Tribunalul Gorj sesizeaza CJUE ref. taxa de poluare In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria nr.

C 234 din 28 august 2010 au fost publicate intrebarile Tribunalului Gorj adresate CJUE cu privire la compatibilitatea taxei de poluare auto perceputa in Romania de la 1 iulie 2008, cu dispozitiile din TFUE. In dosarul nr. 1523/95/2010, avand ca obiect “anulare act de control taxe si impozite”, Tribunalul Gorj, fiind chemat sa judece fondului cauzei, urmand a stabili eventuala legalitate/nelegalitate a taxei de poluare auto si compatibilitatea acesteia cu dreptul comunitar, la termenul din data de 24 martie 2010 a decis sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, adresand urmatoarele intrebari preliminare: “1. Articolul 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că impozitele interne discriminatorii pe care le interzice includ şi taxa reglementată în legislaţia României prin Ordonanţa de Urgenţă emisă de Guvern cu numărul 50 din 25 aprilie 2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă numărul 208 din 08 decembrie 2008, Ordonanţa de Urgenţă numărul 218 din 11 decembrie 2008, Ordonanţa de Urgenţă numărul 7 din 19 februarie 2009 şi Ordonanţa de Urgenţă numărul 117 din 30 decembrie 2009? 2. Articolul 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene permite României ca prin intermediul legislaţiei naţionale să instituie la emiterea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, începând cu 1 iulie 2008, criteriul “primei înmatriculări în România”, aşa cum este prevăzut în articolul 4 litera a al ordonanţei, aceasta fiind o cerinţă obiectivă conform dispoziţiilor Tratatului? 3. Articolul 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene autorizează România, ca stat membru al Uniunii Europene, să aplice [începând] cu 1 iulie 2008 taxa pe poluare vehiculelor de ocazie importate din Comunitate sau dobândite din achiziţii intracomunitare şi înmatriculate pentru prima dată în România, în timp ce pentru vehiculele de ocazie cumpărate din România taxa pe poluare nu este percepută? 4. Articolul 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene permite ca România să acorde, conform legislaţiei invocate, scutirea de plată a taxei pe poluare doar autoturismelor “autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2000 centimetri cubi, toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009″, în timp ce pentru autoturismele noi cu alte caracteristici decât cele expuse scutirea nu este acordată? 5. Articolul 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că permite României să protejeze industria naţională a automobilelor, întrucât taxa de poluare se achită doar pentru autoturismele second hand importate şi înmatriculate din Uniune sau din achiziţii intracomunitare, în timp ce ea nu este percepută pentru

autoturismele second hand deja înmatriculate în România şi care fac obiectul revânzării pe teritoriul acesteia? 6. Constituie situaţiile expuse o taxare discriminatorie, interzisă de dispoziţiile art. 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, în condiţia în care criteriul “primei înmatriculări în România” prevăzut de articolul 4 litera a din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 50/2008 nu este unul obiectiv raportat la scopul declarat al instituirii taxei pe poluare prin aplicarea principiului “poluatorul plăteşte” însă taxa fiind legată de acest criteriu, protejează producţia naţională a autoturismelor noi precum şi piaţa internă a autoturismelor second hand?” NOTA: Pe rolul CJUE cauza a fost inregistrata sub nr. C263/10. Curtea de Apel Targu Mures a sesizat CJUE ref. taxa de poluare In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C 161 din 19 iunie 2010 au fost publicate intrebarile adresate de Curtea de Curtea de Apel Targu-Mures in doua cauze. Astfel: I. In cauza SC Darmi SRL vs. Directia Generala a Finantelor Publice Mures -Administratia Finantelor Publice Tg.-Mures, prin incheierea de sedinta din 22.12.2009, Curtea de Apel Targu-Mures a decis suspendarea judecatii, pentru a sesiza CJUE, in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare referitor la compatibilitatea taxei pe poluare instituita de OUG nr. 50/2008 cu modficarile si completarile ulterioare, cu art. 25, art. 28, art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene [TCE]. Astfel, intrebarile Curtii de Apel Targu-Mures adresate CJUE sunt: 1. Se poate considera că prin instituirea unei taxe de poluare, în perioada 01.07.2008 până la 15.12.2008, prin legislaţia relevantă internă adoptată de România (Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2008) sunt satisfăcute în primul rând principiile de uniune vamală şi de evitare a dublei impozitări, astfel cum sunt prevăzute de art. 23, 25 şi 90 [TCE], în sensul în care aceste dispoziţii din tratat permit instituirea unei taxe de poluare în scopul prevăzut de legiuitorul român în preambulul Ordonanţei de Urgenţă nr. 50/2008, scop care este prevăzut şi în art. 174 şi următoarele [TCE]: asigurarea protecţiei mediului prin realizarea unor programe şi proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislaţia comunitară în domeniu? Cu alte cuvinte, mai concret: prin instituirea unei taxe de poluare într-un stat membru al Uniunii Europene, la prima înmatriculare, pentru autoturisme, noi sau second hand, aduse din alt stat membru în primul stat membru, se poate considera că dispoziţiile art. 174 [TCE] şi următoarele justifică neaplicarea art. 23, 25 şi 90 din acelaşi tratat? 2. Se poate considera că dacă un astfel de vehicul a fost supus unei taxe similare, respectiv taxă de poluare (în acelaşi conţinut ideatic şi cu acelaşi scop, respectiv de respectare a mediului conform principiilor şi obiectivelor descrise de art. 174 [TCE] şi

următoarele), într-un stat membru, cu ocazia primei înmatriculări în alt stat membru se poate institui o astfel de taxă de poluare, cu aceleaşi obiective prevăzute de art. 174 şi următoarele din tratat, deşi anterior a mai fost supus unei taxe de poluare într-un alt stat membru? 3. In fine, în ideea contrară, că un astfel de autovehicul nu a fost supus într-un alt stat membru unei taxe de poluare (pentru că fie nu există această taxă, fie din alte motive), dar la o înmatriculare succesivă într-un alt stat membru, spre exemplu România unde se percepe o astfel de taxă, se percepe la prima înmatriculare într-un asemenea stat taxa de poluare, se poate considera, într-o asemenea ipoteză, că se încalcă principiile uniunii vamale sau a unei protecţii interne indirecte prevăzute de art. 23, 25 şi 90 [TCe II. In cauza Obreja Daniel Ionel vs. Ministerul Finantelor Publice – A.N.A.F – D.G.F.P Mures si Administratia Fondului pentru Mediu, prin incheierea de sedinta din data de 23.02.2010, Curtea de Apel Targu-Mures, suspendand judecarea cauzei, a decis sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru ca aceasta din urma instanta sa formuleze un raspuns in ceea ce priveste compatibilitatea taxei pe poluare reglementata de OUG nr. 50/2008 cu modificarile si completarile ulterioare, cu art. 28 TFUE, art. 30 TFUE si art. 110 TFUE. NOTA: Prin Ordonanta Presedintelui Curtii din 29 aprilie 2010, avandu-se in vedere ca cele doua cauze mai sus-mentionate sunt identice prin obiectul lor, s-a decis in temeiul art. 43 din Regulamentul de procedura conexarea acestora pentru o mai buna desfasurare a procedurii scrise si orale, precum si pronuntarea, in final, a unei hotarari. Examen al practicii instantelor nationale in cauzele avand ca obiect restituirea taxei de poluare sau obligarea la inmatriculare fara plata acestei taxe 1. In prezent, practica instantelor de judecata din tara s-a concretizat si unificat in sensul admiterii de catre acestea, in mod favorabil, a cererilor de chemare in judecata a petitionarilor prin care solicita restituirea taxei de poluare, achitata in temeiul OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [1] ori solicita obligarea la inmatriculare a autovehiculelor fara plata taxei de poluare. In vederea formarii acestei practici unitare si constante, instantele au retinut faptul ca prevederile OUG nr. 50/2008 sunt nelegale, discriminatorii si contrare prevederilor art. 90 paragraful I din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene [2] (actualmente art. 110 din Tratatul privind Uniunea Europeana [3]), ca urmare a principiului aplicarii directe a reglementarii comunitare, stabilit prin art. 148 din Constitutia Romaniei. Cu alte cuvinte, instantele nationale au inlaturat prevederile OUG nr. 50/2008, aplicand cu prioritate prevederile TCE (actualmente TUE). 2. Astfel, la nivelul Curtii de Apel Targu Mures, instantele de judecata, in urma analizarii prevederilor OUG nr. 50/2008 (inclusiv a expunerii de motive) pentru identificarea intentiei legiuitorului, au retinut faptul ca, desi taxa de poluare a fost instituita in scopul

indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art. instantele au retinut ca actuala forma de reglementare nationala a taxei de poluare. 90 din TCE. cat si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi. 3. 50/2008 si clasificarea din punct de vedere al poluarii. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. prin care comisia considera ca prevederile legislatiei romanesti ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre. practic. instantele de judecata au retinut. iar prin aceasta taxa se urmareste un efect protectionist la nivelul industriei nationale a autovehiculelor noi prin aplicarea unui tratament diferentiat diverselor feluri de autoturisme supuse taxei de poluare. reprezinta o exprimare a suveranitatii statale sub forma dreptului de a stabili taxe si impozite. la nivelul Curtii de Apel Suceava. incalca dispozitiile art. La nivelul Curtii de Apel Cluj. 762/02. in mod unitar. (1)-(3) din Codul fiscal [10]. 255/R/23. prin instituirea taxei de poluare.06. introdusa prin dispozitiile OUG nr.aplicarii principiului “poluatorul plateste”. in fapt. 214 alin. singura diferenta fiind denumirea. si restul autoturismelor noi. incompatibilitate pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ”infringement” de catre Comisia Europeana.06. aceasta are ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un stat membru.2009 a Curtii de Apel Cluj [9]). 475/26. 6 din OUG nr.2010 a Curtii de Apel Targu Mures [4]. 588/16.2009 a Tribunalului Mures. mai recent.2009 a Curtii de Apel Targu Mures [6]).11. 1 din TCE (decizia nr.2009. scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor.2010 a Curtii de Apel Targu Mures. instantele de judecata au retinut faptul ca in urma modificarilor aduse prin OUG nr. sentinta nr. 110 din TUE). in temeiul art. 50/2008.02. modificata . totusi.10. mentinuta prin decizia nr. discriminare introdusa de legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale. reprezentand un impozit indirect si echivalent al unei taxe vamale.2009 a Tribunalului Mures. insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre.10.12. De asemenea. 236/R/18. sentinta nr. fortei de munca si a capitalului. o taxa similara taxei de prima inmatriculare stabilite prin art. norma interna (OUG nr. 5. 226 din TCE. favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si. sentinta civila nr. in sensul ca exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania si autoturismele second-hand deja inmatriculate in Romania. in sensul ca taxa se suspenda pentru anumite autovehicule. 1167/R/26. 2421/08. protejand industria nationala a autovehiculelor noi (decizia civila nr. De asemenea.2009 a Tribunalului Mures [5]. 90 alin. 50/2008) indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. reprezentand. 4. faptul ca taxa de poluare. Mai mult. ce intra in contradictie cu prevederile art. mentinuta prin decizia nr. la data de 25. se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la inmatricularea unui autoturism in Romania. 218/2008 [8]. care are ca scop general asigurarea liberei circulatii a marfurilor pe teritoriul Uniunii Europene (decizia nr. si anume cele produse in Romania. vanzarea autoturismelor noi produse in Romania.02. instantele supuse jurisdictiei teritoriale a Curtii de Apel Oradea au retinut ca. 3920/86/2009 a Curtii de Apel Suceava [7]).

vanzarea autoturismelor noi produse in Romania ori dupa aderarea Romaniei la UE. au retinut ca prevederile OUG nr. prin discriminarea pe care o creaza in functie de capacitatea cilindrica a autoturismului. chiar daca este vorba despre produse similare in sensul art. 218/2008 (sentinta civila nr. instantele din jurisdictia teritoriala a Curtii de Apel Brasov au apreciat ca dreptul comunitar. pe baza unor criterii obiective. indreptata impotriva importurilor din alte state membre sau orice forma de protectie a produselor nationale . aceste instante considera ca OUG nr. intrucat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze consumul produselor importate. acestia fiind directionati fie spre un autoturism nou. influenteaza in mod evident alegerea cumparatorilor. 560/CA/05. 110 din TUE). De asemenea. cu modificarile ulterioare. intrucat sunt destinate sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE. 110 din TUE). 110 din TUE).11. 110 din TUE). In schimb. 218/2008. 90 din TCE (actualmente art. cu jurisprudenta CJCE si cu dispozitiile Constitutiei Romaniei. 8. 208/2008 [12] si OUG nr. chiar si potential. acestea au retinut prin hotararile judecatoresti pronuntate faptul ca dispozitiile OUG nr. 90 din TCE (actualmente art. o asemenea diferentiere este compatibila cu dreptul comunitar numai daca urmareste obiective care sunt ele insele compatibile cu cerintele tratatului si ale legislatiei comunitare secundare si daca regulile in cauza sunt de natura sa evite orice forma de discriminare. in stadiul sau actual. 480/CA/30. 90 din TCE (actualmente art. directa sau indirecta. 90 paragraful I din TCE (actualmente art.10. 50/2008 sunt contrare art. 50/2008. infuentand astfel alegerea consumatorilor (decizia civila nr.2009 a Curtii de Apel Oradea [11]). aspect ce rezulta din preambulul OUG nr. 90 din TCE (actualmente art. 7.din taxa de prima inmatriculare in taxa de mediu. nu restrange libertatea fiecarui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferentieri intre anumite produse. modalitate prin care se protejeaza industria interna. fie spre unul deja inmatriculat in Romania. infuentand astfel decizia consumatorilor. favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si. au un caracter nelegal. 6. consumul produselor importate. Acest lucru nu este admisibil atunci cand produsele sunt importate din alte tari membre ale UE. situatie care este incompatibila cu prevederile art. cum ar fi provenienta materiilor prime folosite sau procesul de productie aplicat. 110 din TUE). fiind destinate sa diminueze introducerea in tara a unor autoturisme deja inmatriculate intr-un alt stat membru. acest act normativ avand efecte protectioniste asupra industriei auto nationale (decizia nr. pentru a fi compatibil cu art.10. trebuie sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decat produsele similare nationale si sa evite astfel producerea oricaror efecte discriminatorii. 1004/07. Mai mult. prin hotararile pronuntate. solutie inadmisibila.2009 a Curtii de Apel Constanta [14]). mai recent. In ceea ce priveste instantele apartinand jurisdictiei teritoriale a Curtii de Apel Constanta. instantele din jurisdictia teritoriala a Curtii de Apel Galati.2009 a Tribunalului Galati [13]). Totusi. S-a retinut de catre instantele de judecata si faptul ca un sistem de taxare. intrucat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze. aspecte pe care prevederile OUG nr. 50/2003 le incalca. fiind in vadita contradictie cu prevederile art.

S-a făcut referatul cauzei după care: Se constată că în data de 30. in cuprinsul solutiilor pronuntate. intrucat reprezinta o plata nedatorata.11. Tribunalul Mures.2010 a Curtii de Apel Brasov [16]).2009. potrivit art.02. decizia nr. Ca urmare. in ceea ce priveste solutionarea cererilor privind restituirea taxei de poluare achitate in temeiul prevederilor OUG nr.concurente. la nivelul majoritatii curtilor de apel. reclamantul Szanto Samu Karoly a solicitat în contradictoriu cu . 50/2008 sunt nelegale. 9. instantele au procedat la inlaturarea aplicabilitatii prevederilor OUG nr. Inmatriculare fara plata taxa de prima inmatriculare Pe rol fiind judecarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul SZANTO SAMU KAROLY. o taxa de inmatriculare nu trebuie sa impovareze produsele provenind din alte state membre mai mult decat produsele nationale similare. având în vedere solicitarea părţilor de judecare a cauzei în lipsă. 100/R/02. discriminatorii si contrare prevederilor art. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. Faţă de actele şi lucrările dosarului. prin registratura instanţei s-au depus la dosar concluzii scrise. instantele apreciind ca prevederile OUG nr.2010 a Curtii de Apel Brasov [15]. (2) si (4) din Constitutie sa aplice prioritar normele dreptului comunitar (decizia nr. este constanta si unitara.03. La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor. practica instantelor de judecata. Constatandu-se ca taxa achitata este nelegala. In concluzie. Totusi. 242 alin 2 Cod procedură civilă. ca urmare a enuntarii principiului aplicarii directe a reglementarii comunitare. Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. avand in vedere si jurisprudenta Curtii de Justitie Europene la care fac referire acestea. Procedura de citare este legal îndeplinită. la care s-a anexat practică judiciara. instanţa reţine cauza în pronunţare. 50/2008 prin aplicarea prevederilor prioritare ale art.12. 148 alin. conform art. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. TRIBUNALUL: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanţă la data de 8 iulie 2009. în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Mureş – Serviciul Serviciul Public Comunitar. 50/2008 precum si a obligarii inmatricularii autovechiculelor fara plata acestei taxe. Se constată că în data de 02. in prezent. 148 din Constitutia Romaniei. cu atat mai mult cu cat judecatorul este obligat de art.2009. 185/02. restituirea acesteia este justificata. 110 din TUE). prin registratura instanţei s-a depus la dosar cererea de înmatriculare a autovehiculului. 110 din TUE). din partea reclamantului.

ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligata pârâta la înmatricularea definitivă fără plata taxei speciale de primă înmatriculare a autoturismului marca Renault. au fost invocate disp. art. cerere de înmatriculare. Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. 148 alin. direct sau indirect. 148 alin. iar potrivit art. din care rezultă că nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producţie. prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată şi neîntemeiată. chiar Curtea Europeană de Justiţie a afirmat deseori că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autovehiculelor second hand importate. produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică. art. direct sau indirect. şi care reprezintă o taxă specială de inmatriculare. cartea de identitate a autovehiculului. tip JL/JLECJTrafic cu nr. câtă vreme reclamantul nu a făcut dovada achitării taxei speciale de primă înmatriculare şi nu beneficiază de scutire în acest sens. precum şi că nu ne aflăm în prezenţa unei taxe vamale de import sau export şi nici cu caracter echivalent. In drept. răspunsul la aceasta. 25. 16 şi art. de identificare VF1JLDCA65V2400000. 90. precum şi orice măsuri cu efect echivalent”. 28. 90 CE decât daca este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naţionale şi prin urmare să nu producă efecte discriminatorii. A fost invocat în acest sens art. . 90 al Tratatului CE. 25 CE prevede că ”Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import”. fiind refuzat. deşi s-a invocat nelegalitatea acestei taxe. oricare ar fi denumirea şi modul de aplicare ale acesteia. S-au depus în probaţiune: plângerea prealabilă. In motivare s-a arătat că reclamantul a solicitat înmatricularea autoturismului la ghişeul înmatriculări auto. art. 2 din Constituţia României şi s-au citat normele comunitare: art. Pârâta a formulat întâmpinare. Reclamantul a invocat şi art. motiv pentru care a formulat plângere prealabilă. art. fiind arătat că noţiunea de taxă cu efect echivalent a rezultat dintr-o jurisprudenţă şi s-a constatat că orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera. 2 din Constituţia României. produselor naţionale similare”. art. constituie o taxă cu efect echivalent în sensul articolelor 23 CE şi 25 CE. 28 CE prevede că: ”între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import.pârâta Instituţia Prefectului Mureş. întrucât refuzul de a înmatricula autoturismul menţionat este justificat. practica judiciară. Serviciul Public Comunitar. contract de vânzare cumpărare tradus. A afirmat reclamantul că sistemul de taxare nu poate fi considerat compatibil cu art. 90 CE ”Nici un stat nu aplică.

că nu sunt protejate anumite sectoare de activitate de producţie internă. 50/2008. care relevă o scădere importantă a pieţelor auto şi a producţiei industriei furnizoare. Actul normativ menţionat se susţine că stabileşte cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare în condiţiile în care nu s-a constatat neconstituţionalitatea art. S-a mai afirmat ca această taxă nu are caracterul unei taxe vamale de import sau taxe cu efect echivalent. In drept. 2 şi art. ”având în vedere concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare şi economice în luna octombrie. răspunzând că aceasta este datorată.2009 i s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată. pentru următoarele considerente : Pârâta nu a procedat la înmatricularea fără taxa de poluare a autoturismului cumpărat de reclamant din Spania. instanţa constată următoarea situaţie de fapt: Reclamantul a achiziţionat din Spania autoturismul marca Renault. OUG nr. Taxa de poluare a fost introdusă prin OUG nr. afectat de criza financiară internaţională.Pârâta a susţinut că OUG nr. 108/2008. iar solicitarea înmatriculării acestuia a fost respinsă şi la 29. 9 din OUG nr. 50/2008 a fost adoptată în scopul asigurării protecţiei mediului prin realizarea unor programe şi proiecte de îmbunătăţire a calităţii aerului şi a ţinut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar. în sensul că nu se încadrează în categoria de persoane exceptate de la plata taxei de poluare. ţinând cont de faptul că toate aceste elemente constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată şi totodată având în vedere că . 3 alin. reiterând susţinerile din cererea de chemare în judecată şi a depus practica judiciară. 7/2009 – această formă fiind în vigoare la data la care reclamantul s-a adresat pârâtei cu cererea de înmatriculare. care a suferit modificări prin OUG nr.06. precum şi măsurile de susţinere a sectorului de automobile. tip JL/JLEC/Trafic cu nr. Reclamantul a formulat concluzii scrise. precum şi că motivele de nelegalitate ale acestei taxe şi de neconstituţionalitate exced cadrului legal actual. iar justificările de nelegalitate întemeiate pe legislaţia europeană exced cadrului legal actual. de identificare VF1JLDCA65V2400000. faptul ca Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească. întâmpinarea s-a întemeiat pe art. 2 alin. 208/2008 şi OUG nr. dar şi că Prefectul este garantul respectării legii la nivel local. In preambulul acestui act normativ sunt expuse considerentele pentru care s-a adoptat şi anume. In raport de situaţia de fapt. 50/2008. Analizând actele şi lucrările dosarului. 1 din Legea nr. se constată că cererea de chemare în judecată este întemeiată. iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare. 47/1992.

Articolul vizează să asigure libera circulaţie a mărfurilor între statele membre. 50/2008. o piaţă comună în cadrul căreia comerţul se poate dezvolta liber. Aşadar. 1 si 2.000 cmc. li se aplica taxele prevăzute in anexele nr. cumpărătorii sunt favorizaţi dacă achiziţionează autovehicule second-hand deja înmatriculate in România. asupra produselor din alte state membre. înmatriculate in România după intrarea in vigoare a OUG nr. prin eliminarea tuturor formelor de protecţie putând rezulta din aplicarea de impozitări interne discriminatorii produselor originare din alte state membre. dacă a fost anterior înmatriculat tot in România. a unor taxe superioare celor care se aplică produselor naţionale similare precum şi taxele interne de natură să protejeze indirect alte produse.12. astfel încât consumatorii sunt direcţionaţi fie spre un autoturism nou. 218/2008. art. Din analiza dispoziţiilor OUG nr. care constituie o singură zonă economică. Tratatul CE a consacrat principiul liberei circulaţii a mărfurilor. a căror reglementare nu poate fi amânată.12. 90 din Tratatul CE interzice impunerea.000 cm3 – în România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici. O astfel de reglementare a taxei pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate intr-un alt stat membru. Euro 4. care se înmatriculează pentru prima data in România in perioada 15. Chiar dacă taxa de poluare nu reprezintă o taxă vamală directă. cu modificările ulterioare. Dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs in tară sau in alt stat membru UE. fiind evident că din punct de vedere fiscal.aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare. ceea ce presupune că mărfurile pot fi transportate fără impedimente în interiorul comunităţii şi toate obstacolele ce stau în calea acestui demers trebuie eliminate. 50/2008. în condiţii concurenţiale normale. faţă de caracterul său special şi aplicabilitatea discriminatorie între autoturismele second-hand deja înmatriculate în România şi cele cu provenienţă din alte state. deoarece a fost înlăturata taxa de poluare pentru autoturismele noi. se creează o diferenţa de tratament fiscal intre maşinile noi si cele vechi. . înmatriculate pentru prima data in afara Uniunii Europene si care se înmatriculează in România. este evident caracterul său de echivalent al unei taxe vamale. respectiv că autovehiculelor Ml cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrica nu depăşeşte 2. Pentru realizarea obiectivelor Comunităţii. daca este înmatriculat pentru prima dată în România. fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat in România. precum si tuturor autovehiculelor NI cu norma de poluare Euro 4. In acest sens. reiese că este vorba despre o taxă specială.2009 -.2008-31. capacitate cilindrica mai mica de 2. Prin adoptarea OUG nr. Din modul de reglementare. rezultă că pentru un autoturism produs in România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare. intenţia legiuitorului de a influenţa alegerea consumatorilor a devenit mai evidentă.

In consecinţa. se va dispune admiterea acesteia şi va fi obligată pârâta să înmatriculeze autoturismul marca Renault. 50/2008 nu a fost declarată neconstituţională şi prin urmare trebuie aplicată. iar art. de identificare VF1JLDCA65V2400000. Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare Vehicule cu sediul în Tg. nr. . Trebuie avut în vedere de asemenea că Tratatul CE a creat ”o noua ordine juridică” în dreptul internaţional (denumită astfel de Curtea Europeană de Justiţie în cazul Van Gend en Loos. 148 alin. conform jurisprudenţei CEJ în cauza Simmenthal II. Călăraşilor. Instanţa comunitară a statuat ca măsurile naţionale ulterioare normelor de drept comunitar relevante. cumpărat din Spania de reclamant. 90 din tratatul UE interzice restricţionarea liberei circulaţii a mărfurilor. refuzul acesteia de înmatriculare a autoturismului nefiind justificat. întrucât potrivit art. cam. 2 din Constituţia României tratatele constitutive ale uniunii Europene se aplică pnontar faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. trebuie să fie considerare inaplicabile. câtă vreme se solicita achitarea unei taxe care restricţionează libera circulaţie a mărfurilor din ţări membre ale Uniunii Europene in România. nr. Mureş. iar reglementarea acesteia nu poate fi justificată prin satisfacerea unor cerinţe obligatorii ale interesului public. tip JL/JLEG/Trafic cu nr. în sensul că invocarea dispoziţiilor legislaţiei romane nu sunt întemeiate. în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Mureş – Serviciul Public Comunitar. 26-28. 148 alin. fără a mai aştepta înlăturarea lor printr-o declaraţie de neconstituţionalitate. fiind depusă doar factura. Bolyai. Cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată – onorariul de avocat – va fi respinsă. PENTRU ACESTE MOTIVE. str. str. în acest fel fiind afectată piaţa comunitară. acţiunea fiind întemeiată. acestea nu sunt relevante întrucât analiza incompatibilităţii unei norme interne cu prevederile legale comunitare are prioritate. potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faţa de dispoziţiile contrare din legile interne. instanţa apreciază ca taxa de poluare reprezintă un obstacol în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul Comunităţii. Aceste principii au fost consacrate şi de art. HOTĂRĂŞTE Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Szanto Samu Karoly cu domiciliul ales în Tg. Mureş. In consecinţă. 9. dar nu şi o chitanţă care sa ateste plata sumei de 1000 lei. 1963). ÎN NUMELE LEGII. în mod definitiv şi fără plata taxei de poluare. care intră în conflict cu acestea. In ceea ce priveşte apărările pârâtei privitoare la faptul că OUG nr. caracterizată prin faptul că are efect direct şi se bucură de supremaţie (prioritate) în raport cu ordinea juridică internă. 2 din Constituţia României. jud. 7. Mureş. deoarece nu este dovedită efectuarea acestor cheltuieli. Deci aceste apărări nu pot fi primite.

menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală pentru motivele arătate în concluzii scrise. Curtea de Apel Brasov. Procedura îndeplinită. 2 Cod procedură civilă.2009 pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. în conformitate cu dispoziţiile art. La apelul nominal tăcut în şedinţă publică se prezintă avocat Claudiu Bâta pentru intimata reclamantă SC Zsancar SRL. 316 Cod procedură civilă. după care: Instanţa constată că recursul este declarat în termen legal şi scutit de la plata taxei judiciare de timbru şi timbru judiciar De asemenea. S-a făcut referatul cauzei. CURTEA: Asupra recursului de faţă: Constată că prin sentinţa civilă nr.2009 pronunţată de Tribunalul Covasna s-au dispus următoarele: s-a admis excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna şi în consecinţă s-a respins acţiunea . de identificare VF1JLDCA65V2400000. Respinge cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată. 984/29. Anulare act de control taxe si impozite Pe rol fiind soluţionarea recursului declarat de pârâta Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Sf. în baza art. se constată că s-a solicitat judecarea recursurilor şi în lipsa. Pronunţată în sedinţă publică azi 2 Decembrie 2009.Obligă pârâta la înmatricularea definitivă a autoturismul marca Renault. 1512/119/2009. închide dezbaterile şi acordă cuvântul asupra recursului. învederând instanţei că nu mai are alte cereri de formulat. 984/29. lipsă fiind recurenta pârâtă Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Sf. Nemaifiind alte cereri de formulat şi alte probe de administrat. Gheorghe şi intimata pârâtă Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Covasna.10. cu cheltuieli de judecată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. 150 coroborat cu art. instanţa. Avocat Claudiu Bâta solicită respingerea recursului. tip JL/JLEC/Trafic cu nr. Avocat Claudiu Bâta depune la dosar împuternicire avocaţială şi concluzii scrise. având ca obiect anulare act de control taxe şi impozite. 242 alin. fără plata taxei de poluare.10. Gheorghe împotriva Sentinţei civile nr.

906 lei achitată cu chitanţa seria TS2A nr. 30/05. 124 din OG nr. este persoană juridică.483 lei achitată cu ordinul de plată nr. în consecinţă: A fost obligată pârâta să restituie reclamantei sumele de: 5. 5. Gheorghe împotriva pârâtei Administraţia Finanţelor Publice Sf. instanţa de fond a constatat ca acţiunea reclamantului poartă asupra pretenţiei de restituire a taxelor de primă înmatriculare achitate la Trezoreria municipiului Sf. 32/08.02. 0886794 din 25. Gheorghe faţă de această pârâtă ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna nu este parte.05. 2.830 lei achitată cu chitanţa seria TS2A nr. de Ia data încasării şi până la restituirea integrală. cu dobânda legală calculată. 9915649 din 07.06.2008.09. 1. taxe la plata cărora a fost obligată pentru înmatricularea în România a autovehiculelor descrise mai sus. astfel excepţia invocată a fost admisă.04.formulată de reclamanta SC ZSANCAR SRL Sf. ci reprezintă o simplă adresă de corespondenţă a pârâtei. Pe fondul cauzei. 29/22.793 lei achitată cu ordinul de plată nr. Pentru a pronunţa această hotărâre. prin care s-a răspuns cererii reclamantei de restituire a taxelor. Contestaţia formulată de reclamantă împotriva adresei de refuz şi îndreptată către DGFP Covasna este inutilă de vreme ce actul atacat nu are caracterul de act administrativ de natură a da naştere. iar cererea introductivă a fost respinsă faţă de pârâta DGFP Covasna ca fiind făcută împotriva unei persoane fară calitate procesuală pasivă. cu caracter informativ. Gheorghe.2008. A fost obligată pârâta să plătească reclamantei 2.2007.379 lei achitată cu ordinul de plată nr. Gheorghe din cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Sf. 12.039.2007.01.2007. 9949123 din 24.2008. deşi funcţionează în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Covasna.05.2008 – reprezentând taxa specială pentru prima înmatriculare. Ca urmare.146 lei achitată cu ordinul de plată nr.05.2007. c) din Legea nr. S-a admis acţiunea formulată de reclamanta SC ZSANCAR SRL Sf. 3.286 lei achitată cu ordinul de plată nr. instanţa de fond a reţinut următoarele: Asupra excepţiei privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei DGFP Covasna. 554/2004. a modifica ori stinge raporturi juridice.101 lei achitată cu ordinul de plată nr. 37/28. 1. 15/19. 6. 92/2003. potrivit art. administraţie care. 29/12. deci poate sta şi singură în judecată. 2 lit. Gheorghe şi. 2.971 lei achitată cu chitanţa seria TS2B nr. în sensul dat de art. în raportul juridic dedus judecăţii.2007.09. instanţa de fond a reţinut următoarele: Reclamanta a solicitat în luna aprilie 2009 restituirea taxelor de primă înmatriculare achitate cu chitanţele şi ordinele de plată arătate mai sus. .30 lei cheltuieli de judecată.

Faptul că taxa de primă înmatriculare era percepută nelegal este confirmat de împrejurarea că prin OUG nr.290/05 şi C-333/05 Nâdasdi şi Nemeth parag. pentru considerentele ce urmează: Taxa de primă înmatriculare achitată de reclamantă s-a perceput de către organul fiscal în baza prevederilor art. 2141 Cod fiscal.06.Pârâta AFP Sf. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.2009 (f. 50/2008 nu sunt incidente în speţă pentru motivele următoare: Taxa specială ce face obiceiul prezentei cauze a fost încasată în baza legislaţiei fiscale interne în vigoare anterior dalei de 1 iulie 2008 şi care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Prin normele de aplicare. Gheorghe. cazul nv. cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală şi îmbogăţirea fără justă cauză. Practica instanţelor de judecată a stabilit că dispoziţiile art. nu se poate reţine justificat că statul român are un temei legal de reţinere a unei părţi din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze . aprobate prin HG nr. 2141-2143 din Codul fiscal încalcă dispoziţiile art. C. 686/2008. se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. 68/79 Hans Just I/S contre Ministere danois des impots et aeciscs precum şi cauza conexată m. se instituie o procedură de restituite a diferenţei dintre taxa de primă înmatriculare achitată în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008 şi noua taxă de poluare. 16286/16. 61-70). 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. întrucât taxa în discuţie era percepută doar pentru autoturismele achiziţionate din statele comunitare şi înmatriculate pentru prima dată în România. In acest context. Totodată. 50/2008 această taxă a fost abrogată începând cu data de 1 iulie 2008. In astfel de situaţii Curtea de Justiţie Europeana a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art 90 din Tratat. Intr-o alare ipoteză. a mai decis că în astfel de cauze pot fî plătite şi daune pentru pierderile suferite (a se vedea: CJC. 23) îi comunică refuzul de restituire invocând prevederile OUG nr. fiind înlocuită cu taxa pe poluare pentru autovehicule. Însă instanţa de fond a apreciat că dispoziţiile OUG nr. prin adresa nr. Instanţa de fond a constatat că cererea de chemare în judecată este întemeiată şi a fost admisă ca atare. nu şi pentru cele deja înmatriculate în România. Din aceasta perspectiva reclamanta are dreptul Ia restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziţii legale contrare normelor comunitare.

Instanţa de fond a mai reţinut că noua taxă instituită de OUG nr. instanţa de fond a obligat pârâta la plata dobânzii legale aferente debitului. ca urmare. (1) pct. Gheorghe şi va recunoaşte părţii dreptul de a obţine restituirea integrală a sumei achitate cu respectivul titlu. dobândă prevăzută de art. 274 alin. 554/2004. Sfântul Gheorghe. 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului. ceea ce evident. în temeiul art. 124 Cod proc. (3) Cod procedură civilă. Pentru acoperirea prejudiciului cauzat reclamantei prin imposibilitatea folosirii sumelor achitate. ştiut fiind că instanţele judecătoreşti s-au pronunţat în mod constant în sensul admiterii unor cereri de chemare în judecată având acelaşi obiect. în speţa fiind vorba de un raport juridic fiscal. 18 alin. 15 alin. 1 din Legea nr. 50/2008. aplicarea OUG nr. cât şi în raport de efortul depus de avocat. va admite cererea de chemare în judecată faţa de pârâta Administraţia Finanţelor Publice Sf. . solicitând admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamanta SC ZSANCAR SRL. taxă de timbru şi timbru judiciar. Aşadar.în parte cu o altă taxă percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială . deci nedatorată. Din această perspectivă. instanţa de fond a redus la 2. respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data naşterii şi consumării raportului juridic de drept material fiscal. contravine principiului neretroactivitaţii legii consacrat prin art. A admite această teză ar însemna ea soluţia dată acţiunii reclamantului să nu fie integrală şi eficace. 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară. Având in vedere aceste considerente. în temeiul art. Dobânda va fi calculată de Ia data plăţii fiecărei taxe şi până la restituirea efectivă. Aşa fiind. Nu în ultimul rând. instanţa de fond a apreciat că nu este posibilă respingerea acţiunii reclamantei.000 lei. cum pârâta a căzut în pretenţii. 1 din Constituţie. 274 Cod procedură civilă. instanţa de fond a reţinut ca reclamanta a achitat o taxă de înmatriculare nelegală. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Administraţia Finanţelor Publice a mun. Însă în ce priveşte cuantumul onorarului avocaţial solicitat de 4. instanţa de fond a obligat-o la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat. menţinând ca legală taxa speciala încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenţei şi efectelor produse de OUG nr. fiscală. In temeiul art. instanţa de fond a reţinut că restituirea doar a diferenţei între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 şi taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ şi pentru trecut.000 lei onorariul avocaţial la care a fost obligată pârâta. are alt mod de calcul şi altă destinaţie. instanţa de fond a constatat ca acesta este nepotrivit de mare în raport de gradul redus de complexitate a pricinii.

intimata reclamantă arată că în mod corect instanţa de fond a aplicat prevederile comunitare. pârâta arată. în sumă totală de 41. reclamanta SC ZSANCAR SRL a solicitat restituirea sumei totale de 41865 lei achitată la Administraţia Finanţelor Publice Sfantul Gheorghe cu titlul de taxă specială de primă înmatriculare pentru înmatricularea mai multor autoturisme second-hand achiziţionate din state membre ale Uniunii Europene. exemplificând cu jurisprudenţă a CJCE. începând cu data de 01. că instanţa de fond în mod greşit a admis acţiunea reclamantei. 50/2008 stabileşte cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule şi instituie procedura de restituire a diferenţei de cuantum rezultată din aplicarea acestei noi prevederi legale. ca principiu general. 1 Cod pr. anume cu privire la data de la care se cuvine a fi acordată dobânda legală societăţii intimate reclamante.În dezvoltarea motivelor de recurs. Suma încasată a fost vărsată la bugetul de stat. 2 din Constituţia României obligă judecătorul naţional să aplice direct normele comunitare atunci când normele juridice interne contravin celor comunitare. Curtea apreciază recursul pârâtei Administraţia Finanţelor Publice Covasna ca fiind în parte fondat. la solicitarea intimatei reclamante să îi restituie taxa de primă înmatriculare achitată pentru mai multe autoturisme second-hand importate. deoarece nu s-a pronunţat pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de organul fiscal pârât la fond. 304 ind.07. recurenta pârâtă arată că. în sensul că reclamanta nu a indicat actul administrativ fiscal prin care i-a fost vătămat un drept sau interes legitim recunoscut de lege. deoarece art. act normativ care stabileşte că achitarea taxei are în continuare caracter imperativ. 1 din Tratatul Comunităţilor Europene. reclamanta intimată solicită respingerea recursului declarat de pârâtă şi menţinerea soluţiei pronunţate pe fondul cauzei de către Tribunalul Covasna. 90 alin. iar restituirea sumei a fost cerută de reclamant de la pârâta Administraţia Finanţelor Publice Stantul Gheorghe. astfel încât perceperea taxei de primă înmatriculare în România nu este contrară dispoziţiilor comunitare. motivând că aceste dispoziţii vizează în realitate numai introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne.2008 a intrat în vigoare OUG nr. De asemenea. În esenţă. civ. sentinţa atacată raportat la motivele de recurs invocate şi la dispoziţiile art. Analizând actele şi lucrările dosarului. Astfel. În concluziile scrise depuse la dosar. atrăgând astfel competenţa .865 lei. refuzul pârâtei constituind un refuz nejustificat ce poate fi cenzurat de instanţa de contencios administrativ. în esenţă. legislaţia comunitară lăsând autorităţilor naţionale competenţa în ceea ce priveşte alegerea formei şi a mijloacelor prin care să pună în practică normele comunitare. Recurenta pârâtă contestă aplicabilitatea dispoziţiilor art. cu cheltuieli de judecată în recurs. Astfel. recurenta pârâtă arată că.. astfel că nu poate fi reţinută culpa procesuală a pârâtei pentru a obliga organul fiscal pârât la plata cheltuielilor de judecată şi nici la plata dobânzii legale. i-a răspuns societăţii reclamante că nu există o bază legală pentru neplata taxei de primă înmatriculare. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. 148 alin. OUG nr.

1 din Tratatul de instituire a Uniunii Europene. instanţa având de soluţionat numai fondul cauzei prin raportare la normele comunitare incidente în cauză. în sensul că aceştia din urmă sunt scutiţi de plata acestei taxe. În mod corect. ci compatibilitatea perceperii taxei pentru prima înmatriculare cu prevederile comunitare şi dispoziţiile constituţionale interne care stabilesc regimul juridic şi forţa juridică a normelor comunitare pentru dreptul intern. câtă vreme şi acestea menţin obligaţia de plată a unei taxe cu ocazia primei înmatriculări a autoturismelor second-hand de import din state UE. 90 alin. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene în cauzele reunite C-290/05 şi C 333/2005. înmatriculare care s-a realizat. sunt la rândul lor criticabile. Această taxă. care reformuleaza conceptul de taxă de primă înmatriculare în cel de taxă de poluare. Curtea constată că plata sumei de bani constând în taxa de primă înmatriculare este o operaţiune prealabilă înmatriculării.01. în aceste împrejurări. În privinţa inadmisibilităţii acţiunii. împrejurare care creează o discriminare de natură a încălca prevederile art. indiferent de nivelul de poluare. spre deosebire de autoturismele second-hand aflate deja pe piaţa internă. dispoziţiile art. 50/2008. 90 alin. 148 alin. Vam-es Penzugyorseg Eszak-Alfoldi Regionalis Parancsnoksâga. a unui autovehicul care a fost anterior înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene decât România. 148 din Constituţia României. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. respectiv Hona . beneficiind astfel de o situaţie avantajoasă. nu se aplică în mod uniform şi nediscriminator principiul ”poluatorul plăteşte” şi nici nu se respectă prevederile art. după 01. Într-o jurisprudenţă constantă. 2 din Constituţie. instanţa de fond a constatat că taxa de primă înmatriculare percepută reclamantului este în contradicţie cu dreptul comunitar. Âkos Nâdasdi c. 148 din Constituţia României obligând la aplicarea directă a normelor comunitare în cazul în care norma juridică internă contravine normei comunitare. Curtea a constatat că. Prevederile cuprinse în OUG nr. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană şi art. în cauzele reunite C-290/05 şi C-333/05. anume cu prevederile art. Prin instituirea acestei taxe s-a creat o situaţie discriminatorie între persoanele care îşi achiziţionează autoturisme rulate aduse din import şi persoanele care îşi achiziţionează autoturisme rulate din România. nu şi pentru un autovehicul care a fost deja înmatriculat în România. cu referire la ambele acte normative de instituire a taxelor privind prima înmatriculare a autoturismelor importate din state UE.instanţelor de contencios administrativ. instanţa de recurs constată că. care nu sunt taxate în cazul schimbării proprietarului cu acelaşi regim de impozitare. stabilită de art. astfel că în mod corect instanţa de fond a dispus obligarea pârâtei la restituirea acestei taxe. anume cu prevederile art. 90 alin. 2141 din Codul fiscal este percepută doar în cazul înmatriculării în România. În cauză nu s-a pus în discuţie înmatricularea autovehiculului.2007. din moment ce în cauză se ridică problema aplicării directe a dreptului comunitar în conformitate cu art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. parcurgerea anumitor reguli de procedură administrativă din dreptul intern nu mai are relevanţă în soluţionarea cauzei.

prin eliminarea oricăror forme de protecţie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre (cauzele reunite C-393/04 şi C41/05. impozitarea poate fi discriminatorie în mod indirect. este necesar să fie comparate efectele taxei de înmatriculare pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decât statul de referinţă (de exemplu taxa introdusă de Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei de înmatriculare care afectează vehiculele similare înmatriculate deja în acel stat şi cărora. Totuşi. O comparaţie cu autoturismele second-hand plasate în circulaţie în ţară înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană pe baza unor criterii obiective. Curtea Europeană de Justiţie a arătat că. directă sau indirectă. datorită efectelor pe care le produce. în stadiul său actual. Conform unei jurisprudenţe bine stabilite. Air Liquide Industries Belgium). 1 este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate şi taxa aplicată produselor naţionale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc. dreptul comunitar nu restrânge libertatea fiecărui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferenţieri între anumite produse. în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană. Scopul art. 90 par. Cât priveşte criteriile care pot fi folosite pentru determinarea unei taxe. cum ar fi provenienţa materiilor prime folosite sau procesul de producţie aplicat. Curtea a observat că. o asemenea diferenţiere este compatibilă cu dreptul comunitar numai dacă urmăreşte obiective care sunt ele însele compatibile cu cerinţele Tratatului şi ale legislaţiei comunitare secundare şi dacă regulile în cauză sunt de natură să evite orice formă de discriminare. chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile pentru existenţa unei asemenea discriminări. În ceea ce priveşte impozitarea autoturismelor second-hand importate. chiar dacă este vorba de produse similare în sensul art. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a apreciat de asemenea că art. . 90 par. la un nivel al taxei mai mare în cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel). îndreptată împotriva importurilor din alte state membre sau orice altă formă de protecţie a produselor naţionale concurente (cauza Outokumpu).Weigel). 90 suplimentează dispoziţiile referitoare la abolirea taxelor vamale şi a măsurilor cu efect echivalent. pentru acest scop. 90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente. art. In scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurenţă între autoturismele uzate aflate deja pe piaţa naţională şi autoturismele similare importate. chiar dacă numai în anumite cazuri. 90 caută să asigure completa neutralitate a impozitării interne sub raportul concurenţei între produsele care se află deja pe piaţa naţională şi produsele importate (cauza C-387/01. Vam-es Penzugyorseg Del-Alfoldi Regionalis Parancsnoksâga. le-a fost deja aplicată această taxă. Totuşi.Nemeth c. art. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulaţie a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă.

148 alin. cu atât mai mult cu cât judecătorul fondului este obligat de art. chiar dacă această nouă reglementare îşi întinde efectele. 15 alin. 21 alin. soluţia pronunţată în recurs. Cu alte cuvinte. astfel încât. instanţa de recurs constată că instanţa de fond a stabilit corect temeiul general al acoperirii beneficiului nerealizat de societatea reclamantă. 274 Cod procedură civilă. Constatându-se că taxa achitată este nelegală. 1 şi 2 din Constituţie. 2 şi 4 din Constituţie să aplice prioritar normele de drept comunitar. Totuşi. potrivit art. 1 raportat la art. însă nu a indicat corect perioada pentru care i se cuvine reclamantei intimate dobânda legală pentru suma reprezentând taxa de primă înmatriculare. 312 alin. instanţa constată pe de o parte că. 304 indice 1 Cod procedură civilă urmează să admită în parte recursul declarat de pârâtă şi să modifice dispoziţiile din sentinţa civilă atacată numai cu privire la dobânda legală. DECIDE: . aceasta fiind o plată nedatorat. Pe de altă parte. legea dispune numai pentru viitor.În contextul sistemului taxelor de înmatriculare. menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. 304 pct. Văzând prevederile art. În privinţa noilor acte normative care reglementează cadrul juridic pentru restituirea taxei speciale de primă înmatriculare către persoanele care au achitat-o în perioada 1 ianuarie 2007 şi până în luna iunie 2008. O interpretare contrară ar conduce la ideea unui fine de neprimire în această materie. justitiabilii nu pot fi împiedicaţi să îşi valorifice în justiţie drepturile ori interesele legale pentru simplul motiv că există o reglementare nouă ce stabileşte un alt regim juridic pentru starea de fapt contestată de acel destinatar al legii. Astfel. prin coroborare cu dispoziţiile art. capacitatea cilindrică şi clasificarea fundamentată pe motive de protecţie a mediului reprezintă criterii obiective. nu se poate restrânge accesul Ia justiţie al unei persoane pentru situaţii juridice născute anterior legii noi. precum şi volumul de muncă depus de avocatul intimatei reclamante în cauză. Pentru aceste motive. Prin urmare ele pot fi folosite într-un asemenea sistem. În privinţa dobânzii legale acordate reclamantului. 9 şi art. Pentru toate considerentele arătate. 2 din Constituţie. întrucât ar încălca principiul constituţional al accesului liber la justiţie. Curtea în baza art. dobânda legală se cuvine pentru fiecare taxă de primă înmatriculare ce compune suma totală de 41865 Iei începând cu data de la care reclamanta intimată a solicitat organului fiscal restituirea taxei. şi asupra acelor situaţii juridice anterioare. prin conţinutul său şi prin modul de reglementare. o taxă de înmatriculare nu trebuie să împovăreze produsele provenind din alte state membre mai mult decât produsele naţionale similare. ceea ce este inadmisibil. anume data de 27 aprilie 2009. In numele legii. criterii precum tipul motorului. nici nu există vreo cerinţă ca valoarea taxei să fie legată de preţul autoturismului. instanţa de recurs va respinge cererea intimatei reclamante de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs. în mod corect s-a dispus restituirea ei.

10. La apelul nominal a răspuns pentru reclamanta av. ap. Mitria Alina. . Fără cheltuieli de judecată. în sensul că reclamanta prin apărător a depus prin fax la dosarul cauzei concluzii scrise şi acte.2009 reclamanta Bourdeanu Mihaela a solicitat instanţei obligarea paratei Instituţia Prefectului Galaţi – Serviciul înmatriculări Autovehicule la înmatricularea autoutilitarei achiziţionate in Italia fără a fi obligata sa plătească taxa de poluare.Mures str. lipsă fiind pârâta. Procedura completa.Deliberând asupra cauzei de fata constata următoarele: Prin acţiunea înregistrata pe rolul acestei instanţe la data de 03. primele interzicând expres taxele vamale la import sau la export ori taxele cu efect echivalent. Mureş în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Galaţi-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şl Înmatriculări a Vehiculelor. Bolyai nr. TRIBUNALUL. Taxa pe poluare La ordine fiind soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulata de reclamanta Bourdeanu Mihaela cu domiciliul procesual ales în Tg. Nemaifiind alte cereri de formulat. după care: Apărătorul reclamantei arată că acţiunea a fost formulată şi depusa de un coleg al sau. pe care o modifică în parte în sensul că dobânda legală pentru fiecare sumă în parte va fi calculată începând cu data de 27 aprilie 2009. avocat la Tg. în baza delegaţiei depuse la dosar. Tribunalul constata cauza în stare de judecata şi acorda cuvântul pe fondul cauzei. Depune la dosar concluzii scrise şi practica judiciara.2009 pronunţată de Tribunalul Covasna. 9. Reclamantul si-a motivat acţiunea arătând că prevederile tratatelor constitutive ale UE au prioritate fata de dispoziţiile contrare din legile interne. Nu mai are alte cereri de formulat. S-a făcut referatul cauzei. Tribunalul Galati. Apărătorul reclamantei solicita admiterea acţiunii cu cheltuieli de judecata. 984/29. 7. Precizează ca acţiunea este formulata in contradictoriu cu Instituţia Prefectului Galaţi. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei civile recurate. jud. Mures.Admite în parte recursul declarat de recurenta pârâtă Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Sfantul Gheorghe împotriva Sentinţei civile nr.06.

b50/2008 sunt discriminatorii. instanţa retine următoarele: Faţă de înscrisurile depuse la dosar. se urmăreşte in realitate ca principiul ”poluatorul plăteşte” sa aibă un alt efect imediat. 50/2008. aşadar. taxa nefiind in realitate destinata protejării mediului. Potrivit art. legal citata. a din acest act normativ. Din interpretarea teleologica a expunerii de motive a OUG nr. potrivit contractului de vânzare-cumpărare de la fila 10. Pârâta. cu număr de identificare WBADP71020GS65091. autoturismul a fost fabricat in anul 2000. deja înmatriculate in alt stat membru al Uniunii Europene. OUG nr. este in realitate a doua înmatriculare de la data intrării acestuia in circulaţie. de la numitul Timiras Ciprian. achiziţionate cu un preţ foarte mic. obligaţia de plata a taxei de poluare intervine odată cu prima înmatriculare a unui autovehicul in România.Din aceasta perspectiva. 4 lit. Taxa de poluare este de fapt vechea taxa de prima înmatriculare. consecinţa ar fi fost intrarea in România a unui număr foarte mare de autovehicule second-hand mai vechi de 10 ani. respectiv acela al limitării introducerii in tara a unor autoturisme second-hand. Nu pot fi admise asemenea deosebiri in funcţie de locul primei înmatriculări a maşinii. daca nu s-ar fi promovat acest act normativ. fiind anterior înmatriculat in Italia. instanţa reţine că reclamanta a cumpărat. fiind deja înmatriculate in alte state membre UE. In consecinţa. Analizând si coroborând materialul probator de la dosarul cauzei.000 cmc şi care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligaţia de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule. deoarece instituirea taxei de poluare este perceputa numai pentru autoturismele care se reînmatriculează in România. dispoziţiile OUG nr. ce nu face decât sa restricţioneze liberul acces al cetăţenilor romani la achiziţionarea de produse din Uniunea Europeana. Înmatricularea autoturismului proprietatea reclamantei in România. fără nici o distincţie după cum acesta a fost produs in România sau in afara acesteia ori daca acestea sunt noi sau second-hand. 208/2008 prevede ca autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2. Rezulta.50/2008 rezulta ca. 50/2008 este compatibila cu prevederile legislaţiei comunitare. ca taxa este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare in România. in timp ce pentru maşinile deja înmatriculate in tara nu se percepe o astfel de taxa. Reglementările ulterioare creează la rândul lor o diferenţa de tratament fiscal intre maşinile noi si cele vechi înmatriculate in România după intrarea in vigoare a OUG nr. autoturismul marca BMW. Problema care se ridica in cauza este aceea de a stabili daca OUG nr. deşi prima la noi in tara. nu s-a prezentat in instanţa si nici nu a formulat întâmpinare. stabilită . nu si pentru cele care au fost deja înmatriculate in România si care sunt deja in circulaţie. Conform certificatului de înmatriculare de la fila 12. Astfel.

prin comparaţie cu produsele interne. mai mari decât cele care se aplică. in cauza sunt aplicabile direct normele comunitare. li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 50/2008. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru nu aplică. direct sau indirect. care au prioritate fata de dispoziţiile contrare din legile interne. 148 din Constituţie. Aceeaşi taxa se percepe insa daca autoturismul produs in tara sau in alt stat membru este înmatriculat prima data in România. 90 par. după aderarea României la UE. instanţa retine ca OUG nr. 50/2008. aceştia fiind direcţionaţi fie spre un autoturism nou. care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009. 50/2008 este contrara art. 208/2008 si nr. prin discriminarea pe care o creează in funcţie de capacitatea cilindrica a autoturismului. 1 si 2. fie spre unul deja înmatriculat in România. precum şi tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4. 50/2008 rezulta ca pentru un autoturism produs in România sau alt stat membru al UE nu se percepe taxa de poluare la o noua înmatriculare. aceasta soluţie nu este admisibila. 90 este acela de a asigura libera circulaţie a mărfurilor. In acest mod se protejează industria interna. impozite interne de orice natură. direct sau indirect.000 cmc. aspect ce rezulta si din preambulul OUG nr. 218/2008. 208/2008 a fost insa abrogata prin OUG nr. Or. OUG nr. In privinţa reglementarilor comunitare in materie. daca anterior autoturismul a fost înmatriculat tot in România. instanţa retine ca. 218/2008. In temeiul dispoziţiilor art. înmatriculate pentru prima dată în afara Uniunii Europene şi care se înmatriculează în România. cum este cazul de fata. Aceste prevederi se aplică până ia data de 31 decembrie 2009 inclusiv. cu referire la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala consistenta produselor provenind din alte state membre. In consecinţa. precum şi toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4. inclusiv. produselor altor state membre. Aşadar. 90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. Potrivit art. influenţând astfel decizia consumatorilor. 218/2008. OUG nr. Scopul general al art. autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2.potrivit prevederilor OUG nr. Din dispoziţiile OUG nr. Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2. . instanţa va analiza compatibilitatea dreptului intern cu cel comunitar in materie fiscala. fiind destinata sa diminueze introducerea in tara a unor autoturisme deja înmatriculate intr-un alt stat membru. influenţează in mod evident alegerea cumpărătorilor. întrucât norma fiscala naţionala diminuează sau este susceptibila sa diminueze consumul produselor importate.000 cmc. lll. potrivit art. produselor naţionale similare. se exceptează de la obligaţia de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor OUG nr.

Actiunea in contencios administrativ avind ca obiect pretentii/restituire taxa de poluare Incepand cu lunile noiembrie-decembrie 2009. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [3]. in ceea ce priveste solutionarea cauzelor care aveau ca obiect pretentii – restituirea taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O. in cadrul Curtii de Apel Suceava.O a doua discriminare se înregistrează intre persoanele care au solicitat înmatricularea unui autoturism anterior date de 01. 50/2008. art. nr. in flagranta contradictie cu prevederile art. pr. HOTĂRĂŞTE: Admite acţiunea în contencios administrativ formulata de reclamanta Bourdeanu Mihaela cu domiciliul procesual ales in Tg. nr.G.2008 si cele care au solicitat acelaşi lucru ulterior acestei date.IN NUMELE LEGII . Văzând si disp.2009. deşi scopul menţionat in preambulul ordonanţei se refera la protejarea mediului.07. Aspectul determinant pe care l-au avut in vedere completele de judecata din cadrul Curtii de Apel Suceva. la plata cheltuielilor de judecata constând in taxa de timbru si onorariu de avocat. coerenta.U. Bolyai nr.U. Pronunţată in şedinţa publică din 07. în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Galaţi – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări a Vehiculelor. Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare. . ca parte căzuta in pretenţii. 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. Mureş str. in solutionarea corecta a acestor cauze. Obligă pârâtul să plătească 1082 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. va obliga parata. 9 ap.G. Pentru considerentele anterior expuse instanţa va admite in parte acţiunea si va dispune obligarea paratei sa înmatriculeze autoturismul proprietatea reclamantului.G. il constituie caracterul discriminatoriu al dispozitiilor O. 274 C. de aceasta data justa. sectia comerciala. s-a conturat o noua optica. Actualitati in legatura cu jurisprudenta privind litigiile de contencios administrativ avand ca obiect ”taxa de poluare” 1.U. 7/2009 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. nr. Mureş.G. PENTRU ACESTE MOTIVE . 90 din Tratatul Comunitatii Europene [4]. pertinenta. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [2] si prin O. civ. Obligă pârâtul să inmatriculeze autoturismul proprietatea reclamantei. jud. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [1]).U. Discriminarea este realizata de legiuitor prin faptul ca leagă plata taxei de poluare de înmatriculare. contencios administrativ si fiscal. nr. 7.10. doar ultima categorie de persoane fiind obligate la plata taxei de poluare. modificata prin O. fără a condiţiona acest lucru de plata taxei de poluare.

vor fi supune unei taxe substantiale. 1 din Tratatul CE. Concluzia instantei a fost ca actuala forma de reglementare nationala a taxei de poluare. aplicabila in perioada 15.01. aceasta libertate nu poate aduce atingere dispozitiilor Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (TFUE).2008 – 31. 50/2008.U. In cadrul acestei analize. In raport de aceste dispozitii legale.2007 – 01.Caracterul discriminatoriu al dispozitiilor O. nr. 50/2008.2007. Aceste plangeri au fost comasate la dosarul principal cu numarul de inregistrare 2009/2002 [6]. instanta a avut in vedere ca la data achitarii taxei de poluare erau in vigoare prevederile art. conform careia taxa se suspenda pentru anumite autovehicule.01. ca atare.U. 218/2008 care dispun ca ”autovehiculele M 1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.2009.G. contencios administrativ si fiscal [5]. se circumscrie perioadei 01. in Decizia nr. nr.U. insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre. Trebuie sa avem in vedere ca la nivelul Comisiei Europene au fost transmise numeroase plangeri avand ca obiect o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor in conformitate cu legislatia nationala in materie. ele fiind libere sa decida cuantumul si metodele de calcul.G. cu aceeasi argumentare.12. toate masinile noi. nr. iar pe de alta parte.000 cmc. cu modificarile aduse de O.07. 226 din Tratatul CE. 218/2008. supuse taxei de prima inmatriculare.U. Conform acestui dosar trebuie reamintit ca din pacate nu se poate vorbi despre o armonizare a taxelor pe autovehicule la nivelul UE si. iar nu cu privire la autovehiculele inmatriculate in Romania inainte de 01. autovehiculele de o calitate asemanatoare.2008 – 15.12. care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceeasi perioada.07. ca prima etapa a procedurii de incalcare a dreptului comunitar prevazuta de art. 90 alin.”.2008 – 08.12. care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv. inmatriculate in perioada 15.2008. precum si toate autovehiculele N 1 cu norma de poluare Euro 4. incalca dispozitiile art. regimul de ”legalitate” al taxei de poluare perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O. avut in considerare de instanta suceveana. in special articolului 110 (fostul articol 90 din TCE). 1862 din 2 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Suceava.12. si nici cu privire la autovehiculele inmatriculate in perioada 01. circula fara sa fie supuse taxei de poluare.2008 – 15. nimic nu impiedica statele membre sa perceapa asemenea taxe. si care intra in concurenta directa cu produsele nationale.G. care prevede un tratament fiscal echitabil al produselor autohtone si al celor care . dar nu pentru prima data.2009. stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. sectia comerciala. Comisia Europeana a transmis Romaniei o ”scrisoare de somare”. nr. care intra direct pe piata masinilor de ocazie din Romania. De altfel.12. Totusi. Asa cum rezulta din analiza solutiei adoptate de Curtea de Apel Suceava.02.G.2008. se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule. 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate in Romania si cu privire la care s-a perceput taxa de poluare in perioada 15. III din O.2010.12.

pornind de la acest rationament juridic.U. 50/2008. potrivit art. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. 50/2008. cu incepere de la 1 ianuarie 2010. nr. 117/2009 se prevede ca: ”Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4. beneficiaza de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule. 218/2008 nu pare sa se bazeze pe criterii obiective.02.U. din O. nr. avut in vedere de Curtea de Apel Suceava. in momentul de fata.000 cm3. prelevata ca urmare a intrarii in vigoare a O. toti posesorii de autovehicule care au achitat taxa de poluare in perioada 09. este important de .U.G. inmatriculate pentru prima data intrun stat membru al Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv. 117/2009. nr. Facem precizarea ca. Comisia a emis o scrisoare de punere in intarziere prin care insista ca Romania sa modifice aceste prevederi controversate (IP/09/1012). Astfel. sectia comerciala. a scutirii acordate in temeiul O. nr.G. autoritatile romane au raspuns printr-o scrisoare in care isi exprimau pozitia fata de chestiunea in discutie si.” In mod logic. In acest context.provin din alte state membre.U.2008 – 15. nr. inclusiv. au informat Comisia cu privire la existenta O. prelevate in mod nelegal. a conchis ca aceasta nu respecta articolul 110 din TFUE. nr.G. a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.G.G. Departamentul responsabil al Comisiei.U. nr.U. III alin.G. prin care s-a prelungit regimul discriminatoriu stipulat de O.U. prin urmare.G. in conditiile dispozitiilor O. modificata de O. 50/2008) Alaturi de hotararile pronuntate in lunile noiembrie-decembrie 2009.G.U. nr.U. 117/2009 pentru aplicarea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule [7]. 218/2008. Actiunea in contencios administrativ avand ca obiect obligatia de a face/inmatricularea autoturismelor second-hand. 218/2008.U. 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. contencios administrativ si fiscal. in solutionarea cauzelor care aveau ca obiect pretentii – restituirea taxei de poluare. regimul discriminatoriu stipulat de noul act normativ a fost extins pana la data de 15 februarie 2010.12. 117/2009. S-a constatat ca scutirea acordata in temeiul O. de abrogare.G. tinzand sa favorizeze producatorii autohtoni de autovehicule. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 218/2008. ianuarie-martie 2010. nr.U. 2. importate din spatiul UE fara plata taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O. la 12 ianuarie 2010. de vreme ce anumite masini uzate par suprataxate in comparatie cu autovehicule similare inmatriculate ca noi. in contextul adoptarii O. nr.2010. la 26 iunie 2009. se pot adresa instantelor de contencios in vederea recuperarii taxei de poluare. Acest fapt a fost considerat incompatibil cu articolul 110 din TFUE si. in articolul unic. in cadrul Curtii de Apel Suceava.G.G. nr. se pare ca legislatia romana privind taxa de inmatriculare a autovehiculelor este conforma cu articolul 110 din TFUE. departamentul responsabil al Comisiei este de parere ca autoritatile romane au luat masurile necesare pentru a asigura respectarea legislatiei comunitare si. precum si autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4. in conditiile in care acestea se inmatriculeaza pentru prima data in Romania in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. dupa analizarea O. La 28 septembrie 2009.

In acest sens ne referim la Decizia nr. Fata de situatia defavorabila amintita. respectiv pe ideea caracterului discriminatoriu al actualei forme de reglementare nationala a taxei de poluare prevazuta in O. insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre. pe de o parte fiind vorba de pretentii – restituirea taxei de poluare. organizata de Consiliul Superior al Magistraturii [10]. 1955 din 12 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Suceava. 1 din Tratatul CE.12. fiind vorba despre actiuni evaluabile in bani. 50/2008).amintit. 50/2008. si anume actiuni civile avand ca obiect imbogatire fara just temei sau plata nedatorata. in acelasi trend coerent de solutionare. neintervenind autoritatea de lucru judecat [11]. Avand in vedere clarificarea solutionarii acestor doua cauze cu obiect diferit. nr. prin care Serviciul Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului Suceava a fost obligat sa inmatriculeze fara plata taxei de poluare un autovehicul second-hand importat din spatiul UE. 1946 din 6 noiembrie 2009 [9]. si pe de cealalta parte obligatia de a face. Singurul inconvenient din partea reclamantilor ar fi plata taxei de timbru. din punctul nostru de vedere.U. pe aceleasi considerente care se regasesc in Decizia nr. importate din spatiul UE. 3. 90 alin. avand ca obiect constatarea caracterului discriminatoriu al dispozitiilor O. exista un remediu de ordin legal. Facem precizarea ca interpretarea corecta de catre completele de judecata a acestor cauze. conform careia taxa se suspenda pentru anumite autovehicule. aplicabila in perioada 15.U. fara plata taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O. si dosarele care au ca obiect obligatia de a face. si ale caror hotarari prin care au solicitat restituirea taxei de poluare au ramas irevocabile in defavoarea lor. in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea fara plata taxei de poluare a autoturismelor second-hand importate din tarile UE.02.G. in forma actuala. neexistand identitate de obiect al cauzelor si. contencios administrativ si fiscal [8]. sectia comerciala. nr. Care vor fi solutiile instantelor de judecata in cazul actiunilor formulate pentru restituirea taxei de poluare prelevate dupa data de 15.U. 50/2008. nr. in care se regasesc unii justitiabili. incalcand dispozitiile art.G. Practic. statul roman a . la solicitarea petentei S. se pune fireasca intrebare care este solutia in cazul reclamantilor care au solicitat acest lucru instantelor de judecata pana la momentul actual al schimbarii de optica. in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea autoturismelor second-hand.G.2009. nu satisface cerintele legislatiei europene in vigoare. in sensul promovarii unor actiuni pe rolul judecatoriilor. a intervenit dupa discutiile avute cu ocazia concluziilor Comisiei de Unificare a Practicii Judiciare.M.. implicit. in sensul ca unele complete de judecata le-au respins actiunile de restituire a taxei de poluare pana la data de 1 iulie 2009.2008 – 31. a aceleiasi instante.2010? Caracterul discriminatoriu al taxei de poluare.12.

atunci cand se vor invoca aceste aspecte in instantele de contencios administrativ in cauzele avand ca obiect restituirea taxei de poluare achitata incepand cu 16.U.incercat o serie de eschive. in sensul obligarii autoritatilor la inmatricularea autoturismelor second-hand importate din spatiul UE. iar pentru altele nu (cum sunt cele din categoria L. datorita faptului ca pentru o prelevare de tipul taxei de poluare jurisprudenta Curtii de Justitie Europene nu este suficient de clara. impiedicandu-se. achizitionarea autoturismelor deja inregistrate in Romania. Principiul ”poluatorul plateste” este aplicat discriminatoriu.07. nr.U. nr. ar polua mai putin. Desi plangerea Comisiei Europene cu numarul de inregistrare 2009/2002 a fost clasata. se pare ca legislatia romana privind taxa de inmatriculare a autovehiculelor contravine dispozitiilor Tratatului privind functionarea Uniunii Europene. articolul 110 din TFUE. impunerea taxei de poluare pentru autovehiculele. adica cele cu doua sau trei roti.U. a scutirii acordate in temeiul O. care urmeaza a fi inmatriculate in tara. desi este evident ca toate autoturismele si autovehiculele aflate in parcul auto din Romania polueaza. majoritatea autovehiculelor). fara nicio obligatie de a raspunde pentru acest motiv (autovehicule care reprezinta. doar o parte din autoturismele inmatriculate in Romania dupa data de 1.2010 sau obligatia de a face. Totodata. avand in vedere ca departamentul responsabil al Comisiei a fost de parere ca autoritatile romane au luat masurile necesare pentru a asigura respectarea legislatiei comunitare. nr. de fapt. 117/2009 de abrogare. Astfel. cu incepere de la 1 ianuarie 2010. Astfel. de fapt. iar. Consideratii teoretice si practice in legatura cu admisibilitatea actiunilor pentru restituirea taxei pe poluare . practic. taxa urmeaza a fi achitata numai pentru unele categorii de autovehicule. in scopul lamuririi raportului dintre dispozitiile O. in oricare dintre variantele legislative existente pana in prezent (O. nr. care. care. 117/2009). probabil.G.U. Aceasta. precum si autovehiculele de teren). 218/2008.2008 platesc o taxa considerata de guvernanti drept o taxa de mediu [12].G. pe de alta parte. apreciem ca ar fi nevoie de sesizarea Curtii prin intermediul unei actiuni preliminare. si in momentul de fata. si in continuare. poate de zeci de ani si care polueaza. in continuare. nu a eliminat caracterul discriminatoriu al acesteia. si nu pentru cele care ruleaza. daca se poate. reprezentau politici anti-concurentiale si de protejare a autovehiculelor autohtone. introducerea in tara a unor masini.G.G. un cuantum mai mare. prin adoptarea O. aceasta taxa se plateste numai pentru acele autoturisme care nu au fost pana acum inregistrate. pe de o parte. in continuare. ci incasarea unui numar mai mare de taxe si. Mai mult decat atat.02. consideram ca scopul introducerii (si mentinerii) acestei taxe nu a fost si nu este acela de a gasi fonduri pentru remedierea prejudiciului cauzat de poluare. in sensul ca doar ”unii poluatori platesc”. deoarece. 50/2008 si cele ale art. In aceste conditii statul roman incurajeaza.

taxa a fost instituită pentru protejarea mediului înconjurător şi pentru a preveni importurile de autoturisme second-hand din Uniunea Europeană. dar nu era impusă autovehiculelor deja înmatriculate în România. la prima înmatriculare. cunoscute ca taxe speciale de primă înmatriculare pentru faptul că erau percepute cu ocazia primei înmatriculări în România. Perspective. perspectivele reglementării în domeniu. Prin Legea nr. . am considerat util să prezentăm cadrul legislativ intern în materia taxei autovehiculelor. faţă de cea comunitară. 2141-2143 ce au instituit „Taxe speciale pentru autoturisme şi autovehicule”. alături de aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. 343/2006 au fost introduse în Capitolul 21 din Codul fiscal. au dat naştere unei categorii noi de litigii în domeniul contenciosului fiscal. urmare constatării incompatibilităţii. Acest şir de litigii a debutat cu o cauză „pilot”. instanţele naţionale fiind confruntate masiv şi pentru prima oară cu problema compatibilităţii legislaţiei naţionale în materie cu normele dreptului comunitar. §1. amplu mediatizată. Potrivit acestei reglementări. Evoluţie. evoluţia ulterioară a reglementării în materie. în scopul surmontării tendinţelor divergente.346/2006 în Codul fiscal român.Introducerea în legislaţia naţională a taxei de primă înmatriculare prin Legea nr. recursul judecătorului naţional la hotărârea preliminară sau în egală măsură – unul legislativ. a normei naţionale. în ce măsură remediul este recursul în interesul legii. fiind mai sever impozitate cele mai vechi. prin restituirea sumelor plătite cu titlu de taxă de poluare. prezentul studiu îşi propune să identifice cauzele diversităţii jurisprudenţei şi remediile posibile. consideraţiile în legătură cu cauzele ce au generat practica neunitară pentru ca apoi să decidem. art. Cadrul legislativ incident. taxa de primă înmatriculare era impusă tuturor autovehiculelor. în timp ce autoturismele noi produse în România sau importate erau taxate la fel. Pentru o bună înţelegere a lucrurilor. Potrivit expunerii de motive. În soluţionarea acestor cereri. soluţionată de Tribunalul Arad. de către instanţă. ci compatibilitatea ei cu dispoziţiile suscitate ale Tratatului Comunităţii Europene al căror înţeles a fost lămurit de la speţă la speţă prin intermediul hotărârilor preliminare. indiferent de vechime şi provenienţă. În intenţia legitimă de a oferi un remediu. pronunţate de către CEJ. instanţele au avut de rezolvat nu chestiuni legate de înţelesul legii române. la solicitarea instanţelor naţionale confruntate cu problema taxării interne a autovehiculelor înmatriculate sau prin hotărâri pronunţate în cadrul procedurilor de „infringement”. examenul practicii judiciare şi practica CEJ în materie. evoluţia lui până la acest moment. Prin aplicarea formulei de calcul a taxei se stabileau taxe diferite pentru autoturismele second-hand.

s-a statuat că taxele de primă înmatriculare nu intră sub incidenţa art. de-a lungul timpului. Cu acest prilej. Acest domeniu al impozitării interne. înmatriculat acum x ani în acel stat membru”. procedură pentru constatarea neîndeplinirii de către un stat a obligaţiilor ce decurg din tratatele comunitare. Poloniei. astfel cum vom observa în cele ce urmează. 25.2007 Comisia Europeană a emis comunicatul de presă IP/07/372 prin care a informat că modalitatea de impozitare a autovehiculelor în Malta şi România încalcă dreptul comunitar şi a trimis notificări oficiale celor două state în vederea modificării legislative. Ungariei. în cadrul unor proceduri similare declanşate împotriva Ciprului. din perspectiva CEJ. 23. 2141-2143 Cod fiscal era din acest punct de vedere chiar opusul celui impus de jurisprudenţa CEJ. urmând ca în caz de neconformare să declanşeze „procedura infringement”. precizând că: „taxa pentru un autovehicul de x ani importat într-un stat membru nu poate depăşi valoarea impozitului inclus în valoarea reziduală a unui autovehicul uzat similar. coeficientul de .03. 90 ale Tratatului Comunităţii Europene. 28. S-a semnalat de către Comisie că normele privind taxa de înmatriculare auto. Modul de taxare introdus prin art. 3/2008 p. ci sub aceea a dispoziţiilor art. în Revista Română de Drept Comunitar – nr. Comunicatul Comisiei introducea şi un exemplu. deoarece cuantumul taxei creştea odată cu vechimea autovehiculului. care interzic o discriminare între bunurile autohtone şi cele care circulă liber în statele membre. singura limitare fiind impusă de dispoziţiile art. constituie unul din atributele suveranităţii naţionale. Deşi unul din criteriile de calcul era vechimea autovehiculului – scăderea taxei provocată prin luarea în calcul a acestui criteriu era anulată de un alt criteriu. dar şi prin hotărâri preliminare. conduc la o discriminare pentru autovehiculele second-hand importate. Comisia s-a referit şi la practica relevantă a CEJ care.La 21. Problema ridicată de dispoziţiile art. în raport cu autoturismele similare deja înmatriculate în ţară. În acelaşi timp. astfel încât contribuabilii din statele membre au posibilitatea de a solicita în justiţie rambursarea taxelor colectate în contradicţie cu dreptul comunitar („Consideraţii generale cu privire la compatibilitatea taxei de primă înmatriculare cu dreptul comunitar” de Mihai Iulian Gâlcă şi Laurenţiu Sorescu. 90 referitoare la impozitarea internă. a statuat că sistemele de impozitare a autovehiculelor din Polonia şi Ungaria sunt incompatibile cu art. în România. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. 111 – 130 ). 2141-2143 din Codul fiscal al României şi ale legislaţiilor altor state era legată de modul de taxare a autovehiculelor second-hand. 39 din Tratatul Comunităţii Europene. din alte state membre ale Uniunii Europeană.

07. se instituie taxa de poluare pentru autovehicule. se reglementează pentru prima dată noţiunea de taxă reziduală. care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu. respectiv – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. care reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto naţional. se restituie valoarea reziduală a taxei. autovehiculele din categoria Euro4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare în România . 1 din ordonanţă. astfel că efectul cumulativ era creşterea taxei odată cu creşterea vechimii autoturismului.06. Cu ocazia calculului se pot acorda reduceri în funcţie de abaterile de la situaţia standard.12.2008.12. conform art. Guvernul a adoptat un nou act normativ. fără distincţie dacă este produs în ţară sau străinătate. 10 alin. iar scutirea operează şi ea pe acest criteriu. 50/2008. arătându-se că atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este scos ulterior din circulaţie.2008-31. potrivit dispoziţiilor art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene ). 218/2008 şi 7/2009 se introduc.06. Sub presiunea Comisiei şi a procedurii de infringement declanşate. Cel nemulţumit de modul de stabilire a taxei se poate adresa instanţei. capacitatea cilindrică. Potrivit art.corelare. dacă este nou sau vechi. în scopul finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. Totodată. 6 din acelaşi act normativ.12. gradul de depreciere se poate stabili prin expertiză. pe baza unor criterii obiective cum ar fi – tipul motorului. Noua taxă se datorează cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. La data de 26. Comunicatul de presă al Comisiei din 25.2009 de la plata taxei pe poluare. începând cu data de 15.2008. înlăturându-se astfel efectul discriminatoriu semnalat de Comisie şi CEJ în legislaţiile naţionale. intrată în vigoare la 01. se măresc taxele de poluare pe criteriul datei înmatriculării. clasa de poluare cu luarea în considerare a deprecierii autovehiculelor conform unor coeficienţi descrişi în Anexa 4. Prin modificările aduse acestui act normativ de Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului nr. elemente de discriminare în sensul că anumite categorii de autovehicule sunt exceptate în perioada 15.8 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Determinarea cuantumului taxei se realizează. În caz de contestare.2009. 208/2008.2009 semnala: „conform legislaţiei româneşti în vigoare din februarie 2009. Comisia comunică autorităţilor române declanşarea etapei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor ( cauza 2009/2002 – compatibilitatea legislaţiei româneşti care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în România cu art. 50/2008.

în condiţiile în care acestea se înmatriculează pentru prima dată în România în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule.dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din UE în perioada 15.12.117 din 29. Din acest punct de vedere. circulă fără să fie supuse acestor taxe. în perioada 15. În conformitate cu jurisprudenţa constantă a Curţii de Justiţie Europene. 90 din Tratatul Comunităţii Europene ).12. Din articolul unic al ordonanţei rezultă că autovehicule M1 cu Norma de poluare Euro 4 înmatriculate pentru prima dată într-un stat membru UE. Guvernul a adoptat la 29. maşinile de o calitate asemănătoare care urmează să fie înregistrate în România în aceeaşi perioadă. Comisia trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar . Comisia sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea maşinilor mai puţin poluante. toate maşinile noi înmatriculate în perioada stabilită de legislaţia românească. care intră direct pe piaţa maşinilor de ocazie din această ţară. cu condiţia ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective şi să nu aibă ca efect protejarea producţiei naţionale. Aceeaşi legislaţie prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. deoarece nu ţine seama de calitatea intrinsecă a maşinilor.2009. 110 din Tratatul de la Lisabona ( fost art.200831. <<criteriul primei înmatriculări>> nu este o cerinţă pe deplin obiectivă.12. dar nu pentru prima dată. 50/2008 cu prevederile art.12. Urmare acestor demersuri. III alin. . 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Pe de altă parte.2009 inclusiv. statele membre pot prevedea taxarea diferenţiată a unor produse similare. În opinia comisiei. 218/2008 privind modificarea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.2009 pentru aplicarea unor măsuri privind taxa de poluare pentru autovehicule. În calitate de gardian al tratatelor însă. şi care intră în concurenţă directă cu produsele naţionale. vor fi supuse unei taxe substanţiale”.2009 publicată în Monitorul Oficial nr.12.926 din 30. modul în care este formulată legislaţia românească pare a avea un efect protecţionist la nivelul industriei naţionale a autovehiculelor noi. intrat în vigoare în decembrie 2009 – neconcordanţă ce poate aduce prejudicii importante în relaţia României cu Uniunea Europeană. 218/2008 privind modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. beneficiază de exceptare de plată a taxei de poluare pentru autovehicule potrivit art.12.12.200815. În anumite cazuri aceasta ar putea duce la discriminarea maşinilor de ocazie provenite din alte state. Într-adevăr în urma aplicării cerinţei de << primă înmatriculare>>. În expunerea de motive se reţine că se urmăreşte punerea în acord a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.2009 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.

50/2008.2009 la finalul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/29.2009. s-a susţinut că măsura s-a luat sub presiunea procedurii de infringement şi s-a înlăturat exceptarea de la taxă cu 01. Totodată. 130 ). percepută de autorităţile fiscale cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor second-hand importate din spaţiul comunitar.01. Bucureşti [7] şi de respingere la Curţile de Apel Alba Iulia [8]. Bacău [13]. S-au înregistrat soluţii de admitere la Curţile de Apel: Ploieşti [1] Alba Iulia [2]. Comisiile reunite de buget şi finanţe ale Senatului au adoptat amendamentele în sensul desfiinţării taxei şi restituirea sumelor încasate. Oradea [4].12. Braşov [3]. Examenul de jurisprudenţă Practica judiciară definitivă şi irevocabilă transmisă de 10 curţi de apel se referă exclusiv la taxarea autovehiculelor second-hand importate din spaţiul comunitar şi înmatriculate pentru prima dată în România fiind evidenţiate două orientări. a tuturor taxelor de primă înmatriculare din statele membre. 50/2008. Cluj [10]. pentru a nu crea inechitate. Iaşi [5]. §2. La nivel comunitar. Astfel. Bucureşti [9]. În locul taxei se intenţiona introducerea unui sistem de taxe de circulaţie anuală care se vor calcula exclusiv după emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă ( „Consideraţii generale cu privire la compatibilitatea taxei de primă înmatriculare cu dreptul comunitar” de Mihail Iulian Gâlcă şi Laurenţiu Sorescu în Revista Română de Drept Comunitar nr. concomitent cu interdicţia de adoptare a legilor ce instituie astfel de taxe. În legătură cu viitorul unei astfel de taxe sunt de semnalat în plan legislativ câteva orientări: În plan intern.12. pentru a se evita dubla impunere. prevăzută pentru anumite categorii de autovehicule întrucât Uniunea Europeană nu permite acest lucru.12. a existat un proiect de directivă care prevedea abrogarea treptată de-a lungul unei perioade. în cazul exportului autovehiculelor într-un alt stat membru în care se aplică taxa. s-au acordat tuturor celor ce au achiziţionat astfel de autovehicule până la 31. De asemenea.09. înainte de a interveni modificările la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. p.2010.2008. cuprinsă între 5-10 ani. directiva prevedea un sistem de restituire a taxei. . percepută de către un stat membru.2009 un termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei pentru a înmatricula aceste autovehicule în condiţii de scutire de taxă. Galaţi [6]. la 04. unele instanţe au admis cererile de restituire a taxei de poluare prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2008. în timp ce altele au respins astfel de cereri. Braşov [12].În briefingul de presă susţinut de Ministrul Mediului în data de 29. Suceava [11].

90 ale Tratatului Comunităţii Europene. neutralitatea taxei se verifică prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele asupra autovehiculelor similare înmatriculate. 50/2008 . cât şi valoarea reziduală a taxei de poluare se vor diminua cu acelaşi procent de 50%. de asemenea relevantă nici comparaţia situaţiei autovehiculelor second-hand importate. atât valoarea reziduală a preţului plătit. La momentul la care valoarea autovehiculului a scăzut cu 50%. Nu este. Braşov şi Alba Iulia s-au pronunţat hotărâri definitive şi irevocabile în ambele opinii. restricţii cantitative şi măsurile cu efect echivalent (art. Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie în materie Cu privire la cerinţele impuse de art.La nivelul Curţilor de Apel Bucureşti. au susţinut compatibilitatea dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. deja înmatriculate în spaţiul Uniunii Europene şi taxate la prima înmatriculare în România. Primele instanţe au reţinut. Celelalte instanţe care au respins astfel de cereri. cărora le-a fost deja aplicată taxa. incompatibilitatea dispoziţiilor ordonanţei cu cele ale art. încălcând dispoziţiile din Tratatul Comunităţii Europene suscitate. S-a apreciat că nu prezintă relevanţă. în sensul că o astfel de taxă împiedică libera circulaţie a unor astfel de bunuri şi are un caracter protecţionist şi discriminatoriu. în motivarea soluţiilor de admitere a cererilor de restituire a taxei de poluare percepute în temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. comparaţia între autovehiculele second-hand importate şi cele de acelaşi fel plasate în circulaţie în statul membru. Prin exemplificare. §3. 25. cu aceea a autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru şi care nu sunt supuse taxării cu prilejul unei noi înmatriculări. Potrivit Curţii. 90 ). s-a reţinut că valoarea autovehiculelor este compusă din preţ şi taxa de poluare. CEJ s-a pronunţat in alte cauze. 90 din Tratatul Comunităţii Europene în privinţa taxării acestora. 25). 29. pentru că astfel ar însemna să se interzică statelor suverane să aplice noi taxe sau să modifice taxe existente. . pentru astfel de autovehicule. 50/2008. 25. Raportul dintre cele două componente se păstrează constant pe toată durata de funcţionare a autovehiculului. pentru stabilirea compatibilităţii regimului de taxare a autovehiculelor second-hand în raport de dispoziţiile art. 28 şi 90 din Tratatul Comunităţii Europene. care interzic taxele vamale la trecerea frontierei sau cele cu efect echivalent (art. 28 şi 29) şi tratamentul discriminator între produsele importate şi cele de pe piaţa internă sau tratament protecţionist ( art.în varianta în vigoare la momentul înmatriculării – cu dispoziţiile art. 28. 90 din Tratatul Comunităţii Europene.

23. dimpotrivă. De aici rezultă caracterul discriminatoriu şi prin consecinţă incompatibilitatea cu art. ca de altfel în temeiul oricărei legislaţii naţionale. 50/2008 cu dispoziţiile Tratatului Comunităţii Europene. ce produs să fie taxat. adică acele taxe care discriminează produsele importate de cele provenind de pe piaţa internă sau protejează anumite produse împotriva produselor concurente. respectiv cele ale art. 25 şi 29 din Tratat. instanţele judecătoreşti pot ignora legislaţia naţională contrară şi aplica în mod direct dispoziţiile comunitare. Art. mai exact pe încălcarea normei comunitare. 90 din Tratatul Comunităţii Europene limitează libertatea statelor membre în materie fiscală interzicând taxe discriminatorii şi protecţioniste. pornind de la compatibilitatea sau incompatibilitatea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 90 din Tratat acordă statelor membre libertate pentru determinarea propriei politicii de impozitare respectiv. instanţele care au admis cererile de restituire a taxei au reţinut incompatibilitatea regimului de taxare introdus prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 90 din Tratatul Comunităţii Europene şi nu prin referire la dispoziţiile art. au efect direct pe verticală. conţinând . Astfel. 25. Impunerea unei taxe mai mari s-ar reflecta într-o creştere a preţului final al autovehiculului importat şi acesta ar deveni astfel mai puţin atractiv faţă de cel deja înmatriculat. are caracter obligatoriu şi prioritar faţă de dispoziţiile legale interne şi în consecinţă. 50/2008 cu dispoziţiile Tratatului Comunităţii Europene. compatibilitatea taxării autovehiculelor se analizează prin prisma dispoziţiilor art. caracterul compatibil al acestor dispoziţii cu Tratatul. Aşa cum a statuat CEJ. în primul rând. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. constând în incompatibilitatea legislaţiei naţionale cu cea comunitară. pe ce bază şi la ce nivel. în temeiul practicii CEJ. nediscriminatorie pentru un autovehicul similar ( ca vechime şi motorizare ). 90 din Tratatul Comunităţii Europene. 50/2008.În consecinţă. Raţionamentul instanţelor judecătoreşti ce au admis astfel de cereri a pornit de la observaţiile asupra dispoziţiilor art. legislaţia comunitară primară şi secundară face parte din dreptul intern. pe o cauză generală comună. o taxă de primă înmatriculare. iar cele care au respins cererile au reţinut. etc. întrucât astfel de taxe ţin de regimul de taxare internă. dar importat dintr-un stat membru trebuie să aibă un cuantum de 50% din valoarea taxei de primă înmatriculare plătită pentru acelaşi autovehicul în stare nouă. Prevederile art. se poate justifica. 28. 148 din Constituţie – potrivit cărora din momentul aderării. §4. Instanţele de judecată au examinat problema taxării autovehiculelor second-hand. nefiind legate de trecerea frontierelor de către respectiva marfă. Consideraţii asupra cauzelor care au determinat practica neunitară Restituirea taxei percepute în temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. Cum dispoziţiile comunitare aduse în discuţie de aceste instanţe.

cum se întâmplă cu cele înmatriculate în Uniunea Europeană şi reînmatriculate pentru prima dată în România. care a statuat că o comparaţie a situaţiei autovehiculelor second-hand plasate în circulaţie în Ungaria înainte de intrarea în vigoare a Legii privind taxele de înmatriculare este irelevantă. care face parte din sistemul general de impozitare al bunurilor şi trebuie examinată în lumina art. extrag incompatibilitatea taxării prin comparaţie cu decizii pronunţate de CEJ ce sunt irelevante în materia autovehiculelor second-hand. . o remarcă comună se impune. Astfel. au reţinut incompatibilitatea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. au decis că dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. nu constituie o taxă vamală aplicabilă importurilor sau o taxă cu efect echivalent aplicată asupra produselor provenite din statele membre. Cu exemplificare. Astfel.2008. 28 şi 90 din Tratatul Comunităţii Europene. care statuează că examinarea compatibilităţii acestor taxe se face prin raportare exclusivă la exigenţele art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. în materia taxării autovehiculelor second-hand. în cauzele reunite C-290/2005 şi C-333/2005. CEJ a statuat că o astfel de taxă. având ca obiect cererea de hotărâre preliminară din partea instanţei ungare.interdicţii necondiţionate. 50/2008 sunt incompatibile cu cele ale art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. înmatriculate anterior acestei date sau nu se aplică celor înmatriculate şi taxate în România la o nouă înmatriculare. Niciuna dintre instanţe nu a simţit nevoia unei cereri de hotărâre preliminară din partea CEJ. În privinţa argumentării utilizate în analiza compatibilităţii actului normativ intern cu dispoziţiile Tratatului Comunităţii Europene. sunt taxate. 23 şi 25 din Tratatul Comunităţii Europene. cea mai recentă este hotărârea preliminară – solicitată de instanţele din Ungaria şi Polonia pe aceeaşi temă. confundând taxarea internă cu cea vamală. care interzice discriminarea şi protecţionismul. iar soluţia este cea de admitere a acţiunilor reclamanţilor. declarând că se află în faţa a ceea ce se numeşte „act clar – acte claire”. clarificare care nu se regăseşte nici pe departe în hotărârile pronunţate. deşi există suficientă practică CEJ – cea mai recentă chiar în domeniul taxării autovehiculelor.07. prohibite în sensul art. 23. acele instanţe care au admis cererile de restituire. în timp ce autovehicule. pentru că. ci o taxă de primă înmatriculare. Astfel. remediul încălcării acestora este restituirea taxei impuse. în analiza întreprinsă prin raportare la dispoziţiile art. care nu se aplică automat pentru motivul că autoturismele trec o frontieră. 25. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. 50/2008 cu dispoziţiile art. Aceleaşi instanţe. taxa nu se aplică şi celor din ţară. ce sunt înmatriculate pentru prima dată în România după 01.

Analiza practicii instanţelor ce au respins cererile de restituire a taxei evidenţiază o cu totul altă situaţie în materia cunoaşterii dispoziţiilor comunitare şi . egalitatea taxei impuse unui autovehicul second-hand. respectiv de 50%. în cauza C-47/1988 Comisia/Danemarca. precum cea prevăzută de legea ungară privind taxele de înmatriculare. instanţele au pus în discuţie. cu următorul exemplu: „Valoarea autovehiculului nou este compusă din preţul acestuia la care se adaugă taxa de primă înmatriculare. ce ar deveni astfel mai puţin atractiv decât cel deja înmatriculat în statul membru. O comparaţie cu autovehiculele second-hand puse în circulaţie în statul membru înainte de aplicarea legii privind taxele de înmatriculare este irelevantă.” În consecinţă. iar clasificarea. (2) valoarea taxei este determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismelor ( tipul motorului. aceasta excede valorii taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare. incompatibilitatea acestor dispoziţii naţionale cu cele ale art. ce urmează a fi înmatriculat pentru prima dată în România. Exigenţele impuse unei astfel de taxe sunt de mult explicate în cauza de mai sus. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. De aici rezultă caracterul discriminatoriu şi drept consecinţă. şi anume în ce măsură modul de calcul al taxei introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. în măsura în care: (1) taxa este percepută asupra autovehiculelor second-hand puse pentru prima dată în circulaţie pe teritoriul unui stat membru. ceea ce CEJ a declarat cu mult timp înainte relevant. 1 din Tratatul Comunităţii Europene interzic o taxă de primă înmatriculare. atât valoarea reziduală a preţului cât şi valoarea reziduală a taxei de primă înmatriculare plătită se vor diminua cu acelaşi procent. capacitatea cilindrică ). trebuie să aibă un cuantum de cel mult 50% din valoarea taxei de primă înmatriculare plătită pentru acelaşi autovehicul în stare nouă. care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. Raportul dintre cele două componente se păstrează constant pe toată durata de funcţionare a autovehiculului. la momentul la care valoarea autovehiculului a scăzut cu 50%. 90 par. Spre exemplu. în materia taxei autovehiculelor second-hand. În plan naţional. atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre. o taxă de primă înmatriculare nediscriminatorie pentru un autovehicul similar ( ca vechime. din punct de vedere al poluării. cu taxa reziduală a unui autovehicul similar (ca grad de depreciere şi motorizare) deja înmatriculat în România. motorizare ). de o asemenea manieră astfel încât. dar importat dintr-un stat membru. este calculată fără a lua în calcul deprecierea autoturismului.S-a apreciat că dispoziţiile art. Impunerea unei taxe mai mari s-ar reflecta într-o creştere a preţului final al autovehiculului importat. 50/2008 asigură neutralitatea.

Braşov şi Bucureşti. 50/2008 . s-a reglementat în sensul triplării valorii taxei pe poluare pentru autovehicule la prima înmatriculare în România. astfel că analiza acestui gen de taxe din perspectiva dreptului comunitar.50/2008. fiind exceptate de la plata taxei autovehicule care îndeplineau anumite caracteristici. Această concluzi este însoţită de o precizare la fel de importantă în sensul că această practică vizează Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Aşa cum s-a arătat la prezentarea cadrului legislativ. Concluzia instanţelor în urma acestui demers a fost aceea că sistemul din taxare introdus de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.2008 şi ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. urmare taxării discriminatorii.12. 208/2008. Analiza exigenţelor art. sunt nefondate şi trebuie respinse. Cluj. analiza vizează compatibilitatea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. au creat. 50/2008 cu Tratatul Comunităţii Europene. 218/2008. 218/2008 şi 7/2009. percepută în temeiul acestui act normativ. îndoiala cu privire la compatibilitatea noului regim de taxare introdus prin modificările ce au urmat.50/2008 este compatibil cu art. S-au menţinut scutirile dispuse anterior.practicii CEJ relevante. 50/2008 cu normele comunitare. Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Cele două acte normative. Suceava. discriminări pentru cei ce au achiziţionat autovehicule anterior datei de 08. în mod indirect. Este vorba despre practica transmisă de Curţile de Apel Alba Iulia. 90 din Tratatul Comunităţii Europene şi prin consecinţă cererile de restituire a taxei. s-a reţinut că taxarea autovehiculelor ţine de fiscalitatea internă. 7/2009 s-au înlăturat aceste discriminări legate de momentul achiziţionării autovehiculelor şi s-au dispus măsuri pentru restituirea diferenţelor taxei plătite în plus. 90 din Tratatul Comunităţii Europene şi nu a dispoziţiilor art. fiind însă obligaţi să suporte nivelul nou al taxei impusă prin cele două ordonanţe. 90 este făcută de aceste instanţe prin referire la practica CEJ relevantă în materia taxării interne în general şi a taxării autovehiculelor noi şi secondhand în special. 25 şi 28 din acelaşi tratat. trebuie să se facă prin prisma dispoziţiilor art. Modificările aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.12. prin dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. fiind adoptate unul după altul. varianta în vigoare la momentul înmatriculării anterior modificărilor introduse prin Ordonanţele de Urgenţă a Guvernului nr. nefiind o taxă vamală cu efect echivalent şi nici o măsură netarifară de genul restricţiilor cantitative. legată de compatibilitatea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. instanţele îşi exprimau. Astfel. 208/2008. în vigoare la 08. Bacău.2008 şi nu le-au înmatriculat.12. Şi în acest caz. printre altele.2008. Prin această precizare. în vigoare la 15.

aşa cum se reţine în expunerea de motive. urmată de răspunsul Guvernului. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 110 din Tratatul de la Lisabona.2009.12. 218/2008 cu dispoziţiile art. respectiv clasa de poluare. iar o analiză a efectelor scutirii conduce la concluzia protecţiei unor producători de astfel de autoturisme. 50/2008. menit în opinia sa să pună în acord Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 nemodificată. Se constată că data înmatriculării nu reprezintă însă un criteriu admisibil. atunci caracterul protecţionist al taxei este evident. 90 din Tratat nu interzice determinarea taxei pe criterii obiective. 50/2008 în forma nemodificată ce a făcut obiectul analizei de compatibilitate de către instanţe în cadrul practicii judiciare examinate nu mai este aceeaşi cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. De asemenea. în plan legislativ. 90 par. pe de o parte că instanţele care au dispus respingerea cererilor de restituire a taxei de poluare sunt cele ce au dat o soluţie în acord cu legea.2009 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.12.prin cele trei acte normative au determinat declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de „infringement” la 23.06. la data de 29. Or. 2 din Tratatul Comunităţii Europene.12. iar dacă se dovedeşte a fi unul dintre producătorii interni. ► Urmare analizei întreprinse apreciem. ci al ignorării lor. iar pe de altă parte că remediul pentru înlăturarea practicii neunitare nu este recursul în interesul legii prevăzut de art. Modificările ulterioare sunt cele ce au determinat la data de 23. nu cunoaştem reacţia Comisiei la noua modificare legislativă şi nu este deloc exclus să asistăm la noi intervenţii legislative. 90 din Tratatul Comunităţii Europene decât cea cu care s-au confruntat instanţele în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. capacitate cilindrică. ► Modificările aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 110 din Tratatul de la Lisabona (intrat în vigoare în decembrie 2009).2009 pentru punerea în acord a legislaţiei în domeniu cu dispoziţiile art. etc. 50/2008 cu modificările ulterioare. 208/2008.06. În acelaşi timp procedura declanşată de comisie nu a luat sfârşit. cum sunt cele utilizate de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. scutirea de taxă nu este rezultatul aplicării grilei şi criteriilor. . art.2009 şi adoptarea la 28. 117 din 29.2009 declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement. interzis de art. cu o anumită normă de poluare şi capacitate cilindrică înmatriculate într-o anumită perioadă de timp – pun în discuţie o altă dimensiune a taxării interne prevăzută de art.329 Cod procedură civilă. 50/2008 prin Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului nr. 218/2008 şi 7/2009 constau în scutire de taxe pentru anumite categorii de autovehicule. Este vorba de caracterul protecţionist al taxei.

din punct de vedere a dreptului comunitar. 25. ►Problema care a dat naştere practicii judiciare neunitare nu ţine de înţelesul diferit al legii române. fie că priveşte legislaţie primară sau secundară. iar pentru trecut în restituirea taxei celor discriminaţi. a naturii taxei respective. ci la cea comunitară. pe cea a Curţii Europene de Justiţie. în special. ci. 90 din Tratatul Comunităţii Europene atunci când şi o astfel de exigenţă a fost supusă analizei. 90 din Tratatul Comunităţii Europene în materia taxării interne. A fost apreciată deopotrivă ca şi taxă vamală sau cu efect echivalent. ►Problemele de mai sus nu sunt cu privire la înţelesul legii române. Hotărârile judecătoreşti privind compatibilitatea sau incompatibilitatea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 cu normele comunitare. 25 şi 28 din Tratatul Comunităţii Europene în mod greşit. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. fie că au fost date urmare analizei prin prisma dispoziţiilor art. instanţele naţionale nu sunt obligate să urmeze practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Curţii Constituţionale. exclusiv. 90 din Tratatul Comunităţii Europene).► Remediul unei astfel de situaţii este unul legislativ constând. în înlăturarea pentru viitor a discriminării. în genere. 50/2008 sunt discriminatorii prin prisma art. ci de cunoaşterea şi înţelesul normelor de drept comunitar şi a practicii Curţii Europene de Justiţie relevante pentru domeniul fiscalităţii interne. celelalte instanţe care au respins cererile făcând referire la practica relevantă CEJ în materia art. s-a constatat că instanţele au avut probleme cu privire la calificarea corectă. 90 din Tratatul Comunităţii Europene sau. fapt ce a condus instanţele la concluzii greşite. pentru că taxează autovehiculele second-hand ( la prima înmatriculare în România ). ci de la înţelesul diferit din perspectiva . ► Din examinarea hotărârilor de admitere. instanţele judecătoreşti nu s-au referit la practica CEJ relevantă cu privire la înţelesul şi întinderea art. pe de o parte. 90 din Tratatul Comunităţii Europene au arătat că aceasta comparaţie este nerelevantă pentru examinarea caracterului discriminatoriu al taxării. dar şi ca restricţie cantitativă sau cu efect echivalent şi supusă exigenţelor art. ci al textului comunitar (art. În timp ce instanţele ce au pronunţat soluţiile de admitere susţin că dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. vamală sau o măsură netarifară. şi a autovehiculelor. 23. prin prisma dispoziţiilor art. dar nu le taxează pe cele care au fost înmatriculate în România la o nouă reînmatriculare. 28. În problema înţelesului normei comunitare. 90 al Tratatul Comunităţii Europene nu au pornit de la interpretări diferite ale legii române. În privinţa analizei taxei prin prisma art. dar nu cu privire la legea română. deşi au fost deja înmatriculate în Comunitatea Europeană. dacă taxa de poluare este o taxă fiscală. gen restricţie cantitativă şi cu determinarea dispoziţiilor din Tratatul Comunităţii Europene în raport de care se apreciază compatibilitatea.

U. .2009. astfel încât soluţia lor este una fundamentată pe norma comunitară urmare efectului direct pe verticală. 4756/85/2008 în prezent nesoluţionată ( urmare verificării pe portal). nu a simţit nevoia unui astfel de demers. dar controlul de compatibilitate cu normele comunitare este unul indirect judecătoresc.G. respectiv Tribunalul Sibiu a adresat CEJ o cerere de hotărâre preliminară la data de 18. în egală măsură demersul legislativ este unul salutar. inclusiv cele ce fac obiectul analizei noastre. a caracterului discriminatoriu sau protecţionist al taxării. perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O. contencios administrativ si fiscal. iar rezultatul lui depinde exclusiv de corecta înţelegere a acestuia.dreptului comunitar. întrucât s-a remarcat că niciuna dintre instanţele. în cauza nr. nr. în mod succesiv. ce au făcut obiectul analizei. a naturii taxei. ci şi celorlalte instanţe confruntate cu această problemă. sectia comerciala.Totodată. in solutionarea cauzelor. fapt ce a determinat şi avalanşa cererilor de restituire. Consecinte Alaturi de hotararile pronuntate in lunile noiembrie – decembrie 2009.06. Problema devine şi mai interesantă atunci când se constată că instanţele naţionale. avand ca obiect pretentii – restituirea taxei de poluare.Continuarea procesului de formare profesională a corpului judecătorilor în materia dreptului comunitar. În concluzie. mai ales atunci când priveşte înţelesul normelor primare ale Tratatului Comunităţii Europene. remediul unei astfel de situaţii trebuie căutat în mai multe direcţii şi anume: . examenul de compatibilitate nu poate fi făcut decât cu argumentele dreptului comunitar.Recursul la cereri de hotărâri preliminare către CEJ. deşi înţelesul normei comunitare lacunare este lămurit de CEJ de la speţă la speţă. Stabilizarea practicii neunitare in materia taxei de poluare. semnalul este că legislaţia este incompatibilă cu norma comunitară. (avem în vedere pe cele ce au pronunţat hotărâri de admitere a cererilor de restituire) au constatat caracterul contrar al normei naţionale (în cazul nostru Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. prin recurgerea la practica CEJ conturată în hotărârile preliminare sau în procedura de infringement. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru . În condiţiile în care este declanşată procedura de infringement. in cadrul Curtii de Apel Suceava. . probleme ce ţin de domeniul dreptului comunitar. Hotarari irevocabile. ► Cu privire la înţelesul normei comunitare. Aşadar. Până în prezent. instanţele trebuie să urmeze practica CEJ instanţă de judecată supranaţională care asigură interpretarea uniformă a dreptului comunitar. o singură instanţă. acest demers oferă orientare nu numai instanţei ce a solicitat-o. 50/2008) şi au făcut aplicaţia efectului direct al normei comunitare. De altfel. Legiferarea este domeniul exclusiv al legislativului.

prin mandatar H. importate din spatiul UE.12. 50/2008.U. din comuna Vicovu de Sus nr. 50/2008). 50/2008. avand ca obiect constatarea caracterului discriminatoriu al dispozitiilor O. in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea autoturismelor second-hand. Avand in vedere clarificarea solutionarii acestor doua cauze cu obiect diferit. si. nr. in sensul promovarii unor actiuni pe rolul judecatoriilor.2009. CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Pe rol. Taxa de poluare.G.G.Curtea de Apel Suceava. 90 alin. iar pe de cealalta parte de obligatia de a face (in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea fara plata taxei de poluare a autoturismelor second-hand importate din tarile UE).G. aplicabila in perioada 15.U. insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre. neintervenind autoritatea de lucru judecat. fara plata taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O.2008 – 31. […]. concluziilor Comisiei de Unificare a Practicii Judiciare.11. In acest sens ne referim la Decizia nr.12.11. respectiv pe temeiul caracterului discriminatoriu al actualei forme de reglementare nationala a taxei de poluare prevazuta in O. in sensul ca unele instante de judecata de contencios administrative le-au respins actiunile de restituire a taxei de poluare pana la data de 1 iulie 2009. pe de o parte fiind vorba de pretentii (restituirea taxei de poluare).2009 a Curtii de Apel Suceava. incalcandu-se astfel dispozitiile art. pronuntarea asupra recursului declarat de reclamanta S.U. au ramas irevocabile in defavoarea lor? Facem precizarea ca interpretarea corecta de catre completele de judecata a acestor cauze. a intervenit dupa discutiile avute cu ocazia concluziilor Comisiei de Unificare a Practicii Judiciare. Obligarea la inmatricularea autovehiculului CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA COMERCIALA. a aceleiasi instante.2009. exista un remediu de ordin legal. pe aceleasi considerente care se regasesc in Decizia nr. Fata de situatia defavorabila amintita in care se regasesc unii justitiabili. judetul Suceava. 1356 din 2 iulie 2009 pronuntata de Tribunalul Suceava – Sectia comerciala.M. contencios administrativ si fiscal. fiind vorba de actiuni evaluabile in bani. N. 1955 din 12. prin care au solicitat restituirea taxei de poluare. conform careia taxa se suspenda pentru anumite autovehicule. nr.. implicit. Singurul inconvenient din partea reclamantilor ar fi plata taxei de timbru. si anume actiuni civile. prin care Serviciul Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului Suceava a fost obligat sa inmatriculeze fara plata taxei de poluare un autovehicul secondhand importat din spatiul UE. de contencios . sectia comerciala. se pune fireasca intrebare care este solutia pentru reclamantii care s-au adresat instantelor de judecata pana la momentul actual. nr. dar ale caror hotarari. la solicitarea petentei S. M.autovehicule [1] – in aceeasi tendinta coerenta de solutionare se inscriu si dosarele care au ca obiect obligatia de a face. incepand cu schimbarea de optica. impotriva sentintei nr. 1946 din 6. neexistand identitate de obiect al cauzelor. avand ca obiect imbogatirea fara just temei sau plata nedatorata. 1 din Tratatul CE.

administrativ si fiscal in dosarul nr. 3691/86/2009, intimat fiind paratul Institutia Prefectului Judetului Suceava – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor Suceava. Cauza a avut termen de judecata la data de 29 octombrie 2009, incheierea sedintei de la acea data – redactata separat – facand parte din prezenta decizie, cand instanta a amanat pronuntarea pentru data de 5 noiembrie 2009, apoi pentru astazi. Dupa deliberare, CURTEA, Asupra recursului de fata, constata: Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Suceava la data de 29.05.2009 cu numar de dosar 3691/86/2009, reclamantul H. N., in contradictoriu cu paratul Institutia Prefectului Judetului Suceava – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa oblige paratul sa dispuna inmatricularea autoturismului marca Volkswagen cu numar de identificare: [...] fara plata taxei de mediu. In motivarea actiunii s-a aratat ca taxa de mediu a fost instituita cu nerespectarea dispozitiilor legale, aratand ca taxa de poluare instituita prin O.U.G. 50/2008, cu modificarile ulterioare, incalca in mod clar dispozitiile tratatului Comunitatii Europene. Astfel, conform art. 90 din Tratatul CE, nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. Se recunoaste in mod constant in jurisprudenta comunitara libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferentiata pentru anumite produse, chiar similare in sensul art. 90 alin. l TCE, in functie de criterii obiective. Asemenea diferentieri sunt compatibile cu dreptul comunitar daca urmaresc obiective compatibile cu exigentele tratatului si ale dreptului derivat, si daca evita orice forma de discriminare, directa sau indirecta, in privinta importurilor provenind din state membre, sau de protectie in favoarea produselor nationale concurente (hot. Outokumpu C-213/96, hot. Nadasdi si Nemeth C-290/05). Un sistem de impozite este compatibil cu art. 90 TCE daca este conceput de maniera a exclude in orice ipoteza ca produsele importate sa fie taxate la un nivel superior fata de produsele nationale si daca nu are, in nicio situatie, efecte discriminatorii (hot. Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/Grecia, C-375/1995). Asadar, este incidenta incalcarea art. 90 alin. l TCE atunci cand impozitul aplicat produsului importat si cel aplicat produsului national similar sunt calculate in mod diferit, ducand, chiar daca numai in anumite cazuri, la o impozitare superioara a produsului importat. In cauza de fata rezulta din interpretarea O.U.G. nr. 50/2008 ca taxa de poluare se aplica in cazul autoturismelor noi, autohtone si importate, precum si autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand inmatriculate deja in Romania. Nu se realizeaza insa o discriminare intre autoturismele second-hand importate din statele comunitare si acestea, in conditiile in care valoarea taxei de poluare nu depaseste valoarea taxei reziduale incorporate in valoarea vehiculelor similare deja inmatriculate (hotararea Brzezinski, C-313/05).

Ca urmare, tribunalul a apreciat ca nu poate fi retinuta critica privind incalcarea principiului nediscriminarii. Cat despre neconcordanta dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2008 cu prevederile constitutionale, in conditiile in care reclamantul nu a invocat exceptia de neconstitutionalitate a acestora, instanta nu a putut proceda la analiza criticilor formulate sub acest aspect, competenta de a se pronunta in acest sens revenind exclusiv Curtii Constitutionale, in virtutea art. 146 din Constitutie. Impotriva sentintei a declarat recurs reclamanta invederand urmatoarele: art. 90 din Tratatul CE reprezinta unul din temeiurile de baza ale consacrarii liberei circulatii a bunurilor si serviciilor in cadrul tarilor membre comunitare, instituind regula in conformitate cu care toate statele membre comunitare sunt obligate sa inlature orice masura de natura administrativa fiscala sau vamala care ar fi de natura a afecta libera circulatie a bunurilor, marfurilor sau serviciilor in cadrul UE. In afara de autovehiculele second-hand importate, conform prevederilor OUG 50/2008, obiectul primei inmatriculari in Rornania sunt autovehiculele noi, or pentru acestea, cumparatorii nu platesc taxa de poluare. Astfel, in anexa 4 din OUG 50/2008 figureaza grila privind cota de reducere a taxei de poluare in functie de vechimea autovehiculului. In ceea ce priveste un autovehicul nou, cota de reducere este 0 de unde rezulta ca nu se percepe taxa de poluare pentru un autoturism nou care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania. C.J.E. a afirmat in repetate randuri ca statele membre pot impune taxe de inmatriculare asupra autoturismelor second-hand importate, cu conditia ca respectivele taxe sa respecte dispozitiile art. 90 din Tratatul C.E. In hotararea data de C.J.E. in cauza G 393/98 se fac referiri la un sistem de taxare a autoturismelor second-hand similar celui impus de Statul Roman si care a fost considerat de C.J.E. ca fiind contrar Tratatului instituind Comunitatea Europeana. Art. 90 cauta sa asigure completa neutralitate a impozitarii interne sub raportul concurentei, intre produsele care se afla deja pe piata nationala si produsele importate (Cauza C 387 /Ol, Weigel). Conform unei jurisprudente bine stabilite, art. 90, par. 1 este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar daca numai in anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare in cazul produselor importate. Dreptul comunitar nu restrange libertatea fiecarui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferentieri intre anumite produse chiar daca este vorba de produse similare in sensul art. 90, par. 1 din Tratat in baza unor criterii obiective cum ar fi provenienta materiilor prime folosite sau procesul de productie aplicat. Totusi o asemenea diferentiere este compatibila cu dreptul comunitar numai daca urmareste obiective care sunt ele, insele compatibile cu cerintele Tratatului si ale legislatiei comunitare secundare si daca regulile in cauza sunt de natura sa evite orice forma de discriminare, directa sau indirecta, indreptata impotriva importurilor din alte state membre sau orice alta forma de protectie a produselor nationale concurente (Cauza Outokumpu).

Fata de prevederile art. 90, par. 1 din Tratatul constitutiv al U.E., conform hotararii Curtii de Justitie Europene (C.J.E.) in cazul Weigel (2004), obiectivul reglementarilor comunitare este asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele comunitare in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenite din alte state membre. A considerat ca sunt incalcate o serie de principii printre care: principiul prioritatii dreptului comunitar fata de cel national, principiul aplicarii directe a dreptului comunitar si principiul nediscriminarii. Prioritatea dreptului comunitar fata de cel national rezulta din prevederile art. 11, 148 (2) si art. 148 (4) din Constitutie si Legea 157/2005 – ratificarea tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la U.E. – prin care Romania si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitatii, dinainte de aderare. Prin decizia in cauza Costa/Enel (4964) C.J.E. a stabilit ca legea care se indeparteaza de tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea sa duca la anularea lui, data fiind natura sa originala si speciala, fara a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara si fara ca baza legala a Comunitatii insasi sa fie pusa la indoiala. Raportat la principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, consideram ca acesta prezinta relevanta sub dublu aspect: in primul rand in ceea ce priveste existenta, integrarea. si functionabilitatea directa a dreptului comunitar pe ”teritoriul Romaniei si in beneficiul cetatenilor romani, iar in al doilea rand in sensul ca judecatorul national insarcinat sa aplice in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe propria raspundere, neaplicata, orice dispozitie contrara din legislatia nationala, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta realizarea prealabila a acestuia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu institutional” (Cauza Simmenthal, C-106/77). Mai mult, insasi Constitutia Romaniei, la alineatul 4 al articolului 148 prevede ca autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii. Tot in ceea ce priveste principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, potrivit art. 220 din Tratatul CE., Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene asigura interpretarea tratatelor, iar interpretarea acestei instante este obligatorie pentru statele membre. Parata a formulat intampinare prin care a solicitat instantei respingerea actiunii ca nefondata, aratand, in esenta ca taxa de poluare reglementata de OUG nr. 50/2008 este legala. Prin sentinta nr. 1356 din 2 iulie 2009 Tribunalul Suceava a respins cererea avand ca obiect ”pretentii” formulata de reclamanta S. M. G., prin mandatar H. N., in contradictoriu cu parata Institutia Prefectului Judetului Suceava – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, ca nefondata. Pentru a hotari astfel Tribunalul a retinut urmatoarele: Conform jurisprudentei constante a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, dispozitiile art. 90 au in sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana (TCE) un

C-313/05. De remarcat insa ca notiunea de impozit intern are acceptiune diferita de cea din dreptul intern. are un evident caracter discriminatoriu in conditiile in care aceasta taxa se aplica in mod real doar autoturismelor second-hand. care se incadreaza parametrilor prevazuti in anexa 1-4 din OUG 50/2008. Se protejeaza astfel productia interna.E. precum si autoturismelor care fac obiectul reinmatricularii. nu constituie o taxa vamala la import si nici taxa cu efect echivalent in intelesul art. fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand inmatriculate deja in Romania. autohtone si importate precum si autoturismelor second-hand importate. 208/2008 si 218/2008.E. urmand a se examina daca taxa de poluare este incompatibila cu prevederile art. este lipsita de relevanta analizarea incalcarilor invocate ale art. nici intr-un caz de gradul de uzura sau vechimea acestuia. autoturismelor secondhand cumparare in Romania si care nu fac obiectul unei prime inmatriculari. 25 TCE. Brzezinski. deoarece dispozitiile cuprinse in aceste articole nu sunt incidente in cauza. 90 alin. Finalitatea acestor dispozitii este de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta prin eliminarea oricarei forme de protectie ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii in privinta produselor provenind din alte state membre (hotararile pronuntate de C. Prin intampinarea depusa la dosar. importate. 1 TCE. prin urmare nu poate fi vorba de o exceptie justificata privind restrictiile de ordin cantitativ prevazuta de art 30 din Tratat. Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor prin Institutia Prefectului Judetului Suceava a aratat urmatoarele: Taxa de poluare se aplica in cazul autoturismelor noi.caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import si export si a taxelor cu efect echivalent cuprinse in art. 23 si 25 TCE. (hotararea Haar Petroleum. . S-a retinut de Curtea de Justitia a Comunitatilor Europene prin hotararea pronuntata in cauza Brzezinski. insa nu se aplica si autoturismelor care circula pe teritoriul Romaniei si care se incadreaza in aceeasi parametri. potrivit caruia: ”Guvernul Romaniei se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca. cu ajutorul unor criterii obiective. C-393/04 si C-41/05. Intentia legiuitorului de a influenta alegerea consumatorilor este evidenta. desemnand in jurisprudenta C.J.J. analizata in raport cu art. Masura. ca o acciza care se aplica tuturor autoturismelor in temeiul primei lor inmatriculari pe teritoriul unui stat membru. iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare”. C-313/05). un sistem general de taxe interne aplicabil in mod sistematic diferitelor categorii de produse. aspect ce reiese explicit din preambulul OUG nr. iar nu in temeiul faptului ca trec frontiera. ca urmare. 25 TCE. indiferent de originea produselor. 90 TCE. C90/94 Welgel C-387/01). Plata taxei de poluare este conditionata de prima inmatriculare a unui autoturism. Fata de aceste aspecte. ci intra int sfera regimului general intern de impozitare a marfurilor si trebuie. in cauzele Air Liquide Industries Belgium.

90 alin.Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art. discriminarea la care se refera acest text legal are in vedere o comparatie intre nivelul de impozitare a produselor altor state membre ale Uniunii Europene. la un nivel al taxei mai mare in cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel. chiar daca nu sunt indeplinite conditiile pentru existenta unei asemenea discriminari. Recursul formulat este intemeiat. art. Conform unei jurisprudente bine stabilite. republicata. impozitarea poate fi discriminatorie in mod indirect datorita efectelor pe care le produce. in sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana art. 4 din OUG 50/2008). Air Liquide Industries Belgium. inclusiv solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de catre contribuabili. unitati teritoriale deconcentrate. Akos Nacfasdi c. direct sau indirect. Vames Penzugyorseg Eszak-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga. Dreptul comunitar este incident in speta. membre (cauzele reunite C-393/04 si C-4J/05. 90 suplimenteaza dispozitiile referitoare la abolirea taxelor vamale si a masurilor cu efect echivalent. care interzic orice discriminare intre produsele nationale si produsele altor state membre. Competenta de verificare a achitarii taxei de poluare a fost data serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor in a carora raza de competenta isi au domiciliul. respectiv Ilona Nemeth c. precum si jurisprudenta acolo citata). par. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta. verificarea. l TCE. 67. . asadar si o discriminare determinata de o diferenta intre impozitele aplicate ”produselor altor state membre si impozitele interne de orice natura care se aplica. 1 este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc. Curtea considera ca art. chiar daca numai in anumite cazuri. Vam-es Penzugyorseg Del-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga fiind relevante in acest sens: Asa cum Curtea a statuat deja. sediul ori resedinta proprietarii de autovehicule. produselor nationale similare”. 7 din OUG 50/2008). Asadar. colectarea si executarea silita. Totusi. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana este aplicabil in privinta taxei speciale de prima inmatriculare platita de reclamant si contestata in prezenta cauza. in comparatie cu nivelul de impozitare a produselor de pe piata interna a Statului Roman. prin eliminarea oricaror forme de protectie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaza produsele provenite din alte state. Reclamantul recurent nu are obligatia de a achita taxa de poluare. se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta. cu modificarile si completarile ulterioare (art. Stabilirea. considerentele expuse de Curtea Europeana de Justitie. potrivit prevederilor OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. aflate in coordonarea Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. 90 par. in hotararea din 5 decembrie 2006 – data in cauzele reunite C-290/05 si C-333/05. mai exact dispozitiile art.

nu este admisibila favorizarea vanzarii autoturismelor noi fabricate in Romania si nici favorizarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania (ce pot fi considerate autoturisme nationale).C. este scutit de plata taxei de poluare.C. intrucat majoritatea acestor autoturisme achizitionate nu au norma de poluare EURO 4 pentru a fi scutite de la plata taxei. La acea data nu se fabricau in Franta autoturisme de peste 16 C. atata timp cat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze.C. consumatorii sunt directionati spre un autoturism nou fabricat in Romania. taxei de poluare. este de notorietate ca in Romania sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici.12. cauza 193/85 Cooperativa CO. In mod similar. erau taxate cu o singura suma de 5000 franci.2008 – 31.2009 inclusiv.G. consumul produselor importate. Pe cale de consecinta urmeaza a fi admisa actiunea si a fi obligata parata Institutia Prefectului – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatricularea Autovehiculelor Suceava la inmatricularea autoturismului. Pentru considerentele invederate urmeaza a fi admis recursul formulat de reclamant.E.J..(ce nu este fabricat in Romania. in actuala reglementare a O. Hotararea din 7 mai 1987.m.J. Este locul a fi amintita cauza Humblot (112/84) solutionata de C. fapt dovedit tot de imprejurarea de notorietate ca pretul la care sunt achizitionate autoturismele second hand dintr-o alta tara este apropriat de pretul autoturismului nou fabricat in Romania. si de aceea toate autoturismele pentru care se percepea taxarea mai mare de 5000 franci erau importate.U. Or. Rezulta asadar ca in prezent a fost inlaturata taxa de poluare pentru autoturismele noi EURO 4. Dupa aderarea Romaniei la U.c.G. Art. nr.V. iar achizitionarea unui autoturism nou cu o capacitate mai mare de 2000 m. Curtea a retinut ca taxa de 5000 franci a fost fixata la un asemenea nivel incat numai autovehiculele importate pot fi subiectul acesteia. autovehiculele M1 cu norma de poluare EURO 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 m.12. Aspectul esential ce trebuie retinut este acela ca autoturismele fabricate in Romania sunt scutite de plata taxei de poluare. 218/2008 si nr.FRUTTA S.. 90 T. fara plata taxei de poluare. fapt ce contravine art. ci doar in strainatate) impune achitarea.E.c. se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare. 50/2008 modificata prin O. intrucat achizitionarea unui autoturism – cu o capacitate mai mare de 2000 m. influentand astfel alegerea consumatorilor (C. – C. autoturismele clasificate pana la 16 cai putere fiscali (C. chiar si potential.E. cu o capacitate de sub 2000 c. nr.C.c. un autoturism nou fabricat in Romania.E. precum si toate vehiculele N1 cu norma de poluare EURO 4. – chevaux vapeur) erau supuse unei taxari graduale de pana la 1100 franci iar cele peste 16 C. este incalcat si in situatia achizitionarii din alta tara a unui autoturism second-hand cu o capacitate sub 2000 c.U.L. ADMINISTRAZIONE dell Finanze della STATO).R. III din O.c. 7/2009. (care nu este fabricat in Romania) – impune achitarea taxei de poluare.E.G.V. . In respectiva cauza. ce au capacitatea cilindrica mai mica de 2000 mc..Potrivit art.U.c. Astfel. care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15. 218/2008.V. 90 din T.m.

N.. Pronuntata in sedinta publica azi 12 noiembrie 2009...2009 emisă de Baroul BUCUREŞTI – Cabinet Individual.. M.11. Modifica sentinta nr. La apelul nominal făcut în şedinţa publică de azi.] – lipsă. Bihor şi intimata chemată în garanţie ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul în Bucureşti. [. Reprezentantul recurentului depune la dosar copia minutei întâlnirii dintre membrii Comisiei „Unificarea practicii judiciare” din 1 iulie 2009. Procedura de citare este legal îndeplinită. având ca obiect – contestaţia act administrativ fiscal. in temeiul art. prin mandatar H. avocat ALECANDRU MIREL OVIDIU.2009 plus 0.0311210091 BH/03.11. cu numar de identificare […] fara plata taxei de poluare.” Curtea de Apel Oradea.4200/111/2008. după care: Instanţa comunică câte un exemplar din întâmpinările depuse la dosar cu reprezentantul recurentului. din comuna Vicovu de Sus nr. atât intimata pârâtă cât şi intimata chemată în garanţie au depus la dosar întâmpinări în cauză. se prezintă pentru recurentul reclamant [.. solicită cuvântul asupra recursului.]. Cantemir.. lipsă fiind intimata chemată în garanţie ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU BUCUREŞTI. jud.Pentru considerentele invederate. 201/04. nr. DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanta S. sector 6 împotriva sentinţei nr. Pentru aceste motive.294. tipul Passat. pentru intimata pârâtă ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA – consilier juridic COZAC CLAUDIA. D. în baza delegaţiei depuse la dosar. domiciliat în Oradea. Splaiul Independenţei. nr. 3 Cod procedura civila. judetul Suceava.] în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA cu sediul în Oradea. Obliga parata sa procedeze la inmatricularea autoturismului marca Volksvagen. în dosar nr. 435/CA din 2 iunie 2009. 1356 din 2 iulie 2009 pronuntata de Tribunalul Suceava in totalitate. Admite actiunea. 312 alin.30 lei timbre judiciare.. 2. Discriminare Pe rol fiind soluţionarea recursului în contencios administrativ şi fiscal formulat de reclamantul [. 304 pct. în baza împuternicirii avocaţiale nr. Învederează că nu mai are alte cereri. .2. Taxa pe poluare. In numele legii. Irevocabila. 1. cauza este la primul termen de judecată în recurs. S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanţei că recursul este legal timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru achitată prin chitanţa nr. pronunţată de Tribunalul Bihor. str. 9. […].

Mai arată şi că instanţele de judecată s-au pronunţat în sensul respingerii acţiunilor având ca obiect restituirea taxei de poluare.2008. Reprezentanta intimatei pârâte solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate. Splaiul Independenţei nr. în fapt rămânând aceeaşi taxă de primă înmatriculare. 435/CA din 2 iunie 2009. fără cheltuieli de judecată.90 din Tratatul Comunităţii Europene. respectiv taxă de poluare. .P. pârâta Administraţia Finanţelor Publice Oradea a condiţionat acest lucru de plata taxei de poluare prevăzută de OUG 50/2008.Cantemir nr.07. Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că. Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat şi motivat în scris .. corp A. reclamantul a formulat plângere prealabilă. taxa de poluare este discriminatorie şi ilegală prin prisma prevederilor art. cu sediul în Bucureşti. în sarcina reclamantului. o taxă de poluare în cuantum de 3. D. 8899008. care a fost achitată prin chitanţa seria TS4B nr.07. 294.Instanţa.90 din Tratatul Comunităţii Europene şi totodată că. Pentru a-l înmatricula în România. 2196050/09.. reclamantul a achiziţionat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism marca BMW. fabricat în anul 2002.G. În esenţă învederează instanţei că.437/2009 a Tribunalului Cluj şi decizia irevocabilă a Curţii de Apel Cluj din 2 iunie 2009.]. chestiuni prealabile. apreciază că se impune respingerea recursului. cu sediul în Oradea.07. în acest sens invocând sentinţa nr. reprezentând taxele de timbru la ambele instanţe. aflată la fila 6 dosar. în contradictoriu cu pârâta D.]. domiciliat în Oradea. constată următoarele: Prin sentinţa nr. În consecinţă. 88990/08. modificarea sentinţei recurate. şi chemata în garanţie ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU. CURTEA DE APEL Deliberând: Asupra recursului în contencios de faţă. str.[. BIHOR – ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA. fără cheltuieli de judecată. obiectul taxei de poluare este protejarea mediului.486 lei. În esenţă învederează instanţei că.F. învederează că este doar o schimbare de denumire.. consideră cauza lămurită şi acordă cuvântul asupra recursului. iar în ceea ce priveşte denumirea acesteia. Tribunalul Bihor a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul [. cu cheltuieli de judecată .2008. stabilind prin decizia nr. Împotriva deciziei nr. ţinându-se cont că elementele care stau la baza acestuia. jud. atât prin modul de utilizare cât şi prin modul de impunere. 100784/ 12. 2. sunt emisiile de noxe şi de dioxid de carbon. sector 6.. nefiind alte cereri.08.2008. în sensul admiterii acţiunii reclamantului. care i-a fost respinsă ca nefondată prin adresa cu nr.Bihor. nu sunt încălcate în cauză prevederile art.2008.

art. . înţeleg să le utilizeze pe teritoriul României. contribuind astfel la poluarea mediului.90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. stat membru al Comunităţii Europene. prin înmatricularea acestora în România. astfel încât nu se poate susţine caracterul discriminatoriu al taxei. care enumără categoria de programe şi proiecte pentru protecţia mediului care urmează să fie finanţate din sumele colectate potrivit actului normativ. OUG 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne.1 al. tribunalul a apreciat că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România şi Comisia Europeană. instanţa a respins şi cererea de chemare în garanţie a chematei în garanţie Administraţia Fondului pentru Mediu. această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecţiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care. 4 din OUG 50/2008. Ca o consecinţă a respingerii acţiunii introductive. tribunalul a apreciat că în speţă nu sunt încălcate disp. cum era cea prevăzută de disp. rezultă din dispoziţiile art. nu supune direct sau indirect produsele altor ţări membre ale Comunităţii unor impozite interne de orice natură. chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită. 50/2008 stabileşte cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Conform art. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze în România autoturisme second-hand. prin condiţionarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe. în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. motiv pentru care a respins-o. ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze un autoturism. „obligaţia de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România”. superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naţionale similare. Pentru aceste considerente. dispoziţii care sunt compatibile cu dreptul comunitar. OUG 50/2008. indiferent de provenienţa sau de vechimea acestuia. formulată de pârâta AFP Oradea. Ori.2. OUG 50/2008. Cu cheltuieli de judecată. importate din Uniunea Europeană.fiscal şi apreciată ca nelegală de către instanţe. ca fiind unul de poluare. Împotriva acestei sentinţe în termen legal. constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. taxa de poluare instituită de disp. a declarat recurs [. care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu. Astfel. România.. 214/1 C..Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a refuzat reclamantului restituirea taxei de poluare reglementată de disp. OUG 50/2008. Caracterul taxei prevăzute de disp. acţiunea formulată fiind nefondată. astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislaţiei comunitare.] solicitând admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii acţiunii în contencios administrativ. art. acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare. Nu în ultimul rând. potrivit disp. pentru considerentele arătate mai sus. Prin urmare. Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar.

Constituţia României şi Tratatul Comunităţii Europene. după aducerea lor în ţară. modificată din taxa specială de primă înmatriculare în taxa de mediu.157/2005 şi ale art. superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naţionale similare” coroborat cu prevederile Legii nr. corespunde pe deplin prevederilor . a achiziţionat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autovehicul second-hand marca BMW. taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare. privind procedura prealabilă şi în temeiul OUG nr.405383 şi pentru a-l înmatricula în România a fost obligat să achite taxa de poluare prevăzută de OUG 50/2008. ale OUG 50/2008. a invocat disp. care prevăd că „nici un stat membru nu supune.În motivarea recursului recurenta a arătat că.90 din Tratatul privind Instituirea Comunităţii Europene. fiind percepută exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare şi reînmatriculate în România. taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008. autorităţii române au recunoscut nelegalitatea taxei de primă înmatriculare stabilită iniţial prin codul fiscal – art.92/2003. însă contestaţia sa a fost respinsă ca nefondată. oricare ar fi denumirea şi modul de aplicare a acesteia. Totodată.90 CE trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naţionale şi să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii. reclamantul mai arată că potrivit jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie. Mai arată şi că.7 din legea nr. reclamantul s-a adresat pârâtei de rând II. Prin întâmpinare. Ca urmare a numeroaselor acţiuni judiciare şi a unei practici judecătoreşti constante. În motivarea întâmpinării. Legii nr. De asemenea.554/2004.214 (1-3) . direct sau indirect.554/2004. produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de orice natură. singura diferenţă fiind denumirea. Reclamantul arată că această taxă este discriminatorie şi ilegală raportat la disp. an de fabricaţie 2002. cu cartea de identitate seria G nr.2 din Constituţie.148 al. au abrogat respectivele articole prin OUG nr-50/2008. impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera. noţiunea de taxă cu efect echivalent constă în orice taxă pecuniară. act normativ acceptat de Comisia Europeană. în temeiul art. ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achiziţiilor intracomunitare şi este o taxă cu efect echivalent taxelor vamale la import. iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. intimata a arătat că. reclamantul mai arată că taxa de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculare în România. În drept. intimata Administraţia Fondului Pentru Mediu Bucureşti a solicitat respingerea recursului ca nefondat.art. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România. însă această taxă rămâne în fapt aceeaşi.

întrucât taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne. indiferent de provenienţa sa (inclusiv autoturismelor noi din producţia naţională a României) sau de vechimea acestuia. 90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. deoarece această taxă este percepută pentru asigurarea protecţiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care. mai arată că art. situaţie diferită de taxa de poluare prevăzută de OUG 50/2008.90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. chemata în garanţie apreciază că nu pot fi reţinute susţinerile reclamantului. Totodată.art. Apreciază că. taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal.4. intimata a arătat că. instituie obligaţia de plată a acestei taxe cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. În motivarea întâmpinării. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze în România autoturisme second-hand importate din Uniunea Europeană. practic. în consecinţă.90 din Tratatul Comunităţii Europene.E. ci doar au solicitat modificarea modului de calcul şi criteriile la care se raportează nivelul taxării. Ori. care. Pârâta mai arată că. că încalcă tratatele comunitare sau nu ar trebui plătită. astfel încât nu se poate susţine că ar contraveni legislaţiei comunitare. În drept. instituirea taxei de poluare a fost rezultatul negocierilor dintre România şi Comisia Europeană. nici Comisia Europeană nu au considerat vreodată că taxa de poluare este nelegală. Se mai arată şi că. prin înmatricularea acestora în România. . contribuie la poluarea mediului. Prin întâmpinare.115 Cod procedură civilă. a invocat dispoziţiile art. doresc să le utilizeze pe teritoriul României şi. care conduc la un impozit mai mare aplicat produsului de import. ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze un autoturism. taxa de poluare a fost stabilită în conformitate cu OUG 50/2008. . prin instituirea taxei de poluare. intimata Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Mai mult. reclamantul trebuia să producă probe din care să rezulte că taxele pe care le aplică statul român sunt superioare celor din statul din care reclamantul şi-a achiziţionat autoturismul. astfel încât nu se poate susţine caracterul discriminatoriu al taxei. câtă vreme chiar Comisia Europeană a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 corespunde normelor comunitare. nu sunt încălcate dispoziţiile art. potrivit cărora prin instituirea acestei taxe se constituie o discriminare a regimului fiscal şi că această taxă contravine dispoziţiilor art.90 din CE este încălcat doar atunci când impozitul aplicat produsului de import şi cel aplicat produsului naţional similar sunt calculate diferit şi după metode diferite. nici Curtea Europeană de Justiţie a C. în art.

1 din Tratatul Comunităţii Europene „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect. după aducerea lor in ţară. direct sau indirect.2008 stabileşte.2007. care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu şi se gestionează de administraţia fondului pentru mediu. Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricţiona libera circulaţie a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii.304/1 cod procedură civilă. cu respectarea prevederilor actului de aderare. determinarea taxei de poluare se realizează conform art.4. produselor naţionale similare”.]ca fiind fondat pentru următoarele considerente: Prin Legea nr. astfel cum aceasta a fost republicată. prin înmatricularea cestora în România .Examinând sentinţa atacata prin prisma motivelor de recurs invocate. 50/21.157/2005 România a ratificat Tratatul prin aderarea Republicii Bulgaria şi României la Uniunea Europeana. produselor altor state membre impozite interne de orice natură. pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare şi reînmatriculate în România. respectiv discriminarea intre produsele importate şi cele autohtone de natură similară. au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. instanţa apreciază recursul declarat de recurentul [. Într-adevăr. mai mari decât cele care se aplică.1. cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achiziţiilor intracomunitare si este o taxă cu echivalent taxelor vamale la import.E şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu.6 din OUG nr.50/2008 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului.01. deoarece este percepută pentru asigurarea protecţiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care.. luându-se in considerare şi deprecierea autoturismului. obligaţia de plată internă cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare.. efectele acestei ratificări fiind reglementată de art.148 alin.50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne . Potrivit normelor comunitare: . fiind perceputa exclusiv. precum şi sub toate aspectele. conform coeficienţilor descrişi în anexa 4. iar potrivit art.2 şi4 din Constituţia României.04. În speţă. OUG nr. capacitatea cilindrică) şi capacitatea din punct de vedere al poluării. 90 alin. în baza prevederilor art. în conformitate cu care prevederile Tratatelor Constitutive ale U. în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. În conformitate cu prevederile art. înţeleg să utilizeze pe teritoriul României contribuind astfel la protejarea poluării mediului. Este însă nefondată aprecierea instanţei de fond în sensul că taxa de poluare instituită de dispoziţiile OUG nr. Această taxa de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România stat comunitar de la 01. potrivit dispoziţiilor art. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România.

Nu se impune ca reclamantul să producă probe din care să rezulte că taxele pe care le aplică Statul Român sunt superioare celor din statul din care reclamantul a achiziţionat autoturismul.. de orice natură. „între statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi la export sau taxele cu efect echivalent. taxelor vamale cu caracter fiscal”.214 alin. reprezentând în fapt. ori Statul Român nu percepe taxa de poluare produselor naţionale similare. modificată din taxă speciala de primă înmatriculare în taxa de mediu. exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare şi reînmatriculate în România după aducerea lor în ţară. noţiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera. în sensul că taxa de poluare este neutră din punct de vedere fiscal şi că este necesar pentru aplicabilitatea art.E se referă la produsele provenind din alte state membre şi supuse unor impozite interne .E să se ia în considerarea nu numai valoare impozitului intern care se aplică direct sau indirect produselor naţionale şi produselor importate ci şi baza de impozitare şi modalităţile de percepere a impozitului în cauză. de asemenea. iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art.art. Textul art.art.6 din OUG nr. singura diferenţă fiind denumirea . se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatriculare unui autoturism in România. 28 C. superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naţionale similare. precum şi orice măsuri cu efect echivalent”. prin instituirea taxei de poluare . în sensul armonizării legislaţiei româneşti cu cea europeană.90 Tratatul C.11. „între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import. Această interdicţie se aplică.2007.taxa de poluare se aplică discriminatoriu. naţionale şi să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.50/2008 şi clasificarea din punct de vedere al poluării. oricare ar fi denumirea şi modul de aplicare al acesteia.1-3 din codul fiscal. trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare. respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România(second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare. se reţine şi că prin avizul motivat din data de 28.90 din Tratatul C. 25 C. Sunt astfel nefondate susţinerile intimatei Administraţia Fondului Pentru Mediu Bucureşti din întâmpinare. Practic. Conform jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie .deoarece după cum s-a menţionat mai sus . .indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art. o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilite din art.E. De asemenea. Comisia Europeană a solicitat reaşezarea modalităţii de calcul a taxei auto ( de primă înmatriculare). iar afirmaţia intimatei Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti cum că s-a recunoscut de către .E.90 din Tratatul Comunităţii Europene.

Comisia Europeană (C. în fond şi în recurs.75 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea recurentului.] împotriva sentinţei nr. pronunţată de Tribunalul Bihor. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : ADMITE ca fondat recursul declarat de recurentul [..435/CA din 2 iunie 2009. să plătească pârâtei Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea suma de 3486 lei reprezentând contravaloarea taxei de poluare. instanţa de recurs. va fi admisă .50/2008 corespunde normelor comunitare. prima etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar prevăzut de art. Această solicitare a fost transmisă sub forma unei „scrisori de somare”. apreciază recursul declarat de recurentul [. 435/CA din 2 iunie 2009.304 pct.90 din Tratatul Comunităţii Europene. pe care o modifică în totalitate în sensul că: Admite acţiunea formulată de reclamantul [. în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. dispunând anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr.. ca fiind fondat şi pe cale de consecinţă .1 din OUG nr.50/2008) are efecte protecţioniste asupra industriei auto naţionale. . instanţa va obliga pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor – Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea la plata sumei de 45. este neîntemeiată.. suspectând că actuala legislaţie românească (OUG nr.226 din Tratatul C. sentinţa va fi modificată în totalitate . în temeiul prevederilor art. pronunţată de Tribunalul Bihor.Comunitatea Europeană că taxa de poluare instituită prin OUG nr.9 Cod procedură civilă şi art. De asemenea. În consecinţă.E) a solicitat în iunie 2009.] împotriva pârâtei Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor – Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea. 274 Cod procedură civilă. În baza prevederilor art. României .88990 din 8 iulie 2008..E. în baza considerentelor expuse. în temeiul prevederilor art.] împotriva sentinţei nr. emisă de pârâtă cu obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3486 lei. cu motivarea că.63 Cod procedură civilă.. ci constituie venit la Fondul de Mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu. formulată de pârâta Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea şi obligată chemata în garanţie.] împotriva pârâtei DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BIHOR – ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA..50/2008 taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat. în sensul admiterii acţiunii formulate de reclamantul [.. în conformitate cu prevederile art. apreciind soluţia instanţei de fond ca fiind dată cu aplicarea greşită a legii. cererea de chemare în garanţie a Ministerului Fondului pentru Mediu Bucureşti. informaţii în legătură cu legislaţia privind aplicarea taxei de poluare pentru autoturisme.. 312 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.

Admite cererea de chemare în garanţie a ADMINISTRAŢIEI FONDULUI PENTRU MEDIU BUCUREŢTI formulată de pârâta ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNCIPIULUI ORADEA.11. este îndreptăţit la restituirea sumei plătite. reprezentând taxa de poluare.2196050 din 29 aprilie 2008.00 lei şi timbru judiciar mobil în valoare de 1. precizând că a studiat întâmpinarea pârâtelor înaintea începerii şedinţei de judecată.3920/86/2009. Procedura este legal îndeplinită. de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. emisă de pârâtă şi în consecinţă.Secţia comercială. fiind constrâns la plata taxei de înmatriculare pentru a-şi înscrie în circulaţie autoturismul. obligă pârâta la restituirea sumei de 3486 lei. Instanţa. faţă de data de 7 mai 2009. când clientul său a achitat taxa a cărei restituire o solicită în prezentul dosar. pronunţată de Tribunalul Suceava . Restituirea taxei de poluare Pe rolul instanţei se află judecarea recursului declarat de reclamantul [. cu care face dovada plăţii taxei judiciare de timbru în sumă de 20.88900 din 8 iulie 2008. S-a făcut referatul cauzei.5 lei. subliniind că în mod .90 din Tratatul Comunităţii Europene. aşa cum a fost formulat. a pus concluzii de admitere a recursului. La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat Vargan Paul pentru recurent. după care avocatul recurentului a depus la dosarul cauzei chitanţa nr.75 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea recurentului. lipsă fiind acesta şi reprezentaţii pârâtelor-intimate. Obligă intimata DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BIHOR – ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA la plata sumei de 45.] împotriva sentinţei nr. în contradictoriu cu pârâtele-intimate Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava şi Administraţia Fondului pentru Mediu. astfel încât cunoaşte poziţia acestora. în fond şi în recurs.1408 din 3 iulie 2009. Obligă chemata în garanţie să plătească pârâtei Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea suma de 3486 lei reprezentând contravaloarea taxei de poluare.2009.. achitată cu chitanţa seria TS4B nr. Cum şi-a motivat în detaliu cererea de recurs.032289 din 05. cu consecinţa modificării sentinţei primei instanţe în sensul admiterii acţiunii. măsură prin care se încalcă art. apărătorul recurentului consideră necesar să puncteze doar câteva aspecte. a acordat cuvântul la dezbateri. constatând că recursul este legal timbrat şi în stare de judecată. Avocatul reclamantului-recurent. Curtea de Apel Suceava. şi anume faptul că reclamantul.Dispune anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr. ce are efect discriminatoriu..

modificată prin OUG 218/2008 şi prin OUG nr. 274 Cod procedură civilă. 3920/86/2009. achitată pentru reînmatricularea autoturismului. reclamantul [. art. 9426479 din 7 mai 2009. în drept reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe disp. astfel cum este prevăzut de art 124 din Codul de procedură fiscală. 50/2008. plata dobânzii aferente. amintind şi existenţa unei hotărâri CEDO împotriva Franţei din anul 1970. constată: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secţia comercială.2009. sunt obligatorii pentru România şi se aplică în condiţiile stabilite prin tratate şi prin actul de aderare. 554/2004. CURTEA. . deşi din preambulul OUG nr. art. 90 alin. Diferenţierea la care sunt supuse autovehiculele rulate importate faţă de cele deja înmatriculate rezultă din obligativitate de plată a acestei taxe odată cu prima ei înmatriculare în România. 7/2009.06. întrucât în România sunt produse autoturisme cu capacitate cilindrică mai mică de 2000 cm3. 1 al Tratatului Comunităţii Europene. tipul 525 D cu seria de şasiu WBADL91020GW60802.] a chemat în judecată pârâtele Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava şi Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti. iar în vederea înmatriculării acestuia a fost obligat să achite taxa de poluare prevăzută de dispoziţiile OUG nr. ratificat de România prin Legea nr. inclusiv a Tratatului de aderare a României şi Bulgariei. 92/12/CEE din 25. invocă jurisprudenţa Curţii de Apel Suceava. Declarând dezbaterile închise.greşit se motivează de către pârâte că taxa instituită prin OUG nr. solicitând obligarea acestora la restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de poluare prin chitanţa cu seria TS4A nr. de contencios administrativ şi fiscal la data de 09.. Legea nr. susţine avocatul recurentului. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.. Mai arată reclamantul că. Pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată. înregistrată sub nr. 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecţiei mediului. la data de 10 februarie 2008 a achiziţionat din Germania un autoturism la mâna a doua marca BMW. după deliberare. Mai mult. In motivare.1992.50/2008 ar fi o taxă de mediu. reclamantul a arătat că. 25 şi 90 din Tratatul CE. dispoziţiile tratatelor originare înainte de aderare. taxa de poluare auto. prin măsura instituirii taxei în discuţie se protejează indirect producţia internă. prin realizarea unor programe şi proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Directiva nr. 157/2005 care prevede că de la data aderării.02. a fost încasată în contul bugetului de stat cu încălcarea art. jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie Europene. Asupra recursului de faţă.

Promovând o politică de armonizare cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene în materie de protecţie a mediului. taxa pentru autoturismele noi. s-a propus abrogarea articolelor din codul fiscal care reglementau regimul de taxare a autovehiculelor. care urma să fie aplicată cu ocazia primei înmatriculări a tuturor vehiculelor cu motor în România. atât în cazul celor noi cât şi în cazul celor rulate. Guvernul României a susţinut un act normativ care reglementa introducerea unei taxe speciale pentru autoturisme şi autovehicule începând cu data de 01.2007. indiferent de provenienţa lor. Parlamentul României. a considerat că se încalcă principiile Tratatului de instituire a Comunităţii Europene. 571/2003 privind Codul fiscal.01. Guvernul României menţinându-şi poziţia că trebuie evidenţiată diferenţa dintre maşinile high şi low poluatoare şi a propus un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Faţă de sistemul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule reglementat la Titlul VII din Codul fiscal. Mai menţionează secund-pârâta că neadoptarea în regim de urgenţă a OUG nr. a decis instituirea unei taxe speciale pentru autovehicule care. Faţă de această observaţie a Comisiei Europene. în sensul că se aplică un regim discriminatoriu pentru autovehiculele secondhand achiziţionate din alte state membre. prin avizul motivat din data de 28. Comisia Europeană nu a contestat niciodată instituirea taxei ca atare. respectiv din producţia internă. invitând ţara noastră să adopte măsurile necesare pentru a se conforma avizului menţionat anterior în termen de două luni de la primirea acestuia.11. dar şi celor produse în România. Comisia Europeană. 2141 -2143 din Legea nr. în conformitate cu prevederile art. la propunerea Guvernului.în motivare s-a arătat Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a demarat în februarie 2006 o serie de acţiuni pentru introducerea unei taxe ecologice. care se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări în România. era plătită de orice persoană fizică sau juridică. import sau din achiziţii intracomunitare. că atâta vreme cât Comisia Europeană a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG nr. care înmatriculare pentru prima dată în România un autoturism sau autovehicul. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. cu modificările şi completările ulterioare. un mecanism economicofinanciar bazat pe principiul „poluatorul plăteşte”. 50/2008 în conformitate cu cerinţele din avizul motivat putea conduce la sesizarea Curţii de Justiţiei a Comunităţii.2007. potrivit reglementărilor naţionale. A concluzionat secund-pârâta. este aceeaşi. 50/2008 corespunde normelor comunitare. Pentru respectarea principiilor comunitare de impozitare şi pentru stoparea continuării procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru. ci a solicitat reaşezarea modalităţii de calcul în sensul armonizării legislaţiei româneşti cu cea europeană. apreciază că nu pot fi reţinute susţinerile reclamantei potrivit cărora prin instituirea acestei taxe „se constituie o discriminare a regimului fiscal şi că această taxă contravine dispoziţiilor art. . achiziţionate din afara ţării.

în cauzele Air Liquide Industries Belgium. în privinţa importurilor provenind din state membre.90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană (TCE) un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import şi export şi a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art. ca urmare. C-313/05). 90 TCE. analizată. chiar similare în sensul art. 1 TCE.EJ. C-90/94.90 TCE dacă este conceput de manieră a exclude în orice ipoteză ca produsele importate să fie taxate la un nivel superior faţă de .Procedura demarată de Comisia Europeană împotriva României a fost ridicată în 29. 25 TCE. hot.Secţia comercială. 90 din Tratatul CE. în funcţie de criterii obiective. de contencios administrativ şi fiscal. ci intră în sfera regimului general intern de impozitare a mărfurilor şi trebuie. un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse. a respins acţiunea ca nefondată. urmând a se examina dacă taxa de poluare este incompatibilă cu prevederile art.1408 din 3 iulie 2009. 90 alin. Tribunalul Suceava . Outokumpu. deoarece dispoziţiile cuprinse în aceste articole nu sunt incidente în cauză. este lipsită de relevanţă analizarea încălcărilor invocate ale art. urmare a faptului că noua reglementare era compatibilă cu art. Weigel. 25 TCE. nu constituie o taxă vamală la import şi nici o taxă cu efect echivalent în înţelesul art. Brzezinski. cu ajutorul unor criterii obiective. 1 TCE. iar nu în temeiul faptului că trec frontiera.01. prin sentinţa nr. dispoziţiile art. în raport cu art. De remarcat însă că noţiunea de „impozit intern” are accepţiune diferită de cea din dreptul intern. (hotărârea Haar Petroleum. Un sistem de impozite este compatibil cu art. S-a reţinut de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene prin hotărârea pronunţată în cauza Brzezinski. C-213/96. că o acciză care se aplică tuturor autoturismelor în temeiul primei lor înmatriculări pe teritoriul unui stat membru.EJ. directă sau indirectă. Faţă de aceste aspecte. Se recunoaşte în mod constant în jurisprudenţa comunitară libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferenţiată pentru anumite produse. C-393/04 şi C-41/05. Nadasdi şi Nemeth C-290/05).90 al. indiferent de originea produselor. 25 TCE. C-313/05.2009. desemnând în jurisprudenţa C. Asemenea diferenţieri sunt compatibile cu dreptul comunitar dacă urmăresc obiective compatibile cu exigenţele tratatului şi ale dreptului derivat şi dacă evită orice formă de discriminare. C-387/01). sau de protecţie în favoarea produselor naţionale concurente (hot. Finalitatea acestor dispoziţii este de a asigura libera circulaţie a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă prin eliminarea oricărei forme de protecţie ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privinţa produselor provenind din alte state membre (hotărârile pronunţate de C. pentru următoarele considerente: Conform jurisprudenţei constante a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

50/2008 că taxa de poluare se aplică în cazul tuturor autoturismelor. criticând-o pentru aplicarea greşită a legii. că taxa instituită prin O. 2 din ordonanţă. s-a susţinut. Antonio Gomez Valenţe c. C-290/2005). Nu se realizează însă o discriminare între autoturismele second hand importate din statele comunitare şi acestea. Aşadar este incidentă încălcarea art. În motivarea recursului. un sistem de taxare este compatibil cu dispoziţiile art.l TCE atunci când impozitul aplicat produsului importat şi cel aplicat produsului naţional similar sunt calculate în mod diferit. 3 alin.90 al.G. nr. care încalcă principiul nediscriminării prevăzut de art. nr. 50/2008 este suficient de precis în ceea ce priveşte criteriile legate de calculul deprecierii autoturismului (emisia de CO2. prin întâmpinare. Comisia/Grecia.Comisia/Luxemburg.U. ducând. deşi legal citată. iar cel căruia i se impune taxa are la dispoziţie o cale de atac în faţa instanţelor naţionale.G. în condiţiile în care valoarea taxei de poluare nu depăşeşte valoarea taxei reziduale încorporate în valoarea vehiculelor similare deja înmatriculate (hotărârea Brzezinski. apreciind că soluţia pronunţată de prima instanţă este legală şi temeinică.produsele naţionale şi dacă nu are. aceste elemente fiind considerate în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie drept criterii obiective ce pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare (cauza Nadasdi. C-152/89. Pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava. C-375/1995). în cauza de faţă rezultă din cuprinsul art.90 din Tratatul Comunităţii Europene. pe baza unor criterii ce privesc destinaţia lor şi nu provenienţa. A reţinut instanţa de fond că. pentru a contesta modalitatea de calculare a valorii deprecierii (cauza C-393/1998. efecte discriminatorii (hot. Pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu. în termen legal a declarat recurs reclamantul. C-313/05). în nici-o situaţie. Fazenda Publica).U. în esenţă. reiterând susţinerile făcute în faţa instanţei de fond. chiar dacă numai în anumite cazuri. 1 din O. Curtea.G. Sistemul de taxare stabilit prin O. capacitatea cilindrică etc). . a solicitat respingerea recursului. 90 TCE dacă este suficient de precis. îl constată întemeiat. De asemenea. nr. 50/2008 este o taxă de primă înmatriculare şi nu o taxă de mediu. Împotriva acestei hotărâri. 3 alin. astfel încât se poate efectua în temeiul său un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai aproape de realitate. analizând recursul prin prisma actelor dosarului şi a motivelor invocate în declaraţia de recurs. fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele prevăzute de art. la o impozitare superioară a produsului importat. nu s-a prezentat în instanţă şi nici nu a depus întâmpinare.

mai exact. a neutralităţii taxei. ţară care. 90 alin. Se cuvine pentru început să stabilim locul pe care disp.55 „art. reprezentând o exprimare a suveranităţii statale sub forma dreptului de a stabili taxe şi impozite. ca indiferent de sistemul ales. respectiv cu art. . 50/2008 cu dispoziţiile dreptului comunitar. acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. la data intrării în UE. „o comparaţie cu autoturismele second-hand plasate în circulaţie în statul membru înainte de intrarea învigoare a legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă. 90 alin.Atât prin cererea introductivă de instanţă cât şi prin recursul ce face obiectul prezentei cauze. 90 alin. 23-25 TCE. Mai exact. Aceasta nu înseamnă că statele membre trebuie să adopte un anume regim fiscal. taxele vamale la import şi export şi a oricăror taxe cu efect echivalent. aşa cum afirmă Curtea Europeană de Justiţie în cauza C-290/2005. aşa cum a arătat Curtea Europeană de Justiţie în cauza C. se afla în aceeaşi poziţie ca şi România. OUG nr. par. respectiv realizarea unei uniuni vamale şi a unei pieţe unice. 90 reglementează dispoziţiile referitoare la stabilirea taxelor vamale şi a măsurilor cu efect echivalent.393/04 şi C-41/05 Dir Liquide Industries Belgium. în opinia unanimă literaturii de specialitate. 23 stabileşte faptul că sunt interzise. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulaţie a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă. recurentul a reclamat incompatibilitatea dreptului naţional. Aceasta pentru că. având teoretic un preţ mai ridicat). Scopul art. Akos Nadasdi şi C-333/2005. 1 TCE îl ocupă în sistemul prevăzut de Tratat. în relaţiile dintre statele membre. aceea de a nu fi avut anterior o taxă de primă înmatriculare (sau echivalentă). Taxa de poluare introdusă prin disp. cărora deja le-a fost aplicată taxa. art. 90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente”. 50/2008. acesta să se aplice fără discriminare produselor similare importate. 1 TCE interzice taxarea internă discriminatorie. dacă art. Iar această analiză nu poate să înceapă decât de la a observa că. ci impune acestora. Şi nu este inutil de observat că această hotărâre a Curţii a fost pronunţată la cererea unei instanţe din Ungaria. OUG nr. 1 TCE. prin eliminarea oricăror forme de protecţie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre”. Iar acesta este. ceea ce constituie obiectul analizei în această cauză nu poate fi decât verificarea identităţii de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare. aşa încât valoarea reziduală a acesteia să fie inclusă în preţul autoturismelor aflate în circulaţie cu care intră în concurenţă autoturismele second-hand nou importate (acestea din urmă fiind dezavantajate prin faptul că includ valoarea reziduală a taxei. art. Aşadar. verificarea neutralităţii taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru.

2008. În urma cerinţei de „primă înmatriculare” toate maşinile noi. circulă fără să fie impuse taxei de poluare. aşa cum rezultă din preambulul OUG nr. Pentru aceste considerente. vor fi supune unei taxe substanţiale. III din OUG nr.Prin urmare. În această modalitate de reglementare. 90 alin. autovehiculele de o calitate asemănătoare. supuse taxei de primă înmatriculare. la data la care reclamantul a achitat taxa de poluare. care urmează să fie înregistrate în România în aceeaşi perioadă. caracterul discriminatoriu al disp. In cadrul acestei analize trebuie de precizat că. se exceptează de la obligaţia de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule. Pe de altă parte. În conformitate cu jurisprudenţa constantă a Curţii de Justiţie Europene. 218/2008. conform căreia taxa se suspendă pentru anumite autovehicule.12. 1 din Tratatul CE.2007 – 01.12.2008. erau în vigoare prevederile art. . înmatriculate în perioada 15. precum şi toate autovehiculele N 1 cu norma de poluare Euro 4. scopul protejării pieţei interne de autovehicule rezultă implicit din faptul că în România. Curtea constată că actuala formă de reglementare naţională a taxei de poluare. 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate în România şi cu privire la care s-a perceput taxa de poluare. cu condiţia ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective şi să nu aibă ca efect protejarea producţiei naţionale. stabilită potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2009.31. 218/2008 care dispun că „autovehiculele M 1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2.000 cmc. iar nu cu privire la autovehiculele înmatriculate în România înainte de 01. 50/2008. care intră direct pe piaţa maşinilor de ocazie din România. piaţa este dominată de producătorii autovehiculelor ale căror caracteristici tehnice permit scutirea de la plata taxei de poluare. OUG nr. încalcă dispoziţiile art.2007 şi nici cu privire la autovehiculele înmatriculate în perioada 01. dar nu pentru prima dată.” Printre argumentele care au stat la baza adoptării acestei măsuri legislative se află protejarea pieţei interne prin „ păstrarea locurilor de muncă în economia românească. care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv. şi care intră în concurenţă directă cu produsele naţionale. iar un loc de muncă în industria constructoare reprezintă patru locuri de muncă în industria furnizoare”. De asemenea. prin modul în care este formulată legislaţia românească. statele membre pot prevedea taxarea diferenţiată a unor produse similare.01.07.01. însă creşte pentru anumite maşini de ocazie provenite din alte state membre. se urmăreşte un efect protecţionist la nivelul industriei naţionale a autovehiculelor noi.

. Modifică sentinţa recurată şi. precum şi la plata sumei de 59. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene – cauza Costa/Enel (1964) a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea să ducă la anularea lui.].. va admite recursul şi va modifica. în sensul admiterii acţiunii şi va obliga pârâţii la plata sumei de 5.De altfel. de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. dată fiind natura sa orieinală si. Având în vedere acestea. în baza art. fără a solicita sau aştepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau unei alte proceduri constituţionale. în mod direct. Pentru aceste motive.1408 din 3 iulie 2009. Obligă pârâţii să plătească reclamantului suma de 5. dată fiind natura sa originală şi specială. Mai mult. pronunţată de Tribunalul Suceava — Secţia comercială.3920/86/2009. aceeaşi decizie a definit relaţia dintre dreptul comunitar şi dreptul naţional al statelor membre.9. De asemenea... în cazul Simmenthal. în consecinţă: Admite acţiunea reclamantului [. DECIDE Admite recursul declarat de reclamantul [.nu ar putea să ducă la anularea lui.312 din Codul de procedură civilă. Comisia Europeană a transmis României o „scrisoare de somare” ca primă etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar prevăzută de art.674 lei şi dobânda legală aferentă sumei la data efectuării plăţii. în contradictoriu cu pârâtele-intimate Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava şi Administraţia Fondului pentru Mediu. fără a-1 lipsi de caracterul lui de lege comunitară şi fără ca baza legală a Comunităţii însăşi să fie pusă la îndoială. parţial. 304 pct. Curtea. dacă acestea contravin normelor interne.30 lei cheltuieli de judecată din ambele instanţe. cu aceeaşi argumentare. 226 din Tratatul CE.674 lei şi dobânda legală aferentă sumei la data efectuării plăţii. Obligă pârâţii să plătească reclamantului suma de 59.] împotriva sentinţei nr. în numele legii. O noua reglementare privind taxa auto .30 lei cheltuieli de judecată din ambele instanţe. CJE a stabilit că judecătorul naţional este obligat să aplice normele comunitare. arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare în faţa dreptului naţional. sentinţa atacată. art.

a menţionat ministrul Mediului şi Pădurilor. cu reprezentanţii Comisiei Europene. Laszlo Borbely. beneficiind de scutirea la plata taxei. De asemenea. Ministrul Mediului şi Pădurilor. a menţionat că ordinul de ministru care prevede prelungirea acestui program pentru anul viitor a fost deja semnat. tot în domeniul industriei auto primul-ministru Emil Boc a anunţat că Programul Rabla va fi aplicat şi după 1 ianuarie 2010. în acest sens. 1253/117/2009. La rândul său. Laszlo Borbely. ministrul Mediului şi Pădurilor. 1223/2009. urmând să fie extins şi pentru persoanele juridice. 50/2008. în dosarul cu nr. ordinul de ministru este finalizat şi va fi promovat începând cu ianuarie 2010. „Acesta este termenul discutat astfel încât toţi cetăţenii să aibă egalitate de tratament. fiind menţinute aceleaşi prevederi care au fost aplicabile în cursul acestui an. La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă recurentul personal. „Programul va deveni operabil începând cu 1 ianuarie 2010”. pentru prima dată în România se face în termen de 45 de zile. Legislatia nationala incalca Tratatul CE S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul SG. după 1 ianuarie. care va funcţiona din 2010. a precizat că decizia Guvernului va permite persoanelor care au achiziţionat până la 31 decembrie autovehicule cu motoare Euro 4 şi capacitate cilindrică de până la 2000 cmc să aibă timpul necesar să le înmatriculeze. În ceea ce priveşte programul de înnoire a parcului pentru tractoare. indiferent că au cumpărat în acest an sau continuă să-şi cumpere autovehicule până la sfârşitul anului”. împotriva sentinţei civile nr. la finalul şedinţei de Guvern. a afirmat primul-ministru.” Taxa pe poluare. lipsă fiind intimata. Executivul a adoptat. Şeful Executivului a subliniat că această măsură a fost agreată de ministrul Mediului şi Pădurilor. „În momentul actual sunt demarate toate condiţiile pentru a demara acest Program de la începutul lunii ianuarie”. a menţionat ministrul Mediului şi Pădurilor. o Ordonanţă de Urgenţă. inclusiv. pronunţată de Tribunalul Cluj. a afirmat premierul. a afirmat Laszlo Borbely. în contradictoriu cu pârâta PREFECTURA JUDETULUI CLUJ. astfel încât până la sfârşitul lunii ianuarie Programul să fie demarat. „Autovehiculele de acest tip care vor fi aduse în ţară după 1 ianuarie nu vor mai fi exceptate de la taxă”.Comunicat Guvernul Romaniei: “Persoanele care au cumpărat sau vor cumpăra în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009. autovehicule cu motoare Euro 4 şi capacitate cilindrică de până la 2000 cmc înmatriculate pentru prima dată întrun stat membru al UE beneficiază de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule în condiţiile în care înmatricularea. a anunţat primul-ministru Emil Boc. Laszlo Borbely. având ca obiect obligaţia de a face taxa de poluare reglementată de OUG nr. .

Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne. prin înmatricularea acestora în România. CURTEA: Prin sentinţa civilă nr. de conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a respins cererea formulată de reclamantul SG. 4. taxa de poluare instituită de dispoziţiile OUG nr. potrivit dispoziţiilor enunţate anterior. Pentru a pronunţa această hotărâre. cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. S-a adresat pârâtei cu solicitarea de a proceda la înmatricularea autoturismului. potrivit dispoziţiilor art.G. iar potrivit dispoziţiilor art. Or.U. indiferent de provenienţa sau de vechimea acestuia. instanţa de fond a reţinut că reclamantul a achiziţionat. Contrar susţinerilor reclamantului.2009 s-au consemnat atât mersul dezbaterilor. 50/2008. Astfel. 1. această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecţiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care.253/117/2009 de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal.G.2009 pronunţată în dosarul nr. la data de 22. 1. 50/2008 stabileşte. Astfel. astfel. tribunalul a apreciat că în speţă nu sunt încălcate dispoziţiile art. un autoturism marca Suzuki Grand Vitara.10. ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze un autoturism. 50/2008 ca . nici un stat membru nu supune.09. direct sau indirect. dar pârâta a condiţionat acest lucru de plata taxei de poluare prevăzute de OUG nr.2008. importate din Uniunea Europeană. direct sau indirect. O. Caracterul taxei prevăzute de dispoziţiile O. produselor naţionale similare. în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. contribuind. S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prin încheierea de şedinţă din data de 01. astfel încât nu se poate susţine caracterul discriminatoriu al taxei. nr. în contradictoriu cu pârâta INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI CLUJ – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR. cât şi concluziile orale ale părţilor. la poluarea mediului. tribunalul a apreciat că refuzul pârâtei de a înmatricula acest autoturism în absenţa taxei de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat.05. înţeleg să le utilizeze pe teritoriul României. superioare celor care se aplică. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene. care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu. nr.223 din data de 09. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze în România autoturisme second-hand. obligaţia de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.U.Procedura de citare este legal îndeplinită. 1. încheiere ce face parte din prezenta hotărâre. produselor altor ţări membre ale Comunităţii unor impozite interne de orice natură.

. reclamantul apreciază că are dreptul la scutirea plăţii taxei de primă înmatriculare. 50/2008 încalcă prevederile Tratatului U.D.E. reglementări C.U. tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România şi Comisia Europeană. că art. întemeiat pe dispoziţiile art. motiv pentru care a respins-o ca atare..E. nr. Prin urmare. reclamantul susţine că acestea sunt discriminatorii faţă de autovehiculele deja existente în parcul auto naţional.civ. În motivarea recursului. astfel că dispoziţiile O.U. 1. în speţă art.fiind unul de poluare rezultă din dispoziţiile art. din punctul de vedere al autovehiculelor înmatriculate în România după ce anterior mai fuseseră înmatriculate şi în alte ţări membre ale U. respectiv art. parag. reclamantul a arătat că refuzul pârâtei de a înmatricula autoturismul în lipsa plăţii taxei de poluare este în contradicţie cu dispoziţiile Tratatului U.O. iar instanţele judecătoreşti au obligaţia de a respecta dispoziţiile dreptului comunitar.E. cu cheltuieli de judecată. 214 ind. 1 Cod fiscal şi apreciată ca nelegală de către instanţe.pr. nr. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate.. În sprijinul susţinerilor sale. astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislaţiei comunitare. În ceea ce privesc prevederile O.G.. 2. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul SG solicitând admiterea acestuia şi casarea sentinţei atacate.G. care enumeră categoria de programe şi proiecte pentru protecţia mediului care urmează a fi finanţate din sumele colectate potrivit actului normativ. deoarece nu se încadrează în nici una din situaţiile legal stabilite ca fiind situaţii generatoare a obligaţiei de plată a taxei respective. 1 din Tratatul C.G. nr. Invocând dispoziţiile Tratatului de Aderare al României la Uniunea Europeană. Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât şi în practica judiciară internă şi cea a C. 299 – 316 C. 139 alin. reclamantul susţine că taxa de primă înmatriculare are un vădit caracter ilicit. acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispoziţiile art. 1 alin. acţiunea formulată fiind nefondată.C. 50/2008. dispoziţii care sunt compatibile cu dreptul comunitar. În consecinţă. reclamantul a invocat şi dispoziţiile art. chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiţionarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe. 90 parag.U.E. De asemenea. 50/2008. precum interpretările Curţii Europene de Justiţie.E. 90 din Tratat produce efecte directe şi ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicţiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Nu în ultimul rând.J. 1 din Constituţie care instituie obligativitatea României de a aplica cu prioritate dreptul comunitar.E. 90. tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a condiţionat înmatricularea autoturismului reclamantului de plata taxei de poluare reglementate de dispoziţiile O.

recurentul a obtinut un certificat de autenticitate din partea Registrului Auto Roman. compatibilitatea O. Astfel.03.2008.G. Motivele invocate in sustinerea acestei cereri sunt similare argumentelor care motiveaza recursul dedus judecatii.2008. iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare. inclusiv taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule. atat in sensul prezentarii documentelor cat si in sensul achitarii tuturor taxelor prevazute de legislatia in vigoare. .03. urmarind modificarile succesive ale O. reclamantul recurent a adresat o cerere Institutiei Prefectului Judetului Cluj – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor prin care a solicitat inmatricularea autoturismului fara achitarea taxei de poluare. La data de 22.U. 50/2008. Cererea nu a fost solutionata.2009.01. .. nici parata intimata nu a facut dovada modului de solutionare a cererii.G. stabilita de OUG 50/2008. Ulterior. are competenţa atunci când dă efect direct dispoziţiilor art.U. invocand faptul ca nu poate proceda la inmatricularea autoturismului in lipsa dovezii achitarii taxei de poluare. insa prin intampinarea formulata la cererea de chemare in judecata s-a opus la admiterea acesteia.concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare şi economice în luna octombrie. La data de 29. reclamantul recurent a achizitionat din Germania un autoturism marca Suzuki Grand Vitara.09. afectat de criza financiară internaţională.Ab intio. constata faptul ca solicitarea de inmatriculare a autoturismului si refuzul autoritatii administrative de a inmatricula acel autoturism in absenta dovezii de achitare a taxei de poluare a avut loc dupa data modificarii O.. -faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească. cu motivarea ca prima inmatriculare a vehiculelor in Romania se poate efectua doar daca sunt respectate dispozitiile art.Judecătorul naţional.G.U. care relevă o scădere importantă a pieţelor auto şi a producţiei industriei furnizoare. 50/2008 cu prevederile comunitare incidente trebuie analizata prin raportare la modificarile aduse prin OUG 218/2008. 218/2008 a fost publicat in Monitorul Oficial in data de 11. la data de 26. In consecinta.U.G.G. cererea nesolutionata adresata autoritatii administrative este datata 26. 218/2008. inmatriculat pentru prima data in Germania in anul 2003. Analiza trebuie efectuata in primul rand prin relevarea scopului urmarit de catre Guvernul Romaniei prin adoptarea ordonantei de urgenta. Astfel. iar O. 50/2008 prin O.12. in preambului ordonantei de urgenta analizate se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara avand in vedere: . trebuie insa enuntata starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecatii si plecand de aspectele concrete ale spetei trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar. precum şi măsurile de susţinere a sectorului de automobile. 7 din OMAI 1501/2006..U.2009.. 90 din Tratat să aplice procedurile naţionale de aşa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin şi efectiv protejate. Instanta de recurs.2009. ca prim judecător comunitar.

inclusiv a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. desi initial taxa de poluare era datorata la prima inmatriculare a autoturismelor in Romania.autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2. având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgenţă. 50/2008.G. categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autorismelor produse in Romania.. prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze. trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate. Pentru aceste argumente. prin ultimele modificari aduse O. ţinând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile. 218/2008. Astfel. influentand astfel alegerea consumatorilor. astfel incat consumatorii sunt descurajati sa aleaga produsele importate in vederea .G. Astfel. Astfel . 50/2008.Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are are nicio legatura cu scopul declarat al adoptarii O. In consecinta. 50/2008 s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si pastrarea locurilor de munca angrenate in productia de autovehicule. O. precum şi toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4. care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial „asigurarea protecţiei mediului prin realizarea unor programe şi proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislaţia comunitară în acest domeniu.U.U.000 cmc. iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare. Schimbarea de intentie declarata expres de catre legiuitor nu lasa loc vreunei interpretari. Intr-un mod deloc intamplator. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatilor Europene. o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. atunci cand produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta. pentru evitarea oricăror consecinţe juridice negative ale situaţiei actuale”. care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv... o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare.G.G. chiar si potential. consumul produselor importate.U. prin actul normativ enuntat. de la necesitatea sustinerii unor programe de protectie a mediului prin imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu. 90 din Tratatul CE. indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand. 50/2008. taxa de poluare incalca prevederile art.U. se exceptează de la obligaţia de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. scopul declarat al O. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca. in jurisprudenta referitoare la art. Curtea de Justitie Europeana a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate.

protejand industria nationala a autovehiculelor noi. In urma modificarilor aduse prin O. deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor. Astfel. 218/2008. 50/2008. fortei de munca si capitalului. discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale. scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor. iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre.infringement. in temeiul art. Comisia se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. in speta fie spre cele deja inmatriculate in Romania. exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi. iar pe de alta parte. de catre Comisia Europeana. la data de 25. pe de alta parte.G. Astfel. cu caracteristicile celor produse in Romania si restul autoturismelor noi. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale. fie spre cele produse in Romania. 90 din Tratatul CE. circula fara sa fie supuse acestei taxe. 1 punctul 9 C. art. iar norma fiscala nationala contrara art. in baza art.c. recursul declarat va fi admis. norma interna indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. instanta va lua act de faptul ca la termenul din . asa cum a fost modificata prin OUG 218/2008. exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania si autoturismele second hand deja inmatriculate in Romania si mai mult. 90 trebuie inlaturata de la aplicare. vor fi supuse unei taxe substantiale. astfel incat alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse. in urma aplicarii cerintei de prima inmatriculare. ar putea duce la discriminarea acestor masini de ocazie. masinile de o calitate asemanatoare care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale.. Pentru toate aceste considerente.p. 226 din Tratatul CE. toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de .2009.U. sentinta recurata va fi modificata in sensul admiterii cererii de chemare in judecata si obligarii paratei la inmatricularea autoturismului fara achitarea taxei de poluare reglementata prin dispozitiile O. conform modificarilor introduse prin OUG 218/2008. 90 este aplicabil. Comisia considera ca prevederile legislatiei romanesti conform carora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre.realizarii unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca. Cu privire la cheltuielile de judecata ocazionate de solutionarea cererii atat de catre prima instanta cat si in calea de atac declarata. Astfel.U. prin declansarea acestei proceduri.G. in ultima forma a acesteia. Comisia a motivat declansarea procedurii de infringement pe urmatoarele argumente: criteriul primei inmatriculari nu este o cerinta pe deplin obiectiva.06... 304 alin. Comisia a mentionat doua aspecte care ridica semne de indoiala asupra compatibilitatii taxei de poluare.

prin incheierea din 18 iunie 2009. in special Virgil Andreies.223 din 8 mai 2009 pronunţată în dosarul nr. recurentul a declarat in mod expres ca nu intelege sa solicite obligarea paratei intimate la plata acestora. a sesizat Curtea de Justiţie Europeană cu o întrebare preliminară referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin O. PENTRU ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de reclamantul SG. asupra produselor din alte state membre. Fără cheltuieli de judecată. 2/36509/1154/2009 a fost discutata joi. împotriva sentinţei civile nr. 50/2008. in contradictoriu cu intimata Institutia Prefectului Judetului Cluj. domiciliat in [..]. a unor taxe superioare celor care se aplica produselor naţionale. Tribunalul Sibiu a sesizat CJUE cu o intrebare preliminara ref.U.data de 1. articol ce reglementează interzicerea impunerii.10. presedintele CSM.G. pentru motivarea argumentata a solicitarii adresate Curtii de Justitie Europene. Textul notei DAERIP: “Notă referitoare la pronunţarea unei hotărâri preliminare privind compatibilitatea reglementării naţionale referitoare la taxa de poluare cu dreptul comunitar şi ACESTE MOTIVE. de Plenul CSM. taxa de poluare (art. . pe care o modifică şi în consecinta: Admite acţiunea de contencios administrativ formulată de reclamant şi în consecinţă: Obligă pârâtul INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI CLUJ – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR CLUJ să înmatriculeze autoturismul marca Suzuki Grand Vitara nr. Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. 90 din Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene.. nr. cu art. Nota Direcţiei afaceri europene. 1253/117/2009 al Tribunalului Cluj. au avut cuvinte de lauda la adresa presedintei completului de judecata. 1. cu modificările ulterioare.2009. Membrii Plenului. 90 TCE) Sectia comerciala si de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu. Ideea este de a astepta pronuntarea unei hotarari a Curtii de Justitie Europeana. relaţii internaţionale şi programe nr. 17 decembrie 2009. motor H27A serie caroserie: JSAHTX92V00100952 fără plata taxei de poluare instituită de OG 50/2008 cu modificările şi completările ulterioare. judecator Anamaria Raluca Savu.

cu art.punerii în întârziere de către Comisia Europeană a României în ce priveşte compatibilitatea legislaţiei româneşti care vizează taxarea autovehiculelor secondhand în România cu art.G. nr. Sibiu. în ce priveşte compatibilitatea legislaţiei româneşti care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în România cu art.G.U. taxarea autovehiculelor second-hand a determinat Comisia Europeană să declanşeze împotriva României o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. nr. Tribunalul Sibiu solicită Curţii să răspundă la următoarea întrebare: “Contravin dispoziţiile O. Sibiu. 90 din Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene”(II). în temeiul art.U. 90 din Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene. D. I. prin adresa nr. Departamentul pentru Afaceri Europene a informat Consiliul Superior al Magistraturii asupra cauzei C-402/09 înregistrate pe rolul Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene referitoare la demersul Tribunalului Sibiu de a solicita acestei instanţe comunitare să se pronunţe printr-o hotărâre preliminară cu privire la compatibilitatea reglementarii naţionale referitoare la taxa de poluare cu dreptul comunitar (I).U. nr. Prin acţiunea formulată. articol ce reglementează interzicerea impunerii. 25. art. 50/2008. asupra produselor din alte state membre. Administraţia Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului.F. . 50/2008 cu modificările ulterioare dispoziţiilor art.P. 90 din Tratatul CE.F. reclamantul pretinde că taxa de poluare este în realitate o altă forma a taxei de primă înmatriculare reglementate anterior de Codul fiscal şi care a fost deja considerată de instanţele naţionale ca fiind contrară dreptului comunitar. a unor taxe superioare celor care se aplica produselor naţionale. în temeiul O. 90 din Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene La data de 7.G. Acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor Astfel cum rezultă din comunicarea Departamentul pentru Afaceri Europene.12. 90 din Tratatul CE. se instituie într-adevăr o măsură cu adevărat discriminatorie?” Litigiul principal priveşte o cerere de restituire a taxei de poluare achitate în luna iulie 2008.2009. De asemenea.2009.P. pronunţată în cauza Tatu Ioan în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice. 226 TCE. 1/36509/1154/07. reclamantul susţine că taxa de poluare contravine art. De asemenea. 28 şi art. Departamentul pentru Afaceri Europene a informat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la „punerea în întârziere prin intermediul căreia Comisia a declanşat împotriva României prima etapă a fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. cu modificările ulterioare. Tribunalul Sibiu – secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea de Justiţie Europeană cu o întrebare preliminară referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin O.12. Cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare. Prin întrebarea adresată.G. Prin încheierea din 18 iunie 2009. 50/2008. A. II.

care constă într-un dialog administrativ intre Comisie si statul membru UE vizat.U. prin adoptarea O.2009. astfel că aceasta a primit o nouă denumire – taxă de poluare – şi o nouă calificare juridică – taxă de mediu.U. faza precontencioasă. Este important de menţionată că şi anterior. Comisia a declanşat o procedură similară determinată la acel moment de prevederile Codului fiscal referitoare la taxa de primă înmatriculare. 226 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. ar putea decide sa transmită României un aviz motivat. Comisia Europeană a adresat în luna martie 2007 o scrisoare de punere în întârziere Statului român în cuprinsul căreia se aprecia că taxa de primă înmatriculare contravenea Tratatului de aderare şi jurisprudenţei Curţii Europene. conform legislaţiei în vigoare în prezent. faza contencioasă.G. autorităţilor române le-a fost comunicată scrisoarea de punere în întârziere prin intermediul căreia Comisia Europeană a declanşat împotriva României prima etapă a fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. Examinând poziţia Comisiei Europene. Scrisoarea de punere in întârziere declanşează prima etapa a fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. în anul 2007. obligaţia de plată a taxei se aplică “cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România”[1]. Guvernul a iniţiat modificări legislative menite să modifice natura juridică a taxei auto. Astfel. În funcţie de răspunsul primit din partea statului în cauză. nr. mai recent. şi. Astfel. autorităţile romane având la dispoziţie un termen de 2 luni de la primirea respectivei scrisori pentru a comunica poziţia lor. 218/2008.06. nr.G. .G. 208/2008 (ulterior abrogată) prin O. 7/2009. la data de 26. prin O.U. declanşând astfel cea de-a doua şi ultima etapă a fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor.G. 50/2008 a suferit modificări succesive prin O. in scopul identificării soluţiilor adecvate pentru asigurarea respectării dreptului comunitar. şi 2.In conformitate cu art. În cazul in care Comisia va considera că poziţia transmisă nu prezintă suficiente argumente în sensul asigurării respectării dreptului comunitar.000 cmc sunt scutite de plata taxei pe . 50/2008 privind taxa de poluare. Astfel. iar „autovehiculele cu Euro 4 si cu o capacitate cilindrica de cel mult 2. Dar OUG nr. nr. care a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008. o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor se derulează in doua faze: 1. care a intrat în vigoare la data de 15 decembrie 2008.U. care debutează în momentul in care Comisia sesizează Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene şi se finalizează cu hotărârea instanţei comunitare prin care aceasta constata daca statul membru UE vizat si-a respectat sau nu obligaţiile. Comisia poate decide sesizarea Curţii de Justiţie. Adoptarea de către Guvern a acestei ordonanţe a determinat retragerea de către Comisia Europeană a propunerii de decizie pentru sesizarea Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. nr.

daca este respinsa cererea de anularea a unei deciyii de concediere. La randul lor. hotararea judecatorului este creatoare de jurisprudenta. Argumentand minutios in fapt si in drept. vor impartasi sau nu punctul de vedere al acestuia si al colegilor sai. E adevarat ca publicul are acces la informatii in special din dosarele penale implicand politicieni sau mari oameni de afaceri.” Poziţia Guvernului României a fost comunicată Comisiei Europene la data de 28. de dreptul muncii. partile si avocatii vor sti modul de gandire al unui judecator. „autorităţilor române le-a fost comunicată punerea în întârziere prin intermediul căreia Comisia a declanşat împotriva României prima etapă a fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. In primul rand. hotararea judecatorului va servi ca model pentru alti colegi. si chiar autoritati statale. mai precis la data de 26. judecatorul este chemat sa solutioneze un litigiu concret.poluare in România dacă se înmatriculează pentru prima dată in orice stat din Uniunea Europeana în perioada 15 decembrie 2008 – 15 decembrie 2009”[2] Ulterior acestor modificări. o incredintare a unui minor numai unuia dintre parinti cu restrangerea excesiva a dreptului de vizitare din partea .2009. care este astfel si putere. cu referire la compatibilitatea legislaţiei româneşti care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în România cu art. de contencios administrativ si fiscal. in mentinerea si ridicarea anumitor conceptii la nivel de principiu. Având în vedere aceste aspecte. comerciale. Diferenta de tratament. care face obiectul sesizarii instantei. reclamantul si familia acestuai vor fi pusi in situatia de a-si cauta alte surse de venit. judecatorul contribuie la restabilirea ordinii de drept incalcate. 90 din Tratatul de instituire a CE Rolul judecatorilor este unul de o mare importanta sociala. de asigurari sociale. Taxa de poluare prevazuta de OUG nr. propunem informarea Plenului CSM asupra celor două proceduri anterior expuse. In al doilea rand. iar justitia este impartiala. astfel incat abuzul comis de una dintre puterile statului va fi sanctionat de justitie. Prin solutia pe care o da. iar justitia va fi astfel previzibila.2009. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. 50/2008. dar justitia nu este eminamente penala: peste 75% din totalul cauzelor solutionate de judecatori sunt civile. astfel cum precizează Departamentul pentru Afaceri Europene.06. Incalcarea art. referindu-se atat la probele din dosar si legislatia nationala pertinenta. In fata judecatorului toti sunt egali. In al treilea rand. Litigiul poate privi persoane fizie si juridice. cat si la legislatia si jurisprudenta internationala. dar si contraputere. hotararea judecatorului influenteaza indirect si mediul social care are legatura cu partile implicate in dosarul concret pe care l-a solutionat: daca un inculpat periculos este pus in libertate.09. creste sentimentul de nesiguranta al cetatenilor onesti.

Cunoscand public hotararile judecatoresti de importanta sociala care se pronunta in Romania.90 din Tratatul UE. Reprezentanta reclamantului depune la dosar practica judiciara si arata ca nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat. certificatul de inmatriculare tradus in limba romana (f. Procedura este legal indeplinita. pe motiv ca pentru a proceda la inmatricularea unui autoturism.celuilalt parinte va bulversa relatia parinti-copil.2008. Reclamantul considera ca. 50/2008. contractul de vanzare-cumparare al autoturismului (f. 1501/2006. Or. un exemplar fiind comunicat reprezentantei reclamantului.9). Reprezentanta reclamantului solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata.10) 2.11. paratul a solicitat respingerea actiunii formulate de reclamant. respectiv art.8). Intampinarea Prin intampinarea depusa. in timp ce pentru autoturismele deja inmatriculate in Romania. reclamantul a solicitat obligarea paratei la inmatricularea fara plata taxei de poluare a autoturismului marca BMW fabricat in 1991. respectiv cu art. . 25. pentru motivele expuse in scris. judecatorii vor fi mai responabili cu privire la consecintele deciziilor lor. La cererea de chemare in judecata au fost depuse ca probe cartea de identitate a vehiculului (f. 28 si art. iar cetatenii vor avea mai multa incredere in justitie. La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta reprezentanta reclamantului. Or. 7 din Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr.11. S-a facut referatul cauzei de catre grefier dupa care se constata ca la data de 27. intrucat aceasta taxa trebuie platita la prima inmatriculare in Romania a unui autoturism. printre care figureaza si cerinta existentei dovezii pentru plata taxei de inmatriculare stabilita potrivit legii. ST. av. dintr-un alt stat al Uniunii Europene. imprejurare fata de care instanta declara inchisa faza probatorie si acorda cuvantul in fond. restituirea unei case nationalizate catre proprietar are ca efect lipsirea de locuinta a familiilor de chiriasi s. pretinde indeplinirea conditiilor prevazute in art.d. cu cheltuieli de judecata. la o noua inmatriculare taxa nu mai este perceputa (f. Reclamantul a mai aratat ca nici taxa de poluare nu ar fi conforma cu Tratatul UE. 2141 -2143 Cod fiscal. care au fost declarate de instantele romanesti ca fiind neconforme cu dispozitiile art. Reclamantul si-a motivat actiunea aratand ca a achizitionat acest autoturism in august 2008. aceasta pentru ca taxa de poluare s-ar percepe numai pentru autoturismele inmatriculate in Uniunea Europeana si reinmatriculate pentru prima data in Romania. lipsa fiind parata. 11 din OUG 195/2002.2008 sa depus la dosar intampinare din partea paratei. toate aceste aspecte ajuta la conturarea unui anumit aspect al vietii sociale. judecatorul influenteaza destine umane.a. INSTANTA 1. Cererea de chemare in judecata Prin cererea de chemare in judecata din 04.2-6). FC in substituire av. Serviciul Public Comunitar – Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor. insa ca pentru a-l inmatricula in Romania i se impune achitarea taxei de poluare prevazuta in OUG nr. 90.m. art. s-ar pastra conceptul de "taxa de prima inmatriculare" instituit initial prin prevederile art.

3.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputatilor. nici intre autoturismele noi si cele second-hand. Taxa se calculeaza de autoritatea fiscala competenta (art 5 alin 1). precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea. rezulta ca taxa pe poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania.09. 4. Potrivit OUG nr 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.2008. care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic. Autoturismul reclamantului nu intra in categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art 3 alin 2 si art 9 alin. al carui scop este. in aceasta materie ar fi incidente dispozitiile OUG 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule.1). b Reglementari interne b1. Tribunalul retine ca autoturismul in cauza este din categoria M (1). aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice.09. A fost cumparat de reclamant in data de 22. fara ca textul sa faca distinctia nici intre autoturismele produse in Romania si cele in afara acesteia. sa aiba ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru.13-16).08. in principiu. Reglementari incidente Problema de drept care se pune in cauza este daca legislatia interna potrivit careia reclamantul ar datora taxa pe poluare este compatibila cu prevederile legislatiei internationale si comunitare. Autoturismul a fost fabricat in anul 1991 si inmatriculat pentru prima data in Germania la data de 30. Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art 4 lit a). Asadar. Pentru a interpreta corect acest act normativ si a identifica intentia legiuitorului. o consecinta ar fi fost facilitarea intrarii in Romania a unui numar foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani. care s-a prezentat in luna urmatoare la autoritatile romane in vederea inmatricularii autoturismului pentru prima data in Romania. fiind tinut sa respecte legislatia interna chiar si in situatia in care ulterior legiuitorul o va modifica pentru a asigura compatibilitatea legii interne cu dreptul comunitar (f. Tribunalul utilizeaza interpretarea teleologica (dupa scop): In expunerea de motive care insoteste proiectul de lege privind aprobarea OUG 50/2008 depus la Parlament sub nr PL-x 536/10. se vrea ca taxa pe poluare. Deoarece OUG a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2008 (art 14 alin 1). are capacitatea cilindrica 1795 cm3 si norma de poluare Euro2. 211/2003 (art 3). corect – `poluatorul plateste` -. astfel cum sunt acestea definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere. transporturilor si locuintei nr. astfel ca paratul nu poate proceda la inmatricularea autoturismului apartinand reclamantului in absenta achitarii taxei speciale pentru inmatriculare. .1991. este mentionat in mod expres ca daca nu s-ar fi promovat acest act normativ. nu si pentru cele aflate deja in circulatie inmatriculate in tara.dupa abrogarea articolului 2141-2143 din Legea 271/2003 privind Codul fiscal. Starea de fapt Din inscrisurile depuse in probatiune. se datoreaza aceasta taxa pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) si N(1)-N(3). Cererea reclamantului a fost respinsa pe motiv ca nu exista dovada achitarii taxei de poluare reglementata de OUG 50/2008.

care au prioritate fata de dreptul national. precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu. li se aplica taxele prevazute in anexele nr. ca urmare a aderarii. direct sau indirect. b. impozite interne de orice natura. Presedintele . Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicarii directe a reglementarii comunitare. Instanta constata ca. se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. autovehiculele a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. 90 este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor.1. inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania. OUG 208/2008 a fost abrogata prin OUG nr 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.l din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prevede: "Nici un stat membru nu aplica.000 cmc. ca urmare a aplicarii dreptului intern. Scopul general al art. indiferent cand are loc . 50/2008 (art II).b2. mai mari decat cele care se aplica. prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. Reglementari comunitare Art. Rezulta ca pentru autovehiculul second-hand in cauza. in cauza sunt aplicabile in mod direct dispozitiile din dreptul comunitar. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistenta produselor provenite din alte state membre. 1 si 2. precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4.dupa data de 1 iulie 2008 – prima inmatriculare in Romania. precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4. Potrivit OUG 208/2008 pentru stabilirea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule. 90 par. (1) Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. respectiv a OUG 50/2008. Potrivit art. Constitutia Romaniei: De la 1 ian 2007. produselor altor sate membre. au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. Romania este stat membru al Uniunii Europene. stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. Acesta rezulta din doua argumente: c. care face parte din categoria M1 si are norma de poluare Euro 2.148 din Constitutie. Aceste prevederi se aplica pana la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (art III).000 cmc. reclamantul ar datora taxa de poluare. Normele aplicabile in speta Organele fiscale din Romania au invocat legalitatea incasarii taxei. se creeaza o diferenta de tratament fiscal intre masinile noi si cele vechi. b3. cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2).000 cmc si care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene incepand cu data de 15 decembrie 2008 se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule. Asadar. iar Parlamentul. Conform art III al acesteia. in comparatie cu produsele interne. direct sau indirect produselor nationale similare". intr-adevar. 50/2008. (2) Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv. inmatriculate in Romania dupa intrarea in vigoare a OUG 50/2008. c.

50/2008 este contrara art. Mai mult. 208/2008 si 218/2008. Or.U. fara a solicita sau astepta eliminarea acestora pe cale administrativa sau a unei alte proceduri constitutionale. Iar ca urmare a adoptarii O. taxa pe poluare diminueaza sau este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru: cumparatorii sunt orientati din punct de vedere fiscal sa achizitioneze autovehicule second-hand deja inmatriculate in Romania. Euro 4. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene. este de notorietate ca in Romania sunt produse autoturisme cuaceste caracteristici) care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania in perioada 15. atat timp cat norma fiscala . in cauza Simmenthal (1976). Solutia instantei O.2008 – 31. fara a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara si fara ca baza legala a Comunitatii insasi sa fie pusa la indoiala. dinainte de aderare.G. Dar se percepe aceasta taxa de poluare la autoturismul produs in tara sau in alt stat membru UE. intentia legiuitorului de a influenta alegerea consumatorilor a devenit mai evidenta: a fost inlaturata taxa de poluare pentru autoturismele noi. d. taxa pe poluare a fost introdusa in legislatia interna de abia in anul 2008. daca acesta contravin normelor interne. rezulta ca pentru un autoturism produs in Romania sau in alte state membre UE nu se percepe la o noua inmatriculare taxa de poluare. De asemenea. daca este inmatriculat pentru prima data in Romania.Romaniei. precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare in acest litigiu (Germania). dupa aderarea Romaniei la UE. Compatibilitatea dintre dreptul intern si cel comunitar in speta Analizand dispozitiile OUG 50/2008 cu modificarile ulterioare. data fiind natura sa originala si speciala. De altfel. statul nostru si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitatii.2009. vanzarea autoturismelor noi produse in Romania. prin Legea nr.4).12. favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si. Reglementata in acest mod.G. Prin Decizia in cauza Costa/Enel (1964). acest lucru nu este admisibil cand produsele importate sunt din alte tari membre ale UE. Jurispudenta Curtii de Justitie Europene:. capacitate cilindrica mai mica de 2. Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin. in mod direct. astfel incat consumatorii sunt directionati fie spre un autoturism nou. aspect ce reiese explicit din preambului O. fie spre un autoturism second-hand deja inmatriculat in Romania. aceeasi decizie a definit relatia dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre aratand ca dreptul comunitar este o ordine juridica independenta care are prioritate de aplicare chiar si in fata dreptului national ulterior – or. potrivita caruia: `Guvernul Romaniei se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca. 218/2008.U. mai recent.2. nr. CJE a stabilit ca legea care se indeparteaza de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea sa duca la anularea lui. Se protejeaza astfel productia interna. in speta. nr. iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare` 5.U. nr.12.000 cm3 (or. CJE a stabilit ca judecatorul national este obligat sa aplice normele comunitare. intrucat este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme secondhand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. daca a fost anterior inmatriculat tot in Romania. c.G.

ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate in traffic. Asupra incalcarii art 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferenta de tratament s-a pronuntat Curtea de la Luxembourg prin hotararea din 11 august 1995. sau prin hotararea din 7 mai 1987. Cluj sa inmatriculeze autoturismul apartinand reclamantului marca BMW 318 i. potrivit principiului `poluatorul plateste`. paratul va fi obligat sa plateasca reclamantului. G. cu sediul in Cluj-Napoca. Acest tip de discrimnare se discuta insa in raport de art 16 din Constitutie. fara plata taxei de poluare prevazuta de OUG nr. cheltuieli de judecata in suma de 1. 6. seria sasiu AABM2N2111J88E0. cauza 184/85. dispozitii fata de care nu este implinit cadrul procesual (neprecizarea actiunii in acest sens si nechemarea in judecata a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii). Tribunalul mai remarca un alt tip de discriminare: intre persoanele care au solicitat inmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 si cele care inmatriculeaza autoturisme ulterior: doar aceste din urma persoane platesc taxa de poluare. Cluj – Serviciul Public comunitar Regim de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. desi din preambulul OUG 50/2008 rezulta ca s-a urmarit asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului. taxa menita sa descurajeze importul de banane in Italia). F. culoare negru. Discriminarea este realizata de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul inmatricularii. precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4. Cheltuieli de judecata Fiind cazut in pretentie.civ. Comisia c. b-dul 21 Decembrie 1989 nr 58.a.000 lei. Roders BV s. IN NUMELE LEGII HOTARASTE Admite actiunea formulata de reclamantul PRF.nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze. art 26 din Pactul International din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile si politice. Obliga parata Institutia Prefectului jud. an de fanricatie 1991. reprezentand onorariul avocatului angajat.000 cmc. care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 . Italia (bananele importate in Italia si fructele cultivate in Italia). 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. in baza art 274 C. cauza 193/85. influentand astfel alegerea consumatorilor (CJE. PENTRU ACESTE MOTIVE. Cu recurs in 15 zile de la comunicare. consumul produselor importate. 50/2008. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen (discriminare intre vinurile din Luxemburg si vinurile din fructe provenite din alte state membre). Amministrazione delle finanze dello Stato – in speta. ratificat de Romania prin Decretul 212/1974 si a art 1 si 2 din OG nr. hotararea din 7 mai 1987. chiar si potential. cauzele reunite C-367/93 la C-377/93.22-23). Noua reglementare stabileste ca autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.proc. desi este evident ca polueaza si autoturismele primei categorii de persoane cele inmatriculate ulterior. c. jud. Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 1000 lei cheltuieli de judecata. Cooperativa Co-Frutta Srl c. care a fost dovedit cu chitantele depuse (f.

000 cmc. 214 1 – 2143 Cod fiscal sub denumirea de „taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule”) intra. se excepteaza de la obligatia de plata a taxei de poluare pentru autovehicule. . 50/2008 Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc. precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4. 50/2008 si noua taxa se va restitui in baza unei proceduri care urmeaza sa fie stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului economiei si finantelor in termen de 30 de zile de de la data publicarii prezentei ordonante de urgenta. se excepteaza de la obligatia de plata a taxei de poluare pentru autovehicule. 50/2008 si noua taxa se va restitui in baza unei proceduri care urmeaza sa fie stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului economiei si finantelor in termen de 30 de zile de de la data publicarii prezentei ordonante de urgenta. cu incepere de la 1 iulie 2008. Se mai arata ca diferenta dintre taxa stabilita potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. Taxa de poluare. precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4. precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4. 50/2008 Celebra „taxa de prima inmatriculare” (in fapt. inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii europene si care se inmatriculeaza in Romania. acciza prevazuta in art.inclusiv. care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv. 50/2008. Taxa de prima inmatriculare. intr-o noua faza a existentei sale. Efectele juridice ale OUG nr.000 cmc. inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii europene si care se inmatriculeaza in Romania. li se vor aplica taxele stabilite prin anexele noii ordonante de urgenta. Se mai arata ca diferenta dintre taxa stabilita potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. In cele ce urmeaza. ne ingaduim cateva observatii asupra efectelor juridice ale OUG nr. Modificari privind taxa de poluare Noua reglementare stabileste ca autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. ca urmare a adoptarii de catre Guvern a OUG nr. prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. li se vor aplica taxele stabilite prin anexele noii ordonante de urgenta. 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. 50/2008 Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.

Art. 50/2008 nu a fost inca aprobata prin lege. 1 din Codul fiscal. aceasta din urma concluzie este sustinuta de un argument suplimentar: legiuitorul (Guvernul) nu a prevazut expres in textul OUG nr. iar in sensul art. 24/2005). 2141 – 2143 C. 11 din OUG nr. dar ea este solutia juridica corecta ce decurge din aplicarea riguroasa a dispozitiilor legale in vigoare. • Efecte juridice produc eventual doar ordonantele de urgenta aprobate prin lege. 11 din Ordonanta de urgenta nr. in mod eronat. ea nu produce niciun fel de efecte juridice de la 1 iulie 2008. 1 alin. fisc. texte ce reglementeaza taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule.. cu titlu de taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule. Evident ca aceasta solutie nu il avantajeaza pe contribuabil. 14 din OUG nr. 2. O asemenea formula a fost folosita de legiuitor in cazul altor acte normative care au modificat Codul fiscal (de pilda. OUG nr. 2 din acelasi act normativ. Pornind de aici si avand in vedere si textul art.1. pentru ca acesta se modifica numai prin lege. 2141 – 2143 C. Din analiza acestor texte. nu insa si in cazul OUG nr. 2 din Codul fiscal. in sensul strict al termenului. • Avand in vedere textul art. 4 alin. rezulta cu certitudine ca: • Nicio ordonanta de urgenta nu poate modifica Codul fiscal. 3 din Codul fiscal. fisc. care continua sa produca efecte juridice. care stabileste ca se va restitui contribuabilului suma rezultata ca diferenta intre suma achitata in perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008. prin derogare de la art. in litigiiile ce au ca obiect restituirea integrala a sumelor colectate in perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008. 4 alin. In opinia noastra. Din moment ce OUG nr. organul fiscal ar putea fi tentat sa invoce faptul ca solutiile instantelor. si o taxa de poluare. orice modificare sau completare a Codului se face numai prin lege. 2141 – 2143 C. . 2 din Codul fiscal. 2141 – 2143 din Codul fiscal. 50/2008 privind taxa pe poluare pentru autovehicule. 50/2008. Ordonanta de urgenta nr. 50/2008). ca de la 1 iulie 2008 au fost abrogate dispozitiile art. 4 alin. si cuantumul rezultat din aplicarea OUG nr. rezulta ca la 1 iulie 2008 nu au fost abrogate dispozitiile art. 50/2008 nu a intrat in vigoare in ceea ce priveste modificarea Codului fiscal (abrogarea art. 50/2008. 50/2008. 4 alin.. la data intrarii in vigoare a acestui act normativ (1 iulie 2008) se abroga art. modificarile sau completarile intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege. 2141 – 2143) nu pot produce efecte juridice mai devreme de 1 ianuarie 2009. suplimentar. fisc. 50/2008 ca acest act normativ va intra in vigoare mai devreme. 50/2008 este inaplicabil litigiilor in curs de solutionare si care au ca obiect restituirea integrala a sumelor colectate in perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008 Pretinzand. ar trebui influentata de art. potrivit caruia Codul prevaleaza fata de orice alte acte normative (deci inclusiv fata de art. 163/2005. Conform art. oricum modificarile aduse Codului fiscal (abrogarea art. 14 din OUG nr. Guvernul a instituit doar.) Potrivit art. Legea nr.

. Decurge de aici ca statul roman nu este in drept sa pastreze nimic din sumele incasate nelegal in intreaga perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2007 si 30 iunie 2008. Noua taxa de poluare instituita prin OUG nr. nu pot fi obligati sa achite o alta taxa in temeiul noii reglementari. • Tinand cont de principiul neretroactivitatii legii. 2141 – 2143 C. 50/2008 este nelegala si inaplicabila intrucat: . consacrat de art. din moment ce ei si-au inmatriculat autoturismul anterior datei de 1 iulie 2008. Daca instituirea unei taxe de mediu reprezinta un aspect cu . achitand taxa speciala corespunzatoare. ei sunt indreptatiti la restituirea integrala a unei taxe incasate cu incalcarea dreptului comunitar. intrucat cele doua prelevari au naturi juridice diferite (acciza.statul roman nu poate sustine ca este indreptatit sa pastreze o taxa sau o parte dintr-o taxa prelevata nelegal.statul roman nu poate aplica retroactiv o norma juridica.pe cale de consecinta. fisc. o asemenea solutie nu este aplicabila pentru cel putin urmatoarele motive: • Incasarea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule s-a facut fara temei legal in perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008. noua taxa introdusa prin OUG nr.In opinia noastra. Luand in considerare toate cele prezentate mai sus. 148 din Constitutia Romaniei). 50/2008 are o sfera de aplicabilitate restransa si taxeaza poluarea produsa de autoturismele inmatriculate in Romania dupa data de 1 iulie 2008. nu este posibila nicio “compensare” intre sumele deja achitate (conform art. 3. 11 din OUG nr. Pe cale de consecinta. 2 din Constitutie. 15 alin. respectiv bugetul Fondului de mediu). 50/2008 la Fondul de mediu (taxa de poluare). rezulta ca noua ordonanta de urgenta nu se poate aplica situatiilor juridice nascute anterior. au dispus restituirea integrala a taxelor incasate cu incalcarea dreptului comunitar. Acesta este motivul pentru care instantele judecatoresti din Romania. respectiv taxa de mediu) si se fac venit la doua componente distincte ale sistemului bugetar (bugetul de stat. 50/2008). • Nu poate opera o compensare intre sumele achitate anterior in contul bugetui statului (taxa de prima inmatriculare) si sumele care ar fi ipotetic datorate in temeiul OUG nr.) si sumele ipotetic datorate (in temeiul OUG nr. rezulta ca solutia propusa de art. Iata de ce contribuabilii care si-au inmatriculat autoturismele in aceasta perioada. . potrivit criteriilor alese pentru determinarea acestei taxe. achitand taxa stabilita potrivit art. 2141 – 2143 C. fisc. toate persoanele care si-au inmatriculat autoturismele sau autovehiculele in perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008 au facut acest lucru in temeiul reglementarilor in vigoare in aceasta perioada. • Pe de alta parte. o reglementare contrara dreptului comunitar neputand produce vreun efect juridic fara a se aduce atingere chiar fundamentelor Comunitatii Europene. intelegand faptul ca au obligatia de a aplica cu prioritate dreptul comunitar (potrivit art. nici macar pentru a determina ipotetic taxa care ar fi fost datorata. 50/2008 este discriminatorie Dupa cum se poate cu usurinta observa. precum si acordarea unor despagubiri pentru perioada in care sumele in cauza s-au aflat la dispozitia statului roman.

De pilda. Din pacate. principiul “poluatorul plateste” este aplicat doar in cazul autoturismului inmatriculat dupa 1 iulie 2008. alaturi de taxa de prima inmatriculare. trebuie comparata situatia juridica a unei persoane care detine un autoturism inmatriculat in Romania in anul 2006 si situatia juridica a unei persoane care inmatriculeaza un autoturism identic in Romania dupa data de 1 iulie 2008. 4. Concluzii Sintetic. Ilegalitatea taxei. fara a exista vreo justificare obiectiva pentru acest lucru. Potrivit OUG nr. taxa de poluare are un caracter discriminatoriu. discriminatorie. A. al carui proprietar datoreaza taxa de poluare. ea aplicandu-se diferit unor situatii juridice identice. 50/2008 insa. care cel putin pana la 1 ianuarie 2009 se va aplica in paralel. Nu vom dezvolta aici subiectul ilegalitatii acestei taxe deoarece acesta a fost dezbatut in repetate randuri in literatura de specialitate [1]. accize si taxe vamale. .siguranta pozitiv. in sensul inlocuirii acestor prevederi cu taxa de prima inmatriculare si apoi cu taxa de poluare. S-ar putea replica ca pentru autoturismul inmatriculat in anul 2006 s-au achitat TVA. Preliminarii.o noua taxa de poluare. ambele masini polueaza in egala masura. la intrebarea “Ce aduce data de 1 iulie 2008 in domeniul taxelor datorate cu ocazia primei inmatriculari a unui autoturism sau autovehicul in Romania?” se poate raspunde in felul urmator: . . cunoscuta sub denumirea de ”taxa de prima inmatriculare”. din cauza vaditului ei caracter ilegal. Acest argument nu este pertinent insa din moment ce renuntarea la asemenea impozite indirecte s-a produs. Ambele masini circula in Romania si este evident ca. ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si nu ca urmare a vreunei modificari legislative interne. incalcarea principiului neretroactivitatii legii. proprietarul autoturismului inmatriculat in 2006 nu plateste nimic. avand aceleasi caractieristici. desi autoturismul sau polueaza. insa vom face scurte precizari in acest sens precum si relativ la principiile juridice aplicabile in materie. cu incepere de la 1 ianuarie 2007. modalitatea in care se aplica aceasta taxa este cu siguranta criticabila. inclusiv din punct de vedere administrativ (ANAF se gandeste acum sa reglementeze asa-zisa “procedura de restituire”. In schimb. in principiu. aceasta a generat rumoare in randul lumii juridice dar si in mass-media precum si in randul opiniei publice. Principii Inca de la momentul intrarii in vigoare a articolului 2141 si urmatoarele din Codul fiscal privind taxa speciala de inmatriculare. in masura in care fondurile colectate sunt destinate protejarii mediului inconjurator. desi procedura ar fi trebuit sa se aplice efectiv de la 1 iulie).o procedura de despagubire a contribuabililor carora li s-a prelevat o taxa contrara dreptului comunitar inaplicabila.

Consideram ca este de prisos. principiul nediscriminarii si principiul restituirii in integrum si ab origine a sumelor incasate in baza taxelor cu efect echivalent. apoi observat care sunt modurile in care se comunica contribuabilului un astfel de act administrativ. nu poate avea natura juridica a unui act administrativ fiscal. direct sau indirect. actul administrativ fiscal trebuie sa contina [3] datele de identificare ale contribuabilului sau ale imputernicitului acestuia. ”actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea. observam ca. se poate observa fara a intra in alte detalii ca aceasta chitanta emisa odata cu incasarea taxei nu poate avea natura juridica a unui act administrativ fiscal. consideram ca unele precizari sunt necesare. nici calculatia sumei care se incaseaza. aratam ca potrivit textului constitutional amintit. inainte de toate.E. stiut fiind faptul ca singurul inscris care se elibereaza in urma incasarii acestei taxe. In aceeasi ordine de idei cu cele aratate mai sus. Principiul prioritatii dreptului comunitar in fata celui national este instituit de insasi Constitutia Romaniei. produselor altor state membre impozite directe sau de alta natura mai mari decat cele ce se aplica. prin articolul 148 alineatul 2.E. Legat de primul aspect. direct sau indirect. produselor nationale similare”. fie prin posta. cu atat mai mult cu cat subiectul a fost dezbatut in mai multe randuri. ”Ca urmare a aderarii. au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. cel al contradictorialitatii cu Tratatul C. modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale”. la o prima vedere s-ar putea aprecia ca aceasta chitanta reprezinta un act administrativ fiscal. e-mail. cu respectarea prevederilor actului de aderare”. fax etc. care precizeaza ca ”nici un stat membru nu aplica. textul dintr-un tratat constitutiv este actualul articol 90 alineat 1 din Tratatul C. Insa. precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu. este o chitanta. prin mijlocirea realizata de Constitutie. Or. In ceea ce priveste caracterul ilegal al incasarii acestei taxe. mai sus amintit. In ceea ce ne intereseaza pe noi. sa mai demonstram caracterul ilegal al articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal. principiul aplicarii directe a dreptului comunitar. In ceea ce priveste principiile aplicabile in domeniu consideram ca cele mai importante sunt: principiul prioritatii dreptului comunitarin fata celui national. motivele de fapt. vom observa ca actul administrativ fiscal se comunica [4] fie prin primirea actului sub semnatura de catre contribuabil sau imputernicitul sau. niciuna dintre aceste cerinte nu este indeplinita de aceasta chitanta.Ilegalitatea taxei se concretizeaza sub dublu aspect: in primul rand prin raportarea articolului 148 alineatul 2 din Constitutia Romaniei la articolul 90 alineatul 1 din Tratatul Comunitatilor Europene si in al doilea rand prin faptul ca nu exista niciun act administrativ fiscal prin care aceasta taxa sa fie incasata. Fata de aceste aspecte ce tin de comunicarea actului administrativ fiscal. numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal precum si posibilitatea de a fi contestat. In continuarea lecturii. facuta de un functionar. fie prin publicitate. fiind de domeniul evidentei. Astfel. trebuie pornit de la definitia actului administrativ fiscal [2]. . continuand lectura articolelor ce urmeaza articolului de mai sus.. intre altele. Fata de aceasta definitie legala. prevederile tuturor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. Potrivit articolului 41 din Codul de Procedura Fiscala. fata de faptul ca nu exista un act administrativ fiscal cu privire la aceasta.

insasi Constitutia Romaniei. cu prevederile Tratatului C. se incalca principiul discriminarii. potrivit art.E. nationale. decizii care sunt obligatorii pentru toate statele membre. fiind in discordanta cu prevederile Constitutiei Romaniei.. B. Fata de toate cele aratate mai sus.E. in Romania. in cauza Michel Humblot.Raportat la principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei. similara cazului taxei speciale din legislatia romaneasca.. iar interpretarea acestei instante este obligatorie pentru statele membre [7]. fara a avea pretentia de a fi exhaustivi. spre utilizare.. C. este necesar sa subliniem ca. 220 din Tratatul C. [9]. integrarea si functionabilitatea directa a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei si in beneficiul cetatenilor romani [5] iar in al doilea rand in sensul ca ”judecatorul national insarcinat sa aplice. adica in functie de momentul in care sunt ilicite. adica sa nu fie discriminatoriu” [8]. urmatoarele mijloace procedurale de recuperare a acesteia: 1. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene asigura interpretarea tratatelor.E. iar nu de la data la care caracterul ilicit al acestora a fost constatat de catre C. are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme. inmatriculare. aratam ca taxa de prima inmatriculare are un vadit caracter ilicit.. dispozitiile dreptului comunitar. la alineatul 4 al articolului 148 prevede ca ”[…] autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii […]”. In ceea ce priveste principiul nediscriminarii. Mai mult. chiar ulterioara. Actiune bazata pe contenciosul civil pe unul dintre urmatoarele temeiuri: . implicit. neaplicata.J. la nevoie. dar si cu principiile instituite de C. care au fost si sunt incalcate de existenta acestei taxe de prima inmatriculare sugeram.E.E.C. In alta ordine de idei.J. pe propria raspundere. insa acest sistem de taxare nu trebuie sa intre sub incidenta articolului 90 din Tratatul C.C. Tot in ceea ce priveste principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei. deci din momentul intrarii in vigoare a dispozitiilor articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal. reluand. orice dispozitie contrara din legislatia nationala. s-a aratat ca taxele cu efect echivalent este necesar sa fie restituite in integrum si ab origine. fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acestuia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional” [6]. lasand. Fata de faptul ca la vanzarea autovehiculelor second hand pe teritoriul Romaniei si deja inmatriculate in Romania nu se percepe aceeasi taxa ca pentru autovehiculele second hand inmatriculate pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene si importate.E. Posibilitati concrete de recuperare a taxei de prima inmatriculare Fata de multiplele principii juridice comunitare dar si.. a aratat ca ”statele au libertatea sa taxeze cum doresc autovehiculele ce circula pe drumurile lor publice. urmand apoi sa dezvoltam.C. consideram ca acesta prezinta relevanta sub dublu aspect: in primul rand in ceea ce priveste existenta. in cadrul competentei sale. in urma deciziilor de interpretare.J.

ale AFP-ului.J.2. 3. Actiune in contencios fiscal sub urmatoarele doua modalitati: 3. Imbogatirea fara justa cauza.1. constitutionale precum si a principiilor interpretate si a interpretarilor Tratatului C. contribuabilul-reclamant asigurandu-se sa cheme in judecata o persoana cu personalitate juridica.E. 1.d. sau fotocopia ei.m.1. Actiune bazata pe contenciosul civil 1. Atacarea actului administrativ normativ prin care s-a instituit taxa speciala si solicitarea returnarii sumelor platite.1. Actiune bazata pe plata nedatorata [10] Se va chema in judecata Administratia Finantelor Publice care a incasat sumele aferente taxei. Actiune bazata pe contencios administrativ in conditiile Legii 554/2004 sub urmatoarele forme: 2.1.2.C. Solicitarea restituirii sumelor incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare iar in caz de refuz sau de lipsa a raspunsului. 2. dovada acestui aspect fiind facuta prin chitanta. Raspunderea civila delictuala a statului (articolul 998-999 si articolul 1003 din Codul Civil). de catre C. 1. Atacarea direct la instanta de contencios administrativ a actului prin care s-au incasat sumele si solicitarea returnarii acestora. articolul 1092 din Codul Civil). Formularea contestatiei si indeplinirea procedurilor stabilite de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala. invocandu-se ca temei juridic plata nedatorata raportat la argumentatia prezentata mai sus. prin care s-au incasat sumele respective dar si prin obligatia instituita de Codul Fiscal.2. Plata nedatorata (articolul 992 si urmatoarele. 3.a. sucursalelor s. . impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare.1. 2. in sensul evitarii chemarii in judecata a agentiilor. urmarea procedurilor prevazute de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala. 1.E. in ceea ce priveste incalcarea textelor legale. Se vor analiza conditiile necesare pentru a fi incidenta institutia juridica a platii nedatorate si se vor observa urmatoarele: a) conditia ca prestatia contribuabilului sa fi avut semnificatia unei plati este indeplinita.3.

Avantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt lipsa discutiilor cu privire la natura juridica de act administrativ fiscal a incasarii sumelor in discutie deci si posibilitatea solicitarii restituirii in conditiile termenului general de prescriptie. c) conditia ca plata sa fi fost facuta din eroare este de asemenea indeplinita. in baza normelor procedurale de drept comun. contribuabilul-reclamant va chema in judecata autoritatea publica cu personalitate juridica in conturile careia au fost incasate sumele cu titlu de taxa de prima inmatriculare. existenta acesteia ca institutie juridica este deplin recunoscuta si. mai mult. deoarece ambele modificari isi au cauza in aceeasi operatiune: incasarea sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare. c) conditia cu privire la legatura directa intre cele doua modificari de patrimonii este de asemenea indeplinita. La fel ca in cazul actiunii intemeiate pe plata nedatorata. in literatura de specialitate s-a aratat ca plata nedatorata se intemeiaza pe imbogatirea fara justa cauza [14]. 1. tratata de catre literatura de specialitate [13]. Printre dezavantaje enumeram cuantumul mai ridicat al taxei judiciare de timbru precum si posibilitatea invocarii unor exceptii de competenta a instantei. Actiune bazata pe imbogatirea fara justa cauza [12] Desi imbogatirea fara justa cauza nu are o consacrare legislativa. consideram noi ca sunt indeplinite conditiile erorii de drept. datorita platii insesi. instanta chemata sa se pronunte asupra restituirii sumelor incasate ilegal se va vedea pusa in situatia de a dispune aceasta restituire. potrivit normelor procedurale de drept comun. b) conditia cu privire la micsorarea patrimoniului contribuabilului este de asemenea indeplinita. Se vor analiza conditiile imbogatirii fara justa cauza si se vor observa urmatoarele: a) conditia referitoare la marirea patrimoniului Administratiei Finantelor Publice va fi neverosimila. fata de faptul ca suma a fost incasata de catre aceasta sau in conturile acesteia. raportat la prevederile articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal.b) conditia ca datoria in vederea careia s-a facut plata sa nu existe din punct de vedere juridic este de asemenea indeplinita.2. avand ca temei juridic plata nedatorata. Fata de dovedirea indeplinirii tuturor conditiilor de drept substantial. desi acestea sunt in contradictie cu legislatia si principiile comunitare la care Romania a subscris. . mai mult. Facem totodata precizarea ca plata nedatorata si imbogatirea fara justa cauza nu se exclud una pe cealalta. fata de vaditul ei caracter ilegal [11]. dezvoltata.

conditiile imbogatirii fara justa cauza fiind indeplinite.1 si 2. va chema in judecata Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor.3. relatia Statului. El participa in astfel de raporturi prin Ministerul Finantelor. dar si a Presedintiei. 31 din 1954 ”Statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit. Actiune bazata pe raspunderea civila delictuala a Statului Contribuabilul reclamant. toti in calitate de parati. cu privire la aceasta taxa ilegala precizam ca relatia se concretizeaza prin aceea ca Statul. Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Avantajele si dezavantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt cele aratate la punctul 1. respectiv in cazul in care sunt excluse ca si actiuni cele prezentate la punctele 2. datorita caracterului ilegal al acestei taxe precum si al incasarii ei. restituirea de catre aceasta a sumelor incasate in mod ilegal. precum si cu principiile de drept comunitar aplicabile in materie. In ceea ce priveste actiunea. fata de faptul ca simpla incasare sau chitanta nu au caracterul unui act administrativ fiscal si fata de cele ce vom arata la punctul 2. cu titlu de taxa de prima inmatriculare. in nume propriu. 1.d) conditia care presupune ca ambele modificari ale patrimoniilor sa fie lipsite de o cauza justa este indeplinita. care a incasat sumele cu titlu de taxa de prima inmatriculare. la restituirea acestora. Directia Generala a Finantelor Publice Bucuresti sau a judetului in care s-a facut plata. in ceea ce priveste Statul Roman.E. afara de cazurile in care legea stabileste anume alte organe in acest scop. a adoptat si a permis intrarea in vigoare a unui text din legislatia nationala in discordanta totala cu Constitutia. precum si Administratia Finantelor Publice cu personalitate juridica. in solidar. precum si indeplinirea conditiilor cu privire la raspunderea civila delictuala. instanta chemata sa solutioneze petitul reclamantului va dispune. Astfel. potrivit articolului 25 din Decretul nr. la care se mai poate adauga ca dezavantaj faptul ca este dificil de indeplinit conditia ca reclamantul sa nu mai aiba la dispozitie alta actiune in justitie. In aceeasi ordine de idei. pentru ca instanta de drept comun sa ii oblige. cu prevederile Tratatului C. ca subiect de drepturi si obligatii. a Parlamentului. in contradictoriu cu parata. in baza articolelor 998-999 si 1003 din Codul Civil. ca persoana juridica. Fata de argumentarea de mai sus.” Deci Statul Roman are personalitate juridica si poate sta in fata instantelor prin intermediul actualului Minister al Economiei si Finantelor.2. e) conditia ca reclamantul-contribuabil sa nu aiba la dispozitie alta actiune in justitie pentru recuperarea sumei este indeplinita in cazul in care incasarea propriu-zisa a sumelor aferente taxei este considerata un act administrativ fiscal si au trecut mai mult de 30 de zile de la aceasta iar contribuabilul nu a formulat contestatie potrivit normelor procedurale fiscale. Va trebui dovedita calitatea procesuala pasiva a fiecarei persoane juridice amintite mai sus. pentru un maxim de siguranta. prin institutia Guvernului.1. in literatura juridica s-a aratat ca ”fie ca este vorba de persoane fizice sau persoane .

juridice. Mai mult. se va analiza daca sunt indeplinite conditiile pentru retinerea raspunderii civile delictuale a paratilor. aceasta are ca obiectiv colectarea veniturilor bugetului statului. nu numai o regula juridica fundamentala” [15]. cunosc dispozitiile comunitare pe care s-au obligat sa le respecte. de catre toate subiectele de drept mai sus amintite. Fata de indeplinirea cerintei calitatii procesuale pasive. publicarea si incasarea taxei – cat si sub aspect omisiv in sensul pasivitatii in inlaturarea textului ilegal si perceperea in continuare a taxei. nu ar fi facut-o. Cu atat mai mult Statul Roman si institutiile sale au savarsit fapta cu vinovatie. Statul. reprezentand impozite. 495 din 2007 cu privire la organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. din cauza acestei activitati de colectare a taxei. cunoscand vaditul ei caracter ilegal. Deci si ANAF-ul a participat direct. d) conditia savarsirii faptei cu vinovatie este indeplinita prin prisma faptului ca Statul Roman si institutiile sale. Legat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Comisia Europeana s-a sesizat in legatura cu ilegalitatea acestei taxe si a inceput procedura de infringement [17] impotriva Romaniei din cauza acesteia. in calitate de organ al statului. cu mentiunea ca fapta se concretizeaza atat sub aspect comisiv – prin instituirea. aceasta este cea care indruma si controleaza activitatea Administratiei Finantelor Publice care a incasat sumele aferente taxei. nemijlocit la producerea prejudiciului cauzat contribuabilului. aceasta se face vinovata de insasi incasarea acesteia. de legalitate. toti acestia raspund pentru faptele lor producatoare de pagube. b) conditia producerii unui prejudiciu este in mod evident indeplinita prin faptul ca din patrimoniul contribuabilului se desprinde o suma care. c) conditia existentei raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat este indeplinita datorita faptului ca numai din cauza acestor prevederi ilegale din Codul Fiscal cu privire la taxa speciala si numai din cauza pasivitatii Executivului si Legislativului nu sunt inlaturate. potrivit articolului 4 alineat 1 litera a) din Hotararea de Guvern cu nr. si din cauza faptului ca fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu a fost savarsita in comun. taxe si alte venituri ale bugetului de stat. aratandu-se urmatoarele: a) conditia existentei faptei ilicite [16] este indeplinita in cauza. Raportat la Administratia Finantelor Publice in contul careia s-a realizat plata taxei. cu cat existau . deci putea si trebuia sa cenzureze perceperea acestei taxe ilegale. executive sau judecatoresti. In ceea ce priveste Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti sau judeteana. credem ca nu face exceptie de la aceasta regula care este si de bun simt. in conditii normale. prin organele care-l alcatuiesc: legiuitoare. inclusiv statul.

. prin Ministerul Economiei si Finantelor. actul administrativ fiscal in baza caruia au fost incasate sumele in discutie. Totusi. in ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor articolului 90 din Tratatul C. in contradictoriu cu Administratia Finantelor Publice cu personalitate juridica. a Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti sau judetene. precum si a Administratiei Finantelor Publice cu personalitate juridica care a incasat taxa. Intre dezavantaje aratam urmatoarele: dificultatea demonstrarii caracterului de act administrativ normativ al Legii nr. in baza articolului 6 din Legea 554 din 2004 va ataca direct. 343 din 2006.E. Mai adaugam ca dezavantaj aglomerarea si ingreunarea cadrului procesual. bazata pe prevederile Legii 554/2004 2. potrivit articolului 11 alineatul 4 din Legea nr. va trebui indeplinita procedura prealabila prevazuta de articolul 7 din aceeasi lege. discutiile cu privire la caracterul de exceptie de neconstitutionalitate a petitului si probabil suspendarea judecatii si pronuntarea de catre Curtea Constitutionala a unei decizii pe aceasta exceptie.1.1. Avantajele si dezavantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt cele prevazute la punctul 1.C. 2. in contul careia s-a facut plata. va obliga in solidar paratii sa restituie contribuabilului sumele incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare. fata de caracterul facultativ al contestatiei prevazuta de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala [19] si va solicita totodata restituirea sumelor. precum si dificultatile de intelegere de catre instanta a faptului ca Statul Roman si institutiile sale raspund delictual pentru prejudiciul cauzat. instanta chemata sa se pronunte asupra cauzei. actul administrativ cu caracter normativ poate fi atacat oricand. Avantajul acestui mijloc de recuperare consta in faptul ca. Fiind indeplinite conditiile necesare pentru a fi retinuta raspunderea civila delictuala in solidar a Statului prin Ministerul Economiei si Finantelor.2.E. aratand ca actul administrativ cu caracter normativ si care i-a vatamat drepturile este insasi Legea nr. Atacarea direct la instanta de contencios administrativ a actului prin care s-au incasat sumele si solicitarea returnarii acestora Contribuabilul pagubit. la instanta de contencios administrativ. 2. Atacarea actului administrativ normativ prin care s-a instituit taxa speciala si solicitarea returnarii sumelor platite Contribuabilul petent va chema in judecata Statul Roman. deci imprescriptibilitatea actiunii. solicitand totodata restituirea sumelor platite cu titlu de taxa de prima inmatriculare. 554 din 2004. 343 din 2006 prin care a fost introdus articolul 2141 si urmatoare in Codul Fiscal.si numeroase precedente [18] similare sau aproape identice in jurisprudenta C. a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.J. Actiune in contencios administrativ.

prin care va cere anularea actului administrativ fiscal in baza caruia s-au incasat sumele. Contestatia se va depune la Administratia Finantelor Publice care le-a incasat [20]. in termenul general de prescriptie de la data efectuarii platii. Formularea contestatiei si indeplinirea procedurilor stabilite de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala. spre solutionare. acesta avand obligatia. Solicitarea restituirii sumelor incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare iar in caz de refuz sau de lipsa a raspunsului. Avantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt relativa celeritate in ajungerea la un rezultat favorabil contribuabilului si nivelul redus al taxei judiciare de timbru in cazul in care se ajunge in instanta iar ca dezavantaje mentionam incadrarea gresita ca natura juridica a incasarii sumelor. Actiune in contencios fiscal 3. sa o inainteze organului ierarhic superior [21]. speciala. 3. se porneste de la ideea ca insasi incasarea sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare nu reprezinta un act administrativ fiscal [23].Ca avantaj al recurgerii la acest mijloc de recuperare aratam faptul se poate parcurge exclusiv procedura prealabila stabilita de catre legea contenciosului administrativ. in sensul celor aratate mai sus. prezentate la punctul 3.1. contribuabilulpetent. deci. de contestare a actului administrativ fiscal precum si riscul ridicarii la nivel de act administrativ fiscal a chitantei in baza careia s-au incasat sumele in discutie. Aceasta forma de a proceda la recuperarea sumelor platite are la baza premiza ca insasi incasarea sumelor platite cu titlul de taxa de prima inmatriculare reprezinta un act administrativ fiscal impotriva caruia se face contestatie [22]. In masura in care aceasta cerere de restituire ii va fi respinsa sau nu i se va da un raspuns in termen de 30 de zile se va proceda conform procedurii contencioase. in sensul ca insasi aceasta incasare ar fi un act administrativ fiscal. in termen de 30 de zile de la efectuarea platii. in termen de 30 de zile de la inregistrarea contestatiei se va primi raspuns negativ sau nu se va primi nici un raspuns. va cere restituirea sumelor incasate ilegal. contribuabilul-contestator va formula actiune in contencios administrativ prin care va cere anularea actelor administrative fiscale – incasarea sumelor si respingerea contestatiei. 3. in 5 zile de la inregistrare. dupa caz – si obligarea paratei sau paratelor la restituirea sumelor respective.2. impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare Contribuabilul-petent va face o contestatie impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare. in baza articolului 70 din Codul de Procedura Fiscala. urmarea procedurilor prevazute de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala In ceea ce priveste aceasta teza de lucru. In masura in care. Ca dezavantaje aratam ca acestea pot fi ingreunarea cadrului procesual prin renuntarea la calea administrativa. .1. ca.

trebuie sau nu trebuie restituite.1. la care mai adaugam rigurozitatea. 2.2. in sensul respectarii definitiei actului administrativ fiscal. Sub pretextul protejarii mediului s-a incercat blocarea importarii in Romania a masinilor uzate din spatiul comunitar pentru sporirea bugetului de stat si/sau pentru protejarea producatorilor autohtoni. nu poate fi considerat un act administrativ fiscal simpla incasare. se va putea cere repararea integrala a acestuia. din momentul incasarii ei. majoritatea petentilor solicita si acordarea despagubirilor. C. deplina legalitate a solicitarii. Fata de faptul ca. iar ca singur dezavantaj mentionam posibilitatea interpretarii gresite a organelor fiscale si a instantei cum ca incasarea propriu-zisa a sumelor in discutie ar reprezenta un veritabil act administrativ fiscal.1. Perspective Inainte de a concluziona facem precizarea ca in oricare dintre caile de recuperare a sumelor in discutie potrivit punctelor 2. 9 din 2000. potrivit art. inmatriculate pentru prima data pe teritoriul Romaniei si/sau care nu au mai fost inmatriculate niciodata pe teritoriul vreunui stat membru al Uniunii Europene In logica celor aratate mai sus [24] se pune intrebarea daca sumele incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare pentru autoturismele noi care nu au mai fost niciodata inmatriculate pe teritoriul Romaniei sau pe teritoriul vreunui alt stat membru al Uniunii Europene. in cazul in care aceasta ar considera ca simplul caracter ilegal al existentei si incasarii acestei taxe nu ar fi suficient. mentinandu-se prevederea esentiala. are ca pretext protejarea mediului. Problema incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare pentru autovehiculele noi. 3. Concluzii. asa cum am mai spus. in sensul preintampinarii unei rigiditati in gandirea instantei chemata sa solutioneze petitul. respectiv dobanda legala calculata conform articolului 3 alineatul 3 din Ordonanta Guvernului nr.2. Coordonate. E. Se ridica intrebarea de a sti care este temeiul juridic pentru acordarea acestor despagubiri. in opinia noastra. Problema despagubirilor. denumita acum taxa de poluare [27]. temeiul juridic al restituirii va fi plata nedatorata pentru un plus de siguranta. Noua taxa de prima inmatriculare. inclusiv achitarea si a folosul nerealizat.2. si principiile de piata comuna.Avantajele recurgerii la a acest mijloc de recuperare sunt cele prezentate la punctul 3. Aducerea la zi a sumei de restituit Fata de vaditul caracter ilegal al acestei taxe.1 si 3.. fata de vaditul prejudiciu suferit de catre contribuabil. anume ca masinile inmatriculare pentru prima data .E. 1084 raportat la 1082 Cod Civil. Factorii de interes economic au dus la adoptarea acestei taxe speciale ignorandu-se total dispozitiile Tratatului C. libera circulatie a marfurilor in cadrul Uniunii Europene. de la data incasarii sumei pana la data restituirii integrale si efective [26]. sugeram ca si cei care au platit taxa de prima inmatriculare pentru masini noi pot parcurge procedura de recuperare a sumelor in discutie pe care am aratat-o la punctul 3. In opinia noastra se poate sugera organului fiscal sau celui judiciar ca despagubirea sa se faca luand in calcul rata inflatiei [25] incepand cu momentul incasarii platii sau. D.

in perspectiva sugestiilor facute de catre Comisia Europeana. Daca dupa 5 ani insa proprietarul autovehiculului vinde autovehiculul intr-o alta tara. in al doilea rand. taxa pentru prima inmatriculare a autoturismelor Guvernul a discutat ieri despre reglementarea regimului de taxare a autovehiculelor si a luat unele decizii.” O alta observatie a Comisiei Europene. atunci lui i se va restitui taxa speciala .J. Ministrul Economiei si Finantelor: “Regimul de taxare a autovehiculelor care este reglementat prin Codul Fiscal are la baza principiul “poluatorul plateste”. insa deja a fost atacata la C. Vosganian a exemplificat prin faptul ca in situatia in care o masina este importata. Varujan Vosganian a informat si ca o alta modificare pe care Guvernul intentioneaza sa o introduca are in vedere reasezarea coeficientului de reducere a taxei astfel incat cuantumul taxei sa scada pe masura ce varsta autovehiculului creste. Varujan Vosganian. scop de protectie a mediului. platita fiind taxa veche [29].E. scala privind varsta vehiculului va fi de 15 ani.in Romania fac obiectul taxei. pentru diferenta intre ce s-a platit potrivit vechii taxe si ce ar fi trebuit sa se plateasca potrivit noii reglementari. Vreau sa subliniez ca este vorba despre o taxa care are. Astfel. in primul rand. se refera la inexistenta unei proceduri de restituire a taxei in cazul revanzarii autoturismului intr-un alt stat membru sau in cadrul exportului. Faptul ca se va restitui aceasta diferenta nu va afecta situatiile juridice nascute anterior intrarii in vigoare a textelor care reglementeaza noua taxa.” Prin modificarile pe care Executivul doreste sa le faca se urmareste eliminarea observatiei Comisiei Europene potrivit careia scala aferenta varstei vehiculului se oprea la sase ani. ca urmare a intentiei Ministerului Mediului de a introduce o eco-taxa pentru protectia mediului. coeficientul de reducere a taxei sa reflecte cat mai apropiat de realitate deprecierea autovehiculelor second-hand. Acest tip de taxa de poluare care va intra in vigoare de la 1 iulie 2008 functioneaza in Austria. neexistand insa masuri similare care se vor aplica masinilor second hand inmatriculate si comercializate pe teritoriul Romaniei de la data intrarii in vigoare a taxei de mediu. are o vechime de 5 ani si se socoteste ca durata ei de viata este de 15 ani. a explicat ministrul. pentru caracterul ei ilicit raportat la principiile dreptului comunitar [28]. astfel ca discriminarea va continua sa existe pentru autoturismele deja inmatriculate.C. care spuneau ca nivelul taxei pentru autovehiculele second-hand este ridicat in raport cu valoarea reziduala a masinii si ca. urmeaza sa se restituie sumele respective. Varujan Vosganian: “In acest fel raspundem altor observatii ale Comisiei Europene. 50 din 2008. Guvernul cedeaza in fata UE ref. care isi gaseste raspuns in modificarile decise ieri de principiu de Guvern. atunci taxa speciala va avea in vedere o perspectiva de poluare de 10 ani. Potrivit articolului 11 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.

in acest moment. comisarul european pentru taxe si uniune vamala: “Ma ingrijoreaza faptul ca cetatenii sunt obligati sa plateasca o taxa de inmatriculare in tara din care achizitioneaza un vehicul. in care se va specifica faptul ca Guvernul Romaniei a tinut seama de aceste propuneri si a raspuns fiecareia dintre obiectii. de asemenea. 110/2006 pentru modificarea Codului Fiscal. nivelul taxei creste in functie de vechimea masinii. Comisia Europeana notifica oficial Romania ref. este ca aceasta taxa ar trebui aplicata inclusiv pentru tranzactiile care se fac aici. In comunicatul Comisiei Europene se arata: “In ciuda discutiilor intense cu autoritatile romane. neconforma cu prevederile Tratatului. act normativ aflat in dezbaterea Camerei Deputatilor. inca. Unei masini care e deja inmatriculata si care se vinde de la un cetatean la altul sa i se aplice aceeasi taxa. dimpotriva. Ministrul Vosganian a aratat ca o alta observatie a Comisiei Europene s-a referit la inexistenta. intrucat doar factorul de vechime nu poate sa reflecte in ce masura masina afecteaza mediul. CE considera ca taxa este. ceea ce spune Comisia Europeana. Noi am gandit-o insa ca taxa de prima inmatriculare pentru a preveni cresterea numarului de masini vechi care intra in Romania. In ceea ce priveste procedura tehnica de modificare a legislatiei. In legislatia romaneasca.” Laszlo Kovacs. iar apoi li se aplica o a doua taxa de inmatriculare . taxa de inmatriculare Comisia Europeana a hotarat sa trimita Romaniei o notificare oficiala. ministrul Vosganian a aratat ca vor fi introduse amendamente la OUG nr. va fi redactata o scrisoarea de raspuns Comisiei Europene. prin care ii cere sa amendeze taxa auto care discrimineaza masinile la mana a doua aduse din alte state membre. CE considera. desi taxa este mult mai mare pentru astfel de masini.” Despre taxa de inmatriculare a masinilor folosite Premierul Calin Popescu Tariceanu: “Romania nu a primit nici un document scris de la Comisia Europeana referitor la vreo procedura incalcata in ceea ce priveste taxa unica de inmatriculare a autovehiculelor. Registrul Auto Roman urmand sa fie implicat ca autoritate tehnica specializata in acest domeniu. dar asta este numai la nivelul discutiilor. a unei proceduri de contestare a taxei speciale atunci cand platitorul este nemultumit de nivelul taxei percepute. El a precizat ca Guvernul a hotarat astazi ca aceasta procedura sa fie introdusa. Prin urmare. a precizat ministrul Economiei si Finantelor. De asemenea. ca sistemul romanesc nu reuseste sa raspunda ingrijorarilor privind protectia mediului. taxa de inmatriculare pentru masinile uzate nu respecta reglementarile referitoare la gradul de uzura.corespunzator perioadei din durata normata de viata a masinii in care masina nu va mai fi pe teritoriul Romaniei.

Comisia Europeana isi mentine opinia conform careia acest text de lege este incompatibil cu Articolul 90 din Tratatul UE si cu jurisprudenta Curtii Europene de Justitie. ministrul de Finante: “Taxa de prima inmatriculare trebuie pastrata.” Comisia Europeana evalueaza actionarea Romaniei in fata Curtii Europene de Justitie ref. purtatorul de cuvant al comisarului european pentru Impozitare si Uniune Vamala: “Comisia se intalneste de trei ori pe an pentru a discuta despre acest gen de procedura. taxa pentru prima inmatriculare Redactarii ziarului Ziua au adresat Comisiei Europene intrebarea “daca taxa de inmatriculare este in conformitate cu legile UE?”. In raspunsul primit de la Comisia Europeana se arata: “Potrivit informatiilor pe care le detinem. acest lucru depinde insa de cum vor decurge discutiile. Trebuie sa avem taxa de prima inmatriculare pentru a ne proteja mediul.” Din nou despre taxa de inmatriculare a masinilor second-hand Maria Assimakopoulou. iar dupa aceea nu mai este asa de greu. Trebuie explicat ceea ce se poate face in legatura cu acest subiect. a procedurilor de constatare a incalcarii obligatiilor de stat membru impotriva Romaniei pentru adoptarea acestui text de lege. Principalele probleme sunt legate de valoarea taxei si de faptul ca autoturismele second-hand aduse din strainatate sunt impozitate diferit de cele din Romania. Nu cred ca ar putea dura un an.” Sebastian Vladescu. Este de competenta Curtii Europene de Justitie sa decida daca legislatia in vigoare este in conformitate cu Tratatul UE (asa cum argumenteaza tarile respective) sau nu (asa cum sustine Comisia). Nu este exclusa aplicarea de sanctiuni in cazul Romaniei. Romania nu a modificat legislatia cu privire la taxarea autoturismelor second-hand.” Sebastian Vladescu. Ambele parti sunt de acord asupra faptului ca prevederile Tratatului de Aderare trebuie respectate. Vor exista consultari tehnice intre expertii romani si cei comunitari in ceea ce priveste nivelul acesteia. In privinta Poloniei sau a Ungariei – aflate intr-o situatie similara – Comisia a demarat procedurile de constatare a incalcarii Tratatului UE impotriva acestor doua state. ministrul Finantelor Publice: “Exista o intelegere a Comisiei Europene fata de necesitatea acordarii unei importante cuvenite protectiei mediului inconjurator si fata de dorinta legitima a Guvernului Romaniei de a nu transforma Romania intr-o zona de evacuare a reziduurilor industriale. iunie si octombrie. in martie. Aceasta este taxare dubla si nu poate decat sa genereze obstacole in interiorul pietei unice. Comisia isi rezerva dreptul inceperii procedu-rii de sanctionare. .daca se muta in alta tara. Comisia va lua in considerare posibilitatea deschiderii in cel mai scurt timp. Nu a fost stabilita o data limita pana la care Romania sa ia masuri pentru modificarea taxei.

. însă rezultatele pozitive ale eforturilor concrete de realizare a reformei la nivel tehnic rămân fragmentate. într-o stare de tranziţie şi adaptare a sistemului legislativ şi jurisdicţional propriu la sistemul comunitar ”importat”. I. arătând că: ”De la raportul Comisiei din 2008.E. Pe fondul acestei tranziţii şi adaptări.). astfel. respectivul stat-membru va fi obligat sa-si revizuiasca legislatia in cauza. ca suntem stat membru nu ne putem permite sa devenim cimitir de masini vechi pentru UE. România se află. Ministerul de Finante si Registrul Auto Roman au elaborat procedura de aplicare. sistemul legislativ şi cel judiciar românesc au întâmpinat diferite dificultăţi practice. care tinde tot mai mult spre unificarea şi uniformizarea sistemelor de drept ale ţărilor membre. mai ridicate. Nu sunt specialist in taxare.07.” Sulfina Barbu. Din acest motiv. Ministerul Mediului. Cat priveste taxa de prima inmatriculare.2009 Comisia Europeană (C. dar valorile rezultate erau mai mici. în prezent. ţara noastră a devenit un receptor al aquis-ului comunitar şi s-a angajat să se alinieze standardelor juridice agreate şi adoptate de Uniune. dar taxa de prima inmatriculare este necesara pentru ca descurajeaza masinile poluante. Introducere. Pana acum.” Noi tendinte in sistemul juridic romanesc Prin prezentul material ne propunem să sesizăm anumite reproşuri aduse justiţiei româneşti de către organismele executive şi jurisdicţionale ale comunităţii europene. reformele nu sunt încă bine înrădăcinate şi continuă să existe deficienţe”. nu am primit nici o notificare. România a întreprins o serie de măsuri binevenite în vederea relansării procesului de reformă. să menţină mecanismul de cooperare şi verificare până la realizarea tuturor reformelor. Comisia Europeană a decis. discutia este la nivelul valorii.E. ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor: “Sustinem in continuare taxa de prima inmatriculare. care au fost sesizate şi criticate de către U. să recomandăm soluţii pentru remedierea aspectelor criticate şi să preconizăm rezultatul avantajos la care s-ar ajunge prin practicarea soluţiilor sugerate.E. cu amendamentul că va evalua progresele viitoare în vara anului 2010[1].500 de euro. România – receptorul aquis-ului comunitar În contextul apartenenţei României la Uniunea Europeană (U. Cat timp nu am fost membri ai UE am sustinut financiar eliminarea autovehiculelor puternic poluante.) a dat publicităţii raportul privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare pe justiţie. Documentul relevă că progresele realizate în justiţie sunt insuficiente. În 22.In cazul in care Curtea decide ca legislatia autohtona nu este compatibila cu cea europeana. Ca prim pas pentru demararea acestei proceduri este ca CE sa notifice Romania. Parlamentul este cel ce a modificat valorile. iar reformele nu au consistenţa necesară. astfel ca s-a ajuns la noile valori de taxe. Cea mai mare taxa era de 3. Acum.

Numai că. Astfel. cât şi în domeniul jurisdicţional. a remarcat că: ”Toată lumea a vorbit şi vorbeşte încă despre reforma justiţiei.E.E. după părerea mea. a considerat că există dezordine în sistemul legislativ românesc şi a adus în atenţie o problemă frecventă. C. C. nu numai implementarea aquis-ului comunitar reprezintă o încercare pentru România.O. Anterior acestor critici au existat diverse observaţii şi din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului (C. Prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor va determina supraîncărcarea instanţelor de judecată.D. cu prilejul analizării cauzelor deduse spre soluţionare.E.). în cauza Burdov vs. C. care va necesita un timp mai îndelungat până în momentul în care instanţa va putea să delibereze. univ. duce la vulnerabilităţi extinse atât în domeniul legislativ. Romania [4]. am trecut … la un sistem judiciar. La rândul lor. Pe fondul unui cadru legislativ lacunar şi interpretabil şi al unei practici contradictorii şi diverse. prof. a ridicat anumite probleme legate de implementarea. Consecinţele negative ale implementării defectuoase a normelor impuse de Uniunea Europeană Implementarea defectuoasă de către România a normelor impuse de U. a menţionat că există o prezumţie puternică.De altfel.E.D. care. cu imperfecţiuni ce se puteau corija altfel. ceea ce va conduce la necesitatea efectuării unei cercetări judecătoreşti mult mai amănunţite şi aprofundate. a Convenţiei pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale (Convenţia) şi de redactarea şi aplicarea legislaţiei speciale reparatorii. dar… cu stângul! Cum am mai spus-o adeseori. cu predilecţie. .O. Inconvenientele practice se reflectă. a remarcat. Faimblat vs. în actul de justiţie şi cauzează o serie de dificultăţi la care ne vom referi în continuare.D. judecător la C. … dintr-un sistem judiciar coerent. cu îngrijorare.D. cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată vor căpăta o mult mai mare complexitate. Corneliu Bârsan.O. creând stres şi nemulţumire în rândul justiţiabililor.O. În motivarea hotărârii. dr. Rusia [6]. în cauzele Katz vs.E. incoerent şi confuz…”.D. Astfel. că procesele excesiv de lungi dau naştere unor prejudicii morale. reforma a pornit la noi în mod triumfalist. [5] II.O. reieşită din redactarea defectuoasă a legislaţiei naţionale de restituire a imobilelor naţionalizate şi vândute de stat cumpărătorilor de bună–credinţă. practicieni români de renume din domeniul dreptului au făcut vorbire despre aspectele sensibile ale sistemului juridic românesc.D.O. la nivel naţional. Această stare de fapt este prezentată de C. că dezordinea din cadrul sistemului legislativ românesc nu constituie doar un element agravant pentru răspunderea statului pentru nerespectarea Convenţiei. dar relativă.. ci şi o ameninţare la adresa eficienţei viitoare a aplicării sistemului reglementat prin Convenţie. ceea ce este de natură să creeze tensiune şi suprasolicitare în rândul organelor jurisdicţionale. adoptate în scopul restituirii proprietăţilor şi al despăgubirii persoanelor prejudiciate de sistemul comunist din perioada 1945–1989.E. Romania[2]. Acest factor este susceptibil să afecteze capacitatea acestora de a-şi desfăşura activitatea în condiţii de maximă eficienţă [7].E. Romania [3] şi Viasu vs.

Totodată, împrejurarea că speţele capătă o mai mare complexitate în faţa instanţelor şi hotărârile sunt pronunţate după o perioadă de timp mai îndelungată, conduce la ineficienţă în soluţionarea cauzelor. Raportat la faptul că în dreptul român instanţa nu este ţinută de raţionamentele şi hotărârile pronunţate anterior în speţe identice sau similare, soluţiile adoptate pot fi dintre cele mai diverse şi, în consecinţă, impredictibile. Practica neunitară la nivelul instanţei supreme a fost un motiv pentru care C.E.D.O. a condamnat România [8], în timp ce impredictibilitatea soluţiilor adoptate de instanţele române este una dintre principalele îngrijorări ale C.E.D.O., care, în cauza Grofcsik vs. România [9], a insistat, din nou, ca statul român să adopte, în cel mai scurt termen, măsurile necesare pentru asigurarea funcţionării coerente, accesibile, rapide şi previzibile a procedurii reglementate de legile reparatorii, astfel încât persoanele îndreptăţite să poată obţine despăgubiri proporţionale, prin raportare la valoarea de piaţă a imobilelor. Se poate observa crearea unui cerc vicios, capabil să extindă inconvenientele până acolo încât acestea să devină probleme de sistem, afectând, astfel, încrederea şi respectul justiţiabilului în justiţia naţională şi determinarea lui de a se adresa tot mai mult instanţelor comunitare [10]. III. Soluţii propuse pentru eliminarea dificultăţilor din sistemul de drept român Odată identificate cauzele şi consecinţele negative ale unui sistem juridic considerat de U.E. şi de C.E.D.O. ca fiind deficitar, pot fi găsite soluţii care să accelereze îmbunătăţirea funcţionării justiţiei româneşti şi care, în mod progresiv, să elimine dificultăţile de sistem momentane. C.E.D.O. încurajează ţara noastră să adopte remedii prin care să se soluţioneze actualele dificultăţi. În motivarea hotărârii din cauza Burdov vs. Rusia [11], C.E.D.O. interpretează articolul 13 al Convenţiei în sensul că acesta este expresia directă a obligaţiei statului, prevăzută în articolul 1 al Convenţiei, de a proteja drepturile omului, în primul rând în propriul sistem de drept. De aceea, acest articol impune ca statele să implementeze remedii interne efective. Ne referim în continuare la punctele de plecare spre un sistem de justiţie coerent, eficient şi adaptat cerinţelor europene. 1. Adoptarea de legi clare, neechivoce, necontradictorii, nelacunare, coerente şi consecvente Un sistem legislativ lipsit de portiţe de interpretare, care să confere o dimensiune completă de timp, spaţiu şi de aplicare a problemei de drept reglementate şi care să completeze legislaţia aferentă ar facilita semnificativ înţelegerea şi respectarea legilor de către cetăţeni şi ar reduce munca instanţelor învestite cu soluţionarea cauzelor.

Aceeaşi este şi viziunea C.E. care, în raportul publicat în 22 iulie 2009, a pregătit pentru România 16 recomandări în domeniul justiţiei. Printre acestea se numără ”adoptarea codurilor de procedura civilă şi penală şi facilitarea intrării în vigoare rapidă a celor patru coduri [12], prin adoptarea unei legislaţii de punere în aplicare care să clarifice cadrul legislativ”. Experţii C.E. consideră, totodată, că ”numeroasele amendamente şi ordonanţe de urgenţă adoptate fac ca jurisprudenţa românească să fie contradictorie” [13]. Redactarea de acte normative care să contribuie la uniformizarea legislaţiei, în ansamblul ei, reprezintă o preocupare continuă şi pentru alte state. Astfel, Australia şi Noua Zeelandă au adoptat un Protocol pentru Redactarea unei Legislaţii Naţionale Unitare [14]. Totuşi, pentru că nu există sistem perfect, pentru faptele noi, necuprinse în canoanele dreptului scris de sorginte romano-germană, practicianul este nevoit să apeleze la principiile de drept şi la regulile de interpretare din teoria generală a dreptului. 2. Direcţii spre standardizarea şi ierarhizarea regulilor de interpretare a legii civile 2.1. Stabilirea regulilor de interpretare a normelor de drept este un merit ce trebuie atribuit ştiinţei dreptului, respectiv teoriei generale a dreptului. Pentru a înţelege mai bine noţiunea şi însemnătatea regulilor folosite de practicieni pentru interpretarea legii civile este utilă raportarea la definiţia, clasificarea şi analiza conceptuală explicate în teoria generală a dreptului. Interpretarea legii civile se defineşte în doctrină ca fiind ”operaţiunea logico-raţională de lămurire, explicare, stabilire a conţinutului şi sensului normelor de drept civil, în scopul justei lor aplicări, prin corecta încadrare a diferitelor situaţii din viaţa practică în ipotezele ce le conţin” [15]. Scopul interpretării legii civile este acela de a determina sfera situaţiilor de fapt concrete la care norma civilă face referire şi asigurarea corectei aplicări a respectivei norme. Conţinutul interpretării constă în a explica voinţa legiuitorului, exprimată într-o anumită normă de drept civil, în sensul pe care aceasta îl sugerează. Interpretarea legii civile se realizează în funcţie de următoarele criteriile de clasificare consacrate de teoria generală a dreptului: a) În funcţie de criteriul forţei sale, obligatorii sau neobligatorii, se poate realiza interpretarea oficială sau neoficială a legii civile. Interpretarea oficială este acea interpretare făcută de un organ de stat aparţinând puterii legislative, executive sau judecătoreşti, în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, potrivit legii. Interpretarea oficială se subclasifică în: interpretarea oficială autentică – care provine de la organul de stat care a editat actul normativ supus interpretării şi care are forţă juridică

obligatorie erga omnes – şi interpretarea oficială jurisdicţională – care provine de la instanţa de judecată sau de la un alt organ cu atribuţii jurisdicţionale şi este obligatorie doar în cauza soluţionată printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, sub autoritate de lucru judecat. Interpretarea neoficială a legii civile este cea agreată de literatura juridică, de avocat sau de alt practician în pledoariile sale şi nu are forţă juridică obligatorie. Acest capitol îşi îndreaptă atenţia exclusiv spre interpretarea oficială jurisdicţională. Aplicarea raţionamentelor şi sugestiilor prezentate este o propunere ce are ca destinatare numai organele jurisdicţionale, nu şi cele emitente ale legii supuse interpretării. b) În funcţie de criteriul rezultatului interpretării, se poate apela la: interpretarea literală, interpretarea extensivă şi interpretarea restrictivă a legii civile. Interpretarea literală este creată de situaţia în care există concordanţă între formularea textului legal interpretat şi speţa care se încadrează în ipoteza respectivului text de lege; prin urmare, nu există motive nici de a extinde şi nici de a restrânge aplicarea dispoziţiei legale în cauză [16]. Interpretarea extensivă este abordabilă dacă între formularea textului de lege şi cazurile practice la care acesta se raportează nu există concordanţă, fiind necesar ca textul să fie extins şi asupra unor circumstanţe care nu se încadrează în formularea sa. Interpretarea restrictivă se utilizează atunci când între formularea unui text legal şi speţele la care acesta se aplică există neconcordanţă, deoarece formularea textului de lege este prea largă faţă de ipotezele care se pot încadra în acest text. c) În funcţie de criteriul metodei de interpretare folosite: legea poate fi supusă unei interpretări gramaticale, sistematice, istorico-teleologice sau logice. Interpretarea gramaticală se obţine din aplicarea regulilor gramaticii, ţinând seama de sintaxa şi morfologia propoziţiei sau frazei, de semantica termenilor sau expresiilor utilizate în textul interpretat, de semnele de punctuaţie şi ortografie. În cazul interpretării sistematice se procedează la considerarea legăturilor textului de lege interpretat cu alte dispoziţii din acelaşi act normativ sau cu alte norme juridice. Interpretarea sistematică a legii civile urmăreşte determinarea domeniului de aplicare a unei dispoziţii legale. Pentru acest lucru se pleacă de la calificarea prevederii legale ca normă generală ori normă specială, prin respectarea următoarelor două reguli: - norma generală nu derogă de la norma specială: generalia specialibus non derogant; - norma specială derogă de la norma generală: generalia specialibus derogant.

a patru argumente principale şi a altor argumente de interpretare logică de o importanţă discutabilă. Argumentele de interpretare logică sunt următoarele: a) Argumentul per a contrario – conform căruia atunci când se afirmă ceva. pentru interpretarea convenţiilor. În temeiul acestui . Valoarea practică a acestui argument este relativă. 978 C. nec nos distinguere debemus [17]. pentru lămurirea sensului unei norme juridice. doctrina şi practica o extind şi la interpretarea legii civile. Interpretarea logică se abordează prin prisma a trei reguli. B) Unde legea nu distinge. norma generală reprezintă regula. Regulile de interpretare logică reţinute în doctrină şi în practică sunt următoarele: A) Excepţia este de strictă interpretare şi aplicare – exceptio est strictissimae interpretationis.În consecinţă. fără a face apel la distincţii pe care legea nu le prevede. negat de altero. această excepţie nu poate fi extinsă şi la alte situaţii pe care acea normă juridică nu le prevede. ibi eadem solutio esse debet sau. c) Argumentul de analogie – unde există aceleaşi raţiuni trebuie aplicată aceeaşi lege/soluţie – ubi eadem est ratio. mai simplu. într-un context istoric dat. atunci când o normă juridică instituie o excepţie de la regulă. C) Legea civilă trebuie interpretată în sensul aplicării ei şi nu în sensul neaplicării – actus interpretandus est potius ut valeat. civ. eadem lex esse debet sau ubi eadem est ratio. nici interpretul nu trebuie să distingă – ubi lex non distinguit. În practică. iar norma specială excepţia. quam ut pereat [18]. Interpretarea logică se realizează pe baza legilor logicii formale. pentru identitate de raţiune. deoarece situaţiile specifice prevăzute în respectiva normă se regăsesc şi mai evident în cazul nereglementat. dar. Conform acestei reguli. se neagă contrariul – qui dicit de uno. Această regulă de interpretare este susţinută de dispoziţiile art. acesta trebuie să fie utilizat cu o oarecare circumspecţie. b) Argumentul a fortiori (cu atât mai mult) – în baza căruia se ajunge la extinderea aplicării unei norme juridice consacrate unei situaţii specifice la un caz nereglementat expres. prin urmărirea finalităţii dorite de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziţie. acest argument este utilizat pentru acoperirea lacunelor legislative. întrucât nu tot ce nu este expres interzis este întotdeauna permis. ubi eadem ratio ibi eadem [19]. Această regulă sugerează că unei formulări generale a textului legal trebuie să-i corespundă o aplicare generală a acestuia. Interpretarea istorico-teleologică ajută la stabilirea sensului unei dispoziţii legale.

pe lângă sistemul precedentului judiciar. argumentul ex silentio (potrivit căruia ceea ce nu s-a negat este afirmat). absurdă. În virtutea existenţei unui orizont pentru înţelegerea şi aplicarea legii civile. la baza căreia stau anumite principii aplicate cu preeminenţă faţă de restul principiilor. în primul rând se va căuta litera legii. În situaţia în care încă nu s-a putut stabili o aplicabilitate concretă a legii la speţa dedusă judecăţii. inacceptabilă. legea civilă trebuie interpretată în sensul aplicării ei şi nu în sensul neaplicării) şi la două dintre argumentele de interpretare logică (argumentul de analogie – unde există acelaşi raţiuni. argumentul ad hominem (referitor la calităţile persoanei care a emis o anumită opinie). Tot acest proces va continua până când sensul şi spiritul legii vor fi determinate cât mai corect posibil şi până când va fi evidentă aplicabilitatea şi compatibilitatea textului de lege faţă de cauza dedusă judecăţii.3. Interpretarea statutară este un proces de interpretare şi aplicare a legii. pentru că o soluţie contrară ar fi inadmisibilă. În afară de principalele argumente de interpretare logică menţionate se apelează şi la altele precum: argumentul ad populum (bazat pe acordul majorităţii). stabilirea unui ghidaj standardizat pentru interpretarea normelor de drept ar prezenta utilitate practică. trecându-se la analizarea regulilor de interpretare de pe palierul aferent ordinii verticale nr. Astfel. 2. care urmăreşte se descoperă intenţia legiuitorului. se va continua interpretarea. . Dacă nici aceasta nu este suficient de edificatoare. II 2. Acest gen de ghidaj centrat pe ierarhizare este folosit şi în dreptul anglo-saxon. argumentul reducerii la absurd). Din aplicarea acestui argument rezultă că o anumită soluţie este admisibilă raţional. în direcţia atribuită fiecărei reguli de pe acest nivel. mai întâi se va proceda la interpretarea legii în ordinea verticală şi se va continua cu interpretarea acesteia conform regulilor de pe orizontală. care oferă direcţia în aplicarea regulilor de interpretare a legii civile. d) Argumentul reducerii la absurd – reductio ad absurdum. se va trece la interpretarea gramaticală a legii. interpretare care va include raportarea textului de lege la cele trei reguli de interpretare logică (excepţia este de strictă interpretare şi aplicare. Dacă doar identificarea literei legii nu este suficientă pentru încadrarea potrivită a cauzei în norma juridică.2.argument se aplică ”prin analogie” normele de drept civil edictate pentru cazuri asemănătoare. şi cel al ”interpretării statutare” (”statutory interpretation”). Se poate observa în tabel existenţa unei ordini orizontale şi a unei ordini verticale. unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă. Ghidajul propus pentru interpretarea legii civile se poate vizualiza în acest tabel. Conform acestei direcţii. [20] 2. (ex: II 1. se va continua cu interpretarea logică. trebuie aplicată aceeaşi lege/soluţie. argumentul ad ignorantiam (fondat pe imposibilitatea dovedirii contrariului) etc. II. II 3). unde se aplică.

Astfel. Regula scopului şi regula de aur sunt general acceptate în dreptul anglo-saxon ca fiind subordonate regulii literale [21]. limbajul legal se va interpreta în sensul în care acesta se utilizează în mod obişnuit. în această situaţie. Deci. utilitatea şi eficienţa acestui gen de interpretare. Astfel. BP Exploration (Alaska) Inc. al cărui punct central este legea şi nu precedentul. Germain. instanţa trebuie să aibă în vedere un anumit canon înainte de toate celelalte (…). Faptul că jurisdicţiile mai multor ţări construite pe sistemul de drept anglo-saxon. . uzitează cu succes principii standardizate şi ierarhizate pentru interpretarea legii este de natură a induce în conştiinţa practicienilor unui sistem romanogerman. . aceste două ţări pun pe primul loc interpretarea literală a textului de lege. normală a textului. judecătorul anglo-saxon pleacă de la principiul conform căruia atunci când există contradicţie sau inconsecvenţă între precedentul judiciar şi legislaţie. vs.Regula de aur – conform căreia instanţa va adopta o interpretare care să evite absurdul şi inconsistenţa care ar putea reieşi dacă textului de lege i s-ar atribui un sens obişnuit. conţine o motivare similară cu cele expuse mai sus: ”Când se face analiza acestuia.U. Curtea Supremă a S. În Marea Britanie acest principiu este cunoscut sub numele de ”suveranitate parlamentară”. Instanţele trebuie să prezume că legiuitorul menţionează într-un act normative ceea ce are în vedere şi că are în vedere ceea ce este menţionat într-un act normativ” [23]. .Regula literală – conform căreia instanţa va lua în considerare însemnătatea obişnuită. normal. Hotărârea Curţii Supreme Alaska din cauza Muller v. acelaşi principiu. Curtea Supremă din Virginia a susţinut acelaşi raţionament în Raven Coal Corp.Abordarea de bază prin care se încearcă descoperirea intenţia legiuitorului este exprimată în dreptul anglo-saxon prin trei reguli: . însă. decât atunci când acest lucru este absolut necesar” [24].U. a motivat că atunci ”când interpretează un text de lege. În plus. în mod consecvent. în cauza Connecticut Naional Bank vs.A. cu excepţia cazului în care cuvintele capătă un sens specific. Absher: ”O regulă fundamentală a construcţiei normative necesită ca fiecare parte a normei legale să fie prezumată ca producând efecte şi să nu fie considerată fără însemnătate. Doar în subsidiar se va analiza şi aplica precedentul.Regula scopului – conform căreia instanţa va da textului de lege un sens comun cu finalitatea legii. În Australia şi S. interpretarea legislaţiei este primul pas făcut de instanţa anglo-saxonă. instanţele au susţinut. centrat pe precedentul judiciar. legislaţia este cea care primează. care se va citi precum este scris şi se va înţelege după sensul obişnuit al cuvintelor folosite în cadrul normei de drept [22]. ca urmare a unei definiţii legale sau a unei construcţii judiciare” [25].A.

următoarele categorii de acte normative constituie izvoare de drept civil: Constituţia României (Constituţia). instrucţiunile şi regulamentele conducătorilor organelor centrale ale administraţiei de stat. redactarea textului de lege într-o manieră clară ar presupune folosirea limbii române obişnuite şi ar contribui la înţelegerea legii de către populaţie. ar fi foarte probabilă obţinerea unei jurisprudenţe redutabile şi consecvente în cazuri similare. părerea noastră este că acest tip de interpretare nu va ştirbi autoritatea şi libertatea instanţelor de judecată de sistem romano-german. şi nu doar de către jurişti. pacte. Din perspectiva teoriei generale a dreptului român. legile organice şi ordinare. Atunci când redactează un act normativ. reglementările internaţionale (convenţii. În ipoteza în care soluţiile de la punctele 1 şi 2. . contractele colective de muncă ce privesc raporturile întemeiate pe contracte individuale de muncă. să ţină cont de interpretarea ierarhizată sugerată practicienilor dreptului. 2. ci doar va stabili o direcţie către un mecanism jurisdicţional previzibil. ar fi indicat ca legiuitorul. Motivele pentru care legiuitorul trebuie să depună efortul de a clarifica chestiunile dificile de interpretare sunt importante: asigurarea eficacităţii legislaţiei adoptate. încărcarea instanţelor cu soluţionarea respectivelor conflicte. acorduri etc. 3.Deşi există opinii contrare în doctrina şi practica juridică. Astfel. ordonanţele Guvernului (inclusiv ordonanţele de urgenţă). un precedent judiciar apt să constituie izvor de drept românesc. Din aceste considerente. de determinare a legii aplicabile şi de încadrare în lege a fiecărei speţe.evitarea cheltuielilor şi eforturilor inutile. instanţa va continua să îşi păstreze prerogativele de analiză a actelor normative. actele normative emise de autorităţile administraţiei publice locale. . s-ar aplica.1. decretele-legi. ordinele.) la care România este parte prin ratificare şi care au devenit astfel parte integrantă a dreptului nostru intern [27]. hotărârile Guvernului. Elementul de noutate pentru judecător va fi doar interpretarea şi aplicarea legii în funcţie de modelul ierarhizat prezentat mai sus. care să fie un model.4. în activitatea sa. decretele. care ar fi ocazionate de o legislaţie ambiguă. în scopul de a armoniza legislaţia cu nevoile şi tendinţele practicii [26]. Regulile de interpretare a legii civile şi direcţiile propuse pentru standardizarea şi ierarhizarea acestora pot avea ca destinatar nu doar practicianul dreptului. legiuitorul are capacitatea să îl conceapă astfel încât din formularea acestuia să se poată anticipa şi evita posibilele dificultăţi de interpretare survenite în practică. omogen şi facil de abordat. interpretarea subiectivă conformă intereselor private.evitarea limbajului de lemn. ci şi legiuitorul. Transformarea practicii judiciare naţionale în izvor de drept român 3. conflictele dintre destinatarii normei de drept. prezentate mai sus. . există o legătură directă între legislaţia ambiguă şi generarea de cheltuieli şi eforturi inutile: o lege neclară încurajează nerespectarea ei.

jurisprudenţei şi doctrinei. reiese. la fel cum sunt şi prevederile Convenţiei. conform art. fără echivoc.E. chiar cu consecinţa abrogării şi adaptării legislaţiei interne. Rusia [34]. textul Convenţiei şi deciziile C. în opinia noastră. ca fiind izvoare de drept. sistemul anglo-saxon al precedentului judiciar a fost adoptat şi de Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene (C. fiind flexibil faţă de schimbările generate de evoluţia perpetuă a circuitului civil şi a mediului de afaceri.D. Ca o consecinţă a semnării şi ratificării Convenţiei. revine la forma iniţială. (2) din Constituţie. se bucură de aplicabilitate prioritară în dreptul român. sunt obligatorii şi executorii pentru statul român. (2) din Constituţia României. Situaţiile legate de obligaţia României de a respecta şi de a acorda prioritate deciziilor C. asupra cauzelor ce-i sunt supuse” [30]. ”digerată” de judecători prin jurisprudenţa creată de ei. A. . Aşa cum şarpele boa. 3.În literatura de specialitate s-a dezbătut problema încadrării în categoria izvoarelor de drept a obiceiului. Astfel. Obiceiul constituie o practică îndelungată. în hotărârile ce dă. prin cale de dispoziţii generale şi reglementare. ci numai dacă se integrează în ipotezele şi dispoziţiile normelor juridice. de sorginte romano-germană. care îi conferă mobilitate pentru deplasarea liniară şi predictibilă. după digerarea elefantului. ”fac parte din dreptul intern”.E. Însă. deciziile C. conform art. Englezii folosesc o comparaţie sugestivă pentru a descrie adaptabilitatea. 11 alin. Prin el însuşi. precedentul judiciar.D.C. Din motivarea C. nu atribuie practicii judiciare valoarea unui izvor de drept.O.O. în ipoteza în care aceasta este contrară lor [33]. Sistemul juridic român. unul dintre pilonii dreptului anglo-saxon. moralei. În România există situaţii când.O. Datorită beneficiilor oferite.O. se recunoaşte jurisprudenţei calitatea de izvor de drept. precum şi de C.E. redactată în cauza Burdov vs.D. Constituţia României prevede că ”judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii” [29]. Totodată. flexibilitatea. tot la fel şi legea. care. 20 alin.D. înrădăcinată şi continuă pe care cei care o aplică o consideră obligatorie. obiceiul nu constituie izvor de drept civil. Sistemul anglo-saxon al precedentului judiciar a fost criticat multă vreme de practicienii dreptului romano–german. fiind considerat inconstant şi neuniform.E.) [32]. predictibilitatea şi coerenţa precedentului: ei asemuiesc o lege nouă cu un şarpe boa care a înghiţit un elefant.O. În alte sisteme de drept – spre exemplu dreptul anglo-saxon. de facto. jurisprudenţa şi precedentul judiciar sunt recunoscute.D. s-a dovedit a fi mult mai adaptat nevoilor justiţiabilului.J. de iure. devine uşor de înţeles şi de aplicat [31]. prin trimiterea expresă făcută în cuprinsul unui act normativ [28].2.E.E.. în timp ce Codul Civil prevede că ”este oprit judecătorului de a se pronunţa.

47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale [37] întăreşte dispoziţiile constituţionale. În cauza Beian vs. procedura alegerii Preşedintelui României şi confirmarea rezultatelor sufragiului. la soluţionarea unor litigii ulterioare cu acelaşi obiect sau similar. se pronunţă asupra recursurilor în interesul legii Practica judiciară română reprezintă. precum şi a dreptului la un proces echitabil [36]. prevăzând că ”deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.) rolul de uniformizare a practicii judiciare naţionale. ”deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii de la data publicării lor şi au putere numai pentru viitor”. constituţionalitatea regulamentelor Parlamentului. prin determinarea adoptării de hotărâri predictibile. conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice. (4) din Constituţie. soluţionează recursul în interesul legii (cale extraordinară de atac). .D. a atribuit Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Î. contestaţiile care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic. îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. excepţiile de neconstituţionalitate ridicate cu privire la legi şi ordonanţe. putem observa că izvoarele de drept create de Curtea Constituţională sunt hotărârile acesteia în chestiunile care ţin de: constituţionalitatea legilor.J. Curtea a atras atenţia asupra faptului că neatingerea acestor obiective duce la încălcarea indirectă a principiului convenţional si constituţional al liberului acces la justiţie. Corelând atribuţiile Curţii Constituţionale. la literele A. C. Cazurile legate de obligativitatea respectării de către ţara noastră a deciziilor Curţii Constituţionale Potrivit art. Admiterea excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile unui act normativ de către Curtea Constituţională este o altă situaţie în care decizia Curţii Constituţionale joacă rolul de izvor de drept [39].. a calităţii de izvor de drept jurisprudenţei. nu doar de facto. Prin urmare.existenţa raportului de ”subordonare” juridică a tării noastre faţă de hotărârile C. izvor de drept şi în cazul în care Î. constituţionalitatea tratatelor sau altor acorduri internaţionale.J.” [38].C.O. Totodată. de multe ori. de facto.C. C. necontradictorii în speţe similare şi prin asigurarea credibilităţii actului de justiţie.C. România [35]. Deciziile prin care Î. Curtea specificând în acest sens că este obligată să verifice dacă modul în care legea internă este interpretată şi aplicată produce consecinţe conforme principiilor Convenţiei. cu împrejurarea că deciziile acestei instanţe sunt obligatorii.C.C. chiar schimbări la nivel legislativ [40]. Opinăm că toate situaţiile expuse mai sus. reprezintă un preambul pentru atribuirea.J. Decizia sa este obligatorie şi opozabilă erga omnes şi aceasta determină. Legea nr. 146 din Constituţie. astfel cum acestea sunt interpretate în jurisprudenţa Curţii.D. 147 alin.E. constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României. B.C. procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmarea rezultatelor acestuia. judecătorii nu vor mai putea aplica textul declarat neconstituţional. stabilite prin art. şi C.E. ci şi de iure.O. înainte de promulgarea acestora. B.

C. abilitate prin lege să judece recursuri şi să pronunţe hotărâri definitive şi irevocabile.J. Din acest moment.O. ca rezultat al aplicării acestor două soluţii.. impredictibilitatea soluţiilor. iar Comisia Europeană supraveghează respectarea de către state a hotărârilor C. supraîncărcarea C. nelacunar.E. care epuizează toate căile de atac interne avute la îndemână de către justiţiabil. prejudicierea justiţiabililor şi neîncrederea lor în sistemul de justiţie.C. publicat în 22 iulie 2009. Acest obiectiv s-ar putea realiza cu ajutorul Î.E.C.C. coerent.C.J. asupra justiţiei româneşti.O. În baza acestui atribut. Pentru soluţionarea impasului legislativ şi jurisdicţional imputat ţării noastre recomandăm următoarele soluţii: crearea unui sistem legislativ clar.C.3. promovează ideea de omogenizare a practicii judiciare cu ajutorul Î. curte de apel). în unificarea jurisprudenţei [43]. trasarea unor direcţii spre standardizarea şi ierarhizarea principiilor juridice de interpretare şi.C. [42].C. care ”asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.E. recomandă consolidarea rolului Î. Constituţia însăşi. De hotărârile acestor instanţe se va ţine cont la judecarea proceselor viitoare identice sau similare. o soluţie foarte utilă pentru funcţionarea optimă a sistemului judiciar.. supraveghează respectarea şi executarea deciziilor C. potrivit competenţei sale”. .: tribunal.3. cât şi faţă de deciziile interne râmase definitive şi irevocabile. IV. consecvent şi necontradictoriu în interiorul său.J. (3).O. în art. pe plan intern ar trebui să existe un organism care să adopte acelaşi mecanism atât faţă de deciziile internaţionale obligatorii pentru România. dar şi al altor instanţe (ex. transformarea practicii judiciare naţionale în izvor de drept român.. Care este mecanismul creării precedentului judiciar ca izvor de drept român? Aşa cum pe plan european Consiliul Europei. interpretările legislative contradictorii şi soluţiile neuniforme pronunţate de instanţe se vor înlătura şi se vor limita la respectarea hotărârilor definitive şi irevocabile pronunţate de Î.E. s-a soldat cu imperfecţiuni practice sesizate şi criticate de către Uniune şi de către C. neechivoc. Concluzii Etapa de tranziţie a României la sistemul legislativ şi judiciar impus de U.J. întrucât acestea au generat: ineficienţă în soluţionarea cauzelor. adesea sesizată de persoanele nemulţumite de tratamentul juridic primit în România. 126 alin.E. Raportul C.D. Unificarea şi uniformizarea practicii judiciare interne ar fi. şi de alte instanţe de recurs în cauze similare.E. instanţa supremă şi alte instanţe judecătoreşti se vor pronunţa asupra soluţiilor instanţelor inferioare contestate de justiţiabil şi supuse judecăţii lor. supraîncărcarea instanţelor. în opinia noastră.D. complicarea cauzelor.. prin Comitetul Miniştrilor [41].J. prelungirea duratei de soluţionare a proceselor.D.C.

modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale”. 2. Natura juridica de acte administrativ-fiscale Opinam de la bun inceput ca niciunul dintre actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare nu sunt acte administrative fiscale pentru motive ce tin in special de definitia actului administrativ fiscal si modul in care acesta se comunica.E. eliminarea contradictorialităţii dintre soluţiile propuse în aceeaşi cauză de instanţe cu grade de jurisdicţie diferite. este necesar sa aratam ca. inainte de a trece la analiza punctuala a fiecarui act in parte. fie alt fel de acte juridice. actul administrativ fiscal se comunica fie prin .Prin aplicarea acestor soluţii există mari şanse ca dificultăţile legislative şi judecătoreşti actuale să dispară în mod progresiv şi ca sistemul juridic românesc să se amelioreze considerabil. degrevarea instanţelor comunitare europene de cauzele soluţionate la nivel naţional într-o manieră nemulţumitoare pentru justiţiabili şi creşterea încrederii justiţiabililor în justiţia românească. în mod indubitabil. dar si pentru motive care tin de logica. ar conduce. reducerea complexităţii cauzelor şi accelerarea soluţionării acestora. În motivarea hotărârii adoptate în cauza Burdov vs. Curtea a considerat că soluţia cea mai eficientă pentru a preveni o durată excesiv de lungă a procedurilor judiciare este găsirea unui remediu prin care să se urgenteze soluţionarea dosarelor. cu precizari punctuale. Astfel. predictibilitatea soluţiilor. Relevanta stabilirii naturii juridice pentru judecatorul national Preliminarii Inainte de a dezbate subiectul naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare.O. este vorba despre decizia de calcul.D. a pledat în nenumărate rânduri pentru unul dintre aceste beneficii. numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal precum si posibilitatea de a fi contestat iar potrivit articolului 44 din acelasi act normativ. In aceasta ordine de idei. Implementarea celor trei soluţii. referatul de calcul. şi anume pentru rezolvarea mai rapidă a pricinilor. Natura juridica a actelor care stau la baza incasarii taxei de poluare. ”actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea. trebuie sa precizam care sunt aceste acte pe care le avem in vedere. potrivit articolului 43 alineatul 2 din Codul de Procedura Fiscala actul administrativ fiscal trebuie sa contina datele de identificare ale contribuabilului sau ale imputernicitului acestuia. Consecinte si conduite. care au ca scop eliminarea dificultăţilor din sistemul de drept românesc. motivele de fapt. la o serie de beneficii: uniformizarea şi unificarea practicii judiciare naţionale. fie acte administrative individuale. Problema care se ridica in ceea ce priveste natura juridica a acestor acte este daca acestea sunt fie acte administrative fiscale. Chiar şi C. chitanta de incasare si incasarea propriu-zisa a sumei. Vom analiza in cele ce urmeaza fiecare teza in parte. potrivit articolului 41 din Codul de Procedura Fiscala. Rusia[44].

2. Prin urmare. 50/2008 care reglementeaza taxa pe poluare. caracterul de act administrativ fiscal al referatului de calcul al taxei pe poluarea nu poate fi sustinut din punct de vedere juridic. logice si firesti ca decizia de calcul al taxei pe poluare sa fie considerata un act administrativ fiscal. 4. din continutul acestui presupus act administrativ fiscal. In aceasta ordine de idei. acest act contine elementele esentiale de identificare a contribuabilului si a organului fiscal. referatul de calcul nu contine posibilitatea de a fi contestat si nici nu este comunicat acestuia intr-unul din mijloacele prevazute expres de lege. Prin urmare.1. arata ca ”suma reprezentand taxa poate fi contestata atunci cand persoana care urmeaza sa inmatriculeze un autovehicul rulat poate face dovada ca autovehiculul sau s-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata de grila fixa prevazuta in anexa nr. In alta ordine de idei. simplul fapt ca executivul arata ca aceasta ”reprezinta titlu de creanta” nefiind suficient in nicio ordine logica sau juridica a ideilor pentru ca aceasta sa fie considerata un act administrativ fiscal. 2. Astfel. Referatul de calcul Referatul de calcul care sta la baza emiterii deciziei de calcul este precedat de cererea contribuabilului in sensul efectuarii unui calcul matematic ce are la baza diferiti indici. Asadar. ne intrebam retoric care este consecinta neachitarii sumei precizata in decizia de calcul? In ordinea de idei a unui veritabil act administrativ fiscal. nu reiese dovada comunicarii acestuia in vreuna din modalitatile prevazute de articolul 44 din Codul de Procedura Fiscala. Insa. 50/2008 urmand a fi respinsa. e-mail. in ordinea de idei in care decizia de calcul ”reprezinta titlu de creanta si instiintare de plata conform legii”. este impotriva gandirii juridice. Desi contine elemente de identificare a contribuabilului si a organului fiscal. obligand astfel contribuabilul sa achite un debit pentru o simpla operatiune matematica. articolul 10 din acest act normativ. contine chiar si mentiunea ca poate fi contestat in conditiile Codului de Procedura Fiscala. Mai mult. decizia de calcul al taxei pe poluare nu este un act administrativ fiscal. consideram ca trebuie sa ne raportam obligatoriu la dispozitiile OUG nr. toate acestea in ordinea de idei in care inmatricularea autovehiculului nu s-a produs si nici nu este sigur ca se va produce. . Or. fie prin publicitate.primirea actului sub semnatura de catre contribuabil sau imputernicitul sau. urmeaza ca titlul de creanta sa devina titlu executoriu si presupusa creanta bugetara sa fie incasata silit. Decizia de calcul al taxei pe poluare Discutia cea mai interesanta este cu privire la decizia de calcul al taxei pe poluare care. consideram ca decizia de calcul al taxei pe poluare nu are nici macar caracterul unei creante bugetare. apare ca un veritabil act administrativ. pentru determinarea in concret a cuantumului taxei pe poluare ce urmeaza a fi achitata. raportat la posibilitatea de contestare a acestei decizii. la prima vedere. din punct de vedere strict tehnic. pentru un calcul. pornind si de la o definitie mai completa a actului administrativ fiscal. orice fel de contestatie in afara limitelor articolului 10 din OUG nr. fie prin posta. 2.” Deci contestatia impotriva decizie de calcul este limitata ope legis la modalitatea de calcul sub aspectul gradului de uzura al autovehiculului. fax etc.

. Concluzionand. 50/2008. au pronuntat solutii in sensul restituirii sumei aferente acestei taxe. 50/2008 este eminamente ilegala. modifica sau stinge raporturi juridice” ne intrebam retoric: despre ce lege (in sensul de act normativ) este vorba in ceea ce priveste actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare? Este OUG nr. Ce mai este de precizat in ceea ce priveste incasarea propriu-zisa este ca unele instante. chitanta de incasare a sumei aferente taxei pe poluare are intelesul unei plate nedatorate si/sau al unei imbogatiri fara justa cauza. Natura de acte administrative individuale Prima idee care apare in mod natural. potrivit art. Insa. Solutiile sunt firesti si corecte. 2141-2143 din Codul fiscal nu a fost aprobata prin lege. deci intregile prevederi ale acesteia sunt ilegale si in consecinta actele emise in baza acestei ordonante de urgenta nu trebuie sa produca efectele juridice ale unui act administrativ. ”orice modificare sau completare a Codului se face numai prin lege”. din punctul nostru de vedere. chiar daca rationamentul este gresit.2. dupa stabilirea ca actele mai sus amintite nu sunt acte administrative fiscale. in intelesul Legii nr. 1 din Codul Fiscal. In alta ordine de idei. OUG nr.4. de la articolul 2 alineatul 1 litera c din Legea nr. in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii. Vazand definitia legala a actului administrativ. raportandu-ne strict la dreptul intern si lasand la o parte caracterul discordant fata de prevederile Tratatului C.3. Chitanta de incasare a sumei aferente taxei pe poluare Desi este un act juridic in sensul de instrumentum probationis. 3. in regim de putere publica. opinam ca actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare nu sunt acte administrative unilaterale. incasarea propriu-zisa a sumei aferente taxei pe poluare Argumentele si precizarile de la punctul 2. Or. conform careia actul administrativ este ”actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica. Astfel. raman valabile si pentru incasarea propriuzisa a sumei aferente taxei pe poluare. 50/2008 un veritabil act normativ fata de modalitatea in care a intrat in vigoare? Considerand ca raspunsurile la aceste intrebari sunt evidente. in sensul Legii nr.3. deoarece OUG nr. care da nastere. chitanta prin care s-a achitat taxa pe poluare nu poate fi considerata un act administrativ fiscal pentru motive ce tin de elementele de identificare ale contribuabilului. 2. nici aceasta teza nu poate fi sustinuta. 4 alin. deoarece ce intereseaza in principal este incalcarea prevederilor dreptului comunitar. de comunicarea actului. 554/2004. este ca acestea sunt acte administrative fiscale. pornind de la rationamentul gresit ca incasarea taxei speciale auto reprezinta ea insasi un act administrativ fiscal. 554/2004. 554/2004.E. prin care s-au abrogat dispozitiile art. precum si de posibilitatea ca actul administrativ fiscal sa fie contestat. nu se poate sustine ca actele care stau la baza incasarii sumei aferente taxei pe poluare sunt acte administrative fiscale.

554/2004. in sensul ca OUG nr.4. judecatorul national are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al normelor comunitare. fie forma prevazuta de articolul 7 din Legea nr. Insa. din motive care. multi judecatori pusi in fata aplicarii directe a dreptului comunitar in dauna oricaror prevederi contrare ale legislatiei nationale. intrun fel sau altul. in cazul Simmenthal. toate acestea mulate pe raspunderea civila delictuala a statului roman. deoarece. sa se adreseze instantei de contencios administrativ sau fiscal. insa in afara legii – precum si din elemente din sfera dreptului civil. Consecintele aplicarii riguroase a legii. Consecinte. in functie de raspunsul acordat. 5. lasand neaplicata. se cramponeaza in diverse ”probleme” si ”uita” sau pur si simplu nu stiu de aplicarea directa a normelor comunitare. orice dispozitie contrara din legislatia nationala. contribuabilul are la dispozitie contenciosul civil. sunt de natura a plasa un nor de ambiguitate asupra posibilitatilor concrete pe care contribuabilul le are in vederea restituirii sumelor incasate ilegal cu titlu de taxa pe poluare. Concluzii Stabilirea naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare este un subiect important pentru judecatorul national care nu se considera sau nu stie sa se considere si judecator comunitar in adevaratul sens al cuvantului. Fata de argumentele . Care este natura juridica a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare? Suntem de parere ca actele juridice in baza carora se incaseaza suma aferenta taxei pe poluare sunt acte juridice hibride. formate din elemente din sfera dreptului public – autoritatea executiva actionand in regim de putere publica. 6. insa. 50/2008 este inaplicabila si nu produce efecte juridice. Relevanta stabilirii naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare pentru judecatorul national In ceea ce priveste relevanta stabilirii naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare pentru judecatorul national chemat sa solutioneze o pricina in care. se solicita restituirea sumei incasate ilegal cu titlu de taxa pe poluare. potrivit celebrei jurisprudente a C. din pacate. Conduite in ceea ce priveste consecintele stabilirii naturii juridice a actelor mai sus amintite. in sensul in care conduita executivului determina si constituie o plata nedatorata si/sau o imbogatire fara justa cauza. Opinam ca acesta trebuie pur si simplu sa solicite Administratiei Finantelor Publice restituirea sumelor incasate ilegal.E. 7. fie ca procedura prealabila imbraca forma prevazuta de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala.C. tin de ingradirea dreptului la justitie – si ne referim aici la obligativitatea timbrarii la valoare – acest tip de contencios este unul mai putin preferabil. apoi. Totodata. indraznim a spune.J. aceasta ar trebui sa fie indiferenta. principala consecinta este lipsa necesitatii indeplinirii unei proceduri prealabile introducerii unei actiuni in fata instantei.

de art.prezentate mai sus. respectiv restricţii cantitative la import. La data de 22. solicitând judecarea cauzei şi în lipsă. cererea a fost respinsă. 114/31.2008 reclamanta a solicitat restituirea sumei. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor şi taxelor la care face referire art. 50/2008 nu contravine dispoziţiilor art. cu sediul în Târgu-Mureş str. sa respins acţiunea în contencios administrativ formulată de SC Autodomus SRL în contradictoriu cu pârâta DGFP Mureş – AFP Tg. 25 şi 28 din Tratat. Mureş.2008 suma de 4278 lei reprezentând taxă specială de poluare. 2910/102/2008.08. argumente bazate strict pe principiile de drept national si pe prevederi legale exclusiv nationale. instanţa reţine cauza în pronunţare. constatându-se că recursul este declarat şi motivat în termenul prev. excepţia prematurităţii invocată de pârâtă a fost considerată neîntemeiată. 572/12 octombrie 2009 pronunţată în dosarul nr. Cum reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că a solicitat şi anularea actelor administrativ-fiscale. ap. 146/1997. Pe fond s-a apreciat că OUG nr.10.10. judeţul Mureş.2009 şi încheierea de îndreptare a erorii materiale din 30. S-a făcut referatul asupra cauzei. în dosarul nr. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene.10. acestea neavând incidenţă în speţă întrucât ele se referă la taxe vamale la import şi export sau taxele cu efect echivalent. fiind scutit de plata taxei de timbru conform art. Mureş. 572/12 octombrie 2009. Pentru a pronunţa această soluţie s-a reţinut că reclamanta a achitat la data de 15. recurenta-pârâtă a depus concluzii scrise. 7.2009 privind soluţionarea cererii de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei nr. acest caracter ilegal urmand a fi constatat de catre judecatorul national. instituirea taxei a fost rezultatul negocierii cu Comisia Europeană. Curtea de Apel Targu Mures. Prin sentinţa nr. Bolyai nr. iar prin decizia nr. 242 alin. CURTEA. . sumă încasată prin Trezoreria municipiului Tg. 2910/102/2008. 572 din 12. actele in baza carora s-a incasat taxa pe poluare apar tot ca ilegale.10.2009 pronunţate de Tribunalul Mureş după casare.2008. conform art. În raport de actele şi lucrările dosarului. Pe de altă parte. 2 Cod procedură civilă. La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa recurentei-pârâte SC Autodomus SA Târgu-Mureş şi a intimatei-reclamante DGFP Mureş. 301 şi 303 Cod procedură civilă. 50/2008 nu contravin nici art. 2910/102/2008 la data de 30. întrucât taxa de poluare instituită de OUG nr. 17 al Legii nr. împotriva sentinţei nr.08. Taxa speciala de poluare Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanta SC Autodomus SA. 9. precum şi împotriva încheierii formulate în dosarul Tribunalului Mureş – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal nr. De asemenea. 90 din Tratat. Indreptare eroare materiala. Procedura de citare este legal îndeplinită. dispoziţiile OUG nr.

Din cuprinsul dispoziţiilor art. 14 alin 1 din OUG nr. ca urmare a aderării. direct sau indirect produselor altor sate membre. de la 1 ianuarie 2007. 148 din Constituţie. Art.09. cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. în comparaţie cu produsele interne. Preşedintele României. instanţa constată că recursul este fondat.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputaţilor. este menţionat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ. 3041 Cod procedură civilă. singura modificare constă în schimbarea denumirii şi a cuantumului prin diferite acte normative. al cărui scop este.Împotriva sentinţei a formulat recurs reclamanta SC Autodomus SRL arătând că taxa de poluare are aceleaşi caractere şi acelaşi mod de impunere ca şi taxa de primă înmatriculare. 50/2008. 2). o consecinţă ar fi fost facilitarea intrării in România a unui număr foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani. prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. impozite interne de orice natura. ţinând cont şi de incidenţa prevederilor art. nu şi pentru cele aflate deja in circulaţie înmatriculate in tară. ca urmare a principiului aplicării directe a reglementarii comunitare. pentru următoarele considerente: Astfel. care ar fi fost achiziţionate datorita preţului foarte mic. România este stat membru al Uniunii Europene. direct sau indirect produselor naţionale similare”. corect – ”poluatorul plăteşte” -. 50/2008 depus la Parlament sub nr. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistentă produselor provenite din alte state membre. se vrea ca taxa pe poluare. 50/2008. precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu. au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Potrivit art. Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate. rezultă că taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România. Aşadar. să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate intr-un alt stat membru. Guvernul si . mai mari decât cele care se aplica. iar Parlamentul. Interpretând acest act normativ teleologic (după scop) pentru a identifica intenţia legiuitorului se constată următoarele: în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. S-a anexat practică judiciară în materie. Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulaţie a mărfurilor. Este nelegală încasarea taxei şi. PL-x 536/10. 90 paragraful I din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene prevede: “Nici un stat membru nu aplica. Nu s-a ţinut seama de jurisprudenţa Curţi Europene de Justiţie şi nici de caracterul discriminatoriu aplicat autoturismelor second hand achiziţionate din spaţiul comunitar faţă de aceeaşi categorie de autoturisme achiziţionate pe piaţa internă. implicit dispoziţiile OUG nr. în principiu.

Analizând dispoziţiile OUG nr. sau prin hotărârea din 7 mai 1987. cumpărătorii sunt orientaţi din punct de vedere fiscal să achiziţioneze autovehicule second-hand deja înmatriculate in România. CJE a stabilit ca legea care se îndepărtează de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea să ducă la anularea lui.a. cauza 184/85. cauza 193/85. hotărârea din 7 mai 1987. c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen (discriminare intre vinurile din Luxemburg si vinurile din fructe provenite din alte state membre). Roders BV s. . întrucât este destinată sa diminueze introducerea in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate intr-un alt stat membru UE. Amministrazione delle finanze dello Stato – în speţă. vânzarea autoturismelor noi produse in România. Mai mult. cauzele reunite C-367/93 la C-377/93. chiar si potenţial. favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România si. mai recent. taxa pe poluare a fost introdusa în legislaţia interna de abia in anul 2008. dinainte de aderare.autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului 2 (alin. OUG nr. Italia (bananele importate în Italia si fructele cultivate în Italia). consumul produselor importate. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene: prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964). precum cel în speţă (Germania). taxa menită să descurajeze importul de banane in Italia). 50/2008 este contrară art. Comisia c. după aderarea României la UE. daca este înmatriculat pentru prima data in România. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeana. aceeaşi decizie a definit relaţia dintre dreptul comunitar si dreptul naţional al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar si în faţa dreptului naţional ulterior – or. Reglementată în acest mod. taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru. F. acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte tari membre ale UE. statul nostru şi-a asumat obligaţia de a respecta dispoziţiile din tratatele originare ale Comunităţii. 50/2008 cu modificările ulterioare. în speţă. 90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. influenţând astfel alegerea consumatorilor (CJE. prin Legea nr. Aşadar. G. atât timp cat norma fiscală naţionala diminuează sau este susceptibila sa diminueze. 4). Dar se percepe aceasta taxa de poluare la autoturismul produs în tara sau în alt stat membru UE. Asupra încălcării art. 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferenţă de tratament s-a pronunţat Curtea de la Luxembourg prin hotărârea din 11 august 1995. Or. De altfel. rezultă câ pentru un autoturism produs in România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare. daca a fost anterior înmatriculat tot in România. fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara şi fără ca baza legala a Comunităţii însăşi sa fie pusă la îndoială. dată fiind natura sa originală şi specială. Cooperativa Co-Frutta Srl c.

Pentru aceste considerente.10. cu sediul procesual ales în Târgu-Mureş. 9/7. judeţul Mureş. ratificat de România prin Decretul nr. 2910/102/2008.De remarcat şi un alt tip de discriminare: intre persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 si cele care înmatriculează autoturisme ulterior: doar aceste din urma persoane plătesc taxa de poluare. Modifică hotărârea atacată în sensul că admite acţiunea reclamantei formulată şi precizată în contradictoriu cu DGFP Mureş – AFP Târgu-Mureş. deşi este evident că poluează si autoturismele primei categorii de persoane cele înmatriculate ulterior. împotriva sentinţei nr. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge recursul formulat de reclamanta SC AUTODOMUS SA. 16 din Constituţie. str. Gh.278 lei achitată cu titlul de taxă de poluare cu dobânda aferentă calculată de la data plăţii şi până la data plăţii efective. 274 Cod procedură civilă. Admite recursul formulat de reclamanta SC AUTODOMUS SA. 572/12 octombrie 2009 pronunţată în dosarul nr. 1-3.2008 emisă de DGFP Mureş şi dispune obligarea la restituirea sumei de 4. Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării. l 14/31. anulează Decizia nr. 26 din Pactul Internaţional din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile si politice. judeţul Mureş. motiv pentru care îl va admite şi va modifica integral sentinţa atacată în sensul admiterii acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantă şi se va anula decizia nr. ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate in trafic. 1 si 2 din OG nr. Curtea consideră recursul fondat. judeţul Mureş.278 lei achitată cu titlu de taxă de poluare. Doja nr. cu dobânda legală calculată de la data plăţii până la data restituirii efective a sumei. 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecţiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. deşi din preambulul OUG nr. Nu în ultimul rând trebuie amintită şi practica judiciară constantă a instanţelor de judecată din România în sensul admiterii unor astfel de acţiuni. potrivit principiului ”poluatorul plăteşte”. str. 212/1974 şi a art. Văzând şi dispoziţiile art. 572/12 octombrie 2009. str. Bolyai nr. 9/7. 114/2008 emisă de pârâtă care va fi obligată la restituirea sumei de 4. art. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi nu formează obiectul prezentei cauze. Acest tip de discriminare se discută însă în raport de art.2009 privind soluţionarea cererii de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei nr. cu sediul în Târgu-Mureş. 2910/102/2008 la data de 30. . împotriva încheierii formulate în dosarul Tribunalului Mureş – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal nr.10. cu sediul în procesual ales în Târgu-Mureş. Bolyai nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful