UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA FACULTATEA

TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE MASTERAT – CONTAMINANTI AGOALIMENTARI

PROIECT CONTAMINAREA CU RADIU
INDRUMATOR: Prof.Dr.Ing. – Adrian Rivis

Student: Popa Nicolae - Florin

An universitar 2009-2010
1

Cuprins Capitolul I Introducere Caracterizarea cobaltului Vitamina B 12 Posibilităţi de contaminare a produselor alimentare 3 7 8 Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Metode de identificare şi izolare Limite maxime admisibile 11 11 2 .

iar in antropologie si arheologie sunt de neinlocuit .In 1898 chimistii francezi Marie si Pierre Curie au dedus ca radioactivitatea este un fenomen asociat atomilor.care fusesera folosita de Becquerel.este folosit in majoritatea detectoarelor de incendiu. Radioactivitatea este recunoscuta ca cea mai concentrata susa de energie cunoscuta. Calciu -47 -este un foarte important ajutor in cercetarea biomedicala a funtiilor celulii formarea oaselor la mamifere Californium-252-este folosit in aeroporturi pentru detectarea explozivilor ascunsi -pentru masurea umiditatea din sol .de ordinul anilor.pentru diagnosticarea bolilor.De asemenea el a observat ca razele care au produs innegrirea pot descarca un electroscop. actiniu si radiu. in tratarea cancerului. Marie Curie a mai descoperit ca si thoriu este radioactiv. care au dus la descoperirea a doua noi elemente radioactive : poloniu si radiu.In 1903 lui Pierre Curie ie este oferit premiul Nobel pentru fizica .pe cand combustia totala a unui gram de carbune nu produce decat cam 8000 cal. indicand ca aceste raze sunt incarcate electric. adica emisii de particule subatomice denumite particule alfa . -pentru a masura nivelul toxic al plumbului din monstrele de vopsea uscata -pentru a asigura uniformitatea grosimii in procedee ca producerea otelului sau a hartiei Cadmiu-109 -este folosit pentru analiza aliajelor metalelor inaite de prelucrare. independent starea fizica sau chimica a acestora. fie direct datorita prezentei unor nuclei atomici instabili sau ca o consecinta a reactiilor nucleare. pentru raze-X . Radioactivitatea a fost discoperita in 1896 de fizicianul francez Antoine Henri Becquel cand a observat ca uraniul poate innegri o placa fotografica.. chiar daca era separata de acesta de sticla sau de hartie neagra.Cap I – Introducere Caracterizarea Cobaltului Elementele radioactive sunt definite ca fiind acele elemente chimice care au proprietatea de a emite spontan radiatii. in solutii alaturi de thoriu. sau de razelor electromagnetice X si gamma. atunci alte zacaminte radioactive trebuie sa fie in zacamant.Cei doi au continuat cu oserie de tratari chimice asupra pehblendei .pentru descoperirea elementelor radioactive. Printre efectele positive ale elmentelor radioactive se numara faptul ca sunt folosite in medicina .pentru sortarea bucatilor .De asemenea au dedus ca datorita faptului ca uraniul din zacamintele de pehblendã sunt mult mai radioactive decat sarurile de uraniu.Radioactivitatea a atras atentia oamenilor de stiinta din intreaga lume dupa aceste descoperiri.respective particule beta.In acelasi an fizicienii englezi Ernest Rutherford si Frederick Soddy au descoperit gayul radioactiv radon. necesara in constructiile de drumuri la constructiei cladirilor 3 .Sotii Curie au masurat caldura degajata prin emisia de particule alfa determinata de radiu si au stabilit ca 1 gram de radiu degaja aproximativ 100 de cal pe ora.In urmatoarele decenii multe aspecte ale acestui fenomen au fost examinate in detaliu.in tehnica militara si aerospatiala . In continuare sunt prezentate cateva elemente radioactive …si multiplele cai prin care ne pot imbunatati vietile: Americiu -241 .Acest efect este foarte indelungat.iar in 1899 elementul radioactiv actiniu a fost descoperit de chimistul francez André Louis Debierne .

hartie Radiu-226 -determina o folosire efective a bastoanele luminoase Selenium-75 -este utilizat in cercetare pentru studierea proteinelor Sodiu-24 -este folosit pentru a localiza scurgerile in conductele industriale Strotiu-85 -este folosit pentru studierea structurii oaselor si a matabolismului Technetiu-99 -este cel mai ulilizat izotop radioactiv pentru studii diagnostice in medicina celulara.ale oaselor.o boala tiroidala. folosindu-se iod radioactiv.cat si sotia sa au fost tratati cu succes impotriva „ Grave”.de metal. de cauciuc sau de hartie -pentru a masura nivelul puluarii Nichel-63 -este folosit pentru a detecta explozibili -ca reglatoare de curent si protectoare de supratensiune tranzistorie in dispozitive electronice. boilere si parti de avioane Krypton-85 -este utilizat pentru becurile de avertizare la dispozitive ca masini de spalat sau uscatoare -pentru a masura grosimea foliilor de plastic.14 -ajuta in cercetare pentru a asigura ca noile medicamente pot fi consumat fara a produce efecte secundare Cesiu -135 -folosit in tratarea cancerului -pentru masurarea dozelor utilizabile de medicamente radioactive -pentru masurarea si controlul varsarii lichidului in conductele de petrol -pentru a informa daca sondele de petrol sunt infundate de nisip Chromiu-51 -este folosit in cercetarea vietii celulelor rosii ale sangelui Cobalt-57 -este utilizat in medicina nucleara pentru a ajuta medicii sa interpreteze radiografiile organelor si pentru depistarea anemiilor periculoase Cobalt-60 -este folosit pentru a steriliza instrumentele chirurgicale -pentru a inbunatati siguranta cuptoarelor industriale pentru petrol -pentru a pastra mancarea pentru pasari Curiu-244 -este utilizat in industria miniera pentru analizarea materialelor excavate Iod-123 -este universal folosit pentru diagnosticarea bolilor tiroidiene Iod-131 -utilzat pentru diagnosticarea si tratarea bolilor tiroidiene (Fostul presedinte american George Bush. de matal.-pentru masurarea umiditatii materialelor depozitate in silozuri Carbon . -diferite forme de technetiu sunt folosite pentru radiografii ale creierului. din 1972 Poloniu-210 -reduce incarcarea statica in producerea filmelor fotografice Prometiu-147 -este folosit pentru paturile electrice -pentru masurarea grosimii foilor subtiri de plastic. si pentru studiul circulatie sangvine Thoriu-229 -ajuta becurile fluorescente sa functioneze mai mult Thoriu-230 -determina culoarea si fluorescental la gazele colorate si la articolele de sticlarie 4 . Fosfor-32 -este utilzat in biologia moleculara si cercetarea genetica Plutoniu-238 -a reprezentat sursa de energie pentru propulsia a cel putin 20 de navete spatiale folosite de NASA. Iridiu-192 -este folosit pentru a verifica functionabilitatea conductelor de petrol.

O curiozitate este ca sarurile higroscopice ( exemplu CoCl2) sunt albastre in stare anhidra si de culoare roz in stare hidratata. 1.9 Punctul de topire (°K): 1768 Punctul de fierbere (°K): 3143 Rază atomică (pm): 125 Volum atomic (cc/mol): 6. Numele acestui metal poate fi pus în relaţie cu sensul cuvântului kobalt în limba germană şi anume spirit rău. Densitate (g/cc): 8. a izolat pentru prima oară acest metal. Symbol: Co Număr atomic: 27 Greutate atomică: 58.provenite de la experimentele ei. Tot oxizii se folosesc la colorarea sticlei in albastru.9332 2.Tritium medicamente luminoasa Uraniu-234 Uraniu-235 de -este utilizat in cercetarea medicamentelor pentru a garanta siguranta noilor -pentru semnele luminoase.456 Căldura de fuziune (kJ/mol): 15.48 Caldura de evaporare (kJ/mol): 389. Cobaltul este un metal cu numărul atomic 27.Dac acest lucru i se intamla unei celule de ADN .1 5 .De fapt chiar cea care a descoperit metalele radioactive. uneori transformand o celula normala intr-un canceroasa.Cobaltul ca şi aluminiul nu reacţionează cu acidul azotic. cu viteze incredibile care se izbesc de celelalte molecule si le modifica structura.7 Covalent Radius (pm): 116 Raza ionică: 63 (+3e) 72 (+2e) Căldura specifică (@20°C J/g mol): 0. se poate modifica informatia genetice. În 1730 chimistul suedez George Brandt.a ceasurile de mana si pentru producerea de vopsea -este folosit in tehnica dentara pentru culoarea si stralucirea protezelor dentare -reprezinta combustibil pentru centralele atomo-electricesi pentru sistemele nucleare propulsie -pentru producerea articolelor de sticlarie fluorescente Xenon-133 -este utilizat in medecina nucleara pentru studiul ventilatiei pulmonare si circulatiei sngvine. cancer . Metalele radioactive sunt foarte periculoase deoarece produc radiatii.electroni( raze beta ) si nuclei de heliu ( particule alfa ). Radiatiile sunt atat de periculoase deoarece sunt formate fotoni( raze gamma ). Datorită proprietăţilor feromagnetice cobaltul este folosit pentru fabricarea magneţilor. Marie Caurie a murit in urma radiatiilor excesive . oxizii cobaltului sint folositi la obtinerea unor emailuri albastre( albastru-cobalt) pentru ceramice. Izotopul radioactiv( Co60) este utilizat la radioterapia cu raze gamma( gammaterapie). boli genetice si chiar moartea. Clasificarea metalului: Metal tranziţional Descoperit de: George Brandt Data descoperirii: 1739 (Sweden) Originea numelui: Germană: kobold (goblin). iar un nivel prea mare de radiatii poate determina distrugeri ale tesuturilor. 3.

Zăcăminte de cobalt se găsesc în Zairo. praful. apa de mare. Sărurile de cobalt colorează sticla într-o superbă culoare de albastru închis.3 zile 58. tomatele. Cobalt – 60 este un izotop produs artificial folosit ca o sursă de radiaţii γ (radiaţii de înaltă energie). morcovul. Mai este eliberat în mediu prin arderea petrolului. Sunt bogate in cobalt: varza albă. sfecla. apare anemie.88 First energie ionizantă (kJ/mol): 758. în cantităţi mici. Participă la maturizarea eritrocitelor şi sinteza insulinei. Maroc şi Canada. Cantitatea necesară este foarte mică şi corpul contine numai aproximativ 1 miligram Izotopi cheie izotop Masa atomică Răspândire Timpul de injumătăţire 56 Co 57 Co 58 Co 59 Co 60 Co 55.936 0% 270 zile 57. pestele. ficatul.Conductivitate termică (@25°C W/m K): Temperatura Debye(°K): 385. Surse naturale de cobalt în mediu sunt solul. de la maşini.26 ani Caracterizare fizică Număr atomic 27 6 . 2. La insuficienţa cobaltului în organism scade pofta de mâncare. erupţiile vulcanice şi incendiile din păduri. Cobaltul este un element esential pentru organism pentru că face parte din vitamina B12.00 Pauling Negativity Number: 1. Cantitatea necesară este foarte mică şi corpul contine numai aproximativ 1 miligram.936 0% 71. Poate fi magnetizat ca şi fierul aşa că este folosit pentru confecţionarea magneţilor ca şi în confecţionarea produselor din ceramică şi vopsele. coacăzele negre. camioane sau avioane prabuşite Izotopul radioactiv cobalt-60 este folosit în tratamente medicale si în unele ţări este folosit pentru a iradia mâncarea în scopul conservării ei. 0. Are proprietăţi similare cu cele ale fierului.933 100% stabil 59. de culoare albastru-argintiu. Cobaltul este prezent în meteoriţi. au fost eficiente pentru a controla deficienţe minerale la anumite animale. stimuleaza hemopoieza şi procesele de creştere. casexie.940 0% 77 zile 56. Sunt evidenţe că pe fundul Oceanului Pacific central si de nord există depozite bogate de cobalt. S-a descoperit că sărurile de cobalt. Stări de oxidare: 3. Cobalt 60 este folosit în tratamentele de cancer. ataxie.1 4. -1 Enthalpy of Fusion/kJ mol-1 Este un metal lucios. strugurii.934 0% 5.

Masa atomică relativă (12C=12. Această vitamină joacă un importat rol metabolic . el ia parte la formarea hematiilor. anemiile pernicioase. care. Se mai numeşte ciancobalamina. Se apreciaza ca necesarul de cobalt al organismului este foarte redus. Origine si rol: a fost izolată din ficat. Participă la sinteza unor acizi aminaţi esenţiali . In doze reduse. constituie un eficient factor antianemic. cirese si visine. se mai gaseste în splină şi carne. spasmele si blocajele vasculare (indeosebi cele ale membrelor inferioare). cobaltul dispune si de proprietati vasodilatatoare. pentru că este singura vitamina ce conţine în molecula sa un metal. Cobaltul este foarte raspandit in regnul vegetal. salata verde. impreuna cu fierul si cuprul. foarte putin reprezentat in organism. Din pacate. hipertensiunea arteriala.proteic si lipidic. 7 . nevritele. contribuie la autoapararea organismului. iar prin metionină si colină. fiind insa estimat la maximum 8 mcg pe zi. varza si indeosebi spanac etc. De asemenea. prin rafinare si pregatire culinara. cum ar fi: palpitatiile. metionina formand cistina. afectiunile spastice digestive etc. anxietatea. grau nedecorticat (integral). cartofi. se pierd peste 50% din cantitatile de cobalt continute initial de produsele respective. coronarita. Cobaltul este indicat intr-o serie de afectiuni. mere.acţiune lipotropă. precum si la procesele de crestere. sfecla rosie. evitând infiltrarea sau încărcarea grasă a ficatului . pâinea neagră etc. ciuperci. un atom de cobalt. orez.metionină si colină. drojdie-de-bere. are o frumoasă culoare roşie. morcovi. are rol în metabolismul lipidelor. Excesul in cobalt este rar intalnit. impreuna cu fierul. Acest mineral activeaza si unele enzime. la mentinerea integritatii sistemului nervos. are o importanta deosebita in metabolismul acestuia. rosii. sciatica. arterita. dar pana in prezent nu a fost determinat cu certitudine. angina pectorala. fasole uscata si fasole verde. pere. el putand provoca hipertrofia tiroidei.000) Punctul de topire/ K Punctul de fierbere/ K Densitate/ kg/m-3 Configuraţie electronică Afinitate electronică (M-M-)/kJ mol-1 58.933 1768 3143 8900 (293K) [Ar]3d74s2 -102 VITAMINA B 12 Cobaltul. Acest microelement face parte din compozitia vitaminei B12. cu deosebire in urmatoarele fructe si legume : caise.

Tratamentul medicamentos constă în administrarea de vitamina B12 intramuscular (fiole conţinând 50g şi 1 OOOg). dar şi pe alte căi (materiale. Simptomatologie: semnele importante sunt: digestive (inapetenţa. preparate cu acid clorhidric şi pepsina pentru mucoasa gastrică.printr-un aport alimentar exogen insuficient (factorul extrinsec) .păstrarea. În carne şi produsele din carne metalele ajung prin intermediul animalului în cadrul lanţului trofic (sol – plantă – nutreţi – animal).operaţiile de tranşare a carcasei. Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice şi a tabloului hematologic -sindromul Biermer.sau secundară. etc. ulcer. Patogenic.transportul şi depozitarea cărnii influenţează în cea mai mare măsură contaminarea cărnii cu germeni. vitamine este tratamentul esenţial. leucopenie. greaţa. micotoxine. fier. radionuclizi. Solul: efectele toxice asupra plantelor au loc la concentraţii de cobalt mai mici de 40 ppm. Aceste metale ajung în sol prin îngrăşăminte sau reziduurile unor industrii în apă şi în aer. sunt explicate prin absenţa factorului intrinsec în urma unei suferinţe gastrice (gastrita cronica. Cap II . ca şi a apei poluante. . B12. . Cu cât solul este mai acid cu atât este mai ridicat potenţialul toxicogen al cobaltului în orice concentraţie. aditivi alimentari. Modalitatea de contaminare cu cobalt este prin sol. stomac operat etc). insecte. De asemenea metalele pot pătrunde în organism pe cale respiratorie şi cutanată. generale (astenie.Carenţa de vitamina BI2 : Etiopatogenie: carenţa de vitamina B12 poate fi primitivă . respectiv în furaje şi de aici ajung la animal prin ingestia lor. Din sol ajung în plante. Evoluţie-Prognostic: evoluţia este favorabilă. în special prin intermediul ustensilelor neigienice.). etc. dacă diagnosticul este precoce. om. neutropenie si trombopenie). Tratament: alimentaţia bolnavului bogată în protide. Solurile cu concentraţii 8 .din cauza lipsei enzimei gastrice (factorul intrinsec) sau prin inhibarea de catre antibiotice a florei microbiene intestinale. În carne metalele şi metaloizii pot ajung în timpul procesării prin contactul cu instalaţiile de prelucrare. Poluarea reprezintă acţiunea de impurificare şi contaminare a cărnii şi produselor derivate cu reziduuri şi toxine. În esenţă. megaloblastoza si megalocitoza. manipularea şi ambalarea cărnii în mod necorespunzător. Una din cele mai importante proprietăţi ale solurilor este aciditatea. aer. Diferitele specii de plante au o sensibilitate diferită la cobalt.Posibilităţi de contaminare a produselor alimentare Contaminarea cărnii se realizează prin următoarele căi: . ca şi în utilizarea ei. ustensile. dar poate fi gravă şi chiar ireversibilă în formele avansate de boală. contaminarea cărnii cu microorganisme se realizează prin însăşi animalul sacrificat. Impurificarea cărnii şi a produselor derivate cu substanţe nocive îşi are origini diferite: substanţe minerale. sanguine (anemie hipercromă. deficienţa în absorbţia vit. Din tubul digestiv metalele ajung în ţesut. asociate cu temperatura ridicată în sala de tranşare şi cu existenţa unor săli de tranşare insuficient spălate şi dezinfectate. iar toxicitatea cobaltului este influenţată şi de tipul şi compoziţia chimică a solului. ameţeli). prin metodele de ambalare. extracte hepatice. însă concentraţiile din sol nu reprezintă singura cauză de contaminare. diaree). etc.

dar nici nu permit altă explicaţie a rolului lor decât prin activitatea enzimelor. ceea ce poate favoriza cloroza fericăsau deficienţa de mangan. iar acestea sunt în general mai toxice pentru plante şi om în comparaţie cu cobaltul. spre deosebire de animale sunt mai puţin sensibile la insuficienţa de cobalt. Celelalte intrevin în activitatea enzimatică a mai multor sisteme metal-enzimă. 1986] Cobaltul intră în componenţa unui număr mare de minerale. Concentraţii de cobalt mult mai mici de 1 ppm sunt menţionate pentru Rhizobium din nodozităţile de soia. 9 . asociate cu constituenţii minerali şi organici ai fazei solide. aceste două elemente fiind înrudite geochimic. Dintre aceste metale. [BUDEANU. Cele mai importante metale grele esenţiale care există în mediu sunt: cobaltul. dar datorită instabilităţii rămâne numai în solurile tinere. Efectele se manifestă prin clorozarea şi necrozarea frunzelor. Dintre constituenţii minerali. mai ales cele superioare. 1982] Concentraţia de cobalt din sol este în general dependentă de natura rocilor de bază. care se găseşte în sol în diferite forme. 1992] În general plantele.mari de cobalt au deasemenea concentraţii ridicate de arsen şi nichel. în raport cobalt condiţiile de sol şi specificul plantei. de regulă în asociaţie cu nichelul. molibdenul. mineralele argiloase au o pondere importante în reţinerea cobaltului. Chiar dacă concentraţia de cobalt necesară bacteriilor fixatoare de azot poate fi asigurată şi în condiţiile unor soluri ce conţin cantităţi relativ mici de cobalt. 1988] Cantitatea medie de cobalt total din solurile de pe Terra este estimat la 8 ppm. 1990] Concentraţia de cobalt din plantele furajere şi păşuni poate fi mărită dacă se practică frecvent aplicarea cobaltului în sol sau prin stropiri foliare. În experienţele efectuate în soluţii nutritive s-a constatat că 10 ppm cobalt sunt suficiente în procesul de fixare a azotului pentru bacteriile din nodozităţile de lucernă. dar pot exista variaţii importante în raport cu natura chimică şi mineralogică a materiawlului parental. Cobaltul este mai abundent în rocile bazale decât în cele de granit. manganul. [SCHULIN. furaje şi păşuni poate fi mărită dacă se practică stropirile foliare cu soluţii de săruri de cobalt şi pulverizarea sulfatului de cobalt din avion. [DAVIDESCU. urmată frecvent de uscarea întregii plante. cuprul. 1991] Intoxicaţiile cu cobalt la animale au fost întâlnite în condiţiile aplicării sărurilor de cobalt în dietă o perioadă mai îndelungată. zincul şi fierul. manifestându-se prin reducerea absorbţiei de fier şi magan. [CONSTANTINESCU. [MIHAIU. reţinerea cobaltului sub această formă se face prin adsobrţie de suprafaţă sau coprecipitare. [MOGOŞ.0 kg Cobalt/h). conţinutul fiind în general de 8 ppm. Concentraţia de cobalt în plante. În condiţiile aplicării sărurilor de cobalt şi la tratarea seminţelor cu doze mari de cobalt. în general efectele sunt indirecte. Toxicitatea cobaltului este chiar mică în comparaţie cu multe alte metale din sol.1 – 5. cobaltul se găseşte într-o situaţie specială. Cobaltul intră şi în structura mineralelor feromagneziene prezente în fracţiunile mai grosiere ale solului. [MOGOŞ. el fiind singurul metal existent într-o vitamină. În urma numeroaselor cercetări făcute şi ţinând cont de condiţiile diferitelor soluri de pe Terra s-a semnalat existenţa unei relaţii directe între conţinutul total de cobalt şi cel de argilă. există cercetări care atestă rolul stimulator al cobaltului în fixarea azotului simbiotic. Dozele de cobalt utilizate ca îngrăşământ variază în limite foarte largi (0. Prezenţa acestor metale în organism în concentraţii atât de mici nu numai că sugerează. Cobaltul din soluţia solului reprezentând o fracţiune destul de mică. Cobaltul este un metal greu. Vârsta solurilor şi condiţiilor bioclimatice în care s-au dezvoltat aceste soluri reprezintă factori care conduc la variaţia conţinutului de cobalt. 2001] În cantităţi excessive cobaltul este foarte toxic pentru plante şi moderat toxic pentru animale şi oameni. Nivelul de cobalt din sol este decisiv şi în privinţa concentraţiei sale din plante. bovinele fiind mai puţin tolerante la excesul de cobalt decât ovinele. O parte relativ mare a cobaltului din sol este asociată cu oxizii şi hidroxizii de fier şi mangan.

Cea mai mare parte din cobalt se găseşte în ficat . După aceste date rezultă că rumegătoarele metaboilizează foarte slab cobaltul comparativ cu monogastricele. Zn şi Co. cu efecte benefice asupra stării de sănătate şi a nivelului productiv. în organism se găseşte în cantitatea cea mai mică. iar la terminarea reacţiilor nu sunt incluse în componentele biologice ale ţesuturilor [ Shorocks. restul fiind excretată. În ficat. prin intermediul acidului metilmalonic. Zn. producând pusee de criză de tip astmatiform după inhalare.Cobaltul este un metal cu efecte iritative asupra mucoaselor respiratorii. influenţând producţia de lapte şi procentul de grăsime. la nivele descrise în părţi per milion (ppm). I. Principiul de bază ce face ca microelementele să fie active la ţesuturi şi organe. este că acţionează ca enzime (catalizatori). 1992] Fenomenul de carenţă în cobalt este legat de anumite soluri. [PÂRVU. de obicei apărând pe coasta mărilor şi oceanelor (“coast disease)” fiind asociată cu carenţa în fier şi cupru. Se. B-12). dar îndeplinesc funcţii biologice importante. greţuri şi vărsături. intervenind în metabolismul energetic în faza de transformare a acidului propionic în acid succinic. Carenţa în unele microelemente la tineretul ovinare ca urmări reducerea vitezei de creştere şi apariţia bolilor carenţiale. După ingestie apar epigastralgii. La rumegătoare cobaltul stimulează digestia celulozei în rumen. dar îndeplineşte funcţiile cele mai importante dintre toate microelementele esenţiale pentru ovine. cu rol în declanşarea reacţiilor biochimice. necesitând cantităţi mai mari în raţie. În cazul schimbării bruşte a raţiei alimentare. cobaltul în structura vit. numai 13% este utilizat la vitamina B-12. S. La rumegătoare. 10 . Rolul cobaltului în organismul rumegătoarelor are o semnificaţie deosebită deoarece cobaltul permite microorganismelor ruminale să sintetizeze vitamina B-12. Mecanismul intim al absorbţiei intestinale a cobaltului nu este bine cunoscut. Fe. care de fapt se interferează. o cantitate însemnată de cobalt se găseşte antrenată în structura vitaminei B-12. Specific microelementelor. K. în care ponderea cobaltului este de 4%. [PÂRVU. B 12. Mg. Mo. din cobaltul ajuns în rumen. Co. Se. în plus. care pe lângă menţinerea sănătăţii se răsfrâng asupra sporului de creştere. sinteza ruminală de vitamina B-12 este redusă timp de o săptămână. P. Na. 1992 ] Rolul biologic al microelementelor este extrem de divers. Microelementele sunt implicate în diferite procese vitale. În nutreţuri microelementele se găsesc în cantităţi foarte diferite de la o zonă pedoclimatică la alta. iodul cea a tiroxinei şi cromul este activator al insulinei. Specific cobaltului este faptul că. Ordinea sensibilităţii privind cerinţele în acest element sunt tineretul ovin. la o concentraţie foarte mică. Cobaltul. 1992] Pentru specia ovină principalele microelemente cu importanţă practică pentru ţara noastră. oile adulte şi berbecii. este faptul că în organism ele se găsesc în cantităţi foarte mic. El variază de la funcţii structurale sunt implicate microelemente cum sunt fierul intră în componenţa hemoglobinei. spre deosebire de monogastrice care necesită acestă vitamină gata sintetizată. rinichi şi măduva oaselor. Acestea includ: Ca. Cl. iodul şi cromul işi exercită funcţiile lor prin intermediul unor compuşi unici. Aproximativ 25 de elemente minerale sunt permanent în constituţia corpulului animalelor. cobalamina sintetizată are un coeficient de absorbţie de doar 3 – 5%. existând posibilitatea apariţiei unor dezechilibre prin exces sau prin insuficienţă de raţii. Animalele domestice sunt dependente de o suplimentare adecvată cu microelemente. dar se consideră că are o cale de absorbţie comună cu fierul. luate în studiu sunt următoarele: Cu. Dintre acestea pentru 13 elemente s-a dovedit stringenţa prezenţei lor în organism. Fe. Mg. Cobaltul face parte din molecula cianocobalaminei (vit.

Aceste concentraţii sunt inferioare în cazul deficitului de cobalt saui crescute în aporturi suplimentare de cobalt.06 în pancreas. Nu este nevoie de măsuri speciale pentru a reduce contaminarea mediului cu cobalt.calitativ: ionul Co dă cu α-nitrozo-β-naftol un precipitat roşu-brun. formează un compus greu solubil. sau ca rezultat al prelucrării cărnii cu utilaje neadecvate. Carenţa în cobalt la femelele gestante are manifestări morbide ce devin mai evidente în perioada a doua de gestaţie şi se accentuează după fătare.05 μg Co iar cu NH4SCN formează o combinaţie complexă de culoare albastră -calitativ: gravimetric se determină cu α-nitrozo-β-naftol.18 în ficat.Cobaltul după absorbţie în organism 70% se elimină prin colon.Metode de identificare şi izolare Pentru a preveni contaminarea cărnii cu anumite metale trebuie avute în vedere prezenţa acestora ca rezultat al furajării animaleleo cu nutreţuri contaminate cu pesticide ce conţin metale grele.10 în inimă. Problema factorilor interferenţiali care reduc absorbţia cobaltului de către plante din sol este mai puţin cunoscută. şi 0. iar cele mai mici la Reşiţa şi Oraviţa. 0.09 în splină .. Conţinutul de cobalt în solurile din Banat este cuprins între 15-25 ppm. 0. CAP III . limita de recunoaştere 0. [BĂLĂNESCU. 1964] Cap IV-Limite maxime admisibile Abundenţa de cobalt depinde de ocurenţa elementului în rocile primare şi de mediul în care este eliberat din produsele de alterare. cele mai mari concentraţii au fost determinate pe soluri cu pH>7 cum sunt cele de la Jimbolia şi Sânnicolau Mare. 1991] La ovine administrarea unor raţii bogate în cobalt determină încorporarea excesului de cobalt într-un analog al vitaminei B-12 mai bun ca vitamina adevărată. Metoda cea mai simplă se referă la reducerea oricărui tip de expunere la metalele din sol. Conţinutul mediu total al unui adult este de 1. iar în caz de carenţă scade sau chiar blochează fermentaţia microbiană din rumen. Determinarea analitică a cobaltului se poate face: . [COTRĂU şi colab. Miloş şi Drinceanu (1980). Alte surse.23 în rinichi. care sporeşte consumul de furaje. iar lâna devine aspră şi fără luciu. fiind incriminat ca având acţiune negativă excesul de calciu şi ph-ul acid. În practică s-a observat existenţa corelaţiei dintre cantitatea redusă de cobalt din raţie şi creşterea infestaţiei cu trichostrongilide. În zonele unde concentraţia de cobalt în sol este mai mare de 40 ppm şi se suspectează o contaminare a vegetaţiei cu cobalt. volumetric: cu piridina şi sulfocianura. Conţinutul în cobalt al diferitelor cărnuri raportate la 100 g parte comestibilă: 11 . La animalele carenţate piele devine scuanoasă şi fără elasticitate. Solul contaminat poate fi îndepărtat sau expunerea poate fi redusă prin acoperirea solului cu sol curat sau poate fi pavat cu pietre. iar 30% se localizează în unele organe de unde se elimină lent. iar sulfocianura în exces de titrează cu o soluţie de azotat de argint în prezenţa alaunului feric ca indicator. acestea pot fi reduse prin încorporarea de sol necontaminat. arată că la oi cobaltul măreşte apreciabil secreţia glandelor parotide şi stimulează digestia celulozei în rumen.1 mg Co cu concentraţii în ppm substanţă uscată: de 0.

de 250-300 mg/zi pot deveni toxice pentru om. Chimie Anorganică. Editura Didactică şi Pedagogică.0 Carne de viţel: 5. Timişoara 2005 3. Mo) asupra principalilor indici productivi la ovinele de rasă Merinos Transilvănean”. ediţia a doua. Grecu I. Bibliografie 1.Carne de porc: 8.A.B. aporturi alimentare foarte crescute. Editura Tehnică.V. Cu. teză de doctorat “Contribuţii cu privire la prezenţa metalelor grele în solurile din Banat şi consecinţe asupra calităţii mediului”.0 Carne de oaie: 6.V.0 În condiţii dietetice anormale.M.A.S. iar cele scăzute de 25-30 mg/zi pot determina maladii. Chirodea Gheorghe. Bucureşti.. Timişoara 1996 4. Butnariu Monica. U. U. Mn. Teză de doctorat “Implicaţiile alimentaţiei microminerale (Fe.. Se. Bucureşti 1964 12 . 2003 2.S. Co. ”Procesare industrială a cărnii”.M. Banu C. Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologie.0 Carne de vită: 7. Zn.B Facultatea de Agricultură.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful