Elemente de arhitectura Notiuni generale: - in dictionare arhitectura este denumita stiinta si arta de a construi.

Omul ca fiind parte integranta a naturii a dezvoltat notiunea de adapostire in stransa conlucrare cu natura. Omul sia creat ambianta atat ca fiinta sociala cat si ca fiinta naturala. Ambianta creata si comandata de societate foloseste drept model si materie prima, natura. Satisfacerea anumitor cerinte urmarite prin activitatea descrisa se numeste functiune. Functiunile : - naturale – protejarea omului de intemperii, conservarea provizilor , ocrotirea orelor de somn. - sociale – au ca scop adapostirea familiilor, colectivitatilor, cresterea copiilor , sau activitati lucrative. Amianta sa manifestat ca organizare a spatiului inca din paleolitic si neolitic. Primele monumentele de arhitectura au fost monumentele megalitice : Menhilele (primele) – pietre aliniate in linie dreapta sau semicerc Solmene Cromlehuri (asambluri formate din menhile si solmene in dreptunghiulare sau drepte). In neolitic (10000 – 5000 i.e.n.) in romania sa dezvoltat agricultura si apar primele bordee (sapate in pamant si acoperite cu pamant). Apar primele asezari fortificate din ziduri de caramida uscata la soare. In romania a aparut prima coliba impletita din nuiele(suprateran) acoperita cu pamant ars la soare. Locuintele lacustre (deasupra apelor, la mal , pepiloni de lemn). In epoca metalelor au aparut primele unelte , arme. Epoca fierului : prima inventie roata olarului Epoca bronzului 1100 – 1000 i.e.n. Organizarea de catre om a spatiului nu are alt scop decat sa permita rezolvarea unor functiuni carora mediul natural nu le ofera conditii corespunzatoare de desfasurare. Forma cea mai generala si mai cuprinzatoare de organizare a spatiului, urmarind rezolvarea echilibrata si armonioasa a functiunilor complexe se numeste arhitectura. Produsul activitatii de organizare a spatiului poate fi: Un obiect (design forma de proiectare) O cladire (arhitectura) Grupari de cladiri (urbanism; retea de locuitori proiectata in amanunt) Sisteme de localitati (sistematizarea teritoriala) Pt proect de arhitectura: 1) certificatul de urbanism – descrie conditiile necesare obtinerii autorizatiiei de construire - teren intravilan : - obtine avize - studiile legate de natura terenurilor (geotehnica, cadastru) - PAC proiect autorizatii constructii - proiect arhitectura - proect rezistenta toate se verifica - proect instalatie - PAD proiect autorizatie demolare - teren extravilan – nu se poate construii. Din extravilan sa intre in intravilan trebuie intocmit plan urbanismic zonal Fiecare loc trebuie sa aibe : plan urmanistic general , plan urmanistic zonal(regim de inaltime, POT suprafata construita/ suprafata teren X 100 = %, CUT suprafata desfasurata / suprafata terenului = 1), plan urmanistic de detaliu (parcela, detaliu). Suprafata construita = amprenta la sol Suprafata desfasurata = suma suprafetelor tuturor nivelelor cladirii Principalul efort a arhitecturii este indreptat spre desfasurarea practica a procesului de organizare a spatiului

cele mai rare programe se numesc programe unicat Functiunea .depozitarea Functiuni constructive . a cadrului arhitectural .in arhitectura prin program se intelege un grup bine definit de functiuni.intr-o legatura organica pt a caror rezolvare este conceputa o cladire.regulamente.repausul. dintre specie si habitat se numeste ecologie.programe comerciale sau culturale . Stiinta care se ocupa cu studiul relatiei dintre individ si mediu . .atributul de baza al arhitecturii este economia .statul este principalul beneficiar cat si investitor .igiena.sederea.cu o mare repetabilitate se numesc programe de masa(locuintele) .cerintelor de ordin material. al grupului sau al societatii .functuinea reprezinta de regula satisfacere constienta.de viata si activitatea individuala si sociala: circulatia.aflate intre ele .stationarea. Curs II Arhitectura si societate -arhitectura ca disciplina este suma cunostintelor de specialitate dobandite de societate si transmise de-a lungul veacurilor de la o generatie la alta .el comanda .deliberata a anumitor cerinte naturale sau sociale la nivelul individului.standarte .institutiile care exercita conducerea societatii precizeaza cum sa se contruiasca .exemple de programe: locuinta unifamiliara.cele mai frecvente.cerintelor de ordin spiritual .prepararea si consumul hranei.functiuni materiale pot fi utilitare sau constructive .proiectarea privita ca si comanda sociala necesita fonduri si mentine si un echilibru politic .in principiu exista program de masa si program unicat .somnul.Habitatul : reprezinta totalitatea spatiului organizat suprapus cadrului natural Pt o portiune limitata a habitatului uman raportul dintre spatiul natural si spatiul arhitectural este determinat de nivelul de dezvoltare social istorica a grupului sau colectivitatii care o locueste.scoala.normative.legate nemijlocit de existenta umana.exploatarea obiectivului respectiv .primar .cadrul arhitectural este un ansamblu constituit intr-o considerabila perioada de timp prin compunerea sau remodelarea a tot ceea ce au construit inaintasii cat si contemporanii .corespund cerintelor de ordin material.elaboreaza documente. Pt omul din societatea contemporara habitatul este predominant arhitectural.ele nu vizeaza decat indirect existenta umana .corespund cerintelor de ordin material legate de existenta fizica a spatiului organizat.in arhitectura .functiunile complexe sunt alcatuite din functiuni simple care se descompun in functiuni elementare functiuni elementare corespunzand .modalitatea cea mai importanta prin care societatea isi exercita infuenta asupra arhitecturii este comanda sociala .executia cat si intretinere .obtinerea unei eficiente economice ridicate este posibila in conditiile unei viziuni largi care sa cuprinda atat proiectarea.locuinta colectiva.adapostirea.functiuni spirituale pot fi expresive sau informationale Functiuni utilitare .

.ele sunt proprii spatiul. Ex – un teatru: cand se realizeaza un obiect anume. care constituie de fapt exprimarea datelor de program.rezistenta la actiunile agentilor distructivi. .emotionale care sa favorizeze procesele intelectuale legate de munca. in primul rand se stabileste amplansamentul. grupuri de functiuni de tipuri diferite. .destindere. colectivitate). constructive si informationale . selectarea. adica asigura existenta pt om a spatiului organizat.sunt socotite functiuni prime .atractia.acest tip de functiune include : durabilitatea. poate capata si o schema grafica numita schema functionala.instruire.este vorba de declansarea unei stari sufletesti. . comoda a cadrului arhitectural . conditiile impuse de tehnologia de executie si a intretinerii Functiuni expresive .Gradul de complexitate a unei unitati functionale este determinat de : 1.stabilitatea.comunicarea. ele asigura perceperea si insusirea corecta. Functiuni utilitare . in cazul particular considerat. dimensiunea grupului social caruia se adreseaza (familie . Aceasta este o diagrama care prezinta schematic subdiviziunile unitati functionale. explicarea.Programele de arhitectura cuprind prezentarea generala a unei unitati functionale a functiunilor generale. . respectiv legaturile reciproce dintre acestea. 2. dupa natura functiunilor pe care o alcatuiesc .-i in mod curent o asemenea activitate functionala poarta numele de program.respingerea. . de care se leaga nemijlocit celelalte doua tipuri .viata spirituala a fiecarui individ Functiune informationale .inaltarea. grupuri de functiuni de acelas tip sau cu functiuni complexe .cultivare.. individ. Ex – o piesa de mobilier .Compunerea functiunii arhitecturale se realizeaza dupa anumite reguli iar rezultatul acestei compuneri formeaza o unitate functionale.corespund cerintelor de ordin spiritual . fundamentale intrucat corespund cerintelor de baza a existentei umane . Ex orientarea dirijarea.corespund cerintelor de ordin spiritual a rezistentelor umane.ui arhitectural si reprezinta unul din temeiurile deosebirii acestuia de spatiul natural:izolarea. indentificarea . se formuleaza o tema de proiectare. o casa. aceste tipuri de fictiune se adreseaza ratiunii.in arhitectura se opereaza de obicei cu functiuni compuse .echilibrul.interiorizarea.fizici. dar ca si cele constructive nu sunt legate nemijlocit de existenta umana. acestea pot fi denumite functiuni secundare condintionand existenta spatiului organizat.chimici sau biologici.un program sau o tema de proiectare .dominarea. Desen de facut O schema functionala minutios intocmita poate constituii primul pas pt un proiect reusit.

Prin spatiu se intelege o reprezentare spatiala.sectiuni.Primul se refera la faptul ca in arhitectura organizarea spatiului este un proces constient pe cand in natura este un proces spontan iar al doilea se fixeaza spre o deosebire adica sptiul arhitectural raspunde si unor functiuni spirituale ceea ce nu e cazul in natura . .Oricare realizare este precedata de un proiect orice obiect arhitectural este conceput mai intai in mintea arhitectului si apoi reprezentat grafic prin proiect sau macheta. forma se autonomizeaza ca purtatoare a functiunilor spirituale iar unitatea functiune-structura din natura captata in arhitectura unitatea dintre functiune-structura.este disciplina de sinteza care urmareste organizarea spatiului in armonie si echilibru.Intre structura si forma spatiului exista o stransa legatura care reflecta legatura intre elementele materiale si elementele spirituale ale functiuni.poate fi privita ca ansamblu de elemente spatiale cu functiuni utilitare sau ca o alcaturie de elemente constructive .La fiecare proiect sta o tema de proiectare .perspective.tot schematica a principalelor subdiviziuni ale schemei functionale de forme si diviziuni aproximativ compuse astfel incat sa permita legatura functionala impusa de tema .o entitate a spatiului corespunde unei grupari functionale .Unitatea dintre functiuni si spatiu se intelneste si in natura sunt insa 2 aspecte care deosebesc spatiul arhitectural de cel natural .organizarea spatiului este un proces constient prin care spatiul fizic natural este facut apt sa gazduiasca desfasurarea anumitor unitati functionale.detalii .In realitate nu exista spatiu sau functiuni in forma pura . . .orice sistem constructiv este caracterizat in primul rand prin modul in care se asigura suspendarea elementelor de acoperire a spatiului .intregul proces fiind coordonat de arhitecti pana la solutia definitiva Structura .pt a intelege alcaturiea elementelor constructive este necesar sa se precizeze ca functiunea lor principala este sa delimiteze portiuni date ale spatiului .fatade.problema cea mai importanta este legata de acoperire .in arhitectura s-au consacrat 2 solutii clasice: a.ea constituie latura materiala a cadrului arhitecural . .totalitatea elementelor functionale de ordin material determina structura spatiului.este corespondentul spatial al elementelor materiale ale functiunii .acest dublu caracter reflecta existenta a 2 tipuri de elemente materiale .orice tip de structura.In consecinta in arhitectura .forma .Urmatorul pas este elaborarea spatiului de arhitectura .Spatiul organizat reprezinta o unitate a functiunii cu spatiul Arhitectura . este disciplina prin care se realizeaza unitatea functiunii structurii si formei in procesul de organizare a spatiului.Curs III Spatiul organizat .Elaborarea planselor de arhitectura se face in paralel cu calculul rezistentei si cu proiectele de instalatii. . . celor 4 tipuri de elemente functionale. prima utilizeaza elementele de acoperire orizontale sprijinite pe suporturi verticale si anume: sistemul trilitic(genereaza k elemente .Studiul spatiului ii permie arhitectului sa ajunga la valoarea optima pe care o reprezinta prin planuri.Totalitatea elementelor spirituale determina forma spatiului organizat. .

de acoperire a spatiului planseul rezemat fie pe stalpi si grinzi. a doua solutie utilizeaza elemente curbe: arcul care genereaza ca sisteme de acoperire a spatiului. cupola sferica Desen Pt fiecare material sa indentificat cel mai potrivit sistem constructiv fiecare material impunand anumite limite pt lungimea grinzilor -functiunea este cea care determina structura . acoperisuri suspendare pe cabluri Desen Betonul si betonul armat : folosit la structuri moderne.tot asa cum elementele utilitare sunt cele care dicteaza elaborarea elementelor constructive . parabolidul hiperbolic . omul a utilizat diferite materiale de constructii Lemnul = rezista la solicitarii in lungul fibrei Otelul – folosit in diverse constructii cu schelete metalice .fie pe ziduri b. structuri moderne tridimensionale . bolta cilindrica.materialele si sistemele constructive adoptate impun anumite corecti asupra partiului de arihitectura .bolta si cupola Curs IV Desene Desene din aceste prototipuri deriva toate celelalte sisteme constructive. grinzi cu zabrele. Pt a alcatuii sisteme constructive de care era nevoie pt organizarea spatiului. cupola geodezica.proiectarea partiului se face in stransa legatura cu anumita structura constructiva .

Tipizarea conduce la executia obiectului fie la fata locului fie intro fabrica in conditii optime (acestea din urma se numesc elemente prefabricate) . sau subansambluri (panouri de fatada sau cladiri intregi) . .Curs V Influenta sistemului constructiv asupra partiului se poate reprezenta in plan printro trama .Este firesc atunci cand apare retabilitatea acel element sa fie proiectat o singura data se elaboreaza un proiect unic dupa care se executa intreaga serie .In arhitectura repetarea excesiva chiar justificata din punct de vedere constructiv produce efectul de uniformitate.Pt a preveni monotonia este indicat ca elementele de serie sa se indrepte asupra elementelor relativ singure. de monotonie care este cu atat mai suparator cu cat elementul care se repeta este mai complex . .repetarea este o trasatura generala a elementelor constructive fie ca determina repetarea unor functiuni utilitare. de dimensiuni mai mici care sa asigure o gama larga iar prin asamblarea lor sa permita realizarea de cladiri care sa nu aiba infatisare identica . trama capata un aspect ordonat si omogen .repetarea incepe cu elemente foarte simple Ex – caramida si se extinde pana la repetarea unor edifici intregi (blocurile de locuinte).Pt obtinerea unui cadru arhitectural expresiv este necesara si cunoasterea legilor care actioneaza in domeniul formei arhitecturale Forma este corespondentul spatial al elementelor spirituale ale functiunii in acelasi timp constituie modalitatea specifica de percepere de catre om a structurii arhitecturale particularitatea functiunii spirituale a arhitecturii consta in fpatul ca ea duce la constituirea formei prin intermediul structurii a carei determinare functionala fundamentala este de ordin material expresivitatea arhitecturala se realizeaza prin elementele abstracte ale formei .Pot fi standardizate elemente simple: stalp grinda.Atunci cand tipizarea este insotita si de norme prin care se reglementeaza si conditiile de calitate ale mediului aceste norme sunt incluse intrun standard operatiunea numinduse standardizarea . adica printro retea alcatuita din elementele constructive de baza: axele zidurilor portante si grinzile principale la un sistem constructiv din zidarii de caramida si planseu din beton armat . fie ca decurge din cerinta sistemelor constructive de a fi cat mai rationale .dar acestea nu sunt decat imagini ale suportului material aceasta particularitate are 2 consecinte importante in sfera unitatii dintre functiune si spatiu: elementele expresive si informationale care alcatuiesc functiunea spirituala sunt . fereastra.Proiectarea unica se numeste tipizare .Aceasta repetabilitate a edificiilor conduce la existenta programelor de masa avand ca model productia industriala de serie . desen traviile si deschiderile pun in evidenta repetabilitatea caracteristica unui sistem rational.pt fiecare sistem exista dimensiuni optime : distantele dintre axe corespunzand acestor dimensiuni optime .

luate in considerare la elaborarea structurii si elementele utilitare si constructive care alcatuiesc functiunea constructiva au si ele o componenta in domeniul formei .Imaginea arhitecturala .s-a aratat ca forma arhitecturala este reflectare a structurii.principala deosebire intre arta si arhitectura este ca: obiectul arhitecturii raspunde unor functiuni utilitare pe cand obiectul artei .mesajul arhitectural cuprinde elemente de continut.el are elemente expresive si informationale .finalitatea formei arhitecturale este data de realizarea laturii expresive a mesajului.reprezentarea cea mai elocventa este cea vizuala .reprezentarea vizuala este un ansamblu tridimensional de spatii interiare si exterioare.particularitatile cele mai importante ale esteticii arhitecturale sunt datorate diferentelor intre arhitectura si arta .el reflecta dubla natura expresiva si informationala .reflectarea unui obiect de arhitectura are constiinta celui care intra in contact cu el poarta numele de imagine arhitecurala .raportul functiune spatiu nu este paralel : functiunea materiala nu duce singura la structura si functiunea spirituala duce la forma si este pe diagonala elemente material -> forma elemente spirituale -> structuri .in estetica arhitecturala a categoriei de continut-forma se refera numai la raportul dintre latura spirituala a functiunii si forma arhitecturala .Continut si forma .estetica arhitecturala considera continutul ca fiind alcatuit din functine si structura iar intre functiune si structura si forma arhitecturala exista raporturi estetice ca de la continut la forma 2.deci limbajul arhitectural are efecte motorii.limbajul arhitectural recurge la elementele formei .forma constituie modalitatea de percepere de catre om a structurii .studiul formei arhitecturale.aceasta modalitate solicitand simultan toate simturile si ratiunea si latura emotionala .aceasta fiind conditionata de transmiterea informatiei cuprinsa in mesaj .dar fiindca spatiul este domeniul de existenta al arhitecturii.Mesaj si limbaj .categoriile filozofice de continut-forma corespund in arhitectura cu functiunea si spatiu .intelegerea si folosirea lui de catre om .insa campul lui de actiune este in special cel vizual 3.expresia reuneste totalitatea elementelor formei care mijlocesc declansarea anumitor stari sufletesti .informatia cuprinde acele elemente ale formei care permit insusirea corecta a cadrului arhitectural.in prezent insa este o disciplina de sinteza care include si latura artistica .deci fiecare element are atat valori expresive cat si informationale . modificabile in timp .in antichitate arhitectura era una dintre cele 7 arte. aceasta exprima un continut structural care este determinat de latura materiala a functiunii .existenta elementelor utilitare ale functiunii este sursa celor mai multe particularitati ale esteticii arhitecturale Curs 6 Categoriile esteticii arhitecturale 1.a fenomenelor care se manifesta in acest domeniu si a legilor care le guverneaza constituie obiectul esteticii arhitecurale .

unitatea dintre traditie si inovatie nu este lipsita de contradictii . si forma . unitatea dintre functiune . folosirea vulgarizatoare a termenului de traditie.pt evitarea monotoniei uniformitatea trebuie localizata la nivelul unor parti cat mai simple elementare 9.adica de a da nastere unei calitati noi se nuemste unitate . in realitate fiind strans legat 8. al diversitatii este uniformitatea.specificul emotii estetice il constituie faptul ca se leaga de o apreciere raportata la os cara de valori . definind tot ceea ce este vechi si perimat.aceasta realizandu-se prin intermediul imaginii arhitecturale . iar in sensul nobil traditia deseneaza suma valorilor arhitecturale create dea lungul istoriei .Parte si intreg .Unitate si varietate .imaginile controlate se obtin stapanind limbajul si compozitia arhitecturala 4.notiunea de traditie are 2 utilizarii semnificative: 1.nu orice reactie emotionala constituie o emotie estetica .intre unitate si diversitate exista o contradictie in aparenta.ele avand o determinare social-istorica 5. inovatia insa nu se poate dezvolta pe un teren gol si nu se poate lipsi de zestrea istoriei Legile istoriei arhitecturale 1.opusul varietatrii .placutul si neplacutul fiind reactii emotionale sunt subiective .frumosul si uratul sunt categoriile de baza ale esteticii .legatura dintre parti care face posibila existenta lor laolalta sau impreuna determina proprietati care sunt numai ale intregului.un grup de elemente indentice nu pot forma un intreg..uniformitatea este incomparabila cu unitatea .din elemente uniforme nu poate lua nastere un intreg .Frumos si urat . acesta reflecta rutina . traditii si inovatii .partile compun un intreg.unitatea nu poate sa existe decat in conditii de varietate si diversitate .corespunzator structurii complexe pe care el o are detine o structura diferentiata fiin alcatuit din parti .Emotia estetica . a legilor si regurilor verificate fiind pastratoarea personalitatii arhitecturale .in estetica arhitecturala frumosul si uratul sunt categorii sintetice care permit o caracterizare generala de ansamblu a valorilor estetice .proprietatea unui grup de parti de a forma un intreg. personalitate si specific .valorile se formeaza si se dezvolta in decursul existentei sociale. pe aceasta trebuie sa existe elemente diferite fie ca natura fie ca pozitii sau volum .partea cea mai simpla se numeste element .acesta primind noi calitati 7.emotia estetica este o reactie a subiectului care vine in contact cu opera arhitecturala. .un obiect are personalitate atunci cand se deosebeste de celelalte obiecte din clasa de care apartine .finalitatea formei arhitecturale este de a produce emotii estetice .in domeniul formei arhitecturale personalitatea este determinata de 2 laturi: de apartenenta la o anumita clasa si de diferentierea existenta in raport cu componentele clasei respective 10.a implinirii menirii lor 6.in mod obisnuit un obiect de arhitectura nu este omogen sau anost .frumosul este o recunoastere a masurii care exista in lucruri.frumosul si uratul reprezinta o apreciere estetica a concordantei formei arhitecturale cu legile obiective sau cu regulile unanim acceptate care actioneaza in acest domeniu .unitatea presupune existenta intre partile componente ale intregului . uniformitate si monotonie . structura.expresia emotionala a uniformitatii este monoatonia .

desi este in relatie directa cu structura. arhitectura este functionalista intru cat functiunea este cea care determina forma - . in vreme ce expresia arhitecturala raspunde unei functiuni propri de natura spirituala structura determina forma . 7. 5.in realitate solutionarea corecta sub raport utilitar are valoare informationala. 3.interpretarea unilaterala a functiunilor de structura si forma drept latura utilitara .Spatiul organizat de tip arhitectural este un spatiul aflat in unitate cu functiunea continutul determina forma . aceste 3 elemente formeaza un intreg in arhitectura. cele 2 elemente nu pot fi separate independenta relativa a formei . . constructiva si expresiva a arhitecturii a generat decretarea sinceritatii functionale .Forma are o independenta atat fata de structura cat si fata de latura materiala . 4.Forma detine astfel functiuni propri de natura spirituala avand reguli propri de compozitii sinceritatea functionala si sinceritatea structurala . adica exprimarea fidela a utilitatii si a sinceritatii arhitecturale drept legi ale expresivitatii arhitecturale functionalitate si formalism .in cazul arhitecturii categoria de continut poate fi considerata ca fiind alcatuita din functiune si structura rezulta determinarea formei functiunea determina forma . iar forma fiind modalitatea de reflectare in stiinta a structurii . iar prin forma exclusiv latura ei expresiva . 6.prin acesti 2 termeni sunt desemnate de regula abaterile de la legea unitatii intre functiune si forma .aceasta lege trebuie inteleasa in sensul ca structura fiind suportul material al formei .in realitate si in sensul larg .functionalismul absolutizeaza utilitatea drept unica sursa a oricaror valori estetice in arhitectura . forma nu poate fi confundata cu aceasta. formalismul absolutizeaza expresivitatea prin care se subordoneaza total solutiilor utilitare si constructiva fata de expresile unei anumite pretentii arhitecturale . iar forma este la randul ei o reflectare a structurii tot asa cum structura este superbul material al formei .2.in arhitectura exista versiunea ca prin functiune se intelege exclusiv latura utilitara a arhitectura. Unitatea partilor din cadrul intregului se realizeaza prin aceea ca functiunea determina atat structura cat si forma .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful