FINANTE PUBLICE COMPARATE

CURTEA DE CONTURI

REFERAT

Master – anul I: Economie şi Finanţe Europene Studenta: Vlad Cristina – Ionela

Curtea de Conturi a României reia o veche tradiţie existentă în ţara noastră în materie de control specializat.” 1 2 A se vedea şi V. Editura Lumina Lex. În Legea nr. Curtea de Conturi era calificată ca fiind “organul suprem de control financiar şi de jurisdicţie în domeniul financiar”. “ pentru toată România este o singură Curte de Conturi “.1 se modifică şi se completează astfel. de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi al sectorului public.362. 2 . referitor la Curtea de Conturi: “Curtea de Conturi exercită control asupra modului de formare. Legea nr. litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate. 149 din 31 iulie 1929 2 pune în aplicare prevederile articolului 115 din Constituţia din anul 1973 conform căreia: “ Controlul preventiv şi cel de gestiune a tuturor veniturilor şi cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de Conturi. de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi al sectorului public. Publicat în Monitorul Oficial nr. Potrivit acestui articol: “ Curtea de Conturi exercită control asupra modului de formare. În condiţiile legii. alin.1. care prevede că1. 77/2002. prin Legea din 24 ianuarie 1864. În opinia Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi al Guvernului s-a susţinut că semnificaţia termenului de organ suprem este aceea de unic. 139. ” După instaurarea regimului comunist în România. 1993. În condiţiile legii organice. Curtea de Conturi a fost reintrodusă în sistemul administrativ al ţării noastre prin dispoziţiile art. 167/1929. 94/1992 3 în forma iniţială. curtea exercită atribuţii jurisdicţionale. Tratat de drept administrativ român. aplicată din luna octombrie a anului 2003. semnalând totodată neregulile săvârşite de miniştrii în aplicarea bugetului. Bucureşti. art. 139 din Constituţie României din anul 1991. 3 Republicată a fost modificată şi completată prin Legea nr.149/1929 a fost abrogată prin Decretul nr. Natura instituţiei Instituţie de origine constituţională. Prisăcaru. care supune în fiecare an Adunării deputaţilor raportul general rezumând conturile de gestiune al bugetului trecut. Control financiar exercitat de Curtea de Conturi Scurt istoric. care cu referire la activitatea de jurisdicţie. 352 din 1 decembrie 1948. Prima Curtea de Conturi a fost înfiinţată în ţara noastră. ” În Legea nr. p. are în vedere jurisdicţia financiară. În noua Constituţie a României. Existenţa ei a fost menţionată şi prin Constituţia din 1866 în articolul 116.

prin hotărâre. Membrii Curţii de Conturi în număr de 18 sunt consilieri de conturi. 104/2002 3 .  Secretariatul general.  Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi. Limitele autonomiei funcţionale a Curţii de Conturi sunt stabilite prin lege şi acestea se referă la:  Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele iniţiale din oficiu de către Curtea de Conturi în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege.. aceştia alcătuiesc plenul Curţii de Conturi.Curtea de Conturi se compune din:  Secţia de control financiar ulterior. 2. Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru exercitarea controlului general asupra gestiunii bugetului public naţional din exerciţiului bugetar expirat. aprobat de Plen. a nici unei alte autorităţi a statului. Organizarea funcţionarea şi statutul persoanelor Curţii de Conturi Potrivit legii sale de organizare şi funcţionare nr. Hotărârile respective sunt obligatorii pentru Curtea de Conturi.Potrivit statutului. Curtea de Conturi poate fi calificată ca o autoritate administrativă autonomă. convenţii sau alte înţelegeri internaţionale se stabileşte această competenţă. Curtea de Conturi poate colabora cu organele internaţionale de profil şi poate exercita. deci a bugetului de stat. control asupra gestiunii fondurilor puse la dispoziţia României dacă prin tratate. Activitatea internă a Curţii de Conturi este reglementată de Regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia. nr. nefiind în subordinea în sensul dreptului administrativ. a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului local. Acesta cuprinde reglementări privind: 4 Legea nr. Nici o altă autoritate publică nu mai poate obliga Curtea de Conturi.O. 204/1999 şi Legea nr. să efectueze unele controale individuale asupra modului de gestiune a resurselor publice şi de a raporta asupra celor constatate. Ca autoritate de control. Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează procurori financiari.  Posibilitatea Camerei Deputaţilor sau Senatului de a cere Curţii de Conturi.  Camere de Conturi judeţene şi cea a municipiului Bucureşti. 94/1992 cu modificări4 şi completări ulterioare .  Secţia jurisdicţională. de control şi de jurisdicţie. 77/2002 publicată în M. ea îndeplineşte o funcţie complexă. care îi conferă un grad ridicat de autonomie în domeniul său de activitate. în numele lor.

Divizia III Controlul fondurilor publice destinate activităţii economice. de comitetul de conducere de preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi. Regulamentul reglementeaza modul de organizare şi functionare a procurorilor financiari şi Secretariatului general. Secţia de control financiar ulterior are în structura divizii sectoriale. conduse de consilieri de conturi. Secţia de control financiar ulterior: este formată din 9 consilieri de conturi şi din consilierii financiari şi se organizează în divizii sectoriale. Divizia IV Controlul bugetului asigurărilor sociale de stat. precum şi de raportare. pentru un mandat de 9 ani. bancară şi bugetară a Senatului şi a Comisiei pentru buget şi finanţe a Camerei Deputaţilor. care îndeplineşte funcţia de preşedinte al secţiei. Comitetului de Conducere şi Preşedintelui Curţii. Divizii sectoriale: Divizia I Divizia II Controlul contului general de execuţie a bugetului de stat.  atribuţiile Curţii de Conturi. Secţiile: sunt conduse de un consilier de conturi. respectiv a secţiilor de control ulterior şi jurisdicţionale. acestea sunt reglementate fie direct prin legea de organizare şi functionare. la propunerea Comisiei pentru politica financiară. Controlul gestionarii fondurilor publice şi administrarea patrimoniului autorităţilor publice. care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte. creanţelor statului şi activităţii bancare. Consilierii de Conturi: sunt membrii Curţii de Conturi şi sunt numiţi de Parlament.respectiv atribuţiile în domeniu ale Plenului. aşa cum sunt ele stabilite de lege. În ceea ce priveste drepturile şi obligatiile personalului Curtii de Conturi. Conducerea: Curţii de Conturi se exercită de către plen. colegiului jurisdicţional al Curţii şi camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti. Secţia de control financiar ulterior este condusa de către un consilier de conturi. De asemenea. protecţie sociale şi instituţiilor publice autofinanţate. respectiv atribuţii de control şi jurisdicţionale. care sunt consilieri de conturi. care nu poate fi prelungit sau înnoit.  organizarea Curţii de Conturi. fie prin codul etic al profesiei şi prin statutul functionarului public. datoriei publice. 4 . conducerea Curţii de Conturi .

metodologie. În cadrul secretariatului general funcţionează compartimente de studii – sinteze – legislaţie. formate din controlori financiari. Divizia VII Controlul fondurilor din asistenţă financiară acordată de Uniunea Europeana şi din alte surse internaţionale. perfecţionarea pregătirii profesionale. Secţia jurisdicţională îşi desfăşoară activitatea la sediul Curţii de Conturi şi este condusa de un consilier de conturi care îndeplineşte funcţia de preşedinte. conduse de către un director. Camera de Conturi judeţeană: se compune din compartimentul de control financiar şi colegiul jurisdicţional. al societăţilor de investiţii financiare şi al gestionarii fondurilor publice şi administrării patrimoniului unor instituţii publice. evaluarea activităţii profesională a direcţiilor de control financiar ulterior. Colegiul jurisdicţional îşi desfăşoară activitatea prin complete de judecată alcătuite dintr-un singur judecător financiar. norme metodologice – documentare. care este instanţă de fond. combaterea fenomenelor de corupţie. Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari şi este condus de un şef de compartiment. fraudă. Procurorul financiar îşi exercită atribuţiile pe lângă secţiile Curţii de Conturi. Secţia jurisdicţională: este instanţă de fond şi de recurs jurisdicţional şi se compune din 7 consilierii de conturi. compus din judecători financiari şi condus de un preşedinte de colegiu. de finanţe – contabilitate şi de personal – secretariat – administrativ. Propunerea de numire a judecătorilor financiari se face de către Plenul Curţii de Conturi.Divizia V Auditul performantei şi al sistemelor informatice. conduse de către un director şi un director adjunct. Coordonarea verificării bugetelor unităţilor administrativ teritoriale. Secţia jurisdicţională are în compunere complete de judecată formate din doi sau trei consilieri de conturi. În cadrul diviziilor. 5 . Secretariatul general: este condusă de un secretar general. informatică şi integrare europeană. economie subterană şi spălarea banilor. Colegiul jurisdicţional: în structura Curţii de Conturi funcţionează şi Colegiul jurisdicţional al Curţii. de informatică. sunt organizate direcţii de specialitate. Divizia VIII Coordonare. raportare. La nivel teritorial şi al municipiului Bucureşti sunt organizate direcţii de control financiar ulterior formate din controlori financiari. ale colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi pe lângă Camerele de Conturi judeţene. Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează procurorul general financiar şi procurorul financiar. de relaţii interne şi externe. Divizia VI Controlul instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul privatizării.

în calitate de persoane juridice de drept public. autonome sau nu. singure sau împreună.  Utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii.  Constituirea. în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru. evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat a statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice. care gestionează bunuri.  Situaţia. unităţile administrativ – teritoriale. făcând astfel un control de oportunitate.  Organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură.3. Curtea de Conturi analizează calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicităţii. Atribuţiile de control şi audit financiar Subiectul controlului Curtii de Conturi pot forma:  statul şi colectivităţile locale constituite în unităţile administrativ – teritoriale. integral sau mai mult de jumătate din capitalul social. utilizarea şi gestionarea fondurilor sociale şi a fondurilor de tezaur. eficienţei şi eficacităţii. regiile autonome.  Constituirea. valori sau fonduri într-un regim legal obligatoriu. ale bugetului asigurărilor de stat şi ale bugetelor locale. 6 . instituţiile publice sau regiile autonome deţin. administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative autonome. cu serviciile si instituţiile lor publice. Obiectul controlului Curţii de Conturi este urmărirea respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti publice. Pentru a-şi exercita atribuţiile legale Curtea de Conturi controlează:  Formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat. a subvenţiilor şi a transferărilor din partea statului. precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete.  Formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe. utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului.  regiile autonome  Banca Naţională a României  Societăţile comerciale la care statul.  Constituirea.

7 .  Conflictele de competenţă ivite între Secţia jurisdicţională şi colegiile jurisdicţionale. există singură Curte de Conturi pentru întreaga ţară. Curtea Constituţională s-a pronunţat instituirea unui tratament egal pentru situaţii identice. 45 – 46 din Legea nr. Tratamentul diferit.  Cu privire la plata de despăgubiri şi de către alte persoane în cazurile în care au participat.  Natura persoanelor juridice care administrează patrimoniul respectiv. 64/1991). funcţiile curţii se exercită prin camere de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti. instituit prin art. 94/1992 se întemeiază mai multe elemente de diferenţiere cum ar fi:  Natura proprietăţii păgubite.  Cererile de reexaminare introduse împotriva soluţiilor procurorului general financiar date asupra actelor de clasare. Potrivit legii.  Natura prejudiciilor cauzate şi calitatea specială a persoanelor cu răspundere principală pentru aceste prejudicii. Organe de jurisdicţie care funcţionează în cadrul acestora sunt:  Curtea de Conturi.  Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi. Curtea de Conturi judecă în ultimă instanţă:  Recursurile în anulare jurisdicţională declarate de procurorul general financiar împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor şi Secţiei jurisdicţionale. iar pentru situaţii diferite.  Colegiile jurisdicţionale ale camerelor de conturi judeţene şi al municipiului Bucureşti. Utilizarea fondurilor provenite din asistenţa financiară acordată României de Uniunea Europeană şi din alte surse de finanţare internaţională. iar unităţile administrativ – teritoriale. Atribuţii jurisdicţionale Jurisdicţia Curţii Constituţionale cuprinde mai multe soluţii în materia activităţii jurisdicţionale a Curţii de Conturi. soluţii diferite (decizia nr. Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi judecă şi hotărăşte în primă instanţă:  Cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagube cauzate şi plata de amenzi.  Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi.

la cerere sau din oficiu. gestionarii. a executării hotărârilor date de primă instanţă în cauzele privind contestaţiile împotriva actelor de imputaţie. la un alt colegiu jurisdicţional. După cum prevede Legea nr. Legea nr. Termenul 8 .  Plângerile introduse împotriva încheierilor prin care completele constituite au dispus descărcarea de gestiune. Recursul jurisdicţional constituie calea de atac atât împotriva încheierilor cât şi a sentinţelor pronunţate în fond de organele jurisdicţionale din sistemul Curţii de Conturi. Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în ultimă instanţă:  Cererile de recurs jurisdicţională îndreptate împotriva încheierilor şi sentinţelor pronunţate de colegiile jurisdicţionale. ori poate să reţină cauza spre a o rejudeca în fond.  Recursul în anulare jurisdicţional. suspendarea. Contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie de către administratorii. 94/1992 prevede două căi extraordinare de atac:  Revizuirea.  Cererile de strămutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdicţional. privind suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar. contabil şi fiscal. Pentru toate părţile şi pentru procurorul financiar termenul de recurs jurisdicţional este de 15 zile de la comunicarea sentinţei. Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în primă şi în ultimă instanţă:  Conflictele de competenţă între colegiile jurisdicţionale.  Recursurile în anulare jurisdicţională declarate împotriva hotărârilor definitive ale colegiului jurisdicţional. precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice. contabilii. până la pronunţarea deciziei. Instanţa de recurs poate dispune. Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în primă instanţă:  Întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise de preşedinţii secţiilor de control ale Curţii.  Întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise de directorii direcţiilor de control financiar ale camerelor de conturi judeţene. Secţia jurisdicţională poate să trimită cauza spre rejudecare colegiului jurisdicţional care a pronunţat sentinţa atacată cu recurs. 94/1992 cererea de revizuire poate fi introdusă pe lângă cazurile de revizuire din Codul de procedură civilă şi atunci când ulterior judecării cauze.

4. Ei sunt numiţi de către Consiliul Uniunii Europene pentru o perioada de 6 ani. De la 1 ianuarie 2007. de diversitatea surselor şi a cheltuielilor acestui volum. Recursurile în anulare jurisdicţională se judecă numai de Curtea de Conturi.  Participarea la şedinţele de judecată.în care poate fi introdusă cererea de revizuire este de 30 de zile de la data când s-a descoperit. Recursul se judecă în complet format din 3 consilieri de conturi. cu posibilitatea reînnoirii mandatului lor.  Supravegherea executării hotărârilor. de complexitatea operaţiunilor pe care gestiunea lor le impunea precum şi a gestionării creditelor bugetare. Curtea de Conturi a Uniunii Europene Înfiinţată în 1977.  O altă cale extraordinară de atac împotriva hotărârilor rămase definitive o constituie recursul în anulare jurisdicţional. dar nu mai târziu de un an de la data rămâneri definitive a hotărârii a cărei revizuirii se cere. Rolul său este de a controla aspectele financiare ale UE. Din acest punct de vedere distingem atribuţii ce privesc:  Învestirea organului de jurisdicţie. Curtea de Conturi este independentă în raport cu celelalte instituţii comunitare şi are deplină libertate în privinţa organizării şi planificării activităţii sale de audit şi de raportare. prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht şi reprezintă “conştiinţa financiară” a Uniunii.  Exercitarea căilor ordinare şi extraordinare de atac. Curtea este constituită din 27 de membri independenţi şi cu experienţă în auditul finanţelor publice. Necesitatea creării acestei instituţii a fost determinată de creşterea importantă a volumului finanţelor comunitare. Procurorul general financiar participă la şedinţele plenului Curţii de Conturi. 9 . mai exact legalitatea operaţiunilor bugetului comunitar şi corespondenţa acestuia cu programul anual de gestionare a sa. provenind din cele 27 state membre. Curtea desfăşoară acest tip de control anual şi elaborează un raport pe care îl înaintează Parlamentului European şi care serveşte la descărcarea bugetară a Comisiei. Curtea Europeană de Conturi (CEC) a dobândit statutul de instituţie a Uniunii Europene numai în 1993. Atribuţiile procurorului financiar Atribuţiile procurorului financiar care au legătură cu activitatea jurisdicţională a acestor organe de jurisdicţie specială administrativă.

Curtea de Conturi efectuează controlul asupra tuturor încasărilor şi cheltuielilor Comunităţilor precum şi ale oricărui organism creat de acestea. Curtea Europeană de Conturi se poate organiza în “camere”. asupra tuturor operaţiunilor financiare bugetare şi extrabugetare. membrii Curţii îşi aleg un Preşedinte. asupra fondurilor comunitare precum şi asupra acţiunilor finanţate de buget care sunt gestionate de Banca Europeană de Investiţii. De asemenea. Controlul urmăreşte legalitatea. Aceste rapoarte sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. La încheierea exerciţiului bugetar anual. Aceste sectoare au atribuţii precizate pe fiecare domeniu. Curtea de Conturi nu poate acorda sancţiuni în cazul descoperirii de nereguli. Tratatul de la Nisa specifică în detaliu componenţa Curţii Europene de Conturi. 10 . dintre care cca. pentru fondurile de acţiune în favoarea Europei Centrale şi Estice. în sensul că avizează proiecte de acte juridice referitoare la finanţele comunitare. Curtea de Conturi îşi întocmeşte rapoarte generale asupra întregii activităţi de control în care. pentru Fondul social. înscrie şi eventualele disfuncţionalităţi ale politicilor conduse de Comunităţi. Sectoarele sunt formate din funcţionari şi agenţi care efectuează controalele după programele stabilite de către membrii care au responsabilitatea acestora. controlul se efectuează asupra bugetului Comunităţilor. în vederea adoptării anumitor categorii de rapoarte şi opinii.La rândul lor. înscrise în afara raportului şi transmise toate Parlamentului şi Consiliului. Grupurile pregătitoare reunesc mai multe sectoare şi sunt conduse de membrii Curţii responsabili ai sectoarelor în cauză. Curtea de Conturi are competenţe şi de natură consultativă. care trebuie să aibă un reprezentant al fiecărui Stat Membru. În consecinţă. regularitatea încasărilor şi cheltuielilor. cum ar fi sectorul care controlează Fondul european de dezvoltare sau sectorul pentru controlul Fondului european de dezvoltare regională sau sectorul pentru controlul Fondului european de orientare şi de garanţie agricolă. Membrii Curţii sunt asistaţi în activitatea lor de cca. în afară de rezultatele strict financiare. însoţite de observaţiile organelor interesate. cu un cuvânt. Activitatea Curţii de Conturi se desfăşoară prin intermediul unor sectoare conduse fiecare de câte un membru al Curţii. 6-700 de profesionişti în domeniu. Obiectul lor principal de activitate este finalizarea proiectelor de rapoarte şi de avize elaborate de către sectoare şi care urmează a fi prezentate Curţii. cu un mandat de trei ani. buna gestiune financiară. 250 sunt auditori. ci doar informează organismele comunitare competente. observaţii cu caracter confidenţial.

ea garantează o mai bună folosire a finanţelor Comunităţii şi este pentru contribuabilul european cel mai bun izvor de informaţie despre modul de folosire a fondurilor comunitare. Diferitele instituţii interesate pot lua poziţie cu privire la observaţiile şi criticile înscrise în rapoarte. Ed. în avantajul contribuabililor (plătitorilor de impozit). la cererea Parlamentului. Curtea poate să supună controlului sau unei analize specifice şi operaţiuni care nu au fost încă definitivate. 27 membri. Ei trebuie sa fie alesi dintre personalităţile care aparţin sau au aparţinut în tările instituţiilor 5 6 În legătură cu constituirea Curţii de Conturi . Chiar după închiderea exerciţiului bugetar. iar la 25 octombrie 1977 Curtea de Conturi s-a reunit la Luxemburg în şedinţa constitutivă. prin Tratatul de revizuire a dispoziţiilor bugetare6. Presedintele Curtii de Conturi Europene prezintp în sedinta plenara a Parlamentului European în luna noiembrie. cu respectarea principiului autonomiei. bugetul Comunităţilor este de asemenea transparent. „La Cour de comptes des CE”.Curtea de Conturi poate prezenta şi din proprie iniţiativă rapoarte speciale care cuprind observaţii asupra unor probleme deosebite. organizarea şi funcţionarea Curtii. la 22 iulie 19755. 11 . Tratatul de la Amsterdam (Articolul 248) îi atribuie calitatea de a raporta neregularităţile constatate în executarea bugetului şi de a realiza calcule de expertizare. Componenţa. Tratatul a intrat în vigoare la 1 iunie 1977. 1983. Raportul anual pe anul bugetar precedent.G. Curtea de Conturi numară. Autonomia ei faţă de celelalte organe ale UE şi de statele membre îi oferă garantarea îndeplinirii în cele mai sigure condiţii a funcţiei de control pe care o exercită. În acelaşi articol se prevede colaborarea cu institutiile naţionale similare. drepturile Curtii de Conturi Europene: • • examinează toate veniturile şi cheltuielile comunităţii se convinge asupra realităţii economice a bugetului. Curtea de Conturi contribuie la îmbunatatirea sistemului administrativ şi la eficienţa folosirii mijloacelor financiare ale UE. în prezent. Toate acestea înseamnă că acţiunile controlului financiar sunt transparente. În textul Tratatului de la Maastricht la Art. Orsini. Unul din mijloacele utilizate în acest sens poate fi constituirea de către preşedintele Curţii de Conturi a unui comitet de legatură cu cei care sunt conducători ai instituţiilor naţionale corespunzatoare. 188 c sunt prevazute. Paris. observaţii şi critici care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii în acelaşi timp cu raportul anual. Economica. Curtea de Conturi a Uniunii Europene a fost creată.

2000. 3. 12 . Editura Polirom. Editura Fundaţie “România de Mâine”.contabil Bucureşti. 4. Emil Bălan – Drept financiar (ediţia a II-a) Bucureşti. Bibliografie 1. Dr. Petre Popeangă – Organizarea şi exercitarea controlului financiar . Victor Munteanu – Control şi audit financiar Bucureşti. Editura All Beck. 2. 2003. 1998. Editura Lucman Serv. Ionel Bostan – Controlul financiar Iaşi. 2000.de control extern sau care posedă o calificare specială pentru această funcţie şi trebuie să prezinte toate garanţiile de independentă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful