Prefa

9

PREFA

Disciplina EXPERTIZ MECEOLOGIC încheie ciclul de discipline merceologice prev zute în planul de înv mânt al specializ rii universitare pentru economistul de comer . Având un caracter formativ foarte pronun at, aceast disciplin este în acela i timp teorie i metodologie, sintez i cazuistic generalizat . Ea opereaz cu o larg palet multidisciplinar de cuno tin e dobândite de student în perioada anterioar de preg tire, transformându-se într-un instrumentar valoros pentru activitatea viitorului economist de comer . Comer ul nu înseamn numai concepte, metode, reguli cu caracter economico-financiar, nu înseamn numai modele i organisme de conducere, ci un vast ansamblu de fluxuri fizice de m rfuri, în cantit i care se m soar anual în zeci de milioane de tone i o vast gam sortimental . Dac în produc ia industrial i agricol , precum i în transporturi, economistul are în inginer un omolog tehnic al s u, în activitatea comercial un asemenea omolog tehnic nu exist , economistul de comer fiind de fapt un veritabil inginer, capabil s conduc circula ia tehnic a m rfurilor i totodat s fie expert al m rfurilor în mi carea lor de la produc tor la consumator, cel pu in la principalele grupe de produse. Catedra de Mercelogie i Managementul Calit ii a dobândit o cuprinz toare experien în materie de expertize judiciare, arbitrale i extrajudiciare. La aceast activitate a antrenat i va continua s antreneze pe cei mai valoro i dintre studen i. Experimentând utilizarea unor echipe de exper i în spe e deosebit de complexe, inclusiv expertize preventive (ca form modern de asigurare a calit ii în comer ul interna ional) catedra atrage într-un permanent flux spe e i cazuri spre analiz i dezbateri (inclusiv cu participarea studen ilor de la cursurile aprofundate) ini iind noi cercet ri având drept obiect verificarea practic a metodelor i tehnicilor de investiga ie tiin ific a m rfurilor lotizate.

Cuprins

5

CUPRINS Pag. Prefa ..................................................................................................9 Capitolul 1 OBIECTUL I METODA EXPERTIZEI MERCEOLOGICE....................................................... 11 1.1 No iunea de expertiz merceologic .................................. 11 1.2 Clasificarea expertizelor..................................................... 13 1.3 Obiectul expertizei merceologice ....................................... 15 1.4 Metoda expertizei merceologice ........................................ 17 1.5 Expertizele mixte cu participarea expertizei merceologice ..................................................................... 18 Capitolul 2 ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND EXPER II I EXPERTIZA ........................................................... 22 2.1 Legisla ia i organizarea activit ii de expertiz în ara noastr .................................................................... 22 2.2 Calitatea de expert .............................................................. 24 2.3 Desemnarea i num rul exper ilor...................................... 27 2.4 Recuzarea i înlocuirea expertului ..................................... 27 2.5 Organizarea activit ii expertului ....................................... 28 2.6 Obliga iile i drepturile exper ilor ...................................... 29 Capitolul 3 PROCEDURA I METODOLOGIA EXPERTIZEI MERCEOLOGICE...................................................... 31 3.1 Procedura expertizei merceologice .................................... 31 3.2 Metodologia expertizei merceologice; Principalele etape în efectuarea unei expertize merceologice ........................ 32 3.2.1 Studierea documentelor operative.......................... 34 3.2.2 Studierea actelor normative care reglementeaz i prescriu calitatea m rfurilor............................... 35 3.2.3 Documentarea bibliografic ................................... 36 3.2.4 Investiga iile pe teren ............................................. 36 3.2.5 Elaborarea raportului de expertiz ......................... 42 3.2.6 Analiza raportului de expertiz .............................. 48 3.2.7 Suplimentul de expertiz ........................................ 49 3.2.8 O nou expertiz .................................................... 50 Capitolul 4 SURSELE DE LITIGII GENERATOARE DE EXPERTIZE MERCEOLOGICE ...................... 53

6

Cuprins

Capitolul 5 EXPERTIZA RECEP IEI CALITATIVE A LOTURILOR DE M RFURI... ............................. 60 5.1 Calitatea i recep ia loturilor de m rfuri............................. 60 5.1.1 Obliga iile i r spunderile p r ilor în circuitul tehnico-economic al m rfurilor ................................ 64 5.2 Organizarea recep iei calitative a loturilor de m rfuri ....... 70 5.3 Particularit ile modalit ilor i procedeelor de verificare a calit ii la recep ia loturilor de m rfuri............................ 78 5.3.1 Stabilirea modului de efectuare a verific rii calit ii la recep ie .................................................. 79 Capitolul 6 EXPERTIZE MERCEOLOGICE PRIVIND SPE ELE REFERITOARE LA P STRAREA M RFURILOR............................................................ 93 6.1 Factorii de mediu ai spa iilor de depozitare ....................... 95 6.2 Principalele modific ri calitative ale m rfurilor în timpul p str rii i depozit rii .......................................108 6.2.1 Modific ri fizice...................................................108 6.2.2 Modifice chimice .................................................109 6.2.3 Modific ri biochimice..........................................110 6.2.4 Alte modific ri .....................................................113 Capitolul 7 METODOLOGIA EXPERTIZEI CANTITATIV-CALITATIVE A M RFUILOR DEGRADATE ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI...121 7.1 Transportul m rfurilor-surs poten ial de litigii generatoare de expertize merceologice ............................121 7.2 Factorii care influen eaz stabilitatea loturilor de m rfuri în timpul transportului ....................................123 7.2.1 Principalele propriet i labile ale produselor .......123 7.2.2 Factorii care influen eaz calitatea produselor în timpul transportului .........................................124 7.2.3 Factorii specifici ai degrad rii m rfurilor în procesul de transport pe distan e medii i mari ..134 7.3 Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului......................................137 7.4 Expertize în domeniul stabilirii pierderilor cantitative.....139

Cuprins

7

Capitolul 8 CERCETAREA COMPLEX A CALIT II LOTURILOR DE M RFURI ÎN CAZUL EXPERTIZELOR JUDICIARE I EXTRAJUDICIARE .............................................. 142 8.1 Conceptul de calitate a loturilor de m rfuri în expertiza merceologic ...................................................................... 142 8.2 Metode i tehnici de stabilire i verificare a calit ii loturilor de produse noi sau de fabrica ie curent ............... 144 8.2.1 Metodologia determin rii calit ii produselor în expertiza merceologic ......................................... 144 8.2.1.1 Stabilirea metodei de extragere a probelor ... 146 8.2.1.2 Stabilirea criteriilor determin rii calit ii .... 146 8.2.1.3 Selec ionarea caracteristicilor de calitate .. 147 8.2.1.4 Selec ionarea indicilor de calitate.............. 149 8.2.1.5 Determinarea calit ii reale a lotului de produse.................................................. 149 8.2.1.6 Prelucrarea, exprimarea i interpretarea rezultatelor ................................................. 150 8.2.1.7 Analiza factorilor care pot genera modific ri ale indicilor de calitate ai produselor .............................................. 154 8.2.2 Metodologia determin rii calit ii produselor de fabrica ie curent .................................................. 158 8.2.3 Metodologia stabilirii i analizei calit ii produselor noi ........................................................... 159 8.2.3.1 Metodologia stabilirii calit ii produselor noi ............................................ 159 8.2.3.2 Metodologia analizei calit ii produselor noi ............................................ 161 Capitolul 9 METODOLOGIA EXPERTIZ RII M RFURILOR FALSIFICATE, CONTAMINATE I RECONDI IONATE.............................................. 172 9.1 Implica iile economico-sociale ale falsific rii produselor .... 172 9.2 Exemple de modalit i de falsificare .................................. 179 9.3 Expertize în materie de contaminan i ai m rfurilor............ 186 Bibliografie ....................................................................................... 199

1
1.1.

OBIECTUL, I METODA EXPERTIZEI MERCEOLOGICE

No iunea de expertiz merceologic

În sens general, no iunea de expertiz desemneaz un mijloc probator de un tip deosebit reprezentând constatarea sau opinia unui specialist într-un domeniu anumit de cunoa tere, în scopul elucid rii unor chestiuni de fapt în fa a unor organe judiciare sau în fa a partenerilor unui contract economic. Caracterul complex i special al unor probleme pe care organele judiciare le au de solu ionat oblig la consultarea în m sur tot mai mare a opiniei speciali tilor în diverse domenii i explic însemn tatea deosebit atribuit mijloacelor de prob în stabilirea realit ii faptelor. În ansamblu, expertiza reprezint acel mijloc de prob prin care, în baza unei cercet ri metodice folosind procedee tiin ifice, expertul aduce la cuno tin a organului care l-a împuternicit concluzii motivate tiin ific cu privire la faptele pentru a c ror elucidare sunt necesare cuno tin e specializate.(x) Progresul rapid al tiin ei i tehnicii, înregistrat mai ales în ultimele decenii, a asigurat o expansiune f r precedent a expertizei, întâlnit în prezent în aproape toate domeniile activit ii omene ti. Necesitatea sa este impus de dezideratul prezent rii unor probe concludente în fa a organelor judiciare, a organismelor arbitrajului comercial interna ional sau operatorilor economici, care s asigure adoptarea de c tre ace tia a unor hot râri juste. Expertiza este considerat ca fiind necesar numai în acele cazuri în care se pot da interpret ri diferite unor probleme pentru a c ror solu ionare sunt necesare cuno tin e de o deosebit competen tehnic , economic , medical etc. Ea constituie un mijloc de prob prin care, în baza unei activit i de cercetare desf urat prin folosirea unor date i metode
(x)

Dr. Emil Mihuleac – Expertiza judiciar , Editura tiin ific , Bucure ti, 1971.

12

Expertiz merceologic

tiin ifice, expertul aduce la cuno tin a organului interesat concluzii motivate tiin ific cu privire la faptele pentru a c ror elucidare sunt necesare cuno tin e de specialitate. Importan a ce se acord în prezent expertizei poate fi eviden iat , printre altele, de faptul c legiuitorul prevede obligativitatea recurgerii la expertize în anumite situa ii, prin înfiin area unor institu ii statale destinate acestui scop, precum i de selec ionarea exper ilor dintre speciali tii cu cea mai înalt calificare. Cu toat importan a atribuit în prezent expertizei, trebuie totu i men ionat c opinia expertului nu are o for probant absolut , fiind supus liberei aprecieri a organului judiciar, pe care îl ajut s - i formeze o opinie proprie. Prin urmare, expertiza nu este hot râtoare în rezolvarea unei cauze, organul judiciar nefiind obligat s formuleze o decizie fundamentat numai pe opinia expertului. No iunea de “expertiz ”, care deriv de la cuvântul latinesc “experior” (a încerca, a proba) având semnifica ia activit ii de cercetare a unei probleme de c tre un specialist, este întâlnit , în general, în limba multor popoare sub aceea i denumire (în limba francez – expertise, rus – ekspertiza etc.). Uneori ea poate fi îns desemnat prin mai mul i termeni, precum proba prin rapoarte de exper i sau rapoarte de expertitor. Întrucât prin efectuarea de expertize pot fi aflate i alte date decât cele existente în dosarul cauzei, se poate considera c ele pot îndeplini o func iune dubl : descoperirea i punerea în eviden a unor date i fapte importante pentru obiectul cauzei sau comensurarea calitativ sau cantitativ a unor probe(x); expunerea unor concluzii tiin ific argumentate privind spe a din care deriv obiectivele expertizei. Aceast dubl func ie a expertizei permite s se precizeze i caracteristicile sale de baz , dintre care dou merit a fi re inute: expertiza se dispune pentru a prezenta o opinie fundamentat tiin ific i uneori pentru a executa o opera ie material pe care instan a nu o poate efectua; nu se poate dispune o expertiz c reia s i se transfere sarcina de a judeca fondul litigiului sau procesului, expertul având doar sarcina de a da un simplu aviz asupra faptelor care îi sunt prezentate sau pe care trebuie s le constate.

(x)

Anton Beziris, Mircea Teodor i Gavril Rican – Teoria i tehnica transportului maritim, partea II, E.D.P., Bucure ti, 1979.

Obiectul i metoda expertizei merceologice

13

1.2. Clasificarea expertizelor Marea varietate a domeniilor activit ii umane în care se întâlnesc expertize a generat existen a unui num r mare de categorii de expertize, specifice diverselor ramuri ale tiin ei, tehnicii, artei, etc. Pentru acest motiv i încerc rile de clasificare a diverselor tipuri de expertiz sunt relativ numeroase. Astfel, în func ie de con inut, expertizele pot fi împ r ite în urm toarele categorii: expertize care au la baz date, fapte i constat ri de specialitate, f r a con ine elemente juridice; într-o asemenea expertiz , specialistul efectueaz constat ri pur tehnice, pe a c ror baz r spunde la întreb rile adresate (exemplu: expertizele din domeniul chimiei) expertize la care constat rile de ordin tehnic, în mod obligatoriu, presupun luarea în considera ie a unor norme speciale (exemplu: expertizele tehnice i contabile). Dup E. Mihuleac(x) în activitatea organelor judec tore ti se întâlnesc expertize cu caracter comercial, merceologic, industrial i economico-financiar, referitoare la propriet ile produselor, starea i calitatea acestora, natura i calitatea ambalajelor. El remarc îns c , dintre acestea, expertiza merceologic se apropie mult de expertiza tehnic , f r îns a face apel totdeauna la analizele de laborator, cu excep ia cauzelor în care se pune problema stabilirii calit ii i sortimentului diferitelor produse de consum. E. Mihuleac include îns în cadrul “expertizei economice” i unele domenii specifice expertizei mercelogice, ca de exemplu : determinarea gradului de coresponden dintre calitatea real i cea prescris , cauzele modific rilor calitative ale produselor, ca i problema perisabilit ii, adic probleme care exced domeniul strict al tiin ei economice i se înscriu în domeniul tehnic-merceologic. În practic , expertiza merceologic reprezint activitatea de cercetare, evaluare i apreciere fundamentat multilateral de c tre unul sau mai mul i exper i, a unor probleme controveraste privind calitatea loturilor de produse, structura sortimental sau starea lor cantitativ . Prin urmare, specificul domeniului de activitate în care este localizat încadreaz expertiza merceologic în categoria expertizelor care con in în mod obligatoriu i elemente juridice. Ea este asimilat expertizei
(x)

E.Mihuleac, op.cit., pag.76

14

Expertiz merceologic

tehnice, f r a se confunda îns cu aceasta i presupune, pe lâng formularea unor r spunsuri la întreb rile puse, luarea unei pozi ii fa de înscrierea lor în prevederile unor norme tehnice cu caracter de reglementare sau legislativ. Sub aspectul organului care dispune efectuarea, expertiza merceologic este întâlnit în dou variante principale: judiciar i extrajudiciar . Expertiza merceologic judiciar este efectuat de exper i judiciari din dispozi ia organelor de urm rire penal , a instan elor judec tore ti sau a altor organe cu atribu ii jurisdic ionale. Ea are drept scop solu ionarea unor probleme tehnice, mai mult sau mai pu in complexe, în vederea l muririi unor fapte sau împrejur ri ale cauzei. Pentru aceasta este necesar ca expertul s cunoasc sfera competen ei încredin ate i instrumentele procedurale, astfel încât s poat prezenta în mod veridic faptele constatate sau reconstituite. Concluziile expertizei merceologice judiciare sunt considerate drept mijloace de prob . Expertizele judiciare nu au ca obiect clarificarea unor probleme juridice, ci a unor situa ii, activit i sau opera ii a c ror investigare i interpretare se fac prin studierea de c tre exper i a informa iilor i constat rilor de specialitate într-un anumit domeniu. Expertiza merceologic extrajudiciar se efectueaz la cererea persoanelor fizice sau juridice cu privire la situa ii care nu au leg tur nemijlocit cu activitatea judiciar . Potrivit legisla iei în vigoare (Ordonan a nr.2/2000 a Guvernului României privind organizarea activit ii de expertiz judiciar i extrajudiciar ) expertizele extrajudiciare pot fi efectuate atât de c tre exper i judiciari cât i de c tre exper i extrajudiciari (care sunt atesta i de c tre ministere sau alte institu ii centrale, potrivit domeniului lor de activitate). Expertiza merceologic extrajudiciar are un câmp mai larg de investiga ii, putând aborda cele mai diverse laturi ale activit ii economice (inclusiv privind practica încheierii i derul rii contractelor economice, eficien a tehnico-economic a depozit rii m rfurilor, transportului etc. Astfel, în practic , în numeroase situa ii se efectueaz expertize merceologice care nu au leg tur cu un proces sau litigiu, precum expertiza tehnic preliminar fabric rii unor instala ii sau unor noi tipuri de ma ini i utilaje, expertiza pietrelor pre ioase, expertize particulare solicitate de conduc torii societ ilor comerciale pentru cunoa terea activit ii economice a acestora etc. Expertiza extrajudiciar efectuat în domeniul economic, care se bazeaz pe documente originale puse la dispozi ia expertului, se apropie de cea judiciar , expertul putând îndeplini uneori chiar func ia de arbitru, dac

Obiectul i metoda expertizei merceologice

15

p r ile cad de acord s se supun concluziilor acestuia (expertize contractuale sau amiabile). În func ie de scopul urm rit prin efectuarea expertizelor acestea se împart în urm toarele categorii: expertize pentru adunarea i evaluarea probelor (medicolegale, tehnic , contabil etc.) expertize pentru stabilirea st rii infractorilor i pentru identificarea acestora (investiga ii anatomobiologice i psihiatrice). Dup modul de prezentare a raportului de expertiz se deosebesc expertize orale (foarte rare i numai dac efectuarea expertizelor nu presupune investiga ii în teren) i scrise. În func ie de num rul speciali tilor desemna i pentru efectuarea expertizelor, acestea pot fi singulare (efectuate de un singur expert), colegiale (care se efectueaz de un num r mai mare de speciali ti, având aceia i specialitate) i mixte (la care particip un num r mai mare de exper i specializa i în domenii tiin ifice diferite–asemenea expertize se mai numesc i complexe). În func ie de modul de desemnare a exper ilor, expertizele pot fi simple (se efectueaz sub administrarea organului care a dispus expertiza), supravegheate (pe lâng exper ii desemna i oficial exist i exper i desemna i de p r i care nu particip la lucr ri, dar care supravegheaz lucr rile, f când observa ii) i contradictorii (la care conlucreaz un num r egal de exper i desemna i de organul interesat în efectuarea expertizei i de c tre p r i, to i exper ii având acelea i drepturi i îndatoriri). 1.3. Obiectul expertizei merceologice Expertiza merceologic este utilizat pentru cercetarea i clarificarea unor probleme controversate sau litigioase pe care le ridic practica comer ului cu m rfuri alimentare sau nealimentarea. Ea are ca obiect stabilirea exact a calit ii reale a loturilor de produse, din punct de vedere static sau dinamic, în rela ie cu condi iile, cauzele, locul i împrejur rile care au generat abateri de la calitatea prescris i de la calitatea contractat , în timpul fabric rii sau circula iei lor tehnice. Expertiza mercelogic poate fi efectuat pentru stabilirea identit ii st rii i a calit ii produselor la livrare, în timpul transportului, al depozit rii sau introducerii în consum, precum i pentru elucidarea unor aspecte privind

16

Expertiz merceologic

natura i calitatea ambalajului, cantitatea produselor sau structura lor sortimental .x) Dup cum se constat , în practica economic expertiza merceologic este necesar în toate cazurile în care se pot da interpret ri diferite unor probleme de cea mai mare importan pentru comercializarea unui produs. În activitatea practic , expertul merceolog se ocup de unul sau mai multe aspecte ale calit ii, în conformitate cu sarcina încredin at . În acest sens, el poate fi solicitat pentru l murirea urm toarelor aspecte: identificarea unui produs sau a unui lot de produse; stabilirea calit ii unui produs i a concordan ei acesteia cu normele tehnice; aprecierea m surii în care calitatea produsului a suferit modific ri în raport cu starea ini ial ; reconstituirea calit ii ini iale a produsului; stabilirea cauzelor care au determinat abaterea calitativ a unui produs. În ce prive te sortimentul produselor, expertiza merceologic se dispune în vederea elucid rii urm toarelor: stabilirea concordan ei sau neconcordan ei dintre sortimentul livrat de furnizor i cel contractat; aprecierea coresponden ei dintre structura sortimental i cerin ele consumatorilor la un moment dat. Unele aspecte privitoare la ambalarea i ambalajele produselor pot constitui, de asemenea, obiectul unor activit i de expertiz merceologic . Asemenea aspecte se refer la cazurile în care ambalajele nu- i pot îndeplini una din func iile de baz , datorit naturii materialului din care sunt confec ionate, tehnologiei de confec ionare, dimensiunilor sau altor factori. Indiferent de obiectivele urm rite, expertiza merceologic nu trebuie s fie o înregistrare mecanic de fapte, ci trebuie s contribuie activ, eficient, în direc ia îmbun t irii continue a calit ii m rfurilor, trebuie s ajute la înl turarea cauzelor care provoac degrad rile i avarierea m rfurilor în timpul transportului i depozit rii. În aceasta const de altfel caracterul activ al exper ilor merceologi, care, în activitatea lor practic , întâlnesc nemijlocit aspecte negative ale circuitului tehnic al m rfurilor pe care nu numai c le sesizeaz , dar au i competen a de a sugera solu ii tehnice apte de a fi recomandate oficial de organele în drept.
x)

M.O. Fedorenko – Tovarovedceskie expertizî, I.M.O. Moscova, 1968.

Obiectul i metoda expertizei merceologice

17

1.4. Metoda expertizei merceologice Dup cum rezult din obiectul s u, expertiza merceologic presupune o verificare retroactiv a propriet ilor m rfurilor, a calit ii acestora. În acest scop este necesar o reconstituire a faptelor pe cale inductiv i deductiv , atât în etapa fabric rii, cât i în cea a circula iei tehnice a m rfurilor. Realizarea acestui deziderat impune utilizarea unei metodologii specifice de investiga ie, format din metoda istoric , metoda observa iei i experimentului i metoda statistic . Metoda istoric . Marfa, atât ca obiect ap rut dup trecerea prin diferite grade de transformare tehnologic , cât i ca obiect care, dup ob inere, parcurge un spa iu într-un anumit interval de timp, într-o anumit interac iune cu mediul înconjur tor, sufer transform ri a c ror direc ie i intensitate trebuie cunoscute, Aceast cunoa tere este realizat de expertiza merceologic . Metoda istoric este folosit pentru reconstituirea pe cale deductiv a principalelor fapte intervenite în diferite momente ale evolu iei în timp i spa iu a unui produs, fapte care au generat unele modific ri calitative negative. Metoda observa iei i experimentului. Observa ia i experimentul constituie aproape în exclusivitate “treapta senzorial a cunoa terii” formând baza i izvorul cunoa terii tiin ifice în general i în cazul expertizelor, a cunoa terii calit ii m rfurilor. Observa ia este tiin ific dac se poate repeta în condi ii naturale i poate fi reconstituit pe cale teoretic , deductiv . Experimentul tiin ific se deosebe te de observa ie, în esen , prin aceea c , faptul, fenomenul, procesul studiat este provocat, în condi ii date, permi ând astfel reproductibilitatea lui. Evident, experimentul implic i alte forme ale cunoa terii teoretice cum sunt: abstrac ia, analiza, analogia, sinteza i ra ionamentul. Marfa, atât ca obiect cercetat la un moment dat (latura static a cercet rii), cât i ca obiect, entitate sau lot aflat în raporturi determinate cu mediul ambiant, în timp i spa iu, care de regul ac ioneaz asupra obiectului (latura dinamic a cercet rii lui) î i dezv luie propriet ile prin utilizarea metodei observa iei i experimentului. Ca atare, metodele de examinare organoleptic (de analiz senzorial ), metodele de analiz fizic , chimic (inclusiv metodele instrumentale), metodele de analiz microbiologic etc., sunt utilizate direct

18

Expertiz merceologic

sau indirect de c tre expert atunci când produsul litigios este pus la dispozi ia acestuia. Metoda statisticii este utilizat în expertiz în scopul prelucr rii atât a mul imilor de date ob inute prin observa ie i experiment, cât i a datelor ob inute în diferite etape ale investiga iilor. Ea permite expertului s identifice i s elimine erorile de m surare a unor caracteristici de calitate, s evalueze calitatea loturilor de produse plecând de la rezultatele ob inute pe e antioane, diminuând în acela i timp subiectivismul inerent în aplicarea unor metode organoleptice de analiz . 1.5. Expertizele mixte cu participarea expertizei merceologice În literatura juridic exist diferite modalit i de clasificare a expertizelor, bazate de regul , pe principalele domenii tiin ifice care au corespondent curent în via a economic social : tehnic, medical, medicolegal, criminalistic, sanitar-alimentar, veterinar, contabil, agricol, comercial, merceologic, industrial, economico-financiar etc. (schema nr. 1). Atât în spe ele judiciare, cât i în cele extrajudiciare, apar uneori obiective care exced domenii tiin ifice intrinsece i prin urmare, necesit o abordare multi sau interdisciplinar . În acest sens, uneori sunt administrate expertize cu participarea a doi sau mai mul i exper i din domenii tiin ifice diferite, inclusiv din domeniul tiin ei merceologiei. Practic, aproape toat produc ia material a societ ii este transpus în m rfuri i deci valorile de întrebuin are care sunt obiectul merceologiei pe toate planurile propriet ilor, sortimentului, calit ii, circula iei tehnice i utiliz rii lor în consum necesit inevitabil pentru numeroase spe e coparticiparea speciali tilor din domeniul merceologic în expertizele complexe. Odat stabilite obiectivele unei expertize se analizeaz natura problematicii lor i în cazul când se constat o anumit multi sau interdisciplinaritate a acestor obiective se procedeaz la determinarea sediului obiectivelor pe domenii tiin ifice. Cum în foarte rare cazuri pot fi g si i exper i cu o larg competen tiin ific , se procedeaz la desemnarea de exper i pentru fiecare domeniu. În asemenea situa ie, condi ia de baz pentru realizarea unei expertize reu ite este colaborarea strâns a exper ilor în toate etapele activit ii de expertizare i prezentarea de concluzii comune. Este posibil, ca între exper i – în anumite cazuri – s apar diferen e de opinii, mai ales în partea concluziv a raportului de expertiz . Aceast situa ie este dep it

Obiectul i metoda expertizei merceologice

19

prin semnalarea i subscrierea opiniilor separate în cadrul raportului de expertiz , l sând la latitudinea instan ei aprecierea valid rii raportului ca atare, ordonarea unui supliment de expertiz sau chiar a unei noi expertize. Schema nr. 1 – Categorii de expertize -judiciare – se dispun de organul judiciar i pe lâng constat ri de ordin merceologic, tehnic, contabil au la baz i elemente ale unor reglement ri sau normative speciale. În func ie de con inut i dispunere -extrajudiciare – efectuate la cererea unor persoane fizice sau juridice investigând practica i derularea contractelor, eficien a tehnicoeconomic a p str rii m rfurilor, a transport rii lor etc.

-pentru adunarea i evaluarea probelor (expertize merceologice, medico legal , tehnic , contabil etc.) Dup scopul urm rit -pentru stabilirea st rii infractorilor i pentru identificarea lor (investiga ii anatomobiologice, psihiatrice) -oficiale (efectuate de exper i de profesie – exper i medico legali, c pitani exper i) În func ie de expert -liberi i cu jur mânt (expertul are pe lâng calitatea de expert o alt func ie de baz

20

Expertiz merceologic

Dup modul de prezentare a raportului de expertiz

- orale (mai rare) - scrise (predominante) -singulare (efectuate de un singur expert, criticate c n-ar fi riguroase, obiective -colegiale (un num r mai mare de speciali ti, num r impar, având aceea i specialitate)

În func ie de num rul speciali tilor -mixte (un num r mai mare de speciali ti din domenii tiin ifice diferite: expert merceolog + expert contabil; expert chimist + expert merceolog + expert contabil etc.). Se mai nume te expertiz complex . -simple (se efectueaz sub controlul organului care a dispus-o) Din punct de vedere al desemn rii exper ilor -supravegheate (pe lâng expertul desemnat de instan exist i un expert al p r ii care nu particip la lucr ri ci numai le supravegheaz , f când observa ii) -contradictorii (se desemneaz un num r egal de exper i de c tre p r ile aflate în litigiu i de c tre organul judiciar, administrativ, to i exper i având drepturi i obliga ii egale)

Obiectul i metoda expertizei merceologice

21

-tehnice -merceologice -contabile -medicale Dup domeniul de aplicare a expertizei -agricole -criminalistice -artistice -filatelice

2

ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND , EXPER II I EXPERTIZA

2.1. Legisla ia i organizarea activit ii de expertiz în ara noastr În ara noastr , activitatea de expertiz tehnic judiciar i extrajudiciar , implicit a expertizei merceologice, asimilat mai mult sau mai pu in expertizei tehnice, este reglementat potrivit prevederilor Ordonan ei nr. 2/2000 a Guvernului României. Potrivit acestui act normativ, la nivel na ional, coordonarea i îndrumarea, pe linie administrativ i metodologic , precum i exercitarea controlului activit ii de expertiz judiciar se realizeaz de c tre Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, care func ioneaz în cadrul Ministerului Justi iei. Pe plan local, la nivelul jude elor i al Municipiului Bucure ti, în cadrul tribunalelor, func ioneaz Birouri locale pentru expertize judiciare tehnice i contabile. În domeniul expertizei tehnice judiciare, în afara prevederilor Ordonan ei 2/2000, sunt luate în considerare i normele de drept comun cuprinse în Codul de procedur civil i în Codul de procedur penal ale rii noastre. Potrivit prevederilor Capitolului V al Ordonan ei 2/2000 a Guvernului României, Biroului central pentru expertize tehnice judiciare îi revin urm toarele atribu ii principale: coordonarea, îndrumarea i controlarea, din punct de vedere administrativ, a activit ii de expertiz tehnic judiciar ; întocmirea i publicarea în Monitorul Oficial al României a tabelului nominal cuprinzând exper ii tehnici judiciari, cu toate datele de identificare ale acestora. În cuprinsul tabelului, exper ii tehnici judiciari sunt nominaliza i pe specialit i i pe jude e, respectiv Municipiul Bucure ti, inând seama de domiciliul

Aspecte legislative privind exper ii i expertiza

23

acestora, ca i de eventualele modific ri intervenite ca urmare a radierii din tabel a unor exper i; întocmirea i comunicarea c tre birourile locale pentru expertize judiciare tehnice i contabile a listelor nominale cuprinzând exper ii i speciali tii care pot efectua expertize tehnice judiciare; organizarea desf ur rii examenului pentru atribuirea calit ii de expert tehnic judiciar, precum i testarea speciali tilor; întocmirea i eliberarea legitima iei de expert tehnic judiciar, în care se men ioneaz numele i prenumele, specialitatea i domiciliul expertului; studierea practicii de efectuare a expertizelor tehnice judiciare, în vederea generaliz rii celor mai eficiente metode de efectuare a acestora; organizarea activit ii de perfec ionare a preg tirii exper ilor tehnici judiciari i a speciali tilor; îndrumarea metodologic i luarea m surilor pentru îmbun t irea calit ii expertizelor; exercitarea atribu iilor referitoare la stabilirea i sanc ionarea abaterilor s vâr ite de exper ii tehnici judiciari. Birourile locale pentru expertize judiciare tehnice i contabile au urm toarele atribu ii: in eviden a exper ilor tehnici judiciari i a exper ilor contabili care domiciliaz în jude ele respective, pe baza listelor publicate în Monitorul Oficial al României i a comunic rilor primite de la Biroul central pentru expertize tehnice judiciare; recomand organelor interesate în efectuarea expertizelor exper i sau speciali ti care pot efectua expertize judiciare în condi iile stabilite de lege; urm resc efectuarea la timp a expertizelor judiciare, sesizând Biroul central pentru expertize tehnice judiciare asupra întârzierilor produse din vina exper ilor tehnici judiciari sau a exper ilor contabili; asigur primirea rapoartelor de expertiz i a deconturilor de cheltuieli ocazionate de efectuarea acestora. Verific i vizeaz deconturile de cheltuieli pe care, împreun cu rapoartele de expertiz , le înainteaz organelor care au dispus efectuarea expertizelor; achit onorariile cuvenite exper ilor;

24

Expertiz merceologic

întocmesc i trimit periodic Biroului central pentru expertize tehnice judiciare situa ii statistice privind dinamica efectu rii expertizelor judiciare. 2.2. Calitatea de expert Se tie c în activitatea lor, judec torii i arbitrii comerciali interna ionali se întâlnesc uneori cu probleme controversate a c ror solu ionare presupune cuno tin e de strict specialitate din diferite domenii ale tiin ei, economiei, tehnicii etc. În asemenea situa ii, pentru a se clarifica i a se pronun a asupra anumitor împrejur ri de fapt este necesar s se recurg la sprijinul exper ilor. A adar, instan a de judecat –care nu are i nu poate avea cuno tin e de întindere enciclopedic i în acela i timp de profunzime în toate domeniile – are dreptul înscris în lege de a folosi speciali ti într-un domeniu dat pentru a stabili adev rul. Cuvântul “expert” atribuit persoanei care efectueaz expertiza, desemneaz pe acei speciali ti de înalt calificare într-un anumit domeniu care, prin preg tirea lor, au dobândit o competen ridicat în în elegerea i rezolvarea celor mai complexe probleme specifice domeniului activit ii lor. Rezult c în timp ce expertiza este un mijloc de prob , dar de un fel deosebit, expertul este un auxiliar al instan ei, f r a fi îns martor. Într-adev r, datorit competen ei, cuno tin elor de specialitate întrun domeniu dat, instan a poate s atribuie persoanei respective efectuarea expertizei, iar expertiza i concluziile expertului au o putere probatorie. Dreptul de a judeca i hot rî r mân îns integral un atribut al instan ei, în baza respect rii principiului fundamental al intimei convingeri a judec torului. În acela i timp, trebuie s se fac demarca ia între calitatea de expert i calitatea de martor. Deosebirea principal const în aceea c , în timp ce expertului nu-i sunt cunoscute în prealabil împrejur rile i faptele incriminate, el pronun ându-se ca specialist asupra faptelor dovedite prin alte mijloace de proba iune, martorul este persoana care nareaz fidel împrejur rile sau faptele incriminate, percepute direct de ea prin intermediul organelor sale de sim . În literatura de specialitate se acrediteaz , uneori p rerea c expertul este un martor sau c el poate îndeplini rolul de judec tor al cauzei supuse

Aspecte legislative privind exper ii i expertiza

25

expertizei întrucât concluziile acesteia reprezint o hot râre tiin ific . Astfel, în SUA i Anglia expertul este considerat un martor tiin ific iar expertiza este asimilat declara iei de martor. Legisla ia altor ri, între care i cea din ara noastr , nu accept îns o asemenea situa ie deoarece cele dou mijloace de prob (martor-expert) au individualitate proprie. Aceast individualitate apare mai pregnant dac se compar asem n rile i deosebirile dintre martor i expert. Cele mai importante asem n ri dintre martor i expert sunt urm toarele: situa ia procesual a expertului i a martorului este aceea i, ambii fiind considera i ter i sau subiec i secundari într-o cauz ce se judec , îndeplinind activit i ajut toare; atât martorul cât i expertul fac parte din aceea i categorie procesual a mijloacelor de prob ; concluziile expertizei ca i depozi iile martorilor nu au putere probant absolut ci relativ , fiind supuse liberei aprecieri a organului judiciar asemenea celorlalte probe; ambii au reguli procesuale comune (sunt cita i în mod identic, obliga iile lor procesuale sunt considerate îndatoriri cet ene ti, pot exista acelea i motive pentru care anumite persoane nu pot fi exper i sau martori). În privin a deosebirilor dintre martor i expert, sunt emise nenum rate p reri legate de competen a tiin ific , de faptul c expertul este persoana fungibile (adic mai multe persoane pot da l muriri de specialitate în timp ce martorul nu poate fi înlocuit). Deosebirile esen iale dintre expert i martor sunt: informa iile de inute de martor sunt independente de activitatea judiciar , m rturia lui se datore te întâmpl rii c a auzit sau a v zut aspecte care intereseaz cauza. Un martor relateaz unele fapte a a cum le-a perceput, în timp ce expertul explic provenien a lor, emite p reri specializate cu privire la ele, iar munca lui î i are originea în activitatea desf urat de organul judiciar; expertul are drepturi pe care martorul nu le are (dreptul de a cerceta dosarul cauzei, de a asista la dezbateri, de a cere l muriri p r ilor, organului judiciar etc.); expertul îndepline te o func ie activ în timp ce martorul are o pozi ie procesual pasiv . În România, calitatea de expert tehnic judiciar se dobânde te pe baz de examen, care se organizeaz de c tre Ministerul Justi iei. Examenul

26

Expertiz merceologic

are scopul de a verifica nivelul cuno tin elor de specialitate ale candida ilor, gradul de însu ire a actelor normative referitoare la specialitatea respectiv , a dispozi iilor din Codurile de procedur civil i penal referitoare la expertiz i din alte acte normative care reglementeaz activitatea de expertiz tehnic judiciar . Candida ii care solicit atribuirea calit ii de expert tehnic judiciar trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii: s fie cet ean român i s cunoasc limba român ; s aib capacitate de exerci iu deplin ; s posede diplom de absolvire a studiilor superioare în specialitatea pentru care candideaz ; s aib un stagiu de cel pu in cinci ani în specialitatea în care a ob inut diploma; s fie apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activit ii de expert; s nu aib antecedente penale i s se bucure de o bun reputa ie profesional i social . Persoanele care au titlu de academician, profesor universitar sau conferen iar universitar, doctor docent sau doctor în tiin e pot dobândi calitatea de expert judiciar cu scutire de examen în ceea ce prive te preg tirea de specialitate. Ordonan a nr. 2/2000 a Guvernului României prevede c , în lipsa exper ilor judiciari într-o anume specialitate, expertizele judiciare s poat fi efectuate i de al i speciali ti, care îns trebuie s îndeplineasc toate condi iile necesare pentru atribuirea calit ii de expert judiciar. În porturile principale exist “c pitani-exper i” care dau avize cu privire la avariile intervenite în timpul transportului maritim sau fluvial. Ei se pot pronun a asupra cauzelor care au generat avariile (furtun , depozitare necorespunz toare etc.) prin intermediul “expertizelor de avarie” denumite expertise d´avarie – Fran a, avarinaia ekspertiza – Federa ia Rus , survey damage – Anglia, Schaden besichtunng – Germania.

Aspecte legislative privind exper ii i expertiza

27

2.3. Desemnarea i num rul exper ilor În cadrul unui proces sau litigiu, expertiza se poate efectua: a. la cererea uneia din p r i; b. la cererea ambelor p r i; c. din oficiu (adic din ini iativa instan ei). De regul , instan a, la cererea p r ilor sau a uneia dintre ele, stabile te, dup criteriul concluden ei, necesitatea de a se administra sau de a nu se administra expertize ca mijloc de prob . Prin urmare, încuviin area expertizei nu este obligatorie oricând pentru instan . Dup încuviin area cererii de expertiz , persoana expertului se stabile te cu acordul p r ilor sau din oficiu. Desemnarea exper ilor se face din lista exper ilor comunica i de Biroul pentru expertize tehnice sau din rândul persoanelor care pot îndeplini atribu ii de exper i. În orice caz, instan a are dreptul de a se pronun a asupra persoanei expertului în ceea ce prive te capacitatea i impar ialitatea, procedând în consecin . În ce prive te num rul exper ilor, acesta trebuie s fie întotdeauna impar. Num rul impar al exper ilor numi i de instan , în conformitate cu legea, este dictat de urm torul considerent : în procesele sau litigiile simple se socote te a fi suficient un expert, iar în cazurile complicate este necesar un num r de trei sau chiar cinci exper i, concluziile expertizei trebuind s constituie o expresie majoritar . Expertul sau exper ii sunt numi i de c tre instan printr-un document în care se precizeaz problemele ce trebuie clarificate prin expertiz , onorariul expertului (exper ilor) i durata efectu rii expertizei. 2.4.Recuzarea i înlocuirea expertului Recuzarea expertului se poate face numai pentru motive întemeiate prev zute de lege. Ea poate fi generat de existen a unor situa ii care creeaz prezum ia lipsei de obiectivitate în privin a activit ii expertului. Motivele de recuzare invocate de p r i pot fi admise de instan dup cum urmeaz : când expertul a fost propus de p r i, atunci se pot invoca numai motivele de recuzare ivite dup numirea acestuia. Se consider c

28

Expertiz merceologic

p r ile au cunoscut situa ia persoanei propuse ca expert i c nu au avut obiec ii înaintea numirii sale; când expertul a fost propus de instan (din oficiu) atunci atât una din p r i cât i ambele pot invoca motive de recuzare întemeiate pe fapte petrecute atât anterior, cât i posterior numirii expertului. Situa iile care pot conduce la recuzarea exper ilor creând prezum ia lipsei de obiectivitate a acestora sunt: existen a leg turilor de rudenie între expert i una din p r i: implicarea expertului sau a rudelor sale într-o cauz asem n toare: exprimarea de c tre expert, înainte de a fi numit, a unor p reri referitoare la cauz : primirea de daruri sau f g duieli din partea uneia din p r ile implicate. Dup numire, expertul este obligat s se prezinte în fa a instan ei spre a- i prelua sarcinile trasate în vederea l muririi problemelor de specialitate legate de judecarea litigiului. În acest sens sunt extinse i asupra persoanei expertului dispozi iile legisla iei privitoare la citarea martorilor. Instan a poate dispune înlocuirea expertului în urm toarele cazuri: a. neprezentarea în fa a instan ei; b. refuzul nejustificat de a efectua expertiza (în asemenea cazuri instan a aplic i o penalizare); c. existen a unor motive de recuzare; d. dac expertul se afl în imposibilitatea obiectiv de a efectua expertiza pentru solu ionare. 2.5. Organizarea activit ii expertului În func ie de complexitatea expertizei încredin ate pentru solu ionarea problemelor acesteia, expertul desf oar activit i mai mult sau mai pu in ample. Sunt împrejur ri când expertul poate l muri problemele date chiar în instan , sub form de declara ie, consemnat întrun document. Asemenea împrejur ri sunt rare i se întâlnesc numai în litigiile simple.

Aspecte legislative privind exper ii i expertiza

29

Apar îns situa ii complexe i ca atare expertul trebuie s studieze atent problemele indicate de instan , iar rezultatul investiga iilor sale este consemnat în scris de expert într-un act numit raport de expertiz . Investiga iile efectuate de expert se refer la chestionarea p r ilor, constat ri pe teren, cercet ri tehnice, analize de laborator, verific ri de documente etc. Pentru toate aceste opera iuni instan a acord expertului o anumit perioad de timp i posibilit i procedurale care s -i asigure succesul misiunii sale. 2.6 Obliga iile i drepturile exper ilor Efectuarea expertizei de c tre exper ii numi i este obligatorie, aceasta reprezentând o îndatorire cet eneasc ce nu poate fi refuzat decât dac exist motive temeinice. În cazul expertizei judiciare, sarcina de a efectua expertiza este interpretat asemenea obliga iei martorilor într-un proces, de i expertul este un auxiliar tehnic al instan ei. Dintre îndatoririle mai importante ale exper ilor, se men ioneaz urm toarele: de a executa personal expertiza (f r a o încredin a altei persoane) dovedind maximum de con tiinciozitate i obiectivitate; de a întocmi i depune la termen raportul de expertiz ; de a se prezenta la solicitarea organului care l-a numit pentru a furniza informa ii suplimentare, pentru a efectua un supliment de expertiz sau pentru a reface par ial sau integral expertiza; de a p stra secretul profesional, adic de a nu divulga datele de care a luat cuno tin cu prilejul investiga iilor f cute pentru a- i îndeplini misiunea; de a aduce la cuno tin organului care l-a numit i alte date pe care le descoper cu prilejul efectu rii investiga iilor. Totodat , exper ii au urm toarele drepturi: de a consulta materialele existente la dosarul cauzei; de a fi degreva i, pe perioada efectu rii expertizei, de o serie de sarcini curente de serviciu; de a solicita i primi l muriri în leg tur cu cauza expertizei din partea organului care l-a numit sau din partea reprezentan ilor p r ilor;

30

Expertiz merceologic

de a primi pentru munca depus o indemniza ie (stabilit în func ie de complexitatea expertizei i calificarea expertului) i de a beneficia de decontarea cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizei (pentru deplasare, diverse materiale etc.) În cazul neîndeplinirii obliga iilor ce le revin, exper ilor li se pot aplica, dup caz, sanc iuni cu caracter civil, penal sau disciplinar. R spunderea lor poate fi angajat în urm toarele situa ii: - în caz de neprezentare la chemarea ini ial a organului juridic; - pentru refuzul nejustificat de a efectua expertiza; - pentru nedepunerea raportului de expertiz la termenul stabilit (cinci zile înaintea datei fixate pentru judecarea cauzei); - pentru neprezentarea, la chemarea organului judiciar, spre a da l muriri suplimentare; - pentru efectuarea unei expertize necorespunz toare. Exper ilor care s-au f cut vinova i de abateri în executarea sarcinilor primite li se pot aplica urm toarele sanc iuni: avertisment scris – pentru refuz nemotivat de a executa expertiza, pentru încredin area execut rii acesteia altei persoane, precum i pentru near tarea cazului de recuzare în care expertul se g se te; suspendarea drepturilor conferite de calitatea de expert pe o perioad de trei luni . . . . . un an, dac expertul repet abaterile pentru care a fost sanc ionat cu avertisment i pentru alte abateri mai grave; retragerea calit ii de expert, dac acesta s vâr e te abateri repetate dup suspendarea temporar sau dac comite fapte de o gravitate deosebit , incompatibile cu reputa ia sa de expert. În afara sanc iunilor disciplinare, nedepunerea raportului de expertiz la termenul stabilit, f r motive temeinice, precum i s vâr irea unor abateri grave pot atrage pentru expert aplicarea sanc iunilor prev zute de Codul de procedur penal sau civil .

3

PROCEDURA I METODOLOGIA , EXPERTIZEI MERCEOLOGICE

3.1. Procedura expertizei merceologice În func ie de caracterul expertizei merceologice–extrajudiciar sau judiciar –dispunerea efectu rii sale poate apar ine fie unui organ administrativ, fie unui organ judiciar. În ce prive te expertiza judiciar , dup cum s-a v zut, admiterea sau dispunerea sa are un caracter facultativ, organul judiciar fiind liber s aprecieze dac în spe a respectiv este admisibil i concludent efectuarea unei expertize. Oportunitatea expertizei constituie o prim cerin ce trebuie avut în vedere de c tre organele judiciare. În func ie de probele, datele sau materialele existente în cauz , este necesar s se aprecieze dac i în ce m sur expertiza este util , astfel încât nici s nu se întârzie efectuarea unei expertize care este indispensabil pentru solu ionarea cauzei, dar nici s nu se dispun efectuarea de expertize f r importan , ceea ce ar duce la întârzierea nejustificat a solu ion rii cauzei. Admisibilitatea expertizei ca mijloc de prob presupune îndeplinirea cumulativ a dou condi ii: s existe necesitatea consult rii unui specialist pentru dovedirea unor împrejur ri de fapt i expertiza solicitat s fie concludent în raport de cazul cercetat, adic s poat elucida anumite fapte sau împrejur ri de natur s u ureze solu ionarea corect a cauzei. Dispunerea efectu rii expertizei i stabilirea obiectivelor acesteia constituie punctul de plecare în activitatea expertului. Pentru ca în final el s ajung la concluzii juste este îns necesar s - i organizeze activitatea dup o metodologie specific , în care principalelor etape s li se asigure o succesiune logic .

32

Expertiz merceologic

3.2. Metodologia expertizei merceologice; Principalele etape în efectuarea unei expertize merceologice Orientativ, sunt considerate ca principale etape ale efectu rii unei expertize merceologice urm toarele: - acceptarea expertizei; - preg tirea expertizei; - investigarea obiectului expertizei; - întocmirea raportului de expertiz . Acceptarea expertizei presupune un timp foarte scurt în care expertul, legal în tiin at, are datoria de a se prezenta în fa a organului care l-a desemnat pentru a i se comunica obiectivele expertizei sau întreb rile la care trebuie s r spund . Cu acest prilej el ia cuno tin de actele aflate la dosarul cauzei, poate solicita explica ii suplimentare i poate face obiec ii asupra termenului acordat pentru efectuarea expertizei. Stabilirea corect a obiectului expertizei are implica ii directe atât asupra activit ii expertului, cât i asupra aportului expertizei la justa solu ionare a cauzei. Întrucât expertiza este un mijloc de prob , obiectul s u const în l murirea unor fapte sau împrejur ri de fapt ce reclam cuno tin e speciale din diverse domenii, inclusiv din cel al tiin ei merceologice. Astfel în eles, obiectul unei expertize trebuie formulat încât s fie circumscris acestui deziderat, f r a cuprinde probleme de drept (cum ar fi stabilirea vinov iei sau nevinov iei unui persoane fizice sau juridice). Aceea i importan trebuie s se acorde modului de formulare a întreb rilor la care expertul trebuie s r spund . Se vor evita formul rile generale, echivoce sau confuze, care îi pot determina pe exper i s procedeze la reformul ri, uneori neconcordante cu scopul urm rit prin efectuarea expertizei. În formularea întreb rilor, organul interesat în efectuarea expertizei trebuie s porneasc de la premisa c juristul trebuie s joace rolul determinant în formularea obiectivelor i întreb rilor, astfel încât expertul s fie obligat s analizeze în profunzime aspectele de interes în l murirea cazului respectiv, pronun ându-se documentat i argumentat asupra problemelor de fond. În acela i timp este necesar ca întreb rile s fie formulate în strâns leg tur cu împrejur rile concrete ale cauzei, referindu-se la aspecte controversate a c ror elucidare presupune cuno tin e de specialitate,

Procedura i metodologia expertizei merceologice

33

teoretice i practice. De asemenea, formularea întreb rilor trebuie s urmeze o ordine logic , f r a dep i limitele competen ei expertului, astfel încât s cuprind toate problemele neclare ale cauzei pentru a nu mai fi necesare complet ri ulterioare. Preg tirea expertizei – principala problem pe care expertul trebuie s o solu ioneze în aceast etap const în aprofundarea obiectivelor expertizei, cunoa terea sarcinilor ce îi revin sau în elegerea corect a sensului întreb rilor la care trebuie s r spund . Acest deziderat se realizeaz în practic printr-o documentare rapid , îns cuprinz toare. Principalele c i de documentare în activitatea de expertiz sunt urm toarele: a. b. c. d. e. cunoa terea istoricului litigiului i stabilirea cronologiei faptelor; studierea documentelor operative; studierea actelor normative i a documentelor care reglementeaz i prescriu calitatea m rfurilor alimentare i nealimentare care fac obiectul litigiului; documentarea bibliografic ; documentarea pe teren.

Fiecare din aceste c i de documentare î i are un anumit domeniu de polarizare informatic . Pentru a- i forma o opinie de lucru i pentru a orienta investiga iile într-o direc ie corect , expertul trebuie s studieze documentele litigiului, aflate la dispozi ia instan ei respective (dosarul litigiului) pentru a ajunge la punctele de reper necesare începerii investiga iilor. Acest moment este deosebit de important pentru efectuarea în timp util a expertizei (adic în perioada de timp afectat pentru expertiz ) contribuind la alegerea pistei corecte i evitând, prin urmare, unele investiga ii colaterale. Cunoa terea istoricului litigiului înseamn , în primul rând, informarea expertului asupra desf ur rii în timp a principalelor date i fapte legate de momentul, cauzele, locul i împrejur rile viciului sau vicierilor împricinate în litigiu. Este firesc ca pentru verific rile, confrunt rile, observa iile i experiment rile ulterioare, reclamate de expertiz , expertul, pe baza acestor informa ii, s stabileasc cronologia lor i astfel s precizeze zonele sau etapele din fabricarea sau circula ia m rfii respective care necesit investiga ii speciale. Ulterior, pe baza unei document ri variate, el va avea posibilitatea s r spund clar, precis, tiin ific fundamentat, în scris (sub forma raportului de expertiz i eventual

34

Expertiz merceologic

a altor documente derivate) sau oral (prin r spunsuri în edin ) la toate obiectivele care i-au fost trasate de c tre organul interesat. Principalele acte aflate la dosarul litigiului de care expertul se folose te pentru cunoa terea i prezentarea succint a istoricului litigiului sunt: cererea de ac ionare în litigiu i actele (documentele) care sprijin ac iunea reclamantei; întâmpinarea prezentat de partea reclamat i actele (documentele) care o sprijin ; procesele verbale ale edin elor instan ei; actele (documentele) depuse ulterior, din dispozi ia instan ei sau la solicitarea uneia dintre p r i. Istoricul litigiului îl ajut pe expert s elaboreze un model de desf urare a investiga iilor luând în considera ie toate elementele de baz ale litigiului. Pe aceast baz expertul poate reconstitui etapele produc iei sau circula iei m rfurilor împricinate, precum i s stabileasc planul de elaborare a raportului de expertiz . De men ionat este faptul c expertul poate s - i extind domeniul investiga iilor, dep ind sfera ini ial a obiectivelor trasate de instan , numai în cazul unei necesit i stringente i numai cu acordul instan ei. 3.2.1. Studierea documentelor operative Studierea documentelor operative este una din cele mai importante surse de cunoa tere, care permite expertului s - i concentreze informa iile privind starea de fapt în diferite momente ale produc iei i circula iei m rfurilor care fac obiectul litigiului. Cercetarea documentelor operative permite expertului s ob in informa ii asupra urm toarelor elemente: timpul (momentul i durata fabric rii, expedierii, sosirii la destina ie, diverselor manipul ri pe parcurs, efectu rii unor analize i verific ri etc.) locul i condi iile mi c rii în spa iu a m rfii (din momentul fabric rii i pân în momentul constat rii vicierii); starea calitativ i cantitativ a m rfii pe întregul parcurs al fabrica iei sau al circula iei;

Procedura i metodologia expertizei merceologice

35

prezen a sau absen a documentelor care în mod obligatoriu trebuie s înso easc lotul de marf (precum i a tuturor men iunilor obligatorii din documente). În func ie de specificul lor, documentele operative necesare în expertiza de m rfuri se împart în urm toarele grupe: a. Documente care reglementeaz rela iile contractuale dintre furnizor i beneficiar sunt în principal: contractul, anexele la contract (inclusiv graficele de livr ri), coresponden a adi ional legat de derularea contractelor (inclusiv notele de comand ) etc. b. Documente de livrare–primire: factura, lista de specifica ii, avizul de expedi ie, procesul verbal sau fi a de recep ie, în unele cazuri procesul verbal de custodie etc. c. Documente de transport: scrisoare de tr sur , conosamentul, foaia de parcurs, buletinul de mesagerie etc. d. Documente care atest calitatea lotului de marf : certificatul de calitate, buletinul de analiz , certificatul de stare sanitar (sanitar– veterinar sau fitosanitar etc.) 3.2.2. Studierea actelor normative care reglementeaz i prescriu calitatea m rfurilor Ansamblul principalelor acte normative care reglementeaz diferitele aspecte ale calit ii m rfurilor de consum alimentare i nealimentare prezint interes pentru expert, în vederea stabilirii m surii în care au fost îndeplinite cerin ele i condi iile asupra c rora p r ile au convenit prin contract. Documentele care prescriu calitatea m rfurilor sunt constituite din: - Standarde; - Caiete de sarcini tehnice (CST), pentru unele produse de export sau import; - Certificate de omologare a produselor. La acestea se asociaz , având o însemn tate similar , prescrip iile privind marca de fabrica ie, marca de calitate, precum i mostrele etalon.

36

Expertiz merceologic

3.2.3. Documentarea bibliografic Documentarea bibliografic este necesar expertului pentru ca acesta s aib imaginea de ansamblu a stadiului problemei în literatura tiin ific precum i pentru cunoa terea cazurilor particulare legate de spe a respectiv . Aceast documentare contribuie la evitarea unor eventuale controverse sau varia ii de interpretare în leg tur cu fenomenul sau faptul împricinat. Documentarea bibliografic este indispensabil atunci când sunt necesare i investiga ii experimentale adiacente. Materialul bibliografic poate fi format din tratate, enciclopedii, lexicoane, dic ionare de specialitate, monografii, studii i cercet ri, în general din lucr ri care se bucur de o larg recunoa tere tiin ific , prin nivel i probitate. Aceste materiale servesc pentru analogii, compara ii, constat ri i interpret ri. 3.2.4. Investiga iile pe teren Investiga iile pe teren reprezint una din cele mai importante surse de documentare, constituind izvorul nemijlocit de ob inere a unor date, informa ii i reconstituiri cu deosebit for probant . Prin documentare pe teren se în elege culegerea de m rturii i declara ii ale persoanelor care au participat efectiv la producerea sau circula ia m rfurilor care fac obiectul litigiului, verificarea de acte originale întocmite atât în etapa produc iei cât i în etapa circula iei, observa ii asupra locului în care s-a produs vicierea (instala ii, spa ii de depozitare fixe, mijloace de transport, rampe de manipulare etc.), prelevarea de probe i analiza acestor probe de c tre expert sau de c tre un laborator neutru. Documentarea pe teren const în experiment ri, simul ri i reconstituiri în leg tur cu faptele împricinate. În munca sa expertul, spre deosebire de martor, nu percepe decât rareori, prin mijloace proprii, împrejur rile sau cauzele care au produs vicierea m rfii din punct de vedere calitativ sau cantitativ. Investiga iile expertului au ca punct de plecare momentul descoperirii vicierii sau viciului, desf urându-se în sens invers mi c rii m rfii. A adar, este important s se cunoasc momentele esen iale ale producerii i circula iei tehnice a m rfurilor, pentru ca investiga iile respective s permit stabilirea locului, momentului i cauzelor vicierii. De exemplu, în domeniul m rfurilor alimentare, expertul va recurge în timpul

Procedura i metodologia expertizei merceologice

37

expertizei, fie la stabilirea calit ii m rfii la un moment dat, fie la urm rirea dinamicii calit ii m rfii pe etape de producere i circula ie, precum i la urm rirea dinamicii factorilor care au generat modificarea calit ii m rfii respective. Un produs poate deveni marf cu sau f r o prelucrare tehnologic , adic independent de gradul de prelucrare tehnologic . Un asemenea exemplu îl constituie grâul i produsele ob inute din el.

Grâu

F in

Paste f inoase

Concentrate alimentare

Se tie c , dup împart în: a. materii prime; b. semifabricate; c. produse finite.

gradul de prelucrare tehnologic , produsele se

În practica activit ii economice, aceste categorii au o semnifica ie relativ , conven ional , întrucât un anumit produs pentru o subramur a industriei este considerat ca materie prim , pentru o alta – semifabricat sau produs finit. De pild , pentru industria pastelor f inoase, f ina (care din punct de vedere al gradului de prelucrare tehnologic este un semifabricat) reprezint o materie prim , iar pentru industria concentratelor alimentare pastele f inoase reprezint o materie prim . Se pot da nenum rate exemple de acest fel. Produsele, derivate ale unei anumite materii prime, pot fi ob inute în cadrul unei singure întreprinderi sau a unei serii de întreprinderi. Pentru a u ura reconstituirea sau detectarea momentului i a împrejur rilor vicierii, investiga iile expertului trebuie îndreptate cât mai sigur spre izvorul lor probabil. În acest scop, sensul investiga iilor este invers fa de fluxurile tehnologice.

38

Expertiz merceologic

Dac vicierea este constatat la preluarea m rfii de c tre beneficiar direct de la produc tor, atunci pentru a stabili r spunderea trebuie canalizate investiga iile astfel:

Produs finit sau în cazurile complexe;

Semifabricate

Materie prim

S e m i f a b r i c a t e Materie prim

Produs finit

Sn

S3

S2

S1

Pentru fiecare din aceste etape trebuie localizat i întreprinderea în care a avut loc prelucrarea respectiv . Investiga iile expertului în sensul invers ciclului (ciclurilor) de fabrica ie a m rfii constau atât în verific ri pe teren (observa ii, constat ri, analize, experiment ri etc.), cât i în verific ri de documente (eviden e primare, eviden e contabile, registre de fabrica ie, registre de analize, re etare etc.). Localizarea investiga iilor în cursul expertizei are o mare însemn tate pentru rezolvarea în timp util a problemelor indicate de solicitantul expertizei. Din momentul fabrica iei, pentru a ajunge la utilizatori finali m rfurile parcurg un circuit a c rui complexitate este în func ie de sistemul comercial practicat. Circula ia tehnic se refer la întreaga perioad de mi care a m rfurilor din momentul prelu rii acestora de la furnizor (ca întreprindere produc toare) i pân la vânzarea c tre consumator. În timp, acest proces poate dura de la 3-4 ore pân la 2 ani. În toat aceast perioad de timp, circula ia cuprinde o serie de etape sau opera iuni tehnice ca transportul, depozitarea, p strarea, sortarea, preambalarea, transvazarea, debitarea, por ionarea etc. Fiecare etap sau opera iune tehnic ar trebui s se fac în condi ii optime spre a men ine calitatea m rfii la un nivel cât mai apropiat de cel ini ial. Aceste etape sau opera iuni tehnice se desf oar într-o verig sau în mai multe verigi ale circula iei m rfurilor. Num rul verigilor în re eaua comercial depinde de numero i factori, printre care caracteristicile organizatorice ale comer ului, modul de aprovizionare, particularit ile

Procedura i metodologia expertizei merceologice

39

teritoriale etc. Aprovizionarea cu m rfuri a unit ilor de desfacere se poate face din depozitele unit ilor comerciale respective, de la depozitele unit ilor comerciale cu ridicata sau de la depozitele unit ilor produc toare. Schematic, aprovizionarea magazinelor se poate prezenta astfel: A Unitate produc toare Unitate B produc toare T Comer cu ridicata Unitate de desfacere Unitate de desfacere

T

T

Observa ie: T – reprezint mijlocul de transport; A – aprovizionarea direct ; B – aprovizionarea prin depozite. Dat fiind complexitatea etapelor sau verigilor în circula ia tehnic a m rfurilor, expertul trebuie, de asemenea, s - i precizeze i s - i localizeze investiga iile în zona probabil de apari ie a vicierii m rfii. Incursiunea retrospectiv trebuie s cuprind i mijloacele de transport; astfel, sfera investiga iilor este mai larg , mai complicat i bineîn eles, mai dificil . De aceea, verific rile de documente care înso esc marfa i în care sunt înscrise atributele calitative premerg verific rile tehnice i de teren întrucât permit stabilirea sau m car aproximarea localiz rii vicierii i împrejur rilor care au generat vicierea. Un caz particular îl constituie avarierea m rfurilor în cursul transportului maritim, cu o foarte larg varietate de cauze i de efecte. Îndeosebi se acord o aten ie deosebit modului în care s-au efectuat verific rile calitative la nivelul fiec rei verigi, precum i respect rii prescrip iilor oficiale privind transportul, depozitarea i p strarea m rfii respective. Prin urmare, schema de investigare pân la sursa vicierii se prezint , în principiu (pentru o circula ie tehnic complet a m rfurilor), astfel:
Unitate de desfacere Comer cu ridicata Unitate produc toare Punct de recep ie

T

T3

T2

T1

Observa ie: S ge ile reprezint sensurile investiga iilor

40

Expertiz merceologic

Rezult , din cele expuse anterior, necesitatea de a delimita cele dou mari etape de fabrica ie i de circula ie tehnic a produsului, pentru a u ura calea investiga iilor efectuate de expert. Bineîn eles, se pot ivi litigii în care investiga iile se urm resc, în sens invers, în toate etapele – de la unitatea de desfacere pân la materia prim ; se pot cerceta chiar condi iile producerii materiei prime. Sunt împrejur ri în care trebuie s se conlucreze cu expertul contabil sau cu expertul sanitar. Schemele sintetice ale producerii i circula iei tehnice a m rfurilor servesc în munca de expertiz pentru orientarea mai precis a investiga iilor, în scopul clarific rii numai a anumitor aspecte i a rezolv rii numai a obiectivelor trasate de instan . Numai în caz de necesitate stringent i cu aprobarea expres a instan ei, expertul poate s extind sfera investiga iilor dincolo de cea atribuit ini ial de instan . Datorit caracterului s u complex, este necesar ca investiga iile pe teren s se desf oare dup un plan de ac iune în care problemele de urm rit i solu ionat s fie programate în succesiunea lor logic . Elaborarea planului investiga iei pe teren începe cu delimitarea sferei în care se vor concentra observa iile i continu cu concretizarea mijloacelor i tehnicilor corespunz toare. Un asemenea plan nu trebuie s con in probleme pe care nu le rezolv expertul personal, întrucât aprecierile pe care acesta le va formula trebuie s se bazeze exclusiv pe constat ri personale. În expertiza judiciar , legile procesuale nu interzic îns expertului s consulte al i speciali ti, care nu au fost numi i în vederea efectu rii expertizei, dac este necesar a se clarifica unele probleme din domenii conexe, de mare importan pentru solu ionarea obiectivelor expertizei. Prin aceasta, expertul nu transfer altor speciali ti o parte din atribu iile sale, întrucât speciali tii consulta i, de i furnizeaz informa ii utile, nu fac aprecieri asupra problemelor încredin ate expertizei. În privin a informa iilor furnizate de persoanele care au participat, în mod direct sau indirect, la efectuarea unor opera ii materiale de natur a cauza degradarea sau vicierea produselor, sfera acestora trebuie limitat de garan ia obiectivit ii pe care acestea le prezint . Din acest punct de vedere, explica iile pe care le dau diverse persoane cu prilejul efectu rii expertizei nu pot constitui o baz a opiniei pe care o exprim expertul, acesta neavând posibilitatea s stabileasc veridicitatea informa iilor. Investiga ia pe teren const din trei momente esen iale: procedura, con inutul i consemnarea (fixarea) rezultatelor investiga iilor respective.

Procedura i metodologia expertizei merceologice

41

a. Procedura investiga iilor se refer la modul de stabilire a contactului de lucru dintre expert i p r i, cu toate implica iile care decurg de aici. Procedura investiga iilor presupune: - convocarea scris a p r ilor; - termenul de comunicare; - existen a unor împuterniciri pentru expert i delega ii p r ilor. Prin convocarea scris , expertul invit p r ile s - i trimit împuternici ii (delega ii) care s conlucreze cu expertul la investiga iile pe teren, la un loc, la o dat i pentru o durat bine stabilit . Cu acest prilej, expertul are dreptul de a solicita p r ilor s -i transmit documentele sau copiile dup documentele necesare în cursul investiga iilor. În stabilirea termenului de comunicare, expertul este obligat s asigure un interval de timp util, care s permit împuternici ilor p r ilor s se prezinte la locul, ziua i ora fixate pentru investiga ii. De regul , termenul de comunicare pentru aceea i localitate este de trei zile, iar pentru alte localit i de apte zile (considerat de la primirea în tiin rii i ziua fixat pentru efectuarea investiga iilor). Comunic rile verbale nu au valabilitate. b. Con inutul investiga iei pe teren se poate referi la unul sau mai multe din urm toarele aspecte: În cazul unei unit i produc toare: - verificarea documentelor de constatare privind cantitatea i calitatea materiei prime intrate în fabrica ie; - con inutul, data i frecven a efectu rii controlului de calitate; - convorbiri cu cei care au fost subiec i sau martori (consemnate de expert în minute semnate de c tre participan i sau sub form de declara ii scrise); - verificarea registrului de analize i a registrului de fabrica ie; - examinarea balan ei de materiale. În cazul unei unit i comerciale: actele de recep ie; registrul de analize; registrul de stare calitativ a m rfurilor depozitate etc.

42

Expertiz merceologic

- verificarea unor documente operative în cazul când nu s-au depus copii la dosarul cauzei sau dac exist dubii cu privire la veridicitatea lor; - convorbiri cu cei care au fost subiec i sau martori; - recoltarea de probe. Expertul împreun cu reprezentan ii p r ilor poate recolta probe care se supun analizei. Probele se iau conform metodologiei stabilite prin standarde. În anumite cazuri, când apare necesitatea prelev rii unor e antioane pe fluxul tehnologic, se adopt o tehnic uzual de recoltare. c. Consemnarea (fixarea) rezultatelor investiga iei pe teren. La sfâr itul investiga iei se întocme te un document în care sunt consemnate în scris i semnate de c tre to i participan ii, rezultatele investiga iei privind urm toarele elemente: - locul, data, durata investiga iei; - participan ii (calitatea lor i num rul delega iilor de împuternicire); - felul investiga iilor; - con inutul investiga iilor; - opiniile împuternici ilor p r ilor în raport cu cele constatate; - obliga iile p r ilor de a furniza la un termen prestabilit anumite informa ii scrise sau acte. La acest document se anexeaz toate materialele solicitate de c tre expert, inclusiv opisul lor. Documentul nu cuprinde opinia, interpretarea sau concluziile par iale ale expertului. În caz contrar, afirma iile f cute de expert pe baza unor elemente par iale sunt premature i pot veni în contradic ie cu concluziile finale ale raportului de expertiz . Investiga iile pe teren sunt necesare aproape în toate cazurile atât când produsul exist , cât i când produsul nu mai este. 3.2.5. Elaborarea raportului de expertiz Rezultatele activit ii depuse de expert pentru solu ionarea obiectivelor ridicate de problema cercetat se concretizeaz în raportul de expertiz , ce se înainteaz instan ei sau organului care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiz fiind un document elaborat tiin ific, are o valoare probatorie deosebit . Având în vedere importan a sa în solu ionarea unei cauze, raportul de expertiz nu se poate rezuma la simpla expunere a

Procedura i metodologia expertizei merceologice

43

concluziilor la care a ajuns expertul, ci trebuie s oglindeasc în mod succint, dar complet, etapele drumului parcurs de expert pân la concluzia final . În acest scop, raportul de expertiz trebuie s oglindeasc în principal: a. metodele tiin ifice de cercetare utilizate de expert; b. constat rile expertului; c. modul de interpretare a datelor ob inute în urma cercet rilor i experiment rilor; d. concluziile finale temeinic fundamentate. Raportul de expertiz trebuie s dea r spuns la problemele ridicate de obiectul litigiului. Elaborarea lui trebuie f cut cu respectarea anumitor reguli de ordin procedural, de form i con inut. Forma raportului de expertiz poate fi oral sau scris , în func ie de locul unde se desf oar expertiza (în fa a organului respectiv sau în afara acestuia), cât i de natura i specificul problemei aflat în litigiu. În toate cazurile în care efectuarea lucr rilor expertizei necesit timp, deplas ri, document ri, cercet ri, analize, teste sau încerc ri de laborator etc., raportul de expertiz se prezint scris. Printre principalele reguli de ordin procedural privind raportul de expertiz men ion m: necesitatea redact rii acestuia în mai multe exemplare, din care unul se depune de c tre expert la registratura instan ei. Raportul de expertiz este semnat la sfâr it, iar fiecare pagin trebuie s poarte parafa expertului. Semnarea i parafarea se fac atât pe original, cât i pe copii, aceasta fiind necesar pentru a evita substituirea unor pagini. O dat cu depunerea originalului raportului de expertiz , expertul depune la registratura instan ei i dovezile de remitere c tre p r ile aflate în litigiu a unei copii dup raportul de expertiz . În raportul de expertiz nu sunt admise gre eli, corecturi sau ters turi. Raportul de expertiz trebuie depus în termen; de regul depunerea se face cu minimum cinci zile înainte de data judec rii litigiului respectiv. Termenul de depunere a raportului de expertiz se fixeaz de c tre instan sau se precizeaz în împuternicirea scris remis personal expertului (mai ales în cazul expertizelor ini iate de organele administrative).

44

Expertiz merceologic

Nerespectarea f r motive întemeiate a termenului fixat pentru depunerea raportului de expertiz poate atrage sanc iuni materiale i chiar penale. Raportul de expertiz se prezint ca un act, alc tuit din mai multe pagini, grupate în sec iuni. Obligativitatea de a redacta raportul de expertiz pe sec iuni i de a le dispune într-o anumit ordine este impus de practic i de necesitatea fluen ei i clarit ii ideilor în raport, pentru ca acestea s fie accesibile oricui, specialist sau nespecialist. În mod obi nuit, raportul de expertiz cuprinde urm toarele sec iuni: a. b. c. d. e. f. g. h. Preambulul; Scurt istoric al litigiului; Obiectul expertizei; Procedura investiga iilor; Constat rile expertizei; Concluziile expertizei; Borderoul de anexe; Anexele (în original sau în copie).

Preambulul raportului de expertiz cuprinde: numele i prenumele expertului, profesia i calificarea sa, adresa complet , instan a sau organul care a numit expertul, num rul dosarului pentru litigiul în cauz i num rul actului de împuternicire. Scurt istoric al litigiului: de regul , în aceast sec iune se men ioneaz (numele sau denumirile p r ilor aflate în litigiu (reclamant i pârât ), cât i adresele lor exacte. În unele cazuri pot ap rea dou sau mai multe coreclamante sau copârâte, ordinea lor ierarhic stabilindu-se în func ie de pozi ia pe care o au în litigiu. Deseori, al turi de pârât sau copârât , mai pot ap rea i p r i chemate în garan ie. De asemenea, tot în aceast sec iune se prezint într-o succesiune cronologic principalele elemente i date ce reprezint puncte de reper esen iale ale litigiului. Cu aceast ocazie se consemneaz pozi ia sau interpretarea p r ilor în raport cu problemele litigiului, în special a acelora care vizeaz obiectivele expertizei, precum i precizarea daunelor i a perioadei când acestea s-au produs, dac s-au mai efectuat expertize anterioare pe problema respectiv .

Procedura i metodologia expertizei merceologice

45

Obiectul expertizei – În aceast sec iune sunt redate ad-litteram obiectivele stabilite de c tre instan pentru efectuarea expertizei, precum i întreb rile care au fost transmise în scris expertului. Procedând astfel, se evit posibilitatea ridic rii unor obiec ii de c tre p r i, pe considerentul c nu s-a dat r spuns întreb rilor din ordonan sau încheiere. Procedura investiga iilor cuprinde, de regul , urm toarele elemente: - legalitatea invit rii p r ilor pentru a conlucra sau asista expertul în efectuarea unor investiga ii; - numele i calitatea împuternici ilor; - felul documentelor de împuternicire; - felul investiga iilor efectuate de c tre expert în prezen a p r ilor; - felul documentului de consemnare a rezultatelor investiga iilor (proces-verbal, minut etc.), semnat de c tre expert. Constat rile expertizei reprezint cea mai important sec iune din raport i cuprinde atât faptele i datele din dosarul litigiului cât i pe cele rezultate din investiga iile efectuate de c tre expert, care trebuie descrise exact i, dup caz, comparate sau interpretate. Când apar nepotriviri între datele provenind din diferite surse, inclusiv din actele scrise prezentate de p r i, în raport se consemneaz toate aceste date, se face analiza lor comparativ în vederea stabilirii gradului lor de veridicitate. În func ie de obiectivele expertizei, în raport se prezint rezultatele investiga iilor în ordinea dezv luirii lor. Expertul trebuie s acorde o aten ie deosebit stabilirii cu exactitate a cauzelor i împrejur rilor care au generat vicierea respectiv . De aceea, pe lâng simpla narare a elementelor de reconstituire a cauzelor i împrejur rilor precum i a m rimii i efectului vicierii, expertul va prezenta interpret rile corespunz toare, inclusiv solu iile posibile pentru preîntâmpinarea repet rii unei anomalii de felul celei care formeaz spe a expertizei. Concluziile raportului de expertiz trebuie s con in într-o form concentrat r spunsurile expertizei la obiectivele încredin ate spre solu ionare. În m sura în care, în urma investiga iilor, se stabile te cu claritate demarca ia între r spunderile tehnice legate de vicierea incriminat , aceasta va fi consemnat ca atare, f r a se atinge vreo latur juridic a problemei.

46

Expertiz merceologic

Obiectivitatea i corectitudinea concluziilor sunt determinate de urm torii factori: - calificarea înalt a specialistului în domeniul în care ac ioneaz ca expert; - cunoa terea profund a problemelor circula iei tehnice a m rfurilor; - cunoa terea complex a metodelor i tehnicilor de analiz a m rfurilor; - probitatea profesional i moral a expertului, spre a nu omite aspecte esen iale ale investiga iilor i pe aceast baz s emit concluzii eronate sau false; - independen a fa de p r ile implicate de litigiu; - respectarea dreptului p r ilor implicate în litigiu în leg tur cu desf urarea expertizei. Anexele raportului de expertiz . La raportul de expertiz se pot ata a în anex documentele sus in toare ale concluziilor pe care le formuleaz expertul, ca de exemplu buletine de analiz , grafice, copii i fotocopii, planuri i schi e ale unor depozite, scheme de amplasare a m rfurilor în spa iile de transport, eventual procedee de calcul etc. De asemenea, se ata eaz borderoul de anexe, care reprezint opisul detaliat al tuturor documentelor i actelor suplimentare depuse de p r i pe parcursul efectu rii expertizei i care au servit la întocmirea raportului de expertiz . Borderoul de anexe figureaz în mod obligatoriu atât pe original, cât i pe copiile raportului de expertiz remise p r ilor implicate în litigiu. Pentru a se asigura raportului de expertiz o inut corespunz toare trebuie respectate unele condi ii privitoare la stil i con inut. Astfel, raportul de expertiz trebuie s fie clar i concis, f r formul ri sau termeni echivoci (ci dimpotriv se impune o terminologie de specialitate, adecvat ); nu se vor face trimiteri la lucr ri în afara dosarului. Se vor utiliza pe cât posibil fraze scurte, dense i clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau în paranteze, pentru a se înlesni în elegerea concluziilor. Raportul de expertiz nu trebuie s con in p reri personale în leg tur cu diferitele acte normative sau cu dispozi iile legale ale unor organe administrative. Aceasta nu înseamn c expertul nu este liber în formarea opiniei sale, f r îns ca aceasta s reflecte bunul plac sau ac iunea arbitrar a expertului. La redactarea raportului de expertiz , se recomand ca toate

Procedura i metodologia expertizei merceologice

47

aspectele problemei în cauz desprinse de expert în urma efectu rii investiga iilor sale, s fie încadrate în litera i spiritul actelor normative care reglementeaz recep ia calitativ , regulile de comer etc. O asemenea abordare a tuturor ideilor raportului de expertiz asigur , pe de o parte, în elegerea în mod corect de c tre toate p r ile, de pe aceea i baz , a implica iilor litigiului în domeniul calit ii, iar pe de alt parte, contribuie la înt rirea legalit ii în domeniul circula iei m rfurilor. Constat rile i afirma iile expertului con inute în textul raportului de expertiz trebuie s fie sus inute prin exemplific ri i argument ri temeinice. În acest sens, expertul trebuie s fie preocupat de a conferi raportului o anumit inatacabilitate, precum i de a evita o eventual neconcordan între datele trecute în raport în cazul unei eventuale noi expertize. De asemenea, este indicat ca în anexele la raportul de expertiz s se g seasc asemenea dovezi care s eviden ieze procedeele de investigare folosite de expert, constat rile f cute de c tre acesta în anumite momente, situa ii, fotografii sau fotocopii ale unor obiecte, probe sau documente al c ror con inut nu poate fi integrat în raportul de expertiz . Datele con inute în raportul de expertiz trebuie s fie reale i demonstrabile. Expertul r spunde pentru toate datele trecute în raport oricât de neînsemnate ar fi ele. Juste ea datelor i responsabilitatea expertului fa de acestea este caracteristica esen ial a unui raport de expertiz . Pentru aceste considerente, expertul trebuie s aib în vedere, printre altele, urm toarele: analizele i încerc rile de laborator s fie efectuate personal sau de laboratoare de analiz autorizate în acest scop; aparatele i metodele folosite s aib o precizie cât mai ridicat . În acest scop este indicat s se efectueze un num r cât mai mare de determin ri (în special în cazul analizelor organoleptice). Concizia i claritatea concluziilor formulate de c tre expert trebuie s fie evidente. Concluziile trebuie s reprezinte sinteza logic a constat rilor par iale la care a ajuns expertul pe parcursul efectu rii investiga iilor.

48

Expertiz merceologic

3.2.6. Analiza raportului de expertiz Economistul de comer este specialistul în problemele circula iei tehnice a m rfurilor, având o calificare care îi permite abordarea problemelor de concep ie, de conducere i de organizare, vizând fluxul m rfurilor de la produc tor la consumator. În consecin , atunci când nu are calitatea de expert atribuit de instan , el este chemat, ca bun cunosc tor al domeniului, s participe la analiza unui raport de expertiz referitor la problemele merceologice, ca reprezentant al uneia dintre p r ile implicate în litigiu. Analiza raportului de expertiz este abordat sub multiple unghiuri (juridic, merceologic, economic, contabil etc.) Ea parcurge, în principal, dou etape importante, constând din verificarea respect rii prevederilor legale referitoare la expertiz (verificare formal ) i verificarea con inutului tiin ific al raportului de expertiz (verificare de fond sau substan ial )(x). Verificarea formal presupune urm toarele aspecte: dac au fost respectate condi iile legale de desemnare a exper ilor i dac nu exist eventuale motive de recuzare a acestora, invocate de p r i; dac au fost formulate r spunsuri clare i complete la toate întreb rile adresate exper ilor; dac raportul de expertiz a fost semnat i datat. Verificarea de fond are drept scop stabilirea m surii în care expertul a folosit ra ional i complet mijloacele de documentare, a întreprins investiga iile folosind cele mai adecvate metode i tehnici i a relevat datele i faptele care s elucideze obiectivele expertizei. Se verific , de asemenea, juste ea ra ionamentului i concordan a dintre concluzii i con inutul raportului de expertiz . Dac la examinarea raportului de expertiz de c tre organul juridic sau de c tre p r ile aflate în litigiu se constat c acesta este necorespunz tor datorit unor neclarit i sau lacune minore în efectuarea investiga iilor de specialitate, se pot lua m suri de îndreptare.

(x) Emil Mihuleac, op. cit.,pag. 274 – 275

Procedura i metodologia expertizei merceologice

49

M surile de îndreptare care se pot lua la constatarea unor situa ii necorespunz toare în momentul analizei raportului de expertiz sunt în func ie de lacunele constatate i anume: chemarea expertului pentru a da l muriri suplimentare atunci când raportul prezint anumite neclarit i; întregirea expertizei printr-un supliment de expertiz , atunci când investiga iile au fost incomplete; efectuarea unei noi expertize atunci când se impune anularea expertizei datorit înc lc rii unor norme legale de c tre expert. În cazul în care, la studierea raportului de expertiz apar neclarit i se pot solicita expertului l muriri suplimetare sau clarific ri. Acestea se pot da verbal sau în scris, sub forma unui act adi ional la raportul de expertiz denumit “completare la raportul de expertiz ”. Uneori, p r ile aflate în litigiu pot formula obiec iuni asupra raportului de expertiz sau a unei p r i din acesta. În acest caz instan a oblig pe expert s analizeze obiec iunile formulate de c tre p r i, s - i fixeze pozi ia în raport cu obiec iunile p r ilor, sau s r spund la unele întreb ri rezultate din aceste obiec iuni. R spunsul expertului se d în scris, sub forma unui document denumit “note scrise”. 3.2.7. Suplimentul de expertiz Uneori, dup efectuarea expertizei ( i respectiv dup depunerea raportului de expertiz ), se constat de c tre p r i sau de c tre instan noi probleme ale spe ei litigiului, nerelevante ini ial, care reclam investiga ii, respectiv interven ia expertului. În aceste situa ii instan a poate ordona obiective suplimentare pentru expertiz . Acest supliment, care uneori este provocat de contestarea unei chestiuni din raport de c tre partea interesat , presupune adâncirea sau l rgirea cercet rii problemei respective.

50

Expertiz merceologic

3.2.8. O nou expertiz Atunci când concluziile raportului sunt controversate, mai mult sau mai pu in întemeiate, inexacte, sau când se anuleaz expertiza ca urmare a înc lc rii unor dispozi ii legale de c tre expert, se poate dispune efectuarea unei noi expertize. În general, cazurile de înc lcare a unor reglement ri legale de c tre expert, fapt ce duce la anularea expertizei, sunt rare i cu inciden direct în materie de drept. Noua expertiz este efectuat , de regul , de c tre alt expert sau de mai mul i exper i (în num r impar). Forma, structura i con inutul raportului noii expertize sunt identice cu acelea ale raportului de expertiz . Exist îns unele deosebiri i anume: necesitatea lu rii de pozi ie fa de raportul ini ial de expertiz (dac este cazul); existen a posibil a divergen ei de opinii între exper ii care efectueaz noua expertiz , caz în care fiecare expert, în cadrul aceluia i raport, î i prezint propriul s u punct de vedere. În raportul noii expertize, aceste aspecte trebuie reflectate în mod corespunz tor, din punct de vedere al con inutului i al procedurii. O nou expertiz se dispune în mod firesc pentru cercetarea acelora i obiective ca i în cazul expertizei ini iale. L murirea neclarit ilor, completarea printr-un supliment de expertiz , sau dispunerea unei noi expertize pot fi ocazionate de situa ii precum: din lectura raportului rezult c expertul nu a folosit cele mai moderne i adecvate metode în cercetarea respectiv ; lectura raportului v de te o competen sc zut ; con tiinciozitatea i obiectivitatea expertului sunt puse sub semnul întreb rii; apare o anumit contradic ie între concluziile ini iale ale raportului i rezultatele investiga iilor ulterioare, ca urmare a administr rii unor l muriri suplimentare.

Procedura i metodologia expertizei merceologice

51

52

Expertiz merceologic

4

SURSELE DE LITIGII , GENERATOARE DE EXPERTIZE MERCEOLOGICE

În cadrul circuitului tehnico-economic al m rfurilor, între furnizori, transportatori i beneficiari pot s apar unele divergen e sau chiar litigii prin lezarea intereselor uneia dintre p r i. Asemenea divergen e i litigii sunt rezolvate, dup caz, de c tre p r ile implicate prin negocieri sau de c tre organele judiciare care, pentru solu ionarea corect a cauzelor, recurg adeseori la sprijinul expertizei merceologice. Practica efectu rii expertizelor merceologice eviden iaz faptul c cele mai multe litigii la a c ror solu ionare particip i expertiza merceologic , au drept obiect substituirea produselor, denaturarea, înlocuirea sau deprecierea lor calitativ . Substituirea de produs const în livrarea unor produse având aceea i destina ie i acela i pre cu al produselor contractate, dar cu al i indici de calitate decât cei preciza i în standarde sau alte documente la care p r ile au f cut referiri în contract. Cauzele ce pot favoriza substituirea de produse sunt: controlul tehnic de calitate defectuos executat; sortarea gre it a unor produse de calitate inferioar la calit i superioare. În practic pot fi întâlnite unele situa ii care se asimileaz substituirii de produse, dintre care se men ioneaz : încadrarea gre it de la un model la altul a produselor, în cazul în care acestea necesit consumuri specifice diferite de materiale; livrarea produselor la calit i inferioare celei reale; livrarea de loturi eterogene, care con in produse ob inute din arje diferite, având i caracteristici de calitate diferite;

54

Expertiz merceologic

livrarea loturilor con inând produse care au al i indici de calitate în raport cu cei înscri i în buletinele de analiz sau în certificatele de calitate. Denaturarea produselor const în fabricarea i livrarea unor produse ale c ror caracteristici de calitate nu corespund valorilor prescrise i nici pre ului legal. În categoria denatur rii produselor se încadreaz urm toarele situa ii: modificarea re etei de fabrica ie a unor produse în sensul diminu rii propor iilor unor componen i valoro i ( i deci mai costisitori) i înlocuirea acestora cu componen i sau constituen i mai ieftini (prin aceasta calitatea produselor se reduce); abaterile de la tehnologia de fabrica ie, în sensul diminu rii unora dintre fazele tehnologice sau modificarea modalit ii de executare a altor faze tehnologice, cu implica ii negative asupra calit ii sau stabilit ii produselor la p strare, care provoac anomalii în utilizarea produselor. Falsificarea produselor (care constituie o form de denaturare a acestora) reprezint opera ia prin care se modific valoarea de întrebuin are a unui produs în scop fraudulos. Dintre procedeele de falsificare mai frecvent se întâlnesc: extragerea unor componente naturale ale unui produs (exemplu cofeina din cafea); înlocuirea unor componen i valoro i ai produselor cu substan e inactive, indiferente sau chiar d un toare pentru utilizatorul produsului; fabricarea produselor din alte materii prime decât cele normale (de regul , prin utilizarea unor materii prime de calitate inferioar ). Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice este una dintre c ile de diversificare sortimental folosit în prezent pentru asigurarea consumatorilor cu bunurile necesare acestora, folosind îns procedura legal de omologare a produselor. Aceast cale este folosit în prezent pe scar larg în unele domenii de activitate, mai ales în acelea în care materialele sintetice au unele caracteristici calitative superioare celor naturale. Aceast posibilitate nu

Sursele de litigii generatoare de expertize merceologice

55

trebuie în eleas în sensul prezent rii produselor sintetice drept produse naturale în vederea ob inerii unor profituri necuvenite rezultate din diferen a de pre . Deprecierea calitativ a produselor – se poate produce în oricare dintre etapele circuitului lor tehnic, dar mai ales în timpul transportului i depozit rii. În func ie de intensitatea factorilor de degradare aceasta poate fi total , când produsul trebuie scos din uz sau par ial , când poate primi alte destina ii, mai pu in eficiente în raport cu destina ia de baz . Principalele etape ale circula iei tehnice a produselor sunt, de asemenea, surse poten iale de litigii generatoare de expertize merceologice. Astfel, cu prilejul livr rii loturilor de produse, surse poten iale de litigii pot ap rea în urm toarele situa ii: datorit livr rii altor sortimente decât cele contractate; datorit livr rii loturilor necorespunz toare calitativ; datorit livr rii unor loturi eterogene (con inând produse din arje diferite). Transportul loturilor de m rfuri în esen înseamn o p strare de durat variabil a acestora în spa ii mobile de depozitare. Influen a transportului asupra calit ii loturilor de m rfuri poate fi în anumite cazuri negativ . De aceea prezint importan alegerea judicioas a mijloacelor de transport (care s asigure cât mai mult cu putin un microclimat adecvat) alegerea celor mai scurte trasee (pentru a reduce la minim ac iunea agen ilor mecanici – ocuri, trepida ii etc.) alegerea unor ambalaje de transport corespunz toare naturii produselor i în concordan cu ceilal i parametri ai transportului, amplasarea i fixarea corect a m rfurilor în spa iul de transport, selec ionarea tehnicilor optime de înc rcare-desc rcare a mijloacelor de transport etc. Este firesc ca, în situa ia în care condi iile de transport nu sunt corespunz toare, aceast etap s genereze vicieri însemnate ale m rfurilor i ambalajelor acestora, pierderi peste normele legale, degrad ri sau alter ri ale produselor, impurific ri etc.

56

Expertiz merceologic

În practic se constat c cele mai însemnate vicieri ale produselor, care pot genera litigii, au drept cauze urm toarele: utilizarea unor mijloace de transport necorespunz toare; deplasarea pe rute ocolitoare (m rirea traseelor de parcurs); folosirea unor ambalaje de transport necorespunz toare; manipularea brutal a produselor. Recep ia loturilor de produse reprezint etapa în care pot ap rea cele mai numeroase litigii, atât referitoare la calitatea produselor, cât i la cantitatea lor. Aceste litigii pot avea la baz , în unele situa ii, efectuarea necorespunz tore a verific rii la recep ie; dar, de cele mai multe ori, ele au la baz degrad ri calitative ale produselor, ap rute în etapele premerg toare recep iei, dar depistate cu prilejul efectu rii acesteia. Cele mai frecvente surse de litigii întâlnite în aceast etap sunt: neconcordan a dintre sortimentul contractat i sortimentul atestat documentar sau cel real al lotului de marf ; neconcordan a dintre calitatea contractat (respectiv calitatea prescris i omologat ) i calitatea real a lotului de marf ; neconcordan a calitativ a loturilor de marf . Depozitarea unui lot de marf (în spa ii fixe de depozitare) presupune un ansamblu de opera iuni de manipulare, amplasare spa ial , protec ia integrit ii produselor etc., a c ror nerespectare poate s genereze degrad ri calitative. P strarea loturilor de m rfuri în depozite implic asigurarea unui regim optim care s permit men inerea propriet ilor produsului cât mai apropiate de cele ini iale. Prin urmare, în aceast etap este necesar s se controleze i s se dirijeze influen a agen ilor mediului ambiant (temperatura aerului, umiditatea relativ a aerului etc.) dar în acela i timp s se controleze evolu ia propriet ilor labile ale loturilor de m rfuri spre a preveni modificarea lor în sens nedorit. Evident, sunt cazuri când datorit viciilor ascunse modific ri negative ale propriet ilor produselor se pot manifesta chiar atunci când influen a factorilor externi este minim sau chiar nul . În cazul în care, beneficiarul organizeaz incorect procesul de p strare a m rfurilor sau nu poate dovedi c a respectat condi iile prescrise de p strare, r spunderea pentru eventualele degrad ri îi revine. Analizând cele mai importante surse care genereaz modific ri negative ale calit ii în ansamblul circula iei tehnice a loturilor de m rfuri, este necesar s

Sursele de litigii generatoare de expertize merceologice

57

preciz m c r spunderile p r ilor implicate nu apar decât foarte rareori clar delimitate i de aceea frecvent se apeleaz la expertize. Din practica organelor care au competen a în solu ionarea litigiilor patrimoniale dintre întreprinderi precum i a celor care au competen e în solu ionarea litigiilor izvorâte din activitatea de comer exterior (care pot avea drept obiect livrarea unor loturi de produse necorespunz toare, estimarea întinderii prejudiciului rezultat prin degradarea produselor în timpul transportului, stabilirea factorilor care au cauzat degradarea calitativ , stabilirea cantit ii unor loturi sau angajarea r spunderii societ ilor de asigurare) se constat c , dintre etapele circuitului tehnico-economic al produselor, cele care genereaz cel mai frecvent litigii, pentru a c ror solu ionare corect se recurge la sprijinul expertizei merceologice judiciare sau preventive, sunt recep ia calitativ , p strarea, depozitarea i transportul. Efectuarea expertizelor în aceste domenii presupune unele particulariz ri ce deriv din metodologia general de efectuare a unei expertize i care sunt în func ie de natura activit ilor specifice etapelor men ionate. Asemenea expertize au în general un caracter complex i un grad de dificultate avansat, presupunând cunoa terea aprofundat de c tre exper i atât a cadrului legislativ-normativ, cât i a tehnicilor uzuale sau a unor aspecte particulare specifice verific rii la recep ie, transportului sau p str rii loturilor de produse în spa iile fixe sau mobile de depozitare.

5

EXPERTIZA RECEP IEI CALITATIVE,A LOTURILOR DE M RFURI
5.1 Calitatea i recep ia loturilor de m rfuri

Societ ii moderne îi este specific competi ia pentru calitate. Acest fapt este determinat de revolu ia tehnico- tiin ific contemporan , care imprim activit ii economice o desf urare dinamic i face posibil un progres rapid în toate ramurile produc iei materiale. De calitatea produselor depinde în mare m sur satisfacerea nevoilor tot mai variate i mai complexe ale economiei unui stat, competitivitatea pe pie ele externe i cre terea nivelului de trai al popula iei. Realizarea unor produse calitativ superioare este îns legat indisolubil de controlul calit ii lor, atât pe parcursul produc iei cât i al comercializ rii. Acest control a devenit o necesitate ca urmare a dezvolt rii produc iei de mare serie. Este cunoscut c marea majoritate a produselor se consum în alt loc decât acela al producerii lor; doar o parte infim este folosit , uneori, chiar de întreprinderea produc toare, pentru autoconsum. Între momentul în care s-au epuizat opera iile de producere a unui bun i acela când el este consumat intervine, de cele mai multe ori, un complex de opera iuni ca: ambalare, manipulare, înc rcare, expedi ie, transport, desc rcare, aducere în depozitul beneficiarului, depozitare. Existen a acestor opera iuni, care presupun un anumit interval de timp, impune necesitatea verific rii calit ii i cantit ii m rfurilor în mai multe faze succesive, începând chiar din momentul fabric rii i pân în momentul folosirii lor de c tre consumatori. Acela i considerent justific necesitatea recep iei, relevând însemn tatea problemelor pe care aceasta de ridic . În acest context devine clar, chiar în ipoteza în care se efectueaz un control riguros în timpul procesului de produc ie, c recep ia nu poate fi eliminat , ea având rolul unui filtru ce împiedic p trunderea pe pia a produselor necorespunz toare.

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

61

Într-adev r, pentru circula ia tehnic a m rfurilor cea mai important verificare a calit ii acestora din punctul de vedere al comer ului i al consumatorului, este aceea care se efectueaz cu ocazia recep iei cantitative i calitative a m rfurilor preluate de la produc tor. Recep ia calitativ a m rfurilor este unul dintre momentele principale ale stabilirii calit ii. Ea are loc cu prilejul trecerii m rfurilor din proprietatea furnizorului (întreprinderea produc toare) în proprietatea beneficiarului (întreprinderea comercial en gros sau en detail). Principalele etape ale procesului complet reprezentând controlul de calitate care se efectueaz în prezent atât în sfera produc iei cât i a circula iei bunurilor de consum sunt prezentate sintetic în figura 1. Dup cum se constat , exist nu numai numeroase verific ri calitative (par iale sau totale) dar i multe treceri ale produselor dintr-un patrimoniu în altul. Ca moment esen ial al controlului calit ii produselor, recep ia calitativ genereaz uneori divergen e i litigii privind calitatea acestora, pentru a c ror solu ionare se recurge uneori la efectuarea de expertize merceologice. În rezolvarea complet i rapid a obiectivelor, expertul este interesat s cunoasc toate etapele de verificare, pentru a putea localiza precis cauzele i momentul vicierii loturilor de produse. De altfel, din practic s-a putut constata c în cele mai multe litigii se întâlnesc erori în leg tur cu modul în care se execut recep ia i primirea m rfurilor, acestea fiind etapele din circuitul m rfurilor care genereaz cele mai multe litigii. Evitarea lor presupune înl turarea gre elilor care se pot face cu ocazia trecerii m rfurilor de la furnizor la beneficiar, legate de identificarea m rfurilor, de livrarea unor produse necorespunz toare calitativ i cantitativ, de ambalarea necorespunz toare a produselor, întocmirea defectuoas a documentelor de livrare i expediere, întocmirea incorect a documentelor de verificare. În accep iunea curent , termenul “recep ie” desemneaz o activitate de primire. În practica comercial , el semnific primirea i acceptarea (sau respingerea) unui lot de marf de la o alt unitate. În sens mai larg, prin recep ie se în elege un ansamblu de opera ii prin care se constat dac marfa corespunde tuturor prevederilor contractuale. Potrivit legisla iei în vigoare din ara noastr , prin no iunea de recep ie se în elege executarea în mod material i efectiv a opera iei de identificare calitativ i cantitativ a produselor, opera ie efectuat de c tre delega ii p r ilor contractante stabilite în contractele economice.

62

Expertiz merceologic

În sens juridic, recep ia reprezint actul care cuprinde acea manifestare de voin a p r ilor, având drept consecin anumite efecte (de natur economic , social ) iar în sens mai larg, recep ia este instrumentul probator al opera iunii la care se refer (verificarea cantitativ i calitativ ). Astfel definit , recep ia se deosebe te de autorecep ie prin modul în care se realizeaz manifestarea voin ei p r ilor. În timp ce prin recep ie manifestarea de voin se realizeaz concomitent i concordant, prin semnarea procesului verbal de c tre delega ii p r ilor contractante, în cazul autorecep iei aceasta se realizeaz numai în momentul în care comisia de primire a beneficiarului accept produsele. Scopul procesului de recep ie a loturilor de m rfuri, care determin totodat i importan a sa, const în: a verifica i controla modul în care furnizorii de m rfuri î i îndeplinesc obliga iile asumate prin contractul de furnizare cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalaj, etc.; a verifica i controla în ce m sur organele de transport i-au respectat obliga iile asumate în leg tur cu p strarea integrit ii cantitative i calitative a m rfurilor pe toat durata transportului. Importan a recep iei m rfurilor, din punct de vedere economicoorganizatoric, pentru consumator-comer -produc ie este deosebit , ea contribuind la realizarea urm toarelor obiective: - evitarea p trunderii în re eaua comercial a m rfurilor necorespunz toare calitativ, ca structur i sortiment; - evitarea form rii pe canalele de distribu ie a stocurilor supranormative, care genereaz imobiliz ri de fonduri, pl i pentru dobânzi etc.; - influen area direct a întreprinderilor produc toare pentru a produce numai m rfuri corespunz toare standardelor, caietelor de sarcini etc. prin refuzul produselor necorespunz toare; - stabilirea r spunderii materiale pentru eventualele pagube înregistrate ca urmare a recep ion rii unor m rfuri ce nu corespund calitativ sau cantitativ. Rezolvarea rapid a obiectivelor expertizelor în materie de recep ie a loturilor de produse presupune cunoa terea de c tre expert a tuturor etapelor i tehnicilor de efectuare a acesteia, ceea ce îi permite s localizeze precis locul i momentul vicierii m rfurilor. În ceea ce prive te latura calitativ a recep iei, în expertiza merceologic ea constituie obiect de studiu atât sub aspectul cadrului reglement rilor legale, cât i al tehnicii de desf urare a acestui proces.

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

63

CONTROLUL CALIT II MATERIILOR

Trecerea dintrun patrimoniu în altul

Intreprinderi produc toare

CONTROLUL INTERFAZIC FABRIC CONTROLUL FINAL

AUTORECEP IA Trecerea dintrun patrimoniu în altul DEPOZIT EN GROS VERIFICAREA CALIT II M RFURILOR ÎN TIMPUL P STR TII RECEP IA LA MAGAZIN

RECEP IA CALITATIV

Intreprinderi comerciale

Trecerea dintrun patrimoniu în altul UNITATE EN DETAIL Trecerea dintrun patrimoniu în altul CONSUMATOR

VERIFICAREA LA CONSUMATOR

Fig. 1. Schema lan ului controlului calit ii unei m rfi în rela iile industrie-comer -consumator

64

Expertiz merceologic

5.1.1. Obliga iile i r spunderile p r ilor în circuitul tehnico-economic al m rfurilor Obliga iile i r spunderile ce revin p r ilor care particip la procesul circula iei m rfurilor – furnizor-c r u -destinatar – sunt determinate prin acte normative care con in reglement ri privind opera iunile specifice fiec rei etape parcurse de m rfuri, în cadrul circuitului lor tehnicoeconomic, norme menite în final s asigure integritatea calitativ i cantitativ a acestora. a. Obliga iile i r spunderile furnizorului Dintre obliga iile ce revin furnizorului se pot men iona: preg tirea corespunz toare a loturilor de m rfuri în vederea livr rii; - întocmirea documentelor de transport; - expedierea m rfurilor conform clauzelor contractuale (dac p r ile, prin contract, nu au convenit asupra altor modalit i). Obliga iile unit ii furnizoare de livrare a m rfurilor contractate constituie o activitate complex , care impune o serie întreag de opera iuni distincte i anume: programarea operativ a transporturilor de m rfuri; ambalarea corespunz toare a m rfurilor destinate transportului în a a fel încât acestea s reziste condi iilor de transport în raport cu specificul lor (fragilitate, higroscopicitate, volatilitate etc.) Ambalarea m rfurilor trebuie efectuat în conformitate cu prevederile legale i cu alte dispozi ii privind ambalajul i ambalarea, marcarea, etichetarea, tan area etc. Furnizorul este scutit de obliga ia de ambalare a m rfurilor care, prin natura lor, pot fi expediate în vrac; verificarea mijlocului de transport pus la dispozi ie pentru a constata dac este apt pentru înc rcarea m rfii respective; în caz contrar, obiec iile furnizorului vor fi transmise c r u ului care, dac men ine mijlocul de transport, preia r spunderea pentru eventualele degrad ri, pierderi sau sustrageri ce pot ap rea în timpul transportului; -

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

65

emiterea documentelor de transport constituie, de asemenea, o alt îndatorire a expeditorului. În cadrul acestor documente (scrisoarea de tr sur – pentru transportul feroviar, foaia de parcurs, pentru cel rutier i conosamentul, pentru transportul pe ap ) furnizorul este obligat s precizeze natura m rfii care se expediaz , însu irile produselor i starea în care acestea au fost predate; înc rcarea m rfurilor în mijloacele de transport cade deseori în sarcina furnizorului. La înc rcarea m rfurilor trebuie s se respecte normele tehnice stabilite atât pentru folosirea ra ional a mijlocului de transport, cât i pentru a asigura integritatea m rfii pe toat durata transportului, ferind-o de degrad ri. O înc rcare corect efectuat are în vedere nu numai simpla a ezare ordonat a m rfurilor în mijlocul de transport, ci i fixarea lor prin ancorare, legare, împ nare etc.; expedierea m rfurilor la adresa indicat de destinatar constituie o alt obliga ie important a organiza iei furnizoare. Indicarea exact i deslu it a adresei de destina ie în documentul de transport constituie una dintre îndatoririle a c rei nerespectare provoac întârzieri în executarea deplas rii m rfurilor, conducând la plata de loca ii. R spunderea furnizorului pentru integritatea m rfii difer în func ie de momentul pred rii acesteia. În practic se disting urm toarele situa ii în care r spunderea furnizorului poate fi angajat : pân în momentul pred rii c tre c r u , când: livrarea m rfurilor s-a f cut prin recep ie sau autorecep ie la furnizor i expedierea lor cade în sarcina acestuia; în urma recep iei sau autorecep iei la furnizor, m rfurile r mân în custodia acestuia i expedierea lor cade în sarcina furnizorului; pân în momentul pred rii efective c tre beneficiar, când: recep ia se face la furnizor i beneficiarul ridic m rfurile direct de la furnizor sau expedi ia cade în sarcina beneficiarului;

66

Expertiz merceologic

m rfurile au r mas, în urma recep iei f cute la furnizor, în custodia acestuia i ridicarea sau expedierea lor cade în sarcina beneficiarului; recep ia se face la beneficiar iar m rfurile au fost transportate la locul recep iei de c tre furnizor. Potrivit legisla iei în vigoare, furnizorul r spunde pentru lipsurile calitative sau cantitative ale m rfurilor, dac acestea sunt cauzate de înc lcarea obliga iilor ce-i revin. Astfel, avariile, vicierile sau lipsurile ap rute în timpul transportului cad în r spunderea furnizorului când s-au folosit pentru ambalare materiale necorespunz toare, nu s-au respectat normele tehnice de ambalare, înc rcare, manipulare i fixare în mijlocul de transport, când nu s-au aplicat sigiliile corespunz toare pe mijloacele de transport închise (dac acestea sunt folosite în întregime de c tre expeditor). De asemenea, unitatea furnizoare r spunde i pentru completarea gre it a documentelor de transport, prin înscrierea unor declara ii inexacte, incomplete sau scrise în alte locuri decât cele rezervate pentru fiecare, pentru declararea gre it a masei, pentru livr ri masive nejustificate care au provocat loca ii i perturb ri în procesul de circula ie a m rfii. Un aspect de importan deosebit privind obliga iile i r spunderile furnizorului îl constituie respectarea riguroas a calit ii produselor livrate. Înc lcarea prescrip iilor calitative stabilite prin contract se consider drept livrare necorespunz toare calitativ, cu consecin e de natur s angajeze r spunderea furnizorului pentru daunele provocate. Livrarea de produse necorespunz toare calitativ creeaz obliga ia furnizorului de înlocuire sau recondi ionare a produselor respective, care izvor te din con inutul obliga iilor sale de garan ie. Pe lâng acestea, în sarcina furnizorului poate c dea i obliga ia pl ii unor penalit i de întârziere i daune, ca forme ale r spunderii sale pentru executarea necorespunz toare a obliga iilor asumate contractual. b. Obliga iile i r spunderile c r u ului se refer la: primirea m rfurilor; executarea transportului; eliberarea (predarea) lotului de marf la destina ie. C r u ul este obligat s primeasc m rfurile spre transport conform contractului de transport existent, care materializeaz obliga ia ce o are de a accepta cererile de transport adresate de c tre unit ile economice expeditoare.

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

67

Contractul de transport implic predarea efectiv a m rfurilor de c tre expeditor i preluarea acestora de c tre c r u . Opera iunea de predare-preluare a m rfii are drept consecin obliga ia c r u ului de a transporta m rfurile la destina ie, potrivit clauzelor stabilite prin contract. O importan deosebit pentru asigurarea integrit ii m rfii în timpul transportului o are stabilirea momentului în care m rfurile sunt preluate de c tre întreprinderea de transport, din acest moment începând s curg r spunderea c r u ului. În mod obi nuit, acest moment este marcat de opera iunea aplic rii tampilei unit ii de c r u ie pe documentul de transport, având un dublu efect i anume: - constituie dovada primirii m rfurilor; - stabile te data la care începe s opereze r spunderea c r u ului. Din punct de vedere al expertizei merceologice i al sarcinilor pe care le are de îndeplinit expertul merceolog în activitatea de depistare, localizare i elucidare a cauzelor care au condus la degradarea calitativ a m rfii, cunoa terea exact a timpului cât marfa s-a aflat sub r spunderea uneia sau alteia dintre p r ile angajate în circuitul tehnico-economic al m rfurilor, are o importan deosebit . Preluarea m rfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcin distinct a c r u ului, iar timpul necesar execut rii acestei opera iuni nu va afecta pe acela necesar opera iunilor de înc rcare. C r u ul este obligat s verifice, la primire, natura m rfurilor, num rul coletelor sau cantitatea de produse, precum i sigiliile aplicate. El are datoria s refuze primirea spre a fi transportate a m rfurilor ambalate necorespunz tor, când nu se respect tehnica de înc rcare i fixare a m rfurilor în mijlocul de transport sau când sunt predate spre transport m rfuri interzise. C r u ul este obligat s ia m suri de asigurare a integrit ii m rfurilor pe parcursul transportului. Nerespectarea de c tre c r u a obliga iei de a asigura integritatea cantitativ i calitativ a m rfii în timpul transportului poate avea drept consecin pierderea (total sau par ial ) sau avarierea m rfii. În ambele situa ii poate fi angajat r spunderea c r u ului pentru eventualele daune. C r u ul poate fi absolvit de r spundere pentru degradarea total sau par ial a m rfurilor dac acestea s-au produs: din cauze de for major ; dac prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului;

68

Expertiz merceologic

dac prejudiciul a fost cauzat de unele însu iri proprii naturii m rfurilor care au provocat spargerea, sf râmarea, alterarea sau alte fenomene asem n toare; din cauze naturale inerente transportului în mijloace deschise, dac acestea sunt considerate drept corespunz toare cu dispozi iile în vigoare; dac pe durata transportului m rfurile au fost înso ite de delega i ai furnizorului sau beneficiarului, care nu au luat m suri pentru asigurarea integrit ii m rfurilor; dac prejudiciul a fost cauzat de unele defec iuni ale ambalajului care nu au putut fi observate la primirea m rfurilor pentru transport (vicii ascunse); dac expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire fals , inexact sau incomplet sau dac nu a indicat în documentele de transport particularit ile specifice produselor care necesit condi ii speciale în timpul transportului; dac sc derea masei produselor s-a datorat însu irilor naturale ale acestora (perisabilit i). Primirea m rfurilor de c tre c r u spre transport f r nici o obiec ie constituie o prezum ie c s-au respectat condi iile prev zute de lege, inclusiv sub aspectul verific rilor obligatorii. Neîndeplinirea obliga iilor de verificare de c tre c r u poate avea consecin e negative pentru acesta. La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficien e pe parcursul transportului m rfii poate fi angajat r spunderea organiza iei de transport, care r spunde de integritatea m rfii transportate, din momentul primirii i pân la eliberarea c tre destinatar. În momentul pred rii m rfurilor la destina ie, c r u ul este obligat ca împreun cu destinatarul s procedeze la verificarea sigiliilor, a semnelor i marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cât i la verificarea con inutului. Dac totul este g sit “în ordine” se face men iunea pe documentul de transport “predat f r urme de violare”. În cazul în care cu ocazia acestei verific ri se constat urme de violare, pierderi, avarii, scurgeri etc. se va opri desc rcarea, chemându-se la fa a locului eful organiza iei de c r u ie sau reprezentantul acestuia, care este obligat s se prezinte pentru a constata eventualele daune. Cu aceast ocazie se întocme te un procesverbal de constatare.

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

69

c. Obliga iile i r spunderile destinatarului Principalele obliga ii ce revin destinatarului sunt: verificarea identit ii m rfurilor; verificarea cantitativ ; verificarea calitativ a m rfurilor primite. Beneficiarul indicat în documentul de transport este singurul îndrept it s primeasc înc rc tura de marf , obiect al transportului. Unitatea destinatar are obliga ia legal de a primi m rfurile de la c r u i de a le transporta la locul corespunz tor. C r u ul este r spunz tor fa de destinatarul legitim în ipoteza în care marfa a fost eliberat din culpa sa unei alte unit i. Obliga ia primirii i prelu rii m rfurilor de c tre destinatar are un dublu aspect juridic i anume: întreprinderea de c r u ie este interesat s se elibereze de r spunderea privind integritatea m rfii transportate, imediat ce aceasta a sosit la destina ie, eliberându- i simultan i mijlocul de transport; beneficiarul este interesat s intre cât mai repede în posesia m rfii, în vederea realiz rii în timp a sarcinilor sale economice specifice.

-

Primirea m rfurilor de c tre destinatar este o sarcin complex care presupune îndeplinirea unor activit i distincte i anume: executarea formalit ilor prealabile prelu rii înc rc turii de marf (primirea documentelor de transport); examinarea st rii exterioare a mijlocului de transport; cercetarea i ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport; verificarea con inutului mijlocului de transport; solicitarea reînc rc rii m rfurilor când apar b nuieli în leg tur cu existen a unor lipsuri pe parcursul transportului. De asemenea, unitatea destinatar are obliga ia s controleze modul în care se execut desc rcarea m rfurilor, transportarea i introducerea lor în depozit.

70

Expertiz merceologic

Toate aceste opera iuni presupun o aten ie deosebit în timpul execut rii lor, deoarece fiecare dintre ele poate avea implica ii asupra integrit ii m rfii i deci, a securit ii acestora. Pe parcursul de la locul de desc rcare a m rfurilor la cel de depozitare pot ap rea împrejur ri de natur s conduc la lipsuri sau degrad ri; în aceast etap , integritatea m rfurilor este asigurat de organiza ia destinatar , m rfurile aflându-se sub controlul unic al acesteia. Primirea m rfurilor de c tre destinatar i atestarea scris a acestei opera iuni îl elibereaz pe c r u de obliga ia asumat privind aducerea m rfurilor la destina ie în bune condi ii. Cu ocazia primirii m rfurilor de la c r u , destinatarul este obligat s efectueze recep ia cantitativ i calitativ a m rfurilor primite în termenul legal stabilit (de 6 ore pentru m rfurile u or perisabile i de 5 zile pentru celelalte m rfuri). Termenele mai sus men ionate opereaz astfel: pentru livr rile din aceea i localitate, din momentul primirii m rfii în depozitul destinatarului; pentru m rfurile din alte localit i, din momentul eliber rii m rfii în gar , autogar , aeroport sau punct de destina ie.

În cazul constat rii la destina ie a unor deficien e cantitative i calitative fa de cele prev zute în contract sau în actele de livrare, beneficiarul este obligat a-l în tiin a pe furnizor pentru a trimite un delegat care s participe la verificarea lotului de produse. Dac se consider c unele lipsuri pot fi imputate c r u ului, destinatarul este obligat ca o dat cu sesizarea furnizorului s -l în tiin eze i pe c r u , invitându-l s trimit un reprezentant care s participe la constatarea lipsurilor, la termenul fixat. În aceste condi ii, constatarea este opozabil atât furnizorului cât i c r u ului. 5.2. Organizarea recep iei calitative a loturilor de m rfuri Recep ia unui lot de marf const într-o verificare cantitativ i calitativ efectuat de c tre beneficiar, cu sau f r participarea furnizorului. Unit ile beneficiare urm resc în verificarea lor coresponden a însu irilor m rfii cu criteriile legale i cu stipula iile inserate în contract. O recep ie calitativ riguroas stimuleaz fabricarea de produse corespunz toare calitativ i înl tur din circuitul economic m rfurile care nu corespund caracteristicilor prescrise.

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

71

Rezultatul recep iei calitative rezid în însu i modul în care furnizorul a alc tuit i a livrat lotul de marf , din punct de vedere al omogenit ii, identit ii, marc rii, etichet rii, ambal rii i atest rii calit ii. Recep ia loturilor de m rfuri, sub aspectul tehnicii de efectuare, se compune din trei tipuri de opera iuni, a c ror succesiune este urm toarea: verificarea documentelor (de contractarea i a celor ce înso esc lotul); identificarea lotului i verificarea lui cantitativ ; verificarea calitativ a lotului. Procesul recep iei este complex, necesitând în afara acestor opera iuni de baz , executarea i a altor opera iuni care au loc simultan cu recep ia, ca de exemplu consultarea documentelor care prescriu (atest ) calitatea m rfurilor, opera iuni legate de extragerea probelor elementare, mânuirea, preg tirea i analiza probelor, întocmirea documentelor impuse, acceptarea sau respingerea lotului de marf . Sintetic, aceste opera iuni sunt cuprinse în “Modelul general al recep iei” (figura 2) i în “Schema de principiu a recep iei cantitative i calitative a unui lot de marf ” (figura 3) pentru care sunt redate elementele necesare. Locul efectu rii recep iei loturilor de produse poate fi la sediul furnizorului (în care caz este necesar prezen a ambelor p r i) sau la sediul beneficiarului. Prima variant este eficient pentru m rfurile cu grad ridicat de complexitate (aparate radio, televizoare, aparatur electro-casnic etc.) întrucât furnizorul dispune de aparatur necesar opera iilor de verificare. Ea este indicat , de asemenea, în cazurile în care se fac livr ri de m rfuri în cantit i mari i la perioade scurte, ceea ce justific prezen a delegatului beneficiarului la întreprinderea furnizoare. Recep ia calitativ i cantitativ a unui lot de marf se efectueaz de c tre comisii de recep ie formate din 3…5 membri. Ponderea cea mai mare în activitatea comisiei de recep ie revine verific rii calit ii lotului de marf , verificare care const într-o serie de opera iuni în urma c rora lotul este declarat corespunz tor sau necorespunz tor. Din punct de vedere al tehnicii de lucru, recep ia calitativ a m rfurilor se poate efectua pe mai multe c i. Folosirea unora sau altora dintre tehnicile de lucru presupune cunoa terea prealabil a unor termeni lega i de: definirea lotului, definirea probei, definirea calit ii, verificarea calit ii etc. Verificarea calit ii are loc prin referiri la standarde, care stabilind unele caracteristici proprii produsului, formeaz a a numitul “prag de calitate”. Sunt standarde care stabilesc terminologia i clasificarea

72

Expertiz merceologic

principalelor deficien e ale produselor, ca i procedura de urmat în cazul constat rii acestora. O atare documentare precizând abaterile care influen eaz calitatea, u ureaz mult opera ia de recep ie calitativ , implicit efectuarea expertizelor merceologice. În func ie de caracterul lotului de marf se procedeaz la alegerea schemei de verificare. Principalele opera iuni care se efectueaz cu aceast ocazie se desf oar conform figurii 4. În cazul în care lotul de marf este g sit necorespunz tor, chiar întrun anumit stadiu de desf urare a recep iei, activitatea comisiei se întrerupe i se invit un reprezentant al furnizorului. Constat rile detaliate privind starea calitativ a lotului de marf sunt consemnate într-un proces verbal, iar lotul de marf este pus la dispozi ia furnizorului în vederea fix rii destina iei, de exemplu: resortare, recondi ionare, returnare etc. Deseori, cu ocazia opera iunii de recep ie, apare necesitatea execut rii unor analize de laborator sau chiar a unor expertize. În ceea ce prive te analizele de laborator, trebuie precizat c în principiu ele constituie dovezi incontestabile. Pentru sporirea obiectivit ii acestor dovezi, o importan deosebit o are modalitatea de recoltare a probelor de analiz . Atât probele de analiz , cât i cele pentru expertize trebuie recoltate de un personal competent, în condi ii deosebite, care s asigure reprezentativitatea probei recoltate cu totalitatea însu irilor lotului de marf supus analizei sau expertizei (vezi figura 5.). Recoltarea probelor se va face cu respectarea prevederilor documenta iei oficiale. Recoltarea necorespunz toare a probelor pentru analize i expertize de m rfuri se sanc ioneaz potrivit prevederilor legale. Nerespectarea condi iilor legale privitoare la recoltarea i formarea probelor pentru analize de laborator poate constitui punctul nodal al neîn elegerilor dintre p r ile contractante referitoare la calitatea produselor supuse analizei sau expertizei. Rezultatele constat rilor comisiei de recep ie se înscriu într-un proces-verbal. Deoarece atât furnizorul cât i beneficiarul m rfurilor, pe de o parte, cât i c r u ul, pe de alt parte, pot invoca procesul-verbal ca instrument de dovad a celor constatate de comisia de recep ie, acest act se va întocmi cu mult grij , cuprinzând cu exactitate metodologia folosit , cât i toate elementele necesare eviden ierii faptice a cauzelor care au provocat eventualele daune calitative sau cantitative. Se vor men iona cu exactitate data i locul efectu rii recep iei, componen a comisiei de recep ie, deficien ele calitative constatate, descrierea acestora i indicarea pe cât posibil a cauzelor (transport cu mijloace neadecvate, ambalare defectuoas , cu materiale sau ambalaje improprii specificului m rfii, gre eli în procesul de fabrica ie etc.). De asemenea, vor fi men ionate eventualele urme de violare, scurgeri, spargeri, distrugeri de sigilii, sustrageri etc.

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

73

Verificarea documentelor
de contractare, de înso ire a lotului, de prescriere a calit ii(SR), de certificare a calit ii

Verificarea Lot de produse
identit ii lotului, sigiliilor i a integrit ii coletelor, ambalajelor, datei de fabrica ie i stabilirea p r ii consumate din termenul de garan ie, determinarea cantit ii

Omogen

Relativ omogen Verificarea calit ii

Eterogen

Performan ele de calitate ale furnizorului
Minime bune, f. Variabile bune, ct

Alegerea planului de verificare Simplu Dublu Multiplu
Alt plan

Control redus Control normal Control sever

Conform standard produs Conform clauz contract

Prelevarea e antioanelor

Stoc e antioane

Analiza e antioanelor
Examinarea ambalajului Documente de respingere Analiza senzo rial Analiza fizico chimiAnaliza microbiolo-

c

gic

Documente de acceptare

(-) Rezultate analize (+)

LOT RESPINS

TRIERE
REMEDIERE

LOT ACCEP-

TAT Fig. 2. Model general de recep ie

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

75

LOT DE MARF
LOT OMOGEN
LOT RELATIV OMOGEN

LOT ETEROGEN

ALEGEREA SCHEMEI DE VERIFICARE Verificarea caracteristicilor Verificarea calit ii lotului

( PROBE ELEMENTARE )
PROBA CONFORM PROBA NECONFORM PROBA PROBA BRUT PROBA OMOGENI ZAT CONTRAPROB

PROBA LABORATOR

PROBA MARTOR

PROBA ANALIZAT

LOT CORESPUNZ TOR

LOT
NECORESPUNZ TOR

Fig.4. Schema verific rii calitative a unui lot de marf

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

77

Procesul-verbal va oglindi starea real a m rfurilor recep ionate. El va atesta preluarea efectiv a m rfii de c tre beneficiar, cu eviden ierea obiectiv i precis a tuturor deficien elor calitative. Procesul-verbal de recep ie se înscrie în categoria mijloacelor de prob , având o dubl for probant , deoarece prin con inutul s u se certific atât cantitatea cât i calitatea m rfurilor. Pentru a avea eficien juridic deplin este necesar ca el s fie întocmit cu respectarea tuturor prevederilor legale. Comisia de recep ie nu î i rezum activitatea numai la efectuarea recep iei propriu-zise, ci are obliga ia s urm reasc mai departe evolu ia st rii calitative a m rfurilor recep ionate, în tot timpul depozit rii i pân în momentul livr rii lor în totalitate din depozit. Opera iunea recep iei are drept consecin e urm toarele efecte juridice care pot fi valorificate în expertizele merceologice: stabilirea cantit ii i calit ii produselor livrate; confirmarea execut rii livr rii m rfurilor contractate, eliberânduse furnizorul de obliga iile asumate contractual; stabilirea momentului trecerii m rfurilor din patrimoniul furnizorului în cel al beneficiarului; fixarea momentului în care este angajat r spunderea furnizorului pentru eventualele întârzieri, nelivr ri sau execut ri necorespunz toare ale obliga iilor contractuale; eviden ierea datei de când începe s curg termenul de garan ie (pentru unele categorii de m rfuri); eviden ierea (stabilirea) datei de la care ia na tere obliga ia de plat a valorii m rfurilor de c tre beneficiar. Din punctul de vedere al expertizei merceologice, recep ia calitativ a m rfurilor se urm re te în special în urm toarele direc ii: modul în care sunt rezolvate rela iile i interrela iile privind diferitele ipostaze ale calit ii care au implica ii în circula ia m rfurilor, de o manier mai cuprinz toare decât simpla stabilire a gradului de concordan a calit ii reale a lotului de marf cu calitatea prescris .

78

Expertiz merceologic

Schematic, rela iile i interrela iile dintre diferitele aspecte ale calit ii produsului, care intervin la recep ia unui lot de marf pot fi prezentate astfel:
Produs omologat Calitate omologat Calitate prescris SR, ST etc.

Produs contractat

Calitate contractat

Calitate real Calitate livrat

Produs livrat

modul în care s-a respectat tehnica recep iei calitative în cadrul tuturor opera iunilor componente; fundamentarea deciziei de acceptare sau de respingere a lotului de marf recep ionat; consecin ele recep iei calitative pentru: - p strarea m rfurilor în depozit; - termenul de garan ie; - comercializarea produselor. 5.3. Particularit ile modalit ilor i procedeelor de verificare a calit ii la recep ia loturilor de m rfuri Verificarea modalit ii de efectuare a recep iei loturilor de produse de c tre expertul merceolog este necesar în principal în dou situa ii: atunci când expertul are sarcina de a stabili factorii care au generat degradarea calitativ a unui lot de produse; când obiectivul expertizei i deci al litigiului, îl constituie stabilirea corectitudinii cu care a fost efectuat recep ia unui lot de produse. Expertiza modalit ii de efectuare a recep iei unui lot de produse presupune verificarea tuturor activit ilor pe care comisia de recep ie le presteaz cu ocazia verific rii lotului. În acest sens, expertul este obligat s verifice atât opera iile preliminare recep iei, cât i pe cele ale recep iei propriu-zise, din punctul de vedere al respect rii legisla iei în vigoare, al corectitudinii întocmirii documenta iei necesare. Comisiile de recep ie efectueaz verific rile asupra unor loturi de produse, în elegând prin lot o cantitate sau un num r de produse de acela i fel, ob inute din acelea i materii prime, prin acelea i procedee tehnologice i

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

79

având aceea i destina ie. Loturile trebuie s aib caracter omogen, adic produsele ce le compun nu trebuie s se deosebeasc prin caracteristicile care le definesc. Dintre opera iile specifice recep iei, cu prilejul verific rii activit ii comisiilor de recep ie, exper ii trebuie s cerceteze, printre altele, alegerea schemei de verificare, tehnica de extragere a e antioanelor în vederea verific rii, tehnica recep iei propriu-zise. 5.3.1. Stabilirea modului de efectuare a verific rii calit ii la recep ie În func ie de m rimea loturilor i de frecven a sosirii acestora la recep ie, verificarea calitativ se poate efectua în dou moduri: a) verificarea 100% (bucat cu bucat ); b) verificarea prin e antionare. a) Verificarea 100% const în examinarea, sub aspect calitativ, a tuturor unit ilor de produse care intr în componen a loturilor prezentate la recep ie. Cu toate c mult timp a fost considerat cea mai eficient din punct de vedere calitativ, în sensul c nu oferea prezum ii ci certitudini, statistic s-a demonstrat c acest tip de verificare las s treac în medie 15% din produsele cu defecte existente într-un lot. Cu alte cuvinte, 15% din produsele necorespunz toare calitativ sunt acceptate la recep ie. Aceast verificare mai poart numele i de „4N”, datorit celor patru dezavantaje pe care le implic : 1) neeconomic – implic un num r mare de participan i la recep ie, o cantitate mare de mijloace de m surare, verificatoare, standuri de prob etc. (bineîn eles, în func ie de specificul fiec rui produs); 2) neaplicabil – în cazul controlului distructiv; 3) nefiabil –puterea de percep ie a controlorilor care efectueaz aceea i opera ie este diminuat de oboseal i de rutin , conducând la acceptarea unor produse neconforme sau la respingerea celor corespunz toare; 4) neestimativ – pentru produc torii care tiu c produsele executate de ei vor fi controlate bucat cu bucat . Ea prezint deci dezavantajul c necesit un timp îndelungat pentru efectuare, fiind astfel mai costisitoare. Totodat , verificarea 100% nu se poate aplica în cazurile care necesit determin ri distructive. Se aplic

80

Expertiz merceologic

pentru loturi de produse scumpe, în cazul în care un produs defect poate periclita func ionarea unui ansamblu sau via a utilizatorului. Din aceast cauz , în practic se apeleaz la metode moderne de control, bazate pe teoria probabilit ilor i pe statistica matematic , respectiv la verificarea prin e antionare. b) Verificarea prin e antionare se caracterizeaz prin verificarea calit ii la un num r restrâns de unit i de produs care intr în componen a e antionului. E antioanele se preleveaz din loturile de produse dup anumite procedee statistice capabile s le confere caracter de reprezentativitate, adic s posede caracteristicile medii ale produselor existente în lot. Aceast cerin se îndepline te stabilind în mod corect m rimea e antionului, în func ie de dimensiunile lotului i extr gând produsele ce alc tuiesc e antionul în a a fel încât s se acorde tuturor exemplarelor lotului o ans egal de a fi extrase, Datorit acestor procedee statistice, ca i extinderii rezultatelor determinate pe e antion la nivelul întregului lot sosit la recep ie, verificarea prin e antionare nu ofer certitudini, ci numai prezum ii privind calitatea lotului. Aceste prezum ii sunt delimitate de m rimea riscurilor pe care furnizorul i beneficiarul produselor i le asum atunci când cad de acord asupra practic rii acestei modalit i de verificare a calit ii la recep ie. În practic , verificarea prin e antionare este cea mai des folosit , deoarece este impus de frecven a mare cu care loturile de produse sosesc la recep ie, ca i de dimensiunile mari ale loturilor. În raport cu verificarea 100%, verificarea prin examinarea e antioanelor necesit un volum de munc mai mic, fiind mai ieftin i mai rapid , dar cere personal calificat. O asemenea verificare este indicat atunci când produsul este fabricat în serie, când determinarea calit ii presupune încerc ri distructive, când costul verific rii este ridicat în raport cu cel al fabric rii produsului, când produsele sunt foarte solicitate. În func ie de natura produselor, respectiv de tipul caracteristicilor ce definesc calitatea acestora, verificarea calit ii se poate efectua recurgânduse la unul din cele trei tipuri posibile i anume: prin atribute, prin num r de defecte sau prin m surare. Verificarea calit ii prin atribute presupune constatarea, pe fiecare unitate de produs dintr-un e antion prelevat dintr-un lot, a prezen ei sau absen ei unei caracteristici calitative (atributive) oarecare i considerarea num rului total de unit i care posed sau nu aceast caracteristic . Verificarea prin num r de defecte const în raportarea pe o unitate de produs sau pe 100 de unit i de produse a num rului total de defecte g sit la verificarea tuturor unit ilor de produs dintr-un lot sau dintr-un e antion.

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

81

Se practic exprimarea rezultatelor verific rii prin num r mediu de defecte pe suta de unit i de produs sau se utilizeaz rela ia:
numar de defecte * 100(%) numar de unitati de produs cu defecte

Verificarea calit ii prin m surare const în m surarea unei caracteristici cantitative (m surabile) pe fiecare unitate de produs a unui e antion prelevat dintr-un lot. În func ie de num rul e antioanelor de verificat, în practic se folosesc trei scheme de verificare: - pe baza unui singur e antion (e antionare simpl ); - pe baza a dou e antioane (e antionare dubl ); - pe baza e antioanelor multiple (e antionare multipl ). Acestor scheme de verificare le corespund planuri de verificare specifice, definite prin urm toarele elemente: Efectivul lotului (N) – const în num rul de unit i de produse prezente în lot. Prin lot se în elege o anumit cantitate dintr-o marf definit , fabricat în condi ii presupus uniforme, din care trebuie extras un e antion, spre a fi supus verific rii calitative; Efectivul e antionului (n) – reprezint num rul unit ilor de produs prezente în e antion. E antionul este format din una sau mai multe unit i de produs, prelevate aleatoriu dintr-un lot, destinate s furnizeze informa ii asupra întregului lot i s serveasc drept baz de decizie referitoare la lotul în cauz . E antionarea poate fi: simpl , dubl sau multipl ; Nivelul calit ii acceptabile (Acceptable Quality Level ) - (AQL) este nivelul de calitate ce corespunde unei probabilit i de acceptare specificate relativ ridicat . AQL reprezint frac iunea defectiv maxim (num rul maxim de defecte la 100 de unit i de produs) care, în scopul verific rii prin e antionare, poate fi considerat în mod satisf c tor, drept calitate medie a procesului de fabrica ie la furnizor. În tabele AQL are 26 de valori cuprinse între 0,010 i 1000 i depinde de gravitatea defectelor ce pot fi prezente în produsele supuse recep iei. Prin defect se în elege neconformitatea unit ii de produs cu condi iile prestabilite, pentru una dintre caracteristicile sale. Defectivul este sinonimul unit ii de produs cu defecte (produsul putând prezenta unul sau mai multe defecte).

82

Expertiz merceologic

Defect critic este defectul care este susceptibil s conduc la lips de securitate sau la riscul de accidentare a utilizatorilor sau a personalului de între inere sau, care ar putea s împiedice îndeplinirea func iilor de baz ale produselor ( defec iune la frâna unui autoturism, aparate electrocasnice f r protec ie împotriva electrocut rii,etc.). Potrivit standardului american QS 9000, în capitolul de cerin e specifice ale Firmei Chrysler, defectul critic este definit ca fiind acela care are o semnifica ie particular din punct de vedere calitativ, al durabilit ii sau al încrederii în produs. Pentru defectele critice AQL poate lua valori în intervalul 0,010 – 0,040. Defect major este acela care, nefiind critic, este totu i susceptibil s provoace o defectare sau s reduc în mod substan ial scopul pentru care produsul a fost desemnat. Tot în QS 9000 - Cerin e Chrysler, defectul major este definit ca fiind acela care reduce performan ele a teptate ale unui produs, care afecteaz în mod nefavorabil satisfac ia clientului sau reduce eficien a produc iei (un fier de c lcat cu vaporizatorul defect, culori nefire ti la aparatele de televizor, etc.) Pentru acest tip de defecte, AQL este cuprins între 0,065 i 1,5. Defect minor este defectul care nu poate fi catalogat nici major, nici critic (lipsa unui nasture la un obiect de îmbr c minte, scurgeri de email la un vas de uz casnic, decalcomanie asimetric la vesel din ceramic etc.) i care este o abatere ce afecteaz doar în mic m sur utilizarea sau func ionarea eficient a unui produs. În QS 9000, el este definit ca fiind o deteriorare de la cerin ele standardului sau ale contractului. Aceste defecte afecteaz în special estetica produsului, AQL luând valori cuprinse între 2,5 i 40 pentru defecte minore de tip A iar pentru cele de tip B, se situeaz în intervalul 65-1000. Num rul de acceptare (A) – reprezint valoarea maxim a num rului de defective (exemplare cu defecte) g site în e antion, care permite luarea deciziei de acceptare a lotului; Num rul de respingere (R) – reprezint valoarea minim a num rului de defective (exemplare cu defecte) g site în e antion care conduce la decizia de respingere a lotului; Frac iunea defectiv (p) - se exprim în procente i reprezint raportul înmul it cu 100 dintre num rul de defecte i num rul total de unit i de produs verificate. a) Schema de verificare pe baza unui e antion const în prelevarea unui singur e antion din lot, ale c rui exemplare se verific apoi bucat cu bucat . În func ie de num rul de defective

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

83

constatate comisia de recep ie poate adopta una din deciziile: - acceptarea lotului, dac num rul defectivelor din e antion (k) este mai mic sau egal cu num rul de acceptare (k A) sau - respingerea lotului, dac num rul defectivelor din e antion (k) este mai mare sau egal cu num rul de respingere (k R). Schematic, e antionarea simpl este prezentat în figura 6.
Verificare e antion (n) Rezultat: k defective

k A lotul se accept

k R lotul se respinge

Figura 6. Schema planului de e antionare simpl ( Surs : SR 3160/2-84 )

Aceast schem de verificare, în raport cu celelalte procedee, la eficacitate egal , presupune examinarea unui num r mai mare de exemplare (volumul e antionului este mai mare). Aceast schem este indicat în urm toarele situa ii: când nu exist posibilitatea prelev rii e antioanelor din acela i lot în mai multe etape; când examinarea exemplarelor necesit încerc ri de durat , care se execut simultan pentru toate exemplarele, iar verificarea repetat a unor e antioane ar presupune timp îndelungat; când nu exist personal de specialitate capabil s efectueze verific rea prin alte metode. b) Schema de verificare pe baza a dou e antioane permite posibilitatea prelev rii i a celui de-al doilea e antion, în func ie de informa ia furnizat de primul. Verificarea presupune extragerea unui prim e antion (nI) din lotul sosit la recep ie, care se examineaz bucat cu bucat . În func ie de num rul defectivelor (kı) înregistrat, comisia de recep ie poate adopta una din urm toarele decizii: - acceptarea lotului, dac num rul defectivelor este mai mic sau egal cu num rul de acceptare (kı Aı); - respingerea lotului, dac num rul defectivelor este mai mare sau egal cu num rul de respingere (kı Rı) sau

84

Expertiz merceologic

-

-

continuarea verific rii prin extragerea unui al doilea e antion (nII) din volumul lotului r mas (N-n1), dac num rul de defective se situeaz între num rul de acceptare i cel de respingere. i acest e antion se verific bucat cu bucat i în func ie de num rul cumulat de produse cu defecte (kı + k2) constatat la examinarea celor dou e antioane, comisia de recep ie poate adopta una dintre urm toarele decizii: s accepte lotul, dac num rul cumulat de defective (kı + k2) este mai mic sau egal cu num rul de acceptare (kı + k2 A2); s resping lotul, dac num rul cumulat de defective (kı + k2) este mai mare sau egal cu num rul de respingere (kı+ k2 R2). Schematic, e antionarea dubl este prezentat în figura 7.
Verificare e antion nI Rezultat: k1 defective

k1 A 1 lotul se accept

A1<k1<R1

k1 R1 lotul se respinge

Verificare e antion nII Rezultat: k2 defective

k1+k2 defective totale
k1+k2 A2 lotul se accept k1+k2 R2 lotul se respinge

Fig. 7. Schema planului de e antionare dubl (Surs : SR 3160/2-84)

Schema de verificare pe baza a dou e antioane presupune, la eficacitate egal , examinarea unui num r mediu de exemplare mai mic decât în cazul primei scheme. În acela i timp, ea îmbin avantajele primei scheme de verificare pe baza unui e antion cu cele ale schemei de verificare pe baza unor e antioane multiple, având prin aceasta utilizarea practic cea mai larg . Situa iile care impun folosirea acestei scheme sunt urm toarele: când schema de verificare pe baza unui singur e antion nu este utilizabil datorit num rului mare de exemplare ce trebuiesc examinate sau din cauza costului ridicat al examin rii unui exemplar;

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

85

când verificarea pe baza e antioanelor multiple nu este posibil datorit duratei mari de examinare a unui e antion sau dac extragerea mai multor e antioane este dificil . c) Schema de verificare pe baza unor e antioane multiple reprezint modalitatea de e antionare care presupune posibilitatea prelev rii pân la 7 e antioane succesive, decizia de prelevare a fiec rui e antion în plus fiind luat în func ie de informa iile furnizate de e antioanele precedente. Schema de e antionare este asem n toare schemei duble, respectiv: - lotul poate fi acceptat dup prima e antionare dac num rul de defective este mai mic sau egal cu num rul de acceptare (k1 A1); - lotul se respinge dup prima e antionare în cazul în care num rul de defective este mai mare sau egal cu num rul de respingere (k1 R1) sau - se continu e antionarea prin extragerea celui de-al doilea e antion atunci când num rul de defective se afl între num rul de acceptare i cel de respingere (A1 k1 R1). Aceste decizii pot fi întâlnite în cazul primelor 6 e antioane, în adoptarea lor inându-se cont de num rul cumulat de defective întâlnite în toate e antioanele supuse verific rilor. În fa a celui de-al 7-lea e antion îns , comisia de recep ie trebuie s ia decizia final de acceptare, în cazul în care k1+k2+k3+………+k7 A7 sau de respingere, în cazul în care k1+k2+k3+………+k7 R7. Schematic, e antionarea multipl este prezentat în figura 8. În raport cu celelalte scheme de verificare, aceast schem prezint avantajul examin rii unui num r mediu de exemplare mai sc zut, pentru o eficacitate egal a verific rii. Ea este îns laborioas , necesitând personal calificat. Schema de verificare pe baza e antioanelor multiple este indicat în urm toarele situa ii: când costul examin rii unui exemplar este ridicat; când verificarea necesit încerc ri distructive sau care introduc modific ri esen iale ale produselor; când timpul necesar prelev rii unui e antion este scurt. Acestor trei scheme de verificare le corespund anumite planuri de verificare stabilite prin SR 3160/2-84. Planurile de verificare a calit ii sunt ansambluri formate din planurile de e antionare i regulile specifice ce trebuie s fie urmate pentru luarea deciziilor privind loturile de produse prezentate la recep ie. Ele sunt individualizate prin nivelul de calitate acceptabil (AQL), nivelul de

86

Expertiz merceologic

verificare (Nv), efectivul lotului (N) i tipul planului de e antionare (simplu, dublu, multiplu), elemente care se stabilesc prin contractele economice. Orice plan de verificare este constituit din efectivul e antionului (n), num rul de acceptare (A) i num rul de respingere (R). Nivelul de verificare (Nv) – este caracteristica unui plan de verificare, aleas aprioric, care leag efectivul e antionului ce urmeaz a fi examinat de cel al lotului. Acest nivel se stabile te prin standardele de produse, iar în lipsa acestora, prin în elegeri dintre furnizori i beneficiari. În standard, exist 3 niveluri uzuale de verificare: Nv I, Nv II i Nv III i 4 niveluri speciale, notate cu S-1, S-2, S-3 i S-4. Aceste niveluri de verificare se refer la cuantumul informa iilor ce se va ob ine în urma verific rilor, astfel: Nv I se utilizeaz când beneficiarul accept informa ii relativ reduse cu privire la calitatea m rfurilor din lot iar la polul opus se afl Nv III, când sunt dorite informa ii cât mai detaliate despre calitatea produselor. În lipsa altor reglement ri, este indicat s se utilizeze Nv II. Nivelurile speciale S se utilizeaz în cazul unor m rfuri “speciale” ca: substan e otr vitoare, armament, bijuterii, etc. Aceste niveluri speciale sunt utilizate mai rar, ele fiind indicate atunci când este necesar a se examina e antioane de volum mic i pot sau trebuie tolerate riscuri relativ ridicate, datorit informa iei mai pu in consistente oferite de c tre e antion. Aceste niveluri sunt aplicabile caracteristicilor de calitate care presupun: un cost ridicat al verific rii unit ii de produs, verificarea distructiv a acesteia sau o durat mai mare a verific rii (caracteristici speciale). Gradul de severitate cu care se efectueaz verificarea caracterizeaz exigen a comisiei de recep ie fa de verificare. În func ie de condi iile impuse se stabilesc 3 grade de severitate: - verificarea normal ; - verificarea sever ; - verificarea redus . Verificarea normal – se aplic la începutul verific rii unui ir de loturi ce vor sosi la recep ie (în lipsa altor indica ii) i continu pân ce este posibil trecerea la verificarea redus sau devine necesar verificarea sever ;

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

87

Verificare e antion nI Rezultat: k1 defective

k1 A1 lotul se accept

A1<k1<R1

lotul se respinge

k1 R 1

Verificare e antion nII Rezultat: k2 defective k1+k2 defective totale

lotul se accept

k1+k2 A2

A2<k1+k2<R2

lotul se respinge

k1+k2 R2

Verificare e antion nVII Rezultat: k7 defective k1+k2+k3+k4+k5+k6+k7 defective totale

k1+k2+k3+k4+k 5+k6+k7 A7 lotul se accept

k1+k2+k3+k4+ k5+k6+k7 R7 lotul se respinge

Fig. 8. Schema planului de e antionare multipl (Surs : SR 3160/2-84)

88

Expertiz merceologic

Verificarea sever – se aplic pentru a se evita ca nivelul calit ii medii a procesului de fabrica ie la furnizor s devin mai slab decât cel caracterizat prin AQL. Verificarea sever se instituie când din cel mult 5 loturi succesive verificate normal, dou au fost respinse. Revenirea la verificarea normal se face când 5 loturi succesive au fost acceptate la prima prezentare. Când în urma verific rii severe, furnizorul nu întreprinde ac iuni menite s amelioreze calitatea procesului de fabrica ie, verificarea calit ii loturilor prin e antionare se poate opri, aceasta fiind o m sur obligatorie în vederea men inerii protec iei oferite de o valoare specificat a lui AQL; Standardul mai prevede i posibilitatea trecerii la o verificare redus , atunci când rezultatele verific rii calit ii loturilor livrate succesiv arat c nivelul calit ii medii a procesului de fabrica ie la furnizor este stabil statistic la o valoare mai bun decât cea specificat prin AQL. Procedeul este op ional, aprecierea oportunit ii fiind de competen a factorilor responsabili. Concret, verificarea redus poate fi instituit când 10 loturi precedente, sau mai multe au fost acceptate în urma verific rii normale i dac sunt îndeplinite simultan urm toarele condi ii: - num rul total de defective constatate în e antioanele celor 10 loturi (sau mai multe) s fie egal sau mai mic cu num rul corespunz tor din Tabelul 17 – “Tabelul numerelor limit pentru trecerea la verificarea redus “. Dac se utilizeaz e antionarea dubl sau multipl trebuie s se in seama de num rul total al e antioanelor verificate; - procesul de fabrica ie la furnizor s fie stabilizat statistic i - factorii responsabili s aprecieze ca oportun trecerea la verificarea redus . Verificarea redus este abandonat i se revine la verificarea normal dac pentru loturile verificate apare cel pu in una din urm toarele situa ii: - un lot este respins; - dac num rul defectivelor cumulate la e antionarea dubl sau multipl se situeaz între num rul de acceptare i cel de respingere (când teoretic nu s-ar putea lua nici o decizie cu privire la lotul respectiv), decizia final este de acceptare a lotului verificat prin verificarea redus , dar urm torul lot se va verifica normal;

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

89

- procesul de fabrica ie la furnizor devine instabil, ap rând întârzieri în livrare sau - exist alte cauze speciale care impun trecerea la verificarea normal . Diferen ele dintre acestea, atunci când se folose te acela i nivel de calitate acceptabil i aceea i liter de cod sunt: - planurile de verificare sever se deosebesc de cele normale numai prin num rul de acceptare i cel de respingere, care sunt mai mici, în timp ce efectivele e antioanelor sunt egale; - planurile de verificare redus se diferen iaz de cele normale i de cele severe atât prin efectivul e antioanelor cât i prin num rul de acceptare i cel de respingere. Schematic, trecerea de la un grad de severitate la altul se realizeaz conform figurii 9. Litera de cod (LC) – este determinat de nivelul de verificare i de efectivul lotului, servind la stabilirea efectivului e antioanelor. Riscul furnizorului ( ) - reprezint probabilitatea ca un lot de o calitate acceptabil s fie respins în urma verific rii prin e antionare. Pentru a diminua acest risc, se limiteaz la 5%. Riscul beneficiarului ( ) – reprezint probabilitatea ca un lot de o calitate inferioar s fie acceptat de c tre beneficiar în urma verific rii prin e antionare. Pentru a se reduce posibilitatea ca beneficiarul s accepte loturi necorespunz toare, se limiteaz la 10%. Standardul românesc 3160/2-84 “Procedee i tabele statisticomatematice pentru verificarea calit ii prin atribute” î i are coresponden în ISO 2859-1974 i în Publica ia C.E.I. 410-1973. Acest standard stabile te procedee i tabele statistico-matematice pentru verificarea calit ii loturilor de produse, pe baza nivelului de calitate acceptabil (AQL) în cazul caracteristicilor de calitate atributive iar în cazul în care produsul prezint i caracteristici de calitate m surabile, acesta se folose te împreun cu SR 3160/3-84. Aplicarea acestui standard asigur o probabilitate de acceptare de 95% a loturilor de calitate acceptabil i o probabilitate de respingere de 90% a loturilor de calitate inacceptabil . Acest standard este aplicabil la verificarea calit ii nu numai a produselor finite, ci i a materiilor prime i a materialelor, a stocurilor din depozite, a opera iilor, etc.

Expertiza recep iei calitative a loturilor de m rfuri

91

Schemelor de verificare prezentate anterior le corespund urm toarele planuri de verificare stabilite prin SR 3160/2-84: - planuri de verificare prin e antionare simpl ; - planuri de verificare prin e antionare dubl ; - planuri de verificare prin e antionare multipl . Planurile de verificare a calit ii existente în standard sunt destinate a fi utilizate în cazul irurilor continue de loturi de produse provenite de la un singur furnizor. În cazul rela iilor contractuale cu mai mul i furnizori, beneficiarul va aplica standardul separat, pentru fiecare dintre ace tia. Aplicarea planurilor de verificare din acest standard poate fi prev zut în normele sau în standardele de produs sau chiar în contractele economice încheiate între p r i. În practic , stabilirea elementelor unui plan de verificare prin e antionarea loturilor de produse presupune: - stabilirea literei de cod (LC) în func ie de efectivul lotului i de nivelul de verificare stabilit; - în func ie de litera de cod astfel stabilit i de valoarea nivelului de calitate acceptabil, din planul de verificare necesar se afl efectivul e antionului de verificat, numerele de acceptare i de respingere. În standard sunt utilizate o serie de simboluri, a c ror semnifica ie se prezint în continuare. - - apare în Tabelele 2 la 10 i indic utilizarea primului plan de verificare situat dedesubtul s ge ii. Dac efectivul e antionului corespunz tor noului plan este egal sau mai mare decât efectivul lotului, se va efectua o verificare 100%; - - apare în Tabelele 2 la 10 i indic utilizarea primului plan de verificare situat deasupra s ge ii; - -apare în Tabelele 5 la 10 i indic trecerea la un plan simplu corespunz tor (aceea i liter de cod i aceea i valoare a lui AQL); - apare în Tabelele 8 la 10 i indic utilizarea planului dublu corespunz tor;

92

Expertiz merceologic

- - apare în Tabelele 8 la 10 i indic faptul c acceptarea nu este admis pentru acest efectiv al e antionului, fiind obligatorie verificarea e antionului urm tor pentru luarea unei decizii; - - apare în Tabelul 17 i indic faptul c num rul total al unit ilor de produs prelevate din ultimele 10 loturi succesive nu este suficient pentru a se decide trecerea la verificarea redus , pentru valoarea specificat a lui AQL. În acest caz, se consider un num r mai mare de 10 loturi precedente succesive, acceptate prin verificarea normal , pentru care exist un num r limit în tabel.

6

EXPERTIZE MERCEOLOGICE , PRIVIND SPE ELE REFERITOARE LA P STRAREA M RFURILOR

Realizarea în condi ii cât mai bune a func iilor comer ului se realizeaz , printre altele, i prin livrarea ritmic i integral a m rfurilor destinate vânz rii, în condi ii de calitate i într-o structur diversificat . În realizarea acestor deziderate, buna gospod rire a fondului de marf are o mare importan . Al turi de al i factori care concur la gospod rirea judicioas a m rfurilor, realizarea unor condi ii propice de p strare constituie o cerin de prim ordin. P strarea m rfurilor, preg tirea lor în vederea vânz rii, se realizeaz în spa ii special amenajate, respectiv în depozite. inându-se seama de caracterul lor, spa iile de depozitare pot fi: - fixe (depozite propriu-zise); - mobile (mijloace de transport). În func ie de durata de depozitare, p strarea m rfurilor este temporar sau de lung durat . P strarea este temporar în cazul produselor cu capacitate redus de p strare (circa 2-20 zile), de exemplu unele produse alimentare u or perisabile (brânzeturi proaspete, unt, smântân ) sau legume, fructe ca: zmeur , cire e, piersici, salat , conopid , cartofi noi, ardei etc. Asemenea produse sunt sensibile la manipul ri i la orice schimbare a condi iilor de p strare, depreciindu-se în scurt timp. Pentru o alt categorie de produse, capacitatea de p strare este bun , deci în cazul ei p strarea poate fi de lung durat . Se în elege de la sine c asemenea produse sunt cele industriale ( es turi, înc l minte, aparatur electrocasnic etc. care, practic au durat nelimitat de p strare) dar i multe produse alimentare, care pe durata p str rii î i pot dezvolta i des vâr i unele caracteristici, în special cele senzoriale. Este cazul matur rii brânzeturilor, a învechirii vinurilor, a atingerii maturit ii de consum a unor legume, fructe (varz de toamn , mere i pere de toamn , gutui etc.).

94

Expertiz merceologic

Pe parcursul p str rii, în produse, sub influen a unor factori interni i externi, pot ap rea modific ri de ordin fizic, chimic, biochimic, cu implica ii mai mult sau mai pu in intense asupra calit ii necesare. Dintre factorii interni provocatori de modific ri fac parte: structura i compozi ia chimic a produselor, propriet ile lor fizice generale (starea de agregare, masa volumic , propriet ile termice, electrice), precum i propriet ile chimice ca: rezisten a fa de agen ii corozivi, comportarea fa de umiditate, medii acide, bazice etc. În strâns condi ionare cu factorii interni, asupra produselor ce se p streaz pot ac iona factorii externi, care dup natura lor pot fi: - factori externi fizico-mecanici (solicit ri mecanice în timpul manipul rii produselor, compresiuni datorit în l imii stivelor de m rfuri); - factori fizico-chimici: temperatura, umiditatea i compozi ia aerului din spa iile de p strare, circula ia aerului, lumina solar i alte radia ii la care se pot expune produsele; - factori biologici: microorganismele (bacterii, mucegaiuri), roz toare, insecte, gândaci. Al turi de ace ti factori, p strarea m rfurilor mai poate fi influen at de: regimul depozit rii (igiena din spa iul de depozitare, nerespectarea vecin t ii admise a produselor) ca i de tipul ambalajului produselor, ambalaj care poate sau nu declan a procese de interac iune. O p strare normal , corespunz toare a m rfurilor, reclam asigurarea unui regim optim de p strare adic , men inerea unui echilibru în ac iunea i dependen a reciproc dintre factorii interni i externi. Regimul optim de p strare se caracterizeaz prin limite bine stabilite ale valorilor factorilor interni (deci, ale propriet ilor i structurii produselor) i ale factorilor externi (condi iile i regimul de depozitare). Orice dezechilibru dintre ace ti factori, dezechilibru cauzat în special de depozitare, se repercuteaz asupra calit ii m rfurilor, calitate care se poate degrada. Atmosfera specific spa iilor de depozitare se materializeaz în propriet ile fizice ale aerului (temperatur , umiditate, vitez de circula ie a aerului), precum i în gradul s u de puritate (concentra ia aerului în particule de praf, gaze toxice, microorganisme). Aceste propriet i fizice ale aerului, la care se adaug i razele solare, alc tuiesc microclimatul spa iilor de depozitare. Produsele, în majoritatea lor, sunt foarte sensibile la modific rile de microclimat. S-a stabilit c circa 90% din totalul sortimentelor de produse depozitate în vederea comercializ rii sufer , în mod diferit bineîn eles, de

Expertize merceologice privind spe ele referitoare la p strarea m rfurilor

95

modific rile intervenite în microclimat. Din aceast cauz , se impune ca necesar efectuarea unui control permanent i riguros asupra atmosferei din spa iile de depozitare, fie ele mobile sau fixe. Importan a care se acord p str rii în bune condi ii a produselor se eviden iaz i prin obligativitatea supunerii unor produse (produse electrotehnice i electronice) încerc rii la depozitare (încercarea H) pentru a li se verifica aptitudinea de a rezista la transport sau depozitare în condi ii climatice i mecanice specifice. Efectuarea expertizelor merceologice ale spe elor rezultate ca urmare a deprecierii produselor în timpul p str rii necesit cunoa terea temeinic a caracteristicilor produselor depozitate precum i reconstituirea, de cele mai multe ori, a condi iilor mediului ambiant din spa iile de depozitare. De aceea, în cele ce urmeaz se vor prezenta factorii de mediu ai p str rii. 6.1. Factorii de mediu ai spa iilor de depozitare Principalii factori de mediu din spa iile de depozitare sunt: temperatura, umiditatea aerului, circula ia aerului, compozi ia chimic a aerului, radia iile. Temperatura Nivelul energetic caloric al aerului se exprim prin intermediul temperaturii. Men inerea temperaturii la un anumit nivel, în timpul p str rii influen eaz atât calitatea cât i durata de p strare a produselor, pentru fiecare tip de produs, impunându-se necesitatea asigur rii unui regim optim de temperatur . Orice fluctua ie de temperatur influen eaz negativ echilibrul ce trebuie s existe între umiditatea aerului i umiditatea produselor, având drept consecin uscarea sau umectarea produselor. În conformitate cu Legea lui Van t’Hoff (care stabile te dependen a dintre temperatur i reac iile chimice) pentru produsele care au activitate metabolic , la temperaturi joase aceasta este mic orat deoarece se reduce intensitatea reac iilor biochimice (într-un asemenea context maturarea legumelor i a fructelor se face într-o perioad mai îndelungat , ceea ce permite men inerea t riei pulpei acestor produse, schimbarea în timp a culorii, men inerea valorii lor nutritive). Oscila iile temperaturii aerului din depozite sunt influen ate de oscila iile temperaturii aerului din mediul exterior, care, la rândul lor, sunt

96

Expertiz merceologic

determinate de un complex de procese fizice. De-a lungul unui an, temperatura aerului exterior variaz în dependen de anotimp, în cadrul acestuia în func ie de luna calendaristic iar în cadrul lunilor în func ie de zile, de perioada din timpul zilei etc. Diferen a dintre cea mai mare i cea mai mic valoare medie a temperaturii aerului exterior este mai mic iarna i extrem de mare vara (figura 10.). Temperatura efectiv a aerului exterior unui depozit se calculeaz cu rela ia: te = tem + cAz, în care: te - temperatura efectiv , în °C; tem - temperatura medie zilnic , în func ie de localitatea i gradul de asigurare în care este încadrat depozitul (prin grad de asigurare se în elege num rul maxim de zile dintr-o perioad men ionat , de exemplu pentru var , luna iulie – în care nu se dep esc valorile indicate ale temperaturii aerului exterior), în°C; c - coeficient de corec ie pentru amplitudinea oscila iei zilnice a temperaturii aerului exterior (acest coeficient ia diverse valori de-a lungul a 24 de ore: de exemplu, la ora 5 are valoarea de – 1, în timp ce la ora 15, are valoarea de +1); Az - amplitudinea oscila iei zilnice de temperatur în func ie de localitate, în °C (pentru Bucure ti, valoarea lui Az este de 7). Produsul cxAz din rela ia anterioar reprezint abaterile efective ale temperaturii aerului exterior fa de temperatura medie zilnic , pentru fiecare or din zi. Nu exist o identitate între caracterul modific rii temperaturii aerului din exterior i caracterul modific rii temperaturii aerului din interiorul unui depozit, pentru c în anotimpul rece, de regul , se practic înc lzirea depozitelor, iar în anotimpul c lduros se realizeaz o ventila ie ra ional sau o condi ionare par ial a aerului. Temperatura de p strare este necesar s se men in constant , oscila ii de 1,5……..2°C în plus sau în minus putând produce neajunsuri, în special produselor alimentare i, deci, nu sunt de dorit. O modalitate de realizare a acestei cerin e o constituie ventilarea, prin intermediul c reia temperatura, ca de altfel i umiditatea aerului din depozit, se men in la valori optime. Ventilarea poate avea caracter pasiv (se realizeaz prin deschiderea ferestrelor, u ilor, orificiilor de aerisire ale depozitelor) sau activ (sunt utilizate instala ii speciale de ventila ie).

98

Expertiz merceologic

Umiditatea atmosferei Aerul dintr-un depozit con ine în permanen cantit i variabile de vapori de ap , cantitatea respectiv fiind în dependen de temperatura aerului, de presiune etc. Caracteristicile aerului umed se pot exprima prin intermediul: umidit ii absolute, umidit ii relative, umidit ii specifice, al deficitului de umiditate, precum i al punctului de rou . Umiditatea absolut a aerului (x) reprezint masa vaporilor de ap , în grame, pe care o con ine la un moment dat aerul, raportat la kilogramul de aer uscat. În fizic i metrologie se utilizeaz umiditatea specific sau densitatea vaporilor de ap , no iuni prin care se în elege cantitatea, în grame, de vapori de ap prezent într-un m3 de aer. Umiditatea relativ a aerului ( ) este cea mai frecvent modalitate de caracterizare a umidit ii aerului. Ea se exprim prin intermediul raportului dintre masa vaporilor de ap existen i în aer la un moment dat i masa vaporilor în stare saturat dintr-un m3 de aer, în acelea i condi ii de temperatur . Rezultatul – o valoare subunitar sau cel mult egal cu 1 - se exprim prin înmul irea raportului cu 100, în procente. De exemplu, la 0°C, aerul care con ine 3,40 g ap /m3 fa de 4,85 g/m3, cât are aerul saturat la aceast temperatur , are o umiditate relativ de: 3,40 x 100 = 70% 4,85 Ridicarea temperaturii într-un spa iu de depozitare atrage dup sine cre terea capacit ii aerului pentru vaporii de ap , ceea ce determin sc derea umidit ii relative. La aceea i valoare a umidit ii relative, con inutul de vapori de ap din aer este în dependen de temperatur . Astfel, în cazul înregistr rii unei umidit i relative de 90%, la 20°C exist mai mul i vapori de ap (cam 13 g/kg aer), în timp ce la temperatura de 2°C, con inutul de vapori de ap scade la cca. 4 g/kg aer. Umiditatea relativ a aerului se poate defini i prin raportul dintre presiunea par ial a vaporilor de ap i presiunea vaporilor satura i la aceea i temperatur . Presiunea par ial a vaporilor de ap exprim presiunea exercitat de vaporii de ap existen i în aer la un moment dat. Presiunea cea mai ridicat a vaporilor de ap din aer, la temperatura dat , reprezint presiunea vaporilor de satura ie. La aerul saturat, presiunea vaporilor de ap cre te o dat cu cre terea temperaturii. Pentru organismele vii ca i pentru produsele horticole, care- i continu procesul de respira ie i dup recoltare, depozitarea le face s se

Expertize merceologice privind spe ele referitoare la p strarea m rfurilor

99

g seasc într-o atmosfer de un anumit gradient de presiune a vaporilor de ap . În general, presiunea vaporilor de ap la nivelul celulelor este mai mare decât presiunea vaporilor difuza i în mediul extern. Acest fapt determin un flux continuu de vapori din interiorul fructelor, legumelor spre aerul exterior. Acest flux este cu atât mai mare cu cât umiditatea relativ a aerului din depozit este mai sc zut , iar temperatura mai ridicat . Umiditatea relativ ridicat a aerului din spa iile de depozitare are ca rezultat, deseori, dezvoltarea microorganismelor, umidificarea produselor etc. În cazul luat anterior, al produselor horticole, când umiditatea este prea sc zut sau temperatura prea ridicat , pierderile de ap din produsele depozitate sunt mari i, ca urmare, legumele, fructele se ve tejesc. De aceea, umiditatea relativ a aerului se men ine la un asemenea nivel la care s se înregistreze cele mai sc zute pierderi totale. Limitele optime ale umidit ii relative variaz , în general, pentru m rfurile depozitate între 55-95%. La umidit i relativ ridicate (95-100%) se pot dezvolta mucegaiuri pe pere ii depozitului, pe ambalaje, pe produse. Umiditatea relativ exterioar variaz atât de-a lungul unei zile cât i în diferite perioade ale anului, fiind influen at îndeosebi de temperatura aerului i de presiunea atmosferic (figura 11). Cele mai mari valori ale umidit ii relative se înregistreaz în timpul celor mai mici valori ale temperaturii aerului (în zori sau diminea a). În timpul anului, cea mai mare umiditate relativ se înregistreaz iarna (lunile noiembrie-ianuarie se caracterizeaz printr-o umiditate relativ de 73-90%) iar cea mai sc zut în lunile aprilie-iulie (70-74%). Umiditatea relativ înregistreaz varia ii i pe parcursul fiec rei luni a anului. În toate lunile anului, oscila iile umidit ii relative se caracterizeaz prin asimetrie (figura 12). Între umiditatea relativ a aerului din depozit i cea a mediului exterior exist o strâns dependen , prima modificându-se o dat cu cea a mediului exterior. Aceast dependen se poate urm ri în figura 13, diagrama respectiv putând servi i pentru stabilirea i urm rirea unui regim optim de p strare. Umiditatea relativ din spa iile de depozitare se poate modifica, regla prin intermediul temperaturii. Diferitele rela ii existente între umiditatea aerului i temperatur sunt stabilite de diagrama Mollier (figura 14), a c rei utilizare este relativ simpl în vederea rezolv rii unor probleme de p strare. Pe diagram se stabile te în prealabil un punct corespunz tor unei anumite combina ii de temperatur (aflat de ordonata y) i umiditatea relativ (reprezentat de liniile curbate). Prin trasarea verticalei ce trece prin acest punct se poate afla valoarea umidit ii pentru orice sc dere sau urcare a temperaturii.

104

Expertiz merceologic

Umiditatea relativ din depozite, deci, se poate modifica, regla, cu ajutorul temperaturii. Dac în cazul depozitelor frigorifice sau a celor prev zute cu mijloace de înc lzire aceast reglare se realizeaz u or, la depozitele simple, neînc lzite, modificarea este dificil , umiditatea relativ a aerului din interior având tendin a de a urma umiditatea relativ a aerului din mediul exterior, similar paralelismului de fluctua ii termice. Pentru produsele higroscopice, o importan deosebit o prezint umiditatea de echilibru, adic raportul dintre elasticitatea vaporilor de ap din aerul mediului ambiant i elasticitatea lor la suprafa a produsului. Aceast umiditate s-a constatat c este direct propor ional cu umiditatea relativ atmosferic i invers propor ional cu temperatura. Deficitul de umiditate este dat de diferen a dintre umiditatea maxim la o temperatur dat i elasticitatea absolut a vaporilor de ap . Punctul de rou . Temperatura la care aerul, în cazul r cirii, devine saturat de vapori de ap f r a i se schimba umiditatea absolut este denumit temperatura punctului de rou sau de condens. R cirea aerului saturat sub punctul de rou are drept consecin umectarea produselor iar dac punctul de rou înregistreaz valori sub 0°C, apa se depune pe produse sub form de brum . Circula ia aerului Datorit propriet ilor sale, aerul din spa iile de depozitare se afl într-o continu mi care. Aceast mi care se realizeaz în mod natural (datorit diferen elor de temperatur i de presiune ale aerului în diferitele locuri ale depozitului) sau în mod artificial (prin ac iuni mecanice). Circula ia mecanic a aerului dintr-un depozit se poate exprima prin urm torii indici: - debitul specific de aer adic raportul dintre debitul de aer circulat prin spa iile depozitului i cantitatea de produse depozitat . Se exprim în m3/h/t; - coeficientul de circula ie reprezentând un raport între volumul de aer circulat (exprimat în m3/h) i volumul înc perii depozitului. Practic, se exprim prin num rul de recircul ri în decursul unei ore; - coeficientul de reîmprosp tare (reînnoire) dat de raportul dintre volumul de aer exterior introdus în depozit într-o or sau zi i volumul înc perii depozitului. Se exprim prin num rul schimburilor de aer pe or sau în 24 de ore, în cazul în care reînnoirea aerului are caracter de continuitate. Când admisia de aer se face intermitent, coeficientul de reînnoire se înso e te i de frecven a cu care se face împrosp tarea aerului.

Expertize merceologice privind spe ele referitoare la p strarea m rfurilor

105

În practic , cel mai utilizat indice este cel al coeficientului de circula ie. Pentru men inerea temperaturii din spa iul de depozitare în limitele dorite este necesar un coeficient de circula ie de 7-8 ori/h. O ventilare este considerat normal dac diferen a dintre temperatura aerului introdus i cel evacuat nu dep e te 2°C. Când umiditatea relativ este redus , circula ia puternic a aerului determin pierderi mari ale con inutului de ap al produselor. În cazul produselor ambalate i stivuite prea strâns, nu se poate realiza o bun circula ie a aerului i, deci, temperatura va înregistra cre teri de valori. De regul , circula ia aerului, natural sau controlat , are ca scop: - activarea r cirii produselor (în special a celor care se p streaz în spa ii frigorifice); - omogenizarea temperaturii produselor depozitate i, într-o anumit m sur , a umidit ii relative; - antrenarea în afara ambalajelor a gazelor, a compu ilor volatili. Când se urm re te înl turarea c ldurii, circularea aerului se realizeaz cu viteze mari. Dup înl turarea c ldurii, produsele intrând în regim de p strare, este necesar sc derea vitezei de circula ie a aerului. Compozi ia chimic a aerului. În timpul p str rii, produsele vin în contact direct sau indirect cu aerul atmosferic. Între componentele produsului i cele ale aerului pot lua na tere interac iuni cu repercusiuni pentru calitatea produselor. Aerul atmosferic este un amestec de gaze i de particule lichide sau solide. Componentele sale pot fi: fixe, variabile i întâmpl toare. În categoria componentelor fixe se include: oxigenul, hidrogenul, argonul, heliul, criptonul, xenonul etc. Componentele variabile sunt formate în special din oxidul i bioxidul de carbon i vapori de ap a c ror propor ie variaz în func ie de în l ime, zon geografic , pozi ia depozitului fa de unit i industriale etc. Componentele întâmpl toare cuprind gaze ca bioxid de sulf, amoniac, oxid de azot, metan, vapori de acizi i particule fine de praf organic, mineral sau microorganisme. Componen ii fic i i variabili (exceptând vaporii de ap ) formeaz aerul uscat. În cazul în care se iau în considerare i vaporii de ap , rezult aerul umed.

106

Expertiz merceologic

Pentru o serie de produse se impune p strarea într-o atmosfer controlat , adic o atmosfer reglabil în special în ceea ce prive te propor ia dintre oxigen i bioxidul de carbon. În cazul în care atmosfera din spa iul de depozitare este diferit de cea normal a aerului, f r a se putea interveni în timpul p str rii pentru dirijarea ei, se denume te ca atmosfer modificat (cazul ambalajelor fizico-logice, a ambalajelor c ptu ite cu polietilen sau când se adaug ghea carbonic ). Componentele aerului pot avea, în anumite condi ii, efecte pozitive. Astfel, ozonul ajut la dezinfectarea i reîmprosp tarea aerului din depozit, bioxidul de carbon într-o anumit propor ie inhib dezvoltarea microorganismelor iar bioxidul de sulf combate mucegaiul. Radia iile. Razele solare, în special cele din domeniul ultraviolet, produc m rfurilor modific ri de ordin fizic, chimic. Ele modific îndeosebi structura i caracteristicile fizico-mecanice ale produselor. În majoritatea cazurilor, radia iile luminoase exercit o influen negativ asupra m rfurilor depozitate. Din acest punct de vedere se men ioneaz faptul c , sub influen a radia iilor luminoase, metionina din proteinele laptelui împreun cu vitamina B2 sunt transformate în aldehid metilmercaptopropionic , aldehid r spunz toare de gustul alterat al laptelui. De asemenea, permeabilitatea fa de radia ii, mai mare sau mai mic , în func ie de culoarea ambalajelor din sticl , determin distrugerea vitaminelor B2 i C din produsele ambalate în astfel de recipiente. Sticla incolor (alb ), la contactul cu radia iile solare permite distrugerea vitaminei C în propor ie de 100% în decurs de 15 minute, iar a vitaminei B2 70% dup 2 ore. Sticla brun-aurie scade aceast distrugere (respectiv, vitamina C este distrus numai 45% iar B2 aproape deloc). La produsele cosmetice, medicamentoase, lumina are rol catalizator al unor reac ii chimice, contribuind totodat la dezvoltarea unei c lduri suplimentare ce d uneaz substan elor active din aceste produse. La m rfurile ce cuprind în compozi ie substan e macromoleculare (piele, cauciuc, textile sintetice, materiale plastice) sub ac iunea luminii se declan eaz fenomenul de îmb trânire exteriorizat prin decolor ri sau îng lbeniri. La produsele din piele, gr simile con inute î i modific consisten a, fluidificându-se i migrând la suprafa sub form de pete. Lumina declan eaz de regul dou tipuri de reac ii fotochimice: fotoliza i fotooxidarea, aceasta din urm având nevoie de un timp mai îndelungat de ac ionare a luminii. Ac iunea conjugat a radia iilor luminoase cu cea a factorilor prezenta i anterior (în special umiditate, temperatur ) conduce la degrad ri i mai intense.

Expertize merceologice privind spe ele referitoare la p strarea m rfurilor

107

Intensitatea radia iilor solare joac , de asemenea, un rol important, contribuind la aportul de c ldur din exterior în interiorul spa iilor de depozitare. Factorii biologici. Produsele alimentare, textilele, bl nurile, produsele din lemn constituie medii prielnice dezvolt rii agen ilor biologici, în special a microorgansimelor i insectelor. În condi ii favorabile de temperatur i umiditate, microorgansimele se dezvolt rapid, producând complexe enzimatice ce atac produsele. Dintre degrad rile provocate de agen ii biologici cele mai importante sunt cele care conduc la diminuarea sau chiar la pierderea total a rezisten ei mecanice a produselor, la corodarea acestora. Prezen a ciupercilor afecteaz estetica produselor prin aspect dezagreabil i prin miros specific, nepl cut, dezvoltat de mucegaiuri. Dezvoltarea mucegaiurilor este favorizat de aerul care stagneaz într-un spa iu de depozitare, de lipsa de ventila ie. Temperatura optim pentru dezvoltarea majorit ii mucegaiurilor este de 20…..30°C. Foarte mul i spori rezist îns i la 0°C sau chiar la temperaturi excesiv de ridicate. Diferitele grupe i specii de ciuperci pot avea preferin e pentru un anumit tip de material, de produs. Astfel: - aspergillus miger se dezvolt pe numeroase materiale; - aspergillus terrens atac materialele plastice; - aureobasidim pullulans prefer lacurile i vopselele; - trichoderma viride atac textilele pe baz de celuloz i materialele plastice; - paecilomyces varietti se dezvolt îndeosebi pe materialele plastice i pe produsele din piele; - penicillium funiculosum de i poate fi prezent pe numeroase materiale, prefer în special textilele; - scopulariopsis breviscaulis atac în special cauciucul. Mucegaiurile de pe produse pot avea i efecte secundare prin degajarea unor acizi sau a altor substan e ionice care, la rândul lor atac produsele provocând procese de îmb trânire sau, de exemplu, la sticl , pierderea transparen ei. Insectele xilofage (cariile) distrug produsele lemnoase iar moliile – textilele (în special cele din lân , m tase) ca i bl nurile, produsele f inoase. Roz toarele, la rândul lor, constituie un pericol pentru integritatea ambalajelor, a produselor ca i pentru igiena lor. În depozite, combaterea agen ilor biologici se realizeaz prin mijloace fizice, chimice (de exemplu: utilizarea de fungicide i de bioxid de

108

Expertiz merceologic

sulf pentru combaterea mucegaiurilor, aburirea, b i uirea produselor din lemn), biologice sau prin iradiere (radia ii gama în doze de 200-300 krad distrug sau previn mucegaiurile de pe fructe). Al i factori care influen eaz p strarea produselor sunt: - igiena din spa iile de depozitare. Dac spa iile de depozitare nu sunt inute într-o perfect stare de cur enie, ele permit dezvoltarea d un torilor, ciupercilor. Este foarte adev rat c produsele se pot contamina i în timpul sort rii, ambal rii, manevr rii, dar pe timpul depozit rii în condi ii improprii aceast contaminare ia propor ii; - existen a mirosurilor str ine în depozite nu este permis . Mirosurile se elimin prin ventilare sau prin utilizarea c rbunelui absorbant. Eventualele substan e volatile aflate într-un spa iu de depozitare se pot înl tura i prin “sp larea” aerului, procedeu ce conduce la cre terea umidit ii relative; - vecin tatea produselor. În timpul p str rii trebuie respectat întocmai vecin tatea admis a produselor. În caz contrar, însu irile produselor, îndeosebi cele organoleptice, au de suferit.
6.2. Principalele modific ri calitative ale m rfurilor în timpul p str rii i depozit rii

În timpul p str rii i depozit rii, m rfurile pot suferi modific ri sub influen a factorilor fizici, chimici, biochimici. În cele ce urmeaz se vor trata succint aceste modific ri, inându-se seama de natura factorilor care le-au determinat.
6.2.1. Modific ri fizice

Se datoreaz în special ac iunii factorilor mecanici, precum i varia iei temperaturii i umidit ii din spa iile de p strare, depozitare. Pierderile provocate de solicit rile mecanice sunt foarte frecvente i ele apar în cazul produselor din sticl , ceramic , materiale plastice, din lemn dar i la m rfuri textile, metalice, electrice. La produsele alimentare, solicit rile mecanice distrug în primul rând ambalajele i, ca un rezultat al acestui fenomen, se înregistreaz pierderi i la produsele ca atare (ou , b uturi, produse lactate, conserve).

Expertize merceologice privind spe ele referitoare la p strarea m rfurilor

109

Varia iile de temperatur sunt cauzatoare de schimb ri de ordin fizic ca: dilat ri, modific ri de faze (topiri, înghe ri), separ ri de emulsii, dezemulsion ri. Sub influen a temperaturii lichidele îmbuteliate în recipiente de sticl se dilat iar presiunea crescut ac ionând asupra pere ilor recipientului provoac spargerea acestuia. Cu cât coeficientul de dilatare termic al sticlei este mai mare, spargerile la temperaturi ridicate sunt mai frecvente. Chiar i temperaturile sc zute conduc la spargerea recipientelor de sticl . Prin înghe area lichidelor, volumul acestora cre te, iar presiunea rezultat provoac spargerea. La conserve, sub influen a c ldurii ridicate, con inutul se înc lze te, pot ap rea modific ri de ordin chimic cu repercusiuni vizibile de ordin fizic – deformarea recipientelor din tabl . Topirea datorit temperaturilor ridicate se întâlne te în cazul produselor care au punctul de topire cuprins între 20….50°C sau care au în compozi ie componen i ce se topesc între aceste temperaturi. Aceast schimbare de faz se eviden iaz prin aspectul necorespunz tor al produselor (lipirea bomboanelor) sau degradarea lor total (transpirarea gr simii la mezeluri, difuzarea gr simii prin ambalaje la unt, ciocolat etc.). Separarea emulsiilor este un alt fenomen fizic nedorit. Emulsiile sunt în general instabile, separându-se la temperaturi între 25….35°C, precum i la temperaturi sc zute, sub 4°C (exemplu: creme cosmetice). Produsele pe baz de iod sau naftalin con in componen i cu mare presiune a vaporilor. Sub influen a temperaturii aceste produse trec, datorit sublim rii, din stare solid direct în stare gazoas . Vaporii gazo i forma i, ajungând în zone r cite trec direct în stare solid .
6.2.2. Modific ri chimice

Modific rile chimice apar în procesul depozit rii i p str rii m rfurilor ca urmare a ac iunii unor factori singulari sau conjuga i ca temperatura, a unor catalizatori sau a unei energii de activare. Ele se manifest prin apari ia în produse a unor componen i, a unor substan e cu propriet i complet diferite de produsele de baz . Temperatura înalt declan eaz procese chimice rapide. La cre terea temperaturii cu cca. 10°C s-a constatat dublarea sau chiar triplarea vitezei de desf urare a reac iilor chimice. Astfel, în cazul în care temperatura cre te cu un singur grad, viteza de reac ie cre te cu 10%. Pentru multe produse depozitate chiar i cre teri mici ale temperaturii atrag dup sine mic orarea durabilit ii acestora.

110

Expertiz merceologic

Sub ac iunea radia iilor luminoase se declan eaz reac ii fotochimice ce conduc la distrugerea unor elemente valoroase din produse. Efectele reac iilor fotochimice depind de intensitatea radia iilor, precum i de timpul de iluminare. Cele mai frecvente distrugeri constau în sc derea con inutului sau chiar reducerea total a vitaminelor, în râncezirea gr similor, decolorarea, îmb trânirea produselor. Reac iile fotochimice se manifest sub form de fotoliz i fotooxidare. Fotoliza este o descompunere fotochimic produs de ac iunea radia iilor din spectrul vizibil sau ultraviolet. În procesul fotolitic viteza de reac ie este mare. Spre deosebire de fotoliz , fotooxidarea se desf oar într-un timp mai îndelungat pentru c , în reac iile de tip fotooxidant energia radia iilor nefiind suficient pentru modific ri chimice, se completeaz cu energia rezultat din procesele de oxidare extern . Exist o serie de degrad ri, printre care coroziunea, la care temperatura i radia iile secondeaz ac iunea altor factori (gaze uscate) în declan area i m rirea propor iilor distrugerilor pe care le cauzeaz .
6.2.3. Modific ri biochimice

Sunt o consecin a atacului d un torilor (insecte, roz toare) sau al microorganismelor. D un torii atac cu predilec ie produsele textile, bl nurile, produsele lemnoase, ac iunea lor prezentând o anumit specificitate (molii pentru bl nuri, textile, de lân , cariile pentru lemn etc.). D un torii pot provoca pierderi apreciabile i produselor alimentare atât prin distrugerea lor (de c tre roz toare, molia grâului, f inii) cât i, mai ales, prin contaminarea acestora (dejec iile roz toarelor, infestarea unor produse sub form de boabe: fasole, linte, orez etc.). Microorgansimele, la rândul lor, produc pagube însemnate prin transform ri microbiene: fermenta ii, putrefac ii, muceg iri. Fermenta ia este fenomenul biochimic cuprinzând transformarea substan elor organice sub influen a catalitic a enzimelor în substan e care au, în general, o structur simpl . Dup natura microorgansimelor care o declan eaz , fermenta ia poate fi: aerob i anaerob (exemple de fermenta ie aerob : fermenta ia acetic , citric , oxalic , iar de fermenta ie anaerob : alcoolic , lactic ). Dup natura substratului pe care ac ioneaz se întâlne te fermenta ia zaharurilor, a celulozei, a proteinelor.

Expertize merceologice privind spe ele referitoare la p strarea m rfurilor

111

Dup produ ii principali rezulta i în urma fermenta iei, se deosebe te: fermenta ia alcoolic , acetic , lactic etc. Dup agentul de fermenta ie: fermenta ie hidrolitic oxidativ (de exemplu: fermenta ia acetono-butilic , citric , lactic ap rute ca urmare a transform rilor oxidative ale zaharurilor). Fermenta ia alcoolic reprezint transformarea fermentativ a zaharurilor fermentescibile (glucoz , levuloz ) în alcool etilic i bioxid de carbon, sub ac iunea drojdiilor, a unor mucegaiuri sau bacterii. În fermenta ia alcoolic , pe lâng produsele principale iau na tere i produse secundare: glicerin , acid acetic, aldehid acetic . Fermenta ia alcoolic st la baza unor procese tehnologice alimentare (fabricarea vinurilor, berii, alcoolului, în panifica ie). În p strarea necorespunz toare a unor produse alimentare (produse horti-viticole proaspete, marmelade, sucuri) se pot declan a fermenta ii alcoolice degradatoare. În practic s-a constatat c la o concentra ie a zaharurilor de 67-70%, fermenta ia alcoolic nu se produce. Fermenta ia acetic este produs de enzimele bacteriilor din genul Acetobacter care transform alcoolii (în special alcoolul etilic) i aldehidele în acid acetic. Ca i în cazul fermenta iei alcoolice i fermenta ia acetic st la baza ob inerii unor produse alimentare (exemplu: a o etului, prin fermentarea acetic a vinului, alcoolului) dar în cele mai dese cazuri este un fenomen de nedorit, contribuind la deprecierea unor produse alimentare p strate în condi ii improprii (o e irea vinurilor, a berii, a produselor lactate acide ce vin în contact direct cu oxigenul din aer). Fermenta ia lactic const în fermentarea zaharurilor (glucoza) pân la formarea acidului lactic. Aceast fermenta ie permite ob inerea unor produse lactate acide (iaurt, lapte acru, lapte acidofil, kefir, a conserv rii prin murare), a brânzeturilor fermentate. Este un factor negativ în cazul p str rii laptelui proasp t, ca i a mezelurilor cu mult glicogen (leberwurst), c rora le imprim un gust i un miros acru, de i aspectul exterior al acestora se modific pu in. Produsele lactate acide nu se pot p stra timp îndelungat deoarece mediul acid favorizeaz dezvoltarea unor drojdii i mucegaiuri care consumând acidul lactic, modific reac ia mediului, ce devine alcalin, facilitând dezvoltarea microflorei de putrefac ie. Fermenta ia butiric reprezint transformarea zaharurilor cu formare de acid butiric de c tre fermen ii butirici. Ace ti fermen i atac majoritatea zaharurilor (amidon, pentoze) iar în func ie de condi iile lor de

112

Expertiz merceologic

cultur , produsele ferment rii sunt fie acizii butiric i acetic, fie alcoolul butiric. Fermenta ia butiric imprim unor produse ca lapte, legume murate, p strate în condi ii improprii, mirosuri nepl cute, fecaloidice, precum i un gust amar. În afara fermenta iilor, microorgansimele pot provoca putrefac ii. Putrefac ia este un fenomen fizico-chimic de dezagregare a unor substan e organice de origine animal sau vegetal , cauzat de bacteriile de putrefac ie. Prin descompunerea de c tre asemenea bacterii a proteinelor din produse se produc procese de hidroliz , dezaminificare, de oxido-reducere, de scindare a grupei carboxilice. Produsele alimentare alterate prin putrefac ie au miros resping tor i sunt otr vitoare. La carne i produse din carne, poate exista o putrefac ie superficial sau acid (încingerea c rnii) i o putrefac ie de adâncime (putrefac ie verde, cu producere de hidrogen sulfurat i amoniac, când carnea este inut la o temperatur ridicat , mai mare de 30°C; putrefac ie hidrolitic - o hidroliz profund a proteinelor datorit bacteriilor proteolitice, care ac ioneaz la temperatur sc zut provocând la suprafa a c rnii apari ia unor mici granula ii de culoare alb (cristale de tirozin ). La mezeluri, alterarea se manifest sub forma înverzirii (superficial , pe mijlocul sec iunii, sub form de inel în interiorul produsului etc.). La pe te, alterarea este în strâns dependen de temperatura i de umiditatea din spa iul de depozitare. La 0,5°C pe tele se poate p stra timp de 8-10 zile. Cel neviscerat se altereaz mai repede decât cel viscerat. Ou le intrate în putrefac ie prezint un con inut tulbure, opac sau colorat în ro u, verde sau negru. Sparte, au mai mult sau mai pu in miros de putrefac ie. O alt modificare biochimic a produselor o constituie muceg irea, care se manifest atât la produsele alimentare cât i la cele industriale. Coloniile de mucegaiuri care se dezvolt la suprafa a i în interiorul produselor, pe lâng dezvoltarea unui miros specific, produc i diverse colora ii: alb , g lbuie, verzuie, brun , neagr (exemplu: muceg irea untului – întâlnit des la untul fabricat din smântân fermentat ). La 80-85% umiditate relativ i la -11°C, dezvoltarea mucegaiurilor untului înceteaz . Muceg irea pâinii i a produselor de panifica ie, pe lâng sc derea masei acestor produse, ca urmare a distrugerii amidonului, le face i improprii consumului (culoarea mucegaiului pâinii este verde, cenu ie, dar pot ap rea i pete ro ii). Muceg irea f inii ca urmare a depozit rii improprii a sacilor (umiditate ridicat ) determin o aciditate ridicat a acesteia datorit

Expertize merceologice privind spe ele referitoare la p strarea m rfurilor

113

hidrolizei gr similor i form rii de acizi organici de c tre miceliul mucegaiului. Ea determin pierderea atât a însu irilor fizice ale acesteia, cât i a celor de panifica ie. Brânzeturile se muceg iesc de regul sub coaj , mai ales când aceasta este cr pat la suprafa . Pentru unele brânzeturi, mucegaiul nu este un defect (brânza cu past albastr , Roquefort, la care mucegaiul este utilizat la maturare, la fel Camembert). La ou mucegaiurile p trund prin porii cojii i formeaz colonii între coaj i membran , determinând pete de culoare neagr . La înc l mintea din piele, mucegaiul produce pete de culoare albcenu ie. Cheresteaua i produsele din lemn, în condi ii de p strare improprii, (umezeal ) se acoper cu un strat fin de mucegai sub form de pete rotunde sau straturi negricioase. La fel se pot muceg i i produsele apretate.
6.2.4. Alte modific ri

O serie de modific ri ale produselor p strate sau depozitate se pot datora i enzimelor care declan eaz , stimuleaz procese de: respira ie, încol ire, matura ie, autoliz . Respira ia este un proces propriu organismelor vii i se manifest la p strarea cerealelor, legumelor i fructelor proaspete. Procesul de respira ie este un proces de oxido-reducere în care reac iile care au loc sunt catalizate de un mare num r de enzime. Ea poate fi aerob sau anaeob i este stimulat de enzimele oxidoreduc toare i intensificat de temperatur i umiditate. În cazul mic or rii con inutului de oxigen din aer, respira ia se intensific , reducându-se respira ia aerob i declan ându-se cea anaerob , în urma c reia încep s se acumuleze alcoolul etilic, aldehida acetic i al i produ i de oxidare incomplet , cu ac iune nociv asupra protoplasmei celulare. Din aceast cauz , la p strarea cerealelor, legumelor i fructelor în stare proasp t este necesar asigurarea unei respira ii aerobe pentru a preîntâmpina degradarea lor. La temperatur i umiditate necorespunz toare se produc fenomene nedorite (ve tejirea, umidificarea). Accelerarea respira iei, chiar aerob , determin consumarea componen ilor nutritivi ai produselor. De exemplu, c p unile recoltate la maturitatea de consum i p strate dou zile la +4°C au un con inut de zah r mai sc zut cu 20% fa de con inutul stabilit în momentul depozit rii. P strarea cartofilor la temperaturi apropiate de 0°C determin cre terea con inutului în zaharuri solubile ce produc îndulcirea

114

Expertiz merceologic

lor. Acest proces are loc pentru c în apropiere de 0°C enzimele hidrolizeaz amidonul i ca urmare cre te con inutul de glucoz în tuberculi. Încol irea. Proces fiziologic care implic transform ri provocate de un complex enzimatic. Intensitatea acestui proces spore te o dat cu cre terea temperaturii i umidit ii relative a aerului, când se constat cre terea mugurilor tuberculilor de cartofi, a bulbilor de ceap , usturoi, precum i a cerealelor. La r d cinoase se observ cre terea frunzelor pe seama substan elor de rezerv . Prin încol ire au loc transform ri profunde ale componen ilor chimici, într-o prim etap predominând procesul hidrolitic. Temperatura i umiditatea relativ ale aerului sc zute determin inhibarea încol irii. De exemplu, la 0°C i la 70-75% umiditate relativ a aerului, ceapa poate fi p strat timp îndelungat f r s încol easc . Maturarea – este un proces biochimic complex care se manifest în unele produse vegetale dup recoltare, precum i la alte produse prelucrate (brânzeturi, salamuri crude, tutun etc.) la care se amelioreaz însu irile organoleptice, în special gustul i aroma. La temperaturi joase, maturarea legumelor, fructelor are loc într-o perioad de timp mai îndelungat , fapt care atrage dup sine men inerea t riei pulpei, schimbarea în timp a culorii i men inerea valorii lor nutritive. Ca rezultat final se întârzie apari ia îmb trânirii biologice. Autoliza reprezint descompunerea celulelor moarte sub ac iunea enzimelor litice (proteaza) con inute în ele. Se manifest la carne, pe te i într-o anumit m sur la brânzeturi. Ea este accelerat în prezen a bioxidului de carbon i inhibat în prezen a oxigenului. Ca urmare a autolizei produsele respective î i modific gustul i consisten a. În tabelul nr. 1 se prezint principalele degrad ri care pot fi suferite de produsele alimentare în timpul depozit rii.

Expertize merceologice privind spe ele referitoare la p strarea m rfurilor

115

Principalele tipuri de degrad ri ale produselor alimentare în timpul depozit rii Tabelul nr. 1

Nr. Tipuri crt. de degrad ri 1. Organoleptice: (aspect, consisten , miros, gust)

Factorii degrad rii

temperatura; umiditatea produsului; umiditatea relativ a aerului; oxigenul; radia iile luminoase; metalele grele; enzimele din compozi ia produsului; microorgansimele.

Metode de prevenire i de m rire a stabilit ii regim optim de p strare; ambalaje corespunz toare; protec ie contra agen ilor de oxidare chimici i biochimici i a agen ilor microbiologici.

temperatura; 2. Fizice: uscarea, fragmenta- umiditatea produsului; rea; pulverizarea; umiditatea relativ a aerului; aglomerarea; umectarea, evapo- higroscopicitatea; rarea, sublimarea; modul de ambalare; sinereza, siroparea; ac iuni fizico-mecanice înghe area,decongelarea i recongelarea; topirea etc. temperatura; 3. Fizico-chimice: denaturarea proteineumiditatea produsului; umiditatea relativ precipitarea; a aerului; reducerea radia iile ultraviolete; `salubrit ii; metalele grele; cristalizarea; dezemulsionarea. pH-ul; ac iuni fizico-mecanice.

regim optim de p strare; ambalaje corespunz toare; protec ie contra agen ilor de oxidare chimici i biochimici i a agen ilor microbiologici.

regim optim de p strare; ambalaje corespunz toare; protec ie contra agen ilor de oxidare chimici i biochimici i a agen ilor microbiologici.

116

Expertiz merceologic

Nr. Tipuri crt. de degrad ri 4. Chimice: hidroliza acid , alcalin ; oxidarea gr similor (râncezirea); reversia uleiurilor vegetale; oxidarea coloran ilor, substan elor de arom , gust, a vitaminei C; polimerizarea, condensarea, caramelizarea.

Factorii degrad rii

temperatura; oxigenul; radia iile luminoase; metalele grele; pigmen i; compozi ia chimic ; pH-ul.

Metode de prevenire i de m rire a stabilit ii antioxidan i; reducerea con inutului de oxigen din produse i ambalaje; prevenirea influen ei radia iilor luminoase; prevenirea contamin rii cu metale grele; reducerea cantit ilor de polifenoli din produse; reducerea pH-ului.

5.

Biochimice: hidroliza enzimatic ; oxidarea enzimatic a gr similor, coloran ilor etc.; autoliza; încingerea.

temperatura; umiditatea produsului; umiditatea relativ a aerului; oxigenul; radia iile luminoase; metalele grele; echipamentul enzimatic intern; pH-ul.

inactivarea termic a enzimelor; ambalare adecvat (în vid, gaze inerte).

6.

temperatura; Microbiologice: fermenta iile nedo- umiditatea produsului; rite (acetic , lactic , umiditatea relativ a aerului; butiric ); pH-ul; muceg irea; microflora de infec ie putrefac ia. (fermenta iile, putrefac iile).

regim optim de p strare; distrugerea i inhibarea microflorei de infec ie; ambalare adecvat ; dezinfectarea spa iilor de depozitare i transport.

Expertize merceologice privind spe ele referitoare la p strarea m rfurilor

117

Nr. Tipuri Factorii degrad rii crt. de degrad ri temperatura; 7. Modific ri intensitatea i durata histologice (la produsele con- tratamentelor termice gelate, deshidratate, i a temperaturilor de conservare; sterilizate). durata de p strare.

Metode de prevenire i de m rire a stabilit ii respectarea regimului tehnologic; regim optim de p strare; prevenirea fenomenelor de decongelare i recongelare în timpul depozit rii.

condi ii igienico-sanita- dezinsec ia i deratiz rile 8. Ac iunea re i sanitar-veterinare spa iilor de depozitare i d un torilor transport. (insecte, acarieni, necorespunz toare. roz toare).

118

Expertiz merceologic

Schema nr. 6 – Expertizarea m rfurilor degradate în timpul p str rii

- structura i compozi ia chimic ale produsului; - propriet ile fizice generale (starea de agregare, masa volumic , propriet ile: termice, electrice etc.); - propriet i chimice (rezisten a fa de agen ii corozivi, fa de umiditate, medii acide, bazice. P strarea este influen at de: - fizico-mecanici (solicit ri în timpul manipul rii, compresiuni datorate stivelor);
factori externi

factori interni

- fizico-chimici (temperatur , umiditate, compozi ia aerului, circula ia aerului, lumina solar i alte radia ii); - biologici (microorganisme ca: bacterii, gândaci).

al i factori

- regimul depozit rii (igiena spa iului de depozitare, vecin tatea produselor); - tipul ambalajelor i procedeele de ambalare.

Expertize merceologice privind spe ele referitoare la p strarea m rfurilor

119

- fizice: dilatare, modific ri de faze (topiri, înghe ri), separ ri de emulsii, dezemulsion ri; - chimice datorate temperaturilor înalte: reac ii fotochimice (fotoliza, fotooxidare); - biochimice datorate: d un torilor (molii, carii, roz toare) Modific ri ale calit ii produselor în timpul p str rii microorganismelor: o fermenta ii (alcoolic , acetic , lactic , butiric ); o putrefac ii (la carne, pe te, ou , legume, fructe proaspete); o muceg irea (colonii de mucegaiuri); - alte modific ri: respira ia, încol irea, maturarea, autoliza.

120

Expertiz merceologic

acceptarea expertizei - cunoa terea litigiului i ordonarea cronologic a faptelor; - studierea documentelor (contract, anexe la contract, grafice de livr ri, note de comand , facturi, liste de specifica ii, aviz de expediere, proces verbal sau fi de recep ie, proces verbal de autorecep ie, de custodie, documente de transport, de certificare a calit ii, buletine de analiz , certificate de stare sanitar i fitosanitar , studierea actelor sau normelor care prescriu calitatea) - documentarea bibliografic - investiga ia pe teren (respectarea procedurii)

Expertiza cuprinde:

preg tirea

reconstituirea parametrilor de p strare

7

METODOLOGIA EXPERTIZEI CANTITATIV-CALITATIVE , A M RFURILOR DEGRADATE ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

7.1. Transportul m rfurilor-surs poten ial de litigii generatoare de expertize merceologice Determinarea calit ii loturilor de produse degradate în urma efectu rii unui transport al acestora constituie adesea obiectivul central al unei expertize merceologice. Asemenea expertize pot fi solicitate fie de c tre instan ele judec tore ti, fie de c tre unele unit i economice (firme de comer exterior, societ i de asigur ri) atât în interes propriu, cât i în calitatea lor de mandatari ai altor organiza ii economice. Obiectul expertizei se comunic întotdeauna în scris i se poate referi la starea cantitativ-calitativ a unei înc rc turi formate dintr-o singur categorie de produse sau din mai multe categorii de produse, avariate par ial sau integral în timpul transportului. Obiectul ini ial al expertizei poate fi îns extins dac beneficiarul constat ulterior existen a i a altor produse degradate. Este cunoscut c , prin intermediul contractului de transport, c r u ul se oblig s transporte marfa încredin at de expeditor la locul de destina ie i s o predea delegatului anume desemnat, în stare corespunz toare. Potrivit prevederilor legale, c r u ul poart r spunderea, în perioada transportului, pentru lipsurile sau deteriorarea calitativ a m rfurilor, dac acestea îi sunt imputabile. R spunderea organiza iilor de transport pentru asigurarea integrit ii m rfurilor transportate se na te în momentul în care expeditorul a predat marfa în vederea transportului i a achitat taxele aferente acestuia, iar unitatea de transport a preluat marfa i a predat expeditorului chitan a sau duplicatul scrisorii de tr sur sau al conosamentului. R spunderea unit ii de transport se stinge în momentul pred rii înc rc turii c tre destinatar sau altei organiza ii de transport (dac este necesar continuarea transportului).

122

Expertiz merceologic

Dac la predarea m rfii c tre destinatar se constat lipsuri cantitative sau calitative care ar fi putut fi generate de condi ii improprii de transport, organiza ia de transport este obligat s cerceteze împrejur rile în care au ap rut lipsurile, în vederea întocmirii documentelor de constatare. Documentele de constatare, care reprezint baza legal pentru angajarea r spunderii materiale, se întocmesc în urm toarele împrejur ri: - când exist neconcordan e între cantitatea real i cea prev zut în documentele de livrare; - dac se constat c marfa este avariat par ial sau total. În documentele de constatare este necesar a se men iona, printre altele elemente, urm toarele: - dac transportul a fost înso it de un delegat al expeditorului; - dac , potrivit actelor normative sau acordului între p r i, marfa a fost preluat de la expeditor f r a se verifica greutatea (cazul mijloacelor de transport a c ror capacitate a fost folosit integral de c tre un anume expeditor). În cazul constat rii degrad rilor sau pierderilor în timpul transportului, se recurge la sprijinul exper ilor pentru stabilirea naturii cauzelor i a gradului fiec rei pierderi sau pagube. În func ie de partea care solicit efectuarea expertizei, în practic se pot întâlni urm toarele situa ii: - solicitarea expertizei se face de c tre proprietarii sau asiguratorii înc rc turii; - expertiza este solicitat de întreprinderea de transport, în interes general sau pentru evaluarea înc rc turii prejudiciate dintr-un anumit mijloc de transport; - solicitarea provine din partea beneficiarilor sau custozilor înc rc turii. Modul de efectuare a expertizelor de c tre exper ii desemna i la ini iativa organiza iilor de transport, întreprinderilor de asigur ri sau a destinatarilor, în principiu nu se deosebe te sub raport metodologic de modul de efectuare a altor tipuri de expertize. Pentru a putea solu iona în mod corespunz tor misiunea încredin at , expertului îi revine sarcina de a reconstitui condi iile reale în care a circulat lotul de marf pân în momentul semnal rii degrad rii sau vicierii. În acest scop, pe baza documentelor din dosarul litigiului, a datelor ce le pot furniza expeditorul i destinatarul, precum i pe baza utiliz rii corespunz toare a altor instrumente de documentare, expertul poate aproxima cauzele, împrejur rile i propor ia degrad rii. Dar acest lucru nu este suficient. Trebuie s se reconstituie cu exactitate traseul, caracteristicile spa iilor mobile de depozitare în care s-a aflat produsul pe întregul traseu, precum i

Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului

123

influen ele factorilor externi i ale mediului înconjur tor pentru fiecare segment al traseului. Pentru a elabora modelul exact al traseului parcurs de m rfuri, expertul trebuie s foloseasc datele furnizate de c r u privind specificul i deplasarea mijlocului de transport, condi iile meteo-climatice pentru fiecare segment al traseului parcurs de mijlocul de transport, precum i datele beneficiarului privind modul de depozitare i p strare ale lotului de marf . În acest fel, expertul poate reconstitui cu fidelitate condi iile reale cu care a fost confruntat lotul de produse în timpul transportului i poate men iona cauzele care au generat degradarea, respectiv împrejur rile în care aceasta a ap rut. Expertizele care au drept subiect starea cantitativ-calitativ a m rfurilor degradate în timpul transportului au un grad de dificultate mult mai mare decât alte tipuri de expertize, solicitând exper ilor cunoa terea am nun it nu numai a m rfurilor (în principal sub aspectul principalelor propriet i labile i al proceselor ce pot avea loc în m rfuri în timpul transportului), ci i a cerin elor privind materialele i sistemele de ambalare, sistemele de marcare, modalit ile de înc rcare i fixare ale m rfurilor în mijloacele de transport, particularit ile transportului în func ie de mijloacele utilizate, normele de prevenire a incendiilor etc. 7.2. Factorii care influen eaz stabilitatea loturilor de m rfuri în timpul transportului 7.2.1. Principalele propriet i labile ale produselor Pe parcursul circuitului tehnico-economic calitatea loturilor de produse se modific neîntrerupt chiar în condi iile respect rii regimului optim de p strare i depozitare, ca urmare a ac iunii factorilor interni i externi asupra produselor. Datorit con inutului în substan e labile, produsele, mai ales cele cu grad ridicat de eterogenitate, î i modific unele propriet i o dat cu trecerea timpului, ca urmare a influen ei în timp a unor numero i factori endogeni i exogeni. În perioada transportului, corespunz tor condi iilor de manipulare, transport i p strare a produselor în spa iile mobile de depozitare, asupra acestora ac ioneaz numero i factori cu efecte directe sau indirecte asupra integrit ii i nivelului calitativ ini ial.

124

Expertiz merceologic

Principalele propriet i ale m rfurilor a c ror evolu ie în timpul transportului are consecin e asupra cantit ii i nivelului calitativ sunt: masa, propriet ile de sorb ie, culoarea, starea suprafe ei, forma i caracteristicile dimensionale etc. Masa produselor este o caracteristic ce se urm re te adeseori pe circuitul produc tor-consumator, întrucât la numeroase produse ea se modific , generând o serie de efecte economice. În timpul transportului, masa unor produse poate suferi modific ri ca urmare a pierderilor prin cedarea unei p r i a umidit ii con inute de acestea sau a pierderilor prin fragmentare i pulverizare prin spa iile neetan e ale mijlocului de transport. O alt direc ie de modificare a masei unor produse este cre terea acesteia, cauzat în principal de umiditatea atmosferic . Propriet ile de sorb ie sunt condi ionate de natura i de structura fizic ale substan elor care alc tuiesc produsele. Ele cuprind propriet i care caracterizeaz aptitudinea a numeroase produse de a primi sau a ceda vapori de ap i gaze. Modificarea parametrilor mediului exterior în timpul transportului determin varia ii importante ale indicilor de calitate i chiar degradarea unor m rfuri (impurificarea prin absorb ie de vapori de ap , schimbarea compozi iei chimice prin absorb ie de gaze, reducerea rezisten ei mecanice, cedarea sau împrumutarea unor mirosuri etc.). 7.2.2. Factorii care influen eaz calitatea produselor în timpul transportului P strarea temporar a produselor în mijloacele de transport trebuie astfel f cut încât s se previn alterarea, degradarea, contaminarea chimic sau microbiologic , impurificarea cu praf sau vapori ai substan elor chimice. Principalii factori care pot genera sau favoriza degradarea total sau par ial a produselor în timpul transportului sunt: parametrii atmosferici, natura ambalajelor i modul de amplasare a produselor în mijloacele de transport, solicit rile mecanice i al i factori care sunt specifici tipului de transport practicat. Sc derea temperaturii sub limita normal provoac înghe area produselor, precipitarea, modificarea solubilit ii i vâscozit ii, în timp ce cre terea temperaturii provoac dilatarea, cre terea presiunii în recipiente, urmat uneori de distrugerea acestora.

Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului

125

Modific rile calitative ale produselor cauzate de varia ia umidit ii relative a aerului din mediul înconjur tor sau a con inutului de ap sunt multiple. Astfel, cre terea umidit ii relative atmosferice determin aglomerarea substan elor chimice, a cimentului sau a altor produse higroscopice. Sc derea umidit ii sub limita admis creeaz condi ii pentru degradarea produselor prin desorb ie. Ambalarea m rfurilor prezint un grad ridicat de interes atât pentru expeditor cât i pentru c r u , sub aspectul asigur rii protec iei m rfurilor. Pentru a fi corespunz tor naturii unui produs, ambalajul trebuie s asigure protec ia acestuia, iar prin caracteristicile sale tehnice s faciliteze opera iunile de manipulare, transport i stocare. De aceea, atunci când se constat degradarea, este necesar a se examina atent starea ambalajului exterior precum i natura ambalajului interior; se men ioneaz totu i c nu întotdeauna o stare corespunz toare a ambalajului exterior indic o stare corespunz toare a produsului ambalat, întrucât sunt cazuri când ambalajele, c zând de la în l imi mari, nu sufer degrad ri observabile, îns produsele din interior pot fi compromise. Examinarea atent a ambalajului poate oferi informa ii privind posibilitatea ca însu i ambalajul s fie cauza sau s fi contribuit la pierderi sau degrad ri. A a de exemplu, unele materiale pentru ambalaje elimin apa, care prin condensare pe produse favorizeaz muceg irea i putrezirea produselor. Fructele i alte m rfuri perisabile pot fi uneori deteriorate de c tre containerele defecte, prin erodarea cojii de c tre suprafa a scândurilor prost geluite. Pentru unele m rfuri care se ambaleaz în butoaie de lemn, pierderile pot fi cauzate de modul de confec ionare al butoaielor, dac nu se respect cerin a de a se asigura o contrac ie radial mai mic decât circumferin a. Abaterile de la acest sistem de construc ie au drept consecin o contrac ie considerabil , care favorizeaz scurgerea produselor i chiar dezmembrarea butoaielor, provocând pr bu irea stivei. Starea ambalajelor furnizeaz adeseori informa ii privind condi iile în care au fost transportate m rfurile. Dac acestea au fost transportate în condi ii insalubre, ambalajul va fi murd rit, p tat, zgâriat sau rupt. Amplasarea produselor în mijlocul de transport trebuie s asigure folosirea integral a capacit ii acestuia, cât i men inerea integrit ii cantitative i calitative a m rfurilor.

126

Expertiz merceologic

Principalele criterii care vizeaz asigurarea integrit ii m rfurilor, de care se ine seama în amplasarea acestora în mijloacele de transport sunt: - criteriul merceologic privind vecin tatea produselor. Potrivit acestui criteriu, m rfurile care re in cu u urin mirosuri (f in , biscui i, amidon, zah r, brânzeturi etc.) nu vor fi p strate în vecin tatea celor care cedeaz mirosuri (produse petroliere, piei s rate, ceap etc.). Exist unele m rfuri care primesc mirosuri str ine i cedeaz u or mirosul propriu (s pun, tutun, ceai, condimente), dup cum m rfurile higroscopice (ciment, sare, gips) nu vor fi a ezate în vecin tatea celor care, în anumite condi ii, cedeaz cu u urin apa (lâna, cânepa, iuta etc.); - alegerea unor spa ii sau zone de amplasare adecvat – m rfurile cu punct de topire sc zut (unt, ciocolat ) nu vor fi a ezate în vecin tatea surselor de c ldur (sala ma inilor la nave); - rezisten a ambalajelor i a m rfurilor, precum i natura acestora. Suprastivuirea m rfurilor ambalate în saci sau cutii de carton poate cauza ruperea sau deformarea ambalajelor, dezechilibrarea i distrugerea stivei, m rfurile suferind deform ri, fragment ri, aglomer ri sau amestec ri. Sistemele de stivuire a m rfurilor ambalate în mijloacele de transport sunt în func ie de tipul ambalajului i al mijlocului de transport. Astfel, sacii se stivuiesc în trei moduri (figura 15): - sac pe sac, când marfa necesit o ventila ie energic ; - pe jum tate de sac, dac marfa necesit o ventila ie deosebit ; - în sistem esut, care confer o mare stabilitate stivei. Butoaiele se stivuiesc întotdeauna cu vrana în sus, iar cele al c ror con inut lichid ar putea avaria prin scurgere m rfurile din vecin tate vor fi stivuite în rândurile inferioare. Stivuirea butoaielor (figura 16) se face atât pe orientarea vertical cât i orizontal a acestora, pentru m rirea stabilit ii în timpul transportului recomandându-se fixarea cu material lemnos, care împiedic deplasarea butoaielor. L zile pot fi stivuite în trei moduri: - stivuire vertical – cu distan a de 4-5 cm între rândurile de l zi; - stivuire transversal – primul rând se a az în lungul mijlocului de transport, al doilea pe latul acestuia; - stivuirea ah. Mijloacele de transport pot influen a calitatea m rfurilor atât prin caracterul specific al solicit rilor, cât i prin condi iile meteo-climatice, altele decât cele din depozit.

Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului

129

Astfel, transportul rutier de produse presupune compresiuni de mic intensitate care se exercit asupra înc rc turilor, fiind indicat pentru distan e mici i medii. Factorii de risc ai degrad rii produselor sunt limita i de o perioad de timp mai redus . Se impun îns m suri de protec ie contra prafului, precipita iilor, razelor solare sau altor factori. În conformitate cu regulamentele C.E.E., O.N.U. nr. R 49 i R 51, precum i cu Directivele echivalente ale U.E. din 1996, s-au introdus noi tipuri de autoriza ii ecologice pentru mijloacele de transport cu capacitate mai mare de 3,5t. De aceea, autovehiculele sunt grupate actualmente în 4 mari grupe, în func ie de gradul de poluare chimic ce l-ar putea provoca i de zgomotul emis. Prima grup de autovehicule (“green lorry”) respect la cel mai înalt nivel normele stabilite. Grupele II i III sunt cele c rora li se elibereaz autoriza ii de transport interna ional, precum i cele din categoria obi nuite. Grupa a IV-a este destinat autovehiculelor care nu respect normele de poluare i, prin urmare, nu primesc autoriza ie de transport interna ional. În ara noastr , prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 353/1996, licen ele pentru transportul interna ional de m rfuri se acord numai autovehiculelor ce se încadreaz în categoria A-E. Pentru aceasta se execut verific ri constând în m surarea opacit ii gazelor de evacuare (fum) i cercetarea documentelor emise de constructorul autovehiculului, care certific îndeplinirea condi iilor tehnice impuse de standardele interna ionale. Autovehiculelor din categoria A i B li se elibereaz licen e pe o perioad de 2 ani, în timp ce pentru cele din categoria C-E licen a este numai pe un an. Autovehiculele încadrate în categoria F sunt exceptate de la transportul interna ional de m rfuri. Poluarea chimic este produs de emisia de CO, HC, NOx i particule iar poluarea sonor maxim admis este cuprins între 78 i 88 dBA, în func ie de categoria de autovehicule. Transporturile feroviare sunt caracterizate printr-un cost relativ sc zut i printr-o accentuat tendin de specializare, care se manifest prin construirea de material rulant cu caracteristici adecvate specificului m rfurilor transportate (vagoane frigorifice, refrigerente, izotermice, cu ventila ie, cu pere i i acoperi ul mobil etc.). Transportul pe calea ferat supune m rfurile unor solicit ri mecanice intense, la care se adaug ac iunea factorilor climatici. Ele sunt eficiente în cazul distan elor lungi pentru m rfuri în vrac sau ambalate. Transportul pe ap (fluvial, maritim) dureaz mai mult, pentru care motiv i m rfurile pot suferi modific ri calitative mai numeroase. Mediul în care se efectueaz transportul naval, multitudinea i complexitatea factorilor care influen eaz mediul acestei categorii de transport, gama larg a produselor care pot fi transportate, precum i condi iile necesare pentru p strarea acestor produse imprim particularit i deosebite, mai ales transportului maritim de produse.

130

Expertiz merceologic

Riscurile cu care se confrunt navele i înc rc turile lor sunt determinate de durata prelungit a voiajului, iar cauzele riscurilor i consecin ele acestora conduc în mod frecvent la litigii legate de avarii sau degrad ri ale produselor transportate.

Fig. 17 Simboluri interna ionale pe ambalaje în scopul protej rii personalului care mânuie te marfa

Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului

133

Fig. 20 Simboluri interna ionale pe ambalaje, containere i mijloace de transport în scopul protej rii m rfurilor în timpul transportului

M rfurile transportate pe ap sunt supuse unor solicit ri intense, ca i ac iunii factorilor climatici. Traversarea unor zone geografice, cu varia ii climatice cauzate de modific ri bru te ale temperaturii, de condi iile atmosferice variabile sau de apa format prin transpira ie, constituie adesea cauze ale degrad rii m rfurilor.

134

Expertiz merceologic

Transporturile aeriene sunt indicate pentru transportul m rfurilor cu volum mic i valoare mare, pe distan e medii sau lungi. Comparativ cu celelalte modalit i de transport, transportul aerian presupune solicit ri mecanice de mic intensitate (compresiuni, ocuri). Solicit rile specifice sunt reprezentate, în cazul transportului aerian, de modific rile rapide de temperatur i umiditate, ca i de sc derea presiunii atmosferice, propor ional cu cre terea în l imii de zbor. În afara solicit rilor specifice diverselor modalit i de transport, care influen eaz nefavorabil starea calitativ a m rfurilor transportate, acestea pot suferi degrad ri cauzate de opera iile de înc rcare-desc rcare a mijloacelor de transport. În timpul acestor opera ii, solicit rile mecanice i climatice ating valori foarte ridicate, fiind în func ie de gradul de automatizare. A a de exemplu, în cazul manipul rii manuale i semiautomate predomin solicit rile cauzate de smucituri, ap s ri i împingeri, în timp ce la manipularea automat se întâlnesc solicit ri frecvente de balansare a m rfurilor, lovirea acestora între ele sau de pere ii ambalajelor sau ai mijloacelor de transport. Cerin ele diminu rii sau elimin rii riscului de degradare prin asemenea solicit ri oblig expeditorul s aplice pe ambalajele produselor simboluri care sugereaz necesitatea respect rii unor reguli în timpul manipul rii sau transportului (figurile 17-20) menite s protejeze atât personalul de execu ie cât i m rfurile. 7.2.3. Factorii specifici ai degrad rii m rfurilor în procesul de transport pe distan e medii i mari În cursul opera iilor de înc rcare-desc rcare i de transport, mai ales pe cale maritim , sub ac iunea factorilor fizico-mecanici, chimici i atmosferici m rfurile sunt expuse unor poten iale modific ri cantitative i calitative, având drept efect degradarea par ial sau total a acestora. Dintre factorii cu efecte transformatoare asupra produselor, cei exogeni sunt mai numero i i au consecin e mai grave. Din aceast categorie se men ioneaz : - umezeala care poate proveni din apa dulce (apa potabil , transpira ia înc rc turii sau a navei) sau apa s rat de mare; - temperatura în afara limitelor normale; - agen ii atmosferici i fenomenele meteorologice, precipita ii, vânturi, uragane, desc rc ri electrice; - ac iunea insectelor i roz toarelor;

Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului

135

mirosurile str ine i insalubritatea zonelor de manipulare i depozitare a m rfurilor; - incendiile; - ac iunea mecanic exercitat de diver i factori externi. Cele mai frecvente modific ri ale st rii produsului sunt cauzate de umiditatea relativ i de temperatur . Ele sunt datorate varia iilor umidit ii relative a aerului din mediul înconjur tor sau con inutului de ap al m rfurilor transportate. Principalele fenomene care constituie consecin a direct a umidit ii relative a aerului sunt condensarea i transpira ia. Condensarea este cauzat de curen ii de aer care circul în interiorul mijlocului de transport, atunci când exist diferen e de temperatur între diferitele compartimente ale acestuia i înc rc tur . Diferen a de temperatur care provoac fenomenul de condensare poate fi generat de urm torii factori: - schimbarea latitudinii; - existen a unor suprafe e calde sau reci formate artificial prin închiderea spa iilor în care este stivuit înc rc tura; - înc lzirea spontan a înc rc turii ca urmare a unor fenomene proprii naturii acesteia. În perioada transportului, aerul ac ioneaz drept c r u al umidit ii din zonele mai calde c tre zonele mai reci ale mijlocului de transport, cauzând formarea condensului. În func ie de condi iile de transport, umiditatea poate condensa pe p r ile metalice ale mijlocului de transport (de unde apoi, pic turile trec pe înc rc tur ) sau direct pe înc rc tur , cauzând fenomenul de “transpira ia înc rc turii”. Transpira ia înc rc turii se produce atunci când aceasta are temperatura sc zut , iar aerul cu care vine în contact este cald i umed. Egalizarea temperaturii înc rc turii i atmosferei prin ventilare are în majoritatea situa iilor efecte pozitive în prevenirea fenomenului de condens. Acelea i efecte le are i folosirea materialelor absorbante de umiditate. Alte fenomene care pot ap rea în timpul transportului i care pot afecta calitatea produselor sunt infestarea, autoaprinderea i coroziunea. Infestarea este cauzat de contaminarea produselor cu parazi i vegetali sau animali. Unele insecte (molii, gândaci) sunt cunoscute ca factori provocatori ai deterior rii unei largi game de m rfuri, dac temperatura i umiditatea atmosferic le favorizeaz existen a. Aceste insecte pot p r si marfa care a constituit baza lor de dezvoltare, extinzând aria infest rii.

-

136

Expertiz merceologic

În func ie de originea infest rilor, acestea pot fi: - infest ri introduse – dac produsele au fost infestate anterior înc rc rii lor în mijlocul de transport; - infestare c p tat – când produsele au fost infestate la sosirea lor la destina ie; - infestare rezidual – cauzat de vecin tatea cu unele produse infestate sau de depozitarea în spa ii infestate ale mijlocului de transport. Efectele ac iunii insectelor asupra m rfurilor sunt în func ie de natura i de durata de ac iune. În practic , în mod frecvent se întâlnesc urm toarele tipuri de deterior ri: - deteriorarea prin g urire, ciupire, amestecarea cu pânze de p ianjen; - înc lzire i pierderea în greutate, ca urmare a hr nirii i consumului de oxigen de c tre insecte, având ca efect sc derea în greutate i cre terea temperaturii m rfurilor ce se transport în vrac; - deteriorarea prin ac iunea apei, legat în mod direct de înc lzirea înc rc turilor în vrac, ca urmare a ac iunii insectelor. În acest fel se formeaz curen i de aer de convec ie care antreneaz vapori de ap , m rind con inutul de umiditate al atmosferei din mijlocul de transport. La transportul cerealelor este posibil încol irea, iar în fazele mai avansate, apari ia mucegaiurilor i a bacteriilor. Atunci când se constat c m rfurile au fost infestate se impune determinarea speciei agentului atacator, în vederea stabilirii responsabilit ii pentru pierderea sau degradarea provocat . Autoaprinderea este un aspect al degrad rii produselor în timpul transportului, atribuit stivuirii necorespunz toare în spa ii susceptibile de supraînc lzire sau în vecin tatea unor produse având aptitudini intense de autoaprindere. Coroziunea este una dintre cele mai frecvente forme de deteriorare în timpul transportului de durat al m rfurilor din font i o el. Ea este favorizat de prezen a umidit ii (precipita ii, ap de mare, transpira ia înc rc turii) i are la baz reac ia chimic a suprafe ei metalului în condi iile prezen ei umidit ii, oxigenului sau a altor agen i. Când se constat c m rfurile sunt corodate, se impune determinarea cauzelor degrad rii pentru a se încerca aducerea m rfii la starea ini ial , iar dac acest lucru nu este posibil, pentru a reduce la minim pierderile. În acest scop, o mare importan o are stabilirea provenien ei apei cu care m rfurile au venit în contact. De mare utilitate sunt i stabilirea

Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului

137

momentului în care s-a produs deteriorarea, examinarea aspectului m rfurilor i evaluarea gradului de deteriorare, care ofer primele indicii pentru stabilirea responsabilit ii. În practic , expedi iile de m rfuri care pot fi afectate de coroziune se efectueaz în condi iile unor m suri preventive, având drept scop înl turarea efectelor factorilor favorizan i. Procedeele uzuale constau în gresarea sau tratarea cu inhibitori a produselor. O bun ventila ie i amplasarea de recipien i cu silicagel constituie m suri eficiente de prevenire a coroziunii. 7.3. Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului În cazul expertizelor care au drept obiect stabilirea cauzelor care au generat degradarea total sau par ial a loturilor de produse, precum i estimarea prejudiciului rezultat prin degradare, în aten ia expertului va sta în principal derularea procesului de transport, atât în privin a duratei, cât i a condi iilor în care el s-a desf urat. Aceste elemente constituie surse ale primelor indicii cu rol edificator pentru expert. Ulterior, verificarea concret , pe teren, a avariei permite expertului s precizeze modul în care aceasta se manifest , propor ia i cauzele degrad rii i pe aceast baz se estimeaz prejudiciul ap rut. Procedura de desf urare a expertizei se bazeaz pe studiul atent al documentelor de transport, precum i pe eviden ele beneficiarului m rfurilor care fac obiectul expertizei. Informa iile furnizate de reprezentan ii c r u ului contribuie, de asemenea, la formarea unei imagini de ansamblu privind condi iile în care s-a desf urat transportul. Continuând procedura de expertizare, exper ii trebuie s examineze cu aten ie starea mijloacelor de transport, gradul de cur enie al acestora, condi iile de temperatur i de ventila ie din timpul transportului. Expertul trebuie s asiste la desc rcarea mijlocului de transport, surprinzând aspectele edificatoare privind modul de stivuire, de amplasare a produselor în mijlocul de transport, starea cantitativ a produselor avariate. De mare utilitate, prin rolul lor probator, sunt imaginile fotografice realizate cu acest prilej. Exper ii trebuie s examineze la fa a locului fie întregul lot de produse, fie numai o frac iune a acestuia. Prin separarea produselor avariate, expertul are posibilitatea de a stabili propor ia în care exist produse degradate.

138

Expertiz merceologic

În cazul transporturilor maritime, la apari ia de produse grav avariate, verificarea întregului lot este neeconomicoas , iar uneori imposibil . În asemenea situa ii, se recomand a se efectua examinarea procentual a unor e antioane reprezentative pentru înc rc tura cercetat . Dac stabilirea unui grad mediu de degradare la nivelul e antionului nu constituie un rezultat just, se recomand a se proceda la separarea produselor din e antioane pe categorii de depreciere i apoi s se calculeze media ponderat a degrad rii produselor din e antion. Aceast modalitate d posibilitatea unei estim ri corecte a degrad rii totale prin examinarea par ial a loturilor, îns expertul trebuie s fac dovada c procedând astfel, a avut în vedere interesul tuturor p r ilor implicate (expeditor, c r u , destinatar, eventual societatea de asigurare). Raportul de expertiz trebuie s con in date i informa ii care s releve existen a real a degrad rii produselor ca urmare a procesului de transport, cauzele i natura acestora. Avaria trebuie descris prin indicarea efectelor înregistrate direct de produse: impurificare, diluare, topire, muceg ire, putrezire etc. Pentru sus inerea opiniei expertului privind cauzele degrad rii, în raport se consemneaz dac absen a materialelor de protec ie (prelate, folii de polietilen etc.) sau a materialelor de separare a loturilor de produse (cartoane, scânduri) au putut provoca în mod direct avaria. Expertul va face, de asemenea, referiri la modul de stivuire a produselor (precizând dac au fost respectate indica iile de stivuire), la modul de func ionare a instala iilor de asigurare a condi iilor optime de p strare în timpul transportului etc. O aten ie deosebit trebuie s se acorde examin rii ambalajelor, a c ror stare trebuie descris în mod am nun it în raportul de expertiz . De asemenea, se va descrie detaliat modul de prezentare a m rfii i defectele acesteia. M rfurile cu defecte vor fi individualizate prin indicarea seriilor de fabrica ie i a ambalajelor din care provin. Se va preciza dac ambalajul a putut asigura integritatea produsului pe timpul transportului, în care caz se poate considera c degradarea a fost cauzat de al i factori. Avariile m rfurilor se descriu în mod deosebit indicându-se: - caracterul i gradul avariei (pete, fisuri etc.); - locul avariei pe produs (respectiv distan a fa de elementele de reper); - m rimea defectelor, stabilit prin m surare.

Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului

139

7.4. Expertize în domeniul stabilirii pierderilor cantitative F r a se deosebi prea mult de alte tipuri de expertize, expertizele care au drept obiect stabilirea pierderilor cantitative prezint , totu i, unele particularit i. Asemenea expertize trebuie s înceap cu consultarea, de c tre expert, a documentelor de livrare a loturilor de produse incriminate, documente întocmite de c tre furnizor, precum i cu cercetarea contractului de furnizare de produse, din care se ob in informa ii referitoare la structura sortimental , tipul de ambalaje, modalitatea de ambalare etc. Aceste documente de regul , se g sesc în posesia beneficiarului de produse iar în cazul în care lipsesc, expertul nu va efectua expertiza. O aten ie deosebit trebuie acordat de expert m rfurilor provenite din import i care sunt înso ite de documente de livrare în limbi str ine. Se recomand ca aceste documente s fie traduse oficial pentru a se evita eventualele confuzii, ipoteze gre ite. De cele mai multe ori, cantitatea m rfurilor provenite din import este înscris în documente cu unit ile de m sur caracteristice rii respective. Ca atare, în raportul de expertiz ce-l va întocmi ulterior, expertul va exprima cantitatea respectiv atât în unit ile cuprinse în documentele de livrare cât i în unit ile S.I., în care le-a convertit. Dac documentele înso itoare de lot con in ters turi, modific ri, expertul va men iona în raport aceste aspecte, eviden iind procedeul prin care s-a f cut corectura i dac aceasta este sau nu urmat de semn tura sau de tampila celui care a efectuat-o. De asemenea, dac apar cifre neclare, indescifrabile, se vor men iona aceste situa ii în raport. La aplicarea tehnicilor de determinare a cantit ii, expertul trebuie s foloseasc acele metode prev zute în standarde sau norme în cazul m rfurilor indigene sau prev zute în contractele de import. Ca tehnic , se poate utiliza verificarea cantitativ 100% (a întregului lot) sau verificarea prin e antionare, extinzându-se apoi rezultatele ob inute la nivelul întregului lot. Obligatoriu, e antioanele vor fi strict înscrise prescrip iilor din documentele mai sus amintite. Sub nici un motiv nu se admite diminuarea cantit ilor propuse a se verifica, dar metodologia de verificare accept utilizarea de cantit i mai mari decât cele prescrise tiindu-se c , cu cât cantit ile sunt mai mari cu atât rezultatele verific rii la nivelul lotului vor fi mai pu in eronate. Dac în urma verific rii prin e antionare se înregistreaz diferen e mari cantitative fa de cantit ile înscrise în documentele de livrare,

140

Expertiz merceologic

obligatoriu se va m ri cantitatea sau num rul de produse ce se supun verific rii. Ca metod a verific rii cantit ii se practic cea a stabilirii masei nete a unei unit i de ambalaj, mas ce se înmul e te apoi cu num rul total al produselor ambalate. Dac ambalajele unor produse prezint semne de deteriorare, ele vor fi verificate în totalitate i men ionate distinct în raportul de expertiz . În expertizele privitoare la stabilirea cantitativ a loturilor de produse, o mare aten ie se acord integrit ii ambalajelor, acestea putând fi, de cele mai multe ori, cauza lipsurilor cantitative. Expertul nu va trece în raportul de expertiz lapidar aprecieri ca “produsul a fost g sit cu ambalajul intact” ci va descrie tipul de ambalaj, modul de ambalare, starea acestuia. Pot exista cazuri în care, cantit ile s nu fie stabilite în mod real, ci numai pe baza marcajelor de pe ambalaje. Asemenea procedee nu sunt admise deoarece marcajul poate fi gre it iar cantitatea de produse s nu corespund cu cea înscris efectiv în documentele de livrare. Când se întâlnesc asemenea situa ii, expertul va indica în raportul de expertiz cantitatea înscris efectiv în documentul de livrare, cantitatea marcat pe ambalaj, precum i cantitatea real efectiv constatat de el. Lipsurile cantitative se vor exprima atât prin raportarea lor la cantit ile înscrise în documentele de livrare cât i la marcajul de pe ambalaje. Dac loturile de produse furnizate sunt alc tuite din articole diferen iate ca model, m rime sau alte elemente, expertul men ioneaz lipsurile în mod distinct, pe articole, modele sau m rimi. Eventualele lipsuri cantitative constatate pot avea drept cauz lovirile, spargerile. În aceste cazuri, expertul va men iona în raport în afara st rii ambalajelor de transport i starea ambalajului colectiv sau a ambalajului de prezentare, modul de ambalare a produselor în ambalajul colectiv, apreciind m sura în care ambalajul utilizat a putut sau nu s asigure integritatea produselor în timpul manipul rii, al transportului. Produsele ambalate în ambalajele colective vor avea indicate distinct, pe fiecare ambalaj, cantit ile lips i nu numai per total. Aceast modalitate de exprimare permite stabilirea ambalatorilor neglijen i sau necinsti i. Uneori, se impune chiar precizarea capacit ii ambalajului colectiv sau de transport i cât din aceast capacitate este ocupat efectiv de produsele livrate. În cazul men inerii produselor în depozite fixe sau mobile, condi iile de p strare pot influen a atât calitatea cât i cantitatea acestora. De aceea, în

Metodologia expertizei cantitativ-calitative a m rfurilor degradate în timpul transportului

141

raport se descrie depozitul ca atare, precizându-se dac se respect normele de amplasare a m rfurilor, vecin tatea admis i dac parametrii de p strare din depozit (temperatur , umiditate, circula ia aerului etc.) puteau prejudicia integritatea cantitativ a produselor. Raportul de expertiz referitor la spe ele privind stabilirea pierderilor cantitative va cuprinde obligatoriu locul i data deschiderii produselor ambalate, cantitatea acestora verificat de expert, mijloacele de stabilire a cantit ii, cu indicarea tipului i anului de fabrica ie, caracteristicile tehnice i constructive ale mijloacelor de m surare, care obligatoriu sunt verificate metrologic anual. Expertul nu trebuie s admit rezultatele examin rii de c tre beneficiar, în lipsa lui, a unor m rfuri ambalate. Acceptarea unui asemenea caz înseamn certificarea de c tre expert a unor cantit i neverificate i o încredere nejustificat acordat beneficiarului. Când în timpul verific rii se descoper produse deteriorate (murd rite, îmbibate cu ap etc.) expertul va preciza în raport ambalajul colectiv sau de transport din care acestea provin, gradul de viciere constatat i estimarea cantit ii sau a num rului de produse aflate într-o asemenea stare. De asemenea, expertul va trebui s sugereze o eventual recuperare prin recondi ionare sau prin alt modalitate a produselor deteriorate i care nu mai pot fi utilizate în domeniul ini ial pentru care ele au fost create. Dac se constat furturi din ambalaje, expertul va men iona existen a sau nu a urmelor de violare, o descriere am nun it a acestora, prezen a sau absen a sigiliilor, precum i a marcajelor ambalajelor colective. Pentru ambalajele de prezentare se men ioneaz integritatea lor i existen a accesoriilor sau a banderolelor care asigur inviolabilitatea lor.

8

CERCETAREA COMPLEX A CALIT II LOTURILOR DE M RFURI , ÎN CAZUL EXPERTIZELOR JUDICIARE I EXTRAJUDICIARE

Expertiza merceologic se poate efectua nu numai pe parcursul sau la finele circula iei tehnice a loturilor de m rfuri, ci uneori chiar anterior, ca de exemplu în fazele de omologare, de contractare sau pe parcursul procesului de fabrica ie. În comer ul exterior, la solicitarea societ ilor de asigurare, se efectueaz expertize preventive, care au un grad ridicat de severitate a verific rii calitative a componentelor lotului de m rfuri. Marea varietate a spe elor care au drept obiect aspecte privind calitatea produselor oblig la o abordare complex a acesteia. În acela i timp, caracterul complex al no iunii de calitate se reflect în modalit ile de investigare i de determinare a ei, care presupun cunoa terea atât a sensurilor i a ipostazelor atribuite calit ii, cât i a criteriilor la care aceasta se raporteaz , a propriet ilor i factorilor care determin i influen eaz calitatea, precum i a metodelor i tehnicilor de cercetare a acestora. 8.1. Conceptul de calitate a loturilor de m rfuri în expertiza merceologic Este cunoscut c un produs va avea o calitate normal atunci când, pe tot parcursul prelucr rii i comercializ rii, se respect riguros condi iile tehnice i se verific propriet ile prescrise. Fiind determinat de interac iunea dintre calitatea materiei prime, modul de realizare, condi iile de manipulare, transport i depozitare, calitatea real a unui lot de produse este conform cu calitatea prescris atunci când dispersia valorilor caracteristicilor de calitate pentru toate componentele lotului se afl la limitele admise i deci calitatea medie a lotului este acceptabil .

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

143

În etapele corespunz toare circuitului pe care produsul îl parcurge pentru a ajunge la consumator, ac ioneaz îns numero i factori cu efecte directe sau indirecte asupra integrit ii i nivelului calitativ ini ial. Numeroase produse, datorit unor componente chimice labile, ca sisteme eterogene i foarte complexe, precum i datorit multiplelor influen e interne i externe pe care le suport în timp i în spa iu, sufer modific ri în timp ale propriet ilor. Pentru acest motiv, în societ ile comerciale activitatea comisiilor de recep ie nu se rezum numai la efectuarea unui control static al calit ii cu prilejul recep iei propriu-zise, ci se continu cu urm rirea modului în care evolueaz starea calitativ a m rfurilor recep ionate, în tot timpul depozit rii i pân în momentul livr rii lor în totalitate din depozit. Rezult deci c la acela i lot de marf , calitatea poate fi considerat în dou ipostaze distincte: - calitatea static , reprezentând nivelul real al calit ii determinat într-un moment dat al circula iei produsului; - calitatea dinamic , adic evolu ia nivelului real al calit ii în timp, ca rezultat al interac iunii dintre produs i mediul ambiant. Rela iile dintre calitatea static i calitatea dinamic (figura 21) reflect modul în care acestea se repercuteaz asupra calit ii întregului lot, ca i asupra deciziei privind acceptarea sau respingerea lotului. Conceptul de calitate dinamic a unui produs se refer la totalitatea modific rilor propriet ilor produsului (ca direc ie, intensitate i nivel) sub ac iunea agen ilor mediului ambiant pe parcursul circula iei. Aceasta presupune stabilirea i m surarea nivelului ini ial i în timp al propriet ilor dinamice ale produsului, cu scopul de a-i controla exact starea calitativ în timpul circula iei tehnice. Abordat în acest spirit, calitatea dinamic î i g se te o reflectare cu implica ii practice pozitive într-o serie de activit i legate de circula ia m rfurilor: contractarea fondului de marf , stabilirea termenului de garan ie, stabilirea i controlarea perisabilit ilor, prescrierea caracteristicilor de calitate i a nivelului lor de admisibilitate, organizarea transportului, depozit rii i p str rii m rfurilor etc. În strâns leg tur cu conceptul de calitate dinamic trebuie s se afle stabilirea i urm rirea termenelor de garan ie, organizarea transportului, depozit rii i vânz rii m rfurilor.

144

Expertiz merceologic

8.2. Metode i tehnici de stabilire i verificare a calit ii loturilor de produse noi sau de fabrica ie curent 8.2.1. Metodologia determin rii calit ii produselor în expertiza merceologic Determinarea calit ii loturilor de produse poate s constituie obiectivul central al unei expertize merceologice. Realizarea sa presupune, pentru a asigura caracterul complet i complex al determin rii, evaluarea unitar a calit ii, cerin în general greu de asigurat datorit în principal num rului mare al caracteristicilor de calitate de care trebuie s se in seama. Acestei dificult i i se adaug eventuala neconcordan dintre valorile diferitelor verific ri calitative, ca i dintre ponderile atribuite diverselor caracteristici în definirea calit ii, în raport cu utilizarea real a produselor. No iunea “determinarea calit ii” desemneaz ansamblul de m sur tori, analize i încerc ri ce se execut dup o metodologie stabilit pentru precizarea nivelului la care caracteristicile de calitate ale unui produs se g sesc la un moment dat. În practic , determinarea calit ii într-o expertiz merceologic presupune realizarea a dou obiective: - stabilirea concordan ei (discordan ei) dintre calitatea real a unui produs i calitatea prescris ; - stabilirea m surii în care calitatea produsului corespunde cerin elor beneficiarului. În afara acestor obiective, determinarea calit ii poate permite compararea calit ii produsului cu o stare anterioar a sa sau cu nivelul calitativ atins pe plan mondial. În expertiza merceologic , corespunz tor celor dou obiective men ionate, determinarea calit ii produselor poate fi efectuat prin intermediul test rii senzoriale i a test rii de laborator, ambelor c i fiindu-le proprii metode adecvate.

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

145

CALITATEA UNUI LOT DE PRODUSE

CALITATEA STATIC A LOTULUI

CALITATEA DINAMIC A LOTULUI

PROPRIET ILE INTERIOARE I EXTERIOARE ALE PRODUSULUI (ÎN LIMITELE CALIT II PRESCRISE, CONTRACTATE SAU REALE)

PROPRIET ILE MEDIULUI AMBIANT (FACTORI EXTERNI AI P STR RII)

PROPRIET ILE REALE ALE LOTULUI DE PRODUSE LA UN MOMENT DAT ÎN ETAPA CIRCULA IEI

MODIFIC RI FIZICE, CHIMICE, BIOCHIMICE I MICROBIENE ALE PRODUSELOR DIN LOT Fig.21. Rela ia dintre calitatea static i calitatea dinamic a unui lot de produse

146

Expertiz merceologic

În practic , metodologia determin rii calit ii produselor presupune parcurgerea urm toarelor etape: - stabilirea metodei de extragere a e antioanelor; - elaborarea criteriilor determin rii calit ii sau alegerea schemei de verificare; - selec ionarea caracteristicilor de calitate; - selec ionarea indicilor de calitate; - determinarea indicilor de calitate; - prelucrarea, exprimarea i interpretarea rezultatelor determin rii calit ii. 8.2.1.1. Stabilirea metodei de extragere a probelor Continuitatea i dispersia caracteristicilor de calitate ale unui lot de produse pot plasa lotul ca omogen sau eterogen. În consecin , alegerea celei mai potrivite metode de extragere a probelor joac un rol hot râtor în determinarea calit ii când produsul este lotizat. 8.2.1.2. Stabilirea criteriilor determin rii calit ii În expertiza merceologic , termenul “criterii ale determin rii calit ii” desemneaz elementele din al c ror unghi trebuie privit calitatea unui produs. Aceste elemente servesc pentru precizarea caracteristicilor de calitate, fiind necesar s îndeplineasc urm toarele condi ii: - s aib o valoare tiin ific ridicat i recunoscut , care s le asigure comparabilitatea cu prevederile standardizate; - s aib un caracter specific, diferen iat pe grupe de produse i chiar pe produse. În func ie de specificul produselor a c ror calitate se determin , drept criterii ale determin rii calit ii pot servi caracteristicile dimensionale, caracteristicile estetice, consumul de anumite materii prime, confortul în exploatare etc. Dup cum se constat , criteriile de determinare a calit ii exprim cerin ele de baz ale calit ii produselor, utilizate drept elemente de referin pentru calitatea real a acestora.

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

147

8.2.1.3. Selec ionarea caracteristicilor de calitate M rfurile se caracterizeaz printr-un num r mare de propriet i, unele fiind esen iale, prin implica iile lor asupra calit ii, altele neesen iale. Numai o mic parte dintre aceste propriet i au o utilitate practic real , valorile lor servind pentru definirea calit ii. Astfel de propriet i poart denumirea de caracteristici de calitate. În activitatea de determinare a calit ii, expertul trebuie s selec ioneze din ansamblul propriet ilor anumite propriet i, folosind criterii specifice de alegere. Criteriile de selec ie sunt diferen iate în func ie de o serie de factori tehnici, economici i sociali, fiind specifice anumitor grupe de m rfuri. La alegerea caracteristicilor de calitate se va ine seama ca acestea s fie cât mai reprezentative. Aceast cerin presupune analizarea temeinic a importan ei fiec rei caracteristici în exprimarea calit ii. În aceea i m sur , în selec ionarea caracteristicilor de calitate se va avea în vedere posibilitatea determin rii acestora, concretizat în existen a unor metode standardizate, u or de utilizat i eficiente. În acela i scop este necesar s se cunoasc i pozi ia valorilor caracteristicii peste nivelul calit ii. Ca metodologie, în vederea selec ion rii caracteristicilor de calitate se procedeaz pentru început la stabilirea nomenclatorului general de caracteristici al produsului de analizat, dup care se trece la selec ionarea acelor caracteristici care vor fi luate în considera ie i care constituie “nomenclatorul optim”. Vor fi selec ionate mai întâi acele caracteristici care au o mare capacitate de exprimare a calit ii produsului, fiind rezultanta mai multor propriet i ale acestora. Uneori aceste caracteristici, care permit a se forma o imagine general asupra calit ii, trebuie completate i corelate cu alte caracteristici mai analitice ale produselor, întrucât valorile crescute ale unor caracteristici pot anula efectul altora, reflectând în consecin o calitate sc zut , care poate fi ascuns de c tre caracteristicile integratoare. În sfâr it, pentru o determinare mai exact a calit ii, este necesar ca ponderea caracteristicilor care se determin prin evalu ri subiective s fie redus , comparativ cu ponderea caracteristicilor m surabile. De regul , în determinarea calit ii unui produs expertiza merceologic face apel la caracteristicile standardizate, care se completeaz , pentru o caracterizare multilateral , cu alte caracteristici, care prin specificul lor au o valoare tiin ific ridicat , dar care nu pot fi determinate cu mijloacele folosite în mod curent la determinarea calit ii.

148

Expertiz merceologic

În continuare, prezent m spre exemplificare nomenclatorul general i nomenclatorul optim al caracteristicilor de calitate ale unor produse. Pentru loturile de s pun, nomenclatorul general va eviden ia urm toarele caracteristici: tipul ambalajului; masa; aspectul; mirosul; culoarea; consisten a; spumarea la ap cald ; spumarea la ap rece; con inutul de substan e saponificabile; con inutul de substan e nesaponificabile; alcalinitatea liber ; titrul amestecului de acizi gra i; indicele de saponificare a amestecului de acizi gra i; con inutul de ap ; con inutul de substan e volatile. Nomenclatorul optim este alc tuit din: tipul ambalajului; masa; aspectul; mirosul; culoarea; consisten a; gradul de spumare; con inutul de ap ; alcalinitatea liber . În cazul verific rii loturilor de articole de menaj din sticl , nomenclatorul general va cuprinde: tipul ambalajului; forma; dimensiunile; masa i capacitatea produsului; aspectul; felul i suprafa a decorului; culoarea; stabilitatea suprafe ei de sprijin; ovalitatea; tensiunile interne; rezisten a la oc termic; stabilitatea fa de ap . Nomenclatorul optim este dat de: tipul ambalajului; forma produsului; dimensiunile; masa; capacitatea; aspectul; culoarea; stabilitatea suprafe ei de sprijin; tensiunile interne. Pentru fiarele de c lcat electrice pentru uz casnic, nomenclatorul general va cuprinde urm toarele caracteristici de calitate: form ; dimensiuni; mas ; aspect; planitatea suprafe ei de lucru; vizibilitatea sectoarelor de pe butonul de reglaj (termoregulatorul); lungimea cordonului de racordare la re ea; protec ia împotriva electrocut rii a cordonului de alimentare; curen ii de scurgere; anduran a; uniformitatea înc lzirii t lpii; rezisten a la ocuri mecanice; comportarea la umiditate; stabilitatea; protec ia radiorecep iei; protec ia contra coroziunii; comportarea la func ionarea anormal ; continuitatea circuitelor electrice; rigiditatea dielectric ; puterea absorbit ; timpul necesar pentru atingerea temperaturii de 180°C. Nomenclatorul optim trebuie s prevad : forma; dimensiunile; masa; aspectul; planitatea suprafe ei de lucru; vizibilitatea sectoarelor butonului de reglaj; lungimea cordonului de racordare la re ea; protec ia contra electrocut rii; uniformitatea înc lzirii t lpii; puterea absorbit .

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

149

8.2.1.4. Selec ionarea indicilor de calitate Indicii de calitate (nivelurile caracteristicilor de calitate) reprezint condi iile exprimate prin intermediul valorilor sau atributelor pe care trebuie s le posede caracteristicile pentru a asigura calitatea unui produs. Selec ionarea indicilor în vederea determin rii calit ii produselor este în func ie de modul în care au fost selec ionate caracteristicile de calitate. Astfel, în cazul caracteristicilor standardizate, indicii de calitate vor fi cei prescri i în standarde. În documentele de standardizare, în func ie de semnifica ia fiec rei caracteristici în definirea calit ii, se pot fixa niveluri maxime, care nu pot fi dep ite, niveluri minime care în mod obligatoriu trebuie atinse sau se fixeaz niveluri admisibile între anumite limite. Un asemenea mod de selec ionare nu este întotdeauna avantajos, caracterizarea calit ii exclusiv prin intermediul indicilor men iona i având un pronun at caracter tehnic. Pentru acest motiv este indicat a se folosi mai mul i indici în asociere, într-o form ponderat , cu coeficien i stabili i în func ie de importan a caracteristicilor în definirea calit ii produselor. Alteori, pentru o exprimare obiectiv a calit ii, luând în considera ie i alte caracteristici nestandardizate, este necesar ca expertul s - i precizeze singur nivelurile i limitele cu care s compare valorile reale ale indicilor de calitate. 8.2.1.5. Determinarea calit ii reale a lotului de produse În expertiza merceologic , calitatea real a unui lot de produse se determin folosind metode organoleptice i metode i tehnici de laborator. În ambele cazuri este necesar a se asigura, în m sur cât mai ridicat , obiectivitatea i exactitatea determin rilor. Acest deziderat se realizeaz în practic atât prin preg tirea probelor potrivit tehnicilor standardizate, cât i prin efectuarea determin rilor cu respectarea integral a condi iilor prescrise. Preg tirea probelor în vederea analizelor i încerc rilor de laborator are loc în func ie de natura produselor i de tipul de determinare. Ea se efectueaz prin omogenizare, condi ionare (pentru încerc rile dinamometrice ale unor m rfuri higroscopice) sau prin alte procedee. De mare importan în tehnica determin rii calit ii sunt selec ionarea i folosirea corespunz toare a metodelor i tehnicilor de determinare a indicilor de calitate.

150

Expertiz merceologic

Este cunoscut c în merceologie metodele de determinare a indicilor de calitate se diferen iaz dup caracterul lor (standardizate sau nestandardizate), efect (distructive, nedistructive) consum de materiale, precum i dup timpul necesar (rapide, anevoioase). Dintre aceste metode, în expertizele merceologice este indicat a se folosi metodele standardizate, simple, nedistructive i rapide, caracterizate printr-o mare exactitate. În expertizele judiciare, metodele de analiz i încerc ri prescrise de standarde sunt singurele metode oficiale, valabile în rela iile dintre p r i. În asemenea cazuri, inând seama de faptul c valoarea unei caracteristici de calitate depinde în mare m sur de modalitatea de determinare folosit , este necesar s se respecte cu rigurozitate condi iile de determinare prescrise, pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor cu nivelele standardizate. În practic , determinarea calit ii reale a loturilor de produse presupune adaptarea i concretizarea principiilor i criteriilor generale ale determin rii la specificul produselor cercetate. Caracterul complex al determin rii calit ii oblig la programarea efectu rii verific rilor în concordan cu natura loturilor de produse i cu obiectivele ce se urm resc prin determinarea calit ii. În figura 22 se prezint succesiunea verific rilor i determin rilor care sunt necesare pentru determinarea calit ii loturilor de conserve sterilizate. 8.2.1.6. Prelucrarea, exprimarea i interpretarea rezultatelor În practica determin rii calit ii m rfurilor cre terea exactit ii rezultatelor m sur torilor se asigur prin efectuarea a 10…..15 determin ri pentru fiecare caracteristic de calitate. Pentru facilitatea prelucr rii datelor i a interpret rii rezultatelor, acestea pot fi sintetizate sub form de tabele sau prezentate în form grafic . Structura tabelelor difer în func ie de obiectivele urm rite. Astfel, în tabelele cele mai simple, care cuprind enumer ri de termeni sau valori ale caracteristicilor de calitate, este indicat ca valorile s fie dispuse unele sub altele. Asemenea tabele permit a se stabili frecven a repet rii datelor sau a grupelor de date, ceea ce asigur i posibilitatea exprim rii acestora în form grafic . În tabelele mai complexe, datele pot fi înscrise fie pe orizontal (în cazul în care cuprind pu ine caracteristici, care îns au valori multe), fie pe vertical . Tabelele se numeroteaz i li se stabilesc titluri care s sugereze în mod clar con inutul.

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

151

În afar tabelelor, datele m sur torilor pot fi exprimate i sub form grafic , mai ales sub forma histogramelor. Histogramele permit analiza eficace a datelor elementare, ele eviden iind clar punctele de concentrare i m rimea varia iei valorilor indicilor m sura i. În func ie de necesit i, pentru a exprima cu o anumit precizie rezultatul irului de 10…..15 m sur tori necesare pentru determinarea unui indice de calitate, se folosesc urm torii parametri asocia i: - media aritmetic simpl (valoarea central în jurul c reia se grupeaz valorile caracteristicii determinate); - amplitudinea, care exprim m sura varia iei, calculându-se ca diferen între valoarea maxim i minim a unui ir de cel pu in 10 determin ri; - media aritmetic ponderat ; - eroarea absolut i relativ ; - abaterea medie p tratic ce serve te pentru m surarea i exprimarea varia iei m sur torilor. În unele situa ii, este necesar a se proceda la rotunjirea rezultatelor m sur torilor. Principalele reguli de care se ine seama în rotunjirea rezultatelor m sur torilor sunt: - ultima zecimal a rezultatului unei determin ri poate fi suprimat , penultima rotunjindu-se dup reguli aritmetice; - num rul de zecimale al unui rezultat ob inut printr-o opera ie aritmetic în care au intervenit dou m rimi, nu trebuie s fie mai mare decât num rul de zecimale al m rimii care a fost determinat cu cel mai mic grad de precizie.

152

Expertiz merceologic

Verificarea marc rii i st rii fizice a ambalajelor de transport Deschiderea ambalajelor de transport

Identificarea marc rii Examinarea inscrip iilor de pe etichet Examinarea exterioar a recipientului Determinarea masei brute a conservei Verificarea ermeticit ii Deschiderea recipientului Determinarea masei nete
Verificarea propriet ilor organoleptice Verificarea aspectului, con inutului; Verificarea culorii componentelor con inutului; Aprecierea consisten ei; Aprecierea mirosului; Aprecierea gustului.

Termosta-tare (dup caz) Examinarea interioar a recipientului gol Verificarea propriet ilor microbiologice

Verificarea propriet ilor fizice i chimice

Verificarea caracteristicilor prescrise (în SR sau NT pentru fiecare tip de conserv )

Examen microscopic direct sau/ i examenul prin culturi (conform prescrip iilor din SR sau NT pentru fiecare tip de conserv ).

Fig. 22. Schema verific rii complexe a unui lot de conserve sterilizate (în recipiente metalice sau din sticl )

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

153

Reducerea i controlul erorilor de m surare Erorile de m surare, în elese ca diferen e între valorile rezultate din m surare i unele valori de referin , de precizie superioar , înso esc în mod inevitabil orice m surare. Ele sunt cauzate fie de imperfec iunea organelor noastre de sim sau de varia ia condi iilor în care se efectueaz determin rile (erori întâmpl toare), fie datorate imperfec iunii aparatelor sau metodelor folosite (erori sistematice). În expertiza merceologic , erorile pot influen a atât deciziile referitoare la calitatea produselor individuale, cât i pe cele referitoare la loturile a c ror calitate se controleaz pe baza e antioanelor. Erorile de m surare pot fi reduse pe dou c i: - efectuarea de determin ri multiple i folosirea instrumentarului statistic pentru controlul erorii de m surare; - descoperirea cauzelor varia iei i diminuarea sau eliminarea lor. În practic s-a constatat c pentru reducerea la jum tate a erorii de m surare este necesar o cre tere de patru ori a num rului de determin ri. Totu i, majorarea num rului de determin ri pentru reducerea într-o anumit m sur a erorilor are anumite limite, impuse pe de o parte de cre terea costului determin rii calit ii produsului, ca urmare a consumului suplimentar de probe, iar pe de alt parte de constatarea c , peste o anumit limit , pentru reducerea infim a erorii este necesar o cre tere substan ial a num rului determin rilor. Descompunerea valorilor ob inute în elemente ale dispersiei permite ob inerea de informa ii asupra cauzelor varia iei valorilor observate ale erorilor de m surare. Metoda presupune descompunerea erorii totale a unui sistem de m sur tori în erori componente, sistematizate dup cauzele care le produc. Analiza valorilor numerice ale componentelor erorii totale permite s se stabileasc sursele principale de erori, asupra c rora trebuie ac ionat în vederea diminu rii. Metoda se folose te cu prec dere atunci când expertul se afl în situa ia de a alege dintre mai multe iruri de m sur tori pe cel mai apropiat de valoarea real . O asemenea situa ie poate fi întâlnit atunci când determin rile sunt efectuate de mai mul i operatori, mai multe laboratoare, în mai multe zile etc.

154

Expertiz merceologic

8.2.1.7. Analiza factorilor care pot genera modific ri ale indicilor de calitate ai produselor Interpretarea rezultatelor determin rilor de laborator permite realizarea unor obiective diverse, în func ie de spe a expertizei merceologice i de obiectivele acesteia. A a de exemplu, pentru stabilirea calit ii reale a produselor este necesar analiza comparativ a indicilor de calitate în form real i prescris . Dac sarcina expertizei const i în stabilirea factorilor care au generat degrad ri calitative, atunci se impune i analiza principalilor factori din procesul tehnologic sau al circula iei care au implica ii asupra indicilor de calitate. Aceast analiz permite, în afara realiz rii obiectivului men ionat i stabilirea responsabilit ilor pentru degradarea produselor pe baza corel rii rezultatelor analizei cu datele existente în dosarul cauzei i cu constat rile f cute de expert cu prilejul investiga iei pe teren. Eviden ierea factorilor care pot genera modific ri ale indicilor de calitate presupune atât analiza principalilor parametri ai materiilor prime i ai procesului tehnologic, cât i a influen ei factorilor specifici diverselor etape ale circula iei produselor. Cu prilejul analizei, în afara stabilirii factorilor de influen , expertul poate preciza (pe baza corela iei dintre principalele caracteristici ale produselor) i eventualele implica ii pe care modific rile indicilor de calitate le pot avea asupra comport rii în exploatare a produselor. Orientativ, în continuare se prezint pe exemplul m rfurilor din piele, principalele elemente care stau la baza analizei, în cele dou componente de baz ale sale: stabilirea factorilor de influen i a implica iilor modific rii indicilor de calitate asupra comport rii în exploatare a produselor. În orientarea analizei s-a inut seama de faptul c , dat fiind domeniul specific de utilizare, valoarea de întrebuin are a articolelor din piele este determinat în mare m sur de propriet ile chimice, fizice, fizico-chimice i mecanice ale materiilor prime folosite la confec ionarea lor. În acela i timp, s-a pornit de la constatarea potrivit c reia cunoa terea valoric a propriet ilor fizico-mecanice ale pieilor furnizeaz informa ii pre ioase asupra posibilit ilor de utilizare, de multe ori, într-o m sur mai mare decât cunoa terea compozi iei chimice. Con inutul de umiditate al pieilor depinde de mai mul i factori i anume: de umiditatea relativ i temperatura mediului înconjur tor, fiind mai mare cu cât umiditatea relativ este mai ridicat ;

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

155

de metoda de t b cire folosit , iar în cadrul aceleia i metode, de natura materialelor tanante folosite, precum i de unii parametri ai procesului tehnologic; - de con inutul de substan e grase, fiind mai redus cu cât gradul de ungere al pieilor este mai intens; - de prezen a i de natura substan elor de umplere. La rândul s u, con inutul de umiditate al pielii influen eaz , în afara altor propriet i, rezisten a la trac iune a acesteia, care cre te direct propor ional cu con inutul de umiditate pân la 150……160% din valorile ini iale, dup care devine sta ionar . Varia ia rezisten ei la trac iune în func ie de umiditate este mai pregnant în cazul pieilor t b cite vegetal. În afara acestor influen e, umiditatea pieilor influen eaz i alte fenomene. Astfel, un con inut de umiditate în piele de peste 20% favorizeaz ac iunea distrug toare a microorganismelor, în timp ce umiditatea sub 12% face ca pielea s - i piard caracteristicile de elasticitate i flexibilitate, devenind fragil , casant . Con inutul de substan e grase al pieilor variaz în func ie de natura i destina ia sortimentului de piele, precum i de modul de gresare. Substan ele grase influen eaz un num r mare de propriet i, precum absorb ia de ap , permeabilitatea la ap , rezisten a la trac iune, capacitatea de deformare, moliciunea, flexibilitatea etc. Astfel, pieile cu un con inut ridicat de substan e grase vor avea un con inut de umiditate i o permeabilitate la ap sc zute. Aceste piei vor avea, de asemenea, o rezisten la trac iune i o alungire la rupere mai mari. Con inutul de substan e minerale este determinat, pe de o parte, de substan ele minerale care provin din pielea crud , pe de alt parte de încorporarea diverselor materiale folosite în timpul opera iilor procesului tehnologic. Con inutul în substan e minerale al pieilor crude variaz între 0,35…….0,5%; principalele faze ale procesului de prelucrare care contribuie la cre terea con inutului în substan e minerale fiind: cenu rirea, sp larea, piclarea, neutralizarea i t b cirea. Fiecare component mineral al pieilor finite influen eaz într-un anumit fel calitatea acestora. Astfel, un procent ridicat de clorur de sodiu, s ruri de fier, de calciu, alaun sau s ruri de cupru poate provoca apari ia unor pete pe suprafa a pieilor, cr parea acestora sau imprimarea unui caracter buretos.

-

156

Expertiz merceologic

Prezen a unei cantit i mari de substan e minerale în pieile pentru talp m re te absorb ia de ap a acestora, ap rând în acela i timp pericolul exud rii lor la suprafa a pieilor sub forma unui strat alb sau cenu iu deschis. Pieile care con in cantit i mari de clorur de magneziu se usuc foarte greu dup prelucrare, devenind moi în timpul depozit rii i închizându-se la culoare. În cazul pieilor t b cite mineral, con inutul ridicat în substan e minerale poate provoca defecte de încre ire a fe ei, fa f r luciu, vopsire neuniform sau exuda ii pe fa a pieilor. Pe produsele finite, exuda iile de substan e minerale solubile cauzeaz o înt rire i o cr pare a materialelor folosite pentru confec ionarea fe elor de înc l minte. Deosebit de periculoase sunt combina iile de magneziu, care sub influen a transpira iei sau a altor forme de umiditate trec pe fa a pieilor formând precipitate. Con inutul de substan e solubile totale din pieile finite variaz în func ie de sortiment, destina ie, metoda de t b cire folosit . Prezen a substan elor solubile în cantit i mari în pielea finit provoac închiderea culorii acesteia, tendin a de cr pare a fe ei, reducerea rezisten ei la trac iune i a alungirii, datorit faptului c posibilit ile de orientare a fasciculelor de fibre de colagen sunt mult mai reduse de prezen a substan elor solubile în spa iile interfibrilare. De asemenea, în timpul p str rii înc l mintei în mediu umed, substan ele solubile se dizolv par ial, talpa revenind în starea afânat în care s-a aflat înainte de t b cire. Con inutul de substan dermic depinde de natura pieilor brute, metoda de t b cire i regiunea topografic . El variaz între 42….50% la pieile t b cite vegetal i între 50……70%, la cele t b cite mineral. Dintre regiunile topografice, cruponul con ine cea mai mare cantitate de substan dermic . Cre terea con inutului de substan dermic influen eaz favorabil rezisten a la uzur , rezisten a la trac iune i alungirea la rupere. Rezisten a la trac iune a pieilor finite este influen at de natura pielii crude, de con inutul de umiditate, de substan e grase i de materiale de umplutur . Principalele cauze care conduc la sc derea rezisten ei la trac iune sunt supracenu rirea, combinarea neuniform a pielii cu materialele

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

157

tanante, uscarea excesiv a esutului fibros i ac iunea bacteriilor de putrefac ie. Rezisten a la sfâ iere este determinat de unii indici ce caracterizeaz microstructura pieilor finite (regularitatea împletirii fasciculelor de fibre, compactitatea i ondula ia fasciculelor etc.). Aceast caracteristic influen eaz comportarea pieilor în procesele de confec ionare i de exploatare. Absorb ia de ap a pieilor finite este determinat în principal de natura pielii brute i de procesul tehnologic (mai ales de opera iile de t b cire, gresare, vopsire i l cuire). Permeabilitatea la ap este influen at de starea re elei fibrilare, de sistemul de t b cire i finisare, de regiunea topografic a pielii. Cea mai ridicat permeabilitate la ap o au pieile t b cite în crom, iar cea mai mic , pieile t b cite vegetal. Ungerea intens accentueaz caracterul de impermeabilitate a pielii, ca i prezen a unor apreturi de acoperire sau a lacurilor. Structura poroas a regiunilor periferice ale pielii favorizeaz p trunderea apei. x x x În expertiza merceologic , determinarea efectiv a calit ii produselor se poate efectua prin metodologii specifice, rezultate din metodologia general a determin rii calit ii. Ele se stabilesc în func ie de unghiurile din care trebuie privit calitatea, fiind determinate de caracterul complex i dinamic al acesteia, precum i de posibilit ile diverse de a privi i interpreta calitatea. Principalele metodologii utilizate în practic urm resc: - determinarea calit ii produselor de fabrica ie curent ; - determinarea calit ii produselor noi; - determinarea calit ii comerciale a produselor. Se precizeaz c metodologiile men ionate se încadreaz în metodologia general de determinare a calit ii produselor, prezentând îns particularit i în func ie de specificul produselor sau de obiectivele urm rite. Alegerea metodologiei de determinare a calit ii are la baz elemente precum: - spe ele expertizelor merceologice (degradarea calitativ par ial sau total a produselor, denaturarea sau substituirea acestora);

158

Expertiz merceologic

natura produsului (produs nou sau tradi ional); destina ia produsului (de mod , de folosin curent ); dac este necesar a se determina calitatea produsului la furnizor sau la beneficiar; - dac este necesar a se determina calitatea unui produs singular sau a unui lot de produse. Indiferent de tehnica folosit pentru determinarea calit ii, este necesar s se in seama în permanen c determinarea acesteia presupune luarea în considera ie a corela iilor dintre caracteristica ce se determin , organul de sim sau aparatul folosit în acest scop, metoda utilizat i criteriul de calitate luat în considera ie. 8.2.2. Metodologia determin rii calit ii produselor de fabrica ie curent În practica determin rii calit ii produselor de fabrica ie curent , expertul merceolog poate fi solicitat fie pentru a determina calitatea unui produs la un moment dat, fie pentru a determina i urm ri calitatea produselor într-un interval de timp mai îndelungat, în pas cu fabrica ia acestora, pentru a eviden ia stabilitatea procesului tehnologic reflectat în nivelul calitativ al produselor. În ambele ipostaze, expertul trebuie s desf oare în mod obligatoriu urm toarele activit i: stabilirea schemei generale de determinare a calit ii, respectiv precizarea caracteristicilor de calitate ce urmeaz a fi determinate, a metodelor de determinare i a succesiunii în timp a efectu rii determin rilor; stabilirea limitelor de toleran i a câmpului de împr tiere a indicilor de calitate corespunz tori caracteristicilor; prelucrarea rezultatelor determin rilor i interpretarea lor. a. În privin a stabilirii caracteristicilor de calitate, este necesar a se opta pentru cele prescrise prin norme tehnice, pentru care exist i metode standardizate de determinare, singurele metode oficiale în rela iile dintre p r i. În ce prive te succesiunea în timp a efectu rii determin rilor, ea trebuie astfel stabilit încât s asigure folosirea judicioas a e antionului aflat la dispozi ia expertului. În acest scop este necesar a se programa pentru început determin ri nedistructive, apoi cele care necesit cantit i reduse de materiale i numai în final pot fi programate determin rile distructive. b. În stabilirea limitelor de toleran i a câmpului de împr tiere a valorilor caracteristicilor m surabile, expertul trebuie s

-

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

159

porneasc de la urm toarele constat ri: - nu exist nici un produs ai c rui indici de calitate, considera i individual, s se situeze în totalitate la nivelul optim; - abaterile unor indici de calitate în raport cu nivelul lor optim pot fi par ial, iar uneori chiar total, compensate cu abaterile altor indici care au efect favorabil asupra nivelului calitativ. Tehnica actual de efectuare a determin rilor de laborator impune ca rezultatele determin rii indicilor de calitate prin m sur tori repetate s fie exprimate sub form de intervale precizate de limite superioare i inferioare, în interiorul c rora s se plaseze valorile caracteristicilor m surabile. De aceea, pentru a asigura un grad ridicat de precizie a m sur torilor, este necesar a se preciza limitele de toleran i câmpul de împr tiere. Limitele de toleran reprezint intervalele, delimitate de o valoare superioar i una inferioar , în care pot ap rea varia ii ale indicilor de calitate f r ca prin aceasta s fie diminuat calitatea. Câmpul de împr tiere este definit prin limitele între care pot varia unii indici sub influen a unor cauze întâmpl toare. Sub aspect metodologic, tehnica determin rii calit ii produselor de fabrica ie curent în cele dou ipostaze men ionate este asem n toare, existând unele diferen e în privin a sistemului de înregistrare i de prelucrare a rezultatelor determin rilor atunci când se urm re te evolu ia nivelului calitativ în pas cu fabrica ia produselor. Metodele folosite în acest scop urm resc în principal simplificarea modului de înregistrare i prelucrare a rezultatelor. În practica determin rii calit ii prezint utilitate “metoda diferen ei”, care const în înregistrarea unor valori de baz , ulterior stabilindu-se numai diferen ele pozitive sau negative în raport cu aceasta, ceea ce faciliteaz prelucrarea, exprimarea i interpretarea rezultatelor. 8.2.3. Metodologia stabilirii i analizei calit ii produselor noi 8.2.3.1. Metodologia stabilirii calit ii produselor noi Produsele noi sunt destinate l rgirii sortimentelor. Ele pot proveni fie prin diversificare, fie prin înnoire, putând avea aceea i valoare de întrebuin are sau valori de întrebuin are diferite în raport cu produsele pe care le înlocuiesc sau al turi de care coexist pe pia . Pentru determinarea calit ii produselor noi, este necesar pentru început s se stabileasc semnifica ia nout ii cu care acestea se prezint în

160

Expertiz merceologic

competi ia pie ei. Din acest punct de vedere, produsele noi se împart în mai multe categorii, ceea ce oblig ca pentru determinarea obiectiv a calit ii lor s fie necesar îndeplinirea cumulativ a dou cerin e: - determinarea s aib un caracter unitar; - determinarea s aib un caracter obiectiv. Caracterul unitar al determin rii calit ii produselor noi se asigur prin folosirea unor tehnici i metode de determinare admise prin reglement rile în vigoare pentru produse f când parte din aceea i grup de m rfuri. Caracterul obiectiv este condi ionat de necesitatea ca în aprecierea calit ii unui produs nou s se ia în considera ie atât elementele de prescriere a calit ii aflate în standardele produselor similare, cât i rezultatele testelor de coresponden ale acestora cu cerin ele consumatorilor. În general, determinarea calit ii produselor noi presupune solu ionarea urm toarelor probleme: - stabilirea caracteristicilor de calitate ce vor fi cercetate; - stabilirea metodelor de determinare; - stabilirea nivelului de calitate minim ce urmeaz a se asigura de c tre noul produs. Selec ionarea caracteristicilor de calitate trebuie în esen subordonat îndeplinirii a trei obiective: - cunoa terea gradului de concordan al produsului nou cu exigen ele impuse de domeniul specific de utilizare; - reprezentativitatea caracteristicilor pentru calitatea produsului; - precizarea stabilit ii în timp a caracteristicilor de calitate, în raport cu necesit ile destina iei atribuite. În stabilirea metodelor de determinare se ine seama c unele caracteristici de calitate pot fi determinate prin mai multe metode. De aceea, dup inventarierea variantelor prin care o caracteristic de calitate poate fi determinat , se face o analiz comparativ pentru a se alege metoda cea mai indicat , aceasta trebuind s corespund urm toarelor deziderate: - s caracterizeze cât mai exact calitatea produsului, respectiv s fie afectat în m sur cât mai mic de erori; - s fie operativ , pentru ca rezultatele determin rilor s poat fi folosite în adoptarea deciziilor privind variantele optime de produse noi;

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

161

-

s necesite condi ii de determinare (aparatur , materiale etc.) care s poat fi asigurate cu u urin .

În practic , de cele mai multe ori, determinarea calit ii produselor noi se reduce la eviden ierea nivelului tehnic al calit ii, constând în compararea caracteristicilor tehnice i func ionale în form nominal sau real cu caracteristicile similare ale unor produse de referin . În acest scop, se iau în considera ie atât indicii simpli de calitate, cât i indicii complec i, ace tia caracterizând mai complet calitatea produselor, prin integrarea unora dintre indicii simpli. Pentru unele produse, în special alimentare, se recomand introducerea sistemului de evaluare pe baz de punctaj, care reflect satisf c tor nivelul calitativ, simplificând în acela i timp metodologia de determinare. 8.2.3.2. Metodologia analizei calit ii produselor noi Orice produs nou introdus în fabrica ie trebuie s fie supus unei analize riguroase pentru a se stabili competitivitatea lui social , economic i tehnic . În practic , în numeroase situa ii se efectueaz expertize extrajudiciare, precum expertizele preliminare fabric rii unor instala ii sau unor noi tipuri de ma ini i utilaje sau expertizele care au drept obiect stabilirea oportunit ii introducerii în fabrica ie a anumitor variante de produse noi. În asemenea expertize, pentru realizarea unor analize tiin ifice, care s asigure în perspectiv o eficien ridicat , este necesar a se considera produsul nu numai ca o entitate fizic , ci ca un complex de atribute m surabile i nem surabile, respectiv ca o variabil controlabil în elaborarea strategiei globale a întreprinderii. În analiza problematicii calit ii produselor noi, aspectele specifice sunt abordate într-o manier sistemic , modern , prin integrarea aspectelor specifice tuturor fazelor ciclului existen ial al produselor, începând cu ideea de produs i terminând cu faza postutilizare. Abordate într-o asemenea manier , aspectele calitative pe care le implic produsele noi se manifest pe planuri multiple, fiind determinate de numero i factori. Ace ti factori asigur o studiere complex a dimensiunilor diverselor variante de produse noi în rela ie cu resursele de materii prime i materiale consumabile, resursele energetice, disponibilit ile de utilaje,

162

Expertiz merceologic

obiectivele calitative urm rite, evitarea polu rii mediului înconjur tor i posibilit ile de recuperare. Sub aspect merceologic, pentru a stabili m sura în care produsele noi corespund cerin elor beneficiarilor intermediari i finali, produsele noi trebuie s fie analizate prin prisma exigen elor i cerin elor cu care sunt confruntate pe întreg circuitul lor tehnic. În acest sens este necesar a se eviden ia opera iile, stadiile i ipostazele în care se va afla produsul nou pe întregul traseu logistic pe care-l parcurge pân la consumator, inclusiv cele privind transportul, manipularea, depozitarea i etalarea în unit ile de desfacere. În cazul produselor ale c ror ambalaje de prezentare sau de transport se refolosesc, intervenind opera ii suplimentare de introducere în circuit, vor fi analizate i aspectele privind recondi ionarea i valorificarea ambalajelor. În principiu, prin analiza calit ii produselor noi se urm re te a se eviden ia m sura în care solu ia tehnic rezultat din activitatea de cercetare-proiectare corespunde exigen elor impuse de domeniul specific de utilizare sau dac este necesar ca ea s fie completat , modificat sau corelat cu exigen ele unor procese adiacente sau complementare ce au loc. Analiza calit ii produselor noi presupune parcurgerea mai multor etape diferen iate prin obiectivele urm rite, dintre care mai importante sunt: - stabilirea i analizarea func iilor de baz ale noului produs; - detalierea i analizarea solu iilor posibile de ambalare i a condi iilor de p strare pe întregul circuit tehnic; - stabilirea, analizarea i precizarea cerin elor pe care le ridic depozitarea i transportul produsului nou; - cercetarea condi iilor de aplicare a tehnologiei; - cercetarea aspectelor specifice comercializ rii produsului nou (probleme ridicate de re eaua de desfacere, mod de etalare etc.); - cercetarea aspectelor privind recuperarea i valorificarea ambalajelor sau a materialelor pentru ambalare. În func ie de specificul lor, aceste obiective pot fi grupate pentru a fi solu ionate, în cadrul urm toarelor etape: - analiza calit ii produsului propriu-zis; - analiza condi iilor de transport, manipulare, depozitare i p strare; - analiza respect rii legalit ii; - analiza eficien ei noului produs. Parcurgerea acestor etape are drept scop stabilirea modalit ilor de asigurare a anumitor cerin e i c i de satisfacere a exigen elor calitative

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

163

impuse noului produs, care în ultim instan se identific cu cerin ele consumatorilor. Pentru eviden ierea cât mai complet a calit ii produsului nou, mai exact a sistemului complex produs-ambalaj, este necesar a se analiza distinct ansamblul sistemelor la care particip produsul i ambalajul. Pe aceast baz pot fi stabilite principalele func ii pe care produsul nou trebuie s le îndeplineasc . Sistemele cele mai frecvente pe care ansamblul complex produsambalaj le formeaz sunt sistemul produs-om, sistemul produs-echipament i sistemul produs-ambient. Examinarea sistemului produs-om permite stabilirea acelor func ii ale produselor care sunt impuse de personalul care vine în contact direct cu acestea ( muncitori, expeditori, manipulatori, lucr tori din comer , utilizatori sau consumatori). În principal, analiza acestui sistem asigur stabilirea modalit ilor de adaptare a produsului la posibilit ile sau nevoile oamenilor. Sistemul produs-echipament, permite a se stabili acele func ii care s faciliteze transportul, depozitarea, prelucrarea sau alte procese care intervin pe traseul logistic. Sistemul produs-ambient, a c rui analiz permite ca, în func ie de condi iile prescrise (temperatur , umiditate, grad de iluminare, grad de poluare etc.) pentru fiecare etap s se stabileasc condi iile optime, care în final s asigure men inerea integrit ii calitative i cantitative a produsului. În activitatea practic de analiz a calit ii unui produs nou se urm re te investigarea c ilor prin care pot fi asigurate elementele de utilitate i cele de eficien ale produsului respectiv. Realizarea acestui obiectiv presupune parcurgerea a dou etape: - determinarea func iilor de baz ale produsului nou; - detalierea func iilor produsului nou i a condi iilor pe care aceste func ii le impun. Punctul de plecare în analiza calit ii produsului nou îl reprezint valoarea de întrebuin are a acestuia. Dup cum se cunoa te, realizarea unui produs este justificat numai în m sura în care acesta satisface o anumit nevoie, având deci o anumit valoare de întrebuin are. O analiz atent a valorii de întrebuin are a unui produs eviden iaz faptul c aceasta este rezultatul unui anumit ansamblu de componente. De aceea, pentru a se efectua o investiga ie riguroas a valorii de întrebuin are a unui produs, tehnica analizei valorii a trecut la descompunerea acesteia în componente care au fost numite func ii.

164

Expertiz merceologic

Potrivit acestei concep ii, func iile unui produs reprezint componentele valorii de întrebuin are (sau cum se uziteaz uneori în literatura de specialitate valori de întrebuin are elementare) care asamblate în produsul respectiv într-o structur i pondere specific , creeaz utilizatorului satisfac ia tehnico-func ional i psihosenzorial , cu alte cuvinte satisface nevoia de consum. Cum fiec rui produs îi corespunde o mare varietate de func ii, pentru cercetarea calit ii se impune o grupare a lor. În mod frecvent, func iile unui produs se împart în obiective, subiective i auxiliare. Func iile obiective sunt func ii care contribuie în mod direct la asigurarea valorii de întrebuin are a unui produs, putând fi m surate în mod obiectiv i exprimate prin unit i de m sur bine definite. A a de exemplu, în cazul unui produs alimentar, func iile obiective corespund aportului de trofine ce urmeaz s satisfac nevoia fiziologic de hran , precum i asigur rii inocuit ii; asemenea func ii au caracter obiectiv deoarece justific i fundamenteaz producerea i achizi ionarea produsului respectiv. În cazul produselor nealimentare, func iile obiective pot fi mai mult sau mai pu in clar conturate. Astfel, în cazul articolelor de înc l minte, ele sunt definite prin func ia de protec ie în toate variantele sale, ca i prin cea ortopedic . Pentru definirea i analizarea func iilor obiective ale unui produs nou este necesar s se porneasc de la nevoia social , de la destina ia acestuia. Caracterul specific al func iilor obiective ale produselor este în func ie de gradul de prelucrare al acestora. Astfel, în cazul produselor alimentare primare (zah r, uleiuri, carne, lapte, pe te, f in , legume, fructe etc.) func iile obiective trebuie s eviden ieze valoarea de întrebuin are a acestor produse, care pot reprezenta materii prime pentru ob inerea unor alimente mai complexe i mai adecvate cerin elor consumatorilor (prodfactori). De aceea, în cazul produselor alimentare primare, func iile obiective se pot exprima prin urm toarele elemente: - natura i cantitatea de componente utile (procente de substan e grase, de zaharuri); - natura i ponderea componen ilor f r valoare (ap , celuloz etc.) care se g sesc în masa produsului respectiv; - absen a noxelor.

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

165

Datorit valorii de întrebuin are diferite a unor grupe de elemente, func iile obiective trebuie s detalieze preferin ele pentru anumite elemente cu utilitate mai mare (vitamine, aminoacizi esen iali etc.). În analizarea func iilor obiective este necesar s se in seama de utiliz rile specifice pe care le pot avea produsele, respectiv dac ele sunt destinate masei consumatorilor sau anumitor segmente de consumatori (produse alimentare dietetice, înc l minte pentru sportivi, pentru handicapa i, de protec ie etc.). În primul caz, func iile obiective trebuie s aib un con inut i caracteristici care satisfac nevoia de alimente sau de alte produse la nivelul mediu al popula iei; în cel de-al doilea caz, ele au în vedere cerin ele particulare ale anumitor consumatori. Func iile subiective particip i ele în mod direct la asigurarea valorii de întrebuin are a unui produs, dar nu pot fi m surate în mod obiectiv. Ele contribuie la producerea unor st ri afective utilizatorului, generate de atractibilitatea produsului, de satisfac ia ce se ob ine prin consumarea acestuia sau de alte senza ii. În cazul produselor alimentare, func iile subiective sunt reprezentate prin însu irile psihosenzoriale ale acestora (olfactive, gustative, vizuale etc.) dar i prin dimensiunile pe care aceste însu iri le cap t la nivelul consumatorului i care sunt în func ie de educa ie, tradi ie, vârst sau de alte elemente. La m rfurile nealimentare, exemplul tipic pentru func iile subiective îl reprezint func ia estetic , proprie unui num r mare de produse. În cazul produselor noi, analiza laturii estetice urm re te punerea în valoare i amplificarea efectului ob inut prin îmbinarea i solu ionarea corespunz toare a func iilor subiective. În analizarea func iilor subiective ale unui produs este necesar a se urm ri m sura în care acestea corespund anumitor cerin e, mai ales cerin elor derivând din rela ia consumator-produs, dintre care se men ioneaz : - facilitarea identific rii produsului de c tre consumator i asocierea cu o anumit cerin a acestuia, pe care produsul o poate satisface; - satisfacerea nevoilor psihosenzoriale sau tehnico-func ionale ale consumatorilor atât în momentul utiliz rii cât i ulterior acestui moment; în acest fel, produsul va l sa o imagine favorabil consumatorului, care va fi interesat s -l achizi ioneze i în viitor.

166

Expertiz merceologic

Analiza func iilor subiective ale unui produs nou impune tratarea distinct a celor dou componente ale sistemului complex produs-ambalaj i anume: - produsul, cu care prilej se completeaz i se amplific func iile obiective ale produsului analizat; - ambalajul, mai ales cel de prezentare, care uneori este determinant în adoptarea deciziei de achizi ionare de c tre consumatori. În afara acestor cerin e, pentru a se asigura caracterul tiin ific al cercet rii este necesar ca stabilirea i analizarea func iilor subiective ale unui produs nou s se fac în rela ie direct cu func iile obiective, astfel încât pe ansamblu s se realizeze cerin ele care s asigure valoarea de întrebuin are preconizat pentru un segment de consumatori dat. Func iile auxiliare, spre deosebire de cele obiective, care vizeaz direct consumatorul, se refer la cerin ele pe care produsul trebuie s le satisfac de-a lungul circuitului tehnico-economic. În practic , stabilirea func iilor auxiliare ale unui produs nou presupune luarea în considera ie a dou aspecte de baz : - stabilirea tipului i succesiunii fazelor pe care produsul le parcurge pentru a ajunge la beneficiarii s i finali; - analiza diferitelor sisteme pe care produsul le formeaz pe întregul s u circuit logistic (produs-om, produs-ambalaj, produsmediu) i stabilirea pe aceast baz a func iilor auxiliare pe care produsul nou trebuie s le îndeplineasc pentru a corespunde acestor sisteme. A a de exemplu, analiza sistemului produs-ambalaj eviden iaz faptul c func ia de protec ie a produsului pe care o îndepline te ambalajul, de i nu concur la asigurarea valorii de întrebuin are a acestuia, este de mare utilitate, deoarece asigur conservarea calit ii ini iale a produsului în toate etapele circuitului s u tehnic. Prin urmare, putem considera c func iile auxiliare ale sistemului produs-ambalaj se refer la acele însu iri care, de i nu contribuie în mod direct la asigurarea valorii de întrebuin are, servesc la conservarea acesteia, facilitând în fapt func iile obiective i subiective. În func ie de specificul lor, produsele pot avea func ii auxiliare diverse, care în esen converg c tre realizarea a dou obiective: - p strarea calit ii produselor; - facilitarea proceselor la care sistemul produs-ambalaj este supus pe traseul produc tor-consumator.

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

167

De multe ori investigarea obiectiv a calit ii unui produs nou oblig la detalieri i nuan ri care s permit în final o mai corect apreciere a func iilor acestuia. În acest sens se men ioneaz produsele de mod , vinurile, brânzeturile etc. ale c ror însu iri psihosenzoriale sunt incluse în categoria func iilor subiective, dar care, datorit influen ei determinante în formarea calit ii, ar putea fi considerate drept func ii obiective, de i evaluarea lor obiectiv este mai anevoioas , iar uneori chiar imposibil . Analiza condi iilor de transport, manipulare, depozitare i p strare a produselor noi Solu iile tehnice adoptate pentru transportul de la produc tor la unit ile comerciale i de la acestea la consumatori au o mare însemn tate pentru men inerea calit ii produselor, influen ând în acela i timp cheltuielile de circula ie i, în general, eficien a economic a produselor noi. De aceea, este necesar ca în cercetarea produselor noi s se acorde o aten ie sporit ansamblului de activit i determinate de mi carea m rfurilor, cu folosirea unor tehnici variate, care s asigure ajungerea acestora la locul, în momentul i în cantitatea necesar , cu minimum de cheltuieli. Aceste activit i trebuie optimizate, prin considerarea lor într-o concep ie unitar , ca un proces integrat, de la locul de producere a m rfurilor (materii prime, materiale, ambalaje, semifabricate, produse finite) pân la cel de utilizare sau de consum. Într-o asemenea concep ie, analiza principalelor aspecte ale logisticii industriale i comerciale, mai ales a cerin elor decurgând din procesele de depozitare i transport, pot obliga la revederea concep iei privind noul produs, pentru a-l adapta în m sur sporit exigen elor specifice acestor procese. În general, procesele de depozitare i transport se analizeaz sub aspectul manifest rilor specifice produsului nou, al modalit ilor de transport de la furnizor la beneficiari i al condi iilor de p strare. Principalele aspecte care intervin în analiza calit ii produselor noi, sub aspectul sistemelor “produs-mediu” i produs-ambalaj” sunt: dimensionarea corespunz toare a produselor i ambalajelor; asigurarea ambalajului optim de p strare; ra ionalizarea opera iunilor de manipulare i transport pe întregul circuit tehnico-economic al produselor.

168

Expertiz merceologic

Dimensionarea produselor i a ambalajelor acestora trebuie subordonat folosirii cât mai complete a spa iilor de depozitare i a capacit ii mijloacelor de transport. O cale eficient pentru realizarea acestui deziderat este modularea, care reprezint un sistem de corelare a dimensiunilor produselor cu cele ale ambalajelor. Prin modulare se asigur cerin a ca dimensiunile produsului i ale ambalajului de prezentare s se cuprind de un num r întreg de ori în dimensiunile ambalajului de transport sau ale mijlocului de transport. Ea presupune ca în alegerea formelor i dimensiunilor produselor i ambalajelor s se urm reasc faptul ca prin reunirea acestora în ambalajul de transport sau în mijlocul de transport s se formeze o stiv compact , stabil , care s ocupe ra ional volumul. O asemenea cerin a fost impus mai ales de extinderea paletiz rii i containeriz rii, care presupun o cât mai ra ional dimensionare a produselor i ambalajelor. Asigurarea condi iilor de p strare a produselor urm re te men inerea integrit ii calitative a produselor pe întreaga durat a circula iei lor tehnice. Ea vizeaz în principal condi iile de mediu (mai ales parametrii aerului din spa iile de depozitare) care se vor stabili la valori anumite în func ie de cerin ele i specificul produselor noi, astfel încât modific rile calitative ale acestora s fie minime. Ra ionalizarea opera iunilor de manipulare constituie o cale important de cre tere a productivit ii muncii i de reducere a costurilor. Ea presupune atât organizarea ra ional a opera iunilor de manipulare, cât i mecanizarea acestora i amenajarea adecvat a depozitelor, rampelor de înc rcare-desc rcare i a mijloacelor de transport. Solu iile care stau la baza ra ionaliz rii opera iunilor de manipulare depind atât de natura acestora, cât i de forma de prezentare a produselor (ambalate sau în vrac). Ele urm resc în principal gruparea produselor în unit i mari care s se manipuleze simultan, folosind containere i palete de diverse tipuri. Alegerea variantei optime de manipulare presupune luarea în considera ie a numeroase cerin e, dintre care se men ioneaz : - cerin e de ordin constructiv (s se asigure o protec ie corespunz toare a produselor pe întregul circuit tehnic al acestora); - cerin e de ordin dimensional, care impun ca dimensiunile s corespund prescrip iilor interna ionale i condi iilor pe care le presupun mijloacele de transport i manipulare;

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

169

cerin e privind fixarea sau ancorarea produselor în mijlocul de transport, astfel încât aceste opera iuni s se efectueze prin mijloace simple i sigure; - cerin e privind returnarea ambalajelor, fiind preferate ambalajele care- i pot mic ora volumul prin pliere sau pe alte c i. În privin a stabilirii mijloacelor de transport, op iunea trebuie s aib la baz urm toarele cerin e: - conservarea calit ii produselor pe tot circuitul tehnicoeconomic; - asigurarea promptitudinii cerute pe pia a produsului ce se transport ; - asigurarea cerin elor de economicitate. Analiza respect rii legalit ii Cu prilejul analizei calit ii produselor noi, este necesar a se ine seama de restric iile sau obliga iile ce decurg din legisla ia intern sau interna ional în vigoare. În acest sens se vor analiza restric iile prev zute de legisla ie pentru produsul cercetat sau pentru grupa de produse i care se pot referi la: a. Condi iile tehnice de realizare a produsului: - tipuri de materii prime; - caracteristicile tehnologiei de fabrica ie. b. Condi iile igienico-sanitare impuse tuturor factorilor ce intervin în procesul de ob inere a produsului i care concur la ob inerea unui produs salubru: - materii prime; - utilaje; - for de munc ; - mediu ambiant. c. Condi iile de comercializare, care se refer la: - m rcile de fabric ; - m rcile de comer ; restric ii sau protec ii vamale. În practic , analiza respect rii cerin elor de ordin legislativ const în compararea condi iilor asigurate de solu iile propuse cu cele prev zute de legisla ie. În cazul produselor destinate exportului, aceast analiz

-

170

Expertiz merceologic

presupune luarea în considera ie a cerin elor prev zute de legisla ia zonelor cu care produsul va veni în contact pe traseul produc tor-consumator. O importan deosebit trebuie acordat verific rii m surii în care produsul corespunde prescrip iilor standardelor în vigoare. Pe aceast baz se asigur cunoa terea tuturor condi iilor de calitate impuse produsului de c tre to i factorii r spunz tori de producerea i comercializarea acestuia. Analiza eficien ei produsului nou Determinarea eficien ei unui produs nou implic dou aspecte: - eviden ierea îmbun t irilor pe care le asigur produsul; - stabilirea efectelor economice ce decurg prin introducerea produsului nou pentru produc tor, organiza ii comerciale i consumatori. Pentru exprimarea eficien ei programelor de diversificare sortimental se folosesc numero i indicatori de ordin tehnic, economic sau social. Dintre ace tia, mai importan i sunt: - durata de recuperare a cheltuielilor de cercetare prin acumul ri suplimentare; - efectele economice scontate, respectiv beneficiul sau acumul rile ob inute; - cre terea productivit ii muncii; - reducerea consumurilor specifice de materii prime i materiale; - îmbun t irea caracteristicilor de calitate; - cre terea volumului desfacerilor; - cre terea eficien ei economice la beneficiari. În general îns , eviden ierea efectelor economice ale introducerii unui produs nou presupune analiza detaliat a eficien ei la nivelul produc torului, al organiza iilor comerciale i beneficiarului. În afara indicatorilor de eficien , aceast analiz va avea în vedere i alte aspecte precum: La produc tor: - m sura în care produsul nou se integreaz în dot rile existente i tehnicile de fabrica ie obi nuite; - m sura în care produsul nou asigur valorificarea ra ional a resurselor existente, evitând în acela i timp poluarea mediului; - gradul de îmbun t ire a nivelului calitativ în raport cu produsele aflate în fabrica ie curent .

Cercetarea complex a calit ii loturilor de m rfuri în cazul expertizelor judiciare i extrajudiciare

171

La nivelul organiza iilor comerciale: - simplificarea procesului de aprovizionare; - facilitarea etal rii i vânz rii; - aspecte generate de returnarea ambalajelor; - reducerea imobiliz rilor de fonduri; - reducerea cheltuielilor de circula ie. La consumatori: - timpul necesar pentru folosirea sau pentru preg tirea în vederea utiliz rii, mijloacele necesare folosirii i calitatea efectului ob inut; - gradul de conservabilitate i condi iile tehnice necesare; - nivelul de informare pe care-l asigur eticheta sau ambalajul; - modul de asortare cu componen ii sortimentului; - cantitatea de produs aflat într-o unitate de ambalaj; - costul produsului; - posibilitatea de valorificare a ambalajului i de evitare a polu rii mediului înconjur tor. x x…….x Dup cum se constat , aspectele calitative pe care le ridic determinarea i analiza calit ii produsului nou sunt numeroase, ele manifestându-se pe mai multe planuri i fiind determinate de o serie de factori. De aceea, deciziile privind introducerea în fabrica ie a produselor noi oblig la analiza comparativ laborioas a variantelor propuse, varianta optim reprezentând, de cele mai multe ori, un compromis între posibilit ile i interesele produc torului, comercian ilor i utilizatorilor bunurilor materiale.

9

METODOLOGIA EXPERTIZ RII , M RFURILOR FALSIFICATE, CONTAMINATE I RECONDI IONATE

9.1. Implica iile economico-sociale ale falsific rii produselor

Falsificarea este opera ia de ob inere a unui produs asem n tor cu altul, deja existent în comer , opera ie efectuat în scop de în el ciune i de ob inere a unor venituri ilicite. Ea const dintr-o imitare, contrafacere, denaturare, substituire sau prezentare a produselor altfel decât sunt în realitate. Dac în trecutul nu prea îndep rtat falsific rile se manifestau cu preponderen în cazul produselor alimentare, treptat ele i-au extins aria i asupra produselor industriale ca bl nuri, es turi, parfumuri, uleiuri minerale, benzine, s punuri, detergen i, articole de îmbr c minte, bijuterii, articole de marochin rie, piese de schimb pentru autovehicule, compact discuri etc. Se poate afirma c nu exist produse, în special cu pre uri mari, care s nu constituie obiect al falsific rii. Contrafacerea, falsificarea în scop de fraud sunt fenomene cu cre teri anuale considerabile. Se apreciaz c , la nivel mondial, daunele cauzate de contrafacere se cifreaz la mai mult de 100 miliarde dolari, afectând 5-9 % din comer ul interna ional. Un semnal de alarm vine i din partea OMS care arat c 7 % din totalul medicamentelor comercializate pe plan mondial sunt falsificate. Din asemenea "afaceri" se ob in cam 16 miliarde de dolari, Pakistanului revenindu-i a zecea parte. Laboratoarele falsificatoare de medicamente care utilizeaz ca ingrediente f in , amidon, cafea, zah r etc. func ioneaz clandestin în Italia, Spania, Grecia i în unele ri din Asia. Tendin e în falsificarea medicamentelor s-au înregistrat i în Rusia, Polonia. Medicamentele falsificate sunt un real pericol, consumarea lor putând fi mortal (un caz înregistrat în Nigeria, în 1997: copii bolnavi de

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

173

meningit trata i cu medicamente bazate pe antigel. S-au înregistrat 109 copii deceda i). În Fran a, 10 % din produsele de parfumerie aflate în comer sunt falsificate. De altfel, Uniunea produc torilor pentru protec ia interna ional a propriet ii industriale i artistice (Union des Fabricants pour la Protection Internationale de la Propriété Industrielle et Artistique) apreciaz c falsificarea produselor de lux este o problem de mari dimensiuni i este r spunz toare de trei tipuri de daune în acest domeniu. Întreprinderile ale c ror produse de marc se contrafac la nivel mondial înregistreaz pagube de zeci de milioane de franci pe an. Un exemplu elocvent în aceast privin îl constituie falsificarea compact discurilor, care lezeaz anual numai SUA cu 2 miliarde de dolari. Un al doilea tip de daune este determinat de diminuarea vânz rilor unor produse de lux care, odat falsificate, inund pia a comercial . Al treilea tip de daune se ob ine în mod indirect prin subminarea pozi iei unei m rci. Vânzarea de produse de calitate inferioar prin utilizarea numelui unei m rci prestigioase poate aduce prejudicii ireversibile unei întreprinderi produc toare sau comerciale. În ultimii ani s-a remarcat un lucru deosebit de ciudat. Dac falsificarea era apanajul produc torilor sau al comercian ilor, la ea au început s contribuie i cump r torii. Procedeul este deosebit de simplu: cump r torii violeaz produsele ambalate. Ei cump r produse ieftine, le scot eticheta, pe care o relipesc pe produse similare scumpe. La încredin area cump r turilor casieri ei, aceasta le trece prin dreptul scannerului (aparat de citire automat ), f r s sesizeze substituirea. În felul acesta, un supermagazin, de exemplu, cu 10 puncte de vânzare înregistreaz pierderi de 10-12 % ca urmare a viol rii produselor, prin desprinderea etichetelor i schimbarea acestora. Dac pentru magazin pierderea este mare, ea este de asemenea p gubitoare pentru clientul în elat ce a dorit s - i procure produse de calitate superioar . În evitarea unor asemenea situa ii, tehnica contribuie mult, prin realizarea etichetelor autoadezive care, la încercarea de desfacere, se rup i las urme. Exist de asemenea etichete care î i schimb culoarea când sunt îndep rtate, trecând de la verde la ro u. Hologramele1, la rândul lor, garanteaz autenticitatea unui produs (în special la videocasete, compact discuri, îmbr c minte sportiv , piese de schimb moto, auto.)
1

Holograma este o fotografie în relief ob inut pe baza interferen ei produse prin suprapunerea a dou fascicule laser. Ele se reproduc printr-o tehnic asem n toare celei de presare a discurilor audio sau video.

174

Expertiz merceologic

Produc torii de bunuri de lux au adoptat fa de ambalaje o nou atitudine considerându-le nu doar ca un segment de prezentare cât mai adecvat a produselor dar i ca un veritabil mijloc de protejare a autenticit ii m rfurilor respective. În Italia care are, printre altele, i "faima" de a de ine locul al treilea în lume în produc ia de falsuri (cifra de afaceri 30-50 miliarde dolari este întrecut numai de Coreea de Sud i Taiwan), s-a creat un "Centru de studii asupra falsurilor", sociologii fiind interesa i de extinderea acestui fenomen care conduce chiar la sc derea num rului de locuri de munc în produc ie i comer . În tabelul nr. 2 se prezint sectoarele cele mai afectate de contrafacere, în Italia, în anul 1999. Cercet rile întreprinse s-au extins i asupra motiva iei de achizi ionare a falsurilor de c tre cump r tori, distingându-se din acest punct de vedere, trei mari grupe de cump r tori. În prima grup se includ "neaviza ii" adic cump r torii care nu pot face distinc ie între un produs autentic i altul fals, dorin a lor de cump rare fiind motivat de pre ul mai sc zut al produselor respective. O a doua grup o formeaz cei denumi i "mânc tori de toate" adic cump r tori care caut i se mul umesc cu orice produs care este semnat, marcat, chiar dac este un fals. Cea de-a treia grup îi cuprinde pe "glume ii" care, de i recunosc c un produs este fals, îl cump r pentru c contrafacerea este bine realizat i se pot l uda fa de cunoscu i c folosesc produse de cea mai bun calitate, de marc . În afara acestor trei grupe, o categorie aparte o reprezint cea a "regelui Midas" în care sunt inclu i oamenii cei mai boga i care- i permit s etaleze f r s consume produse falsificate. La asemenea oameni, falsurile (mai ales din domeniul bijuteriilor, ceasurilor, vestimenta iei) apar în fa a celorlal i ca produse autentice, de m rci renumite.

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

175

Sectoarele cu cel mai mare risc de contrafacere în Italia, în 1999

Sector Farmaceutic Juc rii Auto, moto Videocasete, CD-uri muzicale Mecanice (ustensile, electrocasnice) Articole de toalet , parfumuri, cosmetice Detergen i i alte produse pentru cas Ceasuri, ochelari, articole de papet rie, creioane, peni e Îmbr c minte, înc l minte, articole de piele, accesorii Mobilier i textile pentru locuin e B uturi alcoolice Alimente (f r b uturi alcoolice)

Cantitatea de produse ce poate fi falsificat (%) 75 100 100 100 52 73 75 100 100 75 67 48

Tabelul nr. 2

(Sursa: INDICAM, Italia, 1999)

Pornindu-se de la constatarea c majoritatea celor care cump r falsuri sunt femei, cu vârste cuprinse între 25 - 44 ani, apar inând clasei medii sau superioare, în Italia s-a întreprins o cercetare pentru a se stabili motiva ia de achizi ionare a unor asemenea produse. Motiva iile s-au dovedit extrem de diverse. Astfel, pentru un mic grup de femei (9 %) cump rarea falsurilor este asociat cu un fel de declara ie de r zboi, în confruntarea cu pia a, în ansamblul ei (în Fran a asemenea cump r tori au primit denumirea de "puriste". Acest grup cuprinde arhitec i, designeri, staruri ale show-rilor etc.) pe care falsul îi distreaz ca i imoralitatea. În goana lor dup dorin a de a provoca senza ie, de a fi originali, de a înc lca legea dau mâna cu industria criminal a falsurilor. 30 % dintre cump r toarele de falsuri sunt cele care nu pot accede la m rfuri autentice, semnate, acestea fiind prea scumpe pentru nivelul lor de trai (de regul , acest segment cercetat apar ine clasei de jos), dar dorin a de a purta o po et , un ceas sau o îmbr c minte asem n toare celei prezentate de noile case produc toare este extrem de mare. 9 % declar c ele cump r în mod con tient, voluntar produse contraf cute pentru a-i ajuta pe extracomunitari" (de regul senegalezi) care, f r activitatea de vânzare a m rfurilor falsificate nu ar avea cu ce tr i. Pe

176

Expertiz merceologic

bun dreptate sociologii afirm c cei din înalta societate au început s practice pe lâng baluri, cocktailuri de binefacere i ritualul "ceasului fals". Falsificatorii de produse ob in profituri considerabile pe seama turi tilor care v d marfa f r s - i dea seama c este contraf cut , ademeni i de pre ul mai sc zut o cump r , ca, ulterior, la ei acas (în alt ora , alt ar ) s descopere falsul f r a-l mai putea reclama. Pentru oamenii zilelor noastre, timpul avut la dispozi ie este strict gestionat, fiind împ r it între diversele ac iuni pe care ace tia de regul le execut . Printre altele, se observ c , pentru cump r turi, timpul afectat este de numai 0,5 %. În magazine, pie e, cump r torul repereaz rapid produsul în cazul în care tie ce dore te s cumpere sau remarc , identific , este tentat de un anumit produs cu care nu este înc obi nuit. Aceast alegere se desf oar în câteva frac iuni de secund . Considerat cândva mijloc de comunicare primitiv , imaginea produsului devine, cu putere crescut conferit de tehnicile moderne de realizare a ambalajelor, un limbaj rapid i eficace, pentru c omul modern "cump r cu ochii". Tocmai pe aceast rapiditate decizional se bazeaz falsificatorii de produse, indiferent de maniera în care opereaz . În figura 23 sunt redate sugestiv etapele din circuitul tehnico-economic al produselor în care se pot opera falsific ri precum i cauzele care sunt r spunz toare de abaterile de la calitatea produselor, falsificarea de inând o pondere important . inând seama de amploarea i pericolul pe care-l reprezint falsificarea i în ara noastr au fost luate o serie de m suri de prevenire i sanc ionare a eventualelor falsific ri, în special în domeniul produselor alimentare. Înc din 1990, Legea nr. 12 privind protejarea popula iei împotriva unor activit i comerciale ilicite stipuleaz c : "falsificarea ori substituirea de m rfuri sau orice alte produse, precum i expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând c sunt falsificate sau substituite" constituie activit i comerciale ilicite i atrag r spunderea contraven ional sau penal . În ianuarie 1994, în Senatul României s-a votat articolul de lege din Codul penal ce prevede, printre altele, m rirea pedepsei pentru "punerea în circula ie a m rfurilor contraf cute". De asemenea, în Ordonan a nr. 39 a Guvernului României, din august 1995, privind produc ia de produse alimentare destinate comercializ rii se men ioneaz c "falsificare sau substituire în domeniul calit ii constituie orice în el ciune sau tentativ de în el ciune privind natura, caracteristicile calitative, compozi ia, con inutul în substan e utile, înlocuirea în componen a produsului a unor substan e cu altele v t m toare s n t ii, precum i falsificarea de denumiri, descrieri sau

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

177

alte declara ii false privind originea, cantitatea sau identitatea m rfurilor sau serviciilor, care contribuie la stabilirea valorii produsului". Organele abilitate în supravegherea i controlul produc iei de produse alimentare interzic livrarea de c tre produc tori pentru comercializare a produselor alimentare care "sunt confirmate ca falsific ri sau substituiri", falsificatorii r spunzând pentru faptele lor civil, contraven ional sau penal. În Normele de igien privind alimentele i protec ia sanitar a acestora aprobate prin Ordinul Ministerului S n t ii nr. 611/3.04.95 se specific de asemenea c "este interzis comercializarea sau utilizarea pentru consum uman a alimentelor care sunt falsificate", considerându-se falsificare "adaosul oric rei substan e naturale sau sintetice în produse, în scopul masc rii unor defecte ale produselor alimentare, precum i în scopul modific rii sau conferirii de propriet i pe care produsele nu le justific prin compozi ia lor natural sau prin normele de fabrica ie". Exist unii factori favorizan i ai falsific rii produselor, printre care: - u urin a tehnic a execut rii falsului; - dorin a i posibilitatea de câ tiguri ilicite; - normative tehnice i tehnologice, reglement ri asupra caracteristicilor i calit ii produselor lacunare care faciliteaz acoperirea falsurilor; - dificult i tehnice în eviden ierea sau comensurarea falsului; - slaba organizare, lipsa de control în diferite compartimente de munc , organe de control interfazic sau final care desf oar o activitate ineficient . Stabilirea unei ierarhii a factorilor care conduc la opera ia falsurilor este destul de grea, se poate afirma totu i c primii doi ocup un loc preponderent, ceilal i factori u urând sau acoperind o anumit perioad comiterea de falsuri. Modalit ile de falsificare a produselor sunt extrem de variate. În schema nr. 7 se prezint sintetic aceste direc ii înregistrate în domeniul falsific rii. Falsificarea produselor nu este un fenomen recent. Ea s-a practicat din cele mai vechi timpuri, fapt demonstrat de altfel i în cadrul expozi iei organizate de British Museum, în 1991, sub genericul "Falsul - art de a induce în eroare". Aceast expozi ie a cuprins lucr ri falsificate din timpul Babilonului i pân în epoca modern . Vizitatorii, ca i speciali tii, au remarcat c , actualmente, falsificarea este extrem de sofisticat i c nu rareori, contrafacerea nu se poate distinge de original.

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

179

Schema nr. 7 - Modalit i de falsificare îndep rtarea uneia sau mai multor componente naturale modificarea propor iei normale de substan e chimice specifice; introducerea în produs a unor substan e, materiale str ine de specificul produsului; substituirea componentelor naturale cu cele sintetice, artificiale, neavizate din punct de vedere sanitar; Modalit i de falsificare comercializarea surogatelor, înlocuitorilor drept produse naturale; recondi ionarea produselor depreciate sau viciate; utilizarea unor componente chimice foarte asem n toare celor din produsele naturale; încadrarea cu bun tiin a produselor de calitate inferioar în clase de calitate superioar ; folosirea etichetelor, a m rcilor de calitate, a ambalajelor produselor cu tradi ie pentru produse necorespunz toare calitativ.

180

Expertiz merceologic

Italia i-a creat în 1987 un "Institut pentru lupta împotriva contrafacerii” denumit INDICAM iar la Salermo este organizat un Muzeu al falsurilor, inaugurat în 1991, care are caracter permanent i care- i îmbog e te exponatele pe m sur ce ele sunt constatate. 9.2. Exemple de modalit i de falsificare În cele ce urmeaz se vor exemplifica principalele grupe de produse sau produse ca atare ce pot constitui obiect de falsificare. Materii prime Preparatele din carne i pe te, de i din piese anatomice i cu pre uri diferite, nu tenteaz în mod deosebit la substituiri, cu atât mai mult cu cât, în majoritatea cazurilor, manopera frauduloas este u or de pus în eviden organoleptic i prin analiz microhistologic . Pot fi tentante numai atunci când se execut cu mult rafinament i în cantit i foarte mari. Falsific ri i substituiri frauduloase apar îns la toc turi, când propor ia de material f inos (pâine, orez, f in ) se adaug în cantit i mai mari decât în normative sau se adaug decortic ri de cereale sau când o parte din carne este substituit cu sl nin , osânz sau subproduse de abator, cu pre mic. Se fabric produse din carne cu derivate proteice de soia (f in de soia, texturate din f in de soia, concentrate proteice de soia). Propor ia maxim admis de asemenea derivate este de 2-10%, la care trebuie s se adauge anumi i componen i utili ca: vitamine, s ruri asimilabile de fier, aminoacizi care lipsesc din proteinele vegetale. Ace ti componen i, ca i adaosul de soia, obligatoriu se men ioneaz pe ambalajul sau eticheta produsului. Totu i, înainte de 1990, s-a ajuns la un adaos de 30% de derivate proteice de soia, f r men ionarea de rigoare. Aceste a a-zise “produse” prezentau înc rc turi microbiologice mari. În domeniul conservelor de carne se poate men iona cazul livr rii din Australia c tre S.U.A. a conservelor care în loc de carne de vit con ineau carne de cangur i de cal. Exporturile companiei falsificatoare au fost suspendate, aplicându-i-se i amenzi substan iale. Gr simile din produse sunt substituite în func ie de nivelul pre urilor (untul cu plantol sau ulei solidificat, margarin sau ulei vegetal). O form specific de falsificare o constituie folosirea repetat a gr similor colectate de la pr jire, frigere, bulionuri de carne, dar care au constantele i

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

181

propriet ile fizico-chimice mult modificate prin degrad ri termice i lipoliz , u or de pus în eviden prin metode de laborator. Se consider falsificare i recondi ionarea untului. Untul alterat se tope te, dup topire se înl tur reziduul, se trateaz cu bicarbonat de sodiu pentru a-i estompa mirosul i apoi se emulsioneaz cu lapte. Comercializarea unui asemenea unt ca produs de bun calitate nu este admis . Constituie falsificare a untului i un con inut prea mare de ap (mai mare de 14-16%) sau zer (mai mare de 2%). Uleiurile comestibile se pot i ele falsifica. Astfel uleiul de m sline se amestec cu alte uleiuri mai ieftine (de floarea soarelui, de susan, de nuc etc.) i i se d culoarea verzuie utilizând o cantitate mic de s ruri de cupru. Deosebit de grave sunt falsific rile uleiurilor comestibile cu uleiuri tehnice. În pres s-a semnalat la timpul respectiv procesul “uleiului falsificat” din Spania care a provocat consumatorilor “sindromul toxic”, ce a condus la moartea multor persoane. Afaceri ti vero i au amestecat uleiul comestibil cu ulei tehnic, con inând anilin . Procesul, considerat al secolului, s-a soldat cu condamnarea celor g si i vinova i de “dorin de câ tig i neglijen ” iar victimele în via continu s aib serioase probleme de s n tate. Laptele i brânzeturile sunt mai mult obiect de substituire par ial în preparatele culinare, decât de falsificare a lor ca materii prime sau ca produse fabricate. Totu i laptele se poate falsifica prin diluarea lui cu ap , prin scoaterea smântânii sau prin combinarea ambelor metode. Prin scoaterea smântânii, masa specific a laptelui cre te iar prin ad ugare de ap aceast mas specific se mic oreaz . Dac laptelui i se adaug 4% ap i i se înl tur 1% din smântân , masa specific r mâne neschimbat . Brânza se falsific prin ad ugare de gr simi ca: margarin , untur etc. sau prin ad ugare de substan e amidonoase (de regul f in , cartofi macera i). De asemenea, s-a falsificat prin adaos de soia (de la varianta brânzeturilor cu 5% soia s-a ajuns în anii 1988-1989 la adaosuri de 70% i chiar 90% soia). Smântâna la rândul ei se falsific prin ad ugare de f in , albu de ou, gelatin . Fri ca se falsific de regul în alimenta ia public prin adaos de albu de ou. Vinurile pot fi obiect de falsificare în m sura în care controlul de calitate pe fluxul tehnologic este slab organizat. Principalele falsific ri ale vinurilor sunt: diluarea cu ap , cupaj ri ilicite ale vinurilor din soiuri pure cu vinuri comune, recondi ionarea unor vinuri degradate sau rebutate. În Italia

182

Expertiz merceologic

s-a falsificat champagnie care s-a fabricat din vin spumos. Ea a fost vândut i pe pia a Fran ei. Coniacul se falsific prin diluarea cu ap i ceai. Din ceai de ment , tei, în amestec cu o anumit cantitate de coniac indigen s-a falsificat coniacul Napoleon. uica se poate falsifica prin ad ugarea alcoolilor de cereale, cartofi sau de melas i a unor amestecuri complexe ce formeaz gustul (extracte de piper, alaun etc.), imit buchetul natural (tincturi aromatice de aldehid benzoic , vanilie etc.) sau coloreaz artificial (caramel). Whisky-ul comercializat sub marca “Johnny Walker Red Label” i “Johnny Walker Black Label” se falsific prin p strarea ambalajului i a etichetei originale dar con inutul este un amestec de ap i alcool etilic i unii coloran i. Alte contrafaceri ale aceleia i b uturi au mers pe linia dilu rii t riei alcoolice, de la 43 de grade la 22-23 de grade. Chiar i banalul o et se falsific . În 1998, mai mult de 90% din o etul comercializat în Bucure ti era contraf cut. S-a utilizat caramelul ca “agent de diluare”. Produsul avea numai 3-4o, fa de 9o cât era normal. S-a fabricat o et i din acid acetic de sintez , interzis în consumul uman. Cafeaua i ceaiul sunt foarte rar falsificate ca materii prime întrucât ele sunt controlate de întreprinderea comercial importatoare. Totu i, în alimenta ia public o falsificare posibil apare prin utilizarea par ial sau integral a ceaiului sau a cafelei epuizate de substan ele active. Aceast falsificare este u or de pus în eviden organoleptic pentru un specialist avizat i foarte u or, prin analize de laborator. Totu i s-au depistat i falsific ri ale cafelei boabe. Astfel, într-un lot de cafea crud import Papua-Noua Guinee, în urma analizelor s-a constatat c “boabele erau neomogene, par ial sf râmate, colorate de la un verde deschis, la maro. Prezentau corpuri str ine, chiar insecte vii. În interior, boabele con ineau micotoxine ce i-au men inut propriet ile biologice chiar la 180oC”. Deci, o cafea necorespunz toare calitativ era prezentat drept cafea de bun calitate. Oficiul Municipiului Bucure ti pentru Protec ia Consumatorilor a stopat comercializarea unei asemenea cafele. Cafeaua boabe poate fi tratat cu ap pentru a-i m ri bobul i pentru a o prezenta ca fiind de calitate superioar . Cafeaua boabe avariat (cu un con inut crescut de cloruri datorate contactului cu apa de mare) i mascarea acestei avarieri prin uscare i pr jire intens reprezint tot o falsificare. Uneori se practic , în scop fraudulos, apretarea, poleirea sau colorarea cafelei cu coloran i ca: indigo, ultramarin, grafit, galben de crom sau ungerea cafelei pr jite cu uleiuri, cu solu ii de zah r, gelatin etc.

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

183

Este un fals i amestecarea cafelei m cinate cu cicoare sau n ut i declararea amestecului drept cafea natural sau ascunderea propor iei de cafea substituit cu surogat. Ness-ul se falsific cu extract de secar , cicoare, orz i sfecl de zah r. Falsificarea ceaiului se face prin: - amestecarea ceaiului de o calitate mai bun cu altul, de o calitate inferioar ; - combinarea frunzelor de ceai cu frunzele altor plante, f r a se declara amestecul ca atare; - utilizarea cozilor i a resturilor de ceai, astfel încât raportul frunze-cozi dep e te 15%; - recondi ionarea ceaiului avariat sau depreciat, prin colorare cu coloran i vegetali sau sintetici. Pe pia a rilor ai c ror locuitori sunt mari consumatori de ceai s-a comercializat mult timp un ceai “de Canton”, care ulterior s-a dovedit a fi un fals. Deoarece consumatorii se obi nuiser cu el, a fost fabricat în continuare sub denumirea de ceai fals de Canton. Mierea de albine, produs zaharos valoros i cu un pre de circa 3 ori mai mare decât al zah rului, poate fi u or obiect de falsificare, dar i tehnicile de decelare a falsific rilor sunt numeroase i precise. Falsificarea const în ad ugarea de ap , zaharoz , melas , f in , glicerin . Preparatele de cacao pot fi falsificate prin substituirea gr simii de cacao i ad ugarea de gr simi str ine de produs, ad ugarea de substan e amidonoase, ad ugarea de zah r în cantit i prea mari, ad ugarea pulberei ob inute din înveli ul boabelor de cacao sau de migdale sau ad ugarea de gelatin etc. În cazul cerealelor se consider falsificare: - ungerea cu uleiuri pentru a le conferi o greutate hectolitric mai mare; - în lbirea cu acid sulfuric (cazul orzului, ov zului); - poleirea cu pulbere de talc (orez); - men inerea în atmosfer umed (pentru a le m ri masa).

184

Expertiz merceologic

Semifabricate culinare Revin din nou în primul plan al posibilelor falsific ri toc turile din carne i pe te, la care se adaug semipreparatele din carne i ca caval panetate la care raportul ponderal carne-pesmet (respectiv ca caval-pesmet) este deplasat ilicit spre pesmet. Produse finite În func ie de tipul produsului alimentar, re et i mod de prezentare, posibilit ile de falsificare sunt mai ample decât la nivelul materiilor prime i al semipreparatelor. Standardele de produs sunt înc prea pu in cuprinz toare pentru a deveni un factor de contracarare a falsific rilor i substituirilor ilicite. În acest caz, posibilele falsific ri i înlocuiri de componente valoroase trebuie analizate în func ie de direc iile i de factorii care concur la manoperele frauduloase, analizate mai înainte. În mod deosebit atrag aten ia acele aspecte legate de ob inerea unor venituri ilicite, cu riscuri mai mici pentru falsificatori (sustragerea unor cantit i de ou sau înlocuirea cu ofran destinate produselor f inoase; sustragerea de carne, înlocuit par ial cu materii f inoase i crupe, toc turi,, umpluturi etc.; b uturi calde, ceai, cafea din materii prime epuizate; produse de cofet rie cu substituiri ilicite de materii prime i semifabricate etc.). La produsele culinare mai poate ap rea i o form caracteristic de falsificare legat de raportul dintre partea solid i partea lichid a preparatelor culinare; raportul dintre blat, crem i glazur la produsele de cofet rie etc. La m rfurile industriale manoperele frauduloase sunt mult mai costisitoare pentru f pta . În ultimul deceniu a luat amploare totu i imitarea obiectelor de lux. Se contrafac produse cu tradi ie, cerute de cump r tori, dar scumpe ca pre . Într-o serie de ri ca: Italia, Olanda, Belgia se înregistreaz cazurile micilor produc tori care imit aspectul unor produse de marc , le ambaleaz identic sau cât mai asem n tor i le comercializeaz sub denumirea m rcii consacrate sau u or modificat . Cump r torul gr bit sau neavizat este p gubit pentru c pl te te un pre ridicat pentru un produs care are o valoare cu 10-20% mai mic decât produsul original. Produc torii celor mai diverse m rfuri (videocasetofoane, automobile, compact discuri, aparate electrocasnice, îmbr c minte, juc rii)

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

185

s-au organizat pentru a contracara falsificarea i violarea produselor originale. Au revizuit tehnica imprim rii ambalajelor, a realiz rii etichetelor, a hologramelor care garanteaz autenticitatea i siguran a produselor. Chiar dac solu iile adoptate sunt costisitoare, ele î i justific aplicarea din cauza consecin elor negative dezastruoase pe care le pot avea produsele contraf cute. Astfel, Consiliul de Securitate American a descoperit folosirea de piese contraf cute la 61 de avioane accidentate. Accidente înregistrate cu ma ini de marc s-au datorat, de asemenea, unor piese contraf cute (capot , frân etc,). Vazele i l mpile tip Gallé fabricate în România au fost importate de firme din Fran a i Japonia. În Fran a asemenea produse (al c ror pre este de 200-400 dolari) au fost comercializate în magazine specializate drept produse originale la pre uri variind de la 2.000 la 20.000 dolari. Falsul s-a realizat prin îndep rtarea de pe suprafa a produselor a men iunii “tip Gallé”. S punurile de toalet se pot falsifica prin utilizarea de ambalaje pentru s punuri de bun calitate în care se ambaleaz produse de calitate inferioar precum i prin men inerea unui con inut ridicat de ap (se utilizeaz gr simi ca untul de cocos care re ine apa sau, când s punul este aproape gata, se adaug ap u or alcalinizat ). Uleiurile minerale se contrafac prin ad ugare de uleiuri vegetale degradate, emulsie de s pun sau parafin . Au redevenit moderne podoabele realizate din chihlimbar destinate atât femeilor (coliere, br ri, cercei, pandantive, inele) cât i b rba ilor (butoni de man ete, ace de cravat , por igarete, brelocuri etc.). Înc dinainte de cel de-al doilea r zboi mondial, Austria fabrica mari cantit i de chihlimbar artificial care cu greu putea fi diferen iat de cel natural. Ast zi se realizeaz falsuri de chihlimbar prin amestecarea celui natural cu copal sau colofoniu sau prin realizarea ambroidelor din mici buc ele de chihlimbar (desprinse de la prelucrare) lipite sub presiune. Ambroidele se deosebesc cu greu de chihlimbarul propriu-zis. Imita ii de chihlimbar se ob in i din mase plastice. În acest ultim caz deosebirea se realizeaz u or datorit diferen ei de mas dar i prin încercarea la flac r , când materialul plastic se înmoaie i arde cu miros înec cios. C m ile Lacoste (Fran a) marcate cu un crocodil cu capul spre stânga sunt ast zi contraf cute în întreaga lume. A ap rut chiar o marc pirat “Crocodil”, al c rui desen corespunz tor este cusut invers fa de produsul

186

Expertiz merceologic

original, de marc . C m ile originale se comercializeay la pre ul de 300 FF, în timp ce cele contraf cute cost numai 30 FF. Ele se confec ioneaz în Maroc, Tunis, Egipt, Turcia (datorit mâinii de lucru ieftine) iar marca (crocodilul) se coase în Fran a. Accesorii vestimentare (e arfe, cordoane, caschete, epci) cu prestigioase m rci americane se contrafac în Coreea, dar sunt de o calitate irepro abil . Parfumurile fran uze ti de marc se falsific cel mai frecvent. Astfel, de exemplu, parfumul “Diva” (produc ie Ungaro) falsificat în Vietnam este îmbuteliat într-un flacon imitat perfect. Con inutul las îns de dorit. Firma Nike (Air Max-S.U.A.) a lansat pe pia înc l mintea sport caracterizat printr-un grad ridicat de alb, atât pentru fe e cât i pentru talp . Asemenea înc l minte a devenit în vog în Japonia, unde s-a contraf cut pe scar larg . O asemenea pereche de înc l minte falsificat se vinde cu 320 de dolari, ceea ce reprezint mai mult de dublul pre ului cerut pentru înc l mintea original , de marc . Ceasurile de lux (Gucci, Rolex) sunt imitate pân la perfec ie i se vând la pre uri derizorii. În timp ce un Rolex original cost între 6.000-10.000 FF, cel falsificat se vinde cu pre uri între 80 i 100 FF. Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate se aseam n cu cea aplicat în cazul determin rii calit ii m rfurilor de fabrica ie curent , tiindu-se faptul c , de regul , se falsific produse deja existente în comer . Expertizele din domeniul falsific rii m rfurilor cel mai adesea sunt complexe, necesitând speciali ti din diverse domenii pentru a stabili dac produsul este falsificat, cu ce s-a falsificat i, mai ales în domeniul m rfurilor alimentare, dac produsele sunt sau nu d un toare pentru s n tatea popula iei. Ei aplic cu predilec ie metode organoleptice de verificare a calit ii dar, cel mai frecvent, se impun laborioase analize de laborator. Datorit amplorii luate de falsific ri, Oficiile pentru protec ia consumatorilor î i dau seama de necesitatea organiz rii de laboratoare proprii, cu speciali ti abilita i, care s le permit o identificare rapid a modului de falsificare, pentru a stopa din timp comercializarea produselor incriminate. Exper ii sunt deci chema i s clarifice împrejur rile de fapt ale falsific rii, s aplice cele mai noi metode ale tiin ei i tehnicii pentru

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

187

aflarea adev rului i pentru pedepsirea celor care atenteaz la buna credin a cump r torilor, la veniturile i, nu în ultimul rând, la s n tatea acestora. 9.3. Expertize în materie de contaminan i ai m rfurilor Produsele puse la dispozi ia consumatorilor nu trebuie s constituie, sub nici o form , surse posibile de contamin ri, de îmboln viri. Din aceast cauz , legisla ia sanitar din ara noastr , ca de altfel i a celorlalte ri, se pronun strict asupra gradului de s n tate al produselor, asupra obligativit ii control rii cu rigurozitate a eventualilor contaminan i, a neadmiterii sau a limit rii la doze inofensive a prezen ei lor în unele produse. În conformitate cu Normele de igien i s n tate public privind alimentele, intrate în vigoare în 1995, în ara noastr sunt interzise de la comercializare sau utilizare pentru consum uman alimentele care: - au semne organoleptice de alterare (modific ri de aspect, consisten , culoare, gust sau miros); - au semne de infestare cu parazi i (ou , larve i forme adulte vii sau moarte) precum i resturi sau semne ale activit ii lor (cu excep ia unor produse ce au prev zute limite); - au semne ale contactului cu roz toare; - au miros i gust str in de natura produsului; - au gust i miros sau pete de mucegai, cu excep ia mucegaiurilor selec ionate admise; - con in substan e chimice (aditivi, coloran i) neavizate de Ministerul S n t ii sau peste limitele admise; - sunt contaminate cu agen i bacterieni, patogeni i prezint un grad de contaminare cu bacterii condi ionat patogene peste limitele admise; - con in corpi str ini (cu excep ia cazurilor în care norma prevede o limit maxim , admisibil de corpi str ini); - sunt fabricate dup tehnologii neavizate; - sunt fabricate din materii prime care nu au primit aviz sanitar; - nu îndeplinesc condi iile cerute de norme sau standarde; - sunt falsificate. Nerespectarea strict a acestor prevederi atrage r spunderea material , disciplinar , administrativ i penal a celor vinova i. În expertizele având drept obiect stabilirea calit ii m rfurilor, în special alimentare, în ansamblul caracteristicilor care o determin , exper ii

188

Expertiz merceologic

acord o aten ie sporit stabilirii m surii în care acestea corespund cerin elor de ordin igienico-sanitar, al inocuit ii. Necomestibilitatea unor produse alimentare este condi ionat nu numai de transform rile pe care acestea le sufer în timpul p str rii dar i de contaminarea accidental cu agen i care provoac intoxica ii i toxiinfec ii alimentare. Înc din 1948, o comisie a Societ ii Exper ilor Chimi ti din Fran a a definit substan ele str ine din alimente drept “substan e provenind din contactul produselor alimentare cu aparate, diverse recipiente, benzi de distribu ie, ambalaje utilizate în fabricarea lor, în transport, depozitare i conservare”. Este interesant faptul c aceea i Comisie, întocmind un tabel ce fixeaz m rimile limit , pentru diverse grupe de produse alimentare, a 11 metale i metaliozi, a inclus în categoria elementelor netoxice metale ca: staniul, aluminiul, cromul, nichelul, situa ie care ast zi este reconsiderat , metalele respective dovedindu-se i ele toxice pentru organismul uman. Speciali tii în chimie ai concernului Rhone Paulenc au întocmit recent “lista neagr ” a celor mai toxice substan e. Aceast list cuprinde: DDT, fosfa ii, oxidul de sulf, mercurul, plumbul, cadmiul i dioxina. Tipurile principale de contaminan i Comisia Codex Alimentarius (F.A.O./O.M.S.) a clasificat contaminan ii i poluan ii produselor alimentare în mai multe grupe i anume: a. Pesticide (insecticide anorganice, uleiuri sau emulsii, insecticide organice de sintez , fungicide i bacteriostatice, erbicide, desfoliante, rodenticide etc.); b. Produse chimice industriale (dioxine, difenil policlorura i, alte produse chimice, recipiente i materiale de ambalaj); c. Metale grele i alte elemente; d. Micotoxine; e. Al i contaminan i microbiologici. Din aceast clasificare lipsesc substan ele chimice antinutri ionale existente în unele materii agroalimentare, substan ele nocive care se pot forma, în anumite condi ii, în timpul prelucr rii i p str rii unor produse alimentare, parazi ii alimentari etc.

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

189

În func ie de natura lor, contaminan ii pot fi: fizici, chimici, biologici. Contaminan ii fizici se prezint sub forma unor particule metalice, a nisipului, pietri ului fin, ajunse în produse în mod accidental sau ca urmare a nesupravegherii stricte a procesului tehnologic. O problem aparte a contaminan ilor din aceast grup o ridic reziduurile radioactive ale unor izotopi ca: Sr89; Co60; Cs137; I131; Ba140; Ra226. Radia iile ionizante ale acestor izotopi, dep ind doza critic sau acumulându-se în organism peste doza critic , provoac st ri morbide. Sterilele de la uzinele de prelucrare a minereurilor de uraniu ca i de eurile radioactive trebuie strict controlate pentru a nu se r spândi în biosfer i a contamina radioactiv, prin lan trofic. Produsele de origine vegetal sau diverse produse de origine animal (lapte, carne, pe te sau alte viet i acvatice) se pot contamina devenind surse de îmboln vire pentru poten ialii consumatori. În ultimii ani substan ele radioactive sunt prezente i în alte produse ca de exemplu: automobile, vagoane de cale ferat , piese metalice pentru construc ii de locuin e, ustensile de buc t rie. Asemenea produse au fost contaminate cu Sb125, Co60, U238 i derivatele sale ca urmare a utiliz rii, în fabricarea o elurilor speciale, a unor de euri metalice provenite din centralele nucleare i bazele militare ale fostei U.R.S.S. sau din unele ri estice. N.A.T.O. a sesizat acest imens pericol, cerând blocarea traficului periculos cu de euri metalice contaminate. Pentru carne i produse finite destinate exportului, în ara noastr exist obligativitatea determin rii gradului de contaminare radioactiv , opera ie executat la Laboratorul central pentru controlul alimentelor de origine animal (Bucure ti), dotat cu un laborator de analiz prin tehnici nucleare. Produsele analizate trebuie s se încadreze în parametrii admi i de Pia a Comun (600 Bequerel/kg) i de S.U.A. (370 Bequerel/kg). Laboratoarele teritoriale organizate la Timi oara, Ia i, Arad i Constan a verific zilnic gradul de contaminare radioactiv a solului, apei i vegeta iei. Contaminan ii chimici pot fi anorganici sau organici inând seama de grupele de substan e chimice sau grupele de elemente chimice care le compun. Ca i în cazul contaminan ilor fizici, cei chimici pot p trunde în produse accidental, pe parcursul diferitelor faze ale procesului de produc ie sau de circula ie.

190

Expertiz merceologic

Între contaminan ii chimici, o grup distinct o formeaz pesticidele care, în condi iile agriculturii moderne, se folosesc pe scar larg (de exemplu, numai în S.U.A. se utilizeaz mai mult de 900 pesticide de sintez în peste 60.000 de preparate comercializabile). Pesticidele sunt substan e chimice simple sau în amestec folosite ca insecticide, fungicide, erbicide, rodenticide, pentru combaterea d un torilor plantelor, ai recoltelor, pentru protec ia materialelor (a lemnului de exemplu) i a produselor depozitate, precum i pentru combaterea agen ilor de r spândire a bolilor la animale. Din punct de vedere chimic, pesticidele cele mai utilizate, adic insecto-fungicidele, pot fi: - organoclorurate (DDT, Detox, Lindan); - organofosforice (Parathion, Ecotox, Malathion); - dinitrofenoli (Sandolin); - carbama i. Ele ac ioneaz asupra d un torilor prin contact, ingestie, inhala ie sau au o ac iune multipl . Se prezint sub form lichid , de pulberi, granule, uleiuri. Au putere ucig toare nu numai asupra insectelor, fungilor dar chiar i asupra oamenilor. Ele p trund prin piele, ochi i c i respiratorii. Ambalarea lor se face cu deosebit grij iar pe eticheta ambalajului obligatoriu se men ioneaz : denumirea substan ei, formula chimic , modul de utilizare i semnul avertizor-cap de mort. Un buletin al O.M.S. (3/4 din 1993) a eviden iat c în Sudan a crescut num rul deceselor prenatale în cadrul familiilor ce lucreaz la ferme cu pesticide. Intoxic ri grave cu pesticide (Furadan) s-au înregistrat i la noi, în Tulcea. Semnele intoxica iei cu pesticide sunt necaracteristice: cefalee, oboseal , grea , l crimare, iar în cazuri mai grave fibrila ii musculare, colici abdominali, tulbur ri respiratorii, com , moarte. În Anglia, Suedia utilizarea unor pesticide la stropirea pomilor fructiferi, a legumelor, florilor a condus la na terea unor copii cu malforma ii (anoftalmie). Dintre pesticide, o problem aparte o formeaz DDT-ul (diclordifenil-tricloretan) folosit ca insecticid de contact i de ingerare sub form de suspensii apoase, aerosoli, emulsii, pulberi care, în urma utiliz rii, se acumuleaz în sol sub form de reziduuri, pe fundul oceanelor, reg sindu-se ulterior în animale, pe ti, p s ri, plante în concentra ii variabile. Fiind d un tor organismului uman, în multe ri, printre care i la noi, s-a restrâns aria de utilizare a DDT-ului sau a fost înl turat complet. Vacile furajate cu fân cu un con inut de 7-8 mg DDT/kg produs elimin prin lapte 3 mg/l, iar untul fabricat dintr-un asemenea lapte va con ine 65 mg DDT/kg, datorit concentr rii organocloruratelor în gr sime.

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

191

Pesticidele, prin influen a lor negativ , creeaz probleme complexe pentru mediul înconjur tor. De aceea s-a creat un organism suprastatal i anume Comisia Interna ional de Analiz a Pesticidelor (C.I.N.A.P.), care cerceteaz i autorizeaz utilizarea unor pesticide pentru ca acestea s nu aib efecte toxice asupra solului i comunit ilor biologice. În ara noastr , prin acelea i Norme de igien i s n tate public privind alimentele au fost stabilite limitele maxime admisibile pentru 135 de reziduuri de pesticide din produsele agroalimentare. O mare problem o constituie i dioxina, prezent ca o impuritate la fabricarea erbicidelor din clasa acizilor fenoxialcan carboxilici clorura i, erbicide utilizate pe terenuri agricole destinate cerealelor, sfeclei de zah r, nutre urilor, legumiculturii. În urma hr nirii cu nutre uri contaminate cu dioxin a animalelor, p s rilor, carnea acestora prezint un deosebit pericol pentru consumatori, prin efectele toxice grave pe care le genereaz (ac iune cancerigen , genetic ). Dioxina este periculoas datorit propriet ilor ei: are stabilitate chimic în condi ii de mediu i în organismul mamiferelor, structura sa molecular nu poate fi distrus de nici o alt substan i datorit liposolubilit ii se acumuleaz în organism. Cea care a determinat “scandalul dioxinei” a fost Belgia, o mare produc toare de carne de pui, vit , porc i care export atât pe pia a european cât i pe cea asiatic . În 1999 s-a semnalat contaminarea cu dioxin a c rnii provenite din Belgia, fapt ce a atras dup sine punerea în eviden a marelui pericol reprezentat de dioxin . În ultimul timp se profileaz o nou surs periculoas pentru s n tatea consumatorilor i anume OGM (Organisme Genetic Modificate). În dorin a de a realiza produse alimentare rezistente la deprecieri i care s aib un pre mai sc zut, cercet torii ofer tratamente genetice pentru legume, fructe, b uturi alcoolice, produse f inoase, creme pentru pr jituri etc. Tratamentele constau în utilizarea unor preparate din plante care produc substan e toxice capabile s distrug organismele care atac produsele, dar care modific compozi ia original a unui produs alimentar ce devine periculos pentru s n tatea consumatorilor. Greenpeace din Belgia a întocmit un “Ghid al produselor cu sau f r OGM” considerând c circa 250 de produse comercializate de Belgia sunt suspecte de a con ine OGM. Pericolele semnalate sunt multiple: cea mai discutat ar fi declan area unei epidemii necunoscute pân ast zi. Cercet rile din ultimii ani au demonstrat c o serie de metale sau combina ii ale acestora reprezint contaminan i chimici periculo i pentru consumatorii unor produse care îi con in. Astfel s-a reconsiderat lipsa de

192

Expertiz merceologic

toxicitate a aluminiului, zincului, cromului, nichelului i s-a atras din nou aten ia asupra periculozit ii metalelor ca plumbul, mercurul, arseniul etc. S rurile (sau hidroxizii de aluminiu) ingerate o dat cu unele alimente provoac tulbur ri neurologice precum i cancer pulmonar, pancreatic. Zincul ca atare este pu in toxic deoarece este absorbit de tubul digestiv, dar s rurile sale, în cantit i mai mari, au efecte toxice i de asemenea au poten ial cancerigen. Limitele stabilite pentru acest metal sunt de 5 mg/l pentru lapte, b uturi alcoolice i r coritoare, 5 mg/kg la carne, mezeluri, semiconserve, 70 mg/kg la pudra de cacao, cornet beef etc. Prezent sub form de oxid de zinc în covrigii fabrica i din f in în amestec cu acest oxid, a provocat grave intoxica ii consumatorilor. Con inutul de zinc era de 1.692-2.130 mg/kg fa de maximul admis de 20 mg/kg. Firma Nike a trebuit s retrag de la comercializare tricourile la fabricarea c rora s-a utilizat un derivat al staniului (TBT), cu un grad ridicat de toxicitate, provocator de deregl ri hormonale. Plumbul, metal ai c rui compu i sunt toxici prin excelen , este pus uneori cu u urin în libertate din unele articole de por elan (de exemplu farfurii) având un decor aplicat pe baza acestui metal. De i emiterea de plumb din asemenea produse este admis în cantit i de 7 mg/l, farfuriile incriminate au înregistrat o cedare de 69-119 mg Pb/l. În 1989, la un seminar interna ional desf urat sub egida O.M.S. i a Programului Na iunilor Unite pentru mediul înconjur tor, s-a dezb tut modalitatea de prevenire a efectelor nocive ale nichelului i compu ilor s i asupra omului i asupra mediului ambiant. S-a insistat pe faptul c acest metal este un alergen puternic care poate provoca boli de piele, afec iuni ale c ilor respiratorii, astm bron ic. Nu trebuie s se uite c el serve te, pe scar larg , la ob inerea multor obiecte i pentru nichelarea unor obiecte de menaj, tacâmuri i vase de buc t rie. Parlamentul European i Comitetul Politic i Social al C.E.E., examinând, în 1993, Directiva C.E.E. asupra ambalajelor i de eurilor de ambalaje, au adus unele amendamente, dintre care s-a acceptat cel care fixeaz limite strict delimitate ale cantit ilor de plumb, cadmiu, crom i mercur prezente în ambalaje sau în componentele lor.

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

193

Contaminan ii biologici. Unele plante ca i unele animale pot con ine, în anumite condi ii, agen i generatori de otr vuri, periculoase pentru s n tatea i via a oamenilor. De asemenea, pentru organismul uman deosebit de grave sunt toxiinfec iile alimentare datorate toxinelor microbiene din alimente sau elaborate în organism ca urmare a consumului de alimente infectate. Contaminan ii biologici de origine vegetal sunt, de regul , alcaloizii, proteine prezente în: - ciupercile s lbatice otr vitoare din specia Amanita ce con in substan e toxice ca: muscanita, amatoxine care ac ioneaz asupra sistemului nervos, atac rinichii, otr vesc sângele; - sâmburii de migdale, piersici, prune, caise amare care au în componen glicozizi ca: amigdalina, prunasina ce atac centrii respiratori i vasculari ai omului; - cartofii verzi, încol i i con in dou alcaloide: solanina i soconina care, ingerate în urma consumului de asemenea cartofi, dau intoxica ii ce se exteriorizeaz printr-o ridicat nervozitate sau apatie, somnolen , tulbur ri de vedere; - variet ile toxice de leguminoase ca, de exemplu, Vicia faba con in glicozizi toxici; - varza, mu tarul alb au în compozi ie tioglicozizi ce pun în libertate compu i cu efecte toxice; - sclero ii sau pulberea de claviceps purpurea (ciuperc parazitar pe grâu) provoac boala ergotism, manifestat prin spasme musculare, cangrena extremit ilor, tulbur ri nervoase, moartea; - ricinul, soia, fasolea con in proteine toxice, toxalbumine ca: ricina, soina i fazina, care împiedic coagularea sângelui, aglutineaz hematiile. Contaminan ii de origine animal ac ioneaz sub forma unor otr vuri con inute în carnea pe tilor ce tr iesc în apele tropicale i subtropicale, în icrele de mrean sau date de alte viet i acvatice (molu te). Toxiinfec iile alimentare se datoresc toxinelor microbiene din alimente sau elaborate în organism ca urmare a consumului de alimente infectate. Ele se pot datora urm toarelor categorii de bioagen i: - coci patogeni enterotoxici (ca streptococi, stafilococi); - enterobacterii; - bacterii sporogene (aerobe, anaerobe); - bacterii degradatoare de substan e din alimente cu formare de substan e toxice.

194

Expertiz merceologic

În produsele lactate proaspete, nepasteurizate ca i în preparatele proaspete de carne, pe te, cu con inut ridicat de ap , se pot depista bioagen i enterotoxici din genul staphilococus. Dintre enterobacterii, genul Salmonella este cel mai r spândit, putându-se g si în carne, pe te, ou , lapte i produse lactate. Cam 51% dintre toxiinfec ii se datoresc consumului de carne i preparate din carne, iar 84% dintre acestea apar din cauza prezen ei Salmonellei (Salmonella enteridis, Salmonella typhimurium). La ou se întâlne te Salmonella din speciile enteritidis, typhimurium (ce se g sesc în special pe ou le de ra ). La ou le de g in frecvent se afl Salmonella gallinarum. Pe tele, mai ales cel de ape dulci: crap, lin, pl tic , p str vi, se contamineaz cu Salmonella anatum, Salmonella typhimurium ca i cu cele de genul Proteus. Pe tele se poate contamina i în timpul manipul rii lui i din contactul lui cu ghea a. La înghe at , la creme (amestecuri de lapte, ou , ciocolat ) se constat contaminarea cu Salmonella paratyphi i cu genul Arizona. Genul Proteus (îndeosebi speciile Vulgaris) contamineaz carnea i produsele de abator, principalele surse de infectare fiind p rul, pieile de animale, dejec iile. Din grupa bacteriilor sporulate aerobe se întâlnesc speciile Bacillus subtilis (la înghe ate), Bacillus mezentericus (la carne, produse lactate), Bacillus anthracis ( la pe te). Bacteriile sporulate anaerobe cuprind genurile Clostridium botulinum (la pe te, carne congelat ), Clostridium welchii (la carne), Clostridium sporogeus (la carne, preparate din carne). De cele mai multe ori contaminarea se datore te atât bacteriilor sporulate anaerobe cât i celor aerobe. La carne, în faza ini ial predomin cocii, apoi se dezvolt bacilii. Bacteriile degradatoare modific compozi ia produselor alimentare, punând în libertate substan e toxice pentru organsimul uman. Foarte periculoas este microflora de putrefac ie. Mezelurile afumate au gust iute, de rânced ca urmare a ac iunii bacteriilor lipolitice, care hidrolizeaz gr simile i oxideaz acizii gra i. La ou , genul Proteus fluidific albu ul i g lbenu ul, le amestec , acestea se înnegresc, iar ulterior, datorit modific rilor suferite, încep s degaje hidrogen sulfurat, cu mirosu-i caracteristic. Bacillus mezentericus, prezent în pâine, hidrolizeaz amidonul din compozi ia acesteia în zaharuri i dextrine. În felul acesta, în miezul de pâine infectat amidonul, de la 63%, cât se g se te într-o pâine normal ,

Metodologia expertiz rii m rfurilor falsificate, contaminate i recondi ionate

195

ajunge la 16%. Încep s se manifeste procese oxidative, sunt secreta i pigmen i care închid culoarea pâinii. În momentul ruperii pâinii, se constat câ miezul este mucilaginos, se întinde în fire foarte sub iri. Modific rile acestea sunt cunoscute sub denumirea de boala întinderii i apar, de regul , dup 1-2 zile de la data coacerii pâinii. Pâinea având aceast “boal ” produce deranjamente în organismul celui care a consumat-o, iar în unele cazuri chiar necroze. Pâinea infectat cu bacillus mezentericus (uneori combinat i cu bacillus subtilis) se distruge prin ardere, neputând fi utilizat nici în hrana animalelor. La carne i produse din carne, datorit microflorei de putrefac ie se manifest putrefac ia verde, cu producere de hidrogen sulfurat i amoniac, cu miros caracteristic. Apari ia culorii verzi se datore te combin rii hidrogenului sulfurat cu hemoglobina. Într-un lot de zah r importat s-a depistat prezen a bacilului Leuconostoc mezenteroides. Datorit ac iunii acestuia, zah rul prezint modific ri organoleptice, fizico-chimice i microbiologice. Cristalele de zah r devin lipicioase, se aglomereaz i începe o scurgere de sirop. Zah rul se interzice de la consum (în special pentru copii i b trâni) pentru c , în prezen a Leuconostocului, zaharoza este transformat în dextran-glucid, pentru care tubul digestiv uman nu dispune de bacteria enzimatic necesar . Ca urmare, se manifest o reten ie de ap i apari ia bacteriozei (afectarea florei intestinale). Frecvent, în ara noastr , în ultimul timp, s-au semnalat cazuri de îmboln viri ca urmare a consumului de carne infestat cu trichinella (parazit localizat în musculatura porcilor i a unor animale s lbatice: urs, mistre ). În urma consumului de carne infestat , parazitul migreaz din tubul digestiv în esuturile musculare i chiar se poate fixa în mu chiul inimii, în musculatura dorsal . Bolnavii au dureri atroce, iar în infesta ie masiv nu exist anse de supravie uire. Produsele horti-viticole se pot infecta în câmp, în timpul manipul rii lor ca i în perioada p str rii. Agen ii patogeni p trund prin deschiderile naturale ale acestor produse (osteole, stomate), prin r nile provocate de d un tori sau lovituri. Transmiterea agen ilor patogeni se poate face de la un produs la altul, prin contact direct, prin transportul sporilor de c tre curen ii de aer sau de c tre apa utilizat la sp larea produselor. În urma atacului agen ilor patogeni apar deprecieri ale produselor sub form de pete, putreziri uscate i umede i necroz ri (brunificarea sau înnegrirea esuturilor).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful