UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI DIN TIMISOARA FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

REFERAT LA DISCIPLINA SERVICII IN AGROTURISM

STUDENT: DIACONU VALENTIN GRUPA 642, AN IV, IMAPA

TIMISOARA 2010

1

IMAPA TIMISOARA 2010 2 . AN IV.UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI DIN TIMISOARA FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL TEMA REFERATULUI: TENDINTE IN DEZVOLTAREA TURISMULUI INTERNATIONAL STUDENT: DIACONU VALENTIN GRUPA 642.

3.CUPRINS Introducere Cap. Caracteristici ale dezvoltării turismului în ţările Uniunii Europene 14 BIBLIOGRAFIE 15 Introducere 3 . Structuri comerciale în lumea turismului internaţional 1.4.2. 3.1. Organizarea turismului international 1. 2.5. Destinaţii de top în turism Cap. Piaţa turistică internaţională 1.6. Organizarea şi conducerea turismului la nivel internaţional 1. Locul turismului internaţional în circuitul economic mondial 1. Forme moderne de turism practicate la nivel internaţional 4 6 6 6 7 9 10 10 13 Cap. Importanţa economică a turismului 1.1.

pe lânga ceilalti factori de influenta (cresterea numarului de sosiri.4%/an) decât calatoriile pe distante scurte (3. Indicatorul „încasari" prezinta o crestere mult mai accentuata. în turism lucreaza circa sapte milioane de persoane în doua milioane de unitati turistice . politici. a distantei de deplasare). Din sectoarele conexe. se va ajunge în 2020 ca acestea sa detina aproape 76% din piata turismului international. cum ar fi transportul.2 mld vor reprezenta calatoriile în tarile învecinate (regionale) si 0. Astfel se apreciaza ca se vor cheltui ~ 5 mld USD în fiecare zi în întreaga lume. care se datoreaza si fenomenului inflationist. în principal. restaurante. Gunter Verheugen.56 mld.4 mld vor fi calatorii pe distante lungi (inter-regionale). a declarat: „Sectorul european al turismului se afla în plina expansiune. la nivel mondial. printr-o tendinta de crestere datorita influentei factorilor economici. ameliorarea reglementarilor cu un mai mare accent pe directiva „servicii". si mai mult de 20 de milioane de locuri de munca. In privinta încasarilor din turismul international se apreciaza atingerea sumei de 2000 mld USD în anul 2020. cât si a turismului international se caracterizeaza. Evolutia turismului international se poate aprecia prin actiunea a doi indicatori: sosirile/plecarile de turisti si încasarile/cheltuielile din turismul international. numarul turistilor. Vicepresedintele Comisiei Europene. 1. Pâna în anul 2020. au fost abordate teme.hoteluri. de a cunoaste alte civilizatii. va ajunge la 1. atât a turismului. obiceiuri dar si datorita progresului tehnic înregistrat în domeniul transporturilor. Din acest numar.Evolutia. în perioada 2010-2020 îsi va dubla numarul de sosiri internationale si va devansa în ceea ce priveste cota de piata continentul american. legatura dintre 4 . urmata de Asia de Est si Pacific (397 milioane) si de continentul american (282 milioane). Se poate observa cresterea sustinuta a zonei Asia-Pacific care. la nivel mondial. contributia la PIB ajunge pâna la 11%. cât si a încasarilor. alte sectoare dezvoltate pe orizontala. WTO considera ca în anul 2020 numarul de sosiri din turismul international va ajunge la 1. Calatoriile pe distante lungi vor avea o tendinta de crestere mai accentuata (5. agentii de turism. Repartizarea sosirilor internationale pe regiuni geografice confirma pozitia de lider a Europei (717 milioane). a duratei sejurului. Astfel. Urmeaza Africa. cum ar fi: dezvoltarea în domeniul turismului. urmata de o încetinire a ritmului de crestere. sustinând dezvoltarea durabila a sectorului". progres care permite calatorii mai rapide si mai confortabile pe distante din ce în ce mai lungi. Sunt luate în considerare ritmuri medii anuale de crestere situate în jur de 4% (echivalentul unei dublari la un interval de 18 ani) pentru ambii indicatori de masurare a circulatiei turistice internationale. în aceasta situatie. Orientul Apropiat si sudul Asiei. ameliorarea si competitivitatea sectorului european al turismului. demografici. de la o pondere de 82% a calatoriilor pe distante scurte în anul 1995.8%/an). Previziunile WTO se refera la o încetinire a ritmului de crestere atât a sosirilor. mai mult decât dublu fata de evidentele existente la nivelul anului 2005. gazduit de Malta. aceasta dublându-si numarul de sosiri internationale în acelasi interval. Contributia la Produsul Intern Brut în UE este de 5%. Cea mai mare rata de crestere anuala o are zona Orientului Apropiat. Din informatiile prezente se poate observa o crestere accentuata a turismului international în anii '60 si '70. Turismul international are. sociali. aproximativ 700 milioane. a cheltuielilor ocazionate de activitatea turistica. La Forumul european de turism. baruri.6 miliarde. Politica noastra vizeaza. precum si crearea a noi locuri de munca. responsabil de politicile întreprinderilor si industriei. cea mai importanta crestere datorita dorintei oamenilor de a vizita alte tari.

1. Pe lânga aceste previziuni de natura pur economica sunt necesare si anumite previziuni de natura social-psihologica pentru a putea întelege nevoile / dorintele noilor turisti si a veni în întâmpinarea lor cu produse si servicii care sa satisfaca întocmai asteptarile acestora. WTO identifica urmatoarele tendinte macroeconomice care se vor manifesta în viitorul apropiat: • Se previzioneaza ca sosirile internationale de turisti sa atinga 1. Organizarea turismului international 1. pe piata europeana: • Turismul este promovat de catre guverne mai mult pentru profiturile economice obtinute decât pentru beneficiile sociale si îmbunatatirea calitatii vietii. România si Croatia. • Cresterea concurentei între destinatiile de vacanta si alte forme de petrecere a timpului liber.56 miliarde în 2020 cu o crestere medie anuala de 4. • Cultura reprezinta o componenta a calatoriei la peste 60% dintre turistii europeni. a familiilor monoparentale si a casatoriilor la vârste mai înaintate si a respectului fata de natura. atât cele de natura economica. • Parcurile de distractii tematice vor deveni din ce în ce mai populare prin oferirea unei game largi de atractii si facilitati într-o zona relativ compacta. • Cresterea rapida a numarului de „low cost airlines" va avea ca efect cresterea calatoriilor intraregionale.1% fapt care va diminua cota de piata a Europei. OMT identifica tendintele care se vor manifesta. cu o crestere anuala de 3%.6% în perioada 1995-2020. Se estimeaza ca vor creste calatoriile pe distante lungi (de la 18% la 24% în 2020) în detrimentul calatoriilor inter-regionale. Structuri comerciale în lumea turismului internaţional 5 . 1. cât si cele psiho . Bulgaria. • Pâna în 2020 Europa Centrala si de Est va atrage mai multi turisti decât tarile din Europa de Vest. • In societatile vestice se manifesta o tendinta de crestere a numarului persoanelor în vârsta. Comisia Europeana a lansat prima editie a forumului în anul 2002.sociologice sunt necesare pentru crearea unei oferte turistice corespunzatoare evolutiei si cerintelor pietei. • Franta va ramâne cea mai importanta tara receptoare de turisti din Europa (pâna în 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turisti internationali).competitivitate si pregatirea profesionala. în acest sens. • Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat cresterea numarului de calatorii intraregionale. • Cresterea importantei Internetului ca mijloc de promovare si vânzare. • Pâna în 2020. Cap. Acest lucru se datoreaza unei cresteri anuale de 4. Aceste previziuni. • Cele 10 tari balcanice vor ajunge sa primeasca în 2020 pâna la 79 milioane turisti. sub media mondiala de 4. Referitor la piata europeana din care face parte si România. • Sosirile internationale de turisti în Europa vor ajunge la 717 milioane în 2020. 92% dintre ei fiind atrasi de Grecia. a ratei divorturilor. 346 milioane de turisti vor vizita zona Mediteranei (reprezentând 22% din totalul mondial al sosirilor). • Consolidarea tour-operatorilor europeni va continua prin „înghitirea" operatorilor de dimensiuni medii lasând marii operatori si micii operatori specializati sa deserveasca piata.1%.

pe plan mondial. împărţirea pieţelor. Ea numără 138 de ţări şi teritorii şi peste 350 de membri afiliaţi reprezentaţi de administraţii locale. concentrarea activităţii turistice. Asociaţia Internaţională a Circuitelor Turistice (ISTA). Consiliul Internaţional al Agenţiilor de Voiaj (ICTA). procurarea de valută. 7. organizaţiilor guvernamentale şi a celor neguvernamentale. care să corespundă politicii marilor companii internaţionale turistice globale. Turismul este ramura de activitate care înregistrează cel mai mare nivel de creştere din lume. şi nimic nu-i anunţă încetinirea în secolul 21. membrilor lor. încurajează protecţia mediului şi a patrimoniului destinaţiilor şi ajută la favorizarea păcii şi înţelegerii între toate naţiunile lumii. 1. a elaborării informaţiilor şi studiilor care să stea la baza unor decizii pe care le adoptă autorităţile publice.Acestea grupează pe plan internaţional organismele profesionale. asociaţii turistice şi întreprinderi ale sectorului privat.-ul urmăreşte stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă. 2. Asociaţia Internaţională a Hotelierilor (IHA). Aceste organizaţii au drept scop favorizarea schimburilor. gruparea activităţii turistice. Asociaţia Mondială a Agenţiilor de Voiaj (WATA). Societatea Americană a Agenţilor de Turism (ASTA). grupuri hoteliere şi agenţii de voiaj. Federaţia Universală a Asociaţiilor Agenţiilor de Voiaj (FUAAV). punerea în practică a unei noi infrastructuri. Totodată scopul acestor organizaţii este de a reprezenta diferitele profesii în cadrul organizaţiilor internaţionale guvernamentale. 4. regulile de conduită uniforme.M. în acelaşi timp. O. Asociaţia Transportului Aerian Internaţional (IATA). 1. – reducând la minim efectele negative asupra mediului şi societăţii. cel mai dinamic sector de activitate şi. Prin turism. 3. ele sunt structuri globale unde se iau decizii privind armonizarea intereselor. formele de integrare în turismul internaţional. Studierea şi cunoaşterea: organizaţiilor internaţionale de turism. tratarea pe larg a Organizaţiei Mondială a Turismului. Acest organism este convins că puterile publice joacă un rol esenţial în turism şi ajută ţările lumii la maximizarea efectelor pozitive ale turismului – crearea de noi locuri de muncă.2. Importanţa economică a turismului La sfârşitul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a călătoriilor reprezintă. mai ales de companii aeriene. toate cu caracter transnaţional. etc. Principalele organizaţii din această categorie sunt: 1.T.3. organismele naţionale de conducere a turismului în principalele ţări turistice ale lumii şi în România. cel mai important 6 . analiza tipologiei organismelor centrale/naţionale de conducere a activităţii turistice. statutele lor fiind respectate de toţi membrii de multe ori înaintea legilor locale. 6. 5. etc. Organizarea şi conducerea turismului la nivel internaţional Organizaţia Mondială a Turismului este singura “tribună mondială” pe probleme de politică turistică reprezentând o sursă practică de cunoştinţe specializate. sociale şi ştiinţifice constituite în diferitele state. În acelaşi timp. a întâlnirilor între profesioniştii diferitelor naţionalităţi. etc.

. Resursele turistice fiind practic inepuizabile. În acest context. între altele. Emarketing .modificãrile la nivelul economiei digitale sunt esenţiale pentru ca întreprinderile sã devinã şi sã se menţinã competitive. sã concentreze într-un nucleu interesele . la diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale. realizarea de mijloace de transport. cu implicaţii în diversificarea ofertei de servicii turistice şi valorificarea unor elemente ale potenţialului turistic al tarii aflate într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunării. Exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o promovare eficientă pe piaţa externă. Turismul.precum şi toate operaţiile virtuale de vânzãri şi distribuţie . Din punct de vedere economic turismul se constituie şi ca o sursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări care dispun de importante resurse turistice şi le exploatează corespunzător. în dezvoltarea bazei tehnicomateriale a acestui sector. modernizarea reţelei de drumuri. Turismul şi cãlãtoriile. Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale.sectorul public şi privat. b)Telecomunicaţiile .Cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează. şi indirect. privite ca o industrie intensiv tehnologicã. 2. generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora.Delta. existã o mare nevoie pentru un puternic branding naţional de conducere care sã optimizeze resursele. Acţiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri.relansare şi dezvoltarea aeroporturilor şi a porturilor. a) Infrastructura de transport: . 4. de instalaţii deagrement etc.a. Turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate. de la stimularea dezvoltării economice la perfecţionarea structurii sociale.şi sã capteze atenţia turiştilor. O parte din ce în ce mai mare a operaţiilor turismului şi cãlãtoriilor . 3. contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe. rezultă din următoarele aspecte: 1.). prin efectul său multiplicator acţionează ca un element dinamizant al sistemului economic global.modernizarea transportului pe căile ferate. principalele argumente care determină necesitatea dezvoltării turismului. contribuind în acest mod.pe o piaţã globalã competitivã şi din ce în ce mai dezvoltatã din ziua de astãzi.programe de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale. în stimularea producţiei ramurilor participante la : construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie. Aceasta va necesita un interes aparte pentru o abordare coordonatã 7 . . cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora.generator de locuri de muncă. . naţional. turismul reprezintă unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung. regional şi local . programe turistice pe Marea Neagră s. de la valorificarea superioară a resurselor laîmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.comunicã prin sistemele de telecomunicaţii. turismul acţionează ca un element dinamizator al sistemului global. Desfăşurarea turismului presupune o cerere specifică de bunuri şi servicii. .dezvoltarea sistemelor de transport combinat . poate constitui o sursă de sporire a încasărilor valutare ale statului. pot ajuta România sã obţinã şi sã aplice sistemele tehnologice ale informaţiilor şi telecomunicaţiile la un nivel competitiv.reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri naţionale care să faciliteze circulaţia şi accesul spre zonele de interes turistic.

turismul are în acelaşi timp şi o vocaţie ecologică. care va genera costuri mici şi servicii de o mai bunã calitate pentru turişti şi companiile de turism. ►îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de acces la instrumentele financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale şi de coeziune). având un rol deosebit în utilizarea timpului liber alpopulaţiei. Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă şi impunerea unor măsuri de protejare a mediului.este instrumentul cel mai important în obţinerea de avantaje 8 . cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată). Dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului şi de bunuri de consum (artizanat. politica unei pieţe deschise a telecomunicaţiilor. Pe plan social turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor.în multe cazuri o destinaţie se compune din numeroşi ofertanţi diferiţi. 7.punerea în funcţiune a mecanismelor de creare a factorilor . Diversificarea industriei locale prin susţinerea înfiinţării de IMM-uri 8.asupra marketing-ului şi distribuţiei prin internet în scopul de a optimiza viziunea asupra României.). aer. istoric. faună. floră. etc. folcloric şi arhitectural al ţărilor. În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă. Desigur. Sectorul public trebuie să furnizeze cadrul organizatoric care să permită crearea şi buna funcţionare a unui organism pentru comercializarea unei destinaţii în ansamblul său. Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale. ameliorând condiţiile de viaţă şi sporind veniturile populaţiei locale. conservare şi valorificare al potenţialului cultural. 5. 10. stimularea cooperării interregionale. Prin urmare. 9. Dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone. Politica de dezvoltare regională urmăreşte în principal : ►diminuarea dezechilibrelor regionale existente. constituind şi o sursă importantă de sporire a veniturilor populaţiei. Sarcina principală a acestuia este aceea de a comercializa regiunea sau ţara ca o destinaţie turistică şi de a-i ameliora global imaginea. care contribuie la dezvoltarea economică şi care este în conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internaţionale încheiate de România. programe de investiţii în aceste domenii . Punerea în fapt a cooperărilor între aceştia şi/sau a alianţelor strategice sunt un mijloc puternic de a face faţă concurenţei marilor întreprinderi turistice cu sucursale sau activităţi în toata lumea. ►corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare.). marochinărie etc. a valorilor fundamentale ale existenţei umane (apă. prin extinderea ariei ofertei specifice şi crearea de locuri de muncă în mediu rural altele decât cele tradiţionale. interne şi internaţionale. Recomandarea Onsiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC) este ca Guvernul României sã urmeze. dezvoltarea unei asemenea facilitãţi trebuie sã meargã în paralel cu dezvoltarea internetului şi a telecomunicaţiilor la nivelul întregii tari.educaţie şi cercetare. c) Organizarea şi finanţarea activităţilor de comunicaţie . în continuare. turismul constituie un mijloc de protejare. 11. 6. ►preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre. mobilă. ecosisteme. • Învăţământ şi cercetare Absenţa mecanismelor moderne şi competitive de creare a factorilor de producţie este adesea una din slăbiciunile cele mai determinante ale unei destinaţii.

2. Comerţul mondial cuprinde două fluxuri: 1. identificarea turismului internaţional în calitate de componentă a comerţului internaţional precum şi analiza statistico-economică a industriei călătoriilor şi turismului (dinamici şi structuri). Locul turismului internaţional în circuitul economic mondial Turismul internaţional este unul dintre cei mai activi promotori ai relaţiilor economice. Utilizarea şi noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi o strategie pentru trecerea de la concurenta preturilor la concurenta calităţii. Fluxul (comerţul) cu bunuri vizibile (tangibile) reprezintă ansamblul tranzacţiilor economice internaţionale ce au ca obiect un bun material. Pe ansamblu. 1. condiţionată de întărirea capacităţii industriei româneşti de a exporta pe pieţele internaţionale. Turismul internaţional. comerciale. sosirile de turişti la nivel internaţional. respectiv circulaţia turistică internaţională este apreciată prin intermediul a trei indicatori: circulaţia turistică mondială globală. turismul internaţional. anual. Fluxul (comerţul) cu bunuri invizibile (intangibile) reprezintă ansamblul tranzacţiilor economice internaţionale ce nu au ca obiect un bun material.4. Industria călătoriilor şi turismului generează 11% din PIB-ul global. El este alcătuit dintr-o multitudine de valori care reprezintă efectul activităţilor desfăşurate prin intermediul unei game largi de ramuri economice. Turismul internaţional reprezintă o componentă importantă a comerţului mondial atât ca volum de activitate cât şi din punct de vedere calitativ. influenţează în sens pozitiv stabilitatea soldului balanţei de plăţi. 9 . încasările din turismul internaţional. Comerţul cu invizibile are trei caracteristici importante: are un caracter bidirecţional. conducând la echilibrarea lor. Promovarea exporturilor. angajează 200 milioane de persoane şi transportă. Circulaţia turistică internaţională se înscrie în sfera circuitului economic şi cultural de valori. turistice. culturale şi politice dintre ţări. aspiraţii ale potenţialilor consumatori de turism.5. sunt consumate bunuri şi servicii diferite de cele ce fac obiectul comerţului mondial tradiţional. conduce la diversificarea comerţului mondial deoarece. în calitate de componentă a acestui flux. Piaţa turistică internaţională Piaţa turistică reprezintă locul de întâlnire dintre oferta turistică materializată în produse turistice şi cererea turistică materializată în dorinţe.concurenţiale durabile. aproximativ 700 milioane de călători. Analiza şi studierea structurii comerţului mondial. previziunile sugerând faptul că această cifră se va dubla în anul 2020. prin turism. se observă o tendinţă de creştere a influenţei turismului asupra tuturor elementelor componente ale economiei ceea ce determină o evoluţie pozitivă pe termen lung a acestui fenomen. nevoi. 12. ca parte a comerţului internaţional cu servicii. 1.

Piaţa turistică este o componentă a pieţei în general şi a pieţei serviciilor. inadaptabilitatea relativă. cererea turistică internaţională. Forme moderne de turism practicate la nivel internaţional Există în prezent numeroase forme particulare de turism individualizat pe centre de interes ca natura şi fauna. forţă de muncă) sunt incluşi în sfera terţiarului. constituie dintotdeauna forme de turism ce nu pot fi neglijate. activităţile economice şi profesionale.Studierea şi cunoaşterea definiţiilor. opacitatea. privită în conexiune cu relaţiile pe care le generează şi spaţiul geografic şi chiar timpul în care se desfăşoară”. atât generale cât şi particulare care decurg din specificul acestui domeniu de activitate. Se constată o intensificare a turismului care inspiră dorinţele vizitatorilor de a cunoaşte zonele în care au trăit strămoşii lor. De aceea. numărul structura. de alimentaţie. într-o unitate de timp. 1. caracteristicile pieţei turistice sunt complexitatea. aşadar. într-un anumit spaţiu geografic. Piaţa turistică poate fi definită ca „totalitatea tranzacţiilor (actelor de vânzarecumpărare) al căror obiect îl constituie produsele turistice. serviciile. sezonalitatea. Piaţa turistică este alcătuită din cele două componente majore. creşterea diversificată. pe de o parte forma sub care se exteriorizează. situat într-un anumit spaţiu geografic. – şi infrastructura generală. agrement etc. siturile istorice. factorii de producţie ai turismului (capital. de asemenea. forţa de muncă. caracteristicilor şi componentelor pieţei turistice internaţionale. ocaziile de dezvoltare a unor noi zone sau dezvoltarea celor existente abundă. zone şi produse turistice inedite. oferta turistică este constituită din: 1. determinând valoarea producţiei. Astfel. având rol determinant în dezvoltarea turismului. pe de altă parte. mobilitatea. Ecoturismul. produsele turistice o reprezintă serviciile şi. componenta ce permite exploatarea potenţialului. rigiditatea în timp şi spaţiu. nivelul de pregătire. 4. Oferta turistică reprezintă cea mai importantă componentă a pieţei turistice deoarece resursele turistice reprezintă „materia primă” a turismului. resurse. în general scurtă. Un număr crescând de persoane este în căutare de destinaţii. 2. cel religios. turismul cultural şi cel de aventură cunosc. oferta turistică la nivel internaţional. în particular. opţiunea pentru locul de 10 . Oferta turistică este definită ca reprezentând „ansamblul elementelor de atracţie care motivează călătoria şi cele destinate să asigure valorificarea primelor”. dinamismul. culturale etc.. din ţara lor de reşedinţă spre o alta. Oferta turistică reprezintă. totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare.6. fără de care deplasarea potenţialilor turişti n-ar mai avea motivaţie. cel mai adesea.. Aceste elemente componente imprimă ofertei turistice şi o serie de caracteristici după cum urmează: complexitate şi eterogenitate. potenţialul turistic (atracţii naturale şi antropice). cu o anumită structură. o dezvoltare rapidă. ceea ce îi imprimă o serie de caracteristici. Turismul de pelerinaj. respectiv oferta turistică şi cererea turistică. În sinteză. Turismul de afaceri include persoanele care-şi deplasează consumul pentru o perioadă de timp. 3. deci dependent de teritoriu. baza materială specifică – de cazare. sensibilitatea. valoare şi capacitate.

.generează cele mai ridicate încasări unitare. . apoi ca o obişnuinţă. Şi. există practica încheierii unor convenţii-cadru între firmele care plătesc cheltuielile făcute de angajaţii lor în străinătate şi diferiţi prestatori cu care se află în relaţii stabile şi frecvente. în timp ce rămâne numai o minoritate a pieţei turistice. Dezvoltarea turistică într-o regiune se face pornind de la utilizarea. din toate variantele posibile. ca activitate de recreere. turismul concretizându-se în produse turistice. a apărut în momentul în care o bună parte a locuitorilor din zonele urbane a simţit nevoia să iasă dintre zidurile oraşelor pentru a contempla natura. încasările pe zi-turist determinând o profitabilitate ridicată a acestui sector al industriei turistice. reprezintă o formă de turism în plină ascensiune şi dinamism. S-a constituit în acest sens chiar o reţea de relaţii specializate ce presupune plăţi de tip abonament la care se adaugă prestaţia suplimentară plătită în plus. anume. de vocaţia lor. Deci. tendinţa orăşenilor de întoarcere la natură. îşi aduce totuşi o contribuţie majoră la dezvoltarea economiilor locale. formele turismului de afaceri se structurează în: . se implică. prin 11 . . în prestarea serviciilor locale într-o gamă cât mai variată.turism general de afaceri (delegaţiile). una dintre condiţiile esenţiale necesare apariţiei turismului rural şi. prin cele două caracteristici specifice (diversitatea produselor şi pluralitatea operatorilor) ajută la satisfacerea nevoilor multiple ale clientelei. a resurselor naturale şi culturale locale şi implică o participare activă a populaţiei locale în primirea turiştilor. de motivaţiile sau obiectivele lor. cea care răspunde cel mai bine nevoilor de ordin promoţional este producţia turistică a zonelor rurale sub expresia globală de „turism verde” cu referinţă la culoarea simbolică a naturii. În mod evident. . care. Din punctul de vedere al conţinutului.destinaţie neaparţinându-le. reconfortare şi destindere. Avantajele turismului de afaceri se referă la următoarele aspecte: . Turismul rural se caracterizează printr-o pluralitate a operatorilor. în funcţie de statutul lor. Turismul.impactul ecologic negativ este foarte scăzut. Se pune în evidenţă diversitatea elementelor constitutive ale turismului în zonele rurale dar şi pluraritatea potenţială a operatorilor turistici locali. din punctul de vedere al conţinutului său. la început ca o modă. Pentru a se evita riscul consumatorului de turism de afaceri de a nu putea obţine o prestaţie turistică. în operaţii de cazare.beneficiază şi determină o serie de oportunităţi şi avantaje promoţionale. turismul rural.călătorii-stimulent. . publici şi privaţi.reuniuni/întruniri. Turismul de afaceri. Acest raport poate fi exprimat nu numai în termeni financiari ci şi prin crearea de noi locuri de muncă. . individual sau în parteneriat.impactul social negativ este foarte scăzut. iar acoperirea cheltuielilor de consum făcându-se din veniturile unor firme ai căror angajaţi sunt.târguri şi expoziţii. Se poate observa faptul că această primă definire a fenomenului turistic cuprinde. o diversitate a produselor şi un larg evantai de clientelă. turismul rural. în structurile de informare sau de animaţie. aşa cum albul şi bleul sunt purtătoarele de imagini pentru munte şi mare. în scopuri turistice.completarea locurilor de cazare goale din extrasezon adică prelungirea sezonului turistic sau atenuarea sezonalităţii specifice activităţii turistice. .

încurajarea pornirii de noi afaceri ca şi “pomparea” unei vitalităţi atât de necesară într-o economie uneori slăbită. Se referă şi la o serie de servicii sau elemente naturale care să ofere turistului o stare de bine. este singura cale de urmat şi cea mai benefică. ecoturismul joacă un rol preponderent în introducerea practicilor durabilităţii în sectorul turistic.desfăşurarea de activităţi concrete destinate conservării mediului. o participare activă la protejarea resurselor naturale. 2. Un număr tot mai mare de touroperatori oferă programe care sunt specializate în valorificarea unor elemente de metafizică sau a unui anumit tip de spiritualitate cu semnificaţie filosofică sau idealistă. aptă să asigure un mediu sigur şi nealterat mai ales pentru generaţiile viitoare. Turismul de sănătate este o formă dinamică de turism care se referă la acele facilităţi oferite turiştilor în scopul îmbunătăţirii stării lor de sănătate sau obţinerii de beneficii vizând de starea fizică şi psihică generală. În ceea ce priveşte încasările situaţia este similară cu o valoare a încasărilor celor 10 destinaţii turistice de 321 de miliarde dolari. Cap. Se constată un interes în creştere pentru zonele naturale. ca parte integrantă a dezvoltării turistice durabile. de reconfortare generală sau revitalizare. În acest context. Practicarea turismului ecologic. În consecinţă. la asigurarea integrităţii culturale a comunităţilor locale şi la sensibilizarea turiştilor cu privire la conservarea patrimoniului natural şi cultural. forma de turism practicată în acest caz fiind turismul de tip new-age. 12 . el poate fi definit ca un proces a cărui dezvoltare se poate realiza fără degradarea sau epuizarea resurselor care fac posibilă existenţa vieţii pe pământ. Destinaţii de top în turism În 2004 primele 10 destinaţii turistice în termeni de sosiri au contabilizat împreună 363 de milioane de sosiri internaţionale de turişti sau aproape jumătate din sosirile de turişti la nivel mondial. o contribuţie a ecoturismului la intensificarea avantajelor economice şi sociale pentru comunităţile gazdă.

Estimările Organizaţiei Mondiale a Turismului prevăd că. • 10.În 2004 Germania şi-a menţinut prima poziţie ca topul ţărilor care cheltuiesc cel mai mult în turism.inovaţiile tehnologice etc. Este important de menţionat că aceste rezultate în dolari SUA. Pe altă parte ca reflectare a slăbirii dolarului.56 mld. Orientul Mijlociu şi Asia de Sud. urmate de Africa. primele 3 regiuni vor fi Europa (717 milioane turişti). în perspectiva anilor 2020 turismul se va caracteriza prin • 1. favorabil zonei euro. Cap.3. În consecinţă în ciuda creşterii cheltuielilor turistice ale SUA cu 14% după trei ani de rezultate negative. cheltuielile în turismul international ale rezidenţilor germani exprimaţi în dolari SUA au crescut cu aproape 10%. în 2020. care exprimată în moneda naţională a fost relativ modestă. • 2.000 miliarde USD încasări.4 miliarde vor fi interregionale.8%) exprimată în USD. factorii politici. SUA şi-a menţinut locul 2. ceea ce reprezintă 9. 13 . • peste 253 milioane locuri de muncă. • totalul sosirilor de turişti pe regiuni arată că. O serie întreagă de factori concură la această situaţie(concurenţa economică şi financiară. dintre care 1. schimbările sociale şi demografice.2 miliarde vor fi intra-regionale şi 0.) inclusiv activităţile promoţionale ale regiunilor concurente. Asia de Est şi Pacific (397 milioane) şi Americile (282 milioane).9 % din totalul investiţiilor de capital. motiv pentru care au fost influenţate de cursul de schimb între euro şi dolar.0 % din totalul locurilor de muncă. sosiri turişti internaţionali. poziţie pe care a câştigat-o în 2003 în detrimentul SUA. Caracteristici ale dezvoltării turismului în ţările Uniunii Europene Industria europeană a turismului va face faţă unei concurenţe în creştere atât din interiorul cât şi din afara regiunii. În aceiaşi situaţie a fost şi Canada care aparent a avut o creştere substanţială (10.

Introducerea euro ca monedă comună pentru multe ţări europene va duce la creşterea numărului de călătorii în interiorul Europei. Se aşteaptă ca această tendinţă să fie marcată în timp de o creştere economică mai moderată. evenimentele culturale şi sportive) va duce la scurtarea vacanţelor şi la vacanţe petrecute mai aproape de casă. Dereglementarea în transportul aerian a determinat un aflux de noi linii aeriene şi care au costuri reduse. Industria turismului a suportat un nivel de consolidare în ultimii ani. Totuşi competiţia de preţ pe pieţele europene pare a fi principalul motiv care duce la această consolidare. cluburile de sănătate. ţări care sunt principalele ţări emiţătoare de turişti. Extinderea ofertelor de petrecere a timpului liber în zonele rezidenţiale (de exemplu parcurile tematice sau de distracţie. Această activitate se aplică în principal unui număr mare de turoperatori germani şi britanici. care va continua cel puţin şi în perioada următoare. De asemenea există şi alţi factori care vor marca turismul în Europa pentru următoarele decade. Bibliografie 14 . iar aceasta a dus la scăderea tarifelor pe cursele pan-europene şi la creşterea numărului de călătorii pentru odihnă. o serie de bunuri şi servicii vin în concurenţă cu turismul pentru a ocupa timpul liber al potenţialilor turişti ceea ce creează o altă formă de presiune competitivă. în special pentru aşa numitele „scurtele ieşiri”.În acelaşi timp.

wto. 2006 2. www. C. Bucureşti.com 5. – „Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional”.1. Cristureanu. World Tourism Organization 2000 3. www. Madrid.regielive. Tourism 2020 Vision Volume 7: Global Forecasts and Profiles of Market Segments. Editura Beck. World Tourism Organization.org 15 . 2001 4. Europe. Volume 4. Tourism 2020 Vision.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.