SINDROMUL BURNOUT CA FUNCŢIE A PERSONALITĂŢII ŞI CREATIVITĂŢII

BEATRICE BALGIU∗ BURNOUT SYNDROME AS FUNCTION OF PERSONALITY AND CREATIVITY Abstract The article intends to investigate the Burnout syndrome viewed in the main case as physical and emotional exhaustion, on 105 technical students. Internal factors as those from the Big Five personality factors, creativity and creative motivation were related to psychological Burnout. The results reveal that for the analysed group, Agreeableness, orientation to intelectual refinement and creative attitudes are the conditions to stimulate Burnout. The Extraversion, Conscientiousness in proffesional area and emotional control acted as obstacles against exhaustion, depersonalization and high level of Burnout. On the other hand, Burnout syndrome does not correlate with creativity but instead it correlates positively with creative attitudes. Cuvinte cheie: sindrom burnout, studenţi, personalitate, Big Five. Key words: burnout syndrome, students, personality, Big Five. 1. INTRODUCERE

Termenul de burnout este introdus în psihologie de către J.H. Freudenberger (1974) din nevoia de a sesiza uzura şi epuizarea fizică şi psihică datorate solicitării excesive a energiei, forţelor sau resurselor individuale, care determină o scădere a întregului potenţial de acţiune. Provenienţa noţiunii este de origine tehnică, fiind preluată din industria aerospaţială unde desemnează epuizarea prea rapidă a carburantului unei rachete având drept urmări supraîncărcarea şi distrugerea ei. Ulterior, Christine Maslach şi Susan E. Jackson (1981) oferă un model al burnoutului bazat pe triada epuizare emoţională, depersonalizare şi reducerea realizărilor profesionale şi accentuează natura psihologică a sindromului mai degrabă decât importanţa mediului fizic. În literatura de specialitate se arată că cei mai afectaţi de sindromul respectiv sunt cei care lucrează în sfera relaţiilor cu publicul: medici, psihologi, profesori,

Universitatea Politehnica Bucureşti, Catedra de ştiinţe socio-umane

Rev. Psih., t. 56, nr. 1–2, p. 21–31, Bucureşti, ianuarie – iunie 2010

D. Maslach (cf. dar şi pacienţi. Cociovia şi colab. Este unul dintre motivele pentru care cercetările asupra burnout-ului s-au concentrat pe aceste categorii de subiecţi. (1987).P. În alt context.) sau situaţionali. Himle şi colab.H. F. 3 – ruperea relaţiilor cu colegii de grup. Studiul de faţă îşi propune focalizare pe relaţionarea dintre burnout. şi mai puţin pe relaţia dintre burnout şi factorii intrapersonali. demonstrând că burnout-ul apare ca un concept cu multiple faţete. Aronson. Justice. Gold. fenomen negativ din procesul de muncă (J. petiţionari etc. sintetizează următoarele accepţiuni: răspuns neadaptat la situaţii stresante (C. Astfel. Cea de numele căruia se leagă numerosele studii de solicitare profesională.S. cumpărători. Pines. atitudine de superioritate (subiectul nu mai doreşte să-şi asculte egalii din grup) etc. experienţă generală a epuizării (A.P. în acest sens. Tudose. D. Pines. 2. Individul manifestă un tonus emoţional scăzut. 4 – atitudine defensivă precum rigiditate. 1992) asupra eterogenităţii sindromului şi nespecificităţii patologiei. D. pseudoactivism (petrece tot mai multe ore la locul de muncă. dar realizările sunt tot mai reduse faţă de ceea ce îşi propune). cefalee şi/ sau tulburări digestive etc. considerând drept expresia cea mai înaltă a performanţei. trăsăturile de personalitate şi performanţa. E. majoritatea concentrându-se asupra factorilor individuali (gen. . depersonalizarea (deteriorarea relaţiilor interpersonale din cadrul grupului de referinţă şi atitudine negativă faţă de propriile împliniri). 2 – comportament individual diferit de cel prin care subiectul era cunoscut: iritabilitate. stare de plictiseală (A. cel în cauză se percepe incompetent profesional şi incapabil de a-şi atinge scopurile profesionale). Kafry) sau stres ocupaţional (D. R.. cu reducerea productivităţii muncii. 1997) defineşte sindromul de epuizare prin trei elemente majore: epuizarea emoţională şi/sau fizică (irosire a energiei emoţionale şi perceperea inadecvării emoţiilor proprii cu situaţia creată. nivel de experinţă etc. creativitatea. Kafry). indiferenţă sau suprasaturare emoţională). negativism.. J. Freudenberger). Klein). Gillespie (1987) atrage atenţia asupra diferenţierii noţiuni de burnout de cea de stres profesional sau a lipsei de motivaţie. C. Deşi există un consens al autorilor (cf.22 Beatrice Balgiu 2 asistenţi sociali. Maslach). PROBLEMATICA SINDROMULUI BURNOUT Noţiunea de burnout a primit diferite specificări în conţinut în funcţie de domeniul şi eşantionul cercetat. D. Studiile de burnout asupra populaţiei studenţeşti sunt în număr mult mai restrâns şi în general se cunosc puţine date. se acceptă în definirea burnout-ului o psihosimptomatologie minimă: 1 – semne psihosomatice de tip astenie. reducerea sensului împlinirilor personale în plan profesional (atitudine negativă faţă de propriile împliniri.. G.

(1998). experimentează burnout-ul într-un anumit punct al carierei educaţionale. Guthrie şi colab. studenţii să experimenteze niveluri înalte de stres.S. David. Sheri. raportează o relaţie negativă între Conştiinciozitate şi Epuizarea emoţională.. stima de sine şi controlul comportamental (R. chiar cei mai dedicaţi. Hendricks. E. În literatura de specialitate există o cantitate substanţială de cercetări asupra stresului în cazul studenţilor din universităţi. Huebner. Mills. Mihaela Minulescu. A. 2003) raportează niveluri moderate spre înalte de burnout pe dimensiunile Epuizare emoţională şi Realizări personale şi scoruri joase spre moderate la . în timp ce alţi autori (K. Extraversia şi Autonomia. Costa şi McCrae) găsesc o relaţie pozitivă între conştiinciozitate şi dimensiunea realizărilor personale. (2006) examinează relaţia dintre burnout şi cei cinci factori de bază ai personalităţii prezenţi în Big Five – varianta realizată de A. aleg ca lot de studiu şi studenţi la medicină şi ajung la concluzia că burnout-ul se asociază celor care apreciază cursurile ca fiind foarte stresante şi că toţi studenţii. Bakker şi colab. 1996).B. O serie de explorări mai mult colaterale sau mai exact secundare celor care se ocupă de stresul din viaţa studenţească iau în calcul posibilitatea apropierii sindromului de mediul studenţesc.B. D. Zellars şi colab..S. În analiza consilierilor din spitale. Dintre cele relativ recente. 1994). Huebner. Pentru a-l depăşi. Mills. anxietatea privind examenele. Dar se poate conchide că studenţii experimentează în aceeaşi măsură şi burnout? Cercetările realizate pe studenţi aflaţi în consiliere educaţională (J.. anumite cercetări au găsit că extraversia corelează cu epuizarea emoţională şi realizările personale reduse (L. INFLUENŢA BURNOUT-ULUI ASUPRA PERSONALITĂŢII 23 În privinţa relaţiei dintre burnout şi caracteristicile de personalitate. 1994). 2008). 2000) descoperă corelaţia dintre extraversie. cunoscând faptul că în cazul categoriei medicilor se întâlneşte un maxim al sindromului amintit. în 1998. Alte studii pe psihologi şcolari (E.R.B. şi rezultatele arată că epuizarea emoţională este predictivă pentru Stabilitatea emoţională iar Depersonalizarea corelează cu Stabilitatea emoţională. depersonalizare şi scăderea realizărilor.J.copleşit”.K. anxietate şi sentimentul de a fi . 1998). cu ajutorul Inventarului NEO Five (realizat chiar de autoriii modelului Big Five.L. trebuie să folosească orice sistem suportiv. Este firesc ca în faţa examenelor şi sarcinilor.3 Sindromul burnout – personalitate şi creativitate 3. un sens al pierderii controlului situaţiilor. E. Abouserie. Este adevărat că stresul este o componentă importantă a burnout-ului. Astfel. 1993 (cf. iar aceeaşi autori. Julie Pham (2003) conchide că fenomene similare descrise pentru locul de muncă îi caracterizează şi pe studenţii de la universitatea Berkeley care raportează în timpul anului oboseală. L. reţinem că: stresul corelează cu starea de sănătate (G. de la familie şi prieteni la terapeut care să le fixeze ideea că studiul universitar este doar o etapă.A. Weidner şi colab.

92. AS = . Pornind de la definirea sindromului burnout ca şi de la încheierile de cercetări menţionate mai sus. Metoda propusă a avut în vedere alegerea şi aplicarea următoarelor instrumente: . astfel temperamentul negativ (agitat. Schaufeli şi colab. am presupus că: 1. burnout-ul înseamnă scăderea performanţei din cauza slabei productivităţi. Mai exact. care relevează faptul că nu există o asociere semnificativă între burnout şi performanţa actuală. planul conduitelor interpersonale înalte poate predispune individul la epuizare emoţională şi fizică. Ipoteze. Subiecţii care au alcătuit lotul au fost în număr de 105 studenţi ai domeniului tehnic. nevrotic. Temperamentul pozitiv corelează cu dimensiunea Realizărilor personale: astfel. DESIGN METODOLOGIC Obiectivul cercetării noastre l-a constituit evaluarea nivelului de burnout în cadrul grupului studenţesc şi identificarea factorilor cu care se asociază acesta. lipsa de energie şi entuziasm. sentimente de stres cronic şi îngrijorare etc. ne interesează care sunt caracteristicile de personalitate cele mai afectate de burnout şi în ce măsură afectează burnout-ul performanţa creativă. Utilizând ca instrument General Temperament Survey. Un plus de exactitate aduce studiul lui W. 2. deşi simptomele pot varia în funcţie de individ şi de patternurile culturale. trăsături pozitive ca optimism şi energie pot acţiona ca barieră pentru stresul şi frustrarea care conduce la insatisfacţia privind realizările personale. temperamentul pozitiv corelează invers proporţional cu Epuizarea emoţională şi Depersonalizarea. se asociază burnout-ul cu motivaţia redusă. o variantă aplicată a modelului Eysenck.B. reflectând emoţii negative. 4. majoritatea din anii I şi II ai Facultăţilor de Automatică şi Transporturi. nu se poate afirma că burnout-ul conduce la un declin al performanţei. ci de fapt există o corelaţie importantă între burnout şi autoaprecierea performanţei. Investigaţiile privind relaţia dintre burnout şi creativitate sunt în număr mult mai mic decât cele legate de relaţionarea strictă a acestuia cu personalitatea. burnout-ul nu afectează semnificativ potenţialul creativ individual. din care 74 băieţi şi 31 fete.98. Concret.24 Beatrice Balgiu 4 Depersonalizare. De asemenea.) este relaţionat cu toate cele trei aspecte ale burnout-ului. Autopercepţia performanţei în cazul studenţilor este mai degrabă legată de sentimentul general privind stima de sine decât cu realizările în sine. În rest. cu media de vârstă M = 19. Prin însăşi definiţia lui. în timp ce trăsăturile legate de responsabilitate se pot constitui în factori blocanţi pentru creşterea burnout-ului. (2002) realizat pe studenţi masteranzi. în mod comun. se arată în studiul citat că personalitatea este un predictor puternic al burnout-ului.

tendinţa spre originalitate. Creativitate). Principalul scop al utilizării sale a avut în vedere stabilirea motivaţiei creative (M. Romantism. Planificare. flexibilitatea şi originalitatea. Optimism. . reducerea realizărilor personale – RRP (6 itemi) şi depersonalizare – DP (9 itemi). Forţa inhibiţiei. Autodisciplină). Abilitate interpersonală. la final. de exemplu. Scorul posibil pentru fiecare subscală în parte este de 10–50 pentru EE. Chestionarul conţine 25 de itemi structuraţi pe cele trei subscale: epuizare emoţională şi fizică – EE (10 itemi). 2. de la total adevărat la total neadevărat. Umor. 5 – foarte frecvent. poziţia antirutineră etc. după cum urmează: 1– foarte rar. 6–30 pentru scala DP şi 25–125 pentru GBT. Chestionarul conţine 50 de itemi evaluaţi pe o scală Lickert. Toleranţă. Implicare vocaţională şi Atitudini direct creative privind preţuirea noului. Raţionalitate. Conştiinciozitate (Voinţa. am înlocuit termenul de serviciu cu cel de cursuri. 4. autor P.C. Agreabilitate (Altruism. Chestionar de motivaţie creativă. Timpul de completare a chestionarelor de către subiecţi a variat de la cinci minute (testul de creativitate) la 35–40 de minute (chestionarul de personalitate ABCD–M). am adăugat un gradient de epuizare denumit gradientul burnout (GBT) constituit din cumulul celor trei subscale. fluiditatea. Afirmare personală. 3 – uneori. Spre deosebire de alte chestionare bazate pe inventarul Maslach. Prietenie. Adaptare. problematizarea. Popescu-Neveanu (1977). am eliminat termenul de subordonaţi şi l-am păstrat pe cel de colegi etc. Interes cognitiv. 2005). Rafinare. 2 – rar. Calităţi voluntare şi simţ valoric. Am optat pentru chestionarul respectiv datorită perspectivei largi pe care o propune în investigarea personalităţii. Autoactualizare (Aprofundare. Numărul total de itemi este de 151 fiecare apreciat pe o scală cu cinci variante de răspuns. Test de creativitate elaborat şi etalonat de Ana Stoica-Constantin şi Mariana Caluschi (1989) pe populaţie românească – măsoară gândirea creativă şi componentele ei. Căldură afectivă. Chestionar de evaluare a sindromului burnout elaborat de noi după modelul lui Maslach şi Jackson. O serie de itemi au fost inadecvaţi mediului studenţesc astfel că s-au operat modificări. Independenţă. atât pe categorii de studenţi cât şi pe un lot de profesori. Ca modalitate de răspuns am utilizat o scală în cinci trepte. Chestionarul este compus din cinci suprafactori fiecare având alte cinci faţete incluse: Extraversie cu faţetele Activism. Menţionăm că aplicarea primelor variante ale respectivului chestionar a fost realizată de noi şi în alte experimente începând cu anul 2005. Forţa eului. 4 – frecvent. 9–45 pentru scala RRP.5 Sindromul burnout – personalitate şi creativitate 25 1. Chestionar de personalitate ABCD–M (varianta românească a testului de personalitate Big Five) realizat de Mihaela Minulescu (2008). Onestitate). Empatie. 3.) precum şi a atitudinilor care contribuie la aceasta: Implicarea eului şi încredere în forţele proprii. Spirit de perfecţiune. experimente din care am constatat sensibilitatea metodologică a acestuia (Beatrice Balgiu. Maturitate cu faţetele Respect.

r = 0. În total.69 şi DP – GBT.15 11. nu trebuie uitat că burnout-ul este un concept global. Tabelul nr. r = 0. la fel ca şi opţiunile . r = 0. pentru scorul total de burnout (GBT) avem acelaşi procent de 13. 19. aşa cum arată tabelul nr.037627).65 pentru epuizare emoţională (EE).67 5.40 13.21 Niveluri de burnout (%) Mediu 74.93.40 13.34 7. r = 0.10. M.40.47. Acest lucru este confirmat şi de intercorelaţiile dintre scalele menţionate.26 Beatrice Balgiu 5. dintre acestea şi măsura totală a burnout-ului. şi pentru DP şi RP.45 75.74% dintre studenţi obţin un grad înalt pentru epuizare (EE) în timp ce pentru depersonalizare (DP). doar pentru dimensiunea Depersonalizare s-a obţinut un scor mai mare pentru fete (M. Băieţi = 18. 1 Niveluri ale burnout-ului Scale burnout EE RRP DP GBT Redus 7. dispoziţiile interacţioniste din sfera burnout-ului ne apar ca puternice. În privinţa diferenţelor de gen. 13. În funcţie de mediile şi abaterile standard obţinute. 1. întrucât o serie de investigaţii bazate pe variante ale inventarului Maslach utilizează un număr de itemi uşor diferit pentru cele trei scale. Totodată. 13.77. însă se observă că procentajul celor cu nivel mediu de burnout depăşeşte caracteristicile distribuţiei păstrate în proporţii gaussiene. r = 0.40 % şi pentru reducerea realizărilor personale (RRP). În mod strict statistic.26 79. astfel: EE – GBT. ceea ce arată în cazul acestora o degradare a calităţii relaţiilor interpersonale. r = 0.86 81.93. RP – GBT.40%. mai puţin de un sfert din subiecţii din grup experimentează niveluri înalte de burnout. şi de asemenea. iar fiecare scală corelează cu gradientul total de burnout (GBT). t =2.80 pentru reducerea realizărilor personale (RRP).60 pentru depersonalizare (DP) şi 11. Deşi datele sunt analizate pe cele trei scale din componenţa burnout-ului.47 13. 17.91 .39 Înalt 17. am calculat ulterior repartiţia procentuală a subiecţilor pentru fiecare nivel de epuizare profesională pe dimensiuni şi pentru scorul global de burnout. REZULTATE ŞI DISCUŢII 6 a) Niveluri de burnout Scorurile medii pentru cele trei subscale enunţate sunt următoarele: 24. de asemenea. Se poate afirma că majoritatea studenţilor analizaţi atinge un nivel de burnout moderat supradezvoltat. Intercorelaţiile dintre scale sunt la nivel înalt: pentru EE şi DP.79. p = . Era de aşteptat ca majoritatea grupului de subiecţi să se încadreze la nivelul moderat al burnout-ului.59 şi moderat pentru EE şi RP. Fete = 21.40 Comparaţiile cu alte studii nu sunt avenite decât în registrul afirmaţiilor de ansamblu.

40 –0. Pentru alte chestionare bazate pe acelaşi model. denumirea scalei este cea de Împliniri personale (I. Activismul şi Umorul.36 0. M2 Adaptare.32 –0.25 –0.30 –0.24 Ac3 0. Prin urmare. M4 Forţa inhibiţiei. C1 Voinţă.25 0. C5 Autodisciplină.) şi se consideră ca participare la burnout. M Maturitate. E3 Umor.21 –0.29 M2 M4 A A2 0. E2 Optimism. E1 Activism. Ac3 Rafinare.26 O. A4 Empatie. În mod specific.7 Sindromul burnout – personalitate şi creativitate 27 de răspuns structurate în funcţie de timp (de exemplu.mai puţin de 10 ori pe an” până la .28 –0. Umorul şi Abilitatea interpersonală.R. Dintre faţetele factorului Extraversie.29 0. contribuţia cea mai mare în stabilirea relaţiei dintre burnout şi Extraversie o deţin. A3 Caldură afectivă.30 –0. E4 Abilitate interpersonală.31 –0.41 –0. Optimismul şi Abilitatea interpersonală (capacitatea de a acţiona perspicace şi cu agerime) devin factori frenatori pentru scala de Epuizare iar Depersonalizarea corelează negativ cu Optimismul. a tendinţei de a trăi stări emoţionale pozitive se constituie în barieră de protecţie pentru epuizarea emoţională şi depersonalizare. A Agreabilitate.21 DP –0. Maturitatea şi Conştiinciozitatea) corelează negativ cu burnout-ul. C3 Raţionalitate.K.33 0. Tabelul nr.35 A4 0. de la .31 M –0.25 0.35 GBT –0.22 –0.31 0. 2 că trei dintre factori (Extraversia. 2 Intercorelaţii burnout – factori de personalitate Scale E1 E2 E3 E4 E burnout EE –0.25 0. analizele comparative cu alte studii pot satisface criteriul obiectivităţii.24 –0. David (2003) conform căruia temperamentul pozitiv exprimat prin optimism şi energie poate reduce insatisfacţia.41 –0. un factor (Agreabilitatea) se află în relaţie pozitivă şi ultimul factor (Autoactualizarea) are o afinitate redusă cu burnout-ul prin contribuţia unei singure faţete a acestuia din urmă.27 0.29 RRP –0.. Rezultatul concordă cu studiul lui J. în varianta de faţă a chestionarului am optat pentru menţinerea scalei reducerea realizărilor personale (RRP) respectând definirea acestei componente majore a burnout-ului aşa cum apare în modelul original al lui Maslach şi Jackson.2–5 ori pe săptămână”). Activismul. scorul negativ al acesteia.24 În tabel sunt menţionate doar variabilele care au prezentat corelaţii semnificative Observatie: Semnificaţia abrevierilor din tabel este: E Extraversie. se poate observa din tabelul nr. Suprafactorul Extraversie corelează negativ cu epuizarea (EE) şi depersonalizarea (DP) ca scale şi cu gradientul total de burnout (GBT).29 –0. epuizarea şi deficienţele relaţionale. Considerăm că în privinţa asocierii burnout-ului cu factorii intrapsihici. Abilitatea interpersonală.28 –0.P.32 –0. Sheri şi D.49 –0..22 –0. Optimismul. creşterea activismului.33 C C1 C3 C5 –0.24 –0.38 –0. A2 Romantism.40 –0.25 –0.34 –0. .28 0. a energiei implicate în social.22 –0. C Conştiinciozitate.28 –0. Totodată.29 –0. b) Relaţia dintre burnout şi factorii de personalitate În privinţa relaţiei dintre burnout şi cei 5 suprafactori de personalitate.23 –0.

Corelaţia negativă obţinută este justificată dacă avem în vedere polul opus al conştiinciozităţii. Maturitatea este cel de-al doilea factor aflat în corelaţie înaltă cu simptomatologia propusă de burnout. F. depersonalizării şi creşterea implicării pentru realizările personale. comportamentul cerebral condus de asumarea conştientă a responsabilităţii sunt de natură să reducă epuizarea emoţională şi implicit profesională. Conştiinciozitatea este legată invers proporţional cu burnout-ul. cu excepţia unei corelaţii cu intensitate estompată (r = – 0. pesimismul şi tendinţa spre perfecţionism inerente structurii personale.28 Beatrice Balgiu 8 Din tabel se observă că nu există relaţionare între Extraversie şi scala reducerea realizărilor personale (RRP). Această interpretare este susţinută şi de alte două studii. prin Voinţă. corelaţii slabe. retragerea din mediul social. depersonalizarea cât şi cu gradientul total de burnout. La relaţia negativă dintre burnout şi Maturitate contribuie în următoarea ordine. disciplina comportamentală pentru a face faţă non-emoţional tensiunilor şi frustrărilor provenite din solicitarea profesională. cel care vrea să ajute pe ceilalţi. Romantism = 19. ajunge la concluzia predispoziţiei personajului idealist. 2003. cât şi ca medie per grup. În acelaşi timp. aşadar. În forma negativă a dimensiunii. M. pentru epuizarea profesională. A. perseverenţa în atingerea scopurilor. Autodisciplină şi Raţionalitate.25 şi –0. aşadar. un nivel neaşteptat de scăzut al acestora raportat la etalonul general (M. Empatie = 18. centrarea pe aspectele raţionale şi pe propriul Eu în detrimentul interrelaţionării este cu probabilitate mecanism de apărare al grupului de studenţi în faţa stresului rezultat din epuizare şi depersonalizare.21) între Optimism şi RRP. 1998). acestea variază între –0. care raportează o relaţie negativă între burnout şi conştiinciozitate. fără ca aceasta să poată fi demonstrată statistic. 1992). Farbert (cf. Poate fi vorba de o caracteristică a grupului de studenţi politehnişti. Tudose. am constatat pentru cele două scale menţionate. Controlul reacţiilor – aspect comun al celor două scale menţionate – şi stăpânirea de sine ar fi responsabile pentru reducerea epuizării. În altă ordine de idei din corelaţia obţinută reiese predispoziţia indivizilor introvertiţi pentru burnout. Huebner şi Mills. motivaţia redusă de perfecţionare se asociază cu prezenţa burnout-ului. cu mare probabilitate justificată prin anxietatea.87). atât în plan individual. utilizând instrumente bazate pe aceleaşi teorii (Sheri şi David. . încercând identificarea unei pesonalităţi predispuse. Relaţia dintre cele două entităţi este negativă. condiţia de imaturitate poate fi responsabilă pentru experimentarea burnout-ului.67. deşi dacă analizăm cu atenţie intensitatea corelaţiilor obţinute. Agreabilitatea (prin faţetele sale Romantism şi Empatie) corelează pozitiv atât cu epuizarea. Adaptarea şi Forţa inhibiţională. Aşadar. şi aceasta ne arată corelaţiile Pearson cu variabilele din chestionarul de investigaţie a burnout-ului. La o primă analiză a testului.29.

fluiditate. = 0. nonconformismul ca eforturi de ieşire din tiparele propuse de un sistem educaţional tradiţional bazat preponderent pe reguli şi învăţare clasică şi mai puţin pe metode inovative. originalitate (testul de creativitate).31. MC – RRP). totuşi. ceea ce situează studenţii. Explicaţia ar putea fi legată de faptul că importanţa formării profesionale.46 0. Menţionăm. Tabloul corelaţiilor dintre burnout şi factorii motivaţiei creative (vezi tabelul nr. atitudinea deschisă faţă de propria completitudine nu este lipsită de stresul şi irosirea de energie inerente.51) cu gândirea creativă şi cu toţi parametrii care o compun. conform etalonului. dispoziţia interacţionistă dintre variabile cu centrare pe conţinut identic din chestionare diferite. În mod categoric.37 0. flexibilitate. 3) evidenţiază din cei cinci factori studiaţi numai doi ca intens constituiţi (vocaţia şi atitudinile creative).38 – 0.9 Sindromul burnout – personalitate şi creativitate 29 Între Autoactualizare şi burnout nu se poate considera o relaţie cu excepţia participării dimensiunii Rafinare în cadrul tuturor celor 3 scale şi a GBT.49 – 0. suprafactorul Autoactualizare şi scala de Creativitate din testul ABCD–M sunt congruente (corelaţii între 0.35 şi 0. grupul atitudinilor creative variază ascendent cu toate scalele din cadrul burnout-ului. c) Semnificaţia burnout-ului pentru creativitate Între burnout şi gândirea creativă nu s-au obţinut corelaţii semnificative.63.49 Deşi la prima vedere poate părea surprinzător. Tabelul nr. . Implicarea vocaţională acţionează asupra burnoutului prin reducerea relaţionării rigide. aceasta contribuie la creşterea succeselor profesionale (r = 0. 3 Interacţiunea burnout – motivaţia creativă Scale burnout Motivaţia creativă EE RRP DP GBT 0. vedem conţinutul solicitant al atitudinilor creative. Dacă asupra reducerii realizărilor este firesc să existe influenţa pozitivă (r. d) Burnout şi motivaţia creativă Pentru motivaţia creativă se obţine o medie de 36. la limita superioară a nivelului moderat. Astfel. Rafinarea înţeleasă prin tendinţa de cizelare intelectuală evoluează ascendent cu Epuizarea şi Depersonalizarea.31 Motivaţia creativă şi parametrii ei Implicarea vocaţională Atitudini creative 0. reliefând astfel funcţia propensivă a motivaţiei creative în atingerea unor performanţe. Dacă înţelegem tendinţa spre originalitate.29 0.25).

p. imaturitatea şi absenţa conştiinciozităţii. datele sunt colectate din cadrul grupurilor de studenţi din anii I şi II. 2005. Beatrice. CONCLUZII 10 Lucrarea analizează sindromul burnout în cazul studenţilor tehnicieni şi demonstrează importanţa personalităţii şi atitudinilor creative ca un corelat al burnout-ului. Cu toate acestea. 2009 BIBLIOGRAFIE 1. resimţind izolarea şi alienarea relaţionării în cadrul grupului. iar dintre suprafactorii Extravesie şi Agreabilitate. Persoanele feminine prezintă un grad mai mare de depersonalizare. doar acesta din urmă prin cele două faţete strâns legate între ele. R. 2. p. BALGIU.30 Beatrice Balgiu 6. iar despre aproximativ un sfert din cei investigaţi se poate afirma că experimentează burnout la nivel înalt (în mod special sentimente de depersonalizare şi epuizare). Datorită faptului că lucrarea a folosit un design corelaţional este nevoie de precauţie pentru interpretarea strict cauzală a rezultatelor. Revista medicală română. . în ce grad studenţii creativi experimentează burnout comparativ cu cei redus creativi. este foarte posibil ca rezultatele să nu fie aplicabile şi pe studenţii din anii terminali sau la cei care sunt angajaţi în sarcini de muncă parţială sau full-time. dar afectează atitudinile creative. 4. rezultatele sunt cel puţin consistente cu multiple influenţe cauzale ale burnout-ului asupra personalităţii. LII.. şi la variaţia burnout-ului în timp. 1994. Nivelul burnout-ului în cazul grupului este moderat. astfel că primul semestru comparativ cu cel de-al doilea poate determina efecte diferite. Educational Psychology. 323–330. Sindromul burnout şi experienţa studenţească. Sources and levels of stress in relation to locus of control and self-esteem in university students. Romantism şi Empatie. 14. 271–275. III. este asociat cu burnout-ul. ABOUSERIE. Primit in redacţie la 3. Ipoteza 1 propusă de noi este parţial confirmată în sensul că responsabilitatea şi controlul emoţional devin factori frenatori ai burnout-ului. În primul rând. Ipoteza 2 este confirmată de datele obţinute: burnout-ul nu produce influenţe asupra potenţialului creativ. O a doua concluzie care se desprinde este aceea că dintre factorii de personalitate cu rol favorizant în apariţia burnout-ului se indică introversia. Ne referim. 3. În mod considerabil. totodată. Studiul poate avea unele limitări care prezintă oportunităţi pentru viitoare cercetări. cercetări adiţionale sunt necesare şi pentru surprinderea burnout-ului la indivizii pronunţat creativi la nivel manifest sau potenţial. relaţionarea empatică pentru cei cu disponibilitate redusă în acest sens şi solicitarea provenită din dezvoltarea intelectuală.

FREUDENBERGER. 1974.. Cuza”. CREED.. CALUSCHI. 53–67. 297–301.F.. Haworth Press Inc. 18. 1997. 1570–1598. Journal of social psychology. G. Studiul atitudinilor creative la inginerii proiectanţi. 159–165. COCIOVIA.S.. agreabilitatea. ALEXANDRA. H.. PERREWE. Manual tehnic şi interpretativ. 33. MAUREEN. W. JULIE. A prospective study of personality characteristics. D. 4. SUSAN E. HOCHWARTER. 1987.. 9. 12. 1. depersonalizării şi gradelor înalte de burnout. NICULĂIŢĂ. p. 14. MARIANA. p.. E...S. P. J.. ZELLARS. În timp ce extraversia. 20. 2008. C. 17.. E.. D. p. E. F. D. Student burnout and personality. Ghid practic de evaluare a creativităţii. STOICA-CONSTANTIN. HUEBNER.. van DER ZEE. 11. 7. TUDOSE. 8.. 146. Cluj-Napoca. MIHAELA. Journal of CrossCultural Psychology. New York..B. WEIDNER.F. Burnout among social workers. SCHAUFELLI. 1977. Sindromul de burnout – suferinţa epidemică a medicilor din România. Editura Sinapsis.A. SHAW. Sindrom de epuizare profesională în Dicţionar enciclopedic de psihiatrie. PINOT-MARQUES. Rezultatele arată că pentru grupul analizat.. p. 6. în cadrul unui grup de 105 studenţi din domeniul tehnic şi intercorelarea acestuia cu factorii intrapsihici precum factorii de personalitate din teoria Big Five.. D. MINULESCU. 6. I. 30. Burnout in school psychology: the contribution of personality characteristics and role expectations. L. 2. IV..A.wpi. Burnout afflicts students. 2000. 31–50. BURNS. Haworth Press Inc.. 5.F... TUDOSE.. HUEBNER. BAGALKOTE. MASLACH. 103–120.W. Journal of Royal Society of Medicine. P. K. Journal of Social Issues. 4. E. CHESS. 2. W. SHERI. . MILLS. http://www. Burnout among social workers. 5. 1987. Anxiety. L. KOHLMANN.P. K. The measurement of experienced burnout. L. 19. W.L. burnout-ul nu corelează cu potenţialul creativ dar afectează atitudinile creative. GILLESPIE. Infomedica. REZUMAT Lucrarea de faţă şi-a propus investigarea sindromului burnout văzut în principal ca epuizare psihofizică. 2. 2002. A. The effects of academic stress on health behaviors in young adults.. D. JACKSON. 5. G.. 48. Psychological stress and burnout in medical students: a five-year prospective longitudinal study. D. 30. Gender differences in work stress among clinical social workers în GILLESPIE.R. 15–27. Burnout and engagement in university students. BAKKER. 2.I. Journal of College Student Development. SRINIKA. 44. 123–133. 8.R. 23. Journal of Occupational Behaviour. 36. 1992. Staff burn-out.B. HIMLE. The relationship between the big five personality factors and burnout: a study among volunteer counselor. MARISA. 1989. MILLS. 1996. 15... C. DOTZAUER. Burnout in health care: the role of the five factors of personality. M.H. KERRY. Daily Californian. social support and workload.. SALANOVA. BLACK.B. stress. Journal of school psychology. A. 1981. F. conştiinciozitatea în domeniul profesional şi controlul emoţional acţionează ca obstacole împotriva epuizării. JAYARATNE.. tendinţa de rafinare intelectuală şi atitudinile creative deţin condiţia de stimulare a burnout-ului. NEVEANU-POPESCU. p. DAVID.. 2003. 16. 237–243... 2006. M. 291–303.L. Universitatea „Al. Iaşi.A. 1.I.B.. CAMPBELL.. Special Services in the Schools.. D. p... and coping. MARTINEZ. PHAM. D. Bucureşti. F. Journal of applied social psychology. CHRISTINE. New York. p.edu/News/TechNews/.11 Sindromul burnout – personalitate şi creativitate 31 3.. p.. occupational stressors and burnout among school psychology practitioners...K. 91. 1994. p. Editura Medicală. 10. 9. 34–36. Pe de altă parte. J. 1998. Revista de psihologie. 99–113. p. 8. creativitatea şi motivaţia creativă. ANCA. p. BAKKER.B. L. ABCD-M. p. 1998. 13. ANA. GUTHRIE. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful