Avantajele utilizarii sistemelor informatice în analiza performantelor economico-financiare ale clientilor unei institutii bancare

Versiune printabila Trimite articol Feed

Categorie: Sectorul financiar/bancar

Lect. Univ. Dr. Mirela Oancea Ideea realiz rii unei aplica ii informatice care s permit analiza performan elor economicofinanciare ale unei organiza ii a pornit de la necesitatea institu iilor financiare (b nci, fonduri mutuale, al i creditori etc.) de a se acoperi, în anumite perioade de timp, de riscurile de nerecuperare a creditelor acordate c tre solicitan ii de împrumuturi, îns aceasta poate fi adaptat cu u urin pentru orice alt domeniu de activitate. Avantajul unui astfel de demers este dat de eficien a i eficacitatea sistemului informatic în cadrul procesului de luare a deciziilor. Timpul necesar pentru analiza economic i financiar a situa iei entit ii solicitante este foarte redus, eliminând cheltuielile suplimentare cu personalul necesare diagnostic rii poten ialilor clien i ai institu iilor finan atoare. Pentru a eviden ia acest aspect, se va efectua o interpretare economic a tututror indicatorilor situa iilor economico-financiare elaborate de sistem, în scopul lu rii actului decizional pe un caz concret - SC ALFA SA. Pornind de la balan a de verificare, sistemul informatic elaboreaz documentele de sintez (bilan ul, contul de profit i pierdere, precum i celelalte situa ii de raportare) necesare aprecierii performan elor economice, rentabilit ii i echilibrului financiar al oric rei societ i (de produc ie, comercial , prest ri de servicii etc.). Datorit naturii situa iilor i a anexelor solicitate, se poate observa c banca pune un accent deosebit pe indicatorii care ofer informa ii asupra lichidit ii i solvabilit ii organiza iei, condi ia esen ial a ramburs rii creditelor. Altfel spus, unitatea creditoare determin o func ie scor a organiza iei respective prin acordarea unui punctaj pentru fiecare indicator/rat calculate( ). În func ie de abaterea sa în raport cu limitele stabilite de banc , societatea solicitant poate ob ine un credit dup ce banca stabile te un diagnostic i o anumit pozi ie/grad de risc, pe baza c reia determin limita maxim a creditului, m rimea creditului de rambursare i chiar m rimea dobânzii (pentru a se acoperi de riscul de neplat pe termene mai mari). Utilizarea acestui instrument informatic este foarte relevant , u or aplicabil i permite ob inerea unor importante economii de timp în luarea actului decizional. Indicatorii care pot fi calcula i cu ajutorul sistemului informatic ofer o imagine asupra rentabilit ii, lichidit ii i îndator rii organiza iei, altfel spus asupra riscului financiar. Ace ti indicatori sunt considera i reprezentativi atât pentru b ncile române ti, cât i pentru cele care au capital str in sau mixt; pe baza acurate ii func iiei scor, actul decizional înl turând, în propor ii foarte mari, riscul de neplat . Descrierea func ionalit ilor aplica iei Lansarea în execu ie se realizeaz prin intermediul unui tablou de bord (figura 1) menit s ofere utilizatorului o imagine de ansamblu asupra tuturor facilit ilor sistemului, constituind, în acela i timp, o modalitate de gestionare mult mai rapid a diferitelor op iuni aferente aplica iei.

ci prin intermediul unor nume de câmpuri adaptate ca form în func ie de fiecare document în parte (de exemplu.care surprinde datele contabile aferente ultimelor trei exerci ii. pentru fiecare document de sintez sau alt situa ie suplimentar se utilizeaz . i o foaie de calcul auxiliar care cuprinde formulele de calcul ce au stat la baza ob inerii fiec rui post din bilan . În acest scop. Deoarece acest sistem are drept scop reflectarea implica iilor opera iilor contabile asupra situa iilor de sintez i a performa elor economico-financiare ale agen ilor economici. având în vedere aceste elemente. bilan ul func ional. ob inându-se astfel soldurile ini iale (preluate de la sfâr itul perioadei precedente).Figura 1. înregistr rile contabile propriu-zise nu constutie obiectul aplica iei fiind introduse manual sau prin import dintr-un sistem informatic pentru contabilitatea financiar . pe lâng foaia de calcul ata at documentului respectiv. pentru a u ura munca utilizatorilor i a nu înc rca în mod inutil foaia de calcul. Tablou de bord Informa iile de baz prelucrate de sistem sunt oferite prin intermediul balan ei de verificare. contul de profit i pierdere sau din alt situa ie de raportare. iar mnum rul exerci iului la care se face referire). În acela i timp. . sunt preluate doar soldurile finale aferente exerci iilor men ionate. pentru ca fi ierul s fie cât mai accesibil. rulajele curente i. fiind mult mai u or de utilizat decât în varianta clasic i în momentul când se face referire la ele prin proceduri din limbajul Visual Basic. bilan ul patrimonial etc. pentru bilan . în cazul de fa . formulele sunt definite tot de c tre utilizator. cât i situa iile complementare necesare în procesul de analiz economicofinanciar : tabloul soldurilor intermediare de gestiune. absolute sau mixte). balan a se genereaz în mod automat pe baza înregistr rilor efectuate în contabilitate. unde nreprezint num rul de rând din situa ia de raportare. De regul . Având drept punct de plecare informa iile din balan . se calculeaz soldurile finale. prezentat în cadrul unei foi de calcul denumit sugestiv BalantaVerificare . se elaboreaz atât bilan ul i contul de profit i pierdere. dar nu dup maniera clasic din Excel (apelând la adrese relative. Aceast modalitate de generare a formulelor ofer avantajul c numele de câmpuri sunt vizibile la nivelul întregului registru de lucru (Workbook). formulele se construiesc cu ajutorul unor ³etichete´ de forma RândnExm.

Simbol_Cont). în afara coloanei asociat fiec rui post din bilan (Rând Bilan ).sold creditor).) unde ce de-al patrulea argument poate lua una dintre valorileTRUE sau FALSE..Simbol cont). Tabelul in care se realizeaza cautarea. C . de fapt. dou reprezent ri diferite ale aceleia i m rimi economice. pentru . În acela i timp. iar prin TipSold se precizeaz natura soldului asociat contului luat în calcul (D . principiul financiar fundamental care sus ine constituirea patrimoniului unei întreprinderi.sold debitor..Deoarece bilan ul constituie documentul principal care st la baza evalu rii patrimoniale a întreprinderii. s-a optat pentru stabilirea argumentuluiFALSE deoarece acesta permite efectuarea c ut rilor în cadrul unor tabele nesortate dup câmpul de reg sire (în cazul de fa . Structura unei zone pentru calculul posturilor din bilan Astfel. coloanei de recuperat.3). care constituie. Determinarea soldului aferent fiec rui exerci iu se realizeaz printr-o expresie de forma care poate fi interpretrat astfel:  în varianta în care soldul contului respectiv este debitor (pe exemplul nostru . respectiv -1 celor sare se scad). Nr.Validation (definirea zonei surs se realizeaz tot printr-un nume de câmp . o ³secven ´ de acest tip este prezentat în figura 2: Figura 2. Practica demonstreaz c egalitatea bilan ier este necesar nu numai pentru ra iuni tehnice sau conven ionale. coloana Semn (natura opera iei) indic sensul opera iei (cifra 1 corespunde conturilor care se adun .. de fapt. Foaia de calcul Bilan este structurat în mai multe zone necesare pentru calculul posturilor din bilan .. indiferent de momentul la care acesta se întocme te. men inerea egalit ii între sumele totale înscrise în activul i pasivul s u. prin intermediul rubricii Simbol cont/ Nr. dar mai ales pentru faptul c transpune o identitate fundamental între activ i pasiv.. constituie o regul de baz care trebuie respectat la întocmirea bilan ului. reprezentând.«) se va prelua din foaia de calcul Balan aVerificare suma corespunz toare debitului contului selectat pentru exerci iul m(unde m poate lua valori de la 1. de asemenea. Rând se ofer posibilitatea selec iei conturilor sau rândurilor necesare pentru calculul rândului respectiv apelând la facilit ile de validare oferite de Excel prin intermediul meniului Data . În acest context. pentru recuperarea sumei respective se apeleaz la func iaVLOOKUP folosind sintaxa complet : =VLOOKUP(Camp_cheie..IF($D17=´D´..

utilizatorul putând s . În acest caz. men inând primele dou coloane din balan fixe (Simbol cont i Denumire Cont).«).. a termenului ³Ex´ i a num rului exerci iului.returnarea coloanei care con ine sumele corespunz toare în balan . sistemul ofer dou posibilit i de gestionare a formulelor. suma rezultat prin aplicarea func iei VLOOKUP va fi înmul it cu valoarea celulei care indic natura opera iei (pe exemplul luat $C17). Figura 3..IF(LEN($D17=0. în Ämacheta´ de baz (figura 3 ).. apare o coloan suplimentar denumit ÄOp´ (care con ine semnele Ä>=´ . respectiv Ä<=´) necesar pentru acele posturi care se determin prin compara ia dintre diferite elemente.ContProfitPierdere . utilizatorul având la dispozi ie o modalitate mult mai rapid de inserare a unui nou rând: prin apelarea unor formulare care ofer o variant mai Äelegant ´ de gestionare a posturilor din bilan .  formula se continu cu varianta în care soldul contului selectat este creditor (. celula respectiv va fi completat cu valoarea 0. acesta are ata at o foaie de calcul auxiliar . având în vedere tipul soldului contului.care con ine un set de formule asem n toare ca structur i logic de calcul cu cele care stau la baza gener rii bilan ului contabil. Structura unei zone pentru calculul elementelor contului de profit i pierdere Soldul aferent fiec rui exerci iu în parte se ob ine printr-o formul cu urm toarea structur . rezultatele fiind actualizate automat: prin activarea unui buton de comand care are ata at o procedur Visual Basic. s-a impus definirea unui Äalgoritm general´ care s permit recuperarea valorilor asociate fiec rui exerci iu.IF($D17=´C´. Singura deosebire const în faptul c .i redefineasc modele de calcul f r s se Äloveasc ´ de limitele unei forme standardizate. se verific dac TipSold nu con ine nimic (. Pentru situa iile în care reglement rile legale în vigoare impun efectuarea unor modific ri referitoare la modul de calcul a posturilor din bilan . În ceea ce prive te mecanismul de generare a contului de profit i pierdere. a num rului de rând luat în considerare..recuperarea sumelor corespunz toare fiind realizat prin acela i procedeu ca i în cazul soldurilor debitoare. exemplificat pentru celulaG194: .  ultima condi ie din structura formulei este valabil însitua iile în care ob inerea unui post din bilan se realizeaz prin luarea în considerare a unor sume care provin din alte rânduri ale acestuia.«). în plus. Dac nu se îndepline te nici una din cele trei condi ii prezentate anterior. variant în care expresia de calcul se construie te prin concatenarea cuvântului ³Rând´. rezultatul fiind returnat apelând o procedur Visual Basic.

VLOOKUP($B194.. IF($D194=´D´.G$3*2+1... ace ti indicatori reprezint palierele succesive în formarea rezultatului final.. Bal.IF($D194=´D´. Construc ia indicatorilor se realizeaz în cascad .. în func ie de performan ele i rezultatele ob inute...... Calculul indicatorilor se realizeaz printr-un algoritm care se bazeaz pe acelea i principii ca i în cazul bilan ului i contului de profit i pierdere.evalueaza("Linie"& $B296 &"Ex" & G$3 & $E296 & "Linie" & $F296 & "Ex" & G$3) Structura contului de profit i pierdere permite degajarea unor solduri de acumul ri b ne ti poten iale.  în situa ia în care formula con ine rânduri (deci coloanaTipSold nu este completat . Ulterior.. pentru varianta în care TipSold este debitor sau creditor (primele dou condi ii din sintaxa expresiei.G$3*2+2..) i nu se impune efetuarea unei compara ii între elementele luate în calcul (deci .. calitatea managementului sau perspectivele pe care le ofer firma analizat )...LEN($F296)>0. societatea pime te un calificativ pe baza c ruia banca urmeaz s decid acordarea/neacordarea creditului solicitat.  formula se continu cu varianta în care ob inerea unui post din contul de profit i pierdere se realizeaz în urma compar rii sumelor care provin din alte rânduri ale acestuia: «IF(AND(LEN($D296)=0.IF(LEN($D6=0. unde n simbolizeaz linia pentru care se efectuez calculul..LEN($F6)=0).VLOOKUP($B194... respectiv .evalueaza("Linie"& $B6 &"Ex" & G$3)*$C6... a c ror structur este modificat în func ie de exigen ele utilizatorului..sau .. organiza ia este punctat prin intermediul unui sistem de note cuprinse în intervalul [1:10] i.FALSE)*$C194.. . gradul de vizibilitate...FALSE)*$C194. o importan deosebit se acord evalu rii finaciare globale a întreprinderii (figura 4).IF($D194="C".. actualizarea formulelor de calcul în raport cu noile prevederi legale fiind ob inut prin intermediul formularelor...Bal. .. sistemul informatic permi ând aplicarea metodei grilelor de evaluare prin acordarea unor punctaje pentru fiecare criteriu luat în calcul (categoria de ar . destinate s îndeplineasc o anumit func ie de remunerare a factorilor de produc ie i de finan are a activit ii viitoare numite solduri intermediare de gestiune.IF(AND(LEN($D6)=0. IF(LEN($F6=0).. tipul activit ii.. de fapt. De asemenea.). iar m exerci iul de referin ). f r alte verific ri suplimentare. pornind de la cei mai cuprinz tori (produc ia exerci iului i marja comercial ) i încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerci iului). =IF($D194="D". atunci se ia în considerare rândul specificat.. se va prelua din foaia de calcul Balan aVerificare suma corespunz toare debitului sau creditului contului selectat pentru exerci iul m apelând la facilit ile oferite de func iaVLOOKUP (identificarea celulelor se realizeaz prin etichete de forma LinienExm..

printr-un alt formular (figura 6) se declar numele indicatorului. aplica ia informatic rezolv o problem destul de delicat . ideea de la care se porne te const în definirea unormetamodele de calcul care permit introducerea unui nou set de indicatori economico-financiari sau actualizarea formulelor de calcul pentru cei deja existen i. se introduce un text explicativ prin care se specific rolul acestuia.Figura 4. Formularul Nomenclator categorii clien i Ulterior.elimin efectul infla iei i a cursului valutar nefavorabil prin generarea unor indicatori de echilibru. Evaluarea financiar global i cotarea firmei SC ALFA SA În acela i timp. În cazul utilizatorilor cu experien bogat în domeniul contabilit ii i analizei financiare. solvabilitate i rentabilitate. dup ce s-a efectuat o transformare valoric a principalelor elemente de bilan i SIG din lei în EURO sau USD. se precizeaz categoria din care face parte i se . În prima faz se impune declararea unei noi categorii de indicatori (în varianta în care utilizatorul dore te s Äl rgeasc ´ spectrul analizei) sau selectarea unei valori din lista predefinit prin intermediul formularuluiNomenclator categorii indicatori (prezentat în figura 5): Figura 5. pentru calculul indicatorilor se recomand o alt solu ie informatic .

B.C. se poate remarca faptul c actul decizional are rolul esen ial în func ionarea normal a organiza iei pe termen lung. respectiv înalta calitate pe care o poate avea actul decizional prin explicarea metodei prezentate.. Economiile de timp sunt foarte mari deoarece introducerea datelor din balan constituie singurul efort uman. f r teama de nerambursare.21. Formular pentru calculul indicatorilor Analiza economico-financiar efectuat a eviden iat rolul deosebit pe care îl au indicatorii implica i în programul informatic. eficacitate etc. astfel încât permit o apreciere pertinent a realit ii agentului economic sub toate aspectele sale: performan e. Orice suspiciune ap rut în prezent cu privire . celelalte opera ii de calcul a indicatorilor se efectueaz automat i sistematic de c tre program. Avantajul acestui program informatic rezid în faptul c func iile scor determinate (punctajele calculate) scutesc institu ia creditoare de efortul calcul rii. pentru acoperirea împotriva riscului. în final se specific limita minim i cea maxim asociate indicatorului respectiv. Indicatorii de diagnosticare a activit ii întreprinderii solicitante de credite sunt foarte numero i i relevan i. Figura 4.etc) care eviden iaz gradul de încredere. societatea creditoare ia decizia de acordare/neacordare a împrumutului. Ca o concluzie general . lichiditate. se efectueaz calculul i se genereaz un raport cu toate informa iile solicitate de utilizator. rentabilitate.. interpret rii i încadr rii individuale a fiec rui indicator i a fiec rei societ i în limitele prev zute de teoria economic . solvabilitate. în final ob inându-se un scor (not ponderat ) care permite încadrarea întreprinderii într-o anumit categorie (A. respectiv de risc al agentului economic. În aceste condi ii.descrie algoritmul de calcul pentru fiecare indicator ales (fapt care presupune cunoa terea reglement rilor legale i a regulilor contabile fundamentale).

la performan ele economico-financiare poate deveni ulterior o realitate dur . dar dac se va mul umi a începe cu îndoielile. Data: 2005-06-03 . va sfâr i prin a avea certitudini´. A a cum preciza i François Bacon Ädac omul începe cu certitudinile va sfâr i prin a se îndoi. dac managementul societ ii nu se sesizeaz i nu întreprinde m suri de redresare la timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful