Romania si Bulgaria au cele mai scazute PIB-uri din UE

Ziarul Financiar 24.06.2008 Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor din Romania s-a situat anul trecut cu 59% sub media Uniunii Europene (UE), depasind doar Bulgaria si situandu-se sub nivelul tarilor candidate la aderare, Croatia si Turcia. Cetatenii bulgari sunt cei mai saraci din blocul comunitar, cu un PIB pe cap de locuitor cu 62% sub media celor 27 de state membre, in timp ce candidatele Croatia si Turcia au inregistrat niveluri cu 44%, respectiv 58% sub UE.

Bulgarii ne-au batut la PIB
9 Septembrie 2006

þÿ

Din 2005, PIB-ul Bulgariei pe cap de locuitor a urcat din nou peste cel al nostru. Economistii cred ca bulgarii vor trai mai bine decit noi cel putin pina in 2010 Romania se va plasa in acest an pe locul 12 din 16 in topul statelor din zona Europa de Est in functie de valoarea Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumparare, dupa Bulgaria, potrivit unui studiu al Economist Intelligence Unit (EIU). PIB-ul pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumparare, va fi in 2006, in Romania, 9.254 dolari, cu 8,6% peste nivelul consemnat in 2005. Valoarea PIB va continua sa creasca in urmatorii ani, ajungind la 10.094 dolari in 2007 si 12.494 in 2010. Potrivit aceluiasi studiu, Bulgaria se va plasa, pina in 2010, inaintea Romaniei in ceea ce priveste acest indicator. In 2006, in cazul Bulgariei, PIB-ul pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumparare va fi de 9.709 dolari (alti analisti il dau chiar la 10.000 de dolari) si va ajunge la 13.323 dolari in 2010. 10 ani de lupta Bulgaria era in 1996 ravasita de criza economica ce ii aducea printre altele inflatii de trei cifre intr-o singura zi. Era cu circa 2.000 de dolari pe cap de locuitor in urma Romaniei. In perioada guvernarii CDR, PIB-ul Romaniei a inceput sa scada vertiginos. In acelasi timp, cel al bulgarilor isi revenea incet, dar sigur. La nivelul anului 2000, Romania si Bulgaria ajungeau la egalitate, cu un PIB de 5.700 - 5.800 de dolari pe cap de locuitor. Dupa aceea, doar in 2004 am reusit sa avem un rezultat mai bun, in urma celei mai mari

cresteri economice inregistrate dupa revolutie, de peste 8% din PIB. Ne va depasi Kazahstanul La orizontul anului 2010, Romania va ocupa locul 13 in topul regional in functie de acest indicator, fiind depasita de Kazahstan. In regiunea Europa de Est, EIU include 16 state - Azerbaidjan, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Kazahstan, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ucraina. In acest an, primul loc va fi ocupat de Slovenia (24.720 dolari), urmata de Cehia (19.887 dolari) si Estonia (18.135 dolari), la polul opus plasindu-se Ucraina (7.283 dolari), Serbia (7.758 dolari) si Azerbaidjan (7.881 dolari).

PIB-ul României şi Ungariei se va accelera
Creşterea economică a României şi Ungariei se va accelera în acest an, spre deosebire de majoritatea statelor care au aderat la UE în 2004 şi 2007, acestea urmând să se confrunte cu o stagnare a avansului sau chiar cu o încetinire a acestuia, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Potrivit raportului, care include date referitoare la statele care au aderat la UE în 2004 şi 2007, cu excepţia Maltei şi Ciprului, creşterea economică va încetini în majoritatea ţărilor analizate, cu precădere în Estonia şi Letonia. "Creşterea ar trebui să cunoască modificări minime în Bulgaria şi Polonia în acest an şi să se accelereze în România şi Ungaria", se arată în raportul periodic "UE 10". Anul trecut, România a înregistrat o creştere economică de 6%, iar pentru acest an estimările analiştilor sunt mai optimiste, de până la 7,5%, pe fondul rezultatelor bune din primul trimestru. În intervalul ianuarie-martie, Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 8,2%, peste prognozele pieţei. "O recoltă agricolă mult mai bună în acest an, comparativ cu 2007, va putea, de asemenea, contribui la accelerarea creşterii în Bulgaria şi ar trebui să aibă efecte similare în România", se spune în raport. În acelaşi timp, avansul economic ar putea încetini în Cehia, Slovacia şi Slovenia, în principal pe fondul diminuării exporturilor şi a limitării consumului privat. Analiştii instituţiei internaţionale notează că o temperare a creşterii din regiune este binevenită, ca urmare a dezechilibrelor înregistrate în mai multe state care se confruntă cu niveluri înalte ale deficitului de cont curent, ale datoriei publice, precum şi cu presiuni inflaţioniste. Economiştii sunt de părere că preţurile ridicate ale alimentelor şi energiei, alături de creşterea accizelor în anumite ţări şi de cererea explozivă în altele, au contribuit la

accelerarea inflaţiei la începutul acestui an. Astfel, unele state au înregistrat, în luna aprilie, niveluri duble ale inflaţiei, comparativ cu perioada similară din 2007. Creşterea numărului de angajaţi, precum şi migraţia au contribuit la intensificarea presiunilor salariale şi, în consecinţă, a celor inflaţioniste. Avansul costurilor cu forţa de muncă a fost ridicat în România, Bulgaria şi ţările baltice, ţări care au experimentat unele dintre cele mai accelerate inflaţii din regiune, consideră analiştii. Referindu-se la bugetul ţărilor analizate, analiştii notează că poziţiile fiscale ale României, Bulgariei, Cehiei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei s-au îmbunătăţit în acest an, pe fondul creşterii veniturilor şi limitării cheltuielilor. Pentru acest an, analiştii anticipează consolidări fiscale modeste în majoritatea statelor analizate, în linie cu obiectivele acestor ţări. Pentru România,Cehia şi Bulgaria, analiştii anticipează schimbări minore. Banca Mondială aminteşte că deficitul de cont curent s-a adâncit în România şi Lituania în acest an, însă ritmul este considerat "modest", în timp ce în Ungaria şi Slovacia au fost înregistrate îmbunătăţiri ale indicatorului. Referindu-se la influenţa crizei financiare globale asupra economiilor statelor vizate, analiştii consideră că efectele au fost limitate până în prezent. Acţionarii majoritari ai băncilor prezente în cele zece state nu s-au confruntat cu pierderi importante, însă multe instituţii de credit au început deja să impună condiţii mai restrictive de acordare a creditelor. Efectele turbulenţelor au depins de gradul de dependenţă al finanţărilor naţionale de fondurile internaţionale, iar cel mai înalt grad de dependenţă este înregistrat de statele baltice. În acelaşi timp, şi România şi Ungaria se confruntă cu un nivel ridicat de dependenţă faţă de finanţările externe.

Romania si Bulgaria vor atinge 75% din PIB-ul UE in 15 ani
1 Iunie 2007

Cele doua tari au nevoie de mai mult de 15 ani pentru a atinge 75 la suta din nivelul mediu al Produsului Intern Brut al Uniunii Europene cu 27 de state membre, potrivit celui de-al patrulea raport cu privire la coeziunea economica si sociala, publicat de Comisia Europeana

Documentul, prezentat intr-o conferinta de presa de comisarul european pentru politici regionale, Danuta Hubner, se bazeaza pe nivelul actual de crestere economica si explica situatia semnalata prin faptul ca cele doua tari, dar si Polonia, au pornit de la un nivel foarte scazut al PIB pe cap de locuitor. In ceea ce priveste coeziunea sociala, raportul releva ca, in 2005, rata de ocupare a fortei de munca la nivelul regiunilor cu un nivel scazut de dezvoltare continua sa fie cu 11 puncte procentuale mai mica fata de celelalte regiuni ale UE. In perioada 2000-2005, unele tari membre au cunoscut o crestere considerabila si constanta a ratei de ocupare a fortei de munca, in vreme ce altele, cum ar fi Romania si Polonia, au inregistrat un declin in majoritatea regiunilor, care in unele cazuri a depasit doua puncte procentuale. Documentul ofera o evaluare a impactului pe care l-au avut finantarile acordate regiunilor din UE si invita la o dezbatere pe marginea urmatorului ciclu al politicii europene de coeziune. Politica de coeziune a avut unele rezultate concrete si pozitive in ceea ce priveste dezvoltarea regiunilor, insa, in anii viitori, ea se va confrunta cu alte probleme, se arata in raport. Acesta contine o analiza detaliata a situatiei economice, sociale si teritoriale a celor 268 de regiuni europene, din punctul de vedere al nivelului produsului intern brut, productivitatii si ratei de ocupare a fortei de munca. Politica de coeziune contribuie totodata la combaterea saraciei, asigurand anual cofinantarea necesara pentru formarea profesionala a 9 milioane de cetateni europeni, dintre care peste jumatate sunt femei.

Romania si Bulgaria, cele mai sarace tari din Uniunea Europeana
3 Ianuarie 2007 00:00:00 Integrarea in Uniunea Europeana a plasat Romania si Bulgaria in fruntea clasamentului saraciei la nivel european. Primul criteriu de clasificare este nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, care in cele doua tari reprezinta doar 34% din n Integrarea in Uniunea Europeana a plasat Romania si Bulgaria in fruntea clasamentului saraciei la nivel european. Primul criteriu de clasificare este nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, care in cele doua tari reprezinta doar 34% din nivelul mediu european. Totodata, Romania si Bulgaria stau cel mai prost din UE la capitolele privind somajul, mortalitatea, fertilitatea si numarul absolventilor de studii superioare. Pe de alta parte, presa internationala a comentat pe larg despre integrarea celor doua tari, dar si despre saracia cu care se confrunta acestea. De asemenea, cotidianul „The Sun“ titreaza ca Marea Britanie se teme de un „influx de lucratori ilegali“ si isi anunta cititorii ca primul grup de romani a ajuns in Regatul Unit la doar cateva ore dupa aderarea tarii lor la UE.

Aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana va aduce o serie de provocari celor doua state, avand in vedere marile decalaje economice si de nivel de trai intre noii membri ai blocului comunitar si statele occidentale. Astfel, conform statisticilor, Romania si Bulgaria sunt cele mai sarace tari din UE. De exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor inregistrat de Romania anul trecut reprezinta doar 34% din media Uniunii, potrivit Biroului de statistica al UE, Eurostat. In valori absolute, PIB pe cap de locuitor a fost anul trecut de 3.657 euro in Romania si de 2.727 euro in Bulgaria, in timp ce media UE era de 23.402 euro. Una dintre diferentele dintre Romania, Bulgaria si statele UE este contributia agriculturii la formarea PIB. Astfel, agricultura are o pondere in PIB de 10,1% in Romania si de 9,3% in Bulgaria, in timp ce media in UE este de doar 1,9%. Pe de alta parte, speranta de viata a romanilor este inferioara atat mediei europene, cat si nivelului din Bulgaria. Astfel, in Romania, aceasta este de 68,2 ani pentru barbati, sub nivelul din Bulgaria, de 69 de ani, si din UE, de 75,8 ani. Pentru femei, speranta este de 75,4 ani in Romania si de 81,9 ani in UE. Nici in ceea ce priveste rata fertilitatii, Romania nu depaseste UE.

Fitch ar putea coborî ratingul Bulgariei la nivelul României
05 mar 2010, 15:08 |

Bulgaria riscă retrogradarea din cauza datoriei externe, care depăşeşte PIB-ul şi ameninţă stabilitatea financiară.
Bulgaria, ţara cu cel mai mic deficit bugetar din UE, riscă să fie retrogradată de pe ultima treaptă de investment grade, ajungând la un rating identic cu cel al României (BB+), primul din categoria "junk", în contextul în care datoria externă depăşeşte PIB-ul şi ameninţă stabilitatea financiară, scrie Newsin. "Poziţia fiscală este una puternică. Cu toate acestea, (Bulgaria, n.r.) se confruntă cu riscuri din sectorul privat, ce înregistrează un nivel ridical al datoriilor externe, ceea ce face ca ţara să fie într-o poziţie financiară vulnerabilă", a declarat Edward Parker, analist Fitch, citat de Bloomberg. Fitch evaluează datoriile în valută ale Bulgariei cu un rating 'BBB-', ultima treaptă cu recomandare de investiţii, şi a menţinut perspectiva negativă a ratingului din luna aprilie. Datoria externă a Bulgariei a atins la sfârşitul anului trecut 37,6 miliarde euro, sau 111% din produsul intern brut (PIB). Statul s-ar putea confrunta cu presiuni asupra contului curent şi asupra cursului valutar, fixat la euro, a apreciat Parker. Bulgaria se confruntă cu riscuri de coborâre a ratingului, pentru că "deficitul de cont curent este în continuare substanţial şi este încă neclar cum va fi finanţat şi ce efect va

avea asupra creşterii", a subliniat analistul. Contul curent, care înregistra excedent în al treilea trimestru al anului trecut, a trecut la un deficit de 327 milioane euro în decembrie, cel mai mare deficit din luna mai, potrivit datelor băncii centrale. Deficitul de cont curent a fost de 8,6% din PIB în 2009, potrivit estimărilor făcute de guvern. "Comentariile Fitch sunt destul de agresive şi în mod clar negative. Nivelul ridicat al datoriilor externe raportate la PIB şi cursul valutar fixat la euro sunt elemente negative. Marele avantaj este că finanţele publice sunt în stare foarte bună", a comentat Tim Ash, analist în cadrul Royal Bank of Scotland. O mare parte din datoria externă a Bulgariei provine din sistemul financiar. Sistemul bancar avea anul trecut datorii de 8,4 miliarde euro, circa un sfert din PIB, iar datoriile sectorului privat au fost de 12,08 miliarde euro, sau 37,6% din PIB, potrivit datelor băncii centrale. Dintre ţările Uniunii Europene, numai România şi Letonia au fost retrogradate la categoria "junk", ambele ţări bazându-se pe ajutoare de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de la Uniunea Europeană pentru a acoperi nevoia de finanţare. Bulgaria nu a apelat la susţinere din partea instituţiilor internaţionale.

STUDIU: Romania si Bulgaria sunt cele mai expuse tari din Europa de Sud-Est la criza din Grecia
Criza din Grecia ar putea submina investitiile in Europa de Sud-Est, adaugand o noua piedica in calea redresarii economice, potrivit unei analize Reuters, care noteaza ca Romania si Bulgaria sunt cele mai expuse state din regiune, in conditiile in care bancile elene isi consolideaza finantele. Grecia a fost un investitor major in regiune - se afla pe locul al doilea in Serbia -, de la caderea comunismului in 1989, iar operatiunile bancilor elene in Europa de Sud-Est sunt concentrate in Romania si Bulgaria. Problemele financiare ale statului elen au avut pana in prezent un impact limitat in statele din jur, iar amploarea posibilei influente negative este neclara. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a avertizat saptamana trecuta in privinta unui posibil impact asupra sectoarelor bancare si economiilor din regiune, iar analistii s-au exprimat intr-un mod asemanator. Companiile elene nu vor investi masiv pe pietele lor tinta, iar simpla proximitate cu un stat aflat in criza ar putea reprezenta o problema pentru investitori.

"Riscul este foarte real. Nu vor avea loc, probabil, retrageri ale plasamentelor en-gros din Romania si Bulgaria, dar in mod sigur fluxurile de investitii nu vor creste", a declarat Neil Shearing, analist la compania Capital Economics. Bancile din Grecia au operatiuni de mai mica amploare in state emergente din nord-vestul regiunii, precum Polonia, Ungaria si Cehia. Cresterea cu 50% a operatiunilor de creditare a ajutat la dublarea economiei romanesti in perioada 2004-2008 si un trend asemanator a stimulat si PIB-ul Bulgariei, dar ritmul de crestere a coborat aproape de zero in ambele tari, iar situatia nu se va imbunatati in curand, se arata in articol. Pentru redresare, este nevoie de investitii straine, dar, de cand agentiile de rating au retrogradat calificativele Greciei, este improbabil ca bancile sa isi extinda portofoliile de credite in strainatate. In Romania, doua dintre primele zece mari banci sunt din Grecia (nr Alpha Bank si EFG Bank prin Bancpost) si reprezinta 15% din activele bancare totala din tara, potrivit analizei. In Bulgaria, patru institutii elene sunt in topul primelor zece institutii financiare si detin 30% din activele bancare totale, iar guvernatorul bancii centrale a intervenit pentru a tempera ingrijorarea Guvernului privind o posibila criza de lichiditati. In Serbia, bancile elene detin peste 15% din activele totale, iar surse bancare au spus ca autoritatile urmaresc cu atentia situatia din Grecia. Problemele din Grecia sunt prea recente pentru a se reflecta deja in datele statistice, iar unele banci austriece precum Erste au sugerat ca pot acoperi deficitul provocat de scaderea operatiunilor de imprumut ale institutiilor elene sau ale altor creditori afectati de criza. Datele din 2009 arata insa ca incercarea Erste de a-si majora cota pe piata din Romania, unde este, prin BCR, cea mai mare institutie straina de credit din tara, a majorat numai marginal portofoliul de imprumuturi, la 11,2 miliarde euro, de la 10,9 miliarde euro in 2008. Incertitudinile se reflecta in ratingurile analistilor acordate bancilor din Grecia. Astfel, Goldman Sachs recomanda vanzarea actiunilor Bank of Piraeus si National Bank of Greece. Alte banci elene cu operatiuni in Europa de Sud-est sunt Alpha Bank, EFG Eurobank si Emporiki. Toate bancile mentionate au activitati in Romania.

O alta problema o reprezinta investitiile straine in general. In Romania, investitiile straine au scazut aproape la jumatate in 2009, la 4,9 miliarde euro, de la 9,5 miliarde euro in anul precedent. Grecia s-a plasat, la sfarsitul lui 2008, pe pozitia a sasea in privinta investitiilor straine directe in Romania, cu o pondere de 6,5%. Investitiile Greciei in Bulgaria s-au contractat anul trecut la numai 48,5 milioane euro, respectiv circa 2% din totalul investitiilor straine directe in aceasta tara, de la circa 7% (400 milioane euro) in 2008. In Serbia, investitiile straine directe s-au redus cu 60-70%, la 1,5 miliarde euro, dar cele provenite din Grecia au stagnat anul trecut la 46 milioane euro. Pe langa problemele proprii ale regiunii, spre exemplu Romania si Ungaria au recurs la programe de finantare din partea FMI pentru a evita accentuarea recesiunii, se adauga simpla proximitate fata de Grecia. "Problemele Greciei si situatia din Romania trimit semnale de ingrijorare. Acestea afecteaza interesul investitorilor si capacitatea de a atrage capital", a declarat Kiril Avramov, analist la institutul Political Capital din Sofia. Pentru Romania este anticipata o crestere economica de 1,3% in 2010, iar pentru Bulgaria de numai 0,2%-0,3%. Capital Economics are prognoze mai pesimiste, estimand stagnarea PIB-ului in Romania si o contractie de 1,5% in Bulgaria, in acest an. O astfel de evolutie ar putea determina investitorii sa isi orienteze plasamentele in tari mai stabile precum Polonia, singurul stat din UE care a evitat recesiunea in 2009, sau cele cu expunere limitata la Grecia, cum este Cehia. Tarile din Europa Centrala sunt mai putin expuse la problemele Greciei, intrucat impactul este indirect, si, din acest punct de vedere, toate aceste state sunt mai sigure decat Romania si Bulgaria, considera Miroslav Plojhar, analist la JP Morgan. SURSA: Mediafax

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful