Migratia internationala a fortei de munca trebuie este buna ori rea?

Ce este mai bine : o familie întregita dar caracterizata de certuri continue din cauza lipsei banilor sau o familie temporar despartita, dar care crede ca visele mai pot deveni realitate? Ca orice dilema, se nasc mai multe întrebari : Ce ma bucura mai tare satisfactia de a avea ceva mai multi bani în portofel si de a duce un trai mai bun sau satisfactia de a avea niste copii, respectiv parinti, în adevaratul sens al cuvântului, pentru care cuvântul parinte sau copil contine si notiunea de afectiune reciproca. Prefer sa ma bucur de privirile invidioase ale oamenilor când conduc o masinuta de fite sau sa ma bucur de un copil care stie cum este sa te poti baza pe sprijinul tatalui sau al mamei într-o situatie dificila, când toti “prietenii” îti ofera eschiva ? Fenomenul migratiei fortei de munca prezinta o serie de aspecte pozitive dar, implicit, si multe negative. Pusa în situatia de o hotarî daca sa opteze pentru o slujba platita “bine” în strainatate, dar fara familie lânga ea, si o slujba platita “prost” acasa, în mintea persoanei apare o serie de dileme. Daca pleaca în strainatate pentru o perioada destul de mare, îi poate oferi copilului si familiei un trai mai bun, cu ceva “rasfaturi”, cu o scoala mai buna, cu o vacanta decenta, va putea pune bazele unei mici afaceri “de familie” care sa le asigure un viitor bun. Dar oare copilul care nu a beneficiat de afectiunea, sfaturile, sprijinul ambilor parinti mai poate deveni un om “adevarat”, care sa înteleaga ce e bine si ce e rau, care sa poata întemeia o familie 24524r179y , sa pretuiasca o carte buna sau viitorul sau se va limita la niste prafuri, sau mai rau.

Daca alege slujba de acasa, îsi obliga copilul sa mearga la o scoala “infecta” din toate punctele de vedere, care îsi desfasoara activitatea în mod formal. Cu mijloacele financiare de care dispune acasa nu poate oferi copilului accesul la un curs bun, la o carte buna, un calcular cu conexiune la internet. si acesta este doar începutul. Sa presupunem ca, dupa multe sacrificii, parintele reuseste sa asigure copilului participarea la o scoala “cum trebuie”. Dar, cum va face fata copilul nike-urilor, adidas-urilor colegilor, telefoanelor tot mai “bengoase” care stiu sa faca lucruri pe care micutul posesor le va descoperi abia peste mai multi anisori? Lucrurile continua. Copilul devine acum adolescent. A crescut cu parintii lânga el, dar acum a venit vremea sa iasa cu colegii la un suc, la o prajitura, scuze, la un Big Mac si cartofi prajiti. Hmmm..., ar vrea sa mearga, dar un obstacol îl loveste frontal, buzunarul. Lucrurile se complica si mai rau. Vrea sa iasa cu o fata, numai ca intervin multe situatii jenante. Fata nu vrea sa fie „scoasa în oras” pe jos sau cu tramvaiul, vrea sa fie admirata dintr-o masinuta, daca decapotabila chiar nu se poate. si nu vrea sa mearga în parc, vrea sa bea un „cico” la mall, în cel mai fericit caz. Dar problemele nu se opresc. Se apropie ziua onomastica sau o alta sarbatoare, si tânarul trebuie sa „se prezinte” cu un cadou. O vorba dintre blocuri spune asa : „ nu dai, nu ai !”. Pai un buchetel de ghiocei, de 1 Martie, nu mai are demult niciun farmec, poate o sticluta de parfum de 30 ml sa îmbunatateasca situatia. si atunci, ce e mai bine pentru copilul sau? Sa creasca alaturi de parinti dar sa aiba parte numai de situatii dificile, sau sa nu aiba parinti câtiva ani, dar sa poata zâmbi „jmechereste” la stop? Oare niste bani pot cumpara bucuria sarbatoririi zilei onomastice împreuna cu parintii, fratii si surorile ori luarea mesei cu ei ?

Realitatea a demonstrat. mult mai eficienta si mai flexibila. ca aceste temeri se sustin în foarte mica masura si. cât si în cea importatoare. însa. oamenii trebuie sa aleaga sa fie sclavi în alte tari în speranta dobândirii unui viitor mai bun. În Uniunea Europeana. Perspectiva extinderii spre Est a Uniunii Europene a generat în vechile state membre o serie de temeri legate de migratia fortei de munca. . Se poate demonstra. migratia fortei de munca a stimulat politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii. în folosul lucratorilor. astfel încât aplicarea lor sa aiba o mai mare eficienta. Libera circulatie a persoanelor – principiu fundamental al Uniunii Europene – nu ar fi posibila daca nu s-ar asigura drepturile de securitate sociala ale lucratorilor migranti si ale familiilor acestora. eventual. dar si la ameliorarea si modernizarea sistemelor de securitate sociala existente si crearea unui sistem comunitar care sa asigure protectia sociala a lucratorilor migranti. libera circulatie a persoanelor este un mijloc de a crea o piata a fortei de munca europeana. cu tot la fel de multe dileme. acest fenomen nu ar necesita masuri speciale privind securitatea sociala la nivel national. ca reglementarile existente trebuie perfectionate în permanenta si adaptate la evolutia migratiei.Din nefericire. La nivelul ansamblului Uniunii Europene. doar din perspectiva interesului national. angajatorilor si statelor membre. Importanta fenomenului migrationist a înregistrat o continua crestere în perioada postbelica. Fenomenul migrationist are implicatii socio-economico-demografice atât în tara exportatoare. însa. Aparent.

ca mijloc de sustinere a cresterii economice. fenomenul migratiei are multiple efecte: economico-financiare. Fenomenul nu a încetat în timp.De fapt. va reprezenta o preocupare deosebita pentru Uniunea Europeana. Este. si pentru noile si viitoarele state membre. efectele migratiei fortei de munca sunt foarte complexe. cât si pentru cetatenia europeana. în special a lucratorilor. prezinta. probabil. care vor fi principalele furnizoare de forta de munca migranta în Uniunea Europeana în urmatorii ani. Cele mai multe . cât si demografic. însa a înregistrat schimbari si a capatat noi forme. Unul din rezultatele pe termen lung ale acestei evolutii ar putea fi aparitia societatilor multiculturale. Libera circulatie a persoanelor. legate atât de aspectul economic. avantaje certe atât pentru vechile state membre ale Uniunii Europene – în principal tari de destinatie pentru lucratorii migranti – cât si pentru noile si viitoarele State Membre. sociale si ocupationale. Migratia a existat de la începuturile omenirii. Din acest motiv. culturale si politice. cel mai important drept al individului în cadrul legislatiei comunitare si un element esential atât pentru Piata Interna. tinzând spre noi concepte ale cetateniei sau statului national. deci. Procesele migratorii se desfasoara simultan si sunt în crestere în multe tari ale lumii. acceptarea lucratorilor sositi din noile state membre. dar si a sistemelor de securitate sociala si regimurilor de pensii. De aceea. este foarte important ca statele candidate si cetatenii acestora sa cunoasca toate consecintele ce decurg din aceasta libertate.

a crescut cererea de mâna de lucru straina necalificata. determinând o crestere economica importanta în tarile europene. în special în agricultura. S-a dezvoltat industria grea. constructii si lucrari publice. la evolutia catre statele bunastarii generale din Europa de Vest. migratia a crescut în special în Germania si Marea Britanie. În ultimii ani s-a înregistrat o crestere a migratiei permanente si a migratiei fortei de munca temporare ca urmare. Totodata. Pentru cetatenii statelor membre ale UE. libera circulatie a lucratorilor a fost unul dintre primele drepturi recunoscute în cadrul comunitar. studentii straini au contribuit la acoperirea . dar si la ameliorarea si modernizarea sistemelor de securitate sociala si. s-au orientat decisiv în aceasta directie. Competitia cu modelul politic socialist din Europa Centrala si de Est a stimulat dezvoltarea de politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii. Spaniei. sanatatii si educatiei. astfel. Pentru cercetatorii din domeniul migratiei a devenit tot mai clar ca acest fenomen trebuie privit ca un element normal si structural al societatii omenesti de-a lungul istoriei. precum si serviciile casnice (cazul Italiei. iar pe de alta parte.dintre tarile dezvoltate au devenit societati diversificate. iar cele care nu au ajuns înca la acest nivel. a intensitatii fazei de expansiune de la sfârsitul anilor `90. manufacturiera. politicile privind recrutarea fortei de munca din strainatate favorizând solutia lucratorilor straini temporari. sectorul constructiilor si activitatile publice. sectoare care necesita forta de munca înalt calificata. Dupa 1989. pe de o parte. Greciei si Portugaliei). Totodata. dezvoltarii tehnologiei informatiei si comunicatiei. multietnice.

Ţarile din Europa Centrala si de Est nu mai sunt doar tari de emigratie. Franta si Spania). ci si de imigratie si tranzit. devenind atractive pentru imigrantii din Orientul extrem. În anii `90 a crescut si ponderea femeilor în rândul migrantilor. Totodata. Ţari precum Marea Britanie. din 1989. migratia ilegala a capatat noi dimensiuni si a devenit mai periculoasa. s-au intensificat discutiile cu privire la efectele migratiei internationale a lucratorilor înalt calificati. În timp ce populatia din Europa Centrala (Republica Ceha. pentru a face fata competitiei globale pentru astfel de lucratori. migratia specialistilor si studentilor din Europa Centrala si de Est catre Europa de Vest s-a remarcat dupa caderea Zidului Berlinului si caderea regimurilor socialiste. Aceasta tendinta se observa în special în Franta. Ungaria si Polonia) migreaza spre tarile Europei de Vest. În Europa. politicile statelor membre privind migratia si angajarea strainilor au sporit masurile represive împotriva traficantilor. Republica Slovaca. Germania si Franta au adoptat masuri pentru facilitarea intrarii persoanelor înalt calificate. Germania. Cererea de lucratori înalt . Suedia. Grecia. în special specialisti IT. Ca urmare a dezvoltarii retelelor de trafic international si cresterii rolului lor în circulatia internationala a fortei de munca. Tendinta de “feminizare” se remarca în toate componentele fluxurilor migratorii. precum Belarus sau Ucraina. Marea Britanie si Italia. angajatorilor sau imigrantilor aflati într-o situatie de ilegalitate. nu doar în cazul reunificarilor familiale. Din a doua jumatate a anilor `90. aceleasi tari devin destinatie pentru migrantii din tarile Europei de Est.necesarului de forta de munca în tarile gazda (Marea Britanie.

sectorul hotelier si catering. capitalul si investitiile directe vor merge spre tarile sarace. De regula. numarul lucratorilor straini a crescut în majoritatea statelor europene dezvoltate. si solutiile pentru a limita efectele negative produse de “exodul creierelor” asupra dezvoltarii statelor de origine. industrie usoara. turism. Statisticile OCDE privind migratia arata ca. o crestere a fluxului invers de specialisti. aceasta supra-reprezentare apare în sectorul secundar. activitati casnice sau diverse servicii. Importul de specialisti înca are loc. inclusiv migratia persoanelor înalt calificate. mai tineri decât restul fortei de munca si sunt distribuiti într-o gama larga de activitati în cadrul economiei: agricultura. ca urmare a reducerii cererii de personal înalt calificat datorita cresterii eficientei economice în tarile dezvoltate. însa. Este de asteptat ca unele state membre sa prefere migratia specialistilor si sa elaboreze reglementari si proceduri care sa o faciliteze. dinspre tarile bogate înspre cele mai putin dezvoltate. chiar daca semnificatia sa este mai scazuta. atragând specialisti din tarile bogate. în acelasi timp.calificati poate fi satisfacuta în foarte mare masura de tarile în curs de dezvoltare. în medie. de exemplu. Franta si tarile din sudul Europei strainii sunt preponderenti în domeniul constructiilor. În Austria. Se poate previziona. constructii si inginerie civila. Belgia. Totodata. beneficiile directe ale “migratiei creierelor” fiind înca foarte apreciate. În Germania si Italia. mai mult de un sfert din forta de munca straina este ocupata în sectorul minier si industrial. Legatura dintre schimbarile demografice si politicile privind migratia. Uniunea Europeana va trebui sa identifice. în ultimii ani. . va reprezenta o problematica importanta în viitorul apropiat. Strainii au o pondere mult mai mare în anumite sectoare decât în totalul fortei de munca. inclusiv informatice. Lucratorii imigranti sunt.

Gradul de ocupare al migrantilor este determinat si de profilele acestora. Cunoasterea limbii tarii gazda contribuie semnificativ la integrarea pe piata muncii si în societate. drepturile si obligatiile acestor persoane si sa asigure accesul la informatii al persoanelor vizate. Uniunea Europeana considera în prezent ca este de dorit o abordare integrata si cuprinzatoare. membru de familie sau lucrator). sex. aptitudini. consolidarii democratiei. reducerii saraciei. în functie de nationalitatea lor. dar si naturii activitatilor desfasurate de straini. Statele membre ale Uniunii Europene se confrunta cu situatii foarte diferite în ceea ce priveste migratia: istoric al migratiei diferit. strainii sunt mult mai vulnerabili fata de somaj decât nationalii. Statele membre trebuie sa stabileasca exact conditiile în care cetatenii altor state pot intra si locui pe teritoriile lor. nivel diferit al dependentei . sunt instrumente cu rol esential în vederea reducerii presiunii migratiei. nationalitate. somajul variaza în functie de vârsta. crearii de locuri de munca si îmbunatatirii situatiei economice generale din tarile implicate în circulatia fortei de munca. în fenomenul migratiei. De asemenea. Politicile externe si programele actuale ale Comunitatii Europene în sprijinul drepturilor omului. Aceste diferente se datoreaza tendintelor economice. precum si mecanismele de control functionale. strainii sunt afectati diferit de somaj. experienta profesionala si durata sederii.În general. pentru o mai buna gestionare a fenomenului migratiei. Aceleasi influente au structura demografica a populatiei straine si momentul când migrantii au ajuns în tara gazda. categorie de migranti (refugiati.

în functie de aptitudini si calificare. Circulatia fortei de munca favorizeaza diseminarea cunostintelor tehnice si a metodelor moderne de lucru între statele afectate de fenomenul migratiei.economice fata de imigratie si. Pe de alta parte. De asemenea. de cele mai multe ori obtinând un salariu mai mare decât în tara de origine. o preocupare diferita fata de tendintele manifestate de migratie în ultima perioada. respectiv nevoia de a-i integra în societate si pe piata muncii pe cei repatriati. Efectele negative ale migratiei pentru statele de origine sunt determinate de pierderea fortei de munca înalt calificate. lucratorii imigranti sunt de multe ori dispusi la compromisuri în ceea ce priveste tipul de activitate pe care urmeaza sa o desfasoare în strainatate raportat la studiile. libera circulatie a persoanelor potenteaza dobândirea unui mod de gândire european. migrarea fortei de munca reducând dezechilibrele de pe piata muncii. apar noi factori de crestere economica: transferul veniturilor migrantilor si calificarile îmbunatatite ale lucratorilor care se întorc. principalul avantaj îl constituie posibilitatea de a-si gasi un loc de munca. Pentru lucratorii migranti. nu în ultimul rând. în Uniunea Europeana. În acelasi timp. precum si asupra abilitatilor necesare pentru practicarea profesiei respective la întoarcerea în tara. dar si de consecintele migratiei ilegale. Întreruperea activitatii specializate are un impact negativ asupra continuitatii profesionale. ceea ce duce la încetinirea cresterii salariilor si la cresterea de capital. în tara de origine rata somajului scade si salariile cresc. Acceptarea unei oferte de angajare din strainatate face incerta evolutia profesionala pe termen mediu si lung. calificarile si aptitudinile dobândite în statul de origine. Mai mult. . în tara de destinatie. rezerva de resurse umane creste. Pe de o parte.

numarul migrantilor prin repatrierea fortata. etc. Exista. acesta nemaiputând beneficia de rezultatul investitiilor în formarea resurselor umane. posibilitatea de a reduce rapid. informal o tolereaza din diverse ratiuni – nevoia de mâna de lucru necalificata sau ieftina. si state care. este fortat sau alege sa migreze în cautarea unui loc de munca. Se contureaza din ce în ce mai clar discrepanta între dreptul suveran al statelor care doresc sa-si protejeze piata muncii interna si drepturile fundamentale ale individului care. reprezentare. plecarea specialistilor poate avea ca efect reducerea dezvoltarii tehnologice. însa.Din aceasta perspectiva. emigrarea personalului calificat si înalt calificat constituie o pierdere si pentru statul de origine. Migratia internationala si problemele pe care le genereaza ocupa un loc din ce în ce mai important pe agendele de lucru ale organizatiilor internationale si ale guvernelor din întreaga lume. conditii de munca. . desi oficial combat migratia ilegala. Acest fapt nu face decât sa încurajeze o serie de practice ilegale si. Pentru tarile de origine. în anumite perioade. totodata. a cresterii economice. scaderea veniturilor si a ocuparii în anumite sectoare. genereaza multiple consecinte negative pentru lucratorii migranti în ceea ce priveste drepturile lor de securitate sociala. din diverse motive.

Deci. Exodul acestora nu a mai putut fi controlat. cultură sau religie. de pildă. statele-naţiuni din Europa nu au dispărut. criteriul de interpretare a acestor date statistice în materie de migraţie este variabil5. în timp ce în Europa Occidentală cea mai mare parte a acestora provin din Africa de Nord. Potrivit datelor disponibile. cu atât mai mult. În viziunea specialiştilor. în cazul în care autorităţile nu reuşeau să le stabilească naţionalitatea. se presupune că este angajat într-un proces de migraţie (emigraţie din ţara de origine şi imigraţie în ţara de destinaţie). deoarece însăşi definiţia imigrantului internaţional variază de la ţară la ţară. Este şi motivul pentru care electoratul suedez a respins propunerea de a fi membru a Uniunii Europene. Actorii migraţiei Despre cel care se îndreaptă către o nouă ţară în căutarea unor oportunităţi mai bune din punct de vedere economic. în special. al numărului total de imigranţi staţionaţi pe teritoriul lor ar fi mai greu de realizat. putem spune că toate măsurile colective de reglementare a problematicii specifice migraţiei şi a refugiaţilor adoptate până până în prezent au un caracter limitat. principale entităţi politice care au capacitatea să determine sau să schimbe. care au ca destinaţie ţările dezvoltate. trebuie specificat că au existat şi o serie de măsuri luate de către guvernele statelor naţionale care „au intrat într-un conflict cu legile. a restricţiilor şi a măsurilor de pază şi securitate luate împotriva încălcărilor de acest gen. rămănând. imigranţii oferă de multe ori posibilitatea efectuării unei munci ieftine de care să beneficieze economia în întregul său. din Europa de Est7. accentul fiind pus pe multiculturalism. în continuare. Este dificil de măsurat gradul de migraţie internaţională în lipsa unor date statistice pertinente. Ţările industrializate încearcă în acest cadru să limiteze imigraţia ce are ca sursă globală Sudul. Turcia şi. mai ales. în număr sporit. în cadrul acestui proces complex al integrării. Incapacitatea statelor de a-şi controla frontierele şi preferinţa unor angajatori de a utiliza munca ieftină a imigranţilor ilegali (datorită costurilor ridicate ale securităţii sociale) denotă limitele autorităţilor de a obţine sprijinul şi cooperarea tuturor angajatorilor sociali4. imigranţii nord-africani au găsit o nouă cale de acces prin zona Insulelor Canare. există o standardizare redusă a statisticilor referitoare la migraţie. statisticile proprii unei ţări în materie de migraţie depind de politica sa pe această linie. În sprijinul acestei decizii. migraţia creează modele complexe de câştigători sau perdanţi. Înseşi noţiunile de „cetăţenie” şi de „identitate naţională” au dobândit o nouă conotaţie1. Ca în orice joc. de structura sa administrativă şi chiar de situaţia sa social-politică şi economică. poate fi dat ca exemplu situaţia celor câtorva zeci de mii de imigranţi şi refugiaţi din nordul Africii. neasimilabili. Fiecare stat poate astfel colecta date despre migraţie în modul său specific şi în diferite scopuri şi îl poate defini după cum consideră de cuviinţă. În acest context. Creşterea numărului de imigranţi. evoluţia relaţiilor internaţionale2. convenţiile şi obligaţiile internaţionale preexistente”3. cuprinzând comunităţi importante de imigranţi non-europeni şi. o dată aflaţi pe teritoriul spaniol. controlul traficului de frontieră şi. În Statele Unite. Ca urmare. din Mexic. ei nu mai puteau fi trimişi înapoi. care încercau să ajungă în zona enclavelor este rezultatul măsurilor luate pe linia limitării accesului diverselor ambarcaţiuni ilegale de imigranţi proveniţi din nordul Africii. După ce autorităţile spaniole au închis acest culoar. Cât priveşte fluxurile mari de imigranţi. contrar profeţiilor unor analişti. implicit. Unii dintre şefii de state europene şi-au exprimat temerea că. În acest context. .Consideraţii preliminare privind migraţia Multe din statele continentului european au dobândit un caracter multietnic. America Centrală şi Zona Caraibelor. care au venit în Maroc în perioada 2004-2006 şi care au reuşit apoi să pătrundă în Spania prin două enclave din zonă. prin politica lor externă. dar şi pe aceea de a concura pentru obţinerea unor locuri de muncă cu cetăţenii săraci ai ţării-gazdă6. asemenea imigranţi sosesc din diverse zone ale lumii şi. În pofida reglementărilor legale de trecere a frontierei. nici un stat nu este obligat să-i primească. găsirea unui mediu profesional superior ori a unor căi de acces mai larg la familie. Ţara de origine nu este obligată să permită părăsirea teritoriului său de către persoanele aflate în această situaţie şi. deoarece. se constată existenţa unui flux masiv ilegal de imigranţi către spaţiul comunitar. o asemenea migraţie este apreciată drept voluntară. Însă. Sub impactul migraţiei (legală/ilegală) autonomia statelor-naţiune a fost redefinită.

Printre aceştia se numără şi rromii. Refugiaţii de război sau cei care şi-au părăsit căminele în urma dezastrelor naturale sunt adăpostiţi în tabere temporar amenajate. până ce aceştia se pot întoarce la casele lor.Deşi este un caz atipic pentru UE. deşi şederea lor ar putea dura foarte mult timp. Aceştia. % 26% 25% 21% 23% 19% 20% 15% 17% 14% 13% TIM Non-Brit. Africa etc11. procesul de emigrare în Marea Britanie a cunoscut o evoluţie interesantă în perioada 1998-2007. aşa cum se poate observa în tabelul de mai jos8. % 50% 48% 50% 52% 52% 53% 57% 52% 52% 50% Non-Brit. La prima vedere. % (thousands) 74% 75% 79% 77% 81% 80% 85% 83% 86% 87% 251 291 321 306 358 361 342 359 400 340 Emigration Brit. Asia de Sud-Est. o povară pentru bugetul comunitar şi un factor de instabilitate16. Migraţia şi politicile de securitate Cele mai grave crize politico-militare de la începutul secolului gravitează în jurul atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite10. trasarea unor noi frontiere sau obţinerea unor poziţii-cheie în noua configuraţie mondială12.000 înregistraţi de autorităţi)15. Şi asta pentru că în rândul celor care au beneficiat de statutul de refugiat s-au numărat şi membrii unor grupări ai crimei organizate17. urmate imediat de intervenţia din Afghanistan şi Irak. Plecând de la această punere în context. . Asia Centrală. Refugiaţilor politici li se poate acorda azil pe teritoriul statului ales9. Enumerăm doar câteva: destabilizează economia ţărilor de destinaţie. Situaţii tensionate există şi în Orientul Apropiat. în cele ce urmează. împreună cu „transfugii” din ţările Asiei şi Africii au devenit. o minoritate etnică. Un exemplu ni-l oferă destrămarea fostei Iugoslavii. % 50% 52% 50% 48% 48% 47% 43% 48% 48% 50% În acest cadru. dorim să evidenţiem. generează ură şi violenţă xenofobă şi rasială13. redistribuirea resurselor. care se răsfrâng indirect şi asupra actorilor care le declanşează. La originea acestora se află lupta pentru putere şi reîmpărţirea sferelor de influenţă între marii actori politici. facilitează acţiunile criminalităţii organizate transfrontaliere şi a terorismului. Normele internaţionale obligă statele să accepte refugiaţii care sosesc la frontierele lor. multe din aceste crize politico-militare. aflată de secole sub semnul sărăciei şi al discriminării sociale. ultimii find consideraţi persoane care caută să scape de ororile războiului. În literatura de specialitate se arată că problemele de mediu şi dezastrele umanitare. Immigration TIM (thousands) 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 391 454 479 479 513 508 586 563 591 577 Brit. „care se ţin lanţ” şi se „intercondiţionează”. destul de repede. de urmările dezastrelor naturale sau de persecuţia politică (fuga de discriminarea cronică poate sau nu constitui motiv de acordare a statutului de refugiat). n-au nici o legătură cu criza economică mondială sau cu cea energetică. generează vulnerabilităţi. Un alt flux de imigranţi care au primit statutul de refugiaţi a fost cel reprezentat de bosniaci şi albanezi. legăturile strânse dintre migraţie şi securitate. este utilă precizarea distincţiei dintre dreptul internaţional şi cutuma între imigranţii şi refugiaţi. care a dat naştere mai multor fluxuri de refugiaţi către ţările vecine14. apărute în urma conflictelor militare. O parte din rromii proveniţi din Bosnia şi Kosovo s-au instalat în Germania (cca ¼ din cei 200. Migraţia unui număr foarte mare de oameni din zonele afectate de război în alte zone non-conflictuale are urmări multiple.

neezitând să profite de lipsurile de natură materială sau spirituală ale diferitelor categorii sociale. simbolice. Au. în condiţiile ascensiunii la putere a unor partide de extremă dreaptă precum şi a sporirii inegalităţilor de pe piaţa muncii32. Multiplicarea mişcărilor islamice şi popularitatea de care se bucură acestea în Europa Occidentală au la bază resentimentele musulmanilor faţă de occidentali. această situaţie este speculată politic. Libera circulaţie face ca riscul utilizării de către terorişti a armelor chimice. principala caracteristică a mediului de securitate rămâne multiplicarea ameninţărilor asimetrice18. Prin intermediul unor mesaje simple ei ştiu să-i manipuleze pe cei care posedă o instrucţie precară. împotriva „reinterpretărilor metaforice. în cadrul societăţilor occidentale. parlamentarul olandez Geert Wilders. eu cred că nici o altă ţară nu ar trebui să se mai alăture Uniunii Europene. Estimările demografice ale populaţiei musulmane care trăieşte în Europa Occidentală avansează cifra de 20 milioane29. Recent. La adăpostul religiei. care împărtăşeşte viziunea religiei promovată de radicalii islamici. Mai departe. Rezultatul a fost contrar aşteptărilor. fundamentaliştii se prezintă în faţa acestora în calitate de apărători ai interpretarii tradiţionale a „scripturilor”. Eu susţin chiar excluderea Romaniei şi a Bulgariei din Uniunea Europeană. fondatorul Partidului pentru libertate. cu sarcini limitate. atrage atenţia că Europa are toate şansele să devină. a fost şi este speculat de cei care ameninţă sistemul de valori democratic19 . deşi nu le lipseşte doza de populism şi de demagogie.În chip firesc. pe fondul unui spor crescut al natalităţii în rândul imigranţilor musulmani şi a marginalizării lor pe piaţa muncii. actele de violenţă comise de terorişti îndreptate împotriva civililor devin „justificabile” în ochii membrilor comunităţilor islamice25. influenţa e una din funcţiile importante ale comunicării27. Recrutându-şi adepţii în cea mai mare parte din clasa de mijloc. Se crede că din rândul clasei de mijloc „se vor ridica membri ai elitei politice şi economice. Tom Hundley. Acest lucru este relevat şi de un sondaj de opinie efectuat în Marea Britanie în rândul musulmanilor în anul 2002. Geert Wilders argumenteză că „Ar trebui să avem o Europă restrânsă. defavorizate sau nu. deoarece ea se naşte şi acţionează în cadrul influenţei sociale. care vor avea un cuvânt de spus în decizia strategică de mâine”31. sociale. Analiştii politici şi militari evidenţiază faptul că respectul cetăţenilor faţă de drepturile şi libertăţile omului. Sentimentul de umilinţă pe care-l trăiesc îi determină pe mulţi musulmani să-şi pună speranţele şi nădejdea în „miracolul credinţei”. Dacă Turcia va intra în Uniunea Europeană. fapt ce le permite să creeze cu uşurinţă stări emoţionale reale sau artificiale. Se vehiculează cifre alarmante: în anul 2020. Prezenţa unui un flux de imigranţi. Concret. principiul protecţiei în faţa legii şi sistemul public de şcolarizare28. În Parlamentul olandez. o provocare la adresa valorilor. nu putem să nu subliniem latura religioasă ori psihologică a acestuia. „o fabrică de transformat indivizi frustraţi în fundamentalişti sau chiar terorişti”24. un bun observator al fenomenului islamic. adepţii aplicării legii islamice (Shari’a) din Franţa. iar pe de alta. Prozelitismul realizat în rândul refugiaţilor de către grupările anarhiste sau teroriste poate genera probleme serioase de securitate ţărilor-gazdă20. o mare forţă de persuasiune asupra comunităţii. partidul meu a votat împotriva ratificarii tratatului care a autorizat aderarea Romaniei şi a Bulgariei”33. Liderii acestor grupări sunt buni psihologi. Un procent de 41% din cei chestionaţi au răspuns că „se simt numai musulmani şi nu britanici şi musulmani (o treime din cei peste 35 de ani au declarat că simt acelaşi lucru). Marea Britanie şi Germania au solicitat în numele multiculturalismului unele drepturi speciale pentru musulmani. întrebat dacă Ucraina ar trebui inclusă în Uniunea Europeană a raspuns sec: „Nu. Din păcate. Aceeaşi tendinţă s-a înregistrat şi în Franţa”23. funcţionale ce au drept scop transformarea religiei spre a putea fi mai bine asimilată spiritului modern”26. care au încercat permanent să-i asimileze pe imigranţii islamici. La aceasta se adaugă şi absenţa sentimentului de apartenenţă la societăţile europene creştin majoritare. persuasiunea utilizată de lideri constituie un pericol. Şi pentru că tot am amintit de terorism. biologice sau nucleare să fie unul real21. În ambele cazuri. o potenţială ameninţare la adresa securităţii ţării-gazdă. La această stare de fapt contribuie şi oportunităţile relativ limitate de integrare socială şi economică oferite acestora de către ţările de destinaţie. Mesajele sunt de această dată pline de conţinut. poate să devină pe de o parte. pe care îi consideră responsabili pentru insuccesele personale22. chiar dacă ar avea o influenţă mai . în locul unei Europe extinse. din zone urbane cu un trecut rural destul de recent. de extremă dreapta. Lucrurile se complică atunci când vin în contact cu intelectualii. 10% din populaţia Europei va fi musulmană. De unde şi îngrijorarea guvernelor occidentale faţă de ascensiunea islamului în Europa preponderent creştină. Or. tradiţiilor şi obiceiurilor culturale şi lingvistice ale acesteia. în genere. subiecţii având vârste sub 35 de ani. Toate acţiunile şi gesturile asimilaţioniste nu au contribuit decât la „amplificarea procesului de radicalizare islamică”. care subminează caracterul laic al statului. ea va fi cea mai populată întrecând Germania30.

Facem precizarea că partidul acestuia a obţinut 16% la alegerile parlamentare din Olanda. Vom da doar un singur exemplu: Elveţia. sau pot fi echivalate cu zone rarefiate din punct de vedere demografic şi ele vor atrage cu puterea unei legi fizice populaţia din alte zone.mare. în limitele unor „costuri rezonabile”38. Şi. controlul mai strict al frontierelor înrăutăţeşte insecuritatea imigranţilor. Nu sunt pregatite şi sunt extrem de corupte”34. astfel încât cetăţeanul român să poată găsi un cadru favorabil evoluţiei sale în ţara de destinaţie.. Un exemplu este Italia. pe baza unor măsuri tranzitorii”42.. autorităţile promovează o politică activă de integrare. Însă mai înseamnă şi altceva: epuizarea mai rapidă a resurselor ţărilor de destinaţie. dintre care cel mai important este sărăcirea continuă a populaţiei”41. reglementări şi normative interne ale unor organisme de specialitate. Omenirea nu poate trăi mult timp sfâşiată de acest dezechilibru demografic. Pentru unii politicieni câştigurile politice pe termen scurt sunt mult mai importante decât menţinerea coeziunii sociale37. Evidenţiem în acest sens. „limitate ca număr până în 2016. Însă. Facem precizarea că reglementările în cauză sunt în consens cu specificul local al fiecărei ţări în parte. un segment important al electoratului olandez îi împărtăşesc ideile cu privire la construcţia europeană şi migraţie. iar securitatea nativilor lasă de dorit pe măsură ce guvernele statelor eşuează în misiunea lor de „implementare” a politicilor care vizează un control mai riguros al frontierelor. care au ca preocupare impactul migraţiei asupra societăţii româneşti. elveţienii au aprobat un acord care le facilitează românilor şi bulgarilor accesul pe piaţa muncii. securitatea socială a lucrătorilor români. „La frontierele statelor sau ale zonelor dezvoltate se va crea o presiune atât de mare. Văzută din perspectiva dezechilibrului demografic. reuşind.să-i ofere acestuia o imagine credibilă. el va genera mişcări şi procese sociale de reechilibrare”40. În următoarele decenii. semnalăm preocuparea autorităţilor române de a găsi un cadru mai sigur şi legal oportunităţilor de emigrare.„ultimul lucru de care am avea nevoie”35. „emigraţia inversă” va fi greu de controlat39. fără restricţii pe piaţa muncii a emigrantului român. parlamentarul s-a pronunţat ferm. Acestora li se oferă permise de muncă. în plus. Populismul unor guverne europene nu face decât să contribuie la agravarea sentimentului de insecuritate atât în rândul imigranţilor cât şi în cel al nativilor ţărilor receptoare36. activitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru elaborarea unor materiale utile de pregătire. încât ea nu va putea fi contracarată prin măsuri strict administrative.deşi iniţial o încurajau. Un alt aspect este cel al beneficiilor pe care migraţia le are atât asupra statelor în curs de dezvoltare . Deci. reglementarea relaţiilor de muncă cu angajatorul străin. pentru că nu rezolvă problema. rata crescută a şomajului a determinat autorităţile elveţiene să examineze posibilitatea introducerii unor restricţii temporare pe piaţa muncii pentru cetǎţenii comunitari43. Zonele dezvoltate sunt. respingând de facto ideea: „A fi un vecin bun nu este acelaşi lucru cu a fi membru al familiei. Materialele editate cu acest prilej şi intitulate Ce trebuie să ştiu pentru a lucra legal în . Discursurile care vehiculează idei de genul „închiderea graniţelor” ori „întărirea controlului” sunt lipsite de substanţă. Efectele migraţiei în Uniunea Europeană Migraţia poate fi considerată „un indicator fidel al stării de sănătate al organismului social şi rezultatul unor fenomene cumulate. Pentru a preîntâmpina aceste reacţii din partea şi a altor state membre ale Uniunii Europene la adresa României.(ţara respectivă) conţin date deosebit de pertinente cu privire la accesul şi angajarea pe piaţa muncii. Pe de altă parte. Turcia este o ţară islamică”. recunoaşterea şi echivalarea diplomelor etc. cel puţin la nivel de intenţie. Cu privire la aderarea Turciei. În contextul integrării europene a României şi a posibilităţilor oferite de pieţele de muncă din statele membre ale Uniunii Europene. Datorită creşterii şomajului unele state au adoptat o politică de limitare a imigraţiei. Eu cred că aceste două ţări nu sunt pregatite deloc. În urma referendumului din 8 febrruarie 2009. în ultima perioadă. Într-un fel sau altul. migraţia reprezintă singura soluţie. cu o serie de programe. Nici nu mai este cazul să amintim despre competiţia care se va declanşa între comunităţile locale şi noii veniţi. prevenire şi instruire a celor care urmează să emigreze. aderarea Turciei ar spori cheltuielile bugetului comunitar şi ar însemna creşterea deloc neglijabilă a migraţiei . În chip firesc. Legislaţia românească armonizată cu cea europeană de profil a fost completată.

fără nici o compensaţie. Prin înfiinţarea unor firme. Pe plan european se simte nevoia importării de forţă de muncă de înaltă calificare. şi pe locul doi în UE48. în consecinţă. Într-un studiu întitulat Migraţia creierelor şi a braţelor. În cel de-al doilea caz. „Surplusul de forţă muncă nu determină doar creşterea şi întinerirea ofertei pe piaţa muncii. dacă le vine să creadă că peste 50 de ani „milioane de români vor fi negri sau galbeni. În contextul actual. „nu va mai avea cine să mai ocupe locurile de muncă vacante. Andrei Banc îşi intreabă retoric cititori. Economisirea veniturilor emigranţilor în sistem bancar are la rândul ei un efect pozitiv asupra dezvoltării economice47. Această migraţie modernă va schimba identitatea populatiei57. fie nu-şi găsesc locul pe piaţa muncii. De asemenea. Dar asta nu e totul. ea reduce sărăcia. îmbunătăţirea nivelului de trai”45. reglează dezechilibrele existente pe piaţa muncii ducând la creşterea salariilor şi stimulează înmulţirea investiţiilor în capitalul uman44. fie sunt constrânşi de situaţia politică din ţările de origine şi preferă să emigreze. ca o consecinţã. în opinia lui Andrei Banc. este greu de evaluat contribuţia muncitorilor străini la dezvoltarea economiilor ţărilor de destinaţie. Aceştia reprezintă o alternativă viabilă menită să acopere deficitul de personal de înaltă calificare în unele domenii economice. fără dorinţa de a jefui sau de a omorî. care sunt fie prost plătiţi. ci şi creşterea consumului. rezultând creşterea PIB şi. ori. scade veniturile şi lasă descoperite anumite sectoare)60. Autorul citat de noi îşi argumentează ideile făcând apel la studiile de prognoză care indică manifestarea acestor tendinţe negative şi în deceniile urmatoare53. Aproximativ 40% din populaţia Europei va fi alcatuită în anul 2050 din imigranţi şi „descendenţii lor din prima generaţie”56. acesta arată că. Un clasament al remitenţelor întocmit de Banca Mondială plasează România pe locul zece în lume. prost plătite”52. prezenţa acestora reprezintă o mare oportunitate întrucât le oferă posibilitatea să aleagă pentru posturile scoase pe piaţa muncii. Valuta trimisă de imigranţi familiilor rămase în ţară contribuie la ridicarea standardelor acestora de viaţă. O statistică ONU arată că pentru păstrarea raportului de 3 persoane active la un pensionar şi ocuparea locurilor de muncă vacante. Prezenţa imigranţilor este. Plecarea acestora dintr-o ţară mai puţin dezvoltată către una mai dezvoltată. ci doar cu dorinţa de a trai mai bine”59. Studiile care au ca temă evaluarea impactului economic al imigranţilor nu-i tratează pe aceştia ca pe o masă omogenă. În atari condiţii. nu va mai avea cine să plătească impozitele necesare asigurării pensiilor europenilor activi de astăzi”54. De aceea. fluxul de valută al imigranţilor scade presiunea „asupra deficitului contului curent şi balanţei de plăţi externe al acestora”46. Europa va avea în 2050 mai puţini locuitori decât astăzi. în pofida unei rate a somajului.cât şi a celor de destinaţie. ea are de ales: îşi va închide graniţele sau „va accepta imigrarea a zeci de milioane de oameni din Asia şi nordul Africii”58.1 milioane de oameni55. europenii din spaţiul Uniunii „nu vor să mai efectueze munci necalificate sau slab calificate şi. Uniunea Europeana va trebui să „importe” anual în perioada 2015 şi 2040 cca 6. „Invaziile barbare” stau la porţile Europei. Nevoia de a importa pe lângă specialişti de înaltă calificare şi milioane de muncitori „de slabă sau medie calificare” este acută şi se datorează scăderii populaţiei şi îmbătrânirii acesteia. Şi tot el este cel care le oferă răspunsul: „În istorie totul se repetă”. deci a ofertei generale. Pentru angajatori. Exodul personalului calificat sau „migrarea creierelor” – factor de risc pentru ţările de origine Acest fenomen presupune existenţa unor specialişti de înaltă calificare într-o anumită ţară. somajul. destul de ridicate.000 de cercetatori în următoarele trei decenii61. Studiile de prognoză evidenţiază necesitatea importării de către ţările dezvoltate din Uniunea Europeana a unui număr de 700. deoarece un procent considerabil al muncitorilor străini este constituit din specialişti cu înaltă calificare. musulmani sau hinduşi şi oraşele noastre vor avea sute de moschei”. creează automat şi locuri de muncă atât pentru conaţionali cât şi pentru cetăţenii ţării de destinaţie51. în finalul studiului său. fără arme ca acum două mii de ani. şi mai grav. În primul caz. din punct de vedere al „calificărilor şi aptitudinilor”50. reprezintă o pierdere vitală de resursă. cu urmări dramatice asupra evoluţiei ţării în viitor (încetineşte creşterea economică şi dezvoltărea tehnologică. Un alt avantaj pentru economia ţărilor de destinaţie îl constituie punerea în practică a cunoştinţelor emigranţilor dobândite în ţara de origine. migraţia reprezintă o provocare şi pentru ţările dezvoltate care concurează în atragerea de imigranţi cu înaltă calificare pentru a-şi acoperi nevoile economice49. cele mai potrivite persoane. benefică din alte motive. . însă.

Scăderea cheltuielilor arondate educaţiei are „un impact negativ asupra procesului de inovaţie şi de adoptare de noi tehnologii”63. cu efecte benefice asupra ţărilor de origine66. ea devine constant un subiect predilect al campaniilor electorale şi al celor de presă. Asistăm deci. cu atât aceste persoane vor emigra din ţările bogate”64. ca urmare a pozitiei de stat membru UE. se constată că mii de cercetatori.). a supremaţiei ei mondiale”65. În condiţiile crizei actuale. fara a afecta efectele pozitive. deoarece măsurile luate de guvernele naţionale nu au avut succesul scontat. va fi format grupul de lucru si vom realiza o serie de studii care vor fundamenta rezultatele grupului. cresterea incidentei atitudinilor radicale. Exemplele unor tari ca Spania (care a negociat din timp acorduri bilaterale de migratie si a dezvoltat politici interne flexibile de acomodare a imigrantilor) si Italia (care nu a facut aceste lucruri) arata ca abordarea rationala si coerenta a fenomenului permite diminuarea efectelor sociale si economice negative (trafic de persoane. Cooperarea internaţională lasă uneori de dorit atunci când este nevoie să se asigure refugiaţilor condiţiile decente de trai. Polonia. Negiljarea propriilor sisteme educaţionale este unul din ele62. Ungaria etc. Intr-o prima faza Romania va fi in acelasi timp tara sursa si destinatie. fiindcă până acum inovarea ştiinţifică şi cea tehnologică au constituit motorul economiei şi competitivităţii americane. Soluţia avută la îndemână de aceştia este emigrarea în ţările mai sărace. Concluzii Democraţiile europene. Recent. dacă sunt însoţite de o eficienţă economică ridicată fac ca slujbele bune să fie mai puţine. în special. In acelasi timp. economie subterana. Deşi migraţia.Pe lângă efectele financiare benefice pentru ţările de destinaţie. si este in curs in tarile care s-au integrat in UE in 2004 (Slovacia. mai apar şi efectele negative. Unul din efectele cele mai vizibile si in acelasi timp cu impact mare asupra fluxurilor de migratie este . În ultimii ani. Romania a inceput (incet si nesigur) sa dezvolte unele politici in acest domeniu. mai ales din China. Carmen Tudorache este de părere că educaţia secundară şi cea superioarã. Oficialii acestei ţări au început deja să îşi manifeste „îngrijorarea faţă de aceste tendinţe. Proiectul isi propune sa organizeze un grup interdisciplinar care sa schiteze o strategie de politici si sa sprijini organismele guvernamentale care actioneaza in domeniu. Aceste activitati vor incepe in luna mai si vor continua pe toata durata anului. Intr-o prima faza vom face o analiza a actorilor implicati si va fi realizat un „argument” in favoarea investitiei de resurse in politici de imigratie. se întorc în ţările lor de origine. efecte asupra sistemelor de asigurari sociale etc. chiar şi pentru specialiştii. Aceasta evolutie s-a petrecut in tari precum Spania. care au dorit ţină sub control migraţia ilegală au fost nevoite să se angajeze în forme de cooperare internaţională pentru a stopa fenomenul. „pentru a căuta slujbe care corespund calificărilor şi aspiraţiilor lor. Cu cât capitalul şi investiţiile directe vor merge spre ţările sărace. la o „migraţie inversă”. violenta. Portugalia sau Italia. „migraţia creierelor” are efecte pozitive asupra economiei ţărilor de destinaţie. O ţară afectată de acest fenomen este şi SUA. reducerea sau stoparea migraţiei nu ar face decât să adânceasă deficitul economic al ţărilor care se confruntă cu dezechilibre pe piaţa Impactul migratiei asupra pietei fortei de munca si politici de imigratie In ultimii ani Romania a fost in primul rand tara sursa sau tara de tranzit in fluxurile de migratie.). Taiwan şi India. dar evolutiile sunt in acest moment puternic incetinite de schimbarile politice permanente. Însă acest proces cu greu va fi stopat. conflicte etnice. Statutul de tara membra a Uniunii Europene corelat cu cresterea nivelului veniturilor si a salariilor in Romania foarte probabil va conduce in anii urmatori la o schimbare a acestei situatii. pentru ca apoi numarul imigrantilor sa il depaseasca pe cel al emigrantilor. acolo unde este cazul.

Munca ilegala este practicata mai ales de catre menajere (78%) si agricultori (56%). Atat migratia masiva pentru munca. de la 34% in perioada 1990-1995. In acest sens vom incerca sa atragem implicarea asociatiilor patronatelor din cele trei domenii. romanii au lucrat preponderant ilegal. . astfel ca in perioada 1996-2001 beneficiau de ajutor pentru plecare 40% dintre migranti. la Bucuresti si la nivel local. Numai 22% dintre cei care au plecat la lucru in acea perioada au fost ajutati de cineva. Posibile solutii de acoperire al acestui deficit ar fi calificarea sau recalificarea fortei de munca sau importul de forta de munca din tari precum Republica Moldova.prima etapa 90-95. turism. iar ponderea celor care au muncit clandestin era in crestere. cat si procesul de imbatranire a populatiei afecteaza in prezent oferta de forta de munca. Ungaria si Germania. si legal in Germania. Israel. Italia.evolutia pietei fortei de munca. Romanii au lucrat clandestin mai ales in Turcia si Italia. pentru a declansa dezbaterea privind efectele negative ale migratiei si prevenirea lor . pentru barbati (98% au muncit cel putin o data in acest domeniu). . In ceea ce priveste Spania. existau cinci destinatii cu o pondere de peste 7% din totalul plecarilor: Israel. Drumurile romanilor pentru cautarea de lucru in lume (in special in Europa): . Spania si SUA. Acestea se vor grupa in ghiduri de bune practici pentru autoritatile locale si recomandari privind codificarea legislativa a unei strategii coerente la nivel national. Activitatile din acest an vor cuprinde o parte de cercetare cantitativa prin sondaj telefonic pe un esantion de companii din domeniile cele mai afectate de migratie: constructii. ponderea lor sa urce la 60%. . Activitatile de culegere de date sunt programate pentru toamna acestui an. la 53% dupa 2001. ai organizatiilor societatii civile si ai mass-media. la cele cinci tari din prima etapa se adauga Canada.a treia etapa a inceput in 2002. Activitatile de promovare a acestor instrumente vor include: . turism si industrie textila. industria textila). Constructiile. Dupa elaborarea ghidurilor pentru autoritati se va intensifica componenta de advocacy. Ucraina sau alte tari din afara UE. pentru a crea proprietatea asupra rezultatelor si a facilita acceptarea lor . Practica ilegala a acestor ocupatii este deosebit de ridicata in cazul activitatilor menajere si agricole. in colaborare cu alte programe ale Fundatiei. Plasarea discutiei in context european deschide drumul catre continuarea proiectului in anii urmatori. cu reprezentanti ai autoritatilor.etapa a doua – ‘96 . ca dupa 2001. sincronizata cu reglementarile europene. Advocacy si promovare Toate componentele programate pentru anul 2007 se vor finaliza cu recomandari de masuri de politici publice adresate autoritatilor centrale si locale. iar romanii si-au concentrat plecarile spre Spania si Italia.Implicarea reprezentantilor autoritatilor in elaborarea documentelor.2002.Seminar international. Turcia. Canada si SUA. Odata cu cresterea plecarilor s-au extins si retelele personale. Studiile Ministerului pentru Munca si Solidaritate Sociala indica deficite semnificative de forta de munca in anumite domenii (constructii. sunt principalele ocupatii ale romanilor in strainatate. Grecia. Activitatea de promovare si diseminare este practic continua incepand din momentul finalizarii primelor produse ale programului. munca menajera pentru femei (88%) si agricultura (72% barbati si 28% femei). necesar pentru ca migratia externa este un fenomen transnational. dar cu un decalaj intre legal si ilegal mai mic decat in cazul celor plecati in Italia si Turcia. Cum au ajuns la lucru in strainatate: In perioada 1990-1995 s-a plecat fara sustinere sau ajutor din partea cuiva. 3.Serie de mese rotunde.

Din 2008. iar lucratorii calificati vor putea lucra acolo unde exista un deficit intern de forta de munca. muncitorii necalificati din Romania si Bulgaria vor putea accesa schemele sezoniere de angajare pe locurile vacante din sectorul agro-alimentar" . urmate de prieteni din localitate (16%) si de cunostinte (5%) In acest moment.a anuntat diplomatul. Numarul celor care vor veni la munca in Marea Britanie va depinde de piata muncii. Italia si Spania sunt principalele destinatii ale romanilor care muncesc in strainatate: in ultimii cinci ani. pentru romanii si bulgarii care lucreaza in agricultura si agroalimentatie vor exista 20 000 de permise de munca.Costul vietii destul de ridicat din Marea Britanie este necunoscut. 50% dintre plecarile la lucru in afara au fost in Italia si 25% in Spania.In prezent. Transilvania. care trebuie sa indeplineasca. angajatorul va face rost de permisul de munca pentru angajatul lui inalt calificat. si nici nu platesc taxele aferente la stat.Migrantul potential din Romania crede ca romanii pot castiga mai bine in Marea Britanie decat in alte tari. drepturile omului sau alte drepturi ale muncii. in timp ce pentru anul 2007 va exista o faza tranzitionala. pana la 20 de ore pe saptamana. Dobrogea si Bucuresti. in Marea Britanie sunt 12 000 de romani.Majoritatea migrantilor potentiali nu stiu ca nu pot beneficia de asitenta sociala sau de servicii medicale in Marea Britanie. In acest caz. In caz contrar. unde vor fi acceptati si muncitori din tari care nu sunt inca in UE. la plata taxelor aferente . experienta si castiguri din activitati anterioare. dintre care nu toti sunt lucratori. ignorat sau trecut cu vederea de majoritatea romanilor potential interesati de plecarea in Marea Britanie cu scopul gasirii unui loc de munca. muncitorii cu studii superioare pot merge la munca in Marea Britanie. In 2005 au fost eliberate 3900 de premise de munca si pentru 2006 s-au estimat aceleasi valori. in Marea Britanie. In acest sens. prezenta romanilor pe piata muncii din Marea Britanie a avut un impact pozitiv. Muntenia si Oltenia sunt regiunile in care emigrarea temporara pentru munca prevaleaza asupra plecarilor temporare de tip turism-viza. rudele din localitatea de destinatie sunt cel mai des folosite la plecare (pentru 23% dintre migranti). Angajatorul va primi si el o amenda de 5000 de lire / angajat si este posibil sa fie la randul lui judecat. in timp ce in domeniul agricol si alimentar s-a demonstrat deja ca nu exista muncitori britanici.Nu toti migrantii potentiali din Romania stiu ca pentru a lucra in Marea Britanie este nevoie de permis de munca si de asigurare medicala. mai frecvente in Banat. . Potrivit lui Christophe Prince. atat timp cat angajatorii demonstreaza ca au nevoie de acest lucru. Robin Barnett. . Studentii vor putea continua sa lucreze cu numar redus.oim.ro) Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti. ca acolo se traieste mai bine si ca angajatorii sunt mai de incredere decat in alte tari. Iar pentru cei inalt calificati urmeaza sa se ia decizii. . la randul lui. a prezentat cateva dintre conditiile impuse dupa 1 ianuarie 2007: "Persoanele cu pregatire deosebita care se califica pentru programul destinat lucratorilor migranti cu inalta calificare vor fi admisi la fel ca in prezent. Marea Britanie: Cercetarile OIM din toamna lui 2006 arata ca romanii au o imagine distorsionata asupra conditiilor de pe piata muncii din Regatul Unit. ca nu a gasit un muncitor britanic in domeniul respectiv. . migrantii trebuie sa fie constienti de faptul ca firmele care anagajeaza ilegal de obicei nu respecta regulile de angajare. Nu se cunoaste deocamdata numarul celor care au fost trimisi acasa. fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de trei ori mai intens decat in 2002. reprezentant al Ministerului Britanic de Interne. Angajatorul va trebui sa demonstreze. cateva criterii de angajare: un anumit nivel de educatie. iar perioada de valabilitate va depinde de tipul muncii. daca nu vor fi contribuit deja. Probleme relevante: . din 1 ianuarie 2007. (Informatii exacte pe aceasta tema pot fi gasite pe site-ul OIM: www. Moldova. la randul sau. daca un muncitor roman sau bulgar este gasit muncind ilegal in Marea Britanie va fi amendat cu 1000 de lire sau pedepsit legal. Permisele de munca pentru romani sunt gratuite. dar trebuie sa dovedeasca ca indeplinesc toate conditiile. De asemenea. De asemenea. Din 2001. In plus.Si mai multi cetateni romani care ar dori sa plece la munca in Marea Britanie nu stiu ca pentru a lucra in aceasta tara trebuie sa se inregistreze la autoritatile britanice.

Iesirea pentru reintregirea familiei. cand s-a semnat acordul cu Spania. migrantul locuieste in apartament cu mai multi romani. retelele de migratii au devenit mai putin eficiente prin supradimensionarea si supra saturarea lor. in Italia sunt. tendinta este slujba de supraveghetor (security . In acest moment. plata cu ora (plata mai buna in ordinea enumerata) In ultima perioada insa. altele folosesc permise expirate sau au solicitat permise de munca si asteapta solutionarea situatiei lor legale. De obicei este utilizat pentru a doua migratie sau in cazul persoanelor care au conexiuni foarte bune cu retele de emigranti si relatii in Spania. Dintre cei care au lucrat in strainatate. sa poti face cu totul altceva este departe de ceea ce se intampla. are o iesire din tara legala si se duce catre sectorul formal. Romania are un acord bilateral cu Spania. Cei mai multi romani din Italia au un loc de munca relativ stabil si incearca sa treaca din secotrul agricol si al constructiilor spre cel al serviciilor. asteptarea ca. ca limpiese. Posibilitati de plecare in Spania 1. 2 milioane si jumatate de romani. surse neoficiale anunta 1 milion de romani in Italia. In schimb. de la peon (salahor – muncitor necalificat in constructii). insa in primele 3 luni are drept de sedere. ca subcontractant. Este valabil doar din 2006. iar interesul lor pentru politica este mult mai activ (pentru40% din cazuri). si valoarea disciplinei. In ceea ce-i priveste pe barbati. Dupa inscrierea pe un traseu. exista depozite pentru munca in constructii si depozite pentru munca in agricultura. odata ajuns in Spania. Plecarile se fac catre rude. din punctul de vedere al oficialitatilor. de multe ori oamenii trecand prin aceleasi ‘statii’. El se va orienta catre slujbe si zone prestabilite din Spania. Potentialul migrant poate pleca in Spania pe baza unui contract de munca pe care il semneaza in Romania si iese legal din tara. 61% spun ca pentru ei munca este foarte importanta. Acest traseu a aparut dupa ce migrantul avea deja un membru al familiei in Spania cu o situatie legalizata. Rudele deja aflate acolo isi pot sprijini noii veniti doar in situatiile pe care le presupune traseul ales. Potrivit Ministerului Italian de Interne. ideea de afacere prin migratie este mult mai clara.“vigilante”= bodyguard). se afla acolo ilegal. . in prima faza. 2. si altii care nu au depus actele si nici nu au intentia sa faca acest lucru. externa. Traseul ‘limpieselor’ si ‘peonilor’ este un traseu dezvoltat pe baza de retele de migranti. in prezent.Spania Povestile celor care emigreaza seamana intre ele. urmati de Albania si Maroc. prieteni si cunostinte. 3. Cineva poate sa plece pur si simplu (acesta este traseul cel mai des utilizat) utilizand dreptul de libera circulatie in UE. Asta inseamna ca migrantul semneaza un contract de munca. Consecinte – valori: noul val care vrea sa plece este centrat pe afaceri. 4. romanii plecati la munca in afara au adus in tara 3 miliarde de euro). La inceput. Dupa 2003. au inceput sa inteleaga valoarea timpului liber. in domeniul casnic: interna. Situatia actuala a migrantilor arata ca doar 300 de mii de persoane au acte oficiale (permessi di soggiorno anuali sau permanenti). dar nu si cu Italia. Statistici: Ultimele cifre indica ca 10% din gospodariile romanesti au pe cineva in strainatate care trimite bani (in 2006. Femeile inevitabil ajung sa lucreze. in timp ce parerea romanilor din Italia despre ei este ca sunt cu milioanele. femeile se angajeaza tot mai mult ca vanzatoare si chelnerite in baruri. Italia Majoritatea romanilor plecati la munca in Italia. Contract de munca mediat de una dintre institutiile statului roman. nu si drept de munca. Acest traseu a aparut in 2002. Acesti oameni dupa ce se intorc sunt altii: au alta etica a muncii.

In mediul rural banii sunt investiti in principal in activitati de tip agricol. 37% si-au extins / modernizat locuinta. el tinde sa investeasca acest capital in activitati productive. respectiv. astfel incat oferta de forta de munca migratoare sa poata face fata cererii . Ei vin cu aspiratii superioare. dar si critica asupra starii sociale actuale din Romania. Pe masura ce migrantul acumuleaza capital material. masini si alte bunuri de lunga durata. in ultimii cinci ani. Fata de optimismul lor dinamic.Schimbare – prin imbunatatirea conditiilor de trai. Persoanele care au lucrat in afara sunt mai critice in ceea ce priveste situatia din Romania. care favorizeaza critica sociala asupra starii localitatii in care traiesc. In randul celor care au lucrat sau au calatorit in strainatate ponderea de antreprenori este mai mare: 16% si. cautarea unui alt loc de munca si schimbarea felului de viata. in perceptia a 46% dintre respondentii la sondaj. sa se mute la oras intr-un apartament mai mic. pe cand in mediul urban banii sunt investiti si in alte tipuri de afaceri.Germania si Franta sunt singurele natiuni vest-europene aflate in topul primelor zece tari primitoare de migranti. Migratia pentru munca si antreprenoriatul sunt strategii de viata strans legate intre ele. deschiderea unei afaceri. 89% din migrantii pentru munca cred ca in Romania de azi succesul este legat de asumarea riscurilor. . Cei care merg in strainatate cumpara in proportie mai mare bunuri de folosinta indelungata pentru confort si mai putin bunuri ce pot fi folosite in activitati productive. pe cont propriu. . Doar 10% din populatia adulta sunt intreprinzatori pe cont propriu sau au pe cineva in gospodarie cu o afacere proprie.La nivel national. mutarea intr-o casa mai buna. construirea unei case.Studii – planuri specifice tinerilor care vor sa isi continue studiile. iar 16% si-au cumparat autoturisme. urmate de cumparare de bunuri electrocasnice.Fiecare dintre cei trei actori ai migratiei ar putea avea de castigat. numarul antreprenorilor este redus la nivelul populatiei. o parte semnificativa a romanilor a investit in bunuri de lunga durata: 50% dintre romani si-au cumparat electrocasnice. . migratia in si din economiile in tranzitie din Europa si Asia Centrala a fost mare si probabil va continua sa creasca . circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani de zile este realizat cu ajutorul veniturilor din migratia internationala. Principalele consecinte negative ale migratiei temporare pentru munca se rasfrang mai ales asupra familiei. la pol opus se situeaza pesimismul cronic – e rau si va fi si mai rau – al celor lipsiti de experienta migratiei. . dar in acelasi timp sunt mai optimisti in ceea ce priveste viitorul. dintr-un esantion total de 69%.Raportul arata ca pentru a garanta ca migratia este avantajoasa. Planuri de viitor ale migrantilor: . in timp ce doar 73% din cei care ies din tara pentru turism si 72% care au doar intentia sa plece din tara cred acelasi lucru. cele mai importante sunt investitiile in locuinta. Aproape 90% dintre cei care au lucrat in strainatate considera ca pentru a reusi in viata este important si foarte important sa stii sa risti. comparativ cu 70% care impartasesc aceasta opinie la nivelul celorlalte categorii de populatie. pe ansamblu. tarile si-ar putea coordona mai indeaproape politicile. Departarea de familie se resimte mai ales in sfera nevoilor de afectivitate pentru 35% dintre intervievati. cresterea veniturilor lucrand suplimentar. Atat migrantul cat cele doua tari: de provenienta si de destinatie. Pe de alta parte.Acumulare – achizitii de bunuri. In ceea ce priveste tipul cheltuielilor. uman si relational in strainatate si isi satisface necesitatile de baza. 23%. Investitii realizate cu venituri din migratia internationala: Datele la nivel national arata ca. De asemenea.Conform raportului „Migratia si transferurile de bani: Europa de Est si fosta Uniune Sovietica”. . cumpararea unui teren si petrecera unui concediu in strainatate.

ratele de creştere sunt aşteptate a fi mai scăzute în cazul rămânerii în ţara natală. Germania si Franta sunt singurele natiuni vesteuropene aflate in topul primelor zece tari primitoare de migranti. Germania. Conform studiilor recente se poate constata faptul că mobilitatea internaţională este mai mare în rândul persoanelor care au vârsta corespunzătoare pentru locul de muncă. astfel că femeile imigrante devin din ce în ce mai numeroase în ultimii ani. migratia in si din economiile in tranzitie din Europa si Asia Centrala a fost mare si probabil va continua sa creasca pe masura ce rata natalitatii S-a scris mult despre faptul ca migratia spre Europa Occidentala a crescut semnificativ pe parcursul ultimilor 15 ani. „Rusia atrage migranti din celelalte state ale fostei Uniuni Sovietice. ceea ce înseamnă 58% din populaţia de imigranţi. precum si numarul in crestere de migranti din fosta Uniune Sovietica. 62% din migranţi erau femei din grupa de vârstă 26-40 ani. iar muncitorii mai saraci din Asia Centrala migreaza catre Kazahstan. Pe ultimele trei locuri din topul tarilor destinatie pentru emigranti se afla Australia. Majoritatea celor care emigrează sunt tineri. Acest clasament pozitioneaza Stalele Unite ale Americii pe primul loc.Conform cercetarii „Migratia si transferurile de bani: Europa de Est si fosta Uniune Sovietica”. Ucraina. urmata de Rusia. În anul 2004. cu precadere din Caucaz si Asia Centrala. iar procentul acestora este în continuă creştere. Insa Raportul Bancii Mondiale scoate la faptul ca. aceasta primind 42% din migrantii provenind din Europa Centrala si de Est. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât emigrarea devine permanentă. arata raportul. tara bogata in resurse. reducându-se astfel potenţialul de nou-născuţi în România. Efectele nefaste asupra ratei natalităţii şi a fertilităţii încep să fie din ce în ce mai 0 5 10 15 20 25 30 1990 1991 1992 . putând astfel susţine că emigrarea afectează grupele de vârstă cu rate mari de fertilitate. India si Arabia Saudita. la nivel global. Kazahtan si Polonia. ţările de emigrare se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire a propriei populaţii. În consecinţă. iar procentul este în continuă creştere. economice. Franta. Ucraina si Polonia servesc ca puncte de tranzit pentru migranti in drumul lor spre Europa Occidentala”. Structura emigrării pe sexe dezvăluie unele schimbări. Factorul uman este cea mai importantă sursă de creştere economică.

ne confruntăm cu suferinţa familiei pentru pierderea unuia sau a mai multor membri chiar şi cu titlu temporar. Toate acestea pot conduce cu uşurinţă la destrămarea familiei (divorţuri). O altă categorie socială care ar putea fi afectată negativ sunt persoanele în vârstă. alte rude sau prietenii preiau tutela copiilor. prin urmare. Implicaţiile fenomenului migraţionist la nivelul familiei sunt multiple. care în cele din urmă ajung în grija statului. copiii sunt afectaţi într-o foarte mare măsură (în unele cazuri aceste situaţii devin traumatizante) de către părinţii lor.1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 anul plecări Câteva efecte socioeconomice ale migraţiei forţei de muncă asupra ţărilor de emigraţie 59 prezente. Există o mulţime de cazuri când ambii părinţi migrează în scopul găsirii unui loc de muncă şi. Plecarea unuia dintre membri determină reorganizarea rolurilor în cadrul familiei. dovadă fiind faptul că un număr tot mai mare de copii sunt născuţi în afara ţării. bunicii. ceea ce poate conduce la pierderi de bunăstare în interiorul familiei şi dezechilibre în relaţia de cuplu. Banii trimişi de către emigranţi familiilor lor contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora având implicaţii pozitive asupra relaţiilor de familie. Unul dintre cele mai importante efecte negative ale migraţiei forţei de muncă pare să fie în raport cu copiii migranţilor. membrii familiilor preiau rolurile/funcţiile respectivului migrant. acestea făcând parte atât din sfera efectelor pozitive cât şi a celor negative. cu cât perioada este mai mare cu atât mai puternice sunt efectele asupra familiei. migranţii îşi abandonează copiii. deoarece persoanele cărora îi lasă în grijă nu pot îndeplini cu succes rolul de părinte. Uneori. Pe de altă parte. În acest caz. Deci. mai ales . care rămân (în cel mai fericit caz) cu doar unul dintre părinţii lor. De fapt.

Ne confruntăm. Ţările occidentale au acum nevoie de forţă de muncă străină din considerente economice. de asemenea. deoarece volumul sumelor transferate a fost de aproximativ şapte miliarde de euro în 2007. Potrivit studiului menţionat anterior. cu un impact social deosebit asupra vieţii de familie a migranţilor. astfel că numărul populaţiei nu suferă modificări dramatice. nu simt nicio modificare referitoare la relaţiile de familie.în cadrul comunităţilor cu un nivel ridicat de migraţie. Au fost identificate consecinţe economice importante privind aspectele financiare şi a calităţii vieţii românilor. lucru care de cele mai multe ori presupune un anumit grad de stres. În prezentul articol am analizat consecinţele demografice. Problema cea mai severă este abandonarea temporară a minorilor de către părinţii care migrează în căutarea unui loc de muncă mai bun şi faptul că autorităţile sunt determinate să formuleze politici de monitorizare a situaţiei. iar rezervorul de forţă de muncă va fi reprezentat de ţările din estul Europei. care ar . inclusiv România. iar imigrarea suplineşte această scădere naturală. În situaţiile în care copiii pleacă din ţară împreună cu părinţii lor. Aceste mişcări migraţioniste generează importante consecinţele economice. cu atât mai mult cu cât categoria care a emigrat din motive economice în ultimii ani este reprezentată de populaţia tânără (în vârstă de 30 de ani). Unele ţări occidentale încep să se confrunte cu o uşoară reducere naturală a populaţiei. majoritatea persoanelor din gospodăriile cu membri care au fost plecaţi în străinătate. Concluzii Evoluţia migraţiei externe româneşti este prea puţin cunoscută. Pentru a evita fenomenul de scădere naturală a populaţiei în următorii ani. să înveţe o nouă limbă şi să înveţe să trăiască într-un mediu social diferit. ţările occidentale vor încuraja imigraţia. în perioada 1990-2006. aceştia trebuie să treacă printr-o perioadă de acomodare.

Vom pune punct prezentului articol susţinând cu credinţă că fenomenul migraţiei este influenţat. în primul rând. În conformitate cu scenariile existente. în România primele semne de recuperare sunt extrem de incerte. de evoluţia economică. Migraţia externă a României va fi influenţată în perioada următoare de cât de ridicată şi sustenabilă va fi rata de creştere economică. . de măsura în care această creştere va ridica în mod semnificativ nivelul de trai şi bineînţeles de politicile de imigrare ale ţărilor occidentale. după o destabilizare severă cauzată de criza economică. fapt care deschide noi posibilităţi pentru analize viitoare.presupune cheltuieli suplimentare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful