ANALIZA COMPARATIVA A DISPARITATILOR INTER-REGIONALE. STUDIU DE CAZ: ROMANIA – UNGARIA CUPRINS CAPITOLUL I.ABORDAREA TEORETICA 1.1.

Definirea disparitatilor regionale. 1.2.Definirea politicilor de coeziune a UE 1.3. Enumerarea instrumentelor prin care pot fi atenuate disparitatile regionale CAPITOLUL II.ANALIZA DISPARITATILOR INTER-REGIONALE IN ROMANIA 3.1.Disparităţi regionale în dezvoltarea economică 3.2.Disparităţi interregionale – comparaţii UE 3.3. Disparităţi interregionale în dezvoltarea economică 3.3.1. Disparităţi urban –rural 3.3.2. Disparităţi în nivelul de ocupare 3.3.3. Disparităţi în dotările infrastructurale 3.3.4. Disparităţi în nivelul educaţional şi de calificare 3.3.5. Disparităţi în atragerea investiţiilor străine directe CAPITOLUL III. ANALIZA DISPARITATILOR INTER-REGIONALE IN UNGARIA 3.1.Politica de coeziune a Ungariei 3.2.Instrumentele europene pentru coeziune, în Ungaria 3.2.Reducerea disparitatilor CAPITOLUL IV.STUDIU DE CAZ – ANALIZA COMPARATIVA ROMANIA – UNGARIA CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

1

INTRODUCERE Lucrarea îşi propune să realizeze o analiză detaliată a disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării şi să dezvolte totodată o metodologie de evaluare a impactului programelor de dezvoltare regională, pornind de la identificarea unor indici de disparitate relevanţi, care să ia în considerare nu numai specificităţile economice, ci şi pe cele teritoriale şi sociale. Scopul final al lucrarii este ca pe baza metodologiei propuse de evaluare a impactului programelor de dezvoltare să fie identificate direcţiile majore şi schimbările necesare la nivelul politicii, printr-o mai amplă luare în considerare a principiilor şi obiectivelor planificării spaţiale. Una din cele mai dezbãtute chestiuni legate de extinderea recentã si extinderea urmãtoare a UE este finantarea noilor state membre. Datã fiind dimensiunea limitatã a bugetului UE, politicile de dezvoltare regionalã si de coeziune se confruntã cu provocãri fundamentale. Disparitãþile economice si sociale din cadrul UE se amplificã. Conditiile socio-economice proaste din majoritatea noilor state membre sau a tãrilor candidate înseamnã cã acestea vor avea prioritate fatã de alte regiuni în alocarea viitoarelor angajamente financiare. Dezvoltarea regională în ţările europene a cunoscut, în perioada de după cel de-al doilea război mondial o evoluţie semnificativă care poate fi divizată convenţional în 5 etape, care e deosebesc între ele prin scopurile şi obiectivele urmărite, instituţiile responsabile de coordonare, precum şi instrumentele şi măsurile de implementare.Analiza comparată a nivelului de dezvoltare a regiunilor europene denotă existenţa unor discrepanţe esenţiale între dezvoltarea regiunilor atât la nivel european cât şi în perimetrul statelor naţionale. Totodată, nivelul de dezvoltare a regiunilor din ţările candidate la aderarea în UE este mult sub nivelul mediu de dezvoltare comunitar. Politicile de dezvoltare regională au trăsături caracteristice de promovare la diferite paliere de adoptare a deciziilor. În ţările UE politicile sunt orientate spre crearea condiţiilor necesare care ar permite regiunilor să-şi realizeze potenţialul său şi să deţină o pondere maximală în economiile naţionale. Pentru ţările candidate la aderare dezvoltarea regională este orientată spre dezvoltarea efectivă a relaţiilor economiei de piaţă, diminuarea dezechilibrelor între regiuni din punct de vedere al ratei şomajului, nivelului veniturilor şi infrastructurii existente. Cadrul instituţional al 2

dezvoltării regionale europene se divizează în trei nivele: european, naţional şi regional. La nivel european implicaţii directe o au instituţiile superioare europene secundate de Comitetul Regiunilor. În ţările UE existenţa instituţiilor de dezvoltare regională este stabilită în dependenţă de organizarea statală şi de gradul de descentralizare al sistemului de organizare administrativă. Ţările ECE dispun în mare parte de structuri omogene de dezvoltare regională care sunt amplasate la toate nivelele de administrare. La nivel naţional acestea sunt ministerele împuternicite cu responsabilităţi în domeniul dezvoltării regionale şi consiliile naţionale cu caracter de structuri interministeriale. La nivel regional responsabilitatea pentru implementarea programelor de dezvoltare regională este asigurată de consilii de dezvoltare regională care au ca structuri executive agenţiile de dezvoltare regională.Dezvoltarea regională se realizează prin intermediul programelor de dezvoltare în elaborarea cărora sunt implicaţi mai mulţi actori şi care de regulă sunt finanţate prin intermediul Fondurilor structurale europene. Totodată la nivelul statelor naţionale sunt utilizate un şir de instrumente de dezvoltare regională cum ar fi crearea fondurilor de dezvoltare, stimularea financiară a investiţiilor sau aplicarea unor stimulente fiscale pentru antreprenorii ce activează în zonele defavorizate. Analiza în profil teritorial a structurii indicatorilor ce caracterizează potenţialul de dezvoltare socio-economică evidenţiază semnificative inegalităţi, ceea ce dovedeşte neomogenitatea unităţilor teritorial-administrative din republică. Decalajul enorm în dezvoltarea socio-economică dintre municipiul Chişinău şi restul teritoriului republicii constituie principala problemă în dezvoltarea sub aspect teritorial a ţării. Cu mici excepţii, conform principalilor indicatori de dezvoltare socio-economică pe locuitor, toate judeţele se situează sub media naţională. În acelaşi timp, se manifestă importante decalaje între însăşi unităţile administrativteritoriale din republică. După anumiţi indicatori, decalajele între judeţe sunt enorme, raportul dintre extreme fiind de câteva ori. Pentru efectuarea unei analize comparate a dezvoltării socioeconomice a teritoriilor este oportună utilizarea indicelui integrat de dezvoltare. Tergiversarea realizării reformei teritorial-administrative, a condus la apariţia şi acutizarea unor decalaje teritoriale, zonale pentru care se impune căutarea soluţiilor. Implementarea unui model de divizare a teritorială care, având un număr mai mic de unităţi, dar cu spaţii mai extinse, ar oferi oportunităţi suplimentare pentru valorificarea potenţialului propriu şi mobilizarea resurselor suplimentare. Totodată, identificarea unor regiuni de dezvoltare, suficient de mari 3

după potenţialul demografic şi cel financiar-economic, reprezintă un antidot raţional faţă de acţiunile de recroire a structurii teritorial-administrative.

CAPITOLUL I.ABORDAREA TEORETICA 1.1.Definirea disparitatilor regionale. Pentru început se impune definirea şi delimitarea conceptelor regăsite în titlul lucrării. Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Romane, ,,disparitate’’ , provenind din francezul ,, disparité’’, este definită drept lipsa de egalitate, de proporţie, armonie, de legătură între elemente, nepotrivire, deosebire, discrepanţă. Extrapolând, disparităţile economice se referă la deosebirile, diferenţele în dezvoltarea economică a doua entităţi comparabile. Studii recente 1indică două tendinţe diferite înregistrate în materie de dezvoltare regională în Uniunea Europeană: atenuarea şi accentuarea disparităţilor regionale (respectiv convergenţă şi divergenţă în dezvoltarea regională), care s-au succedat la momente diferite în timp. Astfel, începând cu 19517 până la jumătatea deceniului opt, este evidentă tendinţa de convergenţă regională manifestată sub forma atenuării diferenţelor de PIB/loc. existentă între
1

Armstrong H, Wickerman R., “Convergence and Divergence among European Regions”, Regional Sciences Series, no. 5, Londra, 1995

4

diferite regiuni ale statelor membre UE. Această convergenţă regională se poate observa atât în interiorul fiecărui stat, cât şi între regiunile aparţinând diferitelor state membre ale Uniunii. Chiar şi în aceste condiţii, rata medie de convergenţă regională este relativ redusă, pentru perioada 1951-1975 fiind de aprox. 2%2 (cifră avansată de mai multe studii de specialitate), cu diferente evidente de la un deceniu la altul (1%/an pentru anii ’50 şi 3%/an pentru deceniul 7). În aceste condiţii pentru atenuarea disparităţilor regionale în cadrul Uniunii Europene, Deşi asemănătoare, rezultatele obţinute pentru perioada anterioară anului 1975 trebuie tratate cu anumite rezerve: aceste studii au luat în calcul pentru determinarea indicelui de convergenţă regională un singur indicator, respectiv PIB/loc., datorită sistemelor statistice naţionale nearmonizate şi discontinuităţii seriilor statistice. După 1975 se constată o accentuare a diferenţelor indicatorului PIB/loc., urmată din 1985 de o uşoară atenuare a acestor diferenţe; aceste fenomene au fost permanent acompaniate de o înrăutăţire a indicatorului rata şomajului. Pentru perioada ulterioară anului 1975 (până la nivelul anului 1993), se pot observa scurte intervale de timp caracterizate de convergenţă regională moderată (indicele de convergenţă atingând o valoare medie de 0,5% /an) urmate de perioade mai mari de divergenţă regională evidentă. Această tendinţă de ansamblu de divergenţă regională specifică anilor ’80 şi primei jumătăţi a deceniului ’10 pare oarecum paradoxală pentru stadiul de integrare economică relativ avansat al Uniunii Europene la momentul respectiv. Deşi liberalizarea completă a circulaţiei bunurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă ar trebui să contribuie semnificativ la reducerea disparităţilor regionale, acest fapt nu s-a produs, sau, mai bine spus, efectele nu au a fost imediat şi de amploarea dorită. Rezultatele obţinute după 1988, prin aplicarea politicii regionale europene sunt contradictorii. Un studiu realizat Comisia Europeană3 evidenţiază atenuarea cu circa 25% a disparităţilor între venitul naţional dintre cei mai săraci patru membri UE (Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia) şi media comunitară în perioada 1988-1993; anumite disparităţi existau chiar între cei patru membri. Astfel, între 1986-1996, PIB/loc. în cele mai puţin dezvoltate a crescut de la 41% din media comunitară la 50%, iar în cazul a celor mai puţin dezvoltate 25 de regiuni, acelaşi indicator a înregistrat o creştere de la 52% din media comunitară la 59%. Aceste date indică o rată ridicată de convergenţă economică10, determinată pe de o parte de adâncirea

2

8 Armstrong H, Wickerman R., “Convergence and Divergence among European Regions”, Regional Sciences Series, no. 5, Londra, 1995 3 9 Cohesion Report, European Comission, 1996

5

60% din PIB-ul Uniunii Europene6. În paralel. în medie.. 4 11***. 79% din nivelul comunitar. Totodată.. un studiu12 constată adâncirea diferenţelor regionale din punct de vedere al ratei şomajului care varia în banda 4. Sixth Periodic report on Social and Economic Situation and Development of the Regions of European Union. Regiunile rurale se caracterizează printr-un nivel redus al producţiei şi venitului regional. 20% din populaţie. European Commission. în timp ce regiunile cel mai puţin afectate de şomaj sunt regiunile din Finlanda. Cu toate acestea disparităţile continuă să existe şi sunt evidente mai ales între regiunile urbanizate şi regiunile rurale: performanţele cele mai evidente pe linia dezvoltării economice şi al eliminării discrepanţelor sunt evidente în cazul regiunilor cu un grad ridicat de urbanizare (Lisabona sau Dublin). regiunile NUTS II puternic urbanizate au un PIB pe locuitor mai mare. faţă de 30% în primele 25 de regiuni cu cel mai mare grad de ocupare 5. În aceste regiuni. Cele mai afectate de şomaj sunt regiunile din Spania. 1999 6 .5% (în cazul a douăzeci şi cinci de regiuni cu cel mai mare grad de neocupare a forţei de muncă). realizat în aceste regiuni reprezintă. 17% din PIB-ul comunitar. fiind regiuni care s-au dezvoltate în jurul unor metropole.integrării economice. costul vieţii este mai redus decât în zonele urbane. cu 22% decât PIB mediu comunitar/loc.. European Commission. Sixth Periodic report on Social and Economic Situation and Development of the Regions of European Union. în special în industria rurală (unde sunt create de 2 ori mai multe locuri de muncă decât în agricultură). sudul Italiei şi regiunile mediteraneene din Franţa. European Commission. în medie. numai 1/6 din populaţia ocupată lucrează în agricultură. în regiunile rurale din Uniunea Europeană este concentrată aprox. primele zece regiuni cu cel mai mare venit din Uniunea Europeană sunt regiuni cu grad ridicat de urbanizare. PIB-ul cumulat al acestor regiuni este de aprox. iar pe de altă parte al utilizării fondurilor structurale4. împreună regiunile din UE care se încadrează în această clasificare realizează aprox. Problema majoră cu care se confruntă toate regiunile cu cel mai este cea a nivelului ridicat al şomajului de lungă durată. Astfel. discrepanţele interregionale fiind evidente şi în acest caz: şomajul de lungă durată atinge 60% în primele 25 de regiuni cu cea mai mare rată a şomajului.6% (în primele douăzeci şi cinci de regiuni cu cel mai mic grad de neocupare a forţei de muncă) . restul populaţiei fiind implicată în alte sectoare. PIB/loc. 1999 6 . Estul Germaniei şi nord-estul Franţei.22. Luate împreună. 1999 5 Sixth Periodic report on Social and Economic Situation and Development of the Regions of European Union. Datele empirice probează existenţa unei legături directe între gradul de dezvoltare economică şi gradul de urbanizare al unei regiuni.

situându-se în banda 4. fie regiuni cu economie dominată de sectorul secundar. fiind net nivelului de 10.2%.4% (regiunea Centro din Portugalia) şi 29.1% (regiunea Comunidad Foral de Navarra) . rata medie şomajului în primele zece regiuni puternic urbanizate dominate de sectorul terţiar era în 1997 de 10. În regiunile urbane dominate de industrie rata şomajului este uşor mai redusă decât în regiunile concentrate pe servicii: astfel. acelaşi indicator pentru primele 25 de regiuni se situa la 14%. Spre deosebire de regiunile urbane.Regiunile puternic urbanizate sunt de regulă fie regiuni în care ponderea cea mai mare în cadrul economie regionale revine sectorului terţiar. rata medie a şomajului în primele zece regiuni era. şomaj. Totodată sunt evidente nu numai disparităţile dintre regiunile rurale şi cele urbane.3%. Astfel rata şomajului din regiunile urbane variază între 3. iar pentru primele douăzeci şi cinci de regiuni de 9. În Uniunea Europeană pot fi evidenţiate disparităţi regionale şi din punct de vedere al infrastructurii.7%).5% (regiunea Luxemburg) la 26. Astfel.3% (mult sub media comunitară). În prima categorie se încadrează. Portugalia şi Irlanda) pentru care a fost creat. în 1997. totuşi ele reprezintă şi regiunile în care sunt concentrate cele mai multe probleme ale Uniunii Europene: grad puternic de poluare.7% înregistrat la nivel comunitar.18. Deşi regiunile puternic urbanizate sunt considerate regiuni prospere. dezvoltate.5% (foarte apropiate de media europeană de 10. de 6. Se poate observa şi distribuţia interegională inegală a activităţilor de cercetare dezvoltare: cea mai 7 . Grecia.4% (regiunea Ceuta y Melilla). de regulă din cea de-a doua categorie. un nou instrument financiar .5% (regiunea Extremandura din Spania). sărăcie şi polarizarea evidentă a populaţiei din punct de vedere a venitului. rata medie a şomajului pentru primele zece regiuni rurale fiind în 1997 de 6. ci şi disparităţi între regiunile urbane. Totodată variaţiile interregionale ale ratei şomajului sunt mai reduse decât în cazul regiunilor dominate de servicii. în timp ce regiunile dezvoltate în jurul oraşelor de dimensiuni mai mici. în 1988. cel mai defavorizate din acest punct de vedre sunt regiunile din cele patru "ţări de coeziune" (Spania. care furnizează asistenţă regiunilor acestor ţări pentru finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructură şi în domeniul protecţiei mediului. regiunile rurale sunt caracterizate de un nivel mai redus al şomajului. iar pentru primele 25 de regiuni gradul de neocupare era de 9%.8% (regiunea Oberpfatz). banda de variaţie fiind între 2. Aceste cifre demonstrează că discrepanţele de ocupare sunt mai evidente între regiunile rurale decât între regiunile urbane.fondurile de coeziune -. fac parte. cum ar fi regiunile din sudul Germaniei şi nordul Italiei. în principal regiunile din jurul marilor oraşe din nordul UE şi din zona cuprinsă între Roma şi Coasta de Azur.

Olanda. în viitor. a statelor membre faţă de o politică regională centralizată şi unitară. Regiunile rămase în urmă din Spania. Dintre aceste obstacole pot fi menţionate: încetinirea creşterii economice în statele membre UE (de natură să limiteze răspândirea efectelor de bunăstare către regiunile rămase în urmă). limitarea transferurilor din fondurile structurale şi din bugetul UE către regiunile sărace (motivată de necesitatea satisfacerii criteriilor de convergenţă şi de opoziţia Germaniei faţă de creşterea bugetului comunitar). progresul tehnologic. bazate pe încredere. au dus la intensificarea relaţiilor comerciale dintre ţări şi la accentuarea dependenţei 8 . dependenţa multora dintre regiunile rămase în urmă de industrii aflate în declin. Reticenţa. ceea ce împiedică spre exemplu reducerea şomajului în regiunile sărace cum ar fi: Muenster (Germania) sau Asturias (Spania). o sursă de adâncire a disparităţilor regionale. 1. precum şi frecventele crize (mai ales în domeniul resurselor). Flandra în Belgia. precum şi manifestarea solidarităţii cu indivizi şi/sau naţiuni mai slab dezvoltate au devenit indispensabile pentru atingerea bunăstării generale. creşterea producţiei şi a consumului. în timp ce cel mai mic grad de concentrare al acestor activităţi se înregistrează în sud estul Franţei. gestionarea Acordului Multifibră de către OMC (fapt de natură să afecteze competitivitatea unui număr mare de regiuni europene dependente de industria textilă). Portugalia. mai mult sau mai puţin evidentă. Unul din determinanţii de bază ai persistenţei disparităţilor regionale în UE (care va acţiona şi în continuare) rezidă în mobilitatea redusă a forţei de muncă în interiorul Uniunii Europene.2. oamenii politici au devenit tot mai mult conştienţi de faptul că stabilirea de relaţii economice interne şi internaţionale de durată. Grecia şi Irlanda (dar şi din alte state membre UE) se vor confrunta în viitor cu o serie de obstacole care vor încetini ritmul de atenuare a disparităţilor regionale dintre ele şi celelalte regiuni din UE. şi nord vestul Italiei. dezvoltarea serviciilor. implicând transferul de competenţe în materie de dezvoltare regională de la nivel naţional la nivel comunitar ar putea reprezenta. efectele reformei PAC.mare parte a acestor activităţi15 sunt concentrate în regiunile dezvoltate din sudul şi sud vestul Germaniei. Este probabil că tendinţa divergenţă regională să se menţină în continuare. sud estul Angliei şi Ile de France. În ultimele decenii.Definirea politicilor de coeziune a UE Despre conceptul de coeziune economică şi socială În Europa ultimului secol.

Astfel ca a fost necesara reformarea sferelor fiscale si bugetare . Numeroasele mişcări (religioase. prin consolidarea identităţilor naţionale (identificate prin steaguri. cât şi internaţional. asigurarea unui grad cât mai înalt de coeziune economică poate conduce. dar şi în afara acestor graniţe. Pe fondul creşterii interdependenţelor dintre state. civile. În Europa. În plus.. pentru ca. în ultimul deceniu. social. dezvoltarea sistemelor de educaţie şi a mijloacelor de comunicare în masă a facilitat răspândirea anumitor valori în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale.între naţiuni. pe termen lung. 9 . valori comune etc. care asigură coerenţa şi unitatea ansamblului şi permite funcţionarea şi perpetuarea sistemului. mai ales începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.). procesul de creştere să fie reluat. creaţiilor artistice (în domeniul teatrului. sărbători sau ritualuri naţionale). a cluburilor şi /sau asociaţiilor cu idei. profesionale etc.). s-a simtit nevoia unei politici care sa reduca disparitatile regionael. Specialiştii în istorie economică subliniază rolul esenţial jucat în secolul al XX-lea de cei trei „i”: inovare. la obţinerea de beneficii economice pentru toţi cei implicaţi. au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atât în plan intern. muzicii). cultural şi politic. dar şi din afara Europei. persoane în vârstă. fie cele mai vulnerabile (femei. Uniunea Europeană între federalism şi interguvernamentalism. Deoarece astfel de probleme afectau mai ales anumite categorii sociale. sub forma curentelor vestimentare. persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice etc. cei treizeci de ani care au urmat războiului. Politici comune ale UE . Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole. filmului. literare. cunoscuţi şi sub numele de „cei treizeci de ani glorioşi”. embleme. principii.) la care statele din Europa. au fost martore. fie cele mai expuse modificărilor din economie (persoane necalificate sau slab calificate. Coeziunea poate fi definită ca reprezentând acea proprietate a elementelor constitutive ale unui sistem. Tarschys (2003) distinge patru niveluri la care poate fi surprinsă coeziunea: economic. categorii confruntate cu şomaj structural etc.in scopul de a face fata cheltuielilor pentru sustinerea paturilor sociale defavorizate. Coeziunea culturală s-a produs nu numai în interiorul graniţelor şi culturilor proprii. imnuri. D. copii. politice. evidentă însă mai ales în ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii. instituţii şi investiţii. a reprezentato transormarea instituţională şi legislativă specifică. au fost urmaţi de alţi douăzeci de ani de creştere încetinită.

Pentru societatea europeană. Cu alte cuvinte. B) Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă este al doilea obiectiv. în sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decât în condiţiile în care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente. care vizează regiunile care nu sunt eligibile în cadrul obiectivului de convergenţă. anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung. Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene pentru perioada 2007 – 2013 are 3 mari obiective: A) Convergenţa este un obiectiv finanţat cu 80% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune. care vizează regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au un PIB/locuitor mai mic decât 75% din media comunitară şi regiunile care intră sub aşa numitul « efect statistic ». Urmare a lărgirii cu încă noi 10 membri. politica de dezvoltare regională (PDR). Conceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală. urmată de încă 2 in 1 ianuarie 2007. Orientările Strategice pentru Coeziune Orientările Strategice pentru Coeziune economică. la 1 mai 2004. sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă). coroborate cu Agenda Lisabona 2000 (revizuită 2005) şi Götheborg 2001 (revizuită 2006). finanţat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune. Politica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar. Liniile directoare pentru Coeziune au în vedere rolul politicii de coeziune în implementarea politicilor Uniunii Europene. către reducerea disparităţilor teritoriale. Un asemenea concept a devenit o realitate în procesul integrării europene abia la finele anilor 80. evident. reprezentând obiectivul acţiunilor întreprinse în domeniul dezvoltării regionale. termenului de coeziune i s-a atribuit un înţeles mult mai restrâns. Cea mai importantă componentă a PCES o reprezintă. în principal. regenerarea zonelor industriale în declin). conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală. coeziunea rămâne un pilon important.La nivelul Uniunii Europene. socială şi teritorială reprezintă un cadru general unitar pentru toate Statele Membre în vederea pregătirii documentelor programatice pentru FSC pentru perioada 2007 – 2013 (Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi Programele Operaţionale). precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale). incluzând atât politica de dezvoltare regională (orientată. 10 . acela de coeziune economică şi socială. coerente cu Agenda Lisabona.

reprezintă instrumentul de finanţare a Politicii agricole comune a UE. Obiectivele specifice. • Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă (FEOGA) . Circa 75% din bugetul total al fondului este folosit pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. Altfel spus. în parteneriat cu diferiţi actori economici. Obiectivul finanţărilor din 11 .C) Cooperarea teritorială europeană este obiectivul finanţat cu doar 5% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune se referă la cooperarea transnaţională. aplicarea stimulentelor financiare de către UE a fost reconfirmată urmând a fi realizată în continuare prin intermediul celor patru Fonduri Structurale. Enumerarea instrumentelor prin care pot fi atenuate disparitatile regionale La nivel european. Principalele Fonduri Structurale Europene sunt: • Fondul Social European (FSE) . creşterea nivelului de trai. Principalele instrumente pentru realizarea acestor obiective sunt finanţarea de acţiuni de formare şi reconversie profesională. Comisia Europeană a decis alocaţia bugetară pentru fiecare ţară membră şi pentru cele patru iniţiative comunitare. în vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile. în urma Summit-ului de la Berlin din iulie 1999. PDR include toate acele măsuri. cooperarea transfrontalieră şi cea interregională. de promovare a egalităţii de şanse şi de ajutor pentru dezvoltarea sistemelor de recrutare a forţei de muncă. cu scopul de a sprijini transformările structurale din ţările aflate în procesul de aderare şi de a pregăti ţările candidate pentru a funcţiona în sistemul instituţional european. 1. De asemenea. prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional.prin care se asistă grupurilor dezavantajate şi aflate în şomaj în obţinerea de locuri de muncă. Pe baza noilor priorităţi ale politicii regionale europene. la rândul lor. acţiuni care pot influenţa în mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni. îmbunătăţirea infrastructurii. Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale. includ: reducerea şomajului. echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale între mediul urban şi rural etc. atragerea investitorilor străini. la Summit s-a decis crearea un al cincilea instrument pentru Politici Structurale şi de Preaderare.3. Obiectivul principal al PDR îl reprezintă realizarea unei cât mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale în cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora. de reabilitare socială a şomerilor.

transnaţionale şi interregionale. La nivelul statelor naţionale.este destinat reducerii dezechilibrelor de dezvoltare între diferitele regiuni ale ţărilor membre.5% din bugetul total. dezvoltarea regională este realizată prin intermediul unui şir de mecanisme.acest fond este acela de a contribui la restructurarea agriculturii din zona comunităţii şi de a susţine piaţa produselor agricole. Specifică FEOGA este existenţa a două secţiuni: •Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) . a fost creat un fond special pentru Acţiuni Inovative. • LEADER+ . Pentru perioada 2000-2006. Circa 4% din fondurile alocate pentru fiecare ţară membră sunt reţinute anual.este destinat cooperării europene pentru combaterea discriminării şi inegalităţilor de acces la muncă şi este susţinut din Fondul Social European. Pentru perioada 2000-2006.se concentrează asupra dezvoltării durabile din zonele rurale. Este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională. pentru îmbunătăţirea calităţii strategiilor de dezvoltare regională. Aceste iniţiative sunt: • INTERREG III . • URBAN II . cu un buget total de 5.se concentrează asupra cooperării transfrontaliere.este destinat sectorului piscicol şi are ca obiectiv promovarea echilibrului durabil între capacitatea de exploatare a sectorului şi capacitatea de regenerare a mărilor. suma acumulată urmând a fi distribuită programelor cu cel mai mare succes. • EQUAL . •Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) . sunt finanţate patru Iniţiative Comunitare. Scopul acestor Iniţiative este acela de a identifica soluţii comune pentru problemele care confruntă Uniunea în general. • identitate regională şi dezvoltare durabilă. cu un buget de 0. De asemenea.se concentrează asupra restructurării ariilor urbane confruntate cu probleme de dezvoltare. Este susţinut din Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă. • „EuropeRegio". Comisia a identificat următoarele subiecte pentru acţiuni inovative din Fondul European de Dezvoltare Regională: • economii regionale bazate pe cunoaştere şi inovaţii tehnologice.35% din bugetul pentru politici regionale. Rezerva de performanţă este un alt instrument cu caracter special aplicat de Comisie. printre care: 12 . societatea informaţională la serviciul dezvoltării regionale. Programele sunt finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională.

etc. Un alte aspect al acestui mecanism sunt achiziţiile sociale. dezvoltarea infrastructurii. În ţările ECE sunt frecvent utilizate două tipuri de mecanisme de dezvoltare regională: 1) 2) Programe de dezvoltarea regională. intermediul agenţiilor de dezvoltare regională În mare parte sprijinul acordat regiunilor se efectuează prin intermediul programelor de dezvoltare regională. De regulă aceste programe cuprind toate regiunile. cu excepţia capitalelor şi a periferiilor lor. În Estonia astfel de programe se elaborează pentru fiecare regiune în parte. Programele de susţinere a dezvoltării regionale poartă un caracter diferit. turismului. investiţiile în infrastructura socială. Programele cuprind un spectru larg de probleme axate pe crearea noilor locuri de muncă. crearea pe lângă centrele universitare a centrelor de cercetare ştiinţifică etc. • Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea regională care sunt materializate în crearea infrastructurii informaţionale. Acest mecanism şi-a pierdut din importanţa de instrument al dezvoltării regionale odată cu micşorarea proprietăţii de stat în economie. Dislocarea fondurilor se realizează de către organele centrale din Fondurile de Dezvoltare Regională prin intermediul Agenţiilor de Dezvoltare Regională. • Stimularea financiară a companiilor este aplicată pentru a cointeresa companiile în amplasarea produceri şi a investiţiilor în regiunile defavorizate prin acordarea facilităţilor fiscale. Dacă în Ungaria aceste programe sunt elaborate fiind comune pentru toate regiunile. Opt programe de dezvoltare regională cuprind 13 . • Delimitarea teritorială a activităţii economice a statutului. crearea infrastructurii sociale. Acest mecanism a fost pe larg utilizat în Franţa. sau organelor locale responsabile de dezvoltarea regională. care erau practicate de statele europene pentru a cumpăra prioritar produse din unele regiuni dezavantajate.• Reamplasarea dezvoltării businessului. dezvoltarea businessului. elaborate de autorităţile locale şi prin Sprijinirea concretă a subiecţilor antreprenoriatului. Datorită faptului ca aceste achiziţii au fost recunoscute drept discriminatorii. etc. în prezent ele nu se mai utilizează. subsidiilor pentru crearea locurilor noi de muncă. prin intermediul căruia statul a intervenit pentru a contribui la diminuarea deschiderii de noi întreprinderi în oraşele supraaglomerate şi stimularea dezvoltării businessului prin amplasarea noilor întreprinderi la periferiile urbelor sau în zonele subdezvoltate. Marea Britanie în anii 70-80 iar în prezent în Grecia. creditelor preferenţiale.

regiunea Setumaa (estul Estoniei). Experienţa Uniunii Europene a scos în evidenta faptul că instrumentul cel mai important care poate ajuta la realizarea programelor regionale este crearea unui Fond pentru Dezvoltare Regională (FDR). în România) în toate statele europene. Principiul de crearea constă în cofinanţare. proporţia şi tipul de autofinanţare solicitate şi tipul de contribuţie privind asistenţa financiară care poate fi oferit. fiind posibil ca în stadiile incipiente ale implementării sistemului . subvenţiilor comerciale şi facilităţilor fiscale. dar şi să fie bine structurat. Un FDR trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a asigura dezvoltarea economică locală. în ECE se acordă prioritate creditelor. comunităţile locale şi comitatele. odată cu deschiderea finanţării din partea UE a unor proiecte prin intermediul Programului PHARE practica de acordare a granturilor nerambursabile a început să fie aplicată şi în aceste ţări. fie la nivel naţional şi/sau la nivel regional (de exemplu. Criteriile cuprind reglementari privitoare la tipul costurilor care pot fi acoperite. etc. 14 . insulele. zona de nord-est Ida Viru. Astfel de Fonduri au fost create. ci prin metode specifice şi pe baza unor criterii bine definite se finanţează programe şi proiecte concrete. alocarea de fonduri se face printr-un sistem deschis de primire a solicitărilor. particulare şi internaţionale. Dacă în UE sprijinul se acordă prin intermediul unor granturi nerambursabile. Din acest punct de vedere. De regulă prin FDR nu se acordă subvenţii directe unora sau altora dintre activităţi. oraşe multifuncţionale. Dar în ultimul timp. regiunea de sud-est. Al doilea tip de mecanism se deosebeşte de cel aplicat în ţările Europei de Vest.principalul contribuabil să fie statul. zonele de frontieră. principalele surse posibile care contribuie la formarea unui FDR sunt următoarele: • • • • Finanţare de la Guvernul central Bugetele locale ale municipalităţilor si comunelor din cadrul diferitelor regiuni Sectorul privat Structuri şi instituţii finanţatoare internaţionale. Pentru a se asigura implementarea celor mai bune proiecte. însemnând participarea la implementarea acestuia a mijloacelor guvernamentale.următoarele regiuni: raioanele periferice. Proporţiile în care acestea contribuie la crearea FDR sunt diferite.

CAPITOLUL II.ANALIZA DISPARITATILOR INTER-REGIONALE IN ROMANIA 15 .

coeficientul de variaţie s-a ridicat pentru unii. 16 . anul 2000 a fost primul an cu o creştere pozitivă clara. Prin urmare. 35 până în 2005. În cazul Romaniei. 35. unele judeţe din Transilvania. multe subvenţii au fost eliminate numai între 1997 şi 1999. chiar au crescut uşor. Un punct interesant este persistenţa lor şi. În 1998.în timp ce diferenţele dintre regiuni . a scăzut cu 2000 până.Disparităţi regionale în dezvoltarea economică Disparităţile regionale nu sunt nimic nou în Europa. Dar un astfel de efect nu este inca observat. poate. În plus. primul an cu PIB regional pe cap de locuitor mentionat in date atât la INS şi Eurostat. care s-au dezvoltat.1. câteva lucruri s-au schimbat în ceea ce priveşte ierarhia regiunilor din Romania. Convergenţa la nivel regional ar implica rate de creştere mai mari pentru judete iniţial sărace şi mai mici rate de creştere mai bogate "judete. anul 2000 pare a fi punctul de plecare pentru identificarea disparităţilor regionale în România. Începând cu anul 2000. tendinţa de a creşte uşor. 32 şi a ajuns din nou.3. Doar câteva dintre regiuni au evoluat (şi anume.

dar regiunile bogate sa facă acelaşi lucru. Astfel. un decalaj mare intre PIB-ul pe cap de locuitor şi media UE-25 poate fi observat.Sursa: Eurostat 2008. 2008 17 . potrivit Eurostat (2008). regiunile sărace cresc.2. own graphic Vestea bună este că. în 2007. chiar şi într-un ritm uşor mai rapid. 3. dar PIB-ul perpetuat mai mult sau mai puţin echidistant pe cap de locuitor între judeţe din România. pentru utilizarea în continuare a normelor de măsurare adecvate pentru disparităţile regionale nu sunt ratele de creştere. iar creşterea economică a fost distribuita în mod egal între judeţe. numai pentru Bulgaria afişând un nivel uşor mai redus (29. Din punct de vedere tehnic.8%) (Eurostat. modelul disparităţilor regionale nu este unul nou. persistenţa disparităţilor regionale are avantajul că este aproape indiferentă pentru cele mai multe calcule de eco-judeţene pentru care anul de date PIB-ul este implementat. own calculations. Coeficientul de variaţie sugerează chiar o tendinţă de creştere a disparităţilor regionale. în medie. raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor din România şi media UE-25 a fost de 30%. În consecinţă. Per ansamblu. de asemenea.Disparităţi interregionale – comparaţii UE În ceea ce priveşte România. dar se pare ca acesta a moştenit încă mai sunt mai bine dezvoltate judete tradiţionale care continuă să prezinte mai mare PIB pe cap de locuitor. între 2000 şi 2005. PIB-ul pe cap de locuitor sa dublat. deoarece nu prezintă o tendinţă uşor de utilizat.

76 18 Hainaut 71.83 1.9 2. în timp ce raportul dintre cea mai putin dezvoltata .4 136. Aşa cum demonstrează statisticile UE. cu toate consecinţele în plan economic şi social.5 61. doar 21.Bucureşti-Ilfov şi media UE-25 a fost.9 50.1 154.6 – 72. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 2009 – Ţara Marea Britanie Belgia Franţa Germania Rep.4 121.94 1. în 2003.3 223. 57.85 1. Oc. Enumerarea disparităţilor inter-regionale în UE şi în ţările candidate Central şi Est-Europene Nr . Dar.6 55 101.3 137.8 Reunion (Ins. disparităţile interregionale.5 32.Această imagine poate fi aprofundată prin luarea în considerare a disparităţilor interregionale în termen de ţări şi le compară cu media UE.2 RDG) Sredni Cechy Eszak –Alfold Calabria Extemadura Burgenland Lubelskie Azore (Ins. între judeţe.02 2. atunci când cel mai mare -.9 27.6 Oc.6 Raport max/m in 3. 50. 52. cel mai mic PIB / cap de locuitor este în comparaţie cu media UE.51 2.2 19.11 3. nici mai puţin dezvoltate decât alta.9%. în ţările mai puţin dezvoltate nu sunt nici mai mult.9 81. Atlantic) Nord-Est Ita-suomi Flevoland 48.1 – 35.23 2. ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel în comparaţie cu toate regiunile NUTS-2 în UE.1 108.9 Indian) Dessau (din fosta 63.1 150.1 74.12 1.43 3.7%.99 1. Cehă Ungaria Italia Spania Austria Polonia Portugalia Regiuni cu PIB PIB maxim Inner London Brussels Ile –de-France Hamburg Prague Kozep Magyaroszag Lombardia Madrid Viena Mazowieckie Lisabona Bucuresti Ilfov Uusima Utrecht relativ 246. imaginea reală a acestor diferenţe este clar evidenţiata.Nord-Est şi din media UE a ajuns în acelaşi an. În cazul particular in România raportul dintre cea mai dezvoltata regiune .3 12 Romania 13 Finlanda 14 Olanda . care corespund NUTS-3 nivel.2 143.1 183. respectiv.15 2.4 Mersyside Regiuni cu PIB min im PIB relativ 71.22 2.3 70. Disparităţile sunt chiar mai profunde în cadrul regiunilor NUTS-2.

Primul 2009 81. populaţia rurală şi urbană.49 raport asupra coeziunii economice şi sociale şi alte calcule. Cu toate acestea. firmele româneşti au devenit din ce în ce parte a reţelelor de producţie internaţionale şi tradiţionale lanţurile globale de valoare.15 Grecia Sterea Ellada 16 Bulgaria Yugozapaden 17 Suedia Stockholm Sursa: Comisia Europeană.9 1. În această perioadă. si a dus la o productivitate a muncii salariale ajustată aproximativ 30% mai mare decât media UE-25 (Johansson. numărul de medici la 1.9 Vastsverige 89. productivitatea muncii din România este mult mai mică decât PIB-ul pe cap de locuitor în comparaţie cu media UE-25. Diferenţele economice între regiuni sunt foarte reflectate în diferenţele existente în ceea ce priveşte condiţiile generale de viaţă umană. costurile medii de personal au fost chiar mai mici (UE 2800).3 1. valoarea adăugată generată pe persoană angajată (productivitatea muncii aparent) de economia de afaceri din România (EUR 5. Aceste rezultate au fost înregistrate într-o perioadă de creştere . care să reflecte un progres impresionant în restructurarea industrială . nivelul de educaţie. Disparităţi interregionale în dezvoltarea economică Din punct de vedere calitativ. 19 .5 Ipeiros 47. în calitate de experţi internaţionali au observat. rata şomajului. cu o oferta diversificata de export.53 133.000 de locuitori si rata de încălcare. Astfel.2 1.400) a fost de aproximativ o zecime din UE-25 abia în 2004. începând din 2000. Poziţionare de aceste variabile în funcţie de doi factori principali este prezentat în figura 3. 3.72 34 Severozapaden 22.3. 2007). Imagine de ansamblu a acestor condiţii este dată prin luarea în considerare următorul set de variabile: rata ocupării forţei de muncă.

70.3 Management & Marketing (2009) Vol. Amplasarea de aceste variabile în funcţie de doi factori economici principali este prezentată în figura 57 Indicatori cheie ai dezvoltării regionale în România (media naţională = 100)8 Regiunea PIB/locuito Rata IS IMMuri/locuitor 2006 2009 Populaţia rurală 2006 2009 r Şomajului D9/locuitor 2006 2009 2006 2009 200 2009 6 1.6 0 109.5 99. pp.7 74. în industrie şi construcţii şi în domeniul serviciilor.1 128.7 88.000 de angajaţi.5 69.9 112. 6 119.1 78.85. No. 65.8 1 Sud.8 42. investiţii nete unităţilor locale şi regionale pe cap de locuitor PIB-ul pe cap de locuitor. investiţiile străine pe cap de 1.3 14.5 101.9 68.0 133. 4.3 167.5 97. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului 9 ISD = Investiţii Străine Directe 20 .9 102. respectiv.8 100.5 81. 15.Modelul oferă o imagine generală a diferenţelor interregionale economice la nivel de regiuni de dezvoltare româneşti cu exceptia capitalei ţării care cuprinde următoarele variabile: procentajul populaţiei ocupate în agricultură. Cristinel CONSTANTIN Sursa: Institutul Naţional de Statistică.7 68. 7 8 79.1 74. Nord-Est 2.3 174.1 100.4 159. 77-96Constantin LEFTER.8 157. 1. Sud-Est 3.

1 58. considerate a fi cele mai dezvoltate în termen de două regiuni. oraşului Bucureşti se distinge de cel mai înalt nivel de investiţii. diferenţa maximă este între Braşov şi Giurgiu.1 20. 9 11. . Dolj si Olt. De exemplu.7 99. în industrie şi construcţii şi în domeniul serviciilor. 8 98. 6 101.2 102. în timp ce în judeţul Hunedoara. PIB pe cap de locuitor în judeţul Ilfov este de 2.8 102.1 92.5 195. . care sunt cel mai puţin dezvoltate în ceea ce priveşte PIB pe cap de locuitor.9 34.6 107.6 81. România 9 6.Muntenia 4. Ilfov 2 87. judet cele mai dezvoltate şi două judeţe.Există diferenţe majore între cele mai multe judeţe şi cel mai puţin dezvoltate. 83. Pe axa care reprezintă prima componentă principală. Pe axa de-al doilea component.8 104. de la fiecare disparităţilor economice şi sociale din România în profil regional si judetean 85 regiune.8 106. Bucureşti. la polul opus fiind situate în judeţul Tulcea.8 mai mare decât în judeţul Giurgiu.9 1 55. natură industrială a judeţului Braşov se opune naturii agricole din judetul Giurgiu.162.6 93.6 99.7 101.7 85.1 98. Vest. Modelul APC cuprinde cinci variabile semnificative: PIB-ul pe cap de locuitor.0 84. atât în interiorul cat si in fiecare regiune. 1 39. a investiţiilor brute ale unităţilor locale pe cap de locuitor.3 41.0 Oltenia 5. Nord-Vest 95.8 mai mare decât cea din acelaşi judeţ.3 19.8 78. diferenţa maximă este între Bucureşti şi Tulcea.7 57.5 7. Amplitudinea diferenţelor economice în profil inter-judeţene este analizat pe baza unui eşantion format din douăzeci şi trei judeţe care structural cuprinde. PIB pe cap de locuitor şi sectorul serviciilor cele mai dezvoltate. 1 206. procentul populaţiei ocupate în agricultură.0 107.3 197. se numără printre judeţele mai puţin dezvoltate.3 86. 3 503.3 Diferenţe importante economice şi sociale existente la nivel de regiuni de dezvoltare pot fi găsite cu amplitudine mai mare la nivel de judete.Există diferenţe puternice chiar si la nivel de judete înregistrarea cel mai scăzut nivel de dezvoltare..1 107.8 598.1 47.9 5 111.6 61.Sud-Vest- 90. acesta este de 1.100. 21 .3 82.7 82.1 107. Centru 105.0 95.9 103. .Două judeţe.3 9 8.5 105. luate separat şi la nivel de judeţ.

79 5 1.588 1. medicii de la 1. procentul populaţiei ocupate în servicii şi ponderea populaţiei urbane 3. Am analizat aceste discrepanţe în conformitate cu cele şase variabilelor semnificative care caracterizează sintetic condiţiile generale de viaţă: speranţa medie de viaţă.5% populaţie urbană) şi toate celelalte regiuni. ocupată 2006 2008 3.669 1. Alte regiuni cu populaţie urbană relativ important (55% -65%).504 1.791 3.59 6 1.92 4 2.Evoluţia PIB şi a productivităţii muncii pe regiuni de dezvoltare.613 3. în perioada 2006-200910 . cum ar fi regiunea de Sud-Est.256 1.077 3.214 9.91 4 3.509 3.76 0 1.842 1.66 3 1.66 5 1.697 3. Disparităţi urban –rural Putem constata mari diferente existente în ceea ce priveşte condiţiile generale de viaţă în rândul populatiei din regiunea Bucureşti-Ilfov care reprezintă cea mai mare zonă urbană a ţării (90.1.35 8 3.497 1.678 4. regiunea Centru şi regiunea de Vest au condiţiile de viaţă marcate de un nivel mai scăzut al forţei de muncă şi o rată a şomajului mai 10 Sursa: Calcule pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică 22 . Decalajelor economice uriaşe între judeţe genereaza diferenţe mari în ceea ce priveşte condiţiile generale de viaţă.42 6 1.030 3.327 1.24 3 6.46 4 1.29 4 3.006 1.350 3.67 8 4.80 7 4.euro Regiune Rom. SudEst.3. venitul net nominal pe cap de locuitor.368 3. NE Indicatori PIB/locuitor 2006 2008 VAB / pers.000 de locuitori. Bucuresti-Ilfov si regiunile de Vest.678 1.77 0 3.712 SE S SV V NV C B-I Datele de mai sus arată că cele mai puternice discrepanţe întrejudete a apărut în Centru.12 7 2.

25 58.60 43.08 11.24 55.20 10. de asemenea.mare.către centrele urbane.38 11.82 Oscilaţiile în evoluţia populaţiei sunt o consecinţă a migraţiei populaţiei apte de muncă în special a celei tinere .18 39. conform datelor oferite de Eurostat.86 55. în căutarea de locuri de muncă mai tentante.50 47.41 42.78 BucureştiIlfov 12.79 56. îndeosebi cea disponibilizată din întreprinderile de stat.68 39.43 47.17 43. a unei infrastructuri mai bune şi a unui mod de viaţă mai interesant şi atrăgător. întrucât această rată a fost de 9. Migraţia înspre zonele rurale se înregistrează la nivelul populaţiei ce depăşeşte vârsta de 50-60 ani.48 56.84 37.28 39. Astfel.30 Centru 39.56 Nord-Est 2006 2007 2008 2009 57.23 47.8% în regiunea Bucureşti-Ilfov.26 SudMuntenia 59. care nu au reuşit să se recalifice în meserii căutate de 11 Sursa: Institutul Naţional de Statistică 23 . PopulaţiA rurala11 SudVest Oltenia 56. de 9% în regiunea Sud-Est şi 9% în regiunea Centru.60 SudEst 42. rata şomajului a populaţiei în vârstă de 16-64 a fost de 4.88 58.4% în regiunea Sud-Muntenia.58 37.35 48.65 54. .35 Vest- Nord- România Vest 37.40 37.08 54.41 58.

amplitudinea disparităţilor a crescut. În termeni absoluţi.2. oferind o imagine mai realistă a competitivităţii regionale din punct de vedere al resurselor umane . Ungaria. Deşi. şi anume dezechilibru major între regiunea Bucureşti-Ilfov şi celelalte regiuni. care au înregistrat câştiguri semnificative în clasament lor.în primul rând în ceea ce priveşte rata de activitate (a se vedea datele din anexă).8 scară a fost angajat. Acest lucru ar putea fi o soluţie pentru diminuarea ridicat externe rata migraţiei forţei de muncă şi atragerea investiţiilor străine directe în valoare adăugată ridicată sectoare. fiind nevoiţi să se întoarcă în mediul rural unde desfăşoară activităţi care le asigură subzistenţa. respectiv. în special în Vest. Germania).3. Acest lucru este confirmat de către parametrul corespunzătoare acestei variaPrin urmare. cel mai important avantaj competitiv este determinat de nivelul de învăţământ ocupării forţei de muncă. fiind posibil să considerăm că este aproape de un câştigător absolut la scară naţională. de amplasarea geografică şi infrastructura de transport bun. Austria. ci şi în context european ar trebui să se concentreze pe necesitatea de a se concentreze mai mult pe valoarea adăugată mai mare sectoare. precum şi relaţiile tradiţionale cu Europa Centrală şi de Vest companiile europene (din Italia . nu numai în cele în care diferenţele de salarizare acţioneze ca principal avantaj comparativ. În acelaşi timp. nu numai la scară naţională. 3. dezechilibru major între vest şi est din România. de asemenea.piaţa muncii . Disparităţi în nivelul de ocupare Rezultatele pentru factorii de competitivitate a resurselor umane la nivel regional confirma disparităţilor regionale principale în România. în termeni de grade teoretice disparităţi sunt mai mici decât cele obţinute în cazul în care o constantă 1 . se poate observa. Astfel. capabil să transforme în contul bună a forţei de muncă de înaltă calificare şi transformarea acesteia într-un avantaj competitiv important. un cuplu de castigatori relative poate fi. subdezvoltarea severă a Regiunea Nord-Est. chiar dacă rândurile Regiunea Nord-Est . ideea principală că politica economică în ceea ce priveşte competitivitatea resurselor umane. Acest fapt demonstrează că toate aceste regiuni au fost în măsură să se adreseze în considerare avantajele lor relative bune determinat de statutul de capitală şi. În acelaşi timp. identificate.cu câteva excepţii . chiar dacă gradul de regiunile mai puţin dezvoltate (nord-est) a înregistrat o uşoară îmbunătăţire. regiunea BucureştiIlfov şi-a consolidat poziţia de lider într-o mare măsură. Nord-Vest şi regiunile Centru. Aceasta din 24 .

unde şocul pierderii competitivităţii nu a fost preluat de un influx de capital străin sau intern satisfăcător.4 9.5 10.2 8.4 2009 10.7 10. iar arealele cu ca mai mare rată a şomajului corespund celor 11 zone identificate ca fiind zone în declin industrial (PND 2006-2009) . Desigur.2 11. dar nivelul de calificare inferioarăbile.5 6.7 2007 13.8 1.4 5.0 2.urmă poate să rămână în continuare o soluţie pentru regiunile mai puţin dezvoltate. aici un rol important îl joacă infrastructura de transport şi de utilităţi publice dar şi calificarea necorespunzătoare a forţei de muncă locale ce nu a fost supusă unui necesar proces de reconversie profesională. cu economii neechilibrate.6 NordVest 3.2 Sursa: Institutul Naţional de Statistică ’’ Harta şomajului pe Regiuni şi judeţe evidenţiază plastic penetrarea dinspre vestul ţării a capitalului străin.4 6.3 9.8 3.5 7.6 9.8 10. care are o influenţă majoră asupra instituire a cea mai bună opţiune în ierarhia generală.3 2006 4.0 9.1 10.6 9.0 Centru BucureştiIlfov 1.’’13 12 Sursa: Institutul Naţional de Statistică planul naţional de dezvoltare 2007-2013 sinteză 13 25 . cu rate de mare activitate.5 4.4 10.8 9.4 Vest -Români a 2.9 11.1 5.6 8.0 2008 13. Evoluţia ratei şomajului pe regiuni şi ani12 Nord-Est SudEst SudMuntenia SudVest Oltenia 3.

împiedicând modernizarea şi întreţinerea utilităţilor publice de bază. generat de probleme fiscale. Dimpotrivă. asociată cu mecanisme de politică fiscală. Disparităţi în dotările infrastructurale Dezvoltarea economică diferenţiată la nivelul regiunilor.3. După cum se poate observa din tabelele de mai jos.3. ceea ce constituie un obstacol în elaborarea unei strategii de atragere a investiţiilor şi în stimularea micilor întreprinzători. există oraşe mici şi mijlocii care au dificultăţi în asigurarea serviciilor de utilităţi publice de bază.3. Investiţiile de capital în zonele rămase în urmă au scăzut substanţial datorită unui declin masiv al cheltuielilor publice. Acest lucru. la rândul său. a condus la un fenomen de intensificare a subdezvoltării şi la accentuarea disparităţilor. Evoluţia numărului localităţilor conectate la reţeaua de apă potabilă14 Numărul localităţilor conectate la reţeaua de apă potabilă 14 Sursa: Institutul Naţional de Statistică 26 . numărul localităţilor cu acces la apă potabilă şi la canalizare nu a înregistrat creşteri semnificative în ultimii ani. a afectat investiţiile în infrastructura publică.

23 „ Cea mai mică pondere a localităţilor racordate la reţeaua de apă potabilă o înregistrează Regiunile Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia.09 2 20.41 38. în Regiunea Sud-Vest această pondere este în scădere.54 286 13.8 9 38.6 2 39.24 18.95 localit .52 34.61 454 21.87 299 14.91 29.99 19.17 765 390 41. 324 536 13. localit .91 522 25.90 454 475 22.79 22.44 23.28 294 21.96 281 20.61 16.44 736 313 39.15 24.6 8 357 572 200 local 8 % total în 200 9 % total în localit . 12.08 36.95 ia 1 7 Sursa: Institutul Naţional de Statistică 21.16 299 286 13. 14.52 31 2.18 13.44 localit . ceea ce corespunde cu zonele de sărăcie ridicată a ţării.2 6 20.9 0 14.3 4 18.02 9 22 3.02 375 582 15.9 5 22.1 6 19. 27 .54 18.95 22 323 6 20.14 39.50 269 278 20.11 Munten 448 – 293 21.200 Regiun ea 5 total Nord Est Sud Est Sudia Sud Vest Oltenia VestRomân ia Nord – Vest Centru Bucure ştiIlfov Român 260 310 520 % total în 200 6 % total în 200 7 % în total it 344 568 13. urmare a scoaterii din uz a unor reţele care au devenit nefuncţionale din cauza vechimii si deteriorării lor.17 20. Mai mult.71 729 343 39.82 31 2.1 7 21.31 731 342 743 359 39.52 22 3.99 29.

cca.”15 3. . În multe cazuri. Asigurarea infrastructurii de bază pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor şi epurarea apelor uzate nu are impact numai asupra calităţii vieţii oamenilor şi protecţiei mediului. Disparităţi în nivelul educaţional şi de calificare „ Un factor important în localizarea investiţiilor îl reprezintă existenţa calificărilor localizării de noi superioare. apariţia de numeroase posibilităţi de muncă în economia subterană. Corelat cu scăderea natalităţii şi deci cu diminuarea populaţiei în vârstă de şcolarizare. Nord-Vest.populaţia şcolară în învăţământul preuniversitar. Nord-Vest. sunt incomplete şi chiar nu mai sunt funcţionale. una dintre explicaţii o poate constitui faptul că numeroase întreprinderi apărute şi-au creat propriile cursuri de calificare specializată.4. Ponderea localităţilor în care există sistem de canalizare este cuprinsă între 2. potrivit unor studii. câştiguri ocazionale etc. aici reţelele nu au fost reabilitate de mult timp. cel profesional manifestă o tendinţă accentuată de diminuare . cerinţa pentru astfel de calificări va fi tot mai mare. Bucureşti-Ilfov şi Centru . În acest caz. evidenţiază o situaţie şi mai critică decât în cazul accesului la apă potabilă. Pe măsura intensificării transferului de activităţi productive dar şi creatoare. dar constituie un element tot mai important în alegerea de către investitori a investiţii. diferite meserii. cum sunt Dacă în învăţământul liceal numărul elevilor a scăzut constant. dar reflectând în acelaşi timp şi diminuarea interesului pentru şcoală din diferite motive .3. 10%). Deja se constată greutăţi în recrutarea forţei de muncă având calificări corespunzătoare exigenţelor pieţei.Analiza gradului de dotare a localităţilor cu sistem de canalizare.2006 28 . în domenii tehnice. de situaţia materială precară a părinţilor şi dorinţa tinerilor de a-şi ajuta familiile prin prestarea unor munci necalificate. însemnate. astfel încât noii 15 Planul National de Dezvoltare 2004 . în acele Regiuni care au atras investiţii străine mai Regiunile Vest-România. administrative. şi Bucureşti-Ilfov). 25% tocmai în regiuni cunoscute pentru pregătirea profesională foarte bună a muncitorilor (Centru. cu aceeaşi rată în toate regiunile (cca. De aceea.între care cele mai importante ar fi legate. se pune problema actualizării şi modernizării învăţământului profesional. s-a diminuat (vezi tabelul de mai jos). Vest. 6% (excepţie Bucureşti-Ilfov 17%) în numărul total al localităţilor.5% şi approx.

897 31.762 37.com 29 . elevi înscrişi profesional ucenici – şi Învăţământul de postliceal şi de maiştri nr. Bucureşti-Ilfov 40%.649 40.979 21.067 35.619 42. ci prin programe de calificare internaţional acceptate.837 25.978 7.regielive. uneori masivă (Nord-Est – 60%. Vest- nr. Nord-Vest 97.124 10.185 90.876 8. la fel ca şi în alte ţări.261 53.794 1.572 86.064 88. Sud-Muntenia 30%) de persoane.341 România 6.641 112.224 28.585 7.709 69.antreprenori să poată găsi un tineret căruia i-au fost oferite cunoştinţe ce pot constitui baza pentru specializări ulterioare. În cazul învăţământului postliceal şi de maiştri se observă o creştere generală.658 33.095 8.083 10.743 97. Sud-Est 3.859 93.437 92. PND acordă o atenţie deosebită măsurilor şi programelor destinate învăţământului.285 8.529 79. determinată de realitatea economică a unei societăţi în care. Astfel stând lucrurile.414 51.860 63. pentru modernizarea acestuia şi asigurarea calificărilor la standarde internaţionale.503 8.074 99.899 Ilfov Sursa: Institutul Naţional de Statistică 16 www.048 24. SudMuntenia 4. Centru 99.127 7.939 23.229 6.421 5.256 6.755 9. elevi înscrişi 2008/2009 2006/2007 6.Sud-VestOltenia 5.853 38.090 6. Atragerea investitorilor poate deveni reală şi fructuoasă nu prin calificări declarative ale generaţiei tinere.657 29.771 8. Nord-Est 2.887 38.613 10.896 5.”16 Evoluţia învăţământului preuniversitar Învăţământul Regiunea Învăţământul liceal – nr. cunoştinţele specializate şi posturile de conducere asigură o retribuţie mult superioară celor cu calificare medie. elevi înscrişi 2008/2009 2006/2007 2008/2009 2007 116.491 107. Bucureşti103.

95 Pentru a reduce discrepanţele faţă de alte state europene.3. modul în care punctele forte posibil.65 4.65 4.05 5.17 4. ulterior.68 4.27 4.90 2.3. luând în considerare indicatorii de resurse umane de competitivitate. activelor şi capabilităţi.89 5.11 5.34 2001 5.39 4.33 4.53 5.10 2005 5. Prin urmare.18 1. dotarea de resurse. 2002).77 4. oportunităţi de piaţă şi veniturile pe cap de locuitor sunt ridicate (Yussof şi Ismail.70 4.60 4.96 2.46 4.46 2004 5.47 4. Având în vedere atât propriei expertize şi exemple pozitive de state central-europene.60 4.96 2. pentru a maximiza raportul dintre contribuţiile pozitive şi negative ale investiţiilor străine directe necesită o politică guvernamentală pentru a promova utilizarea adecvată a fluxurilor de smart-orientate de capital strain ca un instrument de strategie de dezvoltare.63 4.59 4.83 4.68 4.02 4.56 4.49 4.19 2.03 4. 30 .98 4.77 4. literatura economică subliniază faptul că . Din această perspectivă secţiunea următoare propune o analiză comparativă a competitivităţii regionale în România având în vedere o serie de resurse umane indicatorii aferenţi. Region / Year North-East South-East South South-West West North-West Centre BucharestIlfov 1998 5.94 4.03 1999 5.25 4. sprijinirea competitivităţii şi eficienţei resurselor. Disparităţi în atragerea investiţiilor străine directe Mergând mai departe.59 2000 5.investitorii straini sunt de natură să investească în ţările în care indicatorii de competitivitate.00 4.63 4. Acesta are ca scop să dezvăluie potenţialul uman competitivitatea resurselor din cele opt regiuni de dezvoltare româneşti şi.61 4. România are nevoie de obiective de investiţii străine directe să completeze şi să consolideze eforturile locale.62 5.30 2002 5.75 4.87 2.73 5.59 4.80 4.48 3.5.03 3.00 4.82 4. ci şi în context internaţional. realizările educaţionale.55 4.teoretic . cum ar fi capacitatea de resurse umane.30 4.99 2.55 4.45 2003 5.49 4.60 4. numărul de muncitori calificaţi.35 4. compoziţia de calificare şi de progresul tehnologic este foarte recomandat pentru comparaţii internaţionale şi interregionale în ceea ce priveşte competitivitatea.35 4. poate fi transformată în bune nu numai la nivel naţional.70 4. cum ar fi costul forţei de muncă şi productivitatea.

Regiune dezvoltare economică de Nr.0 3.7 Ierarhie 6 5 7 subscris Total (mii Euro) 7.9 9.4 8 250.6 Ierarhie 7 2 3 8 4 5 6 1 Total România Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest 2.206.742 784.1 7.1 52.7 3.987 Centru 7.142 2.6 6.9 5.969 56. precum şi identificarea şi abordarea potenţialii investitori străini.513 5.402 952.8 3.5 11.711 3.7 3 501.469 Sursa datelor: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului17 În vederea dezvoltării regionale.139 3. cu participare Valoarea străină la capital Nr.673 8.775 9.362 % 100. soc.251 Bucureşti-Ilfov 50.138 10. prin atragerea de investiţii străine directe ar trebui să existe o implicare mai activă a agenţiilor de dezvoltare şi Agenţia pentru Investiţii Străine (ARIS) în promovarea ţării ca o zonă de investiţii regionale prin dezvoltarea de proiecte punctuale pentru continuarea specifice ale zonei şi exploatarea pe deplin potenţialul său. 17 Sursa datelor: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului 31 .2 1 4.871 Nord-Vest 8.673 279.5 4 408. 90.820 capitalului social % 100 3.990.3 5.130 Oltenia Vest-România 9.1 2 606. com.

Miskolc. Veszprém şi Zalaegerszeg. Szombathely. Ungaria asimilează circa o treime din totalul investiţiilor străine în Europa Centrală. Pécs. date fiind problemele existente. Szeged. Győr. în calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Szekszárd. Unii analişti au sugerat chiar că următorii membri UE . Salgótarján. Eger. după ce măsurile luate de guvern în 2006 au avut drept efect mai degrabă creşterea încasărilor şi mai puţin scăderea cheltuielilor. Székesfehérvár. Dunaújváros. Érd. Nyíregyháza.CAPITOLUL III. Sopron. Szolnok. Din 1989 investiţiile străine cumulează peste 23 miliarde de dolari.ar putea depăşi Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro [1] Ungaria este împărţită în 19 judeţe (megye) şi în capitala Budapesta). Kecskemét. Debrecen. Inflaţia şi şomajul au crescut uşor în ultimii ani şi se aşteaptă să crească în continuare. însă. Ungaria are sapte regiuni de dezvoltare ale: Kozep-Magyarorszag Kozep-Dunantul 32 Nagykanizsa. Analiştii economici consideră. Kaposvár. Sunt 23 municipii (megyei jogú város): Békéscsaba. . această dată drept nerealistă.Guvernul ungar şi-a exprimat dorinţa de a adera la zona euro în 2010.Bulgaria şi România . Tatabánya. ANALIZA DISPARITATILOR INTER-REGIONALE IN UNGARIA Ungaria continuă să fie pe un trend ascendent de creştere economică. ei considerând perioada 2013-2014 mult mai probabilă. Încrederea investitorilor străini în economia Ungariei este într-o uşoară scădere. Sectorul privat generează aproximativ 80% din PIB. Hódmezővásárhely.

se investeste în mii de proiecte în toate regiunile Europei pentru a realiza sarcina sa principală: promovarea coeziunii economice şi sociale prin reducerea acestor diferenţe între statele membre şi regiuni. Prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE). precum şi Fondul de coeziune. mai recent. ca o componentă cheie a răspuns pentru a îndeplini aceste realităţi noi. în pas. în special cele mai slabe. Impactului şi rezultatelor politicii de coeziune în Ungaria a devenit eligibilă pentru fondurile structurale de sprijin atunci când aceasta a intrat în UE în jumătatea anului 2004. Fondurile Structurale au fost canalizate spre regiunile mai puţin dezvoltate din Ungaria. politica de coeziune reprezintă cea mai mare sursă de sprijin financiar la nivel UE pentru investiţii în creştere şi locuri de muncă. Perioada 2004-06 .Politica de coeziune a Ungariei Uniunea Europeană (UE) cuprinde 27 de state membre care formează o comunitate şi piaţa unică de 493 de milioane de cetăţeni. diferenţe majore economice şi sociale rămân încă între aceste ţări şi 271 de regiuni ale acestora. şi regiunile sale. politica a evoluat. recesiunii mondiale. Politica de coeziune finanţata în diverse acţiuni pentru a încuraja femeile să se alăture forţei de muncă. mici şi mijlocii. A fost acordat sprijin pentru 13 000 de micro. Cu toate acestea. altfel cunoscute ca Fondurile Structurale. Cu un buget de € 347 miliarde pentru 2007-13. Cu toate acestea. contribuind astfel in aceste zone pentru a le prinde din urmă. Politica europeană de coeziune se află în centrul de efortul de a îmbunătăţi poziţia concurenţială a Uniunii în ansamblul ei. conceput pentru a permite tuturor regiunilor de a concura eficient pe piaţa internă.Nyugat-Dunantul Del-Dunantul Eszak-Magyarorszag Eszak-Alfold Del-Alfold 3. Pe un fundal de schimbare spectaculoasă în Uniune ca urmare a extinderii şi a globalizării în creştere. preocupările legate de aprovizionarea cu energie.aproape 20 000 de proiecte sunt sprijinite din fondurile structurale. Peste 107 602 femei au participat 33 . declinul demografic. şi aproape 22 000 de noi locuri de muncă au fost create. provocările cu care se confruntă regiunile Europei s-au schimbat în timp.1. schimbările climatice şi.

din cauza numărului mare de sarcini. aşa cum se întâmplă acum.Instrumentele europene pentru coeziune. competenta Ministerului de dezvoltarea regională şi spaţiala a fost dictata de Actul de Dezvoltare Regională . pentru lipsa unei direcţii strategice a sarcinilor. Ca urmare a proiectelor de mediu. 47 de proiecte Fondul de coeziune au fost aprobate de către Comisia Europeană: 25 de proiecte de mediu. de peste patru milioane de locuitori. sub supravegherea micilor partide independente (Független Kisgazdapárt) care neoficial au contribuit la determinarea dispoziţiilor politicii adoptate. Ungaria a stabilit un sistem reînnoit instituţional şi administrativ. două milioane de locuitori la tratament îmbunătăţită a apelor reziduale şi 106 000 de locuitori la apă potabilă îmbunătăţită. creat în 1990 şi iniţial înzestrat cu puteri limitate. În aceeaşi perioadă. Pentru a urma cerinţele de la capitolul 21 din Aquis-ului Comunitar şi de a deveni capabila să obţină şi să gestioneze fondurile comunitare pentru politica de coeziune. 570 km de cale ferată a fost actualizat. alte ministere au luat parte la politica regională. lipsei resurselor şi schimbului de responsabilitatea cu Ministerul de Interne. au dobândit un acces îmbunătăţit la serviciile de colectare a deşeurilor solide. Mai mult decât atât.noul Minister pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală (MoARD) a fost responsabil pentru politica regională.2. în special Ministerului Mediului şi Politicii regionale. În 1996. au jucat doar un rol limitat în luarea deciziilor privind politica regională din cauza lipsei în a gestiona abilităţile şi din cauza instabilităţii iniţiale (datorită opoziţiei competenţelor între judeţe). Ca urmare a proiectelor de transport. Aceasta reuneste competenţele guvernamentale cu privire la politica regională pentru integrarea in UE. entităţile regionale. în Ungaria În cadrul programului Agenda 2000 sunt stabilite intervenţiilepentru susţinerea politicii de coeziune în fostele ţări candidate pentru perioada de programare 2000-2006: în principal se 34 . deoarece acesta a fost în mod tradiţional subordonatpartilor interesate . Deci. 3. la 40 km de autostradă construit şi 450 km de drumuri publice reabilitate. controlul asupra programelor de dezvoltare regională au rămas in atributia guvernului central. putem înţelege cu uşurinţă de ce acest minister a început să lucreze pe deplin doar la sfârşitul anilor 90. Altele decât MoARD. După alegerile din 1998. de asemenea.la cursuri de formare. 9 de transport şi asistenţă 13 "tehnică". care se ocupă cu gestionarea programelor cofinanţate de UE (precum Phare). însumând că. Apropo.

care reprezintă o plată. Nivelul scăzut de investiţii. pentru Ungaria şi pentru alte CEEs. în orientările suplimentare indicate pentru tarile candidate (Comunicatul CE 2003). · Fondul Social European. a rămânerii în urmă a celor defavorizate şi periferice şi insulele. în care.5%. de asemenea. fondurile structurale prevad o acoperire parţială a cheltuielilor prezentate: · Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). iinfrastructuri de bază sarace. în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul Consiliului nr 1260/1999 în ceea ce priveşte fondurile structurale. populaţia care trăieşte în regiunile înapoiate creşte de la 20% pana la 25%) şi pentru urmărirea convergenţei în interiorul UE. Din acest motiv. (UE scade venitul mediu de circa 12. sunt asistate de CE care. Ţara prezintă unii indicatori plasati în zona rosie: 1. De fapt. Ungaria a prezentat în 2003 de Planul Naţional de Dezvoltare pentru punerea în aplicare a fondurilor structurale ale UE. 4. 2.referă la fondul de coeziune şi la fondurile structurale. din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi în art . autorităţile naţionale şi regionale. · Instrumente financiare pentru Orientarea Pescuitului (IFOP) În timpul redactării acestui document. indică 35 . Prin aceste instrumente UE. În scopul diminuării disparităţilor regionale care s-a dublat dupa extinderea din 2004. egal cu 4% din GDP14 în UE-25. 158. Comunitatea urmăreşte să diminueze diferenţa între diferite niveluri de dezvoltare regională. · European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA). mai mult de 2 / 3 din fondurile structurale (mai mult de 135 de miliarde de euro) au fost clasificate ca obiectivul lor 1. în scopul de a promova dezvoltarea armonioasă. 3. Rata şomajului mai mare decât media. Acest plan trebuie să fie pus în aplicare de către guvernul interesat doar după aprobarea CE. Ungaria este situata în cadrul Obiectivului 1 pentru perioada 2004-2006. lipsa de servicii pentru întreprinderi şi cetăţeni. deoarece PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) este mai mică de 75% din teritoriul european . În special. urmăreşte obiectivele politicii regionale: ca şi în titlul XVII-Coeziune Economică şi Socială. comunitatea actioneaza si proiecteaza prin acţiuni pentru întărirea coeziunii economice şi sociale pentru membrii săi. Fondurile Structurale finanţează programele de dezvoltare dotate cu propriile balante şi prezentate de către guvernul statului interesat de eligibilitate pentru asistenţa financiară într-un document de programare care acoperă ani de zile. inclusiv zonele rurale.

În cele din urmă. În prima perioadă de programare 2004-2006.. Aceste puncte ar trebui să fie realizate prin cinci programe operative care să identifice acţiunile specifice şi sa stabileasca operatorii economici publici/privati care concurează cu proiecte proprii pentru realizarea a fondurilor comunitare. obiectiv-cheie şi a strategiilor puse în evidenţă. Fondul de coeziune prevede plăţile pentru proiecte de infrastructură în ceea ce priveşte protecţia mediului (apă potabilă. apoi. 36 . MoARD este responsabil pentru PO Agricultură şi Dezvoltare Rurală.  Consolidarea potenţialului regional şi local..  Creşterea ocupării forţei de muncă şi dezvoltarea resurselor umane. Priorităţile sunt legate de problemele cu care se confruntă fiecare stat şi angajamentele asumate în cadrul Aquis-ului18. Fonduri de UE 2007-2013 pentru Ungaria -milioane euro18 Commission Communication of 12 March 2003 . IIIb.liniile directoare care ar trebui să ia în considerare specificul fiecărei ţări implicate. şi anume INTERREG (III A. care identifică obiectivele prioritare pentru dezvoltare şi în care modalităţile de angajare a fondurilor europene sunt explicate. analizează punctele forte şi punctele slabe ale sistemului economic maghiar cu o analiza SWOT. patru obiective sunt considerate ca fiind prioritare:  Creşterea competitivităţii sectorului productiv.Further indicative guidelines for the candidate countries. pentru stabilirea de parteneriate (împotriva discriminării între femei şi bărbaţi la locul de muncă). Este important de subliniat faptul că UE acţionează în calitate de co-finantator de proiecte. IIIc) privind cooperarea trans-naţională şi egal.. asigurarea coerenţei între acţiunile începute. Guvernul maghiar prezintă "reducere a diferenţelor existente între PIB-ul PC a ţării şi media europeană" (de convergenţă externe). Si transporturi (autostrăzi. Ungaria ar putea beneficia de fonduri structurale şi Fondul de coeziune alocate pe baza Planului Naţional de Dezvoltare. Domeniul de aplicare este identificarea şi corectarea ulterioară a cauzelor generatoare de disparitate la nivel naţional. de asemenea dreptul de a participa la finanţare (cu cote mai mici). deşeuri).  îmbunătăţire a infrastructurii şi de mediu de salvgardare. Alte programe printre acţiunile Comunităţii sunt de asemenea puse în aplicare cu sprijinul financiar al fondurilor structurale. În HNDP. Tara are. În acest document. ca obiectiv pe termen lung. Fiecare PO este sub responsabilitatea unei autorităţi de management care cooperează cu Planul Unitar . aeroporturi).

Ungaria are 15 € pentru competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă şi 386 milioane € în cadrul obiectivului european de cooperare programe atât in cadrul obiectivului de convergenţă cat şi de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă.642 Investiţii europene în ungaria .031 Introducerea treptată 43. în Ungaria.322 14. Sursa. coeziune 69. 2.9 miliarde in temeiul obiectivelor de convergenţă .409 2.307 Fondul Finantare UE-27 Indicatori financari Ungaria . cu două care beneficiaza de finanţare din FSE. 13 vor primi finanţare din FEDR şi Fondul de Coeziune. Ungaria au fost alocate € 25. Şapte dintre programe sunt regionale şi opt sunt sectoriale Principalele prioritãti ale politicii de coeziune. Inforegio 2006. Dintre acestea.556 25.Convergenta Competitivitatea regionala ocuparea de munca de Convergenta 199.03 miliarde teritorială. 2007-13 37 .2007-13 Pentru perioada 2007-13.578 8.248 Cooperare Total si europeana fortei teritoriala Eliminarea treptată 11. în total: € 22.3 miliarde.

Ca rezultat. Un accent deosebit este pus pe dezvoltarea conţinutului şi a structurilor de învăţământ superior şi consolidare a capacităţilor de C & D să răspundă mai bine nevoilor întreprinderilor şi a economiei bazate pe cunoaştere. Este de aşteptat ca. în special în polii de creştere regionala.4% la 96. În plus. Acest coridor feroviar este cea mai importantă rută de tranzit spre Balcani şi Marea Neagră şi.4 miliarde).7% din populaţie. o creştere de la 92. Ungaria va investi aproximativ 3 miliarde € pentru acţiunile în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi creşterea adaptabilităţii lucrătorilor. Etapa 2. companiilor. prin urmare. Fondul European de Investiţii şi Banca Europeană de Investiţii. o soluţie durabilă eliminării nămolurilor care vor fi conforme cu 38 . Servicii de sprijin pentru IMM-uri. Etapa II: secţiunile Budapesta-Vecsés şi Mezőtúr-Békéscsaba este un exemplu al unui proiect finanţat de către Fondul de Coeziune.16 miliarde în cercetare şi dezvoltare (R & D) şi inovaţie. Ungaria are un interes strategic în dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii TIC. siguranţa. de asemenea. fiabilitatea şi confortul sunt elemente cruciale pentru a face competitivităţii transportului feroviar de-a lungul acestei legaturi strategice. mai mult de 400 000 de oameni din populaţia aptă de muncă sunt de aşteptat să ia parte la cursuri de formare. miros. investitii majore urmeaza a fi făcute în reţeaua de transport trans-europene (TEN-T) proiecte (€ 3. Ungaria a fost una dintre primele ţări care să facă uz de această posibilitate. În mod similar. Aceasta a furnizat. inclusiv a "grupurilor de sprijin şi consultanţă de afaceri. contaminare a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă din deversari de furtună de apă şi canalizare inundaţii. proiectul a contribuit la atenuarea impactului negativ asupra mediului. continuarea principalului traseu international Budapesta-Viena-Germania . € 794 milioane sunt alocate pentru inginerie financiară (JEREMIE). Mai mult de € 7. întreprinderilor şi întreprinzătorilor. Patru mii de oameni au fost conectati la sistemul de colectare a apei uzate în oraşul Szombathely. cu scopul de a consolida transportul feroviar de-a lungul unuia dintre coridoarelor strategice de transport care traversează Ungaria. pentru un acces îmbunătăţit la finanţare pentru IMM-uri şi crearea de noi afaceri. Creşterea de viteză. respectiv Coridorul IV. inclusiv tulburarea ordinii. De asemenea.Investiţiile politicii de coeziune în Ungaria se concentrează asupra accesibilităţii centrelor economice importante. se va ridica la € 829 milioane. din care se vor obţine resurse suplimentare. Reabilitarea liniei de cale ferată Budapesta-Szolnok-Cegléd-Lőkösháza. Investitiile acordate de UE se ridică la € 103 milioane de euro. în total 500 km de căi ferate vor fi construite. JEREMIE este o iniţiativă recentă a Comisiei.2 miliarde urmează să fie investite în infrastructura de transport. Ungaria intenţionează să investească peste € 2.

. impactul inegal în spaţiu a reformelor economice intense şi de integrare cu Europa de Vest devine din ce în lărgirea disparităţilor în ce mai evidentă . precum şi integrarea în creştere economică cu UE au condus la crearea de noi modele spaţiale disparităţilor economice în aceste ţări. În cadrul sistemului socialist al economiile planificate centralizat. Comisia Europeană. disparităţile regionale au crescut în toate ţările în tranziţie. de asemenea. Comisia Europeană.Reducerea disparitatilor În acest capitol. 2000) confirmă faptul că pe parcursul ultimului deceniu. 8). 39 .8 milioane €. rolul dominant al capitalei sale. 9 milioane pentru acest proiect. etc regiunile. Tot mai multe dovezi empirice (de exemplu. Transformare a TECE din economiile planificate centralizat la economia de piaţă. industrializarea rapidă a fost asociată cu urbanizarea în regiunile mai puţin dezvoltate şi un efort pentru a răspândi industriale / urbani de creştere. 1999. p. ne vom concentra pe Ungaria. problemele sale de Est.. 1999. 3. ţările în curs de aderare au la asistat la creşterea disparităţilor regionale. Prin urmare. dintr-un buget total de 19. Slovacia sau Cehia. Ca sisteme economice de piaţă au fost introduse pe scară largă şi de tranziţie a fost finalizat în mare parte. Mai multe studii (de exemplu. Inca. Petrakos. cum ar fi Polonia.legislaţia de mediu ale UE.între ţări şi în cadrul caracterizează imaginea de ansamblu (Bachtler et al . Bachtler et al.2. Uniunea Europeană a avut o contribuţie financiară de € 11. ca studiu de caz ". 2001a. şi multe exemple regionale din Ungaria sunt în acelaşi timp exemple generale regionale Est-Centrale Europene din ultimii 15 ani. Ca o consecinţă. o mare parte din ceea ce se poate spune despre Ungaria. o tendinţă generală faţă de convergenţă economică regională ar putea fi observate în cursul perioadei 1948-1989. noi. ar putea fi la fel de spus despre alti membri UE.

nu există nici un centru care ar putea rivaliza cu capitala. În toate aceste ţări. în timp ce un număr mare de regiuni a asistat la scaderea capacităţii lor de producţie . rurale şi vechi (în scădere) zone industriale. 1999.. 40 . În Ungaria. Niveluri spaţiale ale analizei sunt: • şapte regiuni de planificare-statistice (NUTS propus 25 de unităţi). a atins deja un nivel de 133% din media UE-25 PIB-ul pe cap de locuitor. Pe baza venitului impozabil. Estonia şi Letonia joacă rolurile dominante de bază. 2000. Iara şi Traistaru. au devenit evident destul de curând după ce procesul de tranziţie a fost stabilit. adică 1988-1996 de ani. Iara şi Traistaru (2003) au gasit dovezi pentru creşterea specializării regionale de fabricaţie şi creşterea PIB-ului in diferitele regiuni din Ungaria. Prin urmare. adică autorităţile locale. 5). în 2000. Slovacia. În Republica Cehă disparitatile între Praga (care. de Sud si periferiile au suferit din închiderea firmelor. pp. p. 2003a). Regiunile capitalor din Republica Cehă.. 222-224) .. 171-174) a examinat modificarea intranational venitului international in dispersie (adică interregionale) la diferite niveluri de agregare spaţială pentru sfârşitul anilor 1980 şi aproximativ prima jumătate a anului 1990 (deceniu "de tranziţie"). pp. 2002) indică un tip de câştigător şi două tipuri de perdanţi între regiuni în curs de aderare ": în această dihotomie desigur simplificate. 2003. Ungaria. precum şi cele din periferiile de Est fac parte din grupul din urmă (Bachtler et al. de Sud şi periferiile de Nord: "perdanţii" Zonele industriale rurale vechi şi de Est . • 19 judeţe şi capitala. ca urmare a procesului de tranziţie poate fi caracterizată pe scurt după cum urmează: creşterea economică a fost concentrată într-un număr mic de zone metropolitane şi de Vest din Ungaria. 8. dezvoltarea acestor categorii de regiuni trebuie să fie analizate într-o manieră legate de caz. a se vedea Comisia Europeană. zonele metropolitane şi urbane (şi anume regiunile capitalei) aparţin grupurilor anterioare. Zonele rurale. Nou model regional. • 150 microregiuni statistice. toate aceste modele regionale de transformare într-o economie de piaţă. Petrakos. dar mult mai puţin în alte ţări în tranziţie (Lammers 2003. p.2001a. si restul ţării sunt încă în creştere. Nemes Nagy(2000. autorităţile regionale efective). Resmini. care a apărut în Ungaria. Regiuni vecine cu UE s-au dezvoltat foarte dinamic în Ungaria şi Slovacia (în cazul în care regiunea se învecinează cu UE este. în acelaşi timp oraşul regiunea capitalei). Budapesta (NUTS 3 unitati. regiunile vechi ale industriei grele şi de Est. • 3100 aşezări. ineficiente şi de deteriorarea situaţiei economice în regiunile învecinate din Ucraina.

judeţele Szabolcs-Szatmár-Bereg şi Hajdú-Bihar). 39). 2-4). 2000. 2003. suferă de o criză regională în industriile de fabricaţie şi agricole care au produs pentru piaţa sovietică: trei comitati maghiare industriale din est reprezintă aproximativ 35 la sută din totalul de muncitori necalificaţi şi şomeri din tara. pp. că procesul de tranziţie a fost în mare parte definitivat şi Ungaria a ajuns la un grad de integrare comercială cu UE că. 2000. 18). Zona periferica de Est (de exemplu. pp. şi anume Budapesta şi judeţele din vest. reţele de afaceri ilegale s-au dezvoltat : numeroase activităţi economice sunt ilegale. număr mic de societăţi mixte şi un sector privat foarte slab (Bachtler et al. permiţându-le astfel să beneficieze de dezvoltarea regională durabilă endogenă în viitor. în paralel cu dezvoltarea de la începutul anilor 1990. p. sursele lor economice şi potenţialul fiind încă moderate şi limitate (Rechnitzer.. pp. regiunile din sudul Ungariei. 1999. Prin urmare. nordul şi nord-Estul au infrastructura deficitară. p. au construit până acum in scopul utilizarii potenţialului lor (avantaj locaţie. care face ca regiunile de Nord-Est ale Ungariei şi Câmpia Panonică sa fie mult mai puţin competitive (Rechnitzer. p. sunt lipsa de conexiuni de transport favorabile. 1999. În toate aceste domenii care au fost dependente de industria grea. dominarea acestor regiuni peste restul ţării pare mai degrabă permanenta. 74).. capacităţile inovatoare etc).. procesul de privatizare a început cu întârziere (sau nu a (Rechnitzer. p. chiar daca unele state "vechi" membre nu au ajuns. pp. atragerea şi greutatea de pe piaţă.. 15) În general. Regiunile de frontieră din sudul. Puterea de muncă în sectorul de servicii este încă mult prea redus pentru a absorbi pe cei care au pierdut locurile de muncă din cauza schimbării sistemice. Dea lungul frontierelor din estul si sudul Ungariei. trebuie să ne întrebăm dacă modelul evolutiei spaţiale a activităţilor economice în Ungaria este o perioadă de tranziţie sau mai degrabă una permanenta. 171-176. Judetele din nordul Ungariei se lupta cu bazele industriale depaite(Nemes-Nagy. Iara şi Traistaru. Perspectivele viitoare pentru dezvoltarea regională în Ungaria Noi modele regionale care tocmai au fost descrise au fost în mod clar o urmare a trecerii de la o economie centralizata la o economie de piaţă.. 2000. 5-14. precum şi un rezultat al începutului integrării economice intense in UE. Se pare că cele mai dinamice regiuni maghiare. Acum.România şi fosta Iugoslavie (Bachtler et al. unele companii multinaţionale si-ar putea închide instalaţiile lor şi pentru a trece mai 41 înceaput deloc) . 2001.. Judetele de la frontiera de sud ca Bac-Kiskun au fost afectate negativ de criza din Balcani. Nemes-Nagy.nordul si nord-estul Ungariei sunt toate periferice. 2000. 52-54). Printre alţi factori. Cu toate acestea.

184). 2000.. De fapt. p. Odată cu începutul procesului de tranziţie şi a gravelor probleme socio-economice legate de asta . 2000. anterior. pp.. 183-184). Există deja primele semne de FDI a activităţilor economice care se deplasează spre est. 2004. nivelul de inegalitate între regiunile maghiare a crescut continuu. vor trebui să fie capabile sa inceapa un proces de dezvoltare regională endogen. politica regională maghiară a avut in mare masuravo abordare "laissez faire" (Cséfalvay. Ca o consecinţă. dar de asemenea. nici fondurile guvernamentale internationale sau centrale nu vor fi capabile singure sa prinda din urma regiunile mai puţin dezvoltate.departe spre est. însoţită de introducerea unei economii de piaţă. Ca intervenţii . regiunile defavorizate. dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate din tarile "vecine (Slovacia. salariile reale în Ungaria de Vest au crescut cu mai mult de 20 la suta). Cu toate acestea. a reprezentat baza pentru dezvoltarea unei politici regionale pentru a rezolva aceste probleme noi şi să deschidă calea pentru integrara europeana ca de membru. datele au arătat o creştere a convergentei economice. Acest lucru este. în regiunile mai puţin dezvoltate. 65). datorat faptului că până în prezent. nici resursele. 2000. România. dar au crescut drastic pe parcursul perioadei de reformă. 1997. între 1948 şi 1989. de asemenea. înainte şi (încă) după aderarea la UE. si Ungaria de Est. 183). p. pp. Pe langa astfel de factori. 19 Central and Eastern European Countries 42 . Acestea ar putea juca un rol important în încercarea de a îmbunătăţi situaţia lor . Ungaria. s-au situat în vestul Ungariei sunt acum în mişcare către destinaţii mai ieftine (în 2002 şi 2003. în scopul de a beneficia de salarii mai mici acolo (Nemes-Nagy. Ucraina. cum ar fi Slovacia (Condon. de asemenea.obiectivele politicii de coeziune a UE vor fi în mod substanţial direcţionate către judeţele defavorizate din Ungaria şi ca aceste intervenţii să aiba mai mult o abordare redistributiva (Cséfalvay. 54-55). 1997. 2000. În cele din urmă. p. Schemele în domeniul politicii regionale interne încă nu au fost capabile sa îmbunătăţeasca situaţia acestor regiuni rămase în urmă (Nemes-Nagy. Unele diferenţe interne existau deja în economia planificată anterior. p. în timp ce în perioada socialistă a fost mai limitata din cauza industrializării rapide a dat impulsul de urbanizare. 2). ca si celelalte state CEEs19. Cresterea de divergenţe interne. 108) şi lobby-urile regionale nu s-au dezvoltat încă (Rechnitzer. mai devreme ca ţară candidată şi mai târziu ca membru eficient. Unele companii care. Serbia) este de o importanţă crucială pentru judeţele mai puţin dezvoltate din Ungaria. p. iar puterea inovatoare va fi de o importanţă deosebită (Nemes-Nagy. de asemenea. chiar si atunci fondurile comunitare în cadrul politicii de coeziune pentru Ungaria.

în contrast cu prescripţiile şi obiectivelor stabilite prin politica de coeziune a UE. Este posibil să se identifice un câştigător şi doi perdanţi. realocare a muncitorilor săi şi atragerea FDI: aceste judeţe sunt caracterizate de creşterea de noi întreprinderi care au adunat o cantitate considerabilă de FDI20 (deja la mijlocul anilor '90. dar constanta abordare la nivelurile economice comunitare demonstrează. ca şi în blocul sovietic ex. noi trebuie să ţinem cont de faptul că aderarea României şi Bulgariei în 2007 a generat un efect . în 2001. după o scădere a PIB-ului aproximativ 40 -26% între 1989 şi 1995. pe de o parte. Ungaria ar putea depăşi pe cel din 1989. Acest eveniment a fost previzibil. 43 .6%). Problemele apărute în aplicarea instrumentelor sale în Ungaria (ca şi în alte Cees) poate fi. de altfel. După această divizie. Gyır). PIB Ungariei a fost de circa 60% mai mic decât media UE-25. jumătate din totalul investiţiilor străine directe în Ungaria a 20 Foreign Direct Investments. că fondurile european au contribuit la a începe un proces de creştere în Ungaria. Chiar dacă creşterea PIB a scăzut în 2006 (3. merge mână în mână cu o pronunţata (cel puţin până în 2005) convergenţă externa . comparabile cu cele mai sărace regiuni ca Iperios (Grecia) sau Açores în Portugalia. deoarece sunt deja în ţările ex-sateliţi. cu nivelul mediu din UE-27 a PCGPD.În anii de tranziţie. de asemenea. la transformarea rapida in principalele orase (Sopron. în primul grup găsim Budapesta. orasul capitala a avut un rol de lider economic şi politic.5%) şi în 200. în timp ce Capitala şi principalele oraşe aparţin primului grup în timp ce zonele rurale şi periferiile de Est la a doua. astfel încât. De succesul din aceste zone depinde de abilitatea de a dezvolta sectorul serviciilor şi de a reorganiza producţia în sectorul de producţie. au apărut doi factori in politica regionala a Ungariei ca şi în alte CEEs: demarcarea clară Est-Vest. Acest lenta. Creşterea disparitatilor interne în rata de dezvoltare arătata mai sus. precum şi la îmbunătăţirea facilitatilor turistice din jurul lacului Balaton. o tendinţă de creştere destul de nou şi de echilibru impuse. în schimb. De fapt. în perioada de programului actual al regiunii în care se află Budapesta (Kozep-Magyarország) este clasificată ca eliminarea treptată a disparitatilor.728 (+2. dar nu s-a putut stopa şi inversa creşterea impresionanta în disparitatea internă. interpretată ca un compromis între capitaluri proprii şi eficienta. datorită unei creşteri economice revitalizate de-a lungul graniţei cu Austria. capabila să conducă zona de graniţă în calea dezvoltării. rolul dominant al oraşului Capitală şi zonele sale de frontieră de dezvoltare a ţării. La câteva luni după aderarea europeană. situate la nord-vest de frontieră: aceste zone au luat pozitia a doua (dupa Budapesta) în funcţie de performanţele economice. O stire interesanta este reprezentată de Gyır si judete Sopron.

000 persoane). Budapesta se află în regiunea (NUTS 2 de clasificare) numit Kozep-Magyarország. cu un nivel de educaţie relativ ridicat (în special pentru femei). este situata la mijloc între Viena si Budapesta si este legat de aceste orase printr-o reţea excelentă de transport.ajuns la Budapesta) şi care au contribuit la determinarea unui nivel mai scăzut de şomaj. are 205. % din 44 2005 2006 2007 2008 2009 .000 de locuitori şi doar alte şapte oraşe trece peste 100. nu. similara cu cel mai mult UE-15 cu privire la caracteristicile actuale şi economice şi tendinţă de creştere demografică. Orasul Capitala este. disponibile în toate zonele din ţară din cauza problemelor de recalificare observat în unele regiuni şi pentru anumite tipuri de locuri de muncă. Ocupărea regional a forţei de muncă (1564). În schimb Gyır. întrucât in anii anteriori 2000. În plus. datorită. Acest lucru s-ar putea întâmpla datorita dotaraii unei bune infrastructuri (autostrada M1 ca ex). numeroaselor universităţi situate în Capitală. în special în servicii şi în sectorul financiar. Pentru a înţelege relevanţa acestor date putem considera că Debrecen. 17% din populaţia maghiară (1. de asemenea. regiunea Nyugat-Dunantul. GDP regional 2005-2009.) muncitori cu dotarea tehnică bună şi motivaţie: aceasta este un element important. Poate oferi investitorilor străini (Audi si Philips ca de ex.179. În această regiune locuieste . In timp ce Budapesta a atras în principal activităţi legate de sectorul terţiar şi Finanţelor. Gyır-Moson-Sopron si judetul Vas au devenit centre specializate pentru producţia industrială. cu vârfuri în sectorul secundar din cauza caracterului productiv.00035. în GyırMoson-Sopron si judetul Vas salariul mediu a fost doar un pic mai mic decât precedentul deja în 2001. al doilea mare oras.. are 174 din toate angajaţi. centrul de imigrare. care a încurajat delocalizare a mai multor societati internaţionale comune. acest avantaj a crescut continuu urmărind tendinţă pozitivă de creştere neîntreruptă: aici mai mult de 70% dinpersoanele angajate în învăţământul universitar şi 50% din persoanele care lucreaza ptr C & D în Ungaria. în scădere constantă faţă de ultimii ani. Evoluţia de producţie în ambele zone reflectata pe salarii: de la Budapesta salariul mediu este de 34% mai mare decât media naţională. de asemenea.

în principal zonele agricole vătămate prin probleme de reconversie de la fermele mono-agricole (care.total Közép- 60. precum şi aderarea la UE.5 60. 45 . Această partiţie spaţiala urmează un istoric de pre-socialiste. regiunile de Vest au arătat o cale de dezvoltare similare cu cele din Europa de Vest în timp ce în zonele de agricultura de Est a fost factorul principal în interiorul structurii economice. pentru agravarea situaţiei economice în Ucraina.3 3. prezenţa traditionala şi monoagricole datand din timpul socialist.1 59. Mai mult decât atât. din cauza problemelor industriale re-conversie şi reconversie profesională (în cele trei Est Judete 321% de şomeri şi mai puţin calificată direct). campia de Nord şi de Sud nu au fost în stare să găsească alte pieţe.6 64. de-a lungul frontierelor de Est şi de Sud (la fel ca în judeţul Bac-Kiskun) activităţile economice ilegale şi a traficului s-au raspandit. rezultatul acestor zone este mai puţin atractiv pentru ISD din cauza lipsei infrastructurilor de transport şi servicii pentru întreprinderi. Észak-Alföld şi Del-Alföld declinul continuu a inceput cu restructurarea sistemului de producţie trecut care .1 62.9 Pe de altă parte găsim zonele rurale. cu care au menţinut (înainte de 1989) schimburi comerciale importante şi de la care au fost dependente de importul unor bunuri de bază.6 60. 21 The data refer to 2004. pentru schimbul produselor lor. Aceste din urmă a suferit.7 37. industria grea a ramas din sistemul de trecut.4 63. în cazul în care linia de demarcaţie a constat în Dunăre: pina la al doilea razboi mondial. Észak-Magyarország. pe cale de dispariţie de calitate a terenului) la agricultura individuala şi care se ocupă de restructurare a cooperativelor suferă acum de concurenta produselor mai ieftine provenite din Bulgaria şi România. prevalenţa oraşelor mici şi satelor. pot fi enumerate pe scurt: probleme de re-conversie a producţiei. Apoi.9 33. de asemenea. Principalele puncte slabe. La final. de asemenea. în aceste zone a fost echivalent cu distrugerea puterii neproductive vechi şi uzine chimice.4 NyugatDunántúl 59.4 61. pe de o parte regiuni caracterizate prin prezenţa industriei grele şi periferiile de Est care prezintă o situaţie socio-economica mai precara. descurajând investiţiile. la divizarea cooperativelor şi descărcarea de forţei de muncă care nu a fost în măsură să se adapteze la cerinţele noilor organizaţii. Ca COMECON terminat în 1991.6 60.5 Magyarország Észak-Alföld 33. România şi ex-Iugoslavia.9 37. care contribuie la consolidarea centruperipherie . Encyclopaedia Britannica.

acum mai mult de 1 / 3 din şomerilor în judeţul. regiunea în care Hajdu Bihar este. Surprinzător. în special legate de utilizarea pesticidelor şi a seminţelor de pre-tratate. Următoarele diviziuni de teren in parcele foarte mici (şi. Aceste elemente au influenţat negativ ocuparea : începând cu anul 1995. în Europa. care trăiesc în satele sau lângă frontierelor de stat. Judeţul Hajdu Bihar poate fi luat ca un exemplu: el a prezentat o medie constantă pe valoarea adăugată regională (circa 4%) în timp ce din 1995 Észak-Alföld. în timp ce la începutul acestui fenomen în principal lucrătorii cu calificare scăzută. În scopul de a sublinia relevanţa creşterii a inegalităţii interne din Ungaria putem compara cele mai bogate zone in evolutia nivelului PIB şi regiunile cele mai sărace legate de Est şi de divizia de Vest în Germania. menită să dea înapoi terenul pentru cei care la-u detinut înainte de 1939 şi înainte de primulGuvern Socialistv. cel mai înalt nivel între regiunile Ungariei. în timp ce date despre variaţie între Hamburg şi Esau sunt negativre. adesea. sunt persoane cu un nivel intermediar de învăţământ. care încă în 2001 a atins 9. în timp ce Germania a fost ţara care prezintă cea mai mare diferenţă de venituri interne. nu contigue) nu ajuta la rezolvarea problemelor moştenite din sistemul de trecut. rata ocupării forţei de muncă nu a crescut în sectorul secundar sau în sectorul terţiar.1%.În Judetele din N-E procesul de privatizare a început prea târziu (sau nu a început în fapte) 22 costand din cativa mari investitori straini si firme a caror managerii au cumparat firmele fără a aduce îmbunătăţiri pentru a revitaliza structurile de producţie. cu un pic negativ în sectorul terţiar. în plus. Mă refer aici la Restituirea (1991). Cel mai mare procent pe AV este deţinut de către sectorul primar. este cel legat de cazul Ungariei . datorita reunificarii. a crescut continuu valoarea adăugată produsă. precum şi la Legea cu privire la Cooperaţie (1992). 2007 46 . Este de mirare că rata şomajului în judeţul Bihor este mai mare decât media naţională şi în legătură cu problemele de tranziţie. Salariul mediu este de aproximativ 20% mai mic decât media naţională. Aceste date reflectă importanţa agriculturii în acest judeţ (şi regiune) şi arată modul în care dispoziţiile legislative adoptate în acest sector de la începutul anilor '90 afectate în mod negativ şi de partid a determinat întârzierea în dezvoltarea actuală. dar constant se încadrează în ocuparea forţei de muncă a fost înregistrată. Disparitati in ce priveste veniturile dintre cele mai bogate cele mai sărace regiuni în Ungaria 22 Rechnitzer. din care 55% bărbaţi (dar trebuie subliniat faptul că participarea femeilor este în general mică). Oriunde cererea de munca depaseste oferta si nu exista nici o potrivire între abilităţile oferite şi necesare în toate sectoarele. în timp ce în primul rând realizarea unui proces lent.puternic pozitiv.

Tara Cele mai Cele mai Procentaj sarace regiuni (2)/(3)din GDP p. alimentare cu apă potabilă.c. de şomaj) disparităţilor regionale în infrastructurii (transport. la nivel microregional. o analiza complexa a fost pregătita cu privire la tendinţele economice şi sociale din Ungaria în perioada 2005-2008. la nivel regional. rolul de capital în economie. agricultura. instituţiile de dezvoltare spatiala si instrumente În această prelegere suntem luând în considerare numai competitivităţii economice şi o componentă a 47 .02 2. condiţiile de venituri avere. Acesta este un document unic în Ungaria.STUDIU DE CAZ – ANALIZA COMPARATIVA ROMANIA – UNGARIA În 2009.40 2.c. Din păcate. servicii de afaceri. canalizare şi tratare etc). de siguranţă publică.c. ţinând cont / având în vedere ancheta de ansamblu care a fost făcuta pentru finalizarea analizelor. educaţia. activitatea antreprenorială. tourisme. 2003 (6) Variatia (6)/(4) (7) bogate regiuni Hungary Kızep- Észak- 2. inovare etc) tendinţe sociale (condiţii demografice . sănătate.45 +21% Magyarország Alfıld CAPITOLUL IV. de cercetare şi dezvoltare. Principalul subiect de cercetare sunt: Conjunctura economică (modele economice regionale folosind un indicator complex. unele Date nu sunt disponibile. nivelul teritorial al analizei de micro-regiune este nivelul a ceea ce înseamnă că a trebuit să ia în considerare 168 de unităţi teritoriale. astfel încât ar trebui să facem investigaţii NUTS3 (megye = judeţ) şi NUTS2. Aceasta analizează a fost pregătită de catre Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională. În principal. 2000 (5) Procentaj (2)/(3) din GDP p. tendinţe ale migraţiei. in 1995 (4) procentaj (2)/(3) din GDP p.

ajutor de stat mai mult în economie. regionale de dezvoltare a IMM-urilor în curs de dezvoltare de gestionare regionale şi locale Consolidarea regionale şi locale de marketingcomunicare Protejarea şi dezvoltarea de mediu Deci. Cele 42 de judeţe din România corespund nivelului NUTS III. zonelor de frontieră. Din cauza aceasta. Pentru aceste considerente.s-a pregtit noua strategie de politică regională în Ungaria. în 2005. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România. la nivelul Uniunii Europene. în acelaşi timp timp. 151/1998 privind dezvoltarea regională a introdus o nouă unitate teritorială: regiunea de 48 . în categorii spatiale diferite (poli regionali. sociale şi / sau economice deprimat de micro. Puteţi vedea diferenţe enorme între unele părţi ale tarii. Există 8 piloni general în conţinutul de competitivitate din toate categoriile spatiale diferite: de cunoştinţe de management. cu asistenţă PHARE. ca să revizuiască priorităţile anterioare ale politicii regionale. de asemenea. Aceasta înseamnă că prioritatea de competitivitate are diferite obiective strategice şi măsuri în diferite părţi ale ţării.. respectând principiile după care se alocă fondurile structurale (în mod deosebit Fondul European de Dezvoltare Regională) în statele membre ale Uniunii Europene. în perioada 1998 – 1999. TIC în Ungaria. menit să realizeze obiectivele dezvoltării regionale prevăzute de Legea nr. Nivelul optim al acestor structuri teritoriale se consideră a fi cele corespunzătoare nivelului NUTS II în Nomenclatorul Unitătilor Statistice Teritoriale (NUTS) al EUROSTAT. instrumentul de " din teritoriile deprimat.. aresa rurale. Noi încercăm să găsi conţinut un cuvant nou al acestei competitivităţi . inovare. ceea ce înseamnă că competitivitatea este. că deprimat microregiuni nevoie de intervenţie mai guvernamentale. De aceea. se consideră că unităţile administrative mici nu sunt eficiente pentru proiectarea şi implementarea măsurilor de politică regională.regiuni etc. Imaginea următoare arată tendintele disparităţilor regionale de competitivitate economică în Ungaria în 2008. dispersat de inovare în curs de dezvoltare de accessability consolidarea reţelelor spaţiale. oraşele mici. Cea mai importantă prioritate a noii strategii este competitivitatea teritorială.competitivităţii. ceea ce înseamnă consolidarea competitivitatii în întreaga ţară şi în interiorul regiunilor. motiv pentru care în procesul aderării la Uniunea Europeană s-a impus necesitatea creării şi în România a unui cadru teritorial în concordanţă cu cel al statelor membre. în România a fost dezvoltat. Legea nr. un cadru instituţional complex.) Un alt element important al acestei noi interpretare a competitivităţii.

dar în defavoarea judeţelor să fie afiliate la nivele administrative superioare care să le reducă propriile competenţe24.ro 24 Claudia Rodica Popescu (coordonator) – Disparităţi regionale în dezvoltarea economico-socială a României. Aceste disparităţi însă au crescut rapid şi în mod deosebit între Regiunea Bucureşti – Ilfov (care include capitala ţării) şi celelalte 23 http://www. Autorităţile centrale pot utiliza cu multă dificultate regiunile ca instrumente de implementare a măsurilor guvernamentale. Regiunile nu deţin puterea politică de a colecta fonduri suficiente de la autorităţile locale şi judeţene şi de a implementa mecanisme stabile şi durabile în acest sens. foarte probabil. asociată cu lipsa unor economii de scară. În mod similar. ar conduce. p. România a intrat în procesul de tranziţie având un nivel relativ scăzut al disparităţilor regionale. la fel ca şi de statele membre. mai ales. Mai mult. Dacă fiecare judeţ ar fi nominalizat ca subdiviziune de dezvoltare. Pe de altă parte. 49 . ci lipsa competenţelor la nivel regional. 259 – 260. competenţele sărace ale regiunilor de dezvoltare generează o capacitate redusă de absorbţie a responsabilităţilor de coordonare judeţeană decât cea intenţionată prin politica de dezvoltare regională. lipsa statutului administrativ nu este responsabilă pentru capacitatea regiunilor de a polariza creşterea economică şi socială. comparativ cu alte state membre sau ţări candidate. regiunile sunt lipsite de capacitatea de a coordona interesele divergente ale judeţelor. Din acest punct de vedere. Subordonarea regiunilor faţă de judeţe din punct de vedere politic şi.23 Scopul pentru care au fost create aceste regiuni de dezvoltare este similar celui urmărit şi de celelalte ţări care aspiră să adere la Uniunea Europeană. Bucureşti. Cele opt regiuni care au luat astfel naştere în România reprezintă nivelul NUTS II. Deficienţele regiunilor de dezvoltare sunt legate mai puţin de modul în care au fost delimitate si mai mult de modul în care a fost concepută funcţionarea acestora. financiar este cauza majoră a disfuncţionalităţilor regionale. 2004. regiunile de dezvoltare se suprapun provinciilor istorice ale României. ineficientă a resurselor. nivelul de bază al politicii de dezvoltare regională.mie. în cel mai bun caz. la o utilizare distructivă sau. acela de a sprijini comunităţile mai mari în a soluţiona problemele care trec dincolo de graniţele administrative şi care depăşesc posibilităţile financiare ale unui judeţ. Cu câteva excepţii. divizarea posibilelor resurse disponibile între atât de multe arii ţintă pentru dezvoltare.dezvoltare. Editura Meteor Press. Această coincidenţă le asigură legitimitatea şi probabilitatea de a deveni funcţionabile. regiunile se constituie întrun subiect de disensiune între autorităţile centrale şi judeţene: este în favoarea guvernului ca regiunile să se dezvolte ca entităţi legale şi administrative.

7 Vest Centru 105.8 71.2 208.0 79.9 94.7 42.6 121.5 66.0 90.3 430.0 24. În termeni relativi însă.5 100.9 85.5 94. de-a lungul Dunării.1 129.9 108.2 65.1 217.9 106. cu incapacitatea de atragere a investiţiilor străine directe şi cu o rată scăzută a iniţiativelor antreprenoriale. cele mai slab dezvoltate sunt zonele de graniţă. 16 Regiunea Nord-Est este marcată atât de dependenţa sa de agricultură.1 85.3 IMM/loc26 2005 2009 71.5 97.3 95. O comparaţie a disparităţilor regionale din România cu situaţia altor ţări europene.9 73.6 87. Disparităţile inter-regionale în termeni absoluţi sunt relativ mici prin comparaţie cu Uniunea Europeană.5 111.6 11. unde regiunile de la graniţa cu fostele ţări socialiste (Austria.0 94. 2006.7 50.6 84.2 47. Acelaşi lucru este valabil. acestea au atins nivele comparabile cu cele din Republica Cehă.0 ISD/loc25 2005 2009 15.6 Bucureşti 162. Tabelul nr.3 65. relevă faptul că în România.7 101. rurală 2005 2009 123. pentru Regiunea Sud.7 87.1 112.9 108. Guvernul României.8 24.8 194. proximitatea pieţelor vestice acţionând ca factor de difuzare a creşterii.6 112.4 99.9 104.1 37.3 120.1.regiuni. zonele subdezvoltate fiind concentrate în Nord-Est. p. 1.7 96. cea mai dezvoltată regiune este aceea care include capitala. de asemenea dependentă de agricultură şi unde Dunărea acţionează ca o 25 26 ISD = investiţii străine directe IMM = întreprinderi mici şi mijlocii 50 . Subdezvoltarea apare ca fiind corelată în mare măsură cu preponderenţa activităţilor rurale. Tabelul de mai jos sintetizează informaţiile cheie asupra dezvoltării regiunilor.9 53.5 109.0 127.8 80.4 94.6 73. Germania ) sunt mult rămase în urma altor regiuni. 2005 2009 79.0 101. Exceptând Regiunea Bucureşti.1 104.2 87. la fel ca în Europa de Vest. creşterea economică a urmat o direcţie vest-est.0 Pop.2 104. Creşterea economică are o componentă geografică semnificativă.1 87.9 127.1 59.2 41. Slovacia. a cărei situaţie în peisajul economic al ţării este complet specială.0 70.2013”.1 112.9 28.9 101. Indicatori cheie ai dezvoltării regionale în România (media naţională = 100) -%Regiune Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest NordPIB/loc.4 83.3 23. la graniţa cu Moldova şi în Sud. într-o anumită măsură.8 123. cât şi de apropierea de graniţa cu Moldova şi cu Ucraina.8 91. la fel ca în majoritatea ţărilor europene.2 104.5 85.1 Rata şomajului 2005 2009 133.2 101.8 117.9 100. Belgia şi Franţa.0 Sursa: Programul Operaţional Regional „Dezvoltare regională 2007 .8 598.0 98.8 82.2 77.

8 4853. iar cea mai bogată este cea a capitalei şi împrejurimilor şi regiunea Vest. p.1 4337.2 27 Centru 4993. reprezentau numai 47% din totalul investiţiilor străine directe. geografice. investiţiile străine în celelalte şapte regiuni de dezvoltare.2 6058.euro Regiunea 2005 2009 Creştere relativă (%) Nord-Est 3739. 1.3 6547.2009 . în timp ce în celelalte regiunilor.1 5726.9 11 Sud 4008. Guvernul României.7 5198.8 38 Nord Vest 4505.2). Tabelul nr. culturale şi economice. Cea mai săracă este regiunea Nord Est. în mare parte. 17 Evoluţia PIB în perioada 2005-2009. în 2003. Între cauzele majore care au dus şi duc la creşterea disparităţilor putem aminti: localizarea şi amploarea investiţiilor străine în regiunile de dezvoltare – în afara Regiunii Bucureşti. privită comparativ.1 16 Sud-Est 4685. Nivelurile scăzute ale Produsului Intern Brut regional se asociază.3 31 Bucureşti 7704.0 29 Sursa: Programul Operaţional Regional „Dezvoltare regională 2007 . evidenţiază o creştere de aproximativ 63% în cazul Regiunii Bucureşti.4 6593.1 21 Sud-Vest 4248. Evoluţia Produsului Intern Brut pe locuitor pe regiuni de dezvoltare în perioada 2005 . 1. o activitate cu o productivitate mult mai scăzută decât celelalte activităţi. Diferenţele dintre regiuni au rădăcini istorice. cu predominanţa mediului rural.2013”.9 12564. repartizarea producerii Produsului Intern Brut pe regiuni arată decalaje economice (Tabelul nr. regiunile cu cel mai scăzut Produs Intern Brut sunt cele care au cea mai mare pondere a populaţiei rurale. creşterile sunt de sub 31% (exceptând Regiunea Vest). fapt ce a contribuit semnificativ la dezvoltarea acestor regiuni. De asemenea.2 15 Vest 4793. Astfel.7 63 Total 4699. 2006.3 4867. Nord-Vest şi Centru au atras mai mulţi investitori străini.2.barieră în comerţul transfrontalier. 51 . Beneficiind de poziţia lor mai apropiată de pieţele vestice şi de dependenţa lor mai redusă de sectorul primar. deoarece populaţia rurală este ocupată predominant în agricultură. regiunile Vest.

Din perspectiva dezvoltării.- pierderea capacităţii concurenţiale a întreprinderilor atât pe pieţele interne. Crearea unei structuri formate din 8 regiuni de dezvoltare simplifică procesul de implementare a unor politici de dezvoltare regională. Totuşi.27 Dezavantajul unor astfel de macroregiuni este că acestea nu pot fi eficiente decât prin cooperare voluntară a regiunilor administrative (judeţele) din care sunt formate. Dar ea poate fi încurajată prin utilizarea eficientă a programelor regionale de investiţii. precum alocarea de fonduri. ineficientă a resurselor. Dezavantajul acestui mod de organizare este cel al existenţei unui număr prea mare de judeţe. aplicarea diferenţiată a taxelor. Ca unităţi de bază pentru politica regională. caracterizate prin probleme severe cu caracter global sau specific. ar conduce. Sigur că şi unităţile administrative de tipul judeţelor ar putea fi considerate ca subdiviziuni de dezvoltare. Delimitarea celor opt regiuni de dezvoltare a fost rezultatul unui proces pe termen lung şi s-a făcut urmărindu-se identificarea problemelor teritoriale şi a unor spaţii adecvate pentru anumite tipuri de acţiuni. care au ca referinţă o macroregiune şi care devin operaţionale doar atunci când judeţele convin să coopereze. cât şi externe.sgg. în cel mai bun caz. acestea ar putea fi: subregiuni de dezvoltare ca judeţe sau grupări din cadrul aceleaşi regiuni. la o utilizare distructivă sau.ro/docs/File/UPP/doc/ghid_pp. cooperare sau parteneriat etc. regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. O arie prioritară este o grupare de oraşe. comune sau judeţe. în afara regiunilor de dezvoltare mai pot fi definite şi ariile prioritare.pdf 52 . Acest lucru face ca deciziile să se ia la nivel central şi judeţean şi nu la nivel regional. este mai eficient dacă teritoriul naţional este structurat într-un număr mai mic de regiuni de dezvoltare. ci reprezintă doar un cadru de implementare şi de evaluare a politicii de dezvoltare regională. divizarea posibilelor resurse disponibile între atât de multe arii ţintă pentru dezvoltare. Dacă fiecare judeţ ar fi nominalizat ca subdiviziune de dezvoltare a ţării. din cauza uzurii morale şi fizice accentuate a tehnologiilor (mai ales în regiunile situate în partea estică a ţării) şi acces limitat la finanţare a IMM. 27 Ghid pentru elaborarea. monitorizarea şi evaluarea politicilor publice la nivel central http://www. rezolvabile prin politici regionale. O astfel de cooperare nu poate fi produsul unei decizii coercitive a guvernului central. În funcţie de aria de cuprindere şi de criteriul de structurare. caracterizate prin profiluri asemănătoare de probleme. foarte probabil. asociată cu lipsa unor economii de scală. continue sub aspect teritorial.

de asemenea. cu probleme similare specifice. cât şi ariile prioritare ar putea avea o funcţie regională distinctă: regiunile de dezvoltare. cu probleme similare complexe din cadrul aceleaşi regiuni sau din judeţe învecinate.- grupări de comune sau oraşe învecinate. pentru a permite structurarea unor programe specifice de dezvoltare în domeniile industrie. din cadrul aceluiaşi judeţ sau din judeţe învecinate. bazându-se pe avantajele-cheie ale zonei de frontieră. Producerea unor date statistice specifice pe aceste regiuni ar putea fi utilă pentru evaluarea evoluţiei disparităţilor regionale. Deci.28 Program operațional 'Ungaria . Delimitarea regiunior statistice şi a celor de dezvoltare pot fi considerate ca elemente componente ale aceluiaşi proces de construire a politicii regionale. Avantajul unei astfel de concordanţe între regiunile de dezvoltare şi cele statistice rezidă din faptul că s-ar putea obţine date statistice pentru regiunile de programare a dezvoltării. ca regiuni statistice. Ariile prioritare. comunitățile și agenții economici din zona transfrontalieră pentru a facilita dezvoltarea comună a zonei de cooperare. ci şi autorităţile la nivel de judeţ. atât regiunile de dezvoltare.Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 53 . sunt în mod deosebit utile pentru reducerea disparităţilor intraregionale. pentru modul în care acestea funcţionează. Obiectivul și scopul programului Obiectivul strategic global al programului este acela de a apropia persoanele. mediu înconjurător etc. Macroregiunile pot funcţiona. în sesul reducerii dezechilibrelor teritoriale majore de dezvoltare între ariile cele mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. turism..România' Program operațional în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană. agricultură. în acelaşi timp. ariile prioritare. având ca actori nu numai guvernul. cofinanțat de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) . comună sau oraş. Zona de frontieră eligibilă este 28 . regiunile de dezvoltare sunt cel mai bun cadru de implementare şi evaluare a politicii de dezvoltare regională. Suprapunerea între harta statistică şi cea de dezvoltare regională este un factor important pentru o bună fundamentare a politicii de dezvoltare regională. pentru a orienta politica regională a guvernului. definite ca subregiuni sau grupuri de localităţi. grupări de comune sau oraşe învecinate.

O altă problemă importantă este nivelul foarte scăzut al activității de cercetare și dezvoltare (R&D). Astfel se va asigura egalitatea între femei și bărbați. prezintă caracteristici economice și sociale similare. Lipsa accesului la internet în bandă largă reprezintă o problemă în așezările mici situate de ambele părți ale graniței. întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din zonă sunt încă fragile. Programul urmărește să amelioreze infrastructura de transport.9% din finanțarea totală] Această prioritate urmărește îmbunătățirea facilităților de transport și a comunicării transfrontaliere. precum și protecția mediului. mai ales spre cele situate în apropierea imediată a granițelor. mai ales în zonele rurale. Situația este eterogenă în ceea ce privește utilitățile publice: în timp ce în Ungaria majoritatea utilităților sunt conforme standardelor europene. În timp ce întreprinderile mari și societățile multinaționale activează cu succes. îmbunătățind astfel fluxul de informații privind oportunitățile comune din această zonă. continuă să fie foarte deteriorate. în general. căile de acces spre așezările rurale mici. Cu toate acestea. În ceea ce privește principalele sectoare economice. în scopul de a încuraja dezvoltarea economică durabilă. De asemenea. cu dizabilități sau aparținând minorităților etnice și se vor asigura măsuri de protecție a mediului natural și a celui antropic pentru a sprijini dezvoltarea durabilă. valorificând diferitele avantaje comparative. Ea este bogată în diferite resurse naturale: de exemplu. se va ține cont de nevoile specifice ale persoanelor dezavantajate. agricultura și industria alimentară joacă un rol-cheie în economia întregii regiuni. dar prezintă și riscuri de inundații puternice și de poluare transfrontalieră a râurilor. iar șomajul continuă să creeze probleme sociale. Ea va fi realizată prin intermediul următoarelor 54 . Programul operațional se structurează în funcție de următoarele patru priorități: Prioritatea 1: Îmbunătățirea condițiilor-cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare [aproximativ 48. partea românească a zonei transfrontaliere se confruntă cu probleme mai mari. Activitățile programului au ca obiectiv și mărirea coerenței sociale și culturale a persoanelor și a comunităților. vor fi consolidate legăturile economice din zona de frontieră. pentru a sprijini accesibilitatea în cadrul zonei de frontieră. abundența râurilor constituie un atu important. Infrastructura rutieră și accesibilitatea din zonă au fost mult îmbunătățite prin realizarea unor porțiuni de autostradă. precum și utilizarea eficientă și protecția resurselor naturale comune. Investițiile străine directe (ISD) au un rol important în dezvoltarea și restructurarea economiei zonei de frontieră.omogenă și.

realizarea infrastructurii de internet în bandă largă. previziunea și prevenirea inundațiilor) și reducerii poluării (sisteme de colectare și tratare a deșeurilor solide. planuri de gestionare și infrastructuri comune în ariile protejate. programe de promovare a accesului comunităților. se preconizează acțiuni în domeniile protecției naturii (cooperare între instituții. precum și colaborarea între comunități. cooperarea în domeniul pieței muncii. redactarea de planuri și documente tehnice (EIA). precum și informarea în legătură cu programul și evaluarea acestuia. gestionarea și aplicarea programului. realizarea facilităților necesare unor buletine de știri transfrontaliere. 55 . Prioritatea 2: Întărirea coeziunii sociale și economice din zona de frontieră [aproximativ 41. Se va oferi o asistență generală în ceea ce privește programul operațional de pregătire a proiectului. În privința mediului. educația – colaborarea în vederea dezvoltării competențelor și cunoștințelor. Prioritatea 3: Asistența tehnică [aproximativ 9. schimb de bune practici în domeniul gestionării deșeurilor). proiectarea de servicii de transport public transfrontalier. Domeniile de intervenție planificate sunt: sprijinirea cooperării antreprenoriale transfrontaliere (investiții dedicate infrastructurii antreprenoriale și promovării cooperării). reabilitarea și lărgirea drumurilor și porțiunilor de căi ferate transfrontaliere. laboratoare și expoziții comune).acțiuni: construcția.3% din finanțarea totală] Această prioritate urmărește creșterea competitivității economice a zonei prin dezvoltarea mediului antreprenorial și îmbunătățirea resurselor umane.8% din finanțarea totală] Aceasta include acțiuni în sprijinul punerii în aplicare a programului. studii de fezabilitate. resurselor de apă și gestionării calității (cooperare între instituții. conferințe. promovarea cooperării în domeniile cercetării și dezvoltării și inovării. în domeniile sănătății și prevenirii riscurilor comune.

aprobarea CE a reformelor legislative agricole în ceea ce priveşte restituirea terenurilor şi de restructurare a Cooperativelor nu a încurajat creşteri de producţie şi de calitate în agricultură 56 . la in acelaşi timp. În final. instituţiile europene care ar trebui să abordeze şi să orienteze ţara înainte de aderarea au comis numeroase "greseli" în timpul evaluărilor lor. Dacă putem discuta despre exactitatea cu care aderarea Ungariei a fost eliminata. Creştere a resurselor financiare nu a implcat întotdeauna dezvoltarea unei tări şi Ungaria poate fi luat ca un bun exemplu de asta. special pentru regiunile subdezvoltate) şi a instrumentelor comunitare. Acest rezultat bi-frontal poate fi considerat ca o consecinţă a lipsei în gestionare şi abilităţii de planificare a guvernelor maghiare. nu există nicio îndoială cu privire la subestimarea inegalităţii interne în creştere şi cu privire la acceptarea programelor de dezvoltare regională prezentate de statul membru nou. în special în ceea ce priveşte programele (43 mai mult. În ciuda fondurilor primite. CE). Ungaria nu a putut să înceapă un proces de dezvoltare echilibrată a regiunilor sale: ca şi în alte Cees. Acest pas a condus la modificarea politicii europene de coeziune. Regiunile nord-vestice şi capitala ar putea beneficia de impulsul dat de ajutoarele comunitare într-o măsură mai mare decât periferiile de Est.. analizând instituţional şi organizaţional lipsurile expuse în paginile anterioare. Întrucât deficienţele atribuite guvernelor maghiare ar putea fi uşor prezis.CONCLUZII Anii 2004 şi 2007 au fost caracterizati printr-un eveniment fundamental pentru viitorul UE: extinderea a zece ţări est-europene. dar. de asemenea. dar poate fi. aceasta arata o explozie în disparitati interne. în timp ce alocările financiare pentru anii de programare 2004-2006 a ajuns la 24 miliarde de euro (la preţurile actuale) . Ungaria arată un proces de convergenţă externe cu nivel mediu de UE-27 venituri. obţinuta prin supravegherea insuficientă a instituţiilor europene (in primis.

J. nu numai pentru rezultatele reformelor adoptate în Ungaria. promovarea principiilor politicii de coeziune între membrii săi. ar trebui să regândească politica pentru ţările candidate. împreună cu agravarea divergenţă între regiunile sale. Rostowski. Centre for Economic Policy Research (CEPR). (2002): Crecimiento y Convergencia en Espana y sus Regiones: 1960-2000. (1999): Regional Development and Policy in the Transition Countries. Madrid Bachtler. P. 36. Doctoral Dissertation. 207. Hallet. J. Hamburgisches Welt-Wirtschafts-Archiv. F. 1-33). C. Universidad Carlos III de Madrid. BIBLIOGRAFIE Arevalo.. M. Regional and Industrial Policy Research Paper No. 14 January 2004. in: Dabrowski. (1997): Aufholen durch regionale Differenzierung? Von der Plan. (2001): Macroeconomic and Fiscal Challenges during the EU Accession Process: an Overview. (2003): Regional Policies and EU Enlargement. Paper presented at the EGEV RSA Conference on “Regional Development Strategies: AEGEAN Development Project”. Kluwer Academic Publishers. M. M. European Policies Research Centre. se confruntă cu consecinţele de noi membri şi extinderile probabil lângă Balcani şi în Turcia (cu în urma unei ajustări necesare ale politicii comunitare). et al. Glasgow Boldrin. London Cappellin. (eds. CEPR Discussion Paper No..zur Marktwirtschaft – Ostdeutschland und Ungarn im Vergleich. Canova. Boston/Dordrecht/London Davies. Z. April 2002 (Mimeo) Condon. Franz Steiner Verlag.. 3744. M. 2 Cséfalvay. Acest lucru ar împiedica să apară contrast rezultate din utilizarea fondurilor comunitare: semnalele slabe de convergenţă economice şi comerciale dintre statele membre ale UE.Imaginea formata din această analiză arată un viitor incert. S. R. (pp.. Stuttgart Dabrowski. Hamburg 57 . Financial Times.): The Eastern Enlargement of the EU. (2004): Business park changes tack in search of smaller victories. dar şi pentru evoluţia UE. În cazul în care UE doreşte să îşi continue "creştere" cu succes. p. fără a se confrunta continuu cu ex-post "neaşteptate" probleme. Izmir. (2002): Interactions between National and Regional Development. HWWA Discussion Paper No. (2002): EU Enlargement and Approaches to Regional Policy.

Christophe VAN HUFFEL. 19. International Monetary Fund (IMF). Parteneriat interinstituţional. . Netherlands Bureau for Economic Policy Analysis (Mimeo) European Commission (1996): First Report on economic and social cohesion. Office for Official Publications of the European Communities. 2007. IMF Working Paper WP/01/146. . (2002): Fertile Soil for Structural Funds? A panel data analysis on the conditional effectiveness of European cohesion policy. nr.Dumitru Miron. Bucureşti.Videanu: Platformele industriale vor fi transformate în zone rezidenţiale. 2006. 15 – Politica Industrială..Maurice CATIN.). . concurenţă şi politică industrială. Washington. Manual de evaluare a competitivităţii regionale. 2003. Economica. 1999.Document de poziţie revizuit al României Cap. 58 .2/5.C. et al. aprilie 2002. Office for Official Publications of the European Communities. 2003. CCIR BUCUREŞTI Comisia permanentă Strategie. seria Studii. Comerţ.Liviu Voinea (coord. nr. Etică şi mediere. Grupurile de Reflecţie Economia de piaţă funcţională şi Comerţ Intern . .. în Integrarea economică europeană.Revue d’Economie Régionale et Urbaine.). Aurel Vainer (coord. Luxembourg European Commission (2001b): Real Convergence in Candidate Countries – Past Performance and Scenarios in the Pre-Accession Economic Programmes. 2005. S. Ed. Luxembourg European Commission (2001a): Second report on economic and social cohesion.le cas français (1850-2000). (2001): Real Convergence to EU Income Levels: Central Europe from 1990 to the Long Term. D. Brussels Dr. Brussels European Commission (2003a): Second progress report on economic and social cohesion. P. .Mesajul UNICE catre Instituiţile Europene 2004 – 2009.Doyle. . Ederveen. Inegalites regionales et developpement economique . Curierul Naţional. nr 5.Urbanism Comercial . Brussels European Commission (2002): Regional Innovation Strategies under the European Regional Development Fund Innovative Actions 2000-2002. Sinteza A-29/17 ian. Guvernul României. Communication from the Commission. et al.CCIR BUCUREŞTI Direcţia Strategie şi Parteneriat.Colecţia Intreprinzătorului. Bucureşti. .

mie.ccir.http://ec.http://www.ro .directNews.cor.2013 .infoeuropa.POR.http://www.eu/regional_policy/ .europa.eu..http://www.PND 2007 .ro . 59 .int/ .www.http://www.ro .ro .ro .www.mfinante.