You are on page 1of 107

Din clIprins:

Sii ne eliberiim de anxietate ~i panitii ••


Fobiile - 0 piedicii in ealea echilibrului psihie!ji
eomportamentului eehilibrat II Tehniei simple de
psihoterapie a obsesiilor ••Psihoterapia anxietii-
fii legate de probleme sexuale •• Psiheterapia
pentru persoanele eu teamii de a se angaja in ~
relafii apropiate eu eeilalfi. Q.,

~
II~
a::t
f!)1
-
0..1

.(

u
>
uQ)

o
I
230
ISBN 973-40-0420-4
I
L
Pructlc::!
Instruc::Uv!
E:cluccdiv!

*
0..
o
U
C/)
o
u.(])-
ou
*
II .ttiti.-l.-t,e ?00 I
CfI-z:--··"?
Prezinta soluiii practice 9i raspunde la cele
mai diferite probleme pe care Ie 'intampinam
zilnic 'in preocuparile noastre pentru imbuna-
taiirea 9i 'infrumuseiarea vieiii.
IRINA HOLDEVICI

PSIHOTERAPIA
TULBURARILOR
Redactor: AURORA DUMITRU
Tehnoredactor: STELIANA PARIZIANU A NXIOASE
(Sa ne eliberam de frici,
'eo
~J5 Bucure)\tl
EDITURA
1998 CERES obsesii f?i fobiO
CUV ANT lNAINTE

Lucrarea nPsihoterapia tulburarilor anxioase"


I~i propune sa prezinte cititorului un numar de
tehnici psihoterapeutice, de orientare com-
portamentala ~i cognitiv comportamentala,
tehnici menite sa contribuie la reducerea
anxietafii ~i la optimizarea comportamentului
uman.
Unele din respectivele tehnici se uti/izeaza In
cabinetele de consiliere psihologica ~i psiho-
terapie, pe cand a/tele, mai simple, pot fi uti-
/izate chiar de persoanele care sufera de
tulburari anxioase nu prea grave, In absenta
unui terapeut calificat, acestea din urma
capiitand, mai curand, caracterul unor
metode de autoreglare a comportamentului.
in lucrare sunt descrise principalele tulburari
care au la baza anxietatea, cauzele acestora
pre cum ~i principiile genera Ie ale psihodiag-
nozei ~i psihoterapiei anxietafii.
Sunt prezentate In detaliu metode comporta-
mentale ~i cognitiv comportamentale de terapie
a tulburarilor caracterizate prin anxietate
genera/izata ~i atacuri de panica, precum ~i a
tulburarilor fobice ~i obsesiv-compulsive.
o atentie speciala este acordata ~i anxietatii
ISBN 973-40-0420-4 legate de problemele sexuale ~i de relatiile
interpersonale.

5
Lucrarea se adreseaza deopotriva tuturor celor NATURA ANXIETATII
interesati sa se initieze In domeniul psihote-
rapiei comportam entaIe, precum ?i psiho-
~I A FRICILOR UMANE
logi/or, medici/or, studentilor din facultafile de
psih%gie ?i medicina, ?i pub/icului larg care
dore?te sa cunoascii prob/ematica tu/burari/or
anxioase ?i sa-?i Insu?eascii metode simple de
contracarare a acestora.
AUTOAREA Frica este 0 stare afectiva negativa care
apare in situatia In care subiectu/ Intrezare?te
un pericol iminent. Reactiile psihofiziologice
care apar in cazul fricii pregatesc organismul
pentru reactia de fuga, de lupta sau II para-
Iizeazatransformandu-I intr-o stana de piatra.
Frica normala este 0 reactie emolionala cu
caracter adaptativ pentru ca, in cazul unei
amenintari, ne mobilizeaza sa luam anumite
masuri pentru a ne salva viala. Acest meca-
nism funclioneaza lili in cazul fricilor psiho-
logice, determinand subiectul sa Intreprinda
acliuni de autoprotectie. Astfel, daca un
coleg uneltelilte pentru a ne lua serviciul,
trebuie sa aclionam spre a-I impiedica.
Teama, In doze moderate, crelilte acuitatea
perceptiva, capacitatea de concentrare a
atentiei, face ca gandirea sa fie mai clara ~i
mai rapida, mobilizeaza energiile, activeaza
reflexele, astfellncat subiectul sa fie In stare
sa aclioneze mai repede ~i mai bine.
Fricile sau temerile irationale apar atunci
cand subiectul se simte ~i se comporta ca ~i
In cazul unui pericol major, In cazul unui
pericol minimal sau chiar inexistent. Astfel, 0
persoana cu fobie de caini, poate fi paralizata
de groaza la vederea unui cate/u? inofensiv.

__1 _
Anxietatea este definita de speeiali?ti ca 0 Cercetatorii au stabilit ca 2-4% din populatie
teama difuza, fara un obieet bine precizat. au fost diagnosticati ca avand fobii sau alte
Subiectul traie:;;te 0 Incordare continua, sim- tulburari anxioase.
tindu-se permanent amenintat. EI este foarte
nervos :;;i de multe ori nici nu realizeaza de
fapt ce anume it sperie atat de tare. TULBUR.ARI ANXIOASE GENERALIZATE
f n literatura anglo-saxona gasim frecvent ~I TULBUR.ARI DE TIP ~ANICA
pentru a descrie 0 astfel de stare, termenul (ATACURILE DE PANICA)
de llanxietate care plute?te In aet' :;;i se
fixeaza cand pe un obiect cand pe altul, astfel Tulburarile anxioase generalizate se caracte-
Incat subiectul anxios, imediat ce a scapat de rizeaza prin prezenta unei trairi anxioase
un motiv de Ingrijorare, gase:;;te imediat altul. cronice (cu durata de cel putin 0 luna), difuze,
Fobia (termenul provine din greceseul cu trairea aprehensiunii unui pericol iminent.
llphobos", care Inseamna fuga, dar :;;i de la Aceasta stare poate fi marcata de episoade
zeul cu acela:;;i nume, care putea provoca anxioase cu caracter mai acut :;;i dezaptativ.
teama :;;i panica du:;;manilor sai) reprezinta 0 Dar deoarece nici anxietatea difuza, nici ata-
friea persistenta de un obiect, gand sau curile acute nu au legatura cu 0 amenintare
situatie care In mod obi:;;nuit nu justifica directa, aceasta anxietate este caracterizata,
teama. Subiectul I:;;i da seama de faptul ca a:;;acum am subliniat, ca fiind 0 anxietate care
frica sa este ridicola, lipsita de sens, lupta plute:;;te liber. Ace:;;ti subiecti se afla Intr-o
Impotriva ei, dar nu 0 poate Invinge. permanenta stare de tensiune :;;i supra-
Panica (de la zeul Pan)desemneaza un Incordare, Ingrijorare :;;i nu se simt niciodata
puseu brusc :;;i acut de teroare. Psihopato- In largul lor. Ei sunt hipersensibili la relatii1e
logii sunt de parere ca anxietatea, fobiile :;;i interpersonale ~i adesea se simt inadecvati :;;i
atacurile de panica reprezinta frici cu caracter depresivi. Adesea au dificultati de concen-
irational. trare :;;i se tem sa nu comita vreo eroare.
Manualul Diagnostic :;;i Statistic al Asociatiei Nivelul ridicat al supralncordarii se reflecta In
Psihiatrilor Americani D.S.M. III, distinge supralncordarea posturala :;;igesturala, hiper-
doua forme de baza ale tulburarii anxioase: reactivitatea la stimulii surveniti brusc sau
a) Starile anxioase; . nea:;;teptat:;;iIn mi~carile care tradeaza nervo-
b) Tulburarile de tip fobie. zitatea. Frecvent ei se plang de tensiune In
Starile anxioase cuprind: zona gatului, cefei, umerilor :;;i pat1ii supe-
• tulburari anxioase generalizate; • tulburari rioare a spatelui, diaree cronica, poliurie :;;i
de tip panica; • tulburari obsesiv-compulsive; tulburari de somn (insomnii :;;i co:;;maruri). Ei
• tulburari post-traumatice datorate stresului. transpira frecvent :;;i au de obicei palmele

8 9
ude. Pot suferi de hipertensiune arteriala,
dente; ameteli; senzatie de le9in; racirea
puis accelerat, tulburari respiratorii sau palpi-
extremitatilor; paloarea fetei; nevoia de a
tatii fara vreun motiv de natura fiziologica.
urina; senzatii diverse In zona abdominala;
Indiferent cat de bine Ie merge In viata, ei
sunt tematori ~i a~teapta mereu un eveniment senzatia de moarte iminenta.
negativ. Temerile ~i fanteziile lor vagi, combi- De reguJa, ataculdureaza cateva minute 9i se
remite. In cazulln care acesta dureaza ceva
nate cu hipersensibilitatea lor Ii fac sa se
simta tri~ti ~i descurajati. Nu numai ca au mai mult, pacientul implora anturajul sa
dificultati In luarea deciziilor, dar dupa ce au cheme un medic. Acesta lini9te~te bolnavul 9i
Ii administreaza sedative.
luat 0 hotarare se framanta sa nu fi gre~it
cumva ~i se gandesc la tot felul de factori Atacurile variaza ca frecventa de la cateva pe
neprevazuti care ar putea duce la dezastre. zi pana la unul pe luna sau chiar mai rare. Ele
Cum au scapat de 0 sursa de Ingrijorare, se pot declan9a In timpul zilei sau noaptea
gasesc imediat alta, astfellncat rudele ~i prie- cand persoana se treze9te brusc din somn cu
tenii I~i pierd adesea rabdarea cu ei. 9i seara un puternic sentiment de teama, care evo-
la culcare, In loc sa se odihneasca lini~titi, ei lueaza rapid sub forma unui atac. Intre atacuri
I~i trec In revista gre~elile, reale sau imagi- individul se comporta normal, dar 0 anxietate
nare. Cand nu rumineaza problemele trecute, ~i tensiune psihica persista de regula.
anticipeaz~ toate greutalile 9i problemele ce Un om de afaceri cu succes a Inceput sa
ar putea aparea In viitor. In timpul somnului au dezvolte atacuri de panica la 2-3 luni. EI era
vise terifiante In care viseaza ca sunt asa- casatorit cu 0 femeie mai mare decat el, de
sinati, strangulati, cad de la Inaltime etc. care nu se mai simtea atras fizic. Acum el
Anxietatea difuza este punctata de atacuri de Incepe sa fie interesat de femei mai tinere.
panica care dureaza de la cateva secunde Atacurile de panica apar imediat ce Intalne~te
pana la 0 ora sau chiar mai mull. In D.S.M. o astfel de femeie de care se Indragoste~te.
III se considera ca orice atac anxios este 0
De~i el nu poate gasi nici 0 explicatie pentru
tulburare de tip panica ~i este tratat Intr-o starile sale, aceasta este evidenta: el a avut 0
categorie separata de entitati nozografice copilarie nesigura, a trait In saracie 9i s-a
(maladii). Aceste atacuri apar brusc, au 0
simtit permanent nesigur 9i amenin1at de
intensitate foarte mare 9i apoi dispar. Atat lumea dura. A reu9it sa se echilibreze
aparitia cat 9i disparitia lor nu au 0 cauza oarecum casatorindu-se cu 0 femeie puter-
evidenta.
nica de tip matern, cu care a avut ~i serioase
Simptomatologia variaza de la individ la
realizari materiale. Gandul de a divo'1a de
individ, incluzand In general: palpitatii; respi-
puternica partenera suportiva sta la baza
ratie rapida 9i sacadata; transpiratii abun-
atacurilor de panica.
10
11
Obsesia reprezinta preocuparea persistenta compulsiv, de regula, poate produce 0
pentru ceva, un gand sau 0 traire afectiva. descarcare a tensiunii psihice (C a r r, 1971;
Compulsia este un impu/s spre ceva, pe care Hodgson l?i Richman, 1972). Daca
pacientul II traie?te ca irezistibil. Tn cazul subiectul Incearca sa reziste compulsiunii,
tulburarii obsesiv-compulsive pacientii se simt anxietatea crel?te foarte mult.
fortati sa se gandeasca la ceva la care nu Tulburarea obsesiv-compulsivaeste considerata
doresc sa se gandeasca, sau sa Intreprinda dezadaptativa pentru ca subiectul desfal?oara
actiuni pe care nu doresc sa /e realizeze. Ei comportamente nerationale care reduc flexibili-
simt ca comportamentu/ lor este irational dar tatea conduitei l?i capacitatea de autocontrol.
nu se pot contro/a. Fobia este teama pat%gica fata de un obiect
Tulburarile obsesiv-compulsive reprezinta bine precizat care nu reprezinta 0 amenintare
aproximativ 17-20% din cadrul tulburarilor directa pentru pacient.
anxioase. Ideile obsesive pot Imbraca tema-
tica foarte variata cum ar fi preocupari pentru PRINCIPALELE TIPURI
starea de sanatate proprie, comiterea unor SAU FORME DE FOBII
acte imorale, suicid sau cautarea unor solutii
la probleme insolvabile. Exemplu: 0 sotie 1. Fobie de obiecte, locuri, situatii. Este eel
poate fi obsedata de gandul de a-?i otravi mai ul?or de recunoscut l?i majoritatea auto-
sotul. rilor reduc fobiile doar la aceasta categorie.
De?i gandurile obsesive nu sunt de regula De regula, aceste fobii sunt denumite prin
duse la Indeplinire, ele reprezinta 0 perma- termeni grecel?ti. lata cateva tipuri de fobii
nenta sursa de tortura psihica pentru individ. mai cunoscute:
Krains (1984) descrie un astlel de caz: 0 acropofobia - teama de locuri inalte;
tanara avea tot fe/ul de ganduri obsesive: agorafobia - teama de spatH largi, de
sa-?i vada iubitul mort, sa cada mama pe locuri deschise etc.
scari, sa se Inece sora ei etc. aictiofobia - teama de obiecte ascutite;
Tn cazul aparitiei gandurilor obsesive, paci- aquafobia - teama de apa;
entii practica ritualurile obsesive pentru a aviafobia - teama de zbor;
prefntampina producerea evenimentului (bat claustrofobia- teama de de spatii inchise;
In lemn; pal?esc doar pe anumite portiuni ale misofobia - teama de murdarie, microbi,
trotuarului; se Intorc din drum cand apare 0 contaminare;
pisica neagra etc.) nictofobia - teama de intuneric;
Actele compulsive pot fi minore (Il?iface cruce patofobia - teama de oboseala;
de cateva ori pe zi), sau deranjante (se spala zoofobia - teama de animale;
pe maini de 10 ori pe ora). Realizarea actului pirofobia - teama de foc.

12 13
reac1ii, subiectul va Incepe sa evite situaliile
care Ie declan~eaza.
2. Fobii sociale sau frici cu caracter Fen s t ern h e i m, (1977) este de parere ca
interpersonal. Sunt mult mai dificil de iden- agorafobia nu reprezinta decat 0 forma
tificat l?i se refera la teama de a fi respins, extrema a acestei fobii, de propriile frici ~i
fobia de tandre1e, de comportamenteagre- reac1ii.
sive, de e)lec sau chiar de succes. Aceste
reac1iifobice sunt mai greu de recunoscut cel 4. Teama (fobia) de ganduri. in loc sa se
pu1in din doua motive: teama de propriile stari afective sau fizio-
• adesea subiectul declan)leaza instantaneu logice, subiectul se teme de propriile ganduri
comportamentele de evitare. (0 sa am un accident de ma~ina, 0 sa ma
Astfel, daca persoana nu se angajeaza In imbolnavesc de 0 boala grava, etc). Persoana
activita1i cu caracter performan1ial, ea nu are In cauza este cuprinsa de anxietate l?i de
de unde sa )ltie ca se teme de e)lec sau daca permanente ganduri obsesive. Deoarece In
nu intra In rela1ii apropiate cu un partener de astfel de cazuri subiectul nu poate evita
sex opus, nu va con)ltientiza teama de a fi situalia care Ii produce teama el declan~eaza
lovita sau respinsa. a~a numitele acliuni compulsive (se Intoarce
• subiectul poate con)ltientiza doar aspectul de 10 ori sa verifice daca a Inchis u~a, se
rezonabil al fricii sale, nu )li reac1iile sale exa- spala de foarte multe ori pe zi pe maini etc).
gerate. Astfel, majoritatea persoanelor care
e)lueaza In rela1ii1e interpersonale se simt 5. Frici/e secundare. Exista situalii cand
nefericite, dar nu distruse. Subiectul, care are
anxietatea reprezinta 0 reac1ie de ordinul al
fobie de a fi respins, se simte distrus atunci doilea la alte probleme, persoanele aflate In
cand a)la ceva se Intampla )li l)li asuma tot mai situalie de stres puternic putand declan~a 0
pu1ine riscuri de a intra In rela1ii interper- astfel de reaclie de teama, datorita scaderii
sonale.
rezistenlei psihice generale. Astfel, de pilda, 0
studenta a dezvoltat 0 fobie de a coborl
3. Teama de propriile stari ~i frid interioare. scarile dupa 0 sesiune foarte grea.
Se refera la fobia de anxietate, panica sau de Fobiile se manifesta mai mult la adolescenli ~i
modificarile psihofiziologice specifice tineri decat la adul1i,mai mult la femei decat la
acestora.
barba1i. Daca 0 persoana fobica se apropie
in astfel de cazuri subiectul se teme mai mult de locul care Ii treze)lte teama, apare 0
de propriile sale trairi )li reac1ii decM de situa- anxietate puternica ce 5e transforma Intr-un
1iilecare Ie genereaza, acesta temandu-se de adevarat atac de panica.
palpita1ii, ame1eli, de senza1iade le)lin sau de
faptul ca se va Inro)li. De teama propriilor 15

14
Fobicii mai prezinta ~i simptome asociate cum Shakespeare in piesa lui "Negufatorul din
ar fi: dureri de cap de tip tensional; dureri de Venetia" vorbea despre fobia de pisici, iar
mai tarziu, Descartes se referea la trairea
spate; tulburari digestive; ameleli; teama de a
nu c1aca; senzalia de straniu, de a nu fi ei ciudata a unor oameni· care nu puteau
suporta mirosul de trandafiri sau intrau in
l'n~i~i; dispozilie depresiva; dificultali de rela-
panica la vederea unei pisici.
lionare; In unele cazuri apar dificultali
serioase de a lua decizii (decidofobia _ De~i aceste simptome sunt vechi de cand
Kaufman, 1973). lumea, abia pe la jumatatea secolului XIX ele
Fobia poate fi ~i expresia nevoii de a evita au fost considerate ca aparlinand domeniului
clinic.
responsabilitaVle vielii adulte, la baza acestei
tulburari stand inhibarea comportamentului Dintre teoriile explicative ale comportamen-
independent. Acest lucru este valabil mai ales telor de tip fobic, cele mai interesante raman,
pentru persoanele cu fobii multiple. Astfel, 0 in opinia noastra, teoria psihanalitica ~i teoria
tanara femeie cu fobii multiple a urmat 0 serie comportamentalista. Astfel, F r e u d era de
de tratamente medicamentoase ~i psihotera- parere ca fobiile reprezinta mecanisme de
peutice care Insa au dat rezultate slabe. La un aparare ale eului menite sa protejeze fiinla
moment dat ea se casatore~te cu un barbat umana impotriva unei anxietali incon~tiente
mult mai profunde, anxietate rezultata in urma
mai In varsta care pare foarte puternic ~i
nerezolvarii complexului Oedip care se
protector. Cand se dovede~te ca fOrla sa nu
este reala ci are 0 baza nevrotica, severitatea refera, in esenla, la dragostea ~i dorinla
i1111

simptomelor soliei devine foarte ampla. sexuala a copilului pentru parintele de sex
Terapeutul 0 abordeaza astfel: ignora fricile ei opus. A ramas celebru in istoria psihanalizei
cazul micului Hans care avea fobie de cai
~i Ii centreaza atenlia asupra relaliei cu solul.
RezuItatuI este ca ea devine dependenta de (copilul refuza sa mearga pe strada de teama
terapeut ~i continua sa se planga de fobii ca I-ar putea mu~ca un cal). Freud a analizat
chiar l?i cand acestea au disparut aproape acest caz ~i a ajuns la concluzia ca in spate Ie
total. Totu~i, relalia cu sOlul s-a ameliorat, ea fobiei de cai se ascundea teama incon~tienta
a copilului ca va fi pedepsit de tata (prin
ajungand sa manifeste simpatie ~i toleranla
!ala de slabiciunile partenerului. castrare) pentru dorinla sa erotica fala de
mama.
Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au
suferit de frica. Tntimpul curei analitice, prin intermediul unor
Astfel, istoria l?iliteratura neofera numeroase metode specifice, dintre care cele mai cunos-
exemple. Medicul grec Hipocrate scria cute sunt asocialia libera ~i analiza viselor,
subiectullucreaza asupra sa pentru a scoate
despre Damocles care nu putea trece pe
langa 0 prapastie sau pe un pod, la iveala din incon~tient complexullui Oedip.

16 17
Pe masura ce aceste complexe ~i conflicte de se temea de »obolan, dar se temea de zgo-
natura incon~~ienta sunt aduse la lumina, mote puternice. Pe baza acestei observaiii,
dispar ~i fobiile, pentru ca subiectul nu mai cercetatorii au asociat prezentarea animalului
are nevoie de ele ca mecanisme de aparare. cu un zgomot puternic »i dupa un numar de
Dezavantajul acestei terapii psihanalitice este repetari, copilul a dezvoltat teama de animal,
ca ea dureaza un timp foarte indelungat (in chiar in absenia zgomotului. Ulterior, teama
medie 2 ani), iar rezultatele sunt incerte s-a generalizat »i la alte situaiii. Astfel copilul a
pentru anumite categorii de subiecli. Este devenit fobic la animale »i la obiecte din
cunoscut faptul ca pacienlii potrivili pentru blana.
psihanaliza trebuie sa aiba un nivel int~leGtual
Peste dl.iiva ani, Mar y Co v e r Jon e s a
~i cultural ridicat, 0 varsta relativ tanafa -
demonstrat faptul ca se poate utiliza condi-
pana la 35 de ani -, timp .Iiber ~i 0 situalie
iionarea »i pentru ca subiectul sa se elibereze
materiala care sa Ie permita sa faca fala
de teama. Lui Peter, un copil de trei ani, Ii era
costurilor terapiei.
Daca psihanali~tii considera ca oamenii sunt frica de iepuri. Terapeuta a prezentat copilului
neajutorali pana jn momentul in care reu~esc animalul aflat in cu»c3.In timp ce ii oferea eate
sa dezgroape toate conflictele de natura o bomboana. Rezultatul a fost ca peste cateva
incon~tienta prod use in copilarie, psihologii saptamani copilul se juca lini»tit cu iepurii de
casa.
comportamentali~ti sunt de parere ca frica
reprezinta un comportament invalat. Cercetatorii care au realizat astfel de experi-
In loc sa se intrebe, ca psihanali~tii ce anume mente s-au confruntat Insa cu 0 problema difi-
din incon~tientul tau a produs teama, com- cila: daca fricile pot fi in laturate , de ce per-
portamentali~tii i~i pun intrebari de genul sista ele totu»i In situaiiile de viaia. Raspun-
urmator: surile la aceasta Intrebare le-a dat Hob u rt
Cum a invatat subiectul sa se teama? Ce Mow r e r, care a prop us, pentru explicarea
anume 'if determina sa se dezvete de (rica? comportamentului fobie, 0 teorie In doua
Sunt bine cunoscute doua experimente trepte sau etape:
c1asice in urma carora a rezultat in mod
Etapa 1: Subieetul Invala sa se teama prin
evident faptul ca reacliile emoiionale pot fi intermediul eonditionarii. Odata ee team a s-a
,
invalate ~i dezvaiate.
Astfel, in 1920 J. B. Waton, intemeietorul fixat, aeesta are tendinia de a se elibera de
ea.
teoriei comportamentaliste, impreuna cu
colaboratoarea sa Rosalie Rayner, au reu~it Etapa 2: Subiectul invaia foarte repede eum
sa provoace la un copil de 11 luni (Albert) se poate elibera de teama prin intermediul a
teama de ~obolanii albi. La inceput copilul nu doua tehnici:

18 19
a) Evitarea situa~iei care declan~eaza teama a lua parte la evenimente sociale, de a fi
(persoanele care se tem sa calatoreaca cu singur sau de a fi respins.
avionul, vor prefera trenul); T erapeutii de orientare comportamentalista ~i
b) Evadarea din situa~ia anxiogena atunci cognitiv-comportamentala pornesc rn terapia
cand subiectul a intrat rn aceasta (subiectul comportamentelor fobice de la urmatoarele
se urca rn metrou, intra rn panica ~i coboara premlze:
la prima sta~ie). • Majoritatea comportamentelor fobice sunt
Ori de cat ori subiectul utilizeaza una din
rnvatate (daca nu cumva chiar toate). Din
strategiile respective, anxietatea sa diminua, acest motiv, chiar daca vi se pare ca aveti
dar, se Intaresc modelele de comportament
fobia de cand va ~titi, va puteii dezvaia de ea.
evitare - evadare ~i acest lucru are drept con- • Tn cazulrn care un comportament de tip
secin~a faptul ca subiectul cauta sa nu se
fobic este dezvaiat (se decondiiioneaza) nu
expuna situa~iilor care declan~eaza compor-
tamentul de tip fobic. apar alte frici care sa-I substituie, ci dimpo-
Exista persoane al caror comportament este triva, persoana obiine 0 mai buna adaptarela
mediu.
guvernat de frica ~i ei sunt con~tien~i de
aceasta, pe cand altii nici nu baga de seama • Reaciia fobica este 0 deprindere gre~ita ~i
faptul ca frica Ie conduce viata. Ace~tia din ca orice deprindere gre9ita, ea se poate
modifica.
urma pot sa calatoreasca, au succese profe-
sionale, pot vorbi In public, au via~ade familie • Cu ajutorul unor cuno~tinie speciale, a
corespunzatoare ~i totu~i, sunt mereu supra- unor antrenamente psihologice bazate pe
Incordati ~i speria~i chiar daca fricile lor sunt gandire, imaginaiie 9i voinia, comportamen-
minore (frica de paianjeni, de a urca singuri tele de tip fobic pot sa dispara In cateva luni,
cu liftul sau de a conduce ma~ina). nu In cativa ani.
Fen s t e r he i m ~ i J e a n B a e r (1984) • Nu trebuie sa va rnchipuiii ca va veii elibera
sunt de parere ca orice teama care este atat chiar de orice teama, dar yeti fi capabili sa va
de puternica rncat Impiedica persoana sa controlati teama, sa-i faceti fata.
rndeplineasca 0 actiune este de fapt 0 reactie T emerile iraiionale blocheaza viaia 9i activi-
I111
I

de caracter fobic. De,:;>irn tratatele de psihia- tatea oamenilor indiferent de varsta, rmpiedi-
i

I
trie fobia este definita ca fiind. 0 teamii cu candu-i sa Inveie, sa lucreze, sa calato-
obiect bine precizat(de animale, de furtuna, reasca, rntr-un cuvant, sa traiasca normal.
de rnaltime etc.), autoriimentionati considera Datorita anxietatii (teama fara obiect bine
ca putem :include in cadrul fobiilor~ifrici! cu precizat) sau a fricilor de tip fobic, persoana
caracter mai abstract cum 'ar fifrica "de
poate renunta la 0 serie de obiective dezira-
responsabilitate, de pierderea controlului, de bile cum ar fi stabilirea unor relatii interper-
,i

iill
20 21
I ','i,

III
sonale apropiate, alegerea unor profesiuni produc, cum influen1eaza ele 'V'iaiaindividului
dorite sau a trai 0 viaia agreabila plina de l?ice anume face acesta pentru a Ie meniine.
satisfaciii. Cu alte cuvinte, fricile iraiionale pot Astfel, subiectul trebuie sa realizeze fap-tul ca
face dintr-o persoana sanatoasa 9i inteligenta Intrezarel?te pericole uriage, de9i pericolele
o persoana infirma. sunt minore sau poate sa Isi imagirt'ez~>cf\ii;\t
* *
pericole care nuexista delob, .car~i m~!lti~fn'
*
. care fri,cile respectivell'Irr1l3iedi;el'" sa.
Intreprinaa diverse lucruri per'cate"ar 'e:/.6ri-sa
Individul care dorel?te sa se debaraseze de Ie Intreprinda .. ,"
teama trebuie sa aiba In vedere cateva
lucruri: 3. Pentru a se elibera de a'nxietate l?ifobii
este obligatoriu ca subiectul sa urmeze un
• Trebuie sa aveii In vedere faptul ca nu program de terapie comportamentala 9i
sunteii un caz unic l?i irecuperabil pentru ca cognitiv-comportamentala care consta mai
exista milioane de oameni care sufera de frici ales In tehnici de desensibilizare. Cu alte
iraiionale 9i care I»i spun ca ceva este In cuvinte, trebuie sa faca acele lucruri pe care
neregula cu ei.
dore9te sa Ie faca, pentru a nu se mai teme
• Niciodata nu este prea tarziu ca sa te de ele.
schimbi. 4. Programul de combatere a fricii Invaiat
Fen s t e r he i m (1984) relateaza faptul ca Impreuna cu terap~utul, trebuie aplicat 9i la
cel mai varstnic pacient pe care I-a tratat cu situaiiile de viaia. In acela9i timp subiectul
succes de teama de a parasi New York-ul trebuie sa-l?i modifice stilul de viaia Invaiand
avea 90 de ani. Dupa ce a facut psihoterapie, sa traiasca Impreuna cu fricile sale sau sa se
acesta a fost capabil sa zboare cu avionul la elibereze complet de ele.
Washington pentru a-»i vedea nepoiii. Un loc important In cadrul psihoterapiei sta-
• Chiar 9i fobiile foarte vechi fixate Inca din rilor anxioase 11 ocupa 9i actualizarea dispo-
copilarie pot fi tratate daca subiectul nibilitaiilor psihice latente, prin intermediul
parcurge urmatoarele etape: unor antrenamente speciale, cum ar fi, de
1. Descoperirea naturii fobiei respective. pilda, cele de relaxare sau autopsihoza.
A9a cum am subliniat, unele fobii sunt evi-
dente (de avion, de lift, de a merge singur pe
strada etc.) In timp ce altele sunt ascunse,
cum ar fi, de piIda, teama de a fi respins.
2. Subiectul trebuie sa con9tientizeze faptul
ca fobiile suntfrici Invaiate, sa Inveie modulln
care funciioneaza ele, ce reaciii fiziologice

22
sA NE ELiBERAM DE ANXIETATE pericol iminent, sentiment Insotit de 0 serie
de manifestari psihofiziologice de mare
~I PANICA
amploare; senzatie de le~in, tremuraturi,
trairea sentimentului de irealitate. Caracterul
brusc ~i nea~teptat al manifestarilor respec-
tive Ii sugereaza pacientului ideea ca ar putea
fi victima unei boli somatice sau psihice
grave: infarct, pierderea controlului, insta-
A9a cum am mai subliniat, anxietatea este larea unei stari psihotice (de nebunie).
definitiva ca 0 teama nespecifica, fara lega- In absenta atacurilor de panica pacieniii sunt
tura cu situatiile externe 9i care nu este calmi ~i lini?tiii, cu toate di mulii dintre ei
traiesc 0 anumita stare de anxietate antici-
asociata cu comportamentul de evitare siste-
patorie cu privire la un posibil atac In viitor.
matica a anumitor situaiii, cum se intampla in
cazul fobiilor. Cu toate acestea, interviurile b) A doua forma sub care se manifesta tulbu-
realizate asupra unor pacienti suferind de rarea anxioasa 0 reprezinta evaluarea nerea-
anxietate au condus la concluzia ca nu este lista. ?i anxioasa.a unor evenimente esentiale.
yorba chiar de 0 teama fara obiect, pentru ca 9i In acest caz, anxietatea poate fi Insoiita de 0
serie de simptome somatice, ca de pilda:
respectivii pacienii percep mediul inconju-
supralncordare musculara, tremuraturi, neli-
rator ca fiind ameniniator 9i anxiogen. Astfel,
ni?te, oboseala, tulburari respiratorii, palpitaiii,
anxietatea respectivilor pacienti devine un
raspuns logic la 0 interpretare eronata a transpiratii excesive, uscaciune a gurii, ameieli,
senzaiie de greaia, diaree, miciiuni frecvente,
realitaiii. Aceasta observatie sta la baza abor-
dificultaii de concentrare a atentiei, senzatie de
darii psihoterapeutice cognitiv-comportamen- nod In gat, insomnie, irascibilit~te etc. '
taliste prin intermediul careia pacieniii sunt Trebuie meniionat faptul ca un numar mare
ajutaii sa descopere, sa evalueze 9i sa de pacienii sufera de ambele tipuri de anxie-
modifice modul lor nerealist de apreciere a tate. Lad e r ~i Mar k s (1971) afirma ca tul-
unor pericole potentiale. burarile anxioase sunt prezente la aproximativ
Cercetarile recente au evideniiat prezenia a 8% din pacieniii ambulatori care se adreseaza
doua tipuri de manifestare a anxietaiii .cabinetelor de psihiatrie 9i psihoterapie.
(8 a r low, 8 Ia n c h a r d, V e r mil yea ~i Tutburarile fobice afecteaza un ndmar mlJlt
Di Nardo, 1986; Clark ~.a., 1988): mairedus depacienV (3%).
a) Atacurile de panica., care apar bruse, Atacurile de panica debuteaza, de regula,
nea?teptat, indiferent de situatie. Acestea brusc aproximativ. intre 20 9i 30 de ani
constau In trairea unui sentiment puternic de (Rapel, 1985). Anxietatea generalizata

24 25
poate avea :;>iea debut brusc dar cel mai toare :;>i care Ii determina diverse situaiii
adesea acesta are un caracter insidios. Intr-un mod negativ.
In ambele tipuri de tulburari, evenimentele Un exemplu de astfel de regula cu caracter
disfunctional ar fi urmatoarea: "dad! nu ma
stresante ale existeniei joaca un rol important.
agreaz5 toata /umea, i'nseamnii ca sunt lipsit
Mulii pacienii cu tulburari anxioase nu reali-
de va/oare". Un individ care se bazeaza pe 0
zeaza de la Inceput ca problema lor are la
baza anxietatea. De regula, ei se adreseaza la astfel de afirmaiie poate interpreta tacerea
celor doi din jur ca pe un indiciu ca ceea ce
inceput medicului specialist In medicina
spune el este perceput de ceilalii ca fiind
generala, pentru acuze somatoforme. Cand neinteresant.
I

In cele din urma ace:;>tipacienii ajung la psihi-


Afirmaiiile cu caracter disfunqional s-au format
I

atrie, ei mai pastreaza unele dubii cu privire la


In urma unor experiente Invatate In copilarie si
" ,
natura simptomatologiei lor.
I, ele pot ramaneIn stare latenta pana cand pot fi
Ideea centrala a abordarii cognitive a tulbura- activate de anumite evenimente externe. De
rilor emoiionale consta In aceea ca nu eveni- pilda, a tanara al carui tata a decedat brusc :;>i
mentul In sine ci expectaiiile individului In
nea:;>teptatla varsta de 40 de ani In urma unor
legatura cu acesta sunt generatoare de simp-
simptome somatice neobisnuite si eronat
tome. In cazul anxietaiii, de regula, subiectul diagnosticate, poate dezvolt~ convi~gerea ca
supraevalueaza semnificaiia pericolului Intr-o orice simptom somatic aparut brusc poate
conjunctura data. duce la moarte. Aceasta convingere are 0
In cadrul modelelor cognitive ale tulburarii
influenia neglijabila In viaia ei pana cand ea
emoiionale sunt luate In consideraiie doua insa:;>i traie:;>testari de ameieala :;>ile:;>indato-
nivele diferite ale gandirii negative: rita unor probleme hormonale. Aceste stari
a) Gandurile negative (l?i imaginile negative) pot sa-i activeze convingerile mai vechi, facand-
ce apar In mod automat atunci cand subiectul a sa fie excesiv de preocupata de starea ei de
traiel?te starea de anxietate (de exemplu, un sanatate, ea interpretand diversele senzaiii
individ anxios In legatura cu impresia pe care corporale Intr-o maniera catastrofala.
o face In societate, poate dezvolta urmatoa- In cele ce urmeaza prezentam cateva modele
rele ganduri care 8e declan:;>eazaIn mod de gandire negativa, generatoare de anxie-
automat: "ei cred ca tot ceea ce spun eu este tate: "Daca 0 persoana ma critica, i'nseamna
p/ictisitor ~i neinteresantJ/. ca nu tine /a mine; Eu nu am nici 0 va/oare
b) Afirmaiiile :;>iregulile cu caracter disfunc- daca dei/a/ti nu ma iubesc; Tn viata sunt doar
iional care reprezinta seturi de atitudini :;>i i'nvingatori ~i i'nvin~i; Daca fac 0 gre?ea/a sunt
credinie pe care Ie Impartal?esc indivizii In pierdut; Nu pot face fata situatiei X; Succesu/
ce/orlaltiI i'nseamna esecu/
, meu; Daca un /ucru
legatura cu ei In:;> i l?i cu lumea Inconjura-
i:;>

27
26
nu este perfect, nu e bun de nimic; Eu sunt Senzatii Interpretarea lor
responsabil de ceea ce vor face copiii mei In Palpita1ii Voi face un atac de cord.
viatii; Oacii ma voi apropia prea mutt de Am 0 boala grava de inima.
cineva acea persoanii va pune stiipanire pe Dificultali in res- Respiraiia mea se va opri,
mine etc. /I
piralie ma voi sufoca »i voi muri.
C Iark (1986, 1988) afirma faptul ca oamenii Ameleli. Senza- Voi le»ina, voi cadea, ma
traiesc atacuri de panica pentru ca ei mani- lia de le»in. voi pierde.
festa tendin1a de a interpreta 0 serie de simp- Ganduri stranii Voi innebuni cu sigurania.
tome corporale intr-un mod catastrofic. Tahi- sau dificultate
cardia, ame1elile sau jena in respira1ie pot fi de a gandi.
interpretate ca fiind semnele unei boli psihice Terapeutul trebuie sa-I ajute pe pacient sa
sau organlce grave. sesizeze legatura dintre senzalii corporale »i
interpretarile pe care Ie acorda acestora.
TEHNICILE SPECIFICE PSIHOTERAPIEI 2. Utilizarea tehicii imaginatiei dirijate sau a
COGNITIV-C("IM PORT AM ENT ALE
jocului dramatic pentru a retrai 0 experienla
emolionala. Cand intrebarile directe nu
reu»esc sa-I determine pe pacient sa evoce
I. Identificarea gandurilor negative gandurile negative ce se declan»eaza
Se realizeaza prin intermediul urmatoarelor spontan, este util sa se ceara pacientului sa
strategii: retraiasca evenimentul respectiv peplan
imaginativ sau prin intermediul unui joc dra-
1. Oiscutarea unei experiente emotionale matic cand este yorba de 0 situalie interaclio-
recente - pacien1ilor Ii se cere sa-»i reamin- nala (relalionarea cu 0 persoana).
teasca un eveniment sau situa1ie care a fost 3. Utilizarea modificiirilor de dispozitie In
asociat cu 0 anxietate puternica. Evenimentul cursul unei j'edinte de psihoterapie. Fluc-
este descris in detaliu »i terapeutul intervine tualiile de dispozi1ie din cursul unei »edin1e
cu intrebari de tipul: Ce ganduri ti-au venit In de psihoterapie pot fi surse utile pentru
minte atunci?; Fa apiirut vreo imagine?; declan»area automata a gandurilor. Tera-
Ciind ti-a fost eel mai teamii, care era lucrul peutul observand modificarea de dispozi1ie
eel mai Ingrozitor care credeai cii soarputea poate intreba pacientul: Ce ti-a trecut prin
Intampla? minte acum?
Exemplificarea legaturii pe care 0 realizeaza 4. Oeterminarea semnificatiei unui eveni-
pacientul intre diverse senza1ii »i gandurile ment. Uneori declan»area a~tomata a mod~-
aferente. lelor de gandire negativa :1U se realizeaza. In

28 29
astfel de situa1ii terapeutul trebuie sa caute
batailor inimii nu reprezinta un semn ca se va
sa discearna, prin intermediul unor Intrebari
produce un atac de cord).
specifice, care este semnifica1ia evenimen-
T rebuie explicat pacien1ilor ~i faptul ca unele
tului respectiv pentru pacient. De exemplu:
simptome ca insomnia, dificultatea de a lua
"Nu e;;ti foarte sigur In legatura cu ce anume
decizii, oboseala ~i chiar vederea ca prin
ti-a trecut prin cap cand te-ai simtit speriat In
cea1a sunt manifestari ale anxieta1ii.
situatia X. lncercand sa prive;;ti In urma ce
3. Distragerea. Este utilizata ca strategie
crezi ca a i'nsemnat situatia respectivii pentru
tine?" pentru a exercita un control direct ~i imediat
asupra simptomului. Astlel de metode pot fi:
II. Modificarea gandurilor negative ,
si a • concentrarea asupra con1inutului unei
comportamentelor aferente conversa1ii ~i nu asupra starii proprii;
• schimbarea locului subiectului In camera
1. Rationalizarea. T erapeutul trebuie sa-i
explice pacientului ra1iunile tratamentului prin fa1a de interlocutor;
• daca subiectul manifesta anxietate In
demonstrarea rela1iei dintre gandire, senti-
ment 9i comportament. Astfel, Bee k (1979) timpul ~edin1ei de psihoterapie, terapeutulli
dadea urmatorul exemplu: daca un subiect poate cere sa descrie mobilierul din cabinet.
au de In toiul nop1ii un zgomot In camera 4. Programarea activitati/or.In cadrul acestei
alaturata, el I~i poate spune In minte ca a metode se cere pacien1i1or sa noteze ora de
intrat un ho1. Atunci apare 0 stare de teama 9i ora, activita1ile pe care Ie desfa90ara, eva-
comportamentul se desfa~oara In consecin1a: luandu-Ie dupa 0 scala de la 0 la 100 sub as-
subiectul se va ascunde sau va telefona la pectul un or stari afective cum ar fi: anxietatea,
poli1ie. Daca dimpotriva, subiectul 19i spune oboseala, placerea sau gradul de control
ca a lasat geamul deschis, sentimentele de asupra situa1iei. Pentru indivizii care se simt
teama nu vor apare ci el se va scula ?i va presa1i de timp este indicata 0 planificare rigu-
Inch ide geamul. roasa a activita1ilor astfellncat ace~tia sa nu
aiba tenta1ia sa faca mai multe lucruri deodata,
2. Furnizarea unor informatii cu privire la
fapt ce Ie spore~te tensiunea ~i supralncor-
mecanismele anxietatii. Este necesara descri-
erea In detaliu a simptomelor legate de anxie- darea. Mul1i subiec1i anxio~i renun1a la activi-
ta1i de loisir deoarece traiesc permanent ideea
tate, evolu1ia lor probabila, cat 9i faptul ca
ca nu ~i-au Indeplinit toate datoriile.
trairea anxietatii nu Inse_amna ca subiectul are
De pilda, 0 femeie casnica se trezea la 5,30
o boala psihica grava. In acela?i timp trebuie
dar ramanea In pat pana la ora 8, cand se
explicat ca simptomele prod use de anxietate
gandea la toate activita1i1e pe care le-ar putea
nu sunt periculoase (de exemplu accelerarea
face gre9it sau nu le-ar putea duce la bun

30
31
Pacientul: Nu.
sfanilit, fapt ce-i sporea gradul de anxietate. Tn
Terapeutul: Tensiunea arteriala scade brusc.
aceasta situaiie terapeutul i-a recomandat sa
~tii cum evolueaza tensiunea In
se scoale din pat imediat ce s-a trezit ;>i sa timpul unui atac de panica?
faca jogging.
Pacientul: Am pulsul accelerat. Cred ca
5. Verificarea veridicitatii gandurilor negative tensiunea se ridica.
automate. Terapeutul utilizeaza 0 serie de intre~
Terapeutul: Corect. In stare de anxietate
bari pentru a-I ajuta pe pacient sa evalueze
pulsul ;>i tensiunea urca. Deci
gandurile negative ;>i sa Ie substituie cu
este mult mai puiin probabil ca
,ganduri mai realiste.
vei lef?inacand ef?ti anxios decat
In cadrul ;>ediniei de psihoterapie, pacientul
atunci cand nu e9ti.
9i terapeutul colaboreaza pentru a gasi soluiii
rationale p~ntru a inlocui gandurile negative 6. Experimentarea In sfera comportamentului.
automate. Intre gedinte pacientii cauta sa Terapeutul cere pacientului sa verifice In viaia
puna In practica abilitatile de a se Intreba pe reala daca gandurile negative sunt adevarate.
care Ie-au Invatat Impreuna cu terapeutul. a) Experimentarea In cazul pacientilor cu
Pentru ca acest lucru sa se realizeze mai usor anxietate generalizata. Un om de afaceri se
este indicata notarea zilnica a ganduri'lor simiea foarte speriat cand trebuia sa vor-
negative producatoare de disfunctii. beasca In public. EI credea ca colegii lui vor
lata un exemplu de Intrebare care are observa anxietatea sa ;>ivor Inceta sa-i acorde
menirea sa verifice realitatea gandurilor respectul cuvenit. Fiind Intrebat ce dovada
negative, disfunctionale: avea In legatura cu faptul ca anxietatea lui
Ce dovada am ca acest gand este adevarat? este evidenta pentru aliii, el a afirmat ca e
Nu exista ?i un alt mod de a privi aceasta convins ca daca el se simte anxios, ceilalii
situatie? Nu cumva exista ?i a aM explicatie trebuie sa-9i dea seama de asta. Ca test
ca alternativa a gandului negativ?
terapeutul i-a cerut sa iina un mic Adiscurs In
Exemplu: timp ce va fi Inregistrat pe video. In timp ce
Pacientul: Cand am un atac de panica Imi vorbea el s-a simiit anxios, dar spre surprin-
trece prin cap gandul ca voi derea sa, revazand caseta, nu a observat nici
le;>inasau voi muri. un semn vizibil de anxietate. Aceasta a redus
Terapeutul: Sine. Hai sa vedem cat de real
convingerea sa cu privire la faptul ca ceilalii
este acest gand. Ai le;>inatvreo- ar observa cat este de anxios. (La Inceput
data In cursul unui atac de panica? estima ca ceilalii Ii observau teama cu un
Pacientul: Nu.
procent de 65%, iar In urma experimentului
Terapeutul: ~tii ce se Intampla cu organismul
aprecierea lui s-a redus pana la 30%).
tau atunci cand le9ini?
33
32
b) Experimentarea (testarea) In sfera com-
calma pronunta "inspira" timp de doua
portamentului cu subiecti suferind de atacuri
de panica. secunde f?i"expirii" pentru un interval egal de
timp (ritmul respirator este variabill?i se alege
Scopul principal al abordarii terapeutice este
I
I: In func1ie de subiect), prelungindu-se treptat
modificarea interpretarii catastrofizante pe
durata inspirului f?i expirului. Apoi pacientul
care 0 au pacieniii In legi3.turacu senza1iilelor
este instruit sa utilizeze respiraiia controlata
corporale, pe care Ie traiesc In cursu/ atacului atunci cand presimte instalarea unui atac de
de panica. In aceste cazuri se propun pacien-
panica (de pilda, expiralie prelungita).
1ilor experimente de hiperventila1ie prin inter- In cadrul unui alt experiment, unei paciente
mediul carora se pot reproduce voluntar
care crede ca este gray bolnava de inima
simptomele corporale ale starii de panica. Li
pentru ca If?i simlea mai frecvent dedit altii
se cere sa inspire rapid pe nas l?i pe gura, bataile inimii, terapeutul Ii explica faptul ca
timp de doua minute, golind cat mai mult
acest fenomen reprezinta doar efectul
plamanii la expira1ie l?i nu Ii se spune precis
concentrarii atenliei asupra unor funclii ale
ce senza1ii vor trai. Apoi pacieniii sunt invita1i organismului. Deoarece ea s-a aratat scep-
sa aprecieze daca nu cumva senza1iile traite tica, terapeutul i-a cerut sa se concentreze
dupa exerci1iu seamana cu cele din cursu I
asupra inimii In timpul )'edinlei timp de
atacului de panica. Se analizeaza apoi even- 5 minute. Pacienta a constatat cu surpriza ca
tualele asemanari si I deosebiri dintre cele
simpla concentrare asupra cordului 0 facea
doua categorii de senza1ii. De pilda, daca sa simta pulsulln zona fruniii, la gat, In piept
pacien1ii spun ca senza1iilefizice sunt asema- f?ichiar In degete. Apoi i s-a cerut sa descrie
natoare dar lipsel?te anxietatea, pacientul este mobilierul din cabinet tot timp de 5 minute,
Intrebat cum soar simii daca astlel de senza1ii timp In care ea nu a mai fost conf?tienta de
ar aparea brusc si neasteptat, atunci cand el bataile inimii sale.
nu soar gasi In c1i~ica. T~ cele mai multe cazuri Un alt tip de experiment consta In demon-
pacientii recunosc ca le-ar interpreta In mod strarea rolului gandurilor In declan)'area unor
catastrofic: "voi face un atac de cord".
atacuri de panica l?iacestea se realizeaza prin
Pornindu-se de la aceste discu1ii se trece la producerea unui atac de panica prin simpla
Inva1area pacientului sa realizeze 0 tehnica de manipulare verbala. Se poate face:
respiraiie controlata, care contribuie la redu- • prin solicitarea pacientului sa citeasca cu
cerea simptomelor fiziologice de panica. voce tare 0 serie de cuvinte care desem-
C I ark, S a I k 0 v ski s l?i C h a I k ley neaza posibile catastrofe sau senzalii corpo-
(1985) au gasit ca Inva1area controlului rale (sufocare, palpitaiii, moarte etc.);
respira1iei este foarte eficienta cu ajutorul
• prin tehnica imaginaiiei dirijate In cadrul
unei benzi de magnetofon, unde 0 voce
careia Ii se cere sa-)'i imagineze In detaliu ca
34
35
au un atac de panica, descriu senza1iiletraite Pacien1ii sunt Incuraja1i sa se expuna gradat
9i consecin1ele de care se tem. Daca experi- la situa~ii1esau activita~i1eanxiogene. Mai mult
mentul reuge9te, terapeutul Ii demonstreaza chiar, ei sunt solicita~i sa anticipeze ce se va
pacientului rolul montajului cognitiv In declan- Intampla In timpul exerci1iului de expunere9i
9area starii de panica. apoi sa evalueze daca ceea ce se petrece cu
adevarat este mai rau sau mai pU1inrau decat
Terapia comportamentelor de evitare au anticipat (apreciaza pe scale nivelul de
anxietate).
De9; anxio9ii nu au comportamente sistema- Tnplus, este important sa se modifice 9i acele
tice de evitare ca cei fobici, unii dintre ei evita modele de comportament pe care pacientii
totU9i unele activitati sau situatii (8 uti e r 9.a. s-au obi9nuit sa Ie puna In a,c1iuneodata ce
1987.): simptomele se declangeaza. De piIda, un
• Tn primul rand aproximativ 40% din pacient cu atacuri de panica se temea ca 19i
pacientii cu anxietate generalizata evita situa- ~a pierde mintile In timpul respectivului atac.
tiile care presupun evaluare sociala (a vorbi In Intrebat ce IIlmpiedica totU9i sa 9i Ie piarda,
public, a manca la restaurant), iar aproximativ el a raspuns ca Incearca sa-9i controleze gan-
20% dintre ei evita 9isituatiile pe care Ie evita durile 9i ca asta II salva. Pentru a-i demonstra
agorafobicii (a calatori cu mijloace de trans- faptul ca este vorba de 0 convingere eronata,
port In comun, a face cumparaturi, a se afla In terapeutull-a determinat sa reproduca In plan
aglomeratie); imaginativ simptomele 9i apoi sa nU-9i contro-
• Tnal doilea rand ei evita unele activita~icare leze gandurile. Drept urmare el a constatat di
produc senza~ii care evoca teama (ca de atacul de panica nu duee la nebunie.
pilda, exercitiile fizice); Un pacient care se temea sa nu-i tremure
• In al treilea rand utilizeaza strategii de evi- mainile In public verifiea mereu acest lucru cu
tare cand se instaleaza simptomele (exemplu: palmele Intinse 9i degetele departate. Tera-
se sprijina de obiecte solide cand apare peutul i-a demonstrat ca 0 astfel de pozitie
senzatia de le9in). favorizeaza tremuratul mainilor chiar 9i la
Toate cele trei modalitati de evitare tind sa persoane care nu se tem de a9a ceva.
men1ina gandurile negative ale pacientilor.
Din acest motiv este bine ca terapeutul sa Invatarea unor noi modele de comportament
Incurajeze pe pacien1i sa intre In situatii sau ~i a unor deprinderi de a face fata situatiilor
sa se angajeze In activitatile pe care au ten-
dinta sa Ie evite pentru a verifica daca Pentru multi pacienti situatiile sociale sunt
dificile pentru ca ei nu au deprinderi de con-
lucrurile de care se tem se vor produce
Intr-adevar. versatie sau comportament social. Tn astlel

36 37
de cazuri este necesara 0 antrenare a abilita- Pot sa fac doua lucruri pentru a facilita schim-
1ilor soci~le. Odata problema identificata, barea: sa fac 0 lista cu convingerile mele sau
respectivele comportamente sunt modelate sa-mi petrec 0 parte din timp facand ceva ce
de catre terapeut In cursul ~edin1ei ~i apoi Imi face cu adevarat placere, nu sa fac doar
practicate sub forma de role-playing In timpul acele lucruri care trebuiesc Indeplinite."
psihoterapiei ~i apoi 1n situa1iile de via1a. Tehnicile de relaxare Ii ajuta pe pacienii sa-~i
Tehnica identificarii supozi1iilor negative demonstreze faptul ca 1in sub control simpto-
(disfunc1ionale) se poate realiza prin utilizarea mele lor.
unor jurnale zilnice In care se noteaza aceste Peveler ~i Johnston (1986) au demon-
supozi1ii disfunc1ionale ~i prin identificarea strat ~i faptul ca relaxarea cre~te gradul de
gandului negativ ~i gasirea convingerii care accesibilitate a informaiiilor pozitive In
se ascunde In spatele lui. memoria pacientului ?i faciliteaza gasirea
Pacientul se Intreaba: Daca gandul ar fi lntr- unor alternative la gandurile anxiogene.
adevar real ce ar lnsemna asta pentru mine? Relaxarea se realizeaza prin: realizarea planifi-
1. Supozitia disfunctionala. !lEu nutresc con- cata a unor activita1i care Ii fac placere
vingerea ca nu sunt bun de nimic daca nu subiectului prin pauze planificate In cadrul
reu?esc. Toate succesele mele trecute nu unor programe Incarcate sau prin practicarea
valoreaza doi banidaca nu reu~esc din nou. unor tehnici standardizate de relaxare.
Nimeni nu ma va iubi daca nu voi reu~i. Il Indiferent ce tehnica de relaxare se alege, .
2. Raspunsul rational ?i planificarea schim- aceasta trebuie practicata pana cand devine
barii. "Gandul meu este nera1ional ?i el a deprindere utilizata nu doar acasa, In fotoliu,
aparut pentru ca pariniii nu m-au laudat ci ~i In situaiiile de via1a.
niciodata pentru succesele ob1inute ci mi-au Majoritatea pacien1ilor cu anxietate raspund
sugerat mereu ca este un nou obstacol de favorabil la relaxare. Exista Insa un numar
trecut. Aceasta idee a mea nu este adevarata limitat de pacien1i care devin anxio~i In timpul
~i pentru ca In trecut am ob1inut realizari pe practicarii relaxarii (H e ide ~i B 0 r k 0 v e c!
care nimeni nu mi Ie poate lua lnapoi. Eu sunt 1984). Printre ace?tia se numara pacieniii
acela~i ?i atunci cand am note slabe la ~coala care se tem de pierderea autocontrolului.
?i nimeni din familie nu s-a purtat cu mine Nu este Insa suficient ca subiectul sa aiba abili-
altfel In aceasta situa1ie. Ei continua sa ma tatea de a se relaxa. Acesta trebuie sa fie
iubeasca. Mai mult, acest gand este pertur- 'capabil sa se relaxeze In mod deliberat, mai
bator pentru ca ma face sa ma simt tot timpul exact sa stapaneasca tehnica de relaxare~i s-o
anxios. Pentru ca nutresc acest gand de multa utilizeze ~i In situaiiile specifice care II sperie.
vreme, va trebui sa lupt mult cu mine pentru Metoda relaxarii progresive difera de alte
a-I schimba ~i aceasta Imi va cere ceva timp. metode de relaxarecu caracter mai global prin

38 39
ochii. Daca va vin In minte ganduri care va
aceea ca subiectullnvaia sa se relaxeze por-
nind, In mod deliberat, de la un nivel ridicat de agita, spunefi-va in gand cu calm. Stop!
Incordare musculara. Tehnica implica Inva-
A/ungati ganduri/e negative ?i concentrati-va
/a ceea ce aveti, de facut.
iarea unor exerciiii alternative de relaxare ~i
'incordare musculara. Prima parte a exercitiu/ui este dedicata incor-
In felul acesta, subiectul devine mai repede
darii unor grupe muscu/are mari. Trebuie sa
va concentrati asupra tensiunii museu/are, sa
con~tient de ceea ce Inseamna Incordare ~i
relaxare, precum ~i de modul In care I~i ~imfitiincordarea ?i apoi sa re/axafi. A

traie~te tensiunile. Aceasta con~tientizare /ncepeti cu partea dejos a corpu/ui. /ntindeti


poate servi ca punct de plecare pentru utili- varfuri/e picioare/or incordand degete/e,
zarea deliberata a relaxarii In situaiii de viaia. incorda ti g/ezne/e, gambe/e, coapse/e,
Pe masura ce subiectull~i Insu~e~te acest tip {ese/e. Va concentrati asupra muscu/aturii
de relaxare musculara, el devine capabil sa-l?i incordate, mentineti incordarea ?i apoi
calmeze sistemul neurovegetativ (ca 0 conse- re/axati-va.
dnia, tensiunea arteriala va scadea, batMe, 8imtit! cum tensiunea dispare din corp. Acum
inim~i se vor lini?ti etc.), Inlocuind starea re/axati degete/e de /a picioare, /abe/e picioa- .
subiectiva de anxietate cu siarea de linil?te re/or, g/ezne/e, gambe/e, coapse/e, {ese/e.
interioara. Totu/ se re/axeaza..Pe masura ce muscu/atura
Prezentam mai jos un model de exerciiiu de se re/axeaza, va cuprinde 0 senzatie p/acuta
relaxare adaptat dupa Fen s t ern h e i m l?i de greutate care cuprinde Intreaga museu/a-
Jean Baer (1977). Facem precizarea ca tura a picioare/or.
autorii recomanda, pentru prima parte a . lneordati aeum muscu/atura abdomina/a.
relaxarii, ca exerciiiile de Incordare musculara Mentineti ineordarea; Concentrati-va asupra
sa dureze 7 sec., iar pauzele dintre respecti- tensiunii. Re/axati apoi muscu/a.tura abdomi-
vele exerciiii sa dureze 5 sec. In partea a na/a, re/axati-otot mai mult. Lasati tensiunea ?i
doua a tehnicii de relaxare, se acorda cate incordara sa iasadin eorp~ Re/axati tot mai
15 sec. pentru destinderea fiecarei zone a mult muscu/atura abdomina/a In profunzime.
corpului, iar In ultima faza se acorda cate
lneordatiacum muscu/aturaspate/ui, care parca
5 sec. eentru relaxarea fiecarei parii a se arcuie?te u?or. Mentineti ineordarea, con-
corpului. Intregul exerciiiu trebuie sa dureze
centrati-va asupra ei ?i apoi re/axati mu?ehii
In medie Intre 20 ?i 25 minute.
Textul este urmatorul: spate/ui. Re/axati-icat mai mu/t, pana aveti im-
presia ca spate/e dumneavoastra se conto-
lntindeti-va comod pe saltea sau pe pat. pe?te cu canapeaua sau cu salteaua pe care
A?ezati-va cat mai can fortabi/, cu br~te/e pe statt'Intins.
,
/anga corp, degete/e desfacute. /nchideti
41
40
Va concentrati acum asupra mUf?chi/or tor~- superioare a fetei. Relaxati fruntea, sprance-
ce/ui. /nspirati profund f?i tineti respiratia. /n nele, pleoapele, nasul. Ochii se re/axeaza tot
timp ce mentineti aeru/ In p/amani, va con- mai mult, pleoapele devin grele, tot mai grele,
centrati asupra muscu/aturii torace/ui. Expirati ca atunci cand va pregatiti de somn. Va
apoi lent f?i pre/ungit f?i re/axati torace/e. cuprind,! 0 senzatie placuta de somnolenta,
Atunci cand expiratia se Incheie, va simtiti dar Inca nu adormiti. Mentineti trupul relaxat
ca/mi, destinf?i f?i /inif?titi, ca atunci cand va ~i mintea activa f?itreaza.
pregatiti sa adQrmiti. Re/axati tot mai mult Incordati apoi musculatura obraji/or, maxi/a-
muschii torace/ui.
rete, limba, strangeti dintii. Mentineti maxila-
Co~centrati-va din nou asupra fiecarei zone rele lncordate. Apasati cu limba pe dintii din
mentionate: abdomenu/ este re/axat, spate/e fata. lncordati cat ma'i puternic obrajii, 'maxi-
I
este re/axat, contopit cu salteaua, pieptu/ este larele, limba, barbia f?iapoi relaxati-Ie cat mai
I

re/axat. Respiratia este calma, /inif?tita,odihni- mult. Relaxati obrajii, maxilarele, limba,
toare. Acum va concentrati asupra muscu/a- barbia. Dintii se departeaza uf?or. Maxilarele
turii brate/or f?i umeri/or. Strangeti pe rand sunt tot mai relaxate. Barbia f?i limba sunt
fiecare pumn, lncordati ambe/e brate, umerii. foarte relaxate, tot mai relaxate. lntreaga
Mentineti Incorda rea, mentineti-o cat mai mult musculatura a fetei este relaxata, destinsa,
si , Brate/e
, apoi re/axati-va. , se destind, dege- linistita.
tete se desfac, simfiti cum tensiunea iese din Ac~m, In partea a doua a exercitiu/ui, ca utati
corp. Re/axati degete/e, antebrate/e, brate/e, sa verificati cat de relaxate sunt partile
umerii. Simtiti brate/e grefe, foarte grefe, corpului dumneavoastra. Chiar daca Ie simflti
cuprinse de 0 greutate p/acuta. Brate/e sunt re/axate, cautati sa Ie re/axati f?i mai mutt.
tot mai re/axate, din ce In ce mai re/axate.
Daca va vin In minte a/te ganduri, Ie spuneti
lncordati", muschii cefei si gatu/ui, arcuind U'~or
y
Stop! f?icontinuati sa va concentrati asupra a
gatu/. Simtiti tensiunea f?ilncordarea din zona qeea ce faceti.
gatu/ui f?i cefei. Mentil}eti lncordarea f?i apoi Intrebati-va: mai exista oare vreo tensiune In
re/axati gatul f?iceafa. Incorda rea f?itensiunea labele picioarelor, glezne, gambe, coapse
din zona gatului f?icefei dispar treptat. Gatul sau fese?
este atat de relaxat lncat capul parca se Daca exista, identificati-o
,T .c:i relaxati
, acea
cufunda In perna pe care se sprijina. zona. Lasati, tensiunea sa se duca. Chiar
~cum va concentrati asupra mUf?chilor fetei. daca muscu/atura respectiva este relaxata,
Incordati mUf?chii fruptii (lncruntandu-va), re/axati-o f?imai mult, tot mai mutt.
strangeti p/eoapele. Incordati musculatura Va lntrebati In continuare: mai exista oare
nasului. Mentineti Incorda rea, va concentrati vreo tensiune In zona abdomenului, spate/ui
asupra ei f?i apoi relaxati musculatura partii sau pieptu/ui? Daca da, lndepartati acea ten-

42 43
siune expirand uf?or f?i calm, af?a cum faceti Imaginati-va In continuare scena pliicuta sau
cand va pregatiti sa dormiti. cuvantul "calm", relaxati degetele de la maini,
Va lntrebati: mai este vreo tensiune In dege- palmele, antebratele, brate/e, umerii, gatul,
tele mele, In brate sau In umeri? Daca da, ceafa. Va simfiti tot mai calmi f?i mai linif?tifi.
lnlaturati-o lasand bratele sa devina din ce In Capul se cufunda placut In perna.
ce mai grele, tot mai grele, parca se Continuati sa vizualizati scena placuta sau sa
confunda cu sa/teaua. va concentrati asupra cuvantului "calm" f?iIn
Va lntrebati: mai exista vreo lncordare In zona timpul acesta relaxati fruntea, sprancenele,
cefei f?i g~tului? Daca da, lnlaturati-o lasand pleoapele. Pleoape/e devin grele, tot mai
capul sa cada greu, cufundandu-se cu perna. grele, ochii se odihnesc tot mai mult. Relaxati
Va lntrebati:
, mai exista vreo tensiune In zona nasul, obrajii, maxilarele, musculatura gurii,
fetei, obraji/or, maxi/arelor, fruntii? Daca da, limba, biirbia. Musculatura fetei este complet
lasati tensiunea f?ilncordarea sa paraseasca relaxata f?ilinif?tita. Continuand sa vii concen-
zona respectiva f?i relaxati tot mai mult trati asupra scenei placute sau asupra cuvan-
mUf?chiifetei. tului calm, mai treceti 0 data In revista lntreaga
Corpul dumneavoastra este perfect relaxat f?i musculatura a corpului ji daca mai identificati
linif?tit. Imaginati-va acum 0 scena placuta, vreo urma de tensiune, lndepartati-o treptat,
relativ neutra, tara 0 lncarcatura emotionala relaxand f?i mai mutt lntregul corp. Lasati-va
deosebita. Imaginafi-va de pilda ca sunteti la Apurtat de senzatia placuta de calm si relaxare.
, ,

mare, pe plaja ca va plimbati pe 0 pajif?te /ntregul corp este calm ji relaxat, calm ji
lnsorita etc. Daca aveti dificu/tati sa va ima- relaxat, calm ji relaxat. Acum yeti numara de
ginati ace/e lucruri, repetati In gand, de mai la 3 la 1 ji cand vei ajunge cu numaratoarea
mu/te ori, cuvantu/ "calm". Daca mintea tinde la 1, yeti deschide ochii ji va yeti ridica,
sa va gabon deze, 0 aduceti lncet lnapoi /a , alert. 3 ... 2 ... 1. Reveniti, la
odihnit, vioi si
scena placuta sau /a cuvantul"calm". In timp starea normala! Va simfiti odihnit, vioi ji alert.
ce mentineti pe ecranul menta/ imaginea Dadi subiectul ajunge sa-9i poata controla
placuta, relaxati tot mai mutt mUf?chii dege- gfmdurile 9i imaginile, anxietatea sa anticipa-
telor f?i/abe/or picioare/or, mUf?chiiglezne/or, torie va descre9te sim1itor 9i acesta va fi
gambe/or, coapse/or, feselor. capabil sa fadi fa1a mai bine situa1iilor care II
Va concentrati pasiv asupra imaginii p/acute sperie.
sau asupra cuvantului "calm" f?ire/axati mus- Acest lucru se poate realiza prin trei metode
cu/atura abdomina/a, spatele, toracele. Spate/e (Fensterheim 9i Jean Baer, 1977):
este atM de re/axat lncat se confunda cu
I - Oprirea gandurilor;
salteaua. Respiratia este calma, /inif?tita,rela- II - Comutarea gandurilor;
xata. Va simtiti tot mai calm f?imai confortabi/. III - RepetareamentalaIncununata de succes.

44 45
I. Oprirea gandurilor braiul. Realizaii mai multe l?edinie de auto-
Gandurile specifice anxietaiii anticipatorii control In cadrul ~carora repetaii mental de 5
sunt deosebit de persistente, deta?ate parca ori secvenia: GAND NEGA TIV - STOP -
CALM - RELAXARE MUSCULARA -
de situaiia Insa9i 9i se caracterizeaza printr-o
GANDURI POZITIVE ALTERNATIVE. Acest
creativitate deosebita, desigur In sens negativ,
ele fiind capabile sa creeze 0 adevarata pro- procedeu dureaza Intre 30 de secunde l?i un
minut. Numarul de gedinie necesar va
feiie autolmplinita.
depinde de intensitatea anxietaiii anticipatorii.
Daca subiectul I?i spune mereu dacii voi
zbura cu avionul voi face 0 criza de isterie In Unele persoane pot Invaia sa-l?i controleze
gandurile doar 7ntr-o singura gedinVi In timp
timpul zborului, acest lucru chiar se poate
ce altele au nevoie de saptamani pentru a
Intampla. Pentru a sparge acest cerc vicios,
atinge acest obiectiv.
subiectul trebuie sa fie capabil sa opreasca Subiectul trebuie sa utilizeze metoda In situa-
fluxul gandurilor sale.
iiile de viaia, ori de cate ori apare anxietatea
lata cateva exerciiii de oprire a gandurilor:
anticipatorie. Pentru ca metoda sa dea rezul-
A?ezaii-va confortabil Intr-un fotoliu ?i Inchi- tate, trebuie respectate doua reguli. Regula
deii ochii. Evocaii In minte unul din gandurile "de ,ndata ce" 9i regula "de fiecare data".
pe care doriii sa Ie controlaii. Faceii ca Astfel, de Indata ce apare un gand negativ
respectivul gand sa apara. Aceasta repre- care tinde sa declangeze anxietatea anticipa-
zinta deja 0 forma de autocontrol. Indata ce ,
torie, subiectul trebuie sa declanseze sec-
gandul apare (sub forma de imagine sau
ve!:'ia: STOP - CALM - RELAXARE -
formula verbala) opriii-I administrandu-va GANDURI AGREABILE. Daca se ofera gan-
auto-comanda STOP!
dului negativ 9ansa sa cal?tige teren, acesta .
Pronuniaii apoi mental cuvantul "calm", va fi mult mai dificil de controlat.
relaxaii In mod deliberat musculatura Intre- De fiecare data, fara exeePiie, cand se ive9te
gului corp ?i va Indreptaii ateniia spre ceva un gand negativ, acesta trebuie oprit.
. placut. Comanda mentala trebuie ,safie auto-
administrata pe un ton ferm. Ea devine efi- II. Comutarea gandurilor
cienta atunci cand se producecu &devarat Atunci cand gandim, ne imaginam, visam cu
oprirea gandulul negativ asupra ,diruia se ochii deschi9i, ne autoadministram adesea
lucreaza. Pentru aspori efectul,· comanda instruciiuni care ne determina sa reaciionam
respectiva poate fi 1'nsoiitade lovirea u90ara a 7ntr-o maniera fobidi si
, acest mod de a reac-
mesei sau a unei zone a corpului. Subiectul iiona se transforma In deprindere. Pentru a
I?i poate reprezenta mental cuvantul "Stop" scapa de 0 deprindere, trebuie sa formam 0
scris cu litere ro?ii sau un poliiist care ridica contradeprindere mai puternica. In cazul comu-

46 47
tarii, contradeprinderea consta In aceea ca sa ajute subiectul sa faca fa1a situa1iei dupa
modelul:
subiectul se autoprogrameaza sa nu se mai
teama, declan1?and 0 serie de ganduri con- • De indata ce intru in c1adire, daca incep sa
trare care trebuie Intarite atat de mult Incat ma gandesc la lucrurile ingrozitoare care se
ajung sa sufoce sau sa Inlocuiasca ganduri/e pot intampla, Imi voi spune ca exista 0 proba-
negative ini1iale. bilitate foarte mica sa se Intample ceva rau.
PrezenHim mai jos un exerci1iu apartinand • Daca ma surprind uitandu-ma sa vad dad
psihologului american H 0 m m e (1973). nu vin al1ioameni sa se urce cu mine in lift, Imi
Obiectivul este Inlocuirea autocomenzilor care voi spune In gand ca nu are nici 0 importan1a
produc teama cu autocomenzi care declan- daca mai sunt 1?ial1i oameni in lift sau nu.
1?eazacomportamentul eficient 1?iadaptativ: • Voi cauta sa-mi spun ca exista pu1ine
1. Evoca1i 0 situa1ie anxiogena Impreuna cu 1?ansesa se intample vreo catastrofa.
anxietatea anticipatorie care 0 Inso1e1?te.Ela- • Cand ma voi afla in lift, voi relaxa in mod
bora1i 0 lista de instruc1iunipe care vi Ie auto- deliberat musculatura 1?ima voi gandi la ceva
administra1i (atat pe cele marunte, referitoare la placut.
detalii cat 1?ipe cele mari, care va cople1?esc).
• Daca aud un sunet neobi1?nuit,Imi voi spune
lata, de pilda, autocomenzile pe care 1?iIe
administreaza un subiect care se teme sa ca 1?idaca ceva s-a defectat este probabil 0
mearga cu ascensorul: neregula minora.
• De Indata ce intru In bloc voi Incepe sa ma 3. Nota1i noile comenzi elaborate pe 0
gandesc la lucrurile Ingrozitoare care mi se cartela pe care fie ca 0 purta1i asupra
pot intampla in lift. dumneavoastra, fie 0 plasa1iIntr-un loc vizibil:
• Cand intru In cladire, ma voi uita daca sunt langa telefon, pe noptiera etc.
a/1i oameni care sa urce impreuna cu mine. 4. Alege1i 0 serie de ac1iunifamiliare, pe care
• Voi Incepe sa ma gandesc ce va fi daca Ie face1i in fiecare zi: bautul cafelei, schim-
liftul se va opri Intre etaje 1?inu voi putea ie1?i. barea canalelor la televizor, pieptanatul, spa-
• Cand ma aflu In lift, voi sta intr-un col1, voi latul pe maini, utilizareatelefonului etc. Inaintea
incorda mU1?chii1?ivoi incepe sa ma gandesc fiecareia dintre aceste actiuni uzuale ~i frec-
la toate lucrurile rele care se pot intampla. vente reciti1i instruc1iunile, repeta1i-lein gand
• Voi fi atent la orice sunet sau vibra1ie1?ima ~i apoi realiza1iac1iunea respectiva.
voi gandi ca acestea sunt semne ca ceva nu Se poate proceda ~i altfel: pronun1a1i noile
este In regula. instruc1iuni inainte de a face ceva care va
2. Pentru fiecare din aceste autocomenzi place (de pilda, Inainte sa manca1i 0 prajitura
elabora1i 0 lista alternativa de instruc1iuni care sau sa be1i ceva).

48
49
5. Atunci cand va aflaii Intr-o situatie
, de viata
, Modelul trebuie sa fie un subiect de~aceeal?i
care va produce teama, repetaii-va In gand varsta l?i sex ca persoana In cauza. In cadrul
instruciiunile elaborate l?i cautaii sa Ie urmaii. fiecarei scene, subiectul model trebuie repre-
Incateva saptamani, gandurile negative vor zentat In asa, fellncat sa faca fata , anxietaiii,
dispare l?i anxietatea anticipatorie va scadea. scena avand un final pozitiv. Este mai indicat
ca pacientul sa descrie In scris scenele
6. Dupa ce aii utilizat autocomenzile cu
Inainte de a practica antrenamentul mental.
caracter reglator un anumit timp, puteii ela-
lata un exemplu de astfel de scena.
bora l?i alte formule mai bune. Cu toate
acestea, instructiunile nu trebuie schimbate Modelul se Indreapta spre fereastra de la etajul
,
prea des, pana nu aveii suficienta practica In
5 a unui magazin universal l?iIl?ispune In gand:
ma voi simti" putin ametita
" si incordata dar voi
domeniul tehnicii respective. izbuti sa ma relaxez imediat. Pacientul trebuie
sa-l?i imagineze modelul la Inceput Incordat,
III. Repetarea (modelarea) mentala
apoi, dupa 0 expiraiie prelungita acesta se
tncununata de succes
relaxeaza. Este necesar sa se obiina reprezen-
tarea detaliata a persoanei-model care devine
Anxietatea anticipatorie II face pe pacient sa-l?i
relaxata. Apoi subiectulln cauza I;>iimagineaza
imagineze ca va fi cople;>itde teama In situaiiile
persoana-model muliumita de sine ;>ispunan-
critice. Acest gen de subieqi nu fac altceva
decat sa repete In gand cum se vor speria. 9u-l?i: am reu?it foarte bine.
Exerciiiul propus de Alan Kazdin (1973) In realizarea acestui tip de exerciiii pacientul
trebuie sa aleaga astlel de scene care se
contribuie, prin intermediul antrenamentului
mental, la stapanirea fricii. potrivesc cu fricile sale specifice.
Una din regulile de baza ale acestui tip de exer-
Metoda consta In aceea ca subiectul Il?i
imagineaza In plan mental ca face fata cu bine ciiiu consta In aceea ca primele 10 secunde
(din cele 12 sau 14) trebuie sa reprezinte mo-
situaiiei anxiogene.
Obiectivulll reprezinta modificarea anticiparii delul etalon facand faia situaiiei ;>i nu sta-
sentimentului de neajutorare Inlocuind antre- panind-o perfect, deoarece acesta este un
namentele prin care subiectul Invaia sa se obiectiv ul?or de atins de pacient. Ultimile
teama cu antrenamente prin intermediul carora scene pot sa se refere la un model care face
acesta se descurca In situaiiile. respective. faia situaiiei complexe lipsit de anxietate (de
Pacientului i se cere sa elaboreze 12-14 scene pilda, se apleaca peste balustrada balconului
In cadrul carora un subiect model se afla In de la etajul 9 fara nici un fel de problema).
situaiii anxiogene. Fiecare scena trebuie sa
a alta caracteristica a antrenamentului mental
aiba un caracter realist, sa fie relativ simpla l?i consta In aceea ca pacientul vizualizeaza
w?or de imaginat. modelul autoadministrandu-;>i instruciiuni cu

50 51
contraargumente la gandurile negative, In
caracter reglatoriu l?i ca aceste instructiuni
sunt Incununate de succes, ceea ce trebuie cursul unor l?edinie de llroleplaying" pacientul
furnizeaza argumente Impotriva ideilor sale
sa faca ~i subiectulln cauza.
negative, iar terapeutul II provoaca prin
Intr-o etapa ulterioara, subiectul aflat In stare de contraargumente. Acest procedeu Ii ajuta pe
relaxare,trebuie sa-~i imagineze scena respec- paoienti sa descopere punctele slabe din
tiva, exact a~a cum a conceput-o In scris l?isa cadru\ luptei lor cu ideile negative. Cand
mentina fiecare imagine pe ecranul mental aceste puncte slabe ale argumentarii sunt
aproximativ 15 sec. identificate, pacientul Invata sa gaseasca
Imaginea respectiva trebuie perceputa cu
argumente mai convingatoare.
maximum de c1aritate de care este capabil
subiectul ~i abia apoi se poate trece la ima-
ginea urmatoare.
Intregul exercitiu dureaza 5-10 minute.
Fiecare scena trebuie repetata mental 0 data
pe zi, timp de 0 saptamana. Apoi scenele pot
fi modificate In functie
, de ceea ce crede sub i-
ectul ca i-ar folosi mai mult, noile scene Imbu-
nataiite, fiind repetate, de asemenea 0 data
pe zi, timp de alte doua saptamani.
Pacientului fobic sau anxios i se cere sa se
plaseze In mod real In situaiia anxiogena (de
pilda, sa calatoreasca cu metroul) ~i sa actio-
neze In mod deliberat In imaginar. EI trebuie
sa-~i autoadministreze acelea~i instructiuni
pe care ~i le-a administrat ~i modelulln timpul
antrenamentului mental. Pacientul trebuie sa
continue practica atat In plan imaginar, cat ~i
In plan real. De regula, cu cat se Imbunata-
ie~te autocontrolul, cu atat se reduce anxie-
tatea anticipatorie.
Terapeutii cognitiv-comportamentali;;ti sunt
de parere ca 0 cauza majora a recaderilor ar
fi adunare"a unor argumente insuficiente
Impotriva gandurilor negative. Pentru a
antrena aceasta capacitate de a descoperi

53
52
FOBIILE - 0 PIEDICA IN CALEA etc.), de a calatori cu mijloace de transport In
ECHILIBRULUI PSIHIC comun, de a se afla departe de casa. Simpto-
~I COMPORTAMENTULUI EFICIENT mele implica teama de a se afla In situa1ii de
unde subiectului Ii este dificil sa iasa sau de
unde nu pot primi un ajutor In caz de urgenia.
Agorafobicii se simt, de regula, In sigurania
acasa (def?iacest lucru nu este valabil pentru
to1i subieciii). De asemenea, ei traiesc stari
Gillian Butler (1989) arata ca fobia de panica 9i teama ca 19i vor pierde auto-
reprezinta 0 teama exagerata 9i persistenta controlul 9i ca vor le9ina In acele locuri de
de un obiect sau de 0 situa1ie care de regula, unde Ii se pare ca nu pot ie9i. Unii agorafobici
sunt nepericuloase. Aceste frici produc sunt mai pu1in anxio9i daca sunt Inso1i1ide 0
dorin1a ira1ionala a subiectului de a evit!;l' . persoana In care au Incredere sau daca poarta
situa1iile respective, de9i pacien1ii reaJi.zeaza asupra lor anumite obiecte (un medicament, 0
caracterul ira1ionalal fricii lor. umbrela, 0 sticluia cu ceai etc.)
Fobiile reprezinta frici cu caracter dezadap- Manualul Diagnostic 9i Statistic D.S.M.1I1
tativ care produc perturbari In via1a obi9nuita distinge 2 tipuri de agorafobie:
a subieciilor. Af?a cum am mai subliniat, a) cu atacuri de panica;
literatura de specialitate distinge urmatoarele b) fara atacuri de panica.
categorii de tulburari fobice: Nu este c1ar daca este vorba de 2 entitati
a) fobia simp/a (de Ina1iime, insecte, sange nozografice distincte, care necesita trat~-
etc.). Subiectul este de regula asimptomatic mente diferite sau este vorba de manifestari
daca nu anticipeaza faptul ca soar putea mai grave sau mai puiin grave ale aceleia9i
Intalni cu obiectul fobiei sale.
afeciiuni.
b) fobia socia/a - este mai complexa datorita Peste 80% din pacien1ii agorafobici sunt
faptului ca subiectul se teme de lucruri inob- femei, In timp ce proporiia pe sexe este
servabile cum ar fi evaluarile negative, critica aproximativ egala In cazul fobiei sociale.
sau teama de a fi respins. Fobiile sociale se De9i nu se cunoa9te exact originea fobiilor,
pot centra 9i pe unele aspecte concrete cum majoritatea autorilor sunt de parere ca
ar fi teama de a vorbi In public, de a manca In acestea sunt frici dobandite prin condiiio-
public. In aceste cazuri evitarea situaiiei nare. eu toate acestea, rareori pacientul
anxiogene este mai dificil de realizat decat In fobic poate descrie un eveniment psihotrau-
cazul fobiei simple. matizant de~pre care spune ca sta la originea
c) agorafobia - teama de a se afla In spaiii fobiei. Fobia se instaleaza, de regula, gradat,
aglomerate (magazine, pieie, cinematografe ca rezultat al repetarii unor experienie mai

54 55
reacliile, cum ar fi grija exagerata sau reaclia
mult sau mai putin anxiogene sau prin inter-
de evitare sunt inadecvate. Fobicii rE3actio-
mediullnvatarii sociale. Uneori aceasta condi- neaza deci pe plan fiziologic, comportamental
tionare se fixeazaIn perioade de stres puternic
?i subiectiv ?i aceste reaclii Impiedica dispa-
sau In stari de supraactivare, cand reactiile
ritia simptomelor. Mai exact reacliile mentin
caracterizate prin teama se Invala cu u?urinFL problema pentru ca sporesc starea afectiva
Fobiile simple se pot dezvolta gradat pe baza
negativa initiala ?i chiar mai mult, produc noi
fricilor din copilarie, In timp ce fobia sociala
simptome, cum ar fi anxietatea anticipatorie,
debuteaza, de regula, In adolescenla.
aprehensiunea unui pericol ?i frustrarea.
Agorafobia debuteaza fie In adolescenta
tarzie cand mai ales fetele tind sa devina mai Reactiile subiective includ ganduri de tipul: 0
sa-mi pierd contro/u/; 0 sa /ef?in; Tremur f?i
independente sau In jurul varstei de 30 ani toata /umea va observa etc.
(M ark s ?i Gel d e r, 1966).
Tn cazul fobiilor persistente care perturba
Dupa Marks (1969) prezenla ?i natura activitatea cotidiana, subiectul poate dezvolta
factorilor precipitatori nu are 0 legatura
directa cu tulburarea fobica. ?i 0 reaclie depreslva.
Evitarea mentine anxietatea pentru ca
Simptomatologia tulburarilor fobice subiectul nu mai Invata ca obiectul sau
situatia care 11 sperie nu sunt periculoase
Lan 9 (1968) distinge: deloc sau nu sunt atat de periculoase pe cat
1. Simptome fizi%gice: tahicardie, transpi-
I?i Inchipuie el.
ratii, tremur, respiratie accelerata, tensiune A1ti factori importanli care Intaresc simpto-
sau dimpotriva slabiciune musculara, furni- mele sunt gandurile negative In legatura cu
caturi In stomac, senzatie de greata, senzatie menlinerea anxietatii (,,0 sa /ef?in, ceva e In
de sufocare etc. Mai ales In agorafobie neregu/a cu mine" sau In legatura cu antici-
aceste simptome se asociaza cu atacurile de
parea consecinlelor confruntarii cu situatia
panica (Barlow ?i Craske, 1988).
fobica (,,0 sa ma mUf?te;"IInimeni nu 0 sa mai
2. Simptome comportamenta/e: senzalia ca vorbeasca cu mine etc.)."
subiectul este "stana de piatra" sau tendinla Factorii externi cum ar fi acliunile celorlalti
de fuga;
care fac anumite lucruri In locul pacientilor
3. Simptome subIective: variaza de la subiect
pentru a-i scuti de confruntarea cu stimulii
la subiect ?i lnclud ganduri de tipul: "ar fi
anxiogeni menlin la randul lor, fobia. Tn
putut sa ma ucida"; lIoamenii sunt extrem de
absenla tratamentului, fobiile sunt extrem de
Iipsiti de grija;"?i stari afective cum ar fi: jena, rezistente. Pentru succesul tratamentului este
ru?ine, teama ?i furie. necesara identificarea exacta a acelor factori
Prin definilie, fobia reprezinta 0 frica dispro-
(conditii) care mentin simptomul.
portionata fata de sursa care 0 produce, iar
57
56
Psihoterapia cognitiv-comportamentala a Psihoterapia propriu-zisa
fobiilor I;>i are originea direct In lucrarile lui La Inceputul terapiei trebuie sa Ii se explice
W'o I pe referitoare la desensibilizarea siste- pacientilor modulln care se formeaza simpto-
matica l?ise bazeaza pe supozitia ca atat mele si cum se stabilizeaza cercul vicios.
comportamentul normafcat l?i cel anormal Astfel,' unui pacient agorafobic i-a fost prea
sunt Invatate. Deci, daca un comportament cald 9i i s-a~facut rau In metroul care II ducea
este: tnvatat, el poate fi »i· dezvatat. Aceasta la serviciu. In ziua urmatoare cand s-a urcatln
dezvatare se realizeaza prin metoda expunerii metrou a fost cuprins de teama sa nu i se
progresive la stimulii care produc teama (cu faca rau din nou. A Inceput sa evite mersul cu
alte cuvinte, subiectul, In loc sa evite situatiile metroul »i reactia de evitare a contribuit la
anxiogene se confrunta cu ele In mod gradat). fixarea anxietatii. Treptat el a Inceput sa dez-
Astfel, subiectul se convinge ca situatia nu e volte anxietate anticipatorie l?i l?i-a convins
chiar atat de periculoasa. Problema princi- sotia (sotul) sa-I duca la serviciu cu ma9ina
pala a terapeutului este sa-I ajute pe pacient (anxietate an!icipatorie -t reactie de evitare l?i
sa intre In situatii care, pentru el, sunt deza- feed-back). In felul acesta comportamentul
greabile l?iIi produc teama. celorlalti mentine reactia de evitare a pacien-
Pacientul trebuie sa identifice cu precizie toate tului. I se explica pacientului ca scopul trata-
situatiile pe care Ie evita l?i sa Ie ordoneze mentului este spargerea cercului vicios.
conform unei ierarhii gradate. Prima sarcina $edintele de psihoterapie trebuie Insotite de
trebuie sa fie suficient de facila pentru a fi fiecare data de teme pentru acasa. Doar
pacientul este cel care trece de la 0 treapta la
siguri di pacientul 0 va Indeplini dar, In acela;>i
alta, iar terapeutul trebuie sa-i reaminteasca
timp suficient de dificila pentru a-i provoca
faptul ca la Inceput se va Inregistra 0 cre9tere
oarecare anxietate. De exemplu, un pacient
a anxietatii ;>ica pentru succesul terapiei este
cu fobie de paianjen poate Incepe prin a exa-
nevoie de perseverenta »i curaj.
mina un paianjen mort aflat Intr-un borcanel
Terapeutul trebuie sa-I ghideze pe pacient sa
de sticla. Apoi se poate trece la 0 sarcina mai
gaseasca modalitatea de a se apropia de
dificila ca, de piIda, sa tina In mana un stimulii anxiogeni 9i sa depa»easca manevrele
paianjen mort. subtile de evitare a acestora (exemplu: "mal
Cu cat fobia este mai complexa, cu atat trata- bine stau azi acasapentru ca poate venl insta-
mentul va dura mai mult. De regula terapia latorul", Tnastfel de situatii terapeutul trebuie
dureaza In medie 8 gedinte dupa care se sa-9i exprime punctul de vedere: Fii atent la
considera ca pacientul a Invatat suficient trairile tale! Nu vezi ca de fapt eviti sa faci un
pentru a practica singur metoda cu un ajutor anumit lucru? Mai bine Incearca sa te gan-
minimal. de?ti cum ai putea sa faci ceea ce ti se cere.

58 59
expunere progresiva care se realizeaza In
Sarcinile nu pot fi totdeauna c1ar specificate
afara gedinlelor. Antrenarea In terapie a unui
de la Inceput, repetate sau gradate identic,
prieten sau ruda care sa Incurajeze, sa moti-
pentru ca situaliile fob ice sunt variate ;;i veze sau sa statuiasca pacientul s-a dovedit 0
uneori imprevizibile. 0 modalitate de a depa;;i
metoda buna pentru agorafobici. Rezultatele
aceasta situalie consta In a nu menline 0
pozitive 9i durabile au fost oblinute In aproxi-
ierarhie rigida ;;i In a practica 0 varietate de
mativ 5 ;;edinle de psihoterapie.
sarcini In aceea9i saptamana. Aceasta Ie da
Expunerea reaJa ("in vivo"). Un obiectiv major
pacienlilor posibilitatea sa opteze pentru al tratamentului este sa furnizeze pacientului
exersarea anumitor situalii asupra carora ei
Increderea ca poate face fala unor situalii pe
pot exercita un autocontrol minimal cum ar fi
care Inainte Ie evita. Din acest motiv se pune
de pilda, sa puna Intrebari, sa asculte cu
un accent deosebit pe temele pentru acasa.
atenlie sau sa utilizeze semnale de comuni-
Cu toate acestea s-a dovedit utiI ;;i ca tera-
care non-verbala (pentru fobie sociala).
peutul sa Insoleasca pacientul In momentul
Unele situalii cum ar fi, de pilda, adresarea
expunerii. Acest fapt contribuie la reducerea
unei cereri sau semnarea unui cec nu pot fi
anxietalii ;;i contribuie la parcurgerea mai
prelungite, pentru ca pacientul nu poate ramane
rapida a ierarhiei stimulilor anxiogeni. Peri-
In situalie pana ce anxietatea se reduce. Cu
colul consta In aceea ca pacientul se va baza
toate acestea, astfel de situalii pot fi utile ca
mai mult pe terapeut decat pe sine Insu;;i. Din
sarcini de expunere, datorita efectelor lor
acest motiv, pacientul este sfatuit sa lucreze
cognitive: neconfirmarea expectaliilor pacien-
9i independent 9i sa renunle sa mai fie Insolit
tului ca va fi respins sau ca va parea ridicol.
de terapeut Inainte de Incheierea tratamen-
Multi pacienti fobici afirma ca au Incercat
tului. Terapeutul poate grada expunerea "in
propria lor ~arianta de expunere la stimuli
vivo" Impreuna cu pacientul: la Inceput II
anxiogeni, dar fara succes. Trebuie sa Ii se
poate Insoli lntr-o calatorie cu metroul, apoi
explice faptul ca una din cauzele e;;ecului a
poate calatori In vagonul vecin 9i In cele din
constat In aceea ca ei nu au fost pe deplin
urma II poate al?tepta la sosire In stalie.
implicali In situalie (un fel de inatenlie dato-
Asemanarile dintre diferili pacienli fobici Ii fac
rata anxietalii excesive). Pacienlilor trebuie sa
pe ace?tia potrivili ?i pentru terapia de grup.
Ii se atraga atenlia ca e absolut necesar sa se
Membrii grupului sunt adesea capabili sa-l?i
gandeasca la ceea ce fac atunci cand reali-
Imparta?easca unul altuia ideile despre stra-
zeaza exerciliile propuse.
tegiile de a face fala situaliilor anxiogene.
De;;i terapia trebuie adaptata specificului
Expunerea In grup se poate realiza sub forma
pacientului, de regula, fobicii sunt tratali indi-
unei ie;;iri colective la cumparaturi, pacienlii
vidual In gedin1e de 45 min., In care se trec In
deplasandu-se individual sau In perechi In
revista progresele 9i se planifica sarcinile de
61
60
conformitate cu nevoile lor. Se recomanda 3 a merge pe strada etc.), subiectul trebuie sa
?edinie pe saptamana, fiecare gedinia durand fie con?tient ca teama adevarata consta In
o jumatate de zi, acestea fiind suficiente aceea ca subiectului Ii e frica de faptul ca se
pentru a obiine un progres suficient pentru ca va declan1?aun atac de panica, simptomele
pacieniii sa doreasca sa lucreze In continuare acestuia fiind; anxietate, senzaiie de slabiciune,
singuri, cu sprijin minimal. ameieli, palpitaiii, senzaiia ca se Inmoaie
Expunerea in plan imaginativ. Tn unele cazuri, picioarele, senzaiia de sufocare, Intunecarea
cum ar fi de pilda, fobia de zbor cu avionul, vederii, dureri musculare, senzaiia ca pamantul
este dificil de organizat expuneri "in vivo". fuge de sub picioare, sentimentul de izolare 1?i
Expunerea In plan imaginativ trebuie sa fie tot irealitate, precum 9i dorinia imperioasa de a
atat de gradata ca ?i expunerea reala, iar cele ajunge acasa, unde persoana se simte In
doua strategii trebuie sa fie combinate, pe cat sigurania.
posibil. Un atac de panica se poate produce In orice
Un pacient cu fobie de zbor cu avionul trebuie Imprejurare, ceea ce complica lucrurile este
sa repete secvenia de zbor In imaginaiie, dar Insa faptul ca subiectul Incepe sa asocieze
el va reu?i mai bine daca va vorbi ?i va citi producerea atacului de panica cu locul unde
despre zborul cu avionul, va face vizite la acesta SMaprod us prima data (metrou, sala
aeroport ?i binelnieles dad va putea efectua de concert, strada aglomerata etc.). Din
o calatorie cu avionul. acest motiv, acesta Incepe sa anticipeze
Expunerea In plan imaginativ este relativ dificil producerea atacului, fapt ce Ii creaza 0 puter-
sa fie realizata de pacient singur, acesta nica stare de tensiune In momentulln care se
trebuind sa fie ghidat de terapeut. Pacientul apropie de locul respectiv ?i datorita acestei
trebuie sa realizeze 0 imagine suficient de vie stari de supralncordare, atacul de panica se
pentru aMiproduce anxietate, sa-?i imagineze declangeaza cu adevarat. Rezultatul consta In
aceea ca subiectul fie ca se antreneaza ca sa
respectiva situaiie cu cat mai multe detalii
pana cand anxietatea dispare. sufere atacurile de panica In locurile respec-
Psihoterapia comportamentala !1icognitiv- tive, fie Incepe sa Ie evite.
comportamentala In cazul agorafobiei. Agorafobicul19i meniine teama de baza prin
Agorafobia este considerata de speciali?ti ca intermediul altor frici care sunt exprimate prin
fiind cea mai raspandita 1?i mai invalidanta intermediul unor ganduri ca: "Voi face un atac
fobie. Terapia agorafobiei trebuie Inceputa cu de cord f?ivoi muri"; "Voi lef?inaf?ivoi cadea";
Inielegerea exacta a naturii simptomelor traite "Voi innebuni f?iAma vor interna intr-un spital
de persoana In cauza. Astle I, indiferent de ce de psihiatrie"; "Imi voi pierde controlul f?i voi
se teme acesta (de spaiii aglomerate, de a incepp sa plang, sa urlu f?i ma voi face de
calatori singur, de a intra In magazine mari, de ras. /I In acest din urma caz, subiectul traie9te

62 63

~
?i 0 situatie contlictuala datorata, pe de 0 de parin1i) ?i pun primul atac de panica pe
parte dorintei de a primi ajutor, iar pe de alta seama unor evenimente psihotraumatizante
parte tricii de ridicol. acute, de data relativ recent (stres somatic:
Subiectul nu poate exercita un control asupra boala, interventie chirurgicala, na?tere sau
tricii de baza (teama ca atacul de panica se psihic: decesul unei persoane apropiate, pier-
va declan?a) In schimb el are iluzia ca daca derea serviciului) sau cronice (casatorie nefe-
controleaza temerile secundare (ca va le?ina, ricita, lipsa de bani etc.). Cu toate acestea
ca va Innebuni), atacul de panica nu se va psihologii nu au reu?it sa stabileasca 0 lega-
produce. Subiectului trebuie sa i se explice tura directa Intre evenimentul stresant si
,
faptul ca. probabilitatea ca acele lucruri groaz- atacul de panica.
nice, de care se teme el, sa se produca este lata cum descrie 0 pacienta atacul de panica.:
foarte mica. Mai exact, trebuie sa i se spuna IlMa aflu i'ntr-un magazin aglomerat tji dintr-o
ca nu i se poate Intampla nimic mai Ingrozitor data am impresia ca i'mipierd echilibrul. Pardi
decM unei persoane care nu sufera de zgomotele sunt mai putemice, iar lumina ma
agorafobie. supara. lncerc sa-mi fac cumparaturile, dar
Cauzele agorafobiei. Statisticile demon- mii simt din ce In ce mai ametita.
, Simt cum
streaza ca agorafobia debuteaza, de regula la i'mi fuge pamantu/ de sub picioare i?i cum mi
adultii tineri Intre 18 ?i 35 de ani. a criza de se i'ntuneca vederea. Mi se i'nmoaie genunchii
agorafobie poate sa apara la orice individ, i?ii'mi tremura tot corpu/. Mii simt cuprinsii de
indiferent de nivelul de inteligenta, educa1ie, o panica tot mai puternica. Inima mea bate
profesie, nivel socioeconomic, religie sau
foarte putemic tji sunt uda de transpira tie.
grupare etnica. De asemenea, agorafobia nu
Simt nevoia sa ma sprijin de ceva i?iIn acelatji
este legata de alte probleme psihiatrice sau
timp Imi vine s-o iau la fuga. Daca sunt
psihologice, In sensul ca subiectul poate fi
departe de casa, am tendinta de a merge la
perfect normal, cu exceptia agorafobiei. Nu
un spital. Atacul de panica se i'ncheie tji ma
exista nici diferente de sex In apari1ia agora-
fobiei cu toate ca studiile c1inice au aratat ca simt obosita, dar utjuratii. 1/

Fensterheim ?i Baer (1977) subliniaza


aceasta tulburare prezinta un caracter mai
faptul ca un agoratobic trebuie sa afle urma.-
persistent la femei.
toarele:
Majoritatea subiectilor cu forme u?oare de
1. Primul atac de panica atinge intensitatea
agorafobie se descurca singuri ?i nu ajung sa maxima. Aceasta Inseamna. ca subiectul nu
apeleze la cabinete de specialitate. Mul1i ago-
rafobici au suferit In copilarie de anxietate de trebuie sa se a?tepte la faptul ca atacurile
separare (de pilda, nu vroiau sa mearga la sale vor cre?te In intensitate ?i ca el se va
?coala pentru ca se temeau sa se desparta sim1i, din ce In ce mai rau. Urmatoarele

64 65
Cheia psihoterapiei de orientare comporta-
mentala consta In desensibilizare. Subiectul
atacuri pot sa fluctueze In jurul celui de ampli-
tudine maxima. trebuie sa intre In mod deliberat In situalia
2. Subiectului trebuie sa i se explice c1ar 9i anxiogena 9i sa suporte reaciia de panica.
cu argumente ca nu are 0 boala de inima, 0 Daca subiectul este capabil sa nu mai evite
tumoara cerebra/a sau epilepsie. situalia respectiva, atacul de panica nu se va
3. Teama cea mai teribila a pacientului este amplifica :;;i acesta se va convinge de faptul
ca. va face un atac de panica.. Din acest motiv, ca nu va lesina, nu va muri, nu va face un atac
multi autori au tendinta de a Inlocui termenul de cord si ~u va Innebuni. In momentulln care
de ~gorafobie cu ce'l de stare anxioasa cu agorafobicul va realiza faptul ca atacul de
caracter fobic. panicS.nu-I va distruge, el va Inceta sa se mai
teama atat de tare.
Agorafobicii se simt mai In sigurania atunci
dl.nd se afla aproape de ie9ire, atunci dl.nd Obiectivul major al psihoterapiei consta In a-I
se afla Intr-o clad ire (magazin, cinematograf), determina pe subiect sa ramana In situaiiile
dl.nd exista un telefon la Indemana, sau cand anxiogene un timp cat mai Indelungat.
apartamentul In care locuiesc sau pe care-I Aceasta se realizeaza prin intermediul tehnicii
viziteaza se afla la parter. De asemenea, ei expunerii. Agorafobicului trebuie sa i se
prefera strazile mai puiin aglomerate, mijloa- spuna clar ca simptomele sale nu sunt pericu-
cele de transport cu opriri frecvente (de9i unii loase si ca la originea lor sta frica.
dintre ei nu pot calatori deloc cu mijloace de Terap,k agorafobiei. In prima etapa i S8 cere
transport In comun), se simt mai In sigurania pacientului sa. Intocmeasca 0 lista cu obiecti-
In apropierea unor unitaii sanitare, seqii de vele tratamentului, notand acele lucruri pe care
poliiie, sau locuiniei unor cunoscuii, locuri In doreste sa Ie faca, dar Ie evita. Elementele tre-
care ei sunt convin9i ca pot primi ajutor 9i cute 'pe lista trebuie sa aiba un caracter con-
sunt dependenii de anumite persoane carora .::ret:astfel, de pilda, sa. merg singura. la cum-
Ie cer sa-i Insoieasca pretutindeni, ceea ce paraturi este 0 afirmaiie prea vaga, In timp ce
creaza mari dificultaii familiei. Ace9ti pacienii sa. mtHq la alimentara din colt, reprezinta un
pun In aqiune mecanismele de evitare, aso- obiectiv precis. Sarcinile iniiiale, de la care se
ciind producerea atacului de panica cu porne9te, trebuie sa fie foarte simple, chiar
situaiia In care acesta s-a prod us, fapt ce are banale (exernplu: sa se deplaseze pe jos 0
drept consecinia evitarea respectivelor locuri statie de trolelbuz, £?isa. stea pe a banca. limp
sau situalii. Deoarece atacul de panica se de a ora).
poate produce In multe locuri sau situalii, Pentru fiecare agorafobie In parte trebuie
subieciii ajung sa extinda din ce In ce mai alcatuit un plan personal de tratament. lata un
mult comportamentu/ de evitare, unii dintre ei model de obiective psihoterapeutice:
ajungand sa nu mai paraseasca locuinla.
67
66
Sarcina trasata pacientei a fost urmatoarea:
La Tnceputul terapiei: vinerea viitoare, cand sotul avea 0 Tntalnirede
• sa stea Tn fata blocului 15 minute, 30 de
afaceri Tntreorele 11,00 ~i 13,00, el nu trebuia
minute, 0 ora, doua ore; sa lase numarul de telefon la care putea fi gasit.
• sa mearga pana la coltul strazii ?i sa ramana Acelasi lucru trebuia sa-I faca si mama, care
acolo 0 jumatate de ora, 0 ora, doua ore. Sa nu
trebui~ sa-9i faca programul sa~. Tnacea peri-
paraseasca locul respectiv pana cand nu s-a
oada ?i psihoterapeutul trebuia sa fie plecat
scurs timpul stabilit. Pacientul poate sa stea pe din cabinet. Atat sotul, cat si mama trebuiau
o banca sa citeasca, sa se uite la vitrine.
s-o sune pe pacienta Tn ju~ul orei 13,00 iar
• sa alcatuiasca un plan al cartierului ?i sa aceasta din urma trebuie sa contacteze tera-
marcheze blocurile unde se teme sa se duca,
peutul la 13 ?i 15 minute.
apoi i se cere sa se deplaseze Tndiverse zone Pacienta a relatat ca Tntimpul perioadei fara
(Ia posta, la alimentara, la biserica etc.) si sa telefoane, ea a simtit de mai multe ori acele
march'eze cu rosu ace Ie zone unde a 'avut
stari si
, senzatii
, car~ 0 faceau sa dea fuga la
curajul sa se depiaseze. Se urmare?te acope- telefon: teama, palpitatii, senzatie de sufocare
rirea Tntregii harti a cartierului cu puncte ro?ii. etc. Neavand cui sa telefoneze, ea a con-
• sa stea singur acasa 0 ora, doua ore, trei
statat cu surpriza ca atacul de panica nu s-a
ore. Se porne?te de la ideea ca multi agora- produs, iar senzatiile neplacute au disparut
fobici nu vor sa ramana singuri de teama ca de la sine.
vor avea un atac de panica ?i nu va avea cine Agorafobicul trebuie sa aiba Tn vedere
sa-i ajute. urmatoarele:
Fen s t e r h e i m ?i B a e r, 1977 prezinta - Sa nu devina dependent de tranchilizante
urmatorul caz:
sau alcool, pentru ca Tnacest caz atacurile de
o tanara femeie casatorita a carei mama
panica nu vor disparea. Tranchilizantele nu
locuia Tnblocul de vis-a-vis, putea sa stea sin- trebuiesc utilizate dedit cu avizul medicului
gura Tn casa doar daca putea sa-?i contac-
psihiatru 9i ele trebuiesc reduse sau chiar
teze telefonic fie mama, fie so~ul. Cand sotul Tntrerupte, Tncepand cu a treia expunere la
pleca de la serviciu, el trebuia sa-i telefoneze,
situa~ia anxiogena. Medicatia tranchilizanta 9i
spunandu-i unde se duce, cat de mult va
ramane Tn ace I loc sa-i lase numarul la care antidepresiva poate opri producerea atacurilor
de panica, dar, daca subiectul nu realizeaza
poate fi contactat. Acela?i lucru trebuia sa-I desensibilizarea sistematica, acestea revin,
faca. 9i mama ei, atunci cand mergea la cum- odata cu oprirea tratamentului medicamentos.
paraturi, la coafor sau la 0 prietena. Sotul 9i - Tncazul Tncare atacul de panica se declan-
mama trebuiau sa-?i coordoneze astfel pro-
?eazaTntimpul practicarii exercitiilor de desen-
gramul, Tncat unul dintre ei sa poata fi gasit la sibilizare, subiectul trebuie sa traverseze cu
telefon, Tn timp ce celalalt se afla pe drum.
69
68
calm situaiia, fara a Tncerca sa opreasca prin toate aeestea?" etc.). Daca subiectul
reaciia de panica, ci dimpotriva sa con?tienti- accepta situaiia ca atare, lucrul de care se
zeze faptul ca nu va cadea, nu va muri ?i nu teme el cel mai mult nu se va lntampla;
va Tnnebuni. Odata ce elTnvata acest lucru, 6. Pacientul nu trebuie sa-?i spuna Tn gand
atacurile de panica vor dispar~a. faptul ca se Intampla ceva Ingrozitor ?i ca
10 sfaturi pe care trebuie sa Ie tina minte trebuie sa iasa imediat din situatie, ci sa-si
subieetul In timpul unui atae de paniea. repete In gand: "nu voi eadea, n~ voi lef?in~,
1. Nu importa daca subiectul se simte nu voi muri, nu-mi voi pierde controlul;"
Tngrozit, nesigur sau are 0 senzaiie de irea- 7. Trebuie sa acordam fricii noastre timpul
litate. Aceste stari nu reprezinta altceva decat necesar pentru a disparea fara s-o luam nea-
exagerarea unor reaciii normale la stres; parat la fuga;
2. Desi traieste aceste stari, aceasta nu 8. Pacientul trebuie sa priveasca situaiiile
Inseam'na ca s~biectul este foarte bolnav. Trai- anxiogene, precum ?i trairile sale, ca pe ni?te
rile respective sunt foarte neplacute, 11 sperie ocazii pentru a exersa autocontrolul;
pe individ, dar nu sunt periculoase, astfelTndit 9. 0 metoda utila consta In distragerea
nu i se poate Tntampla nimic mai rau de atat; ateniiei de la ceea ce se petrece In corpul sau
3. Pacientul trebuie sa lase trairile respective In psihicul subiectului. Este mult mai indicat ca
sa se deruleze. Incercarile de a Ie reprima nu acesta sa priveasea In jur, sa fie atent la
fac decat~ sa Ie intensifice si sa Ie faca si mai
"
c1adire, la ceilalti oameni, la masini etc.;
acute. In momentulln care se declan?eaza un 10. Cand atac~1de panica se produce, paci-
atac de panica, subiectul trebuie sa inspire entul trebuie sa relaxeze corpul, sa inspire ?i
adanc ?i apoi sa expire prelungit, spunan- sa expire profllnd, lasand lucrurile sa-?i
du-?i ca starile proaste 11 parasesc. urmeze cursu!.
Nu trebuie luptat lmpotriva atacului de panica, Pe parcurslll terapiei subieetul trebuie sa se
acesta trebuind sa fie acceptat ca atare; a?tepte la faptul ca pot sa apara efeete seeun-
4. Subiectul trebuie sa faca tot posibilul dare sau momente de eadere. Astfel, chiar
pentru a se simii cat mai bine fara a ie?i din dupa unele experienie Ineununate de succes,
situaiia psihotraumatizanta. Astfel, dadi el se pot sa apara momente de depresie sau de
afla pe strada, se poate sprijini de un zid, lipsa de energie, iar atacurile de panica mai
daca se afla lntr-un magazin aglomerat, se pot aparea din cand Tn cand, chiar dupa ce
poate refugia Intr-un coli mai Iini?tit; subiectul este con?tient de faptul ca stapa-
5. Nu este indicat ca subiectul sa adauge la ne?te situaiia. Aceste momente de recadere
panica sa ganduri negative cu privire la ceea se produc mai ales cand subiectul este obosit,
ce se petrece "De ee nu sunt f?i eu la fel ea stresat din alte motive decat cele legate de
alti oameni normali?, De ee trebuie sa tree anxietatile
, si
, trairile sale sau nu se simte bine

70 71
sub aspect fizic. La femei, perioadele de mai indicata 0 atitudine mai constructiva.
recadere apar frecvent in timpul perioadei
ciclului menstrual. Astfel, daca s01iei, care nu poate ie9i singura
din casa ii plac revistele care con1in rebus-uri,
Sfaturi pentru familiile pacienfilor agorafobici. este indicat ca partenerul sa i Ie cumpere.
Membrii familiei unui subiect agorafobic con-
sidera de cele mai multe ori ca. acesta este Micile placeri pe care un membru al familiei Ie
poate face agorafobicului vor contribui la dimi-
foarte egoist. Ace9tia manifesta resentimente
nuarea starilor sale depresive 9i astfel acesta
fa1a de solicitarile absurde ale agorafobicului
va dispune de mai muM energie psihica
si
, se simt adesea manipulati., Ceea ce trebuie
sa afle membrii unei astfel de familii este ca pentru a realiza exerci1iile de desensibilizare.
suferin1a subiectului este reala. Chiar daca Psihoterapeu1ii comportamentalil?ti considera
subiectul dezorganizeaza serios via1a de ca se ob1in rezultate bune daca se men1ineun
familie, el nu face acest lucru in mod inten- echillibru intre incurajari l?i indemnurile adre-
sate subiectului, sa realizeze anumite lucruri.
1ionat,solicitarile sale reprezentand incercari de
a se elibera de starile sale neplacute. Astfel, de pilda, daca parteneruli9i intreaba
Partenerul unei paciente agorafobice trebuie soiia "poti sa mergi astazi singura panii la
sa 0 ajute pe aceasta, sa se faca util, sa-9i colf?/1 l?i ea raspunde negativ, acesta poate
faca timp sa iasa cu ea la plimbare sau la insista la modul urmator: "Oar ce ai putea
cumparaturi. EI trebuie sa-i propuna activita1i face astazi Eli nu ai mai facut pana acum?J/
suplimentare (sa mearga la teatru, la expozi1ii Este important ca membrii familiei unor ago-
etc.), fara insa a exercita presiuni asupra per- rafobici sa in1eleagasemnificaiia acelor lucruri
soanei cu probleme. marunte, care, daca sunt realizate, reprezinta
Partenerul de viata trebuie de asemenea, sa pal?i importanii in direc1ia vindecarii agorafo-
incurajeze micile 'progrese ale pacientului 9i bicului. Acestora trebuie sa Ii se transmita
sa-i transmita in permanen1a un sentiment de sentimentul ca sunt iniele)'i, ca sunt incon-
incredere si de siguranta. Astfel, daca acesta juraii de inielegere 1?icompasiune, precum 9i
9i-a dat int~lnire cu pacientulla 0 anumita ora, ideea ca partenerul sau ceilalii membri ai
este indicat sa nu intarzie (pentru ca acest lucru familiei sunt convin9i ca daca ei vor face
poate declan9a 0 reac1ie de panica), ba chiar eforturi se vor ameliora.
sa vina cu pu1in timp inainte de ora intalnirii. De multe ori, traversarea unor situaiii psiho-
Afirma1ii de tipul" pori sa lupti cu stari/e tale, /I traumatizante severe, prod use de evenimen-
)a-Ie in mana//1 sau )nceteaza odata cu tele vieiii, Ii poate ajuta pe agorafobici sa-9i
prostiile astea/l nu ajuta la absolut nimic," stapaneasdi tulburarea, pentru ca In condiiii
pentru ca daca subiectul ar putea sa lupte cu de catastrofa sau criza, fiin1a umana pune In
starile sale, este c1ar ca ar face-o. Este mult
IIII1
aciiune toate disponibilitaiile sale latente.

72 73

...
Astfel, In lagarele de concentrare naziste, In Incaperi care se afla la subsol 9i au
toate simptomele fobice au disparut complet. probleme daca hainele pe care Ie poarta sunt
prea stramte.
Fobia sau teama de obiecte concrete
De9i unii claustrofobici 19i pierd uneori auto-
Persoanele care se tem de obiecte sau situa1ii controlul, acest lucru se Intampla destul de
concrete (ascensoare, metrou, animale, rar (extrem de rar se Intampla ca subiectul sa
insecte, Inal1ime, spaW Inchise etc.), care nu se sufoce sau sa le9ine cu adevarat).
implica rela1ii interpersonale, 19i dau seama Persoanele care sufera de fobie de Ina1iime
foarte exact de acest lucru. Adesea subiectului Incep sa se teama imediat ce se afla la mai
Ii este foarte clar 9i care este lucrul de care se mult de ca1iva metri de la nivelul solului.
teme eel mai mult ("ma tem ca Iiftul se va Reaciia se caracterizeaza prin senzaiia de
prabuf?i f?i voi muri"), el19i da totu9i seama, In ame1eala, sentimentul ca "va cadea", senti-
mare, care este situaiia care II sperie (Iiftul, mentul ca subiectul va fi cumva absorbit In
metroul etc.) 9i din acest motiv, aceste fobii afara - precum 9i senzaiia de irealitate. Tn
sunt mai u90r de abordat sub aspectul tera- afara situaiiilor respective, subieciii se
peutic. comporta normal.
Principalele fobii de obiecte f?i situatii '~
Fobia de Ina1iime poate Imbraca aspecte
concrete: foarte diferite, In sensul ca unii oameni se tem
• Teama de a se afla In anumite locuri; ascen- cand se afla Intr-o c1adire Inalta, dar nu 9i 7n
soare, tunele, camere mici, cladiri Inalte, avion. Unii sunt cuprin9i de teama doar atunci
paduri etc. Acestea se Inscriu In categoria dlnd se apleaca peste 0 balustrada, dar pot
mare a claustrofobiei. Oamenii pot trai In mod privi lini9tiii printr-o fereastra Inchisa. Exista 9i
diferit claustrofobia, unii nu pot suporta sa se unele situaiii cand subiectul nU-9i identifica
afle In situaiia respectiva, In timp ce a1iii intra concret fobia. Astlel, cineva poate considera
In panica numai atunci dind se gandesc la ca se teme sa foloseasca liftul cand, de fapt
acea situaiie. Persoana este cuprinsa de se teme de Inaliime.
panica atunci cand se afla In spaiii Inchise, de • Fobia de diferite conditii exterioare (de Intu-
mica dimensiune, traind senzaiia ca este stri· neric, de foc, de fulgere, tunete, de caldura,
vita sau prinsa ca Intr-o capcana. de frig etc.). Astlel, 0 femeie In varsta, suferea
De regula, atacurile anxioase ale claustrofo- de fobia de caldura, temandu-se ca va face 0
bicilor se caracterizeaza prin presiune In zona congestie cerebrala, fapt ce 0 facea sa refuze
sa iasa din casa In lunile de vara.
toracelui, ceea ce face ca respiraiia sa fie
dificila 9i subiectul se teme de faptul ca se va • Fobia de animale sau insecte. Aceste gen
sufoca. Mulii claustrofobici nu se simt bine In de fobii se instaleaza 7ncopilarie 9i persista 9i
camerele In care nu pot deschide fereastra, la varsta adulta. Cele mai frecvente sunt

74 75
fobiile de caini, pisici, soareci, serpi, pasari, astfel de subiecti lesina atunci cand se afla
paianjeni, albine, furnici.'Tn cazul ~cestor fobii, Intr-un cabinet m'edi~al.
teama se declan;>eaza chiar la simpla vedere • Fobii cu caracter neobi~nuit. Psihologii
a animalelar sau chiar a fotografiei acestuia. c1inicieni sunt de parere ca aproape arice
• Fobia de a ca.lfitori cu mijloace de trans-
obiect sau situatie poate declan;>a 0 fobie.
port: avian, autobuz, tren, metrou. Adesea Astlel, am tratat candva un tanar care suferea
aceste fobii implica elemente de c1austro-
de fobie de pene sau fulgi de pasare.
fobie, dar uneori ele au la baza 0 experienta Tn literatura se citeaza cazuri de fobie de flori,
anterioara psihotraumatizanta, cum ar fi de
copaci, de a scrie, de baloane, de luminile
pilda, un accident de circulatie. Unii subiecti
se tem sa conduca masina, altii se tem atunci traficului, de a se privi In oglinda etc.
cand 0 alta persoana ~e afla 'Ia volan. Reac- Interesant este faptul ca persoanele care
sufera de fobii de obiecte sau situatii pot fi
tii1e lor, atunci cand se afla In situatia respec-
tiva, constau In ganduri negre referitoare la persoane altfel puternice, independente ;>i
dezastre posibile, stare de irascibilitate ;>i creative. Faptul ca cineva sufera de fobia de
nervozitate si reactii psihosomatice cum ar fi Inaltime, pisici sau injectii, nu Inseamna ca
de pilda gre~ta sa~ voma. persoana respectiva este bolnava psihic.
• Fabia de boli sau de proceduri medicale: Literatura de specialitate citeaza cazuri de per-
Exista persoane care se tem de 0 boala sonalitati marcante ale vietii culturale sau poli-
anume, cum ar fi cancerul, S.I.D.A., bolile tice care au suferit de fobii diverse. Astfel,
venerice, rabia sau bolile cardiace (de pilda Spencer Tracy suferea de fobia de zbor cu
infarct miocardic). Acesti subiecti, devin avionul, Albert Camus avea fobia de a conduce
foarte atenti la orice m~dificare ~orporala ma;>ina,Sigmund Freud - fobia de a calatori iar
care ar putea reprezenta un semn al bolii de Edgar Hoover (Directorul F.B.I.), In urma unui
care se tem. Aceste fobii se deosebesc de accident rutier minor, a capatat fobia de a sta
hipocondrie pentru ca se refera doar la 0 pe scaunul din stanga al autoturismului,
anumita boala sp~cifica ;>inu la mai multe, ca precum ;>ifobia de virajele spre stanga.
la hipocondrici. In spatele acestor fobii se Marea majoritate a subiectilor care sufera de
ascunde uneori teama de moarte, dar de cele astlel de probleme, reu;>esc sa·;>i aranjeze
mai multe ari este vorba de teama de durere astfel viata, Incat sa faca fata acesteia, de;>i
fizica, de a deveni infirm ;>i neajutorat sau sufera de fobia respectiva.
teama de diformitati fizice. Inainte de a Incepe terapia, este de dorit ca
Unii subiecti prezinta fobie de injectii, de subiectul sa-;>i analizeze propriul model de
interventii chirurgicale, de explorari functio- comportament de evitare ;>ide a face fata fobiei
nale, analize sau de sange. Nu de putine ori sale, raspunzandu-;>ila urmatoarele Tntrebari:
76 77
1. Ce aciiuni specifice aii Intreprins sau relativ facil ,ge elaborat 0 ierarhie de situaiii
Intreprindeii pentru a minimaliza expunerea la anxiogene. In acela;>i timp, expunerea efec-
situaiiile care va sperie? tiva la situaiiile care II sperie pe subiect eli-
2. Atunci cand va aflaii deja In situaiia res- mina 0 etapa a terapiei, pentru ca In cazulln
pectiva ce anume faceii pentru a va simii mai care se Incepe cu desensibilizarea In plan
bine? Recurgeii cumva la strategii de fuga imaginativ, se trece apoi la desensibilizarea In
cum ar fi alcoolul sau medicamentele? viaia reala. Mai mult, stapanirea unei situaiii
3. In ce condiiii sunteii capabil sa va depa;>iii reale Ii confera subiectului 0 satisfaciie mai
teama si , sa va expuneti situatiei care va
" mare ;>imai multa Incredere In sine.
sperie? Pentru a realiza 0 ierarhie concreta a situa-
Multi oameni sunt constienti de natura fobiilor iiilor anxiogene, este indicat ca terapeutul sa
lor: ~u ramas In copila;ie bi'ocaii In lift, au fost cunoasca bine zonele In care se mi;>ca
mWi'caii de caini sau au scapat cu viaia pacientul pentru a alege pentru Inceput
dintr-un incendiu. situaiii mai ul?oare la care sa se realizeze
Cu toate acestea, terapeuiii comportamen- expunerea.
tali;>ti sunt de parere ca tratamentul poate fi Mihai, un tanar preparator la 0 catedra
Incununat de succes si In cazulln care natura universitara, suferea de fobie de Ina1iime.
exacta a fobiei ram~ne necunoscuta. Mai Reaciiile sale de panica Incepeau chiar de la
mult, acesti terapeuti considera ca, In unele etajul trei al unui bloc, acesta avand senzaiia
cazuri, c~noasterea'
, cauzei declansatoare
, a ca va cadea.
fobiei poate chiar s-o amplifice, deoarece La Inceputul terapiei i s-a recomandat sa urce
subiectul evoca mereu In minte trauma la care la etajul trei I?i sa ramana un timp acolo,
a fost expus. terapeutul indicandu-i sa aleaga un bloc fara
ferestre In zona scarilor. Intr-o etapa mai
Psihoterapia fobiei de obiecte si avansata, i s-a cerut sa ramana la etajul trei
, situatii,
concrete langa 0 fereastra I?isa se relaxeze pana cand
tensiunea dispare. Apoi el a avut sarcina sa
Studiile au aratat ca metoda desensibilizarii stea la etajul 5 langa 0 fereastra deschisa,
sistematice da rezultate In acest tip de fobii relaxandu-se pana la reducerea anxietaiii.
In proportie de 80-90% din cazuri. Treptat el a practi cat aceleal?i sarcini la
Desensibilizarea sistematica in vivo (in reali- etajele 7, 8, 9 I?i 10, pana cand a reul?itsa se
tate). Este mai indicat, atunci cand acest elibereze de fobia sa.
lucru este posibil, sa se Inceapa cu exerciiiile In desensibilizarea reala se utilizeaza frecvent
reale de desensibilizare cand fobiile de obiecte I?i materiale auxiliare vizuale (poze cu caini,
si
, situatii
, sunt atat de concrete Incat este I?erpi, paianjeni etc.) acestea putand fi inter-

78 79
calate In cadrul ierarhiei de stimuli la care avionul, nu va fi nevoit pentru a exersa, sa
trebuie sa se expuna subiectul. De asemenea, calatoreasca efectiv, cheltuind 0 multime de
In cadrul acestui tip de desensibilizare se bani. Mai mult, In situatiile imaginare,
recomanda pacientului sa faca apel la rude subiectul se pregate9te pentru 0 situatie
sau prieteni, care sa-I sustina pe parcursul reala, cu care nu se poate confrunta In mod
tratamentului. frecvent.
Ace9tia pot contribui la eficienta tratamentului Metoda combinata (desensibilizare In plan
In urmatoarele moduri: imaginativ ~i apoi In rea/Hate)
• pot contribui la procurarea unor obiecte de 1. Elaborati ierarhia de situatii care va produc
care pacientul se teme 9i cu ajutorul carora teama, de la cea mai putin anxiogena, pana la
acesta va realiza exercitiile de desensibilizare cea mai anxiogena. Va yeti antrena pentru a
(de exemplu: poze cu gerpi, ace de seringa va familiariza cu ele Intai in plan imaginativ 9i
etc.); apoi In plan real.
• pot acompania pacientulln timpul exerci- 2. Daca in lista cu situatii tot mai anxiogene
tiilor de expunere sistematica la situatiile de exista unele goluri, respectiv exista situatii pe
care se teme (de pilda, pot merge cu metroul care nu Ie puteti gasi u90r In realitate, utilizati
Impreuna cu acesta); scene imaginare.
• pot Incuraja pacientul realizand aprecieri Astfel, daca un subiect sufera de fobie de a
pozitive In legatura cu modulln care acesta a calatori cu mijloacele de transport In comun,
depa9it 0 etapa sau alta a terapiei. el poate exersa In plan real calatoria cu
Dezavantajul tehnicii desensibilizarii in vivo autobuzul sau metroul, dar Ii va fi ceva mai
consta mai ales In aceea ca acesta consuma greu sa exerseze calatorii cu trenul 9i mai ales
prea mult timp, este costisitoare sub aspect cu avionul.
financiar 9i uneori expunerea este chiar impo- 3. Exersati fiecare item din ierarhie Intai In
sibila (de piIda, nu putem face rost de tunete imaginatie 9i abia dupa ce anxietatea dispare
9i fulgere atunci cand dorim sa desensibi- atunci cand se realizeaza evocarea in plan
lizam pe cineva de 0 astfel de fobie). mental a expunerii la situatiile care va sperie,
De asemenea, unii autori au demonstrat faptul treceti la abordarea lor In plan real.
ca pentru unii subiecti aceasta tehnica este Exerc~iilede desensibilizare In plan real trebuie
prea anxiogena, producand uneori reactii sa se situeze cu 2-3 trepte In urma celor rea-
paradoxale. lizate la nivelul de antrenament mental.
Desensibilizarea In plan imaginar. Acest tip Dadi subiectul are dificult~iti sa realizeze
de desensibilizare are avantajul ca subiectul expunerea reala, el trebuie sa reia situatia
poate reproduce mental orice situatie dore9te. respectiva 9i sa lucreze mai mult asupra ei in
Astle I, daca acesta are fobia de a calatori cu imaginatie.

80 81
Aspectele cognitive ale terapiei. Terapeutul in aceste situatii, astfel de intepretari trebuie
trebuie sa aiba In vedere urmatorii factori care
identificate ?i trebuiesc furnizate explicatii alter-
afecteaza progresul terapiei: native, care urmeaza sa fie testate In timpul
a) Factori care au avut influenta In trecut: expunerii (exemplu: 0 agorafobica nu mai
• criticile frecvente;
simte ca i se Inmoaie picioarele cand vorbe?te
• ?ocuri emotionale (exemplu: subiectul era cu 0 prietena. Deci, ea poate ajunge la con-
cat pe ce sa cada de pe 0 stanca).
c1uzia ca senzatia ca se Inmoaie picioarele
Atata timp cat evenimentele trecute nu afec- este mai curand un semn de anxietate decat
teaza Indeplinirea sarcinilor prezente, ele pot
un indicator ca 19iva pierde cuno9tinia).
fi ignorate (exemplu: poate merge la magazin
sa-?i faca cumparaturile). Este important ca pacieniii sa ajunga sa-9i
gaseasca singuri explicaiiile alternative
Problemele trecute mentin focaliza!ea pe
pentru a Invata cum se realizeaza acest lucru,
simptom ?i reduc ?ansele de reu?ita. In astfel
de cazuri, terapeutul trebuie sa puna accentul de?i In fazeIe initiale ale psihoterapiei e bine
In discutiile cu pacientul pe succesele acestuia ca terapeutul sa ofere sugestii.
c) Factori care afecteaza starea viitoare.
?i sa sublinieze aspectele pozitive ale diver-
selor situaiii. Este, de asemenea, util sa se Pacieniii fobici prezinta frecvent modele de
ceara pacientului sa scrie despre succesele gandire produse de anxietatea anticipatorie:
sale. "nu numai ca voi ramane Inchis In lift, dar nu
b) Factori care afecteaza starea prezenta: se va gasi nici 0 persoana care sa ma scoata."
• hipervigilenia: anxio?ii au un prag scazut Acest model cognitiv afecteaza 9i evolutia
de percepere a amenintarii. Hipervigilenia terapiei: "nu numai ca tratamentul va fi dificil,
este neproductiva 9i meniine simptomul (un dar nici nu ma va ajuta."
subiect cu fobie de zbor cu avionul va detecta Factorul perturbator trebuie identificat, formulat
!oate ?tirile referitoare la catastrofe aeriene). In termenii pacientului?itrebuie destructurat prin
In astfel de cazuri este utila relaxarea sau 0 intermediul testarii In sfera comportamentala.
tehnica de distragere. Aspecte cognitive specifice fobiilor. Mai ales
• interpretarile gre?ite: anxio?ii au tendinta fobiile sociale implica numeroase compo-
de a interpreta evenimentele, mai ales cele nente cognitive, respectiv ganduri legate de
ambigui, Intr-un mod ameniniator (8 uti e r 9i faptul ca subiectul este criticat, evaluat,
Mathews, 1983) (exemplu: cand 0 agora- rejectat (respins).
fobica simte ca i se Inmoaie picioarele, ea in cazul agorafobiei apar mai ales ganduri
crede ca va le9ina, sau cand un prieten nu legate de faptul ca subiectul va le?ina sau ca
raspunde la telefon un subiect cu fobie i9i va pierde autocontrolul. Se pun pacientului
sociala considera ca a fost respins). intrebari de tipul: Cand te simti speriat la ce

82 83
te gande:;;ti? Care este eel mai diu lucru care La Inceput subiectii Inva1a prin metoda
crezi ca se poate Intampla? modelarii 9i prin practica sa-?i Incordeze
Nu totdeauna este indicata expunerea la voluntar musculatura pentru 10-15 secunde
situatia cu aspectul cel mai negativ. De pilda, 9i apoi sa revina la starea normala. Apoi ei
In cazul unui pacient cu fobie sociala, expu- sunt expu9i gradat la 0 serie de stimuli unde
nerea la 0 evaluare negativa este dificil de se pot urmari accidente unde se vede sange.
aranjat 9i traumatizanta. Mai utila este aran- Ei sunt Invataii sa detecteze primele semne
jarea unei situatii In cadrul careia poate de cadere de tensiune 9i sa Ie opreasca prin
aparea 0 evaluare negativa a subiectului, dar intermediullncordarii musculare.
in cadrul careia frica de cel mai rau lucru care c) Tehnica distragerii
se poate intampla trebuie sa fie infirmata. A acorda ateniie simptomelor prod use de
Factorii cognitivi pot Impiedica pacientul sa anxietate nu face decat sa perpetueze cercul
se implice In tratament, nu numai sa Intarzie vicios. Distragerea poate inversa acest proces.
evolutia Tehnica este utila ca strategie pe termen scurt,
I acestuia.
dar este nefolositoare pe termen lung, mai
Tehnici de control a anxietatii ales cand subiectul 0 folosel?te ca sa evite
Pacientii care 19i pot controla pana la un simptomele sau angajarea In cadrul tehnicii
anumit nivel simptomul vor progresa mai expunerii. Distragerea implica Indreptarea
rapid in ierarhia stimulilor tot mai anxiogeni,
ateniiei spre stimuli exteriori (exemplu: sa
vor fi mai capabili sa faca fa1a anxieta1ii anti- descrie mobilierul din camera).
cipatorii 9i vor fi capabili sa aplice deprin- d) Identificarea gandurilor negative :;;igasirea
derile achizitionate cand se vor simti anxio9i in unor ganduri alternative.
viitor.
e) Jocul de rol.
Aceste tehnici sunt:
Se folose9te mai frecvent In tratamentul
a) Relaxarea - se potrive9te cu precadere fobiilor sociale, jocul de rol putand fi consi-
pacien1ilor cu simptome somatice ale anxie- derat 0 tehnica de expunere. Problema In
tatij A(darnu numai acestora); aceste cazuri este ca pacientul nu poate fi
b) Incordarea dirijata asertiv fara sa fie agresiv. in astfel de cazuri
Mai ales la subiectii cu fobie de sange se se repeta diverse variante de raspuns pana
Inregistreaza un model particular de simptome. cand pacientul descopera comportamentul
Tn astfel de situatii 0 Incordare voluntara a adecvat.
mU9chiior bratelor, picioarelor 9i toracelui va Tehnica se aplica simplu dupa modelul: "sa
preveni caderea de tensiune si lesin. presupunem ca eu sunt :;;eful tau. Arata-mi
Os t 9i S t e r mer (1987) pr~pu~ in astfel de cum i te-ai adresa daca i-ai cere sa-fi schimbe
situatii urmatoarea schema de tratament: programul. Inversarea rolurilor 11 poate face
JI

84 85
pe un pacient con?tient de efectele compor- Aceste fobii pot sa guverneze 9i chiar sa
tamentului non-asertiv al altora si de avanta- distruga viaia unei persoane. Adesea suntem
jele de a fi mai asertiv. I conl?tienti de faptul ca viaia este plina de
f) Tehnica repetitiei {antrenamentului} repre- dificultaii 9i obstacole, ca trebuie sa luptam
zinta un mod prin care subiectul se prega- cu acestea, uneori sa-i depal?im pe ceilalii,sa
te?te pentru expunere. Mulii fobici susiin ca fim fermecatori, asertivi, luptatori l?i de!?i!?tim
In mintea lor se face un gol cand sunt con- bine aceste lucruri, suntem timizi, nesiguri,
fruntati cu obiectu/ fobiei lor sau cand sunt permanent depa9iii de ceilalti, iar existenia
cupri~:;;i de panica. noastra este lipsita de relaiii calde 9i apro-
Tehnicile pentru a face fata anxietatii intense piate. Adesea punem aceste probleme pe
trebuiesc repetate mental.' , seama unor conflicte de natura inconl?tienta
Subiectul este Invaiat sa repete Intrebarile pe nerezolvate, conflicte care 19i au originea In
care Ie va adresa sau subiectele despre care copilarie (probabil sub influenta lecturilor de
va vorbi Intr-o situaiie sociala. Se poate face psihanaliza, sau pe seama defectelor altor
repetiiie, de pilda, pentru vorbitu/ In public. persoane). Cu toate acestea, multe din pro-
g) Mode/area blemele mentionate (desigur nu toate) nu sunt
Este 0 tehnica indirecta prin intermediul careia altceva decat forme mascate de fobii sociale.
terapeutul demonstreaza pacientului cum sa Exista unele diferente Intre fobiile obil?nuite 9i
se apropie de obiectu/ fobiei sale (exemplu: fobiile sociale:
un ?arpe). • Astlel, a:;>acum am mai subliniat, fobiile
h) Medicatia anxiolitica.Efectul benefic al expu- sociale sunt mascate :;>i,de regula, mai dificil
nerii este redus de medicaiia anxiolitica pentru de identificat.
ca pacientul pune starea de calm care se insta- • Fobiile sociale produc, In afara de reactia
leaza In faia obiectului fobiei, pe seama trata- specifica de teama 9i 0 serie de stari afective
mentului :;;inu pe seama propriilor sale aCiiuni. supraadaugate cum ar fi; culpabilitate, furie,
Cu toate acestea sunt cazuri In care medicaiia resentimente sau depresie. Toate aceste
anxiolitica e utila cand se ivesc situaiii pentru trairi produc reactii de evitare, fuga sau
care pacientul nu a avuttimp sa se pregateasca. uneori chiar reactii agresive.
Utilizarea sistematica a tranchilizantelor trebuie • Pentru ca obiectul fobiei sociale sunt
Insa descurajata pe cat posibil. oamenii !?inu obiecte sau situatii, acel?tia vor
reactiona la randul lor la comportamentul
Fobiile socia Ie subiectului, fapt ce complica 9i mai mult
situatia, conducand la fenomenul "profetiei
Fobiile sociale reprezinta cele mai mascate :;;i iinplinite". Astfel 0 persoana care se teme sa
cele mai dificil de identificat tipuri de fobii. fie respinsa nu interaciioneaza cu ceilalii, iar

86 87

Ail·
Iii II

acestia Inceteaza sa fie interesaii de ea si mainile cand ia ceasca de cafea si ca inevi-


1,1
1.11

rezuhatul este ca persoana respectiva est~ tabilul se va produc~: cineva II va'intreba de


i·1
respinsa. ce este atat de nervos.

I Starea de disconfort pe care 0 traie?te


subiectul cu fobie sociala se transmite ?i
3. Teama ea subiectu/ va fi "prins"
re/atie aprapiata. Persoanele care sufera de
aceasta fobie rationalizeaza frecvent situatia
lntr-a

celorlalii care ajung sa nu se mai simta bine In


compania acestuia. lor, spunandu-?i ;,nu darese sa-mi asum vr~a
Principalele tipuri de fobii socia Ie respansabilitate" sau "daca mi se lntamp/a
(Fensternheim si
aeeasta nu vai mai putea face eeea ee vreau
, Jean Baer, 1977) eu sa fae" etc.
1. Fabia de a fi privit. Subieciii care sufera
Mulii autori considera ca aceasta reprezinta
de aceasta fobie au impresia (adesea fara 0 un fel de generalizare a c1austrofobiei la
baza rea/a) ca ceilalii Ii privesc insistent ?i relatiile sociale, In sensu I ca subiectul
aceasta Ie provoaca teama. Astfel, In timpul gen~ralizeaza teama de a fi prins in capcana
unei conversaiii intr-un grup, persoana ?i la situaiiile sociale.
respectiva face 0 remarca, ceilalii 0 privesc l?i 4. Teama (fabia) de a fi "deseaperit".
aceasta se simte stanjenita l?i inceteaza sa Persoana se teme de faptul ca daca ceilalii I?i
mai vorbeasca. Tntr-o etapa ulterioara se vor da seama de particularitaiile personalitaiii
instaleaza reaciia de evitare, In cadrul careia sale (vor ghici cum este el cu adevarat) II ~r
subiectul cauta sa minimalizeze posibilitatea respinge. Unii indivizi nici macar nu sunt con-
de a fi privit l?idi,!1acest motiv nu mai participa ?tienii de acele particularitaii care i-ar putea
la conversaiie. In forme mai avansate, subi- face pe ceilalii sa nu-i agreeze, In timp ce
ectul se ascunde prin coliuri sau In spatele altora respectivele trasaturi Ie sunt clare ("ei
unui ziar. Acest gen de fobie are drept conse- var des coperi ea sunt prost, ineult, plietisitor
cinia teama de a vorbi in public. sau rau").
2. Teama /egata de faptu/ ea eeila/ti 1f;i var da Acest gen de fobie conduce la evitarea
seama ea individu/ este nervas. De regula, relaiiilor apropiate cu ceilalii.
aceasta fobie are un coniinut precis pentru 6. Fabia de sentimente negative.
ca subiectul i?i manifesta nervozitatea prin Tnaceasta categorie intra tot felul de fobii care
manifestari neurofiziologice cum ar fi tremorul pot influenia Intregul stil de viaia al subiectului.
mainilor sau al vocii, paloare sau ro?eaia. De Gel mai frecvent se Intalneste teama de
teama ca ceila/ii vor observa acest IUGru,indi- reaciia de furie sau critica. Subiectul se teme
vidul refuza mai ales invitaiiile unde se sa exprime astfel de sentimente sau/?i de
serve?te ceva de baut, pentru ca este con- faptul ca aliii ar putea exprima astfel de senti-
vins ca ceilalii vor remarca faptul ea Ii tremura mente faia de el. Acest gen de fobie poate

88 89
Imbraca un aspect general sau particular, • Teama de a parea ridicol. Unii subiecii sunt
incluzand figuri investite cu autoritate, repre- cuprin;>i de panica la gandul ca ar putea face
zentanii ai sexului opus sau persoane un lucru pe care ceilalii I-ar putea considera
apropiate. ridicol ;>iadesea persoana In cauzase judeca
6. Teama (Fabia) de singuratate (de a Intre- mult mai aspru decat 0 fac cei din jur. Pentru
prinde 0 aciiune singur). ca orice ar putea spune sau face un individ
Aceasta fobie este asociata frecvent cu ten- poate sa para ridicol pentru cineva, acesta va
dinia de izolare ;>i cu dispoziiia depresiva. tinde sa evite tot mai mult sa se manifeste In
Frecvent ea Imbraca forma unei stari de dis- public, devenind tot mai inhibat. Astfel,
confort, fara a se ajunge la 0 stare afectiva acesta I;>iva inhiba orice pomire creativa, se
intensa. Astfel, persoana ar dori sa iasa undeva va refugia In conveniional, transformandu-se
la sfar;>it de saptamana, dar nu gase;>te pe Intr-o persoana plata ;>iplicticoasa.
nimeni s-o Insoieasca, fapt <?eIi produce 0 Foarte apropiata de aceasta fobie este :;;i
stare de disconfort difuz. In loc sa iasa fobia de a nu gre:;;i, conseciniele ei fiind ase-
singur, individul prefera sa ramana acasa ;>i manatoare cu ale fobiei de ridicol.
acest lucru Ii accentueaza depresia . • Teama de a fi rejectat (respins). Aceasta
7. Fobia (teama) ea subieetul nu va putea fobie Impiedica, de asemenea, subiectul sa
eomuniea eu eeilalti include:
intre In relaiii adecvate cu ceilal\i, avand efecte
• Fobia ca ceilalii 'nu 11agreeaza pe subiect. asemanatoare cu cele ale fricii ca ceilalti nu II
Aceasta este poate cea mai raspandita fobie agreaza. Subiectul devine excesiv de su'scep-
cu caracter interpersonal ;>i are un caracter tibil la reaciiile celor din jur ?i ajunge adesea
deosebit de distructiv.
sa-?i sacrifice propriile interese ?i obiective.
Adesea, cand ceilalii nu ne plac, avem ten- Acesta interpreteaza cel mai mic semn de
dinia sa reactionam prin intermediul unor dezaprobare din partea altei persoane ca pe
sentimente de culpabilitate exprimate astfel: un semn de respingere, iar respingerea
"probabil ea am faeut eeva rau sau este eeva reprezinta 0 adevarata catastrofa pentru el.
In neregula eu mine. Pentru a evita astfel de
1/ Fobiile sociale sunt deosebit de subtile, cel
situaiii, subiectul se straduie;>te permanent sa mai adesea mascate ?i pot conduce la un
devina 0 persoana totdeauna drag~ia ;>i comportament hipervigilent de repetare
amabila, renuniand sa mai fie ellnsu;>i. In felul "contrafobica" a anumitor modele de reactie.
acesta, ell;>i reprima doriniele ;>i tendiniele, Datorita hipervigileniei, subiectul devine ~tat
nu lupta pentru drepturile sale ;>i ajunge de sensibilia stimulii din zona care Ii produce
uneori chiar sa renunie la demnitatea sa. teama, Incat el percepe ameniniari ?i acolo
Consecinie foarte asemanatoare Ie produce unde acestea nu exista (de pilda, poate consi-
;>iteama de a nu-i lovi pe ceilalii. dera 0 remarca oarecare ca pe un semn de

90 91
critica). Repetarea de tip contrafobic 11 deter- fiecare reac1ie de teama, subiectul sa ras-
mina pe subiect sa se plaseze mereu In situa- punda la urmatoarele Intrebari:
1ii1ecare Ii produc teama l?icarora bine'n1eles, - Va amintiti cand v-a1idat pentru prima oara
el e)3ueazasa Ie faca fa1a. seama ca aveti aceasta teama?
Astlel, un barbat se poate teme de femei agre- - Ave1i idee cum a1i"Invatat" sa va teme1i de
sive, dar intra mereu In rela1iicu astlel de per- situatia respectiva?
soane )3irela1ii1erespective se sfar)3esc prost. - V-a determinat fobia dumneavoastra sa
Identificarea fobiilor sociale. evita1i sau sa "fugiti" din anumite situaiii l?i
aceasta chiar In detrimentul dumneavoastra?
(Fensterheim )3i Jean Saer, 1977)
- Cunoa)3te1i 0 aM persoana care are frici
Obiectiv: Sa constatam In ce masura anumite asemanatoare?
reacVi de teama Ii· produc subiectului pro- - In ce conditii devine teama dumneavoastra
bleme In plan social. mai activa?
Etapa 1-a: Realiza1i0 lista cu domeniile princi- • In ce conditii personale - impersonale;
pale In care ave1i dificulta1i In planul vie1ii • cu persoane de acelal?i sex - cu
sociale. Acestea pot fi: persoane de sex opus;
• dificultaV In situa1ii specifice (reuniuni, • In rela1iisuperficiale --In relatii apropiate;
petreceri, conversatii etc.); • cu persoanele investite cu autoritate -
• dificultati In Intreprinderea unor anumite cu subordonaiii;
actiuni (ini1ierea unei conversatii, solicitarea ! In relatii cu 0 singura persoana -In grup.
- Inainte de a raspunde la aceste Intrebari,
unei Intalniri etc.);
• dificultati In atingerea unor anumite scopuri a1i fost con)3tient de aceste frici specifice ;>i
de modul In care acestea va influenieaza
(de pilda, acela de a avea prieteni apropiati).
De asemenea, exista )3i posibilitatea ca viata?
subiectului sa nu-i placa modulln care Intre- Etapa a 3-a: Alege1i cea mai importanta frica
prinde anumite actiuni, sau modul cum se sociala, care va modifica cel mai mult via1al?i
simte atunci cand Ie Intreprinde. Lista respec- care va reprezinta cel mai mu~ )3iIncepeii sa
lucraii asupra ei.
tiva trebuie sa includa acele lucruri sau situa1ii Model de terapie cognitiv comportamen-
pe care subiectul Ie evita.
tala pentru tratamentul fobiilor sociale.
Etapa a 2-a: Pentru fiecare situa1ie evitata, Foarte multe fobii sociale se instaleaza
cautati sa va raspundeti la Intrebarea: oare de deoarece persoana nu interpreteaza corect
ce ma tern?
realitatile si interactiunile sociale. Pe masura
Autorii mentionati mai sus recomanda pentru ce subiectul a crescut, acesta l?i-a Insul?it 0
a ob1ine informatii mai precise, ca pentru serie de credinte iraiionale cu privire la lume

92 93
?i via1a. Aceste idei eronate 11 determina pe deoarece mama sa fusese internata In spital
subiect sa interpreteze eronat ceea ce fac
pentru 0 afec1iune grava, situa1ie in care ea
sau spun ceilal1i oameni 9i aceste distorsio- nici nu s-a mai gandit la Intalniri cu prietene.
nari sunt generatoare de anxietate ?i fobii.
b) Daca af? fi 0 persoana normalii, nu m-af?
lata cateva exemple de modele de credin1e
simti atat de prost In situatiile sociale. Pomind
ira1ionale:
de la aceasta credin1a gre?ita, subiectul trage
a) Doar dacii voi face numai ceea ce
concluzia ca ceilal1ioameni I?i dau seama cand
trebuie, oamenii mii vor iubi f?i se vor purta
el se simte stresat, dupa simptomele neuro-
frumos cu mine. De aici decurge urmatoarea
vegetative care Inso1esc reac1iade teama. Pri-
consecin1a: daca ceilalti nu se poarta frumos
cu mine, Inseamna ca am fiicut ceva rau. Cu vindu-i pe ceilal1i, el nu observa nici un semn
astfel de idei, persoana nu va face altceva de anxietate 9i concluzio~eaza ca ceilal1i se
decat sa traiasca toata via1a cu complexe de simt perfect in largul lor. In continuare, ell?i
culpabilitate. spune ca este obligatoriu ca ?i el sa se simta
Acest mod de gandire se caracterizeaza prin bine 9i In largul sau ?i pentru ca acest lucru
egocentrism, pentru ca persoana se plaseaza nu se petrece, incepe sa creada ca este
pe sine In centrul universului. De?i este ade- anormal, fara sa realizeze faptul ca a
varat di majoritatea oamenilor reac1ioneazala patrunde intr-o incapere plina de necunoscu1i
ceea ce facem noi, ace9tia exista indepen- poate reprezenta 0 situa1ie anxiogena pentru
dent de noi si nu isi centreaza existen1a In foarte mul1ioameni.
jurul nostru.' , c) Dacii eu ma simt In momentul de fata af?a,
Astfel, 0 tanara scriitoare s-a Imprietenit cu Inseamnii cii toata viata mii voi simti astfel.
so1ia patronului editurii unde 9i-a de pus Mai exact, subiectul crede ca daca a fost lovit
ultimul manuscris. La un moment dat, oriee odata, el va fi mereu lovit.
contact dintre ele a Incetat brusc. Scriitoarea d) Daca nu sunt In varful piramidei, Inseamnii
a telefonat de mai multe ori, prietena ei i-a cii nu sunt bun de nimic.
promis ca se vor vedea, dar acest lucru nu e) Valoarea mea ca persoana depinde de
s-a petrecut iar prietena ei nici macar nu i-a ceea ce cred ceilalti despre mine.
telefonat. Scriitoarea, cuprinsa de disperare f) Este minunat sa ai succes f?isa fii popular;
i?i spunea mereu: "probabil ca am gref?it cu este Ingrozitor sa fii mediocru f?i sa nu ai
ceva, sotul ei mii desconsiderii ca a utoare, popularitate.
probabil cii el i-a interzis sotiei sale sa mai aiba g) Pentru a fi fericit, trebuie sa am succes In
de-a face cu mine, ea nu mai vrea ca noi sa tot ce Intreprind.
fim prietene etc." Nu dupa mult timp, tanara a h) Toata lumea trebuie sa ma iubeascii, altfel
descoperit ca prietena avusese probleme, va fi un dezastru! etc.

94 95
Nu este Insa suficient ca subiectul sa-?i recu- era morocanos, tacut li'i uneori avea accese
noasca credin1ele ira1ionale, ci trebuie sa de furie. EI se temea de faptul ca daca va
lupte activ Impotriva lor. spune deschis ce Ii face ?i ce nu Ii face
Odata identificate fricile ?i fobiile care ne placere, s01ia sa se va supara pe el.
blocheaza, precum ?i evenimentele care Ie Anamneza a eviden1iat faptul ca lui Ii era
declanli'eaza, acestea pot fi red use prin foarte teama de faptul ca femeile (nu barba1ii)
metoda desensibilizarii care este tot atat de ?i-ar putea manifesta nemul1umirea fata de el.
utila In cazul fobiilor sociale ca ?i In cazul lerarhia de situa1ii anxiogene alcatuita
celor de obiecte ?i situa1ii concrete. Impreuna C\.J terapeutul a fost urmatoarea:
A?a cum am mai subliniat, sarcina subiectului • Sotia spune plictisita: "nu-mi place deloc
este sa se expuna gradat la situa1iile care II ce ai facut. "
sperie ?i sa contracareze teama prin inter- • S01ia striga furioasa: "cum poti sa te
mediul aplicarii unei tehnici de relaxare. La fel comporti atat de stupid?"
ca ?i In cazul celorlalte fobii, tehnica poate fi • Cu ?i mai multa furie ?i pe un ton foarte
aplicata In via1a reala sau In imagina1ie. Cu ridicat, soiia striga: "ef?ti atat de insuporlabil
toate acestea, In cazul fobiilor sociale, desen- £?istupid, i'ncat nu i'nteleg cum poate cineva
sibilizarea realizata In conditii de via1a reala sa traiasca cu tine!. J/

poate fi uneori dificila pentru ca situa1iile • SOiia, aproape urland: "ef?ti eel mai prost
sociale sunt schimbatoare ?i adesea imprevi- individ pe care I-am cunoscut vreodata. Nu
zibile. Din acest motiv, unii psihologi reco- mai vreau sa mai am de-a face cu tine. Esti un
manda metoda simularii, desensibilizarii reale imbecil!". I
(in vivo), care nu reprezinta altceva decat 0 Tnurma discu1iei cu terapeutul, pacientul ?i-a
tehnica specifica terapiei prin joc dramatic. ales ca parten era 0 veche prietena, colega de
Pentru ca majoritatea fobiilor sociale implica liceu, cu care se In1elegea foarte bine.
prezen1a altor persoane, este indicat ca De?i era convins ca nu este decat un joc In
pacientul sa lucreze cu un partener dispus sa momentulln care partenera sa pronun1aprima
coopereze. afirma1ie,ellncepea deja sa se simta deprimat
Tehnica propriu-zisa consta In aceea ca ?i cu senti mente de vinova1ie. Pe masura ce
partenerul ales va spune un anumit lucru terapia a progresat, accesele sale de furie au
suparator subiectului, iar acesta din urma va disparut complet. Mai mult, In urma terapiei
trebui sa se relaxeze. George a aflat ceva nou cu privire la persoana
George s-a prezentat la cabinetul de psiho- sa ?i anume ca, de fapt el nu se temea de
terapie pentru 0 problema de cuplu, el fiind faptul ca so1ia sau alta femeie soar putea
convins de faptul ca vina pentru relatia nesa- supara pe el, ci de faptul ca el ar putea sa
tisfacatoare Ii apartinea In exclusivitate. Acasa manifeste 0 reac1ie de furie faia de 0 femeie.

96 97

==='~---~~~~-~-~-----------
Tn urma constientizarii
, acestui fenomen tera- cute cu care nu a mai comunicat de mult,
peutul a propus inversarea rolurilor: pacientul obiectivele pot fi:
urma sa faca aprecieri Incarcate de agresi- • sa se exprime Intr-un mod agreabil,
vitate )'i sa se relaxeze dupa fiecare astfel de povestind ce a mai facut Intre timp;
apreclere. • sa Incurajeze cealalta persoana sa
Tntr-o etapa ulterioara a terapiei, s-au reco- procedeze In acela)'i mod;
mandat exercitii , de desensibilizare realizate • s~ Incheie conversa1ia solicitand a Intal-
nlre.
Impreuna cu so1iapacientului. La Inceput so1ia
a jucat rolul femeii furioase, apoi rolurile au • Concentra1i-va asupra ac1iunilor proprii )'i
fast inversate )'i pacientul a fast pus In situa1ia nu asupra sentimentelor pe care Ie Incercati
de a juca rolul barbatului furios. La un moment (Concentrarea asupra propriei stari de anxie-
tate nu face decat s-o amplifice).
dat George a constatat ca a devenit mai pu1in
morocanos, iar rela1ia sa de cuplu s-a ame- • Concentrati-va asupra a ceea ce faceti
liorat sim1itor. Pacientul a relatat ca pentru dumneavoastra )'i nu asupra a ceea ce face
cealalta persoana. Desigur trebuie sa tinem
prima oara In via1a el se sim1ea, liber sa
seama )'i de celalalt, dar obiectivul prioritar nu
exprime exact ceea ce sim1ea fara sa simta
este sa-I schimbam pe acesta ci propriul
supralncordare, culpabilitate sau furie.
nostru comportament. De altfel, comporta-
Prima regula pe care trebuie s-o urmeze per-
soana cu fobii sociale este sa fie orientata mentul celeilalte persoane Imbraca un
caracter imprevizibil (aceasta poate, de piIda,
spresarcina )'i nu asupra propriilor sale trairi sa ne raspunda mai putin amabil pentru ca
si stari. Astfel, un tanar timid trebuie sa se
are probleme acasa sau la serviciu ?i nu
gandeasca la modulln care sa invite a fata la
pentru ca are ceva Impotriva noastra).
dans )'i nu la faptul ca Ii tremura genunchii. • Este bine sa aveti un plan - obiectiv pre-
Fen s t ern h e i m )'i J e a n B a e r (1977) gatit ?i pentru cazulln care ceea ce este mai
propun subiec1ilor cu probleme sa procedeze rau se Intampla.
In felul urmator:
Ce se va Intampla In cazulln care cuno?tinta
• Nota1i cu precizie obiectivul pe care trebuie careia vrem sa-i solicitam a Intalnire ne res-
sa-I atinge1i (ce anume dori1i sa se Intample pinge cu adevarat? Daca suntem pregatiti
sau sa face1iIntr-o situa1iesociala). Obiectivul dinainte ?i pentru a astfel de eventualitate, ne
trebuie sa fie concret, c1arformulat, exprimat yom sim1i mai putin paraliza1i daca eveni-
In termeni pozitivi )'i realizabil (ceva ce mentul negativ se va produce.
subiectul crede ca poate sa faca). Autorii propun ca exerci1iu, pentru un pacient
Astfel, pentru un tanar cu fobia de a fi res- cu teama de critica, sa-?i formuleze obiective
pins, care dore)'te sa telefoneze unei cunos- )'i planuri de actiune pentru urmatoarele situa1ii:

98 99
a) Va telefoneaza Invatatoarea fiicei dumnea- • sa atacati In mod agresiv parten era
voastra din cia sa I-a ?i va invita la 0 discutie, G,este numai vina ta, nu te-ai desprins
repro?andu-va ca stresati copilul care ajunge, mca de la mama taU).
de cele mai multe ori plangand la ?coala. 3. Obiectiv:Recunoa9terea faptului ca prie-
b) Sotia va spune: "Ma plietise~te sa fae dra-
tenul va dore?te binele ?i ca cea mai potrivita
goste eu tine. E~ti plietieos ~i Iipsit de initiativa. reactie la critica este cautarea unei solutij
Poate ea ar fi bine sa eonsulti un psiholog. U constructive.
c) Un prieten apropiat vi se adreseaza: "Ar
Ce trebuie spus: "lti multumesc pentru ca
trebui sa-ti spun eeva. Nu-ti dai seama ea Ii
mi-ai atras atentia. Nu m-am gandit niciodata
Intrerupi mereu pe eeilalti ~i ca acest lucru
este foarte enervant?U ca procedez astfel. AM data 0 sa fiu mai
a tent. "
lata solutii1e pe care Ie propun autorii
mentionati: Ce trebuie sa evitati:
• atitudinea defensiva (nu fac a/tceva
1. Obiectiv: Doriti sa va ajutati copilul ?i pentru
decat sa Incerc sa fac conversatia mai
acest lucru aveti nevoie de mai multe informatii. animata);
Ce ar trebui sa spunefi: "Fetita nu se com-
• contraatacul ("cel putin eu vorbesc, pe
porta In felul aeesta anul trecut. Ati putea cand tu nici macar nu deschizi gura)."
sa-mi spuneti daea credeti ca originea proble-
melor ei este situatia de acasa?' Ca ?i In cazul altor fobii, consecintele nega-
Ce ar trebui sa evltati:
, tive ale fobiilor sociale apar mai ales datorita
• evitati sa va culpabilizati; comportamentului de evitare pe care II pun In
• evitati sa fiti agresiv cu Invatatoarea actiune .
G,Nu aveti nici un drept sa ma Invatati Astfel, evitam sa-i of ens am pe ceilalti t;>iIn
cum sa-mi crese copilul. '~. felul acesta ne lasam exploatati; evitam sa fim
2. Obiectiv: Sa con?tientizati faptul ca pro- respin?i t;>iatunci refuzam contactele sociale,
ceea ce conduce la singuratate; evitam ca
blema vietii sexuale prive?te doua persoane ?i
nu una singura t;>isa va ganditi la 0 solutie oamenii sa ne priveasca )'i atunci nu luam
constructiva. parte la conversatie, creand impresia ca
Ce ar trebui sa spuneti: "Sunt de acord ca suntem plati )'i neinteresanti etc.
exista 0 problema mtre noi. Cum crezi ca am Programati-va pentru reul?ita:
putea s-o rezolvam?U Adesea fobiile sociale au un caracter derivat,
Ce ar trebui sa evitati:
, subiectul nedispunand pur ?i simplu de anu-.
• sa va asumati Intreaga responsabilitate mite abilitati, de a face fata unor situatii
a situatiei create G,estenumai vina mea"); sociale (de pi Ida, persoana nu 9tie cum sa se

100 101
Pentru a initia 0 conversatie este indicat s'
comporte la 0 petrecere, nu :;>tiesa organi- abordati 0 persoana singura sau un grup :;>!
zeze un banchet etc.).
cautali sa spuneli ceva care sa atraga atenlia
P rezentam mai jos ni:;>te sfaturi practice celorlalli asupra persoanei dumneavoastra :;>
pentru dezvoltarea unor abilitati sociale: sa va perceapa ca facand parte din grup :;>
Dezvo/tati-va abilitatea de a face conversatie: luand parte la disculie (de exemplu, daca
Pregatirea pentru conversatie implica dezvol- disculia se poarta In jurul unei vacanle petre-
tarea unor deprinderi de a desfa:;>ura0 con- cute iarna la ski, puteli interveni astfel:
versatie banala. Pentru ca acest lucru sa va "Aceasta imi aminteste de ... ",
reu:;>eascabine: • Invataii sa Inchei~li 0 conversalie: "mi se
• cititi reviste, ziare, anumite carti care au pare ea gazda noastra este singura; ma due
succes :;>ivizionati principalele emisiuni de sa-i tin companie" sau "tocmai a sosit 0 buna
televiziune pentru a fi la curent cu ceea ce se prietena de-a mea, a?8 ea trebuie sa va las
petrece In lume; puneti-i In valoare pe ceilalti. pentru a sta de vorba cu ea. II
Puteti face acest lucru chiar adresand Cl Invala\i sa fac~elifala unor interlocutor; agre-
Intrebari directe care sa permita celuilalt sa sivi si certareti. In cazul acestora nu trebuie In
spuna ceva despre el Insu:;>i(iata, de pilda, nici 'un caz s'a va comportali defensiv, ci sa
cateva dintre acestea: "cat a costat cartea X, interveniti cu niste fraze care sa reflecte 0
ti-a placut?", "ai ascultat ieri conferinta de ironie u~oara: ,,~?tiin toane proaste astazi?"
presa,~ ce parere
~ aJ. d espre ....?")etc .. sau "e~ti nesigur de tine t;i de asta te
• utilizati In anumite limite autodezvaluirea. comp0rti a~8?" etc.
Nu este nevoie sa spuneti ca ati fost internat • realizali un efort deliberat sa va extindeli
la Sanatoriul de Nevroze din Predeal, dar st:ria relatiilor
, sociale, tinand
, seama de faptul
puteti face afirmatii inofensive de tipul: "de ca oameni interesanli puteli Intalni oriunde (In
eand am divortat mi-am pierdut deprinderile sala de a:;;teptare a stomatologului, la cum-
paraturi, la concert sau la sedinta cu parintii).
sociale ~i ma simt putin stanjenita la
petreceri. II Este evident Insa ca nu v~ii pJtea Intalni 'pe
nimeni ramanand Inchis In casa. Din acest
• este bine sa aveti totdeauna 0 rezerva de
motiv este indicat sa mergeii In diverse locuri,
anecdote bune. Daca sunteti 0 persoana
la concerte, conferinie, la 0 sala de sport etc.
timida, exersati acasa modul In care Ie spuneti
• odata ce ati intrat Intr-un grup nou, contali
:;>ifiti atenli sa nu cumva sa istorisiti ceva ce nu sa fiti cat mai activ (de pilda, la sedinta cu
intereseaza pe ceilalti.
paJi~lii de la 9coala unde invaia c~pilul,
• Invatati sa initiali 0 conversatie fara sa va
oferiii-va sa faceti ceva pentru banchetul de
amestecati neinvitat Intr-o discutie care este sfar9it de an).
In curs de desfasurare.
,
103
102

L
• relnoiii mereu contactele cu persoanele Cei care sufera de 0 astfel de teama intra
care va intereseaza, In ciuda faptului ca eveni- Intr-o relalie atftt de grabiliindH nid nu ofera
mentele vie-Iii au tendinia sa va separe" Tele,. relaliei respective 9ansa sa evolueze. Deoa-
fonati din dind In cand unoI' vechi prieteni»i rece sunt precipitati, speriati 91 in timp
invitati-i la a cafea.
domici intre In relalie,
• este de dorit sa va cunoal?teti drepturile particularitati1e Gf,luilalt,
personale 1i sa actionaii In Gonsecinta. Astfel, care Ii hlldeaza, pentru
aveli tot dreptul sa va exprimati 0 opinie, sa
obtine atectiunea,
refuzali 0 Inia/nire sau sa spuneti clar ce celor care i-au si relathi se
anume doriti (de pilda, cum doriii sa va petre-
eeti stan;;itul de saptamanii). 2. Toama de a nu ,,'r;'inl"pe c(~!a!aJt.
Datorita acestei friel, subiectul In cauz;,)
Exista persoane care I;>i cunosc f03rte bine
trateaz~l partenerul GEl un
drepturile dar se tem sa Ie exprime, ceea ce
abtine sa snLJna ce gandep.otesi
1 r" A 'I'
conduce la un comportament de'fensiv, iipsit
de asertivitate. :;>e?te sentirnentele. In felul acesta S8
un zid emotional
, do! si
, aceasta nu
• Invaiati sa va eornportati bine la 0 petre-
cere. Pentru aceasta: face sa detorim'ezo mlatia.
• nu Intarziati prea mult, pentru ca altfel se va 3. Teama de asuma re~ponsab;litatea.
aduna prea multa lume i?i gazda nu va mai o relaiie apropiata lirniteaza intr·un
avea timp sa va prezinte unor persoane inte- tatea subiectului in C3 acesta nu se
resante; mai poate Int:llni orieand si in arice conditii eLl
•••.• '-,i ~ ~

• I1U diseutati l1umai eu partenerul dumnea- o alta persoana sex opus" asem(~nea,
voastra, ci mcercati sa intrati 111contact eu o relape de cuplu
mai multe persoane; msponsabilitate de celalalt, care
• nu uitali de bunele maniere 9i multumiti ajutat atllnci di.nd arB nevoie.
gazdei a doua zi pentrufaptul ca v-a invitat la Exista insa ;>i persoane care
petreeere;
indatoriri ca pe 0 povara, ea po 0 a
• Incercali sa legati 0 prietenie cu 0 per- liberti'ltii personale, fapt ce-i impiedica sa.
soana care v-a placut :;;i sa Intrelineti legatu- intre in relalii calde f?i apropiate ell partenori
rile eu ea )li dupa ce petrecerea s-a Incheiat. de sex opus.
Prezentam, In cele ce urmeaza, 0 trecere In 4. Teama de a fi exploatat.
revista a principalelor temeri care ne I'mpiedica Adesea facem, din proprie voint~i, anumite
sa avem relatii interpersonale adecvate:
lucruri pentru cei din jur 9i tot noi ne eonsi·
1. Teama de a nu rea/iza re/8tH interperso- deram exploatati ?i utilizati. Persoanele care
na/e apropiate.
se manifesta astfel, devin hipBrvigilente 91
104
105
TEHNICI SIMPLE DE PSII-IOTERAPIE
observa tentative de manipulare acolo unde
acestea nu existii A OBSESlIlOR
Daca 0 persoana dorel?tecu adevarat sa ajunga
aiba 0 relatie apropiata cu alteineva, trebuie
sa aeorde atentie ~j urmaJoareior aspecte:
• Nu trebuie sa. va cramponati de 0 relatie
care nu duce nicaieri.
Astfel, 0 pacienta care a ajuns la cabinetul de
psihoterapie pentru tulburari nevrotiee, a stat Obsesiile sunt ganduri, imagini ~i impulsiuni
parazite, nedorite 9i intruzive. Ele sunt de
Impreuna cu un barbat timp de 6 ani, de9i
regula privite de subiect ea fiind absurde,
acesta I'i spusese clar ca nu intentioneaza sa
se disatoreasdi eu ea. Pacienta, desi, foarte inaceeptabile lj>igreu de Inlaturat.
Odata ce obsesia se instaleaza, ea t1steInso-
atragatoare, se tine seai de b~irbatul respectiv
repetandu-9i mereu ca dad1 nu se disato- tita de sentimente de disconfort 9i anxietate 9'
de nevoia subiectului de a 0 nt1utraliza. Ineer-
re:;rte eu el nu se va mai easatori nieiodata.
earile de neutralizare iau forma eomporta-
., Nu ezitati sa spunep partenerului clar ee
mentului eompulsiv (ex: spalat pe maini, bMut
anume ganditi 9i doriti.
in lemn, etc.).
o femeie de 30 de ani a intrat Intr-o relatie Adesea acest eomportament este acompaniat
apropiata ell un barbat divortat eu care se
91 de 0 senzatie subit1etiva de rezistenta la
,ntalnea rar, ea petredl.ndu-l?i mult timp in
indeplinirea comportamentului compulsiv. Ei
singuratate. Nefericita 9; con9tienta de faptul
ea Intalnirile oeazionale daunau relatiei, ea a se desfa90ara Intr-o forma stereotipa, sau
facut cateva tentative sa diseute acestt1 dupa ni9te reguli fixe 9i punerea lui In aplicare
lucruri cu partenerul ei, care s-a esehivat. este In301it5. de 0 descarcare temporara a
Femeia a renuntat , sa.mai desehida diseutia si , anxietatii. Subieetul nutrefi'te convjngerea ca
la scurt timp, relatia lor s-a destramat. daca, nu-?i va duee la Indeplinire ritualul,
anxietatea sa va creste
, foarte mult.
•• Nu va comportati 'in al?a fel IneEd sa va
saerificati propria personalitate pentru a Comportamentul compulsiv (de neutralizare)
implica 0 modificare In activitatea mentala a
rnentine 0 relatie.
subiectului, In sensul ea acesta isi abate
gandull'n mod deliberat de la ideea obsesiva.
Pacientii mai dezvolta 9i comportarnente de
evitare 'indreptate In mod special In directia
evitarii stimulilor declan?atori ai eomporta-
mentului obsesiv.

107
Din punct de vedere clinic fenomenele
obsesiv-compulsive se Impart In (R a c h man tarnentul sau a fost acceptabilintr-o anurnita
9i Hod 9 son, 1 980): situaiie.)
a) Ruminaiii obsesive - ganduri obsesive - obsesii sexuale (preocupari pentru organe
sexuale sau actele sexuale inacceptabile.)
fara comportamente compulsive evidente
(acoperite) ; (ex: voi comite un viol. Pacientul evita sa stea
singur cu 0 femeie; incearca sa-l?i abata
b) Ritualuri obsesive - obsesii cu compor-
gandul de la problemele sexuale.
tamente compulsive deschise. Ideile obse-
- obsesii religioase (indoieli cu privire la
sive, imaginile 9i impulsurile obsesive, implica, religie; blasfemii);
de regula, coniinuturi care Ii repugna subiec- - obsesia ordinii (Iucrurile sa fie la locul lor,
tului. Cu dit coniinuturile respective sunt mai
aqiunile sa se desfa1?oare Intr-o anumita
inacceptabile, cu atat subiectul va simli un ordine);
disconfort mai mare.
- obsesii fara sens (fraze fara sens, imagini,
o tematica uzuala a pacieniilor cu tulburare melodii, numere) (ex: aude In cap melodia de
obsesiv cornpulsiva se refera la tendinia de a la Actualitati In timp ce cite!?te l?i din acest
face ceva rau cuiva, urmata de tendinia de a motiv repeta unele aciiuni pana cand
preveni acest rau poteniial. Obsesia spala- reugel?tesa citeasca acela9i pasaj fara sa mai
tului seamana mai mult cu 0 fobie deoarece auda melodia tu urechile mintii.).
subiectul se teme de cantaminare si I dezvolta Modelul psihologic al comportamentului
comportamente de evitare pentru a preveni obsesiv - compulsiv implica: evitarea obiectelor
contaminarea.
sau situaiiilor care declan1?eazaobsesia; com-
Principalele tipuri de obsesii: portamentul compulsiv l?i ritualurile mentale.
- de contaminare Cand, In ciuda comportamentului de evitare,
- de violenia fizica a prapri, persoane sau a obsesia se instaleaza, urmeaza declan9area
celorlalli (ex. Imi voi ucide capilul. Pacienta nu comportamentului compulsiv (ritualul).
ramane singura cu copilul; cauta asigurari; Daca obsesiile sunt persistente 9i ritualurile
ascunde cuiitele, pungile de plastic etc.) capata un caracter extensiv, la pacienii se
obsesia rnoqii (ex. au irnaginea fiinielor poate manifesta un comportament ritualist
dragi rnaarte) aparent independent de obsesie; mai precis,
-- absesia accidentelor cand pacientul se confrunta cu un stimul
- obsesia unui compartarnent inacceptabil (ex: declanl?ator al obsesiei, acesta declangeaza
a sa spun a obscenitate. Pacientul Incearca comportamentul compulsiv (de neutralizare)
inainte ca obsesia sa apara, pentru a preveni
sa-9i pastreze autocontralul; evita situaiiile
sociale; Ii intreaba pe ceilalii daca com por- apariiia acesteia. De exemplu, 0 pacienta
incerca de 50-60 de ori sa verifice daca u1?a
108
109
e Incuiata astfellncat ideea obsesiva ca vor ale unor situatii posibile. Ace?ti subiecti cred
intra hotii nici nu mai aparea. ca daca I?i iau masuri de protectie practicand
Precizam faptul ca obsesiile sunt ganduri anumite ritualuri ei vor fi capabili sa previna
asociate cu 0 stare de anxietate (conditio- producerea catastrofelor pe care 9i Ie
nata). Anxietatea legata de ganduri negative imagineaza.
diminua, de regula daca nu se produce 0 Personalitatea de tip obsesiv se caracteri-
noua conditionare. Tn cazul ideilor obsesive zeaza prin rigiditate, tendinta spre perfectio-
anxietatea nu se reduce datorita aparitiei nism, punctualitate 9i exactitate. Le place ca
comportamentului compulsiv. Compulsiunile toate lucrurile sa fie facute foarte bine si
sunt comportamente voluntare (manifeste sau imediat 9i nu tolereaza sub nici un chip ambi-
ganduri) care urmeaza ideile obsesive ?i pot guitatea. Adesea ei sunt colectionari, acumu-
conduce la 0 eliberare de anxietate sau dis- leaza obiecte, Ie place sa faca liste In legatura
confort psihic. Comportamentele compulsive cu ce au de realizat, sunt excesiv de preocu-
se fixeaza prin Intarire datorita reducerii anxie- pati de sanatatea lor ?i Ii deranjeaza foarte
tatii pe care 0 provoaca. Astfel, ele produc 0 mult murdaria ?i dezordinea. Majoritatea
eliberare pe termen scurt de stres. acestor persoane sunt inteligente, introvertite
Compulsiunile ?i evitarea au un rol preventiv 9i provin din medii sociale mai elevate.
In raport cu aparitia obsesiilor. Cheia trata- Fensternheim 9i Jean Baer (1977)
mentului consta In aceea ca daca pacientul Impart aceasta categorie de subiecti In doua
opre?te comportamentul compulsiv, el desco- subcomponente:
pera ca lucrul de care se teme nu se petrece. 1. Persoana obsesiv-compulsiv-obsesiva. Tn
Tratamentul consta In a expune pacientul la acest caz domina gandurile obsesive care
stimulii anxiogeni 9i In Incurajarea sa sa blo- asalteaza 9i invadeaza mintea pacientului,
cheze acele comportamente care previn sau acesta fiind incapabil sa se elibereze de ele.
Incheie respectiva expunere la stimulii anxio- Tn loc sa Incerce sa-9i controleze gandurile
geni. Tn acela9i timp se indica reevaluarea respective, subiectul se lasa cumva manat 9i
fricilor, astfellncat pacientul sa descopere ca condus de acestea.
fenomenul de care se teme nu se produce cu Gandurile parazite pot Imbraca urmatoarele
adevarat. forme:
Tehnici C'ognitiv-comportamentale de • Indecizie
terapie a obsesiilor. Individul prezinta permanent Indoieli obsesive
Pacientii care sufera de tulburarea obsesiv- In legatura cu tot felul de situaiii marunte:
compulsiva nu se tem de un obiect sau de 0 "Sa-mi iau umbrela sau sa n-o iau?", "Sa ma
situaiie concreta, ci de consecintele imaginare due In vizita sau sa citese?"

110 111
Oferindu-9i tot felul de argumente pro 91 nirea nenorocirii. ("Daca lmi fac mereu griji ca
contra, subiectu/ ramane imobilizat 9i nu sunt pregiitit la examen, voi lua precis 0
supramcordarea sa cre9te tot mai mult. nota buna") .
• Gfinduri obsesive legate de comiterea 2. Persoana obsesiv-compulsiv compulsiva.
unor acte reprobabile sau de posibilitatea ca In aceste cazuri ritualurile sunt cele care
ceva Ingrozitor sa se Intample. domina existenia subiectului. Ducand la Inde-
Individul este asa/tat brusc de ganduri Ingro- plinire anumite aciiuni, individul se elibereaza
zitoare care se refera de cele mai multe ori la de anxietate. Astfel, 0 pacienta obsedata de
activitaii sexuale nepermise, la posibilitatea gandul ca a atins ceva murdar 9i ca va
comiterii unor acte agresive sau la faptul ca Impra9tia microbi se spala In mod compulsiv
soar putea petrece un lucru teribil. Aceste
pe maini de 20 de ori pe ora.
ganduri declangeaza la subiect 0 anxietate • Ritualurile obsesive.
foarte mare. (Pacientul se gande9te ca 9i-ar In afara de spalatul compulsiv pe maini mai
putea mutila propriul copil, ca soiia sa va muri exista si alte ritualuri obsesive, dintre care unele
de cancer sau ca va lua casa foc sau ca ar
sunt r~lativ inofensive, In timp ce altele dezor-
putea comite un act homosexual, el fiind
heterosexual.) ganizeaza viaia individului. Astfel, 0 adoles-
centa care se temea ca soarputea contamina la
Gandul obsesiv devine atat de puternic de
parca ar fi real. Astfel, 0 pacienta care era 9coala, 19i arunca hainele de 9coala In mo-
mentulln care intra In casa 9i acestea trebuiau
obsedata de gandul ca 9i-ar putea ucide
copilul a Inceput sa evite toate obiectele imediat spalate de mama sa. In acela9i timp, ea
ascutite din casa . dezinfecta cu spirt toate objectele cu care
• RJminatii obsesive. (pacientul "macina" fusese la 9coala, inclusiv manualele.
ganduri perturbatoare) Practic orice aciiune poate deveni un ritual:
Pacientul reia In mod obsesiv ganduri legate numaratul copacilor, a persoanelor care
de egecurile 9i frustrarile trecute sau de posi- poarta haine de 0 anumita culoare, a ma9inilor
bile egecuri 9i nenorociri viitoare. (llNu am cu numere cu soi, aranjarea unor obiecte
rew?it la examen ", "nu voi reuf?inici anul viitor", Intr-un anumit mod, etc.
• Verificarile obsesive.
"nu voi reuf?iniciodata", "de ce s-a uitat af?ala
mine?", "precis nu ma agreaza, etc.") Persoanele care sufera de aceasta tulburare
Persoanele obsesive au tendinia de a raiio- verifica de foarte multe ori daca au Indeplinit
naliza 9i justifica acest gen de ganduri, imagi- corect aciiunea pe care tocmai au Incheiat-o.
nandu-;>i de pilda ca, daca se tem ca vor fi (De pilda, se Intorc din drum de 4-5 sau chiar
concediaii, acest lucru nu se va Intampla de mai multe ori pentru a verifica daca au stins
parca respectivul gand a condus la preve- gazul sau au Incuiat u9a.)

112 113
Un pacient cu tulburare obsesiv-compulsiva Interviul preliminar Incepe cu 0 Intrebare de
trebuie sa aiba In vedere urmatoarele tipul: Poti sa-mi spui ceva despre problema
aspecte: pe care 0 ai In ultimul timp?
• sa realizeze faptul ca ideile 9i ritualurile Apoi, terapeutul focalizeaza interviullntreband
obsesive se amplifica atunci cand acesta este pacientul In legatura cu modul In care I-a
obosit, Incordat sau are probleme somatice; afectat problema saptamana trecuta. Odata
• sa fie capabil sa sesizeze diferen1a dintre ob1inut tabloul general al simptomului, focali-
gandurile cu caracter constructiv 9i cele obse- zarea merge In direc1ia unor exemple con-
sive. Primele conduc la ac1iuni eficiente, In crete legate de problema simptom.
timp ce ultimele produc anxietate 9i depresie. Terapeutul trebuie sa caute puncte cheie care
Astfel, daca subiectul 19i spune sunt Intr-o sa fie indicatori ale unor conexiuni func1ionale,
cum ar fi evenimentele care tind sa declan-
pasa proasta, ce pot sa fac pentru a depa?i
situatia?, acesta este un gand constructiv, In geze ganduri sau comportamente specifice.
timp ce gandul viata mea nu mai are sens, nu Se Intreaba astfel: Ma intereseaza In mod
voi putea ie?i niciodata din pasa proasta este special gandurile rele care ~i vin In minte ?i te
un gand distructiv. deranjeaza, cat?i tot ceea ce simti ca trebuie
• sa sesizeze diferen1a dintre con9tiinciozi- sa faci In legatura cu gandurile respective .
tate ?i comportamentul obsesiv-compulsiv. Formularea problemei trebuie sa fie de tipul
urmator:
Conduita bazata pe con?tiinciozitate repre-
Din cele ce mi-ai descris se pare ca suferi de
zinta un comportament adaptiv, orientat spre
scop ?i eficient, In timp ce comportamentul o tulburare obsesiv-compulsiva. Tncazul unei
compulsiv are doar rolul de a reduce anxie- astfel de tulburari oamenii sunt asaltati de
tatea ?i adesea nu face decat sa dezorgani- ganduri care Ii deranjeaza ?i sunt foa~te spe-
riati sau ingrijorati de acest lucru. In cazul
zeze via1a subiectului facandu-I sa nu poata
dumneavoastra, de exemplu, va vine In minte
sesiza priorita1ile 9i sa consume foarte multa
gandul ca aveti microbi ?i ca veti Imbolnavi
energie pentru activita1i inutile. Astfel,
restul fami/iei. Sunteti conf?tient de faptul ca
Marianei, casnica ?i mama a trei copii, Ii ia
este putin probabil ca acest lucru sa se
aproximativ 0 saptamana sa spele rufele
Intample f?itotu?i nu va puteti Impiedica sa va
pentru ca ea verifica de multe ori fiecare lucru
spalati din ce In ce mai des pe maini, Incetati
In parte pentru a vedea daca nu lipsesc
sa atingeti copiii, etc. Din nefericire, toate
nasturi, daca nu cumva sMa rupt ceva etc.
actiunile pe care Ie i'ntreprindeti va fac sa va
Dupa ce termina de facut aceste verificari, simtiti uf?uratipentru moment, dar pe term en
pacienta 0 ia de la Inceput pentru a se lung situatia devine din ce In ce mai rea. Cu
convinge ca nu i-a scapat nimic. cat Incercati mai mult sa scapati de probleme
114
115
Limitarea In timp este abosolut necesara, dar
pdn comportamente de evitare a ei, cu atM ea
ea poate fi modificata In funciie de evoluiia
parca devine mai reala ~i va supara tot mai tratamentului. Testele comportamentale se
mult. Seamana ceea ce am spus cu ceea ce
pot realiza9i In cabinetul terapeutului. De
simtiti? exemplu unui pacient cu fobie de microbi i se
Dupa ce s-au rea/izat modificarile de rigoare In
poate cere sa atinga talpa pantofului 9i sa
funciie de cele spuse de pacient, terapeutul
evalueze gandurile 9i starile afective pe care
trece la descrierea tipului de tratament:
Ie traie9te.
Cea mai buna modalitate de a face fata gan- Psihoterapia tulburarii obsesiv-
dudlor care va tortureaza este sa va obi~nuiti compulsive. Implica urmatoarele principii:
cu ele farasa mai faceti diverse lucruri pentru
- Expunerea deliberata la toate situaiiile pe
a Ie preveni cum ar fi, de pilda, sa va spalati care pacientulle evita Inainte;
de prea multe ori pe zi. Acest lucru va poate - Expunerea directa la stimulii anxiogeni
ajuta in multe feluri: va puteti obi~nui cu lucru- (inclusiv ganduri negative);
rile care va spede, va puteti desfa~ura exis- - Stoparea ritualurilor compulsive 9i a com-
tenta in mod normal t?imai mult descoperiti ca portamentelor de neutralizare, inclusiv a celor
lucrurile de care va este eel mai frica nu se
ascunse (implicite).
intampla cu adevarat. Cea mai importanta
Se prezinta pacientului modelul de terapie 9i i
parte a tratamentului are scopul de a va ajuta
se cere sa-9i formuleze fricile, Indoielile 9i
sa realizati acest lucru. Cand veti incerca sa obieciiile. Una dintre cele mai frecvente frici
realizati ceea ce v-am spus, veti deveni la consta In aceea ca anxietatea va fi atat de
inceput mai anxios, dar curand veti observa puternica Incat pacientul nu 0 va putea
cii anxietatea scade chiar mult mai repede
suporta, In loc sa descreasca, a9a cum afir-
decat v-ati fi a~teptat. Cum vi se pare acest mase terapeutul.
fJen de terapie? Urmeaza formularea Impreuna cu pacientul a
In discuiia cu pacientul accentul trebuie sa
planului de psihoterapie cu negocierea unor
cada atat pe autocontrol, cat 9i pe colabo- perioade de expunere scurte, medii sau mai
rarea acestuia In cursu/ psihoterapiei. Terapia
lungi la situaiia anxiogena. Fiecare expunere
se realizeaza de 2-3 ori pe saptamana 9i 0 este discutata dinainte cu pacientul astfel
gedinia dureaza aproximativ 0 ora. Gele Inva-
Incat acesta sa nu aiba surprize.
iate In timpul gediniei de psihoterapie vor Astfel, pentru pacientul obsedat ca se va
trebui puse In practica 9i exersate acasa. Cea intoxica cu insecticide, un model de sarcina
mai importanta parte a terapiei consta in ceea
de expunere lunga consta In a-i cere sa-9i
ce faceti dumneavoastra acasa. Tratamentul
stropeasca gradina fara sa se spele pe maini
este limitat In timp 9i dureaza cam 20 de
gedinie (depinde de severitatea tulburarii).
dupa aceea. 0 sarcina scurta a constat In a-i

117
116
cere In primele zile ale tratamentului sa rid ice Paeientului trebuie sa i se expliee ea anxie-
un ziar de pe jos fara sa se spele pe maini. tatea nu va deveni intolerabila ?i ea ea nu va
Sarcinile de expunere se realizeaza "in vivo" dura mai mult de 20-30 min, cat ?i faptul ea
anxietatea face parte din tratament. I se
?i ele trebuie alese progresiv astfellneat sa
expliea, de asemenea, ea dupa 2-3 expuneri,
provoaee un diseonfort moderato De ase-
menea, sareinile trebuie sa eorespunda eu anxietatea tinde sa seada ?i aeesta este
semnul ea psihoterapia are efeet.
stilul de viata al paeientului, astfel Ineat
sueeesul sa asigure autolntarirea. Expunerea trebuie sa se realizeze gradat ?i
sarcinile nu trebuie sa fie atat de dificile incat
Paeientii obsesivi sunt adesea atat de tulbu-
pacientul sa nu poata continua terapia.
rati de problemele lor Incat nu sunt prea eom- Modelarea se refera la situatia in care tera-
plezenti sa efeetueze teme pentru aeasa sau peutulindepline?te in fata subiectului sarcina
nu sunt sineeri In legatura eu Indeplinirea prescrisa. De exemplu, atinge cu mana
acestora. Ei trebuie pregatiti pentru acest gen scaunul de la W.C.
de difieultati prin afirmatii de tipul: Modelarea are doua roluri importante: arata
• Dificultatile de a-?i Indeplini temele sunt pacientului exact ce trebuie sa faca ?i are
frecvente.
funetia de a asigura 0 mai buna cooperare a
• E foarte bine a?a pentru cii ori de cate ori pacientului.
o tema ti se pare dificiJa noi putem afla ceva Terapeutul trebuie sa renunte la modelare pe
mai mult despre problema ta ?i despre modul masura ce terapia progreseaza pentru ca
In care ea te afecteaza. aceasta securizeaza prea mult pacientul.
• E important sa te straduie?ti sa-ti duci la In primele doua saptamani pacientul este
indeplinire sarcina trasata dar daca nu poti, vazut de terapeut de 2-3 ori pe saptamana,
este util sa notezi In detaliu ce anume s-a cate 0 jumatate de ora (?edinta se poate
petrecut, astfel Incat sa putem sa abordam prelungi la nevoie).
mai bine astfel de probleme atunci cand ele In general, nu este indicat sa se incheie
apar In viitor. ?edinta atunci cand nivelul anxietatii paeientului
Introducerea care trebuie facuta pacientului a atins nivelul maxim. gedinta se va prelungi
Inaintea expunerii. Multi terapeuti eonsidera pana cand se produce 0 scadere a discon-
aeeasta etapa deosebit de dificila pentru ea fortului psihic al pacientului. Tratamentul pro-
multi paeienti tree prin stari afective negative greseaza prin intermediul temelor pentru
puterniee in urma expunerii. Cu toate aeestea acasa care sunt sarcini realizate la Inceput
multi paeienti aeeepta sa tolereze aeest nivel impreuna eu terapeutul. In timpul tuturor ?edin-
de stres daea sunt eonvin?i de efieien~atrata- te10r ?i al temelor pentru acasa, pacientul
mentului. noteaza gradul de disconfort psihic, cat ?i ten-

118 119
dinta de a-I neutraliza (tendinta de a declan:;>a :;>ila neutralizarea ei pe plan mental. Astlel, 0
aqiuni ritualiste). pacienta era obsedata de ganduri :;>iimagini In
Pacientul obsesiv este permanent In cautare care membrii familiei sale mureau ?i ea obi?nuia
de asigurari din partea ce/orlalti (ca nu va sa rumineze aceste ganduri cam trei ore pe zi.
infecta pe cineva daca va da mana cu respec- La 0 anamneza mai atenta rezulta urmatorul
tiva persoana sau ca. nu se va infecta pe el model de gandire: gandul obsesiv: fiul meu va
etc.). Din acest motiv este tentant pentru tera- mud pe care II neutraliza prin intermediul gan-
peut sa reduca anxietatea pacientului acor- dului: fiul meu nu va mud ?i prin intermediul
dandu-i asigurari permanente, dar acest imaginii In care fiul ei i:;>idesfa?ura normal
demers este sortit e:;>ecului:;>inu numai atat, activitatea.
se poate produce un cerc vicios Intre pacient In cazul obsesiilor fara compulsiuni deschise,
:;>i terapeut, cerc vicios In cadrul caruia expunerea se face la ganduri ?i acest lucru
pacientul solicita asigurari (ca acel /ucru rau este mai dificil de controlat.
nu se va Intampla) :;>iterapeutul i Ie da. Acest Un punct crucial al tratamentului II reprezinta
cerc vicios tinde sa Imbrace forma unui discriminarea dintre obsesie :;>igandurile neu-
comportament ritualizat care blocheaza abor- tralizatoare. Astfel, gandurile intensive, invo-
darea directa a simptomului obsesiv. Este luntare trebuiesc diferentiate de gandurile pe
indicat ca :;>imembrii familiei sa fie instruiti sa care Ie produce pacientul prin efort voluntar
nu mai dea asigurari permanente pacientului ?i care au menirea sa reduca anxietatea.
9i sa-i raspunda, eventual, cam In felul Tot un comportament mascat (acoperit) de
acesta: Terapeutul mi-a interzis sa raspund la evitare consta In Incercarile pacientului de a
astfel de intrebari. nu se gandi la un anumit lucru.
Pentru ca terapia sa fie eficienta, aceasta trebuie
Procedeele terapeutice (dupa S a I k 0 v ski s
adoptata nevoilor :;>iparticularitatilor pacientului.
?i K irk, 1989)
Terapeutul are nevoie de creativitate :;>isimt al
umorului dar, sub nici 0 forma, el nu trebuie a) Antrenametul de habituare
sa rada de pacient. I se explica pacientului problema punandu-se
Terapia obsesiilor tara comportament accent pe non-predictibilitatea gandurilor :;>i
compulsiv manifest (deschis). Aceste pe rolul neutralizarii mascate.
obsesii sunt niste tulburari dificil de abordat Apoi i se cere pacientului sa se obi~;muiasca
pentru ca e~itarea :;>i comportamentul cu gandurile rele fara sa Intreprinda nimic
compulsiv sunt aproape integral mascate :;>i Impotriva lor.
din acet motiv sunt greu de controlat. Pentru ca gandurile sa devina previzibile ?i
Termenul de ruminare obsesiva este confuz controlabile, se poate proceda In urmatoarele
pentru ca se refera atat la obsesie, ca atare, cat moduri:

120 121
- prin evocare deliberata (formeazii un gand, Procedee de generalizare
mentine-I atat timp cat i'ti spun, apoi opre?te-I; 1. Pacientul trebuie sa asculte caseta In
repetii secventa de mai multe on);
condiiii dificile. (ex. un pacient cu obsesia ca
- scrie ideea respectiva de mai multe ori; va lovi oamenii pe strada, trebuie sa asculte
- ascultarea unei casete pe care este impri- cas eta In timp ce se plimba).
mata propria voce a pacientului care i?i 2. trebuie sa asculte caseta In condilii de
exprima cu voce tare gandurile.
stres, cand e deja anxios (ex. la stomatolog).
Este important ca gandurile neutralizatoare sa
3. varia1ii ale conlinutului casetei (diferite
nu fie Inreg istrate pe caseta (exemplu: "imi voi
ganduri); caseta se poate pune mai tare sau
10vi fiul cu cutitulli; "MJ-mi voi lovi fiul cu mai Incet.
,
cutitul").
Pacientului i se cere sa asculte caseta In Tncele din urma i se cere pacientului sa pro-
duca ganduri obsesive In mod deliberat,
cicluri de cate 30 de secunde ?i nu declan-
geaza ganduri neutralizatoare, timp de '10 procedand In conformitate cu aceea9i sec-
prezentari. venia: un gand, mai multe ganduri, In condilii
Dupa prezentare se discuta cu pacientul ce a variate, fara sa caute sa Ie neutralizeze.
simiit 9i cat de puternica a fost nevoia de Oprirea gandurilor
neutralizare. Procedura se repeta de mai Are drept scop furnizarea unei strategii de a
multe ori. Se pot introduce eventual9i imagini alunga gandurile parazite 9i de a Ie reduce
video. Apoi pacientului i se cere sa exerseze durata. Aceasta tehnica contribuie la cres-
ascultand caseta de doua ori pe zi pana cand terea Increderii In sine a pacientului In ce~a
anxietatea a scazut cu 50% faia de nivelul ce prive9te posibilitatea sa de autocontrol. Se
sau cel mai Inalt din timpul gedinielor de cere subiectului sa reduca durata gandurilor
psihoterapie. obsesive, tara a Incerca sa Ie neutralizeze.
Se accentueaza din nou ideea ca pacientul Pacientul ?i terapeutul realizeaaza 0 lista care
trebuie sa blocheze orice Incercare de cuprinde patru ganduri obsesive, 0 lista mai
neutralizare.
lunga a situaliilor care Ie declangeaza 9i 0
In momentulln care pacientul poate asculta lista alternativa care sa cuprinda 4 ganduri
caseta fara a declan9a ganduri de neutrali- alternative, relaxante 9i interesante (ex. sa ne
zare 9i doar cu 0 anxietate minimala se poate reamintim 0 calatorie agreabila, un eveniment
Inlocui gandullnregistrat cu un altul 9i proce- sportiv sau 0 scena dintr-un film).
dura se repeta. Este absolut necesar ca gandurile neutraliza-
Odata ce pacientul s-a obi9nuit cu 1-2 gan- toare sa nu fie incluseIn Iista iniliala de ganduri.
duri obsesive, se poate obiine cu u9urinia Fiecare gand obsesiv este evaluat sub as-
generalizarea.
Pectul disconfortului, cat si, al vivacitatii
, sale.
122
123
Tn cadrul primei ~edinte i se explica l?i i se In perioadele relativ lini9tite, cand pacientul nu
demonstreaza subiectului In ce consta metoda. e tulburat de ganduri obsesive intense.
,poresc sa stai foarte relaxat cu ochii Inchi~i. Dupa 0 practica de aproximativ 0 saptamana,
Ifi voi descrie o· scena care i'fi va actualiza pacientul e Incurajat sa utilizeze metoda
obsesiile. Doresc sa ridici mana sus imediat
pentru a Inlatura ganduri u~:;or sau moderat
ce fi-au venit gandurile obsesive, chiar daca perturbatoare care apar In timpul zilei. Treptat
nu am terminat de descris scena ".
el trebuie sa treaca la oprirea unor ganduri tot
Apoi terapeutul descrie 0 scena "semnal" mai deranjante. In aceasta etapa se cere
declanl?ator al unui gand obsesiv al pacientului. pacienlilor sa intre In situaliile pe care Inainte
Imediat ce pacientul ridica mana, terapeutulli Ie evitau. Se subliniaza faptul ca la Inceput
spune cu 0 voce puternica STOP! ~i apoi II succesele vor fi limitate 9i ca acele ganduri
Intreaba ce sMa Intamplat cu gandul obsesiv. suparatoare vor fi alungate, la Inceput, doar
Cuvantul STOP! nu poate fi pronuntatin public, pentru moment, dar pe masura ce se exer-
dar se poate asocia pronuntarea lui mentala cu seaza, progresele nu se vor lasa prea mult
oprirea gandurilor. Procedura trebuie repetata a9teptate.
de mai multe ori, pacientul fiind instruit ca la
cuvantul STOPI sa se com ute mental, imagi- Model de terapie pentru tulburarile obsesiv-
nandu-l?i 0 scena alternativa pe care trebuie sa compulsive u~oare ~i moderate (dupa
~i-o reprezinte In detaliu. gedinta continua cu , J e an B a e r, 1977)
Fen s t ern h n e i m si
un antrenament de 10 minute de oprire a gan- a) Blocarea reacfiei compulsive.
durilor cu declan~area unor ganduri ~i imagini Subiectului i s-a format deprinderea de a avea
alternative. Pacientul este lasat sa-~i reprezinte anumite ganduri obsesive 9i In acela9i timp el
scena alternativa timp de 1 minut, cu 0 pauza devine anxios din cauza acestora. Ducerea la
de 30 secunde pentru relaxare, Inainte de a Indeplinire a ritualului II elibereaza de anxie-
nota pe scala gradata disconfortull?i vivacitatea tate, ritu~lul aciionand ca un fel de "fuga" din
reprezentarii. situatie.
, In acelasiI timp, iesirea
I din situatie
, prin
Apoi i se spune pacientului: "Doresc sa obfii intermediul ritualului nu face decat sa Inta-
un autocontrol mai bun asupra metodei. Acum reasca reaqia anxioasa pentru ca nu Ii per-
eu voi descrie scena ~i In momentul In care Ifi mite subiectului sa afle faptul ca lucrul de
vin gandurile obsesive, spune-fi In gand care el se teme eel mai mult nu se va petrece
STOPf ~i descrie-fi, tot In gand, scena alter- cu adevarat. Din acest motiv este indicat ca
nativa. Cand ai reu~it sa-fi reprezinfi scena pacientul sa nu mai evadeze din situatie prin
alternativa, ridica mana sus". intermediul ritualului obsesiv. In cazul in care
Temele pentru acasa se realizeaza In l?edinte ducerea la Indeplinire a ritualului este blocata,
zilnice de oprire a gandurilor care se realizeaza subiectullnvaland sa Infrunte gandurile obse-

124 125
sive cu calm, acestea se vor opri In cele din dinti In buzunar, sa se spele In mod compulsiv
urma. pe maini ~i sa numere l?i sa rea~eze hainele
b) Contractul de prelntampinare a comporta- pe umera~e In dulap.
mentului compulsiv. Contractul terapeutic utilizat In acest caz a
fost urmatorul:
Acest contract are la randuf sau, drept scop,
sa ajute subiectul sa blocheze reactiile de tip Cornel trebuia sa se abtina timp de 0 sapta-
compulsiv l?i implica urmatoarele etape: mana ~a verifice l?i sa real?eze hainele In
- pacientul trebuie sa-l?i precizeze c1ar ce tip dulap. In cazulln care pacientul se iinea de
de comportament dorel?te sa blocheze (sa cuvant, soiia trebuia sa invite prieteni la masa,
verifice daca ul?ile sunt Incuiate, sa se spele In caz contrar soiia nu invita pe nimeni. Daca,
pe maini de nenumarate ori etc.); soiul rewi'ea sa se abiina de la ritual timp de
- sa precizeze ce recompensa ar dori sa trei saptamani, cei doi urmau sa ia masa In
obtina de la partenerul sau pentru ca nu mai ora~ cu prietenii.
duce la Indeplinire secventa patologica de Interesant este faptul ca pe masura ce Cornel
comportament (sa primeasca un cadou, sa a reul?it sa-l?i controleze gandurile obsesive l?i
mearga la restaurant etc.); comportamentele ritualiste, a iel?it la iveala
- sa specifice exact ce anume trebuie sa faptul ca pacientul nutrea senti mente de osti-
faca pentru a primi recompensa (de pilda, sa litate faia de soiia sa, sen!imente pe care era
nu dea curs activitatii ritualiste timp de 2 zile). incapabil sa Ie exprime. In aceasta etapa a
Dupa ce subiectul a reul?it sa cal?tige premiul terapiei, subiectul a fost Invaiat sa-l?i exprime
dorit, se poate trece la crel?terea treptata a deschis sentimentele de nemuliumire l?i ostili-
intervalului cand acesta nu va Indeplini ritualul tate, ceea ce a contribuit In finalla Imbunata-
obsesiv: 3 zile, 0 saptamana, 0 luna etc.), iirea relaiiei de cuplu.
marindu-se eventuall?i valoarea recompensei. c) Destructurarea modelului patologic al
Prezentare de caz: Cornel, profesor de bio- gandirii necontrolate.
logie, un individ sociabil l?i amator de petre- Un prim pas In realizarea acestui deziderat II
ceri, era permanent dominat de ganduri reprezinta achiziiionarea deprinderilor de
obsesive legate de moarte ("mama va face un relaxare, deoarece cu cat subiectul este mai
atac de cord", "daca fiul meu pleaca In Incordat, cu atat este mai stapanit de gandu-
Germania, precis ca' avionul se va prabul?i", rile produciitoare de anxietate. De aceea, Inva-
"sotia mea se va Imbolnavi de cancer" etc.). iarea relaxarii reprezinta 0 metoda indirecta
Pentru "a preveni" producerea nenorocirilor de autocontrol a gandurilor negative. Din nefe-
respective, Cornell?i-a pus la punct un ritual ricire Insa, majoritatea pacieniilor obsesivi au
foarte complicat: obil?nuia sa se spele pe dinti dificultaii In Insul?irea relaxarii, pentru ca sunt
de patru ori pe zi, purtand pasta l?i periuta de permanent bombardaii de gandurile perturba-

126 127
toare referitoare la tot felul de nenorOClrl "Poti sa faci In a9a fellncat picioarele tale sa
posibile (ace9ti pacienti afirma adesea: "imi devina tot mai grele 9i mai relaxate?"
simt corpul relaxat, dar gandurile nu-mi dau "Poti sa asculti sunetul propriei tale
pace"). respiratii?"
Fen s t ern he i m 9i J e an B a e r (1977) "POii sa respiri calm 9i lini9tit a9a cum faci
propun pentru aceasta categorie de subiecti atunci cand dormi?"
urmatorul exercitiu, menit sa contribuie la "Poii sa-ii imaginezi 0 scena placuta 9i sa te
obtinerea unui mai bun autocontrol asupra gande9ti la cuvantul calm?"
gandurilor negative. "Poii sa faci In a9a fellncat Intregul tau corp
Pacientului i se cere sa se ageze Intr-o pozitie sa se simta calm 9i relaxat?"
confortabila, agezat pe un fotoliu sau Intins pe "Calm si , relaxat....."
o canapea, cu ochii Inchi?i 9i sa raspunda In "Calm si , relaxat....."
limbaj interior la Intrebarile adresate de Se acorda 0 pauza de 10 secunde dupa care
terapeut (se poate utiliza 9i 0 caseta). subiectul poate deschide ochii, continuand
Raspunsul poate fi da, nu, poate, uneori sau sa ramana relaxat. Intregul exercitiu dureaza
este posibil ca subiectul sa nu dea nici un In jur de 5 minute 9i trebuie practicat pana
raspuns! cand subiectul Invaia Intrebarile 9i devine
"Poti sa faci In a9a fellncat pleoapele tale sa capabil sa 9i Ie adreseze singur In gand chiar
devina tot mai grele, din ce In ce mai grele?" In situaiii de viaia In care se simte tensionat.
"Poti sa faci ca bratul tau drept sa devina mai Pacientul este instruit ca imediat ce Ii vine In
relaxat decat bratul stang?" minte un gand obsesiv de care dore9te sa se
"Poti sa-ti imaginezi ca prive9ti un obiect In debaraseze sa-?i spuna In limbaj interior
departare?" STOPf 9i apoi calm 9i sa-9i relaxeze
musculatura.
"Iti poti imagina ca te afli pe malul unui lac 9i
ca admiri un apus de soare? In cazulln care tehnica blocarii nu da rezulta-
"Iti poti imagina cum ar arata tabloul care tele scontate, se poate aplica tehnica inversa
oglinde?te apusul soarelui realizat de un In cadrul careia gandurite negative sunt hiper-
pictor modern?" bolizate pana la ridicol. Astle I 0 secretara era
"Poti sa-ti reprezinti mirosul de caP9uni obsedata de gandul ca va fi concediata
proaspete?" pentru ca nu este suficient de con9tiincioasa.
"Poti sa-ti aminte9ti ce gust avea Inghetata Terapeutul i-a indicat sa-?i spuna un text de
atunci cand erai copil?" tipul urmator:
"Iti poti imagina cum arata un lac pe timp de "Voi face 0 gre?eala mica ?i aceasta va duce
primavara?" la falimentul firmei. Voi fi data afara ?i voi
"E9ti capabil sa numeri culorile curcubeului?" ajunge la inchisoare. Cand ma voi elibera nu

128 129
i'I'

ma va mai angaja nimeni ?i voi ajunge sa din urma prin a-I crede, ori acest lucru li;>i
cer?esc pe treptete bisericii". !acea subiectullui Insu)li.
Pacienlii obsesivi sufera de 0 teama care In acest caz a fost utilizata tehnica relaxarii,
izvora)lte din interiorul fiinlei lor,iar ritualurile cu sugestii de'lntarire a eului, combinata cu
obsesive produc doar 0 u)lurare de moment. tehnica opririi gandurilor negative 9i cu cea a
Orice eliberare de ganduri negative are un combaterii sentimentului de neajutorare
caracter accidental )li nu este consecinla dobandita. 9tefan a primit drept sarcina tera-
autocontrolului exercitat de subiect asupra peutica sa-)li fadi mici placeri, 9i el a decis sa
starilor sale psihice. Aceasta situalie conduce manance Inghelata la desert 9i sa se Inscrie
la starea denumita llneajutorare dobandita", la un cerc de karate.
care, la randul sau induce depresia, care, de Pentru cresterea autostimei i s-a recomandat
cele mai multe ori evolueaza In paralel cu sa cumper~, din cand In cand, cate un mic
gandurile )li comportamentele obsesive. dar sOliei, deoarece pacientul se considera
Subieclii care sufera de obsesii sunt perma- incompetent In calitate de sOl. Pe masura ce
nent preocupali sa se elibereze de teama )li a izbutit sa-9i controleze comportamentul prin
din acest motiv Ie ramane relativ pulin timp )li care li;>i oferea satisfaciii personale, el a
energie pentru activitali agreabile, fapt ce Inceput sa-9i controleze 9i gandurile negative
conduce la accentuarea depresiei. legate de propria persoana 9i a devenit ceva
~tefan, un economist In varsta de 40 de ani, mai asertiv 9i mai pulin depresiv.
s-a prezentat la psihoterapie pentru 0 depresie
moderata )li idei obsesive legate de ineficienla
personala. Pacientul nu facea altceva decat
sa-)li gaseasca permanent defecte )li neajun-
suri. Se critica pentru modulln care lucra la
firma, pentru faptul ca nu facea suficient
pentru gospodarie, pentru ca nu se ocupa de
copii, el considerand chiar ca nu este sufi-
cient de bun pentru solia sa. Datorita dispo-
ziliei depresive, nevoile )li performanlele sale
sexuale s-au redus simlitor. Interesant este
faptul ca pacientul nu putea gasi nici un
element pozitiv la propria persoana. Tera-
peutul i-a explicat ca daca cineva i-ar spune
de cate doua sute de ori pe zi cat este de rau
)li de ineficient, el (terapeutul) ar sfar)li, In cele

130 131
PSIHOTERAPIA ANXIETATII LEGATE sprijine. Ulterior au fost realizate 9i tentative
DE PROBLEMELE SEXUALE ale terapiei sexuale menite sa ajute l?i pe
subieclii care nu au la dispozilie un partener.
Disfuncliile sexuale au drept cauza atat factori
fiziologici cat l?i psihici. Este important de
stiut
, ca si
, In cazul factorilor fiziologici, factorii
psihologici secundari nu fac decat sa com-
plice situalia.
Inilial s-a considerat ca disfuncliilesexuale au Natura disfunctiilor
, sexuale. 0 definitie ,
drept cauza experienlele timpurii din copilarie, coreeta a disfuncliilor sexuale 0 reprezinta
experienlele legate mai ales de anormalitalile perturbarea persistenta a modelelor sexuale
sexualitalii infantile, cat )'i de interrelaliile de interes 9i raspuns.
§lnormale dintre parinte l?i copil. Disfunctiile sexuale se delimiteaza de devia-
Intre anii 1950-1960 abordarea comporta- iiile sex~ale, care reprezinta comportamente
mentalista, mai ales desensibilizarea sistema- care se deosebesc sub aspect calitativ de
tica a Inceput sa fie utilizata cu succes In cele sexuale normale 9i sunt nocive pentru alii
cazul disfuncliilor sexuale. Acest demel's tera- oameni. Aceasta definilie nu e pe deplin satis-
peutic se baza pe supozilia conform careia faditaare pentru ca, pe de 0 parte este dificil
cele mai multe comportamente sexuale pato- de circumscris compartamentul sexual normal,
logice sunt comportamente Invalate, au la iar pe de alta parte faptul ca un camparta-
baza anxietatea l?i ele pot fi modificate utili- ment sexual este calificat drept disfunciional
~and principii derivate din teoriile 'nvalarii. depinde de mai mulli factori; daca partenerul
In 1970 a aparut celebra lucrare a lui considera ca este a problema, iar aceste
Mas tel's l?i J 0 h n son "Human sexual expectaiii pot fi influeniate de apinia priete-
inadequacy" (Inadecvarile sexuale la am), nilar, mass media sau apinia unar medici
lucrare care sta la baza psihoterapiilor (Hawtan, 1989).
comportamentale mod erne In problemele Nu a fast elaborata pana acum a clasificare
sexuale. In cadrul acestor terapii accentul satisfacatoare a disfuncliilor sexuale. In general
cade pe dezvoltarea deprinderilor de se accepta drept criterii interesul sexual, acti-
comunicare, educalie )'i implicarea ambilor yare sexuala, argasmul 9i alte probleme. Alii
parteneri In rezolvarea problemei. factori care trebuie luaii In considerare sunt
Terapia sexuala se utilizeaza In tratamentul periaada de debut 9i gradul de extensiune al
cuplurilor cu probleme pentru ca este dificil tulburarii.
de ajutat altfel un subiect cu probleme Termenii tulburare primara 9i secundara se
sexuale care nu are un partener care sa-I refera la faptul daca tulburarea a fast pre-
,I
132 I 133
I
Cauzele tulburarilor sexuale se refera la:
zenta de la Inceperea activita1ii sexuale sau a
debutat dupa 0 perioada de func1ionare • Gauze fiziologice: boala, opera1ii, diverse
sexuala satisfacatoare. Termenii total ~i situa- tratamente (8 a n c r 0 ft, 1983; H a wt 0 n ,
tional se refera la faptul ca tulburarea sexuala 1985,1987).
este prezenta In toate situa1iile sau doar In Chiar ~i In aceste cazuri factorul psihologic
unele din acestea (sex adecvat cu partenerul accentueaza tulburarea 9i terapia cognitiv-
obi~nuit dar nu ~i cu alt partener, activitate comportamentala este indicata.
?exuala prin intermediul masturba1iei etc.). • Factori predispozanti (Iipsa de Incredere In
In cadrul fiecarei tulburari sexuale exista nenu- sine; pubertate Intarziata).
marate varia1ii ca de pilda, In cazul tulburarii • Factori precipitatori (el?ec sexual sub
de erec1ie exista barba1icare realizeazaereqia influenta alcoolului).
cu partenera, dar pierd In timpul actului sexual, • Factori care mentin tulburarea (anxietatea
barba1icare ob1indoar 0 ereqie partiala, barba1i anticipatorie la fiecar~ tentativa de act sexual).
care ob1in erec1ia doar cand sunt singuri (In Disfunc'ii sexuale la femei
timpul masturbarii) ~i barba1i care nu au 1. Scaderea interesului sexual-libido scazut:
erec1ie In nici un fel de situa1ie. • variaza considerabil de la 0 femeie la alta;
Upsa satisfac1iei sexuale reprezinta 0 pro- • se reflecta In frecventa actelor sexuale cu
blema importanta pentru care indivizii sau
cuplurile solicita psihoterapia (fara sa existe partenerul, ganduri c'u con1inut sexual,
masturbare;
de fapt disfunc1ii sexuale). Mul1i din ace~ti
• se asociaza frecvent cu dificulta1i rela1io-
subiec1i nu se refera la vreo disfunc1ie
nale ~i depresie (H a w ton ~i Cat a Ian,
anume, ci la absen1a satisfac1iei sexuale. La
1986; We i ss man ~i Pay ke I, 1974).
aceasta situa1ie I~i pot aduce contribu1ia 2. Activare sexuala scazuta: reducerea ras-
factori varia1i cum ar fi:
punsurilor fiziologice normale (exemplu:
• dificulta1i rela1ionale;
• partenerii nu se mai considera atragatori lubrefierea vaginului) la stimulare sexuala ~i
unul pe celalalt; lipsa senza1iilor asociate cu excita1iasexuala:
• plictiseala ~i monotonia. • este fireasca la menopauza ~i dupa nal?tere.
Uneori aceasta problema poate fi secundara 3. Deficienta de orgasm: absenta sau
lipsei de interes sexual (8 a n c r 0 ft, 1983). orgasm foarte rar. Terapeutul trebuie ~a dife-
In afara disfunc1iilor sexuale, sau a lipsei de f ren1iezeacele femei care nu ob1in orgasm cu
satisfac1ie sexuala, pacien1ii se pot adresa partenerul, dar 11 ob1in prin masturbare, de
cele care nu s-au masturbat niciodata.
speciali~tilor l?i pentru alte probleme, cum ar
fi, de pilda: depresie, insomnie, probleme Deficien1a orgasmica secundara se asociaza
I

ginecologice sau lipsa fertilita1ii. ! de obicei cu dificulta1i rela1ionale.


II
134 ! 135
I

I
4. Vaginism: act sexual imposibil sau extrem • de regula reprezinta 0 tulburare primara;
de dureros datorita unui spasm vaginal care • masturbarea rapida poate fi un factor
Impiedica penetrarea. pred ispozant;
Poate aparea dupa un traumatism al vaginului • frecventa la tineri la Inceputul vie1iisexuale;
• frecventa In stari de stres;
sau In urma unei infeciii.
Multe din aceste femei au idei gre?ite cu • numai In cazulln care este persistenta este
privire la sexualitate. Multe din ele sunt altfel considerata simptom.
normale sub aspectul responsivitaiii sexuale 4. Ejaculare lntarziata sau absenta:
(Duddle, 1977). • este 0 tulburare relativ rara, care afecteaza
5. Dispareunia - act sexual dureros. atat ejacularea cat ?i orgasmul;
• trebuie distinsa de tulburarea datorata unor
Durerea poate fi superficiala, medie (datorita
cauze fiziologice (prostatectomie) sau medi-
lipsei excita1iei, infeciiilor vaginale, unor chis-
ca1ie (tioridazin), cand subiectul are orgasm
turi) sau profunda (infec1ie pelviana!.endome-
dar nu ejaculeaza.
trita sau lipsa activarii sexuale). In aceste
Ejacularea se poate ob1ine In timpul mastur-
cazuri se indica controlul ginecologic.
barii dar nu :;;icu 0 partenera, numai In somn
Disfunctiile sexuale la barbati. sau deloc (In acest din urma caz se suspicio-
1. Interes sexual scazut: poate fi consecin1a neaza 0 cauza fizica).
unei tulburari de erec1ie, a dificulta1ilor rela1io- Cand ejacularea este Intarziata, stimularea
nale sau a depresiei. Trebuie exclusa cauza sexuala trebuie sa fie prelungita un timp neo-
organica (hipoganadism). bi:;;nuitde lung pana ca ea sa apara.
2. Tulburarea de erectie: 5. Ejaculare dureroasa £?idispareunie: sen-
• este cea mai raspandita tulburare pentru za1iede durere sau arsura dupa ejaculare, de
care se solicita psihoterapia; regula este rezultatul unei infec1ii (uretrita,
• are forme diverse; prostatita etc.).
• mecanismul erec1iei este influen1at de 0 Dispareunia este un act sexual dureros, de
varietate de factori psihologici (anxietate, dis- regula datorata unor cauze organ ice.
tragere, expectaiia performaniei) ?i fiziologice: Factorii psihologici care pot contribui la
(diabet, probleme circulatorii, leziuni ale disfunctiile sexuale (dupa H a wt 0 n, 1989)
coloanei vertebrale, medica1ie antihiperten- Factori predispozanti:
siva). • Educaiie restrictiva: atitudinea parin1ilor e
3. Ejaculare precoce: distorsionata sau provoaca inhibiiia sexuala;
• este dificil de definit, de regula este bine sa • Relaiiile familiale perturbate, lipsa afec1iunii;
se solicite ?i opinia partenerei, pentru ca unii • Experienie sexuale timpurii cu caracter
oameni au expectaiii neraiionale; psihotraumatizant: viol, incest;

136 137
• Upsa educaiiei sexuale. au diverse dificulta1i legate de via1a sexuala,
iar majoritatea acestor dificultaii au drept
Factori precipitatori: cauza anxietatea.
• Relaiii perturbatoare cu • E?ecuri re- Fensternheim si
, Jean Baer (1977) se
partenerul petate
refera la urmatoarele aspecte ce pot constitui
• Na?terea unui copil (aici • Depresie
Anxietate semnale de alarma In legatura cu existen1a
dfficultaiile sexuale pot apare •
unor probleme sexuale:
?i datorita unor factori fiziolo- • Experienie
sexualetrau- • Evitarea deliberata a relaiiilor sexuale.
gici sau datorita depresiei);
• Infidelitatea; matizante Aceasta nu se refera la faptul ca 0 persoana
Varsta poate sa nu fie la un moment dat Intr-o dispo-
• Disfunciii ale partenerului. •
• Reaciia psi- zitie potrivita pentru a Intretine relatii sexuale,
hologica la
d la evitarea sistematica ~ acesto'ra, evitare
unii factori care devine 0 obisnuinta.
organici. Observa1i-va propriul ~omportament 9i verifi-
ca1i daca nu cumva inhiba1i orice manifestare
Factori care mentin tulburarea:
de afec1iune care ar putea conduce la rela1ii
• Anxietatea de perfor-. Upsa atraciiei faia sexuale.
mania; de partener;
• Evitarea rela1iilor sexuale fara ca subiectul
• Teama de e?ec (de • Relaiii conflictuale; sa fie constient de acest lucru. Subiectii
pierdere a ereciiei); • Teama de intimi-
invoca tot f~lul de motive pentru a evita sexu'l;
• Solicitarile partene- tate emoiionala;
rului; • Informaiii sexuale oboseala, indispoziiie, faptul ca au prea mult
de lucru etc.
• Comunicare insufici- insuficiente despre
• Transformarea relatiei sexuale Intr-o rutina
cienta Intre parteneri; modul cum se rea-
zilnica. '
• Culpabilitate (even- lizeaza stimularea
tuallegata de 0 relaiie partenerului; • Subiectul este Ingrijorat In legatura cu
extraconjugala) .• Joc erotic prelimi- diverse aspecte legate de viata sa sexuala: se
nar insuficient teme ca are fantezii prea bogate sau, dimpo-
(astfelmcat parte- triva, ca nu are fantezii, ca are dorinte inac-
nera nu e excitata); ceptabile etc.
• Depresie; • Existen1a unei disfunc1ii sau a unei perver-
• Anxietate. siuni sexuale.
A?a cum am mai subliniat, experiii sexologi Trebuie subliniat faptul ca In Europa ?i
America activitatea sexuala este Inalt investita
estimeaza faptul ca mai mult de jumatate din
cuplurile din Europa de vest ?i Statele Unite emotional
, si
, din acest motiv, fricile si
, anxie-

138 139
tatea pot sa conduca la blocarea acesteia, duca la contopirea celor doi parteneri Intr-o
generand insatisfaciii 9i inhibi~ii. singura fiin~a. Se ajunge la Implinirea sexuala
Inainte de a trece la un program de psiho- prin intermediul sentimentului de dragoste 9i
terapie care sa conduca la reducerea anxie- invers, la Implinirea dragostei prin intermediul
ta~ii legate de domeniul vie~iisexuale, persoa- sexului.
nele care au astfel de probleme trebuie sa 5. Asa cum este posibil sa ne eliberam si de
cunoasca urmatoarele aspecte: alte lrici, fobii 9i anxietaii, putem sa n~ eli-
1. Deoarece activitatea sexuala este In beram si de cele al caror continut se refera la
primul rand 0 activitate fizica, arice disconfort domeni~1vieiii sexuale. '
fizic afecteaza aceasta activitate. Din acest Temerile care influenteaza viata sexuala
motiv, nu trebuie sa ne grabim sa punem (Fensternheim 9i /ean Ba~r, 1977).
orice disfunc~ie sexuala pe seama unor factori Autorii sunt de parere ca arice fel de teama
de natura psihologica. poate influenta viata sexuala, dar ca exista, In
AsHel, durerile din timpul actului sexual pot principal, trei cat~gorii mai importante care
avea drept cauza 0 leziune a colului uterin, iar afecteaza acest domeniu al existeniei:
o tulburare de erectie
, poate fi consecinta , unei 1. Temeri externe sau tangentiale
tulburari endocrine. Din acest motiv, Inainte Acestea Isi , au originea In viata cotidiana si In
"

de a Incepe psihoterapia, este indicat un experieniele anterioare ale subiectului care


control medical de specialitate. nu au 0 legatura directa cu viaia sexuala sau
2. Activitatea sexuala a omului este condusa cu relaiia de cuplu. Astlel, un individ poate
In primul rand de creier 9i apoi de glandele suferi de fobie de Intuneric si din acest motiv
endocrine. Aceasta Inseamna ca toate expe- nu poate face dragoste decat cu lumina
rien~ele anterioare, precum 9i toate gandurile aprinsa, ceea ce poate sa-I deranjeze pe
si atitudinile prezente sau trecute influenteaza partenerul sau; 0 femeie tanara putea fi foarte
~ctivitatea sexuala prezenta. ' u90r activata sexual, dar ea nu ajungea
3. N0iiunea de partener neimplicat este mult niciodata la orgasm. 0 anamneza amanuniita
exagerata. Fricile, anxietatile,
, afectiunea,
, tan- a evideniiat faptul ca pacienta suferise In
dre~ea, dragostea pe care cineva Ie manifesta, copilarie de astm bronsic si orice modificare
interaqioneaza cu cele ale partenerului, am- a ritmului ei respirator ~ In~paimanta.
plificandu-se. Astlel, daca unul din membrii ~. Temeri legate de relatia interpersonala:
cuplului are probleme, acestea II vor afecta 9i In aceasta categorie putem include teama de
pe celalalt. respingere, de a nu fi Inieles de partener, de
4. Intr-o rela~iede dragoste, obiectivul activi- a fi utilizat de acesta, sau teama de a da frau
ta~iisexuale trebuie sa fie 0 comunicare plenara liber sentimentelor (daca Ii arat ce simt cu
atat pe plan fizie, cat 9i psihic care sa con- adevarat, el va profita de mine).

140 141

-JIi
Viaia sexuala poate fi influentata negativ ;>ide carora subiectul sa adreseze In mod deliberat
conflictele si , resentimentele existente In cadrul
cuplului. Uneori certurile ;>iconflictele contri- remarci tandre sotiei. Odata ce teama de
exprimare a trairilor afective pozitive a scazut,
buie la Imbunataiirea calitaiii vieiii sexuale,
cei doi soti, nu au mai avut nevoie de conflicte
alteori dimpotriva, 0 blocheaza (cum pot face
dragoste cu el daca m-a suparat atat de tare). pentru a avea relaiii sexuale normale.
Prezentare de caz: Mihai si Elvira, doi soti In Frecvent se manifesta la persoanele cu pro-
jurul varstei de 25 de ani: s-au prezentat la bleme si , teama de a nu-si deceptiona parte-
"

cabinetul de psihoterapie pentru urmatoarea nerul, teama ce Imbraca forma unei presiuni
problema de cuplu: ei se certau violent, dURa continue pe care individul 0 simte din partea
care Intreiineau relaiii sexuale excelente. In partenerului sau. Acesta este atat de con-
situatia In care aveau contacte sexuale Intr-o centrat pentru a detecta diverse semne de
perio'ada de lini;>te,totulle parea monoton ;>i dezamagire pe care le-ar putea manifesta
lipsit de viaia. Adesea, Elvira II provoca pe celalalt, Incat nu se mai poate bucura de
Mihai In mod deliberat pentru a se ajunge la
relaiia intima.
relatiile sexuale realizate cu intensitate maxima.
3. remeri specifice legate de sfera vieti;
Tot~1a mers relativ bine pana In momentulln sexuale
care Mihai a Inceput sa-;>ipiarda controlul ;>i
• Teama de a nu funciiona adecvat In plan
sa-;>iloveasca soiia cu salbaticie.
sexual, sau asa-numita anxietate de perfor-
Anamneza a evideniiat faptul ca Mihai se
temea teribil sa-9i exprime sentimentele de mania. In astlel' de cazuri, subiectul deplaseaza
tandreie pentru ca In copilarie, pariniii II accentul pe modulln care funqioneaza;>i nu pe
manipulau purtandu-se dragui cu el ;>i obli- placerea proprie ;>ipe cea a partenerului sau
gandu-I sa faca lucruri pe care nu dorea sa Ie pe comunicarea interpersonala. Frecvent
faca. Ca rezultat, el a devenit neincrezator In subieqii cu astlel de probleme se tem de faptul
sentimentele de tandreie proprii sau In ale ca nu vor avea ereciie, ca 0 vor pierde pe
celorlalii. Astfel, de;>i0 iubea sincer pe Elvira, parcurs, sau ca nu vor atinge orgasmul. Acest
el I;>i reprima sentimentele pozitive ;>i Ie tip de temeri conduce la alte remeri cu caracter
exprima doar pe cele negative, putand sa se secundar, cum ar fi de pilda:
comporte spontan doar atunci cand era furios . • Teama ca partenera sau partenerul va fi
In acest caz, terapia a avut ca obiective sa nesatisfacut. Daca acesta Isi , va da seama de
corecteze gandurile iraiionale ale subiectului dificultqtea subiectului, ea II va preiui mai
In legatura cu exprimarea sentimentelor de tan-
puiin, fapt ce Ii determina sa interpreteze orice
dreie, precum ;>itrasarea unor sarcini In sfera comentariu, oricat de nevinovat, ca un semn
comportamentala, sarcini prin intermediul
de disprei.
142
143
In astfel de situaiii barbaiii, dar mai ales
femeile Incearca sa-si mascheze dificultatile mai multe probleme pana cand i s-a reinstalat
mimand orgasmul. ' , impotenia.
• teama de a nu fi umilit In public, apare mai Uneori, chiar anticiparea faptului ca partenerul
ales la barbaii, care sunt terorizaii de ideea ar putea avea probleme, altereaza relaiia intima.
ca ceilalii ar putea afla problema lor 9i ar Astfel, 0 studenta a afirmat ca ea 9i-a pierdut
putea sa-;>ibata joc de ei; interesul pentru sex pentru ca a Inceput sa se
• teama de dificultaiile sexuale ale partene- teama de faptul ca prietenul ei nu va avea
rului; subiectul cu astfel de probleme consi- , 0 va Invinovati
erectie, •.. , pe ea si
, In cele din urma
dera ca daca partenerul sufera de vreo dis- o va parasi. Inainte de a-i veni aceasta idee,
functie sexuala Inseamna ca ceva este In nere- totul Intre ei mergea bine. Ea nu a discutat
gula 'cu el ("dadi a? fi fost un barbat adevarat, niciodata problema In mod deschis cu baiatul,
ea ar fi avut orgasm sau daca a? fi fost 0 In schimb i-a transmis starea ei de nervozitate
femeie adevarata, el nu ar fi avut probleme'j. care I-a facut, In cele din urma, sa devina
Aceste temeri produc frustrari ;>i comporta- impotent.
mente de evitare, fapt ce amplifica anxietatea • Teama ca subiectul este anormal sub
de inadecvare a celuilalt. Astfel, subiectul fie aspect sexual, aceasta team a implidind
ca arunca Intreaga vina asupra celuilalt, fie 19i urmatoarele componente:
asuma Intreaga responsabilitate a egecului, • teama ca subiectul nu se Incadreaza Intr-o
ambele comportarnente fiind disfunciionale. norma statistica, tara a iine seama de faptul
Prezentare de caz: Matei, un inginer In varsta ca, la fel ca si In alte sfere ale vietii psihice si
de 36 ani, a prezentat tulburari de dinamica somatice, e~ista mari diferente' , interindivi-
sexuala In timpul primei casatorii. EI a urrnat duale; de regula aceste probleme apar dato-
tratarnent psihoterapeutic, dupa care impo- rita unei insuficiente educatii , sexuale stiinti-
"

tenia s-a rezolvat. Datorita altor probleme fice, subiectul avand informaiii fragmentare,
legate de relaiiile interpersonale, el s-a decis din lecturi facile sau filme, sau din povestirile
totU9i sa divorieze. Dupa divori, Matei a avut fanteziste ale unor prieteni, care I;>i exage-
relatii
, sexuale norrnale. Cand s-a casatorit a reaza mult performaniele In acest domeniu.
doua oara, soiia sa, la care iinea foarte mult, Astfel, foarte mulii barbaii tineri I;>i fac
nu putea ajunge la orgasm In timpul actului probleme In legiltura cu lungimea penisului.
sexual obi9nuit, ea putand obiine aceasta stare • teama de perversiuni sexuale; unii subiecii
doar prin stimulare c1itoridiana. Desi sotia i-Co. obiin satisfaclii de pe urma unor activiUiii
spus ca nu este vina lui 9i di ea a func1ionat sexuale mai speciale, dupa care Incep sa se
totdeauna asa, afirmand ca relatiile sexuale Ii teama daca nu cumva sunt perver;>i.
dau satisfactie,
, Matei a Inceput 'sa-si, faca tot De regula sexologii contemporani sunt de
parere ca putem considera ca fiind activitaii
144
145
sexuale normale toate acele comportamente Intre doi oameni care doresc sa devina 0
liber consimtite 9i care au loc Intre adulti de sexe singura fiinta.
diferite chiar daca. acestea pot sa iasa din
Din cele aratate mai sus, rezulta ca majori-
standardele general admise de publicul larg.
tatea dificultatilor sexuale psihogene au la
• teama de a nu fi inhibat In plan sexual, se baza anxietatea.
datoreaza faptului ca multe persoane, mai
Subiectul care dore9te sa se elibereze de
ales In societatea occidentala 19i aleg drept
anxietate 9i stari cu caracter fobic, trebuie sa
modele de comportament sexual filmele sau
cunoasca natura reala a temerilor sale 9i apoi
revistele pornografice. Aceasta Inseamna nu sa Incerce sa Ie modifice.
numai ca se poate face orice Intre doi adulti
de sexe opuse, dar ace9tia chiar se simt obli- Exploatarea , ,
si cunoasterea propriului corp
gati sa faca tot ce au vazut 9i chiar sa obtina Pentru femei: Cautati sa va cunoa9teii corpul.
satisfactii, ceea ce nu este totdeauna ade- Pentru aceasta priviii-va goala In oglinda 9i
varat pentru toata lumea. observaii ce anume va place 9i ce nu la dum-
Alte temeri din domeniul vietii sexuale.
neavoastra. Examinaii cu ateniie, tot In oglinda,
Speciali9tii sustin ca pot exista m~lte astfel de zonele genitale 9i observaii cum va simW:
temeri cum ar fi: teama de sarcina, de pier- mandra, rusinata, vinovata sau speriata?
dere a potentei (nu mai sunt barbatul de alta Pentru biirbati: Tncercati sa deveniii narcisic.
data), de Imbatranire (el nu ma va mai dod; eu
Admirati-va gol In oglinda, Incordand l?i
am patruzeci de ani £?iel 42 t;i oricand ,£?i relaxand mU9chii asemenea unui atlet. Obser-
poate gasi 0 femeie de 20 de ani), teama de vati ce va place 9i ce nu la propria persoana.
traumatism fizic (poate apare mai ales la Atingeti zonele genitale 9i observati ce anume
femeile care au fost agresate sexual) etc.
simtiii. Daca atingerea unei anumite parti a
Toate aceste temeri conduc la obiective exa-
corpului va produce anxietate, cautaii s-o
gerate sau artificiale, care altereaza calitatea . atingeii mai mult pana cand anxietatea va fi
vietii sexuale, ca de pilda: sa fii un expert In Inlocuita cu 0 senzaiie de placere.
domeniul sexului, sa mentii 0 reatie neechili- Achizitionarea comuniciirii deschise In sfera
brata (urmarind doar satisfactia proprie sau viefii sexuale. Relaiiile sexuale normale se
doar pe cea a partenerului) sa ai drept scop
bazeaza pe 0 comunicare sincera l?ideschisa
unic atingerea orgasmului sau sa mentii un
Intre cei doi parteneri, pentru ca Impartal?irea
comportament stereotip cu teama de a
sentimentelor conduce la 0 mai buna Iniele-
Incerca 9i bucurii noi. gere 9i la 0 intimitate sporita Intre cei doi
Majoritatea persoanelor care prezinta astfel
parteneri. De asemenea, discutarea nemultu-
de probleme uita de obiectivul autentic al vieiii
mirilor 9i insatisfactiilor poate contribui la efor-
sexuale: 0 comunicare In plan fizic 9i psihic
turile ambilor parteneri de a Ie soluiiona.
146
147
Chiar ~i simplul fapt de a discuta cu privire la 3. Reducerea anxietaiilor legate de activi-
o problema contribuie la reducerea anxietatii tatea sexuala, care se poate realiza prin inter-
In legi'itura cu aceasta. Programul de Invatare mediul urmatoarelor tehnici:
a subiectului sa comunice liber cu privire la a) Tehnica imaginaiiei dirijate, menita sa
sex implica: amplifice fanteziile cu caracter erotic.
a) Realizarea unor lecturi pe teme de edu- Fanteziile erotice contribuie la accentuarea
catie sexuala ~i discutarea acestora Impreuna excitaiiei ?i satisfactiei subieciilor, fapt ce con-
cu partenerul; tribuie In mod indirect la reducerea anxietaiii.
b) trecerea de la discutarea unor probleme Subiectului cu probleme i se cere sa elabo-
cu caracter general, la discutarea propriilor reze 0 imagine sau un film mental cu coniinut
nevoi, dorinie ?i probleme din domeniul vietii erotic l?i sa constate nivelul de excitaiie pe
sexuale. care II produce acesta. Apoi i se cere, sa
repete la nivel de antrenament mental (In
Pentru subieciii care au dificultati sa discute
despre acest gen de subjecte, stare de relaxare) scenariul respectiv ~i sa
caute sa amplifice In mod deliberat gradul de
Fen s t ern h e i m ?i J e a n B a e r 1 9 7 7
excitaiie.
recomanda ca auxiliar, testul completarii de
Fanteziile erotice pot fi simple (de piIda,
fraze, pe care trebuie sa-I realizeze ambii par-
retrairea situaiiei cand subiectul a sarutat
teneri ?i apoi sa discute pe marginea acestuia.
pentru prima oara 0 fata) sau complexe (I~i
Prezentam mai jos un model al respectivului poate imagina ca face dragoste cu un actor
test:
recunoscut).
• Tn timpul actului sexual Imi place cel mai b) Trasarea unor sarcini comportamentale
mult .
simple care se refera la viaia sexuala.
• Partea corpului meu unde simt cea mai Subiectului i se cere sa realizeze acele lucruri
mare piacere este . pe care Inainte avea tendinta sa Ie evite, Ince-
• Partea corpului tau care mi se pare cea pand cu ceea ce i se pare mai u?or de realizat.
mai "sexy" este . Terapeutul indica pacientului sa se concen-
• Tmiplace cel mai mult cand eu . treze asupra a ceea ce face, nu asupra a
• Imaginea mea favorita legata de viaia ceea ce simte. lata cateva exemple de astlel
sexuala este . de sarcini:
• Tntimpul jocului erotic preliminar doresc . • Faceti dragoste la alte ore ~i In alte locuri
• Tn timpul actului sexual propriu-zis a~ decat cele obi~nuite (In sufragerie, In baie, In
dori . timpul zilei etc.);
• Ma tem sa-ti spun ca . • Experimentaii?i alte poziiii In timpul actului
• A~ dori ca tu sa etc. sexual;

148 149

•..
• Crea1i scenarii legate de activitatea sexuala Prezentare de caz: Nely 9i Radu s-au
In a9a fellncat sa maximaliza1iplacerea 9i sa prezentat la cabinetul de psihoterapie pentru
reduce1i anxietatea. probleme sexuale. Nely se plangea de faptul
Astfel, pentru subiec1ii care se tem sa experi- ca Radu nu este interesat de viata sexuala.
menteze comportamente sexuale neobi9nuite, Daca ea nu-I provoca, uneori chi~r agresiv,
se poate recomanda, de pilda, sa joace rolul intre ei nu se petrecea nimic. Tncazulin care
unui amant celebru pe care I-au vazut Intr-un ei ii disparea interesulln timpul actului sexual,
film 9i sa faca ceea ce ar fi facut In situa1ia Radu nu facea nici un efort sa continue.
respectiva personajul ales drept model. Anamneza 9i psihodiagnosticul proiectiv au
c) T ehnica desensibilizarii sistematice. pus In eviden1a faptul ca Radu era interesat
T erapeutul indica subiectului sa elaboreze 0 de via1a sexuala, dar In acela9i timp terorizat
lista ierarhica cuprinzand acele lucruri sau de teama ca ar putea fi respins. EI se temea
situa1ii care Ie provoaca anxietate, Incepand de faptul ca daca el ar avea vreo ini1iativa 9i
cu cel mai anxiogen. Nely I-ar respinge, soar petrece 0 catastrofa
Pacientul trebuie sa-9i imagineze situa1ia res- inimaginabila. Aceasta teama de a nu fi
pectiva (cea mai pu1in anxiogena la Inceput) refuzat se ascundea In spatele lipsei sale de
9i apoi sa se relaxeze pana cand anxietatea ini1iativasexuala.
dispare complet 9i apoi sa treaca la stimulul Pentru a destructura modelul comporta-
urmator. mental de evitare al barbatului, terapeutul a
lata un model de ierarhie de stimuli anxiogeni propus tehnica desensibilizarii In plan 9ompor-
pentru un barbat cu teama de a fi inadecvat In tamental, sub forma unui joc de rol. In urma-
plan sexual (dupa Arnold Lazarus, toarele saptamani, Radu trebuia sa-i ceara lui
1976): Nely sa faca 0 serie de lucruri personale
• sarut pentru el (sa-i fadi masaj, sa-I sarute, sa-i taie
unghiile etc.) iar ea trebuia sa refuze.
• mangaieri, subiec1ii fiind Imbraca1i;
• partenerii sunt dezbraca1i; ?01ul trebuia sa se straduiasca s-o convinga.
• joc erotic (parteneri dezbraca1i); In cazulln care el reugea sa fie suficient de
• pozi1ie specifica actului sexual; convingator, Nely trebuia sa cedeze 9i sa
faca ceea ce Ii cerea el. De fiecare data cand
• penetrare;
Radu reugea s-o convinga pe Nely sa faca un
• act sexual propriu-zis;
anumit lucru pentru el, el primea 5 puncte, iar
• schimbarea pozi1ieiin timpul actului sexual.
de fiecare data cand ea nu se lasa convinsa,
Subliniem faptul ca ierarhia respectiva trebuie
el pierdea 5 puncte. Obiectivul jocului era ca
sa aiba un caracter individualizat, fiind spec i-
Radu sa ob1ina 100 de puncte, iar cand acest
fica problemelor fiecarui pacient In parte.
obiectiv era atins, cei doi s01i trebuiau sa
150
151
piece intr-o excursie la pescuit. (Radu era Comportamente sexuale deviante. Acestea
pescar amator). La sfar9itul primei saptamani, reprezinta tipuri de comportamente erotice
Radu a obiinut -15 puncte. Pentru a-I incu- scapate de sub control, care se manifesta sub
raja, Nely a adus acasa bro9uri in legatura cu forma Llnor impulsuri foarte puternice, bazate
pescuitul 9i vederi din locurile ~cele mai fru- pe un nivel foarte ridicat de autoexcitaiie 9i
moase unde se putea pescui. In urmatoarea urmate adesea de senti mente de culpabilitate
saptamana, Radu a obiinut scorul de +5 9i 9i autodevalorizare.
foarte repede s-a ridicat la +50 de puncte 9i Unele dinaceste comportamentesunt inac-
cei doi au cumparat biletele de tren pentru a ceptabile 9i considerate antisociale, ele avand
pleca la pescuit. loc intre subiect l?ivictima 9i nu se desfa?oata
In timpul micii vacanie, lui Radu nu i-a mai in mod liber consimiit intre parteneri adulii. In
aceasta categorie se includ, printre altele,
aparut de fel ideea ca Nely I-ar putea refuza 9i
pedofilia 9i exhibiiionismui.
de atunci relaiii1e intime dintre cei doi s-au
corectat. Obiectivul psihoterapiei in astfel de situaiii
Cu toate acestea, uneori, acele lucruri de care este stoparea comportamentelor respective.
Celelalte comportamente sexuale deviante au
se teme subiectul se pot intampla sau s-au
loc, al?acum am subliniat mai sus, intre adulii,
intamplat deja. Astfel, acesta poate avea 0
sunt liber consimiite, problema constand in
disfunciie sexuala reala sau poate manifesta
caracterul neobi:;;nuit al actului sexual, care
un comportament deviant pe care nu 9i-1
produce tensiune in cadrul cuplului 9i senti-
dore9te. mente de culpabilitate la subiectulin cauza.
Foarte multe din aceste tulburari sunt cauzate
In acest caz, obiectivul psihoterapiei este
de teama sau sunt meniinute de aceasta. menit sa-I ajute pe pacient sa ca9tige auto-
A9a cum am mai subliniat, la barbaii, dis- controlul asupra acestor comportamente,
funciiile cele mai frecvent intalnite suntimpo- astfelincat ele sa capete un caracter voluntar
tenia 9i ejacularea precoce, iar la femei, frigi- :;;i nu impulsiv, devenind 0 parte a activitaiii
ditatea 9i vaginismul (in acest ultim caz, anxie- sexuale obi9nuite, fara sa mai contribuie la
tatea produce 0 contractura a musculaturii alterarea relaiiei din cadrul cuplului.
vaginale care face actul sexual dureros sau Adesea, anxietatea este cea care genereaza
chiar imposibil). Aceste tulburari sunt relativ sau meniine comportamentul deviant. Situaiia
u90r de rezolvat, cu condiiia ca ele sa repre- in care teama genereaza respectivul compor-
zinte probleme sexuale primare :;;i nu pro- tament sexual deviant, se caracterizeaza, de
bleme generate de 0 proasta relaiie de cuplu regula prin prezenia unor anxietaii de natura
sau de temeri care nu au legatura directa cu psihosociala (cumar fi teama de critica sau
viaia sexuala. teama de a fi respins). Aceste temeri ating 0

152 153

--
amplitudine foarte mare 9i subiectul simte
nevoia sa Intreprinda ceva pentru a se elibera momentul In care acesta 9i-a cumparat
de ele. EI a Invaiat, probabil In mod Intam- ma9ina.
Tehnica utilizata a fost cea a desensibilizarii
plator, ca un act sexual deviant II poate u9ura
sistematice In plan imaginativ: pacientul, In
9i II declangeaza automat. Aici problema care
se pune este stoparea anxietaiii declan9a- stare de relaxare a fost solicitat sa-9i imagi-
neze scene In care diver9i barbaii 19i relatau
toare 9i aceasta va avea drept consecinia 9i
aventurile 9i apoi scene In care ellntreiinea
oprirea activitaiii sexuale nedorite.
relaiii sexuale extraconjugale. Terapeutul s-a
Prezentare de caz (dupa Fen s t e r he i m 9i
J e an B a e r, 1977): Sam a fost arestat de bazat pe supoziiia ca daca pacientul se va
mai multe ori pentru ca, p09ta9 fiind, avea simii liber sa aiba relaiii sexuale cu alteJemei,
sentimentul de deprivare se va stinge. In plan
obiceiul sa se uite In diverse apartamente pe
real, subiectul a avut 0 scurta aventura, dupa
gaura cheii pentru a vedea femei dezbracate.
care a decis ca dore9te sa fie monogani, 9i
Atunci cand reugea sa vada 0 astfel de
comportamentul deviant a disparut.
femeie, se excita puternic 9i se masturba.
Teama care II Impiedica pe subiect sa, se
Aceste episoade erau declan9ate de teama
elibereze de comportamentul nedorit este, de
de deprivare. Crescut Intr-o familie saraca,
regula, de natura. sexuala.. Comportamentul
Sam s-a temut toatii viaia ca nu avea sufi-
deviant ajuta. subiedul sa. evite aspectele ,
cienta mancare, haine corespunzatoare 9i mai
anxiogene ale unei relaiii sexualenormate.·
tarziu ca nu va avea ma9ina. Aceasta teama
I-a determinat sa fure de mai multe ori In ado-
lescenia. La varsta adulta a strans suficienii
bani pentru a-9i cumpara 0 ma9ina. La varsta
de 35 de ani, casatorit de 12 ani 9i tata a trei
copii, Sam s-a simiit din nou deprivat, pentru
ca nu avea libertatea sa Intreiina relaiii extra-
conjugale. EI era, de altfel, un soi credincios
9i nU-9i dorea cu adevarat 0 relaiie extracon-
jugala, dar povestirile pe care Ie auzea de la
alii barbaii, au condus la reacutizarea senti-
mentului de deprivare, care a declan9at
aceasta conduita.
Terapeutul a utilizat schema anterioara de
comportament a subiectului, conform careia
comportamentul de furt a disparut spontan In

154

..
PSIHOTERAPIA PENTRU de regula, aceste rela1iiIl?i men1in un anumit
PERSOANELE CU TEAMA caracter periferic.
2. Apropiere limitata In timp. Acest gen de
DE A SE ANGAJA iN RELATII rela1ie apare frecvent Intre aman1i, mai ales
APROPIATE CU CEILAL TI cand unul dintre ei este casatorit, dar l?iIntre
prieteni. Timpul petrecut Impreuna cu parte-
nerul este placut l?i gratificant, dar rela1ia nu
este totul?i de importan1a majora pentru
subiectulln cauza. Acelal?i tip de rela1iepoate
Majoritatea oamenilor, cu exceP1iaschizofre-
sa apara Intre pacient l?iterapeut, In anumite
nicilor l?i psihopa1ilor schizoizi, cauta apro-
tipuri de psihoterapie. h
pierea fa1a de alte persoane; In absen1a 3. Apropierea limitata psihologic. In aceste
acestora ei se simt nil?te fiin1e incomplete l?i situa1ii, indivizii int~rac1ionea~a numai cu'
nerealizate.
anumite patii ale personaJita1ii lor, de pilda,
Cu toate acestea, exista subiec1i, care del?i comunica doar pe plan intelectual.
doresc sinceI' sa intre In rela1ii calde cu 4. Pseudo-apropierea. Exista oameni care
ceilal1i, nu reul?esc acest lucru datorita anxie- cauta apropierea, simt nevoia acesteia, dar
ta1ii exagerate. datorita inhibi1iilorl?ianxieta1iinu pot ajunge la
o rela1ie apropiata presupune In1elegerea aceasta. Cu toate acestea, acel?ti subiec1i se
celuilalt precum l?i faptul ca acesta din urma autolnl?eala, considerand ca au ajuns la astfel
ne In1elege pe noi, Impartal?irea unoI' senti- de rela1ii, de?i contactele lor cu ceilal1i sunt
mente, ganduri, preocupari, cu alte cuvinte 0 formale ?i superficiale.
rela1ie cu 0 puternica componenta empatica. Relatii1e bazate pe 0 apropiere reala ,i
Fa1ade 0 persoana cu care am realizat rela1ii autentica
apropiate nu avem nevoie sa ne ascundem In
Acest tip de rela1ii nu implica limitari dictate
dosul unoI' mal?ti, putand sa ne comportam de timp sau de situa1iil?iimplica 0 comunicare
firesc, spontan, sa fim noi Inl?ine. autentica, ce cuprinde atat aspecte banale,
Relatii bazate pe 0 apropiere limitata cat l?iImpartal?irea unoI' sentimente profunde.
1. Apropiere limitata situational. Acest tip de Interac1iunile au loc la toate nivelele siste-
rela1ie se bazeaza pe trairea unei experien1e mului personalita1ii,iar obiectivul acestei rela1ii
comune. Poate cel mai sugestiv exemplu de este 0 fuziune de tip empatic cu celalalt.
astfel de apropiere 0 constituie rela1ia dintre Rela1iile de apropiere autentica au la- baza
camarazii din armata. Rela1ii asemanatoare urmatoarele aspecte:
pot avea loc l?i Intre colegii de birou, dind a) Dragostea care reprezinta baza acestui tip
acel?tia ajung sa-?i faca unele confiden1e, dar, de rela1ie.

156 157

"'-- - - --------
Aceasta presupune In primul rand sa-I iubim
deosebit de severa 9i restrictiva. EI a crescut
pe partenerul nostru 9i apoi sa fim iubiii de cu 0 teama teribila de a accepta limitarile
acesta.
impuse de catre 0 alta persoana. Pe masura
b) Respectul care implica acceptarea indivi- ce a Inaintat In varsta, Alexandru a manifestat
dualitaiii :;>i demnitaiii partenerului nostru.
Aceasta nu Inseamna ca trebuie sa fii necon- tot mai mult tendinia de a se revolta sau de a
evita tot ceea ce Ii era impus de catre
diiionat de acord cu tot ce gande9te, spune,
altcineva. De9i elev 9i student stralucit, el
face sau simte partenerul de viaia. Nu trebuie
Intarzia mereu sa-9i prezinte lucrarile gi
sa-i toleram gre:;>elile9i slabiciunile, In schimb
proiectele 9i intra In conflict cu profesorii. In
!rebuie sa-i apreciem meritele 9i calitaiile. timpul stagiaturii el Intarzia frecvent la ser-
Intr-o relatie
, de intimitate reala trebuie sa viciu, pleca mai devreme sau refuza sa exe-
ajutam evoluiia partenerului nostru :;>i sa-i cute ceea ce i se cerea. Dupa un timp,
reseectam drepturile :;>iIibertaiile. Alexandru :;>i-adeschis 0 firma 9i deoarece nu
c) Increderea reciproca
mai avea nici un gef, a progresat profesional
Partenerul poate sa nu fie de acord cu noi,
In mod incredibil. Cu toate acestea, viaia lui
poate chiar sa se certe cu noi, dar In spatele
personala nu a evoluat prea stralucit. Nu s-a
acestor lucruri se simte 0 Incredere profunda,
casatorit pentru a nu fi obligat sa respecte
In sensul ca acesta e acceptat In totalitate ca
anumite reguli impuse de altcineva, iar rela-
persoana.
iiile cu femeile erau superficiale 9i sporadice,
d) Acceptarea responsabilitatii
In ciuda aspectului sau fizic foarte atragator.
Intr-o relaiie cu adevarat apr~piata, subiectul Anxietatea II poate determina pe subiect sa
19i asuma anumite obligaiii, precum :;>iriscul se teama sa realizeze acele aciiuni care au
de a nu mai fi In totalitate liber. De dragul
menirea de a declan:;>a9i meniine sentimen-
meniinerii relaiiei, aceste limitari sunt accep- tele de dragoste, Incredere 9i respect. Cel
tate voluntar.
mai frecvent teama IIlmpiedica pe subiect sa
A:;>acum am mai subliniat, majoritatea oame- comunice cu celalalt In mod liber :;>ideschis,
nilor doresc sa realizeze astfel de relaiii, dar
ceea ce blocheaza realizarea unei relaiii de
din pacate mulii dintre ei se structureaza In intimitate. Mai mult, frica ;>iIncordarea unuia
a9a fel pe parcursul vieiii Incat ajung sa se dintre parteneri se transmite ;>iceluilalt, care
teama sa se deschida psihologic fata de alte
raspunde, la randul sau, In mod tensionat ;>i
persoane. Teama poate conduce la inhibarea
~stfel relaiia se deterioreaza gradat.
sentimentelor de dragoste, respect :;>iIncre-
In astfel de situaiii, partenerii Incep sa se
dere reciproca. lata, de pilda, Alexandru, un
com porte In mod artificial:
arhitect deosebit de talentat, In jur de 37 de
• susiin ca nutresc sentimente pe care nu Ie
ani, a fost crescut de parinii, Intr-o atmosfera nutresc cu adevarat;

158 159
• pretind ca II iubesc pe celalalt, de~i nutresc ceea ce se petrece sau dimpotriva, se culpa-
sentimente de ostilitate fa1a de acesta; bilizeazaIn exces. Aceste manifestari nu repre-
• se pretind calmi atunci cand sunt nervo~i; zinta altceva decat mecanisme de aparare
• discuta In contradictoriu despre probleme Impotriva anxieta1ii ~i reaqiilor de tip fobic.
neimportante, ignorand pe cele importante. Tot datorita fricilor cu caracter patologic,
Tn acest mod rela1ia devine din ce In ce mai subiectul nu face altceva decM sa determine
superficiala ~i neautentica pana cand se dete- pe partenerul sau sa declan~eze exact ace I
rioreaza total.
comportament de care se teme. Astfel, un s01
Foarte multe persoane care sufera de astfel
devine anxios ~i deprimat atunci cand s01ia
de probleme nu realizeaza faptul ca anxie- parase£?te terenul, (plead In alta camera sau
tatea este cauza fundamentala a acestora. Ei
pleaca de acasa).
considera ca discuta despre alte lucruri, fara Aceasta Inva1a foarte repede CEl atunci cand
a sesiza implicarea starii de teama In gene- ea dore£?te sa-~i exprime nemuliumirea fa1a
rarea conflictelor pe care Ie declan~eaza. de partenerul ei este indicat sa paraseasca
Astfel, Matei 9i Nora au Inceput sa se certe Incaperea. Tn felul acesta, s01ul nu a facut
violent dupa ce au avut invita1i la masa. Nora decM sa-si , Invete
, sotia
, cum sa-Iloveasca mai
a atacat In mod violent spunand: "tu ai eficient ~i astfel anxietatea sa se accen-
monopolizat Intreaga discutie £?iai spus numai tueaza. Acest fenomen declangeaza reaciia
prostii." Femeia nu ~i-a dat seama ca In spa- anxioasa ~i la partenera, care Incepe sa se
tele afirma1iilor ei agresive se ascundea teama teama de faptul ca nu are un s01 puternic, pe
ca ceilal1i n-o sa agreeze vorbaria lui Matei iar care sa se poata baza.
acest lucru Ii va determina pe prieteni sa nu-i Din dorinia de a-?i masca sau minimaliza
mai viziteze. Aceasta teama a determinat-o pe reac1ia de teama, adesea indivizii pun In
Nora sa faca de fapt acela9i lucru ?i anume aciiune comportamente de camuflare ~i atitu-
sa-I potopeasca pe s01ul ei cu 0 ploaie de dini false ca In urmatorul exemplu: Soiia se
cuvinte aspre. La randul sau, Matei a vorbit plange de faptul ca soiul cite:;>teromane poli-
prea mult In timpul petrecerii de teama de a 1iste pe parcursullntregului week-end. Ea se
nu fi ignorat. teme foarte tare sa nu fie cumva exploatata,
Cei doi s01i care se certau erau ferm convin~i sa nu se profite de ea. Teama ei iraiionala 0
ca discu1ia se referea la bunele maniere, face sa-:;>isacaie tot mai mult soiul, interzi-
cand de fapt problema 0 constituia teama candu-i sa citeasca romanele sale preferate.
care-i stapanea pe cei doi. (S01iaare :;>iun motiv real sa fie nemul1umita,
Persoana stapanita de teama In domeniul dar teama ei patologica nu face decat sa
rela1iilor interpersonale considera de cele mai amplifice situaiia). Cu cat ea Ii impune mai
multe ori ca partenerul sau este vinovat de tot mult s01u1uice anume sa faca, cu atat acesta

160 161
se IncapaFineaza mai tare. In momentul In de comportament ar putea suna cam a9a:
care so1ia accepta sa ignore hobby-ul s01ului, daca voi scoate la iveala sentimente de dra-
acesta manifesta tendin1a de a renun1a la el, goste sau tandrefe, voi fi vulnerabil ?i voi fi
!l1acar par1ial. u?or lovit. Acest tip de comportament poate
In situa1ia de mai sus indivizii reac1ioneaza avea doua consecin1e: subiectul devine rece
conform propriilor conflicte interioare ?i anxie- ?i deta?at 9i In al do ilea rand, el treze?te sus-
ta1ii ?i nu In acord cu cerin1ele situa1iei reale piciuni la partenerul sau care se Intreaba
?i In acest mod comunicarea bazata pe afec- mereu daca acesta 1ine Intr-adevar la el.
1iune, respect ?i Incredere este blocata.
Exista 9i situa1ia inversa, care se manifesta
Stiluri de viata bazate pe reactii de tip fobic Insa ceva mai pu1infrecvent. Individul se teme
(dupa Fensternheim ?i Jean Baer, sa-9i exprime tandre1ea fa1a de partener de
1977). teama de a nu-I rani pe acesta. Astfel, un
Ca 0 consecin1a a anxieta1ii?i reaqiilor fob ice pacient spunea la un moment dat terapeutului
care Ie guverneaza conduita, oamenii pot sau: "Desigur ca a? putea sa-i spun ca 0
adopta mai multe stiluri de comportament: iubesc, dar In acest caz ea va considera cii
1. Martirul. Acest model se bazeaza pe 0 dragostea mea este pentru toata viafa ?i de
puternica teama de a fi respins, de a nu fi unde sa ?tiu eu dacii 0 voi mai iubi la fel peste
agrea~ sau de a fi obiectul ostilita1ii partene- 10 ani ?i atunci ea va suferi. Ii
rului. In aeeste condi1ii nu se pot dezvolta Barbatul nu i-a marturisit niciodata partenerei
sentimente de Ineredere reciproca. Subiectul dragostea sa ?i rezultatul a fost ca ea s-a
nu 1ine seama de propriile sale nevoi ?i sim1it cu adevarat lovita. Acest individ nu a
dorin1e ?i face permanent eeea ce crede ea manifestat respect pentru parten era sa,
dore?te partenerul de la el. EI nu ad mite ca ar neacordandu-i dreptul de a decide daca este
putea avea dreptate ?i ca celalalt ar putea sau nu dispusa sa ri?te de a fi lovita mai tarziu
gre?i, ajungand sa se minta pe sine. Rezul- de dragul unei rela1ii apropiate In prezent.
tatul este acumularea unor resentimente
3. Gelosul. Acesta nu-i permite partenerului
mascate.
sau sa desfa?oare ac1iuni independente
2. Partenerul duro Subiectul este Ingrozit de pentru ca este terorizat de ideea ca acesta ar
orice exprimare a unor sentimente de putea Intalni 0 aM persoana care I-ar deter-
tandre1e sau afeqiune. Nu numai ca este mina sa-I paraseasca. Pentru a prelntampina
incapabil sa Ie exprime, dar nici nu suporta sa o astfe de situa1ie, acesta aranjeaza lucrurile
Ie primeasca din partea celuilalt. astlel Incat toate actiunile
, sa fie realizate In
Daca partenerul sau manifesta afec1iune fa1a comun.
de el, aeesta schimba imediat subiectul.
Astfel, 0 pacienta s-a prezentat la psihote-
Teama care se ascunde In spatele acestui tip rapie pentru dispozi1ie depresiva, scaderea

162 163
randamentului profesional, anxietate ?i facem curiitenie; nu putem sta Impreuna
insomnii. Ea i-a spus terapeutului ca nu In1e- pentru cii trebuie sa mergem la spital la
lege ce anume se petrece cu ea deoarece miitufja bolnava, etc.)
are 0 casnicie model. La 0 analiza mai atenta, Este evident ca Intr-o astlel de rela1ie orice
lucrurile nu stateau chiar a?a. Cei doi au fost element de satisfac1ie este absent.
5. Contabilul. Acest individ este dominat de
colegi de grupa ?i s-au casatorit Inca din facul-
tate. Dupa na?terea copilului, s01iaa ramas un teama ca ar putea fi exploatat, ca se profita
timp acasa. Cand copilul a mai crescut, ea a de pe urma lui. Acesta minimalizeaza tot ce
simiit nevoia sa-?i umple timpul cu ceva ?i s-a face partenerull?i exagereaza ceea ce face el.
Inscris la un curs de limba engleza. S01ul s-a Atunci cand celalalt Ii traseaza 0 sarcina, el
Inscris *?iel la cursul respectiv. Mai tarziu ea devine morocanos l?i certare1. EI are perma-
s-a Inscris la un curs de calculatoare, ceea ce nent impresia ca i se cere sa faca mai mult
a facut *?i s01ul. La un moment dat s01ia a decat ar fi necesar l?i 1ine 0 eviden1a stricta
dorit sa intre In serviciu *?ibineln1eles s01ul i-a referitoare la ce face el l?i la ceea ce face
aranjat un post la firma pe care 0 conducea. pentru familie partenerul sau.
Rezultatul a fost ca s01ia a Inceput sa simta 6. Copilul mare. Teama care domina acest
ca este sufocata, personalitatea ei *?tirbita?i a tip de persoana este fie teama de separare, fie
dezvoltat 0 simptomatologie de tip nevrotic. teama ca ar putea sa-l?i necajeasca parin1ii *?i
La interviul cu terapeutul, soiul a spus: "Elvira acestea reprezinta unele din temerile cel mai
este cea mai extraordinara [emeie din lume fji frecvent Intalnite. Del?i casatorit de mul1i ani,
sunt sigur ca nu 0 merit. /I In spatele acestei subiectul este Inca dependent de mama sau
afirma1ii se ascundea teama s01u1uica parte- tata care ?tiu mai bine ce trebuie facut ?i care
nera sa va lntalni la un moment dat pe altci- sunt informa1izilnic In legatura cu via1acuplului.
neva *?iII va parasi. In 'mod incon?tient el nu Datorita faptului ca individul nu a taiat cordonul
facea altceva decat sa-i rninimalizeze ?ansele ombilical, rela1iade cuplu.este afectata.
de a Intalni un alt barba.t: 7. Strangatorul. Acesta ~$te dominat de
4. Partenerul jandarm. Acesta este dominat teama patologidi de'ach~ltJi RJitti,deisaracie,
de teama de a nu fi criticat, ori cineva nu este . dea cheltui bani c~re'jnu~i apar1in sau· de a-i·
criticat doar atunci cand face totul perfect. cheltui Intr-un mod cu carenueste de acord.
Din acest motiv, subiectul se strajuie*?te sa Aceasta. teama ira1iona:la poate dedan?a
faca lucrurile cat mai bine ?i In acela?i timp Ii tensiuni nejustificate Intre partenel'i, pl'ecum
, ., si
ordona ?i partenerului acela?i lucru. Ceea ce exigen1eabsurde impuse partenerului. .
trebuie facut trece pe primul plan ?i individul Exista *?isitua1ia inversa, cand teama patolo-
ca ?i cuplul devine victima a lui trebuie. (Nu gica de saracie II poate determina pe subiect
putem iefji la plimbare pentru ca trebuie sa sa cheltuiasca banii I'n mod absmd, ceea ce,

164 165
de asemenea, genereaza conflicte la nivelul exterioare pe care 0 considera ostila, punand
cuplului. In actiune 0 atitudine imatura faia de viata.
Gandurile care Ii trec frecvent prin minte unei
Tn cadrul unei relatii apropiate de cuplu, una
din limitarile care trebuie acceptate este astlel de persoane sunt de tipul: "daca 0 sa-I
faptul ca decizia cu privire la modulin care se fac fericit, el nu va parasi 0 persoana Iipsita
cheltuiesc banii trebuie sa fie comuna. Acest de aparare ca mine. /I
lucru conduce la discutii l?i negocieri care Teama de abandon declangeaza gelozii nefon-
trebuie sa conduca, inevitabil la relatii date 9i accentueaza geloziile care ar putea
avea un temei real. Pentru a nu fi abandonat,
deschise l?i apropiate.
8. Claustrofobicul. Teama care domina acest subiectul suporta absolut orice tip de relatie,
indiferent cat de mare ar fi costul acesteia. La
individ este teama ca va fi prins In capcana. Tn
spatele acestei frici pot sta l?i alte tipuri de un moment dat relatia poate deveni atat de
intolerabila, Incat subiectulln cauza este cel
teama cum ar fi teama de a sta pe propriile
picioare, teama de singuratate, teama ca nu care 0 rupe, deoarece pentru el a rupe relatia
se va descurca singur, etc. Toate acestea II devine 0 situatie mai putin anxiogena decat a
fac pe subiect sa traiasca tensional senti- fi parasit de celalalt.
rnentul ca nu va putea rupe 0 relatie atunci Exista l?i situatii In care, tot datorita fricii ca
cand va dori s-o faca. Interesant este faptul ca partenerul I-ar putea parasi murind, pacientul
considera orice semn de boala fizica a acestuia
daca subiectul reul?e9te sa se elibereze de
aceasta teama, In mod paradoxal, relatia nu se ca fiind 0 ameniniare deosebit de puternica,
deterioreaza, ci se amelioreaza. fapt care contribuie la supradimensionarea
unor simptome minore. Astlel, un barbat de
Anxietatea, fricile l?i fobiile pot influenta evo-
37 de ani s-a prezentat la medic pentru dureri
lutia unei relatii apropiate. Acest lucru este
valabil l?ipentru fobiile cu caracter foarte con- u90are In zona coloanei vertebrale, senzatie
cret (de pilda, fobia de caini poate produce de oboseala 9i lipsa de energie. Controalele
tensiuni In familie, In cazul In care unul din medicale nu au evidentiat nimic patologic.
parteneri are pasiune pentru aceste animale, Pacientulln cauza a coAnsultatmai mu~i medici,
iar celalalt fobie). rezultatul fiind acela9i. In cele din urma, acesta
Autorii mai sus mentionati insista mai ales a fost trimis la un cabinet de psihoterapie.
asupra urmatoarelor tipuri de fobii sociale Tn urma interviului clinic a rezultat ca pro-
care afecteaza relatiile interpersonale; blema era de fapt a sotiei sale Marcela.
1. Teama de a fi abandonat. Subiectul con- Acesteia i-a decedat mama cand avea 10 ani
sidera ca daca ar fi cumva parasit de parte- l?iacest lucru a afectat-o atat de mult Incat a
nerul sau soar produce 0 catastrofa. EI se fost nevoita sa Intrerupa l?coala. Pe tot par-
simte incapabil sa faca fata cerintelor lumii cursul 9colii generale l?i liceului ea a fost In

166 167
evidenia unui cabinet de neuropsihiatrie infan- adreseze sOiiei plangeri imaginare In legatura
tila pentru tulburari nevrotice. Marcela s-a cu starea sa fizica. Soiia trebuia sa ascul!e
casatorit imediat dupa terminarea liceului l?i aceste plangeri, l?i sa ramana relaxata. In
I-a scurt timp i-a murit l?itatal, situaiie In care cazul In care soiul Incalca regula l?i vorbea
ea a facut 0 tulburare depresiva care a nece- despre starea sanataiii sale In alta peri~ada a
zilei, Marcela era instruita sa-I ignore. In felul
~itat spitalizarea.
In momentul de faia, Marcela era terorizata acesta, terapeutul a desensibilizat-o pe soiie
de ideea ca soiul ei va muri l?i ea va ramane de frica ei patologica legata de faptul ca soiul
singura. Din acest motiv, ea amplifica orice va muri, l?i a destructurat deprinderea soiului
simptom cat de mic al sOiului, trimiiandu-I la de a se comporta ca un bolnav.
pat l?iacordandu-i tot felul de Ingrijiri. Soiul a 2. Teama (fobia) de schimbare. Exista per-
soane care se tem teribil sa introduca lucruri
acceptat grija l?i ateniia sOiiei sale care nu a noi sau sa modifice ceva din modul In care
facut alteva decat sa-I antreneze pentru rolul
de bolnav. fac anumite lucruri (se tem sa-l?i schimbe
In acest caz, terapeutul a fost nevoit sa Inceapa locuinia, del?i au ocazia sa gaseasca alta mai
psihoterapia cu sOiia, care a fost supusa unui confortabila l?i cu chirie mai mica, refuza sub
program de desensibilizare sistematica In diferite pretexte sa schimbe serviciul, merg
plan imaginativ. Ea a fost Invaiata sa se rela- ani la rand In concediu In acelal?i loc, nu Il?i
xeze dupa ce evoca mental ganduri l?iimagini fac sub nici un motiv prieteni noi, etc.). Acest
terifiante. "Medicul a spus ca Ion trebuie sa gen de teama are 0 influenia negativa asupra
se interneze In spital". ,,1 s-a descoperit a relaiiei de cuplu, deoarece conduce la rigi-
boala grava ?i va mud". "Ion a murit ?i sunt dizarea acesteia 9i la monotonie. Pentru a fi
singura acasa" etc. viabila, 0 relaiie de cuplu trebuie sa fie dina-
Pentru a rezolva problema sOiului, terapeutul mica, activa, permiiand evoluiia l?i maturi-
a folosit un demers, combinat cu elemente de zarea celor doi parteneri.
psihoterapie strategica. I s-a indicat drept 3. Teama de propria slabiciune. Persoanele
sarcina pentru acasa sa realizeze In fiecare care sufera de acest tip de tulburare, con-
wee-kend un progam activ care sa cuprinda sidera toate fricile, indoielile 9i anxietaiile sale
mult exerciiiu fizic l?i sa execute acest pr~- ca fiind semne de slabiciune l?i se tem sa Ie
gram indiferent daca avea sau nu chef. In exprime deschis. Acel?ti subiecii se tem 9i de
acelal?i timp, i s-a indicat sa respecte urma- faptul ca ar putea comite vreo grel?eala, sau
toarea regula: sa nu discute cu sOiia despre de faptul ca nu llstau pe propriile lor
starea sa de sanatate dedt atunci cand avea picioare". Din acest motiv ei nu accepta nici
temperatura de cel puiin 38'C, cu excePiia a un fel de compromisuri l?i au expectaiii exa-
5 minute In fiecare seara, cand el trebuia sa gerate faia de partenerii lor.

168 169

~----~
Casandra, medic cardiolog de 35 ani, a fost empatie cu partenerul 9i ca vor ramane toata
crescuta de 0 bunica nemtoaica, care i-a ino- viala singuri fi neinlele9i. Ei se tem, de ase-
culat de timpuriu ideea ca in familia ei de ori-
menea, sa-9i etaleze sentimentele 9i trairile
gine nu se discuta niciodata despre trairi sau profunde pentru ca Ie este foarte greu sa
sentimente 9i toata lumea 9tia foarte precis ce suporte ideea ca celalalt nu ar 'Inlelege ce
este rau 9i ce este bine. Daca cineva gregea,
anume se petrace .cu ei, iar In absenla auto-
acesta era un semn ca era un om slab. Dupa
dazvaluirii relalia bazata pe inlelegere reci-
terminarea facultalii ea s-a casatorit, tot cu un
proca pe care 9i-o dovedesc atat de mult nu
medic, fost coleg de facultate care afi9a 0
se poate produce.
aparenla de calm 9i nu discuta niciodata
Unele persoane din aceasta categorie Incearca
despre problemele sale. Casandra a avut im-
presia ca acesta este un om puternic pe care sa-9i testeze partenerul, trimilandu-i mesaJe
te poli baza, fara sa observe ca acesta avea codificate pe care acesta, bineinleles canu Ie
accentuate trasaturi nevrotice 9i ca problema receplioneaza, fapt ce Ie amplifica anxietatea.
lui era incapacitatea de comunicare 9i de Astlel solia se plange ca 0 doare capul dorind
autodezvaluire. Totul a mers relativ bine, pana de fapt sa spwna ca este suparata d'eoarece
cand sOlul, in urma unor neinielegeri la ser- a avut, neqaz"!ri la serviciu. Soiul preia
viciu a facut 0 decompensare nevrotica 9i a mesajuf "ad,literam" 9i Ii ofera 0 aspirina. Ea
fost spitalizat intr-o seqie de psihiatrie. Dupa se simteteribil de deprimata. ca el nu a
incheierea spitalizarii i s-a recomandat psiho- sesizat problemele ei, pe care le-a abordat in
terapie. Dupa cateva gedinte de psihoterapie treacat, spunandu-9i In gand: "el nu ma va
insa, solul a inceput sa devina mai comu- inlelege niciodata cu adevarat".
nicativ '~I mai deschis, manifestand tendinla 5. Teama de a se casatori. Acest gen de
de a discljta despre sentimentele 9i proble- teama reprezinta 0 combinalie de elemente
mele sale, fapt ce a declan9at la solia sa 0 care au la baza atat fapte reale, cat 9i ampli-
reaciie extrem de violenta. Ea a inceput sa-l ficari de tip imaginativ. Atata timp cat acest
spuna solului tot felul de istorii despre efec- gen de temeri sunt inlelese clar 9i abordate
tele negative ale psihoterapiei, repr09andu-i frontal, el nu capata un caracter patologic.
in acela9i timp faptul ca arunca banii Psihoterapia cognitiv-comportamentala con-
degeaba. La scurt timp solia a declan9at la sidera ca interaciiunile din cadrul cuplurilor
randul ei 0 criza depresiva care a necesitat care nu se Inieleg soar putea afla sub influ-
interveniie de specialitate. enla controlului aversiv, adica aceste interac-
4. Teama de a nu fi pe deplin Inteles. iiuni sunt controlate prin intermediul sancliu-
Subieciii cu aceasta problema se tem de nilor sau prin intermediul ameniniarilor cu
faptul ca nu vor putea realiza 0 relaiie de privire la consecinie negative posibile.

170 171
Interventia terapeutica are menirea sa depla- Cauzele conflictelor maritale In viziunea
seze accentul de la controlul aversiv la cel cognitiv-comportamentala
pozitiv, sotii comportandu-se In a;:;afellncat Cuplurile care nu se In,eleg au putine inte-
sa-;:;idea satisfactie unul altuia. ractiuni pozitive care of era satisfactii ;:;imulte
Teoria Invatarii sociale a lui Ban d u r a interactiuni negative caracterizate prin supa-
(1977) a contribuit la 0 mai buna Intelegere a rare, blamare 9i pedepsire.
proceselor cognitiv-perceptive care au impor- Interac,iunile din cadrul cuplurilor care nu se
tanta In cadrul lucrului cu cuplurile aflate In Inteleg se caracterizeaza frecvent prin compor-
conflict. Clinicianul trebuie sa evidentieze ;:;i tamente negative reciproce, daca un partener
atribuirile pe care sotii Ie realizeaza In raport actioneaza negativ, partenerul este Inclinat
sa-i raspunda In acela;:;imod ;:;ise produce un
cu propriul comportament ;:;i cu cel al parte-
nerului. lant de interactiuni negative.
Componentele conflictului reprezinta expec-
Atribuirile reprezinta credintele pe care Ie au
tatiile negative ale unui sot fata de celalalt,
sotii In legatura cu cauzele comportamentelor. precum ;:;i comportamentele negative reci-
Terapeutul trebuie sa evidentieze ;:;i modulln proce (escaladarea criticii).
care fiecare sot interpreteaza impactul pro- Cuplurile perturbate sunt excesiv de recep-
priului comportament sau al comportamen- tive la evenimentele pozitive sau negative
tului partenerului sau. care se produc In cadrul cuplului, fluctuatia
Un terapeut abil trebuie sa-;:;ifocalizeze inter- acestor evenimente avand 0 influenta puter-
ventia pentru a modifica stilurile atributional ;:;i nica asupra modului In care cuplul evalueaza
cognitiv ale pacientilor sai. relatia la un moment dat. Cuplurile care se
Cuplurile sau indivizii solicita terapie maritala Inteleg sunt mai puiin afectate de variatii ale
pentru 0 gama larga de probleme, cum ar fi: relaiiilor de la moment la moment. Aceasta
- certuri grave 9i frecvente; reactivitate crescuta cre9te 9ansele nelntele-
- probleme pe care nu Ie pot rezolva; gerilor ;:;ia comunicarii slabe (ex. unul dintre
- nepotriviri sexuale; soti se a;:;teapta sa fie criticat ;:;ireactioneaza
agresiv, chiar la 0 Intrebare neutra referitoare
- 0 insatisfactie vaga 9i nespecifica In ceea
la faptul daca a Indeplinit sau nu 0 Indatorire
ce prive9te relatia din cadrul cuplului;
casnica). Pentru ca sOiii s-au obil?nuit sa se
- senzatia ca sunt prin9i Intr-un fel de
~Il simta atacati, ei nici nu mai asculta cu ateniie
llcapcana. ceea ce Ii se spune, In schimb pregatesc
Uneori 0 relatie extraconjugala sau 0 schim- co ntraatacu I.
bare majora In viata, contribuie la decizia de a o alta caracteristica a relatiilor conjugale per-
solicita terapia de familie. turbate consta 9i din incapacitatea de a

172 173

. __ Jl~" _
rezolva un conflict. Upsa abilitalilor de a solu- Imbunatalirii comunicarii, aceasta constituind
iiona conflicte lasa un numar mare de astfel o baza pentru demersul de rezolvare de pro-
de conflicte nerezolvate In istoria cuplului, bleme In comun. Apoi surit abordate proble-
fapt ce contribuie la expectaiiile negative cu mele sexuale !?i emoiionale ale cuplului, iar
privire la posibile conflicte viitoare, cat ~i la 0 ultimele ?edinle de psihoterapie sunt dedi-
mai slaba angajare constructiva In rezolvarea
cate prevenirii recaderilor !?i generalizarii
problemelor cuplului.
achiziiiilor oblinute In timpul terapiei.
Intarirea procesului de destructurare (ero-
Se utilizeaza frecvent In cursul terapiei de
siune) a cuplului apare atunci cand partenerii
cuplu !?itehnici de management al conflictelor.
au pierdut satisfaciia care a fost candva pre-
Schimbarile comportamentale angajeaza
zenta In cadrul relaiiei lor. Acest proces poate
fi atribuit habituarii: comportamentele care ambii parteneri In activitaii menite sa creasca
produceau candva satisfaciie ~i-au pierdut satisfaciia maritala reciproca. Este yorba de
din importania. Partenerii Inceteaza sa-~i mai un schimb de comportamente care sa faca
aprecieze eforturile reciproce, Ie considera placere fiecarui partener. Acestea sunt com-
de la sine Inielese sau pot avea noi trebuinie portamente simple, care nu necesita efort ?i
pe care pa~enerii lor nu au Invaiat Inca sa Ie care pot fi Inglobate In rutine zilnice.
satisfaca. In acela1?i timp, unul sau ambii Schimbarile comportamentale sunt desem-
parteneri au Incetat sa faca ace Ie mici lucruri nate sa induca modificari pozitive pe termen
placute, menite sa Intareasca sentimentele scurt, In modelele de comunicare timpurii, cat
calde dintre ei. ?i In viaia cotidiana, astfellncat sa puna bazele
Toii factorii meniionaii mai sus pot fi integraii lucrului asupra altor probleme de importania
Intr-un model destructiv de comportament, majora. Aceste schimburi comportamentale
care implica: neglijare, critica, certuri, expec- au si, rolul de a contracara atentia
, selectiva pe
taiii !?i convingeri negative cu privire la par- care 0 acorda membrii cuplului interacliunilor
tener !?ila relaiia In sine. negative.
Schimburile comportamentale au loc mai mult
Tehnicile psihoterapeutice
In afara !?edinlelor de psihoterapie decat In
Terapia trebuie sa debuteze cu reactualizarea timpul acestora. Motivele ralionale care stau la
unor sentimente calde, prin solicitarea parte- baza acestor schimburi comportamentale sunt
nerilor sa-?i faca unul altuia ni!?telucruri agrea- discutate cu membrii cuplului. Acestea sunt:
bile, pentru a obiine 0 u~urare de moment In a) Realizarea unui control asupra fericirii con-
raport cu problemele curente ~i pentru a jugale, mai curand decat sa se lase lucrurile la
construi 0 baza pentru interveniiile viitoare. Intamplare sau ca un partener sa a?tepte ca
Urmeaza acordarea unei atenlii speciale celalalt sa se modifice.

174 175
4. Sa 0 ajut la spalatul rufelor.
b) Invaiarea partenerilor sa identifice acele
5. Sa arunc gunoiul.
comportamente care fac diferenia dintre 0 zi
6. Sa spal ma~ina.
buna ~i una proasta ~i care conduc la senti- 7. Sa 0 Intreb din cand In cand cum se simte.
mente pozitive In cadrul relaiiei.
8. Sa fac cumparaturile.
c) Constientizarea faptului ca mentinerea
9. Sa-mi cer scuze daca sunt prea preo-
unui ma~iaj bun necesita 0 rutina zilni~a. Fie-
cupat de munca mea.
carui membru al cuplului i se adreseaza Intre-
Odata lista elaborata, Ii se traseaza membrilor
bari de genul urmator: "Ge ai facut pentru a
cuplului sarcina sa realizeze pe rand unele din
spori satisfactia partenerului tau In ceea ce
acele lucruri. In acela~i timp, partenerii sunt
prive?te relatia voastra?/i ~i este ajutat sa
ateniionati sa acorde ateniie eforturilor pe
identifice acele comportamente care vor avea
care Ie face celalalt de a Ie fi pe plac, aceste
efecte pozitive asupra partenerului (pot relua
eforturi trebuind sa fie recunoscute ~i recom-
comportamente din perioada cand faceau
pensate.
curte partenerului sau pot sa-~i imagineze ce
Pentru ca adesea schimburile comportamen-
ar trebui sa faca In cazulln care scopul lor In
tale capata un caracter automat, Ii se cere
viaia ar fi sa-i faca placere partenerului etc.).
soiilor sa spuna care anume comportament
Daca un cuplu are dificultaii In a identifica res- ar dori ei sa fie activat.
pective comportamente pozitive, terapeutul II
Adesea unul din parteneri este convins ca a
poate ajuta sa realizeze acest lucru prin inter-
facut tot ce este posibil pentru a-i face pe
mediul unor chestionare. Fiecare partener este
plac partenerului, ~i aceasta pentru ca primul
solicitat sa realizeze 0 lista care sa cuprinda
ignora nevoile ~i preferiniele celuilalt. Aceasta
cat mai multe idei In legatura cu ce ar trebui sa
dificultate este corectata de terapeut prin
faca pentru a-~i muliumi partenerul.
Incurajarea comunicarii ~i feed-back-urilor
Un cuplu s-a prezentat la psihoterapie
dintre parteneri.
deoarece soiia se plangea de faptul cii soiul
lucreaza prea mult, nu 0 ajuta In gospodarie In cadrul relaiiilor emotionale perturbate, reac-
iiile emoiionale ale partenerilor depind de gan-
~i nu-i da suficienta ateniie.
durile lor cu privire la comportamentul parte-
De~i soiul avea ~i el nemuliumiri, a fost reali-
zata 0 lista preliminara In legatura cu ceea ce nerilor, la semnificaiia pe care i-o atribuie, mai
mult decat de comportamentulln sine.
ar trebui el sa faca pentru a spori satisfaciia
Invaiarea pacientului sa reinterpreteze com-
sOiiei sale.
portamentul partenerului sau reprezinta 0
1. Sa-i duc soiiei 0 cea~ca de cafea la pat
interveniie terapeutica puternica, ce poate fi
Inainte de a pleca la serviciu.
2. Sa-i aduc un buchet de flori. aplicata In orice moment al terapiei. Tera-
3. Sa 0 invit la film. peutul trebuie sa fie permanent In garda

177
176
pentru a surprinde modalitalile distorsionate
Intenliile sunt explorate de terapeut prin inter-
de gandire ale pacienlilor sai. Acestora
mediul dezvoltarii unor deprinderi de comuni~
trebuie sa Ii se explice faptul ca lili In cazulln
care presupunerile lor cu privire la comporta- care, prin care subiectul poate ajunge sa-?i
inleleaga mai bine propriul comportament.
mentul partenerului sunt patiial adevarate, ei
Cu celalalt partener, terapeutul trebuie sa
se vor simli mai bine daca vor gandi altfel cu
privire la respectivul comportament. Un exploreze impactul comportamentului parte-
nerului la doua nivele:
exemplu de interpretare eronata a unui com-
portament este cel In care, In cadrul unui - identificarea gandurilor pe care Ie poate
avea partenerul cand se confrunta cu un
cuplu, solia interpreta faptul ca solul se juca
cu copilul pe covor dupa ce venea de la comportament ambiguu (de exemplu, soiul
serviciu ca pe un semn de lene. nU-)li saruta soiia cand vine de la serviciu. Ea
T erapeutul a Intrebat-o pe solie: Cum ai
poate presupune ca el nu simte dorinia de a
o face);
putea interpreta ~i altfel comportamentul
- identificarea convingerilor care staula baza
sotului tau, mod de interpretare care fe-ar
face sa nu mai fii ataf de furioasa? gandurilor negative, disfunclionale (ea poate
gandi: lui nici nu-i pasa de mine).
Dupa ce a reflectat pulin solia a raspuns: ,/n
ciuda faptuluica a lucrat mult la serviciu, el Dupa explorarea gandurilor )Ii semnificaliei lor
face eforturi sa se joace cu copilul In loc sa terapeutul trebuie sa ajute cuplul sa stranga
dovezi pentru a verifica validitatea atribuirilor
se relaxeze singur. " In cadrul aceluialili
sau gandurilor negative (sunt ele reale sau
exemplu, solul credea ca indiferent ce va face,
rodul unei gandiri distorsionate).
solia tot lenelil il va considera, alila ca a incetat
sa mai faca eforturi in casa. Tncazul in care se constata ca sunt rezultatul
La sugestia terapeutului ambii parteneri au unei gandiri distorsionate, se exploreaza posi-
decis sa verifice propriile lor ganduri negative bilitatea elaborarii unor convingeri )Ii ganduri
alternative, mai ralionale. Terapeutul cere·
cu privire la comportamentul partenerului lili
fiecaruia dintre soli sa-lili monitorizeze in scris
sa gaseasca explica-1iipozitive fiecare pentru
comportamentul partenerului. gandurile negative automate cu privire la par-
Desigur, nu Intotdeauna atribuirile negative tener lili sa gaseasca cate un raspuns ralional
\
pentru fiecare dintre ele.
date comportam$ntului partenerului sunt inco-
Daca presupunerile negative sunt adevarate, .
recte. In astfel de cazuri, terapeutul trebuie sa
atunci se indica modificari in sfera comporta-
c1arifice intenlia care a stat la baza respecti-
mentului sau solulii de compromis. Tnaceste
vului -comportament lili impactul acestuia
cazuri se recurge la metoda rezolvarii de
asupra celuilalt partener.
probleme.
178
179
celalalt s011n legatura cu problema respec-
in cuplurile cu probleme se constata un
tiva. Urmeaza 0 deseriere a problemei, apoi
deficit In ceea ce prive:;>tedezvoltarea deprin-
este prezentata reaqi~ em01ionala a primului
derilor de comunicare, atat a celor expresive,
partenerla problema. In spirit de colaborare,
dit :;>ia celor receptive. Problemele care apar
primul s01 (cel care a Inceput, arata In ee
frecvent sunt legate de lipsa de In1elegere,
masura el a contribuit la produeerea :;oila
lipsa de aten1ie, insuficienta ascultare, esca-
meniinerea problemei). Aeest spirit de cola-
ladarea conflictelor :;>idificulta1i In rezolvarea
borare este absolut necesar pentru a reduce
de probleme.
9ansele ea problema sa fie definita In termeni
Deprinderi de comunicare expresiva se refera
aeuzatori, 11ajuta pe eelalalt s01 sa se simta
la faptul ca vorbitorull:;>i identifica gandurile,
mai pu1in atacat 9i II stimuleaza pe acesta din
sentimentele :;>idorin1ele :;oiIe exprima c1ar
urma sa se angajeze In demersul rezolvarii
pentru celalalt (Ia persoana I-a, nu prin aluzii).
problemei.
(ex.: lIma bucur cand vii de la serviciu t?ima
De asemenea, abordarea In spirit de colabo-
intrebi cum m-am simtit ad').
rare Ii ajuta pe eei doi sa evite situa1iaIn care
Deprinderile receptive includ: ascultarea non-
unul dintre parteneri este 100% responsabil
verbala, (contact vizual, aprobare prin semn
de produeerea problemei sau 100% de
cu capul) empatizare, parafrazare :;oi alte
gasirea soluiiei. Prima faza In cadrul procesului
expresii din care sa rezulte faptul ca subiectul
soluiionarii problemei consta din aplicarea
II asculta :;>iI11n1elegepe celalalt. "brainstorming"-ului In urma caruia este gene-
Inainte de a-i Inva1a pe parteneri deprinderile
rata 0 lista de solu1ii posibile la problema.
de comunicare verbala, terapeutul trebuie sa
La Ineeput toate solu1ii1ese accepta 9i nici
defineasca c1ar rolul de vorbitor :;>ide ascul-
unul din so1i nu trebuie sa-:;oicenzureze solu-
tator. La Inceput acesta va lua parte activ la
1iile proprii sau pe eele ale partenerului. Tera-
modelarea respectivelor deprinderi prin inter-
peutul poate ea adauge unele solu1ii dand
mediul tehnicii role-playing-ului, treptat el
discu1iei 0 nota de umor.
reluandu-:;oirolul de antrenor.
Rezolvarea de probleme reprezinta 0 compo- Exemplu: Problema consta In aeeea ea so1ia
nerita importanta a terapiei cognitiv-compor- se simte lovita "i ignorata cand s01ul vine
tamentala mai ales atunci cand se lucreaza cu suparat de la serviciu 9i In loc s-o Intrebe cum
s-a simiit Ineepe sa-9i povesteasca necazurile
cupluri. Rezolvarea de probleme are 2 sub- de la locul de munca.
componente:
Solutii posibile:
a) Definirea problemei
1. S01ul sa faca 0 plimbare timp de un sfert
b) Solu1ionarea problemei
de ora Inainte de a veni acasa, pentru a se
a) Tncadrul fazei de definire a problemei unul detensiona.
dintre s01iIncepe prin a comenta ceea ce face
181
180

li _
2. Cand se Intoarce acasa solu1il?i va saruta tive. Acordul trebuie sa fie foarte precis: cine
solia l?i cei doi vor discuta timp de 5 min. In 9i ce va face, cand, unde 9i cum. Nu este
legatura cu modulln care l?i-aupetrecut ziua. obligatoriu sa se aleaga doar 0 singura solulie,
3. Daca solul are nevoie de mai mult timp ci se pot alege mai multe solulii care se com-
pentru a se plange de necazurile de la pleteaza una pe alta sau urmeaza una alteia.
serviciu, el 0 va intreba pe sOlie daca e dis- Astfel, solul poate discuta cu gefulin legatura
pusa sa asculte l?i ii va cere sa-j acorde un cu optimizarea locului sau de munca. Daca
timp limita pentru asta. Daca ea nu este acesta nu e complezent, el se poate adresa
dispusa sa-I asculte el va apela la un prieten. psihologului consilier, pentru gasirea unui
4. Solul va contacta un consilier-psiholog cu nou loc de munca. Cand se va Intoarce de la
care sa discute problemele sale profesionale. serviciu el se va comporta afectuos cu solia
5. Solia ii va face semn discret sa taca 9i va 9i fiecare ii va povesti celuilalt cum s-a simlit
incepe sa vorbeasca despre problemele ei. in ziua respectiva etc.
6. Solul nu va discuta niciodata acasa Programul de rezolvare de probleme trebuie
problemele de la serviciu. sa debuteze cu probleme minore (casnice) 9i
7. Solia ii va solicita solului un timp egalin abia apoi sa se treaca la probleme de impor-
cazulin care ea a acceptat sa-i asculte plan- tanla majora, cu coloratura emolionala.
gerile, timp In care solul trebuie sa faca treaba Ameliorarea interactiunilor sexuale /?iafective.
la bucatarie In timp ce ea se uita la televizor. Pentru cuplurile cu probleme sexuale este
8. Solia 'I9i va folosi abilitalile de ascultare necesara 0 abordare terapeutica separata a
atunci cand solul discuta despre serviciu, iar acestor probleme. In cazulin care cuplul nu
acesta 0 va asculta, la randul sau cu atenlie. are probleme sexuale deosebite, terapeutul
9. Solul va renunla la serviciul care II streseaza. trebuie sa accentueze asupra dezvoltarii afec-
10. Solul va discuta cu geful despre modulin liunii dintre parteneri 9i a Imbogalirii reper-
care serviciul sau ar putea deveni mai tolerabil. toriului relaliilor sexuale. Se pot utiliza
Dupa ce cuplul a generat lista de solulii urmatoarele exercilii:
posibile, fiecare solulie va fi testata dupa 1. Discutarea unor amintiri legate de expe-
urmatoarele criterii: rienle afective pozitive realizate impreuna;
1. Este ea absurda? 2. Exercilii de imaginalie dirijata pe tema
2. Va ajuta respectiva solulie la rezolvarea afecliunii 9i relaliilor sexuale ideale;
problemei? 3. Exercilii de stimulare a comunicarii prin
3. Care sunt argumentele pro l?i contra intermediul carora subieclii sunt Invalati sa
~espectivei solulii? acorde 9i sa primeasca feed-back-uri atunci
In cele din urma se cade de acord asupra cand Ii se acorda afecliune sau In timpul
soluliei cu cele mai puline consecinle nega- relaliilor sexuale;

182 183
4. Indreptarea atenliei asupra zonelor ero- gandurile 9i sentimentele ce apar In etapa de
gene genitale 9i non-genitale; analizare a conflictului.
5. Rezolvarea de probleme care au ca obiect 2. Explorarea oP1iuniior cognitive 9i compor-
ini1ierea 9i refuzul rela1iilor sexuale;
6. "Brainstorming"-ul referitor la Imboga1irea
I tamentale ale fiecarui partener In fiecare
etapa a conflictului, oP1iuni care pot contribui
comportamentului sexual, la gasirea unor noi la de-escaladarea acestuia. Aceasta se poate
variante de comportament sexual. realiza Intreband pe fiecare partener "Care ar
Unele cupluri care se prezinta la 0 gedin1a de fi modul diferit In care ai putea gandi despre
psihoterapie sunt atat de frustrate Incat sunt aqiunile partenerului tau In momentul res-
incapabile sa se concentreze asupra a ceva cu pectiv?" sau lICe ai putea face In mod diferit
adevarat constructiv. Acest lucru se Intampla pentru a Impiedica lucrurile sa se Inrauta-
mai ales atunci cand partenerii au un conflict 1easca?" Aceasta abordare Ii ajuta pe so1i
nerezolvat care a avut loc In timpul saptamanii. sa-9i asume responsabilitatea propriilor
In aceste cazuri este necesara Insu9irea unei aC1iuni, sa Inceteze sa-9i blameze partenerul
tehnici de de-escaladare a conflictului: se
9i In acela9i timp, Ie indica posibile cai de
procedeaza In a9a fellncat conflictul sa nu ia rezolvare a conflictului.
propo'1ii. Aceasta tehnica aqioneaza atat pe In timpul practicarii tehnicii de-escaladarii con-
plan cognitiv cat 9i comportamental. flictelor, terapeutul poate identifica anumite
In plan cognitiv, partenerii sunt ajuta1i sa In1e- teme de conflict specifice cuplului, cat 9i unele
leaga gandurile 9i sentimentele pe care Ie modele specifice de escaladare a conflictelor.
traiesc In timpul conflictului, iar pe plan compor- Aceste modele disfunc1ionale de interac1iune
tamental ei trebuie sa con9tientizeze oP1iunile pot fi considerate metaforic ca un fel de dan-
comportamentale

1. Demontarea
care pot opri escaladarea
conflictului. T ehnica implica doua etape:
(analizarea) conflictului (In
i suri In care ambii parteneri cunosc "pa9ii" 9i
ac1ioneaza Impreuna
conflictului. S u II a way
pentru escaladarea
9i C h r i s ten s e n
gedin1a de psihoterapie),
inten1iilor 9i impactului pe
implica explorarea
care II are fiecare
II (1983) au identificat astfel de teme comune
de conflict:
etapa a conflictului asupra partenerilor, cat 9i ~
.' a) Modelul solicitare-retragere: unul din par-
c1arificarea sentimentelor, gandurilor 9i con- f teneri solicita din ce In ce mai multa atenlie ~i
vingerilor fiecarui partener
conflictului.
In fiecare faza a ;, afec1iune de la partenerul sau care e mai
rezervat. Cu cat primul solicita mai mult, cu
T erapeutul trebuie sa fie atent sa acorde ! atat celalalt are tendin1a de a se retrage tot
ambilor so1i posibilitatea de a-9i expune punctul mai mull.
de vedere asupra conflictului, gandurile 9i b) Modelul a filiere-in depen den fa: unul din
sentimentele legate de acesta, precum 9i parteneri pune un accent mai mare pe rela1ia

184 185

_____
. . .. Jl~~~
II _
de cuplu, iar celalalt este concentrat mai mult Impreuna, In absen1a terapeutului ?edin1e
pe adivitatea profesionala. ' period ice de comunicare interpersonala In
c) Modelul a.fectivitate-rationalitate: unul din care sa discute cat de bine merge rela1ialor.
parteneri (de regula s01ia) este excesiv de Trebuie subliniat faptul ca majoritatea oame-
afectiva, In timp ce celalalt (de obicei s01ul) nilor nu-?i identifica In mod corect starile
este ra1ional, non-emotiv ?i logic. psihice, ci doar sesizeaza vag faptul ca ceva
Chiar ?i simpla identificare a modelelor ~e nu este In regula.
conflict poate fi utila pentru unele cupluri. In Pentru ameliorarea rela1iilor de cuplu,
astfel de cazuri, simpla examinare a· proce- Fensterheim ?i Jean Baer (1977),
sului conflictual este suficienta pentru elimi- Inainte de practicarea unor exerci1iide terapie
narea partenerului destructiv. cognitiv-comportamentala, fac urmatoarele
Terapeutul trebuie sa-i ajute pe parteneri sa recomandari:
identifice semnele timpurii ale escaladarii con- 1. Renuntarea la prejudecatile legate de
flidului (activare em01ionala, acuza1ii verbale, IIsex-rolurjl'. Societatea occidentala considera
abordarea uhor domenii vulnerabile etc.). ca barbatul ?i femeia trebuie sa aiba trasaturi
Astfel, unul din parteneri identifica semnele psihologice opuse, care sa exprime mascula-
timpurii ale declam;;arii unui conflict: lIma ritatea ?i respectiv feminitatea. Conform
sim1eam tot mai Incordat, am Inceput sa acestei prejudeca1i se considera ca, daca 0
transpir ?i mi-am dat seama ca In curand voi femeie da dovada de calita1i, cum ar fi
exploda". Cand unul sau ambii parteneriiden- ambi1ia, dorinia de realizare profesionala,
tifica semnele de conflict, ei pot opri escala- tendin1a de asumare a riscului sau ~lita1i de
darE~aacestuia prin redirec1ionarea discu1iei. conducator, ea devine masculina. In acela?i
Succesul psihoterapiei depinde de masura In timp, un barbat tandru, afectuos, sensibilia
care deprinderile noi de comportament achi- dorin1ele celorlal1i este considerat ca fiind
zi1ionate In timpul ?edin1elor de psihoterapie lipsit de masculinitate.
se vor generaliza In via1a de zi cu zi a Teama de incalcare a acestor stereotipuri
subiectului. ", legate de sex-roluri poate conduce la 0 repri-
. Tnacela?i timp, terapeutul trebuie '5a.-iInve1e mare a unor trasaturi importante de caracter,
pe parteneri sa generalizezecele, jnva1ate la la ?tirbirea personalita1ii subiectului ?i influen-
not situaFi ·de yia1a. Dupa ce Ciluorat;asupra 1eaza negativ relaiiile din cadrul cuplului.
, unei:probleme; terapeUtul trebuie sa ~~reseze Astfel, multe femei se tem sa se arate mai
Iflttcebarea: in ce. ;;lIte'situafiide',viata puteti competente decal s01ii lor in problemele
aplicasolutia respectiva? . financiare de pilda, pentru a nu Ie rani ego-ul
. Terapeutul trebuiesa-i ajute pe parteneri sa masculin, in timp ce mul1i barba1i I?i reprima
. d,evina proprii. lor terapeu1i, ei realizand nevoia de tandre1e ?i afec1iune pentru a nu fi

186 187
considera1i oameni slabi de catre partenerele raport cu fiecare situa1ie, pacientul trebuie
lor. Aceste persoane nU-9i dau seama de sa-l?iadreseze urmatoarele Intrebari:
faptul ca dezvaluirea unor calita1iconsiderate Ce atmosfera doresc sa creez?; Despre ce
ca apartinand sexului opus nu Inseamna anume ai dori sa discutam?; Cum al? dori sa
,.rer'luo1ar~a la feminitate sau 'masculinitate, se comporte partenerul meu?; Cum al? dori
,.'1,' ';. pan'ru ca cineva poate sa fieln'~dela~i timp sa ma comport eu? Ce al?putea face pentru
I; I:~,,: a~tOtitar f?i bland, independent 9i tandru; ca lucrurile sa se Indrepte In direc1ia dorita?;
; .,,~y>';~oosteafiind calita1i umane9i nu neaparat .afe Ce a9 putea face daca lucrurile pornesc pe
'" dnui sex sau ale celuilalt. un drum prost?; Cum al? dori sa se Incheie
'; Exprimarea deschisa a trasaturilor de perso- 9iscu1ia?" etc.
nalitate (indiferent carui sex se crede ca In cazulln care rela1iade cuplu este dominata
apartin) In rela1ia de cuplu permite realizarea de teama, obiectivele partenerilor devin
unor rela1iimai profunde 9i mai autentice Intre defensive (ne gandim mai mult la ceea ce nu
parteneri. dorim sa se mtample decat la ceea ce dorim
2. Stabilirea unor obiective specifice f?i ela- sa se Intample). Stabilirea deliberata a unor
borarea unor strategii de atingere a acestora, obiective constructive poate inversa acest
F0rta fricilor 9i fobiilor noastre de a ne des- proces, facilitand comunicarea deschisa,
tructura existen1a, sta mai ales In stabilirea negocierile, acceptarea divergen1elor de
unor obiective false In cadrul rela1iei interper- opinii 9i utilizarea unei atitudini de tipul
sonale. Din acest motiv, In cursul terapiei "doresc" l?inu de tipul "trebuie neaparat ca tu
sa faci acest lucru".
cognitiv-comportamentale subiectul trebuie
sa con9tientizeze temerile sale, sa Ie exprime
In mod concret 9i sa se expuna situa1iilor PROGRAM DE PSIHOTERAPIE PENTRU
anxiogene pana cand acestea scad din ELiBERAREA DE TEAMA IN RELATIILE
intensitate. INTERPERSONALE
Se indica alegerea unei situa1ii specifice, La un moment dat Simone de Beauvoir I-a
legate de problemele de comunicare f?i
subiectul decide In mod c1ar ce anume Intrebat pe Jean-Paul daca 0 iube9te, iar
acesta i-a dat un raspuns ambiguu: "Sunt cu
dore9te sa ob1ina 9i ce trebuie sa faca In mod tine, nu-i a9a?"
concret pentru aceasta.
Problema este ca foarte multe persoane nU-9i
Situa1iile asupra carora se lucreaza trebuie sa exprima deschis sentimentele de teama de a
fie, cel pu1in la Inceputul terapiei, cat mai parea ridicoli sau de teama de a fi rejecta1i.
simple l?i mai precise (lice vom discuta !a Astfel, unii barba1i considera ca daca ar arata
cina?//, lice vom face in week-end?// etc.). In ce simt cu adevarat 9i-ar distruge imaginea

188 189

-- - ------
... .. .. - ~.•~-------------------------------
de persoane puternice l?i controlate, calitaii 2. Intr-o etapa ulterioara subiectului i se cere
specifice stereotipului masculin. sa utilizeze cat mai frecvent termeni legaii de
In cadrul unui cuplu, incapacitatea de expri- propria persoana ("eu", "mie"), 'i'mpreuna cu
predicatele care se refera ,Ia stari afective, ca
mare a sentimentelor com plica foarte mult rela-
de pilda: "Eu 'i'mi doresc ca tu sa fii acea fata
iiile dintre parteneri, lasand loc la ne'i'nielegeri.
cu care !TI-am casatorit l?i nu 0 femeie cicali-
Individul care nU-l?i poate exprima sentimen-
toare". "Imi e sila de felul'i'n care mama ta ma
tele devine, pe zi ce trece, tot mai insensibilla
ironizeza ori de cate ori vine la noi la masa"
acestea l?i acest vid afectiv este generator de etc.
anxietate, pentru ca cineva care nU-l?i pune 'i'n
3. Daca subiectul are probleme sa se refere
evidenia niciodata personalitatea reala,
la persoana sa, terapeutul 'i'i sugereaza sa
traiel?te un sentiment de disconfort psihic. noteze 'i'ntr-un camet ori de cate ori a utilizat
Prezentam, in cele ce urmeaza cateva exer-
termeni legaii de propria persoana l?i sa-l?i
ciiii prin intermediul carora oamenii cu astfel
acorde 0 recompensa atunci cand depal?el?te
de probleme sa inveie sa-l?i exprime senti- cifra zece.
mentele in mod spontan: In acelal?i timp i se cere sa utilizeze in mod
1. Subiectul trebuie sa inveie sa exprime verbal deliberat, cat mai frecvent posibil, urmatoa-
ceea ce simte, nu ceea ce gandel?te. Un prim rele tipuri de propoziiii:
pas in aceasta direciie este ca el sa realizeze
lmi place ceea ce ai "Nu-mi place ceea
diferenia 'i'ntre ceriniele (mai ales verbele) care
spus ce ai spus"
exprima stari afective ?i cuvintele care exprima
"Mi-a pIacut cum ai "Nu mi-a placut cum
ganduri sau actiuni.
procedat" ai procedat"
Verbe (predicate) Verbe (predicate) "A~ dori ca tu sa faci "Nu a~ dori ca tu sa
care exprima stari care exprima stari sau aceasta ... II faci aceasta ... II
afective aciiuni In timpul acestui gen de antrenament, parte-
Doresc Presupun nerul este instruit sa asculte l?i sa raspunda in
Detest Cred acelal?i mod utilizand, la randul sau,afirmaiii
Ador Consider cu 'i'ncarcatura emoiional~L
Dispreiuiesc Imi imaginez La cabinetul de psihoterapie g-a prezentat un
Ma bucur Concluzionez cuplu 'care.a solicitatterapiede famllie. Sotul,
Imi pasa de Inieleg un ingi/'lel' de 27 se ani, proven it din mediul
Mi-e dor Interpretez rural, 'era ',fDarte tacut l?i avea mari dificul~aii
Invidiez Evaluez sa-?iel(~rirne sentimentele. Selia, filolog, de
lubesc 25 de ani, fiica de profesor universitar din

190 191
Bucure9ti, era mult mai culta, mai deschisa?i a1?teptsa ajung mai repede, dar In acelali'i
se exprima degajat In orice Imprejurare. De9i timp ma Ingrozesc la gandul ca va fi iarali'i
scandal".
cei dol iineau realmente unulla celalalt, ei se
certau aproape tot timpul. Deoarece soiul nu De asemenea, un alt semn ca terapia urma 0
izbutea sa exprime ceea ce simiea, soiia nu direciie buna a constat Infaptul ca soiul a
era capabila sa intre Intr-un contact real cu Ineeput sa-li'i exprime sentimentele de tan-
acesta, fapt ce 0 determina sa se simta singura dreie In timpul relaiiilor sexuale.
?i parasita. Simiindu-se nei'nie1es,soiul mani- Indiferent de anxietaiile sau. de stereotipiile
festa 0 stare de iritare permanenta, genera- conversaiionale aehizitionate de-a lungul tim-
toare de conflicte. pului, subieetul trebuie sa se antreneze treptat,
Terapeutul i-a trasat soiului sarcina de a nota sa eomunice Intr-o maniera mai apropiata.
Intr-un jurnal ori de cate ori utilizeaza fraze Deoareee se temea teribil sa-li'i arate adeva-
specifice comunicarii afective. De patru ori pe rata faia, Cornel nu putea eomuniea sotiei
saptamana, timp de 0 ora, cei doi soii trebuiau sale decat un singur lueru: furia li'i nemultu-
sa stea In faia unui reportofon, soiul fiind soli- mirea, deli'i 0 iubea foarte mult. Dragostea
citat sa spuna ce simte In legatura cu 0 anu- profunda pe care i-o purta I-a determinat sa
mita problema la care s-a gandit dinainte. Soiia se adreseze cabinetului de psihoterapie.
trebuia sa asculte afirmaiiile acestuia ?i sa re- Tn timpul interviului terapeutic, i s-a cerut lui
produca ceea ce crede ca simte el, utilizand Cornel sa relateze 0 experienta semnifieativa
propriile ei cuvinte. Tnacela9i timp, ea trebuia pe care a avut-o Intre 10 li'i 20 de ani. lata ce
sa-i adreseze Intrebari atunci cand nu era a raspuns pacientul:
"fn clasa a a-a m-am Inscris la baschet dorind
sigura ca a sesizat exact ceea ce simiea soiul
ei. La sfar9itul gediniei de psihoterapie, soiul foarte mult sa ajung un mare jucator. Deli'i am
trebuia sa asculte cas eta si, sa noteze situa- fost selectionat, nu am reu1?itsa fiu deeat
iiile In care a utilizat comunicarea emoiionala. rezerva, intrand relativ puiin pe teren. La un
a alta nemultumire
, mare a sotiei
, consta In moment dat, un coleg s-a Imbolnavit li'i atunei
aceea ca, In timp ce faceau dragoste, nicio- am putut juca aproape tot meciul li'i am
marcat de mai multe ori.A fost extraordinar."
?ata soiul ei nu i-a spus vreun cuvant tandru.
Intrebat de terapeut In legatura cu acest lucru, Terapeutul i-a atras ateniia pacientului ca po-
el a spus ca nu-i vine sa spuna astlel de vorbe. vestirea sa evideniiaza destul de putin ceea ce
Dupa 0 luna de terapie, soiul i-a spus la un a simiit el atunci. Dupa cateva Incercari mai
moment dat terapeutului, In prezenia soiiei puiin reuli'ite, iata noua relatare a pacientului:
sale: "nici nu va daii seama ce Inseamna sa te "De cand eram copil mi-am dorit sa joc
simii atat de Incordat cum m-am simiit eu. baschet. Aveam chiar 1?i0 coleciie de poze
Cand ma Intorc acasa de la serviciu, de abia cu cei mai mari jucatori ai lumii, coleqie pe

192 193
care 0 lineam bine ascunsa. Mai mult, unchiul In acest caz, etapele psihoterapiei au fost
meu era antrenor de baschet ~i uneori, dind urmatoarele:
avea timp, ne jucam impreuna ~i totdeauna
sufeream mult dind nu eram indemanatic. 1. Sprijinirea pacientuluisa ajunga la un nivelde
comunicare incarcata afectiv: "Alegeli 0 expe-
Visam mereu sa ajung baschetbalist, de~i in
rienta emolionala (poate fi ceva vesel, trist sau
sine mea eram convins ca nu voi reu~i. Cand
chiar 0 psihotrauma), care s-a petrecut in tine-
am ajuns rezerva, m-am simlit in acela~i timp,
relea dumneavoastra.Trebuie sa fie 0 experienla
fericit ~i dezamagit. Cand am fost solicitat sa
semnificativa pentru dumneavoastra. Povestili-o
joc tot meciul am simlit ca visul meu devine
realitate. Parca nu era adevarat. Parca cu voce tare, sau mai bine inregistrali-o ~i
gand~i-va cum ali putea relata experienla res-
simleam ca zbor. Din pacate aceasta a fost
pectiva intr-un mod mai incarcat emolional.
singurul meu succes in sport. De atunci nici
2. Povestili experienla respectiva partene-
nu am mai incercat sa intru in vreo echipa de
baschet". rului dumneavoastra de viala.
3. Persoana care asculta (partenerul), trebuie
Terapeutul i-a cerut pacientului sa elaboreze
sa-?i controleze propriile trairi ~i sentimente,
un numar cat mai mare de povestiri de acest
sa caute sa surprinda toate nuanlele relatarii,
tip ~i treptat, a inceput sa-i fie ceva mai u~or sa intre, pe cat posibil, in "pielea" perso-
sa-?i exprime sentimentele autentice. Pacientul
najului care poveste?te.
a invalat sa-i vorbeasca soliei despre expe-
4. Cereli partenerului de viata sa relateze, la
rienlele din tinerele, despre succesele profe- randul sau, 0 intamplare semnificativa din exis-
sionale, des pre ceea ce a simlit cand s-a
tenta sa. Acum este randul dumneavoastra sa
indragostit de ea, precum ~i despre eveni-
tntrati in pielea personajului respectiv.
mentele mai importante care I-au marcat in
In cadrul relatiilor apropiate, oamenii se tem
timpul casatoriei.
adesea sa-?i exprime sentimentele de tan-
La inceputul terapiei, Cornel con?tien~za mai
drele, de frica de a nu fi exploatati, de a nu se
ales sentimente de ostilitate ~i furie. In timp
profita de pe urma lor, de a nu parea slabi sau
ce relata povestirile solicitate s-au petrecut
dependenti. Din acest motiv, mulli parteneri
doua fapte semnificative:
devin experti in tehnica de a se rani unul pe
- pacientul a inceput treptat sa con~tientizeze
celalalt, uitand faptul ca ar putea sa-l?iacorde
~i alte tipuri de senti mente, de pilda, faptul ca
afecliune reciproca. Tehnica acordarii afec-
era mandru de succesele ~colare ale fiicei
tiunii apartine lui Richard Stuart (1973)
sale sau faptul ca simlea satisfactie sa desfa-
l?i implica urmatoarele obiective:
~oare actiuni comune impreuna cu familia sa; - sa determine pe fiecare partener sa devina
- pacientului a inceput sa-i fie tot mai u~or sa
con?tient de ceea ce Ii face placere celuilalt l?i
discute liber des pre aceste sentimente; nu de ceea ce II enerveaza;

194
195
- sa Inve1e partenerul sa realizeze in mod
deliberat, acele ac1iuni care ofera satisfac1ie
partenerului de via1a, In felul acesta rela1ia 3. Pacientul este solicitat sa declangeze anu-
devenind mai gratificanta pentru ambii mite actiuni din cadrullistei elaborate in prea-
labil, iar partenerul trebuie sa Ie accepte, ca
parteneri.
atare, fara sa protesteze sau sa devina hiper-
Prezentam, In cele ce urmeaza, ni9te modele critic.
de exerci1ii prin intermediul carora subiectul
4. Discutarea Impreuna cu partenerul, a
este inva1at sa acorde sprijin, Incredere 9i
?c1iunilor de acordare a atentiei.
afec1iune celuilalt:
In urma unor astfel de discutii, poate sa iasa
1. Tntr-o prima etapa, subiectului i se cere sa
la iveala faptul ca, de pilda, sotu1ui dumnea-
aleaga doua zile pe saptamana cand va avea
voastra nu-i face placere sa i se aduca micul
grija de partenerul sau. Apoi, partenerul va fi
dejun la pat. Ca urmare pacientul 19i va
solicitat, la randul sau sa realizeze acela9i restructura lista In acord cu preferintele
lucru pentru celalalt. partenerului de via1a.
2. Tnetapa a doua, pacientul este solicitat sa 5. Aceasta etapa presupune realizarea
realizeze 0 lista cu ac1iunile care ar putea face procesului invers, In cadrul caruia, celalalt
placere partenerului. Foarte mul1i subiec1i se membru al cuplului va realiza anumite actiuni
simt bloca1i atunci cand Ii se cere sa elabo- despre care crede ca ar putea face placere
reze astfel de liste, spunandu-9i In gand (lldar partenerului, acesta din urma fiind obligat sa
daca 0 sa gregesc?", lldaca ac1iunea pe care Ie accepte ca atare. Dupa cateva zile cei doi
am ales-o va dovedi faptul ca eu nu olil analizeaza impreuna ceea ce s-a petrecut.
in1eleg destul de bine?" etc. Foarte frecvent partenerii evita discutiile
T erapeutul trebuie sa-I incurajeze pe pacient legate de aspectele conflictuale care au loc in
sa elaboreze lista respectiva, in ciuda indo- cadrul cuplului, de teama faptului ca aceste
ielilor sale, aceasta putand fi corectata prin discu1ii ar putea duce la destramarea familiei.
observarea atenta a reac1iilor partenerului. De multe ori spunem in gand: llnu conteaza e
Astfel de ac1iuni ar putea fi: un fleac!" de9i cele Intamplate ne afecteaza
"Utiliza1i spray-ul care ii place foarte mult foarte mult.
so1ului dumneavoastra". "Pune1i discul sau Decizia cu privire la discutarea deschisa a difi-
caseta cu cantecul favorit al acestuia". cultatilor din familie poate fi luata sau nu 1inand
"Tmbracati ace Ie haine care Ii plac foarte mult seama de 0 serie de aspecte, cum ar fi:
so1ului/sotiei. "lnvita1i partenerul la 0 ac1iune - Persoana in cauza i9i pune problema daca
comuna des pre care 9titi ca ii va face are sau nu dreptul sa determine in vreun fel
placere". modul de viata comun. Este evident ca majo-
ritatea problemelor de acest gen 9i Ie pun
196
femeile, ignorand faptul ca 0 casatorie

197
moderna implica un contract reciproc avan- - Problemele financiare, legate de proprie-
tajos, In cadrul caruia cei doi soti trebuie sa tati, cal?tiguri, cheltuieli ::;;ieconomii.
interactioneze de pe pozitii egale. Fiecare membru al cuplului este solicitat sa
- Alte persoane nici nu Indraznesc macar sa realizeze In mod independent 0 lista referi-
exprime deschis faptul ca exista 0 problema toare la problemele de mai sus 9i apoi listele
In familie pentru ca au impresia ca aceasta se se confrunta 9i se negociaza In prezenia
va destrama l?i ca nu au 0 aM alternativa de terapeutului.
viata. Listele de probleme trebuiesc permanent
Pentru solutionarea crizelor familiale, tera- relnnoite, reevaluate, ameliorate 9i chiar rene-
peutii comportamentali9ti propun elaborarea gociate, deoarece este evident ca viaia unui
cuplu este un proces dinamic.
unui a9a-zis contract de convietuire, contract
mituit sa faciliteze comunicarea deschisa l?i Un alt aspect important In construirea unei
rezolvarea conflictelor care se ivesc. Acest relatii interpersonale autentice consta In Inva-
contract are menirea de a elibera pesubiect iarea subiectului sa realizeze l?i sa suporte 0
critica de tip constructiv.
de teama patologica de a-9i c1arifica proble-
Acest lucru contribuie la c1arificarea proble-
mele, precum 9i de a postula In mod clar
melor 9i nelnielegerilor 9i neteze9te calea
drepturile ::;;iresponsabilitaiile fiecaruia dintre
~oii.
pentru negociere 9i soluiionarea acestora. a
critica reciproca, bazata pe afeciiune nu face
Intr-o prima etapa membrii cuplului cu pro-
decat sa-i apropie mai mult pe parteneri.
bleme trebuie sa defineasca precis sectoa-
Multe persoane evita sa-l?i critice partenerul,
rele 9i aspectele existeniei de care doresc sa fie de teama de a nu-I rani, fie de teama de a
se ocupe, ca de pilda: nu fi contraatacat, acestea preferand sa
- Responsabilitatile gospodare9ti l?i Impar- pastreze tacerea l?i sa acumuleze resenti-
iirea atribuiiilor; mente care vor izbucni Intr-un moment sau
- Decizia In legatura cu posibilitatea de a avea Intr-un loc nepotrivit sau vor avea un alt obiect
copii, planning-ul familial, cine asigura Ingrijirea decat cel real.
copiilor, iar In cazulln care unul din soii se Adesea criticile 9i certurile lipsite de sens nu
recasatore9te care ar fi drepturile parintelui reprezinta decat rezultatul unor "contracte
adevarat 9i ale celui vitreg asupra copiilor; maritale" neclarificate, deoarece partenerii
- Decizia In legatura cu utilizarea spaiiului din intra In relaiia maritala atat cu expectaiii des-
locuinta; chise, cat 9i cu expectaiii mascate, necon-
- Decizia legata de timpulliber. Astfel, unele l?tientizate. Astfel, soiia va al?tepta ca soiul
cupluri prefera sa Imparta timpul In timpul sa-l?i petreaca sfarl?itul de saptamana
meu, timpul tau 9i timpul petrecut Impreuna; Impreuna, In timp ce acesta din urma consi-

198 199

i
Tnaceste cazuri, sfatul dat de psihologul com-
dedi dl. obligaiia lui faia de soiie este sa
portamentalist este ca subiectul sa accepte
ca9tige cat mai mulii bani 9i din acest motiv el
sa realizeze ?i sa primeasca 0 critica de tip
lucreaza 9i In week-end. Nici unul din parte-
constructiv. Astfel, In loc sa raspunda defensiv
neri nu-i comunica celuilalt a9teptarile 9i
nemuliumirile sale. Rezultatul este ca, soiia, (lieu nu am facut aceasta") sau agresiv (e?ti
un om de nimic, un ignorant, un prost"),
dezamagita I?i spune: IInu ma iube9te, totul
acesta ar trebui sa dea un raspuns care sa
este pierdut", iar sOiul19i spune la randul sau:
favorizeze cooperarea (lIda, e probabil vina
IItu nu inielegi ce povara apasa pe umerii mei,
mea, dar sa vedem ce putem face ...").
Inceteaza sa ma mai cicale9ti!".
In cazulin care aceste critici neexprimate nu 2. lnvatati
, " sa primiti critica In mod calm 7' .qi
linistit.
vor fi scoase la lumina, ele vor constitui 0 1

Primul raspuns la orice fel de critica trebuie sa


sursa permanenta de nemuliumire care poate
nu va tulbure in mod exagerat, scopul acestuia
submina existenia cuplului.
Model de antrenament psihologic pentru nefiind modificarea partenerului, ci stapanirea
situaiiei. Pentru a realiza acest lucru:
acceptarea criticii (dupa Fen s t ern h e i m 9i
J e a n B a e r, 1977) - utilizaii 0 conversaiie Incarcata emoiional,
ceea ce presupune intensificarea comunicarii
1. Con?tientizati faptul eli va supara sa fiti
si nu 0 reactie agresiva. Astfel, daca sotia va
criticati de partenerul de viata. Pentru a
realiza acest lucru raspundeii la urmatoarele ~ritica pentr~ ca aii fost prost dispus de'dimi-
intrebari: neaia este bine sa-i raspundeii: lIai dreptate,
m-am simiit iritat pentru ca mi-ai spus de 10
- In relaiia cu partenerul de viaia, doar ori sa fac acellucru".
acesta obisnuieste sa va critice?
- ripostaii fara agresivitate;
- va simiii'i adesea cuprins de resentimente
- utilizaii umorul; astfel, un pacient, caruia
pe care Ie exprimaii rareori?
- conduce critica din cadrul familiei la certuri soiia ii repro9a mereu ca se Imbraca neglijent
fara sens? a fost Invaiat de terapeut sa-i raspunda: IIsunt
mai sexy a9a, ce zici?";
- va face critica celuilalt sa va simW mereu
vinovat? - fiii inielegator cu partenerul de viaia, reali-
zand ca uneori, fara sa vrea, acesta se des-
- va criticaii, la randul dumneavoastra parte-
carca asupra dumneavoastra dupa 0 zi inear-
nerulla timp nepotrivit ?i In locuri nepotrivite?
- In casnicia dumneavoastra ia critica pro- cata de stres, iar criticile pe care acesta Ie
exprima nu va sunt adresate cu adevarat.
poriii exagerate?
Persoanele care raspund da la majoritatea 3. lnv?tati sa criticati pe celalalt fara sa-I
Intrebarilor de mai sus se tem, In mod nejus- raniti. In acela9i timp nu reprimaii tendinia de
tificat sa critice sau sa fie criticate. a-I critica, deoarece aceasta va conduce la

201
200

I
acumularea unor resentimente. Pentru a opreasca aceste reaclii prin intermediul unei
realiza acest lucru notali pe 0 foaie de hartie tehnici de relaxare. Astfel, ori de cate ori ne
repro?urile pe care dorili sa i Ie aduceli parte- dam seama ca vom declan?a 0 reaclie de
nerului ?i realizali un joc de rolimpreuna cu furie ?i vom Incepe sa lipam, esteindicat sa
partenerul, joc de rolin cadrul caruia acesta ne relaxam ?i sa respiram control at repetand
mental cuvantul "calm", odata cu fiecare
va accepta in mod deli~erat critica ?i va ras-
punde pe un ton calm. Incepeli cu afirmalii1e expiralie.
cele mai blande, cele mai pulin suparatoare. Chiar daca exerciiiul reu?e?te, aceasta nu
Pentru a ajunge la 0 comunicare interperso- inseamna ca subiectul nu va mai simli nicio-
nala eficienta este indicat ca subiectul sa data teama, furie sau ca nu va dori sa se
invete sa-si modifice ?i stilul de a critica. retraga in carapacea sa, dar starile ~emolio-
Pentru ac~asta, trebuie sa linem seama de nale respective vor fi controlate. In locul
urmatoarele sfaturi: reacliei automate ca aceea a unui robot,
- nu va criticali niciodata partenerulin public; persoana va putea comunica partenerului sau
- evitali sa-I criticali atunci cand este nervos; ceea ce simte cu adevarat, ?i acesta, va
- nu utilizali comparaiii de genul "mama mea inlelege, la randul sau, despre ce este vorba.
gatea mai bine" sau "fosta mea sOlie facea Prejudecalile noastre despre cum trebuie sa
altfel"; fie un sOl sau 0 sOlie ideala joaca adesea un
-:- nu atacali partenerul de viala ca persoana. rol foarte important In evolulia relaliei inter-
~stfel, nu spuneii: "tu nu e?ti buna de nimic", personale. Cand aceste prejudecali se
"niciodata n-ai sa fii in stare sa faci un lucru centreaza in jurul modului In care trebuiesc
bun". Mult mai indicat ar fi sa spuneli "ma facute anumite lucruri ?i cand se combina ?i
nemullume?te modul in care faci aceasta; cu 0 teama patologica de critica, ele pot
deveni destructive. Astfel, daca nu facem
"poate ca ai putea sa-Ii schimbi stilul, ce
zici"? ceea ce credem noi ca trebuie sa facem In
4. B/ocati mode/u/ automat de raspuns. calitate de sOl sau sOlie, ne a?teptam sa fim
Exista unele persoane care, indiferent de ce criticali, iar pentru a evita aceasta critica vom
anume face partenerul, reaclioneaza mereu face In a?a felincat cuvantul "trebuie" ?i nu
Intr-o maniera stereotipa punand in acliune "a? dori" sau "mi-ar face placere" sa ne con-
reaclii de evitare, culpabilitate ?i retragere ?i duca viala. De pilda, doi sOli tineric:are
acest model de acliune a capatat un caracter l.ucreaza ?i studiaza la cursuri seralen\.l au
automat. Primul pas In renunlarea la acest timp sa stea impreuna decat In week-end, pe
model automat de comportament consta in care insa ?i-I petrec facand curalenie in casa.
con9tientizarea lui prin intermediul autoobser- Este evident ca relalia din cadrul cuplului ar
vaiiei. Odata identificate, subiectullnvala sa funcliona mult mai bine daca cei doi ?i-ar

202 203
Daca nici ,una din aciiunile intreprinse nu a
petrece timpul liber intr-un mod mai placut
func1ionat, apelaii la un consilier-terapeut care
intr-un apartament mai pu1in perfect aranjat.
ya poate ajuta sa luaii decizia cea mai buna.
Din acest motiv, terapeu1ii comportamentali!?ti
In cazulin care va decideii pentru separare,
recomanda pacien1ilor sai sa mai faca !?i
veii constata ca, in ciuda fricilor legate de ce
unele lucruri pe care doresc sa Ie faca, bine-
anume se poate lntampla dupa divOFi,va veii
in1eles dadi acest lucru este ra1ional, pentru
sim~i mult mai bine daca incheiaii relaiia.
a invinge teama di nu sunt ni~te so1i ideali. *
Mul1i parteneri care nu se in1eleg defel, se * *
tem totu!?i sa rupa rela1ia,fie datorita fricii de
abandon, fie deoarece considera divoFiul ca In incheiere precizam faptul ca metodele de
pe un mare e!?ec in via1a (daca ai ajuns la psihoterapie scurta, comportamentala !?icog-
divoFi, inseamna ca este ceva in neregula cu nitiv-comportamentala a tulburarilor anxioase
tine").
sunt simple, economicoase!?i pot fi, cu unele
In ciuda ratei crescute a divoFiurilor, multe adaptari, utilizate !?ide subiectulinsul?i, chiar
persoane de varsta medie se mai tem de ce in afara unor cabinete specializate de psiho-
anume 'va spune lumea daca vor divoFia. terapie sau, in orice caz, dupa un' numar
Exista !?i persoane care se tem de divoFi, minimal de l?edinie realizate sub indrumarea
datorita unor dificulta1i sau sarcini suplimen- unui terapeut calificat.
tare care le-ar putea reveni, vor trebui sa
ca!?tige mai mu1ii bani, vor trebui sa se
descurce singuri in gospodirie etc.
De asemenea, teama exagerata ca partenerul
sa nu sufere, poateprelungi la nesfar!?it 0
relaiie nefericita de cuplu, relaiie care se
transforma in tortura pentru ambii soii.
Adesea, partenerul nefericit nu intreprinde
nimic a!?teptand ca celalalt sa-!?i asume res-
ponsabilitatea intentarii aCiiunii de divoFi.
Inainte de a lua 0 decizie, atat de importanta
cum este aceea de a divoFia trebuie, in primul
rand sa ne asiguram ca am facut tot ce este
posibil ca relaiia sa funciioneze.
Pentru a realiza acest lucru, este de dorit sa
intreprindem impreuna cu partenerul, toate
eforturile pentru salvarea casniciei.

204
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 7. Hawton, K.; Salkovskis P. M.;
K irk, J . ; C I ark, D. - Cognitive
Behavior Therapy for Psychiatrie Problems.
A Practical Guide. Oxford Univ. Press,
1989.
8. H 0 Ide v i c i, I r i n a; Vas i Ie s c u, I. P.
- Psihoterapia - un tratament fara medi-
camente, Ed. CERES, Bucure~ti, 1993.
9. H 0 Ide v i c i , I r i n a - Autosugestie ~i
1. B ern a r d , E ( E d s) - Using Rationale relaxare. Ed. CERES, Bucure~ti, 1995
Emotive Therapy Effectively. A Practi- 10. H 0 Ide v i c i, I r in a - Elemente de psiho-
tioner's Guide. Plenum Press, New York, terapie, Ed. ALL, ed. a II-a, Bucure~ti, 1996
London, 1991. 11. Hub e r , W.: Psihoterapiile - Terapia
2. Coleman, J. C.; Butcher, J. N. potrivita fiecarui pacient. Ed. ::?tiintifidi ~i
Car son, R . C. - Abnormal Psycho- Tehnica, Bucure~ti, 1997.
logy and Modern Life. Scott Foresman 12.lonescu, G. - Tratat de Psihologie
Camp; Glenview, Illinois, London, 1984. Medicala ~i Psihoterapie. Ed. ASKLEPIOS,
1995.
3. Fensternheim, H; Baer, Jean. -
13. Larso n, D. (Ed s) - Teaching Psycho-
Stop Running Scared! Fear Control
logical Skill. A Model for Giving Psycho-
Training: The New Way to Conquer Fears,
logy Away. Brooks-Cole, Publishing
Phobias and Anxieties. Dell Publishing Co;
Comp.; Monterey, California, 1984.
Inc. New York 1977.
14. La z a r us, R. - Paterns of Adjustment.
4. Gazda, G. M.: MultiplelmpactTraining: Mc. Graw Hill Book Compo New York, San
A Life Skill Approach in: Lorson, D(Eds). Francisco, Washington, London, Jossey
Teaching Bychological Skills. Brooks Bass, 1984.
Publishing Camp. Monterey, California, 15. Sank, L. I.; Shaffer, S. Carolyn-
1993. A Therapist's Manual for Cognitive
5. Grieger, R. M.: Keys to Effective RET Behavior Therapy in Groups. Plenum
in Bernard, E(Eds). Using Rationale Press, New York and London, 1984
Emotive Therapy Effectively: A Practi- 16. Y ate s, A. J. - Behavior Therapy; Wiley,
tioner's Guide, Plenum Press, New York, New York, 1970.
London, 1991. 17. Zi m bardo, Ph: Shyness: What it is and
what to do about it, Menlo Park, Cal;
6. H and ley, R.; Neff, P a u I i n e: Anxiety
and Panic Attacks. Their Cause and Cure. Addison, Weseley, 1977.
The Five Life Plus Program for Conquering
Fear. Fawcett Crest, Ballantine Book, New
York,1985.

206 207
CUPRINS

CUVANT INAINTE 5
NATURA ANXIETATILOR $1 A FRICILOR
UMANE 7
sA NE ELiBERAM DE ANXIETATE $1
PANICA 24
FOBIILE - 0 PIEDICA IN CALEA ECHILI-
BRULUI PSIHIC $1 COMPORTAMEN-
TULUI EFICIENT 54
TEHNICI SIMPLE DE PSIHOTERAPIE A
OBSESIILOR 107
PSIHOTERAPIA ANXIETATII LEGATE DE
PROBLEMELE SEXUALE 132
PSIHOTERAPIA PENTRU PERSOANELE
cu TEAMA DE A SE ANGAJA IN RELATli
APROPIATE CU CEILALT' 156
BIBLlOGRAFIE SELECTIVA 206
Culegere yi tehnoredactare comput~rizata
Editura SEMNE

Tiparit la Tipografia SEMNE '94