Facultatea Transporturi Specializarea Ingineria Transporturilor – Anul IV

GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR - Lucrarea nr. 4

Prezentarea reţelei de cale ferată din România

Caracteristici principale ale reţelei feroviare din România1
 Lungimea reţelei feroviare este de 10.882 km, din care: - 2.707 km de linie dublă - 3.292 km de linie electrificată Sistemul de alimentare cu energie electrică de tracţiune: - tensiunea de 25 KV - frecvenţa de 50 hz.

 Lungimea totală a infrastructurii feroviare în exploatare este de 20.730 km, din care: - 13.807 km de linii curente şi directe - 6.923 km de linii în staţii  Din punct de vedere al echipării suprastructurii căii reţelei CFR, din totalul de 20.730 km linie, - 4.771 km (23 %) cu suprastructură tip 65, - 1.813 km (9 %) cu suprastructură tip 60, - 614 km (3 %) cu suprastructură tip 54, - 10.395 km (50 %) cu suprastructură tip 49, - 3.137 km (16 %) cu suprastructură cu tip de şină mai mic de 49.  Reţeaua CFR este dotată cu 29.541 aparate de cale, din care 20.868 aparţin infrastructurii publice şi 8.672 aparţin infrastructurii private.  Instalaţii de siguranţa circulaţiei - Pe reţeaua feroviară există următoarele echipamente de siguranţa circulaţiei: - 8 echipamente de centralizare electronică - 637 instalaţii de centralizare electrodinamică - 577 instalaţii BLA (Bloc de linie automat) - 1.073 bariere automate pentru trecerile la nivel
1

http://www.cfr.ro/CFR_new/Rom/statutul_retelei.htm

4 /1

fără nicio legătură între ele: Anina – Oraviţa – Iam –Baziaş Cernavodă – Constanţa Bucureşti – Giurgiu Episcopia Bihorului – Cluj Curtici – Arad – Simeria .Tecuci. Datele de circulaţie sunt transmise de către staţii telefonic sau prin intermediul aplicaţiilor informatice ale sistemului IRIS (sistemului informatic integrat al căii ferate) care este implementat în 301 staţii.Alba Iulia. iar celelalte din beton. Activitatea în RC este asigurată de către operatori de circulaţie care au arondate mai multe secţii de circulaţie pe care dirijează traficul prin intermediul informaţiilor primite şi a dispoziţiilor transmise către impegaţii de mişcare din staţii (in total pe reţea sunt 995 staţii).Roman. din care 5. Lucrări de artă şi terasamente o Pe reţeaua feroviară există un număr de 18.Roman. Turnu Măgurele. Călăraşi şi Feteşti. linia Buzău .  De la 1881 la 1900 au fost construite . la 18 RC-uri.Turnu Severin – Craiova – Piteşti – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Galaţi –Tecuci – Mărăşeşti . Zimnicea. o Lungimea terasamentelor de cale ferata este de 13.030 km în exploatare cu un număr de 177 tuneluri de cale ferata cu o lungime totala de 60 km.linia Alba Iulia – Teiuş – Sighişoara – Braşov – Predeal – Ploieşti. Corabia. liniile care conduc spre porturile dunărene: Calafat.164 poduri şi podeţe cu o lungime totală de 144 km.liniile din platforma Someşeană şi din partea centrală a Transilvaniei.partea cea mai importantă a liniei Jimbolia . Tot atunci reţeaua a fost întregită cu liniile de pe Valea Oltului şi Trotuşului.  De la 1871 la 1880 au fost construite . Etapele construcţiei reţelei feroviare Se disting următoarele etape în evoluţia reţelei feroviare din România: 1854 – 1870 – 1880 – 1900 -1920 – 1944 – 1965 – 1990  De la 1854 la 1870 au fost construite următoarele linii. beton armat sau zidărie de piatră respectiv cărămidă. Leţcani – Paşcani .055 cu suprastructură metalică. 4 /2 . la toate RCR-urile şi la BCCTF. inclusiv liniile înguste de ăe văile Someşului şi Mureşului.Timişoara – Lugoj . 365 cu suprastructură din beton precomprimat. . cu podurile Feteşti-Cernavodă. cu o ramură de la Paşcani la Iaşi.Mărăşeşti (o linie de mare importanţă pentru legăturile pe care lea asigurat). cu o ramură de la Simeria la Petroşani. precum şi linia Dorohoi – Iaşi – Bîrlad .  Conducerea circulaţiei o În prezent conducerea circulaţiei trenurilor pe reţeaua CFR se realizează prin intermediul a 23 de regulatoare de circulaţie (RC) coordonate la nivel regional de 8 Regulatoare de Circulaţie Regionale (RCR) şi la nivel central de Biroul Central de Coordonare al Traficului Feroviar (BCCTF) din cadrul Direcţiei Trafic.

Ţăndărei . Ploieşti . Linia trece prin podişul Transilvaniei nordice. Salva .Livezeni. S. operatorul naţional de marfă.A urmat o perioadă de declin în care nu s-au realizat lucrări de modernizare a infrastructurii şi nu s-au mai achiziţionat mijloace de transport.F. Ploieşti -Ţăndărei. Mărăşeşti .Lunca Dunării.Cerna.A.Făurei. Ea uneşte staţiile Beclean pe Someş – Dej .Rovinari şi SuceavaPăltinoasa.Tîrgu Mureş – Războieni – Teiuş Alba Iulia . au fost închise un număr relativ mare de linii .F. podişul Sucevei. Tîrgu Jiu .Craiova.A.).(C.F. Buzău .R.s-au făcut investiţii importante în calea ferată pentru construcţii de linii noi. Bumbeşti .S.Galaţi. efectuează servicii turistice şi administrează trenurile de epoca. câmpia Tisei.).  De la 1944 la 1990: .A. Autoritatea Feroviara Română (AFER) care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi reprezintă organismul care reglementează şi autorizează transportul feroviar în România. lunca Siretului. continuându-se prin Sibiu – Făgăraş – Braşov .Hamangia.F.Vişeul de Jos. Marfă . Caransebeş-Reşita.Bicaz. Medgidia . Câmpia Română. Ploieşti . cu legături radiale.Tîrgovişte (cu ramurile sale de la nord). Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa (C.A. în special linii industriale şi linii cu ecartament îngust. operatorul naţional de călători. dar şi mai multe linii din judeţul Timiş. Ilva Mică Vatra Dornei.Mangalia. S. din acest punct de vedere. au fost construite .R.  Primul inel se află în partea de mijloc a ţării.Satu 4 /3 .Baia Mare .  După 1990: .aproximativ 1000-1500 km de cale ferată. Călători S.Roman. Bucureşti – Roşiori . care administrează si     întreţine infrastructura feroviară publică. distribuirea căilor ferate în ţara noastră este circulară.liniile Bîrlad .Vinţul de Jos în bazinul Mureşului. Linia urmează văile Mureşului şi Oltului şi leagă între ele staţiile: Ciceu – Deda .liniile Constanţa . platforma Someşeană. prima linie electrificată a fost Bucureşti – Braşov (proiectul începuse în 1913) au fost date în circulaţie liniile: Făurei – Tecuci. Deda Sărăţel. Societatea Feroviară de Turism (S. culoarul Timiş .Ciceu în bazinul Oltului.T. Bumbeşti-Tîrgu Jiu.Panciu. Piatra Neamţ . De la 1901 la 1920 au fost construite .R.Vălenii de Munte.).  De la 1920 la 1944.).  Al doilea inel este reprezentat printr-o linie care se află de jur împrejurul ţării. Se deosebesc două inele: unul central şi altul marginal. Hamangia-Tulcea. în anul 1998 Societatea Naţională a Căilor Ferate Române a fost reorganizată în patru instituţii finanţate independent:  Compania Naţională de Căi Ferate (C. Structura reţelei feroviare din punct de vedere geografic Aspectul geografic al reţelei feroviare este determinat de relief. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători . Ţara Dornelor. Bucureşti – Urziceni . electrificarea şi dublarea liniilor.

 Linia Teiuş .Reşiţa este o ramură secundară care se desprinde de la Subcetate.Giurgiu parcurge Valea Prahovei. SUCEAVA SATU MARE Via Mărăşeşti 464 km 5 4 IAŞI ORADEA 3 Deda 687km Via Oradea 784km Via 6 Mărăşeşti.Piatra Olt – Piteşti – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Adjud – Bacău – Roman – Paşcani – Suceava – Dărmăneşti -Ilva Mică – Salva . 4 /4 . Ea uneşte valea Mureşului cu a Jiului trecând peste trecătoarea Merişor.Mare – Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj . la altitudinea de aproape 700 m.Târgu Jiu-Fliaşi – Craiova . la 730m altitudine.Vişeul de Jos .Subcetate .Constanţa.Piatra Olt – Corabia a fost dezvoltată pe Valea Oltului şi trece munţii prin trecătoarea Turnu Roşu.  Linia Sibiu .Vinţul de Jos – Simeria – Arad . În continuarea liniei de pe Valea Prahovei este şi linia Ploieşti – Ţăndărei – Feteşti .  Linia Subcetate – Caransebeş . Schema liniilor magistrale directoare din România Via Feteşti 225 km CONSTANŢA  Linia Războieni – Apahida – Cluj – Oradea . a cărui altitudine maximă la staţia de cale ferată Porţile de Fier din nordul Munţilor Retezat este de 700 m. unind bazinul Mureşului cu cel al Timişului prin culoarul Bistrei.Turnu Severin – Craiova .Podul Olt . la o altitudine de numai 360 m.  Linia Simeria .  Linia Braşov – Ploieşti – Bucureşti . Legăturile radiale pornesc din Bucureşti către puncte de frontieră şi sunt construite în general pe văile râurilor. ea urcă pe valea Sălăuţei peste munţii Vulcanici de la sud de Ţara Maramureşului.Calafat reprezintă o ramificaţie a linie din Valea Mureşului.Petroşeni .Episcopia Bihorului trece prin pasul Ciucea dintre bazinele Someşului Mic şi Crişului Repede la circa 500 m înălţime.Sighet leagă pe Someş reţeaua feroviară cu Ţara Maramureşului. Fig. În total sunt opt linii radiale.1.Curtici urmează valea Mureşului la o altitudine care scade treptat de la 230 m la 100 m. de la Simeria.BecleanBUCUREŞTI– Salva .Tecuci 408 km Mărăşeşti -Paşcani 462 km Urziceni -Tecuci 398 km Via Sighişoara 651 km ARAD 2 1 TIMISOARA Braşov-Teiuş 621 km Via Braşov-Sibiu 600 km Roşiori-Timişoara 590 km Via Roşiori 533km Piteşti 575km Via GALAŢI 7 Buzău 259 km Urziceni 229 km 8  Linia Deda – Sărăţel .Beclean pe Someş. linia străbate trecătoarea Predeal la o altitudine de peste 1050 m.

Filiaşi (202 km) .201 Podu Olt .Simeria - Arad – Curtici (470 km). Linia Ciceu – Adjud – Mărăşeşti – Tecuci .Sibiu . Timiş.Petroşani .Galaţi se află pe Valea Trotuşului şi a Siretului. Trece prin judeţele: Braşov. Gorj. Linii secundare: .Vinţu de Jos .203 Braşov .200A Teiuş . Hunedoara.Zărneşti (27 km) 4 /5 .Podu Olt . 2 Magistralele reţelei feroviare din România Circulaţia trenurilor pe reţeaua feroviară din România este organizată pe nouă magistrale (fig.202 Simeria . Prezentarea magistralelor reţelei feroviare din România Legendă Magistrala 200 Magistrala 300 Magistrala 400 Magistrala 500 Magistrala 600 Magistrala 700 Magistrala 800 Magistrala 900 Fig.Râmnicu Vâlcea . Vâlcea. Olt. Arad.Târgu Jiu .Piatra Olt (164 km) . ea urcă prin trecătoarea Ghimeş înaltă de 1020 m. 2):  Magistrala 200    Staţii principale: Braşov .Vinţu de Jos (29 km) . Sibiu.

306 Ploieşti Sud .305 Câmpia Turzii .Nădab . Caragiale .Turda (9 km) .215 Arad .Cluj Napoca – Oradea (647 km).210 Alba Iulia ..Nădlac (52 km) .Călăţele (14 km) Închisa .302 Ploieşti .217 Timişoara Nord .Desfiinţată .Holod (53 km) Închisa .Lugoj (83 km) .205 Băbeni .Braşov .Odorhei (48 km) .Copşa Mică (45 km) . Linii secundare: .309 Turda .314b Holod .Nerău (93 km) .Timişoara Nord (68 km) .Hunedoara (15 km) .314a Oradea .Abrud (93 km) Închisa .Ciumeghiu .Târgu Jiu (76 km)  Magistrala 300    Staţii principale: Bucureşti Nord .Vaşcău (56 km) 4 /6 .212 Ilia .Moreni .Oradea (178 km) .Rogoz .Târnăveni Vest .Cheresig (23 km) Închisa .Periam .Filipeştii de Pădure (28 km) . Alba.303 I.310 Timişoara Nord .Alunu (41 km) .Nerău (27 km) . Bihor.Grăniceri (20 km) .Praid (113 km) .214 Livezeni .Rovinari .313 Nădab .Arad .Lupeni (17 km) .Zlatna (42 km) . Trece prin judeţele: Braşov.Vălcani (87 km) .Plopeni .Târgovişte (52 km) .207 Simeria .Teiuş - Războieni .219 Lovrin .Periam .Sânnicolau Mare .Telega (8 km) .218 Timişoara Nord .Turceni . L.Slănic (44 km) .301 Câmpina .307 Blaj .Sighişoara .Măneciu (51 km) . Mureş.221 Filiaşi .Sântana .206 Şibot .304 Ploieşti Sud .Cenad (78 km) .213 Radna . Cluj.311 Huedin .208 Sibiu .308 Sighişoara .216 Arad .Cugir (12 km) .312 Oradea .

504 Buzău .404 Sfântu Gheorghe . Cluj.Panciu (18 km) .Salva .507 Mărăşeşti .Ineu .Suceava – Vicşani (488 km).Săcuieni .417 Satu Mare .Întorsura Buzăului (36 km) .502 Suceava .501 Adjud . Linii secundare: .Floreni .Şieu . Bistriţa- Năsăud.401 Ilva Mică .Războieni (114 km) .Adjud .Nehoiaşu (73 km) .Siculeni .Luduş (140 km) . Neamţ. Suceava.509 Bacău .Bixad (52 km) .Luduş .402 Oradea .Gurahonţ .Halmeu (154 km) .Baia Mare .Zalău .413 Săcuieni .412 Jibou . Iaşi.403 Braşov .Breţcu (66 km) .Agerdomajor (9 km) .Piatra Neamţ .318 Ineu .Sărmăşag .418 Ilva Mică . Covasna. Sălaj.Teresva (63 km)  Magistrala 500    Staţii principale: Bucureşti .Covasna .Cermei (14 km)  Magistrala 400    Staţii principale: Braşov .Ciumeghiu (45 km) .Paşcani .317 Arad .Carei (112 km) .Apahida . Buzău.Vişeu de Jos . Satu Mare.Ghimeş .Brad (167 km) .Sighetu Marmaţiei . Mureş. Trece prin judeţele: Ilfov..Dej . Trece prin judeţele: Braşov.422 Carei .Rodna (21 km) .Satu Mare .Vama . Harghita. Linii secundare: .Sighetu Marmaţiei (118 km) .Târgu Mureş . Maramureş.Siculeni (150 km) .Carei .316 Holod .Nyrabrany (9 km) .Sărăţel .409 Salva .Ploieşti Sud .405 Deda . Bacău.Bicaz (86 km) 4 /7 .Cluj Napoca (131 km) .423 Berlibas .406 Bistriţa Bârgăului . Vrancea.Comăneşti .Ilva Mică (191) .Sărmăşag (87 km) .Deda .Satu Mare (518 km).421 Valea lui Mihai .Dej . Prahova.

Prahova.515 Dorneşti .Dorohoi (22 km) .517 Paşcani . Galaţi.Medgidia .Iaşi – Ungheni (395 km). Linii secundare: . 4 /8 .Târgu Neamţ (31 km) .Gura Putnei . Buzău.Paşcani (76 km) .605 Roman .Crasna .Dornişoara (22 km) .Hârlău (64 km) . Trece prin judeţele: Ilfov.Vaslui .Ţăndărei (146 km) .518 Dorneşti . Neamţ.Nisipitu (59 km) . Ialomiţa.514 Vama .Slobozia . Trece prin judeţele: Brăila.Prut (82 km) .Ciulniţa .Fălticeni (26 km) ..702 Buzău .703 Galaţi .604 Crasna .Gura Humorului (45 km) .Barboşi .Fălciu Nord . Vrancea.Bârlad . Vrancea.Bârlad (107 km) .Moldoviţa (20 km) . Vaslui.Huşi (33 km) .701 Ploieşti Sud .Botoşani (44 km) .Brăila .Barboşi .Siret (16 km)  Magistrala 600    Staţii principale: Făurei .Feteşti .Putna . Suceava.Dorohoi (154 km)  Magistrala 700    Staţii principale: Bucureşti .607 Iaşi .Tecuci .516 Floreni . Bacău.704 Mărăşeşti .608 Iaşi .Tecuci .Dângeni . Buzău. Linii secundare: .606 Iaşi .513 Suceava .Constanţa - Mangalia (268 km).511 Vereşti .Galaţi (104 km)  Magistrala 800  Staţii principale: Bucureşti .Târgu Frumos .603 Bârlad .Urziceni .Făurei .Galaţi (229 km).Făurei .Feteşti (129 km) .510 Dolhasca . Iaşi.512 Leorda .Ţăndărei .Buhăieşti (71 km) .Urziceni .

Turnu Măgurele (50 km) .Bouţari (37 km) .910 Piatra Olt .Berzovia .921 Jebel .915 Caransebeş .Reşiţa Sud (43 km) .Reşiţa Sud (98 km) .Caracal .Giurgiu (66 km) . Olt.Buziaş .Craiova .Piteşti .Roşiori . Dâmboviţa.Kikinda (Serbia) (58 km) . Caraş- Severin.  Trece prin judeţele: Ilfov.Corabia (74 km) .919 Timişoara Nord .901 Bucureşti Nord . Timiş. Dolj. Mehedinţi.Costeşti (64 km) .902 Bucureşti Progresu .Liebling (10 km) .Slatina . Călăraşi.801 Bucureşti (Obor) .923 Berzovia .907 Roşiori Nord .Giurgiu (61 km) .Gătaia .905 Goleşti . Constanţa.Titan (Sud) .Timişoara (533 km).Câmpulung (55 km) .920 Jebel . Teleorman.906 Piteşti .912 Craiova .Curtea de Argeş (38 km) .Zimnicea (78 km) .Pietroşiţa (67 km) .922 Timişoara Nord .Motru (31 km) .Jebel .Alexandria .Iam (27 km) .Olteniţa (79 km) .Costeşti .Balş - 4 /9 .Negru Vodă (58 km) .903 Videle .914 Strehaia .908 Roşiori Nord .Caransebeş - Lugoj .802 Slobozia . Trece prin judeţele: Ilfov.Jamu Mare (84 km) .Tulcea (144 km) Magistrala 900 (iniţial a fost magistrala 100)     Staţii principale: Bucureşti .Filiaşi .904 Titu .Jimbolia . Linii secundare: Craiova (250 km) . Linii secundare: .924 Oraviţa .Calafat (108 km) .803 Medgidia .Giera (33 km) .Târgovişte .917 Caransebeş .Piatra Olt .Gătaia .Voiteni .913 Golenţi .804 Medgidia .Călăraşi (Sud) (44 km) .Oraviţa (59 km) .Poiana Mare (7 km) .916 Lugoj . Ialomiţa.Buziaş .918 Timişoara Nord .Titu .909 Roşiori Nord .

Craiova .Cruceni (49 km) . Descrierea limitelor regionaleleor de cale ferată Graniţe de regionale Bucureşti Constanţa Constanţa Galaţi Galaţi Galaţi Braşov Craiova Craiova Staţia de frontieră Lehliu Broşteni Urziceni Manasia Valea Călugărescă Predeal Goleşti Videle Regionala de care aparţine .Galaţi ..Braşov . Tab.Lovrin (27 km)  Magistrala 1000   Staţii principale: Bucuresti – Buftea – Periş – Brazi .925 Oraviţa . Prezentarea regionalelor reţelei feroviare din România Reţeaua căilor ferate din România este împărţită şi administrată în opt regionale descrise în tabelul1.Bucureşti .Ionel (31 km) .928 Jimbolia .Bucureşti .Ploiesti Sud/Vest (59 km).927 Cărpiniş .Constanţa . 1. Trece prin judeţele: Ilfov.926 Timişoara Nord .Anina (33 km) .Bucureşti . Prahova.Bucureşti Craiova - Braşov Timişoara Timişoara Braşov Cluj Braşov Braşov Iaşi Galaţi Braşov Iaşi Iaşi Constanţa - Podu Olt Livezeni Orşova Şibot Ciumeghiu Războieni Deda Ilva Mică Adjud Ghimeş Tecuci Bârlad Ţăndărei - Braşov Timişoara Timişoara Braşov Cluj Braşov Braşov Cluj Galaţi Galaţi Galaţi Iaşi Constanţa Timişoara Cluj Iaşi Galaţi 4 /10 .

Braşov Constanţa - Bucureşti Craiova Timişoara Cluj Cluj Galaţi Bucureşti Bucureşti Galaţi - Predeal Podu Olt Şibot Războieni Deda Ghimeş Lehliu Broşteni Ţăndărei - Braşov Braşov Braşov Braşov Braşov Galaţi Constanţa Bucureşti Constanţa 4 /11 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful