drcapti

1726 m

3 o

__n C r i' in o

M ih o i Vo d d 3 ]lv

230.019.1 EST

Dreapti

478 m

ll7 IH = tr Mihoi 6 .-d + C.i.i^o a f
vbd;

t79.0957

EST

Drerptii

122 a

tr

-n-

f4rhoi ll" LVod; -Flr---

EI

194.9657

EST

Drcapti

l 35l m

\-rtvt^a

-

fZ f

o

l' 1 i h o i v od& Cr ivin s l ' l i h o i Vo d & .- B- 7 C r ivin q

t99.0127

Dreapti

lOl9 m

tr

7
8
U

Punctul esre siltur in nordul teritorfuLti administrativaI com. Crilina. HoaruI mcrte spre est. Hih o i Vo d 6 Puncn! este siuut in nord-estul teritoritlui cdniabtrativ al com. Criviu. IIoanI mergespre sMsud-6t. Punctul se afld Ia inurseclia hnarelor dintrc com, Crivina, Iltilui Vda g Bdintn Hourul mcrte spre sud-sud-vest. Punctul sc aj.d h estuluritoriatui admhistrativ al ca n, Crilina. Hourul mergc sprestd-sud-est. Punaul se afd h estu,' teitoriului adntinistrativ aI comuei Crivina.Holarul mergespre sud.

201.29C5

EST

Dreapti

804m

-._.
C r ivin a

8 E
\ I

rn.5575

ssE

Dreapti

1097n

9 tr L0 tr l_1 tr

\

Miho;

138.4-t60

ssv

Dreapti

1573 m

Crivino fl
,/

Jo':
Bolintin

Crivino to/ oo,,,.*,^

243.125r

ssE

Drcaptii

1152 m

Crivino

I ill

t99.7617

SUD

Dreaptii

1225 a

I

Bolinlin

C!,,{tJ 5

@
!:l t,l

tl . tl .l ,t ji i

iil

Oficir r l Jtr d r :lcln d c ( .!( lr Jtr u .

Arrera?
vcrbaI Proccs geodczicc/de hotar prcdarcprinrirepunctelor a rJe la inchciat data................

:
.l

i{

1

panca OJCPI .-,.:,......,......,...'....... .............din Suhscmnaru.................... punutl) pe propfi.,un.!ut hnobllulvl cart* u.lltl nt kt c.,mlrlil.a:a nrmcle yrrnnatk aileso 1i """"""""':""" cti..................... imprcunil lr arn gi cadastrului a publicirllii irnobitiarc, proccdat prcdarca, prcvcdcrilor art.l2.din Lcgea in baza punctcScodczicc: prinrirclurmItosrclor rcspcctiv
'

pur s t u1. . . , . , . . . . . .

lhr.,tltnnmlniuuh

situala t

llatc dc rtpcrarc a !"nclilhtt)

x n :i tl
I

a in dc va Pro;:rictarul luamtrsuri prorcjarc plstrarc bunccondiliuni punctului. ;i ltrror c.{ccularcit sc a in clzul cinr! pt'locul dc arnplasarc punctuluigeodezic intcnlioneazf, ctr in va:rnunla scrisOJCFI .........-.....'... proprietarul accstuia, lucriricarcporduccli distrugcrca lucrtrrilor. dc cc!pulin30 d: zileinainlc incepcrca ' potrivit infracliunc sc pcdepseqte geodczic conslituic ' Dcgradarca distrugerca punctului 9i sau art. Drevcrjcrilor 2 l7 din CodulPcnrl.' unul 9i in proccivcrbal intocmit 2 c','iemplarc, pentruOJCPT s-s Prczcnlul """"""""""""" primdrir .....,.....................:.... unutpentrrr

Pr o p r icta r ,

OICPI Dclcgat

Prirnar,

lucrarc, Exccuurnl

I
I I

Q,rrs5)

@

Curs 6

Intocniireadocumentatiei tehnice de delimitare

La terminarealucrarilor de delimitarea teritoriului adrninistrative intocmestein vederea se receptiei" dosarulde delimitare", caretrebuiesa contin6urmatoarele piese: a) schitagenerala hotaruluisi schitele a segmentelor hotar cuprinse de intre douapuncte de trei sau mai multe hotare cu acordul si semnaturilemembrilor comisiei de delimitare; b) schitelede reperajaletuturorpunctelormaterializate anexa ( 4.) c) inventar de coordonate pentru toate punctele de hotar ( materializate si nematerializate ); d) " schitavizelor " ( schema directiilormasurate ); e) inventar de coordonate pentrutoatepunctele pe materializate, suportmagnetic(fisier ASCtr - modelanexa 8); teritorialacalculate coordonatele dm tuturorpuncteiorde hota-r: 0 suprafata g) procesul verbal de delimitarecu descrierea trcnsoanelor hotar corespunzatoare de fiecarui teritoriu administrativ vecin, cu semnaturile membrilor comisiei de delimitare( anexai - curs4); h) copii dupa scrisorilede incunostintare trimise primariilor teritoriilor administrative vecinesi, dupacazsi OJCP| vecine. Schitagenerala hotaruluiadministrativ fig. I ) insotitade o descriere traseuluihotaruluise a ( a intrunestepe copii extrasedupahartilecadastrale topografice, scarilel: 25000 sau l: 50000, sau la astfelca, in functie de marimeateritorului,acesta fie cuprinspe o singuraplansa.Schitagenerala sa trebuiesa continaurmatoarele detalii: principalade cai de comunicatie; reteaua releauahidrograficaformatadin apelecurgatoare statatoare, si canalele digurile principale; si perimetreleintravilanelor dimensiunile si lor; ponsiile si numerotarea punctelorde hotar materializate a punctelorde trei sau mai multe si hotare, traseulliniei de hotar marcatprin semen conventionale. denumirile teritoriilorvecine.

| (w.s 6)

COM.

RADNA

\..

---.-------.-

f. alj
A

L--J

-/''1
ASiOc. ..LIEIERTATEA" vioeA

'fuq
/\. A

$ vie

,

-ll

ASOC. *MERI" vi oel

':1,frh
..--> T'TRA.IA
C

c o
M D R A G U

E-t
A

) c.

\ \I '.
t

A
I

t L)
r llL

0c.
AS0C.
tt
A

enrt_ _:if,:',D
' rl, -^l-a

,:- f't\

r

,TOCiORU(/

.oGoRIlr vrbR.A

ASOC.

o
lv{.

h

STRA.IA

ASOC. *I,INIREA'

inRcl

S T R A .T A

:OM, DRAGA}IESTI Fig. I Schitageneralade hotar a unui teritoriu comunal Schita generalaa hotarelor teritoriului adrninistrativ comunal Vidra Scaral:25000

2 (ul66)

e0
(:otv1Y11)PO .rIII).VALCEA

I
I
I

C(.)\f. I)RA.(iANESTI .Ti.rI).\'ALC:EA

iK
'

r}{ lb

/"'

/' n

-4lu
U
*l

' l 'li
I
LG

= l, l i
rl.
I'

I

:lr
t9 2A

.-Eq

I
C()M. R\DNA
- l 'l

_?l ,ol
UI Al

J
'\

.nD.
VALCEA

gr.
6'

T6

[+

I

COM, STRA.TA VALCEA .II.D. Schita segmentuluide hotar intre comuneleVidra si Straja Scara1:25000 Fig. 2 - Schitaunui segment hotar de partiale ca de hotarelor elemente si segmentelor hotar( sauschitele cuprindaceleasi Schitele la a scara, sau la alte scari, schita generala hotarelor,putandfi chiar copii de pe acestea, aceeasi in ftlnctie de marimeasi formahotarelor. punctelorsi a liniilor de hotar.Pentruaceste operatiisb folosesc cametespeciale Descrierea tip ( anexa6) , in carese inregistreaza: - numarulpunctuluisi felul bom6rii; punctuluibomat; - schitacu amplasarea - descrierealocului unde este amplasatpunctual, categoriade folosinta pe care este terenului; amplasat posesorul si descrierealiniei de hotar ( unghiul interior format de liniile de hotar in punctual respectiv, dintrepuncte). directia liniei fata de nord, forma liniei de hotar,distanta
. Judetul... Comuna.. Descriereapunctelor si a liniei de hotardintre teritoriul admitristratival comunei (orasului)... (orasului)...... teritoriul administrativ comunei..... al Anu1........ Judeurl.....si

Nr. crt. si felul bomarii

Schita punctului

l

2

Descrierea Unghiul punctului si a interior format liniei de hotar de lahrri pana la punctul urlnator J 4

Directia liniei fata de nord

Forma liniei de hotar (dreapta, franta, sinuoasa) 6

Distanta intre puncte

)

Anexa.6 -,,cap"tabel
care constituie si hotar de judet se impune acordul scris al Pentru segmentele prefecturilor si OJCP| din cele doua judete limitrofe, purtand semnaturilesi parafele prefectilor,precumsi semnaturile parafelepresedintilorConsiliilor judetene,aplicatepe si schitain dreptultronsonuluide hotar; 3 (co+6)

Dosarulde delinritarese iutruneste trei exemplare, in cate unul pentru OJCpi , primariesi consiliuljudetean. Petrtru portiunite hotar cu teritoriileaclministrative de vecine se rntocmesc dosare schitatronsonului hotar(cu pozitiilesi numerotarea cu de punctelor de hotar). La fiecareprimariea teritoriilorvecinese transmite dosarp rin g rija O J CP i. ,c u un schita portiunii conlune de hotar si inventarulde coordonate punctelorde hotar pe al tronsunul resoective. Pentrufiecare intravilan intocmeste dosarde delimitare se un caretrebuie contina: sa l- schita generala limitei intravilanului, o scara a la convenabila 5000.i: 10000,l: (l: 15000),cu numerotarea punctelor,denumirea intravilanului, reteauageneralade drumuri-strazi,hidrografia; pentrucazurispeciale reconlanda detalierea scari se si la mai mari; 2. schitacu segmentele pe limita intravilanului scara1: 2000, cu numerotarea de la tuturor puncteior; 3' schitade reperaj anexa ( 4) si desenele topografice punctelor ale materializate; 4- inventarul de coordonate pentru toatb punctele de pe limita intravilanului ( materializate nematerializate sau ); 5. inventarde coordonate pentrutoatepunctele materialtzate, suportmagnetic(figier pe ASCII, conformanexei I I 6. schema masuratorilor effectuate " schema ( vizelor ..); 7 copii dr'rpascrisorile de instiintaretrimise Directiei generalede urbanism si amenajare teritoriuluidin cadrulprimariilorsi, dupacaz,a comisiilor a judetene satr prefecturilor8. suprafata intravilanului calculate din coordonatelepunctelor de pe limita intravilanului.
Puncfirlnr. 12 de lintitr ilrtr:rr.iliur rrt'lrr l30r00ol ril hrlgrl se le limitei proprietrtiicu ur. postnll.1tj -ultitua pe parteasrillsrl rl dnrruului t de DC 76 . ie,sirea crtre courunaStmja.

VIDRA
TiTRAJA

Fig- 3 - Descrierea topograficaalaturide schitade reperaja punctuluil2 de limita intravilan(se completeaza fise tip - anexe5 ) in Se procedeazaincadrul ( interiorul ) limitelor ( hotarelor) comunalela stabilireahotarelor( limitelor ) unitatilor agricole de stat, de cooperatiaagricola (asociatii, etc. ), sta.tiuniloi precum si a terenurilor aflate in administrarea experimentale,. comunelor ( oraselor ) si a terenurilorfonbului forestier. (OJCPi ) impreunacu reprezentantii Delegatul cadastral primarieisi ai unitatilor de productie in cauzasi cu posesoriivecini acestei4procedeaza recunoasterea, la identificarea stabilirea si liniilor si punctelor de hotar. Acestehotarese reprezinta planul de ansamblual teritoriului pe delimitat. Daca dupastabilireaacestor hotarenu se formuleaza obiectii sin u se deschidlitigii cu posesoriiterenurilor invecinate,se trece la materializarea teren prin bome tip caclastral pe si brazie.Delirnitarea incheie un process se cu verbar delimitare. de

4 (xs

6)

w

@
t

-:. Anern [i.'

ASCII INVENTARDE COORDONATE -.fiei.cr

Judclul . teritoriului Denurnirea CodSIRUTA

x Codpunct X Cod punct X Cod punct Codpunct.... . . .. x .X Codpunct' .X Cod punct x Codfunct -

Y Y Y Y Y Y Y

S1

sr
sl sl
S1 .31

:sr

il Lr a

|1' : .:
.i t:
:i

.l

{
l t: t.

I' t'
I t!

(cun G)

CURS 7 PLANUL CADASTRAL
Planul cadastralse incadreaza grupaplanurilortematice, in elementele continute fi ind specifi cadastrului. ce Conformnoilor regulamente A.N.C.P.i. conceptual bazala realizarea ale de planuluicadastral formadigitala. este Se realizeaza dupavariantealeplanuluicadastral anume: si l. Planulcadastral baza; de 2. Planul cadastral ansamblu. de I ) Planul cadastral bazacontinedateleobtinuteIa introducerea de cadastrului generalpentruun anumitteritoriu administrativ,precumsi celerezultate urma in operatiilorde intretinere cadastmlui general acest a plan contineelemente cadastrale (de cadastru general)de detaliu. . scarile uzualela carese reprezinta planul cadastral baza,in forma de analogica,stmt urmatoarele : - 1 :5000in zonelede;es pentruextravilanI | :2000, 1 :1000saui :500, in fi.rnctie de densitatea detaliilorpentruintravilan ; - I :2000in zonele dealpentruextravila-n 1 :20A0,1:i000 sauI :500in frrnctie de / de pentruintraviian densitatea detaliilor : - 1 :5000si I :10000sau,dupacazla scarimai mariin zonemontane : - 1 :2000, I :1000, I :500in functiede densitatea detaliilor zonele DeltaDunarii. in din . Planurilecadastrale bazaredactate formaanalogicE la scarile de in , enumerate se intocmesc foi de plan cu dimensiunile pe , cadruluiinterior de 50 cm. x 50 cm. avandin coltul de sud-vest valori kilometriceinfregi ( fig I ) , reprezentarea analogica facein sistemstereosrafic se (fig 2 ). o Continutulplanului cadastral baza( elemntele continut de de ) - punctelereteleigeodezice sprijin , de indesire, de ridicare; - limitele si punctelede hotarpentruhotarulteritoriuluiadministrativ uentru si intravilanelecomponente ; - limitele si numerelecadastrale corpurilorde proprietate limitele si numerele ale , cadastrale categoriilede folosintaaleparcelelor si precumsi aleconstructilor caracter cu permanent; dacamai multe parcelealipiteapartinunui singurproprietar mai multor sau proprietariin coproprietate indiviziune, acestea fi tratateca un sau vor corp de proprietate ; de - reteaua drumuri : - caile ferate; - apelecurgatoare sensullor de curgere cu ; - apele statatoare: - constructiilehidrotehnice ; - denumirilelocalitatilor,apelor, principalelor formede relief, padurilor denumirile , strazilo5 " obiectiveindustriale; social- culturale etc. , caresuntprevazute in nomenclatoarele atlasele si oficiale in vigoare; postale imobilelor din intravilan - numerele ale ;

?f 1 ( cuus

pentruintravilansi extravilan codul SIRSUP ( codul de - codul de identificare si identificareal unitatii administrativ teritoriale: se gaseste < Registrulpermanent in al unitatilor administrativ teritoriale publicatde ComisiaNationalapentm statistica) ; de - scara reprezentare de , sistemul proiectie anulde intocmire schema dispunere de si , , incadrare foilor componentela a nivelul trapezelor nomenclatura din sistemuluide p roi ectiestereo grafica D7 A pentrupl enurileanalogice. NOTA : Semnele conventionale, regulilede scriere corpurile literastabilite si de pentru elementele toponimiecaretrebuiereprezentate planurile cadastrale baza de pe de sunt prevazute < Atlasul de semne in conventionale pentruplanuriletopografice scarile la I :5000,I :2000,1 ;1000si I ;500- editia1978l>, panala elaborarea avizarea / sau si si aprobarea unuinouatlasde semne conventionale .

2) Planul cadastral ansamblu intocmeste de pentruun teritoriu administrativ se ; modul de obtinereesteacelade generalizare planuluicadastral baza si reprezinta a de grafic intreagasuprafataa respectivnluiteritoriu administrativ. . Scarilede intocmirea planuluicadastral ansamblu, forma analogica de sub ,sunt, de regulaurmatoaele : - I :10000pentruteritoriile la careplanulcadastral bazaa fost intocmit la scara de I :2000: - 1 :25000dacaplanulcadastral bazaa fostintocmitIa scaraI :5000saupartialsi la de scara1 :2000, in funstiede marimea teritoriuluiadministrativ de forma sa, se poate si folosi pentrureprezentarea graficasi scaraI :50000. de de sunt : " Elementele conlinutaleplanuluicadastral ansamblu denumirea teritoriului administrativ ; - padurilesi terenurilecu vegetatie forestiera ; de - reteaua posele, drumuri , strdzi, ulile si c[i ferate; hidrografica consfructiile - reteaua si hidiotehnice importante apelecurgatoare, ( statatoare. canaledeschise, barajerdiguri ; ) - punctele care marcheaza hotareleadministrative: intravilanelor; - limitelesi denumirile de - elemente toponimie ; puncte dih reteaua geodezicade sprijin (planimeri si nivelment ) . Pentrufiecarefoaie a planuluicadastral ansambluse de (in intocmeste extracadru , jos in posterstanga )shema dispunere foilor componente de a . (NOTA . veziPlanul cadastral debaza.-rfr^i.r,nr- val,abil pon|,i-r-t-,,L ') "!z- Io- "Itota'

2

( c^tvs 7)

;

z

5-E ir

3E
Et

E, ;3 ;

i! :F
(

Ei :

\
l* J3

5

EA iI "E
ng

J

Eg IIii; iE ii;EE
E3IE!g
t\
q
lc}

EEiii
onnt ta
lR

a: s g€

iiiig
dj =: .E

'rLe 5 (!
o!l t9

v

r

EE 3!

I= I B
l

I
.

cf.

?=
<<< < < < <

I

ri i i i i

---.4.:.::

-.1 1 j

o

\ \ a
q

.Eg
EN

I ?i?+ii??
Eg EEgggs
3 3 4 :"-

b

'i; Fi .;: E ?=

::::::::

-: €3e tr TT5
I4 -

'e u 5 E3 B

EEE
ai
-_ t_ _ I

if
_ l_

E E:
! oN

\

'Eg g E€
Ee;'

)
k
t\

€ *e
EaE

F$5 s . i" i I65
"r"lF.-.--r .t!qi-

\}

FI

q

!'

b

\

N

€.* $ 7= s

''!'.-: \
i :ti

:
I

FE .E

3S

1E s'3

:nl.:a:qa,

4no,a

::
o FC: CDO: ..

ia

i

J, 4

b:

I

i ': l-F -, ., ,ii iHBli
-F- t-+

_. lI ;t
-r {
I

E Pi F iE i
6:b b :E

( JO:

:
: :

da-'t? i

Ed 6=

:

lLl

€€E i

e8

.a

t - ll

t + E'F. -l-- ++

+

+ 1-L I

ilH - l - + + -r .r. f
i3li lil!
I

llE.l

s -'€E
etSE

i ii l f r + + + ] l i f fii
--

T++

-lI

Jl.:n I lllm I

lil:r r

i

-:'5C' 65 5,I

w

€o

.:F e8

E. h o=

r_--

6D

CURS 8 METODE DE TNTOCMIRE A PLANURILOR CADASTRALE DE BAZA
Dr.rpa cum s-amai prezentat conceptul 6azalarealizareaplanului de cadastral este , forrnadigitala. Formaanalogica planuluicadastral trebuisafie realizata baza a va pe coordonatelor y alepunctelor detaliuale elementelor terende interes x. de din cadastral, pebaza coordonate calculate datelorculese timpul ridicarilor in topografice . Ridicarile topografice leagade reteaua sprijin geodezica careipuncteau se de ale coordonate calculate sistemulde proiectieStereografic in 1970si in plan de referinta N{area Neagra1975. o Reteaua geodezica sprijin pentruintroducerea intretinerea de sau cadastrului general inff-un teritoriuadministrativ esteformatade totalitatea punctelorretelei geodezice referinta. de o Pentrua se realizadensitatea punctepentruexecutarea de lucrarilorde introducere sauintretinere cadristrului general, procedeaza realizarea a se la reteleigeodezice de indesire ridicare in configuratia si acestei retele noi trebuiesafie inclusecel putin 4 punctedin reteaua geodezica sprijin . de o Reteaua de eeodezica indesire ridicare executa si prin metode se cunoscute : trianeulatie. trilateratie. triangulatietrilateratie retelede drumuiri . poligonometrice intersectii. retrointersectii- tehnologiigeodezice . sau pe bazate (sisteme globalede pozitionare G P S- Global Positioning observatiisatelitare System ). r Punctele reteaua indesire trebuiesa asigure densitate 1 punct I 5 rlnL din de o de .,in extravilan si 1 punct llKnz,in intravilan. r Densitatea reteleide ridicarese stabileste raportcu scopullucrarilorsi scarade in redactare planurilorcadastrale a .Retelele ridicareseproiecteaza asafel de in incat sa asigure determinarwa punctelorcaredelimiteaza teritoriul administrativ si intravilaneleprecumsi a celor caredefinesceocpu'rite proprielate. 4e TRIANGULATIE I) Rertea triangulatie de stabilitape teren. careconstituiebazaoricareimasuratori topoglafice. Ansamblude operatiigeodezice careau cascop stabilirea foarteprecisaa utruitlulllar de punctede pe teren.prin intemrediulturortriunghiuri ale coordouatelor puncte. (DEX ed. tr 1978) : carcr varfrrrisunt aceste 2) Metoda de detemrinare coordonatelor si L ( pe elipsoidulde referinta) sau/ a B si a coor donatelor .Y ( in planul de proiectie) ale unei retelede pturctesiftrate X pe ( suprafata Pamantului Prof. Dr. Ing. Dumitnr Ghitan- < Geodezie gravimetrie si geodezica Ed. Didactica PedagogicaBucuresti1983 > fig I ) > si . TRILATERATIA Esteo reteaforntatadin figuri geouretrice cares-aumasurat in numai lanrrile .

1 ( or,rs S)

INTERSECTIA(inainte) Esteo metoda indesire retelelorde triangulatie de a zaiapnn stationarea a caracteri minimum 3 punctevechi(de coordonate cunoscute douapentrurezolvarea stict )matematica intersectiei, treileapentruvariante controla masuratorilor a al si de directiilorcatrepunctulnou si calcululanalitical coordonatelor calculelor- masurarea .(fig.2) RETROINTERSECTIA ( intersectia inapoi) Estetot o metoda indesire retelelorde triangulatie in carepunctulnou este de a , masurandu-se directiilecatreminimum4 puncte stationat vechi ( trei pentrurezolvarea pentruvariantede controla masuratorilor calculelor din matematica al patrulea si si ), ( unghiulare necesare careseobtin elementele calcululuianalitical coordonatelor ) punctuluinou - (fig 3 ). TEHNOLOGIA GPS (SistemGlobal de Pozitionare) pozitiilor tridimensionale X,Y,Z )aIepunctelorde pe scoarta Permitedeterminarea ( ( terestra si nu numai) , cu ajutorulmasuratorilor satelitare preciziile de determinare , recomandand aceasta tehnologie modemamasuratorilor terestre ceamai utilizata , ( retelelor geodezice reteleprimare-mondialesi aplicatiefiind realizarea : continentale, retelenationale, retelede indesire; topografice retelede constructie darcu : ), ( aplicabilitate in altedomenii,cum ar fi cadastrul cadastrul si agricol,imobiliar-ediiitar, feroviare,energetic, ). cdilor de comunicatie-rutiere, etc. RETELE POLIGONOMETRICE (fig.a ) Suntalcltuiedin linii poligonale masurate precizie cu ridicat4 desf;isurate mar pe mrrlti kilometri,careunescintreele punctele triangulatie se utilizeazainspecial de in ; zoneleimpadurite construite, sau underealizarea unor.retele triangulatie de estedificila, impunandu-se constmirea unorsemnale inalte(.piraniide mai multe'poduri, inaltimi cu cu ajungand uneorilacateva zeci de metri ) ; aceste inconveniente semnalelor ale inaltesunt ocoliteprin tehnologia GPS, carenu necesita intervizibilitate intre puncte.

9-v',ar\

5{. /s
\/,-/

-)q,. n,

) +g: /'d)
ttt.

iK
7l\ - - =-

.-'-

-:)e+ ;'+p"..
/ ,--V.

\: iV,-zUnN
,' /\
-

I

;

)r+

.'/\
/

lri

-./-

-F

',

ii

\

fig I Reterurtle tlinnErhtie geotlezica IIi r O l- IV ( A ).nr tletrrdinele n @r. crrdnrl reteleitle r'rrclinulI @

2 (cars8)

@ r(*",v"!
?) POfe=?iYP= -'+ Punct*or,' tr
al

/

P
p4rtd4orr-oAD.9

,-

oeD. V

P(xe;f;{e=f )

{(x^iY^)

p
z(xrXJ

oab.E//

A+U,jV,*t

r OaD.iii

Y
oeb.tr. fig. 2 Intersestia inainte -l tdp- punctnou suntnecesarepuncte 2 vaitriO,G\ pentnr I calculul analitic @ pentru si control. I oRb.= oeoiUutPAucfuuti I
oa).ry

[43(&,Yr)
rJ

@

fig.3 Retrointersectia@= punctnou ( P ) ordirrulV- punct stationabil se vizeaza pturctele vechi si se masoara unghirile orizontale . y ,6 . o,0 _ _ -A o e b . G

r|Q a

A

P olic o n rl T

?.\.no**[E

@-oeb.Ti

OR\.LQ

oebv
a Dg;-tv

(I, inchise II ,III, tV ) cu de fig. 4 Reteaua drumuiripoligonometrice- patrupoligoane mai in - punct rodal poligonometric careseintalnesc multelinii poligonale; @ poligonometric . 6 - punctde drumuire RETELE DE RIDICARE ridicarilortopografice puncte numarulde punctenecesare , Au rolul de a asigura din puncte retele sunt formate a aflatein imediataapropiere detaliilorde ridicat; aceste lor si de intersectii, retrointersectii drumuiricarese sprijinain determinarea pe puncte geodezicardeterminate anterior. din reteaua si in cu se de urei retele ridicare stabileste raport scopullucrarilor scara Densitatea sau a de redactare planurilortopografice cadastraledupacriteriilestabiliteprin , lucru. tehnice de instructiunile

CURS 9 REGISTRELB CADASTRALE

r--@-a

Dupa introducerea cadastrului general intr-un teritoriu administrative, intocmesc se urmatoarele documente tehnice: l. registrulcadastral parcelelor al : 2. i'dexul alphabetic proprietarilor domiciliulacesrora al si : 3. registrulcadastral proprietarilior; al 4. registrulcorpurilorde proprietate ; partidacadastralS proprietari si pe categorii folosinta 5. fisa centralizatoare, pe de ; 6. planul cadastral Fisele corpurilorde proprietate suntdocumente carecontin datelede intrare inbaza de datea cadastrului general. Documentele tehniceale cadastrului general obtin prin se prelucrarea datelordin bazade date. Orice informatii graficesaualfanumerice referitoare un bun imobil sepot obtine la prin interogarea bazeide datea cadastrului general. Documentele cadastrale intocmesc singuradatape supportde hartie, !a se o incheierea lucrarilor de cadastru general intr-un teritoriu administrativ. regula, De registrelecadastrale intocmesc trei exemplare, se in dintre careunul sedepunela consiliullocal si douala Oficiul Judetean Cadastru Purohcriatein'tbiiia:i. un de si exemplarpentruarhivapropriesi un exemplar pentrubirout de cartefunciara. Fisa corpurilor de proprietate(anexa ) 9 Contine ( exempludin anexa ) : 9 Datelede identificarea bunului imobil : codul SIRUTA( 179169 adresa (str. Silvia ,nr. ), o d ) DATE REFERITOARE LA TEREN ( tabet ) - nr. parcela- estepentru4 parceledin cadrulbunului imobil ; dacasuntmai mult de 4 parcelese completeazao suplimentar4 se extindefisa ( se urmareste fisa sau tabelul) ; - categgriade folosinta( col. 2 )normativulANCPI prevedg inregisharea urmatorel calepi:ii Ae. or -_-d-cod {oiosinfa '
. T-

arabil vii livezi pasuni fanete paduri si atteterenuricu vegetatie forestiera ape curgatoare ape stathtoare cai de comunicatie rutiera cai ferate curti si curti cu constructii

A V L P F

PD HR TIB DR CF CC
( <r,rs 3)

I

constructil terenuri neprductivesi degradate

c N

Daca cor?uf, /"t'?FJ*fikulte parcele parcelq=por-rrune terencomponenra unui ( de a , dz cory a't"rid,'.1e situatintr-unteritoriuadministrativ, avand singura o categorie de folosirita apartinand si unuiproprietar in dreptulfiecareia iniegistreza se codul ), folosintei- in exemplul dinanexa avemCC ) . I - co(Lgzup4-dsuu&e ( col. 3 ) - se au in vedereumratoarele destinatii terenurilor: ale terenuricu destinatie agricola terenuricu destinatie forestiera terenuriaflatepermanent ape sub terenuriaflatein intravilan terenuricu destinatiispeciale cod TDA TDF TDH TDI TDS

In dreprulfiecareiparceledin cadrulbunuluiimobil se inregistraza destinatia terenului- in exempluldin anexa9 avemTDI . - suprafete masuratgri mp.) ( col. 4 )- se inregistreaza, dreptulfiecareiparceledin din ( in cadruluiimobil ; suprafetele rezultate masuratorile din eflectuate teren( se calcnleaza pe din coordonatele ,Y alepunctelor delimitare bunuluiimobil- in exemoiul X de a din anexaI avem898,70mp ). - clasade calitate.( 5 ) - se inregisffeza drptulfiecarei col. in parcele dupae{bcruarea bonitariicadastrale numaipentruterenurile folosinta si cu agricola; - zona in cadrul lpcalitatii ( col. 6 ) - se inregisJreza zonain carese inregistrezicorpul de cbtreperiferialocalitritii( suprafeiefe localita,ti p.op'iaJa+e .uTT de pozilia centrala ain se in rmpartin astfelde zone) : - mentitttli- ( col. 7 ) - locul undese pot facemici adnotari pentrucazuripartictrlare cle situalii. Tabelul se incheiecu totalul suprafetelor in anexag -> g9g.70nip. . B ) DATE REFERITOARE LA CONSTRUCTtr Se completeaza utttnaiturdeeista cladiri / constructii cu caracter permanent. - Irltrmarcorp cladire/ constructie col . I ) : fiecarecorpde cladiresauconstnrctie ( cu permanent noteaza ordineaimportantei de regula cu c1, cz ... ... ( vezi caracter se in ( schifa ) corP'rluidepropriefate, iar in fipdse inregi#eza in aceeasi ) ordine: - Denumire (col.2 ) : se exprimein c,rvinterolul ( destinatia )corpuluide cladire/ constructie cadrulcorpului proprietaie- in anexaI avemjn oidinerATELIER in |e MECAMC ( Ct- poz. 1), LOCUINTA ( Cz- poz.2),GIIEN'A ( C, - poz.3 . ) - Sup r a fataconstruitalasol(mp)(c o l. 3 ): s e re f e ra la s u p ra f a ia c d e s e n a t a rip e s o ld e zidurile / structurilecladirii / constructiei se calculeaza coordonatele din ; X ,y ale punctelorde contur,coordonate obtinutein urmamasuratorilor topografice. exprima Se in metrj patrati ( mp ) si se inregistreza dreptulfiecareipozitii dinl*"t- in ex. din in anexa9 averqin ordine312,50mp, T46,20 mp, 15,30 mp- tabelulseincheie totalul cu suprafetei construitela sol ( 474,00mp ) ; ( - Cod grupadestinatie col. 4 ) :'fiecaretip de cladiresaucanstructie trebuieincadrata intr-o grupade destinatie careestecodificata; se au in vedere urmatoarele destinatii:

e) 2 (c.rrrs

@

cod . constructiide locuinte constructiiadministrative ' . constructiifinanciarbancare . constructiicomerciale . conctructiipentrucult . constructii pentrucultura . constructii pentru invatamant . constructii pentru sanatate , constructii si amenajarisportive ' constructii pentru agrement . constructiisociale . constructii industriale . constructii de monumente, ansambluri istorice r constructii turistice ' constructii metrou , constuGtii edilitare r constructiianexe

CLbd
CADJ\4 CFB CCOM CCLT CCUL CI}N/ CSAN CSPO CAGR CSOC CIND CMASI CTUR CMET CEDIL

cAlqf

pentruCr - ATELIER MECAMC , deciconstructie In exemplul anexa avem din I industrialdCIND :Cz- LOCUINTA+CLOC - GIIENA+CANEX . ;C: ( particulare situatii etc. -Menfiuni col.5 ) : seinregisfteaza

e-lb- = eat^b".fr-

r.-b d e"Q.1,:f?1" i vJ-:cftn

Cf-S = "e/rr'\6"F'o-e;,-r&.'{frre-

'/

S"t.J-&

A

@

3 Cars s)

C.;, ( Jo/

CURS 10

r-GJ--]

FISA CORPTILUI DE PROPRIETATE ( continuar-e )
. C ) DATE REFERITOARELA PROPRIETAR . +,+b - Nr.crt. ( col i ) : sturtrezervate linii pentru4 proprietari unui corp Je PtP$fit-ftI5 ai frecventa cazurile preluare uneimopteniri- ex. din anexa sunt3 coproprietan. in de g a in In situatiilemai rarecandsuntmai mult de 4 coproprietari extindetabelul; se proprietar col. 2 ) : seinscriu ( - Nume.Denumire numele proprietarilor (saual propritarului, dacaestesingur) pe linia careii esterezervata estesituatiaproprietarilor persoane fizice.Dacaproprietarul coproprietarii sau (mai rar ) suntpersoane juridice se inscrienumele/ denumirea firmei , societatii sau ce forma iuridica este( ex. Primaria Mun. Bucuresti ; ) - Domiciliu / Sediuproprietar col. 3 ) : seinscrie ( adresa completa ; - cod numericpersonal cod SIRIJES( col. 4 ) : codulnumericpersonal ex. I ( 1440610400372 reprezinta modul de identificare unei persoar€, a ) ffrE putintade confuzie; la persoana pentrucarenu s-afacutsuccesiunea inscriJ< decedat decedata se > sila co lo a nacmentiuni>(col. 1l)sei n s c riu d a t e le d e id e n t if ic a re a a c t u lu id e d e c e s : i n aceeasi siruatiede deces, candexistamostenitori carenu au obtinutinca certificatulde mostenire va inscrienumeledelindtorului vocalieclemogtenitor,. se cu urmatde numeiesi (ex. Georgescu Alexandru cu vocaliade prenumele propnielalului decedat N. , mostenitora lui Georgescu Nicolae) si calitatea conferaacestuia I. ce-i vocaiie, pentnr juridice se inregistreaza persoanele codul SIR{JES adicacodul subcareesteinregistrata , in registrulpublicatde ComisiaNationalade Statistica : Tipul actului de proprietate. si datainregistrarii eliberarii( col. 5 ) : se inregistreaza nr. / toateactelecareatestd dreptuldeproprietate cu datelede identificare numerede ( , inregistrare eliberare/ date) : f; vanzare ( - Cod grupaproprietate col. 6 ) : se inregistrezain dreptulfiecaruiproprietarun cod literal careindica tipul de propiietate: , proprietate privatda persoanelor fizice F .propnietate privati a persoanelor juridice J .domeniul public al statului N .domeniul publi c al unitdtilo administrative r ' teritoriale L .domeniulprivat al statului S .domeniul privat al unitatilor administrative teritoriale A din - Suprafata act ( col. 7 si 8 ) : estevorbade suprafaja terenului.respectiv suprafalS ( construcfie unul saumai multe corpuri) , cladiri caresegasesc inregistrate actele in care atestadreptul de proprietate.Exista situatii in carein act se precizeazasuprafata terenului, se mentioneaza existenta ( uneiconstructii saumai multe ) , fara a se precizasi suprafata terenocupatade acestea cadrulcorpului PropriffiE"^tu situatie, lipsa da in Cs marimii suprafetei ( construite in act ) se marcheza un < X > in coloana8. Suprafe-tele cu
( crrn lo)

I

pentruterensi constructie fi diferitede celeinregistrate pot rezultate masuratori din in ca actesi se inregistreaza atare. ( teren/ constructiecol. 9-10) : poatefi o delinere - Ivlodulde dejinere exclusiva se si marcheza << > atAtla terencht si la consinrc,tie cu X fi : poate o la exclusiva cottstnrctie. cunl seintampla proprietarii apartamente asa detinere cu de din : ii blocuri( fiecaruiproprietar revineo partedin teren- indiviziune dreptde proprietate pe ceredouasaumai multepersoane au .pecoteparti asupra il unorbunuripriviteca o ( nediviZae)-se marcheaza (( X > in dreptulconstructiei apartamentpe totalitate cu ) << pe < > coloana exclusiv> si cu alt < X > in dreptulterenului coloana indiviziune (situatiein carepe actulde proprietate nu figureaza numaisuprafata apartamentului pi a terenului partede subconstructie ) inregistrat acte - Mentiuni ( col. 10 ) :se inregistrezaunele auxiliare(ex. in anexa9 este precumsi Dinu ), carelamuresc actulde deces lui Popescu al diverse situatiiparticulare, in . scoD uneleobservatii acelasi NORI\{ELE TEHNICE PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL, identificarea emisede A.N.C.Piin anul 1999,prevad urmatoarele,privind juridicea imobilelor: proprietarilor a situatiei si persoanei a consta inregistrarea fizice sau - operatiade identificare proprietarului din juridice , titular6a unui dreptrealasupra ccrp'*liri ria bropnela*e ; actiuniide identificare proprietarilcjrse extraqdin Registrul i - inaintede inceperea , permanent populatiei listelecu numele prenumelecodulnumericpersonalsi al sr , , din administratil., senformevidentei la politiesi adresa tuturorproprietarilor teritoriu de local: Consilitrl la se - datelereferitoare proprietar inscriuin fisacorpului4e Prop',-ieto-to proprietaruluise preiaudin buletinui/ cartea identitate Datelecu privire la identificarea de refuzaprezentarea a acestui€ . In situatiilein careproprietarul acestor acte, in fisa se refuzul si pentrurezolvare solicit6-.pijinul se Consiliului local si al poliliei . mentioneaza la existente primarie si politie nu potefi In cazul in carenici cu ajutorulevidenlelor identificat proprietarul ,in fis[ se facementiurea< Proprietar neidentificat . :-#tt*rpului > cle propnefafe- i,,rscn"q arrr.rih'."& Ao-*e-, sa proprietarului cod numericpersonal. a) numele',prenumele si Acestedatese din al comparacu celedin listeleextrase Registrulpermanent populatiei, in cazulcand femeilecasatorite vaduve, se va inscrienumelede au sau acestea fost obtinute.Pentru (ex. urmatde numelede familie avut inaintede casatorie familie dobanditdupacasatorie Raducanu si codul numericpersonal. La inscrierea nascuta de IonescuOrtansa adresei ) necesare postale mai ales datele expedierii corespondentei domiciliu sevor preciza , pentruproprietariidomiciliati in altelocalitati decAt celecuprinsein razateritoriului adminictrativrespectiv ; juridicaa imobilului: denumirea actuluide proprietate numarul data cu si b) situatia undeestecazul, suprafata inscrisain actepentrufiecare cota din proprietate eliberarii, parcela, corp de proprietate constructie, si dupacaz.Inscrierea datelorprivitoarela juridice se faceconform persoanelor situatiajuridica a imobilelor aflatein proprietatea dreptul specificatiilor din actelenormativesaua altor actein temeiulcaroraau dobandit real supusinscrierii . In cazul in carenu existatitlu de priprietateinscrierea va facepe se si precunr a cadstrale sub exercitata numede proprietar la dataidentificarii bazaposesiei , a detinatoare imobilului . In situatiacare a unei declaratiipe proprieraspundere persoanei se cadastrale facementiunea un imobil estein litigiu in cursdejudecat4pe fisadatelor ( liti-eiului . si ) < imobil in litigiu > si se nominalizeazapartileobiectulacestuia

z fcrws ,to)

Au=Y-+\ 3
I i.:l I .l '-al I-l | -c.iltl .rl '-l
I .3

I'

tnl I ts <l li: la a 'l d-1

' l | , .rti o i | :+' I r.!l o l I lrul vl
,l --l 5 : cl
E.

I
I

I

i
E I
I I
I

o,
ar' I

= ol

lr

't

*r

<t >(

ii-i-

E |-.(

-) -,(

1 q

J'

i: tJ = l=
f,

+
g

e -'J ': El

-_l

I

I

.:: {
E F

F i

.=
?

s:!l__L
t t{f
.. ac

i

ao

I

c=
(JE

c z
--i

xi
J

c

tlj -J

()

d .)

.9

t

ci
ti ..

e=

I I
I

e
a s 'u
4

z ; .z ) z

.|{ t=
l{

;*
S- ^ €.!
L.E a-

E
a

o- l

:al

I I
I

\
Fg.EL

x {

a' Lr) c\
fi)

c

.n

o (> \

:
q

\c
5

ae

@

ol f*Y Loi i\ c\ : a\ z F{ r-\ ,l

I

I

Fr
lr: t{ L] -<l -'l

iipE

*'E ;
!;-

ot
o-t

s

q

>. \

co

o

ca <P co

l-

ll l-"

I I
z q t- ,< u a ;
./
rlj
l,)

i-

9

I I

a\

:l :l

I

'E.r
N .: og

a 'lI

P r

x

il

I

i I
'- |
_l

I I
'- 4

UJ

I I
I

e*'i Eg o9

.3 'S
3 :=l Fi

<i
//l
ti

.l
-5 f t !

:1
(J !J
<I

J

(,

I i

6 r ,, .rr*$O14

E*

.i ;

d

\
*t)

-l

I
\l

I I -a

I

\ \:

i i= :v,

YI *l P;

l,O L F I qJ

v ;"
l-e-i

:-!'

:-

o

v4 ri4 >zJ

la

\

ol
z\

o:
L

?

I
-l ^l vl U
I ll

*l
6

zee

!i5:

i-:
t-

I

rl
il
II
a

}l i !ol c <l


A
r

,>-a
c, ar ' 3-e
Ql

+T

EE
q''

L

U

.::

R

l\

:93
=J

.D

=L 't) rio

.-s
t: U co cl L'

-D 'o o q

t

Ed g3

o .9

< d tt

+- t\o

,o- lc,l r{ --( e p)l

ri q)

9J. Trt s.s
z 'tr z
.a 2:
J 4l 7

o ql fi9t UI

o tn
d

.E

.t

I

rl) It

'd

L

i

I

I
I
L

I I

a

\n

q

.y

-o

L

(R
z

.A

z o

s a
J t)) 1

It
g7


o

rl.l

d v)
z
a,

3 (J o 't
o & o

-t A

.a

a H

.F

co

c*?Lt,o

AHEYJ II tl

{

ll
t .t

tl
tl II

tl tl

tl

2

tl

tl

JI
{l JI ql ql ql =l J g€ iL

tl
=E

:{
:.e =7

.HE 5; .rE

P . r '; 2
Et E-<

€E
.l

c\

g3
=I

<E

5! :U

=E :c EL
L!

? .!

€C

E
t Ar
.l.r L
i4 a

6

3z" z z

ftj'

EI

E c

\
Lr q

t c
iJ

ae =C r=!!

\

\
Ql q

ct

:.3 ,

9

c
F

kl

N
n<

F] c:

I .l
z

I

I

ai

l.r
q

3r
a

I I

I

= c
!i

T\ q Irl r.. tt q Lt It

s -

E: te
E
I a 'lt

gi

I

!B

3
trt

n<

F
q

E.;

sE !e 5:-A!

s
U

s

q

r-\

= {
k: q

p

€.E -Da .eg
t€ C I

o

a<
&
t!

q,

3 F
I

t H

!* ta

= :(
F. R

aa

o q
r{]

\ N oi
>
I
L

a

$ j;j =

Ys J'.9 g t$ S
l l r{ {d '} ,u

'i$

tg r zz= El'
T J A e a

a

.t
!

.E

a t
F c

I

.t

e

a J B

aal


3 .! i. a

E

*l ;\i

xl r;

XI

.t
!

.E

a

e

a

F

.I

c rn g
It

x
o

";{ *$ 11t$ j.5 e i

e c
.E
9 d

2 B I

6 t z

F I

o

€' o

g?

zJ

r{4}J
F'qq

F )c! €g!

ANFKA, 3 A
r\o
Fa.l

,5 sq
= AE
j

:d r6t

\o

2-=)€
AE

U
F
ttr
L: q, q) V)

F

Ft

tq) :=€ ec o'S

.F =
;) F a

5'E
B -o

AE

be €Ep ( E
c.5
C)L.

y=

F

U
€ q)
F-+
L q) L

tro. = (u
ov EO

9p
=q) dcg

bE
F a
tt c) o9
\J c(

(.)
U' q)

^() {o t
q)

-i F
Fi

(,

o

(,
J U

-qJ
a

;

r{;
r4r ^ )F 4\* :
l-

=

5'; bE

I t= or=

U';r &a <Q lr-F{
I-li / ll( ^.J CO

It -

r-

ztz q) r
&c t

,-9 q
$i ;
F GI ()l-

o

*
4 L Ci (,

0)x
F at

tro 6p9
d)(gL

E tsE
ol
(J tr g) cn

. E.E
F v o.

€E a
Fc=

Eor-g

u=
I

<A

a=:
ii<
>-:f Z4 VT

\d
=

U)

aE

a. = e
iU 1.3

o)

.-. F. EFF
l-t
't I / vl

O\
..

r-'r
A rre 1tr Fi
\E

tr
ah

F r\

€ iE
* c F*
'. - A v

tr

sJc

tv \{

{. \

> T \
d

=q) !qJ

S

z
F F 0

---!

U
q)

=F- a.=

lr oo tr F C)
L L t

I i: o\ do
= t^' C.l

z
F F U)

0,)
q, q) tr tr
= t^' c.i

il

o.

(u
tr L

9X Nc
:> c\
C-J () i (J

9X iis
>> c.l C) a.l

-

c)
q,)

U) (u L =: (,, : =:
F:

I

6*

ss
UA
li

c1

ss
QH

c.l

:

*tcE .-cE|.l

9tut[f ! E
(l€ q)
cE 6J r \ LV

q) L

a): 2.
d)

.j 's )

F
lrc)

q) Li

V,

& r-t
n H

z
L

2l L dJ C)

<z

*

.'

()o

zz

()o

ZZ

V GENERARECP ].4.T6

indivizl corespunzitoare La datele referitoare la TEREN se introduce cota procentualtr teren (se apafiarncntului ia clinfisa colectivaa blocului):
iDatr cadacralc FrtttEnt

Adrera inofti - -Judcut Tcdui.l#rdiv
ldravilan Loc*eica Tip a.rbunlato adniistrdrvo

fonueu*ra
lTArry,icre

J
I

Tirataa

feut-evanouu

:l
f- * s"*u l---F-

Oen"urieaeroITIF

f-l[rae*;'t" Iui"'o

Eun
,

3 erai

f

* patarrnfl 0-

11 Numau-hrnlateJ dninisbativo

Totclruprdatanacutda

[TI5-

ry

h

t*

snrufd! dh acle f

t51s

Date referitoare la aParlament DeMriI; lir corpclaAe I

Total srprCata

natur*a

[--T'-

q

Totc u+ral*adin

actc [---il-

m i

apartament 15.48- repnezintii cota procentual[ teren indivizi corespunzdtoare Aceastavaloareseobtine astfel:
G."fr'€ mr-ut"ta a cladCi dh cart face pa::l apananr::::u:

= 6E .100 15.48 {19
unde: proiectiei la sol a aparlamentului 68 - suprafa!tr teren in indivizn corespunzatoare blocului din careface parteapartamentul' 439 - Suprafa{tr parcela de teren corespunzdtoare

fehruarie 2006

ZJ

II]M

6e-',

CURS11 REGISTRELE CADASTRALE
1. REGISTRUL CADASTRAL AL PARCELELOR

{-{G}-1

ale Registrul cadastral al parcelelor contine situafiatuturor parcelelorcomponente corpurilor un de proprietate din cupriirsulunui teritoriu administrativ9i se intocnteste raport pentru intravilan sau extravilan. cadastrala face separatpentru extravilanul,respectiv se Dupb cum se stie, numerotarea administrativ. De aceea,codul de identificare al unui imobil, la intravilanul unui teritoriu generalestecompusdin codul SIRUTA codul extravilan cautareain baza de date a cadastrului al intravilan reprezintanumarul cadastral acestuia. sau In aceastaidee, Registrul cadastralal parcelelor este prevazut cu locul de inscriere a acestordate de identificare. in Astfel, (anexa10) coltul din stangasusal paginii de registruse intllnegte: Judetul....... Teritoriul administrativ BUCTIRESTI Cod SIRUTA 179169 Cod intravilan/extravilan 2 . Codul SIRUTA se exlrage din "Registrul permanental unitStilor administrativteritoriale". . Codul intravllan:2 . Codul exlravilan:1 in Examinand exemplul din anexa{0- numerotdre intravilan- se constata: o Coloana"0" - masurare a extravilan: numarul(ordinea)de inregistrare ccrputui Ae proprietate ., asacum aparla registru. oror"netata o Coloana"1" - Numarul cadastral cQrpu{ui-del r: continenumarulcadastral al al (din exemplu; poate fi extravilan) teritoriului fiecarui atpde^*^ _4ifr_,f+travilanul administratiu i?r-C#Stffintroduce cadastrulgeneiat - in exemplui (anexa4C): 2678,2679. . Coloana"3" - "Cod grupa proprietate": se indica grupa (tipul) de proprietateprin inscrierea literei-cod: Cod proprietatea privataa persoanelor fizice...... .. .F juridice... . . ..J proprietatea privata a persoanelor publical statului. ......N - domeniul
I

publical unitatiloradministrativ . teritoriale..L domeniul privat statului ........S al domeniul . privatal unitatiloradministrativ teritoriale...A domeniul . 4 Coloana - "Cod grupadestinatie": agricola. .....TDA cu -! terenuri destinatie forestiera... ... . ......TDF cu - terenuri destinatie permament ape. sub ... ......TDH aflate - terenuri in .. .. ...TDI aflate intravilane... - terenuri speciala. . ... ...TDS cu - terenuri destinatie ln exemplu avemTDI fiind'corp Ae praprt-e,tate Bucuretrtr in

lTdt
\gjl

. Date referitoare la teren. . Coloana5 - "Numerotarea parcela": corp de pga^te.fi alcatuitdintr-o singuraparcelasau mai multe. dacaau folosinte Un ' fr"pwefate diferite. Reamintim ca se consideraca parcela distincta in cadrul unui bun imobil numai de suprafetele teren care sunt mai mari de 150mp in intravilan sau mai mari de 500mp in de extravilan.Categoriile folosintacu suprafetele mici decatcelede mai sus se includein mai parcelele proprietar. adiacente aceluias ale parcelelo,in cud*lcorpu{ui .,.P*Gte::, Numerotarea dupa cum s-a mai aratat,cu la 1 la n, urmatede simbolul categoriei folosinta,incepandcu categoria de cilre arabede de folosinta(curti-constructii). In exempluldin anexa'10avem: 2678Din imobil: Vasilescu Gheorghe 3450mpdin care: : 1. Curti/constructii. ....750mp 2. Livada. .. ....240mp 3. V ie. . . 1 3 0 0 mp 4. A rabil. . . . . . . 11 6 0 mp . 2679Din imobil: Grigorescu V.Nicolae: 5400mpdin care: 1. Curti/constructii. ..1400mp 2.Livada. . . . . . 1 5 0 0 mp 3. A rabil. . . . . . . 2 5 0 0 mo . Coloana6 - "Categoria folosinta": de Se completeazadatele referitoare la teren cu simbolul categoriilor de folosinta ale parcelelor bunuluiirnobil. . Coloana7 -"Suprafata": Se continua cu datele privind terenul, inscriindu-se suprafetele,in metri p5trafi, ale parcelelor- inclusiv sumalor (suprafata intreguluibun imobil). Date referitoare la constructii poate avea,unul sau mai multe corpuri de cladire/constructie una sau cu Uncorpclep.opnela{e: mai multe destinatii Se au in vedere numai constructiile cu caracter permanent,iar fiecarui corp de cladire/constructie se atribuie un cod alcatuit din litera C I de urmatade un indicenumeric la 1 la n (ex.: Cl,C2, C3,....). . Coloana8 - "Numar corp/constructie" se inregistreaza : corpurile.

o Coloana9 - "Suprafataconstructie sol": la Se inregistreaza in metri patrati suprafata delimitate la sol de conturul (soclul cladirii/corpului) * determinatede coordonatele X,Y ale colturilor de contur -(pentru fiecare corp de cladire/constructie). o Coloana l0 - "Are grupa destinatie" Se inregistreazasimbolul (format din litere).de incadrare a corpului/constructieiintr-o grupa de destinatieprevazuta normativulANCPI. de . coloana l l - "Sectiunede plan": pro>richate de Se inregistreaza sectiunea plan (sau sectiunile daca corpul de' sd desfasoara mai pe plan) in care se gasette corpul de propriefafe multe sectiuni de - este pentruscara care se lucreaza. filei de plan cadastral, vorba de nomenclatura la In exemplul din anexa40sunt prevazutefoi de plan cadastralla scra 1/2000;proprietatea (corpul de pr" de la nurnarulcadastral2679 intindein douafoi de plan. se )
I {c-rrrrSt{J

. Coloana12* "Numar partidacadastrala": brornelata Se inregistreaza numarulpartiedeicadastralqClLcare parte corpul det i#Cgistrat, face partidacadastrala fiind sumacorpuiilgrdePrcPn$'Fapartin pr6prietarin cuprinsui aceluias unuiteritoriuadministrativ (comunal, orasenesc municipal). sau o Coloana -"Mentiuni": l3 Esterezervata unor not5ricu caracter particular privind corpurilor dta pr"pri€hfe-

fc.tras {}

k

.1::

-, . :

:..

r,l 2,
d€

x z

E..E
zA

al

N LO CD
--i I

N , "S J ;irT o
N
:tro : 9: JqAr ' I oib
cl 4

\

"'{

l =l lia
.Jt v

\) €

l, r=t -z\ -A
s-?

s' n
.rOt dr

a

o o

O
L=

oa5 !; 6C

o

/ tu
I

X c) r rtJ o o a
J

F(
A v {
f

U

-J

()

.,)

O

tI
tl

z 9s
€st

!.1 \J
n(
\.1
{

3- e
u

iEs
c.> i?

5

\s t\ .q. cr) .<-

cO L() ,-t q\
<ri-

<-

cN tJ1 6) (t

AJ a co

E:E
zzJ=
!4 4

<.

O L)

c\J

()

$J ()

oO L)

x
\

*t

.i^

r
?t

I.lri
;i

CI t-r)
-l

.i

-5 .<)

o O O o a o kr

Y
J

o
;q

o

c-l

Ljt

%
\
\i

F t\

: -! €e UE

ire €

\c

d

O J

<) d

--/ -|

$
{
\J

g

cE z2 Ee
L=

Y)

ry

c4

\

r'

.()

g
!\ ft)

q!:

!t

s'l i
OO

4)

.F
|LL
I

U H n(
,ni : u {:- : 9:o, :
5:so
-D* lU.< r.
>.ql
9

\i

t-

F$
srE

(.)

;g
v a.

lr

' d *co
u
=|!l

*sf
!$
,Pn.f
I

,0 - :{\ 0

EP

9:;N: ;

.oe
It L.:

t'x 6e
Ci.' F(9

rs ltr

al

ET
J

I

.0.9

::=:T :5 i!
.6F.= ht '= Fr Gt

E:E

. '=

6 E

6d
Eqg'

+,2
3
F

:.? xb
1 3 L XX = .c,;1 X - :5 .vv

EEEi
z.d

-? E -

a

c.,l
=-

3

c!

3Q q. > er E- -

o-J

€v

CURS12

2.Indexulalfabetical proprietarilor si domiciliul acestora
Scopul principal al indentlui alfabetic al proprietarilor este acela de a permite identificarea partitlei cadctstrale a fiecani proprietar in regi.stntl cada.stral al proprietarilor. careface legatura inn'e regisnttl cacla.stral parcelelor si al Acestctestedoamtentul registrul cadastral al propri etari lor. ("Fisa in Continutul acestuiregistruesteprezentat anexatl; datelesunt culesedin anexa_L bunului imobil") si din anexat0("Registrul cadastral parcelelor"). al In coloana6 - Pozitia si paginadin "Registrul cadastralal proprietarilor" se inregistreaza in curent (pozitia) si pagina din Registrul cadastralal parselelorin care se afla inscrisapartida cadastrala proprietarului. a 3.Registrul cadastralal proprietarilor Registrul cadastralal proprietarilorcontine partidelecadastrale fiecarui proprietar,in ale de care sunt inscrise toate suprafetele teren ale parcelelorcomponenteale bunurilor imobile atat in intravilan cat si in extravilan. Continutul registrului esteprevazutin anexa1?,Datele,care se inregistreaza obtin din se 3.10 t1anexa si 4.Registrulcorpurilor de proprietate (bunuri imobile) Un bun imobil (corpul de proprietate)esteformat din una sau mai multe parcelealipite, care apartinaceluiasiproprietar. conform anexei',l3. Registrul se intocmeste S.Fipa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietar si pe categorii de folosinta (anexa 'tk). Figelecentralizate partidelorcadastrale ale constituedocumentele sursepentru intocmirea situatiilor statistice de sinteza privind terenurilor , constnrctiilor care pun la dispozitia autoritatilorpublice. In figa centralizatase inscrie suprafatatotala general pe fiecare grupa de destinatie a terenului, detinuta intr-un teritoriu administrativ. Fipa se intocmestepe tipuri de proprietatesaugrupe de proprietariai bunurilor imobile. Astfel de fipe se intocmescle nivelul teritoriului administrativ comunal, orasenesc sau judet. municipal si pe total Nota: Numerele de ordine date proprietarilor in indexul alfabetic coincide cu numerele partidelor cadastraleale acestoradin registrul cadastralal proprietarilor.

t f t'

_ ...:_

-

. . - ; . i:

:..

j, _ij- j . ,

- ,..._

x z

al L E ac cr'j 'c
€ :!€

.--.1
o=L aLA eLq

gs

-

"a
a(
{ \ :\

n<

*4,

N C&C_ o9

qiQ q\)

O!a
\J-

TR
r

N*
=- q i +

\t\
f

\a: {

rlEl
I

I

t\Q

r(E

HH

F!

.\L

a
Hi- i
) 'oE ot

kI

s* X

JO \\

:e5.i 5d F
L, C.

=-j

rll E le lls
-\.1 !

ll" col1

d l-9 314J
7l s

. gt5

d13

rlfi

I;FT
L.€

-

-ai- t''

a .>
rL

^-.!! Ee E.: r= z6?
.HA

€i36
to;;=,*.,.i.*.

-.Fr( ! ;.67-.= i';=s

. €F.t? P

: .E:! : €i!
q

.a

.l tlt .
' 'I:'

! : -i : . . 1 : -1 : .

runrlur 1,9

! l!.i
! I

rp ucl d runrl l 5
c.J r

I
I

l r.\P l t\:\usl t.\ul l ut I

poJ

I

a

I
t

N :N
ii t;

t

I

l

v_
F

a zi--r >-e
=i

i !,1

J unl tr .r l D ul

I I
t

.rrsnrlr3 !-

i.

i ,i

>4yi
J <,i r4i o

F

rrluuttsap qcin:ipo3

J {l o
o

c(
I\r

o ...l
q
a\

ui c1 1d 1os l. glrnrsuol rleJudns :ills nnsuorirltP9ls I d:oc rg I u runi2t,\lP I

\
rn

(.o
L-n

:i -;Q; ii
I

I

I

ts LIl \ i(
\
- t\ A

>3
-l I

.rrsnrlrS (d ur!
clBJ!jdnS

z
F

a q
\

gl utsolo.; ap ut.toi.rie3
J dR u!ts J P

*i+ i$i Jri' +
>( \9
ll

!

* *
ln

I

i

I

g

o o o € t-F o ? o
J

o s2
d
i

it;i i! r*
:ia ;LI I

.-l
\

gdnr? po3
91:::cd:1

5iz i6,A +i! €to Fi r
t-! t- '.ts1 b

-l \

-

)

(Y

-t-ot oq

ir ;

i i*-:--

l iii

u2
\ \

ts ts s \)
b
{

l !qogt! tn lnunqF l snstP l t'Ji \i

L
\9
F,

\.o
ff

IE

r$
_7A
lut rnlnrol eaJrunus(y[!o Inl nunqD strpv

ii

*

gT
it

-b-.
'd

F F{
()

ata \i

}€ fR X
lJ-

3

.$-

gdrut Po3 arunudord

trl g
I

VInUISporlpuosicd
Jlrrutnu PoJ

0!YJrrofil

I

relrtrdord 3rrunuJ(ut|tlnN

3)
' t-t

I

I

{ ,P -o o=-<
(J\
!

'rN !l rl sspE , gP l ued
:?

.\O --c{ V)

'ljl'lN

ts

caf

s,4,

z

F{ F{
\ F(

lr)

l( t\

A.
\t

n(

o

a.

hl'.

c(s d=
{^ +

F<E Di a .S tr(s

\:

:

U
t\

o

F

5

{

R .u'
:":
.di'

-

n(

trl

ul:__

.- 3:'

,8t;

;4is,
=(t? - rlrh '

.J ?

.

:.= : :€f
€F

.

l= D :'.= E
3 ga

€'E o
= .!.?

x o

@

tlj J

<,s
F z'
at a5

ct

<o r JJ
<o ()L oo
UJ;

_g o
(l) '-6

c uJ

e( ,5 F
gut <F

0
a

. o-< <() urH o
=F

E
o o c, o) ,<l' o c

<

lJ>

sa
Ju t

<=

fr9 9o,x o. E
, Llt

E $o
=O (Eo o.= '=E '=oi\ (!.-|E = '(t

Ex

94 '=.E
c t^ - ._o oc -/ ot - _- _o - :- r .- - ---. : ----o or o bc -. --

9€ 5o

-,'

-oo p - *E q .....,.- =.... OoP z.U,.

: : '|<
JO\ f,

i! t r ut
C) EE
i.

- r !o
t-

l, li
L.
;

n'A
:i

l ty'

@

CURS13
Numerotareacadastrala unitatilor teritorialecadastrale a

In normativulA.N.C.P.i .ltqqt, ca diviziunitehnice cadastrale teritoriului ale administrative sunt acceptate: cadastral diviziunetehnica teritoriului - sectorul a administrativ, delimitate datelii de liniare (cai de comunicatii, digu.ri),care sufera nu modificaricurente carecuprindemai sau 1p9, n r ulte co r ? o r t de Frofnelate blipite. - parcela portiunede terencomponenta unui bun imobil situatintr-unteritoriu a administrativ,avando singuracategorie folosintasauapartinand de unui singur proprietar. In teritoriLrl administrativ extravilan s-au folosit pana la aparitia Regulamentului A.X.C.p. I /1991 amintit,urntatoarele subdiviuni teritoriale: : suprafatade teren formata din una sau mai multe tarlale, care are un singur - trupul posesor;trupul poate aveauna sau mai multe categoriide folosinta.In cazul in careterenul este impartit in mai multe suprafete distinctede catreapecurgatoare de cai de comunicatiecare sau nu pot fi traversatede agregatele agricoledectt prin locuri specialamenajate, fiecare suprafatade acestgen constituieun trup separate, de - tarlaua:'este o suprafata teren marginitade drumuri, ape,paduri, linii de cumpanaa apelor sau chiar simple aliniamentece constituielimite de exploatare;o tarla poate avea una saumai rnulteparcelealcatuite categorii folosinta din de diferitein unul saumai multi posesori. - dupa cum se constata tarlaua este echivalenta sestorului cadastral ; in agricultura s-a fixat de multa vreme notiuneade tarla si estegreu de crezut ca se va renuntala denutnirein favoareasectoruluicadastral, aceasta careva fi adoptatin limbajul specialistilorin cadastru; - desi notiunea trup, nu mai apare RegulamentulA.N.C.P.i.,totusi apare de in ca necesaraaceastasubdiviziune de teritoriu, deoareceo societatecu profil agricol (chiar asociatiilede proprietari)pot aveasuprafete teren in locuri diferite pe teritoriul comunal si de acestesuprafeteconstituietrupuri; - lotul : este o unitate teritorialaformatadin una sau mai multe parcelesi are o folosinta anumecu caracterspecial:loturi experime.ntale, lofuri semiaciere, loturi zootehnice, etc. Numerotareacadastrala unui teritoriu administrativcomunal.orasenesc municipal. a sau se face separatpentruextravilansauintravilan. Unitatea de baza in procesul de numerotarecadastrala reprezintabunul imobil , iar o pentru a usura numerotareacorpul de proprietate,se grupeazape sectoarecadastrale.(in extravilan cunoscutesub numelede tarlalesi cvartalein intravilan).

CRITERII DE NUMEROTARE CADASTRALA A TERITORTULUI ADMINISTRATn
!

- corpurile de proprietatese numeroteaza cifre arabede la I la n incepandde la NV cu spreSE teritoriuluiadministrativ; (parcelaare o singura categoriede - in cadrul unui imobil, parcelelecomponente folosinta , un singur proprietar) se numeroteaza cu cifre arabe de la I la n, urmate de tot (Cc). cu simbolul categorieide folosinta, incepand categoriide folosintacurti-constructii

- corcuriie d"rTlt;irtf, detalii liniare - ape curgatoare, canale,diguri, cai ferate, clntnturi dosdte - se numeroteaza separatin extravilan (ca de altfel si in intravilan); aceste detalii prinrescun singur numar cadastral toatalungimealor (cu exceptia pe subtraversarilor), in fiecareintravilansi unul extravilan dacanu existaintretaieri altedetaliiliniare; cu - clnd existd intretlieri de detalii liniare, se formeaza transoane care primescnumere cadastrale distincte;in acestsensexistao ierarhizare detaliilorliniare,dupa"puterea"lor de a a detertnina transoane prin intersectarea detaliilor liniare de triangutaiiel'inferior",astfel: (eremplein fig' t-) ferateintretaiate ape de "uit" drumurilenationale intretaiate apesi cai ferate de drumurilejudetene intretaiate ape,cai feratesi drumurinationale de drur-nurile comunale intretaiate ape, cai ferate,drumuri nationale de de si drumurijudetene drumuri de exploatareintretaiatede ape ,cai ferate, drumuri nationale, drumurijudetene drumuricomunale si (vezi fig.l) digurile de aparareprimescun singur numar cadstralcu exceptiacazurilor in care sunt incastrate rambleulunei cai ferate in cand un drum de exploataretraverseaza multe proprietatiele va primi mai numerecadastrale separate, cadrulfiecareiproprietati; in
rP -urt det
i

,'etate 5rOl cnel al L

primi numere in continuarea numerotariiin teritoriu administrativrespectiv: - in w(|r'(jL, Droprietatilor iz rrr cazul, pr\rprrtrr.lrrrur rzula[c care au fost incluse la clelimitarea in suprafete sars au Iosr lnclusg cgllmltarga ln supratete intravilanelor, bunurileimobile se numeroteazain cadrulextravilanului: fel se procedeaza la si in cazul cand nu se poateface drumuirea "clara"intreintravilansi exlravilan, situaliiposibilein uneiezone de munte cu uneleproprietatirisipite extgaviian; in - parcelele componente corpurilo'dePtoPtBiE'Eu ale suprafete mai mici de 500mpin extravilan nu se numeroteazasi se iricadreaza suprafetele in respectivcategoriilede foloiinta ale parcelelor alaturate, apartinaceluiasi ce bun imobil; - in cazul in care se modifica configuratiaparcelelorcomponente unui bun imobil prin ale schimbarea categoriei de folosinta datorita comasdrii. diviz5rii. dezmembrxrii. alioirii sarr numerelecadastrale parcelelorse modifica astfel ale - comasare/dezmembrare: dispozitia numerelor cadastraleale parcelelor a c5ror categoriede folosinta a fost incorporata/s-a desprins corpu! de p.oprief"te; de d\vizare/alipire: schimbareadestinatiei,aparitid numeielol cadastrale de ori categoriile de folosinta concrete in continuarea ultimului numar de'parcblaexistent in cadruI corpului dg propnet+te porcrietate propritefe - ln cazul ln care un corpcte' Sauparti ale unui corp de' isi schimbaproprietarul, fiecare parte va fi numerotatacu un numar 6adastral, continuare/ altui numar atribuit la in ultima numerotare cadastrala:

I agestea

- un numarcadastral vechi( carenu mai estealocat) seatribuie nu unui alt corpdeprcRnetate t, va rEmine inregistrat bazade date a cadastrului, istoriculcorpului in la deprop,'r"rp3"tir); ' numerelecadastrale vechile cfirti funciarese inregistraza bazade date,'la isioricui din in corpului cre propriefate g :.;; _

\\

co\.I

/<L ?vfrrefa'_.q .

2 (uue t)

CURS1 4 ASFECTEPRIVIND INFOR.N,IT\TIZAREA CADASTRULUI
- Fiecareutritate administratii,-teritoriala identificaprin cadrul SIRUTA extras din se ..Registrulpermanental unitatilor administratir,teroriale" publicat de Comisia Nationala . r- L Dentru Statistica: corpc,la"-F*Ptliil?iuiauutizeaza prin numarul cadastral, care asiguralegaturaintre planul cadastral.registrelecadastrale inre-qistrarile carteafunciara. Numarul cadastralal si din bunr-rlui imobil este unul dintre identificarile legatura de logica este baza de date grafice sau bazade datealfanumerice sistemul in informatical cadastrului; - codul de identificare bazade date'este,,1" in pentruextavilansi ,,2" pentruintravilan, in situatiain care teritoriul cuprindemai multe intravilanuri(ex: o comunacu mai multe sate), acestea primi coduri de identificare si ,,4"; vor ,,3" - codul de identificare unui corpl.3 rro;.la cautarea a inbaza de date a cadastrului general estecorpul din codul SIRUTATcodul de exiravilan/i,ntravilan numarul cadastral acestuia; si al alecorputrilorCe-it"{"drt$fE - numerelecadastrale pu.".lelor componente care se trec pe schitelesi planurilecadastrale analogice vor continecodul de identificaresi codul SIRUTAT nu acestea fiind atribuite la fiecareteritoriu administrativ parte, in - suprafetele teren ocupatede proiectiilela sol ale constructiilorpermanente cadrul de din parcelelorcu categoriidefolosinta curti-constructii apartinatoare unui :crc ie li se. va pr"pn*t*eatribuilitera,"C"urmatde indicede la I la n (ex:Cl, Ci,C3,....). Vezi fig.1 curs 14: ,,Schema numerotare de cadastrala sectoarelor a cadastrale intr-o comuna" Se pornestenumerotarea parteade NV a teritoriuluisi se continua,,serpLlit", cat din pe posibil cautandnumai in ordineacrescatoare, larS'intoarceri nejustificate(sectoarele cadastrale de la 9-16 sunt numerotate,,prinintoarcere"obli-eatorie configuratii sectoarelor), mergandcatre E si S s.a.m .d . Ultimele se numeroteazaintavilanele incepandcu sediul comunal si ccntinuandcu satele din ce in ce mai indepartate sediulcomunal(LJ:l4,nr:45). de F ig. 2 -,,Numerotarea corp uri ion de Prcttn*El?ruf sectoarelor cadastral e" Numerotarease face in cadrul fiecarui vector cadastral, continuitatede la un sectorla cu altul, se pornestecu sectorul I cu cocpu,l de nr.l, din NV spre SE si se continua cu sectorul 2, tot din NV spre SE. PrDfR$aTe- -. . r--rde-PmP^%ffiuaceste In cadrul.o.pul,.,.i parcele categoriide folosintadiferite, se vor cu numerota si acesteacu cifre arabe de la i la n , urmate de simbolul categorieide folosinta, incepandcu categoriade folosintacurti-constrrrctii (Cc). Fig. 3 - ,,Numerotarea parcelelorcu folosintediferite in cadrul corpului da proprietadl Detaliile triaxe (ape, cai ferate, drumuri dosate, drumuri de exploatati!, biguri) se numeroteazape masura ce se intalnescpe traseul de numerotare,respectandu-se criteriile de ierarhizarecu efectede transonare (fiecaretransoncapata numar cadastral distinct). In intravilan numerotarea facedistinct fata de extravilan. se F ig. 4 - .,Numerotarea parcelelr.rr intr-un corp deP%rtSiffi intravilanul rural" : numar'cadastral corpului cle 157 al p.oprielate. 35, 37, 39 : numerepoetale C|, C2: corpuridistinctede cladire o.opriefatel+4= punctede delimitare corp 4e' (li se determinX de coordonatele).

S CRE MA
N LrruE Q/or*-T|q- s EctDAQ€ Lo CA}'fiTrLALE

C.oM. E DE A ,3U\. X V ' 119: &*rt-tr(\

ehv

+
le

/,t ', t: / ! l\# l-

2a
L

:

:io

,l

-h'g. g (r

}-i**r-erot-area, eor.Furi0orr Je-propn!tr]te'iu. c-dw.Q- A€€b;re[or 'od.idG-ia.

Gu6rU

I nlroducerea cadastrului generol intr-un teri loriu adminislralit,.

t
---I

S CHE MAG E NE RA L A NUME RO T A RE A E CT O A RE LO R CU S

I
I I
i
I

I

I

I

I I

I

I

I I I

I

I

ig,t{JFlLg,rnril I try+:/1- t_l' +l Ia]15l'1-;:u,., i ^,
I
I

I i

,itr,l 4{rL m',H|llE$-,fl,f
/F, E l ,/ 'Vtrl'/ffi/'lilffii
f'FL)t
Fig.4.a . Numerotarea cadastrald sectoarelor. a
164

t

o, i /_:rEh,/t ?r f'ktlptlfuoll ll

/L_lilL_rJ

I

I
I

I

j
{
I

I I

I

i \t?/-r',R.-[-?'1i-tEf-\ [;V,'\D1Rp-;#tt i i )\ l\,- //\fl|NO l!:--.:_.J, (\\,,/73ll',r[t,><'so\^l ,,i ,67 I '\Y('N/ i Y"b-]nd(1

i

I

t_

I

''']

Parlea I-a Cadaslrul general.

NUMEROTAreA CADASTRALACOffiJRLORDE PRCFRII'ATE A $ara 1:5OO

ja it'

i

'

"'

N

A
---*--l

r.ul -->i
=

,ul >i

I

I

I I

l

I
/
I

i

J' - "

I ara

STR ZA M B I L E L O R

463 -Ll I

I

I

(+rr
4I2r-1

--i
465 1

L:\

It l --l

aeaI

Fig 2 o . Numerotarea cadastrardcorpuriror proprietate. a de
165

I;
7c /+

J-t'q. 3. !f,o*rr"t*olea' '(

t"(r.i*r" i* .*Jln*0 prpo., 6cJ*_propn-eteb. \

4=cno*iut"r

ntr-- eb-tr erl-rn-

tc,'.r*-lk)'",,_:_

Inlroducerea cadastrului general tntr-un teriloriu administrativ.
I ! , 4 /': .t
tf

,
I

\,.

)

l" ''''--'/

^

./

NUMEROTA CADASTRALA PARCELELO REA A R Scara 1:500

lc c I

L
5y 3

396
1A

2A
5v6

1 a'a

) 399

lcc

U

z z oz z

2g 403t, q

U E l

<5

2A 4o4l

, " li

_l

408

E. F 0

q

(t N

o

Lr ['
22Ds
S TR ZA M E ILE LO R

o
N

2A
4ro 2A

{ + rr

Fig

Numerotarea cadastralla parcelelor.

168

@)

+/
zl

a)

.gl

ct fl -; ,,

*."t/o:

t57
dr,,,=

St r . V ti to ru fu r

hf.\ S.*.rtpt"t \r,Pry t

o r1or.*Bej/, t*f* -u*-i''ir*vilsP' aL't f*filbof.

@ I
$,attr)

I n troduc er ea cadastru I u i g en eral in! r -un t er i l or i u admi n i slrat i v -

J{umerotarea cadastraldq detaliilor liniare. Detaliile liniare care reprezinta ape curgdtoare, canale, diguri, cdi ferate, drumuri clasate etc. se numeroteazdseparat, ca parcele, in cadrul unui sector consideratca av6.ndnumirul zero.
SC H E M A GE N E R A LA C U N TJME R OTA R E A E LE ME N TE LOR LINI ARE Intravi l anul l ocal i tati i MIR A J
S cara l :5000

A.lba

N

h

I=--i_
l l 4D s

29D F

lf uo'

i/rro,

/i="='-|E,:,rl'"/,HU tl"'" qllFr/
I rJs l Jr

It;---jF--/o /-b r
---.----_J
-__J

I l itrr--l:- ll,"^ll
)UlJs

71

ti

)s

=1
I
I

I

==1 .q-L!-L-ff'"fl"Il
/ ,seDs
/
F .l ':

\-

W '\.

62Ds t,)o"'/,i l! /foF /6oDs
63Ds// 63os,

--ri-*J]

lffii-Fi{

,)k7ll<(v*l-=,'*#t:j\ wffi+,R --u \Y\u,,'7' \\\++qsffi,=66
/!---lL//
i

/,!,hhF
,ol i/4,eD L_
ll "H']tr$:j
/ 54Ds

lt"

ii ll ll

/{

l

l

/[,,"xff*Kry.KJls I ';$J$('\12z\-1,," \\ i
\\ );s-=4p{'vz'^\{o>z\, //' I
\., "]

I I

n

h

\i#'//*"'\igSr"' .../ I i,,F=1*lD*:v{' #il-=!-/
Fig.
Numerotareacadastrald detaliilor liniare. a
166

:1-fi5xA{0

n o o

Ef,
:tY

.'l .'l

r)

l

,'l

F a

U
.t l--)

F.t
r-l

,,:
ti i,

\ ;,6 '-'v

c

/-f. t,,.r{l l J + -| ,J, r_ O ' 5,)r

,' !r]. o , *'. 'ad';p
,'<
+

J,'= a v gl L-A\A
v .v

"a( v

5 .ko x <) (i r1l:

j

--"

!

1.t

p

\

t< oa n n/. F<F
./

on
AV
.t \

*1

< Fl ,.i;)
I=i \J \<t q. < -

p

F lCD ;l

X r--l

z
I

i

*
?,

z
6
><

rl

v.
o

3 VI

o

z
F

o 3 <) Q

A\.l EX,I.

{?,

lundsrn

srldrt ruulrrs
PCJ

.l

rurPrrtiul

, i- $--cl rn'F3

gl- .,--"t
! | rdlri DoJ

a(

o \)
q :l F.
lil

Sf
I I

(d,",t*'
nt0trlet rl.Jttdrs

I-rtD*-r"rtrrt uor lll

l- !l ,".tu',t",

ItEl "'"*l..l .r.r.r..t
tl"t,.p1 ,t rpoLrrl
tCt"trttt tdrrl teJ
pudaN

o q
{ \
r+l

l"| E
f |
f I

I

i-

\
;Ft

ts
\

Iq.q rqrr.q ll lr!1rfrt'rll

'u2

a
.lF

UH F Fr

l.lpel ts4!.Do'$.rl Flrm{ r.,tY

e ()
lrl

rnrulo,l tdul tel

r(
,nr!rdeta r!Pglnllltlro0

Yl0lli ,.ttFriura Iprn rc)

i:
:- !
'. ! r

:rL .. -i.: 9 ta:

I|ruaata rr!!t€oDrril

::fi

i5r

tF$rtrt Ittra aN lD'rl(

I

lI

l+rE/r- t3
'e 2 c
o

o

a o
Ce N ie;

a

F :=

o>a ) PS =x _=o

==F
!c :

6 .Y =!

cL'

.fi

z-

f* r-'l

'5

5d',
l

ub
:F

6

ya;: .l v:4

-'N

:-r
a) o o

O
't fo Foo xoo (J tr) O.

;)

F (n (J 14

.9 0 h 5 tr j

E P) 560(
!1 :€

<t

3 *3
7 -tlA
Y
t

qr ' - 6 7:o

t'/

5"

-ra.y E.',t a
'Qo tnP

i an

, 4(L t qa
E;
N

t.Q:

IO

3*g? C'

z6

*xEr"'l.,(lp

.l

?z
ja

o

f;lH

SF
/,f

PF
{QCN

>x rii
rl trf
>7

9-t 4

t<A
Y/

a&
;
I I

r\F(

: o
PI !^:

vifv.

<t

r-'l

'3
tl

,g )

i{L

h -i o q nn
3pj

,1 .- - . =

aa s