Universitatea Stefan cel Mare Suceava Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializarea: Finante si banci Anul I Grupa

VI -- Proiect MACROECONOMIE --

Realizatori proiect: 1. Ursu Catalin

.............Actiunile........................................... Bibliografie........................................... 3................11 2 ... Virvarei Raluca Andreea CUPRINS 1..................................................1.............................Piata financiara 1...................................................................... 2...............2........Piata monetara.....................Obligatiunile...................................

Piaţa primară: este piaţa emisiunilor de titlurilor financiare. piaţă pe care se schimbă titlurile emise deja. realizatorii de economii)  intermediarii 3 . acţiunile sunt admise numai dacă societatea care le-a emis beneficiază de autorizarea expresă a organelor de conducere a bursei. denumite şi “credite obligatorii ”obţinute prin vânzarea de titluri de credit negociabile către public. Dacă obligaţiunile. Ca loc de întâlnire între oferta şi cererea de capitaluri pe termen lung. intermediarii vor acorda împrumuturi pe termen lung.PIATA FINANCIARA Piaţa financiară este piaţa pe care sunt emise şi negociate titlurile pe termen lung. Corespondentul acestei a doua pieţe . sau finanţarea agenţilor deficitari se realizează indirect. La rândul lor. iar negocierea titlurilor vechi asigură creditorilor lichidităţi pentru plasamentele lor. Emisiunile de noi titluri se efectuează pe piaţa primară în timp ce negocierile de titluri mai vechi se efectuează pe piaţa secundară. ceea ce permite efectuarea de tranzacţii rapide şi ordonate. Piaţa secundară îndeplineşte şi o funcţie de evaluare permanentă a titlurilor cotate. Pe această piaţă se asigură mobilitatea capitalului disponibil.al pieţei secundare este bursa de valori. economici pe care doresc să le plaseze. prin intermediari financiari. Piaţa primară favorizează debitorii. capitaluri disponibile achiziţionează titluri nou create de agenţii economici deficitari. Ea îndeplineşte un rol diferit şi complementar faţă de piaţa primară. dacă aceştia îşi procură resurse de pe piaţa capitalurilor imediat. Piaţa financiară permite intermediarilor să-şi procure resurse în principal sub formă de emisiuni de obligaţiuni. ca efecte publice. în timp ce piaţa secundară este în serviciul creditorilor. O altă categorie de agenţi economici tradiţionali şi anume gospodăriile populaţiei dispun de excedente de finanţare. de unde nevoia de finanţare exterioară care se manifestă printr-o ofertă de titluri financiare . Piaţa secundară creează un cadru organizat pentru deţinătorii de titluri care doresc săşi recupereze fondurile fără să mai aştepte scadenţa . Acest prim sector (compartiment) al pieţei îndeplineşte o funcţie de finanţare. Piaţa secundară este cel de-al doilea compartiment al pieţei financiare . sunt cotate şi negociate la bursa de valori fără restricţii. pe baza acestor resurse. Factorii pieţei financiare sunt:  emitenţii de titluri (debitori)  ofertanţii de capitaluri (agenţii excedentari. Vânzarea se poate face prin intermediul unor instituţii financiare sau direct de către societatea care face emisiunea obligaţiunilor. Piaţa primară pune în relaţie agenţii cu deficit de finanţare întreprinderilor productive şi statul ce realizează investiţii superioare faţă de sumele economisite acumulate. Finanţarea pe piaţa financiară primară se realizează direct dacă cei care deţin economii. piaţa financiară are două compartimente ale căror funcţii sunt diferite. Distincţia între aceste două categorii de operaţiuni este necesară întrucât noile emisiuni au ca obiect transferarea de mijloace de finanţare de la cei ce economisesc debitorii finali.

Specificul acestei pieţe este acela că resursele financiare sunt mobilizate de către operatorii specifici acesteia. de către aceeaşi operatori. prin oferirea spre vânzare a acţiunilor societăţii ce urmează a se construi. Piaţa de capital. prin intermediul creditelor acordate. si ca atare cu o tentă inflaţionistă marcantă. Astfel apare imperios necesară existenţei unor relaţii şi mecanisme prin care să se realizeze transferul fondurilor de la cei ce înregistrează surplus către cei ce au nevoie de capital precum şi existenţa unor instrumente şi operatori specifici. Evoluţia pieţei financiare. in timp ce sistemul bancar este un circuit de finanţare a economiei în care creditele acordate de bănci nu corespund întotdeauna fondurilor preexistente. Se caracterizează prin faptul că cei ce au nevoie de fonduri emit instrumente financiare specifice (acţiuni. Deciderea societăţii comerciale de a-şi procura fondurile necesare din vânzarea de valori mobiliare către publicul larg acesta va deveni societate deţinută public. 2).Piaţa financiară este un circuit de finanţare al economiei caracterizat prin utilizarea fondurilor preexistente.  fie valori mobiliare pe care le oferă spre vânzare spre potenţialii investitori . Construirea societăţii comerciale are loc prin subscripţie publică atunci când cei ce doresc înfiinţarea societăţii nu dispun de toate fondurile necesare pentru începerea şi derularea afacerii şi sunt nevoiţi să apeleze la resurse publice. Emiterea de acţiuni sau obligaţiuni oferite spre subscriere către publicul ulterior constituirii societăţii. prin intermediul depozitelor ca mai apoi să fie redistribuite. respectiv apariţia şi dezvoltarea mai multor astfel de relaţii şi mecanisme a condus la conturarea a două teme. 4 . În acest caz avem două situaţii: 1). Prin urmare piaţa financiară oferă agenţilor economici care au nevoie de fonduri două posibilităţi:  fie apelează la sistemul bancar pentru a contacta un credit. obligaţiuni) care vor fi achiziţionate de către cei ce dispun de resurse financiare suplimentare astfel realizându-se transferul banilor. care să faciliteze acest transfer. respectiv băncile. PIATA MONETARA Piaţa monetară.

O societate deţinută public este orice societate pe acţiuni constituită prin subscripţie precum şi orice societate ale cărui valori mobiliare au făcut obiectul unei oferte publice regulat promovate şi încheiate cu succes.V. deţinând anumite cote de participaţie la capitalul social. O societate care îşi pierde statutul de societate deţinută public sau se află în proces de dizolvare.G. Societăţile deţinute public sunt obligate să se înregistreze la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare (O.V. care are obligaţia ca. Persoana care prin orice mod. Capitalul individual al unui agent economic.A.E.) şi ale pieţelor reglementate pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise de acestea. De remarcat este că o societate deţinută public îşi va pierde acest statut atunci când un acţionar majoritar deţine legal mai mult de 90% din capitalul social şi promovează o ofertă publică de prelucrare cu scopul de a închide societatea sau ca urmare a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (A. ci unui grup. Dacă acţionarul care deţine 90% din capitalul social al unui emitent vinde în maximum zece zile lucrătoare de la înregistrare cel puţin 17%din deţinere. posibilitatea şi utilitatea negocierii acestor titluri. capitalul social este divizat în acţiuni şi nu aparţine unui singur întreprinzător. din mobilitatea valorii titlurilor şi de aici. nu este de obicei.ACTIUNILE SI OBLIGATIUNILE Acţiunile şi obligaţiunile sunt formele clasice ale valorii lor mobiliare.E. nu mai este obligat să facă ofertă publică de preluare.M. conform prevederilor legale. suficient pentru crearea unei întreprinderi mari. 5 . Orice societate deţinută public este obligată să solicite unei pieţe reglementate introducerea pentru tranzacţionarea pe această piaţă a valorilor mobiliare emise în termen de o lună de la dobândirea acestui statut. Caracterul de valori mobiliare decurge din caracterul schimbător. fiind limitat. în două luni de la dobândirea acestei poziţii să facă o ofertă publică de preluare prin restul de acţiuni de pe piaţă în vederea transformării acesteia în societate de tip închis cu menţionarea expresă a acestui obiectiv în prospectul ofertei.N. va fi retrasă de pe piaţa reglementată pe care au fost tranzacţionate respectivele valori mobiliare. dobândeşte o poziţie majoritară absolută care îi conferă mai mult de 90 % din drepturile de vot asupra emitentului. ACTIUNILE Acţiunea este o hârtie de valoare.) în care capitalul social va scădea sub echivalentul în lei a 100000 Euro iar numărul de acţionari sub 1002 .Societatea de tip închis de la data notificării Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare după menţionarea acestuia la Oficiul Registrului Comerţului. un certificat care atestă că deţinătorul ei a depus o cotă parte la capitalul unei societăţii de acţiuni. În societăţile pe acţiuni. Noţiunea de valori mobiliare defineşte titluri negociabile născute din drepturile de asociere sau în împrumuturile pe termen lung.) şi să respecte reglementările Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (C.M.

conform reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi ale pieţelor reglementate pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise de acestea. pe care voi încerca să le prezint în rândurile următoare. furnizori. dar fireşte proporţional cu numărul de acţiuni deţinute. Tranzacţionarea valorilor mobiliare emise de o societate contribuie la cunoaşterea acesteia de către potenţialii investitori. ca şi nivelul minim al capitalului social necesar pentru înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni este stabilit prin lege şi el diferă de la o ţară la alta. oferirea unor acţiuni tranzacţionate pe o piaţă reglementată este mult mai activă. Grupul fondatorilor stabileşte nivelul capitalului social pe care doreşte să-l constituie. În toate aceste cazuri.Statutul de societate deţinută public conferă respectivei societăţi precum a acţionarilor acesteia o serie de avantaje şi dezavantaje.  pentru preluarea altor societăţi etc. Orice societate al cărei valori mobiliare sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată are obligaţia legală de a face publicitate o serie de informaţii legate de activitatea sa. 6 . Societăţile pe acţiuni se formează de către grupuri de agenţi economici numiţi fondatori. Numărul acestora. De asemenea acţiunile societăţilor deţinute public pot fi tranzacţionate mult mai rapid şi în condiţii mult mai avantajoase decât cele emise de societăţile de tip închis. societăţile deţinute public vor întocmi în termen de maxim trei zile lucrătoare rapoarte curente. Aceste informări obligatorii sunt privite de majoritatea societăţilor comerciale ca un dezavantaj însă transformarea simplei informări într-o adevărată strategie de comunicare cu publicul larg poate fi un instrument deosebit de util în managementul firmei. clienţi. Acţiunile emise de o societate deţinută public sunt supuse unei continue evaluări. ca şi prin forme de repartizare a rezultatelor. Orice societate îşi poate utiliza acţiunile în diverse scopuri:  stimularea avantajelor prin oferirea de acţiuni pentru stingerea unor datorii rezultate din activităţile societăţii. deoarece aceştia dispun de o piaţă ce evaluează zilnic nivelul investiţiilor acestora. Deţinătorul de acţiuni tranzacţionate pe piaţa reglementată dispune de mai multe informaţii utile legate de o societate emitentă. Societăţile pe acţiuni se deosebesc de întreprinderile private individuale prin mod de înfiinţare. Beneficiul net al societăţii are două mari destinaţii. o parte rămâne la dispoziţia societăţii pe acţiuni şi serveşte pentru acumularea şi formarea de rezerve . Astfel societăţile deţinute public vor întocmi şi pune la dispoziţia Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare rapoarte curente semestriale şi anuale. Partea din beneficiul care revine unei acţiuni poartă numele de dividend (de la termenul “a divide”). deţinătorii acţiunilor emise de aceştia fiind avantajaţi faţă de cei ce deţin acţiuni ale societăţilor ne tranzacţionate pe o piaţă reglementată. în mod egal pentru fiecare acţiune la aceeaşi valoare nominală . etc. valoarea unei acţiuni. iar a doua parte se repartizează între acţionari. formă de proprietate şi mod de conducere. În cazul apariţiei unui eveniment important.

numite şi acţiuni în cupoane. un titlu de credit pe termen lung. Acţiunile sunt individualizate prin denumirea societăţii şi dacă există diferenţieri de drepturi între acţiuni. Asupra cursului acţiunilor influenţează în al doilea rând. Potrivit contractului şi statutului. prin indicarea acţiunii de capital. obţinut în urma cumpărării acţiunilor. cu cât dividendul unei acţiuni este mai mare cu atât cursul acţiunilor societăţii respective va fi şi el mai ridicat şi invers.  participare la gestionarea societăţii şi la emiterea de noi acţiuni. presupune avansarea unei sume de bani ce poate fi recuperată prin vânzarea ei. societatea poate emite două feluri de acţiuni: acţiuni nominative. în cazul scăderii rate dobânzii care reduce rentabilitatea plasamentelor în titlurile de împrumut devine convenabilă achitarea unor sume mai mari pentru a obţine acţiuni ce vor aduce nivelul dual al dividendelor. Cursul acţiunilor poate fi superior valorilor nominale (supra-pari). acestea au înscris numele proprietarului . Suma înscrisă pe acţiune reprezintă valoarea nominală a acţiunii.  dreptul la consultarea documentelor societăţii. privilegiate. iar cursul acestora scade.acţiuni de la purtător. 7 . acţiuni prioritare . Acţiunile nu sunt în mod necesar de aceeaşi valoare :unele societăţi au divizat acţiunile lor în cupiuri. individualizarea realizându-se prin seria şi numărul acţiunii iar valoarea lor se varsă integral la subscriere. Cumpărarea şi vânzarea acţiunilor are influenţă asupra pieţei financiare a sferei şi condiţiilor de realizare a investiţiilor.evidenţa operativă fiind organizată prin ”Registrul acţionarilor”. Asupra cotării acţionarilor influenţează în primul rând dividendul pe care acesta îl asigură. Acţiunea este un titlu de proprietate.inferior acestei valori (sub-pari) şi. iar preţul la care ea este cotată şi se negociază la bursă este cursul acţiunii.  dreptul de atribuire în cazul creşterii capitalului prin încorporarea rezervelor şi a rezultatului reportat (distribuirea gratuită a acţiunilor noi emise). cererea pe acţiuni se restrânge.  dreptul de vot în adunarea acţionarilor . De principiu. ia parte din profitul net realizat. Dacă rata dobânzii creşte atunci plasarea capitalurilor disponibile sub formă de împrumuturi devine avantajoasă. în mod accidental. cu cât dividendul este mai mic cu atât cursul acţiunii va fi mai scăzut . egal cu valoarea nominală (al-pari).Acţiunile asigură deţinătorilor următoarele avantaje :  un venit net sub formă de dividende. Cursul acţiunii se află deci în raport direct proporţional cu dividendul. Invers. rata procentuală a dobânzii. acestea nu cuprind înscrisuri cu privire la purtător.

care au calitatea de coproprietari ai societăţii emitente deţinători de obligaţiuni au calitatea de creditori ai societăţii. Înainte de scadenţa. denumirea de titluri de rentă definite prin rata dobânzii şi. ele urmând a fi răscumpărate de către emitent la data scadenţei la un preţ stabilit de societatea emitenta la scadenţă. Obligaţiunile sunt instrumente de credit pe termen lung emise de societăţile comerciale. istoria pieţei de capital din România după 1989 consemnează puţine astfel de evenimente: patru emisiuni publice efectuate de societăţi comerciale (Bachus Buzău – ne încheiată cu succes.03. Societăţile comerciale pe acţiuni pot emite obligaţiuni la purtător sau nominative. pentru unele.O nr.000 lei) şi să acorde posesorilor lor drepturi egale. obligaţiunile din aceiaşi emisiune şi cu aceiaşi valoare pot fi rambursate. oraşele. În timp ce acţiunile aduc un dividend valabil. însă incert.04. stabilită de societate şi anunţă public cu cel puţin 15 zile înainte de data tragerii la sorţ. folosind însă forma obligaţiunilor . Autorizarea de a se împrumuta este dată printr-un act administrativ care diferă după colectivitatea publică emitenta. Obligaţiunile pot fi emise în formă materială. M. Obligaţiunile din aceiaşi emisiune trebuie să fie de valoare egală (minim 25. În fapt. putem spune că. sau în formă dematerializată. Mangalia şi Alba Iulia). aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 28/13. prin anul de emisiune. N. pe suport de hârtie. De asemenea. 8 . V. pentru o sumă care să nu depăşească ¾ din capitalul vărsat şi existent conform ultimului bilanţ contabil aprobat. obligaţiunile furnizează cuponul care are o valoare cunoscută şi sigură. comunele-emit împrumuturi ca şi statul. Cuponul obligaţiunii nu depinde de rezultatele economico-financiare înregistrate de societate. În acest caz evidenţa lor va fi ţinută de un registru independent autorizat de C. el trebuie să fie plătit indiferent dacă societatea obţine profit sau nu. Spre deosebire de acţionari. O altă deosebire faţă de acţiuni este dată de beneficiul adus de către obligaţiuni. de regulă. 238/09. Colectivităţile publice locale –departamentele. Siderca Călăraşi – ajunsă la maturitate în anul 2000 şi două emisiuni de obligaţiuni ale Internaţional Leasing – în anul 2000 şi 2002) şi patru efecte de municipalităţi (Predeal. organe de administraţiei publice centrale sau locale. internaţionale. Referitor la emisiunile publice de obligaţiuni. obligaţiunile convertibile pot fi preschimbate în acţiuni ale societăţii emitente. la o suma superioară valorilor nominale.2002 privind valorile mobiliare. În calitate de emitent putem întâlni atât o societate comercială cât şi organe ale administraţiei publice centrale sau locale şi instituţii şi organisme naţionale. Obligaţiunile au o durată de viaţă strict determinată.2002 pentru orice emisiune publică de valori mobiliare. prin tragere la sorţ. teoretic nelimitat. obligaţiunile mijlocesc un împrumut pe termen lung acordat celor ce emit aceste instrumente de către cea ce achiziţionează. în condiţiile stabilite în prospectul de ofertă publică. serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate (M. internaţionale. Obligaţiunile se emit de către stat când ele poartă. în scopul obţinerii de fonduri băneşti pe termen lung.OBLIGATIUNILE Obligaţiunea este o creanţă ce dă posesorului ei dreptul să primească anual un venit fix sub formă de dobândă. instituţii şi organisme naţionale.

Obligaţiunile conferă deţinătorilor acestora o serie de drepturi:  dreptul de a încasa dobânda conform prospectului de emisiune.31/16. Hotărârile luate de adunarea deţinătorilor de obligaţiuni sunt obligatorii şi pentru deţinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.11. Pentru o mai mare activitate. În conformitate cu prevederile legii nr. dar vor putea asista la adunările sale generale. Acţiunea în justiţie a deţinătorului de obligaţiuni este admisibilă dacă are acelaşi obiect cu al acţiunii intentate de reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni .  să se pronunţe asupra emiterii de noi obligaţiuni. Hotărârile adunării deţinătorilor de obligaţiuni pot fi atacate în justiţie de către deţinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra şi au cerut să se insereze acestora în procesul-verbal al şedinţei. emisiunea de obligaţiuni poate fi hotărâtă numai de către Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor societăţii (această operaţiune ne fiind printre cele care pot fi delegate către consiliul de administraţie /administratorul unic). hotărârea se ia cu o majoritate reprezentând cel puţin o treime din titlurile ne rambursate şi votul favorabil a cel puţin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare. societatea comercială emitentă este obligată să respecte cerinţele acesteia privind obligaţiile de transparenţă. Toate hotărârile adunărilor generale ale deţinătorilor de obligaţiuni vor fi aduse la cunoştinţa societăţii. obligaţiunile pot fi garantate fapt ce conferă investitorului o siguranţă sporită că. prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor deţinătorilor de obligaţiuni. cu dreptul de ai reprezenta faţă de societate şi în justiţie.01. Pentru validarea deliberărilor prevăzute la primele trei puncte.32/29. regulile pentru gestiunea acestui fond.  să îndeplinească toate actele de supraveghere şi de apărare a intereselor lor comune sau să autorizeze un reprezentant cu îndeplinirea lor. aceştia nu pot lua parte la administraţia societăţii. micşorând astfel riscul ca la scadenţă să fie recuperate sumele împrumutate datorită falimentului emitentului.1990 privind societăţile comerciale.  dreptul de a încasa valoarea de rambursare la scadenţă.  să se opună la orice modificare a actului constitutiv sau a condiţiilor împrumutului. Societatea este obligată să solicite unei pieţe reglementate introducerea pentru tranzacţionarea pe această piaţă a valorilor mobiliare emise.1998). pentru a face faţă cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor. în termen de cel mult trei zile de la adoptarea lor. stabilind în acelaşi timp.În cazul unei oferte de obligaţiuni convertibile. fixându-le remuneraţia. acţionarii societăţii emitente nu vor avea drept de preferinţă la subscripţii pentru acţiunile emise ca urmare a convenţiei.  dreptul de a întruni în Adunarea Generală a Deţinătorilor de obligaţiuni Referitor la acest din urmă drept se menţionează că adunarea deţinătorilor de obligaţiuni legal constituită poate:  să numească un reprezentant al deţinătorilor de obligaţiuni şi unul sau mai mulţi supleanţi. care va putea fi luat din dobânzile cuvenite deţinătorilor de obligaţiuni.nr. la maturitate îşi va recupera suma investită. republicată (M.O societate comercială care a efectuat o ofertă publică de obligaţiuni se asimilează societăţii deţinute public în ceea ce priveşte regulile privind protecţia.  să constituie un fond. 9 .O. Din momentul admiterii pe o piaţă reglementată a obligaţiunilor emise .

valoarea nominală a unei obligaţiuni. inclusiv toate costurile generate de această operaţiune (costul propriu-zis al derulării ofertei .Garanţiile pot fi reprezentate de instituirea unei ipoteci asupra activelor corporale ale societăţii. În funcţie de clauzele de asigurare prevăzute în contractul de împrumut.Faza pregătirii ofertei publice În primul rând este stabilit necesarul de capital şi sunt analizate comparativ avantajele şi dezavantajele oferite de diversele variante posibil de utilizat pentru satisfacerea acestor nevoi de capital. 10 . să prevadă această opţiune de majorare a ofertei şi limitele acesteia ). împrumutul obligatar anterior efectuat la o rată a dobânzii superioare devine ne rentabil pentru respectivul eveniment . difuzată prin mijloace de informare în masă sau partea a minimum de 100 persoane ne determinate în vreun fel de către autorul ofertei . O caracteristică a obligaţiunilor este aceeaşi că. În cazul emisiunilor internaţionale . reînfiinţare etc) Societăţile care emit obligaţiuni se pot asigura împotriva modificărilor ratelor dobânzilor în economie scad. Acesta va prefera să răscumpere obligaţiunile emise şi să efectueze o nouă emisiune cu o rată a dobânzii mai mică. deţinătorii de obligaţiuni îşi vor putea recupera mai uşor sau mai greu sumele împrumutate. cererea estimată şi gradul de interes al investitorilor potenţiali cu privire la volumul şi tipul valorilor mobiliare ) pentru a determina dacă este oportună lansarea unei emisiuni de valori mobiliare precum şi pentru a se stabili momentul cel mai favorabil de începere a ofertei publice şi durata acesteia. instituirea unui drept de gaj asupra active financiare deţinute de societate. deţinătorii acestora au prioritate în recuperarea investiţiilor faţă de acţionari. în cazul falimentului societăţii emitente. cheltuielile cu dobânda ce va fi plătită. programul de plată a dobânzilor. hotărârea adunării generale sau a consiliului administraţiei. garantarea de către o instituţie financiară de renume etc. restituire. alte clauze (răscumpărare. 28/2002 (să nu aibă loc o modificare a preţului să se încadreze în limita prevăzută de anunţul de ofertă şi de prospect. preţul de emisiune. Oferta publică de vânzare de obligaţiuni reprezintă oferta făcută de o persoană de a vinde valori mobiliare sau alte drepturi aferente acestora. vor fi stabilite dimensionate toate elementele ofertei de obligaţiuni: valoarea totală a împrumutului. cheltuieli de publicitate. pentru atragerea investitorilor sunt folosite garanţii guvernamentale sau garanţii acordate de instituţii financiare cu credibilitate internaţională majoră. garantarea emisiunii. Garantarea emisiunii de obligaţiuni reprezintă o soluţie pentru micşorarea riscului de a nu fi recuperate sumele împrumutate datorită falimentului emitentului. Orice ofertă publică de vânzare de valori mobiliare şi derularea unei oferte publice de obligaţiuni parcurge mai multe etape: 1). Numărul de obligaţiuni oferite poate fi modificat numai pe perioada ofertei în anumite condiţii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. după caz. În urma analizării tuturor acestor factori. scadenţa împrumutului obligator. În cazul în care se optează pentru o emisiune de obligaţiuni vor fi stabilite toate elementele acesteia. Tot acum. va fi analizată situaţia financiară a societăţii şi vor fi determinate efecte generate de emisiunea de valori mobiliare (condiţiile de piaţă. să nu depăşească15%din volumul ofertei anunţat iniţial în caz de ofertă primară. rata dobânzii sau modalitatea de determinare a acesteia. cheltuielile ce va trebui să le suporte societatea :taxe de menţinere la cota bursei. taxe de registru.

V. sediul şi durata societăţii. situaţia patrimoniului social după ultimul bilanţ contabil aprobat . dând loc la repetiţiunea titlurilor. data la care a fost publicată hotărârea adunării generale extraordinare care a aprobat emiterea de obligaţiuni. valoarea nominală a obligaţiunilor. şi să fie iniţiate după difuzarea unui prospect preliminar. În cazul în care preţul nu va fi determinat. V. M. M. V. care este răspunzător pentru realitatea. în anumite cazuri reglementate de C. sau în baza unei hotărâri judecătoreşti . cu următoarele condiţii: să fie autorizate de C. Imediat după emiterea deciziei de autorizare va fi lansat anunţul de ofertă publică. ofertantul va înainta C. obiectul de activitate. N. Şi comunicat public în aceleaşi condiţii de ofertă. exactitatea şi complexitatea lor şi. N. M.informaţiile din prospectul de ofertă vor fi certificate şi de către auditorul financiar al emitentului. data publicării în Monitorul Oficial al României a închiderii de înmatriculare şi modificările ce s-au adus actului constitutiv . suma totală a obligaţiunilor care au fost emise ulterior şi a celor care urmează să fie emise. Cererea de exprimare a intenţiei cu investiţie şi răspunsul nu produc efecte obligatorii pentru părţi . V. Prospectul va trebui să conţină cel puţin următoarele informaţii: denumirea. în acelaşi timp prospectul trebuie să fie făcut disponibil investiţiilor cel puţin la sediul emitentului şi ale societăţii de investiţii financiare implicate şi comunicat pieţei reglementate respective. N.        Sunt permise activităţile de solicitare a intenţiei de investiţie. capital social şi rezerve . poate stabili condiţii limitării sau restricţii ce vor trebui respectate pe parcursul promovării şi derulării ofertei publice de valori mobiliare. precum şi toate informaţiile relevante cu privire la ofertant şi la obligaţiunile ce urmează a fi oferite public. M. N. N. ori în acţiuni. V. Începând cu data publicării anunţului de ofertă. 11 . V. dacă este cazul . modul de rambursare. Anunţul de ofertă trebuie lansat în două cotidiene de difuzare naţională. . aceasta devine obligatorie având conţinutul şi forma în care a fost autorizată. până în ultima zi a subscripţiilor şi va fi modificat C. categoriile de emisiuni emise de societate . Forma definitivă în care oferta poate fi publicată sau notificată eventualilor investitori este stabilită prin decizia de autorizare emisă de C. Preţul astfel stabilit va fi determinat oricând pe durata ofertei. Anularea deciziei de autorizare lipsită de efecte tranzacţiile cu valori mobiliare încheiate până la data anulării. anunţul de ofertă şi prospectul vor conţine marja de preţ şi criteriile de determinare. Anunţul va cuprinde elemente esenţiale ale tranzacţiei în funcţie de titlurile ce fac obiectul său. . Informaţiile pe care trebuie să le cuprindă prospectul de ofertă vor fi certificate de ofertant. o cerere de autorizare însoţită de un anunţ şi de prospectul de ofertă . 2)Faza desfăşurării ofertei publice Pentru autorizarea unei oferte publice de valori mobiliare. M. dobânda lor. N. identificarea dacă sunt convertibile dintr-o categorie în alta. M. inclusiv cu amendamentele stabilite de C.Preţul de ofertă poate fi determinat sau determinabil. în scopul succesului unei viitoare oferte.

in general îndepărtat. iar înregistrările acestora în conturi vor fi radiate. care conferă acest drept tuturor acţiunilor.3). Solicitarea returnării fondurilor plasate va fi trimisa emitentului /ofertantului in maximum 60 de zile de la închiderea ofertei. Emitentul trebuie să se asigure că toate valorile mobiliare rămase ne subscrise la data închiderii ofertei publice primare vor fi retrase şi anulate. de exemplu. altele de gajuri speciale oferite de către societăţile emitente. cursul obligaţiunilor este sub influenta nivelului venitului fix adus de obligaţiune si a nivelului ratei dobânzii de piaţa. respectiv de la respingerea cererii de înscriere. care nu sunt insa negociabile la bursa. Unele se bucura de garantarea statului sau a unei colectivităţi publice. rezultatele ofertei publice precum şi informaţiile privind emitentul şi valorile mobiliare oferite public care vor fi înregistrate în sistemul de existenţă la C. ofertantului sau societăţii de servicii de investiţii financiare. Obligaţiunile sunt garantate in moduri diferite. datorita avantajelor conferite de valorile mobiliare in general. Obligaţiunile (privite generic )se deosebesc de acţiuni prin mai multe caracteristici :  In timp ce obligaţiunile sunt titluri de credit. acţionarii si coproprietarii patrimoniului societăţilor respective  La fel ca si acţiunile. Spre deosebire de acţiuni al căror curs este sub incidenţă dividendului adus si nivelul dobânzilor. stabilită de la început in vreme ce pentru acţiuni se plăteşte un dividend care variază in funcţie de profitul societăţii pe acţiuni si de modul repartizării sale. investitorii pot solicita returnarea fondurilor daca cererea de admitere la cota pieţei reglementate nu a fost reglementata pana la închiderea ofertei sau in cazul in care cotarea este respinsa pentru motive imputabile emitentului. pe lângă acţiuni si obligaţiuni. Daca o oferta publica a fost lansata sub menţinerea înscrierii respectivelor valori mobiliare la cota unei pieţe reglementate. suma împrumutată. bunuri de tezaur. Acest fapt constituie un avantaj pentru emitent.-M. Statul emite.N.  Pentru obligaţiuni se plăteşte anual o dobândă. sunt considerate printre cele mai sigure obligaţiunile companiilor de cai ferate sau obligaţiunile financiare (cele emise de Creditul Financiar).M. Unele întreprinderi societăţi pe acţiuni emit si pun in circulaţie.  Obligaţiunile nu dau deţinătorilor lor dreptul sa participe la conducerea societăţilor ce le-au emis. obligaţiunile.V. circula pe piaţa valorilor mobiliare si au cursul lor. spre deosebire de acţiuni. Obligaţiunile ce sunt cotate pe o piaţa reglementata sunt mult mai atractive decât cele necotate .V. o emisiune de obligaţiuni plasata printr-o oferta publica având şanse mult mai mari de succes decât una realizata dintr-un alt mod. în termenul legal. In timp ce purtătorii obligaţiunilor sunt doar creditorii societăţilor care le-au emis. 12 . titluri de creanţa care atesta angajatul debitorului de a restitui la un termen. Faza de raportare a închirierii ofertei În această etapă trebuie prezentate către C. acţiunile sunt titluri de proprietate si nu un termen de valabilitate. titluri de credit pe termen scurt la purtător. N. In Franţa.

au proliferat . calculată ca raport între titlurile emise şi totalul investiţiilor realizate. Nu constituie valori mobiliare nici bilete de bancă si nici efecte de comerţ.Fireşte. germane. expresie a inovaţiei financiare.În cazul obligaţiunilor cu rate fixe de dobândă s-a operat o reducere a duratei împrumutului. Rambursarea în serii egale a fost substituită progresiv prin tragere la sorţi. Certificatele de investiţii nu pot reprezenta mai mult de ¼ din capitalul societăţii şi rezultă din fracţionarea de acţiuni. fiind instituite din 1983. prin rata de finanţare a investiţiilor pe seama titlurilor emise. s-au instituit certificate de investiţii cu drept la dividende. părţi de fondator ). la rambursarea valorii nominale în caz de lichidare a societăţii. Pentru unele acţiuni. Statul a modificat esenţial panoplia instrumentelor oferite pe piaţa financiară. Rezultatele înregistrate prin aplicarea acestor reguli nu au fost întotdeauna cele aşteptate. statul poate emite titluri de împrumuturi indexate. dar nu şi la dreptul de a participa la gestiunea firmei şi la drept de vot. Marea regulă ce nu poate fi ignorată este aceea a divizării riscurilor. Au fost create asociaţii de apărare a deţinătorilor de titluri. prin suma de noi emisiuni de titluri realizate în decursul unei perioade date. Un titlu poate oricând lua locul unui alt titlu din cadrul unei emisiuni. Ele sunt menite să permită unor întreprinderi publice şi private să-şi dezvolte fondurile proprii. Certificatele de investiţii se situează între acţiuni şi obligaţiuni. colectivitatea publică garantează un dividend minim . omogen. fără să permită controlul societăţilor din exterior. titluri de caracter mixt: există obligaţiuni cu venituri variabile şi. etc. Astfel .Ea n-a putut formula decât reguli generale de comportament în gestiunea portofoliilor de titluri. Ele au deci o naţionalitate prin sediul societăţii şi prin valuta în care se emite: sunt valori franceze. S-a conturat în ultimele decenii o ştiinţă a plasării valorilor mobiliare . acţiuni care beneficiază de clauza unei dobânzi fixe. Contribuţia pieţei financiare la finanţarea economiei se poate aprecia prin dinamica ponderii acţionarilor şi a deţinătorilor de efecte publice în totalul populaţiei active. Titularii certificatelor de investiţii au dreptul la dividende. mai lipsite de risc plasamente. dar fără dreptul de a participa la gestionarea întreprinderii. Pentru a limita riscurile creditorilor au fost instituite obligaţiuni cu rate revizuibile anual sau la trei ani . Valorile mobiliare au caracter fungibil. Mişcarea de “titrizare ”a economiilor occidentale s-a manifestat în Franţa. prime de emisiune. ceea ce sporeşte sarcina sa financiară. Analişti financiari studiază conturile şi situaţia societăţilor pentru a edifica pentru deţinătorii de capitaluri în căutarea celor mai bune. factorii de natura conjuncturală exercită adesea o puternică influenţă asupra cotei titlurilor de rentă emise de stat si obligaţiunilor emise de diferitele societăţii si colectivităţi publice. În condiţii de inflaţie. În structura valorilor mobiliare intră şi valorile străine. S-au instituit obligaţiunile convertibile în acţiuni cu o dobândă superioară faţă de dobânda aferentă obligaţiunilor clasice. s-au introdus acţiunile cu dividende prioritare dar fără drept de vot. prin recurgerea crescândă la titluri ale datoriei publice în detrimentul creditelor bancare. Faţă de situaţia clasică in care valorile mobiliare se structurau in valori cu venituri fixe (titluri de rentă si obligaţiuni )si valori cu venituri variabile (acţiuni. în mod excepţional. 13 . engleze.

Maria Viorica Grigoruta. Angelica Bacescu si Marius Bacescu. Suceava. Cluj-Napoca: Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca. Ed ALL. Universitatii Suceava. 1995 14 .BIBLIOGRAFIE  „Notiuni fundamentale de macroeconomie”. 1998  „Dictionar de macroeconomie”. Ed. Bucuresti. 1993  „Economie generala: Macroeconomie”. Stefan Sonea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful