UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE “ SUCEAVA FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA 2010

Impactul productiei de carne asupra mediului

Coordonator proiect: Lector dr.C.Damian

Masterand: Butnariu C. Elena MMCPAM AnII

• producţia globală de carne a crescut peste dublu din 1970. pentru a face fată cerintelor producătorii sau extins si in cresterea si dezvoltarea fermelor. • păşunatul şi necesarul de hrană pentru producţia de carne la scară mare duce la despăduriri. şi se prevede să se dubleze din nou până în 2050. apa proaspătă şi energia. care sunt gaze de seră mult mai puternice decât dioxidul de carbon. şi este o cauză majoră a poluării în întreaga lume.Impactul productiei de carne asupra mediului În ultimii ani productia de carne a crescut datorită cererilor mari pe piată. • industria zootehnică foloseşte disproporţionat terenul. Alte dovezi despre impactul producţiei de carne asupra schimbării climei includ: • producţia de carne duce la emisiile de oxid de azot şi metan. Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană. calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc). cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane. Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice. . mai mult decât emisiile tuturor vehiculelor şi a celorlalte forme de transport motorizat. Agricultura cu animale este responsabilă pentru 14-18% din emisiile globale de gaze de seră.Totodată dezvoltarea si marirea numărului de efective din ferme duce la un grad de poluare mai ridicat si mai nociv asupra mediului. Emisiile de gaze de seră din zootehnie sunt printre cei mai serioşi şi semnificativi contribuitori la încălzirea globală.

). Dar existenta in natura a microorganismelor este de cele mai multe ori nedorita. fenomenul alterarii alimentelor constitue principala cauza a unor pagube determinate de dezvoltarea microorganismelor. ca si transformarea materialelor organice vegetale sau animale prin procese de putrefractie sau de fermentatie. agenti fizico-chimici ( temperature. la nivel global Industria carnii este de asemenea unul dintre principalii responsabili pentru emisiile de gaze cu efect de sera. concentratie de ioni de hidrogen (pH)etc. chiar si in cazul unui numar initial redus. Alimentele pot fi insa contaminate si cu germeni patogeni si in aceasta situatie ele devin agentii transmitatori sau cauzator a unor boli. Numeroasa specii de microorganisme sunt utilizate in diverse procese industriale ca cele de fabricare a vinului si a berii. de la nivel local. altele gasind conditii favorabile de dezvoltare.000 de decese pe an. se inmultesc si provoaca degradarea produsului in care au proliferat. cauzand 18% din emisiile de gaze ale lumii. tensiune de oxgen. Poluarea în industria alimentară. Astfel microorganismele sunt cele care realizeaza amelioararea fertilitatii solului ca si in transformarea solului. umiditate. pot supravietui un timp si sunt doar transmise pe aceasta cale. In functie de intenstatea actiunii. a unor produse alimentare s.• sectorul zootehnic este unul din primii doi sau trei contribuitori semnificativi la problemele serioase ale mediului. pot avea asupra metabolismului bacteriei efecte favorabile . Un consum de carne mai mic cu 30% ar reduce numarul deceselor premature din cauza bolilor de inima cu pana la 17%. Poluarea este fenomenul prin care aerul se incarca cu substante straine daunatoare vietii . presiune osmotica.a. Pentru acest motiv. atunci cand este patruns de elemente straine ce au efect daunator asupra plantelor si animalelor. Microorganismele sunt raspandite pretutindeni in natura unde joaca un rol biologic essential in desfasurarea a numeroase fenomene. Acestea isi modifica compozitia sa naturala. a antibioticelor.Unele desi nu se pot dezvolta in alimente. echivalentul a 18.

apa. aer) un grad initial de contaminare microbiana. Intre aceste limite exista o zona optima in care efectele favorabile sunt maxime. fie indirect prin produse rezultate de la animale care au consumat furaje contaminate.sau daunatoare. asigurand dezvoltarea si viata normala a celulelor bacteriene. ape uzate. dupa cum microorganismele sunt folosite in scopul tehnologiei sau sunt daunatoare. In industria alimentara se utilizeaza. care pot fi reversibila (inhibare) sau ireversibila (omorare). Dintre aceastea cele mai raspandite sunt pesticidele. Actiunea nociva are ca rezultat oprirea dezvoltarii bacteriilor. care pot ajunge in alimente fie direct prin poluarea unor alimente de origine vegetala. care pana in momentul consumatorului. intre care dezvoltarea este posibila. Materile prime alimentare. dupa cum componentele celulare indispensabile au suferit sau nu modificari incompatibile cu viata. Prin alimente se pot raspandi o serie de paraziti care pot fi de exemplu in carne ca: trichnella si cisticercii sau dibotriocephalul din carnea de peste si icre. manipulate de personae purtatoare de paraziti. sufera diverse variatii de amplificare sau de micsorare. ar dezvoltarea lor trebuie oprita. atat efectele favorabile cat si cele nocive ale agentiilor fizico-chimici. animale. Poluarea cu substante toxice. Sursele poluarii sunt multiple. La acestea se mai adauga o sere de . contactelor si manipularilor la care sunt supuse. trebuie sa contina un numar cat mai redus de microorganisme pentru a-si pastra cat mai indelungat calitatile organoleptice si nutritive si pentru a nu prezenta risc de imbolnavire pentru consumator. poseda din sursele naturale (plante. sol. actiunea unui agent fizico-chimic este nociva. atat cele obtinute direct din natura prn recoltare. Infectarea cu paraziti se poate produce si prin legume si fructe nespalate. in functie de caracterul favorabil sau nefavorabil pentru dezvoltarea si supravieturea microbiana a operatiilor. sub diverse forme. prin dirijare corespunzatoare. Alimentele in momentul punerii in consum. vegetale si animale. indifferent daca mai trece sau nu prin alte prelucrari.In afara unor limite maxima si minima. cat s cele care au fost supuse unui process de prelucrare industriala sau culinara.

mucegaiuri sau drojdii. produsă direct sau indirect de activităţile umane şi care face ca apele să devină improprii utilizării normale în scopurile în care această utilizare era posibilă înainte de a interveni alterarea. navigaţiei etc. când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu organismele vii din apă. chimice şi biologice ale apei. iar poluarea acesteia este o problemă actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra populaţiei. se înţelege alterarea caracteristicilor fizice. prin care se asigură condiţiile necesare pentru consum. Poluarea agricola se realizeaza prin pesticide. Alerarea ea un character diferit dupa substanta proponderata din aliment. Prin poluarea apei.care descompun produsele. ingrasaminte chimice si dejectii zootehnice. Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe şi variate. reziduurilor. Poluarea apei Apa este un factor important în echilibrele ecologice. gustul si aspectul. apelor meteorice. când are loc o dizolvare a gazelor existente în aceasta. . Poluarea naturală se datorează surselor de poluare naturale şi se produce în urma interacţiei apei cu atmosfera. nămolurilor. în funcţie de natura şi concentraţia substanţelor impurificatoare. cu litosfera. care in cantitati peste limite admise sunt toxice. Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Cauza principala a alterarii o constituie nerespectarea conditiilor de igiena. Alterarea alimentelor este un process fizico-chimic complex care modifica in special mirosul . Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizează prin tratare. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel.substante adjuvante folosite la prepararea conservarea sau stabilizarea produselor alimentare. incat in produse se dezvolta microorganisme-bacterii.

solul este supus la o serie de impacturi cum ar fi eroziunea si scurgerile de sol. acoperire cu deponii. alunecarile de teren. . cariere. acidificarea. saraturarea si degradarea alcalina. când cantităţi mari (anormale) de substanţe nocive ajung în reţeaua de canalizare sau. Prin urmare. fie prin reducerea calitativa si cantitativa a productiei vegetale (a recoltei). Poluarea controlată (organizată) se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi evacuate în anumite puncte stabilite prin proiecte. de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie. balastiere gropi etc. dezechili. Poluarea normală şi accidentală reprezintă categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea accidentală apare. ca urmare a dereglării unor procese industriale. de exemplu. Poluarea normală provine din surse de poluare cunoscute.Se poate vorbi şi despre poluare controlată şi necontrolată. compactarea orizonturilor superioare. Poluarea solului In tara noastra. colectate şi transportate prin reţeaua de canalizare la staţia de epurare sau direct în receptor. Poluarea necontrolată (neorganizată) provine din surse de poluare care ajung în emisari pe cale naturală. Nivelul sau gradul poluarii solului poate fi determinat.bre ionie deci de nutritie. fie prin cheltuielile necesare refacerii capacitatii (potentialului) productiv sau fertilitiatii sale. poluarea chimica si biologica si chiar distrugerea totala prin excavari pentru exploatari miniere de suprafata. poluarea solului include intreaga gama de fenomene si procese de degradare a solului ca rezultat al activitatii umane. ca urmare a defectării unor obiective din staţia de preepurare sau epurare.

Aceste dejectii daca nu sunt gestionate cum trebuie pot aduce mari prejudicii atat solului cît si apei freatice. solul poate juca rolul unui depoluant prin capacitatea sa de tamponare a unor componente straine (materie organica de diferite origini. . de aceea e important monitorizarea acestor sisteme. acestea animalele si deci poluarea ajunge la om si la intreaga biosfera. in anumite limite.Poluarea solului este strins legata de poluarea aerului si a apelor dar si de accea a vegetatiei si faunei. fiind coniderat un depoluant. cresterea productie de carne aadus totodata si cresterea polarii prin dejectiile animale rezultate de la fermele. Si intr-adevar. poluarea solului afecteaza plantele. Concluzii: Cresterea productiei de carne duce la un nivel de poluare ridicat daca nu sunt respectate cu strictete normele sanitare. Prin pozitia sa ca sursa de apa si elemente minerale. Una dintre sursele pulante ale solului sunt dejectiile animalelor. mediul inconjurător având de suferit. depuneri diverse etc). Multa vreme s-a admis si ideea ca solul suporta multe si ’’inghite’’ multe. Poluarea solului a inceput o data cu practicarea agriculturii si s-a intensificat ulterior prin industrializare si urbanizare. Cu toate ca sistemele din ferme sunt moderne si produse pentru a nu prejudice mediul uneori sunt scăpări si se poate ajunge la dezastre.

. Editura Universitătii din suceava. Tehnologia si controlul în industria cărnii. newsletterul saptamanal EcoMagazin 2.Bibligrafie: 1. Suceava. Sahleanu Viorel. 2000.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful