1. Costul de deviz al lucrărilor de construcţii-montaj 1.1.

Particularităţile formării preţurilor la producţia de construcţie Odată cu trecerea la relaţii economice de piaţă au avut loc modificări esenţiale în sistemul de formare a preţurilor în construcţii. Aceasta este legat de faptul că s-au modificat tipurile de proprietăţi a participanţilor la proiecte de investiţii, sursele de finanţare a proiectelor de investiţii, au apărut tipuri noi de cheltuieli, care trebuie luate în consideraţie la determinarea costului de execuţie a obiectelor de construcţie, cum ar fi: plata pentru lotul de pământ, noile tipuri de impozite, taxe, cheltuieli pentru elaborarea şi expertiza documentaţiei de proiect, petrecerea concursurilor etc. După cum se ştie, baza normativă de deviz a anului 1984 nu corespunde cerinţelor contemporane, deoarece nu ia în consideraţie noile tehnologii în construcţii, materiale şi articole, maşini de construcţii şi utilaje etc. Baza normativă de deviz din anul 1991 la fel nu permitea asigurarea exactităţii calculelor la determinarea preţurilor contractuale. Preţuri curente (Pc) se determinau prin metoda indicelor cu ajutorul coeficienţilor de trecere în preţuri curente: Pc = P84 x K91 x Kcurent , K91 fiind coeficientul de trecere din preţurile anului 1984 în preţurile anului 1991 şi Kcurent – coeficientul de recalculare din preţurile anului 1991 în preţuri curente. Metoda indicilor avea multe neajunsuri, deoarece coeficienţii de recalculare aveau valoarea aproximativă (medie pe ramură), însă, în perioada respectivă această metodă a constituit unica ieşire din situaţie. Începând cu 1 ianuarie 2003, în ramura de construcţii a avut loc un eveniment de importanţă considerabilă: s-a început procesul de trecere la norme şi metodici noi de elaborare a documentaţiei de deviz. Metoda indicilor a fost înlocuită cu metoda utilizată din anii 70 în ţările europene – metoda de resurse penru întocmirea documentaţiei de deviz. Pentru a uşura trecerea de la metoda veche la cea nouă, Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova a elaborat Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse – CP L.01.01-2001, precum şi Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcţii, cheltuielilor de regie, cheltuielilor pentru funcţionarea utilajelor în construcţii şi Instrucţiuni pentru determinarea valorii beneficiului de deviz – respectiv: CP L.01.02-2001, CP L.01.03-2001, CP L.01.04-2001, CP L.01.052001. 1.2. Componenţa costului de deviz Costul lucrărilor de construcţie-montaj este expresia bănească a consumului de resurse (materiale, manoperă, utilaje de construcţii) necesare pentru execuţia acestora în condiţii organizatorice şi tehnologice bine determinate. Suma întreagă a cheltuielilor, determinată de deviz pentru con-strucţia obiectului se numeşte costul de deviz sau investiţii capitale. Componenţa costului de deviz este prezentată în fig.5.

163

vechimea în muncă etc. dara. 1) Cheltuielile directe cuprind: . ambalaj. . cheltuieli anuale (uzura utilajului. necesare pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj. lucrul timp de noapte. arti-colelor. Costul de deviz al lucrărilor de construcţii-montaj Costul de deviz se determină cu formula (37): Cd = CD + CR + BD . modernizări. Componenţa cheltuielilor directe este prezentată în fig.. detaliilor etc. nemijlocit implicaţi în procesul de construcţie.). precum şi cheltuielile legate de transportarea materialelor pe şantier de construcţii. semifabricatelor. amenajarea construcţiilor provizorii etc. Cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii se determină prin costul unei utilaj-ore (1 h-ut. premii etc. elementelor de construcţii.salariul muncitorilor. . elementelor de construcţii. Costul 1 h-ut cuprinde: cheltuieli iniţiale (cheltuielile legate de amplasarea şi reamplasarea utilajelor pe şantier. . rechizite.decontările pentru asigurare obligatorie.6. reparaţii capitale).). Costul materialelor cuprinde cheltuielile legate de procura-rea materialelor. diferite plăţi suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare (pentru con-diţii nocive. BD – beneficiu de deviz.Fig. cheltuielile de achiziţio-nare-depozitare a materialelor. montarea şi demontarea lor.cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii. 2 . CR – cheltuieli de regie.costul materialelor. Salariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncito-rilor. (1) unde: CD – cheltuieli directe .5.) pe tipuri de utilaje.

Normativul cheltuielilor de regie (Ncr) se calculează ca raportul dintre valoarea cheltuielilor de regie pentru perioada corespunzătoare a anului precedent (CRpr) şi valoarea cheltuielilor directe pentru aceeaşi perioadă (CDpr) : Ncr = (CRpr : CDpr) x 100 %. Conform Instrucţiunilor. 2) Cheltuielile de regie reprezintă totalitatea consumurilor legate de crearea condiţiilor pentru execuţia construcţiilor. carburanţi. întreprinderile de antrepriză determină normele individuale de cheltuieli de regie pe baza cheltuielilor de regie. . Componenţa cheltuielilor directe Premii etc. reparaţii curente etc. Calculul cheltuielilor de regie se reglementează prin CP L. Normativele individuale se aprobă de către conducerea întreprinderii de construcţii. administrarea şi deservirea acestora. detalii cheltuieli de exploatare a utilajului (salariul persoanei ce deserveşte utilajul. (2) 3 Cheltuieli pentru materiale de construcţii Semifabricate Elemente de construcţii Fig. lubrifianţi.01. combustibil.6.). în procente din consumuri directe. Cheltuielile de regie se stabilesc în mod indirect. piese de schimb.Decontări pentru asigurări obligatorii al muncitorilor Decontările organelor asigurării sociale (26 % din fondul de salariu ) Cheltuieli iniţiale Cheltuieli legate de exploatarea utilajelor de construcţii Uzura utilajului Cheltuieli de exploatare Decontările organelor asigurării medicale (2 % % din fondul de salariu ) Cheltuieli directe Salariul tarifar Cheltuieli pentru salariul muncitorilor Plăţi suplimentare cu caracter de stimulare şi compensare Materiale de bază şi auxiliare Articole.03-2000 „Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor”. energia electrică. organizarea.

plata dobînzilor pentru folosirea creditelor bancare. 2) lista cu cantităţile de lucrări. Cheltuielile de regie sunt divizate în 4 capitole: .01.01-2001. 1.01.cataloagele de preţuri unitare. Pentru alcătuirea devizului . . .devizele pe obiect.listele cu cantităţile de lucrări. care se stabilesc la elaborarea detaliilor de execuţie. .3.borderourile de resurse. modernizarea utilajelor. care reprezintă unul dintre documentele normative ale capitolului “Economia construcţiilor” şi face parte integrantă din sistemul de documente normative în construcţii.cheltuielile pentru organizarea lucrărilor de şantier.7 din CP L.01-2001).05-2001 „Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii”. care să servească drept ghid practic pentru participanţii la procesul de construcţii privind determinarea valorii de deviz a obiectivului de investiţii.În devizele investitorului normativul de cheltuieli de regie se aplică în mărime medie pe ramură “Construcţii”. Pentru participare la licitaţii se întocmesc devize-ofertă. Valoarea stabilită de devizele locale cuprinde cheltuielile directe. formarea preţurilor contractuale pentru lucrările executate. dezvoltarea producţiei.cheltuielile pentru deservirea lucrătorilor din construcţii. Calculul beneficiului de deviz se reglementează prin CP L. Instrucţiunile au fost elaborate cu scopul de a asigura o metodologie unitară. cheltuielile de regie şi beneficiul de deviz (Formularul nr.devizul general. care nu sunt incluse în preţul de cost al lucrărilor. . şi constituie partea normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii (plata impozitelor. Devize locale – documente de deviz primare. Componenţa documentaţiei de deviz Documentaţie de deviz – documentaţie întocmită pentru determinarea valorii de deviz pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor proiectate. . Normativul de beneficiu de deviz (Nbd) se calculează ca raportul dintre valoarea beneficiului de deviz pentru perioada precedentă (BDpr) şi costul lucrărilor executate pentru aceeaşi perioadă (PCpr) : Nbd = (BDpr : PCpr) x 100 %. . Datele privind norma medie pe ramură pentru cheltuielile de regie şi beneficiu de deviz se comunică de către ministerul de profil. Elaborarea documentaţiei de deviz se efectuează în conformitate cu “Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii–montaj prin metoda de resurse” –CP L. la începutul fiecărui an printr-o scrisoare instructiv-normativă cu publicarea în revista “Monitorul construcţiilor”.01. Documentaţia de deviz se compune din: . 3) Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli generale ale întreprinderii de antrepriză. stimularea materială a lucrătorilor etc). . care se întocmesc pe categorii de lucrări şi cheltuieli pentru execuţia unei clădiri.cheltuielile generale şi administrative. (3) În devizele investitorului normativul beneficiului de deviz se include în mărime medie pe ramură. . 4 .calculele şi devizele locale.alte cheltuieli generale şi de antrepriză. construcţii sau lucrărilor pe baza listelor cu cantităţile de lucrări.ofertă sunt necesare următoarele date iniţiale: 1) caracteristica obiectului.

precum şi se evidenţiază structura tehnologică a investiţiilor. se include rândul „Defalcările în fondul bazei normative în construcţii”. Obiecte energetice. 9. în mărime de 2 % . 4) norma decontărilor pentru asigurări obligatorii. după totalul care cuprinde rezerva pentru cheltuielile neprevăzute. controlul de autor. Pregătirea personalului de exploatare.01. În conformitate cu Regulamentul „Cu privire la modul de creare şi distribuire a mijloacelor fondului extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii” aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 6) norma beneficiului de deviz. Pregătirea terenului pentru construirea obiectivului. 8. Devizele generale se întocmesc şi se aprobă aparte pentru obiectivele productive şi neproductive. lista Indicatoarelor de norme de deviz pentru lucrări de construcţii. montaj şi reparaţiiconstrucţii. 9) norma cheltuielilor neprevăzute.01-2001 prin însumarea datelor din devizele locale. 7) norma cheltuielilor pentru clădiri şi edificii provizorii.2001. Lucrări de proiectări. Obiectivul investiţii de bază. caracteristice pentru obiectivul dat (existenţa proiectelor de execuţie a obiectelor de uz comun.216 din 20. 11. Deviz pe obiect – se efectuează conform Formularului nr.3) norme de deviz al consumului de resurse. 6.). Amenajarea terenului.pentru obiectivele productive. Întreţinerea direcţiei (supravegherea tehnică) a întreprinderilor (instituţiilor) în construcţie. 5. Pentru alcătuirea devizului local obişnuit sunt necesare doar primele 6 puncte. În devizul general se includ. Alte cheltuieli. normele cheltuielilor de regie şi a beneficiului de deviz.9 din CP L. 8) norma cheltuielilor suplimentare legate de scumpirea lucrărilor pe timp de iarnă. prin rînduri aparte. În devizele generale pentru obiective productive şi obiective locative-civile mijloacele se repartizează pe următoarele capitole: 1.01. alte date privind modul de determinare a valorii.8 din CP L. 5) norma cheltuielilor de regie. termice. Obiecte de comunicaţii şi transport. 4. canalizare. Pentru devizul general se întocmeşte un memoriu explicativ în care se prezintă: nivelul preţurilor de deviz pe a căror bază a fost întocmit devizul general (trimestru.01-2001. 10. Obiecte auxiliare şi de deservire. proporţional cu necesarul de servicii ale obiectelor de uz comun etc. 2. gaze). 10) norma defacărilor în fondul bazei normative în construcţii. După totalul capitolelor 1 – 12 în devizul general printr-un rând aparte se include rezerva de mijloace pentru cheltuielile neprevăzute. an). 7. 5 . Organizarea de şantier. 12. documentelor privind includerea mijloacelor pentru construcţie în obiectele de uz comun.03. Această rezervă se determină din totalul capitolelor 1 – 12. Construcţii inginereşti şi reţele exterioare (apă. destinată acoperirii cheltuielilor care apar în procesul de construcţie. totalurile pe devizele pe obiecte şi calculele pe tipuri de cheltuieli.pentru obiectivele din sfera socială şi de 3 % . prosperări. 3. Deviz general pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor – se întocmeşte conform Formularului nr.

realizate cu atragerea mijloacelor bugetare şi a fondurilor extrabugetare speciale. montaj şi reparaţii.01-2001). valoarea obiectivelor de investiţii pornind de la preţurile curente ale resurselor materiale. Noile norme de deviz sunt grupate în 57 Indicatoare de norme de deviz (fig. O astfel de metodă se numeşte metode de resurse şi ea dă posibilitate de a determina cu mare exactitate. . Багира. Formularul nr.12.12. X-Dev. montaj. şi anume: . energetice şi de manoperă. Metoda de resurse poate fi utilizată la orice fază de elaborare a documentaţiei de proiect pentru construcţii: studiu de fezabilitate.2002 (MO nr. Grand-Smeta etc. Барс. 2. Întocmirea listelor cu cantităţile de lucrări La etapa de elaborare a detaliilor de execuţie (a proiectului de execuţie) organizaţia de proiectare întocmeşte şi predă în mod obligatoriu Listele cu cantităţile de lucrări. iar în Rusia: РИК.1998 lucrările de construcţii ale clădirilor de locuit. sunt scutite de plata TVA. finanţate din bugetele de stat sau locale au fost stabilite în mărime de 0.01. utilaje de construcţii-montaj şi preţurilor de livrare a acestor resurse.01-2001). nu se reîntocmeşte şi nu se recalculează. СВС-Net.7).1570 din 09. Întocmirea listelor cu cantităţile de lucrări (Formularul nr. 6 . elementele de construcţii. CityDev. când factorii valorici sunt extrem de instabili.012001). Delta. proiectul de execuţie. finanţate din alte surse au fost stabilite în mărime de 0.5 %. În acest caz materialele. proiectul tehnic. 5 sau 6 din CP L.170-172 din 13. articolele. nr. 137 cu privire la aprobarea Indicatoarelor de norme de deviz pentru lucrările de construcţii.2002). de construcţii speciale şi reparaţii (reparaţii capitale şi curente ale clădirilor şi construcţiilor). 1. conform modului şi mărimii stabilite.2. Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova din 23 noiembrie 2001. Metoda se utilizează pentru lucrările de construcţii. manopera.Defalcările din volumul de investiţii capitale.01.pentru lucrările de construcţii-montaj .1 din CP L. iar ratificarea acesteia s-a aprobat prin ordinul Ministerului Ecologiei. din 01. detaliile de execuţie. Din total se calculează taxa pe valoarea adăugată (TVA). Conform art. Documentaţia de deviz pe obiectele de construcţii începute.3 %. WinSmeta. Metoda de resurse la întocmirea documentaţiei de deviz În condiţiile economiei de piaţă. alte servicii se includ în devizele locale luînd în considerare TVA. resursele energe-tice. defalcările din volumul de investiţii capitale.01.40 indicatoare. eliberată până la punerea în aplicarea a Instrucţiunii CP L. Evidenţierea indicelor de resurse (Formularul nr. mai corect şi mai uşor au fost elaborate programe automatizate de calcul al devizelor. Devizul investitorului întocmit pentru licitaţie supune precizării în conformitate cu devizeleoferte contractantului-câştigător şi condiţiile contractului de antrepriză încheiat şi se aprobă de către investitor. cu condiţia că aceste mijloace constituie minimum 40 % din valoarea lucrărilor. în România au fost elaborate aşa sisteme informaţionale ca: WinDev.01.3 sau 7 din CP L. Astfel. Întocmirea devizelor prin metoda de resurse presupune trecerea consecutivă a următoarelor etape: 1. Întocmirea devizului local (Formularul nr.pentru lucrările de montare a utilajului tehnologic .9 indicatoare. Introducerea metodei de resurse este reglementată prin HG RM nr.01-2001.pentru lucrări de reparaţii în construcţii – 8 indicatoare. .07. determinarea valorii de deviz a obiectivelor de investiţii se stabileşte în baza indicelor de resurse evidenţiaţi în documentaţia de proiect şi deviz: materialele.103 (4) din capitolul III al Codului fiscal. 1. Pentru a elabora devize în construcţii mai repede. Coordonarea metodei de resurse a fost asigurată de Comitetul Tehnic. 3. în orice moment.4. Devizul general precizat se prezintă pentru admiterea la finanţare a investiţiilor capitale. serviciile de transport.

40 Deviz al investitorului Ts. RD 36. Deviz al antreprenorului Baza normativă proprie a utilizatorului Reieşite 8 Condiţiile reale de activitate Organul Naţional de dirijare în construcţii PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII: D. iluminatul electric interior. Baza normativă de deviz Pentru lucrări de montare a utilajului tehnologic: . 47 pentru clădiri şi construcţii: pentru lucrările de construcţii speciale. G. - Fig. RCs. 42. instalaţiile electrice de forţă. 37.procurarea mobilierului. fundaţii şi pereţi la subsol.33m. pereţi despărţitori.11m.În funcţie de particularităţile unor categorii de lucrări. S. semnalizări etc. instalaţiile de curenţi slabi (telecomunicaţii. pentru lucrări de amenajare a şantierului: pentru sistematizarea pe verticală. inventarului şi pentru alte lucrări. -9. m. . M7 8 9 M M . 07m.01. Iz. RpC. lucrările tehnico-sanitare interioare.7. 1 . listele cu cantităţile de lucrări se întocmesc aparte: Pentru lucrări de restaurări. TR 08m. RD 10m. de structura documentaţiei de proiect. Tf. utilajele tehnologice şi alte tipuri de utilaje. M4 5 6 . schelet. amenajarea teritoriului.). În cadrul listelor cu cantităţile de lucrări se efectuează gruparea categoriilor de lucrări pe capitole conform cu succesiunea tehnologică şi specificul categoriilor de lucrări: lista cu cantităţile de lucrări de construcţie trebuie să cuprindă următoarele capitole: lucrări de terasamente. RpE. . acoperiri şi 7 Aprobate H1. RpV. căilor şi drumurilor. RpI.. aparatele de măsură şi control şi mijloacele de automatică. .. 39. P. pereţi. RpG. pardoseli. consolidări şi reparaţii RpS. C. de specializarea întreprinderilor de construcţii – montaj. I.01. formele arhitectonice mici etc. RpAc. 40. V. Fj. T. H2. construirea reţelelor edilitare.34 38. . . . IF. Norme de deviz orientative 01. M1 2 9 3 M M . 41. Ac. M M .

în valoare de până la 100 mii lei). conform Formularului nr. care lipsesc în Indicatoare. Categoriile de lucrări. Contractantul-câştigător prezintă. ferestre.învelitori.2 din CP L. m2 . b) baza normativă proprie a utilizatorului. pot fi utilizate de către întreprinderile de construcţii. investitorului cataloagele de preţuri unitare. Pentru evidenţierea resurselor se întocmesc borderourile de consumuri de resurse. Normele de deviz suplimentare aprobate sunt publicate în revista Monitorul Construcţiilor.01-2001. Modul de evidenţiere a indicilor de resurse Evidenţierea resurselor se efectuează în conformitate cu normele de deviz în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. din care fac parte normativele de deviz individuale care ţin cont de condiţiile reale de activitate a întreprinderii executante de lucrări. La obiectivele relativ simple gruparea categoriilor de lucrări pe capitole poate să nu se efectueze.a. paturi pentru fundaţii speciale. unităţile de măsură a lucrărilor şi resurselor care se includ în lista cu cantităţile de lucrări. etc.01-2001 sau se întocmeşte catalogul preţurilor unitare. Volumele şi preţurile în devizul-ofertă rămân constante pe parcursul întregii perioade de construcţii. în a căror bază au fost evaluate devizele-oferte. Dacă indicii de resurse din normele de deviz aprobate se deosebesc de consumurile resurselor reale mai mult decât cu 5%. normele de deviz sunt supuse modificărilor necesare.. care se supun avizării şi aprobării de către Organul Naţional de dirijare în Construcţii. 2. Normele de deviz orientative se utilizează pentru întocmirea devizului investitorului. adică se formează preţurile unitare. listele cu cantităţile de lucrări pe categorii. buc.01. întreprinderea de antrepriză întocmeşte cataloagele de preţuri unitare şi devizele-oferte. această bază normativă se bazează pe normele de deviz orientative.137 din 23. diferite lucrări ş. Pentru fiecare categorie de lucrări se efectuează evaluarea resurselor şi însumarea valorii lor. t. Baza normativă proprie a utilizatorului se utilizează şi pentru întocmirea devizelor antreprenorului (determinarea valorii ofertelor). conform Formularului nr. de către antreprenor cu avizarea ulterioară de către beneficiar. codurile lor. canalizare. montaj şi reparaţii care sunt în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. cu înregistrare în Registrul documentelor normative al ONC. lista cu cantităţile de lucrări pentru instalaţii sanitare interioare: conducte de apă. lucrări de finisaj la interior. cataloagele de preţuri unitare şi devizele se întocmesc de către beneficiar sau. lista cu cantităţile de lucrări de construcţii speciale: fundaţii pentru utilaje. Pentru evaluarea valorică a ofertelor sau a contractelor de construcţii.11. scări şi podeste. cataloagele de preţuri unitare şi devizele se eliberează la cererea beneficiarului. căptuşeli şi izolaţii etc. de asemenea. cu codurile lor şi cu unităţile de măsură prevăzute în Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii. În Republica Moldova se utilizează două tipuri de norme de deviz: a) normele de deviz orientative. necesarul de resurse materiale (în unităţi de măsură adoptate: m3 . borderourile de resurse. lucrări de finisaj la exterior. la rugămintea lui.2001. Pentru tipurile de lucrări. Pentru obiectivele finanţate din alte surse.01. De regulă. încălzire.5 din CP L. necesarul de utilaje de construcţii (h-ut.). Fiecare categorie de lucrări se reprezintă sub forma de indici de resurse: manopera (h-om). ventilare şi condiţionare a aerului etc. pentru reparaţia curentă a unei clădiri. în mod obligatoriu. trebuie să corespundă cu articolele de deviz.). dacă altfel nu prevăd condiţiile speciale stipulate în contractul de antrepriză. Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Nr. care figurează ca Norme de deviz pentru lucrări şi reparaţii puse în aplicare de la 1 ianuarie 2001 prin ordinul Ministrului Ecologiei. 8 . se elaborează normele de deviz suplimentare. Pentru obiectivele finanţate din bugetul de stat sau din bugetul unităţilor administrativ-teritoriale borderourile de resurse sau cataloagele de preţuri unitare şi devizele se eliberează în mod obligatoriu ca parte componentă a documentaţiei de proiect. uşi. La obiectele pentru care nu este necesar să se elaboreze documentaţia de proiect (de exemplu.

aplicat la determinarea salariului tarifar orar din salariu tarifar lunar stabilit (pentru săptămâna de 40 ore lucrătoare . amortismente.20b) al S. lubrifianţi. deservirea şi reamplasarea utilajelor etc. h-om. de licitaţie la comanda investitorului (beneficiarului) în devizele investitorilor cheltuielile pentru salarizare se recomandă să se determine pornind de la salariul mediu lunar în ramura "Construcţii".N. Slun. în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova sau normelor folosite în organizaţiile de antrepriză. pe obiecte sau pentru obiectivul în ansamblu.numărul mediu lunar de ore de lucru. preţurile contractuale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate.manopera lucrărilor în componenţa cheltuielilor directe (consumul de muncă al muncitorilorconstructori) care se determină conform normelor de deviz pentru lucrările construcţii. M .constructori în preţuri curente.C. b) Valoarea 1 h-ut pe tipuri de utilaje se calculează de către întreprinderile de antrepriză.Pentru fiecare obiectiv de construcţii se întocmeşte un catalog individual de preţuri unitare. (fig. Întocmirea devizului local La întocmirea devizelor locale prin metoda de resurse se propun 2 procedee: Procedeul 1 . (4) unde: S . La elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz. Indicii de resurse globali obţinuţi prin însumarea totalurilor din borderoul de resurse se evaluează în preţurile curente pentru a obţine cheltuielile directe. salarizarea mecanicilor.salariu mediu lunar al unui muncitor-constructor în organizaţia de antrepriză sau inclus (convenit cu beneficiarul) în componenta preţului contractual pentru construirea obiectului concret. prin calcularea cheltuielilor pentru carburanţi.169 h/lună). Determinarea salariului mediu al muncitorilor se poate face diferenţiat. (în conformitate cu pct. cu formula (40): S = (M x Slun) / t. deţinătoare de tehnică de construcţii. 3.3 din CP L.01-2001). indicile de modificare a salariului de baza de deviz sau mărimea salariului mediu lunar (orar) al muncitorilor angajaţi la lucrările de construcţii-montaj se stabileşte prin înţelegerea dintre părţi (beneficiar şi antreprenor). inclusă in componenţa cheltuielilor directe ale devizelor locale. montaj şi reparaţii-construcţii. Modul de calculare a valorii mijloacelor de salarizare din documentaţia de deviz. cu înmulţirea ulterioară la salariul mediu orar al unui muncitor de meserie respectivă în organizaţia de antrepriză dată. 9 . fixat trimestrial de către Departamentul Statistică şi Sociologie. exprimată în h-om.01. La calcularea mijloacelor de salarizare a muncii indicatoarele de manopera pot fi grupate conform meseriilor muncitorilor.pe baza resurselor evidenţiate în total conform listelor respective cu cantităţile de lucrări. Pentru evaluarea indicilor de resurse în preţuri curente se utilizează valoarea resurselor determinată în felul următor: a) Valoarea 1 h-om se determină pornind de la salariul lunar al unui muncitor constructor dintr-o întreprindere de antrepriză sau de la salariul acceptat în structura preţului contractual pentru execuţia unui obiectiv concret (fig.valoarea de calcul a mijloacelor de salarizare a muncitorilor .8). După totalul fiecărui preţ unitar se evidenţiază indicele “inclusiv: salariul muncitorilor constructori”. Se recomandă pentru întocmirea devizelor investitorului. lei sau mii lei. prevăzute de norme de deviz. preţurilor contractuale şi proceselorverbale de recepţie a lucrărilor executate. 11 "Contractele de construcţii". piese de schimb. pe profesii. t . prevăzute în norme. Valoarea de deviz a lucrărilor se determină conform formularului pentru devizul local (Formularul nr. Valoarea de calcul a mijloacelor de salarizare în preţuri curente se face pe baza manoperei de lucru.8).

preţul pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajului de construcţii. montaj. lei/h-ut. S .1 oră-utilaj (1 h-ut) în preţuri curente. 3. Cheltuieli de exploatare: salariul maşinist ilor. necesar pentru executarea volumului stabilit de lucrări de construcţii. 10 1. calculat pe unitate de timp . deservirea tehnică şi reparaţii curente. şi pe baza preţului de deviz individual pentru funcţionarea utilajelor de construcţii. reparaţii capitale. lei/h-ut. 2. lei. în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.Deviz al antreprenorului 1. Salariul tarifar. 2. inclusiv contribuţii la asigurarea socială.. Ch-ut = I + A + E Deviz al investitorului Valoarea de deviz pentru funcţionarea utilajelor (maşinilor) antrenate în construcţii se determină pe baza timpului normat de lucru al utilajelor (numărului de ore efectiv lucrate).normativul de amortismente pentru restabilirea utilajului. montarea. Drept norme de determinare a necesarului de utilaje de construcţii se utilizează datele din Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii. 3. combustibil etc.8. A . Preţul de deviz pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajelor de construcţii se calculează cu ajutorul formulei (41): Put = A + S + C + L + H + R + Ream. Deviz al investitorului Salariul lunar include: Ch-om = Fig. Cheltuieli anuale: uzura. (5) unde: Put . Sporuri la salariu cu character de compensare şi stimulare etc. montaj şi reparaţii-construcţii. reparaţii-construcţii şi al altor lucrări. Cheltuieli iniţiale : cheltuieli legate de transportarea utilajului pe şantier. Premii. Determinarea valorii 1 h-om şi 1 h-ut Sallună 169h Deviz al antreprenorului .normativul de salarizare a mecanicului (echipei de muncitori care conduc utilajul de construcţii). demontarea si reamplasarea lui . modernizări.

durata schimbului de lucru (8 h). Tn . premii.). deservirea şi diagnosticarea lor tehnică. adaosuri. Tl .normativul de cheltuieli pentru lubrifianţi. pozatori de conducte etc. Tream . motorină. pornirea motorului Diesel. Normativul de amortismente pentru restabilirea utilajelor se calculează cu formula (42): A = (V x Na) / (T x 100) . care participă la procesele mecanizate de construcţii. diminuată cu uzura acumulată.. 1/h-ut.normativul de cheltuieli pentru carburanţi.durata anului (365 zi). datelor din cartea tehnică sau prin calcul. De asemenea nu se ţine cont de salariile muncitorilor care lucrează cu unelte mecanizate al căror consum de muncă se include în normele de consum de resurse pentru lucrările de construcţii-montaj. luând în considerare consumul suplimentar pe timp friguros. lei/h-ut.numărul zilelor nelucrătoare pe an din cauza condiţiilor meteo (conform datelor medii statistice).regimul normativ anual de funcţionare a utilajului (grupei de utilaje). iar în lipsa lor conform instrucţiunilor privind exploatarea utilajelor şi Indicatorului unic tarifar şi de calificare pentru lucrări şi profesii de muncitori. R . alte plăţi şi contribuţii la asigurarea socială.. Normativul de salarizare a mecanicului (a unei echipe de muncitori care conduc utilajul de construcţii) se determină conform salariilor tarifare care se aplică în organizaţie.. însă nu conduc utilajele şi nu le deservesc (manipulatori de cabluri. reamplasarea utilajelor prin autopropulsie (automacarale. Salariile muncitorilor. montatori./an. Tm . (6) unde: V . t . H .durata de efectuare a deservirii tehnice şi a reparaţiilor.durata de reamplasare. inclusiv timpul tur-retur de transportare pentru reparaţie. Normativul de cheltuieli pentru carburanţi (benzină. L .norma anuală de amortismente pentru restabilirea tipului dat de utilaje de construcţii.normativul de cheltuieli pentru toate tipurile de reparaţii ale utilajelor. Determinarea regimului normativ anual de funcţionare a utilajelor de construcţii se efectuează pe baza recomandărilor privind determinarea regimului anual de funcţionare şi productivitate a utilajelor de construcţii şi se calculează cu formula (43): T = (Ta – Tl – Tream – Tm – Tn – Tr) x t. Normele de consum pentru materialele susindicate se aplică conform reglemen-tărilor în vigoare.valoarea de bilanţ a utilajului (grupei de utilaje).C .normativul de cheltuieli pentru reamplasarea utilajelor de pe un teren de construcţie (baza de mecanizare) pe altul. lei. lei/h-ut. perforatori.numărul de zile libere şi de odihnă (112 zi). lei/h-ut.). energie electrică. (8) unde: Nc . Valoarea de bilanţ este egală cu valoarea de intrare. T .numărul zilelor nelucrătoare din motive neprevăzute (conform datelor efective). aer comprimat) se calculează cu formula (44): C = Nc x Pc.normativul de cheltuieli pentru lichidul hidraulic. Tr . Ream . se ia conform datelor din evidenţa contabilă. procente/an. lei/h-ut. h-ut. nu se includ în normativul de salarizare. corectată sau reevaluată. Na .norma de consum de carburanţi. Componenţa echipei şi categoriile tarifare ale muncitorilor se determină conform normelor de producţie. inclusiv timpul pentru montare şi demontare (conform datelor efective). 11 . autoturnuri. ţinând cont de sporuri. autogu-dronatoare etc. (7) unde: Ta . lei/h-ut. precum şi timpul de aşteptare a reparaţiei (conform datelor efective).

coeficientul de adaos de lichid hidraulic (Ch = 1. dm . Normele de consum de lubrifianţi se iau conform reglementărilor în vigoare. 12 . deoarece plata pentru energie electrică se efectuează de către antreprenorul general conform contorului montat pe şantier. La calcularea preţului pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajelor.densitatea lichidului hidraulic. pregătirea cadrelor. contribuţii la asigurarea socială defalcate din sumele aferente. salarii pentru reparatori. h-ut.prin autopropulsie. pentru obţinerea autorizaţiilor de circulaţie a vehiculelor cu masă totală. Ph . descărcare şi transportare a utilajului.norma de consum de lubrifianţi.Pc . Valorile mărimilor V. demontare. deservirea şi diagnosticarea tehnică a utilajului de felul.preţurile locale de procurare a lubrifianţilor. inclusiv timpul pentru montare. tipul sau de grupa de tipodimensiunea dată se calculează cu formula (11): R = RDDa / Ta . pe cale ferată. kg/dm3.5). lei/1. lei/kg. care funcţionează cu energie electrică. inclusiv cheltuielile pentru transportarea lui. Ta .volumul sistemului hidraulic. Ch . În mod similar se determină cheltuielile pentru lubrifianţi: L = Nl x Pl. inclusiv cheltuielile pentru transportarea lor. Indicatorul RDDa cuprinde cheltuielile în conformitate cu următoarele articole: agregate şi piese de schimb. costul de energie electrice nu se ia în considerare. cheltuieli pentru organizarea şi executarea lucrărilor la baza de mecanizare pentru reparaţii şi exploatări (cheltuieli pentru amortizare. (9) unde: Nl . încărcare. structura mijloacelor de transport auto . Normativul de cheltuieli pentru toate tipurile de reparaţii. Dh. cheltuieli pentru întreţinerea pazei contra incendiilor. Dh . Pl . pentru tehnica securităţii. Calcularea normativului de cheltuieli pentru reamplasarea utilajelor de construcţii trebuie să se efectueze pornind de la următoarele condiţii: modul de reamplasare . cu sarcina masică pe osie şi cu gabarite ce depăşesc limitele admise.numărul şi marca autotractoarelor. (10) unde: V . remorcilor (trailerelor). demontare. distanţa (timpul) de reamplasare. întreţinere şi reparaţie a căilor de rulare ale macaralelor-turn şi macaralelorcapră).preţurile locale de procurare a carburanţilor. exploatare şi întreţinere a clădirilor. datelor din cartea tehnică sau prin calcul.preţurile locale de procurare a lichidului hidraulic. lei/kg.cheltuielile medii anuale pentru reparaţii şi deservirea tehnică a utilajului (a grupei de utilaje) pentru unitatea (întreprinderea) dată. prin remorcare cu cablu sau pe trailer la un autotractor (cu demontarea sau fără demontarea utilajului). Th se iau din cartea tehnică a utilajului. încărcare şi descărcare a utilajului. maşinilor de însoţire. materiale de reparaţii. plăţi pentru revizii tehnice. h-ut. kg/h-ut.periodicitatea de înlocuire a lichidului în sistemul hidraulic. cheltuieli pentru amortizare şi reparaţie a inventarului şi uneltelor.regimul însumat normativ anual de funcţionare a utilajului (a grupei de utilaje). tipul de macara care se utilizează pentru montare. construcţiilor şi utilajelor tehnologice ale atelierelor de reparaţii staţionare sau mobile. Th . (11) unde: RDDa . inclusiv cheltuielile pentru transportarea lor. Normativul de cheltuieli pentru lichide hidraulice se calculează cu formula (10): H = (V x Dh x Ch x Ph) / Th .

Utilajele pe pneuri (fără autopropulsie) se transportă în remorcă la autotractoare. care se determină pe baza normelor de producţie. T . lei/h-ut. Cheltuielile pentru reamplasarea utilajelor de construcţii. km. Pr. Pm . utilajele mici în autocamioane. dar se calculează individual în conformitate cu condiţiile concrete şi se includ în decontările pentru lucrările executate. Paî. (13) unde: Tî.. L . KRAZ ş. km/h. respectiv. Se . deoarece astfel de utilaje se transportă prin autopropulsie. Vtr . n . utilajele autopropulsate pe şasiu de autovehicule sau de tractoare pe pneuri cheltuielile pentru reamplasare nu se planifică. Td . Pa.regimul normativ anual de lucru. a remorcii (trailerului). 40 t şi autotractoare MAZ-200. respectiv.distanţa la care se reamplasează utilajul. La reamplasarea utilajelor la distanţe mari cheltuielile de reamplasare nu se includ în preţul pentru 1 h-ut. h-ut. h-ut. Calcularea preţurilor de deviz pentru funcţionarea utilajelor de construcţii (preţul pentru 1 h-ut) trebuie să se efectueze în două variante: varianta 1 .numărul de reamplasări pe an. S .viteza medie de transportare a utilajului. de regim normativ anual de lucru al acestui utilaj (grupei de utilaje): Ream = [(Vî-d + Vtr) / T] x n . Cheltuielile de deviz pentru transportarea utilajului se calculează cu formula (14): Vtr = [(Pa + Pr + Pai + Pm + S + Se) / V] x L . Pentru autovehicule. descărcare şi transportare a unui singur utilaj (a unei singure grupe de utilaje) calculate pentru 1 h-ut. lei. descărcare. a. care se transportă la şantier cu ajutorul autotractoarelor sau al trailerelor.structura calitativă şi cantitativă a echipei de muncitori ocupaţi la lucrările de reamplasare a utilajului. se determină pornind de la cheltuielile medii anuale pentru încărcare.timpul necesar pentru o singură încărcare şi. lei/h-ut. descărcării unui singur utilaj. Pentru transportarea utilajelor de tonaj mare şi de gabarite mari pe autodrumuri se utilizează trailere cu capacitatea de încărcare până la 20.pentru cazul în care lucrările de construcţii-montaj 13 (12) (14) .preţurile de deviz pentru funcţionarea autotractorului şi. macaralei care efectuează încărcarea şi descărcarea utilajului. unde: V . printr-un rând aparte.costul transportării unui singur utilaj.salariul mecanicului utilajului de reamplasat. tehnică pentru lucrări de săpare a tunelelor şi de decopertare) în cheltuielile pentru reamplasare se includ şi cheltuielile pentru montare şi demontare care se determină prin calcule aparte. Cheltuielile pentru reamplasarea utilajelor pe pneuri neautopropulsate prin remorcare cu autotractoare se calculează cu formula (15): Str = [(Pa + S + Se) x n x L] / (T x V). automobilului de însoţire. (15) Pentru unele utilaje de construcţii (macarale cu capacitatea de ridicare mare. lei. Cheltuielile pentru o singură încărcare şi descărcare a utilajului la trailer cu folosirea macaralei se calculează cu formula (13): Vî-d = (Tî + Td) x (Pa + Pr + Paî + Pm + S + Se). unde: Vî-d . lei/h-ut.salariile echipei de muncitori care participă la încărcarea şi descărcarea utilajului reamplasat.costul încărcării. excavatoare păşitoare.

inclusiv pentru lucrările de încărcare-descărcare şi de cheltuielile pentru achiziţionare-depozitare suportate de întreprinderea de antrepriză). În caz de necesitate normele pot fi revizuite şi reaprobate. printr-un rând aparte. de regulă. dacă există facturile care confirmă achitarea TVA. pe 1 t-km de încărcătură. care nu sunt scutite de TVA. în procente din valoarea materialelor. c) Valoarea resurselor materiale se determină pornind de la informaţia pe care o deţine alcătuitorul privind preţurile pentru acest tip de cheltuieli. în procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate TVA se include. În documentaţia de deviz şi de licitaţie elaborată la comanda investitorului (devizul investitorului) valoarea 1 h-ut pe tipurile de utilaje se adoptă pornind de la informaţia pe care o deţine alcătuitorul privind preţurile pentru acest tip de cheltuieli. In acest caz. De regulă. m etc. din valoarea totală a lucrărilor de antrepriză care cuprinde valoarea de funcţionare a utilajelor de construcţii. varianta 2 .pentru cazul în care lucrările de construcţii-montaj nu sunt scutite de TVA.sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA). 14 . în care se execută construcţia. Pentru lucrările de construcţii-montaj. stabilită pe baza datelor din evidenţa contabilă (fig. o dată pe an.).9). care se determină în baza preţurilor de piaţă şi a tarifelor furnizorilor şi în baza datelor din evidenţa contabilă. Pentru întreprinderile de antrepriză acestea sunt datele medii privind valoarea efectivă a materialelor. Cheltuielile de transport pot fi determinate luând în calcul datele efective sau cele medii pe unitatea de măsură adoptată pentru materialul transportat (pe m2. elementelor şi articolelor (ţinând cont de cheltuielile pentru transport până la depozitele obiectivului. acestea sunt preţurile medii pentru 1 h-ut de exploatare pe tipurile de utilaje de construcţii pentru localitatea dată. plătită la procurarea lor. t. Fiecare întreprindere de antrepriză calculează şi aprobă pentru sine o normă individuală de cheltuieli pentru achiziţionare-depozitare. Pentru lucrările de construcţii-montaj scutite de TVA în preţurile de deviz pentru funcţionarea utilajelor se include valoarea resurselor materiale şi energetice ţinând cont de TVA. Cheltuielile de achiziţionare-depozitare se iau în calcul sub forma de procente-norme din valoarea materialelor şi a cheltuielilor de transport. în preţurile de deviz pentru funcţionarea utilajelor se include valoarea resurselor materiale şi energetice fără a ţine cont de taxa pe valoarea adăugată.

b) utilajelor-1. serviciilor de transport. din diferite materiale informative publicate.2 %. în mod obligatoriu. c) construcţiilor metalice .9. altor servicii achiziţionate se iau în calcul ţinând cont de TVA. resurselor energetice. tarifelor medii pentru transportul încărcăturilor şi cheltuielile de achiziţionaredepozitare. 15 materiale Valoarea Se stabileşte în dependenţă de preţurile medii din localităţi unde are loc procesul de construcţie Deviz al antreprenorului Deviz al investitorului . rechizite Preţul angro resurselor În documentaţia de deviz şi de licitaţie elaborată la comanda investitorului (devizul investitorului) valoarea resurselor materiale se determină pe baza preţurilor de piaţă pentru materiale. resurselor energetice. Determinarea valorii resurselor materiale Se stabileşte de către firma de construcţii conform datelor din contabilitate Dara. Informaţia privind preţurile curente pentru resursele materiale folosite în construcţii poate fi obţinută de la organele de statistică. Normele cheltuielilor de achiziţionare-depozitare se adoptă din valoarea materialelor şi a cheltuielilor de transport până la depozitele obiectivului: a) materialelor de construcţii şi tehnico-sanitare . factura care confirmă includerea TVA în structura preţului. valoarea materialelor. de la fabricanţii de materiale şi de la întreprinderile de antrepriză.75 %.Cheltuielile de transport pînă la depozitul obiectivului Cheltuieli de achiziţionare-depozitare [% din (P a+C tr +D)] pentru devizul investitorului Fig.0. În ambele cazuri trebuie să existe. serviciilor de transport. Pentru obiectivele nescutite legal de TVA. articole şi elemente. Pentru obiectivele scutite legal de TVA valoarea materialelor. altor servicii achiziţionate se iau în calcul fără TVA.2%. ambalaj.

Taxa pe valoarea adăugată se include conform legislaţiei în vigoare.015 = 1.7 din CP L.0066 – coeficient care ia în consideraţie scumpirea de timp friguros (0. .5 %). printr-un rând aparte (16): K = 1.5 %).015 – coeficient care ia în consideraţie cheltuielile pentru organizarea de şantier (1. 1. 1. După totalul fiecărui preţ unitar se evidenţiază indicele: “inclusiv: salariul muncitorilor constructori”.66 %).005 x 1.012001. Devizele locale pentru procedeul 2 se întocmesc conform Formularului nr.3 şi nr. În acest caz devizele locale se întocmesc fără a lua în calcul aceste cheltuieli.coeficient care ia în consideraţie cheltuielile neprevăzute (1. 5 – desfăşurat şi Formularului nr. 1. beneficiului de deviz din totalul cheltuielilor directe şi cheltuielilor de regie (fig.10). În devizele-oferte antreprenorul ia în consideraţie cheltuielile limitate.coeficient care ia în consideraţie plata pentru energia electrică (0.015 .contribuţiilor la asigurările obligatorii defalcate din cheltuielile pentru salarizarea muncitorilor constructori în mărimea stabilită de Legislaţia în vigoare.042. Pentru ambele procedee (Formularul nr. Pentru fiecare obiectiv de construcţii se întocmeşte un catalog individual de preţuri unitare. Pentru procedeul 2 contribuţiile la asigurările obligatorii.5 %).0066 x 1.01. inclusă în lista cu cantităţile de lucrări.015 x 1.01.01. se efectuează calculul: . Pentru categoriile de lucrări se întocmeşte un catalog de preţuri unitare conform Formularului nr.01-2001. cheltuielile de regie şi beneficiul de deviz pot fi luate în calculul preţurilor unitare.6 – sumar din CP L.11).cheltuielilor de regie din totalul cheltuielilor directe (fig.Procedeul 2 – prin întocmirea preţurilor unitare individuale pentru fiecare categorie de lucrări. după totalul devizului.7 din CP L.01-2001). (16) 16 . Se recomandă pentru evaluarea valorică a ofertelor.005 . unde: 1.

PREC . Fig. ⋅ 100% ∑ CD PER .5 % din cheltuieli directe Deviz al antreprenorului Conform datelor din contabilitate NCR = ∑ CRPER .10. Calculul cheltuielilor de regie 17 .08.2005 norma cheltuielilor de regie constituie 14.PREC . 11-09 / 1 din 25.Deviz al investitorului Conform scrisorii nr.

Calculul beneficiului de deviz 18 .Fig.11.